365 de Activitati Stiintifice

Scrisa de: Minna Lacey,

JCOALA PRIMARl CAROL I

dr. Lisa Gillespie ~i Lucy Bowman

.·

BIBLIOTECA

Design:

Anna Gould, Hannah Ahmed, Matthew Preston, Zoe Wray, Holly Lamont ~i Karen Tomlins

Consultant de specialitate:

dr. Steven Chapman

llustratii de:

Alex Walker, Giulia Olivares, Francesca Carabelli

1

Despre carte

Cuprins

Aceasta carte contine activitati ~i experimente ~tiintifice pe care le poti face acasa. Fiecare dintre ele este insotita de instructiuni care trebuie urmarite pas cu pas, precum ~ideo explicatie simpla a elementelor ~tiintifice pe care se bazeaza.

Simbolurile de avertizare lti arata daca trebu(e sa ai mai multa grija. Pentru unele activitati este nevoie de lucruri obisnuite cum ar fi recipiente de plastic ~i cutii de carton. Vei avea nevoie, de asemenea, de hartie, pixuri ~i sfoara.

4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26

Colorant, ulei ~i apa Avioane de hartie Hartie, lemn ~i apa Spuma efervescenta Echilibrul elementelor mobile Testa rea frecarii lluziile optice Topirea ghetii Zmeiele zburatoare Mersul pe apa To pi rea Cum cresc plantele

Nu iti face griji daca lucrurile nu ies intotdeauna cum te a~tepti, unele dintre cele mai importante descoperiri ~tiintifice au fast fa cute intamplator.

I I

,'

Experiment cu avioane de hartie Ia pagina 6.

Sunt tot felul de activitati, de Ia experimente legate de energia statica pana Ia crearea cernelii invizibile.

Ai intotdeauna mare grija cu lucrurile fierbinti sau ascutite ~i nu baga nimic in gura, decat daca ti se spune sa urmezi astfel de instructiuni. Daca trebuie sa faci .• ~:· 1 unele activitati cu care nu e~ti familiarizat, cum ar fi !§:: sa folose~ti un cuptor incins sau un cutit ascutit, cere ;:· ajutorul unui adult. "'~

2

28

Drojdia

30

Cristalele de sare

32

Cerneala invizibila

34 36 38

Experimente cu sunete Cum sa obtii hartie reciclata Rezistenta Ia miscare J

J

40 42

Tensiunea suprafetelor

44

Organismele ~i celulele vii

46 48

Forme de construit Solide, lie hide si substante vascoase

50

Trucuri legate de frecare

Presiunea aerului

J

J

'

.

{-----

...... ... '"

86 88 90 92 94 96 98 100 102 104

\

\ \

\

I

52

Sa compunem muzica

54 56 58

Lichidele In straturi

Descopera cum sa-ti faci propriul lipici ~i "namol"la pagina 49.

Sa observam animalele salbatice Experimente cu magneti

60 62 64

Fructe si sucuri de fructe

66

Directia vantului

68 70

Frunzele si scoarta

Puterea vantului Separarea cernelurilor )

)

Testati-va simturile )

)

Forta de rotatie )

)

Reflexe si reactii )

f;

)

Devierea luminii

Amprentele

78

De unde vine ploaia

80 82 84

Puterea aerului

Plutirea ~i scufundarea Utilaje simple Lumina care rico~eaza

Lumina ~i curcubeiele Petele si albirea )

Umbre,pe pereti Invata despre animalele salbatice Ia pagina 56.

Stiinta mancarii )

)

\ I

I I

·-- --------

Usborne Quicklinks

Pentru mai multe site-uri unde poti gasi activitati ~tiintifice online, viziteaza sectiunea Usborne Quicklinks de pe www.usborne.com/quicklinks ~i tasteaza cuvintele-cheie "365 science activities': Te rugam sa cite~ti sfaturile noastre privind siguranta pe Usborne Quicklinks.

-----·-- ---- -·

106 108 110 112 114 116 118 120 122 124 126 128

Sa facem baloane Sa

mi~cam

lucrurile

Rezistenta apei Catapultele Puterea apei Elicoptere de hartie Energia statica Dreptaci ~i stangaci Cum sa faci cristale Cum beau plantele Para~ute

Index

Afla cum sa vopse~ti frunzele Ia pagina 125. I

\

"' '.....

3

,

I I I

I

Sunetele puternice

72 74 76

........

Testa rea acizilor ~i a bazelor

)

\

:

lmagini mi~catoare

)

\

1

Fluturi In echilibru

""' ....

___ ...

_,,..,

Com para formele para~utelor Ia pagina 126.

Colorant, ulei ~i apO Descopera cum unele substante se amesteca, iar altele nu, ~ i obtine efecte uimitoare, turnanc colorant alimentar sau cerneala pe baza de apa in ulei sau apa.

Picaturi de colorant,.......co orant '

1

•

alimentar

Toarna putin ulei lntr-un pahar lnalt. Adauga cateva picaturi de colorant alimentar ?i urmare?te ce se lntampla.

Picaturile de colorant sau cerneala l~i pastreaza forma rotunda In ulei. ..

Ulei vegetal .... _

. -------- ------

-

...

Fiecare picatura de colorant formeaza o margeluta ~, t compacta deoarece colorantul nu se combina cu 1 uleiul si picatura ramane intacta. I 1

1

! '

'

- - - ---- ------·

... 2 Pastrarea formei

... apoi formeaza ,fundite" spectaculoase In apadupa cum poti vedea In activitatea 3.

#

Obtii un efect impresionant daca folose~ti cerneala, ca aici.

Impinge lncet picaturile de colorant cu ajutorul unei linguri ?i observa ce se lntampla.

·--- - ------ --------- --

··-teste Ele se scufunda ----------in ulei deoarece colorantul alimentar~, maidens decat uleiul (a se vedea fragmentul

1 I despre densitate de Ia pagina 5). Picaturile i~i

•, pastreaza forma deoarece lichidele nu se combina.

I

I

J

3 Picaturi de colorant care explodeaza Umple un pahar Ina It cu apa, toarna putin ulei vegetal ?i lasa-1 sa se a?eZe. Adauga cateva picaturi de colorant al imenta r ?i observa ce se lntampla.

Picaturile de colorant l~ i pastreaza forma rotunda In timp ce se scufunda In ulei. Cand ating apa, lncep sa se amestece cu aceasta, form and fundite rasucite de culoare. Coloraritul continua sa se amestece cu apa, pana cand acesta capata o culoare uniforma.

Amesteca picaturile cu o lingura pentru a le face sa se scufunde mai repede.

4

'' I

-

..... ...

._,_

~

...

.-.

--... -Densitatea

............

'I

6 Colorant ~i Ia pte

I

I

Totul este facut din particule minuscule. Densitatea ne spune cat de grele ~i cat de lmpra~tiate sunt particulele. Daca se amesteca doua lichide cu densita!i diferite, eel cu densitatea mai mica plute~te deasupra celui cu densitate mai mare. De exemplu, uleiul plute~te deasupra apei.

I I

2. Tnmoaie un beti~or de urechi In detergentul de vase ~i scufunda-lln mijlocul amestecului. Ce se lntampla?

1. Toarna ni~te Ia pte lntr-o farfurioara ~i adauga cateva picaturi de colorant alimentar sau cerneala colorata.

I

• I

I

t

4 Adauga detergent de va Pune put in colorant alimentar In jumatate de pahar de apa. Adauga ulei vegetal ~i a~tea sa se a~eze. Apoi toarna cateva picaturi de detergent de vase ~ i observa ce se lntampla. Scoate beti~orul cand laptele ~i colorantul alimentar incep sa se amestece.

Continua sa adaugi picaturi de detergent de vase ~i observa ce se lntampla mai mult timp.

I I I

Ulei

--- .... ....

\ \

' ' ' . . . ... __

,,

I

I

(---

'\

.... '

Detergent de vase

;,..- - -

Colorant , / alimentar ~i apa

4

Aceste forme au fost create cu un colorant de o-- ...... ,,

Picaturile de detergent de vase se scufunda pe fundul paharului, lmpingand picaturile de ulei sub ele. Dar uleiul are o densitate mai mica decat detergentul de vase ~i apa, astfel ca el se va ridica ~iva pluti Ia suprafata din nou.

singura culoare.

\ I

v

5 Amesteca Repeta ultimul experiment, dar de data asta amesteca totul cu o lingura. Observa ce se lntampla.

Colorantul nu se amesteca bine cu laptele. Dar cand se adauga detergent de vase, acesta este atras atat de Ia pte, cat ~i de colorant permitandu-le sa se amestece mai repede.

' ·-------------------------~ Detergentul de vase este atras atat de apa, cat ~ide •

1 I

1

: •~

ulei, ceea ce le permite sa se combine. Tn cele din urma, amestecul va capata o culoare uniforma, dupa ce colorantul se va lmpra~tia.

-------------------------·

I

1

1 I

'

5

Avioane de hOrtie Fa ni~te avioane de hartie pentru a afla

8 Cum sa tinte~ti in sus ~i in jos

ce le face sa zboare.

Tncearca sa tinte~ti avionul putin In sus sau In jos, In momentulln care lllansezi. Cum zboara?

7 Construie~te un avian

de hartie 1. Tndoaie o foaie de hartie dreptunghiulara In jumatate, apoi desfa-o. Tndoaie de-a lungul acestei linii.

·----- ~-·

lnclina varful avionului In sus pentru a-1 face sa se lnalte.

-~--~-~-~-~-~~~~-------~~

2. Tndoaie ambele colturi din dreapta spre mijloc.

Cand lansezi un avion, aerul se mi~ca In jurul aripilor

I

din care lllansezi, fluxul de aer se schimba, ajutand

I

repede Ia pamant. Forta ascensionala Direqia ,----o......;;a;:....:t----- ~ de zbor

Fluxul de aer

4. Apoi lndoaie hartia

~------·/ injurul aripilor

In jumatate.

___ ... '-_ ... ____ 5. Desfa partea de sus pentru a face o aripa. Tntoarce avionul ~i fa ~i cealalta aripa ..

-.-~

~

..... -·

9 Adauga o agrafa de birou Prinde o agrafa de birou de varful avionului. Se schimba In vreun fel modulln care plute~te?

6.... apoi repeta pa~ii 2, 3 ~i 4.

Greutatea suplimentara a agrafei de birou li confera avionului o viteza mai mare de deplasare, ajutandu-1 sa zboare mai departe.

7. Lanseaza avionul.

6

I

sale, facandu-1 sa se ridice. Daca schimbi unghiul avionul sa zboare mai departe sau sa cada mai

3. Tndoaie marginile lmpaturite spre mijloc, In felul acesta.

'I

l

1o Tndoaie varfurile aripilor

Construie~te

un planar

Tndoaie varfurile aripilor ~i lanseaza-1 din nou. Apoi lncearca sale lndrepti In jos. Exista vreo diferenta?

. . .. ---- ............

........

... ...

1. Tndoaie o foaie de hartie dreptunghiulara In jumatate, pe lungime ~i pe latime. Apoi desfa-o.

'~ lndoaie o mica parte

din varful fiecarei aripi, in felul acesta.

2. Tndoaie partea de sus In jos, In felul acesta.

3. indoaie colturile de sus, astfellncat sa se lntalneasca Ia mijloc.

11 Experimenteaza cu directia Tndreapta varful unei aripi In sus, iar pe celalalt In jos. Tn ce directie zboara avionul? Acum lncearca invers.

4. lndoaie partea de sus din nou, In felul acesta.

5. intoarce avionul pe partea cealalta ?i lndoaie-1in jumatate.

l 1

'~ 1

•

..

--

-liiiliiiil.-iilitfllijliill-

·-···---·--~

Orienta rea schimba felulln care aerul prinde aripile. Cand varfurile sunt lndreptate In sus, avionul se lnclina tot In sus. Cand varfurile sunt lndreptate In jos, se lnclina In jos. lar daca una este lndreptata In sus, iar cealalta In jos, avionul va zbura oblic.

~---

G.lndoaie din nou ambele aripi, in felul acesta.

-- ---- - -

-·

• : I I I

I

I

Aceasta inseamna ca planorul poate pluti mai mult decat avioanele din activitatile precedente, ale caror aripi au o suprafata mai mica. AI tau plute~te mai mult?

7

HOrtie, lemn ~i apO lncearca aceste experimente pentru a vedea cum absorb diferitele tipuri de hartie apa.

. ____ ....._,.,.

I I\ \ \ \

l.lndoaie o bucata patrata de hartie In jumatate. Apoi lndoaie-o Inca o data In jumatate, In felul acesta.

~

'

Nu taia aceste doua margini.

2. Deseneaza forma unei petale pe patrat ~i decupeaz-o. Desfa forma florii.

·--- ----------------

3.lndoaie fiecare petala In felul acesta. Toarna putina apa lntr-un bol ~i pune floarea In apa.

4. Prive~te cum se deschid petalele lncet, pe masura ce hartia lncepe sa absoarba apa.

~

: Hartia este f~kuta din fibre minuscule : 1 presate laolalta. Pe masura ce fibrele I 1 absorb apa, se maresc, facand ca petalele ' sa se deschida. ;

'

!

~--

'

--------------- -·'

14 Floare din servetele de J

J

bucatarie Repeta activitatea 13, folosind face floarea.

~ervetele

pentru a

Creeaza flori cu un numar diferit de petale, apoi observa daca exista vreo diferenta.

~ervetelele de

bucatarie sunt facute din straturi foarte subtiri de hartie. Absorb apa atat de repede, in cat floarea se scufunda lnarnte de a ave a ~ansa sa se deschida.

8

15 Floaredecarton Repeta activitatea 13 folosind o bucata subtire de carton. Cat dureaza pana se deschide floarea? Poti lncerca sa faci flori cu petale de forme diferite. Forma influenteaza timpul de care are nevoie floarea pentru a se deschide?

---- ---- -- --- ... ..

Cartonul este mai gros decat hartia deoarece contine mai • 1 multe fibre. Absoarbe apa mai greu, astfel ca dureaza mai : mult pana se va deschide floarea. Cu cat exista mai mult I 1 carton intr-o petala, cu atat dureaza mai mult pana ce I ~ floarea se va deschide. # 1

---

16 Din pahar in pahar

17 Steluta de lemn 1. Tndoaie cinci beti~oare

~ervetel de bucatarie ~i pune un capat al acestuia lntr-un pahar gol. Umple pe jumatate un alt pahar cu apa ~i adauga cateva picaturi de colorant alimentar.

1. Ruleaza un

pentru aperitive In forma de ,vu, fara ale rupe In doua . Aranjeaza-le In felul acesta pe o farfurie. Adauga In mijloc cateva picaturi de apa.

2. Pune celalalt capat al ~ervetelului In pahar ~i lasa-1 cateva ore. Ce se lntampla cu apa?

I

·- .. -..... ---

2. Prive~te ce se lntampla pe masura ce beti~oarele absorb apa.

-.., ~----- ~--

·-·- ....

. -------

'

-------- .. -.... --- -.......... --· .........

- --- --- --

,' Beti~oarele pentru aperitive sunt fa cute din fibre ... lemnoase. Pe masura ce absoarb apa, se expandeaza, 1 indepart~ndu-~i ,bratele/1 unele de altele, pana cand 1 ajung sa se lipeasca de beti~oarele invecinate. Rezulta I astfel o steluta reu~ita. )

'

: ~ervetelul de bucatarie absoarbe apa pana cand aceasta : ' se lmbiba toata in el ~i in cepe sa se scurga in paharul go I. .: : Daca a~tepti suficient de mult, in ambele pahare va fi in ' cele din urma cam aceea~i cantitate pe apa. ;

!

---- -- ----- ----·

''

~

9

------- -- -----------·

'

Spuma efervescentCi Afla ce se intampla cu bicarbonatul de sodiu cand este adaugat In diferite lichide.

Toarna ni~te apa rece intr-un bol, apoi adauga o lingurita de bicarbonat de sodiu. Observa daca se lntampla ceva.

Toarna cu grija ni~te apa fiarta lntr-un bol termorezistent. Amesteca In aceasta o lingurita plina de bicarbonat de sodiu. Ce se lntampla?

·--- --------------------------------------------------

.... ,' Bicarbonatul de sodiu devine u~or efervescent cand este amestecat cu apa fierbinte deoarece caldura produce @ ~ ' reactie care da na~tere bulelor ~i dioxidului de carbon. De aceea, praful de copt- care contine bicarbonat de sodiu O : se folose~te Ia coacerea prajiturilor. Gildura cuptorului determina bicarbonatul de sodiu umed sa produca dioxidul I 1 de carbon in forma gazoasa, responsabil cu micile bule din interiorul prajiturii, care fac ca aceasta sa creasca. A(. ) I rece nu are niciun efect. · I

!

~

------------------------------------------------- -·

... _

20 Sue de lamaie sau otet

-

,..

---

1. Repeta primul pas de Ia activitatea 20. Adauga detergent de vase ~i amesteca bine.

2. Presara o lingurita plina de bicarbonat de sodiu In lichid, apoi observa ce se lntampla.

- ..

-

... ~ I Otetul si sucul de lamaie sunt acizi.* Cand sunt ames- :

! te~ate ~u bicarbonatul de sodiu, ingredientele se

1

' schimba semnificativ. Se produc o multi me de bule de :

~ dioxid de carbon, care fac ca amestecul sa faca spuma I

Si Sa fasaie.

~ '

•

-

.....

*Poti afla mai multe despre acizi Ia paginile 90-91 .

till

t

21 Spuma efervescenta

J

1. A~aza un bol de sticla pe o tava. Umple bolul pe jumatate cu sue de lamaie sau cu otet.

'

•

1

..}

2. Toarna cateva picaturi de colorant alimentar, apoi presara In lichid o lingurita de bicarbonat de sodiu. Ce se intampla?

-- ----- - -- - •

I

Adaugarea detergentului de vase face ca amestecul sa 1 spumege mai tare, deoarece impiedica bulele de gaz sa iasa Ia suprafata. Colorantul alimentar te ajuta sa vezi mai dar ce se intampla. 1

...

10

-- .

I

I

''

.I

J

•'

22 Spuma bucluca~a

23 Sucul acidulat

Fa spuma efervescenta de Ia activitatea 211n recipiente cu forme diferite, pentru a vedea cum spuma curge diferit din acestea.

-/!\"I;

Cum para o cutie de sue de fructe acidulat ~i ia o gura. Simti cum spumega pe limba?

0

0

0

Sucul de fructe acidulat contine de obicei un amestec de bicarbonat de sodiu ~i pudra de acid citric. Cand sucul de fructe ajunge In gura, ingredientele lncep sa se modifice, producand bule de dioxid de carbon, care lti gadila limba.

Tncearca sa folose~ti ingredientele In diferite cantitati pentru a vedea cata spuma obtii.

00

{L

11

__ ,_,_....._. - -

Echilibrul corpurilor mobile

. . _ .... ____ -.. ... -.r-=---..

Un sistem mobil se afla In echilibru cand corpurile aflate de fiecare parte a punctului de sprijin sunt In echilibru. Pentru a mentine echilibrut muta obiectele mai aproape sau mai departe de punctul de sprijin .

.....

._,.

...... -·

Creeaza cateva elemente mobile diferite ~i descopera cum sa le mentii in echilibru.

26 Element mobil din agrafe de birou

24 Elemente mobile pe rigla

Agata cateva forme de hartie de capatul unor lanturi de agrafe de birou . Agata lanturile de paie de baut. Utilizeaza alte lanturi din agrafe de birou pentru a atarna paiele ~i pentru a face un element mobil. Poti face ca toate elementele sa fie In echilibru? Cate niveluri poti adauga?

Fa doua bile de dimensiuni diferite, din plastilina sau pasta adeziva. Leaga cate o bucata de sfoara de fiecare din ele ~i atarna-le Ia capetele riglei. Prinde rigla de Ia mijloc. Poti face rigla sa fie In echilibru, deplasand doar bila mai mare?

Punct de sprijin

....

-- '

Poti folosi un creion pentru a face gauri ~i a agata formele de hartie .

....

'

.. -- ... Mi~ca aceasta sfoara catre mijloc, pan a cand rigla ajunge sa fie In echilibru.

27 Elemente mobile pe umera~

25 Forma In cruce

Leaga cateva linguri, furculite ~i ustensile de bucatarie de un umera~ ~i atarna-1. Poti regia distanta dintre sfori pentru a face ca umera~ul sa stea drept?

Pune doua bete In forma de cruce ~i folose~te pasta adeziva pentru a le fixa. Leaga o bucata de sfoara In jurul formei obtinute, apoi atarna de bete forme de hartie. 0 poti mentine In echilibru?

. . i~·

r

t. . . :

~;..' ·:

::~" : .•. ·.,

L~: _ _--- .

.

. . . ;..t ..

--·.... .

·~·

12

28 Elemente mobile pe ramu 1. Deseneaza ~i decupeaza patru pasari din carton (le poti decora daca dore~ti). Leaga o bucata de sfoara de fiecare.

Fa o gaura cu un capsator.

Punct de sprijin

Aceasta parte este mai grea, astfel ca sfoara trebuie sa fie mai aproape de punctul de sprijin pentru ca elementele mobile sa fie in echilibru.

Aceasta parte este mai u~oara, astfel ca sfoara trebuie sa fie mai departe de punctul de sprijin.

2. Leaga ni~te sfoara de mijlocul unei ramurici ~i atarna o pasare de fiecare parte. Mai ata~eaza doua pasari de 0 alta ramurica .

Nu trebuie sa folose~ti neaparat pasari pentru elementele mobile, poti folosi orice set de forme.

3. Atarna ramurelele de fiecare parte a unei a treia ram uri, apoi tine elementele mobile sau agata-le undeva. Le poti face sa stea In echilibru?

-~-------

1

29 0 alta ramura Mai fa doua pasari ~i agata-le de o alta ramurica. Poti mentine elementul mobil In echilibru?

... ------~

Echilibrul depinde de greutatea obiectelor ~i de distanta acestora fata ~ de punctul de sprijin. Poti mentine echilibrul mutand obiectele mai grele mai aproape de punctul de sprijin ~i indepartand obiectele mai u~oare de acesta. Obiectele cu aceea~i greutate vor fi in echilibru Ia o distanta egala de punctul de sprijin .

..--------·l.i.i---i:i· i ... - ... - -. ICOALA PRIIIARl CAROL I

13

BIBLIOTECA

"I I

I

' I

I

I I ' l

I

'I I

Testarea frecOrii Gaura prin care se ,.. strecoara bilele

Cand corpurile sunt in contact, intre ele se creeaza o forta de freca re, care le incetineste. Poti rostogoli o bila pentru a testa acest efect. J

I

,""

I

~

J

30 Rostogolirea bilei 1. A~aza o cutie de pantofi Ia capatul unei bucati de carton. Deseneaza trei contururi ale cutiei, pentru a face trei rampe.

2. Prelunge~te liniile pentru a face ca rampele sa fie ceva mai lungi decat cutia de pantofi. Decupeaza-le.

3. Taie un colt din fiecare 4. Fa cu grija o gaura In rampa, ceva mai mare partea de sus a cutiei, .decat bila, ca mai jos. prin care sa intre bilele.

5. Pozitioneaza rampele In cutie, In a~a fellncat sa coboare In panta dintr-o parte In alta, ca mai jos. Aranjeaza rampele astfellncat sa se Incline u~or In partea din spate. • I I

<""

I

Folose~te

pasta adeziva pentru a fixa beti~oarele de Ia lnghetata sub rampe, pentru a le sustine.

,--~-~-~~~~~--~~~--~-------

I 1

6. Strecoara o bila prin gaura ~i observa cum se rostogole~te.

: : t

"-

Panta rampelor face ca bila sa se rostogoleasca, pana ajunge jos. fn timpul rostogolirii, intre bila ~i rampa apare frecarea, care miqoreaza viteza bilei.

....... ___ ..... ______ ._- ..........

14

~

I

I

: :

-_ .... - .... ' _.

-.

I

...

31 Folie neteda Tncearca sa lnvele~ti o rampa lntr-o folie de aluminiu nefolosita, pentru a crea o suprafata neteda. Tn ce fel se modifica viteza bilei?

---

---- y:-- . -..

~

Suprafata neteda a foliei reduce frecarea dintre rampa ~i bila. Acest fapt face ca bila sa se rostogoleasca mai repede.

\

--------

... _

J

!

_____ ..... _. I I

32 ~mirghel Lipe~te ~mirghel

sau nisip pe o rampa pentru a crea o suprafata abraziva. Ce efect are asupra vitezei bilei?

,·---- -

I

-------~I

Suprafata abraziva mare~te frecarea, facand ca bila sa se I 1 rostogoleasca mai lncet.

1

''

-- -----

t,

I

I

I

I

I I

··'

I

I

I

( ...... _________

.... ,. .,.,.,

;

I

I

33 Betisoare de Ia

inghetata Lipe~te beti~oare

de Ia lnghetata sau spaghete uscate de-a lungul unei rampe pentru a crea o suprafata ~i mai abraziva. Ce se lntampla cu viteza bilei acum?

'

I I

·-

'' I

.......

34 Mai multe idei Testeaza efectele diferitelor suprafete de rampa, folosind materiale precum hartie mototolita, folie de aluminiu mototolita, folie cu bule sau hartie de lmpachetat cadouri.

•I

0 suprafata foarte abraziva, cu 1 asperitati, mare~te frecarea, iar I bila incetine~te ~i mai mult. :

,,' .... I

- --- ----lit"

--- - ---

•'

35 Cronometreaza Fa trei rampe netede, apoi lnlocuie~te-le cu trei rampe abrazive. Cronometreaza In cat timp ajunge bila jos de fiecare data. Care. este diferenta?

15

I

Iluziile optice incearca urmatoarele iluzii optice pentru a afla mai multe despre ochii ~i creierul tau ~i cum pot fi pacalite acestea.

36 Mai lntunecat sau mai luminos?

37 Ce vezi? 0 vaza .. .

Care capat al acestei bare verzi pare mai lntunecat?

.. .sau doua fete?

Acopera totul, In afara de bara. Cum pare acum?

1;

t

: : •

·--- --

...

---------- -

--~----... ~ Bara are aceeasi nuanta de verde. Dar d1nd se afla alaturi • de un verde m~i deschis pare mai lntunecata, iar atunci : cand se afla langa un verde mai Inch is, pare mai deschisa. 1 Creierul percepe culoarea barei In functie de ceea ce se : afla langa ea. /

' ...

'

------------------------ -·

' ....

Ambele imagini exista In acela~i timp, dar ochii tai se pot concentra doar asupra uneia dintre ele Ia un moment dat. Atunci cand vezi cele doua fete albastre, nu poti distinge vaza; cand vezi vaza, fetele devin un fundal albastru.

---- .. -- ..... -- ..... - ........ - ---- -· ....

·----·----·--- ,

38 Care este mai lunga?

...

Prive?te cele doua sectiuni ale liniei.

Mascara fiecare sectiune cu o

Care linie pare mai lunga?

rigla? Ce sectiune este mai lunga?

16

I

Ambele seqiuni au aceea~i lungime, dar seqiunea cu linii suplimentare lndreptate spre exterior pare mai lunga, iar sectiunea cu linii lndreptate spre interior pare mai scurta. Creierul judeca lucrurile In functie de ceea ce este In jurul lor, fiind indus In eroare de liniile suplimentare care se ramifica In direqii diferite.

------ ----.

1

I

~

1

I I

I

I I I

39 Patratele ciudate

41 Formele lipsa

Aceste pat rate au Iat uri curbate sau drepte? Folose~te

1.

o rigla pentru a verifica raspunsul.

,·--- ---------------------

I

Prive~te

aceasta imagine. Vezi un triunghi In mijloc?

--~ I

I

I

I

I

1 Patratele au laturi drepte, dar liniile curbe din spatele lor 1 : pikiilesc creierut facandu-1 sa creada ca ele sunt curbe. :

2. Acum prive~te aceasta imagine. Vezi o inima?

" .. - • • - • • - - - • - - - - - • - • - • - - • - • I

40 Punctele fantoma Plimba-ti ochii peste acest chenar. Vezi puncte lntre colturile patratelor? Acum prive~te tinta Ia un singur pun ct. Ce se lntampla?

Cand lti plimbi ochii pe deasupra acestui chenar, creierul tau lncearca sa uneasca imaginile unind parti ale chenarului. De aceea lncepi sa vezi puncte fantomatice. Cand nu-ti mai mi~ti ochii ~i prive~ti fix Ia un singur punct acesta dispare.

,·--- .... -... -.. -.. ----- .. --

~-----

... "

I

t

Nu exista triunghiuri sau inimi in aceste imagini. Creierul I : vede marginile Ins pre care se pot indrepta formele ~i i~i : : imagineaza restul. :.. : 1

I

17

'--- ------------ .. ------------- -·'

I·

Topirea ghetii incearca aceste experimente pentru a intelege in ce consta topirea ghetii.

43 Vezi cum functioneaza J

1. Umple o cutie de plastic cu apa ~i Ia s-o in congelator peste noapte. Pune trei cuburi de gheata pe o farfurie. Presara zahar pe unul, sare pe altul ~i piper pe celalalt. Care se tope~te eel mai repede?

2. Rastoarna gheata pe o tava mare ~i presara un strat subtire de sare deasupra ei. Eposibil sa a~tepti ca gheata sa se topeasca putin lnainte de a o scoate din cutie.

...

'• Temperatura Ia care gheata se transforma In apa se nume~te punct de top ire. Temperatura Ia care apa se transforma In gheata se nume~te punct de lnghetare. Adaugarea unor substante In gheata poate scadea punctul de topire. Sa rea II sea de eel mai mult, astfel ca aeel cub peste care presari sare ar trebui sa se topeasca eel mai repede. Pi peru Ill scade eel mai putin, astfel I ca aeel cub pe care ai presarat piper ar trebui sa se I topeasca eel mai lncet. ,I ----~--

3. Adauga cateva picaturi de cerneala deasupra . Ce se intampla cu aceasta? Poti folosi colorant alimentar In locul cernelii.

__,_- -·

, Punctul de topire al ghetii este ooc (32°F). Cand gheata atinge aceasta temperatura se transforma In apa.

: I

t ~

18

..... _... __ ,_ ... _..........

_._. ________ __ ~

~

Sa rea scade punctul de topire. Gheata pe care s-a presarat sare se tope~te mai repede ded3t restul, creand crapaturi ~i paraia~e. Cerneala patrunde In aceste spatii ~i te ajuta sa vezi ce se intampla.

----

~-

~

-·

,• : •

I I

44 Gheata in lumina ~ J

Fa un bloc de gheata turnand o cantitate mica de apa lntr-o cutie rotunda de plastic. Presara sare ~i cerneala (sau colorant alimentar) deasupra, apoi tine-lla lumina pentru a vedea cum licaresc culorile. Gheata cu cerneala este suficient de subtire pentru a permite luminii sa treaca prin ea, ca printr-un vitraliu.

45 T~Herea ghetii 1. Ia un fir tare de nailon, de aproximativ 20 em, ~i leaga-1 de partea din mijloc a doua creioane, In felul acesta.

46 Cum sa ridicam gheata 1. Pune un cub de gheata pe o farfurie. Scufunda o bucata de sfoara In apa ~i a~aza un capat al acesteia deasupra cubului de gheata.

2. A~aza un cub de gheata lntr-o cutie de plastic ~i pune mijlocul firului deasupra. Apasa pe creioane, astfellncat firul sa apese pe gheata. /

firulln timp ce ape~i. Ar trebui sa treaca treptat prin gheata. Vezi daca poti taia cubul de gheata In doua.

2. Presara jumatate de lingurita de sare peste cub. Numara pana Ia patruzeci, apoi ridica sfoara . Ce se lntampla?

Presiunea firului scade punctul de topire. Acest fapt ajuta Ia topirea ghetii, permitand firului sa patrunda In gheata. Apa de deasupra firului este Inca suficient de rece pentru • a relngheta, mentinand cubul intact.

: : 1 : •

3.

Prive~te

,·-Sa rea----------------.... face ca gheata sa lnceapa sa se topeasca, iar "', sfoara trece lncet prin cub. Tnsa gheata din interior : este Inca suficient de rece pentru a face ca sfoara umeda sa lnghete In cub, astfellncat sa-l poti ridica odata cu sfoara. 1

' .... - - -

19

- - - - - - - ... - - - - - - - - · t

Zmeiele zburOtoare invata cum sa faci zmeie din plastic sau hartie, apoi descopera ce le face sa zboare.

49 Zmeu-diamant

47 Zmeu din punga

de plastic Leaga o sfoara lunga de manerele unei pungi subtiri de plastic. Tine capatul sforii ~i alearga, lasand punga In urma ta. Pune frigarile in cruce, cam Ia o treime din lungimea lor.

...

--~~

----- ... --------

... I

Greutatea scazuta apungilor face ca vantul sa le poarte u~or prin aer.

----- ----------·

1

1. Pune doua frigari de lemn In cruce ?i fixeaza-le cu pasta adeziva. Leaga-le cu sfoara In partea din mijloc pentru a le consolida.

2. A?aza cadrul pe o punga de plastic. Deseneaza o forma de diamant In jurul cadrului ?i decupeaz-o. Lipe?te forma de cad ru cu un pic de scotch.

3. Tntoarce zmeul pe partea cealalta . Folose~te un creion ascutit pentru a face o gaura In plastic, In punctulln care se lntretaie betele.

4. Treci capatul unui ghem de sfoara prin gaura. Leaga-1 de cadru. Du zmeul afara ?i testeaza-1.

I I I

48 Zmeu din punga

de hartie Taie fundul unei ptmgi de hartie cu manere. Apoi taie ni~te fa~ii din ~ervetele ~i lipe~te-le In jurul taieturii.

·--- -----·--

1

I 1

Leaga sfoara de manere, apoi alearga, lansand zmeul.

-

1

l Aerul trece prin interiorul ~i imprejurul 1 pungii/ creand o forta numita forta ascensionala. Aceasta face ca punga ~ sa pluteasca in aer.

.

1

I

I

-----· .

I

1

'

Cand vantul bate, iar tu tragi de sfoara zmeului se creeaza o forta numita forta ascensionala. Aceasta forta face zmeul sa se inalte.

-------·- --Gase~ti

cateva sugesti i despre zboru l zmeielor pe pagina alaturata.

20

\

I

I

I

Cum sa faci zmeul sazboare Pentru a face un zmeu sa zboare, tine-Ide sfoara ~i alearga lmpotriva vantului (In a~a fellncat vantul sa-ti bata In fata), tragand zmeul dupa tine. Sau roaga pe cineva sa arunce zmeulln aer, In timp ce tu alergi.

so Zmeu-coada lunga

Ai nevoie de un spatiu deschis cu vant u~or pentru a face zmeul sa zboare.

Lipe?te fa?ii de ziar sau ?ervetele pentru a face o coada lunga de hartie. Ata~eaza coada de capatul zmeului din activitatea 49. Se schimba felulin care zboara acesta?

Adaugarea unei cozi face ca zmeul sa zboare mai uniform. Ti confera un plus de greutate ~iII ajuta sa se echilibreze, astfellncat sa nu se mai rasuceasca atat de tare In vant.

Fa~ii

de __... ....

,

I

I

ziar lipite laolalta

Fa~ii

,, . -- ... de

I

~ervetele

Tncearca sa faci un zmeu-diamant ca In activitatea 49, dar folosind hartie. Zmeiele pot fi fa cute din orice material, cu conditia ca acesta sa fie u~or ~i suficient de rezistent pentru a nu se rupe din cauza vantului.

21

Mersul pe apO Fa gandacei de hartie care pot pluti pe apa ~i descopera cum functioneaza.

51 Gandacul de apa

Gandacul poate avea orice forma sau dimensiune...

1. Tndoaie o bucata de carton subtire In jumatate. Apoi deseneaza un gandac cu trei picioare, In felul acesta . Asigura-te ca partea de sus a gandacului atinge lndoitura cartonului.

2. Decupeaza forma, avand grija sa nu tai partea In care este Indo it cartonul. Apoi desfa picioarele gandacului, astfellncat forma sa stea sprijinita pe ele.

3. Umple un vas cu apa ~i pune lncet gandacul deasupra, astfellncat toate picioarele acestuia sa atinga suprafata deodata. Tl poti face sa stea In echilibru pe apa?

i

f

~

I I I

~

52 Gandacul cu picioare mari Repeta activitatea 51 pentru a face un alt gandac, dar, de data aceasta, cu picioare mai mari. Este mai u~or sa-l faci sa stea pe apa?

Asigura-te ca picioarele stau drept.

------------------------

...

---------- .. ----- ----·

... _

---

... dar cu cat acesta este mai mare, cu atat picioarele lui trebuie sa fie mai late, astfel t sa poata pluti pe apa.

---

Nu taia aici.

~

I

• Suprafata apei este ca o pojghita subtire,lntinsa, 1 tin uta laolalta de o forta numita tensiunea suprafetei. Obiectele u~oare l~i pot pastra echilibrul pe aceasta pojghita, atata timp cat nu scapa prin ea. I

-.....

• : ' •

·-----------------------... : Ar trebui sa fie mai sa faci gandacul cu picioare mari :

f

I

~

i

'

u~or

I

! ~

22

sa pluteasca deoarece picioarele li distribuie greutatea . I uniform pe suprafata apei. :

---------- .. ------- .. ---·

... _

I

53 Gandacul greu

54 Picioare uleioase

Repeta activitatea 51, dar de data aceasta lipe~te o moneda de fiecare parte a spatelui gandacului. Mai poti face gandacul sa pluteasca pe apa?

Fa un alt gandac ~i lntinde unt sau margarina pe picioarele lui. Pune-1 pe apa. Functioneaza mai bine?

Lipe~te o moneda de fiecare parte.

~·

I

I I

• ...

-

Gandacul cu monede este prea greu, astfel ca patrunde In apa ~i se scufunda.

Da drumul unui ac intr-un bol cu apa ~i prive~te cum cade Ia fund. Acum usuca acul, pune-1 pe o bucata de ~ervetel ~i a~az-o cu grija pe apa. Ce se intampla?

, I

'

I

----

~ervetelul

I

I

I

'•

Grasimea respinge apa, ceea ce face ca gandacul sa stea mai u~or pe suprafata acesteia. Multi gandaci de apa adevarati au picioare uleioase.

I

•

--

55 Acul plutitor

I I

,

...,

I

I #

- -- -·

'

Pluteste sau se scufunda

Apasa u~or pe ~erve!e l cu un creion pentru a-1 ajuta sa se scufunde.

J

Y-~1

-----

Presara ni~te piper deasupra unui bol cu apa ?i vezi daca plute?te sau se scufunda. Apoi amesteca apa. Ce se intampla?

---~

----- -----·

I I

I

se scufunda,lasand acul pe suprafata apei. Acul este suficient de u~or pentru a pluti pe suprafata apei, atata timp cat nu patrunde in ea.

\

I

I I

'

I ~

~.

·:·.· . .:

~--

·--- ------------------ ......

~

La inceput, piperul plute~te deasupra suprafetei. : Daca amestecam apa, pojghita de deasupra acesteia I : se sparge, ceea ce face ca pi peru Isa se scufunde. :

!

I I I

'------------------- ------·'

I I

56 Apa cu sa pun

58 Piperul miscator

Repeta activitatea 55, astfel incat acul sa pluteasca pe apa. Apoi adauga cateva picaturi de sa pun lichid Ce se intampla de data aceasta?

J

Presara ni~te piper deasupra unui bol cu apa. Apoi adauga cateva picaturi de detergent de vase. Ce se intampla?

~. fJ . . . . (!) . ·. · . 'd. I.

-·- -----'-------------- - -----· 1

·---~---------

I

: Detergentul de vase sparge pojghita apei, astfel ca pi peru I. 1 este atras ins pre locul in care aceasta a ramas intacta.

Sapunul sparge pojghita apei, iar acul se scufunda.

•

23

1 f

1

Topirea Tncearca aceste experimente legate de top ire pentru a transforma diverse soli de In lichide.

culori pentru a vedea dad\ dintre creioanele folosite cele in culori intunecate se topesc mai repede decat cele desch

59 Desene cu creioane colorate Roaga un adult sa te asiste in timp ce incalze~ti creioanele.

1. Folose?te lipici pe baza de

PVA pentru a lipi un ?ir de creioane cerate de o bucata de carton alb, rigid.

2. Sprijina cartonul de un perete, cu creioanele deasupra ?i pune multa hartie de ziar In spate ?i dedesubt.

24

,·--- ..

3. Plimba un uscator de par porn it pe deasupra creioanelor colorate pentru a face ceara sa 1 se topeasca, scurgandu-se pe carton. Lasa ceara sa se raceasca.

-------~ I Ceara este sol ida Ia I temperatura camerei, 1 in jur de 20°( (68° F). I Dar, ca toate solidele, : cand se incalze~te I suficient, se tope~te, I transformandu-se : in lichid. Cand este 1 suficient de rece, : devine sol ida din nou.. I

, __

------- --··

}

60 Bezele

62 Ciocolata cu Ia pte

1. Strange o bezea lntre

1. Pune o patratica de ciocolata cu Ia pte pe o farfurie ~i a~az-o Ia soare.

degete pentru a vedea cum este. Strange lncet Ia lnceput, apoi mai ferm. Apoi pune-o pe o farfurioara.

2. Pune o alta patratica sub lumina unei veioze.

·t il .I

I .I'I' I

I

-·-

-JI ~- -- - ---...-:--::;-::- .~ ~ - . ·- -,_....., · ..~

'

--------.... -.... '___, ---- -------/ - ~ -~ ==-d· .

~-----

~~ /

2. Pune farfuria lntr-un loc cald, cum ar fi pe un pervaz lnsorit sau langa un radiator. A~teapta cateva minute, apoi strange bezeaua din nou. Ce textura are acum?

-~

..

-

=:;; ··

,..,.----- -.., --;s~

~

3. Baga o alta patratica de ciocolata In gura . Care dintre cele trei se tope~te eel mai repede?

·--- ---

_., _.-

_.,.,-------- .... _,- ......

~~

J

Ciocolata cu Ia pte se tope~te eel mai repede In gura, ' caci temperatura corpului cre~te rapid. Probabil ,' bucatica aflata sub veioza se va to pi eel mai lncet f daca nu cumva becul este foarte lncins. 1

,·-- -----------------·--- ... ~. u~oare ~i ~i

: : •I •

Bezelele sunt pufoase se topesc cu u~urinta. Pe masura ce se lncalze~te, bezeaua va lncepe sa se lnmoaie. Daca se lncalzeste tare se va topi, devenind lichida.

- - - · - - - - - - - - - - ...

I

J

-------------------

' ... _

I

1

-----~-.--

I

I I I

I

-..a-=-•'

1

---~

63 Care patratica de ciocolata

se tope~te prima

61 Hartia neagra ~i alba

2. Acum fa acela~i lucru ciocolata cu lapte (fara sa cu o patratica de ciocolata o mesteci) ~i cronometreaza neagra . Care se tope~te cat dureaza pana se tope~te. eel mai repede? 1. Suge o patratica de

1. Pune o bucata de ' hartie neagra ~i o bucata de hartie alba sub o veioza puternica. 2. A~aza un cub de gheata pe fiecare hartie. Care dintre cuburi se tope~te mai lntai? lampa In mijlocul celor doua bucati de hartie.

A~aza

-----------Ciocolata cu Ia pte contine mai multa grasime decat

•

'

1

ciocolata neagra, care contine, de asemenea, mai multa I pudra de cacao, ceea ce o face sa se topeasca mai lncet. I Nu poti gusta ciocolata pana nu se tope~te, astfel ca ar trebui sa simti gustul ciocolatei cu lapte mai repede decat pe eel al ciocolatei negre.

Cubul de gheata de pe hartia neagra ar trebui sa se topeasca primul. Aceasta deoarece negrul absoarbe lumina si dlldura veiozei, ceea ce face caIn hartie sa se lnmagazinez~ mai I multa caldura, iar gheata sa se topeasca mai repede. I I Pede alta parte, albul reflecta lumina si caldura J

...

------- -----------

----·'

25

#

Cum cresc plantele Majoritatea plantelor sunt Ia lnceput, sub forma de semint · ~i

au nevoie de conditii adecvate pentru a cre~te. Afla de ce au nevoie

semintele ca sa lncolteasca, transformandu-se In piante puternice ~i sanatoase.

64 Fa so lea care incolteste J

J

Poti folosi orice fel de boa be intregi ~i uscate.

Petiol I

_., ,

'

I

I

1. Tndoaie ni~te ~ervetele de budHarie ?i pune-le lntr-o punga de plastic pentru sandviciuri. Toarna suficienta apa pe hartie, astfellncat aceasta sa se umezeasca In lntregime. -

,.

3. A~aza cartonul pe un pervaz lnsorit. Lasa-1 acolo o sa pta mana, punand apa In punga Ia cateva zile, pentru a mentine hartia umeda. Ce se lntampla?

2. Pune patru boa be de fa sole In mijlocul pungii. Ar trebui sa se lipeasca u~or de hartie. Tnchide punga ?i lipe~te-o de o bucata de carton.

Sol-- .. ,

--- --------- -···---·-

- \ \

'+'

•*

• • • •: Boabele de fa sole sunt un fel de sa manta. Daca le Rasad' oferi caldura ~i apa, vor lncepe sa lncolteasca, aparand 1 plantute numite r,Jsaduri. Ar trebui sa vezi ni~te 1 mici lujeri verzi lndreptandu-se catre lumina ~i ni~te t radacini albe ~i subtiri care cresc In partea de jos. : Dar pentru ca aceste rasaduri sa se transforme lntr-o : planta, trebuie sa fie plantate In sol. ~

lnveli~ul bobului

l

,

-------- ·-------

lnveli~ul

~c.:-

.,

\

-- \

bobului de fa sole

65 Lumina si caldura J

1. Ia rasadurile de fasole din activitatea 64. Umple doua ghivece de flori cu compost. Fa doua gauri in fiecare, apoi introdu cu grija fi-ecare rasad in gaurile respective. 2. Pune un ghiveci pe un pervaz insorit, iar pe celalalt intr-o incapere racoroasa ~i lntunecata. Uda ghivecele Ia interval de cateva zile pentru a mentine solul umed. Ce vezi dupa 0 saptamana?

'

de fasole

Pune ghivecele pe farfurioare.

26

Radacina l I

Ghiveciul de pe pervaz ar trebui sa primeasca multa lumina ~i caldura. Acest fapt va ajuta rasadurile sa creasca, a~a ca ar trebui sa vezi in curand lujeri verzi mai mari. Celelalte rasaduri nu vor cre~te mult deoarece nu vor avea lumina ~i caldura.

Bob de fa sole

66 Semintele lnsetate

68 Cresterea radacinilor

J

J

1. Pune ni~te vata In doua pahare de iaurt ~i a~aza-le pe un pervaz cald ~i lnsorit. Presara cateva seminte de creson In fiecare.

Taie cu grija partea de jos a unui morcov. Tnfige patru beti~oare pentru aperitive In jurul partii de sus. A~aza betele In echilibru pe un pahar, astfellncat morcovul sa atarne In mijlocul acestuia. Umple paharul cu apa. Ce se lntampla In urmatoarele cateva zile?

2. Adauga apa lntr-unul din pahare pentru a umezi vata. Mentine-o umeda In urmatoarea saptamana. Nu pune apa In celalalt pahar. Ce se lntampla?

,·-- --------------------

I

#

I

1

'I

t

' ' I

·-·---·-- ------ ·-···----

~

I

t

I

. . ____________ . ,. ____ ------#

I

I

~

:

I

Lujer ~i frunze

I I I

• I

: fire de radacina, pentru a-1 ajuta sa 'absoarba ~pa.

1

I

'

..

-------· --- - -- -·'

'

I

67 Cre~terea lujerilor Taie cu grija capatul unui morcov. Pune-1 pe o farfurioara ~i adauga apa. Acopera capatul morcovului cu un pahar. Adauga apa In urmatoarele cateva zile. Ce se lntampla?

Firi~oarele

radikinilor \ \ \

\ \

\ \ \ \

\

' Radacinile ajuta plantele sa absoarba apa. Morcovul este, de fapt, radacina unei plante de morcov ~iva absorbi apa, ajutand ca pe tulpina sa apara cateva noi frunze.

\

''

' ' ' ..

Dupa aceea ai putea planta morcovulln pamant pentru a vedea daca va continua sa creasca.

27

I

1 Morcovul din apa ar trebui sa incolteasca, scotand cateva

~

I

Semin!ele de pe vata umeda vor lncol!i, Ins a celelalte nu, deoarece nu au apa de care au nevoie.

----~

Drojdia Afla ce este drojdia ~ i ce poate face.

Umfla un balon 1. Amesteca doua lingurite de drojdie uscata cu 235 ml apa calda, lntr-un bol. Adauga o lingurita de zahar.

~ ,....... ..

~

- . ...

2. Amesteca ingredientele lncet, timp de un minut sau doua . Apoi lasa amestecul sa se a?eze ?i prive?te ce se lntampla.

1. Adauga doua lingurite

2. Toarna amestecu l lntr-o sticla. Pune un balon deasupra sticlei ?i lasa-1 lntr-un loc ca ld. Ce se lntampla?

de drojdie uscata ?i doua lingurite de zahar lntr-o jumatate de pahar cu apa calda. Apoi amesteca bine.

5-ar putea sa fie nevoie sa 10 minute inainte de a vedea rezultatul. a~tepti

-------

Drojdia este un tip de organism cunoscut drept ciuperca. Cand este amestecata cu apa calda ~ i zahar, se hrane~te cu zaharul ~i emana un gaz numit dioxid de carbon. Bulele acestui gaz se formeaza In lichid, creand un strat gros de spuma Ia suprafata ~i lncercand sa treaca prin aceasta.

.. -----·--------··--

Drojdie ~i fa ina

~-

I

·-----------------···-·--- ..

: :

I

I

!

'

1

Drojdia interactioneaza cu apa calda ~i zaha rul, rezultand dioxid de carbon. Gazul umple sticla, apoi

~

lncepe sa umfle ~i balonul.

I

I

,t

I

'

.. _..... ·--

lndiciu: intinde balonul de

..

I'll

....

'' ~.;

1. Ia doua sticle de plastic ~i pune o lingurita de drojdie uscata, o lingurita de zahar ?i o jumatate de pahar cu apa calda In fiecare dintre ele.

2. Adauga doua linguri de fa ina In una dintre sticle. Agita sticlele pentru a combina amestecul.

3. A?aza un balon deasupra lor ?i lasa-le lntr-un loc cald timp de 10 minute. Apoi com para baloanele.

28

...

I

'

Balonul de pe sticla in care s-a adaugat fa ina se umfla mai mult decat eel de pe sticla care contine doar apa calda, drojdie ~i zahar. Aceasta se datoreaza faptului ca drojdia se hrane~te atat cu fa ina, cat ~i cu zaharul, ceea ce creeaza mai mult gaz.

;

.

I

1

-·-- ------ ··--- ...

..

~

I I

. I

•

'

.

1~

~·

f

i'

Spa la-te pe maini lnainte de aceasta

1. Pune 250 g fain a obi?nuita, un varf de cutit de sare ?i doua lingurite de ulei de masline lntr-un bol. Adauga un amestec de drojdie care a facut bule (a se vedea activitatea 69).

2. Combina toate ingredientele cu mana pentru a obtine un aluat. Framanta aluatul pana cand obtii 0 bila ferma.

5. Framanta aluatul din nou pe o suprafata acoperita cu fa ina, dar de data aceasta r,nai U?Or.

I

,--------------

3. Presara ni?te fa ina

4. Pune din nou aluatul

pe suprafata de lucru. Apoi lntinde, lndoaie ?i framanta aluatul pe suprafata acoperita de fa ina, timp de 10 minute.

In bol ?i acopera-1 cu folie alimentara. Lasa-1 sa stea lntr-un loc cald timp de 0 ora, pana cand acesta cre?te.

6. Modeleaza aluatul

7. Lasa-llntr-un loc cald

8. Pune painea Ia cuptor

In forma de franzela ?i a?aza-1 pe o tava de copt unsa cu unt.

timp de 30 de minute pentru a cre?te. Tncalze?te cuptorulla 230° C (450° F).

timp de 20-25 minute sau pana cand devine brun-aurie.

-~

Drojdia creeaza bule de dioxid de carbon, care raman prinse In interiorul aluatului. Acest fapt II face sa creasca ~i sa se mareasca. Tn cuptor, temperatura ridicata neutralizeaza drojdia, astfel ca aluatul lnceteaza sa mai creasca, se a~aza ~i se intare~te, Ia sand urme care confera textura painii.

, __

Daca tai o felie de paine coapta, poti vedea gaurile din aceasta. Acestea sunt create de bulele dioxidului de carbon.

------ ------·'

I

29

Drojdia este folosita In lntreaga lume ca ingredient pentru a face aluatul sa creasca Ia coacerea painii.

Cristalele de sore

74 Mix de sare si culoare J

Amesteca o lingura de sare cu o culoare pe baza de apa.lntinde culoarea amestecata cu sare pe o hartie groasa ~i a~teapta ca aceasta sa se usuce.

Exploreaza cum reactioneaza cristalele de gheata In contact cu apa, facand modele In acuarele.

Astfel se creeaza un efect in care particulele sunt a~ezate mai uniform. Poti vedea reziduuri albe in locurile in care s-a uscat culoarea amestecata cu sare. 1. Tntinde cu pensula o culoare pe baza de apa pe o bucata groasa de hartie.

2. Presara u~or n i ~te sare peste culoare. Apoi las-o sa se usuce.

3. Dupa ce culoarea s-a uscat complet, folose~te un burete uscat pentru a lndeparta sarea cafe se desprinde.

,·---

~----

----------

75 Culoare consistenta Tntinde cu o pensula o cu loare mai consistenta pe o hartie groasa ~ i presara sare pe deasupra . Ce se lntampla de data aceasta? ---------~

: Sa rea absoarbe o parte din apa din culoare. De asemenea, t o parte din sare se dizolva in acuarela. Dupa ce culoarea : se usuca, poti vedea modele albe in forma de stea, I numite reziduuri, in jurul cristalelor de sare. Acestea : provin din sa rea dizolvata care a ramas in urma uscarii I 1 culorii. ~

------------------ -----·

: ~ 1

I J

1 t

30

,

------------,--------'

a In cazu lA1n care cu Ioarea este ~10arte densa, sa rea I nu va putea absorbi Ia fel de multa apa ~i nu se va 1 dizolva, astfel ca efectul este mai putin observabil. 1

•

A

v

·-------------- -----

;

76 Cristale de sare de mari

78 Sare sfaramata

dimensiuni

Sfarama cateva cristale mari de sare cu un facalet. Apoi presara granulele peste ni~te acuarela.

Presara sare granulata, cu cristale mari, cat ai lua lntre degete, pe o pata de culoare pe baza de apa. Cristalele mari de sare nu se dizolva Ia fel de u~or In culoarea pe baza de apa. Dar lasa urme albe mai mari de reziduu.

,.. -..

-- .. ---------------

...

1 Atunci cand este sfaramata in bucatele de • 1 dimensiuni diverse, sa rea creeaza u~ efect variat. : : Poti vedea urmele albe de dimensiuni diferite ale 1 •, reziduurilor de sare.

--·- --- ----------.---·

J

79 Zahar Presara ni~te zahar peste o pata de acuarela. Las-o sa se usuce, apoi lndeparteaza zaharul cu un burete uscat. Are acela~i efect ca sarea?

Ia un cristal mare de sare cu penseta, scufunda-lln apa, apoi a~aza-1 pe o pata de culoare bazata pe apa. Fa acest lucru de mai multe ori.

1

·----- ------- ... -- ---- .. ...

I

I 1 De~i 1

Cristalele mari de sare lncep sa se dizolve cand sunt scufundate In apa. Apoi sa rea se dizolva ~i mai mult In culoarea pe baza de apa, creand modele mai mari de reziduu alb.

cristalele de zahar ~i sare arata Ia fel, zaharul absoarbe mai multa apa decat sa rea ~i se dizolva mai repede. Dupa ce se usuca, este mai greu de lndepartat deoarece, odata dizolvat, se lipe~te. Totodata, lasa mai putin reziduu alb.

... ______________ _

'

31

___ .,.. ' I

I

Cerneala invizibiiQ Scrie un mesaj sau fa un desen cu cerneala invizibila ~ i afla cum sa procedezi ca sa iasa Ia iveala.

80 Cerneala din sue de lamaie 1. Stoarce sucul dintr-o lamaie. Tnmoaie o pensula In sue ~i deseneaza o forma pe o hartie alba. Las-o sa se usuce.

82 Sue de eeapa

2. Tncinge cuptorul pana Ia 150°C (300°F). Pune cu grija hartia In cuptor ?i las-o timp de 10 minute. Ce se lntampla?

Curata o ceapa ?i da-o pe razatoare deasupra unui bol, pentru a strange sucul. Scrie-ti numele cu ajutorul sucului pe o foaie alba de hartie. Las-o sa se usuce. Tncalze?te hartia caIn activitatea 80 sau 81 pan a cand numele tau devine vizibil. 1

-------

------------

---

Sucul de ceapa, ca ~i eel de lamaie, devine maro cand • este lncalzit. 1

"

~

------------------· 83 Unde este eoada pisieii? 1. Deseneaza o pisica pe o hartie alba, cu un creion. Toarna putin Ia pte lntr-un pahar ?i folose~te-1 pentru a colora cu alb coada pisicii. Apoi las-o Ia uscat.

Dupa ce se usuca, sucul de lamaie pare invizibil. Dar cand este lncalzit In cuptor, el reactioneaza cu oxigenul din aer ~i devine maro, deci vizibil. Sucul de lamaie reactioneaza In mod natural cu aerul in timp, dar lncalzirea accelereaza procesul.

81 Sueul de lamaie si fieru l de ealeat )

1. Deseneaza o alta forma cu sue de lamaie ?i Ia s-o sa se usuce. Calca hartia cu grija cu fierul de dHcat, pana cand forma devine maro.

2. Ai putea lncalzi hartia cu un uscator de par sau ai putea sa 0 tii deasupra unei Iampi sau a unui radiator pentru a scoate Ia iveala forma. Dureaza mai mult.

Seteaza fierul de calcat Ia minimum, inchizand aburul. Cere ajutorul unui adult.

1

·------------------------lncalze~te

3. Tncalze?te cuptorul pana Ia 15ooc (3000F). Pune cu grija hartia In cuptor ?i las-o timp de 10 minute pentru a dezvalui adevarata pozitie a cozii.

--- -- - -- - . ··--

,' Cand se usuca, laptele ramane transparent, ca ~i "• I sucul de lamaie, dar devine maro cand este suficient' I '~ de cald pentru a reactiona cu oxigenul din aer. t

"

: Atata timp cat hartia se suficient, sucul de : lamaie va reaction a cu oxigenul din aer, devenind maro. I I , I

2. Roaga ni?te prieteni sa ghiceasca unde este coada pisicii. Ai putea sa scrii initialele fiecaruia langa locul indicat.

----------------------- -·'

- -

32

...

- - - -·

1

I

I

I

•

84 Harta comorii 1. Deseneaza o harta a comorii folosind creioane (o poti face sa para veche rupandu-i marginile ~i patandu-le cu ceai rece).

2. Adauga o lingurita de bicarbonat de sodiu ~i o lingura de apa lntr-un borcan. Amesteca-le bine.

4. Roaga ni~te prieteni sa ghiceasca unde se afla comoara. Tncalze~te harta Ia cuptor timp de 10 minute pentru a le arata raspunsul.

3. Scrie un X folosind amestecul de bicarbonat de sodiu pentru a marca pozitia comorii ascunse. Lasa-1 sa se usuce.

_.... ... l·

---------

,

~

Amestecul de bicarbonat de sodiu este transparent dupa ce se usuca, dar devine maroniu dind este lncalzit.

85 Reactia verzei rosii }

}

2. Taie cu grija 1. Deseneaza un contur cu amestec de putina varza ro~ie bicarbonat de sodiu (a ~i pun e-o lntr-un se vedea activitatea 84) bol. ~i lasa-1 sa se usuce.

3. Toarna cu atentie ni~te apa fiarta peste varza. Las-o 10 minute.

4. Tntinde apa turnata peste varza ro~ie cu pensula pe hartie. Ce se lntampla?

Cand apa turnata peste varza ro~ie atinge bicarbonatul de sodiu, are loc o reactie care face conturul sa devina verde. Poti Tncerca o alta activitate cu apa care a fost turnata peste varza ro~ie Ia pagina 90.

A 33

Experimente cu sunete

·--- -------------·----·-Ce este sunetul? :

,

Afla cum sa faci instrumente muzicale simple : ~ i experimenteaza cu sunetele pe care le scot : I acestea.

~

Sunetele sunt provocate de mici mi~cari,

numite vibratii, care se deplaseaza : prin aer ~i prin lucrurile din jurul : nostru. Cand aceste vibratii ne ajung I Ia urechi, le auzim sub forma de sunete.

86 Cutia ecourilor

I

l.lntinde o banda de elastic lntre degetul mare ~i aratator. Folose~te-ti cealalta mana pentru a trage de ea. Observa cat de puternic e sunetul pe care II scoate.

2. Decupeaza o gaura In capacul unei cutii de pantofi.lntinde o banda de elastic peste gaura ~i trage de ea . Este mai puternic acest sunet?

·--- --------------- .......

I

I

~

aerul sa vibreze ~i creand un sunet. Cand elasticul este lntins peste cutie, sunetul reverbereaza In

1

------------·----- ---

I

Cj

• I

'

I

.. ------- .. -------- ---·'

I

Ai putea lipi bucati de carton rigid sub benzile de elastic, in felul acesta, pentru a face sunetele sa dureze mai mult (aceasta se intampla pentru ca suprafata benzii care nu atinge cutia este mai mare, putand astfel sa vibreze).

1

I 1 I

interiorul CUtiei, nk~ndu-1 mai puterniC.

I

, __

'I'

-~~

~

Cand tragi de elastic, acesta vibreaza, facand ~i

1

•

I

-,

: I

87 lnstrumentul 1. Gase~te cateva benzi de elastic subtiri groase de aceea~i lungime.lntinde-le peste cutia de pantofi, In ordinea grosimii. ~i

2. Tine cutia cu o mana ~i trage de benzile de elastic cu cealalta. Ce tipuri de sunete auzi?

I

:

·--- ----------------------- ...

~

Benzile elastice de tipuri diferite scot sunete distincte. : 1 Benzile groase vibreaza mai lncet ~i scot sunete mai joase; I : benzile subtiri vibreaza mai repede, scotand sunete mai : I

I

I

Cutiadin o~ activitatea 8~Q

I

1 lnalte. Cu cat tragi mai tare de coarda, cu atat sunt mai

!

~

34

1

mari vibratiile ~i sunetul mai puternic.

---------------------- --·

: I

88 Tare si lncet

90 Tubul muzical

)

Fa cu grija o gaura cu o piuneza.

Pune o mana de orez sau de linte lntr-un borcan curat.lnchide capacul si' scutura borcanul.lnveleste borcanul ' lntr-o carpa ~i scutura-1 din nou. Ce se lntampla? Cand boabele se lovesc de peretii borcanului, transmit vibratii prin acesta, scotand un sunet ca un zorn~lit. Carpa amortizeaza vibratiile, astfel ca zornaitul nu se mai aude atat de dar.

Apoi infige un creion in gaura pentru a o largi.

1. Gase~te un tub larg de carton, cu capac, cum ar fi tuburile pentru snackuri. Folose~te o piuneza, apoi un creion ascutit pentru a face gauri In tub, dintr-o parte In alta.

3.lntoarce tubul cu fundul In sus. Ce auzi? Cand sunetul lnceteaza, lntoarce tubul ~i asculta din nou.

89 Fredoneaza si zumzaie

Apropie-ti buzele ca pentru fluierat ~i canta cat de tare poti.lndoaie 0 foaie de hartie de copt In jurul unui pieptan. Pune-ti buzele lmprejurul acestuia ~i canta din nou. Se aude mai tare?

''

•

zumz~iit.

·-------------..

.' In timp ce aluneca de-a lungul I tubului, boabele se lovesc de : creioane sau pixuri, facandu-le 1 pe acestea, ca ~i aerul din I jurullor, sa vibreze. Ciocnirile I ~i salturile boa bel or scot un : rapait, oarecum asemanator 1 cu picaturile de ploaie.

---·

)

Fluieratul este sunetul facut atunci cand aerul care iese pe gura ~i pe nas vibreaza. Cand canti folosind pieptanut vibreaza ~i acesta, ~i l hartia, transformand cantatul tau I I lntr-un sunet mai puternic, ca un

2. Strecoara creioane sau pixuri prin gauri, astfellncat sa patrunda prin tub dintr-o parte In alta. Toarna ni~te orez sau ni~te linte In tub $i pune capacul.

Poti diversifica sunetul punand lucruri diferite in tub, cum ar fi boa be de fasole sau margele.

I I

35

-- - .........

,., :

I l

I :

t

l

HOrtia reciclatCi Afla cum sa faci hartie reciclata, apoi utilizeaza aceea ~ i tehnica pentru a experimenta cu diferite texturi ~ i tipare. Pentru a obtine o pasta mai tina, ai putea mixa hartia ~i apa intr-un blender (clate~te blenderul de indata ce ai terminat treaba cu el).

91 Hartie aspra

1. Tndoaie un umera~ de sarma sub forma de patrat ~i trage peste elcracul unei perechivechi de colanti, pentru a face o sita.

2. Rupe hartia In bucatele lntr-un bol. Toarna suficienta apa pentru a acoperi hartia ~i las-o Ia lnmuiat timp de o ora.

3. Marunte~te hartia lmbibata In apa cu degetele. Apoi adauga o lingura de lipici lichid, alb ~i amesteca .

S-ar putea sa dureze 2-3 zile pentru a se usca in,intregime. \ \

4. Pune ni~te ~ervetele de hartie lntr-o tava de copt ~i a~aza sita deasupra. Tntinde amestecul pastos de hartie pe sita.

5. Tntinde o punga de plastic peste sita ~i neteze~te-o cu un facalet pentru a obtine un strat subtire de pasta sub punga.

Aceasta hartie a fost facuta din bucatele rupte de hartie albastra ~i alba.

Observa ca suprafata ~i marginile hartiei par aspre ~i neuniforme. I

I I I

,

I

I

..

( ,; I

36

6. Pune sita pe un ziar Ia uscat. Pasta se usuca, formand hartie, pe care o poti desprinde de pe sita.

Majoritatea hartiei este facuta din mici fibre sau fa~ii de lemn. Cand hartia veche este rupta ~i lnmuiata In apa, aceste fibre se separa. lntinderea pastei cu facaletul strange fibrele laolalta, obtinandu-se In final o hartie noua.

92 Hartie rezistenta Fa ni~te hartie folosind hartie alba Ia care adaugi mici bucati de vata.

------ ----- """

I

I

I

1

! '

Fibrele de bumbac sunt mai puternice decat fibrele de lemn ~; creeaza o hartie mult mai 1 rezistenta. ;

--------------·

93 Hartie pestrita

94 Hartie drag uta

Adauga hartie de lmpachetat lucioasa, rupta In bucatele, In pasta de hartie.

--------

Hartia lucioasa nu se rupe u~or, astfel ca bucatelele lucioase se vor vedea In hartia reciclata.

, __

Adauga cateva picaturi de colorant alimentar In pasta ~i amestec-o bine. Presara cateva paiete sau sclipici peste pasta lntinsa, lnainte de a o netezi cu facaletul.

': I I

------- -----·'

'

I

Hartia poate fi colorata in multe nuante diferite. Adaugarea paietelor sau a sclipiciului creeaza un efect stralucitor.

I

Ai putea adauga ~i fire de bumbac.

96 Petale si frunze

95 Ziare

)

Fa pasta rupand In bucatele ziare ~i reviste vechi. ' I

·-------------

Cerneala din ziare ~i reviste t va face ca hartia sa fie mai I • lntunecata, ca mai jos.

:

I

'

...

-

... '

------------ -·

: 1 I t

I l

Tncearca sa faci pasta folosind ~ervetele . Adauga petale de flori, frunze sau iarba In pasta, lnainte de a o lntinde cu facaletul. Aceasta hartie a fost facuta cu ~ervetele, care creeaza o pasta mai moale.

37

I

. __ .._____ -- ~

Petalele, iarba sau frunzele se • vor aplatiza in timpul intinderii : cu facaletul, pastrandu-se In • I ' I • hartie. 1 1

! '

------------·

I

Rezistenta , Ia miscare , Descopera cum lucrurile aflate in repaus rezista ini~ierii mi~carii. Acest fenomen poarta numele de inertie. )

97 Saltul portocalei 1. A~aza un carton patrat, gros, peste o cana de plastic.

98 Trage fata de masa 1. Tntinde o fata de masa neteda sau o bucata de material pe omasa. Pune ni~te pahare ~i farfurii de plastic gros deasupra.

i

2. Pune un tub de carton In picioare pe patrat ~i a~aza o portocala In echilibru.

2. Apuca marginea fetei de masa ~i trage-o cu 0 mi~care iute ~i ferma.

t

Tragecu fermitate.

1

5-ar putea sa fie nevoie sa exersezi de cateva ori pentru a reu~i.

3. Folosindu-ti palma, love~te patratul dintr-o parte.

·--- ---------------------

I .... ~ : Ar trebui sa descoperi ca farfuriile ~i paharele tind sa : I ramana Ia locullor, chiar ~i atunci cand tragi de fata de I I I 1 masa. Aceasta se intampla din cauza inertiei lor- sunt ' f 1 ....suficient de grele pentru a se opune mi~carii.

! _________________ '

99 Greutati mari J

1. Tncearca sa lmpingi un skateboard.

Y'f;;;I:;J.3J'!,:V~

2. Acum pune cateva carti grele deasupra. Cat de u~or este sa-l impingi acum?

3. Mai adauga ni~te carti ~i vezi cat de mult trebuie sa lmpingi pentru a mi~ca skateboardul.

-----·

Trebuie sa impingi skateboardul mult mai tare cand este indircat cu carti deoarece cu cat un corp este mai greu~ cu atat forta sa de inertie este mai mare ~i cu atat mai mult se opune

Poti observa acela~i efect ~~in cazul unui carucior de cumparaturi. Cu cat pui mai multe cumparaturi in carucior, cu atat trebuie sa-limpingr mai tare pentru a-1 pune In mi~care.

38

I

100 Turnul de zaruri

102 Rasturnarea tubului de lipici

1. Pune trei zaruri unele peste altele, facand un turn. A~aza o moneda deasupra, apoi adauga Inca trei zaruri peste aceasta.

1. Pune o fa~ie lngusta de hartie pe marginea mesei. A~aza un tub de lipici In picioare pe fa~ie .

2. Folose~te-ti degetul mijlociu pentru a da un bobarnac monedei din mijlocul turnului. Ce se lntampla cu zarurile?

,, I

2.1ncearca sa tragi lncet hartia de sub tubul de lipici. Ce se lntampla?

' ·--

I I I I

~ --·

I I

I I

I I I

'

I

I

Asigura-te ca aproximativ jumatate din fa~ie atarna peste marginea mesei.

3. lncearca sa lndepartezi hartia din nou, dar de data aceasta rupe din hartia care atarna.

Ar trebui sa reu~e~ti sa indepartezi moneda cu un bobarnac, fara a dobori zarurile. Aceasta din cauza inertiei zarurilor.

t

1

--------------------- ---·'

I

·--- -----------...... -...... . . Ar trebui sa descoperi ca tubul de lipici tin de sa ramana unde este. Nu poate rezista m i~carii hartiei care este trasa u~or, a~a case rastoarna. Dar daca tragi de hartie suficient de repede, tubul de lipici poate rezista ~i ramane in picioare.

\ J

:

'' I f

.. -------- . ------ ··--"' '

101 Turnul de monede 1. A~aza zece monede sub forma de turn.

;')

' ... _

2. Cu degetul mijlociu, da un bobarnac puternic unei monede a~ezate Ia baza turnului.

103 Prinderea monedei 1. Tine-ti mana cu palma

In sus langa ureche ~i tine o moneda In echilibru pe cot.

2. Adu mana In fata cu o mi~care rapida ~i lncearca sa prinzi moneda lnainte de a cad ea.

(

:

'

1 I 1

I 1

'

·--- ----------- -----·-·-Moneda in care ai dat un bobarnac se love~te de turn ~i impinge moneda de jos. Celelalte monede raman pe loc deoarece au suficienta inertie pentru a rezista mi~d~rii.

~

:

I

Moneda are inertie ~i dureaza cateva secunde lnainte ca atractia gravitationala sa o faca sa se mi~te prea repede pentru a fi prinsa. Acest fapt iti ofera rag azul de a o recupera lnainte de a-ti scapa.

I

1 I

------------------ ----·'

1

I

----------· '

39

I

Presiunea aerufui Afla despre forta aerului ~i cum se schimba aceasta Ia diferite temperaturi. I

·--- .. --- -------- .. --.---- . ~

I

104 Sfideaza gravitatia

•

pahar cu apa pana sus.

~

de obi~nuiti cu et in cat nici macar nu observam ca exista.

... ___________________

: /

: I

constant ~i pe noi, dar suntem atat

'

•

Ce este presiunea aerului?t Aerul este alcatuit din mici particule, care salta ~i se izbesc de lucruri, creand presiune. Aerul ne Impinge ---}

1. Umple un

'

\ : I

-------· '

I

I

2. Pune o bucata de carton subtire

1. Umfla doua baloane Ia aceea?i dimensiune. Leaga fiecare balon de capetele unei rigle, folosind o sfoara .

peste pahar ?i apas-o ferm.

2. Leaga o alta bucata de sfoara de mijlocul riglei ?i atarn-o.

Regleaza pozi~ia sforii din mijloc pana cand rigla se afla In echilibru.

3. Tine bine cartonul ?i lntoarce paharul cu fundulln sus. Da drumullncet cartonului. Fa aceasta mi~care deasupra chiuvetei, pentru siguran~a.

Apa Impinge lnjos

Ar trebui sa descoperi ca bucata de carton ramane Ia

//";.

locul ei, iar apa In pahar. Aceasta din cauza ca

3. Tnteapa unul din baloane cu un ac. Ce se

presiunea aerului Impinge de jos In sus. Presiunea aerului este suficient de mare pentru a echilibra greutatea apei

.. .. _ Ac

lntampla?

1'

·--- --- ----- --- - --

, Rigla se inclina in-sus Ia capatul in care se afla balonul-· -~:

Presiunea aerului impinge in sus

I

: intepat aratand ca balonul umflat este mai greu decat Aceasta deoarece aerul are, intr-adevar, I• balonul intepat. , greutate.

din pahar.

1

,____ ------------------·f

40

106 Cum sa afli singur(a) prognoza meteo 1. Taie capatul unui

I • • • • • • • • - • ., • • • ~

balon ~i lntinde-1 peste un borcan. Fixeaza-1cu o banda de elastic.

2. Lipe~te un pai pe balon, In felul acesta.

Lasa lntre linii o distanta cat latimea ..... ' . .. unui creion.

I

I I

'I

\

\

3. Deseneaza patru linii pe o bucata de carton. Scrie pe fiecare linie Ridicata, Nicio schimbare ~i Scazuta, In felul acesta.

Q

\

'' I I I

I I I I

I I I

y_,

Ridicata

I J

'I

I

Nicio schimbare

I

I 0 presiune ridicata a

Scazuta

4. Lipe~te cartonul pe spatele borcanului, astfellncat paiul sa se afle In dreptul sectiunii Nicio schimbare. Lasa borcanul timp de cateva zile ~i vezi ce se lntampla.

I

Daca presiunea aerului cre~te, aerul din afara borcanului apasa pe balon, facand ca paiul sa se rid ice In sus. Daca presiunea aerului scade, aerul din borcan Impinge balonulln sus, astfel ca paiul se va lndrepta In jos.

1

I aerului lnseamna de f obicei vreme frumoasa, I In vreme ce presiunea I scazuta lnseamna ploaie. Astfel ca poti I folosi borcanul pentru a I I prognoza vremea.

~ (}

'

•

I

,_ -----·-------~

1. Umple o sticla cu apa rece ~i adauga ni~te gheata. Umple pe jumatate o sticla de plastic cu apa fierbinte. Numara pana Ia zece, apoi lntinde balonul peste ea.

1. Toarna cu grija ni~te apa fiarta lntr-o sticla de plastic ~i agit-o.

2. Pune sticla In apa rece. A~teapta cateva minute ~i vezi ce se lntampla.

Pune sticla In chiuveta nu o tine In mana In timp ce torni. ~i

Functioneaza A eel mai bine cu 8 apa abia fiarta.

A

2. Dupa cinci minute, gole~te sticla ~i pune capaculla loc. Pune sticla In congelator sau In frigider pentru cateva minute, apoi scoate-o. Ce se lntampla?

A Poarta manu~i de bucatarie intimp ce gole~ti sticla.

----... Pe masura ce se race~te sticla, presiunea aerului dinauntru sea de, iar balonul este tras In interior. Aerul din afara sticlei are o presiune mai mare ~i patrunde In sticla, facand balonul sa se umfle In interiorul ei.

-

~

.......... ____________ _

Sticla scoasa din frigider este deformata. Pe masura ce aerul din ea se race~te, presiunea scade Ia randul ei. Presiunea mai mare a aerului din afara sticlei preseaza ~i o deformeaza.

... ~ ....... -.-------~-----------41

\

I

I

., I

I

,

Tensiunea suprafetelor Afla mai multe despre tensiunea suprafetelor pe apa ~i folose~te-o pentru a crea ni~te contururi colorate.

11 o Ulei cu creta 1. Da cu grija pe razatoare ni~te creta, deasupra unei farfurii. Adauga o lingurita de ulei vegetal peste praf ~i amesteca-le bine.

109 Conturul de creta 1. Folose~te o razatoare pentru a da cu grija pe ea cateva bucati de creta colorata, lntr-un vas cu apa.

Ai grija Ia degete!

2. Folosind o lingura, scufunda uleiul cu creta lntr-un vas larg cu apa.

•··-••••

4. A~aza ni~te hartie pe apa, apoi ridic-o ~i las-o sa se usuce.

3.lntinde ni~te hartie pe apa pentru cateva secunde, apoi ridic-o. Las-o sa se usuce.

-----------------·---

~-.... ~ Uleiul cu creta se lmpra~tie pe suprafata apei ~i : : ramane deasupra, chiar daca II amesteci. Dar cand 1 : a~ezi hartia, uleiul cu creta se lipe~te de aceasta, : 1 transferand conturul. I I

~

Suprafata apei ramane intacta ca o pojghita datorita 1 1 tensiunii suprafetei (a se vedea pagina 22). Praful de : : creta este suficient de u~or pentru a pluti pe aceasta t I l • 1 suprafata, dar cand hartia este a~ezata deasupra, 1 creta se lipe~te de ea, iar conturul se transfera pe 1 ... • aceasta. I '

·--.-. .J"'fj .. . ••.

3. Amesteca lncet cu un beti~or de aperitive.

·- ---------------------

, - 'Razatoare pentru branza

Ai grija Ia degete!

2. Amesteca creta cu un beti~or de aperitiv pentru a se lntrepatrunde putin culorile.

t I

~

I

'------------------- -----·'

I

Ulei cu creta pe hartie

_________________ ---· ' I

Praf de creta pe hartie

42

111 Testcuoja 1. Toarna ni~te apa lntr-un mic bol. Adauga cateva picaturi de oja de culori diferite, In felul acesta. Urme de oja peapa

2. Mi~ca lncet un beti~or de aperitive prin oja pentru a face o inimioara. Pune ni~te hartie deasupra, apoi ridic-o.

·---~-..-

.. ---

________ .. _____ _ 'I

Oja este suficient de u~oara pentru a pluti pe suprafata apei ~i a ramane acolo In timp ce rasuce~ti beti~orul prin ea. Cand a~ezi o hartie peste contur, conturul de oja se va lipi de aceasta.

... ___ ..... ., ..

-----

_., ........ ..,

1

'

, I I

.... --- .... -

I

~

112 Picaturi de ulei In creta

113 lmprimeu cu spuma de ras

Da cu grija pe o razatoare de branza ni~te creta, deasupra unui vas larg cu apa, pentru a face un strat subtire de praf de creta. Adauga cateva picaturi de ulei vegetal peste creta ~i a~teapta un minut. A~aza o foaie de hartie pe suprafata, apoi ridic-o ~i las-o sa s~ usuce.

Acopera un vas adanc cu un strat de spuma de ras, apoi folose~te o pensula pentru a stropi spuma cu vopsea (poti folosi orice tip de culori). Amesteca vopseaua cu un beti~or de aperitive, apoi pune o bucata de hartie deasupra. Ridica hartia ~i lndeparteaza spuma cu o bucata de carton pentru a scoate Ia iveala conturul.

#------------------

# ... - - - - - - - - - - - - - - - . . - - - - · ,

: 1 J

I

~

'

Picaturile de ulei se lntind pe suprafata apei, impingand praful de creta In cercuri. Poti vedea cercurile uleioase dupa ce transferi

-----------------conturul pe hartie.

.

: • I

1

1

I

:

~

:

_____ ,. ,

\

------------- -----·-·---

lmprimeu cu spuma de ras

43

----·~

Spuma se com porta Ia fel ca pojghita de pe suprafata apei. Culoarea ramane Ia suprafata spumei ~i poti trage dare pentru a face un contur care se transfera pe hartie.

...

,

: : 1

:

,

Organisme ~i celule vii Celulele sunt elementele minuscule din care sunt alcatuite toate organismele vii. Fiecare celula are un cod lntiparit adanc In ea, numit ADN, care li spune ce sa faca. Poti exam ina celulele ~i ADN-ul cu ajutorul acestor activitati.

114 Priveste In interiorul unei celule J

1. Umple un pahar cu otet lim pede ~i introdu un ou In el. Lasa-1 acolo cateva minute. Ce se lntampla?

A~a arata un ou fara coaja cand este expus Ia lumina.

2. Lasa-1 trei zile. Cum arata acum? Tndeparteaza cu grija toate urmele cojii sparte a oului.

Pe masura ce coaja oului ~ i otetul

reaqioneaza, s-ar putea sa vezi bule de gaz.

ADN-ul se afla aici.

Pune oul fara coaja In lumina.

,·-- -----------------·- -- --·- ---"

I

'

Oul este, de fapt, o celula uria~a . Coaja se dizolva incet in otet, astfel ca poti vedea in interiorul oului. Bula intunecata este galbenu~ul, care contine AD N-ul. Partea neclara este albu~ul ­ o gelatina plina de apa ~i de elemente care ajuta celula sa creasca.

Peretele celulei

Galben u ~

I

___ .. ADN

,

I

I I

I I \ \

\

'' Pori de aer

'------------------ -------- -·' 115 Celule~iapa 1. Umple doua pahare cu apa, pe jumatate. Amesteca trei linguri de sare lntr-unul din ele.

2. Taie cu grija capetele a doi morcovi. Pune cate unul In fiecare pahar, a~ezandu-1 In picioare. Lasa-le peste noapte. Ce se lntampla?

Ar trebui sa descoperi ca morcovul din apa sa rata se mi~coreaza, iar eel din apa simpla se umfla. Celulele contin o multi me de apa ~i reaqioneaza In functie de cat de multa apa ~i sare se afla In jurullor. Celulele morcovului din apa sa rata elimina apa, facand morcovul sa se miqoreze.

Celulele morcovului din apa simpla absorb apa, facand morcovul sa devina mai mare. I I I I

( --- .. ""

44

I

Cum arata ADN-ul? ADN-ul este alcatuit din fa~ii lungi, subtiri. Fa~iile sunt prea mici pentru a putea fi vazute individual, dar le poti vedea adunate in manunchi. Manunchiurile arata Ia fel, fie ca provin de Ia pi ante, fie de Ia ani male. Tn interior insa fa~iile ascund cod uri foarte diferite. Aceste cod uri sunt responsabile pentru ceea ce face o capu~a, dar ~i pentru felul in care e~ti tu.

116 AD N-ul fructelor 1. Pune o sticla din plastic

1. lntrodu o sticla din plastic cu spirt medicinal In congelator pentru 0 ora (poti cumpara spirt medicinal de Ia farmacie).

cu spirt medicinal In congelator timp de 0 ora. 2. Amesteca o lingura de sare In jumatate de pahar de apa.

2. Pune cateva cap~une ?i putina apa lntr-o punga de plastic pentru sandviciuri. Tnchide-o ?i strive~te cap?unele

3. Ia o lingurita din apa sarata, bag-o in gura ~i plimb-o de colo colo, apoi scuip-o intr-un alt pahar.

3. Deschide punga ~i toarna sucullntr-un pahar. Amesteca putin detergent de vase. 4. Tnclina paharul u~or ?i toarna lncet spirt medicinal rece ca gheata pana cand paharul este pe jumatate plin. Ce vezi? Lasa-1timp de o ora. Ce observi acum?

Nu bea amestecul!

Fa~ii de ADN de cap~una ___

stranse In manunchi

4. Ia un alt pahar, umple-1 pe jumatate cu apa ~i toarna cateve picaturi de detergent de vase. Amesteca. Ia o lingurita din acest amestec ~i adauga-o in paharul in care ai scuipat apa sa rata. lti vezi propriul ADN? 5. Tnclina paharul in care ai scuipat apa sa rata. Toarna incet spirt medicinal rece, pana cand se umple paharul pe jumatate. A~teapta o ora. lti vezi AD N-ul?

Poti vedea fa~iile mai clar daca pui paharulln lumina.

- ...... ,

'\ \

y

Efectueaza activitatile de pe aceasta pagina lmpreuna cu un adult. Asigura-te ca nimeni nu bea spirtul medicinal, caci este nociv.

;

I I

·--------------------·---- --'

a

Strivind cap~unele sau plimband apa sa rata prin gura, : I , poti sa strangi celule. Detergentul de vase divide I : celulele, scotandu-le Ia iveala AD N-ul. Spirtul medicinal 1 I separa AD N-ul, care apoise ad una in manunchiuri, 1 I . 1 formand fa~ii lipicioase ~i neclare. 1 I I

' '

'------------------ ---·--·'

45

Forme de construit I

1

Turnul este rezistent deoarece fiecare parte s este sustinuta de laturile din jurul ei, iar diagonalele impiedica deformarea. Turnul sustine jucaria deoarece greutatea acesteia se distribuie asupra tuturor paielor, fiind sustinuta in mod ega I de fiecare dintre acestea.

Afla de ce unele forme sunt mai puternice decat altele, dar ~i mai greu de doborat.

'

118 Construieste , un turn Ina It 1. Folose~te paie de baut scurte ~i bezele pentru a construi doua patrate.

2. Folose~te inca patru paie scurte pentru a uni patratele, construind astfel un cub.

3. Taie ~ase paie mai lungi ~i folose~te-le ca diagonale pentru fiecare patrat.

'

--~-

\

4. Fa mai multe patrate. Adauga-le pe cub pentru a construi un turn, adaugand diagonale pe masura ce lnaintezi. Pune o platforma de carton deasupra acestuia ~i vezi daca turnul poate sustine o jucarie.

1. Construie~te un patrat, folosind paie scurte ~i patru bezel e.

2. Adauga alte patru paie mai lungi ~i o bezea pentru a ridica o piramida.

\

Adaugand diagonale, turnul devine mai putin instabil.

. ...... -

-'"

Piramida este rezistenta pentru ca permite 0 buna distribuire agreutatii. Daca ape~i pe varful ei sau sprijini o carte de ea, greutatea se va distribui prin paie ~iva fi sustinuta .

•

3. Testeaza rezistenta piramidei apasand pe varful acesteia. Poti sprijini o carte de piramida?

46

•

1. Ruleaza o bucata de carton gros, facand un tub. Lipe?te marginea ?i a?aza-1 In picioare.

2. Tndoaie o a doua bucata de carton sub forma de tub triunghiular. Lipe?te marginea ?i a?aza-1 ?i pe acesta In picioare.

...

1. Ruleaza o bucata de hartie sub forma de tub. Lipe?te marginea ?i a?az-o In picioare. Pune un mar deasupra ?i da-i drumul. Ramane acol ?

2. A?aza tubulln pozitie orizontala. Pune marulln mijloc ?i da-i drumul. Ce se lntampla acum?

..... "

Fa marginile tubului de latimi egale.

3. Pune un carton patrat pe fiecare tub ?i a?aza o mica jucarie deasupra, In echilibru. Acum, lncearca sa pui In echilibru ceva mai greu. Ce greutate poate sustine fiecare turn?

' --~-~--~--~----~-~---~---~ '

I

t

Tuburile rotunde ~i triunghiulare sunt bune amandoua pentru sustinerea greutatii. Ambele forme distribuie greutatea cat mai uniform posibil. Tuburile triunghiulare cu laturi egale distribuie greutatea In mod egallntre ele. Tubul rotund distribuie greutatea de-a lungullntregii sale lungimi.

Tubul de hartie nu este rezistent decat atunci cand staIn picioare. Cand se afla In pozitie orizontala, forma sa curba nu poate distribui greutatea marului prea bine, iar tubul este strivit.

I

:

' ' I' ' , ... -------------- ._- ... --- .... ~I

I

Umple pe jumatate o sticla din plastic cu apa. Tmpinge-o, lovind-o In apropierea fundului. Se rastoarna? lncearca din nou, lovind In apropierea gatului.

Adauga apa pana se umple sticla. Acum lmpinge-o, lovind In apropierea gatului. Poti rasturna sticla?

Cat de u~or se rastoarna sticla depinde de punctul . In care este centrata greutatea. Sticla este mai stabila cand majoritatea greutatii se afla Ia fund. Umpland-o, centrul de greutate urea, ceea ce face ca sticla sa fie mai putin stabila ~i mai u~or de rasturnat.

Solide, lichide si substante v6scoase '

'

Cu ajutorul acestor experimente poti afla mai multe despre soli de ~i lichide, iar combinandu-le poti obtine un amestec ciudat numita substanta vascoasa.

124 Testarea solidelor 1. Alege cateva obiecte solide, cum ar fi o minge

2. Pune obiectele In recipiente de marimi

3. Tncearca sa turte~ti fiecare obiect. Apoi

de cauciuc, un prosop ~i un ziar vechi.

diferite ~i scoate-le din nou. Ce se lntampla?

lncearca sa tragi de ele. Le poti rupe sau rasuci?

Testeaza obiecte solide.

Le poti strange...

... rupe ...

... sau rasuci?

126 Zahar~i

Totul este facut din milioane de particule atat de mici, lncat nu sunt vizibile. Solidele nu curg sau nu se lntind cu u~urinta deoarece particulele lor sunt foarte apropiate unele de altele, ceea ce le confera forma ~i le face ferme. Ele i~i pastreaza forma pana cand ceva le trage, le Impinge, le intinde sau le strange. Chiar ~i atunci, deseori revin Ia dimensiunea ~i forma lor initiala .

apa

Umple o cana gradata cu apa. Apoi

Amesteca o lingura de zahar lntr-un

Amesteca o lingura de nisip lntr-un

toarna apa In ni~te recipiente cu forme diferite, iar dupa aceea Ina poi In can a.

pahar cu apa. Ce se lntampla? Gusta apa. Ce observi?

pahar cu apa. Ce se lntampla? Lasa-1 acest amestec.)

Ce observi?

Particulele minuscule din lichide sunt mult mai rarefiate decat cele din sol ide, astfel ca se pot mi~ca. Acest fapt le permite lichidelor sa curga ~i sa-~i schimbe forma. Cand torni apa, aceasta ia forma recipientului In care o pui.

cateva minute. Ce observi? (Nu bea

------------ --·'

, Cristalele de zahar par sa

dispara, dar apa devine dulce. 1 De fapt, particulele minuscule I din fiecare crista I de zahar s-au 1 1 lmpra~tiat ~i s-au amestecat I 1 uniform cu particulele de apa. Acest fen omen se nume~te 1 dizolvare.

j

I

; 1 I

1

I I

1 I :

'·--- ---------- __, 48

Firele de nisip nu par sa dis para deoarece particulele lor minuscule nu se dizolva. Tn schimb, nisipul face un amestec tulbure, numit suspensie. Dupa cateva minute, nisipul se va separa din nou, depunandu-se pe fundul paharului.

128 Obtine substante v"scoase J

J

1. Toarna doua ce~ti de malai lntr-un bol mare. Adauga patru picaturi de colorant alimentar lntr-o cea~ca de apa ~i toarn-o In bol.

......

.

••• •

129 Cum sa faci namol Ia substanta vascoasa de Ia activitatea 128 (sau fa alta) ~i adauga Inca o cea~ca de apa pentru a obtine ,namol((.lncearca sa II amesteci ~i sa II ru lezi. Ce se lntampla?

2. Amesteca ingredientele cu m~Hnile, pana se omogenizeaza.

--

I

3. Cum se simte pe maini amestecul pe care 1-ai fa cut?

---~-

----~-~

-

~

• Cand adaugi mai multa apa, substanta vascoasa : se transforma intr-un lichid ca namol~l, 1 • pierzandu-~i caracteristicile speciale. II poti : 1 amesteca, dar nu II poti rula sub forma de bila. 1 '

4. Ia o mana de amestec. lti ramane In palma sau se scurge printre degete?

-- - ---

----- -·

I

1. Toarna un strat subtire de "namolu pe o farfurie. Preseaza u~or ni~te obiecte peel, cum ar fi o moneda, o agrafa de birou ~i o frunza.

5. Vezi daca poti face o bila ruland amesteculln maini. lncearca sa-l rulez~ repede, apoi lncet.

2. Lasa namolul sa se usuce peste .noapte. Apoi lndeparteaza obiectele. Ce ramane In urma?

6. Pocne~te amestecul cu mana. Etare sau moale?

7. Tncearca sa amesteci rapid cu o lingura de lemn. Ce se lntampla?

- ___ .... _____ _

1

I

I

Substanta vascoasa se poate com porta atat ca un solid, cat ~i ca un lichid. Malaiul este facut dintr-o multi me de particule ' lungi, fibroase. Cand substanta vascoasa este rulata rapid sau I 1 lovita, particulele se retrag, astfel ca amestecul pare solid. Daca amestecul picura, particulele aluneca unele peste altele, • astfel ca pare lichid.

------- -------· 49

·--- -------------·- ·--

~

J

Apa din namol se evapora incet, se transforma : : in gaz ~i plute~te in aer. Tn urma raman doar , I l 1 malaiul uscat ~i colorantul alimentar. Daca la~i 1 I I 1 obiecte in namol in timp ce se usuca, forma . I ~ acestora se va imprima. I 1

#

t ~

...

_.- ----------- ---- -·

I I

Trucuri legate de frecafli' e Afla mai multe des pre frecare (forta care rezulta atunci cand lucrurile se freaca unul de altul) si cum sa o maresti sau sa o red·ucL )

Repeta activitatea 131, dar Ia final da drumul sforii. Ce se lntampla?

)

131 Construieste o racheta

------·-·- '

J

....

1. Deseneaza o racheta pe o bucata de carton subtire ~i decupeaz-o.

I

I I

tensiunea sforii/ nu t mai exista frecare/ , j a~a ca racheta cad e. 1

---- ----· '·

2. Taie doua bucati mici dintr-un pai de baut ~i lipe~te-le de racheta. Lipe~te o moneda In apropiere de coada rachetei pentru a-i mari putin greutatea, astfel !neat sa atarne mai bine.

Poti face racheta sa 1/pluteasca" indepartand capetele sforii · unul de altul.

3. Taie o bucata de sfoara de doua ori mai lunga decat bratul tau. Strecoar-o printr-unul din paie, iar apoi prin celalalt, pentru a face o bucla.

4. Atarna bucla de un cuier sau de manerul u~ii. Desfa capetele sforii ~i trage de fiecare pe rand. Poti face racheta sa urce pe sfoara?

---------------

--·

Frecarea este forta pe care o obtii atunci cand doua lucruri se freaca unul de celalalt (a se vedea pagina 14-15). Cand tragi de sfori/ racheta lnainteaza.ln absenta frecarii/ ar aluneca din nou In jos (datorita fortei gravitationale, care trage lucrurile In jos). Dar frecarea sforii de pai genereaza o forta care lmpiedica racheta sa cada.

,..... -)

...

I

Poti adauga margele Ia capetele sforii, In felul acesta, pentru a-ti fi mai u~or sa le apuci.

50

-.. -... ---- ... -

~--

...

--- -· ~

#

I

134 Reducerea frecarii · 1. Pune o carte grea pe

2. Acum pune cateva bile sub carte $i impinge-o din nou cu degetul mic. Cum stau lucrurile de data aceasta?

masa. Tncearca sa impingi cartea de-a lungul mesei cu degetul mic. Cat de U$Or iti e Sa 0 faci?

Freaca-ti mainile iute timp de 20 de secunde. Ce se lntampla cu ele? 1

·~-~

I

1 I

Fa o alta racheta, folosind o sfoa o ata mai aspra. Cum stau lucrurile data aceasta?

---------··--

~

I

Sfoara mai aspra creeaza o frecare mai mare, astfel ca lmpiedica mai bine racheta sa alunece de-a lungul sforii.

---·--- ----·

'

-~~~~-~~--

-~---------- ~ I

Gestul pe care II faci creeaza frecare. Aceasta genereaza totodata caldura, iar mainile incep Sa Se incalzeasca.

..

1

I •

•

li

136 Picioare alunecoase~~. Tncearca sate dai cape

derdelu~ du~u~ pe o

neteda, In picioarele goale, $i observa senzatia. ~, Apoi incearca sate dai cu grija, purtand $0Sete, · '~: apoi adida$i. Cum e de fiecare data?

I

I

~osetele reduc frecarea dintre picioare ~i du~umea, astfel .,. ca aluneci mai u~or. Adida~ii sunt facuti In a~a fellncat sa aiba 1 o aderenta mare ~i sa creeze frecare, motiv pentru care e mai · ~ greu sa aluneci. ~ -.

51

...................

-

-----

.....

sa facem muzicQ Afla cum vibratiile pe care le faci In aer produc

139 Didgeridoo

sunete muzicale.

1. Tnvele~te un pieptan de plastic lntr-o bucata

137 Fluiere din sticle

de hartie de copt. 2. Tine-1 deasupra unui tub gol din hartie de lmpachetat.

3. Sprijina capatul de jos al tubului de

0

masa, du

capatul de sus Ia gura, apoi sufla cu putere In pieptan. Ce se lntampla? ni~te

sticle cu forme

2. Toarna ni~te apa In ele, umplandu-le cu cantitati diferite.

diferite In rand.

Sufla pe buza fiecarei sticle.

Aceasta este o versiune simpla a instrumentului

Ce se lntampla?

austra lian numit didgeridoo. Daca sufli In pieptan prin : hartie, vei auzi sunete care sea mana cu un zumzait.

1. Aranjeaza

---

Sufland pe marginea sticlelor faci aerul din ele sa

-· '

sticlele cu mai putina apa) produce un sunet mai jos.

----

138 Loveste-o! J

•

-·

•I I I

1. Pocne~te din degete langa ureche ~i observa cat de puternic este sunetul.

------------~

Folose~te o lingura sau

va vibra. Cu cat exista mai

un bat pentru a lovi u~or

putin aer, cu atat sunetul pe

sticlele. ce se lntampla?

care II faci este mai lnalt.

-------

---- -- -- --··· -·

140 Amplificatoare

_.. ,

Daca umpli sticlele, aerul

·-- --

~

J

'' I

dand na~tere unor sunete puternice, ca un bubuit.

I

depinde de cat aer exista. Putin aer (In sticlele cu mai multa apa) produce un sunet mai lnalt. Mult aer (In

------

Acestea reverbereaza In tub, facand aerul sa vibreze ~i

I

vibreze, creand sunete. Tipul de sunet pe care II faci

----

.

: 1

2. Apoi umfla un balon.

1

Pune-lla ureche ~i

I

pocne~te

din degete de

cealalta parte a balonului. Ce observi acum?

Cand pocne~ti din degete In apropierea balonului, aerul din interiorul acestuia vibreaza mai tare decat aerul din afara (caci vibratiile salta In interiorul balonului). Aceste vibratii puternice maresc pocnetul, astfel case au de mai tare. Balonul functioneaza cam ca un amplificator.

52

I I

in jurul hartiei.

142 Toba tare

141 Toba moale ;

I

:

Desfa putin elasticul, trage hartia astfellncat sa stea lntinsa, apoi pune elasticulla loc. Acum love~te din nou In hartie. Suna diferit de data aceasta?

Pune o bucata de hartie de copt peste o cutie rotunda de conserve, fara a o lntinde prea tare. Fixeaz-o cu elastic. Love~te In hartie cu o lingura. Ce auzi?

1 I 1

I

I

1 I

- • - - - - - - - · - - - - -·--••.._'-

Cand love~ti hartia de pe toba moale, aerul din interior nu vibreaza prea tare, astfel ca se aude un sunet slab. Cand love~ti hartia de pe toba tare se produc o multi me de vibratii, iar sunetul este mult mai puternic.

2. Aranjeaza paiele unullanga altul, asigurandu-te ca partile de sus sunt pe aceea~i linie. Pune cate 0 bucata din paiele taiate lntre fiecare pereche de paie, ca distantier, In felul acesta.

II

D~ II~

3. Lipe~te paiele ~i distantierii cu scotch pentru a-i fixa.

4. Du naiulla gura. Sufla deasupra celui mai lung pai. Cum suna? Acum lncearca-le pe celelalte. Ce observi?

------------------ --·- ------------------- .. --·----·- ---- .. -

.... ~ : Paiele mai lungi au mai mult aer In ele. Cand sufli In ele vibreaza ~i auzi un sunet jos. Paiele mai scurte contin mai putin aer ~i : 1 1 scot sunete mai inalte. Asa functioneaza cateva instrumente muzicale, printre care orga si naiul (adevarat). · I

.'. .---.. . ---------------------------------·------·-------·# '

1

•, I

1 I

Distantierii i!i permit sa sufli mai u~or in fiecare pai pe rand.

J

Pastreaza bucatelele pe care le tai.

1 I

"------------------ --··

143 Confectioneaza un nai 1. Ia ~a pte paie late, de baut. Lasa primul pai Ia dimensiunea originala. Taie In jur de 2 em din al doilea, 4 em din al treilea ~i a$a mai departe.

:

'

'

Ai putea canta impreuna cu ni~te prieteni Ia toate instrumentele, formand o trupa.

' 53

Lichide In straturi Afla cum se separa unele lichide In straturi ~i cum le poti face sa se combine.

.. ...

.__,~_,

.. ____ _,_

.._ ~

144 Trei in unu 1. Pune patru linguri de

2. Adauga patru linguri de

3. Apoi adauga patru

apa lntr-un pahar Ina It ~i

ulei vegetal In pahar. Nu

linguri de sirop gal ben. Nu

adauga cateva picaturi de colorant alimentar.

amesteca uleiul ~i apa.

amesteca ~i prive~te ce se lntampla.

Cand apa, uleiul ~i siropul se pun laolalta, se separa In straturi. Straturile se formeaza In functie de cat de dense sunt lichidele (cat de grele ~i cat de lmpra~tiate sunt particulele din ele- a se vedea fragmentul despre densitate de Ia pagina 5). Uleiul este mai pu!in dens decat apa sau siropul, astfel ca ramane deasupra. Siropul este mai dens, astfel ca se duce Ia fund.

•1

I

I

'I

1

'-'r-------------Ai putea lncerca ~i alte lichide pentru a vedea daca se separa in straturi.ln aceasta imagine sunt ilustrate alte posibilita!i.

145 Amesteca-le Repeta activitatea 144, dar amesteca bine uleiul, apa ~i siropul, cu o lingura. La sa amestecul deoparte cinci minute. Ce se lntampi~P

Ulei vegetal Ulei de masline Ulei de masline

Apa~1

cotorant alimentar

146 ln alta ordine

I

I

Adauga apa, sirop ~i ulei Intr-a

1

vreun fel rezultatul final? ~

~

Tn orice ordine ai pune uleiul, siropul ~i apa sau oricum ai lncerca sa le amesteci, se vor separa lntotdeauna In straturi, cu uleiul

ordine diferita. Se schimba In

54

·--- ----------- ...... . . deasupra ~i siropulla fund. ... _________________

I

--· ' I t

147 Ulei ~i o~et

148 Adauga un galbenu~

1. Pune trei linguri de ulei de masline lntr-un borcan curat cu capac ~i adauga o lingura de otet de vin .

1. Sparge un ou In mana ~i lasa albu~ul sa ti se scurga printre degete lntr-un bol. Pune galbenu~ullntr-un alt bol ~i bate-1 cu o furculita.

2. Adauga un varf de cutit de zahar ~i ni~te sare ~i piper.

2. Agita ni~te ulei de masline ~i otet lntr-un borcan, Ia fel caIn activitatea 147. Adauga galbenu~ul, lnchide capacul ~i agita bine borcanul. Ce se lntampla?

3. Tnchide borcanul, agita-1 bine, apoi lasa-1 deoparte cinci minute. Prive~te ce se lntampla.

'

..

,

-~-------- ..I

La lnceput, uleiul ~i otetul par sa se amestece. Dar dupa o vreme se separa In straturi. Otetul seduce Ia fund deoarece este mai dens decat uleiul.

---·

Spa la-te pe maini dupa ce ai atins oul spart.

Cand adaugi un galbenu~, uleiul ~i otetul raman amestecate. Galbenu~ul ad era Ia ulei ~i otet, lmpiedicandu-le sa se separe. Acest tip de amestec se nume~te emulsie.

1 I

t I

Poti folosi amestecul de ulei ~i otet ca dressing pentru sa lata.

~

J)

Amestecul de ulei, otet ~i ou pe care il faci se nume~te maioneza.

149 Scufundare si ridica re '

1. Toarna apa lntr-un pahar 2. Adauga cateva Ina It sau lntr-o sticla, linguri de ulei vegetal. umpland doua treimi din Lasa-1 sa se a~eze. acestea. Adauga cateva picaturi de colorant alimentar.

3. Acum adauga sare cat ai lua intre degete. Ce se lntampla?

1

·------------------ -·-- --

~

I

: Sa rea se lasa Ia fund, luand picaturi de ulei cu ea. Apoi , sa rea se dizolva In apa, iar uleiul se ridica Ia suprafata : deoarece este mai putin dens decat apa. Efectul inceteaza dupa ce s-a dizolvat toata sa rea.

4. Adauga mai multa sare ~i observa ce se lntampla.

! '

55

----------------------

I I

''

I

I I

~ SO observOm animalele sQibatic Oamenii de ~tiinta care studiaza animalele se numesc zoologi.lata cateva lucr simple pe care le poti face pentru a atrage animalele, astfellncat sa poti studic tu cum se com porta acestea.

150 Mancare pentru

Fluturii se hranesc In mod obi~nuit cu un lichid dulce, numit nectar, care se gase~te In flori. Zaharul ~i apa sunt similare nectarului, iar fluturii vor poposi pe buretii inmuiati in acest amestec.

fluturi Amesteca o cea?ca de zahar cu patru Ce?ti de apa. Tnmoaie cateva bucati de burete In amestec. Apoi pune-le pe ramurile unui capac sau pe un pervaz exterior ?i a?teapta ca se hraneasca. Fluturii l~i folosesc trompele lungi ca

ni~te

-- ... --------- • ~

surse de hrana pe care sa le aga!i afara. Este bine sa hrane?ti pasarile In special iarna, cand mancarea e greu de gasit. lata trei idei pe care le poti lncerca ...

Multe pasari de grad ina se 1 hranesc cu seminte, fructe ~i I nuci. Diferite tipuri de pasari I prefera anumite feluri de man care ~i se hranesc in mod uri aparte, astfel ca poti privi ce fel de pasari prefera fiecare sursa de mancare. Pasarile revin deseori, odata ce gasesc o sursa de mancare.

Pasul1 Leaga ni~te sfoara de fundul unui con de pin. intinde unt de arahide pe con, tavale~te-1 prin seminte pentru pasari, apoi atarna-1.

-·--··

Pasul3

Creion

innoada capetele unei bucati lungi de sfoara. Leaga de ea ni~te bucati de cereale, paine prajita sau fructe uscate ~i atarn-o.

'

Pasul2 Folose~te o piuneza

pentru a face doua gauri in partile opuse de Ia baza unei sticle din plastic. Strecoara un creion ascutit prin gauri ~i rasuce~te-1. Apoi fa doua gauri mai mari deasupra acestora. Toarna seminte pentru pasari in sticla ~i pune capaculla loc. Leaga ni~te sfoara in jurul gatului sticlei i atarn-o.

56

I

f,,

.............

__ .. ,.,.' ~'

\ \

''

' ' ...... ___)

,'

4. Presara ni~te frunze ~i iarba deasupra. Folose~te un marker pentru a marca nivelurile straturilor pe latera Ia sticlei.

S-ar putea sa gase~ti rame ~i sub pietre sau frunze. Umple un ghiveci cu pamantul cu rame.

6. Dupa cateva zile, lndeparteaza hartia. Ce s-a lntamplat cu straturile? Acum pune ramele In loculln care le-ai gasit.

;,,

2. Taie cu grija partea de sus ~i partea de jos a unei sticle de plastic.

3. A~aza partea din mijloc a sticlei deasupra ghiveciului ~i umple-o cu straturi groase de pamant ~i straturi subtiri de creta strivita ~i pietricele.

5. lnvele~te sticla lntr-o hartie de culoare lnchisa ~i pune apa In farfurie. A~teapta cateva zile.

Straturile se vor amesteca ?i s-ar putea sa vezi petice de iarba ?i frunze, infipte adanc in sol. Aceasta deoarece ramele mananca partile in descompunere ale plantelor, inghitind totodata ?i putin sol. Tn timp ce cauta, mananca ~i digera hrana, afaneaza solul.

Asigura-te ca este mereu putina apa in farfurioara.

I

1. Taie cu grija treimea de sus a unei sticle din plastic ~i pune-o cu gatulln jos In interiorul bucatii ramase. Pune ni~te pam ant In partea de sus, avand grija ca sticla sa aiba capacul scos.

2. Uita-te Ia pamant. Vezi ceva tarandu-se prin el? Pune o lanterna deasupra pamantului. Ce se lntampla? Pune pamantul ~i vietuitoarele din elln locul din care le-ai luat.

_______ _.._ .. _____ __

---

;

-- ...... ------- ......

Tn pamant locuiesc multe insecte ~i taratoare, precum viermii ~i gandacii. Nu le place lumina puternica, a~a ca vor fugi de lanterna, cazand prin gura sticlei.

... ~-------

Lasa peste noapte un ghiveci gol, cu susulln jos, pe un strat de flori sau pe iarba. Ridica-1 u~or a doua zi. Observi ceva?

____ ... aa-. _,__,_, _____ _ I

•f

Multor taratoare, cum ar fj scorobetele, carabu~ul, urechelnita ~i melcii, le place sa tr~Hasca in locuri lntunecoase, umede ~i adapostite, astfel ca vor fi atrase de un ghiveci cu fundulln sus.

I

I

I 1)0"..0-

57

Experimente cu mag Ace~tia

sunt magneti sub forma de lingoul dar poti folosi orice fel de magnet, chiar ~i unul de frigider.

Exploreaza cum poti folosi magneti pentru a construi structuri si a misca lucruri. J

J

155 Lant de agrafe de birou 1. Tine un magnet ~i flutura

I

o agrafa de birou In apropierea

,·-- ----- -----·

-~J

Magnetii atrag anumite metalef cum ar fi fierul ~i nichelul. Majoritatea agrafelor de birou contin fier sau nichet a~a ca sunt atrase de magnet. Atractia va fi probabil suficient de puternica pentru a sustine cateva agrafe lipite una de alta. Cand agrafele se lndeparteaza prea tare de magnet atractia devine prea slabaf a~a ca nu mai poti adauga altele In Iant.

lui. Se lipe~te de magnet? 2. Cate agrafe de birou poti atarna una sub alta?

t

, __

, ... . . !,.;'

--- , ', ....

\

'

Forta magnetilor variaza. Un magnet puternic va sustine cateva agrafe una dupa alta, In vreme ce un magnet slab s-ar putea sa tina doar una singura.

....... ----- -·'

I

158 True sub apa Pune un magnet pe o masa. A~aza cateva piulite de metal pe magnet, una peste alta (le poti cumpara dintr-un magazin de feronerie). Mai adauga cateva piulite. Cat de sus poti urea? Poti rasturna turnul?

'

Pune o piulita pe masa ~i apropie de ea un magnet. Care este distanta Ia

Da drumul unei agrafe de birou lntr-un pahar cu apa. Poti scoate

care piulita este atrasa de el?

agrafa din apa fara a-ti uda degetele sau magnetul?

Daca folose~ti un alt magnet mai slab sau mai puternic, vezi vreo diferenta?

·----- ----------- •

~

Majoritatea piulitelor contin fier sau nichet astfel ca magnetul atrage primele piulite~ facand turnul puternic ~i stabil. Atractia slabe~te pe masura ce turnul cre~te.ln cele din urmaf atraqia este atat de slaba !neat turnul va lncepe sa se clatine.

...

----------- ---· .

~

I

•

'I

'

I

I I I I

' I

I

1

: I

Un magnet puternic poate atrage o piulita de Ia o distanta mai mare decat unulslab.

I

58

I

' I

I

' ' I

·--------

Magnetii actioneaza prin apal a~a ca ar trebui sa poti scoate agrafa mi~cand magnetul de-a lungul fundului ~i~ apoi urcandu-1 pe latura paharului.

----------- - -

~

•I r

'I I

I

,·-- ----- ----·-

'

159 True cu masa 1. Pune un bolt lntr-o cutie de carton. Mi~di un magnet de-a lungul cutiei. Ce se lntampla?

I I

I I I

2. Poti face cutia sa se deplaseze tragand magnetul de-a lungul ei, pe sub masa?

I

'I

t

I

"-- ------------~

160 Metale prietenoase cu magnetii lncearca sa folose~ti un magnet pentru a ridica diferite obiecte de metal, cum ar fi o folie de aluminiu, o moneda de cupru, un ~urub de alama ~i un cui defier. lata alte cateva idei.

0 multi me de lucruri marunte folosite In casa sunt facute din ,11 metal. Aceste agrafe de birou , ,/ sunt facute din sarma metalica ' .... .. __.... ..' aco erita cu plastic.

161 Cum sa faci un magnet 1. Ia un cui care poate fi atras de magneti ~i lipe~te-1 de o bucata de hartie. Freaca un magnet de el de cateva ori, In aceea~i directie.

---:

1

Nu toate metalele sunt atrase de magneti. Obiectele care contin fier sau otel sunt atrase eel

I

• mai puternic. Magnetii nu au niciun efect asupra foliei de bucatarie, care este facuta din aluminiu.

!

' ...

)

2. lndeparteaza scotch-ul. Flutura cuiullncet deasupra unei gramezi de agrafe de birou. Ce se lntampla?

,·--- ----------- ....... -·-

------·--·---'

Frecand cuiul in mod repetat de un magnet, cuiul ajunge sa devina ~i el magnet, a~a cava atrage agrafele catre el, Ia fel ca magnetul original.

1 I

' ;

I

I

I I

•

- ------ --- ----- '

---------------- -----'

59

~

Magnetii actioneaza chiar ~i prin obiectele soli de, cum ar fi cutia ~i masa. Aceasta inseamna ca poti face boltul sa se mi~te (ceea ce pune in mi~care cutia) fara a-1 atinge direct pe niciunul.

I

Puterea vOntului Aceasta parte a mori~tii se nume~te aripa.

Vezi cum se fac mori~tile ~i cum poti folosi puterea vantului.

162 0 morisca arcuita )

,)

'

I I

\

Fa laturile de aproximativ 20 em.

1. Deseneaza linii drepte, dintr-un colt In altul, pe o hartie patrata. Taie o patrime de-a lungul fiecarei linii.

2. Pentru a face o aripa, lndoaie fiecare colt spre mijloc, fara a ~ifona hartia. Lipe~te colturile In mijloc.

3. Tnfige o piuneza In mijlocul aripilor, fixand-o lntr-un tub de carton. Pune o bila de pasta adeziva pe varful ascutit al piunezei. Acum sufla In aripa.

Curentul de aer care Impinge hartia lndoita face ca aripa mori~tii sa se mi~te.

Respiratia ta Impinge aripa de hartie a mori~tii, fa cand-o sa se rasuceasca. Vantul este folosit In mod similar, punand In mi~care turbine eoliene uria~e, pentru a produce electricitate.

163

Tine mori~ca In fata unui ventilator sau a unui uscator de par.

..

1. Pentru a face o aripa patrata, deseneaza o cruce pe un carton patrat, subtire. Fa o taietura pe o patrime din distanta, de-a lungul fiecarei linii. 2. Tndoaie toate celelalte laturi In sus, catre mijloc. Tnfige o piuneza In mijlocul aripilor, fixand-o lntr-un tub de carton ~i pune o bila de pasta adeziva pe varful piunezei. Sufla In aripa.

adiere

"• Ventilatorul sau 1 uscatorul de par sunt mai puternice decat respiratia ta ~i fac ca aripile sa se lnvarta mai repede.

o mori~ca patrata

Fa laturile de aproximativ 20 em.

164 Mai multa

Aerullmpinge marginile lndoite, · facand aripa acestei mori~ti sa se rasuceasca.

60

165 Paiul care se invarte

1. Fa o mori~ca patrata caIn activitatea 163, apoi o mica gaura In mijloc, cu un creion ascutit. Impinge un pai prin gaura, astfellncat sa stea fix.

3. Impinge paiul prin ambele gauri. Poti face paiul sa se rasuceasca sufland In aripa mori~tii?

·------ ------------ -- --------- ...

, :

2. Fol ose~te o piuneza pentru a face doua gauri paralele, Ia capatul unui tub de carton. Rasuce~te un creion In gauri pentru a le mari.

,

" ...

- - ----

Ia mori~ca din activitatea 165 ~i leaga o bucata de sfoara de pai, dupa cum se ilustreaza aici. Leaga celalalt capat al sforii de un obiect mic, u~or, cum ar fi o ascutitoare. Sufi a In aripa. Ce se lntampla?

------ -------------·

Ar putea fi nevoie sa lipe~ti baza pentru a lmpiedica

166 Ridicarea obiectelor

morijCa sa se rastoarne. /

Leaga sfoara In spatele aripii. I I \ \

Odata cu aripa, se rasuce~te ~i paiul, lntinzand sfoara ~i ridicand obiectul. Acest fapt arata cum poate fi folosita puterea vantului pentru a ridica sau mi~ca lucruri.

~

Cand se lnvarte aripa, se lnvarte ~i paiul. Paiul functioneaza ca un ax sau ca un pilon dintr-o moara de vant obi~nuita. Axul era folosit pentru a pune In mi~care mori uria~e de vant care macinau grau, transformandu-lln fa ina.

''

' ...

ln limp ce sfoara se rasuce~te In jurul paiului, ridica ascutitoa-

rea in aer. '

167 Ridica un pahar care contine ceva Repeta activitatea 166, dar leaga un pahar go I de iaurt de capatul sforii. Pune In pahar cateva boa be de orez sau agrafe de birou pentru a vedea cat poate ridica mori~ca atunci cand sufli.

61

t 1 a

i

I 1 .

1 \

: • I

I I

I f

Separarea cernefuriiQr Majoritatea cernelurilor colorate sunt fa cute, de fapt dintr-o multi me de cu lori. Activitatea 1681ti arata cum sa le sepa ri. Apoi urmeaza cateva variatii pe care sa le In cerci.

168 Cerneala de carioci

2. Tnmoaie partea de jos a hartiei lntr-o farfurioara cu apa, asigurandu-te ca linia trasa cu carioca ramane deasupra apei. .

1. Taie o hartie pentru filtrul

de cafea, Ia sand o bucata plata, In felul acesta . Trage o linie pe ea, putin mai sus de partea de jos, cu o carioca.

3. Tine hartia In apa In jur de un minut, apoi las-o sa se usuce pe un ziar. Prive~te ce se lntampla.

Tncearca diferite carioci pe alte bucati de hartie pentru filtrul de cafea ~i compara contururile pe care le creeaza. 1

·--- ----------- -----·- ---

Culorile ~i contururile fa cute de diferite cerneluri I 1 vor varia, In functie de ceea ce contin. Unele culori I 1 se vor dizolva mai u~or In apa ~i se vor lntinde mai I I mult cand patrund In hartie. I

~

1

I

I I 1 I

I

'------------------ ---- ·' 62

fC';

' I

Aceasta cerneala " dintr-o carioca portocalie este o combinatie de roz, portocaliu ~i galben.

Cerneala este facuta de obicei dintr-un amestec de culori. Cand apa se lmbiba In hartie ~i atinge cerneala, aceasta se dizolva, lntinzandu-se ~i separandu-se In diferite culori. Acest fen omen poarta numele de cromatografie.

~o Linia de sus Deseneaza o linie mai sus pe o bucata de hartie de filtru, apoi lnmoaie partea de jos In apa, ca mai lnainte. Rezultatul este

Aceasta linie a fost trasa mai sus pe hartia de filtru, dar cerneala s-a dizolvat totu~i,

Trage o linie cu un pix, pe o hartie de filtru. Ce se lntampla de data aceasta?

impra~tiindu-se.

acela~i?

Pixurile contin pasta rezistenta Ia apa. Acest tip de cerneala nu se va separa deoarece nu se dizolva In apa.

Carioca verde

174 Punct de mijloc Decupeaza un cere dintr-o hartie de filtru de cafea. Deseneaza un punct mare In mijloc cu o carioca. Pune cateva picaturi de apa pe cerneala.

---- ---- -------- ______ ,

------~--' Apa ajunge mai greu Ia cerneala, dar aceasta se dizolva II I ~i se separa In acela~i fel. I

I

I I I

''

171 Hartie obisnuita J

--- ---

Repeta activitatea 168, folosind hartie obi~nuita de scris sau de xerox. Se lntampla ceva?

-

172 Alte feluri de hartie

_,......;;::;...;;;:___

Repeta activitatea 168 cu alte tip uri de hartie, cum ar fi un prosop de bucatarie sau hartie de ziar. Observa cum se lmpra~tie cerneala. I

'

·- .. -

._.

...

--- _,_- ... -- ... ----

--

Culorile se separa ~i se lntind in cere, pe masura ce apa patrunde In hartie In toate directiile.

,._,

.... -

..... ~

Cerneala nu se lmpra~tie Ia fel de bine pe hartia de xerox ! cape cea de filtru, deoarece aceasta absoarbe apa mai : greu. Cerneala se impra~tie mai tare pe prosopul de : bucatarie deoarece acesta este un absorbant mai bun. I I Cu cat hartia absoarbe mai bine, cu atat apa se impra~tie mai repede ~i cu atat mai iute se dizolva ~i se separa • I ...cerneala.

___ ... _____________ ---·

I

63

__

__:.:.---~------

- - -

Carioca pe un prosop de bucatarie

_,

I

J

Fructe si sucuri de fructe J

Exploreaza cateva dintre proprietatile diverselor fructe ~i ale sucurilor lor prin intermediul acestor act

1. Pune o felie de portocala lntr-o sita. Tine-o deasupra unui bol ?i strive?te-o cu o furculita.

1. Tncearca sa striVe?ti 0 bucata de fruct tare, cum ar fi o felie de mar. lese sue?

I

·-----------

...

In fructele tari, precum merele, saculetii sunt minusculi ~i greu de spart, astfel ca este dificil sa scoti sucul fara a gati fructele sau fara a folosi un

~

I

Sucul contine In cea mai : mare parte gustul unui 1 I 1 1 fruct, nu pulpa.

1 I 1 I I

'I

Unele fructe contin In mod natural mai mult sue decat altele. Sucul este depozitat In mici pungi, denumite saculeti de sue.

2. Gusta pulpa care a ramas In sita, apoi sucul. Care dintre ele are gustul eel mai puternic?

I

2. Acum strive?te un fruct moale, cum ar fi zmeura. lese mai mult sue?

In fructele moi, precum zmeura ~i portocalele, saculetii sunt mai mari ~i mai u~or de spart, astfel ca sucul iese repede. I Saculetii de sue sunt suficient de mari pentr~--- ...... , a putea fi vazuti.\ '' '\

'

1

I

'------------·f

'

.......

-- .. --- .. -- .........

--.. ._

.. _.- ... -... - ... -- -..- --· •

I

;

I 1

I

I I

printr-o sita deasupra unuibol.

.-- ----- ----- ....

-~

Sucullamailor contine zahar, dar contine totodata ~i mult acid, care le da gustul acru.

I

I I J

1. Strive?te o felie de piersica proaspata ?i coapta sau de nectarina, lntr-un bol. Edulce sau acra?

~

2. Stoarce o felie de lamaie pe o farfurie ?i gusta sucul. Com para cele doua gusturi.

64

•

I I I •

Fructele precum piersicile ~i nectarinele contin putin acid ~i mult zahar, ceea ce le face sa aiba un gust mai dulce. ·I

, __ --------------~

I

178 Uscarea fructelor ,;

2. Taie doua felii groase dintr-un mar. Pune una lntr-un pahar de plastic gol, apoi toarna suficient din amestec pentru a o acoperi.

1. Umple o treime dintr-un pahar de plastic cu bicarbonat de sodiu, apoi umple paharul pana sus cu sare. Toarna amestecul dintr-un pahar In altul de mai multe ori pentru a le combina.

Folose~te cutitul cu grija ~i

3. Pune cealalta felie lntr-un pahar curat. A~aza ambele pahare undeva departe de t. lumina directa a Felia de mar netratata se va miqora mult. Aceasta deoarece umezeala din sucul sau a perm is bacteriilor sa se dezvolte, facand-o sa inceapa sa putrezeasca. Amestecul de pe cealalta felie a uscat-o, protejand-o de bacterie ~i conservand-o.

nu manca feliile de mar dupa aceasta activitate; te poti imbolnavi!

A Poarta haine vechi

~i protejeaza suprafetele d1nd faci aceste experiment, In caz ca ver~i sue.

2. Tntinde un material alb de bumbac pe un ziar (ai putea folosi un tricou vechi, o batista sau un ?ervet de bucatarie).

1. Pune cateva mure lntr-o sita, apoi folose?te o furculita pentru a le strivi lntr-un bol.

3. Picteaza ni?te forme pe bumbac, folosind sucul de mure. Lasa bumbacul sa se usuce .

4. Clate?te bumbacul Ia chiuveta. Se mai vad desenele pe material?

t.--------------Multe sucuri de fructe contin ' 1 tan in, un fel de colorant.

, Sucul de mure contine atat de mult tan in, incat pateaza I t materia lui ~i nu poate fi • indepartat cu apa. ~ ....

, '

1

____

-------·

I

1 I

I

Ai putea lncerca sa faci desene cu diferite sucuri, cum ar fi sucul de portocale, de ro~ie sau de meri~or.

65

Directia vOntufui '

lata cateva moduri diferite de a testa directia vantului.

180

)

0 maneca de vant Cele patru sfori trebuie sa aiba aceea~i lungime.

1. Taie o bucata mare de ~ervetelln forma de patrat, apoi taie o fa~ie de carton. Lipe~te cartonulln partea de sus a hartiei.

3. Lipe~te ~ervetelul de-a lungullipiturii pentru a face un tub. Lipe~te triunghiuri de ~ervetel de capatul acestuia.

2. Tndoaie cartonul sub forma rotunda. Lipe~te capetele cartonului bine.

,·--- ----------- --·-

4. Lipe~te patru sfori de carton. Leaga capetele de un bat. Tine maneca In bataia vantului. Ce se lntampla?

--·--~

•

intr-o zi In care adie vantul, maneca se umple cu ; aer, iar vantul o face sa zboare. Directia vantului : este directia din care bate acesta, fiind opusa directiei I lnspre care este lndreptata maneca. Daca vantul puternic, maneca zboara orizontal, iar daca este slab, aceasta se Ia sa In jos.

181

0 sageata de vant I

1. Decupeaza o sageata din carton ~i lipe~te o moneda mica de capul acesteia. Taie o bucata de ata rezistenta de lungimea bratului tau.

2. Tine sageata cu doua degete, facand-o sa stea aproape dreapta. lntrodu cu grija un creion ascutit prin acest punct pentru a face o gaura.

3. Strecoara firul de ata prin gaura ~i innoada capetele facand o bud a. Tine sageata in vant. Ce se intampla? t

66

,.

----

-----·····--~

Sageata se lntoarce pana cand se lndreapta catre directia vantului. Vantul sufla mai puternic In coada sagetii deoarece aceasta este mai lata ~i are o suprafata mai mare decat capul. Acest fapt Impinge sageata pana cand coada se lndeparteaza cat de mult posibil de vant, lasand capul sagetii sa se lndrepte In dir~ctia vantului.

J

I :

1 1

I

I

I

'

I

'I

'

I

1

I

I

'·-----------·····'

182 Test cu degetul 185 Girueta

Umeze~te-ti

degetul si' tine-lin vant. Simti' ' ca 0 parte este mai rece decat cealalta?

Pielea umeda este mai rece daca vantul bate inspre ea. Partea cea mai rece a degetului tau arata direqia vantului.

1. Taie un carton In forma

patrata. Scrie In colturile acestuia N, E, S, V(nord, est, sud ~i vest), In sensu I ace lor de ceasornic, In felul acesta.

2. Ia un creion ascutit cu guma de ~ters ~i lnfige-lln mijlocul patratului, cu literele In sus.

3. Tnfige creionullntr-un pahar de plastic ~i fixeaza paharul de Daca acest o farfu rie veche cu capiH al manecii ajutorul pastei de lipit de vant se ~ ..... _.... lndreapta catre (mai lntai fa o gaura cu sud, vantul bate o piuneza). din nord.

4. Decupeaza doua triunghiuri de carton, unul mai mare decat celalalt. Lipe~te-le de un pai pentru a face o sageata.

183 Cu parul in

184 Steag din

vant

servetele J

J

Stai In vant ~i rasuce~te-te Ia un ~ervetel sau o batista pana cand vantullti lndepar- si tine-ode colturile de pe o teaza parul de pe fata. latura, astfelln~at aceasta sa poata prinde vantul. i I

·-- ---·- ---- .

~

,' ' --- ... ~----------- .. I

I

'

I

: : ~ervetelul flutura ca un 1 I steag in directia in care I I bate vantul. Aceasta 1 1 este opusa direqiei din I I care bate vantul. 1

(and sim!i ca vantul I , sufla uniform pe fata, I 1 ducandu-!i parul in I spate, inseamna ca stai I I in directia vantului. I

I I

---.

I

a

I

-----~-

-....

:

I

s.lnfige piuneza prin pai, pana patrunde In guma de ~ters a creionului. Pune girueta afara, astfellncat litera Nde pe carton sa arate spre nord. Poti folosi o busola pentru a afla In ce parte este nordul. I

I

: I

,

67

I

(and bate vantul, sageata se intoarce inspre directia

v3ntului. Poti privi Ia literele de Jile carton pentru a

: vedea din ce directie bate vantuJ. I

.~

·---- --------------·---- " ~ _______________ ___ --- --· ;

1

.

1

I

Frunze ~~ coajCi

1. Ad una

ni~te

frunze.

2. A~aza o frunza pe un ziar. Tntinde culoare cu pensula pe partea mai aspra a frunzei.

I

·--- -----------

: Liniile de pe imprimeuri sunt lasate 1 de nervurile frunzelor. Nervurile : sunt fascicule lemnoase subtiri care trans porta apa ~i hrana in planta.

! '

-----------------·

3. Preseaza partea pictata a frunzei pe o hartie pentru a face un imprimeu. Fa-o de doua ori. Fa mai multe imprimeuri cu alte frunze.

4. Campara contururile diferitelor frunze. Care sunt asemanarile? Vezi o multi me de linii pe fiecare frunza?

68

I

' I

I #

188 Frunze uscate

187 Com para formele frunzelor

1. Pune ni?te frunze Aranjeaza frunze de forme diferite pe o bucata de hartie. Fa conturul fiecareia dintre ele cu un creion ?i com para formele. Ai putea colora formele pentru a

lntre doua pagini ale unei carti.

retine cum arata frunzele.

2. Tnchide cartea ?i pune cateva carti grele deasupra acesteia. Lasa-le timp de doua saptamani. Apoi scoate frunzele pre sate.

in forma de evantai au spatii intre fiecare sectiune.

3. Com para frunzele presate cu frunze proaspete. Care sunt diferentele?

frunzulite mici care cresc pe petiol. Altele au o forma simpla cu o frunza pe fiecare petiol. .....

Presarea aplatizeaza ~i usuca frunzele, ajutandu-le sa se pastreze. Tndepartarea umezelii lmpiedica frunzele sa putrezeasca. Totodata, le face mai .

df

'\ \.,

fragile. Culoarea frunzelor se poate estompa deoarece unele parti din interiorullor lncep sa se distruga.

189 Ha~uri cu ajutorul scoartei

copacilor Sprijina o foaie de hartie de scoarta unui copac. Folosind un creion cerat, ha?ureaza hartia pana cand iese Ia iveala conturul scoartei. Ha?ureaza In felul acesta deasupra scoartei unor copaci diferiti pentru a vedea ce fel de contururi obtii.

Unele frunze sunt ascutite.

Altele au margini dantelate.

'·----------------Frunzele au forme marimi

~

I

~i

diferite pentru a ajuta plantele sa supravietuiasca In diferite conditii. Plantele l~i creeaza hrana In frunze, folosind lumina soarelui. Unele frunze au spatii pentru a permite luminii sa ajunga lntr-un punct mai jos al plantei. Altele sunt ascutite pentru a • lmpiedica animalele sa le manance.

~------------------

·-------------------------

1 Scoarta este un strat dur protector, de pe 1 exteriorul unui capac. Unii copaci, precum stejarii, au o scoarta groasa, cu asperitati, care li lmpiedica sa se usuce ~i li izoleaza I I de caldura ~i frig. Alti copaci, precum I mestecenii, au o scoarta neteda care se 1 coje~te u~or. Acest fapt este de folos In I zonele umede, unde ar putea aparea un

•'

'

margini ondulate.

'

---- -·'

I

69

~

~

-.,...lfillllillll~

Sunete puternice Afla cum pana ~i vibratiile mici produc sunete, exploreaza cum calatore~te sunetul ~i descopera cum sa faci sunete mai puternice.

190 Tubul ~oapte lor

... '---------· ........... '

----- ---·--

~oapta nu se au de, dar tubul ampli-

1

fica vibratiile. Aceasta lnseamna ca le face mai intense, astfel ca este I mult mai u~or sa le,auzi. 1

-----.

I

Vi bratii si' sunete '

I

I Sunetele sunt create de lucrurile

•

....

------ - ......

__

I

·-------·----·-·'

Stai langa omasa, bate cu degetul pe suprafata acesteia ~i asculta sunetul pe care II face. Acum, apropie-ti urechea de masa ~i bate din nou. Auzi diferenta? I

Cand pocne~ti astfel din deget, 1 aerul din gura vibreaza ~i auzi un : pocnet. Daca lti umfli obrajii, se creeaza mai mult aer care vibreaza, • iar sunetul se aude mai tare. i

--

•

--~

~))C))

Baga-ti degetul mijlociu In gura. Inch ide gura ~i pocne~te din degete lmpingandu-lln peretele interior al obrazului. Tncearca din nou, dar de data aceasta umfla-ti obrajii.

2. Acum du capatul unui tub lung de carton Ia ureche ~i lncearca din nou. Auzi ceva de data aceasta?

,·---·--- -·--·- --

1 care mi~ca sau vibreaza (a se vedea I pagina 34). Vibratiile mici scot sunete : lncete, iar vibratiile mari scot sunete

Experimentul pocnetelor

1. Roaga un prieten sa stea Ia o distanta de un brat de tine ~i sa ~opteasca ceva. Auzi ce spune?

I

I

Bataia ar trebui sa se auda mai tare cand lti lipe~ti urechea de masa. Aceasta deoarece vibratiile son ore traverseaza mai bine lucrurile soli de decat aerul.

I

3. Fixeaza celalalt capat al sforii In al doilea pahar in acela~i fel. Roaga pe cineva sa mearga cu paharul lntr-o alta camera ~i sa-l duca Ia ureche. Vorbe~te In paharul tau. Te aude cealalta persoana? 1. Folose~te un creion ascutit pentru a face o gaura mica Ia baza a doua pahare de

2. Taie o bucata foarte lunga de sfoara. Strecoara un capat prin gaura unuia din pahare ~i fa un nod mare inauntru.

~

I

I

I

pu:.J..>LIL-

' I I I

I

Tine sfoara lntinsa ~i ' nu 0 lasa sa se atinga de nimic.

Daca vorbe~ti in pahar, aerul din interiorul I I : acestuia vibreaza. Paharul preia vibratiile, I I care calatoresc de-a lungul sforii. Celalalt pahar trans mite vibratiile Ina poi in aer, astfel ca pot fi auzite din nou sub forma de sunete.· '

70

- --- -----... --- ---·

... ...

I

194 Construie~te un megafan

1. A~aza o hartie de copt deasupra unei cutii rotunde de conserva, fara capac, fara a intinde hartia prea tare ~i fixeaz-o cu o banda elastica mare.

1. Taie un patrat mare din hartie de xerox sau din hartie colorata (sau trei straturi de ziar).

2. Tmpra~tie cateva boabe de linte sau de orez pe hartie. A~aza conserva In apropierea unor amplificatoare ~ida drumulla muzica. Ce se lntampla?

2. Rasuce~te hartia sub forma de con, apoi lipe~te marginile.

Sunetul de Ia amplificatoare face ca aerul din jur sa vibreze. Din acest motiv, hartia de pe conserva vibreaza ~i ea, facand ca boabele sa salte deasupra ei.

3. Taie varful pentru a face un mu~tiuc. Tndreapta capatullat pentru a-1 face drept.

1. Desch ide televizorul sau radioul. Da volumul putin mai tare, apoi mergi In camera alaturata. Se au de?

4. Acum vorbe~te sau canta Ia capatullngust.

Ce se lntilmplii?

))

w oo

2. Acum pune un pahar pe peretele dintre camere ~i lipe~te-ti urechea de el. Ce auzi acum?

5. Pune ni~te ca~ti langa capatul ingust al conului. Tncearca sa pui muzica, Ia un volum redus. Se aude mai tare prin con?

:·------ ----------------

1 Vocea ta (sau muzica) reverbereaza in con, 1

!

facand aerul din acesta sa vibreze tare. Acest fapt amplifica sunetut facandu-1 mai puternic.

Vibratiile sunt mai puternice in lucrurile soli de decat in aer, astfel ca sunetul calatore~te mai dar ins pre urechea ta prin zid ~i prin pahar decat doar prin aer. Vibratiile salta in interiorul paharului, facand ca sunetul sa fie totodata mai puternic.

': I

:

"--- -------------------- -·'

71

Lumina si curcubeie '

Afla cum sa faci curcubeie, separand lumina in diferite culori.

197 Curcubeul din pahar 1. Cel mai bine este sa faci aceasta activitate lntr-o zi lnsorita. Umple un pahar cu apa.

Este eel mai bine sa un pahar Ina It, astfellncat lumina sa treaca prin mai multa apa ~i sa faca un curcubeu mai clar. Poti folosi ~i o vaza sau un borcan. folose~ti

3. Rasuce~te paharul pana cand vezi 0 linie subtire de culori pe hartie- propriul tau curcubeu .

2. Tine paharulln lumina soarelui deasupra unei foi albe de hartie.

Lumina este aldituita din culori diferite. Cand se reflecta In apa, se separa In culorile curcubeului: ro~u, portocaliu, gal ben, verde, albastru, indigo ~i violet. Acest fapt se lntampla atunci cand lumina soarelui se reflecta prin picaturile de ploaie, creand un curcubeu pe cer.

198 Picteaza un curcubeu 1. Pune un pahar cu apa In lumina puternica a soarelui, langa o bucata de hartie.

200 Cerul din bor

2. Rasuce~te paharul pana cand curcubeul se ive~te clar pe hartie. Picteaza cu culori contururile lasate de lumina pentru a face imaginea unui curcubeu ad eva rat.

Adauga jumatate de linguri Ia pte lntr-un pahar plin cu c Tndreapta o lanterna asupr; lui. Ar trebui sa vezi o lumir albastruie precum cerul.

I

.-- - ... ----.- ---. -•... -- -

Apa In care ai pus Ia pte se separa In culori diferite. 1 Unele culori tree direct prin amestec, dar albastrul 1 respinge micile particule de Ia pte, creand o lumina : albastruie. Acest efect, cunoscut drept disipare,.este t eel care face cerul sa para albastru. I

'

Tndreapta o lanterna asupra unui pahar cu apa, lntr-o camera lntunecata, ~i rasuce~te paharul lncet, pana cand apare un curcubeu pe perete.

~

• : 1

:

,_-. .--. .-. ----- -.. ----,

72

1

201 Baia curcubeului

202 Curcubeu In aer liber

1. Sprijina o oglinda Ia unul din capetele unui vas plin cu

2. Tine o bucata alba de hartie In spatele lanternei. apa. Tndreapta o lanterna spre Vezi un curcubeu stralucind partea de oglinda de sub apa. . pe aceasta?

Tntr-o zi foarte lnsorita, poti face un curcubeu In aer liber. Umple un pulverizator cu apa ~i pulverizeaza o pulbere fin a In lumina. Prive~te bura de apa- vezi un curcubeu? (Asigura-te ca nu prive~ti direct In soare.)

Poti vedea acela~i efect in perdeaua de picuri de apa a irigatoarelor de grad ina, intr-a zi sen ina ~i insorita .

. ...

~-

._..

....

~----

~

....... - .........

~

..... -

~--

.....

'

Tn timp ce lumina trece prin apa, este separata In culorile curcubeului. Oglinda reflecta curcubeul, astfel ca II potivedea pe hartie. '

....

___ ... ________________

~

203 Hartia-curcubeu Umple un bol cu apa. Adauga cateva picaturi de oja transparenta ~i lntinde-le cu un beti~or de aperitiv. Tnmoaie ni~te hartie neagra In bol, apot scoate-o ~i las-o sa se usuce. Tndoaie hartia In soare. Ce vezi?

---.--·

1

'

f

I I

,·--- ----------------

formeaza straturi subtiri si, stralucitoare II Qia J , , pe hartie. Cand lumina se reflecta in aceste I 1 straturi, este separata In culori diferite, creand contururi de curcubeu.

!

....

_________

....

1

1 I I

1

------- ... -·'

;

Amprentele Afla cum sa iei amprente ~ i sa le fol ose~ti pentru a identifica oamenii.

205 in cautarea indiciilor

204 Pudra pentru imprimare 1. Apasa cu degetul pe un pahar. Apoi presara ni~te pudra de talc pe o farfurie.

Cauta amprente pe obiectele din casa. Daca nu le poti sesiza cu u~urinta, presara putina pudra de talc sau praf de creta pe suprafata respectiva. les Ia iveala amprentele mai u~or pe anumite suprafete decat pe altele?

Este bine daca degetele sunt lipicioase sau uleioase.

Oglinda ,

2.lnmoaie o pensula In pudra ~i lntinde-o pe pahar.lndeparteaza excesul de pudra.

I I

I

:~ ""

Ecranul computerului

Mouse

3. Pune partea cu lipici a unei bucati de scotch pe amprenta, apoi desprinde scotch-ul.

4. Preseaza scotch-ul pe o bucata de hartie lnchisa Ia culoare, apoi lndeparteaza-1. Ce vezi?

Ar trebui sa vezi o amprenta alba pe hartie. Pielea de pe degetele tale este alcatuita dintr-un tipar de cute, acoperit de transpiratie ~i grasime din corpul tau. Aceste cute lasa o urma uleioasa pe pahar, de care se lipe~te pudra. Amprenta este apoi transferata pe hartie cu ajutorul scotch-ului.

t I I

Poti repeta aceasta activitate folosind alte tipuri de pudra tina, cum ar fi praful de creta sau fa ina. De asemenea, poti lncerca ?i cu pudra de cacao pe o hartie alba.

1

..... -

---------- -·-- -· --

~---~ Oamenii Ia sa amp rente uleioase pe tot felul de suprafete, 1 I fara sa-~i dea seama. Amprentele ies Ia iveala mai dar I I pe suprafetele netede ~i tari, cum ar fi sticla, plasticul ~i' , I metalul. 1

~-- - - - - · - - - - - - - - - - - - .. - - ..... 1

74

206 Amprentele ~i culoarea Conturul de linii ~i cute de pe degetul tau ar trebui sa se vada dar in vopseaua imprimata. 0 metoda similara se folose~te pentru a lua amprentele Ia

1. Fa o tu~iera turnand putina vopsea pe un burete vechi.

2. Apasa lncet cu degetul pe vopseaua de pe

3. Apasa degetul pe o hartie alba. Repeta acest

burete.

lucru de cateva ori.

207 Contururi diferite

•

aero port ~i pentru cartile de identitate.

--

'

--·

I I

208 ldentificarea

amprentelor

Ia amprentele mai multor persoane. Com para imprimeurile. Vezi tipare

ldentifica persoanele carora le apartin

similare? Sunt vreunele exact Ia fel?

amprentele din activitatea 207. Acum ie~i

, ;'I

'•

\

din camera, In timp ce una dintre

persoane lasa o noua amprenta. Poti sa lti dai seama cui li apartine?

Spira _... --'

--------- ..

--~-----~~--

- ------------ . '

Unele amprente par asemanatoare. Exista trei tipuri principale: bucla,

Ar trebui sa poti identifica cui ii

I

arc ~i spirala. Tnsa fiecare om are un tipar unic, ceea ce inseamna ca

apartine amprenta privind cu

I

'

nu exista doi oameni ale caror amprente sa fie identice. Nici macar

I

I

amprentele gemenilor nu sunt identice. ,..,

__ .,

.. - • . _ - - ...

~sa-

I

-.._- ._.,-- .-.--•

~-..

atentie tiparul acesteia. Ti-ar putea fi de ajutor sa folose~ti 0 lupa.

----·

I

209 Amprentele policelor Cu o pensula, lntinde vopsea Ar trebui sa vezi doua sau trei linii mai lungi aici.

pe palma, apoi apasa ferm pe o hartie alba. Procedeaza Ia fel ~i In cazul prietenilor. Apoi

I I I I I I I ' I

com para tiparele.

I I I

·----------------

1

I Tn palma ta exista linii bine conturate.

I

~

Fiecare persoana are un tipar unic de linii in palma, ceea ce inseamna ca nu exista doi oameni care sa aiba acela~i tipar al mainilor. Amprentele mainilor sunt folosite uneori de politie pentru a identifica ~i prinde criminali.

--· ----------- ·-

...

I

'•

I

"

1'1\

~

I

•I

I

I I

Aceasta zona reprezinta palma.

I

'

I

I t

75

I

I

:

~

I\ I \ I \ \ \ \ \ \

~

.

\

~

,,

I I

Petele si albirea '

Multe pi ante contin ingrediente naturale care pateaza sau albesc lucrurile. Afla cum le poti folosi pentru a obtine propriile culori.

·--- ----------- -·-·--- -·- .....

1 , I \

h.

8

Roaga un adult sate ajute cu apa fierbinte ~i Ia taiat. Ar fi indicat sa porti un sort si sa acoperi masa cu ziare vechi. '

'

''

212 inalbitor din lamaie Folose~te

o pensula curata pentru a face puncte cu sue de lamaie In mijlocul pete lor lntunecate. Ce se lntampla?

~, I

~

·-----------------·----·-··--

ffll~ ~~

~

-

--

210 Maro din ceai

.

Sucul de lamaie aqioneaza ca un inalbitor natural: indeparteaza culoarea, lasand o pata alba in mijlocul desenului.

1. Pune cinci pliculete de ceai lntr-o cana . Umple cana pe jumatate cu apa fierbinte dintr-un ceain ic, amesteca ~i lasa Ia racit. I

Aceasta imagine a fost desenata cu lichide naturale care coloreaza ~i albesc lucrurile.

2. Tnmoaie o pensula In amestecul de ceai. Picteaza o broasca• testoasa ~i las-o sa se usuce.

... ------------ -·-- ...

~

I Ceaiul ~i cafeaua lasa pete maro pe hartie.

• :

I Frunzele de ceai contin ingrediente numite : tanini, care creeaza un colorant maro. Cafeaua ~ produce un maro ~i mai intunecat, de aceea : 1 se vede pe deasupra pete lor de ceai. I ~

--····-- --------- ..

I

211 Maro din cafea 1. Pune trei lingurite de ness lntr-o can a ~i adauga o lingura de apa fierbinte dintr-un ceainic.

213 Galben curry 2. Amesteca bine ~i folose~te cafeaua pentru a desena fata ~i petele lntunecate de pe carapacea testoasei.

Pune doua lingurite pline de turmeric sau de praf de curry lntr-o can a ~i adauga doua linguri de apa. Amesteca bine, apoi picteaza fundul marii.

~··

....... ., ..

..:

·"· .

•·

•

•'!'

1 ~· c .·

214 Portocaliu din ceapa

1. Curata cu grija trei cepe ro~ii ~i pune cojile lntr-un vas.

3. Lasa amestecul sa se raceasca, apoi strecoara lichidullntr-un borcan. Folose~te-1 pentru a picta

2. Adauga 5 em apa. Pune apa Ia fiert. Apoi las-o Ia foe mic 15 minute.

ni~te pe~ti.

215 Rosu din sfecla J

1. Pune ni~te sfecla ro~ie taiata In bucati mari lntr-un castron, adauga 5 em apa ~i pune Ia fiert. Las-o Ia foe mic 15 minute, apoi a~teapta sa se raceasca. 2. Scoate sfecla ro~ie ~i toarna lichidullntr-un borcan (poti face o sa lata din sfecla ro~ie).

216 Verde din

3. Folose~te lichidul pentru a desena capul ~i dungile pe~tilor. Apoi amesteca putin lichid cu

frunze Pune ni~te iarba ~i frunze de spanac tocate lntr-un cast ron. Adauga 5 em apa, adu-o Ia punctul de fierbere, apoi las-o Ia foe mic 30 de minute. A~teapta sa se raceasca, apoi strecoara lichidullntr-un borcan. Folose~te-1 pentru a picta ni~te trestie.

Ai putea folosi sucul dintr-o cutie de sfecla ro~ie prefiarta.

,·---

----------- .............

~

I

Turmericul, folositln praful de curry, creeaza un colorant gal ben. Cojile de ceapa ro~ie produc un colorant portocaliu. Din sfecla ro~ie se obtine un colorant roz-ro~u. Colorantul

I

I I

fa cut din iarba ~i frunze de spanac este galben-verzui.

'

...,...,... .,t4 ~ ' ... :

..

. . '.. :· >":·~-~· . ~··

f

-- ··----- -·- .. --------- -·

I

De unde vine ploaia

Circuitul apei In natura A~a

se formeaza norii adevarati ~i ploaia.

incearca aceste experimente pentru a descoperi cum se formeaza norii ~i ploaia.

CONDENSAREA 2. Vaporii de apa se ~ rae esc ~i se transforma ~"" In picaturi de apa. \

217 Norul din sticla 1. Umple o treime dintr-o sticla transparenta din plastic cu apa calda. Pune capacul. Agita sticla de cateva ori.

3. Picaturile de apa formeaza un nor.

EVAPORAREA 1. Apa calda se transforma In vapori de apa. Aerul cald se ridica, ducand vaporii cu el.

2. Desfa capacul. Roaga un adult sa aprinda un chibrit ~i sa II bage In sticla. Pune capacul Ia loc.

de apa cad sub forma d ploaie.

j)

Marea

218 Ploaia din borcan A Toarna ni~te apa fiarta lntr-un borcan de sticla ~i acopera cu o bucata de folie. Dupa un minut

3. Strange ~i agita sticla timp de 20 de secunde. Apoi desfa-o lncet. Ce se lntampla? Strange-a ~i da-i drumul din nou. Ce observi?

a~aza ni~te cuburi de gheata pe folie. Vezi ce se lntampla.

-~

Apa fierbinte se transforma In vapori ~i se ridica In a 1 interiorul borcanului. Folia rece face ca vaporii sa se raceasca ~i sa se transforme din nou In picaturi de apa, care cad asemenea ploii.

Prin agitare, apa se transforma In vapori.

,·--- ----------------·-

I I

4. Picaturile

..........

---~

I

Cand strangi ~i agiti sticla, In interiorul acesteia se 1 formeaza vapori de apa. Cand o desfaci, vaporii se transforma lntr-un nor de pid\turi de apa. Particulele

1

: I

Toarna ni~te apa proaspat fiarta lntr-un pahar. A~aza un pahar de plastic deasupra ~i a~teapta un minut. Tndeparteaza paharul de plastic ~i prive~te lnauntru. Ce vezi?

'

din fumul de Ia chibrit ajuta picaturile sa se formeze. Cand strangi din nou sticla, norul se transform a iara~i

1

I I

In vapori ~i dispare. Strangerea sticlei mare~te presiunea ~i temperatura, transformand picaturile In vapori. Cand desfaci sticla, vaporii redevin picaturi de apa.

219 Condensarea

I

1

--., ......... -- ·- ,

I I

'

···--·--·------ ...

~

: Apa fierbinte se transforma In vapori : 1 Ia suprafata ~i se ridica. Pe masura 1 1 ce se ridica, se raceste si formeaza I I picaturi de apa In i~terlorul paharului : de deasupra. Acest fenomen poarta 1 1 1 1 numele de condensare.

'

1

: I I I

"------------------ --- --~

'

78

-------·------ -·

f

220 Roua Umple pe jumatate un pahar cu gheata. Adauga suficienta apa rece pentru a o acoperi. Prive~te exteriorul paharului. Ce vezi?

Ar trebui sa vezi picaturi de apa care se formeaza pe exteriorul paharului. Aerul contine lntotdeauna ni~te vapori de apa. Cand paharul se race~te, transform a ace~ti vapori din ·aer In picaturi de apa. Roua se formeaza lntr-un mod similar.

221 Aburirea Pune o oglinda mica In frigider timp de 15 minute. Scoate-o ~i sufla In ea. Ce se lntampla?

Respirat~a

ta contine vapori de apa. Cand ace~tia ating oglinda rece se formeaza picaturi de apa pe suprafata ei.

Cauta picaturi de roua pe iarba, flori sau panzele de paianjen, dimineata devreme. Roua se formeaza cand vaporii de apa din aerating lucrurile reci ~i se transforma in picaturi.

222 Construie~te un pluviometru 1. Scoate capacul unei sticle din plastic, apoi taie cu grija partea . de sus a acesteia. Tntoarce-o cu susul In jos, pentru a face o palnie ~i lipe~te-o de partea inferioara a sticlei.

2. A~aza pluviometrul afara, lntr-o zona deschisa, astfellncat sa poata prinde ploaia (asigura recipientul cu pietre pentru a nu se rasturna).

3. A doua zi masoara

4. Masoara cantitatea de ploaie Ia

adancimea apei care s-a strans cu o rigla. Apoi gole~te sticla.

aceea~i ora, In fiecare zi, timp de o saptamana. Noteaza-ti rezultatele lntr-un grafic, In felul acesta.

em 5 2 3 0

Luni Marti ' Miercu ri Joi Vineri -1 sambata 2 Duminica -2,5

Precipitatii In em

L

M

Mi

V

5

D

----

.------------------·------·- --· --

1

: Nota rea rezultatelor intr-un grafic te ajuta sa vezi cum se schimba 1 cantitatea de ploaie in fiecare zi. Ai putea continua sa notezi cantitatea : de precipitatii timp des cateva saptamani sau luni daca dore~ti, pentru a vedea in ce fel variaza pe parcursul unor perioade mai lungi de timp.

!

, __

~

: I

: ;

------------ -----·- -----·- -- ---~ 79

Puterea aerului Descopera cum poti folosi aerul pentru a face lucrurile sa se mi ~te.

223 Mas ina de curse cu baton J

Folose~te bete de frigarui pentru a face gaurile

1. Decupeaza un patrat din carton. Tndoaie o fa~ie de-a lungul fiecarei parti.

2. Decupeaza doua laturi ale ma~inii de curse. Lipe~te-le de fa~iile lndoite.

3. Lipe~te doua paie pe partea de jos a cartonului, In felul acesta .

4. Folose~te o piuneza pentru a face o gaura In mijlocul a patru capace de Ia ni~te sticle din plas

I

,----------

-~

Aerul din balon vrea sa iasa afara. Cand li dai drumul se grabe~te sa iasa, propulsand ma~ i na.

5. lntrodu bete de frigarui prin paie ~i lnfige cate un cap~c de Ia sticla Ia capatul fiecarui beti~or.

6. Rasuce~te ni~te carton sub forma de tub, lipe~te-1 ~i introdu-lln gura unui balon lung. Lipe~te balonul de tub.

7. Pune scotch pe tub, fa ra a-llntinde prea tare ~i lipe~te de ma~ina. Umfla balonul ~i Inch ide tubul. Apoi da-i drumul.

'

I

I

I

t .. _ - - - - - - - - - . #

Ai putea face cateva ma~ini, organizand o intrecere cu prietenii tai.

80

224 Pasarea care da din aripi

226 Bila oscilanta

1. Decupeaza o fa~ie de hartie rigida, cu partea de sus curbata . Apoi deseneaza o pasare In partea superioara a hartiei.

1. Decupeaza un cere de hartie. Fa o taietura pana Ia mijloc, apoi suprapune laturile pentru a face un con.

2. Tndoaie o fa~ie de Ia baza pentru a face un suport de sustinere. Lipe~te-1 de masa, astfellncat hartia sa stea In picioare.

2. Lipe~te conul. Taie o bucatica din varf. Lipe~te

conulpe dinauntru ~i pe dinafara.

3. A~aza o sticla In fata pasarii. Sufla catre sticla. Ce se lntampla?

3. Strecoara capatul

;

scurt al unui pai cu burdufln gaura.

·-----------------------·-- '

Sticla se interpune, dar respiratia ta trece pe langa laturile ei • : curbate, ajungand Ia hartie ~i facand sa para ca pasarea bate ; : din aripi. : 1

'

~------------------------·

~

225 Discul cu perna de aer 1. Da un strat gros de lipici In jurul bazei capacului Inch is al unei sticle pe care o folose~ti cand faci sport. Fixeaza cu pasta adeziva capacul deasupra gaurii de pe partea tiparita a unui CD sau DVD vechi.

4.

Folose~te

lipici pentru a fixa paiulln interiorul conului ~i pentru a umple spatiile existente.

Capac cu

,tam bur de Ia ',_ ...

!~-~

~ s. Fa o minge de hartie

2. Umfla un balon, fixeaza bine capatul acestuia deasupra capacului ~i da-i drumul. Pune discul pe o suprafata neteda. Prinde ferm capacul acoperit de balon, trage In sus pentru a-1 deschide ~i Impinge discullnainte.

'

I I

1

:

! '

~i a~az-o In

co nul de Ia capatul paiului. Pasta adeziva .... __

,~

---------- -- -- --·------"

Discul ar trebui sa alunece u~or. Cand capacul este deschis, aerul se grabe~te sa iasa din balon prin acesta, formand o perna de aer sub el. Discul aluneca pe aer ca un aeroglisor, pana cand balonul se gole~te.

- -- -------

------

'• Cand sufli, un jet de aer se indreapta pe sub bila, 1 impingand-o in sus, astfel incat plute~te. Aerul se : 1 deplaseaza ~i pe lateralele conului creand o perna de 1 : aer. Cand mingea cade pe aceasta perna de aer, este : respinsa din nou. 1

I

1

I

' I

I

--- - --------- - ------·'

- --------------'

I

81

Umbre pe pereti Fa ni~te umbre pe pereti ~i afla mai multe despre lumina ~i umbra.

227 Maini din umbre 1. Tndreapta o veioza cu lumina puternica direct spre peretele unei camere lntunecate (umbrele se vad mai u~or pe un perete deschis Ia culoare).

4.... o d~prioara

2. Pune-ti mainile In pozitia aratata mai jos, In fata luminii, pentru a face umbra unei pasari pe perete.

5.... sau un elefant.

3. Ai putea experimenta cu pozitiile mainilor pentru a face alte animale, cum ar fi un iepure ...

I

;•

----- ------ ---

-~

Umbrele reprezinta

t

I I

I

absenta luminii. Lumina se deplaseaza In linii drepte,

1

astfel ca atunci cand l!i ridici mainile In dreptul ei, o blochezi In aceea~i forma precum cea a mainilor tale. Astfel apar umbrele.

' I

I 1

f I

. ··- -·. ··-- ..··'' ~--

228 Ochi stralucitori 3. A~aza liliacul lntre o veioza ~i un perete. Ti vezi ochii In umbra?

1. Deseneaza un Iiliac cu ochi pe o bucata de carton subtire. Decupeaza-1.

2. Fa gauri pentru ochi lmpingand un creion in carton. Lipe~te un pai pentru a face un maner.

·--- ----------- -·····-·-- -! --·····----------- -··---'

I Forma liliacului blocheaza lumina, dar gaurile permit ~I luminii sa treaca, creand spatii In umbra.

'

82

: I

229 Crocodilul care crantane J

1. Deseneaza doua forme pe carton, una reprezentand capul unui crocodil, cealalta mandibula lui. Decupeaza-le. Folose$te un creion pentru a face gauri pentru ochi.

2. Une$te piesele cu o agrafa de prins hartii. Lipe~te un pai In spatele mandibulei. Lipe$te un alt pai In partea din fata a falcii de jos.

3. A$aza capullntre o veioza $i perete. Mi$ca paiul care sustine partea din fata a mandibulei In sus $i In jos ~i prive$te umbra.

Capul umbrei se mi~ca in acela~i timp ~i in acela~i fel ca ~i marioneta. Aceasta deoarece marioneta blocheaza lumina in toate pozitiile in care se mi~ca, creand o umbra care face exact acela~i

230 Aproape ~i departe

231 Lumina care ricoseaza

1. Pune-ti mana lntre o veioza $i perete. Apropie-o de veioza. Ce se · lntampla cu umbra?

1. Tndreapta o lanterna direct catre perete, apoi pune-ti mana In fata lanternei. Cum se vede umbra?

2. Acum lndeparteaza-ti mana de veioza. Ce se lntampla de data aceasta?

2. Acum tine lanterna lnclinata sub un unghi fata de perete $i pune-ti din nou mana In fata lanternei. Sesizezi vreo diferenta?

'

-- • - •• •- •

-- •- •

._..., •

• - .. • • • • - • • - IIIII

Lumina se impra~tie in linii drepte de Ia veioza. Cand mana ta este aproape de veioza blocheaza o buna parte din lumina, iar umbra pare mare. Pe masura ce lti indepartezi mana, aceasta blocheaza mai putina lumina, astfel ca umbra se miqoreaza.

J

,... --··-- ...... -........... -·

'I I

I

I

.

--

~

I

: Cand lumina cade sub unghi, forma umbrei se schimba ~i : 1 se intinde din cauza felului in care este blocata. I

I I I

-- --·-----· '

I

•

83

"--·····----------- ·-----·' 0

•

Stiinta mOncOrii J

'

Descopera cum se schimba anumite mancaruri atunci cand le amesteci, le lngheti sau le lncalze~ti.

232 Frisca

234 Crema de cap~une inghetata

J

~

Dureaza 2-3 minute cu un mixer sau 5 minute cu telul.

1. Toarna o cutie mica de smantana sau de fri?ca lntr-un bol. Bate-o cu un mixer electric sau un tel de mana.

\

Poti folosi fri~ca din activitatea 230.

150 ml fri~ca 250 g cap~une taiate 2 picaturi de esenta de vanilie Y2 lingura de sue de lamaie 2 linguri de zahar pudra 1. Amesteca ingredientele lntr-un bol.

2. Bate-o pana cando faci sa stea ca o creasta moale. Tn ce fel s-a schimbat compozitia?

Dupa ce este batuta, smantana devine mai consistenta ~i asemanatoare unui solid. Cando batem se creeaza bule de aer, care raman prinse In grasimea din smantana. Acest fapt face ca amesteculsa fie gros ~i pufos ~i sa ocupe mai mult lac In bol.

2. Toarna compozitia In boluri mici.

233 Albu~ pufos

3. Pune bolurile In congelator. Amesteca In ele dupa doua ore apoi lasa-le pana lngheata (poti manca preparatul).

A 1. Sparge cu grija un ou deasupra unui bol. Desfa U?Or degetele pentru a Ia sa albU?UI sa cada In bol. Spala-te pe maini dupa ce ai intrat In contact cu oul.

2. Bate albu?ul cu un mixer electric sau cu un tel de mana, pana cand lncepe sa devina pufos. Continua sa II bati pana cand albU?UI ajunge sa stea ca o creasta pufoasa.

-------- .....

·----~--

Albu~ul

'I

contine multe proteine. Atunci cand II batem se creeaza bule de aer, iar structura proteinei se schimba astfel In cat aceasta ajunge sa lnconjoare bulele de aer, facand ca albu~ulsa se mareasca ~i sa devina o spuma rigida. 1

-- -·

I

Daca pui Ia rece crema de aceasta devine solid a. Daca o amesteci In timp ce lngheata, crusta ei se sparge devenind mai putin tare, astfel ca rezultatul final este lnghetata. fri~ca,

'

84

235 Fierberea

AsiguriHe ca este destula apa pentru a acoperi oul.

.

237 Cum sa faci plastic din Ia pte

UnUIOU

1. Toarna o cea~ca de Ia pte intr-o cratita. Tncalze~te incet laptele pana cand se lnfierbanta, dar nu-llasa sa fiarba .

1. A~aza un ou lntr-un vas cu apa rece. Pune un capac deasupra ~i lncalze~te apa pana cand lncepe sa fiarba.

2. Tnchide aragazul ~i lasa deoparte vasul timp de 15 minute. Apoi pune oul lntr-un bol cu apa rece.

2. Tnchide aragazul. Adauga doua linguri de otet ~i amesteca laptele pana cand se formeaza

3. Bate oul cu o lingura pentru a-1 sparge ~i lndeparteaza coaja . Taie oul In jumatate ?i prive~te-1.

cocoloa~e.

' Pe masura ce oul se lncalze~te, galbenu~ul ~i albu~ul se transforma din lichid In solid. Quale contin multe proteine. Caldura modifica proteinele, facandu-le sa se stranga laolalta ~i sa se lntareasca. ._._

......

-.

........

3. Toarna laptele intr-o sita fina deasupra chiuvetei.

-~--·

236 Obtinerea untului ~ 1. Umple pe jumatate un borcan cu smantana~ sau fri~ca ~i pune capacul. 4. Ad una cocoloa~ele ~i preseaza-le, dandu-le forme diferite. Lasa-le sa se usuce pe un ziar timp de doua zile (nu manca formele) .

2. Agita borcanul timp de 10-15 minute pana cand vezi un bob galben de unt plutind . In lichid.

3. Scoate untul din borcan. Tl poti lntinde pe o felie de paine ~i 0 poti manca daca

Ai putea pre sa cocoloa~ele In forme pentru biscuiti pentru a crea diferite modele.

Laptele contine un tip de proteina numit cazeina. Cand adaugi otet in Ia pte, aceasta se strange, formand cocoloa~e elastice care se lntaresc atunci cand se usuca. Cazeina poate fi de asemenea transformata lntr-un plastic tare din care se pot face nasturi.

dore~ti.

Smantana contine multe grasimi. Cand agiti smantana, grasimile lncep sa se stranga laolalta, formand untul, care este solid. Lichidul care ramane In urma - numit zer- are foarte putina grasime In el.

85

Fluturi In echilibru Afla despre centrul de greutate facand stau in echilibru.

ni~te fluturi

It;'

care

I I

I I I I

Ai putea sa faci tluturele sa stea In echilibru pe o ramurica.

,·--- --------- -~ 238 Fluturele Centrul de greutate : I

Centrul de greutate al unui obiect este punctul unic in care obiectul poate sta fix, fara a se rasturna. Aceasta deoarece greutatea tuturor componentelor obiectului

1

este distribuita uniform in jurul centrului de greutate.

' .. -

• • • .... - - - • - ... ••

1. Deseneaza un fluture In : felul acesta pe un carton

2. Lipe~te o moneda sub varful fiecarei

'

aripi de sus.

subtire

~i

decupeaza-1.

3. Tine fluturele, astfellncat capul acestuia sa stea pe un pahar. ll poti face sa stea In echilibru?

Fluturele va sta In echilibru datorita centrului sau de greutate. Monedele ii sch imba centrul de greutate, facandu-1 sa lnainteze dinspre mijloc spre cap.

239 Adauga o greutate mai mare Lipe~te Inca

o moneda pe una din partile fluturelui. Tn ce parte se lnclina acum?

lncearca sa faci tluturele sa stea In echilibru pe varful unui creion. I \

\ \ \

' 'j

I

·--------- ....

~

t G1nd adaugi Inca o

'

'

moneda, punctul de echilibru se deplaseaza : Catre greutatea I I adaugata. 1

..... --------'

240 Mi~ca greutatea Folose~te

fluturele de Ia activitatea 238 sau fa altul ~i lipe~te o moneda sub varful aripii ~i Inca una In mijloc. Acum lncearca sa II faci sa stea In echilibru. Unde se afla centrul de greutate?

·------------

,

....

--

, /

"

Centrul de greutate va fi situ at • 1 lntre cele doua monede, acolo 1 unde greutatea este ega Ia de : • ambele parti. 1 ._ I

!

___________

'

-

l

Ai putea experimenta fixand monedele In diverse pozitii pe tluture pentru a vedea ce se lntampla cu centrul de greutate.

241 Ra suce~te un beti~or de

242 Beti~orul de curatat pipa care

curatat pipa

atarna

Tndoaie un beti~or de curatat pipa In forma de "u{{, apoi rasuce~te-lla mijloc, In felul acesta. Tl poti a~eza In echilibru pe partea de jos a unui

Ia beti~orul de curatat pipa pe ca re 1-ai rasucit Ia activitatea 241 ~i lndoaie-i marginile In jos, In felul acesta. Tl poti face sa stea In echilibru acum?

umera~?

Nu poti face aceasta forma sa stea In echilibrure j d1 sarma. Punctulln care este centrata greutatea e prea sus fata de baza, ceea ee-l face sa fie instabil

Este mai u~or sa faci beti~orul de curatat pipa sa stea In echilibru acum, deoarece punctul in care este centrata greutatea se afla mai jos decat baza.

244 Cumpana

243 Atarniciuri cu margele Adauga una sau doua margele Ia capetele beti~orului de curatat pipa din activitatea 242. Ce efect au acestea?

Decupeaza o fa~ie de carton. Tndoai-o In trei ~i lipe~te capetele pentru a face un triunghi. Poti face o rigla sa stea In echilibru pe triunghi?

Adaugarea margelelor mare~te greutatea tragand-o In jos. Aceasta face ca beti~orul de curatat pipa sa fie mai stabil.

Rig Ia staIn echilibru in mijloc, punct in care greutatea sa este egala de ambele parti.

87

Imagini mi~cOtoare Exploreaza imaginile mi ~catoare ~i descopera cum lti pot pacali mintea.

245 Cartea animata

1. Taie 14 dreptunghiuri de hartie, suficient de subtiri, !neat sa poti vedea prin ele pentru a desena contururi. A~aza-le In teanc una peste alta ~ i capseaza-l e Ia un cap at.

2. Folose~te un stilou negru pentru a desena un patrat mare pe ultima pagina ~i coloreaza-1. Apo i treci Ia pagina de dinainte.

·--- -- ·--------- . ---- .. -

246 Omuletul care se mi~ca 1. Fa o carte cu 14 pagini, caIn pasul1 de mai sus. Deseneaza un omulet pe ultima pagina. Tra~eaza omuletul pe pagina dinaintea acesteia, dar schimba-i u~or pozitia. Folose~te

~In timp ce rasfoie~ti paginile, patratul pare sa creasca sau sa se miqoreze treptat. Ochii ~i mintea ta au combinat desenele, astfel ca nu observi lntoarcerea paginilor.

2. Lucrand invers, continua sa desenezi omuletul, facand schimbari asupra pozitiei acestuia de fiecare data. Apoi rasfoie~te cartea. Ce se lntampla?

'

~

4

3

...

I

...

------------- --· ------

12

88

I I I r

I

5

11

*Po!i co pia aceste desene sau le poti printa de pe site-ul Usborne Qu icklinks, Ia www.usborne.com/quicklinks

~

-·---·-·-------------------- ' 6

7

Fiecare noua pozi!ie ar trebui sa faca parte dintr-o secven!a treptata, in felul acesta.*

8

...

Mintea ta combina imaginile laolalta pe masura ce vede desenele de pe fiecare pagina, astfel ca omuletul pare sa se

o secven!a de imagini imobile pentru a face un omule!in mi~care. -- ..... ,

2

4. Dupa ce ai umplut toate paginile, tine capatul capsat al cartii animate ~i rasfoie~te cartea, lncepand din orice capat. Ce vezi?

3. Deseneaza un dreptunghi ceva mai mic pe urmatoarea pagina ~i unul ~i mai mic pe pagina dinaintea acesteia, ~i a~a mai depa rte.

14

I

.·

247 Panza de paianjen

I I

Folose~te un

Folose~te un capsator pentru a face doua gauri de fiecare parte a cercului.

carton simplu.

1. Deseneaza conturul fundului unei cani pe 0 bucata de carton simplu ~i decupeaza cercul.

2. Deseneaza o panza de paianjen pe una din partile cartonului ~i un paianjen pe cealalta.

5. Apoi trage de sfoara ferm cu ambele maini. Ce observi?

4. Tine sfoara ~i rasuce~te cercul de mai multe ori, pana cand sfoara este rasucita strans.

...

~-

3. Fa doua perechi de gauri. lntrodu ni~te sfoara prin fiecare pereche.

~~---~---

--

... -------

... _..-

- -..

Cand cercul se rasuce~te, ochii tai vad o imagine dupa alta, lntr-o succesiune rapida. Se lntampla atat de repede, lncat mintea ta nu poate separa imaginile, astfel ca paianjenul pare ca sta pe panza . ...

~--=- ~

. . -- . . -- .. ----. ........ -

-~-

'' I

--- . . ,_ --- .. ---- .. --- ........ --- . ----- .. _. ~

248 Titirezul magic 1. Deseneaza conturul fundului unei cani pe o bucata de carton ~i decupeaza cartonul. Folose~te un creion ~i o rigla pentru a lmparti cerculln opt.

'-

2. Folose~te carioci pentru a colora seqiunile. Coloreaza trei seqiuni cu ro~u, trei cu verde ~i doua cu albastru, In felul acesta.

3. lntrodu un creion pana Ia jumatate prin cere. Tine creionullntre pal me ~i rasuce~te-1 cat de repede poti. Ce observi?

#·---- ------..

I

t

I

1

Cercul se lnvarte atat de repede, lncat mintea ta nu poate distinge culorile diferite. Tn schimb, acestea par a se combina una cu cealalta, rezultand o culoare alba sau un gri palid.

I

1

: 1

: I I I • I • I I

I I

I

~-

89

------- --·#

I

Testarea acizilor si a bazelor '

Toate substantele sunt acizi, baze (opusul acizilor) sau neutre. Poti folosi varza ro~ie pentru a face un lichid care i~i schimba culoarea, numit indicator, ~i a afla cu ajutorullui daca lichidele sunt acizi, baze sau nici una, nici alta.

249 Indicator din varza ro~ie

Varza rosie )

Varza ro~ie contine o substanta mov care l~i schimba culoarea atunci cand este amestecata cu I acizi sau baze. Acizii fac ca pigmentul sa devina ro~u, In vreme ce bazele II fac sa devina albastru sau verde.

1. Pune ni~te varza taiata lntr-un bol termorezistent, apoi toarna peste ea, cu grija, ni~te apa fiarta.

2. Lasa amestecul timp de 10 minute, apoi folose~te o sita pentru a separa lichidul ~i varza .

3. Pune o lingura de lichid indicator lntr-un alt bol ~i adauga o lingura de otet. Ce se lntampla?

Apa in care ai pus va rza ar trebui sa fie ·\ mov Ia inceput. .

I

I

I

I I

I

1:: I

... ______ _

Apade varza ~i otet .... ___ _)

a I I

251 Bicarbonat de sodiu

250 Sue de lamaie

Amesteca o lingura de bicarbonat de sodiu cu o lingura de indicator obtinut din varza ro~ie, lntr-un bol. Ce culoare obtii?

Pune o lingura de indicator de varza ro~ie lntr-un bol ~i adauga o lingura de sue de lamaie. Ce se lntampla de data aceasta?

·----------------------------·

""-'"'- . .. --~--

f\\

,' Daca amestecam sucu l de lamaie ~. I1 cu .md'1catoru I, acesta devme . ro~u , 11 : ceea ce lnseamna ca sucul de ·~ lamaie este un acid.

Otetul face ca indicatorul sa devina ro~u deoarece este un acid.

I l

I I I

Bicarbonatul de sodiu face ca indicatorul sa devina albastru, aratand ca bicarbonatul de sodiu este o baza.

I

Apa de varza ~i ,' sue de lamaie

90

r;

I I I

I

I

Apa de varza ~ i ' bicarbonat de sodiu

254

252 Hidroxid de magneziu

Apa

Adauga o lingura de apa Ia o lingura de indicator. Se lntampla ceva?

Apadeva~a~

\

) ~

apa de Ia robinet ... __ .. , ..

Hidroxidul de magneziu face ca indicatorul sa devina verde, aratand ca este 0 baza slaba.

-~

"'........ ----~ .... Ja: .. .,_... , ~

i·

Apa de varza si' hidroxid de magneziu

Apa pura este neutra. Apa de Ia robinet contine uneori ~i alte elemente, dar acestea sunt de obicei prea slabe pentru a modifica indicatorul, astfel ca nu se intampla nimic.

1• .

~ .!: •

,r,<.r

1~

253 De Ia baza Ia acid 255 Curata cu cola

1. Toarna putin indicator

'

lntr-un bol ~i adauga suficient bicarbonat de sodiu pentru a-1 face sa-~i schimbe culoarea.

1. Toarna putina cola lntr-un pahar ~i introdu o moneda murdara de cupru

Cand este amestecat cu bicarbonat de sodiu, otetul devine efervescent (a se vedea paginile 10-1 1 pentru a afla mai multe).

In el.

•

I

'

I I \

\

'>} 2. Scoate moneda doua zi. Cum arata acum?

2. Apoi adauga ni~te otet. Continua sa adaugi otet. Poti face culoarea sa-~i revina?

t

·--

Baza (bicarbonatul de sodiu) face ca indicatorul sa devina ~1 1 albastru sau verde. Daca adaugi suficient acid (otet), poti I 1 schimba culoarea, facand-o sa devina mov, pana ajunge sa I fie rosie. '

--·· ........... _ ............ -. '

f

91

...

-

w

-

-

Tn timp, monedele de cupru au fost acoperite cu un strat mat de oxid de cupru, care este o baza. Acidul din cola indeparteaza baza, lasand meta lui stralucitor ~i aratand ca nou.

TesteazO-ti simturile J

J

Toata lumea are cinci simturi- gust, miros, vaz, auz ~ i pipait. Fa aceste experimente pentru a afla mai multe des pre cum function eaza simturile.

256 Gust si miros )

r

'

1

'I

' 1. Taie ?i curata de coaja o bucata de mar ?i 0 bucata de para. Fa-le sa aiba aceea?i marime ?i forma.

2. Tnchide ochii ?i tine-te de nas. Amesteca bucatile, apoi mananca una. Care din ele crezi ca este?

Simtul mirosului influenteaza semnificativ gustul lucrurilor. Este mult mai dificil sa simti arome individuale, cum ar fi de mar ~i para, daca nu le poti mirosi. ----~----

..

258 Un ochi sau doi?

257 Patru gusturi principale

1. Tine In fiecare mana cate un creion cu guma de ~ters. Ai grija ca guma de ~ters sa fie orientata catre interior.

1. Scoate patru boluri mici. Tn fiecare din ele pune o lingura de sue de lamaie, sos de soia, cafea neagra rece ?i apa cu zahar.

2. Tnchide un ochi ?i lncearca sa faci cele doua gume de ?ters sa se atinga. Reu?e?ti?

2. Tnchide ochii ?i tine-te de nas. Trage un bol catre tine. Tnmoaie degetulln el ?i gusta lichidul.

3. Acum lncearca din nou cu celelalte trei lichide.lti dai seama de diferenta de gust dintre ele?

3. Acum mananca cea lalta bucata. Tti dai seama daca este mar sau para?

- ... '

t

3. Acum deschide ochii ?i lncearca din nou. Este mai U?Or de data aceasta?

------------- ...

--~~-~-~~-~~~----~---~-

t

Poti recunoa~te cu u~urinta ~. 1 principalele gusturi diferite, : : precum dulce, acru, sa rat ~i 1 : amar, chiar ~i atunci cand nu : ... •, poti mirosi. J

-

Probabil ca vei descoperi ca este greu sa faci gumele de \ ~ters sa se atinga, avand un ochi Inch is. Folosirea ambilor : ochi te ajuta sa lti dai seama mai u~or de distanta Ia care . ' : se afla lucrurile, astfel ca este mai u~or sa discerni pozitia : •.._. gumelor de sters. 1 ' I

___________ _

!

.....

92

__

- ___

..__

.........

-~------·

I

I

I

259 Ce auzi?

Cand lndepartezi simtul vazului, vei descoperi de obicei ca te poti folosi mai bine de simtul auzului. Astfel ca vei auzi sunete pe care poate nu le-ai fi perceput cu ochii deschi~i.

1. A~aza-te In fata unei ferestre deschise. Asculta sunetele de afara. Ce auzi?

Uaaaaa

Ham 2. Acum Inch ide ochii ~i asculta din nou. Auzi mai multe lucruri de data aceasta?

Brrr

260 Pipaitul

261 Testul pipaitului

1. Tndoaie o agrafa de birou In forma de U. Tnchide ochii ~i roaga un prieten sa lti apese cu varful acesteia sau cu ambele varfuri In palma ...

Aduna diverse obiecte, cum ar fi o minge de ten is, un burete, un con de pin ~i un mar. Tnchide ochii ~i roaga un prieten sa-ti dea un obiect. Ghice~ti ce este doar atingandu-1?

2.... pe frunte ...

t·-----------------

-·------~

: Unele parti ale corpului tau sunt mai sensibile Ia atingere decat altele. Aceasta deoarece au mai multi senzori 1 tactili. Palmele au o multi me de senzori, astfel ca poti I simti ambele capete ale agrafei de birou. Partea de sus a 1 bratului nu contine atatia senzori, a~a cas-ar putea sa nu I fii capabil sa l!i dai seama daca pielea l!i este atinsa doar de unul din capetele agrafei sau de amandoua.

3.... ~i pe brat.

: I

f 1 I

'

Simti daca te atinge cu unul sau cu amandoua varfurile agrafei In fiecare loc?

1 t

I I

f Forma ~i textura unor obiecte le face mai u~or de 1

93

-- ------- --- --- -- -·

identificat cu ajutorul pipaitului decat pe altele.

•'

. I I

Forta de rotatie '

'

/

Afla cum poti folosi apa ~ i energia stocata pentru a fu rniza forta necesara de a misca lucrurile. 1 J

J

262 Moara de apa 1. Aduna opt pahare goale

de iaurt. A?aza unul cu gura Ia marginea unei farfurii de hartie ?i capseaza-1.

2. Capseaza toate celelalte pahare In jurul farfuriei, In felul acesta. Capseaza Inca o farfurie de cealalta parte a paharelor.

3. Folosind o piuneza, fa o gaura cu grija In mijlocul fiecarei farfurii. lntrodu beti?orul de frigaruie prin gauri ?i echilibreaza roata deasupra unei galeti.

Ai putea folosi cercuri de carton In locul farfuriilor de hartie. Aceasta moara de apa are un strat de hartie decorativa peste cartonul capsat.

263 Moara de apa inversa Acum, toarna apa In paharele de pe partea cealalta a morii. Ce se lntampla de data aceasta?

4. Pune galeata In baie sau afara. Folosind o carafa sau un furtun, toarna apa In paharele de o latura a morii. Ce se lntampla?

1 I

1

Pe rna sura ce apa umple fiecare pahar, acesta se lngreuneaza ~i se Ia sa In jos, facand moara sa se lnvarta. Moara va continua sa se lnvarta atata timp cat curge apa.

: • I

'

94

·--

_._

___ -------------

'

I

Turnand apa In paharele de pe partea cealalta 1 a morii, o faci sa-~i schimbe directia, astfellncat : se invarte in directie opusa. • I

I

~------------------· ·

264 Motorul cu banda elastica 1. lntrodu o banda de elastic printr-un mosor de bumbac. lntrodu un bat de Ia lnghetata printr-unul din capetele elasticului ~i lipe~te-1.

2. A~aza mosorulln pozitie verticala, astfellncat sa se sprijine pe batul de Ia lnghetata cu bucla benzii elastice ie~ind prin partea superioara.

3. lntrodu un alt bat de Ia lnghetata prin bucla ~i strange elasticul bine. Apoi da-i drumul ~i vezi ce se lntampla.

Motoarele fac lucrurile sa se invarta pentru a crea mi~care. in timp ce rasuce~ti banda elastica, stochezi energie. Cand ii dai drumul, aceasta energie este eliberata ~i banda se desface, facand ca mosorul de bumbac sa se lnvarta rapid.

265 Torpila din baie

1. Folose~te scotch p'entru a lipi

un pai de fiecare parte a unei sticle mari din plastic, In felul acesta (lasa capacul pe sticla).

2. Taie cu grija doua dreptunghiuri de plastic rigid din capacul unei cutii de lnghetata. Ar trebui sa fie Ia fel de late ca sticla.

3. Fa o taietura In fiecare dreptunghi, pana Ia jumatate, In felul acesta. Apoi une~te dreptunghiurile, astfellncat sa faci 0 vasla. I • • - .. • - - .. - - _. ~- • • • ~

I

I

I

'Il I I I

4. Pune o banda de elastic pe capetele paielor. lntrodu vasla In banda de elastic ~i rasuce~te-o pentru a o strange.

s. Tine vasla fix ~i pune sticla In cada umpluta pe jumatate. Da-i drumul. Ce se lntampla?

,' I

I I

•'

95

Tn timp ce rasuce~ti vas Ia, banda de elastic se rasuce~te ~i ea, stocand energie. Cand ii dai drumul, banda se desface/ iar energia este eli be rata, facand vasla sa se invarta. Ca urmare, sticla este impinsa prin apa, ca o torpila. .I

-- ------- .. ---------· '

Reflexe si reactii '

'

Testeaza-ti reactiile corpului ~ i descopera reflexele- reactiile automate imediate care te pot ajuta sate protejezi de pericol.

Vei avea nevoie de un prieten sau de un grup de prieteni pentru aceste activitati.

268 Testul clipitului

266 Spioneaza

1. Roaga un prieten sa stea In fata ta, de cealalta parte a unei ferestre sau a unei u~i de sticla.

Aceasta activitate se desfa~oara eel mai

2. Roaga-1 sate priveasca fix. Apoi arunca repede Ins pre u~a un ghemotoc de hartie.

,. -) Prietenul tau

1. A~aza-te In fata unei oglinzi lntr-o camera bine luminata ~i prive~te-ti cu atentie ochii. Apoi Inch ide ochii ~i numara pana Ia 30.

,............

-- ...

2. Deschide ochii repede ~i prive~te cu atentie. Observi vreo schimbare?

------------~

: Partile negre din ochii tai (numite pupilele) ar trebui 1 sa se mareasca, In savor reveni repede Ia normal. • Aceasta se lntampla deoarece ochii tai reactioneaza I 1 Ia lumina. Daca lumina este puternica, pupilele : se contra eta pentru a-ti proteja ochii. Daca este 1 Intune ric sau daca lnchizi ochii, pupilele se relaxeaza 1 ~i se maresc pentru a absorbi cat mai multa lumina I . . • ~~ a te aJuta sa vez1 m mtunenc. v

'

•

A

Ochii prietenului tau ar trebui sa se Inch ida automat pentru a se proteja, de~i ~tie ca nu va fi lovit de nimic In fata datorita sticlei care se interpune.

A

: I I 1

' :

1

1. Roaga un prieten sa -~ i puna mana pe piept ~i sa numere de cate ori li bate inima lntr-un minut.

I

I 1

•

-~--------------------·

269 Pulsul

I

267 Zgomote bru~te

2. Apoi roaga-1 sa Inch ida ochii. Bate deodata din pal me In spatele lui. Roaga-1 sa l~i cronometreze din nou pulsul. Exista o diferenta?

f( Roaga un prieten sa citeasca aceasta carte In timp ce te pregate~ti sa-itestezi reflexele. Mergi lncet In spatele lui, apoi bate deodata din pal me. Ce se lntampla?

,·---

--------------- -·-- ----

·------------- -----··-···-

1

: Pulsul inimii prietenului tau ar trebui sa fie mai mare : I 1 dupa ce ai batut din palm e. Cand e~ti surprins, un

---------------------- --·

: reflex lti face inima sa bata mai repede. 0 substanta : 1 speciala numita adrenal ina este pompata In tot I 1 corpul, pregatindu-te sa alergi In caz de pericol. I I .I

~

: Probabil ca bataia brusca din pal me II va speria pe : prietenul tau, declan~and un reflex, facandu-1 probabil : sa tresara, sa strige sau sa se lntoarca spre tine.

'

~

: : I

I

'

;

96

... ···---- -·-- __ .. -- .. ··--·

I

270 Gande~te repede 272 Rigla cazatoare

A~aza-te

lntr-un cere de patru sau cinci oameni. Striga numele cuiva ~i arunca o minge catre persoana respectiva. Reactioneaza aceasta Ia timp pentru a o prinde? Roaga persoana respect iva sa faca acela~i lucru cu altcineva din cere ~i a~a mai departe. Ce se lntampla daca o faci din ce In ce mai repede?

A

Acest joe testeaza cat de repede reactioneaza oamenii atunci cand i~i aud numele. Acesta nu este un reflex- impune un moment de gandire, prin urmare este o reactie. Unii oameni vor reactiona repede ~i vor prinde mingea cu u~urinta, in vreme ce altii vor fi mai inceti ~ j s-ar putea sa nu 0 prinda deloc.

1. Tine o rigla lunga In mana. Roaga un prieten sa l~i puna mana exact sub ea, gata sa 0 prinda.

2. Da-i drumul brusc. Prinde prietenul tau rigla lnainte sa ajunga pe du?umea? In ce punct al riglei se opresc degetele sale?

-·

3. Ai putea testa mai multe persoane comparandu-le reactiile dupa ce vezi In ce punct al riglei l~i pun degetele.

271 Pleosc-pleosc Joaca un joe numit "pleosc" lmpreuna cu un prieten. Fiecare dintre voi ar trebui sa aveti cate o jumatate de pachet de carti. Puneti pe rand cate o carte pe masa, cu fata In sus, lntr-un teanc. Ori de cate ori apare o pereche

NUME Gary Ash a Ryan Poppy

de carti, persoana care striga eel mai repede "pleosc!" ~i atinge CU mana teancul de carti Ca?tiga toate acele carti.

------------------·- -

Ratare Scm 4cm 10cm

,·--- ----------- ......

~

I

Acest joe testeaza cat de repede reactionezi atunci cand I I vezi o pereche de carti ~i cat de bine se coordoneaza ochii ~i mainile tale. Acest fenomen poarta denumirea de coordonare a mainilor. Se imbunatate~te prin practica. Prin urmare, daca vei juca jocul de mai multe ori, ar trebui sa ai rezultate mai bune, Ia fel cum exercitiul in muzica, sport sau jocuri video iti imbunatate~te performanta.

---·

MASURA

I I

·--~ J Acest test masoara timpul de reactie. Cu cat 1

: ,

reactia este mai rapida, cu atat se va apro pia mai : mult de punctul zero persoana care prinde rigla. I

I 1 1

•

Cu cat reactia este mai inceata, cu atat se va situa mai sus pe rigla.

~-------------------

I

97

I

1 I J

--···

Devierea luminii Descopera cum poti devia lumina facand-o sa treaca prin diferite substante- fenomen cunoscut drept refractie.

Pai

Rigla

Umple un pahar cu apa ~i introdu o rigla In el. Prive~te rigla prin pahar. Ce se lntampla? Pune ~i un pai In pahar. Se lntampla acela~i lucru?

1. Umple pe jumatate

\ \

un borcan cu apa ~i completeaza cu ulei de gatit.

\

' ''----)

·--- --------------- -·-- --

2. Scufunda o lingura lunga In lichide. Ce se lntampla? Ce vezi daca folose~ti un pai? Un borcan

~

I

Cand prive~ti ceva, ceea ce vezi este, de fapt, lumina 1 I respinsa de obiectul respectiv. Lumina deviaza in timp ce se deplaseaza din aer in apa. Astfel ca atunci cand te uiti Ia rigla ~i paiul din pahar, acestea par a se indoi in punctul in care patrund in apa.

------------.-------- -·'

·-- ------------

... ': Lumina deviaza in timp ce trece······-·-~ din aer in ulei ~i din :

in aceasta fotografie se pot vedea o rigla, un pai ~i un ere ion, toate parand ca se indoaie Ia suprafata apei, in punctul de intalnire a aerului cu apa.

1 nou cand trece in apa. Din aceasta cauza lingura ~i

I

' paiul par a fi rupte in doua locuri. I

'

--·····---------·- -··----

f

Lingura ~i paiele par a se rupe acolo unde aerul se cu uleiul, apoise indoaie din nou in locul in care uleiul se intalne~te cu apa.

intalne~te

98

1. Pune o folie de plastic transparent peste scrisul din aceasta carte.

1. Lipe~te o moneda In mijlocul unui bol nu prea adanc.

3. Toarna apa u~or In bol, pana cand moneda rea pare.

.

2. Tnmoaie un pai lntr-un pahar cu apa. A~aza un deget deasupra pentru a mentine apa In interiorul paiului.

2. Tndeparteaza-te de bol, pana cand nu mai poti vedea moneda.

.-- ... -- --·- -......

''

~

'I

Moneda nu se mi~dL Dar cand adaugi apa, lumina care este respinsa de moneda trebuie sa treaca atat prin apa, cat ~i prin aer. Aceasta face ca lumina sa devieze pe marginea bolului Ia un unghi diferit, permitandu-ti sa vezi moneda din nou.

I 1

3. Mi~ca paiul pe deasupra plasticului ~i ridica degetul pentru ada drumul catorva picaturi. Arata scrisul diferit prin picaturi?

' I

I I

'

I

I

I

I

...

Lumina se abate ~i se lmpra~tie In timp ce trece prin : picatura de apa, facand ca scrisul sa para mai mare. 1 Lupa functioneaza pe acela~i principiu. I

-------~-----·'

·--- --------------- -·-- -- -

1. Deseneaza o sageata orizontala pe o bucata de carton. Umple un pahar cu apa. Pune cartonulln spatele paharului ~i prive~te sageata prin apa.

·-- _ ___ -----------------.--

_, I Apa din borcan face ca lumina de pe timbru sa devieze atat : de mult, lncat nu poti vedea timbrul din lateral. Dupa ce ai pus capacul, nu poti vedea timbrul nici de deasupra. ~

!

~

2. Tncearca sa rasuce~ti paharul ~i sa lndepartezi cartonul de pahar. Ce observi?

2. Umple borcanul cu apa. Pune capacul ~i a~aza din nou borcanul peste timbru. Acum II mai poti vedea din orice unghi?

----------------------- --·

~

: I

: I

99

I 1

: 1

I

"------------------ ------·' 278 Rasturnarea sage~ii

1. Pune un timbru pe o suprafata plata. A~aza peste el un borcan de sticla cu capac. Ar trebui sa poti vedea timbrul prin borcan.

~

Prive~te sageata in timp ce dispare In spatele paharului.

Tntr-un anum it punct in spatele paharului, sageata va parea ca se rastoarna ~i ca indica doar In directia opusa. Fenomenul are loc din cauza felului In care deviaza lumina.

Plutirea si scufundarea '

Tncearca aceste experimente pentru a afla mai multe despre motivele pentru care diferite lucruri plutesc ~i se scufunda.

279 Meduza plutitoare

1. Decupeaza un patrat mare dintr-o punga de plastic subtire.

4. Tntoarce plasticul pe dos. Toarna putina apa In mijloc, lasand un pic de . spatiu pentru aer. Strange sfoara.

2. Gase~te mijlocul patratului. Leaga ni~te sfoara In jurul acestuia, fara a strange prea tare.

3. Fa mai multe taieturi In plasticul de sub sfoara, In felul acesta.

5. Umple o sticla de plastic cu apa ~i Impinge cu grija meduza din punga lnauntru. Ce se lntampla?

6. Rasuce?te capacul, apoi lntoarce sticla cu susulln jos ?i observa ce se lntampla.

Aerul se ridica ln apa. C:and pui meduza in apa, aerul prins in aceasta se ridica, facand ca meduza sa se rid ice.

·----.---- ----

280 Pe~tele plutitor 1. Decupeaza cu grija un pe~ti~or dintr-un plastic subtire ~i rigid . Ata~eaza-1 de o agrafa de birou folosind lipici. 2. Acopera gaurile din capacul unui pix cu pasta adeziva, lasandu-1 deschis Ia baza. Ata~eaza agrafa de birou de capac folosind lipici.

Faun pe~te suficient de mic pentru a inca pea intr-o sticla de plastic.

3. Umple o sticla de plastic cu apa ?i pune pe?tele lnauntru. Tn~urubeaza capacul. 4. Strange de sticla. Ce se lntampla cu pe~tele? Da-i drumul din nou. Ce se lntampla acum?

100

1 1 '

-.

Cand pui pe~tele In apa, bulele de aer se prind in capacul stiloului, facand pe~tele sa pluteasca. Daca strangi sticla, strive~ti bulele de aer ~i In capacul stiloului patrunde mai multa apa, facand pe~tele sa se scufunde. Cand nu mai strangi, bulele de aer revin Ia dimensiunile normale, lmpingand apa In afara. De aceea pe~tele va pluti din nou In sus.

. I

---------- -- ..... ....

I

281

Coaja de portocala

284 Submarin dintr-un

morcov

1. Ia un morcov ~i taie o bucata din lateral, astfel !neat sa fie plat pe 0 parte. 1. Pune o portocala lntr-o

carafa de apa. Plute~te portocala sau se scufunda?

2. Coje~te portocala ~i pune-o din nou In carafa. Ce se lntampla acum?

---------- ----- - ... ____ ----------------------- -·

,' Coaja de portocala contine o multi me de saculeti de aer, ~. ~ facand portocala sa pluteasca. Fara coaja, portocala se : • scufunda. I '

282

-- ---

0.

•

.• .

----

-- ------------ -·

4. Scoate morcovul din apa ~i umple gaura cu praf de co pt.

~

I

I

I I I I

I

5. Pune morcovul din nou Ia apa, cu partea pfata in jos. Ar trebui sa vezi cum se scufunda ~i se ridica In mod repetat.

Apa sarata

lntrodu cu grija un ou proaspat lntr-un bol de apa. Se scufunda sau plute~te? Scoate oul ~i adauga cateva linguri de sare, apoi amesteca. Pune oullnapoi. Ce se lntampla acum?

Beti~oarele de aperitiv fac

I

·-----·---·---- -----·-- -·

l Quale sunt mai de dense decat apa (ceea ce inseamna .... ~.

1 ca o cantitate de apa de dimensiunea unui ou cantare~te I : mai putin decat un ou), a~a ca se scufunda. Dar sa rea face : 1 ca apa sa fie mai den sa decat oul, as,tfet:ca oul plute~te in 1 I I apa sarata.

'

-- .... . -- -·-- -- ... -- ... --- --· .,.,

A

•

contine bule de gaz, care se lipesc de stafide ~i le fac sa pluteasca, ridicandu-se catre suprafata. Acolo gazul se elimina, facandu-le sa se scufunde din nou.

283

Asigura-te ca gaura nu trece pana in partea cealalta.

3. Pune morcovul intr-un bol cu apa cu partea plata in jos. lnfige beti~oare de aperitive in el, pana cand se scufunda .

J

' -La lnceput stafidele se scufunda. Dar apa minerala

1

f

Stafidele saltarete

Pune ni~te apa minerala lntr-un pahar, apoi presara cateva stafide. Ce se lntampla cu ele?

Folose~te

o pentru a face o gaura In morcov, Ia jumatatea laturii plate. 2.

~urube l nita

t

101

ca morcovul sa fie prea greu pentru a plutr. Cand s~ adaug~ praf de copt, acesta reaqiorreaza cu apa, producand oule de dioxid de carbon sub morcov. Bufele fac m~rcowl sa se rK.fice din ooufa sttptafata dupa carese spat§, ~sand roorcovt» sa se scuf"ooe dmrrou. Ac~'t proce§ continua p~a cand se epu.£7aza praful de ropt.

Utifaje simple Tn ~tiinta, un utilaj este o unealta care ne ajuta sa ridicam, sa lmpingem, sa tragem sau sa rasucim. Afla cum sa faci cateva utilaje ~i descopera cum functioneaza.

285 Roti zimtate J

J

.~

Asigura-te ca dintii se intrepatrund.

oQ 1. Pune o bucata de hartie subtire peste aceasta pagina ~i contureaza roata mare zimtata. Deplaseaza hartia putin, apoi contureaza o roata zimtata mica.*

2. Lipe~te roata zimtata de hartie pe o bucata dintr-o cutie de carton. Decupeaza cu grija ambele roti zimtate.

3. Pe o alta bucata de carton, 4. Folose~te-ti degetul pentru a rasuci roata mare a~aza rotile zimtate una langa alta, In felul acesta. zimtata In sensu I acelor de Tnfige o piuneza In mijlocul ceasornic. Tn ce directie se fiecareia dintre ele. lnvarte roata zimtata mica?

*Alternativ, ai putea printa o forma de pe site-ul Usborne Quicklinks, Ia www.usborne.com/quicklinks.

Decupeaza dintii cat

Roata cea mica se lnvarte In sens invers acelor de ceasornic, adica In directia opusa lnvartirii rotii celei mari.

--------·

I

Ai putea lncerca sa faci o roata zimtata medie pentru a vedea cum se lnvarte ~i aceasta.

286 Viteza de rasucire ;, I

I I

Fa o mi~care completa de · ', rasucire cu roata mare zimtata, Deseneaza un punct pe u dintre dinti ~i lnvarte roata lnvartind-o lncet, o singura pana cand acest dinte ajunge data. Roata mica zimtata se din nou In aceea~i pozitie. lnvarte cu aceea~i viteza? \

Roata mica zimtata se lnvarte mai repede decat cea mare ~i efectueaza mai multe rasuciri pentru fiecare rotire completa a rotii mari.

287 Cati dinti? J

J

·-

Numara dintii de pe fiecare roata zimtata. Numarul dintilor afecteaza viteza?

---- -- - --------------

•' Viteza fiedirei roti zimtate depinde de numarul de dinti. Daca ' 1 : roata mare zimtata are de doua ori mai multi dinti, roata mica : 1 zimtata se va lnvarti de doua ori Ia fiecare rasucire a rotii mari . I I . I , z1mtate. 1

----------------------- --·

102

289 Scripete fix

288 Parghie

1. Leaga o bucata de sfoara In jurul unei carti, lasand un capat lung liber. Tncearca sa ridici cartea cu ajutorul sforii.

1. Tndoaie o fa~ie de carton tare In trei pentru a face un tub triunghiular ~i lipe~te marginile.

2. Treci capatulliber al sforii peste spatarul unui scaun ~i trage de sfoara In jos pentru a ridica obiectul. Care este diferenta?

2. Pune o rigla pe tub ~i a~aza un obiect mic ~i greu Ia unul din capete.

Spatarul scaunului functioneaza ca un scripete fix, care modifica directia de tractiune, astfel incat tragi in jos, nu in sus. Este mai u~or in acest fel, deoarece iti poti folosi greutatea corpului ca sa rid ice cartea.

3. Apasa celalalt capat al riglei pentru a ridica obiectul.

290 Sistem mobil de scripeti 1. lntrodu o frigare de lemn printr-un mosor gol de bumbac ~i agat-o cu sfoara. Mai introdu ni~te sfoara printr-un al do ilea mosor de bumbac ~i leaga capetele de o jucarie mica ~i grea.

4. Mi~ca tubul de-a lungul riglei ~~Impinge din nou. Tn ce pozitie este eel mai u~or sa ridici obiectul?

2. Leaga capatul unei bucati lungi de sfoara de punctul de atarnare. Fa o bucla cu celalalt capat sub mosorul jucariei ~i pe deasupra mosorulului care atarna. Trage de capatulliber. Este mai u~or sa ridici jucaria decat folosind scripetele fix?

Cand triunghiul este aproape de obiect, parghia lnainteaza, dar

(, \

Trage ,' de aici!

Mosoarele actioneaza ca ni~te scripeti, iar mosorul de jos este liber sa se mi~te. Cele doua sfori care sustin mosorul de jos impart greutatea jucariei, astfel ca nu trebuie sa tragi decat cu o forta ega Ia cu jumatate din greutatea jucariei, insa tragi de sfoara fadlnd-o sa urce de doua ori mai sus in timp ce jucaria inainteaza. Prin urmare, ridicarea cu acest sistem de scripeti necesita un efort mai · mic, dar trebuie sa tragi de sfoara mai sus decat in cazul unui scripete fix.

103

\ I I

Lumina care ricoseazQ '

Vezi cum rico~eaza lumina din obiectele lucioase ~i folose~te acest fenomen pentru a crea forme repetitive.

291 Caleidoscop

1. Lipe~te ni~te folie lucioasa pe o carte po~tala. Tndoaie cartonul In trei, cu folia lnauntru. Lipe~te marginile pentru a face un tub triunghiular.

2. Decupeaza un cere de hartie groasa, suficient de mare pentru a acoperi un capat al tubului. Tndoaie marginile cercului peste unul din capetele tubului ~i lipe?te-le.

1

I

1

3. Decupeaza doua cercuri din hartie de calc. Presara paiete sau sclipici pe un cere, lipe~te-le ~ i ata~eaza-le cu scotch Ia celalalt capat al tubului.

4. Pune ochiulln dreptul gaurii, 1 a~aza-te cu fata Ia o fereastra : ~i rasuce~te tubul. Ce vezi? : Continua sa rasuce~ti tubul ~i I I vezi ce se lntampla.

1 1

: : '

------------------ ·'

I

In timp ce imaginea se mi~d~, razele de lumina rico~eaza din sclipiciullucitor In diferite unghiuri, facand ca imaginea sa scanteieze In diferite feluri. .

~

din spirale pe folie.: ~ Suprafata foliei nu este uniforma, : astfel ca reflecta partile modelelor : ' din unghiuri diferite, facand ca toate 1 I, cu Ion'I e sa~ se com b'me. I 1

!

---- ---- -- -·

I

Lipe~te mult sclipici pe o imagine decupata dintr-o revista. Tndreapta o lanterna aprinsa asupra ei ~i lnvarte imaginea In lumina. Se schimba scanteierile?

J Lumina rico~eaza

'

~

293 Arta cu sclipici

Tndeparteaza cercurile cu paiete din tubul pe care 1-ai facut Ia activitatea 291. Folose~te carioci pentru a desena spirale stralucitoare pe un nou cere de hartie de calc. Lipe~te - 1 pe capatul tubului ~i prive~te prin gaura pentru a vedea alte contururi colorate.

·-------- ------ ...

Lumina care rico~eaza din obiectele lucioase se nume~te reflexie. Cand razele de lumina intra In tub, rico~eaza din paietele lucioase ~i din folia stralucitoare, creand o multime de forme colorate reflectate.

, __

292 Tubul cu modele

I

·-- ------------ ------·-

I

104

294 Magia oglinzilor Poti adauga scotch pentru a fixa oglinzile mai bine.

2. Folose~te din nou pasta adeziva pentru a a~eza celelalte doua oglinzi In picioare, alaturi de cea plana, In felul acesta.

1. Ia trei oglinzi mici, patrate. Folose~te pasta adeziva pentru a fixa o oglinda de o suprafata plana.

I

I 1

',

I

1 I

·--- ----------- ... Aranjamentul pe care II creezi este repetat iara~i ~i iara~i, fiind reflectat de fiecare oglinda.

, __

3. Aranjeaza lucruri mici ~i stralucitoare, cum ar fi margele, sclipici sau bucatele de hartie pe oglinda de jos. Ce vezi?

.

~

I

1

, I •

----------- --·'

I

295 Peretele oglinzilor Aranjeaza trei oglinzi mici In forma de triunghi, In felul acesta. Le poti tine, le poti lipi sau poti folosi pasta adeziva pentru a le fixa. Pune un obiect In mijlocul triunghiului ~i arunca 0 privire. Ce vezi? Acestea sunt modelele pe care le poti crea In activitatea 294. Folose~te obiecte diferite pentru a face modele diferite.

105

Refleqiile par a se continua Ia nesfar~it, fiecare oglinda reflectand imaginile din celelalte.

sa facem baloane Fa-ti propria solutie pentru baloane ~ i fo lose~te-o pentru ainvata cum se formeaza ele.

Cum sa faci solutie pentru baloane Amesteca u~or o jumatate de cea~ca de detergent de vase, doua ce~ti de apa ~i doua lingurite de zahar lntr-un vas. Folose~te acest amestec pentru toate activitatile din aceste pagini.

296 Baloane mari

h

a lndoaie o bucata lunga de sarma sub forma de cere, suficient de mic pentru a intra pe o tava . Rasuce~te capetele sarmei, lmpreunandu-le pentru a face un maner. Aceasta va fi bagheta magica pentru baloane.

Baloanele, vopseaua, cerneala ~i colorantul alimentar pot lasa urme pe lucruri, a~a ca ar fi bine este sa faci baloane afara.

297 Bagheta patrata Ia o alta bucata de sarma ~i fa o bagheta patrata. Tnmoaie-o In solutia pentru ba loane apoi flutur-o In aer. Ce se lntampla?

2. Prepara o solutie pentru baloane (vezi mai sus, In dreapta) ~ i toarn-o lntr-o tava . lnmoaie bagheta In lichid ...

298 Baloanele din sticla

3. ... ~i flutur-o u~or prin aer pentru a face un balon mare.

Taie cu grija fundul unei sticle din plastic.

2. Tnmoaie fundul taiat In tava cu solutia pentru baloane. Apoi scoate-o din nou.

Sufla pana cand balonul se desprinde.

'

I I

·--- --------- .. ---- .. --.-- ' Solutia pentru baloane formeaza o pojghita intinsa peste sarma. Cand scuturi sau sufli aer In ea, pojghita se intinde ~i prinde un pic de aer in ea, creand un balon.

I

'

------.,----------~---

----

3. Sufla prin gatul sticlei pentru a face un balon.

' I I

I I

,·------------------------' lndiferent ce forma are bagheta ta, baloanele sunt

I I

1

intotdeauna rotund e. Aceasta deoarece pojghita flexibila : : vrea intotdeauna sa revina Ia cea mai mica forma posibila- 1 1 I , cea de sfera. . 1 1

v

'

106

------------------------·

I

299 Baloanele colorate din

sete ,Sufla aici.

Pune colorantu ----~ ·~ in bol ~i amesteca.

1. Ia o $OSeta veche $i lntinde-o peste capatul mai mare al sticlei taiate din activitatea 298.

2. Adauga ni$te colorant alimentar In solutia pentru baloane din bol. Tnmoaie capatul acoperit cu $OSeta In solutie.

·--- --------------- ----· --

~.

multi mea de gauri din ~oseta, facand mici baloane

I 1

:

colorate care se agata unele de altele.ln timp ce

:

1

baloanele se sparg, Ia sa urme de colorant in forma

:

----------------------

./

11

I 1

,

Tn timp ce sufli, sol uti a pentru baloane trece prin

de bule pe hartie.

3. Tine capatul acoperit cu $OSeta deasupra unei bucati de hartie. Sufla prin gatul sticlei. Ce se lntampla?

Aceasta imagine cu baloane a fost facuta sufland de mai multe ori pe aceea~i bucata ' . , • de hartie ~i folosind solutii · , .; pentru baloane de culor' diferite.

300 lmagini cu baloane 1. Umple o tava pe jumatate cu solutie pentru baloane $i

stoarce putina gua~a sau cerneala. Amesteca ingredientele.

2. Ia un pai $i sufla U$Or In solutie pentru a crea o multi me de baloane. Opre$te-te cand baloanele ajung deasupra marginii.

'

: ·,

..

"• • • t l

I

3. Pune o bucata de hartie deasupra baloanelor, apoi ridic-o. Ar trebui sa obtii un model colorat.

'

107

.

.

.,

sa miscam lucrurile , Exploreaza cum se mi ~ca lucrurile ~i afla de 302 Bila din cratita ce lucrurile aflate In miscare tind sa continue Pune o bila Intr-a cratita . sa se deplaseze. J

J

Rasuce?te cratita In cere pana cand bila se lnvarte inauntru. Acum nu mai mi~ca cratita . Ce se intampla?

301 Bobul de fasole salta ret J

1. Decupeaza o bucata de folie dreptunghiulara ~i ruleaz-o In jurul unui tub de lipici sau al unui pix mare pentru a face un tub suficient de lat incat sa incapa o bila In el.

#

: 1 1

'

·-

-~----~---~~---------~- '

Bila continua sa se rostogoleasca in interiorul cratitei. Aceasta din cauza ca are energie cinetica.

---------------------- --·

I I

303 Moneda care se rasuceste

2. Tndeparteaza cu grija tubul ~i lndoaie unul din capete. Pune o bila inauntrul tubului, apoi lndoaie ~i celalalt capat.

J

Impinge o moneda lntr-un balon, apoi umfla balonul. Rasuce~te balonul cat de repede poti, astfellncat moneda sa se mi~te de colo-colo In interiorul acestuia. Apoi nu mai rasuci balonul. Ce se lntampla?

3. Pune tubullntr-o caserola din plastic. Agita caserola pana cand capetele tubului se rotunjesc ~i devin netede, ca un bob de fasole.

-

_____ .. _________

--- ----

Energia cinetica face ca moneda sa se mi~te in continuare In interiorul balonului, chiar ~i atunci cand ai incetat sa il mai mi~ti. .....

4. Ia bobul de fa sole in palma ~i lnclina u~or mana lntr-o parte, apoi In alta. Ce se lntampla?

________ ,.. ____ .. ______

Amesteca lntr-un pahar cu apa cu mi?cari circulare rapide. Apoi opre~te-te din amestecat ~i scoate lingura. Ce se lntampla?

Bobul de fa sole sare de colo-colo, ca ~i cum in interiorul lui s-ar afla un gandac. Odata ce un obiect a lnceput sa se mi~te, dore~te sa continue sa se mi~te In aceea~i directie. Acest fapt este cunoscut sub denumirea de energie cinetica. Tn timp ce mana ta lnclina tubul din folie, bila lncepe sa se rostogoleasca. Cand love~te capatul tubului se lntoarce pe partea cealalta ~i continua sa se rostogoleasca.

Cand nu mai amesteci, energia cinetica a apei o face sa continue sa se invarta in aceea~i directie.

108

...

-------·

304 Vartejul de apa

: 1

'I I

I

307 Oul care se rasuceste J

Lipe~te

doua rigle pe masa, lasand lntre ele o distanta de o bila. Pune o bila lntre rigle Ia jumatatea distantei, apoi rostogole~te o alta bila, astfellncat sa o loveasca pe prima. Ce se lntampla?

2. Atinge-1 u~or cu degetul pentru a-1 opri din mi~care, apoi trage-ti degetul. Ce se lntampla?

1. Pune un ou negatit pe masa ~i rasuce~te-1 u~or

lntr-o parte.

Cand atingi oul, acesta nu se mai rasuce~te pentru o clipa, apoi incepe sa se rasuceasca din nou. Oul este lie hid in interior, iar lichidul are o energie cinetica suficient de mare pentru a face oul sa se mi~te din nou.

308 Oul imobil Repeta activitatea 307 cu un ou fiert tare. Ce se intampla de data aceasta?

Cand bilele intra in coliziune, energia cinetica a bilei care se rostogole~te este transferata asupra celei imobile. Bila care se rostogole~te se opre~te, iar bila imobilaincepe sa se mi~te.

309

.'

1\

Oul fiert se opre~te din lnvartit. Este solid inauntru. Astfel ca, atunci cand il opre~ti, intregul ou se opre~te din mi~care, nu doar coaja. ...... ._. __, -. __ __ ,

__ _____ ..

Joe de popice cu bile

1. Acesta este un joe pentru doi sau mai multi juditori. Fiecare juciHor a~aza o bila pe o du~umea tare.

2. Pune o alta bila pe du~umea Ia o distanta mica . Aceasta este tinta. Tint a f:. ......... _........ /

Jucatorull

306 Trei bile Pune doua bile lntre rigle, Ia jumatatea distantei. Acestea ar trebui sa se atinga, dar nu sa se mi~te. Rostogole~te o a treia bila inspre ele ~i prive~te ce se intampla.

·-

1 1 1

t : 1

:

---

----

De data aceasta, cand bilele intra in coliziune, energia cinetica a bilei care se rostogole~te se transfera prin bila din I mijloc asupra celei de Ia capat. Astfel ca bila care se rostogolea se opre~te, bila din mijloc ramane nemi~cata, iar bila din capat incepe sa se rostogoleasca.

Jucatorul3

3. Jucatorii l~i rostogolesc pe rand bilele catre tinta . Scopul este sa loveasca tinta ~i sa se apropie de ea cat mai mult.

Jucatorul2

,·-- -------- ---·----------

------~

Daca love~ti tinta, energia cinetica a bilei care se rostogole~te se : transfera asupra acesteia ~i o face sa se indeparteze. Cu cat se mi~ca mai repede bila care se rostogole~te, cu atat se creeaza , 1/ 1 o energie cinetica mai mare ~i cu atat mai mult se indeparteaza tinta. Pentru a ca~tiga, ~ trebuie sa rostogole~ti bila suficient de ... repede pentru a lovi tinta, fara a o face sa zboare.

~-

: I

l I I

I

I

1

.. --- - - - - - ------- -------·' 109

1

Rezistenta apei Afla de ce sta apa pe anumite suprafete, dar se retrage de pe altele, fenomen cunoscut sub denumirea de rezistenta apei.

31 o Culori cerate si acuarele )

Folose?te un creion cerat pentru a desena ni?te forme pe o hartie alba, groasa. Apoi lntinde cu pensula acuarele deasupra acestora. Ce se lntampla?

Acuarelele aluneca de pe creion, deoarece ceara rezista Ia apa. Culoarea ramane pe hartie, deoarece hartia este un bun absorbant.

311 Vopsea densa lncearca sa pictezi din nou pe deasupra formelor pe care le-ai facut Ia activitatea 310, de data aceasta cu o culoare groasa. Ce se lntampla acum?

312 Preseaza creionul de ceara cu fierul de calcat 2. Pune ni~te hartie de 1. Da pe razatoare cateva bucatele de creion. Presara-le capt deasupra. Preseaza cu pe o bucata de hartie groasa. grija cu fierul de calcat pe deasupra hartiei de capt timp de cateva secunde.

3. Desprinde hartia de capt, apoi picteaza peste creion cu acuarele. Ce observi?

I

,. -..... ---- .. --..

I I

I

I

In unele locuri s-ar putea

Pune fierul de dlfcat pe cea mai mica setare ~i roaga un adult sa

Ai grija Ia degete!

sa vezi dl ceara alba se separa de culoarea din creion.

I

I l I I

•'

G\ldura proven ita de Ia fierul de calcat tope~te bucatelele de creion cerat, astfel ca acestea se lipesc ferm de hartia de dedesubt.

•I I I

' I

I

I I I I

',_ ----------·'

313 Margarina

-- ---- ,.

Pune o lingurita de margarina sau de unt pe o farfurie. lnmoaie un deget in ea ~i fa cateva amprente pe o hartie. lntinde acuarele cu o pensula pe hartie. Ce se intampla?

.---..----- .. --- --- -· ~-.

316 Sapun

Deseneaza o forma cu o lumanare pe ni~te hartie, apoi picteaza folosind acuarele ~i observa ce se intampla.

Folose~te

o bucata de sapun pentru a desena o forma pe ni~te hartie, apoi picteaza peste ea. Ce observi de data aceasta?

315 Balsam de

buze lnmoaie un deget In balsam de buze sau In crema grasa ~i deseneaza ceva pe o bucata de hartie, apoi picteaza pe deasupra. Ce vezi?

I

• Lumanarile, margarina, untul, balsamul de buze ~i vaselina sunt facute din ceara, grasimi sau uleiuri ~i rezista toate Ia aceste culori. Sapunul nu opune rezistenta Ia aceste culori. De~i este facut din uleiuri ~i prod use bazate pe grasime, contine de asemenea ingrediente care ajuta Ia combinarea acestora ~i Ia producerea clabucilor In contact cu apa.

31 4 Lumanare

)

111

I

I

I I I I I

a u efe Catapultele sunt ma~ini folosite pentru a arunca obiecte Ia distanta. Afla cum functioneaza, stocand ~i eliberand energie. :1

Catapulta poate .... ~~---- ......... arunca o bila ,.. ', '~ dintr-o parte in alta a camerei.

:1

317 Catapulta din carton

---

Taie aici. '

'(........~ ... , .. ::~Fa gauri aici, ,/ folosind mai ~ intai o piuneza.

.

. --> .

1. Taie o treime din partea de jos a unei cutii de cereale, In felul acesta. Apoi ajusteaza una dintre laturile lnguste, astfellncat sa fie mai joasa decat celelalte.

2. lntrodu un creion ascutit prin cutie, pana iese In partea cealalta, pentru a face o pereche de gauri. Fa o alta gaura In mijlocul laturii mai mici. I I I I I I I

\

;;-,~ -

Ai putea adauga roti fikute din frigari de lemn pe care le poti infige in capacele moi din plastic ale unor sticle (fa gaura folosind mai intai o piuneza).

Bandtde elastic

I -----~--

3. Pentru a realiza bratul catapultei, fa o cruce din doua creioane ~i fixeaza-le cu ajutorul unei bucati de elastic.

I

4. Lipe~te un capac din plastic de capatul de jos al crucii. Taie o banda de elastic ~i leaga unul din capetele acesteia de partea de sus a crucii.

-..:,., .. --~..,. .. -- ...... indoaiecu

~

grija marginile spre exterior, strecurand crucea inauntru.

1

r

'' ..... __ , ; '

~

~

I

1

Cand tragi de bratul catapultei, banda de elastic stocheaza energie. Cand li dai drumul, energia stocata este eliberata ~i se transfera asupra bilei, facand-o sa zboare prin aer. ....

~

-------- ............. -- .... ...

/

-----------------------

_

i I

Latura mai mica iti permite sa tragi catapulta mai in spate.

' '...... __ Bucata de pai ...

5. Fixeaza bratele crucii In cele doua gauri pe care le-ai facut. Tnfige un creion ascutit, pana iese pe cealalta parte a cutiei deasupra gaurilor ~i lasa-1 acolo.

6. lntrodu capatul elasticului taiat In gaura de pe partea mai mica ~i trage de el pan a se lntinde. Leaga capatul de o bucata de pai pentru baut.

112

7. Fa cateva bile din hartie presata In mana. Trage capacul sticlei In spate, pune o bila In el ~i da-i drumul. .

320 Bete de Ia lnghetata ~i guma

318 Catapulta din carlig de ruf~ If~·

"(

I

de sters

A~aza

o bila de hartie In echilibru pe capatul de sus al unui carlig de rufe. Apasa peel, apoi da-i drumul.

)

bila zboara in aer.

319 Perforator ~i lingura Lipe~te o lingura de plastic pe partea de sus a unui capsator, In felul acesta. Pune o bila de hartie In lingura, apasa pe capsator ~i da-i drumul.

1

1. Pune o guma de ~ters lntre doua bete de Ia lnghetata sau lntre doua pile de unghii de carton .

k .ai dru,mul,

Apasa aici.

2. Rasuce~te o banda de elastic In jurul betel or ~i al gumei de ~ters, In felul acesta. Fa o bucla cu o alta banda de elastic In jurul capetelor betelor.

"' '

3. A~aza o bila de hartie pe batul de sus, apasa pe acesta, apoi da-i drumul. Vezi cat de departe poti arunca bila.

Capsatorul are arcuri aici.

·-------------------------

Forta acestei capulte provine din energia stocata in batul indo it ~i benzile de elastic intinse.

:

I

------------------------·

I

--~~~~-~~---~-~-~-~--~;

321 Pra~tie din deget ~i elastic

322 Catapulta din creioane

lncrucisate

Pune o banda de elastic In jurul unui deget. A~aza o bila de hartie Ia celalalt capat al benzii elastice, trage de ea ~i da-i drumul.

; I 1

I ~

·--- ---------------- ·-- ·-

)

1. Tncruci~eaza doua creioane, In felul acesta. Apoi lnfa~oara o banda de elastic In jurullor pentru ale fixa.

2. Taie o banda elastica lunga ~i puternica ~i leaga-i capetele de cruce. A~aza o hila de hartie In interiorul benzii elastice, trage de ea ~i da-i drumul.

~

I

Cand ii dai drumul, energia stocata in banda de elastic se transfera asupra bilei, facand-o sa zboare prin aer. Cu cat intinzi elasticul mai tare, cu atat stocheaza mai multa energie ~i cu atat mai departe va ajunge bila.

-- .-------- ---- -------·

f

~

: Forta de catapultare a bilei provine din energia stocata : in arcurile apasate ale carligului ~i ale perforatorului. ~

Fa o bucla cu cea de-a doua banda elastica

1 I I

'' •' I I

I

113

,

Puterea ape1

1

'

Aceste activitati te ajuta sa descoperi puterea apei curgatoare ~ i sa afli ce poti face cu aceasta.

323 Barca propulsata cu apa 1. Lipe?te un pahar din plastic de mijlocul unei caserole din plastic subtire. Tnfige un creion In caserola ?i In pahar. Folose~te piuneze

2. Scoate creionul ?i introdu prin gauri un pai lung care se lndoaie ?i fixeaza-1 cu scotch.

Partea care se indoaie

pentru a face gaurile.

3. A?aza barca lncet pe apa rece din cada sau din chiuveta. Toarna ni?te apa In pahar ?i observa ce se lntampla. fndreapta partea care se indoaie a paiului

{

1 1n 1 I

,·--A ..-------------------------------- .. ---·

i

.

JOS.

~

--~

Aceste activitati implica o oarecare balaceala, : asa ca este mai bine sa le faci In baie sau afara. 1 '

324 Fantana din sticla 1. Folose?te o piuneza pentru a face trei gauri In apropierea bazei unei sticle din plastic. Apoi folose?te un creion ascutit pentru mari gaurile. 2. Lipe?te scotch peste gauri. Umple sticla cu apa ?i a?az-o pe marginea unei chiuvete sau a unei cazi. 3.lndeparteaza scotch-ul ?i prive?te cum se scurge apa. Ce observi?

Apa curge din pahar, prin paiul din spatele barcii, In cea aflata dedesubt. Tn timp ce face acest lucru, Impinge barca In directia opusa, astfel ca barca lnainteaza.

Ai putea a~eza un pai In pozitie verticala, fixandu-1 cu lipici pentru a crea un catarg, Ia care sa adaugi panze de hartie.

--·----·-----·----

--····-Ai putea decupa doua forme de barca dintr-o bucata de carton, pe care le po!i lipi pe laturile caserolei, daca dore~ti.

~

Apa iese mai viguros prin gaura de jos I deoarece deasupra exista mai multa apa care Impinge In jos. Acesta este motivul pentru care digurile trebuie sa fie mai puternice ~i : mai late In partea de jos decat In cea de sus. 1

----·- -·

325 Fantana din punga Fa ni?te gauri mici lntr-o punga de plastic ?i tine-o deasupra chiuvetei sau a cazii. Folose$te o carafa pentru a turna apa In punga. Ce se lntampla daca umpli punga ?i o strangi?

La lnceput, apa curge lncet. Dar cand strangi punga, o fortezi sa iasa mai repede.

t

328 Marea balaceala

326 Apa neclintita

Nu taia aici.

1. Folose~te o piuneza ~i un creion ascutit pentru a face o gaura in apropierea partii de jos a unei mici sticle din plastic. Acopera gaura cu scotch. 1. Tndoaie o bucata de carton in jumatate. Deseneaza un elefant de-a lungul indoiturii, in felul acesta.

2. Umple sticla cu apa ~i in~urubreaza capacul. Tndeparteaza scotch-ul. Ce se intampla? Apoi scoate capacul. Ce se intampla acum?

2. Decupeaza elefantul, fiind atent(a) sa nu tai indoitura.

La inceput, cand indepartezi scotch-ul, nu se lntampla nimic. Apa nu poate ie~i prin partea de jos deoarece in partea de sus nu patrunde aer deloc pentru a 0 inlocui, dar cand deschizi sticla, atat aerul, cat ~i apa pot curge, astfel ca acum apa iese in ~uvoi.

Ata~eaza

balonul aici.

3. Desfa cartonul. Apoi lipe~te un pai care se indoaie in interiorul acestuia, cu partea care se indoaie de-a lungul trompei, in felul acesta.

327 Titirezul cu apa

4. Umple pe jumatate un balon cu apa ~i lipe~te gura balonului de capatul de jos al paiului.

Fa gaurile Ia distante egale, In apropierea bazei.

1. Taie partea de jos a unei sticle mari din plastic. Folose~te o piuneza ~i un creion ascutit pentru a face trei gauri. 3. Mai fa trei gauri, introdu ni~te sfoara prin ele ~i leaga capetele. Tine sticla deasupra unei cazi ~i toarna o carafa de apa in ea. Ce se intampla?

I

. -... - .... --

,_

2. Taie un pai in trei parti egale. Tnfige bucatile in gauri. Fixeaza-le cu scotch.

Fa giiurlle in aprop1erea partii de sus.

~

V

----- -- .. ---- .

.-

.......

' I Tn timp ce apa iese ~uvoi prin paie (impinsa in jos de

5. A~aza cartonul in picioare ~i strange de balon. Ce se intampla?

.

~

: : presiunea apei de deasupra gaurii), Sticla incearca sa I : se mi~te in directia opusa, rasucindu-se. :

I

... ___________ ..., _____ '

----·

I

I I

I I

' ..,

115

- ---

--·

------

(and Strangi balonul, in interiorullui ramane mai putin lac. Astfel ca o parte din apa este impinsa in pai ~i iese impro~cand prin capatul acestuia.

--- ---- .. ---·

~

I

I

1

llcoptere d h .. ._

Fa elicoptere de hartie ~ i descopera cum aerul care Impinge In aripile lor le face sa se roteasca.

I

•'

329 Elicopter decupat din hartie 1. Taie un dreptunghi de

hartie, cu o lungime de doua ori mai mare decat latimea. Fa doua taieturi Ia jumatatea distantei.

1

.,.

... . . , _

.... W/1111

_____

_

"Eiicopterele"din natura ~

-...

Ai vazut cum se rote?te in aer un fruct de artar? Aripile sale ca de eli copter il ajuta sa se roteasca, a?a !neat poate ramane in aer mult timp. Datorita acestui lucru, este posibil sa gaseasca un loc bun (dar departe de copacul-parinte) pentru a cre?te.

_________________

" ...

2. Tndoaie cele doua Iat uri de sub taieturi In felul acesta, pentru a alcatui 0 fa~ie.

......

--~

(I

Fa In a~a fel Ineat fiecare taietura sa aiba 0 -~. latime de o treime.

, _,) I I

3. Tndoaie In sus capatul fa~iei ~i fixeaz-o cu o agrafa de birou. Apoi fa o taietura de-a lungul partii de sus, oprindu-te lnainte de a ajunge Ia mijloc.

Agrafa de birou adauga greutate ~i ajuta Ia mentinerea elicopterului In pozitie verticala.

4. Tndoaie una din partile de sus In fata, iar pe cealalta In spate, In felul acesta. Ridica elicopterul Ia lnaltime ~i da-i drumul. Ce se lntampla?

Ai putea ajusta palele cu foarfeca pentru a face un elicopter cu pale mai scurte ...

I

I 1

' : I , 1

: '

·--- -- .. -- ----------- . -- ...

~

~

I

In timp ce elicopterul cade, aerullmpinge In palele 1 1 (aripile) acestuia, facandu-le sa se roteasca in directia opusa. Aceasta face ca elicopterul sa se ~ roteasca. Un elicopter cu pale mai scurte se rote~te I ~i cade mai repede. Un elicopter cu pale mai lungi ramane In aer mai mult.

. _________________ ---.

... sau ai putea taia mai jos de-a lungul hartiei pentru a face un elicopter cu pale mai lungi, pentru a compara cum aterizeaza .

!

I

116

330 Elicopter dintr-o fasie simpla . }

" '

1. Ia o fa~ie lunga de hartie ~i · 2. Tndoaie o aripa In jos, lnspre lndoaie-o In jumatate. Tndoaie dreapta, iar cealalta lnspre stanga. Impinge ambele aripi, astfellncat din nou In sus capatullndoit ~i fixeaza-1 cu o agrafa de birou . sa se ridice putin In sus.

~

3. Tine elicopterul sus ~i lanseaza-1. Cum zboara?

.... ~)

Elicopterul dintr-o simpla fa~ie nu zboara Ia fel de bine deoarece aripile sunt mai inguste. Prin urmare, sunt impinse de mai putin aer, motiv pentru care cade mai repede.

I

I

Tndoaie fa~ia lunga In felul acesta.

1

.~M~...

33 1 Aripi mai rigide Urmeaza instruqiunile de Ia activitatea 329 sau 330 pentru a face un alt elicopter de aceea~i dimensiune, dar folosind carton . Com para felulln care zboara elicopterul de carton ~i eel de hartie.

,.

···---·-·-··-----

1

1 Elicopterul de carton cade Ia I

I

1 • \

pam ant ceva mai repede deoarece este mai greu decat elicopterul de hartie, dar este propulsat de aceeasi cantitate de aer. '

\

-- ···-·-. -·- . --··

t

11

I

I I I I I

' I

I I

Cu aripile lndoite astfel, elicopterul se lnvarte In sens opus acelor de ceasornic.

I #

;{

332 Directia de rotatie }

}

Lanseaza elicopterul ~i uita-te In ce directie se rote~te. Apoi lndoaie fiecare aripa In sens opus ~i prive~te cum se rasuce~te de data aceasta.

Cu aripile lndoite In felul acesta, elicopterul se lnvarte In sensu I acelor de ceasornic.

1

I 1

: •

I 1

'

I

~

333 Fara aripi lndoaie o fa~ie lunga de hartie In jumatate.lndoaie u~or In sus capatul lndoit ~i adauga o agrafa de birou. Tine-1 In aer ~i lanseaza-1. Ce se lntampla?

--' .. -

J

~-------

...

_--

Hartia cade fara a se lnvarti deoarece nu exista aripi care sa fie lmpinse a de aer.

....

1

....

I ~

___________ _

·-------------

~

I

Directia de rotatie depinde I I de pozitia aripilor. Cand 1 lndoi aripile In cealalta parte, ' I elicopterul se va roti In direqia 1 opusa. • I

----------·-··

f

Ai putea vedea cate agrafe poti adauga, permitandu-i totu~i elicopterului sa zboare.

•I I

334

Sa adaugam greutate

Adauga mai multe agrafe de birou elicopterului pentru a-i mari greutatea. Ce se lntampla?

117

-----------~ Daca greutatea este prea mare, atraqia gravitationala devine prea puternica, iar elicopterul cade fara a se roti.

"--

----------

• '

I . I

I

--~

Energia staticO Vezi ce se intampla cando forta numita energie statica se ad una in obiecte ~i afla cum o poti folosi pentru a mi~ca lucruri.

,·---------------Ce este electricitatea?

335 Statica fantomatica

---~

1. Decupeaza ni~te fantome din ~ervetele. Aranjeaza-le pe omasa sau lmpra~tie-le pe du~umea.

D

2. Freaca o rigla de plastic de un pulover cateva

minute.

------------------ -· ·------------------ ...

~

I

Ai putea juca acest joe cu ni~te prieteni pentru a vedea cine poate controla cele mai multe fantome.

3. A~aza rigla deasupra fantomelor. Apropie-o lncet. Ce se lntampla?

I

1 1

: 1 I ~

Electricitatea este prod usa de mi~carea unor particule din interiorullucrurilor. Atunci cand exista un flux de energie, electricitatea poate ali menta utilaje ?i ne lumineaza casele. Cand nu exista flux, se ad una In obiecte, creand energia statica. Aceasta poate face lucrurile sa se atraga sau sa se respinga.

Frecarea rig lei creeaza energie statica. Aceasta atrage ~ervetelul, astfel ca fantomele par Ia lnceput sa pluteasca, apoi se lipesc de rigIa.

... _________________

336 Pi peru I salta ret 1. Presara un strat subtire de piper macinat pe fundul unei caserole din plastic transparent ~ i acopera cu capacul.

1

2. Freaca o parte din capac cu o e~arfa timp de cateva minute. Ce se lntampla cu piperul? Freaca toata suprafata capacului. Ce se lntampla acum?

·--- ---------------------------

1

: •

Aceasta atrage piperul, astfel ca firele de piper sar ?i se lipesc mai lntai de-o parte a capacului, apoi de tot capacul.

~

I

1 I

:

1

I

I

... _________________

Repeta activitatea 336, apoi atinge capacul caserolei cu o agrafa de birou. Ce observi? 0 agrafa simpla de metal este cea mai potrivita.

I

Frecarea capacului conduce Ia acumularea de energie statice.

I

~

337 Piperulcazator

caserola nu prea adanca.

I

f

----------· 118

~

I

1

! '

I f

·--- ---- ------ -·

~

I Agrafa de metal permite energiei sa

•

I se lndeparteze de partea capacului I , pe care o atinge. Nu mai exista I energie care sa faca pi peru I sa se lipeasca de acesta, astfel ca firele de piper vor cad ea. 1

1 I

, __

1

' :

··-·--- -·- .. --- ·'

.1

338 Parul electrizat 1. Freaca un balon de un cover sau pe un pulover, timp de doua minute. Apropie balonul de parul cuiva. Ce se lntampla?

340 Conserva care se rostogole~te 1. Piaptana-te cu un pieptan de plastic de cateva ori. Pune o cutie de metal pe pamant.

Frecand balonul, se acumuleaza energie statica In interiorul acestuia.

2. Acum lipe~te balonul de un perete. Da-i drumul. Ce observi?

~·---

2. Tine pieptanulln apropierea cutiei, apoi trage-llncet. Ce se lntampla?

---------------------

: Balonul va ridica parul ~i se va lipi de perete. Aceasta : deoarece lucrurile care au o acumulare de energie • statica sunt atrase de lucrurile care nu au.

1

:

!

---------------------.

I

~

-~

... _

: 1 t

'

I

I

~

·- ---------------------

I

-------·---------------· )

1. Freaca o rigla de plastic de un pulover timp de un minut sau doua.

1. Ia doua baloane ~i leaga unul de spatarul unui scaun, In felul acesta, astfellncat sa atarne liber.

2. Deschide robinetullasand sa curga apa lncet. Tine rigla In apropierea jetului de apa. Ce observi?

2. Freaca amandoua baloanele de un pulover sau de par, timp de un minut sau doua. Acum lncearca sa apropii balonul dezlegat de cellegat. Ce se lntampla?

-------------------___ -----------------·

----~I

Energia statica din rigla atrage apa, fa cand-o sa se indoaie u~or catre rigla.

...

I

341 Baloanele saltarete

339 Apa care se indoaie

'

~

Pieptanatul conduce Ia acumularea energiei statice : in pieptan, care atrage apoi cutia catre el. I

1

I

1 I I

·----------------

--------

~

I

I Baloanele se res ping. Aceasta deoarece atunci cand doua :

1 lucruri sunt inca reate cu energie statica se res ping. I

I

~

119

1

--------------------- -·'

... _

·I

repta i ~~ s a gac1 Celor mai multi oameni levine mai u ~or sa faca lucrurile cu mana dreapta, dar unii prefera mana stanga. Unii oameni l~ i folosesc Ia fel de bine ambele maini sau fol osesc cate o mana pentru sarcini diferite. Tncearca aceste experimente pentru a afla mai multe...

-----Controlul mintii

I ~·----------

•I

----~

342 Scrierea

J

I

Creierul tau are o emisfera dreapta ~i una

l

stanga. Emisfera dreapta controleaza mi~carile din partea stanga a corpului, iar

I

Folosind mana dreapta, scrie-ti numele pe o bucata de hartie. Acum incearca din nou cu mana Stanga. Cum iti este mai u~o r?

emisfera stanga controleaza mi~carile din partea dreapta a corpului.

:

...

--

~,... ...... , Emisfera dreapta ~ a creierului face

t[

I I

I l I I I

I I

I

I I

I

I

~ ' f'"

bratul stang sa se mi~te.

'

I I I I \

·--- -------- ----- . ------ ---· -... I

Cei mai multi oameni scriu mai bine cu mana dreapta ~i sunt numiti dreptaci. Unii oameni scriu mai bine cu mana stanga ~i sunt numiti

1

stangaci. Oamenii care pot scrie Ia fel de bine cu ambele maini sunt

'

------ ------ . ------------------·

1 I

\

!

J

•

I

I

rari. Ace~tia sunt numiti ambidextri.

: I

343 Arunca ~i prinde

I

I

i

I

I

I I

'

Arunca mingea unui prieten, apoi roaga-1 sa ti-o arunce Ina poi. Tncearca sa arunci ~i sa prinzi mingea cu fiecare

'

mana pe rand . Cum iti este

Emisfera stanga a creierului face piciorul drept sa se mi~te.

mai u~or?

----~-.-.------------

Nimeni nu ~tie cu siguranta de ce oamenii l~i folosesc mai bine o emisfera sau alta, dar cercetatorii sunt siguri ca deseori acest fapt este determinat de familia In care te na~ti.

~-

------------ ..... ----

....

--- ...... ----- __ .........

...

Daca e~ti dreptaci, probabil ca vei arunca ~i vei prinde mingea eel mai bine cu mana dreapta ~i viceversa daca e~ti stangaci. Dar exista un numar destul de mare de oameni care prefera sa arunce ~i sa prinda cu o alta mana decat cea cu ca re scriu, de exemplu. I

.~

-.

....

--- - - .... - .-

120

~

....

-.

- --

_.

....

I

- --- .. --- -- -... ..._

. I

Lucruri care se rasucesc Obiectele care trebuie rasucite, cum ar fi deschizatoarele de conserve ~i tirbu~oanele, sunt de obicei create pentru dreptaci, care au tendinta sa rasuceasca lucrurile In sensu I ace lor de ceasornic. Stangacii tind sa rasuceasca lucrurile In sens opus acelor de ceasornic, astfel ca levine mai u~or sa foloseasca versiuni pentru stangaci, care se rasucesc In directia opusa.

344 Cum hasureaza . dreptacii sau )

stangacii 1. Deseneaza un chenar cu creionul pe h~ktie ... ____)

2. Roaga un prieten sa l~i foloseasca oricare mana pentru a ha~ura chenarul cu linii diagonale, fara ca tu sate uiti.

2. Alearga cativa pa~i ~i fa un salt lnainte. Pe care picior sari? ,_ ,.

3. Dupa ce a terminat de ha~urat, prive~te chenarul. lti dai seama ce mana a folosit prietenul tau?

'

r 1

-..

,•

Oamenii au tendinta de a ha~ura In direqii diferite, in functie de mana pe care o folosesc.

Dad'\ liniile ha~urate sunt In felul acesta, probabil ca prietenul tau a folosit mana dreapta.

- ... -

Daca sunt ha~urate astfel, probabil ca a folosit mana stanga.

,·---... ---·.

--~

I Majoritatea oamenilor

! pot face atat cu ochiul

l ncearca sa faci cu ochiul drept, apoi cu stangul. Poti sa 0 faci cu amandoi?

1 drept, cat ~i cu ochiul I stang, dar multi se pricep : sa 0 faca mai bine cu 1 unul decat cu celalalt. Ai 1 putea sa lti lmbunatate~ti I performantele prin : exercitiu, pe masura ce mu~chii fetei vor deveni 1 \ mai puternici.

~--

• : 1

1 ' : 1 1

:

·-------- ·'

1

I

~

1

121

·--- ----------- ..... i ~

: S-ar putea sa descoperi ca ai 1 tendinta de a face mai multe lucruri : cu un picior decat cu altul ~i ca I piciorul mai bun se afla pe partea : opusa fata de mana preferata. Poti fi I dreptaci ~i poti prefera sa-ti folose~ti ~ piciorul stang in acela~i timp.

... --------------~

I : 1 : I

: t

Cum sa faci criStale Aceste experimente lti vor arata diferite mod uri de a face cristale uimitoare.

347 Cristale de zahar

1. Toarna o jumatate de cea~ca de apa abia fiarta lntr-o carafa. Adauga o cea~ca de zahar ~i amesteca pana cand acesta se dizolva.

2. Toarna amestecullntr-un borcan. Tnmoaie o frigare de lemn In amestecul cald, presara capatul umed cu zahar ~i lasa-1 sa se usuce.

\

..

~

I/

..

'~·

!'

'\

'

' """" r,,__ .

~·

)lo

...

,..

I

........

Nu lasa frigarea sa atinQa borcanul, caci solutia va cadea de pe beti~or, iar cristalul nu se va forma.

3. Dupa ce amestecul s-a racit, prinde capatul curat al frigarii cu un carlig de rufe ~i a~aza-lln echilibru pe borcan, astfellncat capatul acoperit cu zahar sa se afle In amestec.

Atunci cand apa este foarte fierbinte, poate sustine mai mult zahar dizolvat decat atunci cand este rece. Cand se rike~te, zaharul iese din apa ~i formeaza cristale pe frigare.

4. Lasa borcanullntr-un loc cald. Dupa cateva zile, frigarea ar trebui sa fie acoperita cu cristale de zahar. Le poti manca Ia fel ca pe ni~te acadele, daca dore~ti.

348 Acadele stralucitoare Tncearca sa faci mai multe cristale de zahar, de data aceasta amestecand cateva picaturi de colorant alimentar In apa, laolalta cu zaharul. Ar trebui sa obtii ni~te acadele din cristale colorate, precum cele din dreapta.

122

Poate fi dificil sa faci cristale, mai ales daca vremea este foarte calda, rece sau umeda, a~a ca ar putea fi nevoie sa lncerci aceste experimente de mai multe ori.

350 Cristale din saruri Epsom

349 Cristale de alaun

A Cristale de alaun

Poti colora cristalele de alaun adaugand colorant alimentar in apa fierbinte in pasul1 .

1. Amesteca o jumatate de cea~ca de apa fierbinte cu doua linguri de saruri Epsom* lntr-o carafa.

1. Amesteca o jumatate de cea~ca de apa fierbinte cu trei linguri de alaun lntr-un borcan.

2. Toarna doua linguri din amestec pe o farfurie.

Acopera borcanul cu un a impiedica praful sa patrunda. ~ervet de hartie pentru

<:

/ ?

8 2. Lasa borcanul o zi sau doua, pana cand poti vedea mici cristale formandu-se pe fund .

3. Folose~te o sita pentru a separa cristalele de lichid, apoi toarna lichidul Ina poi In borcan.

351 Cristale de bicarbonat Urmeaza pa~ii din activitatea 350, dar folosind bicarbonat de sodiu In loc de saruri Epsom . I

. ---------------- . -· --- ...

~

1 Alaunul, sarurile Epsom ~i bicarbonatul de sodiu se dizolva t

I toate In apa. Pe masura ce apa se evapora (se transforma

:

: In vapori de apa), le Ia sa In urma sub forma de crista Ie. Cu 1

~ cat la~i mai mult fiecare experiment, cu atat mai mari se 4. Ia eel mai mare crista I ~i leaga o bucata de ata In jurullui. Leaga celalalt capat al firului de un creion.

:

-- -----------·----· ---------------

• vor face cristalele.

5. Tine creionulln echilibru pe borcan, astfellncat crista lui sa atarne In lichid. Cat de mare este crista lui dupa 0 saptamana?

'

.....

1

* Alaunul ~i sarurile

I

Epson pot fi cumparate de Ia farmacie.

!

I

'

123

A

B

I I

~

Alaunul ~i sarurile Epsom nu sunt : bune pentru con sum. Spa la-te pe 1 maini dupa ce ai atins cristalele. . 1

------------·

t

Cum eau I

ele

Afla cum poti schimba culoarea florilor ~i descopera cum absorb plantele apa.

352 Flori colorate

...... I \

\

Gerbera ~

' ' .... Colorant aliment!

1. Ia o gerbera sau o garoafa alba. Tndeparteaza frunzele, apoi las-o fara apa timp de 0 ora.

2. Toarna ni~te apa lntr-un pahar. Adauga doua linguri de colorant ~i amesteca-le.

353 Tuburi

Taie tulpina

obi~

3. Taie capatul tulpinii florii. Apoi pune floarea In apa cu colorant.

gal ben In apa Garoafele ~i gerbera sunt potrivite deoarece absorb multa apa.

4. Lasa floarea timp de o zi. Cum arata?

Folose~te floarea din activitatea 352. Dupa ce petalele acesteia ~i-au schimbat culoarea, taie tulpina oblic. Vezi ni~te puncte mici colorate?

ft.:- - Garoafa

Petalele florii ar fi trebuit sa-~i schimbe culoarea. Tulpinile plantelor contin tuburi lnguste care absorb apa colorata, ducand-o Ia petale. Punctele colorate din interiorul tulpinii sunt capetele acestor tub uri.

La sa o floare fara apa timp de cateva ore. Ce se lntampla cu ea? I

1

I

~--- .... Apa ~i colorant alimentar albastru

... 12~ - ~'

1

~

------------- ...

~

1 Plantele au nevoie de apa I pentru a ramane vii. Fara I aceasta, florile t~Hate se ofilesc , I 1 ...(se ve~tejesc) ~i mor.

___________ -·

'

I

355 Floare stralucitoare

358 Colorarea legumelor De asemenea, ai putea lncerca sa colorezi frunzele de legume, cum ar fi varza, sau tulpina de tel ina.

Probabil ca nu vei vedea o schimbare prea mare, In cazulln care vei vedea vreuna. Doua lingurite de colorant alimentar nu sunt suficiente pentru a avea efect asupra petalelor In culori vii, spre deosebire de florile albe. 5-ar putea sa vezi aceea~i culoare daca adaugi mult mai mult colorant.

Ia o floare cu petale In culori intense ~i a~az-o In apa colorata. Ce se lntampla?

Crini \ \ \

356

Fa un amestec ~

'~ f

I

lncearca sa colorezi alte

Tulpinile ~i frunzele legumelor contin tuburi, Ia fel ca tulpinile

feluri de flori albe. Cat de bine

florilor. Apa colorata este

--

absorbita prin tuburi ~i face ca

I

I

functioneaza?

~

frunzele sa i~i schimbe culoarea. ............. -. ....... ..._.

-. .....

_____

Aceasta frunza de pak choi a ramas In apa albastra.

Unele flori, precum crinii, absorb mai putina apa decat altele, astfel ca vor absorbi ~i mai putin colorant.

357 Cursa florilor 1. Ia doua flori albe de acela~i fel. Taie dintr-una, lasand o tulpina lunga. Taie tulpina celeilalte scurt. 2. La sa ambele flori In

·- _.,___ -1 Floarea cu tulpina mai I scurta se schimba prima.

acela~i pahar cu apa colorata. Verifica Ia fjecare jumatate de I ora. Care petale lncep •

sa se schimbe lntai?

~

• :

Aceasta deoarece apa 1 color~ta tr.ebui~ Sa calatO- : reasca ma1 putm pentru a 1

', ..~u~g: Ia ~eta:. _-· •• '

125

1

...

I

Parasute '

Fa-ti propriile pa ra~ ute ~i afla cum functioneaza folosind o forta cunoscuta sub numele de rezistenta aerului. J

J

59 Para~uta de plastic

1. A~aza un bol mare pe o punga de plastic, deseneaza-i conturul ~i decupeaza. Taie patru bucati de sfoara, cam dh bratul tau de lungi.

2. Aranjeaza bucatile de sfoara uniform In jurul cercului ~i lipe~te-le, In felul acesta.

·----------- .

,

' I I 1'

61 Parasuta mica J

•

1

I 1

para~ute1'I a paman t .

1

A

un bol mai mic pentru a face para~ute mai mici de plastic ~i de hartie. Vezi cum cad In comparatie cu para~utele mai mari din activitatile 359 ~i 360.

I

Hartia retine aerul, care

~

Folose~te

~

lncetine~te caderea

spre

Tn timp ce cade, para~ uta desface ~i prinde sub ea aerul de dedesubt. Acest aer Impinge para~uta de jos In sus, creand o forta denumita forta de rezistenta a aerului. Aceasta lncetine~te caderea para~utei.

Folosind metoda descrisa In activitatea 359, fa o alta para~uta din ~ervetele .

I Parasuta din servetel cade I ' ' ' lntr-o maniera similara. 1

para~uta

pamant.

Asigura-te ca nodul ~i carligul de rufe sunt pozitionate in mijloc.\ ' ..... ____)

3. Tnnoada capetele sforilor laolalta ~i ata~eaza un carlig de rufe de capetele acestora. Ridica para~uta In aer, da-i drumul ~i prive~te cum cade.

GRAVITATIA este forta care trage

REZISTENTA AERULUI este forta care impinge in sus.

I

0 para~uta mai mica creeaza o rezistenta a aerului mai redusa ~i cade mai lncet.

~------------ ·'

126

a2

Para~uta

64 Para~ uta gaurita

patrata

Fa o pa ra~uta patrata din hartie sau din plastic. Cum

Folose~te

un creion ascutit pentru a face cateva gauri In para~uta. Cat de repede cade acum?

este In comparatie cu una rotunda?

0 para~uta gaurita cade mai repede deoarece nu capteaza atat de mult aer. -~-,_.-.----------

Para~uta

.....

'

patrata cade In acela~i

fel. Para~utele pot avea forme diferite; important este sa capteze suficient aer. I '

I

~----------- ~ Ia o batista veche sau un ~ervet de bucatarie ~i leaga o sfoara de

363 Fara carlig de rufe

fiecare colt pentru a face o para~uta din material textil. Testeaz-o!

Tndeparteaza carligul de pe una din para~ute ~i testeaza din nou .

.--- --

~

-,._.

Fara carlig,

Poti face o para~uta din orice material u~or. Para~utele din material textil cad mai repede decat cele din plastic sau hartie, deoarece micile gauri din tesatura permit aerului sa treaca prin ele, reducand astfel rezistenta aerului.

para~uta

nu zboara Ia fel de uniform. Are nevoie de o oarecare greutate pentru a ramane stabila ~i dreapta.

'

127

lar daca este an bisect .. . 366 Broasca saltareata )

1. Deseneaza o broasca pe hartie ~i decupeaz-o. Lipe~te-o de marginea unui pahar de plastic.

2. lntinde doua benzi ~=;;;~;!~ de elastic In jurul unui f. bol de plastic ... , '........ ... .. ___ ... ,...,

3. Apasa paharul pe bol, apoi dai drumul. Vezi cum sare.

Tn timp ce ape~i, benzile elastice se intind ~i stocheaza energie. Cand le dai drumut energia este eliberata, facand broasca sa sara in aer.

Index absorbtie, 8, 9, 25, 30, 31, 44, 62, 63 acidulat, 10-11 acizi, 10, 64, 90, 91 ADN,44, 45 aer, 40, 41, 80, 81, 116, 117, 126, 127 alimente, 29, 84, 85 amestec, 4, 5, 10, 11, 54, 55, 62, 63 amprente, 74-75 apa, 78, 79,94,95, 110,111,114-115 aparate, 102-103 bacterii, 65 baloane, 10, 11, 106-107 baze, 90, 91 celule, 44, 45 cerneala, 4, 5, 32, 33, 62, 63 condensare, 78 cristale, 30, 31, 122-123 cromotografie, 62-63 curcubeu, 72-73 densitate, 4, 5, 54, 55, 101 dioxid de carbon, 10, 11, 28, 29 dreptaci, 120-121 drojdie, 28-29 echilibru, 12-13, 21, 22, 23, 46, 47, 86-87 ecou,34,52, 70,71 electricitate, 118-119 energie statica, 118-119 energie, 94, 95, 112, 113, 128

evaporare, 49, 78 fluturi, (natura) 56, (hartie) 86-87 frecare, 14, 15, 50, 51 fructe, 45, 56, 64, 65 frunze, 68, 69 gaze, 10, 11, 28, 29, 101 gheata, 18, 19, 25 gravitatie, 40 hartie, 8, 9, 36, 37 iluzii optice, 16-17, 88, 89 indicator, 90, 91 inertie, 38, 39 instrumente muzicale, 34-35, 52-53 lnalbire, 76 lnghet 18, 19, 84 lichide, 24, 48, 49, 54, 55 lift, 6, 20, 21 lumina soarelui, 25, 26, 27, 72, 73 lumina, 72, 73, 98, 99, 104, 105 lupa, 99 magneti, 58-59 mecanisme, 102 moment, 108, 109 motoare, 95 natura, 56-57 oglinzi, 105 paine, 29 parghii, 103 particule, 40, 48, 49, 72, 78, 118

Descrierea CIP aBibliotecii Nationale aRomaniei LACEY, MINNA 365 de activitati ~tiintifice I Minna Lacey, dr. Lisa Gillespie ~i Lucy Bowman ;trad.: Graal Soft.- Bucure~ti: Editura RA0,2015 ISBN 978-606-609-839-7 I. Gillespie, Lisa II. Bowman, Lucy Ill. Graal Soft (Bucure~ti) (trad.) 087.5

Editura RAO Str. Bargaului nr. 9-11, Bucure~ti, Romania www.raobooks.com www.rao.ro

pete, 76-77 pictura cu sare, 30, 31 plante ~i flori, 26-27, 124-125 ploaie, 78-79 plutire, 8, 9, 22, 23, 100, 101 praf de capt, 10, 11, 33, 65, 90, 91, 123 presiunea aerului, 40-41 proteine, 84, 85 reflexe ~i reactii, 96-97 reflexie, 25, 73, 104, 105 refractie, 98 rezistenta aerului, 116-117, 126-127 scufundare, 100, 101 separare, 54, 55, 62-63 simturi, 92-93 solide, 24, 48, 49 stangaci, 120-121 substante lipicioase, 49 sue, 64 sunete, 34, 35, 52, 53, 70-71, 93 tanini, 65, 76 tensiune, 22-23, 42-43 topire, 18, 19, 24-25, 84 ulei, 4, 5, 42, 43, 54, 55 umbre, 82-83 vant, 60-61, 66-67 vibratii, 34, 35, 52, 53, 70, 71 zbor, 6, 7, 20, 21, 116-117, 126, 127

365 science activities Copyright© 2014 Usborne Publishing Ltd. Toate drepturile rezervate Design &ilustratii aditionale: Sam Chandler ~i Erica Harrison; Fotografii: Howard Allman; Fotografii aditionale: p.18 ©Buena Vista Images/Getty Images; p. 47 ©D. Hurst/Aiamy; p. 55© Joseph Clark/Getty Images; p. 73 © Radius Images/Ala my; p. 79 © Ocean/Corbis; p.90 © Bon Appetit/AI amy. © Editura RA0,2015 Pentru versiunea in limba romana

-~---:t

tQOALA PRIMAM CAROL 1 &lB\.lOTEcA _.J

ISBN 978-606-609-839-7 Usborne Publishing nu este responsabila ~i nu accepta responsabilitate pentru disponibilitatea informatiilor ~i continut pe oricare alt web site decat eel propriu sau pentru expunerea Ia materiale periculoase, ofensatoare sau inexacte care apar pe web. Usborne Publishing nu i~i asuma responsabilitatea pentru orice pierdere de informatii cauzata de virusuri care pot fi preluate ca rezultat al navigarii pe site-urile pe care le recomanda.

128