Strategia Didactică

1. MOMENT ORGANIZATORIC (5 min) 2. VERIFICAREA CUNIȘTIINȚELOR ÎNVĂȚATE ANTERIOR (10-15 min) Se adresează întrebări cu privire la lecția anterioară „Podișul Moldovei şi Podișul Dobrogei”.  În câte diviziuni este împărțit podișul Moldovei?  Care sunt altitudinile medii din podișul Moldovei?  Care sunt diviziunile în care este împărțit podișul Dobrogei?  Unde este localizat podișul Dobrogei și podișul Moldovei?  Care sunt limitele podișului Dobrogei?  Care sunt cele două râuri, între care se află podișul Moldovei?  Care este principala activitate economică din podișul Moldovei? 3. PREGĂTIREA APERCEPTIVĂ (2 min) 4. DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII (20 min) Tabla Asemănări  Situate în vestul țării;  Limita N: Carpații Orientali;  Limita S: Granița Iugoslavia;  Limita E: Carpații Occidentali;  Geologie: s-au format prin umplerea cu sedimente aduse de Marea Panonica;  Roci sedimentare: nisip, pietriș, argile, loess;  pătrund împreună, de-a lungul râurilor în interiorul Carpaților Occidentali sub forma depresiunilor-golf.

Câmpia de Vest si Dealurile de Vest Deosebiri Câmpia de Vest Dealurile de Vest  Limita E: Dealurile de vest;  Limita V: Ungaria și Serbia;

 slab înclinată de la est spre vest în direcția de curgere a râurilor principale, favorizând frecvente revărsări şi înmlăştinări; aspect uniform;

 Limita V: Câmpia de Vest  Geologie: alocuri apar măguri alcătuite din roci vulcanice (eruptive) şi cristaline.  au caracter piemontan, discontinuu, cu dealuri domoale, văi largi şi terase;

 altitudini reduse–sub 200 m (80-100 m);

 altitudini de 200-400 m, 600 m – la contactul cu muntele, 200 m – spre câmpie

 Diviziuni: există trei tipuri de câmpii:  câmpii înalte cu aspect

 Diviziuni: există trei diviziuni:  Dealurile Silvaniei (între Someș şi Barcău)

neted, orizontal, acoperite cu loess şi nisipuri, altitudinea 100-200 m – la exteriorul dealurilor: (Câmpia Vingăi, Câmpia Lugojului);  câmpii joase (de subsidență sau de divagare) – sunt zone aflate într-un proces lent de coborâre: C. Carei, C. Aradului, C. Jimboliei;  câmpii orizontale (tabulare)–cu suprafețe plane acoperite de nisip sau loess: C. Someșului, C. Ierului, C. Crișurilor, C. Timișului.

– cel mai complex sector, datorită munților ascunși şi depresiunilor marginale: Culmea Codru, Prisnel, Preluca, Depresiunea BaiaMare, Depresiunea Șimleului;  Dealurile Crișurilor (între Barcău şi Mureș) – depresiuni-golf: Zarand, Beiuș, VadBorod;  Dealurile Banatului (între Mureș şi Nera): Dealurile Lipovei (între Mureș şi Bega, la vestul Munților Poiana Ruscă), Dealurile Buziașului (în vestul Munților Banatului), Depresiunea Oraviței.

5. ASIGURAREA ȘI INTENSIFICAREA CUNOȘTIINȚELOR (5 min) Pentru a stimula gândirea și capacitatea de înțelegere a elevilor, propun ca aceștia să răspundă la întrebările din finalul prezentării.  Care sunt cele 3 diviziuni ale Dealurilor de Vest?  Unde sunt localizate pe hartă Dealurile și Câmpia de vest?

 Cum s-au format Dealurile de Vest?  De ce este Câmpia de Vest, o regiune agricolă importantă?  Un exemplu de câmpie joasă și unul de câmpie înaltă.  Exemple de orașe importante din Câmpia de Vest. 6. APRECIERI FINALE (1-2 min) 7. TEMĂ PENTRU ACASĂ (1 min) Tema 1. Analizează harta Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest şi scrie în caiet litera corespunzătoare răspunsului corect, după model: 6 – b; 1. Față de orașul Oradea, Câmpia Carei este situată în: a. est b. nord c. sud 2. Câmpia Aradului este situată la nord de râul: a. Barcău b. Mureș c. Someș 3. Din categoria câmpiilor înalte face parte: a. Câmpia Crișurilor b. Câmpia Miersig c. Câmpia Timișului 4. La sud de Dealurile Lipovei se întinde Câmpia: a. Ierului b. Lugojului c. Timișului 5. Are altitudinea de 174 m, Câmpia: a. Aradului b. Cermei c. Vingăi 2. Elaborează un text de cinci rânduri, referitor la Câmpia de Vest, utilizând noțiunile şi termenii: câmpii înalte, Câmpia Timișului, crovuri, dune şi loess.

STRATEGIA DIDACTICĂ Metodele de învățământ reprezintă căile folosite în școală de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viața, natura, lumea, lucrurile, știința. Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile, deprinderile şi capacitățile elevilor de a

acționa asupra naturii, de a folosi roadele cunoașterii transformând exteriorul în facilități interioare, formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi personalitatea. Brainstorming este metoda prin care vom introduce un subiect nou, vom încuraja creativitatea elevilor şi să genereze idei multiple întru-un timp scurt. Ca primă etapă, vom formula problema sub forma unei întrebări cu diverse variante de răspuns. Se solicită elevilor să-şi scrie ideile pe o fișă de lucru sau să le spună liber. Vom discuta şi vom comenta ideile, se cer detalii şi clarificări în cazul formulărilor ambigue astfel încât să se încurajeze comunicarea şi argumentarea logică pentru a înțelege toți elevii. STILUL DIDACTIC Metodele de instruire bazate pe acțiune sunt indicate în vederea organizării lecției, fiind elemente de legătură între componentele actului didactic, având în vedere şi utilizarea unor procedee, tehnici şi instrumente, care facilitează accesul la cunoaștere şi învățare. Exercițiul, ca metodă didactică fundamentală poate sta la baza celorlalte metode, putând crea noi strategii moderne având drept finalitate formarea deprinderilor; exersarea operațiilor obligă elevii, în cele din urmă, să le utilizeze în situații noi, variate, stimulând inteligenta.

Activitățile practice reprezintă ansamblul de activități cu caracter practic şi

aplicativ, conștient şi sistematic executate de elevi, în scopul adâncirii înțelegerii şi consolidării cunoștințelor dobândite, verificării şi corectării lor, însușirii unor priceperi şi deprinderi practice, aplicative (relevantă este metoda studiului de caz). Jocurile geografice rămân, fără îndoială, cele care aduc varietate, veselie, care previn monotonia şi plictiseala; conținuturile acestei activități completează pregătirea şi sporește interesul elevilor pentru geografie, ajutând profesorul în cunoașterea capacităților elevilor; mai cunoscute sunt: jocul denumirilor geografice, lanțul geografic, concursul cu întrebări, rebusurile geografice, harta mută etc.