* The preview only shows a few pages of manuals at random. You can get the complete content by filling out the form below.
Description
Domeniile de cunoaștere a filosofiei educației
Realizat: Cernovski Olga, MZ21Z
Ontologia educației Este cel mai profund și voluminos domeniu Cercetează realitatea subiectivă și obiectivă Se preocupă de: timp, spațiu, mișcare, univers. La baza acestul domeniu stă întrebarea: Ce este, ceea ce este?. Ontologia susține afirmația: Existentul există, non-existentul nu există La fel ontologia educației reprezintă: orizontul tematic ce vizează datul educativ, trăsăturile „fiinţiale” ale spaţiului paideutic: potenţialul fizic şi genetic al actorilor implicaţi, resursele materiale desfăşurate, implicaţiile onticului social asupra exerciţiului educaţional etc. Presupune vizarea elementelor „naturale” ale educației și pune întrebarea „cu cine, cu ce mijloace și unde/când facem educația?”;
Praxiologia educației Reprezintă cercetarea acțiunilor eficiente. Și etapele spre realizarea unei acțiuni Se raportează la elementele procedurale și propune tema „cum atingem scopul educației?”, „care e calea?”, „ce e prioritar/eficient să facem?”; Teoria practicii educative eficiente reprezintă orizontul poziționărilor și intervențiilor educative și didactice, de la Didactica generală la Didacticele aplicate și speciale, Tehnologia și metodologia instruirii etc. Praxiologia- teoria implimentată în practică
Epistemologia educației Reprezintă teoria despre cunoaștere științifică Răspunde la întrebarea prin ce căi şi cât putem şti despre fenomenul educativ, „ce valoare de adevăr are explicația/teoria pedagogică?”, „cum translăm cunoașterea/experiența dinspre teoretic către practic și/sau invers”?; Este domeniul teoretic interesat de: posibilitățile şi limitele cunoaşterii fenomenului educativ, de specificul cercetării pedagogice, de criteriile de întemeiere a explicaţiei pedagogice, de analiza logico-retorică a discursului educativ (dar şi al pedagogiei), de exigențele de consistenţă şi congruenţă a teoriei pedagogice etc.;
Axiologia educației Reprezintă domeniul ce cercetează valorile și sistemul de valori Este orientată spre identificarea: valorilor vehiculate sau decantate în conținutul educaţiei, discutarea modului de structurare a conținutului, depistarea conflictelor valorice şi a unor căi de rezolvare a acestora, relevarea dimensiunilor axiologice ale componentelor proceselor educative: finalităţi, conţinuturi, metodologie didactică, forme de organizare şi realizare a educaţiei etc. Se referă la ce valori transmitem prin educație și se întreabă despre „care e scopul educației”, „ce este mai bun de făcut?”, „ce înseamnă a fi educat?”;
Dialectica educației Este atentă la evoluția practicilor educative, „ce trebuie să schimb, să transform, să inovez?”, „care sunt factorii schimbării?”. Reprezintă orizontul pedagogic interesat de: evoluția educației în timp, schimbarea paradigmelor educaționale, modificabilitatea și circumstanțierea practicilor educative funcție de timp, spațiu, presiuni culturale, sociale, politice etc.
Normativitatea educației • Reprezintă domeniul pedagogiei ce reclamă instituirea și respectarea unor norme deontice, deontologice sau de jurisprudență ce reglează acțiunea educativă etc. dar și punerea problemei dreptului de a le prescrie sau respecta. • Ea pune problema posibilităților și a limitelor intervenției educative, „ce îmi este îngăduit să fac prin educație/în numele educației?”, „care este cadrul normativ/legislativ care stimulează/frânează educația?” ;
CONCLUZIE Toate acestea șase domenii teoretice ce reprezintă filosofia educaţiei sunt interdependente. O analiză pertinentă de ontologie educaţională nu se poate realiza fără respectarea unor minime prescripţii epistemologice, fără o poziţionare valorică faţă de existenţă, fără o respectare a normativității implicite sau explicite etc. O întreprindere de epistemologie educaţională presupune un anumit mod de a înţelege fiinţa educată, o necesară relaţionare a cumulului de cunoştinţe la un cadru valoric de ierarhizare şi validare, o luare în considerare a aspectului ontic în care se desfășoară educație etc. O cercetare de axiologie educaţională va ţine cont de valenţele „fiinţiale” ale valorilor şi va pleda pentru concretizarea lor în act, după cum se va ține cont de un instrumentar epistemic de descriere şi prescriere a valorilor în educaţie etc. etc.