169 - Lemingul mare (norvegian)

169

Lemingul mare (norvegian) aceşti versanti sum acoperiti cu zâpadâ, lemingii îşi fac câminele sub covonil alb, construind din vegetaţie uscatâ un cuib gol pe dinâuntru, în forma de minge sau de con, pe solul îngheţat . De la acesta, ei construiesc tunele prin zâpadâ spre locurile de hrânire .

Obiceiuri de hrănire Fiind-un animal erbivor . regimul alimentar al lemingului constâ în principal din pârţile verzi ale plantelor - în special rogozuri si ierburi . De asemenea, lemingii mai mânâncâ licheni, râdâcini, scoartâ de copaci si fructe de pâdure, hrana lor variind în functie de ceea ce este disponibil de la un anotimp la altul . Dinţii lor

0 Lemingii pot să supravietuiască din vegetatia rară a tundrei şi ei reprezintă o importantă sursă de hrană pentru răpitorii carnivori din zonă -încluzând păsări de pradă.

Pu#ini ştiu că frumoşii lemingi sunt înrudili cu şoarecele de câmp, asemănător cu şobo-

0 Lemingii se întâlnesc in regiunile de tundră din nordul Asiei, SUA, Canada şi Scandinavia . Când hrana este greu de găsit, ei migrează spre sud, urmând poteci şi drumuri făcute de om.

lanii . Ca o particularitate, se pare că ei se sinucid în math dacd se înmullesc excesiv. J%n ciuda firii lor solitare, lemingii mari se înmulţesc extrem de prolific. Exploziile popu' latiilor la fiecare câţiva ani duc la migratiuni în masâ, însâ în ciuda mitului popular, acestea nu sunt misiuni sinucigaşe organizate . Aceste animale mici şi îndesate au o coloratura atrâgâtoare si distinctâ . Blana este hrunâ-gâlhuie cu modele negre pe spate dungi şi pete - care varizâ de la individ la individ . Sub bârhie si pe partea ventralâ blana are culoare mult mai deschisâ . Când este amenintat sau înfntntâ un pericol, lemingul stâ pe loc, umflându-şi blana si ridicându-şi bârbia pentru a etala cât mai bine contrastul de culori . - Înruditi cu şoarecii de camp si similari cu aceştia ca forma, lemingii mari au craniul deosebit de mare raportat la dimensiunea corpului . Ochii şi urechile lor sum mici, acestea din urmâ fiind aproape ascunse în blana deasâ . Picioarele sunt scurte, la fel şi coada . La degetul mare al fiecareia dintre labele anterioare se gâseşte o gheari turtitâ si mâritâ,

care este mai evidentâ in timpul iernii, când este folositâ la sâpatul în zâpadâ . Lemingii mari sunt bine adaptati pentru a rezista la condiţiile aspre şi temperaturile reci ale tundrei scandinave şi ale muntilor unde î5i fac câminul . Blana lor este lungâ, deasâ si rezistentâ la apâ . Auzul si mirosul sum bine dezvoltate, permitându-le sâ depisteze pericolele şi sâ identifice dupâ miros teritoriile lemingilor vecini . Deşi solul este acoperit cu zâpadă timp de multe luni din an, lemingii nu hiberneazâ şi sum activi in timpul iernii .

Habitatul de vară Primâvara şi vara, lemingii se mutâ în general pe pajiştile umede şi acoperite cu iarbâ, unde sapâ viziuni putin adânci, uneori la numai Scm sub suprafata solului . Acestea pot sâ aibâ o lungime de pânâ la un metru si au mai multe camere - una contine un cuib circular câptuşit cu iarbâ şi par de leming, iar celelalte sum pentru defecatie şi în general pentru retragerea din fata unor râpitori ca şoimul islandez si buha zâpezilor . Toamna, când ierburile încep sâ se veştejeascâ şi solul începe sâ îngheţe, lemingii se mutâ de obicei înapoi pe versantii mai adâpostiti, acoperiti cu muşchi, ai tundrei . Când

• Grupul Lemmini, căruia îi apartine lemingul mare, are patru genuri ;i aproximativ nouă specii? Lemingul mare este un leming brun, sau leming adevărat ; altii sunt cunoscuti sub numele de lemingi de pădure, de mla ;tină sau cu guler. • În captivitate, femelele lemingului mare î;i nasc primul cuib de pui la vârsta de numai 14 zile? 0 pereche a produs opt cuiburi în 167 de zile . • Lemingul mare este un personaj răspândit în legendele scandinave? El a apărut pentru prima dată într-o gravură în lemn din secolul al 16-lea, realizată de un preot suedez, care reprezintă o populatie in timpul migratiunii . • Rata mortalitătii este foarte înaltă la lemingi? S-a estimat că dintre animalele vii într-una din lunile perioadei de împerechere, doar 70% vor mai fi vii in luna următoare .

581

169

LEMINGUL MARE (NORVEGIAN) animale pe hectar . Când numărul animalelor devine foarte mare, masculii pot să se ameninle reciproc şi să se bată .

Inmultirea

MIGRATIUNEA IN MASĂ A LEMINGILOR Lemingii mari se adună periodic în masă $i întreprind un fel de migratiune isterică, adesea aruncându-se intentionat în apă peste marginea unei stânci . Însă ideea că acesta ar fi un instinct sinuciga5 este pură fabulatie. Când conditiile meteorologice determină existenta unor resurse bogate de hrană, lemingul mare se înmulteşte extrem de prolific. Pe măsură ce populatiile încep să crească, hrana disponibilă se va împutina treptat şi se va ajunge la o suprapopulare . Animalele încep să migreze, de obicei îndepărtându-se de regiunile muntoase spre păduri . Alăturându-li-se din ce in ce

mai multe animale, grupul devine mai mare şi el poate să fie fortat să se adune şi prin structura terenului, de exemplu acolo unde se întâlnesc două râuri . Când se intâmplă acest lucru, lemingii încep să intre în panică şi grupul prinde viteză . Mânate de inertie, au existat grupuri care au trecut în fugă prin oraşe, înotând peste râuri - şi în cele din urmă căzând de pe marginea stâncilor. Aceste deplasări în masă pot să se datoreze necesitătii de a găsi noi zone cu hrană multă, însă unii experti consideră că ele pot fi declanşate de suprapopulare lemingul solitar neputând tolera apropierea atât de intensă de semenii săi .

În timp ce multi şoareci de câmp şi lemingi au perioade de împerechere sezoniere, lemingul mare se poate împerechea în orice perioadă a anului, deşi el face acest lucru doar iarna când condiliile nu sunt prea ostile . Femela activa poate sa producă opt cuiburi pe an, fiecare conlinând în medic 5-6 pui (deşi s-au înregistrat câteva cuiburi de 13 pui) . Puii sunt capabili să se împerecheze ei înşişi la vârsta de numai cinci săptămâni uneori se împerechează mai repede . Masculii nu mai au nici o legătură cu femela după împerechere, lăsând -o să îşi nască puii dupa o perioadă de gestatie de aproximativ 16-23 de zile. Puii orbi şi neajutorali cântăresc aproximativ 3,3g . Ochii li se deschid la vârsta de 11 zile şi ei vor fi înţărcali dupa aproximativ 2 săptămâni . In acest timp, femela este extrem de protectoare, recuperând fiecare pui care se depărtează de cuib . Ea îi localizează dupa strigătele pe care le scot - lemingii au o gama de strigăte diferite, indicând alarmă, amenintare sau comportament de curtare . Rata mortalităţii este înaltă din cauza prădătorilor . Majoritatea lemingilor trăiesc între unul şi doi ani .

molari au coroane turtite, fiind adaptati pentru măcinarea vegetatiei adesea tari . În timp ce ei caută hrană la orice oră din zi sau din noapte, lemingii mari tind sunt mai activi in zori şi în amurg . Lemingii îşi obţin hrana păscând sau săpând dupa rădăcini ; iarba este idesea tăiată şi lăsată în movile în urma lor .

Habitatul natural Fiind un animal solitar, fiecare leming î5i are teritoriul propriu pe care îl marchează cu secrelii . Teritoriul masculului este în general de două on mai mare decât al femelei . Aceste teritorii adesea se suprapun, în special când numărul populatiei se află în creştere - densitatea lor poate sa varieze între 50 şi 325 de Pentru a supravietui in diferitele sale 0 habitate, lemingul trebuie să î5i adapteze obiceiurile de hrănire, păscând lăstari, rădăcini şi ierburi . Dintii săi sunt turtiti pentru măcinarea hranei dure .

Lemingul mare (Lemmus lemmus) apartine familiei Muridae din ordinul Rodentia . Alti membri sunt ;obolanii, ;oarecii ;i ;oarecii de apă. Distributie: tundra, muntii ;i pădurile din nordul Scandinaviei Mărimea: 10-13cm (capul ;i corpul) . Coada, 1-2cm Greutatea : 50-90g

. 58 2

C=

.Animale si plante 62 - ROZATOARE ASE_MĂ_NĂTOARE CU50ARECELE