* The preview only shows a few pages of manuals at random. You can get the complete content by filling out the form below.
Description
1. Fazele procesului penal sunt a). urmărirea penală şi judecata; b). urmărirea penală, judecata şi condamnarea; c). urmărirea penală, judecata şi punerea în executare a hotărârilor penale. 2. Aducerea la cunoştinţa învinuitului sau inculpatului despre dreptul de a fi asistat de un apărător a). reprezintă o obligaţie numai în ceea ce priveşte activitatea instanţelor de judecată; b). este obligatorie doar în cazurile în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea mai mare de 5 ani; c). se consemnează în conţinutul unui proces-verbal de către organele de urmărire penală. 3. Dreptul la apărare presupune a) obligaţia organelor judiciare de a-l încunoştinţa pe învinuit sau inculpat, de îndată şi mai înainte de a-l audia, despre fapta pentru care este cercetat. b). obligaţia instanţei de judecată de a desemna apărător din oficiu dacă partea nu are apărător ales; c). obligativitatea asistenţei juridice doar în cazurile în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 5 ani; 4. Urmărirea penală presupune ca limită iniţială a). trimiterea în judecată; b). întocmirea actului de începere a urmăririi penale; c). punerea în mişcare a acţiunii penale. 5. Raporturile juridice procesual penale a). iau naştere, de regulă, peste şi în afara acordului de voinţă al părţilor; b). presupun în mod obligatoriu prezenţa persoanei care a săvârşit infracţiunea; c). se sting odată cu trimiterea în judecată a inculpatului. 6. Punerea sub acuzare a Preşedintelui României, ca excepţie de la principiul oficialităţii procesului penal, a). se realizează de către Guvernul României, pentru înaltă trădare, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor; b). se realizează de către Camera Deputaţilor şi Senat, pentru înaltă trădare, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, în şedinţă comună; c). se realizează de către Guvernul României, Camera Deputaţilor şi Senat, în şedinţă comună, pentru înaltă trădare, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor. 7. Conform art. 2 alin. 1 C.pr.pen. ”procesul penal se desfăşoară atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul judecăţii, potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege”. Se apreciază că dispoziţiile citate sunt de aplicare şi în ceea ce priveşte faza punerii în executare a hotărârilor penale. Această concluzie se desprinde ca urmare a aplicării regulilor de a). interpretare legală; b). interpretare extensivă; c). interpretare declarativă.
8. Se încadrează în conceptul de participanţi în procesul penal, în sens restrâns a). organele judiciare, apărătorul şi părţile; b). organele judiciare şi părţile; c). inculpatul, partea vătămată, partea civilă, partea responsabilă civilmente. 9. Fac parte din categoria organelor de cercetare penală speciale a). ofiţerii anume desemnaţi de către comandanţii unităţilor militare corp aparte şi similare. b). ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române; c). comandanţii de nave şi aeronave; 10. Dobândirea calităţii de învinuit este determinată de a). punerea în mişcare a acţiunii penale; b). începerea urmăririi penale; c). sesizarea organelor judiciare despre săvârşirea unei infracţiuni. 11. Dobândirea calităţii de inculpat este determinată de a). dispoziţia de arestare preventivă; b). începerea urmăririi penale; c). punerea în mişcare a acţiunii penale. 12. Declaraţia de participare în procesul penal în calitate de parte vătămată se poate face a). doar până la momentul redactării rechizitorului de către procuror; b). numai o dată cu redactarea plângerii penale, la momentul săvârşirii infracţiunii; c). în faţa primei instanţe, până la citirea actului de sesizare. 13. Introducerea părţii responsabile civilmente în procesul penal poate avea loc a). în tot cursul urmăririi penale; b). în faţa instanţei de judecată, până la pronunţarea hotărârii; c). numai până la momentul prezentării materialului de urmărire penală către inculpat. 14. Sunt consideraţi subiecţi oficiali ai procesului penal a). părţile; b). martorii; c). organele de urmărire penală. 15. Constituirea completului de judecată are în vedere a). judecătorii, procurorul şi grefierul; b). judecătorii desemnaţi de preşedintele instanţei pentru a intra în complet; c). judecătorii, procurorul, grefierul şi experţii oficiali. 16. Judecata în primă instanţă: a). se poate desfăşura la tribunal, în complet format dintr-un singur judecător; b). se poate desfăşura la tribunal, în complet format din doi judecători; c). se poate desfăşura la curtea de apel, în complet format din trei judecători.
2
17. Persoana vătămată prin infracţiune, constituită parte vătămată, poate participa în aceeaşi cauză în calitate de parte civilă? a). nu, deoarece calitatea de parte vătămată înlătură dreptul persoanei respective de a participa în aceeaşi cauză şi în calitate de parte civilă, prejudiciul urmând a fi recuperat pe cale unei acţiuni introduse la instanţa civilă; b). da, cu excepţia cazului în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu, când unul dintre părinţi se constituie parte civilă; c). da. 18. Persoana vătămată a). se poate constitui parte civilă, doar dacă prejudiciul cauzat este deosebit de grav; b). beneficiază de asistenţă juridică obligatorie dacă participă în proces în calitate de parte vătămată; c). poate solicita să participe în procesul penal atât în calitate de parte vătămată cât şi în calitate de parte civilă. 19. Partea responsabilă civilmente poate interveni în procesul penal: a). până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanţă; b). până la citirea actului de sesizare al primei instanţe; c). până la terminarea dezbaterilor la prima instanţă; 20. Apărătorul învinuitului sau al inculpatului a). participă în mod obligatoriu la toate activităţile de urmărire penală, dacă asistenţa juridică este obligatorie; b). are dreptul de a asista la doar la efectuarea actelor de urmărire penală care implică audierea sau prezenţa învinuitului sau inculpatului căruia îi asigură apărarea; c). are dreptul de a asista la efectuarea oricărui act de urmărire penală. 21. Apărătorul părţii responsabile civilmente a). este desemnat întotdeauna din oficiu; b). poate fi desemnat din oficiu, dacă pedeapsa prevăzută de lege este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 5 ani; c). are dreptul de a formula cereri şi de a depune memorii. 22. Adagiul latin electa una via, non datur recursus ad alteram semnifică: a). dreptul persoanei vătămate de a-şi valorifica pretenţiile civile ce rezultă din infracţiune în faţa instanţei penale; b). dreptul părţii civile de a face recurs împotriva hotărârii instanţei prin care se rezolvă latura civilă; c). regula conform căreia persoana prejudiciată, odată ce a ales una din cele două căi puse la dispoziţie pentru acoperirea pagubei, nu mai poate reveni sau, altfel spus, nu mai poate părăsi calea respectivă. 23. Acţiunea civilă a). se pune în mişcare prin rechizitoriul procurorului; b). are drept obiect tragerea la răspundere penală a persoanei care a săvârşit o infracţiune;
3
c). presupune provocarea unui prejudiciu prin săvârşirea unei infracţiuni. 24. Trăsăturile acţiunii penale a). acţiunea penală aparţine statului; în situaţiile în care sesizarea instanţei de judecată se face prin plângerea prealabilă a persoanei vătămate, acţiunea penală aparţine acesteia din urmă; b). acţiunea penală este accesorie acţiunii civile; c). acţiunea penală este personală. 25. Pe parcursul urmăririi penale se constată că faptei îi lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii. Se va dispune a). clasarea (dacă nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală); b). încetarea urmăririi penale; c). scoaterea de sub urmărire penală. 26. Înainte cu o zi de prezentarea materialului de urmărire penală inculpatul decedează. a). organele de cercetare ale poliţiei judiciare vor dispune scoaterea de sub urmărire penală; b). la propunerea organelor de cercetare ale poliţiei judiciare sau din oficiu procurorul va dispune încetarea urmăririi penale; c). la propunerea organelor de cercetare ale poliţiei judiciare sau din oficiu procurorul va dispune scoaterea de sub urmărire penală. 27. Trăsăturile acţiunii civile a). acţiunea civilă este disponibilă; b). acţiunea civilă este principală acţiunii penale; c). acţiunea civilă aparţine Ministerului Public. 28. Acţiunea civilă se porneşte şi se exercită din oficiu a). când cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă; b). când persoana vătămată este o unitate dintre cele la care se referă art. 145 din Codul penal; c). când persoana vătămată nu are domiciliul în România. 29. Se dispune achitarea inculpatului. Instanţa penală nu acordă despăgubiri civile dacă se constată că a). fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni; b). fapta nu există; c). faptei îi lipseşte vreunul dintre elementele constitutive ale infracţiunii. 30. Se pronunţă achitarea inculpatului. Instanţa nu va soluţiona acţiunea civilă dacă se constată că a). faptei îi lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii; b). fapta nu este prevăzută de legea penală; c). inculpatul a decedat. 31. Dacă se constată împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale iar făptuitorul nu a fost descoperit se va dispune
4
a). scoaterea de sub urmărire penală; b). continuarea cercetărilor în vederea descoperirii făptuitorului; c). clasarea. 32. În timpul fazei de judecată partea vătămată şi inculpatul se împacă. a). instanţa va dispune clasarea cauzei; b). procurorul va dispune soluţia achitării; c). instanţa va dispune încetarea procesului penal. 33. Acţiunea penală se poate pune în mişcare prin următoarele acte: a). încheierea instanţei de judecată, dacă se constată necesitatea extinderii procesului penal pentru alte fapte şi procurorul nu participă la şedinţa de judecată; b). rezoluţia întocmită de procuror, când plângerea prealabilă se adresează organelor de urmărire penală; c). declaraţia verbală a procurorului, la terminarea urmăririi penale. 34. Declaraţia de participare în procesul penal în calitate de parte vătămată se poate face: a). în tot cursul urmăririi penale; b). în faţa primei instanţe, până la terminarea dezbaterilor; d). oricând pe parcursul procesului penal. 35. Într-o cauză penală, în care a intervenit dezincriminarea faptelor penale, părţile s-au împăcat. Instanţa va dispune: a). încetarea procesului penal, în baza art. 10 lit. h C.pr.pen.; b). instanţa va lua în considerare atât dezincriminarea faptelor (pronunţând achitarea inculpatului) cât şi împăcarea părţilor (pronunţând încetarea procesului penal); c). achitarea inculpatului, în baza art. 10 lit. b C.pr.pen. 36. În ipoteza în care persoana vătămată, care nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, a introdus la instanţa civilă acţiune pentru repararea pagubei materiale şi a daunelor morale pricinuite prin infracţiune a). judecata în faţa instanţei penale se suspendă până la rezolvarea definitivă a cauzei civile; b). cererea de reparare a prejudiciului va fi respinsă, urmând ca acţiunea civilă să fie exercitată în cadrul procesului penal; c). judecata în faţa instanţei civile se suspendă până la rezolvarea definitivă a cauzei penale. 37. Hotărârea definitivă a instanţei civile prin care a fost soluţionată acţiunea civilă a). are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei penale cu privire la existenţa faptei, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia; b). nu are autoritate de lucru judecat în faţa organelor de urmărire penală şi a instanţei penale cu privire la existenţa faptei, a persoanei care a săvârşit-o şi a vinovăţiei acesteia; c). poate fi desfiinţată prin hotărârea instanţei penale dacă aceasta constată existenţa vinovăţiei persoanei trimisă în judecată. 38. Procurorul va susţine în faţa instanţei acţiunea civilă
5
a). în ipoteza în care persoana vătămată s-a constituit parte civilă, iar procurorul apreciază că pretenţiile acesteia sunt justificate; b). când persoana vătămată este o unitate de interes public; c). când cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, doar dacă reprezentanţii acestuia au solicitat instanţei de judecată repararea prejudiciului. 39. Declaraţia de constituire ca parte civilă în procesul penal se poate face a). în tot cursul urmăririi penale; b). doar până la momentul redactării rechizitorului de către procuror; c). oricând pe parcursul judecăţii în primă instanţă. 40. Instanţa de judecată constată existenţa unei cauze de nepedepsire. Se va dispune a). scoaterea de sub urmărire penală; b). încetarea procesului penal; c). achitarea inculpatului. 41. Acţiunea penală a). se poate pune în mişcare, în cursul fazei de judecată, numai prin încheiere a instanţei de judecată; b). se poate exercita în tot cursul procesului penal; c). aparţine statului numai în ipoteza în care se pune în mişcare din oficiu. 42. În ipoteza dispunerii încetării urmării penale, învinuitul ori inculpatul poate solicita continuarea procesului penal dacă s-a constatat a). existenţa vreunei cauze de nepedepsire; b). că părţile s-au împăcat; c). că faptei îi lipseşte gradul de pericol social al unei infracţiuni. 43. Acţiunea civilă nu se poate exercita în cadrul procesului penal dacă a). prejudiciul a fost reparat; b). cererea de constituire ca parte civilă a depăşit momentul luării primei declaraţii a învinuitului; c). infracţiunea săvârşită presupune punerea în mişcare a acţiunii penale la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. 44. Fazele procesului penal sunt a). urmărirea penală şi judecata; b). urmărirea penală, judecata şi punerea în executare a hotărârilor penale; c). urmărirea penală, procesul penal şi executarea hotărârilor penale. 45. Aducerea la cunoştinţa învinuitului sau inculpatului despre dreptul de a fi asistat de un apărător a). este obligatorie doar în cazurile în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea mai mare de 5 ani; b). se consemnează în conţinutul unui proces-verbal de către organele de urmărire penală; c). reprezintă o activitate atribuită în exclusivitate procurorului.
6
46. Urmărirea penală presupune ca limită iniţială a). trimiterea în judecată; b). sesizarea organelor de urmărire penală; c). întocmirea actului de începere a urmăririi penale. 47. Dobândirea calităţii de inculpat este determinată de a). punerea în mişcare a acţiunii penale. b). dispoziţia de arestare preventivă; c). începerea judecării cauzei penale. 48. Acţiunea civilă se exercită din oficiu a). când persoana vătămată este o persoană dintre cele la care se referă art. 145 C.pen. şi în cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă; b). când cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă; c). dacă valoarea prejudiciului este mai mare de 1 miliard de lei. 49. Intervenţia părţii responsabile civilmente în procesul penal poate avea loc a). până la terminarea cercetării judecătoreşti la prima instanţă, luând procedura din stadiul în care se află în momentul intervenţiei; b). numai până la momentul prezentării materialului de urmărire penală către inculpat; c). numai până la momentul punerii înn mişcare a acţiunii penale. 50. Pot participa în procesul penal în calitate de parte responsabilă civilmente a). părinţii persoanei vătămate dacă aceasta este lipsită de capacitate de exerciţiu ori are capacitatea de exerciţiu restrânsă; b). comitentul pentru faptele ilicite săvârşite de prepus în funcţiile ce i-au fost încredinţate; c). cei care au săvârşit infracţiunea, dacă se stabileşte legătura de cauzalitate dintre ilicitul penal şi prejudiciul cauzat.
7