FONSS_Profilul consumatorului vulnerabil NE_rezumat

Profilul consumatorului vulnerabil de energie din Regiunea Nord Est Rezumatul analizei situației gospodăriilor aflate în situație de deprivare materială severă

Decembrie 2020 "Proiect realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (www.inovarecivica.fdsc.ro). Apelul de proiecte 2020 a fost lansat cu sprijinul Enel România.” 1

Cuprins Introducere ............................................................................................................................................................. 3 Metodologia de analiză .......................................................................................................................................... 3 Profilul sărăciei în România. Sărăcia populației în regiunea Nord Est.................................................................... 4 Definirea consumatorului vulnerabil de energie în România și țările UE .............................................................. 5 Descrierea situației gospodăriilor aflate în situație de deprivare materială severă. Cazul cătunului Țâmpoceni, comuna Păltinoasa, județul Suceava ...................................................................................................................... 7 Concluzii și recomandări de politică publică .......................................................................................................... 8

Acronime și Abrevieri ABF ALOFM AJPIS ANPDCA ANOFM ANPIS AROPE AROP ASF CJRAE DGASPC ESSPROS EU EU-SILC FEAD FSE GAL MEN MDRAP MMPS MS NEETD

-

OECD OMS ONG POIDS PNDR PPS

-

Ancheta Bugetelor de Familie Agențiile Locale de Ocupare a Forței de Muncă Agențiile Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Agenția Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială Persoanele expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială Persoane expuse riscului de sărăcie relativă, după primirea transferurilor sociale Alocația pentru susținerea familiei Centrele Județene de Resurse și Asistență Educaționale Direcțiile Județene de Asistență Socială și Protecția Copilului Sistemul european de statistici integrate privind protecția socială European Union Ancheta europeană privind veniturile și condițiile de viață Fund for European Aid to the Most Deprived Fondul Social European Grupurile de Acțiune Locală Ministerul Educației Naționale Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Ministerul Muncii și Protecției Sociale Ministerul Sănătății Adulţi care nu sunt angajaţi, nu sunt înscriși în sistemul de învățământ sau formare profesională şi nu au o dizabilitate Organization for Economic Co-Operation and Development Organizația Mondială a Sănătății Organizație non-guvernamentală Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială Programul Național de Dezvoltare Rurală Puterea de cumpărare standard

2

Introducere Problematica consumatorului vulnerabil de energie este abordată în numeroase documente și studii în ultimii ani, atât la nivel european cât și național. Comisia Europeană acordă o atenție specifică acestui subiect și dispune de un Grup de Lucru pentru Consumatorul Vulnerabil, la nivelul DG Energy, care a publicat un document de lucru în acest domeniu în 2016 1. Studiile care analizează fenomenul sărăciei energetice sunt realizate de profesioniști din domeniul energiei, dezvoltării locale sau economiei, iar organizațiile neguvernamentale care lucrează direct cu grupurile vulnerabile au observat progresiv că acestea nu surprind cu acuratețe toate caracteristicile importante ale traiului zilnic al acestor persoane, iar recomandările privind măsurile de politică publică pentru un acces mai bun (și sustenabil) al acestor consumatori la surse de energie rămân prea generale. Este motivul pentru care FONSS – Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale și Asociația Institutul pentru Parteneriat Social Bucovina din Suceava au decis să încheie un parteneriat pentru a realiza o analiză aprofundată a modului în care gospodăriile extrem vulnerabile din Regiunea Nord Est se raportează la acest subiect și apoi să inițieze un front de lucru extins pe combaterea sărăciei energetice în această regiune, cu măsuri care pot fi implementate progresiv, începând de la nivelul local spre cel regional și național. Premisa de la care au plecat partenerii este aceea că accesul la energie electrică și termică reprezintă elementul esențial pentru acces la resursele extinse ale comunității (educație, ocupare, servicii publice de bază, trai decent), în familiile extrem vulnerabile, iar sărăcia energetică menține pe termen lung aceste familii la periferia societății. Măsurile luate de statul român pentru susținerea acestor gospodării sunt deocamdată exclusiv financiare, dar sprijinul financiar este limitat la o singură sursă de energie și nu permite investiții în echipamente sau tehnologii care să permita un acces pe termen lung la surse ieftine și sustenabile de energie. Informarea și consilierea familiilor vulnerabile cu privire la rețelele disponibile de energie și la măsurile de suport pentru accesul la energie sunt inexistente în comunități. În plus, în localitățile rurale, lipsa asistenților sociali calificați și lipsa de pregătire a compartimentelor de asistență socială de la niveul primăriilor în domeniul accesului la energie au făcut ca aceste servicii să rămână complet neacoperit de-a lungul timpului în planurile locale de acțiune din aceste localități, precum și la nivel național. Informarea și consilierea personalizată a cetățenilor sunt servicii foarte importante pentru combaterea sărăciei energetice, de aceea partenerii au analizat cu atenție nivelul de informare al populației în acest domeniu. Prezentul studiu a fost realizat în cadrul proiectului ”EN-POWER – Profilul consumatorilor de energie vulnerabili din Regiunea Nord Est și imputernicirea acestora pentru accesul la surse regenerabile de electricitate pentru gospodăriile lor”, finanțat prin Fondul de Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (www.inovarecivica.fdsc.ro). Apelul de proiecte 2020 a fost lansat cu sprijinul Enel România.

Metodologia de analiză Partenerii au analizat situația accesului la energie și a capacității familiilor vulnerabile din regiunea Nord Est de a menține contracte sustenabile de energie electrică și termică, pentru un nivel decent de trai și de confort în locuințe. Analiza a implicat două tipuri de date: a. Date cantitative cu privire la venituri, beneficii sociale, arieratele pentru plata utilităților, gradul de ocupare al persoanelor vulnerabile, tipologia gospodăriilor. Datele au fost culese din diferite surse publice: AJPIS, DGASPC, ADR Nord Est, INS, AJOFM, CJRAE, consilii județene, MMPS, precum și din documentele publice ale Băncii Mondiale din România. 1

Comisia Europeană, Document de lucru privind sărăcia energetică, https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/Working%20Paper%20on%20Energy%20Poverty.pdf

3

b. Date calitative culese în județele Suceava și Iași, la nivelul comunelor Păltinoasa (Suceava), Ipatele (Iași) și a Municipiului Iași, în cadrul unei anchete de teren care a utilizat interviuri semi-structurate cu reprezentanții unor familii cu acces limitat sau sărac la surse de energie. Informațiile culese s-au referit la veniturile familiei, condițiile de locuire, sursele de energie folosite, plata utilităților, gradul de ocupare al capilor de familie, nivelul de educație al acestora, gradul de îndatorare de la o lună la alta, pentru cheștuielile de bază. Ancheta de teren a cuprins interviuri cu reprezentanții a 69 familii, dintre care 65 în județul Suceava și 4 în județul Iași. Cercetarea de teren s-a realizat în perioada octombrie-decembrie 2020, într-un context aparte. Pandemia de Covid 19 a condus la numeroase restricții de circulație și reuniune a grupurilor mari de persoane, din acest motiv echipa de cercetare a folosit doar tehnica interviurilor față în față (în Suceava) și telefonice (în Iași) pentru a culege datele menționate. Selecția comunității din județul Suceava în care s-a realizat ancheta de teren a fost făcută ținând cont de nevoia de a ilustra situația din gospodăriile extrem vulnerabile din zona Nord Est: o comunitate aflată în zona ”rece” a țării (conform categoriilor de temperatură asociate regiunilor din România, de către Guvern 2), cu membri ai familiei care nu au terminat studiile obligatorii, fără ocupație, cu locuințe imporvizate sau cu un grad de confort extrem de redus. Astfel, cătunul Țâmpoceni din comuna Păltinoasa, județul Suceava, a întrunit criteriile stabilite pentru această analiză. Alegerea cătunului a condus la concluzii ale analizei care reflectă întreg spectrul de nevoi de suport ale acestui tip de populație extrem vulnerabilă, aflată în situație de deprivare materială severă.

Profilul sărăciei în România. Sărăcia populației în regiunea Nord Est Persoanele care se află în risc de sărăcie și excluziune în România se regăsesc în cel puțin una din următoarele situații 3: a. Sunt expuse riscului de sărăcie relativă, chiar dacă au primit transferuri sociale (indicator denumit AROP – at risk-of-poverty). Acestea sunt cele al căror venit disponibil anual este mai mic de 60 de procente din venitul median, raportat la numărul de adulți echivalenți. Venitul disponibil este suma tuturor veniturilor realizate (inclusiv veniturile din protecţie socială: prestații de asigurări sociale sau beneficii de asistență socială) din care se scad impozitele (pe venit sau pe proprietate) și contribuțiile sociale plătite. b. Trăiesc în gospodării cu o intensitate a muncii foarte scăzută, respectiv persoanele care trăiesc în gospodării în care membrii cu vârsta între 18 și 59 de ani au avut o activitate aducătoare de venit cu o durată mai mică de 20 la sută din potențialul lor de muncă din anul de referinţă. c. Sunt expuse deprivării materiale severe, respectiv persoanele din gospodăriile care se află în cel puţin patru din următoarele nouă situații: (1) nu îşi permit să plătească chiria, ratele la împrumuturi sau facturile la utilităţi; (2) nu îşi permit să îşi menţină locuinţa încălzită adecvat; (3) nu pot să facă faţă cu resursele proprii cheltuielilor neprevăzute, echivalente cu pragul lunar naţional de sărăcie; (4) nu îşi permit să consume carne, pui, peşte sau meniu vegetarian echivalent cel puţin o dată la două zile; (5) nu îşi permit să plece în vacanţe anuale de câte o săptămână departe de casă; (6) nu au televizor color; (7) nu au maşină de spălat; (8) nu au autoturism; şi (9) nu au telefon. La nivelul anului 2018, România avea o rată a sărăciei de 23.6% din totalul populației, după transferurile sociale și de 47.5% înainte de transferuri (INS). De asemenea, se afla printre țările cu populația cea mai numeroasă în stare de deprivare materială severă, comparativ cu alte state europene, atât în ceea ce 2

Guvernul României, Proiect de lege privind măsurile de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, decembrie 2020, http://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/6181-pr-lege-masuriprotectie-soc-cons-vulnerabil-energie-23122020 3 Banca Mondială, Studiul de fundamentare al Strategiei Naționale de Incluziune Socială și Reducere a Sărăciei 20152020, București, 2015

4

privește populația generală, cât și persoanele care se auto-declară a avea limitări de activitate sau participare (persoane vârstnice, persoane cu dizabilități. În 2018, 11.% din populație nu putea asigura o temperatură normală în locuință și 17.% din populație avea dificultăți la plata utilităților (sursa: INS, 2019). Figura 1: Rata deprivării materiale severe pentru țările Uniunii Europene, 2018, (%) (sursa: Banca Mondială, 2020)

Condițiile de locuit reprezintă un element important al deprivării materiale, pe lângă situația socio-economică a gospodăriilor. Pe termen lung ele afectează atât sănătatea populației (prin lipsa apei sau a dușului, grupului sanitar, lipsa izolației pereților sau a fundației, lipsa unei iluminări corespunzătoare etc) În anul 2018, conform Institutului Național de Statistică, problemele de locuit au afectat aproape o treime dintre persoane (32,9%). Starea este chiar mai gravă dacă se are în vedere faptul că, în cea mai mare parte, persoanele considerate deprivate au mai mult de o problemă privind condiţiile de locuit. Cele mai numeroase sunt cazurile în care există două elemente componente ale deprivării materiale din punct de vedere al condiţiilor de locuit, acestea afectând aproape o persoană din cinci dintre cele cu astfel de deficienṭe ale locuinṭei. Persoanele care cumulează trei ṣi patru probleme reprezintă mai puţin de 7,6% din populaţie, primele trei categorii însumând mai mult de 96% din totalul persoanelor deprivate din punct de vedere al condiţiilor de locuit.

Definirea consumatorului vulnerabil de energie în România și țările UE În țările Uniunii Europene, consumatorii vulnerabili de energie sunt definiți atât din perspective veniturilor și a posibilității de a achita facturile de utilități, cât și a accesului efectiv la surse de energie (distanța față de rețea, cheltuielile de instalare etc). Nu toate țările au o definiție clară a consumatorului vulnerabil. Consumatorul vulnerabil de energie, în România, este o persoană singură/familie, care, din motive de boală, vârstă, venituri insuficiente sau alţi factori, ar trebui să beneficieze de măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale. Consumul mediu lunar de energie termică la care se raportează această definiție reprezintă cantitatea de energie termică, măsurată în gigacalorii, necesară încălzirii locuinţei, stabilită pentru persoana singură/familie, pe tip de apartament/locuinţă, în funcţie de zona de temperatură, conform prevederilor legale. Statul român definește mai multe niveluri de măsuri de protecție socială pentru consumatorii vulnerabili de energie:

5

a.

b. c.

Măsurile financiare, care constau în:

i.

ajutoare destinate asigurării nevoilor energetice minimale pentru iluminat, încălzirea optimă a locuinţei pe timp de iarnă, susţinerea facilităţilor de gătit şi asigurarea apei calde în locuinţă şi utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun utilizarea de energie;

ii.

ajutoare destinate achiziționării de dispozitive/ instalații/sisteme ce pot conduce la creșterea eficienței energetice în locuință.

Măsurile non-financiare constau , fără a se limita la acestea, în facilități de acces și conectare la sursele de energie disponibile necesare pentru asigurarea nevoilor enegetice minimale. Măsurile de protectie socială sunt:

a) ajutor pentru incalzirea locuintei; b) ajutor pentru consumul de energie pentru acoperirea unei părți din consumul energetic al gospodăriei pe tot parcursul anului;

c) subvenţii pentru achiziţionarea, în cadrul unei locuinţe, de echipamente necesare pentru

iluminarea, răcirea, încălzirea şi asigurarea apei calde de consum în locuinţă, pentru achiziționarea aparatelor de uz casnic depăşite din punct de vedere tehnic şi moral, precum şi pntru utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun consum de energie;

d) subvenţii pentru achiziţionarea de produse şi servicii în vederea creşterii eficienţei energetice a clădirilor.

Măsurile de protectie sociala se stabilesc de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei prin ordin al președintelui. Nu sunt prevăzute însă responsabilități clare ale autorităților statului privind informarea și consilierea cetățenilor cu privire la accesul la surse de energie și stabilitatea contractelor de furnizare a energiei. Nu există de asemenea, printre măsurile non-financiare, prevederi leagte de interzicerea deconectării cosnumatorilor vulnerabili de la rețeaua de energie pe perioadele de iarnă. În România, cadrul legal în ceea ce privește sărăcia energetică este dat de Legea 123/2012, ca lege primară, și de reglementările ANRE, ca legislație secundară. Un proiect de lege pentru actualizarea măsurilor de protecșie socială a acestor consumatori a fost lansat în dezbatere publică în luna decembrie 2020, la nivelul MMPS.

Foto 1 - Locuințe improvizate în gospodării afectate de deprivare materială severă

6

Descrierea situației gospodăriilor aflate în situație de deprivare materială severă. Cazul cătunului Țâmpoceni, comuna Păltinoasa, județul Suceava Cătunul Țâmpoceni este situat în comuna Păltinoasa din județul Suceava și este alcătuit din gospodării în care locuiesc predominant familii de etnie roma. Niciuna dintre aceste familii nu are persoane care au contracte de muncă sau contracte de zilieri, iar majoritatea adulților au finalizat maximum 8 clase. Ancheta de teren efectuată de partenerii proiectului în acest cătun, în rândul a 65 de familii afectate de deprivare materială severă au evidențiat o sumă de probleme care împiedică aceste familii să beneficieze de surse de eneergie sustenabile și accesibile. Locuințele sunt construite din paiantă, chirpici, lemn sau bolțari, BCA. Jumătate din locuințe au o singură cameră, o treime din acestea au două camere, restul au 3 camere. Suprafața locuințelor variază între 4 și 50 metri pătrați. Jumătate dintre familii (47% din cele intervievate) sunt nevoite să se împrumute de la o lună la alta pentru a face față cheltuielilor cu alimentele și utilitățile O treime din aceste familii au contracte directe cu furnizorii de energie, dar plătesc sume lunare foarte mari pe facturile de energie, care variază între 200 și 800 lei. Două treimi din aceste familii se racordează la rețeaua de electricitate cu ajutorul vecinilor sau rudelor și plătesc sume foarte mari lunare pentru această conectare (în medie 50 lei pe lună pentru fiecare consumator (bec, frigider etc). Deși aceste sume sunt mult mai mari decât cele achitate de familiile care au contracte stabile de energie electrică, cei intervievați afirmă că aceste sume sunt percepute ca normale de către familii, ele fiind obișnuite să investească cea mai mare parte a veniturilor lor în energie. Niciuna dintre familii nu fusese anterior informată despre măsurile de sprijin pentru accesarea unor contracte mai favorabile, sau pentru accesul la surse alternative de energie Patru gospodării nu erau deloc conectate la nici o sursă de energie. O situație alarmantă este aceea că, deși majoritatea familiilor din acest cătun sunt beneficiari ai ajutorului de încălzire, niciuna nu dispune de venitul minim garantat, în ciuda eligibilității la această măsură de protecție socială. Această situație reflectă reticența primăriei de a sprijini familiile extrem vulnerabile de romi pentru un trai decent, în comunitatea lor. Doar 1%dintre familii au experimentat de-a lungul timpului solutii de energie verde (kituri de energie de capacitate mică). Toate gospodăriile se încălzesc cu lemne și își procură lemnul de obicei fără documente de achiziție. Mai puțin de un sfert din gospodării au acces la o mașină de spălat manuală. Toate gospodăriile conectate la energie folosesc becuri, dar numai jumătate din ele au cel puțin un bec economic.

7

Concluzii și recomandări de politică publică 1. Definiția clientului vulnerabil ar trebui să țină cont atât de capacitatea consumatorilor de a accesa efectiv sursele de energie (venituri, distanța față de rețea, nivelul de înțelegere al prevederilor legale și al ofertelor etc), cât și de accesibilitatea financiară a contractelor de furnizare a energiei (în funcție de vârstă, nivel de venit, stare de sănătate). 2.

Informarea și consilierea personalizată a consumatorilor vulnerabili ar trebui să facă parte din pachetul de măsuri non-financiare pe care statul il asigură în cadrul politicilor publice de protecție socială

3. In urna analizei diferitelor soluții tehnice care se pliază pe specificul locuințelor și a consumatorilor din gospodăriile cu grad mare de deprivare materială, se poate concluziona că investițiile pentru accesul acestor consumatori la surse sustenabile și ieftine de energie pot fi grupate în trei categorii: a. Granturi de tip ”Prima conexiune la rețeaua de energie” pentru familiile extrem vulnerabile care nu pot asigura costurile de conectare la rețeaua publică de energie. Această soluție este apreciată ca utilă atunci când gospodăriile sunt situate la distanță mică de rețeaua existentă de energie și consumul lunar este redus, cu facturi ce nu depășesc valoarea de 50 lei lunar. b. Dotarea unor gospodării individuale cu panouri fotovoltaice și echipamente aferente – costul estimat pentru procedurile administrative implicate în acest demers, pregatirea infrastructurii locuinței, achiziția echipamentelor, montaj si mentenanță fiind de aproximativ 6500 euro in primul an pentru o gospodărie (pentru o putere de 2.5kWp), 50-70 euro mentenanță pe an incepand cu anul nr.2. c. Crearea unei parcele fotovoltaice in proximitatea unei zone omogene de gospodării vulnerabile, atunci când aceste gospodării sunt învecinate. Mini-parcul foto-voltaic poate avea gestionare publică sau privată și este dimensionat în raport cu numărul locuințelor care trebuie alimentate cu energie. Parcela fotovoltaică are avantajul că poate permite mentenanța și securitatea dispozitivelor, prin gestionarea sa de către administratorul parcelei. 4. Sprijinul acordat de programele guvernamentale consumatorilor extrem vulnerabili ar trebui să permită subvenționarea unor surse multiple de energie (de exemplu electricitate și căldură), altfel aceste măsuri nu reușesc să elimine riscul locuirii în condiții improprii. Majoritatea familiilor din aceste gospodării se confruntă cu multiple deficiențe ale locuinței și sprijinul lor trebuie asigurat în mod integrat. 5. Sprijinul acestor familii trebuie asigurat în multidisciplinaritate: serviciile de sprijin trebuie să fie deopotrivă sociale (beneficii sociale, servicii de suport și consiliere, informare), dar în paralel cu sprijinul pentru accesarea pieței muncii și a educației continue, pe tot parcursul vieții. Fiecare actor cheie, de la autoritățile publice până la furnizorii de energie, ar trebui să contribuie parțial la aceste măsuri de sprijin. 6. Parteneriatul dintre autoritățile publice și organizațiile societății civile este esențial, cel puțin pentru asigurarea unora dintre serviciile de suport (consiliere, informare, accesul pe piața muncii, sprijinul pentru educație) 7. O ultimă recomandare este cea legată de introducerea unor tarife sociale la toate companiile de energie și interzicerea deconectării consumatorilor vulnerabili pe perioadele de iarnă.

8