Hot Guv Regulament gestionarea deseurilor

HOTĂRÎRE pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală   nr. 696  din  11.07.2018   Monitorul Oficial nr.295-308/835 din 10.08.2018

  *** În temeiul art.55 din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.459-471, art.916), cu modificările şi completările ulterioare, art.6 alin.(2) din Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.67, art.183), cu modificările şi completările ulterioare, şi în scopul asigurării unui nivel mai înalt de protecţie a sănătăţii populaţiei, Guvernul HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Regulamentul sanitar privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală. 2. Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, va efectua monitorizarea departamentală a sistemului de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală în conformitate cu art.31 alin.(2) din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile. 3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului. 4. Prezenta hotărîre intră în vigoare după şase luni de la data publicării. PRIM-MINISTRU Contrasemnează: Ministrul sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale Ministrul agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului

Pavel FILIP     Svetlana Cebotari Liviu Volconovici  

Nr.696. Chişinău, 11 iulie 2018.

    Anexă la Hotărîrea Guvernului nr.696 din 11 iulie 2018   REGULAMENT SANITAR privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală   Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE 1. Regulamentul sanitar privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală (în continuare – Regulament sanitar) reglementează modul de colectare separată pe tipuri, împachetare, etichetare, stocare temporară, transportare în cadrul instituţiilor producătoare, tratare, livrare, eliminare şi evidenţă a deşeurilor rezultate din activitatea medicală. 2. Prevederile prezentului Regulament sanitar se extind asupra activităţii tuturor persoanelor fizice/juridice (instituţii medico-sanitare şi activităţi/cercetări conexe acestora), indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare care generează deşeuri rezultate din activitatea medicală, astfel cum sînt definite în art.55 din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile.

3. Deşeurile rezultate din activitatea medicală se clasifică în tipuri conform subcategoriei 1801 din Lista deşeurilor aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.99 din 30 ianuarie 2018 (în continuare – Lista deşeurilor) şi anexei la prezentul Regulament sanitar. 4. Gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală este parte integrală a controlului infecţiilor. 5. Prin prezentul Regulament sanitar sînt definiţi următorii termeni: autoclavarea deşeurilor – tehnologie de tratare termică la temperaturi scăzute (cuprinse între 100°C şi 180°C) a deşeurilor infecţioase/tăietoare-înţepătoare în condiţii umede (cu aburi fierbinţi sub presiune) în instalaţii special destinate; incinerarea deşeurilor – tehnologie de tratare termică a deşeurilor prin incinerare în instalaţii speciale, cu asigurarea unei temperaturi înalte (+1200 °C şi mai mult) de combustie; precauţiunile universale – măsuri fundamentale aplicate la locul de muncă al personalului medical în scopul prevenirii transmiterii bolilor infecţioase cu cale de transmitere sangvină; sistem de gestionare a deşeurilor – totalitate a activităţilor şi procedeelor de colectare separată, împachetare, etichetare, stocare temporară, transportare, tratare şi eliminare a deşeurilor, inclusiv de supraveghere a acestor operaţii; tratarea chimică a deşeurilor – proces de tratare a deşeurilor prin utilizarea dezinfectanţilor, a mediului alcalin sau a încapsulării; tratarea biologică a deşeurilor – proces de degradare biologică a deşeurilor organice prin înhumare, compostare şi cu ajutorul viermilor sau enzimelor; tratarea termică – operaţiune care se bazează pe acţiunea căldurii (energie termică) pentru îndepărtarea prin reducere a microorganismelor (patogene şi/sau saprofite) conţinute în deşeurile identificate cu codurile 18 01 01 şi 18 01 03* în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar; o reducere de 4 Log10 – probabilitate de supravieţuire într-o populaţie microbiană de 1/10000 sau o reducere de 99,99% a microorganismelor ca rezultat al tratării; o reducere de 6 Log10 – probabilitate de supravieţuire într-o populaţie microbiană de 1/1000000 sau o reducere de 99,9999% a microorganismelor ca rezultat al tratării.   Capitolul II RESPONSABILITATEA ŞI OBLIGAŢIILE PRODUCĂTORULUI DE DEŞEURI REZULTATE DIN ACTIVITATEA MEDICALĂ 6. Producătorul de deşeuri rezultate din activitatea medicală este responsabil de gestionarea deşeurilor în mod sigur pentru mediu şi sănătate, ţinînd cont de prevederile Legii nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile şi ale Convenţiei de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora, la care Republica Moldova a aderat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1599-XII din 10 martie 1998, precum şi ale prezentului Regulament sanitar. 7. Obligaţiile conducătorilor instituţiilor producătoare de deşeuri medicale sînt prevăzute în art.55 alin.(8) din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile. 8. Producătorii de deşeuri rezultate din activitatea medicală suportă costurile necesare pentru gestionare lor în calitate de producători de deşeuri. 9. Conducătorii instituţiilor producătoare de deşeuri rezultate din activitatea medicală urmează să asigure: 1) reducerea producerii şi/sau gradului de periculozitate a deşeurilor; 2) diminuarea cantităţilor de deşeuri periculoase ce urmează să fie eliminate începînd cu etapa de procurare, producere şi la etapele ulterioare; 3) promovarea reutilizării şi reciclării categoriilor de deşeuri care pot fi reutilizate prin introducerea sistemelor de colectare separată a cel puţin următoarelor deşeuri: hîrtie, metal şi sticlă; 4) colectarea separată a deşeurilor la sursă, asigurînd trierea acestora pe tipuri de deşeuri, în scopul facilitării tratării şi eliminării specifice fiecărui tip de deşeu;

5) tratarea şi/sau eliminarea deşeurilor produse, inclusiv a celor periculoase, conform prevederilor prezentului Regulament sanitar şi ale Legii nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile; 6) monitorizarea gestionării şi evidenţa deşeurilor rezultate din activitatea medicală; 7) identificarea pericolelor asociate cu deşeurile rezultate din activitatea medicală şi protecţia sănătăţii personalului, pacienţilor, sănătăţii publice şi protecţia mediului; 8) respectarea măsurilor de securitate în muncă în procesele de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală; 9) profilaxia postexpunere ca rezultat al expunerii în timpul manipulării deşeurilor rezultate din activitatea medicală; 10) accesul autorităţilor abilitate cu funcţie de control în domeniul managementului deşeurilor conform prevederilor Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, supraveghere şi control la metodele, tehnologiile şi instalaţiile pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală, precum şi la documentele care se referă la gestionarea deşeurilor; 11) ţinerea evidenţei deşeurilor şi transmiterea informaţiei despre deşeurile produse şi gestionarea acestora în conformitate cu art.32 şi 33 din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile şi cu prezentul Regulament sanitar; 12) aprobarea planurilor proprii de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală. 10. Planurile proprii de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală, elaborate de către producători în conformitate cu art.55 alin.(8) lit.b) din Legea nr.209 din 29 iulie 2016, urmează să includă următoarele informaţii (conform relevanţei): 1) informaţiile generale privind instituţia producătoare; 2) situaţia actuală privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală: a) estimarea cantităţilor deşeurilor rezultate din activitatea medicală produse pe tipuri de deşeuri, conform anexei la prezentul Regulament sanitar; b) responsabilităţile privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală; c) procedurile şi practicile existente de colectare, separare, împachetare şi transport al deşeurilor rezultate din activitatea medicală; d) localizarea şi organizarea spaţiilor centrale de stocare temporară a deşeurilor rezultate din activitatea medicală, conform pct.73-83 din prezentul Regulament sanitar; e) modul de tratare (abur, aer cald etc.) şi eliminare existent al deşeurilor rezultate din activitatea medicală; 3) obiectivele strategice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală: a) prevenirea/diminuarea cantităţilor de deşeuri rezultate din activitatea medicală periculoase produse; b) colectarea separată, împachetarea, etichetarea, tratarea, eliminarea şi evidenţa deşeurilor rezultate din activitatea medicală; c) reciclarea deşeurilor; 4) măsurile planificate privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală: a) colectarea separată, împachetarea şi etichetarea; b) transportarea internă, traseele deşeurilor în instituţie; c) stocarea temporară; d) evidenţa deşeurilor rezultate din activitatea medicală; 5) identificarea şi evaluarea opţiunilor existente şi de perspectivă de tratare şi eliminarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală; 6) supravegherea şi monitorizarea procesului de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală; 7) procedurile operaţionale standard necesare de întreprins în situaţii de urgenţă: a) deversarea/dispersarea accidentală de deşeuri infecţioase; b) deversarea/dispersarea accidentală de chimicale periculoase; 8) instruirea personalului;

9) măsurile minime pentru prevenirea traumatismului şi a infectării în timpul gestionării deşeurilor rezultate din activitatea medicală; 10) măsurile de urgenţă în caz de traumatism şi/sau infectare în timpul gestionării deşeurilor rezultate din activitatea medicală; 11) măsurile pentru protecţia sănătăţii şi siguranţa personalului care gestionează deşeurile rezultate din activitatea medicală; 12) estimarea costurilor privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală; 13) acţiunile pe termen lung şi scurt pentru gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală. 11. Planurile proprii de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală sînt coordonate cu subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Sănătate Publică şi ale autorităţilor administrative pentru protecţia mediului, analizate anual şi actualizate la necesitate (în cazul implementării tehnologiilor noi, evaluarea rezultatelor de monitorizare, evaluarea riscurilor în caz de calamităţi), dar nu mai rar de o dată la 5 ani. 12. În instituţiile medico-sanitare gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală face parte din obligaţiile profesionale şi sînt înscrise în fişa de post a fiecărui angajat. 13. Instituţiile producătoare de deşeuri rezultate din activitatea medicală asigură monitorizarea sistemului gestionării deşeurilor rezultate din activitatea medicală, care urmează să includă următoarele procese: 1) implementarea planurilor proprii de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală; 2) utilizarea echipamentului pentru tratarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală (unde este relevant); 3) cantităţile de deşeuri infecţioase produse şi tratate în instituţie (unde este relevant); 4) activităţile de instruire a personalului; 5) activităţile de evidenţă a deşeurilor rezultate din activitatea medicală şi raportarea autorităţilor competente. 14. Conducătorii instituţiilor medico-sanitare urmează să identifice şi să atragă investiţii pentru asigurarea adecvată a gestionării deşeurilor rezultate din activitatea medicală. 15. La întocmirea caietului de sarcini pentru procurarea echipamentelor/consumabililor de colectare separată, colectare, împachetare, depozitare şi transportare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală urmează să se ţină cont de prevederile Legii nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile şi ale prezentului Regulament sanitar.   Capitolul III COLECTAREA SEPARATĂ ŞI ÎMPACHETAREA DEŞEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATEA MEDICALĂ 16. Colectarea separată a deşeurilor pe tipuri este prima etapă în gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală. 17. În situaţia în care nu se realizează colectarea separată a deşeurilor pe tipuri, întreaga cantitate de deşeuri se tratează ca deşeuri periculoase. 18. În circumstanţele în care nu este stabilit definitiv tipul, întotdeauna deşeurile sînt atribuite la tipul de deşeuri mai periculoase. 19. Colectarea separată a deşeurilor se efectuează direct la locul formării şi cît mai aproape posibil (la „distanţa unei mîini întinse”) de personalul care produce aceste deşeuri. 20. Procesul de colectare separată a deşeurilor începe din momentul producerii lor şi continuă la toate etapele ulterioare de colectare, transportare, depozitare, tratare şi eliminare. 21. Fiecare loc de muncă la care se produc deşeurile rezultate din activitatea medicală trebuie să fie dotat cu echipament/consumabile necesar/necesare pentru colectarea separată a fiecărui tip de deşeu produs. 22. Este interzisă amestecarea diferitor tipuri de deşeuri periculoase rezultate din activitatea medicală cu alte categorii de deşeuri periculoase sau cu alte deşeuri, substanţe sau materiale, inclusiv în timpul transportării şi depozitării.

23. Ambalajul în care se face colectarea separată şi care vine în contact direct cu deşeurile periculoase rezultate din activitatea medicală este de unică folosinţă şi se elimină o dată cu conţinutul. 24. Codurile de culori ale ambalajelor în care se colectează separat deşeurile rezultate din activitatea medicală sînt: 1) galben – pentru deşeurile tăietoare-înţepătoare, anatomopatologice şi infecţioase identificate cu codurile 18 01 01, 18 01 02 şi 18 01 03* în Lista deşeurilor şi anexa la prezentul Regulament sanitar; 2) cafeniu – pentru deşeurile: chimice, de medicamente, inclusiv citotoxice/citostatice, de amalgam, identificate cu codurile 18 01 06*, 18 01 08*, 18 01 09, 18 01 10* în Lista deşeurilor şi anexa la prezentul Regulament sanitar; 3) verde – pentru deşeuri nepericuloase reciclabile identificate cu codurile 20 01 01, 20 01 02, 20 01 39 şi 20 01 40 în Lista deşeurilor; 4) negru – pentru deşeurile nepericuloase (deşeurile municipale) identificate cu codul 20 03 01 în Lista deşeurilor. 25. Pe recipientele pentru deşeurile tăietor-înţepătoare, anatomo-patomorfologice şi infecţioase identificate cu codurile 18 01 01, 18 01 02 şi 18 01 03* în Lista deşeurilor şi anexa la prezentul Regulament sanitar urmează să fie imprimată pictograma „Pericol biologic”. 26. Pentru deşeurile periculoase identificate în anexa prezentului Regulament sanitar prin codul 18 01 06* urmează să fie folosite pictograme aferente proprietăţilor periculoase ale acestora, menţionate în anexa nr.3 la Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile, inclusiv HP1 „Explozive”, HP2 „Oxidante”, HP3 „Inflamabile” etc.” 27. La alegerea dimensiunii recipientelor se ţine cont de cantitatea de deşeuri produse în intervalul dintre două evacuări succesive ale deşeurilor. 28. Pentru colectarea separată a deşeurilor infecţioase identificate cu codul 18 01 03*, care nu sînt obiecte ascuţite urmează să fie folosite cutii din carton prevăzute în interior cu saci galbeni din polietilenă sau saci din polietilenă marcaţi cu galben. 29. Atît cutiile prevăzute în interior cu saci din polietilenă, cît şi sacii prevăzuţi în pct.28 din prezentul Regulament sanitar urmează să fie marcaţi şi etichetaţi în limba română cu următoarele informaţii: categoria deşeului colectat, pictograma „Pericol biologic”, capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii utilizării recipientului în secţie/subdiviziune, denumirea instituţiei şi secţia/subdiviziune care au folosit recipientul, persoana responsabilă de manipularea lor, data umplerii definitive. 30. Cutiile din carton prevăzute în pct.28 din prezentul Regulament sanitar urmează să fie stocate temporar pe suprafeţe uscate, protejate de apele meteorice şi trebuie să asigure transportarea fără pierderea prin scurgere a conţinutului. 31. Sacii pentru depozitarea deşeurilor periculoase/infecţioase identificate cu codul 18 01 01, 18 01 02 şi 18 01 03* în Lista deşeurilor şi anexa la prezentul Regulament sanitar urmează să fie confecţionaţi din plastic de înaltă densitate, cu o rezistenţă mecanică înaltă; grosimea plasticului din care este confecţionat sacul este cuprinsă între 50-70 µm, termosuturile sînt continue, rezistente şi nu permit scurgeri de lichid. 32. Sacul prevăzut în pct.31 din prezentul Regulament trebuie să se închidă uşor şi sigur. 33. La alegerea dimensiunii sacului prevăzut la pct.31 din prezentul Regulament se ţine cont de cantitatea de deşeuri produse în intervalul dintre două îndepărtări succesive ale deşeurilor. 34. Atunci cînd sacul nu este pus în cutie de carton care să asigure rezistenţa mecanică, pentru depozitarea deşeurilor periculoase/infecţioase identificate cu codul 18 01 03* în Lista deşeurilor şi anexa la prezentul Regulament sanitar, sacul trebuie introdus în pubelă prevăzută cu capac şi pedală sau în portsac, dotat cu capac. 35. Pubelele cu pedală şi capac prevăzute în pct.34 din prezentul Regulament sanitar urmează să fie inscripţionate cu pictograma „Pericol biologic”. 36. Înălţimea sacului pentru depozitarea deşeurilor periculoase/infecţioase identificate cu codul 18 01 03* în Lista deşeurilor şi anexa la prezentul Regulament sanitar trebuie să

depăşească înălţimea pubelei, astfel încît sacul să se răsfrîngă peste marginea superioară a acesteia, iar surplusul să permită închiderea sacului în vederea transportului sigur. 37. Gradul de umplere a sacului pentru depozitarea deşeurilor periculoase/infecţioase identificate cu codul 18 01 03* în Lista deşeurilor şi anexa la prezentul Regulament sanitar nu trebuie să depăşească trei pătrimi din volumul său. 38. Deşeurile tăietoare-înţepătoare identificate cu codul 18 01 01 în Lista deşeurilor şi anexa la prezentul Regulament sanitar urmează să fie colectate în recipiente din material impermeabil, plastic rigid rezistent la acţiuni mecanice sau în cutii din carton care asigură următoarele caracteristici: 1) capacitatea de stocare a deşeurilor constituie una dintre următoarele cantităţi: 1,25; 2,5; 5; 10; 15 şi 20 litri; 2) sînt prevăzute cu o deschizătură capabilă să recepţioneze seringa asamblată cu ac de toate dimensiunile standard de pînă la 20 ml inclusiv; 3) deschizătoarea se închide etanş; 4) conţine mîner, poziţionat deasupra liniei de umplere, care permite transportarea cutiei cu o singură mînă şi care nu împiedică accesul la deschizătoarea pentru recepţionare; 5) culoarea este bord sulfat nealbită sau albită fără clor sau galben; 6) este marcată în negru sau roşu, cu pictograma pe fiecare dintre feţele frontale şi posterioare, cu pictograma „Pericol biologic” şi simbolul internaţional pericol biologic cu dimensiunile nu mai puţin decît 50 mm diametru, iar pe toate feţele, vertical, cu linia de umplere maximă recomandată; 7) conţine instrucţiunea pictorială pe exteriorul celor două laturi ale cutiei privind asamblarea, utilizarea, direcţia pentru colectarea seringilor (acul în jos); închiderea deschizătoarei pentru recepţionarea deşeurilor; 8) rezistentă la penetrare: media forţelor necesare pentru a penetra din fiecare poziţie nu este mai mică de 15 N, iar forţa minimă de 12,5 N; 9) rezistentă la deteriorare în timpul căderii de la înălţime minimum după 100 de căzături, inclusiv: nicio seringă nu cade din cutie şi cel mult un ac poate penetra pereţii cutiei; 10) stabilă la răsturnare cînd este plasat pe un plan nonalunecare de 15 grade; 11) umplută la maxima lor capacitate, rezistentă minimum 48 de ore la temperatura de 43°C şi 90% umiditate relativă, fără să verse nicio parte a sarcinii; 12) punctul inferior al deschizătoarei trebuie să fie de cel puţin 50 mm deasupra liniei de umplere maximă recomandată. 39. Recipientul din material impermeabil, plastic rigid prevăzut în pct.38 din prezentul Regulament sanitar pentru deşeurile tăietoare-înţepătoare identificate cu codul 18 01 01 în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar trebuie să asigure următoarele caracteristici: 1) partea superioară are un capac special cu orificii pentru detaşarea acelor de seringă şi a lamelor de bisturiu, care permit introducerea deşeurilor şi împiedică scoaterea acestora după umplerea recipientului, fiind prevăzut în acest scop cu un sistem de închidere temporară şi definitivă; 2) materialul din care se confecţionează permite tratarea cu riscuri minime pentru mediu; 3) este prevăzut cu un mîner rezistent pentru transportarea uşoară la locul de depozitare intermediară şi, ulterior, la locul de tratare/eliminare; 4) este etichetat, inclusiv cel de import, în limba română cu următoarele informaţii: categoria deşeului colectat, pictograma „Pericol biologic”, capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii utilizării recipientului în secţie/subdiviziune, denumirea instituţiei şi secţia/subdiviziunea care au folosit recipientul, persoana responsabilă de manipularea lor, data umplerii definitive; 5) este supus procedurilor de testare specifică a rezistenţei materialului la acţiuni mecanice. 40. În situaţia în care numai acele de seringă sînt colectate în recipientul descris la pct.39 din prezentul Regulament sanitar, seringile sînt colectate conform cerinţelor fluxului deşeurilor infecţioase care nu sînt obiecte ascuţite identificate cu codul 18 01 03 în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar.

41. Pentru deşeurile infecţioase identificate cu codul 18 01 03* în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar provenite din laborator se pot folosi, în locul sacilor de plastic, cutiile din carton rigid, de culoare galbenă, prevăzute în interior cu sac de polietilenă, etichetate cu următoarele informaţii: categoria deşeului colectat, pictograma „Pericol biologic”, capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii utilizării recipientului în laborator, denumirea instituţiei şi a laboratorului care a folosit recipientul, persoana responsabilă de manipularea lor şi data umplerii definitive. 42. Deşeurile anatomopatologice identificate cu codul 18 01 02 în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar trebuie colectate în cutii din carton rigid, prevăzute în interior cu sac din polietilenă de înaltă densitate sau în saci din polietilenă de culoare galbenă, special destinaţi acestei categorii de deşeuri. 43. În cazul înhumării în cimitire a deşeurilor anatomopatologice identificate cu codul 18 01 02 în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar sînt împachetate şi refrigerate, după care se pun în cutii speciale, etanşe şi rezistente. 44. Recipientul pentru deşeurile anatomopatologice identificate prin codul 18 01 02 în Lista deşeurilor şi anexa la prezentul Regulament sanitar este etichetat cu următoarele informaţii: categoria deşeului colectat, pictograma „Pericol biologic”, capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a nivelului maxim de umplere, data începerii utilizării recipientului în secţie/subdiviziune, denumirea instituţiei şi secţia/subdiviziunea care au folosit recipientul, persoana responsabilă de manipularea lor şi data umplerii definitive. 45. Al doilea ambalaj în care se pun sacii şi cutiile pentru deşeurile infecţioase, tăietoareînţepătoare şi anatomopatologice identificate prin codul 18 01 01, 18 01 02, 10 01 03* în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar este reprezentat de containere mobile cu pereţi rigizi, aflate în spaţiul de stocare temporară. 46. Containerele mobile prevăzute în pct.45 din prezentul Regulament sanitar trebuie să fie: 1) marcate cu galben sau de culoare galbenă, imprimate cu pictograma „Pericol biologic” şi inscripţionate „Deşeuri anatomopatologice” (unde este relevant); 2) confecţionate din materiale rezistente la acţiunile mecanice, uşor lavabile şi rezistente la acţiunea soluţiilor dezinfectante; 3) asigurate pentru a fi închise etanş, prevăzute cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire în instalaţia de tratare a deşeurilor; 4) dimensiunea containerelor asigură preluarea întregii cantităţi de deşeuri produse în intervalul dintre două îndepărtări succesive. În aceste containere nu se pun deşeuri periculoase neîmpachetate (vrac) şi nici deşeuri asimilabile celor municipale. 47. Deşeurile chimice identificate cu codul 18 01 06*, 18 01 07 în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar se colectează în ambalajul original (unde este relevant) sau recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolelor menţionate în anexa nr.3 la Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile (HP1 „Explozive”, HP2 „Oxidante”, HP3 „Inflamabile” etc.), care se îndepărtează odată cu conţinutul. 48. Capacităţile recipientelor pentru deşeurile chimice identificate cu codul 18 01 06*, 18 01 07 în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar nu depăşesc 5 litri pentru substanţe lichide şi 5 kg pentru substanţe solide (cu excepţia ambalajului original), care sînt introduse într-un ambalaj exterior a cărui capacitate nu depăşeşte greutatea de 30 kg. 49. Deşeurile periculoase chimice identificate cu codul 18 01 06* în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar sînt colectate separat, inclusiv după riscuri, sînt returnate la furnizor, cu acordul expres al acestuia, şi sînt eliminate prin metode permise de Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile (tratare chimică, stocare etc.). 50. Recipientele în care se colectează deşeurile chimice identificate cu codul 18 01 06* în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar sînt proiectate şi realizate în aşa fel încît să împiedice orice pierdere de conţinut, cu respectarea următoarelor condiţii: 1) materialele din care sînt confecţionate recipientele şi sistemele de închidere ale acestora sînt rezistente şi stabile, nu interacţionează cu conţinutul şi nu formează compuşi periculoşi;

2) toate părţile recipientelor şi ale sistemelor de închidere ale acestora sînt solide şi rezistente, astfel încît să excludă orice defecţiune şi să garanteze siguranţă la presiuni mecanice; 3) recipientele prevăzute cu sistem de închidere sînt proiectate în aşa fel încît ambalajul să poată fi deschis şi închis în mod repetat, fără pierdere de conţinut. 51. Deşeurile chimice periculoase identificate cu codul 18 01 06* în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar aflate în stare lichidă sînt colectate în recipiente speciale, impermeabile, iar evacuarea lor se realizează de către un operator economic autorizat în conformitate cu art.25 din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile de către autorităţile abilitate prin art.24 din această lege. 52. Deşeurile de medicamente citotoxice şi citostatice identificate cu codul 18 01 08* în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar şi deşeurile de medicamente altele decît cele specificate 18 01 08*, identificate cu codul 18 01 09 în Lista deşeurilor şi anexa la prezentul Regulament sanitar sînt returnate instituţiei care a încheiat contractele de achiziţie în vederea eliminării. 53. Deşeurile chimice nepericuloase identificate cu codul 18 01 07 în Lista deşeurilor şi anexa la prezentul Regulament sanitar sînt colectate separat în ambalajul original şi valorificate sau eliminate ca deşeuri nepericuloase. 54. În cazul deşeurilor provenite de la dispozitivele medicale ce conţin remanenţe de substanţe chimice periculoase, trebuie urmate instrucţiunile specifice echipamentului respectiv. 55. Deşeurile stomatologice reprezentate de amalgamul dentar, identificate cu codul 18 01 10* în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar sînt colectate separat în containere sigilabile şi sînt preluate de operatori economici autorizaţi în conformitate cu art.25 din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile de către autorităţile abilitate prin art.24 din legea menţionată. 56. Deşeurile periculoase rezultate din activitatea medicală sînt împachetate şi etichetate cu respectarea condiţiilor prezentului Regulament sanitar şi în corespundere cu legislaţia naţională referitoare la clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, indicînd gradul de toxicitate, denumirea completă a deşeurilor, starea lor de agregare, culoarea, mirosul, proprietăţile inflamabile şi explozive, tipul ambalajului, denumirea procesului tehnologic din care au rezultat, cerinţele speciale de comportament în condiţii normale şi în situaţii excepţionale, adresa întreprinderii sau a organizaţiei unde au fost produse. 57. Pentru împachetarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală este interzisă utilizarea altor categorii de ambalaje care nu prezintă documente ce confirmă corespunderea produsului în scopul utilizării (certificate, rapoarte), inclusiv pentru compoziţia chimică a materialului din care este confecţionat ambalajul, marcajul în conformitate cu Legea nr.209 din 29 iulie 2016 şi prezentul Regulament sanitar. 58. Este permisă utilizarea doar a ambalajelor care întrunesc cerinţele art.55 alin.(3) din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile şi prezentului regulament sanitar. 59. Deşeurile de medicamente citotoxice/citostatice identificate cu codul 18 01 08* în Lista deşeurilor şi anexa la prezentul Regulament sanitar sînt colectate separat, împachetate în containere de unică folosinţă, sigure, cu capac, care sînt eliminate separat. 60. Recipientele prevăzute în pct.59 din prezentul Regulament sanitar sînt marcate şi etichetate conform prevederilor prezentului Regulament sanitar şi în corespundere cu legislaţia naţională referitoare la clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, indicînd gradul de toxicitate, denumirea completă a deşeurilor, starea lor de agregare, culoarea, mirosul, proprietăţile inflamabile şi explozive, tipul ambalajului, denumirea procesului tehnologic din care au rezultat, cerinţele speciale de comportament în condiţii normale şi în situaţii excepţionale, adresa întreprinderii sau organizaţiei unde au fost produse. 61. Deşeurile nepericuloase asimilabile celor municipale, identificate cu codul 20 03 01 în Lista deşeurilor, sînt colectate în saci din polietilenă de culoare neagră plasaţi în pubele inscripţionate „Deşeuri nepericuloase”.

62. Pentru deşeurile supuse reciclării pe ambalaj se amplasează simbolul internaţional ce înseamnă reciclarea materiei secundare şi se recomandă de inscripţionat „Deşeuri nepericuloase .... (denumirea deşeurilor)” supuse reciclării. 63. În procesul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală se interzice utilizarea materialelor pentru împachetarea deşeurilor periculoase care nu corespund art.55 alin. (3) din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile şi prezentul Regulament sanitar.   Capitolul IV STOCAREA TEMPORARĂ 64. Stocarea temporară se realizează în funcţie de tipul de deşeuri colectate la locul de producere. 65. În fiecare instituţie medico-sanitară este organizat un spaţiu central de stocare temporară a deşeurilor rezultate din activitatea medicală. 66. Deşeurile periculoase produse în subdiviziunile instituţiilor medico-sanitare, anterior transportării la spaţiul central de stocare temporară pot fi amplasate în spaţiu destinat păstrării echipamentului de curăţare/lenjeriei murdare. 67. Este interzisă depunerea deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală neîmpachetate (în vrac), abandonarea, descărcarea sau eliminarea necontrolată. 68. Durata stocării temporare a deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală este cît mai scurtă posibil, iar în timpul stocării temporare sînt respectate normele de igienă în vigoare. 69. Pentru deşeurile tăietoare-înţepătoare, anatomopatologice şi infecţioase identificate cu codurile 18 01 01, 18 01 02 şi 18 01 03* în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar, durata stocării temporare în incinta instituţiei medico-sanitare nu depăşeşte 48 de ore, cu excepţia situaţiei în care deşeurile sînt depozitate într-un amplasament prevăzut cu sistem de răcire care asigură constant o temperatură de +4ºC – +8ºC, situaţie în care durata depozitării este maximum 7 zile. 70. Amplasamentul prevăzut în pct.69 din prezentul Regulament sanitar dispune de un sistem automat de monitorizare şi înregistrare a temperaturii, care este verificat periodic. 71. Deşeurile tăietoare-înţepătoare, anatomopatologice şi infecţioase identificate cu codurile 18 01 01, 18 01 02 şi 18 01 03* în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar, produse de punctele/cabinetele care prestează servicii de asistenţă medicală sînt stocate temporar pe o perioadă de maximum 7 zile, cu asigurarea unor condiţii frigorifice corespunzătoare, adică se asigură constant o temperatură nu mai mare de +4ºC – +8ºC. 72. Amenajarea spaţiului central pentru stocarea temporară a deşeurilor rezultate din activitatea medicală este prevăzută la etapa de proiectare a instituţiilor medico-sanitare şi în cazul reconstrucţiilor lor în conformitate cu prevederile pct.73-83 din prezentul Regulament sanitar. 73. Spaţiul central de stocare temporară a deşeurilor rezultate din activitatea medicală include următoarele încăperi/zone: 1) primirea şi stocarea temporară separată pe tipuri, în funcţie de deşeurile produse, pentru: a) deşeurile nepericuloase; b) deşeurile destinate reciclării; c) deşeurile tăietoare-înţepătoare, infecţioase şi anatomopatologice; d) deşeurile chimice, de medicamente citotoxice/citostatice, cu amalgam; 2) tratarea deşeurilor infecţioase (unde este relevant); 3) oficiul pentru operator (unde este relevant). 74. Spaţiile de stocare temporară a deşeurilor nepericuloase pînă la evacuarea lor de către serviciile de salubrizare, includ, dar nu se limitează la următoarele: 1) terenul betonat; 2) tomberoanele/containerele cu volumul ce asigură colectarea cantităţii de deşeuri produse între 2 eliminări succesive. Pentru a reduce cantităţile de deşeuri, este recomandabil de utilizat containerele cu presă.

75. Cerinţele pentru spaţiul central de stocare temporară a deşeurilor rezultate din activitatea medicală includ: 1) podeaua cu suprafaţa rezistentă la acţiune mecanică, impermeabilă, netedă şi integră, uşor de igienizat; 2) sistemul de drenare adecvat/sifon de pardoseală pentru evacuarea în reţeaua de canalizare a apelor uzate rezultate în urma igienizării. În lipsa sifonului de pardoseală, igienizarea se realizează cu cantităţi minime de apă, cu ustensile de curăţenie de unică folosinţă, considerate la final deşeuri infecţioase; 3) condiţiile ce limitează accesul insectelor, rozătoarelor, animalelor şi păsărilor; 4) ecranele pentru protecţia de acţiune a razelor solare; 5) sursa de alimentare cu apă; 6) iluminarea şi instalaţiile de ventilaţie corespunzătoare (cel puţin ventilaţie pasivă) pentru asigurarea temperaturilor optime (prevenirea descompunerii materialului organic, a incidentelor şi a accidentelor provocate de alte deşeuri periculoase); 7) accesul controlat pentru personalul autorizat; 8) accesul pentru unităţi/vehicule ce asigură transportarea/evacuarea deşeurilor; 9) condiţiile pentru igiena mîinilor şi igienizarea recipientelor pentru transportarea deşeurilor şi a suprafeţelor; 10) echipamentul tehnologic, mobilierul, echipamentul individual de protecţie, echipamentul specific pentru gestionarea scurgerilor, 11) cantităţile şi sortimentul necesar de produse igienice şi de dezinfecţie; 12) sistemele autonome de semnalizare şi stingere a incendiilor. 76. Încăperea punctelor de stocare temporară a deşeurilor chimice periculoase este marcată cu simboluri corespunzătoare, avertizînd despre natura pericolului substanţelor chimice. 77. Pentru stocarea temporară a deşeurilor periculoase chimice lichide este prevăzută o cadă impermeabilă şi rezistentă la substanţele stocate. 78. În cazul în care cada prevăzută în pct.77 lipseşte, atunci containerul pentru colectarea separată de deşeuri chimice lichide este amplasat sub recipientele în care sînt depozitate deşeurile chimice periculoase. 79. Încăperea punctelor de stocare temporară a deşeurilor periculoase chimice este dotată cu truse pentru înlăturarea deversărilor de deşeuri lichide, echipament individual de protecţie şi truse de prim ajutor (spălare ochi etc.). 80. În punctele de stocare temporară a deşeurilor periculoase chimice, dulapul cu rafturi pentru păstrarea deşeurilor este împărţit în mai multe secţiuni, în care sînt depozitate deşeuri chimice cu caracteristici diferite. 81. Deşeurile chimice cu caracteristici de pericol similar sînt depozitate împreună. 82. Suprafaţa spaţiilor centrale de stocare temporară pentru deşeuri periculoase permite depozitarea volumului de deşeuri acumulate în intervalul dintre două îndepărtări succesive ale acestora. 83. Spaţiul central de stocare temporară a deşeurilor periculoase este separat funcţional de restul construcţiei/subdiviziuni. 84. Încăperile/spaţiile de păstrare a echipamentului de curăţare, a echipamentului individual de protecţie şi a recipientelor pentru deşeuri sînt amplasate în vecinătatea spaţiului central de stocare temporară a deşeurilor. 85. În spaţiul central de stocare temporară a deşeurilor este efectuată dezinsecţia şi deratizarea în scopul prevenirii apariţiei vectorilor bolilor infecţioase (insecte, rozătoare). 86. Deşeurile periculoase chimice cu compoziţie diferită sînt stocate separat, pentru a evita reacţii chimice nedorite. 87. Mijloacele adecvate de stocare a deşeurilor chimice corespund pericolului prezentat de deşeul stocat. 88. În procesul de stocare a deşeurilor trebuie asigurată prevenirea pierderii deşeurilor prin evaporare şi scurgere. 89. Se interzice funcţionarea spaţiilor centrale de stocare temporară a deşeurilor rezultate din activitatea medicală pe amplasamente situate în afara instituţiilor medico-sanitare sau care nu

aparţin operatorilor economici care realizează operaţii de tratare sau eliminare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală. 90. Se interzice depunerea deşeurilor rezultate din activitatea medicală în containerele comune ale clădirilor de locuit. 91. Deşeurile asimilabile celor municipale, identificate cu codul 20 03 01 în Lista deşeurilor sînt stocate conform prevederilor pct.24 din Regulamentul sanitar privind condiţiile de igienă pentru instituţiile medico-sanitare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.663 din 23 iulie 2010, iar evacuarea lor se realizează de către un operator economic autorizat în conformitate cu art.25 din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile de către autorităţile abilitate prin art.24 din această lege.   Capitolul V TRANSPORTAREA DEŞEURILOR 92. Transportarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală, inclusiv a celor periculoase, pînă la locul de tratare sau eliminare se efectuează cu respectarea prevederilor privind protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei stipulate în art.4 din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile. 93. Transportarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală periculoase pe drumurile publice pînă la locul de tratare sau eliminare şi transferul acestora pentru eliminare finală peste frontieră se realizează în corespundere cu cerinţele stabilite în art.44 şi 64 din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile, Acordul european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), la care Republica Moldova a aderat prin Hotărîrea Parlamentului nr.44-XIV din 4 iunie 1998, şi Regulamentul transporturilor rutiere de mărfuri periculoase, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.589 din 24 iulie 2017. 94. Deşeurile periculoase şi nepericuloase se transportă separat. 95. Transportarea deşeurilor periculoase în incinta instituţiilor medico-sanitare se efectuează pe un circuit separat de cel al pacienţilor şi vizitatorilor. 96. Deşeurile rezultate din activitatea medicală se transportă în incinta instituţiei medicosanitară cu ajutorul unor cărucioare speciale şi al containerelor mobile. 97. Cărucioarele şi containerele mobile utilizate în instituţiile medico-sanitare se curăţă şi se dezinfectează după fiecare utilizare, în locul unde sînt descărcate, utilizînd produse biocide înregistrate în Republica Moldova. 98. Deşeurile rezultate din activitatea medicală periculoase şi nepericuloase sînt predate de către instituţia producătoare operatoriilor economici autorizaţi în conformitate cu art.25 din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile de către autorităţile abilitate prin art.24 din legea menţionată pe bază de contract, care include: 1) cantitatea, per tip, de deşeuri transportate; 2) itinerarul de transportare a deşeurilor; 3) definirea responsabilităţii fiecărei părţi pentru orice consecinţe nefavorabile rezultate din prezentarea unor informaţii neautentice, manipularea incorectă a deşeurilor, în urma producerii avariilor ori a unor situaţii excepţionale; 4) indicarea autorizării tratării şi/sau a eliminării deşeurilor (în funcţie de tipul deşeurilor) sau contractării serviciilor respective cu un operator economic autorizat pentru aceste servicii în conformitate cu art.25 din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile de către autorităţile abilitate prin art.24 din legea menţionată; 5) pentru tipurile de deşeuri care necesită tratare anterior eliminării se indică modul de tratare, amplasarea instalaţiilor şi termenul de valabilitate al autorizaţiei pentru exploatarea lor; 6) obligaţiile operatorului economic autorizat de tratare contractat privind confirmarea încheierii operaţiunilor de tratare a deşeurilor în termen de 180 zile după primirea lor (expedierea electronică în adresa producătorului de deşeuri rezultate din activitatea medicală şi a Inspectoratului pentru Protecţia Mediului a copiilor fişei de tratare, completate conform formularului aprobat de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului; 7) obligaţiile persoanei responsabile de eliminare privind confirmarea recepţiei deşeurilor pe parcursul a trei zile lucrătoare (trimiterea electronică pe adresa producătorului de deşeuri

rezultate din activitatea medicală şi a Inspectoratului pentru Protecţia Mediului a copiilor fişei de eliminare, completate conform formularului aprobat de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului). 99. În situaţia în care o instituţie medico-sanitară este amplasată în mai multe clădiri situate în locaţii diferite, transportarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală se realizează prin intermediul operatorilor economici prestatori de servicii, contractaţi de către instituţia medicosanitară conform prevederilor pct.98 din prezentul Regulament sanitar. 100. Instituţia medico-sanitară, în calitate de producător, are obligaţia să se asigure că, pe toată durata gestionării deşeurilor – de la manipularea în incinta instituţiei şi pînă la încărcarea containerelor în autovehiculul destinat transportării – sînt respectate toate măsurile impuse de Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile, prezentul Regulament sanitar şi de prevederile contractelor încheiate cu operatorii economici prestatori de servicii pentru transportarea deşeurilor.   Capitolul VI TRATAREA 101. Procesele şi metodele folosite pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală nu trebuie să pună în pericol sănătatea publică şi mediul şi trebuie să respecte următoarele cerinţe: 1) nu prezintă pericol pentru apă, aer, sol, faună sau vegetaţie; 2) nu prezintă impact negativ asupra sănătăţii populaţiei din zonele rezidenţiale învecinate; 3) nu produce poluare fonică şi miros neplăcut; 4) nu afectează peisajele sau zonele protejate. 102. La alegerea metodei de tratare se ţine cont de tipul deşeurilor, factorii de mediu şi de siguranţă, capacităţile tehnologice şi prevederile Legii nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile şi ale prezentului Regulament sanitar. 103. Tratarea deşeurilor periculoase poate fi externalizată, prin predarea, pe baza contractului de prestări servicii, către operatorii economici autorizaţi în conformitate cu art.25 din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile de către autorităţile abilitate prin art.24 din legea menţionată pentru tratarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală pe tipuri de deşeuri, cu excepţia deşeurilor infecţioase identificate cu codul 18 01 03* în anexa la prezentul Regulament sanitar, produse în laboratoarele microbiologice şi/sau de la pacienţi cu boli transmisibile extrem de contagioase, care necesită tratare la sursa generării. 104. Fiecare proces de tratare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală se înregistrează în Registrul de evidenţă a tratării deşeurilor rezultate din activitatea medicală, ţinut de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului conform prevederilor Legii nr.71XVI din 22 martie 2007 cu privire la registre. 105. Tratarea deşeurilor tăietoare-înţepătoare şi infecţioase identificate cu codul 18 01 01 şi 18 01 03* în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar se realizează prin tratare termică la temperaturi scăzute care asigură dezinfectarea/sterilizarea cu tocareamărunţirea deşeurilor. 106. Alte metode pentru tratarea deşeurilor tăietoare-înţepătoare şi infecţioase identificate cu codul 18 01 01 şi 18 01 03* în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar se acceptă după avizarea de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, cu condiţia asigurării dezinfecţiei/sterilizării lor şi a respectării Legii nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile. 107. Instituţiile medico-sanitare pot trata deşeurile tăietoare-înţepătoare şi infecţioase identificate cu codul 18 01 01 şi 18 01 03* în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar în instalaţii proprii de decontaminare termică la temperaturi scăzute, prevăzute cu echipament de tocare-mărunţire a deşeurilor. 108. Pentru tratarea deşeurilor tăietoare-înţepătoare şi infecţioase identificate cu codul 18 01 01 şi 18 01 03* în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar se utilizează autoclave cu următoarele principii de activitate: gravitaţionale, autoclave prevacuum sau alte tehnologii avansate.

109. Validarea procesului de tratare prin autoclavare a deşeurilor tăietoare-înţepătoare şi infecţioase identificate cu codul 18 01 01 şi 18 01 03* în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar se efectuează cel puţin de fiecare dată prin aplicarea indicatorilor chimici şi periodic (săptămînal sau la fiecare 40 ore de utilizare) biologic, dar nu se limitează doar la cele listate. 110. La tratarea deşeurilor tăietoare-înţepătoare şi infecţioase identificate cu codul 18 01 01 şi 18 01 03* în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar se asigură reducerea nivelului de inactivare microbiană: pentru bacteriile vegetative, fungi, virusuri lipofile/hidrofile, paraziţi şi micobacteria – cel puţin 6 Log10; iar pentru sporii de Geobacillus stearothermophilus şi Bacillus atrophaeus la – cel puţin 4 Log10. 111. Atît instituţiile medico-sanitare, cît şi operatorul economic care deţin instalaţii de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor medicale periculoase trebuie să prezinte operatorului de eliminare finală a deşeurilor un act justificativ care atestă faptul că deşeurile au fost decontaminate şi nu prezintă pericol biologic. 112. Se admite tratarea deşeurilor infecţioase identificate cu codul 18 01 03* în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar prin dezinfecţia chimică doar pentru deşeurile lichide (sînge, urină, masele fecale şi vomitive etc.). 113. În funcţie de opţiunile de tratare, deşeurile de medicamente identificate cu codul 18 01 09 în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar înainte de tratare sînt sortate după formă (solide, semisolide, pulberi, lichide, aerosoli) sau substanţa activă şi sînt etichetate. 114. În funcţie de riscurile generate, deşeurile de medicamente identificate cu codul 18 01 09 în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar sînt tratate prin una dintre următoarele metode: 1) încapsularea cu mortar cu conţinut de 65% deşeuri de medicamente zdrobite; 15% var; 15% ciment şi 5% apă în containere din masă plastică sau metal, care, ulterior, sînt ermetic închise şi îngropate la depozitul de deşeuri; 2) degradarea chimică în conformitate cu recomandările producătorului în cazul disponibilităţii materialelor necesare şi testării de laborator; 3) diluarea în cantităţi mari de apă, cu revărsarea ulterioară în sistemul de canalizare, cu excepţia deşeurilor toxice; 4) incinerarea la temperaturi de +1200°C şi mai mult în instalaţii dotate cu echipament de control al poluării, cu condiţia respectării cerinţelor stipulate în Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile. 115. Deşeurile: chimice, de medicamente citotoxicele/citostaticele identificate cu codul 18 01 06* şi 18 01 08* în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar nu pot fi deversate în canalizare. 116. Deşeurile de medicamente citotoxice/citostatice identificate cu codul 18 01 08* în Lista deşeurilor şi anexa la prezentul Regulament sanitar sînt tratate prin una dintre următoarele metode: 1) incinerarea la temperaturi de +1200 °C şi mai mult în instalaţii dotate cu echipament de control al poluării, cu condiţia respectării cerinţelor stipulate în Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile; 2) degradarea chimică în conformitate cu recomandările producătorului în cazul disponibilităţii materialelor necesare şi testării de laborator; 3) în lipsa disponibilităţii primelor 2 metode, poate fi utilizată metoda de încapsulare, conform pct.114 subpct. 1) din prezentul Regulament sanitar, cu stocarea ulterioară la depozitul de deşeuri periculoase. 117. Dezinfectanţii cu termenele de valabilitate expirate pot fi utilizaţi pentru curăţarea veceurilor. 118. În cazul lipsei posibilităţii tratării sigure, deşeurile chimice cu conţinut de mercur şi cadmiu sînt depozitate în locuri special destinate pentru deşeurile periculoase.   Capitolul VII ELIMINAREA FINALĂ

119. Eliminarea deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală se efectuează în conformitate cu reglementările specifice fiecărei categorii de deşeu, în corespundere cu operaţiunile de eliminare stipulate în anexa nr.1 la Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile. 120. În scopul recuperării finale, produsele chimice, îndeosebi cu conţinut de mercur şi cadmiu, citotoxicele/citostaticele şi medicamentele care au devenit deşeuri identificate cu codurile 18 01 06*, 18 01 08* şi 18 01 09 în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar sînt returnate/întoarse producătorului sau donatorului. 121. Metodele de eliminare utilizate trebuie să asigure distrugerea rapidă şi completă a factorilor cu potenţial nociv pentru mediu şi pentru starea de sănătate a populaţiei. 122. Modalităţile de eliminare finală a deşeurilor rezultate din activitatea medicală sînt următoarele: 1) stocarea la depozitele de deşeuri municipale autorizate a deşeurilor nepericuloase în conformitate cu art.25 din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile de către autorităţile abilitate prin art.24 din legea menţionată; 2) incinerarea, numai pentru tipurile de deşeuri medicale pentru care este interzisă tratarea prin decontaminare termică la temperaturi scăzute, deşeurile anatomopatologice, chimice, de medicamente citotoxice şi citostatice identificate cu codurile 18 01 02, 18 01 06* şi 18 01 08* în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar, cu respectarea prevederilor legale. Emisiile în aer şi în apă provenite de la instalaţiile de incinerare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală nu trebuie să depăşească valorile-limită de emisie stabilite de legislaţia de mediu şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Reziduurile sedimentare provenite din curăţarea cazanelor, filtrelor, canalelor şi a coşurilor de fum ale instalaţiilor de incinerare, fiind foarte periculoase, necesită a fi eliminate în locuri speciale destinate pentru înhumarea deşeurilor periculoase; 3) stocarea în depozitul de deşeuri periculoase autorizate a deşeurilor periculoase, iar a celor tăietoare-înţepătoare şi infecţioase identificate cu codurile 18 01 01 şi 18 01 03* în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar, după tratarea obligatorie. 123. Deşeurile anatomopatologice identificate cu codul 18 01 02 în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar sînt eliminate prin înhumare în cimitir, în locuri special destinate, în lipsa acestora pot fi compostate în gropi speciale. Compostarea în gropi speciale va fi aplicată pînă la crearea instalaţiilor de cremare. 124. Cerinţele gropilor destinate compostării deşeurilor anatomopatologice identificate cu codul 18 01 02 în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar prevăzute în pct.123 din prezentul Regulament sanitar sînt: 1) pot fi amplasate în zona gospodărească a instituţiilor medico-sanitare, izolate de zonele funcţionale curative şi serviciile auxiliare cu cerinţe igienice printr-un coridor verde din aburi sau arbuşti la o distanţă de cel puţin 30 m de acestea; 2) nu se admite amplasarea pe teritoriul zonelor de protecţie sanitară şi/sau teritoriul traversat de magistrale inginereşti, comunale, urbane sau rurale (reţele de apeduct, canalizare, termice, linii electrice, oleo- şi gazoducte); 3) nu poluează apele subterane; 4) sînt construite din beton care asigură impermeabilitatea gropii; 5) partea superioară este închisă cu un capac cu lacăt care asigură accesul autorizat; 6) după umplerea a fiecărui 0,5 m este turnat un strat de minumum 15 cm grosime de sol, care asigură excluderea formării gazelor şi/sau a mirosurilor; 7) după umplerea finală este zidită şi asigurată arhivarea documentaţiei privind amplasarea şi capacitatea, în scopul, ca pe viitor, locul înhumării să fie curăţat. 125. Deşeurile anatomopatologice identificate cu codul 18 01 02 în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar înainte de eliminare, prin utilizarea compostării, sînt dezinfectate. 126. Deşeurile asimilabile celor municipale identificate cu codul 20 03 01 în Lista deşeurilor nu necesită tratare specială şi se includ în ciclul de eliminare a deşeurilor municipale.

127. Excepţie de la prevederile pct.126 din prezentul Regulament sanitar fac deşeurile provenite din spitalele/secţiile şi/sau de la persoanele cu boli contagioase care sînt tratate ca deşeurile infecţioase identificate la codul 18 01 03* în Lista deşeurilor şi în anexa la prezentul Regulament sanitar înainte de a fi preluate de serviciile de salubritate. 128. Deşeurile biodegradabile pot fi eliminate prin compostare.   Capitolul VIII EVIDENŢA ŞI RAPORTAREA DATELOR ŞI INFORMAŢIILOR PRIVIND DEŞEURILE PRODUSE ŞI GESTIONAREA ACESTORA 129. Fiecare producător de deşeuri rezultate din activitatea medicală asigură ţinerea evidenţei deşeurilor şi transmiterea informaţiei despre deşeurile produse şi gestionarea acestora în conformitate cu prevederile art.55 alin.(7) lit.c) din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile. 130. Producătorul de deşeuri rezultate din activitatea medicală este obligat să ţină o evidenţă cronologică, a cantităţii separată pentru fiecare tip de deşeuri, a informaţiei privind gestionarea acestora, inclusiv a metodelor de tratare, şi a altor informaţii, conform prevederilor art.32 din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile şi actele normative aprobate în temeiul acesteia. 131. Pentru cunoaşterea cantităţilor de deşeuri rezultate din activitatea medicală produse în instituţie medico-sanitară se aplică metodologia elaborată şi aprobată de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale în conformitate cu Sistemul informaţional automatizat „Managementul deşeurilor” (SIAMD) . 132. Pentru asigurarea evidenţei cantităţilor deşeurilor rezultate din activitatea medicală, instituţia medico-sanitară este dotată cu echipament necesar. 133. Instituţiile medico-sanitare sînt responsabile de calitatea datelor colectate şi raportarea lor. 134. Datele generale privind deşeurile sînt utilizate pentru estimarea necesităţilor, inclusiv de ambalaje, containere, spaţii pentru depozitare, transportare, tratare şi eliminare. 135. Informaţia despre deşeurile rezultate din activitatea medicală şi gestionarea deşeurilor se transmite anual Agenţiei de Mediu, prin intermediul Sistemului informaţional automatizat „Managementul deşeurilor” (SIAMD), în conformitate cu art.33 din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile.   Capitolul IX ÎNREGISTRAREA DATELOR PRIVIND DEŞEURILE PERICULOASE PREDATE CONTRACTANŢILOR DE SERVICII PENTRU TRANSPORT, TRATARE ŞI/SAU ELIMINARE 136. Înregistrarea datelor reprezintă controlul ciclului producere-transportare, tratare şi/sau eliminare finală de către producător. 137. Formularul de identificare pentru transportarea, tratarea şi/sau eliminarea finală a deşeurilor periculoase care părăsesc instituţia producătoare în scopul tratării şi/sau eliminării, aprobat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, se completează şi se semnează în 3 exemplare de către producător şi transportator la predarea/primirea fiecărui lot. Un exemplar rămîne la producător, iar celelalte două exemplare se semnează de către operatorul economic care efectuează operaţiunea de tratare şi/sau eliminare finală. După tratarea şi/sau eliminarea finală, un exemplar rămîne la operatorul economic care a efectuat operaţiunea de tratare şi/sau eliminare finală, iar al treilea exemplar se returnează, prin poştă, producătorului de către operatorul economic care a făcut operaţiunea de tratare şi/sau eliminare finală. 138. Formularul de identificare pentru transportarea, tratarea şi/sau eliminarea deşeurilor prevăzute la pct.137 din prezentul Regulament sanitar conţine următoarele date: 1) datele de identificare pentru instituţia producătoare şi pentru operatorii economici prestatori de servicii de transport, tratare şi/sau eliminare; 2) cantităţile, per tip, ale deşeurilor periculoase predate/primite, transportate, tratate şi/sau eliminare;

3) data şi ora pentru fiecare etapă (predare/primire pentru transportarea, predare/primire la operatorul economic care face tratarea şi/sau eliminarea); 4) numele şi semnăturile responsabililor, pentru fiecare etapă, din partea producătorului şi din partea prestatorilor de servicii care au primit/predat deşeurile şi au aplicat procedeul de tratare şi/sau eliminare stipulat în contract; 5) procedura de tratare şi eliminare utilizată.   Capitolul X EDUCAREA ŞI FORMAREA PERSONALULUI 139. Educarea şi formarea în domeniul gestionării deşeurilor rezultate din activitatea medicală sînt integrate în programele de instruire a instituţiilor de învăţămîntul general şi superior al personalului medical la toate etapele de formare continuă. 140. În scopul gestionării eficiente şi sigure a deşeurilor rezultate din activitatea medicală se aplică toate formele de instruire, inclusiv la distanţă. 141. Trebuie instruiţi managerii instituţiilor care produc deşeuri rezultate din activitatea medicală şi personalul implicat în gestionarea acestora. 142. Instituţia medico-sanitară este obligată să asigure educarea şi formarea profesională continuă pentru angajaţii implicaţi în gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală, în următoarele situaţii: 1) la angajare; 2) la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea la un alt post; 3) la introducerea de echipamente noi; 4) la constatarea neregulilor în aplicarea procedurilor operaţionale standard; 5) periodic, dar nu mai rar de 1 dată la 12 luni, indiferent dacă au survenit sau nu schimbări în sistemul de gestionare a deşeurilor.   Capitolul XI SECURITATEA MUNCII 143. Producătorii deşeurilor rezultate din activitatea medicală sînt responsabili de asigurarea condiţiilor sigure de muncă la toate etapele de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală şi a echipamentului individual de protecţie. 144. La manipularea deşeurilor rezultate din activitatea medicală, personalul utilizează echipament individual de protecţie în funcţie de riscul/riscurile potenţiale (fizic, biologic, chimic, radiologic) generate de deşeuri.   Capitolul XII MANAGEMENTUL CAZURILOR DE URGENŢĂ 145. Cazurile de accidente la gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală conform procedurii aprobate de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale sînt raportate persoanei responsabile din instituţia medico-sanitară. 146. Persoana responsabilă de gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală din instituţia medico-sanitară investighează accidentul şi înregistrează în registrul aprobat de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. 147. Producătorii de deşeuri rezultate din activitatea medicală asigură accesul persoanelor expuse riscului biologic la profilaxia postexpunere în conformitate cu Ghidul practic „Siguranţa injecţiilor”, aprobat prin ordinul ministrului sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale. 148. Producătorii de deşeuri rezultate din activitatea medicală aprobă proceduri operaţionale standard pentru managementul accidentelor şi asigură personalul implicat în gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală cu echipament personal de protecţie adecvat.   Capitolul XIII RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA REGULAMENTULUI SANITAR PRIVIND GESTIONAREA DEŞEURILOR REZULTATE DIN ACTIVITATEA MEDICALĂ

149. Nerespectarea prevederilor prezentului Regulament sanitar atrage după sine răspunderea conform prevederilor art.154 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 şi art.65 din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile. 150. Nerespectarea prevederilor prezentului Regulament sanitar, soldată cu poluarea mediului, cu cauzarea de prejudicii atrage după sine răspunderea conform prevederilor art.154 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008 şi art.66 din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile.     Anexă la Regulamentul sanitar privind gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală   Clasificarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală   Codul deşeului Categorii de deşeuri rezultate din activitatea medicală conform Listei deşeurilor (tabel 2) 18 01 01 Deşeuri tăietoare-înţepătoare. Deşeuri care pot produce leziuni mecanice prin înţepare sau obiecte ascuţite tăiere: obiecte ascuţite: ace, acele cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu, (cu excepţia 18 01 03*) pipete, sticlărie de laborator sau altă sticlărie spartă sau nu de unică folosinţă, neîntrebuinţată sau cu termen de expirare depăşit, care nu a intrat în contact cu material potenţial infecţios. În situaţii în care deşeurile mai sus menţionate au intrat în contact cu material potenţial infecţios, inclusiv recipiente care au conţinut vaccinuri, sînt considerate deşeuri infecţioase şi sînt incluse în 18 01 03*. În situaţii în care obiectele ascuţite au intrat în contact cu substanţe/materiale periculoase sînt considerate deşeuri periculoase şi incluse în 18 01 06* sau 18 01 08* 18 01 02 Deşeuri anatomopatologice constînd în ţesuturi, fragmente din organe şi organe umane, fragmente şi organe părţi anatomice, lichide organice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de umane, inclusiv chirurgie şi obstetrică (fetişuri, placente, etc.), părţi anatomice rezultate din laboratoarele recipiente de sînge şi de autopsie, recipient pentru sînge şi sînge conservat etc. Toate aceste deşeuri sînt sînge conservat considerate infecţioase şi sînt incluse în 18 01 03* (cu excepţia 18 01 03) 18 01 03* Deşeuri infecţioase: deşeuri care conţin sau au venit în contact cu sînge ori cu alte fluide deşeuri a căror colectare biologice, perfuzoare cu tubulatură, recipiente care au conţinut sînge sau alte fluide şi eliminare fac obiectul biologice, cîmpuri operatorii, mănuşi, sonde şi alte material de unică folosinţă, comprese, unor măsuri speciale pansamente şi alte materiale contaminate, membrane de dializă, pungi de material plastic privind prevenirea pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite, scutece care provin de la pacienţi infecţiilor infecţioşi, cadavre de animale rezultate în urma activităţilor de cercetare şi experimentare etc. 18 01 04 Îmbrăcăminte şi lenjerie necontaminate, mulaje de ghips , deşeuri rezultate după tratarea deşeuri a căror colectare termică a deşeurilor infecţioase, recipiente care au conţinut medicamente, altele decît şi eliminare nu fac citotoxice şi citostatice etc. obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor 18.01.06* Deşeuri chimice periculoase. Substanţe/produse chimice solide, lichide sau gazoase care produse chimice conţin substanţe ce fac ca deşeurile să fie periculoase (HP1, HP2, HP3, HP4, HP5, HP6, constînd din sau HP7, HP8, HP10, HP11, HP12, HP13, HP14, HP15 menţionate în anexa nr.3 la Legea conţinînd substanţe nr.209 din 29 iulie 2016): acizi, baze, solvent halogenate, alte tipuri de solvent, produse periculoase chimice organice şi anorganice, inclusiv produse reziduale produse în cursul diagnosticului de laborator, soluţii fixatoare sau de developare, produse concentrate utilizate în serviciile de dezinfecţie şi curăţare. Soluţii de formaldehidă etc. 18 01 07 Produse chimice organice şi anorganice (care nu necesită etichetare specifică), produse chimice, altele dezinfectanţi (hipoclorit de sodiu slab concentrat, substanţe de curăţare etc.), soluţii decît cele specificate la antiseptic, deşeuri de la aparatele de diagnoză cu concentraţie scăzută de substanţe 18 01 06* chimice periculoase 18 01 08* Medicamente citotoxice/citostatice expirate, deteriorate sau care nu mai sînt necesare şi medicamente citotoxice deşeuri cu reziduuri mai mult de 20 ml de substanţe/medicamente citotoxice/citostatice şi citostatice

18 01 09 Medicamente care sînt expirate, deteriorate sau care nu mai sînt necesare medicamente altele decît cele specificate 18 01 08* 18 01 10* Capsule sau resturi de amalgam (mercur). Dinţi extraşi care au obstrucţii de amalgam. deşeuri de amalgam de Coroane dentare, punţi dentare, materiale compozite fotopolimerizabile, ciment la tratamentele glasionomer etc. stomatologice   Notă: * Deşeuri periculoase. ** Deşeurile neexemplificate produse în instituţiile medico-sanitare se clasifică conform Listei deşeurilor aprobate în baza art.7 din Legea nr.209 din 29 iulie 2016 privind deşeurile.