Kupdf.net Viorel Iuga Comunicarea Icircn Familie

  



HVWHRLQLĠLDWLYăGHUăVSkQGLUHDFXOWXULLFUHɇWLQH SULQWUHYRUELWRULLGHOLPEăURPkQăGLQ$PHULFDGH1RUG  2IHULP VHUYLFLLFRPSOHWHɇLJUDWXLWHGHHGLWDUHSHQWUXDXWRULFUHɇWLQL FRUHFWXUăSXQHUHvQSDJLQăJUDILFăLQWHULRUɇLFRSHUWă DWULEXLUH,6%1WLSăULUHSURRIHWF  WLSăULUHGHFDUWHvQ68$&DQDGDɇL5RPkQLD FDQWLWăĠLPLFLVDXPDULPLQLPXQ H[HPSODU ODSUHĠXULDFFHVLELOH  FăUĠL3')JUDWXLWH  UHSURGXFHULWLSăULWHGHFăUĠLHOHFWURQLFH3') „SDJ  UHFRQGLĠLRQăULɇLUHSURGXFHULGHFăUĠLYHFKL VFDQăULFRQYHUVLL3')ɇLUHWLSăULUL  WLSăULUHGHPDWHULDOHSHQWUXOXFUăUL GHHYDQJKHOL]DUHɇLPLVLXQH SOLDQWHDILɇHEURɇXULFăUĠLSRɇWDOHHWF  YkQ]ăULGHFDUWHSULQFRUHVSRQGHQĠă H[SHGLĠLHJUDWXLWăvQ68$ɇL&DQDGD SHQWUXFRPHQ]LGHPLQLP  GLVFRXQWJHQHURVSHQWUXOLEUăULL SODWDGXSăYkQ]DUH    'RUYDO$YH'RUYDO4& +6*&$1$'$ 7HO 86   &DQDGD  HPDLOWKHEURWKHUERRN#\DKRRFRP ZZZWKHEURWKHUERRNFRP 

VIOREL IUGA

2014 Viorel Iuga

Editor : Dumitru Roșu Dorval, QC, Canada, H9S 3G7 [email protected]

Imprimat în Canada.

Dépôt légal : 2014 Bibliothèque et Archives nationales du Québec Bibliothèque et Archives Canada ISBN 978-2-924375-09-9 Publié précédemment en Roumanie par Editura Multimedia International ISBN 973-9445-77-2

Cuprins

5

Cuprins Cuvânt înainte ............................................................................. 9 Introducere ................................................................................. 11 CAPITOLUL 1

Principii biblice pentru comunicarea în familie 1. COMUNICAREA ªI CARACTERUL LUI DUMNEZEU .............. 20 1.1. Comunicarea în Trinitate............................................. 21 1.2. Comunicarea între Dumnezeu ºi oameni .................... 21 1.3. Exemplul Domnului Isus ............................................ 26 1.4. Aplicaþii pentru comunicarea în familie ..................... 29 2. COMUNICAREA ÎNTRE OAMENI ................................................. 30 2.1. Comunicarea verbalã ................................................... 30 2.2. Comunicarea prin comportament (nonverbalã) .......... 37 3. COMUNICAREA ÎN CÃSÃTORIE .................................................... 37 3.1. Familii prezentate în Biblie ........................................ 37 3.2. Pasaje din Noul Testament care se referã la viaþa de familie........................................................ 41 3.3. Relaþia dintre Cristos ºi Bisericã ................................ 48 4. ALTE ADEVÃRURI IMPORTANTE DESPRE COMUNICARE, PREZENTATE ÎN BIBLIE .................................. 50 4.1. Distrugerea comunicãrii .............................................. 50 4.2. Comunicarea pozitivã.................................................. 51

6

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

CAPITOLUL 2

Principii biblice pentru comunicarea în familie recomandate în literatura de specialitate 1. PRINCIPII SELECTATE DIN LITERATURA

DE SPECIALITATE ............................................................................ 57 2. PRINCIPII SELECTATE DIN CARTEA ............................................... “ÎNCURAJAREA” SCRISÃ DE LARRY CRABB .......................... 82 3. PRINCIPII SELECTATE DIN CARTEA “MARTE ªI VENUS ÎN DORMITOR” SCRISÃ DE JOHN GRAY .................................. 89 CAPITOLUL 3

Sugestii practice pentru comunicarea familialã 1. EVALUAREA COMUNICÃRII ÎN FAMILIE ................................. 99 1.1. Evaluarea particularã fãcutã de fiecare partener ............................................ 99 1.2. Evaluarea pe care o fac soþii împreunã .................... 103 1.3. Evaluarea comunicãrii familiale prin compararea cu standardele specialiºtilor .................. 105 2. MODALITÃÞI DE ÎMBUNÃTÃÞIRE A COMUNICÃRII ÎN FAMILIE ..................................................... 106 2.1. Ce trebuie sã îmbunãtãþeascã un cuplu pentru a avea o mai bunã comunicare în familie? ............... 106 2.2. Cum îºi poate îmbunãtãþi un cuplu atitudinile ºi capacitatea de a comunica? ................................... 107 3. AVANTAJELE COMUNICÃRII ÎN SCRIS .................................... 110 4. TIMPUL POTRIVIT PENTRU COMUNICAREA ÎN FAMILIE ....................................................... 111

Cuprins

7

5. MODELUL LUI PAVEL PENTRU COMUNICARE .................... 113 6. REGULI DE AUR ÎN COMUNICAREA FAMILIALÃ ................ 114 6.1. Cãutaþi sã înþelegeþi cât mai bine mesajele partenerului ................................................ 114 6.2. Cãutaþi sã transmiteþi mesaje precise, clare, care pot fi înþelese cu uºurinþã .................................. 114 6.3. Cãutaþi continuu sã vã specializaþi în comunicare ............................................................ 115 6.4. Cãutaþi ajutorul lui Dumnezeu ................................. 115s CAPITOLUL 4

Comunicarea între pãrinþi ºi copii 1. MOTIVÂND PÃRINÞII LA O COMUNICARE

EFICIENTÃ CU COPIII LOR ......................................................... 120

2. ÎNCURAJÂND COPIII SÃ COMUNICE 3.

DESCHIS CU PÃRINÞII LOR ......................................................... 122 OFERIND SUGESTII PRACTICE PENTRU COMUNICAREA PÃRINTE-COPIL .............................................. 123

3.1. Comunicarea cu preºcolarii....................................... 123 3.2. Comunicarea cu copiii între 7-13 ani ....................... 129 3.3. Comunicarea cu adolescenþii .................................... 130 CAPITOLUL 5

Concluzii ºi sugestii pentru studii ulterioare 1. CONCLUZII ....................................................................................... 145 1.1. Modul de comunicare al partenerilor este influenþat de diverºi factori ............................... 145 1.2. Partenerii pot învãþa sã comunice atât între ei cât ºi cu copiii ....................................... 146

8

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

1.3. Învãþarea comunicãrii este un proces care dureazã toatã viaþa ............................................. 147 1.4. Biblia este o sursã extraordinarã în studiul comunicãrii ............................................... 147 2. SUGESTII PENTRU STUDII ULTERIOARE ............................... 148 2.1. Teologia comunicãrii eficiente în cãsnicie ............... 149 2.2. Studiul istoricului comunicãrii .................................. 149 2.3. Studiul comunicãrii cu întreaga familie ................... 150 CAPITOLUL 6

Anexe 1. ÎNTREBÃRI CONCRETE DESPRE COMUNICARE ................. 153 1.1. Întrebãri referitoare la comunicarea între soþi ............................................... 153 1.2. Întrebãri referitoare la comunicarea între pãrinþi ºi copii ............................. 162 2. CHESTIONARE .......................................................................... 165 CAPITOLUL 7

Bibliografie

Cuvânt înainte

9

Cuvânt înainte Aceastã carte este rezultatul multor rugãciuni ºi al implicãrii multor oameni. Realitatea aceasta mã îndatoreazã, dar îmi oferã ºi bucuria de a adresa un cuvânt de mulþumire: - Familiilor membrilor din comitetul Bisericii Creºtine Baptiste "Speranþa" Arad; - Tuturor membrilor Bisericii "Speranþa" pentru atmosfera de liniºte ºi încurajare pe care o creeazã ºi o promoveazã; - Soþiei mele, Didina Eugenia Iuga, care a avut ºi are încã multã rãbdare cu mine în lungul proces de transpunere în practicã a teoriei despre comunicare; - Doamnei profesoare, Eliþa Blãgãu, care cu multã rãbdare ºi competenþã a citit ºi corectat acest material ori de câte ori a fost nevoie; - Lui Dumnezeu, care fiind interesat în fericirea fiecãrei familii, mi-a dãruit putere pentru adunarea materialului. Sunt convins cã El le va da celor care îl vor citi putere pentru a-l pune în practicã.

Introducere

11

Introducere

P

robabil cã mulþi dintre cei care þineþi în mânã aceastã carte cunoaºteþi deja interesul meu pentru viaþa de familie. Dumneavoastrã ºtiþi deci, cã la începutul activitãþii mele scriitoriceºti, constatând lipsa acutã de material informativ în ce priveºte pregãtirea pentru viaþa de familie ºi nevoia unor lucruri concrete ºi practice pentru tinerii familiºti, am scris ºi publicat “Visul Familiei”. La cerinþele insistente ale familiºtilor, am considerat cã este important sã ofer ceva mai concret familiilor deja încheiate ºi astfel am scris ºi publicat “Showul Familiei”. Dupã publicarea acestor cãrþi mã aºteptam sã vãd schimbãri substanþiale în viaþa unor familii. Spre surprinderea mea, am constatat cã multe familii continuã sã se confrunte cu destule probleme. Aºadar, am încercat sã aflu care ar putea fi cauza acestora. Eram sigur cã acum toþi familiºtii interesaþi de o familie fericitã, pe lângã învãþãtura Bibliei - care prezintã principiile Creatorului pentru o familie fericitã - puteau avea ºi materiale care sã dezvolte ºi sã aplice principiile biblice pentru generaþia prezentã. Din discuþiile cu mai mulþi familiºti, am început sã intuiesc cã problema ar consta, de fapt, nu numai în lipsa informaþiilor, ci în lipsa unei comunicãri corecte în viaþa de familie. Pentru o mai bunã informare, am conceput ºi distribuit un chestionar unor slujitori ai altarelor în bisericile din Arad. Acesta era destinat sã aflu pãrerea dumnealor în ce priveºte situaþia familiilor din bisericile

12

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

pe care le pãstoresc, ºi în mod deosebit, aspectul comunicãrii în familie. Rezultatul chestionarelor a întãrit intuiþia mea cã este nevoie acutã de un material în domeniul comunicãrii familiale. Pentru a-mi întãri ºi mai mult aceastã convingere, am conceput ºi distribuit un al doilea chestionar, care a fost oferit la 100 de familii dintr-o bisericã. Informaþiile obþinute au întãrit ºi mai mult convingerea mea cã ceea ce citeam în literatura de specialitate din Vest începe sã fie o problemã actualã ºi în familiile noastre. Lipsa unei comunicãri eficiente îºi fãcea simþitã prezenþa în tot mai multe familii ºi crea tot mai multe probleme. Astfel, am pornit într-o încercare timidã de a face ceva pentru familiile în aceastã situaþie. Am început prin a face un curs care sã ajute soþii sã comunice mai bine. Am conceput acest curs ºi, dupã ce l-am încercat în familie ºi am fãcut corecturile necesare, l-am oferit la 10 familii din bisericã pentru a-ºi exprima opinia asupra subiectelor abordate ºi asupra metodei de lucru. În urma sugestiilor primite de la aceste familii, am fãcut alte corecturi, ca apoi sã ofer acest material altor 15 familii, care urmau sã îl lucreze ºi sã îmi împãrtãºeascã observaþiile necesare pe marginea acestui studiu. La sfârºitul a trei luni de studiu - deºi studiul este fãcut pentru a fi parcurs într-o lunã - din discuþiile cu aceºti familiºti, am constatat cã lecþiile sunt bune, dar cursul mai are nevoie de un anumit material. Greºeala mea a constat în aceea cã eu presupuneam cã fiecare cuplu ar ºti, în general, cât de importantã este comunicarea ºi de asemenea cã ar ºti cum sã comunice. Eu presupuneam cã familiºtilor le-ar lipsi doar un material care sã le ofere subiecte practice de discuþie ºi jaloane pentru discutarea acestora. Constatând deci nevoia unui material care sã dea anumite jaloane familiºtilor în domeniul comunicãrii, în alegerea tezei de doctorat am decis sã completez aceastã lacunã ºi, prin urmare, am ales sã scriu în domeniul comunicãrii între soþi. Din aceastã lucrare

Introducere

13

doresc sã prezint în cele ce urmeazã un material care sã ajute familiile atât în teoria, cât ºi în practica comunicãrii în familie. Materialul care urmeazã este împãrþit în câteva capitole: Capitolul întâi prezintã bazele biblice ale comunicãrii în familie. Am considerat cã este foarte important sã începem cu începutul, cu ceea ce ne spune Creatorul familiei despre comunicarea care trebuie sã existe între membrii fiecãrei familii. Capitolul doi prezintã gânduri preluate din conceptul unor specialiºti în ceea ce priveºte comunicarea familialã. Mulþumesc lui Dumnezeu cã pe parcursul a câtorva ani am avut ocazia sã studiez, referitor la aceastã temã, multã literaturã scrisã de unii dintre cei mai practici, mai competenþi ºi mai citiþi autori. La sfârºitul acestui capitol, voi analiza douã modele de comunicare. Vreau sã fac încã de acum precizarea cã aceste prime douã capitole conþin foarte multe informaþii ºi, deci, nu pot fi reþinute doar la o simplã lecturare. Cel care intenþioneazã sã se adânceascã în ele va trebui sã revinã la principiile respective. Capitolul trei, în schimb, încearcã sã prezinte gânduri practice pentru comunicarea între soþi. Deºi în lucrarea de doctorat nu m-am aventurat în a trata comunicarea dintre pãrinþi ºi copii, am considerat absolut necesar sã adaug în aceastã carte Capitolul patru, care sã prezinte un material abordând ºi acest domeniu. Dupã cum este de aºteptat, materialul acesta se va încheia cu câteva concluzii ºi recomandãri practice, cuprinse în Capitolul cinci. Poate cã ºi tu, cel care citeºti aceste rânduri, eºti una dintre acele persoane deosebit de aglomerate ºi în acelaºi timp foarte selective în domeniul literaturii pe care o aºezi în sufletul ºi mintea ta. Dacã te întrebi cui îi este destinatã aceastã carte, trebuie sã ºtii cã, deºi aceastã carte trateazã comunicarea în viaþa de familie, principiile ei se aplicã oricãrui domeniu de comunicare. Astfel stând lucrurile, consider cã fiecare cititor, familist sau

14

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

nu, poate câºtiga mult citind acest material. De asemenea, aº vrea sã fac precizarea cã aceastã carte nu este prea grea pentru începãtori, dar nici prea simplã pentru cei care au puse anumite baze ale comunicãrii. Acest material este scris în aºa fel încât fiecare cititor va înþelege ºi folosi informaþiile prezentate în funcþie de cunoaºterea anterioarã ºi în mãsura intensitãþii dorinþei de cunoaºtere ºi de aplicare. De asemenea, trebuie sã fac precizarea cã, deºi cartea este folositoare celor care o citesc în ordinea în care a fost aranjatã, nu deranjeazã cu nimic dacã cineva va începe cu acel capitol sau cu acele aspecte în care este interesat mai mult. Având în vedere cã toþi cei care citiþi acest material sunteþi oameni înþelepþi ºi capabili, mã opresc aici cu precizãrile ºi vã ofer acest material cu cea mai mare bucurie. Rugãciunea mea este ca Dumnezeu sã vã ajute sã îl înþelegeþi ºi sã-l aplicaþi pentru fericirea familiilor dumneavoastrã, precum ºi a multor alte familii.

Autorul

Principii biblice pentru comunicarea în familie

1 S U M A R

15

Principii biblice

pentru comunicarea în familie 1. COMUNICAREA ªI CARACTERUL LUI DUMNEZEU 1.1. Comunicarea în Trinitate 1.2. Comunicarea între Dumnezeu ºi oameni 1.2.1. Dumnezeu Se prezintã ca Unul care comunicã 1.2.2. Dumnezeu Se reveleazã în special familiei Sale alese 1.2.3. Dumnezeu vorbeºte în moduri diferite 1.2.4. Dumnezeu ajutã oamenii sã înþeleagã mesajul 1.2.5. Dumnezeu comunicã întotdeauna potrivit cu situaþia, doar adevãrul 1.3. Exemplul Domnului Isus 1.3.1. La fel ca Dumnezeu-Tatãl, Domnul Isus a fost deosebit de interesat în comunicarea cu oamenii 1.3.2. La fel ca Dumnezeu-Tatãl, Domnul Isus a avut o comunicare specialã ºi apropiatã cu aceia care Îi aparþineau 1.3.3. La fel ca Dumnezeu-Tatãl, Domnul Isus a comunicat întotdeauna adevãrul 1.3.4. La fel ca Dumnezeu-Tatãl, Domnul Isus a ales

16

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

S U M A R

metoda Sa de comunicare bazatã pe mai mulþi factori 1.4. Aplicaþii pentru comunicarea în familie 1.4.1. Comunicarea este iniþiatã de cel interesat în relaþie 1.4.2. Partenerii noºtri meritã o atenþie specialã în comunicare 1.4.3. Este rãspunderea noastrã sã comunicãm în modurile în care ceilalþi pot sã ne înþeleagã 1.4.4. Indiferent ce, cui ºi când vrem sã comunicãm, noi trebuie sã comunicãm întotdeauna adevãrul 1.4.5. Pentru o bunã comunicare cu partenerii noºtri, trebuie sã avem o relaþie bunã cu Dumnezeu 1.4.6. Comunicarea eficientã vine în urma ascultãrii, iubirii ºi iertãrii partenerului 2. COMUNICAREA ÎNTRE OAMENI 2.1. Comunicarea verbalã 2.1.1. Comunicarea eficientã vine în urma ascultãrii 2.1.2. Comunicarea eficientã cere mãsurã ºi motivaþie corectã 2.1.3. Comunicarea eficientã cântãreºte puterea cuvintelor 2.1.4. Comunicarea eficientã este rezultatul prezenþei Duhului Sfânt 2.1.5. Comunicarea eficientã întãreºte relaþia 2.1.6. Învãþãturi despre comunicare din Efeseni, cap. 4 PRINCIPIUL 1:

Comunicaþi cu onestitate PRINCIPIUL 2:

Controlaþi-vã mânia

Principii biblice pentru comunicarea în familie

17

PRINCIPIUL 3:

Reparaþi relaþia cât mai repede posibil PRINCIPIUL 4:

S

Oferiþi, nu aºteptaþi doar sã primiþi PRINCIPIUL 5:

Vorbiþi pentru edificare PRINCIPIUL 6:

U

Urmaþi modelul lui Dumnezeu 2.2. Comunicarea prin comportament 2.2.1. Comunicarea între creºtini 2.2.2. Comunicarea între creºtini ºi necreºtini 2.2.3. Comunicarea între pãrinþi ºi copii 2.2.4. Comunicarea între soþi ºi soþii 2.2.5. Comunicarea între stãpâni ºi robi 2.2.6. Comunicarea între cetãþeni ºi guvern

M

3. COMUNICAREA ÎN CÃSÃTORIE

A R

3.1. Familii prezentate în Biblie 3.1.1. Comunicarea este evidenþiatã la orice familie bunã 3.1.2. Comunicarea este importantã pentru împlinirea rolurilor 3.1.3. Comunicarea este rezultatul unor relaþii bune în familie 3.1.4. Comunicarea poate fi folositã ºi în mod distructiv 3.2. Pasaje din Noul Testament care se referã la viaþa de familie PRINCIPIUL 1:

Comunicarea este necesarã pentru împlinirea planului lui Dumnezeu cu privire la rolul partenerilor

18

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

PRINCIPIUL 2:

În comunicare, cãutaþi folosul partenerului PRINCIPIUL 3:

S

Pentru eficienþã, combinaþi în mod înþelept mai multe moduri de comunicare PRINCIPIUL 4:

Imitaþi modele bune PRINCIPIUL 5:

U M

Urmãriþi creºterea lãuntricã înaintea abilitãþii de a comunica PRINCIPIUL 6:

Comunicaþi ca egali 3.3. Relaþia dintre Cristos ºi Bisericã 3.3.1. Cum comunicã Isus cu Biserica Lui? 3.3.2. Ce comunicã Isus cu Biserica Sa? 3.3.3. Cum ar trebui sã-I rãspundã Biserica lui Cristos? 3.3.4. Ce ar trebui sã comunice Biserica cu Cristos? 4. ALTE ADEVÃRURI IMPORTANTE DESPRE COMUNICARE, PREZENTATE ÎN BIBLIE

A R

4.1. Distrugerea comunicãrii înseamnã distrugerea comunitãþii 4.2. Comunicarea pozitivã poate preveni ºi rezolva problemele

Principii biblice pentru comunicarea în familie

1

Principii biblice

pentru comunicarea în familie

Î

Principii biblice pentru comunicarea în familie

19

n procesul culegerii materialului care urma sã mã ajute în determinarea factorilor implicaþi în comunicarea eficientã, am folosit douã surse: Biblia ºi multe alte cãrþi, reviste, casete sau publicaþii care trateazã acest subiect. În acest capitol vor fi prezentate principiile biblice ale comunicãrii, principii care constituie baza standardelor de învãþare a cuplurilor despre modalitãþile de comunicare ºi îmbunãtãþire a comunicãrii familiale. Eu am convingerea cã Dumnezeu este Creatorul vieþii de familie. “Domnul Dumnezeu a zis: «Nu este bine ca omul sã fie singur; am sã-i fac un ajutor potrivit pentru el»” (Geneza 2:18). Crezând cu certitudine cã Biblia face cunoscutã voia lui Dumnezeu pentru fiecare domeniu al vieþii, am cãutat în paginile ei învãþãtura specificã despre comunicarea în familie. Impresia mea iniþialã a fost cã Biblia conþine doar câteva referiri directe la familie sau la comunicarea în familie. Pe parcursul procesului de cercetare, mi-am dat seama însã cã aveam aceastã impresie deoarece eu cãutam

20

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

în Biblie în mod deosebit cuvântul “comunicare” ºi nu ideea de comunicare. Este adevãrat cã Biblia foloseºte acest cuvânt doar de câteva ori ºi în nici unul din cazurile respective nu face referiri specifice la viaþa de familie. Aºteptam, de asemenea, sã gãsesc multe pasaje în Scripturã conþinând instrucþiuni specifice pentru comunicarea verbalã. Am gãsit cu surprindere cã Biblia nu conþine prea multe instrucþiuni de felul acesta, adresate direct cuplurilor sau partenerilor. Apoi, dupã o examinare mai atentã ºi adâncã, mi-am dat seama cã Biblia are, într-adevãr, multe de spus despre comunicare. Ea este o Carte de comunicare. Este Cartea pe care Însuºi Dumnezeu a folosit-o pentru a comunica voia Lui pentru viaþa noastrã. Ken Durham (1986) spunea: “Biblia începe cu prezentarea lui Dumnezeu drept Creatorul divin care comunicã.” (p. 14) Vorbind despre sursele din care o familie poate învãþa sã comunice, H. Norman Wright, (1985) spune: “Cuvântul lui Dumnezeu este cea mai eficientã sursã pentru a învãþa sã comunicãm. În el veþi gãsi tiparul funcþional pentru realizarea unor relaþii sãnãtoase.” (pag. 138) 1. COMUNICAREA ªI CARACTERUL LUI DUMNEZEU Este uºor pentru oricine care citeºte ºi studiazã Biblia sã vadã cã Dumnezeu comunicã. De vreme ce Dumnezeu este perfect în toate lucrãrile Sale, El este perfect ºi în procesul comunicãrii. Sunt conºtient cã nici o analizã sau un comentariu amplu nu ar fi îndeajuns pentru a prezenta pe larg acest subiect, aºa cã nu intenþionez sã fac o dizertaþie pe aceastã temã. În acelaºi timp, sunt conºtient cã nu fiecare aspect al comunicãrii lui Dumnezeu poate fi aplicat comunicãrii în familie. În orice caz, partenerii de cãsnicie, ca orice om de altfel, pot afla în modelul de comunicare a lui Dumnezeu, învãþãturi care pot fi aplicate ºi practicate în comunicarea din familie.

Principii biblice pentru comunicarea în familie

21

Aº dori sã observãm cã Biblia Îl prezintã pe Dumnezeu comunicând în urmãtoarele domenii: 1.1. Comunicarea în Trinitate Biblia vorbeºte despre relaþia dintre Dumnezeu-Tatãl, Domnul Isus Cristos ºi Duhul Sfânt ca fiind o relaþie unitarã ºi perfectã. Biblia prezintã foarte clar faptul cã o astfel de relaþie, ca aceea din Trinitate, presupune comunicare. Dumnezeu comunicã cu El Însuºi ºi hotãrãºte crearea omului (Geneza 1:26). De asemenea, El comunicã cu El Însuºi (în Trinitate) când hotãrãºte viitorul pentru prima familie, dupã ce membrii acesteia au pãcãtuit (Geneza 3:22). Se pare cã atunci când Dumnezeu a spus cã Îi pare rãu cã l-a creat pe om (Geneza 6:7), acesta a fost tot un dialog în Trinitate. Decizia de a distruge turnul Babel a fost de asemenea o decizie luatã în Trinitate (Geneza 11:6-7). 1.2. Comunicarea între Dumnezeu ºi oameni Biblia prezintã revelaþia de Sine a lui Dumnezeu faþã de om. Ea începe cu comunicarea între Dumnezeu ºi Adam (Geneza 2:16) ºi conþine revelaþia Lui pentru generaþiile trecute, pentru noi ºi pentru generaþiile viitoare, pânã la sfârºitul veacurilor (Matei 24:14). Din revelaþia de Sine a lui Dumnezeu prin Biblie descoperim urmãtoarele: 1.2.1. Dumnezeu Se prezintã ca Unul care comunicã Încã de la început, Biblia Îl prezintã pe Dumnezeu ca fiind interesat în comunicarea cu oamenii. Acest adevãr poate fi vãzut în modul în care Dumnezeu a creat omul. Biblia spune cã Dumnezeu a creat omul “dupã chipul Sãu”. Deoarece Dumnezeu are capacitatea de a comunica, l-a creat ºi pe om cu aceastã capacitate (Geneza 1:26-27). Dupã ce a creat omul, Dumnezeu a comunicat cu el. El i-a spus care îi sunt drepturile, îndatoririle ºi restricþiile (Geneza 1:28-30 ºi 2:15-20). În urma comiterii pãcatului, omul a

22

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

încercat sã evite comunicarea cu Dumnezeu, dar Dumnezeu l-a cãutat, l-a gãsit ºi a comunicat cu el (Geneza 3:18-19). Biblia continuã sã ne relateze despre comunicarea lui Dumnezeu cu Cain ºi cu Abel (Geneza 4:4-15), cu Noe (Geneza 6:13-21) ºi cu Avram (Geneza 12:1-3). Parcurgând Geneza, vom observa comunicarea lui Dumnezeu cu patriarhii, cu prorocii Sãi ºi, uneori cu întregul Sãu popor, cu naþiunea Israel. E drept cã Dumnezeu a comunicat cu poporul Sãu în perioada vechi testamentarã, dar la fel de adevãrat este cã El a comunicat cu oamenii ºi în perioada nou testamentarã. Autorul Epistolei cãtre Evrei evidenþiazã cã întruparea lui Isus Cristos trebuie privitã ca o comunicare a lui Dumnezeu cu întreaga omenire (Evrei 1:2). Apostolul Pavel precizeazã cã motivul scrierii Bibliei îºi are originea în dorinþa lui Dumnezeu de a comunica cu oamenii (2 Timotei 3:16). Trebuie remarcat cã Biblia nu ne spune doar cã Dumnezeu doreºte sã comunice, ci ºi cã El are multe moduri de a-ªi comunica mesajele. Apostolul Pavel le spune creºtinilor din Roma cã Dumnezeu le vorbeºte oamenilor prin creaþia Sa (Romani 1:20) ºi prin conºtiinþa lor (Romani 2:15). Apostolul Petru susþine cã Dumnezeu vorbeºte prin rãbdarea pe care o are cu oamenii (2 Petru 3:9-15). Întreaga Scripturã aratã cã Dumnezeu vorbeºte de multe ori prin oamenii aleºi de El. Aceastã afirmaþie este valabilã atât pentru prorocii Vechiului Testament, cât ºi pentru apostolii ºi slujitorii Sãi din Noul Testament (Matei 10:40-4; Ioan 17:18). 1.2.2. Dumnezeu Se reveleazã în special familiei Sale alese Este adevãrat cã Dumnezeu Se descoperã pe Sine fiecãruia (Matei 24:14, 28:19-20; Ioan 3:16; Faptele Ap. 1:8), dar Biblia spune cã Dumnezeu are moduri deosebite de a comunica cu aceia care aparþin familiei Sale. În zilele de demult, El Se bucura sã stea de vorbã cu Noe (Geneza 6-9), cu Avraam (Geneza 12-18), cu Lot (Geneza 19) ºi cu Iov (Iov 38-42). Dupã alegerea poporului Israel ca naþiune aleasã a Lui, El ªi-a comunicat voia faþã de ei în moduri

Principii biblice pentru comunicarea în familie

23

deosebite, speciale ºi unice. Acest lucru poate fi vãzut în Exod, Levitic, Deuteronom ºi cãrþile prorocilor. În Noul Testament, Dumnezeu le-a vorbit în mod direct ucenicilor, prin Domnul Isus. De aproape 2000 de ani, Dumnezeu îi asistã zilnic pe toþi cei credincioºi în înþelegerea mesajului Sãu prin iluminarea specialã a Duhului Sãu cel Sfânt. 1.2.3. Dumnezeu vorbeºte în moduri diferite Biblia evidenþiazã cã Dumnezeu þine seama de cei cu care comunicã ºi de situaþiile specifice în care se aflã. Sã luãm cazul lui Ilie. Când prorocul era puternic, Dumnezeu i-a vorbit prin foc (1 Împãraþi 18:38). Când prorocul era plin de teamã, Dumnezeu i-a vorbit printr-un susur blând (1 Împãraþi 19:12). Tot Biblia menþioneazã cã Dumnezeu le-a vorbit prin anumite cãi patriarhilor, dar altfel a ales sã-i vorbeascã lui Moise (Numeri 12:6-8). El a comunicat în multe feluri cu prorocii Sãi ºi El comunicã încã în moduri diferite creºtinilor din zilele noastre. Apostolul Ioan spune cã Dumnezeu comunicã prin Duhul Sfânt, care locuieºte în creºtini (1 Ioan 2:27). Existã situaþii în Biblie, care aratã cã Dumnezeu diversificã modurile de comunicare potrivit cu rezultatele anterioare avute în comunicarea Lui cu aceleaºi persoane ºi potrivit atitudinii lor faþã de comunicarea Sa. Acest lucru poate fi vãzut, spre exemplu, în viaþa primului împãrat al lui Israel, împãratul Saul. Prima datã când Dumnezeu i-a vorbit, comunicarea Lui a fost plinã de dragoste ºi speranþã (1 Samuel 10:1-8). Dupã ce Saul a nesocotit comunicarea Lui, Dumnezeu i-a vorbit despre pedeapsã (1 Samuel 15:10-23). Acelaºi lucru poate fi vãzut ºi în relaþia lui Dumnezeu cu poporul Israel. Când aceºtia au împlinit poruncile Lui, Dumnezeu i-a asigurat de binecuvântãrile Sale. Când ei nu au mai ascultat de El, Dumnezeu i-a pedepsit (Deut. 28). Uneori, în comunicarea Sa, Dumnezeu a folosit vorbirea directã (Exod 33:12-23). Alteori, El le-a cerut prorocilor Sãi sã facã

24

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

anumite acte profetice pentru a transmite un anumit mesaj (vezi cãrþile Ieremia sau Ezechiel). Au fost vremuri în care Dumnezeu le-a cerut slujitorilor Sãi sã nu transmitã nici un mesaj. Au fost multe ocazii în care El a vorbit prin acþiunile Sale (Amos 4:6-13). Analiza pasajelor biblice aratã cã modurile pe care le alegea Dumnezeu pentru a comunica cu oamenii depindeau de relaþia lor anterioarã, de cea prezentã ºi de planurile de viitor ale lui Dumnezeu pentru ei. 1.2.4. Dumnezeu ajutã oamenii sã-I înþeleagã mesajul Când Dumnezeu vorbeºte, nu o face numai pentru cã Lui Îi place sã comunice. Când comunicã ceva, El doreºte ca oamenii sã ia aminte, sã înþeleagã ºi sã rãspundã mesajului Sãu. Una dintre cãile prin care Dumnezeu îi ajutã pe oameni sã înþeleagã mesajele Sale este comunicarea cu dragoste. Biblia Îl prezintã pe Dumnezeu comunicându-ne dorinþele Sale, rãbdarea Sa ºi voia Sa în fiecare domeniu al vieþii noastre. El comunicã foarte clar motivaþia atitudinii ºi acþiunilor Sale (Daniel 9:13-14, 2 Cronici 36:21). Dumnezeu comunicã iertarea Sa pentru trecutul nostru (Isaia 44:22), planurile Sale ºi speranþele pentru viitor (Isaia 54). Indiferent de mesajele pe care le transmite Dumnezeu, toate sunt precedate sau însoþite de dovezi evidente ale dragostei Sale. Chiar când vorbeºte despre pedeapsã, Dumnezeu precizeazã cã, dacã ne pare rãu, El ne iartã. Comunicarea Sa este o chemare la pocãinþã (Ezechiel 18). Aceasta, chiar ºi atunci când este exprimatã într-un limbaj mai aspru, demonstreazã dragostea Sa pentru noi. Un alt mod prin care Dumnezeu îi ajutã pe oameni sã înþeleagã mesajele Sale este repetiþia. Este evident cã în Vechiul Testament Dumnezeu a repetat acelaºi mesaj prin mai mulþi proroci. Chemarea Sa pentru Israel a fost de a trãi ca naþiune sfântã (Levitic 11:44, 19:2). Evangheliile repetã multe dintre învãþãturile cu privire la viaþa ºi activitatea Domnului Isus Cristos (Luca 1:1-4, Marcu 1:1, Faptele Ap. 1:1-2). Epistolele comunicã mesaje similare pentru

Principii biblice pentru comunicarea în familie

25

indivizi, familii ºi biserici. De fapt, mesajul Bibliei este unul ºi acelaºi de la început pânã la sfârºit. Ea vorbeºte despre Domnul Isus, atât în Vechiul Testament, cât ºi în Noul Testament. Motivul pentru care Dumnezeu repetã mesajul este pentru ca oamenii sã cunoascã ºi sã împlineascã voia Sa. În comunicarea lui Dumnezeu cu Faraon, i-a vorbit acestuia de mai mult de zece ori ºi mesajul a fost acelaºi: “Lasã poporul Meu sã plece, ca sã prãznuiascã în pustie un praznic în cinstea Mea“ (Exod 5:1). Deoarece Dumnezeu dorea ca poporul sã înþeleagã mesajul Sãu, de obicei El Se oferea sã-l asculte, ori de câte ori acesta dorea sã Îi vorbeascã (Psalmul 50:15, Ieremia 33:3). El Se prezintã pe Sine ca fiind un bun ascultãtor ºi încurajeazã oamenii sã comunice cu El (Mica 6:3-4, Ieremia 29:12-14). Existã ºi perioade de timp în care Dumnezeu nu vrea sã rãspundã oamenilor care Îl cheamã. Aceastã atitudine poate avea la bazã diverse motive. Uneori, El nu rãspunde deoarece noi nu am ascultat sfaturile pe care ni le-a dat (1 Samuel 28:6, Maleahi 1:9). În alte situaþii, Dumnezeu nu rãspunde pentru cã El are un alt plan decât al nostru sau pentru cã nu este momentul potrivit pentru o astfel de comunicare. Astfel de exemple pot fi vãzute în viaþa lui Iov, a lui David (Psalmii: 60, 69, 70, 74, 83, 88, 109) ºi în viaþa lui Habacuc (cap. 2:3). Limbajul folosit de Dumnezeu este o altã dovadã a dorinþei lui Dumnezeu ca oamenii sã Îi înþeleagã mesajele. Biblia ne spune cã atunci când Dumnezeu vorbeºte în Sfânta Treime, El foloseºte propriul Sãu limbaj (Geneza 1:26). Când Dumnezeu vorbeºte cu oamenii, El foloseºte limbajul oamenilor. Aºa se explicã faptul cã El a folosit autori umani în scrierea Bibliei ºi de aceea a folosit limbajul specific lor pentru a consemna Cuvântul Sãu divin. Deoarece Dumnezeu doreºte ca oamenii sã înþeleagã mesajul Sãu, El îi pregãteºte ºi-i ajutã pe mesageri sã comunice corect. Biblia subliniazã faptul cã Dumnezeu i-a inspirat ºi îi inspirã pe trimiºii Lui cu înþe-

26

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

lepciunea Sa ºi cu Cuvântul Sãu, aºa încât ei sã poatã vorbi ºi scrie ceea ce transmite El ºi aceste mesaje sã fie înþelese. Putem observa acest lucru în viaþa lui Moise (Exod 4:14-17) ºi în viaþa prorocilor (Isaia 6:7-13, Ieremia 1:9-10, Ezechiel 3:1-10). 1.2.5. Dumnezeu comunicã întotdeauna potrivit cu situaþia, doar adevãrul Biblia ne spune cã mesajul lui Dumnezeu este adevãrat întotdeauna. Când Dumnezeu a promis pedeapsa, El a pedepsit (Geneza 3:23-24). Când Dumnezeu a promis eliberarea din mâna duºmanilor, El a eliberat (Judecãtori 7-8). Când Dumnezeu a promis salvarea, El L-a trimis pe Isus sã moarã pentru pãcatele omenirii (Ioan 19:17-37). Sunt cazuri când se pare cã Dumnezeu a schimbat mesajele ºi acþiunile Sale. Pot fi întâlnite astfel de exemple în viaþa unor oameni din Israel, a împãraþilor lui Israel ºi chiar în viaþa unor popoare. În astfel de cazuri trebuie sã înþelegem cã schimbarea hotãrârii lui Dumnezeu a fost fãcutã în baza evidentã a pocãinþei ºi credinþei individului sau poporului respectiv. Un caz sugestiv este acela din cartea lui Iona. Dumnezeu ªi-a schimbat hotãrârea ºi nu a distrus Ninive pentru cã oamenii s-au pocãit ºi ºi-au schimbat viaþa (Iona 2:5-10). 1.3. Exemplul Domnului Isus Aºa cum afirmam anterior, cele patru Evanghelii, cartea Apocalipsa ºi de fapt întreg Noul Testament, Îl prezintã pe Domnul Isus ca Unul care comunicã foarte mult. El a vorbit cu oameni din diferite categorii sociale. El a vorbit cu conducãtori, robi, oameni educaþi, oameni needucaþi, femei, copii, leproºi, demonizaþi, pescari, cãrturari, agricultori, preoþi, farisei. El a vorbit cu ucenicii Sãi ºi cu duºmanii Sãi. Oamenilor le plãcea sã Îl asculte (Matei 7:29-30) ºi sã Îi vorbeascã. Chiar ºi duºmanii Sãi au recunoscut cã modul Sãu de a vorbi este aparte (Ioan 7:46). Din nou, sunt conºtient cã acest subiect este prea vast pentru

Principii biblice pentru comunicarea în familie

27

a fi discutat în amãnunþime aici, dar sunt câteva lucruri evidente în comunicarea Domnului Isus. De vreme ce Domnul Isus este Dumnezeu ºi natura Sa este identicã cu aceea a lui Dumnezeu-Tatãl, comunicarea Sa este similarã celei prezentate în analiza comunicãrii lui Dumnezeu. 1.3.1. La fel ca Dumnezeu-Tatãl, Domnul Isus a fost deosebit de interesat în comunicarea cu oamenii Dorinþa Sa de a comunica cu omenirea a fost exprimatã în multe moduri. Putem vedea acest lucru în întruparea Sa. El a venit pe pãmânt pregãtit sã plãteascã preþul suprem deoarece ne-a iubit ºi a dorit sã ne comunice dragostea Sa (Ioan 3:16). Viaþa ºi slujirea Sa au dovedit acelaºi lucru. Chiar ºi atunci când era obosit, Domnul Isus ªi-a fãcut timp sã comunice cu femeia de la fântânã (Ioan 4:126). Nicodim a venit la Domnul Isus noaptea, probabil la o orã nepotrivitã, dar Mântuitorul ªi-a fãcut timp sã vorbeascã cu el (Ioan 3:1-22). Deoarece El dorea ca oamenii sã înþeleagã mesajul Sãu, Isus a comunicat în multe feluri. Uneori, El a folosit vorbirea directã (Ioan 16:28-29). Alteori, El a folosit pildele sau vorbirea figurativã (Matei 13). În alte situaþii, Domnul afirma cã faptele ºi minunile Sale vorbesc despre El ºi despre natura Sa divinã (Ioan 5:36, Ioan 10:25). Evangheliile vorbesc despre comunicarea Sa prin atingerea oamenilor (Marcu 8:14, Ioan 8:46) ºi despre comunicarea Sa prin privire (Marcu 10:21, Luca 22:61). Deoarece dorea sã fie înþeles de oameni, Domnul Isus repeta acelaºi mesaj, dar în moduri diferite. Mântuitorul a procedat aºa pentru cã El ºtia cã oamenii sunt deosebiþi, aºa încât unele metode erau potrivite pentru unii, altele erau potrivite pentru alþii. Interesul Domnului pentru rãspunsul oamenilor este o altã dovadã a dorinþei Sale de a Se face înþeles. Adesea, Fiul Omului punea întrebãri ºi aºtepta ca oamenii sã Îi rãspundã (Matei 16:13-20). În fiecare ocazie, Domnul Isus ªi-a arãtat interesul pentru întrebãrile oamenilor ºi rãspundea acestor întrebãri (Matei 9:14-17). Evangheliile vorbesc

28

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

mult despre timpul pe care Mântuitorul l-a investit în pregãtirea ucenicilor Sãi. Toatã aceastã activitate dovedeºte cã El dorea ca ºi ei sã comunice eficient (Matei 10:1-39). El i-a învãþat cum sã comunice atât cu Dumnezeu (Luca 11:1-4), cât ºi cu semenii (Matei 10). 1.3.2. La fel ca Dumnezeu-Tatãl, Domnul Isus a avut o comunicare specialã ºi apropiatã cu aceia care Îi aparþineau Isus ar fi vorbit ºi a vorbit cu oricine, dar κi pãstra un timp special pentru ucenicii Sãi (Ioan 13:17, Marcu 8:31-38). Biblia ne spune cã, de multe ori, dupã ce vorbea în pilde tuturor ascultãtorilor Sãi, Mântuitorul κi fãcea timp sã explice sensul acestor pilde ucenicilor Sãi (Marcu 4:10-12, Matei 23-24, Ioan 13-16). 1.3.3. La fel ca Dumnezeu-Tatãl, Domnul Isus a comunicat întotdeauna adevãrul El a vorbit despre diferite probleme, dar întotdeauna a prezentat adevãrul. Uneori adevãrul era plãcut, iar alteori era dureros (Matei 15:1-9,19:1-9, 23). Uneori El vorbea despre alþii, alteori vorbea despre El Însuºi (Ioan 5:17-47, 6:29-59, 7:37-42). Erau ocazii în care Mântuitorul trata probleme pãmânteºti ºi erau ocazii în care vorbea despre lucruri cereºti (Ioan 3:11-12), dar întotdeauna El a spus adevãrul (Ioan 8:14, 14:6). 1.3.4. La fel ca Dumnezeu-Tatãl, Domnul Isus a ales metoda Sa de comunicare bazatã pe mai mulþi factori Isus a acordat o atenþie deosebitã tipului de oameni cu care comunica. Comunicarea Sa cu fariseii a fost deosebitã de comunicarea cu cãutãtorii sinceri (Matei 23, Matei 11:25-30). Metoda Sa de a comunica cu evreii a fost deosebitã de metoda de comunicare cu neamurile (Marcu 5:35-43). Indiferent de ocazie, comunicarea Sa are o caracteristicã constantã ºi unicã: Domnul Isus a comunicat doar ceea ce a primit de la Tatãl (Ioan 5:19-20). Biblia ne spune cã între Tatãl ºi Fiul exista o comunicare continuã. În Matei 3:16-17, Biblia ne prezintã dia-

Principii biblice pentru comunicarea în familie

29

logul lui Dumnezeu cu Domnul Isus la botezul Acestuia. În Ioan 12:28, este prezentat un dialog special între Dumnezeu-Tatãl ºi Fiul. Pe de altã parte, Biblia vorbeºte despre comunicarea Fiului cu Dumnezeu-Tatãl. Înainte de a-i alege pe cei doisprezece ucenici, Domnul petrece o noapte întreagã comunicând cu Tatãl. Înainte de a fi trãdat ºi condamnat, Mântuitorul a fost în grãdinã comunicând cu Tatãl Sãu despre jertfirea Sa, ce avea sã aibã loc peste puþinã vreme (Luca 22:39-45). El le-a spus întotdeauna oamenilor ceea ce a primit de la Tatãl (Ioan 5:19). În rugãciunea Sa, la sfârºitul lucrãrii Sale pe pãmânt, Mântuitorul a spus: “Eu Te-am proslãvit pe pãmânt, am sfârºit lucrarea, pe care Mi-ai dat-o s-o fac” (Ioan 17:4). Deoarece menirea Lui era aceea de a comunica mesajul lui Dumnezeu (Evrei 1:2), din aceastã rugãciune noi putem înþelege cã El a comunicat Evanghelia într-un mod deosebit de eficient. Întrebarea este: ce L-a fãcut capabil sã comunice atât de bine? Sunt câteva lucruri pe care Biblia le prezintã despre comunicarea Lui eficientã: • Domnul Isus cunoºtea oamenii cãrora li Se adresa (Ioan 4:17-18) ºi le înþelegea problemele (Ioan 3-4), • Domnul Isus îi iubea pe aceia cãrora li Se adresa (Marcu 10:21) ºi i-a iertat (Luca 7:47, Ioan 8:11), • Domnul Isus nu a criticat doar, ci a oferit ºi soluþiile de reabilitare (Matei 23, Ioan 8:11), • Domnul Isus ºtia ce aºteaptã Dumnezeu de la El ºi ªi-a împlinit cu bucurie slujba (Ioan 8:29). El nu a cãutat slava Sa, ci slava Tatãlui Sãu (Ioan 8:49-50, Matei 26:53-54). Aceste adevãruri cu privire la comunicarea Domnului Isus cu oamenii sunt adevãrate ºi prezente ºi în comunicarea Sa cu Biserica (Apocalipsa 1-3). 1.4. Aplicaþii pentru comunicarea în familie Numeroase principii ale comunicãrii prezentate anterior pot

30

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

fi aplicate direct comunicãrii în familie. Dacã nu pe toate, trebuie sã reþinem cel puþin urmãtoarele: 1.4.1. Comunicarea este iniþiatã de cel interesat în relaþie 1.4.2. Partenerii noºtri meritã o atenþie specialã în comunicare 1.4.3. Este rãspunderea noastrã sã comunicãm în modurile în care ceilalþi pot sã ne înþeleagã 1.4.4. Indiferent ce, cui ºi când vrem sã comunicãm, noi trebuie sã comunicãm întotdeauna adevãrul 1.4.5. Pentru o bunã comunicare cu partenerii noºtri, trebuie sã avem o relaþie bunã cu Dumnezeu 1.4.6. Comunicarea eficientã vine în urma ascultãrii, iubirii ºi iertãrii partenerului. 2. COMUNICAREA ÎNTRE OAMENI Aºezând-o pe fiecare la locul ei, Biblia prezintã douã tipuri de comunicare: comunicarea verbalã ºi comunicarea prin comportament (nonverbalã). 2.1. Comunicarea verbalã Sunt trei autori biblici care pun accentul pe comunicarea verbalã: Solomon, Pavel ºi Iacov. Din scrierile acestora, oferim în continuare câteva dintre cele mai importante adevãruri cu privire la comunicare: 2.1.1. Comunicarea eficientã vine în urma ascultãrii “ªtiþi prea bine lucrul acesta, preaiubiþii mei fraþi! Orice om sã fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zãbavnic la mânie.” (Iacov 1:19) “Cine are o inimã înþeleaptã primeºte învãþãturile, dar cine are o gurã nesocotitã se prãpãdeºte singur.” (Proverbe 10:8) “Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultã bine va vorbi totdeauna cu izbândã.” (Proverbe 21:28)

Principii biblice pentru comunicarea în familie

31

2.1.2. Comunicarea eficientã cere mãsurã ºi motivaþie corectã “Cine vorbeºte mult nu se poate sã nu pãcãtuiascã, dar cel ce-ºi þine buzele, este un om chibzuit.” (Proverbe 10:19) “Cine îºi pãzeºte gura ºi limba, îºi scuteºte sufletul de multe necazuri.” (Proverbe 21:23) “Cine îºi înfrâneazã vorbele, cunoaºte ºtiinþa, ºi cine are duhul potolit este un om priceput. Chiar ºi un prost ar trece de înþelept dacã ºi-ar þine gura.” (Proverbe 17:27-28) 2.1.3. Comunicarea eficientã cântãreºte puterea cuvintelor “Un rãspuns blând potoleºte mânia, dar o vorbã asprã aþâþã mânia.”; “Limba dulce este un pom de viaþã, dar limba stricatã zdrobeºte sufletul.” (Proverbe 15:1, 4) “Cine vorbeºte în chip uºuratic rãneºte ca strãpungerea unei sãbii, dar limba înþelepþilor aduce vindecare.” (Proverbe 12:18) “Cine-ºi pãzeºte gura îºi pãzeºte sufletul; cine-ºi deschide buzele mari aleargã spre pieirea lui.” (Proverbe 13:3) “Este aur ºi sunt multe mãrgãritare; dar buzele înþelepte sunt un lucru scump.” (Proverbe 20:15) “Un rãspuns bun este ca un sãrut pe buze.” (Proverbe 24:26) “Un cuvânt spus la vremea potrivitã este ca niºte mere de aur într-un coºuleþ de argint.” (Proverbe 25:11) 2.1.4. Comunicarea eficientã este rezultatul prezenþei Duhului Sfânt “ªi faptele firii pãmânteºti sunt cunoscute ºi sunt acestea: ... închinarea la idoli, vrãjitoria, vrãjbile, certurile, zavistiile, mâniile, dezbinãrile, certurile [...] Roada Duhului, dimpotrivã, este dragostea, bucuria, pacea, îndelunga rãbdare, bunãtatea, facerea de bine, credincioºia.” (Galateni 5:19-20, 22) Numai Duhul Sfânt îi face pe creºtini capabili: • Sã vorbeascã ca ºi cum ar vorbi cu Domnul (Colos. 3:23, 1 Cor. 10:31), • Sã vorbeascã cu lacrimi când este nevoie (Filip. 3:18),

32

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

• Sã accepte pãrerile diferite (Filip. 3:15), • Sã repete mesajele lor ori de câte ori este nevoie (Filip. 3:1), • Sã aibã în ei gândul lui Cristos (Filip. 2:5), • Sã spunã adevãrul (2 Cor. 13:1), • Sã foloseascã un limbaj spiritual (Efes. 5:19), • Sã vorbeascã cu dragoste (1 Cor. 13:1-13, 1 Cor. 16:14), • Sã-i respecte pe ascultãtori (1 Tim. 5:1, 1 Tes. 5:14).

2.1.5. Comunicarea eficientã întãreºte relaþia “Mai bine o bucatã de pâine uscatã, cu pace, decât o casã plinã de cãrnuri, cu ceartã!” (Proverbe 17:1) “Mai bine sã locuieºti într-un colþ pe acoperiº decât cu o nevastã gâlcevitoare într-o casã mare.” (Proverbe 21:9) “Mai bine sã locuieºti într-un pãmânt pustiu decât cu o nevastã gâlcevitoare ºi supãrãcioasã.” (Proverbe 21:19) 2.1.6. Învãþãturi despre comunicare din Epistola cãtre Efeseni, capitolul 4 Bãnuiesc cã cei mai mulþi aþi remarcat cã, pânã aici, nu am fãcut nici o referire la vreunul dintre principiile comunicãrii prezentate în Efeseni 4:25-32: “De aceea, lãsaþi-vã de minciunã: «Fiecare dintre voi sã spunã aproapelui sãu adevãrul», pentru cã suntem mãdulare unii altora. «Mâniaþi-vã ºi nu pãcãtuiþi». Sã n-apunã soarele peste mânia voastrã ºi sã nu daþi prilej diavolului. Cine fura, sã nu mai fure; ci mai degrabã sã lucreze cu mâinile lui la ceva bun, ca sã aibã ce sã dea celui lipsit. Nici un cuvânt stricat sã nu vã iasã din gurã; ci unul bun, pentru zidire, dupã cum e nevoie, ca sã dea har celor ce-l aud. Sã nu întristaþi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care aþi fost pecetluiþi pentru ziua rãscumpãrãrii. Orice amãrãciune, orice iuþime, orice mânie, orice strigare, orice clevetire ºi orice fel de rãutate sã piarã din mijlocul vostru. Dimpotrivã, fiþi buni unii cu alþii, miloºi, ºi iertaþi-vã unii pe alþii, cum v-a iertat ºi Dumnezeu pe voi în Hristos.”

Principii biblice pentru comunicarea în familie

33

Nu am inclus acest pasaj în materialul de pânã acum în mod intenþionat, deoarece cred cã aceste versete conþin adevãruri deosebite, care pun în luminã câteva principii de comunicare foarte importante. PRINCIPIUL 1:

Comunicaþi cu onestitate

Apostolul Pavel prezintã câteva motive pentru o astfel de comunicare: • Nu mai sunteþi ca pãgânii (Efeseni 4:7-18), • Aveþi exemplul lui Isus (Efeseni 4:20), • Aþi fost învãþaþi diferit (Efeseni 4:21), • Nu mai sunteþi robi ai vechii voastre vieþi (Efeseni 4:22), • Sunteþi mãdulare unii altora (Efeseni 4:25). De remarcat este faptul cã apostolul Pavel nu numai cã ne sfãtuieºte sã dãm la o parte învãþãturile neadevãrate, dar insistã sã vorbim adevãrul. O privire atentã asupra versetului 25 ne descoperã cã Dumnezeu aºteaptã de la fiecare creºtin sã vorbeascã adevãrul, în orice vreme ºi faþã de toþi. Motivul prezentat de apostol este:“voi sunteþi mãdulare unii altora”. Pentru cã suntem un singur trup cu partenerul nostru (Geneza 2:24), trebuie sã vorbim adevãrul în orice vreme. PRINCIPIUL 2:

Controlaþi-vã mânia

În Efeseni 4:26a, apostolul recunoaºte cã, uneori din diferite motive, noi devenim mânioºi. Adesea oamenii fac greºeala de a vorbi sub influenþa mâniei. Este deosebit de important sã depãºim mânia înainte de a comunica cu partenerii noºtri. Putem face aceasta prin: • Comunicare cu Dumnezeu prin rugãciune ºi Cuvânt Trebuie sã ºtim cã Dumnezeu are controlul vieþilor noastre

34

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

ºi trebuie sã încercãm sã cãutãm voia Sa în toate situaþiile. Apoi, noi putem sã-I cerem înþelepciune ºi putere sã schimbe situaþia pentru slava Sa ºi pentru binele nostru. • Recunoaºterea vinovãþiei în cazul în care am greºit Poate cã starea de mânie este urmare a ceea ce am fãcut sau a ceea ce am neglijat sã facem. Se prea poate cã aceastã stare este înrãdãcinatã în motivele noastre egoiste. Dacã este aºa, ar trebui sã ne pocãim ºi sã ne amintim cã suntem chemaþi nu doar sã aºteptãm slujirea, ci în primul rând sã ne slujim partenerii. • Rezolvarea problemei în noi înºine Înainte de a ne certa cu partenerii noºtri, ar fi spre folosul nostru sã avem aceastã conversaþie cu noi înºine. Acest lucru ne-ar da ºansa sã ne exprimãm emoþiile ºi apoi sã analizãm care sunt motivele acestora, precum ºi consecinþele posibile. Dacã nu putem sã rezolvãm problema în acest mod, o altã posibilã abordare ar fi sã scriem ceea ce gândim în momentele respective. Ar fi în beneficiul nostru, de asemenea, ca înainte de a pune problema înaintea partenerului nostru, sã ne facem timp ºi sã ne gândim cum am putea sfãtui pe cineva care, aflat în aceeaºi situaþie, ar veni sã ne cearã sfatul. Punerea în aplicare a sfatului pe care l-am da altora ne va ajuta adesea sã rezolvãm pozitiv problemele noastre. PRINCIPIUL 3:

Reparaþi relaþia cât mai repede posibil

În Efeseni 4:26 b, Pavel spune: “sã n-apunã soarele peste mânia voastrã.” Prin aceasta el nu vrea sã spunã cã trebuie sã rezolvãm conflictele noastre în pripã. Evident, unele conflicte pot fi rezolvate repede, dar altele vor avea nevoie de timp pentru a fi rezolvate. Dumnezeu nu ne cere sã ne rezolvãm problemele în grabã. Dar, chiar dacã nu putem sã ne rezolvãm problemele repede, este important sã începem imediat procesul de refacere a relaþiilor noastre.

Principii biblice pentru comunicarea în familie

35

Ar trebui sã evitãm sã aºteptãm pânã când “apune soarele” ºi sã începem cât de repede posibil, înainte de apunerea soarelui, restabilirea unei bune relaþii cu soþul sau soþia. Este de o importanþã vitalã sã nu încercãm încetinirea rezolvãrii situaþiei. Orice întârziere în începerea procesului de vindecare nu va face altceva decât sã-i ofere Diavolului o ocazie în plus de a continua erodarea relaþiei. Pe de altã parte, sã nu uitãm cã “soarele nostru” poate apune ºi când soarele este încã sus pe cer. Aceasta înseamnã cã orice conflict trebuie comunicat ºi rezolvat imediat ce apare. PRINCIPIUL 4:

Oferiþi, nu aºteptaþi doar sã primiþi

Unii pot privi sfaturile din Efeseni 4:28 ca având aplicaþii doar în domeniul material. Pentru o relaþie bunã este important sã recunoaºtem cã putem sã furãm multe alte lucruri de la partenerii noºtri. Le putem fura libertatea, drepturile, bucuria, fericirea ºi pacea. Pe de altã parte, nu trebuie sã luãm ceva ca sã fim socotiþi hoþi. Biblia ne spune cã atunci când nu dãm altora ceea ce le aparþine, sãvârºim un furt (Maleahi 3:8-9). Lãsând sã strãluceascã acest principiu divin în viaþa noastrã, vom putea recunoaºte mai uºor cã poate noi deþinem lucruri ale partenerilor noºtri pe care, conform Bibliei, ei ar avea dreptul sã le primeascã. Poate au fost multe situaþii în care nu le-am oferit cinstea sau dragostea necesarã. Poate, uneori, le-am furat numele bun ... PRINCIPIUL 5:

Vorbiþi pentru edificare

Biblia afirmã foarte clar: cuvintele noastre au o mare putere. Sfatul lui Pavel, în Efeseni 4:29, este sã folosim aceastã putere pentru a zidi. Matthew Henry (1961) spune: “Trebuie nu doar sã abandonãm comunicarea greºitã, ci ºi sã preluãm comunicarea care

36

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

zideºte.” (pag. 185). W. E. Vine (1966) spune cã sensul de origine al cuvântului edificare este acela de “a construi o casã” (pag. 156) Deoarece noi trebuie sã vorbim pentru a zidi, în alegerea cuvintelor noastre este foarte important ca aceasta sã aibã loc: • Tot timpul: “Nici un cuvânt stricat sã nu vã iasã din gurã ...”, • Faþã de toþi: Pavel spune: “... ca sã dea har celor ce-l aud”, indiferent cine ar fi aceºtia, • Alegând cuvinte potrivite pentru fiecare situaþie. Pavel aratã: “dupã cum e nevoie ...”. Biblia ne oferã câteva exemple specifice demne de urmat (1 Corinteni 14:26, 1 Corinteni 12, Coloseni 3:16), dar eu am convingerea cã, mai important decât alegerea cuvintelor potrivite, este sã Îi cerem lui Dumnezeu sã ne dea o inimã nouã ºi curatã (Marcu 7:21-22), deoarece acolo este originea comunicãrii noastre. Abia dupã ce cãutãm înþelepciunea ºi iertarea lui Dumnezeu, transformarea pe care o face doar El, abia atunci trebuie sã cãutãm cele mai deosebite cuvinte pentru comunicare. ªtiu cã nu avem înþelepciunea ºi posibilitatea sã alegem cuvinte elevate pentru fiecare ocazie, dar cred cã ar fi benefic dacã am încerca, cel puþin pentru ocazii deosebite, sã ne pregãtim gândurile ºi cuvintele cu cât mai multã grijã. PRINCIPIUL 6:

Urmaþi modelul lui Dumnezeu

În Efeseni 4:32-5:1-2 Pavel subliniazã: “urmaþi dar pilda lui Dumnezeu ca niºte copii preaiubiþi.” Pentru a fi capabili sã urmãm exemplul lui Dumnezeu noi trebuie: • Sã trãim o viaþã sfântã. Pentru aceasta, trebuie sã lãsãm deoparte natura pãcãtoasã, veche. Pavel ne sfãtuieºte: “omorâþi mãdularele voastre care sunt pe pãmânt ...” (Coloseni 3:5), • Sã trãim în luminã (Efeseni 5:8-9),

Principii biblice pentru comunicarea în familie

37

• Sã trãim prin puterea Duhului Sfânt (Efeseni 4:30, 5:18). 2.2. Comunicarea prin comportament (nonverbalã) Biblia spune cã acest tip de comunicare este aplicabil în: 2.2.1. Comunicarea între creºtini (Evrei 13:16-17, Iacov 2:1426, Efeseni 4:1-3, Filipeni 2:1-4), 2.2.2. Comunicarea între creºtini ºi necreºtini (1 Petru 2:1125), 2.2.3. Comunicarea între pãrinþi ºi copii (Efeseni 6:1, Coloseni 3.20-21), 2.2.4. Comunicarea între soþi ºi soþii (Efeseni 6:5-9, 1 Petru 3:1-7), 2.2.5. Comunicarea între stãpâni ºi robi (Efeseni 6:5-9, Coloseni 3:22-4:1), 2.2.6. Comunicarea între cetãþeni ºi guvern (Romani 13:1-7). În aceste pasaje, la fel ca în multe altele, Biblia aratã importanþa unui comportament curat. Acesta este crucial pentru orice tip de comunicare ºi în toate relaþiile noastre. 3. COMUNICAREA ÎN CÃSÃTORIE Pentru a prezenta cu cât mai multã claritate un punct de vedere biblic al comunicãrii în familie, în cele ce urmeazã am fãcut o prezentare concisã a diferitelor poziþii ale Bibliei faþã de cãsãtorie ºi comunicare. 3.1. Familii prezentate în Biblie Biblia consemneazã incidente în viaþa diferitelor familii cu relaþii bune sau mai puþin bune, dar nu face comentarii directe asupra comunicãrii lor. Studiind aceste familii, am încercat sã identific factorii care contribuie la întãrirea relaþiilor familiale sau la slãbirea acestora, precum ºi factorii care le distrug. Din viaþa unor fa-

38

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

milii prezentate pe paginile Bibliei pot fi reliefate urmãtoarele adevãruri: 3.1.1. Comunicarea este evidenþiatã la orice familie bunã Familia lui Avraam este caracterizatã de o comunicare deschisã. El ºi soþia sa comunicau bine în multe domenii ale vieþii lor de familie. În Geneza 12:11-13 citim: “... a zis nevestei sale Sarai: «Iatã, ºtiu cã eºti o femeie frumoasã la faþã. Când te vor vedea Egiptenii, vor zice: "Aceasta este nevasta lui!" ªi pe mine mã vor omorî, iar pe tine te vor lãsa cu viaþã. Spune, rogu-te, cã eºti sora mea, ca sã-mi meargã bine din pricina ta, ºi sufletul meu sã trãiascã datoritã þie.»” 3.1.2. Comunicarea este importantã pentru împlinirea rolurilor În Geneza, la capitolul 2, Moise explicã faptul cã Adam ºi Eva au fost creaþi de Dumnezeu ºi cãsãtoriþi de Dumnezeu. Voia lui Dumnezeu pentru Adam ºi Eva este exprimatã în Geneza 1:28: “[…] ºi Dumnezeu le-a zis: «Creºteþi, înmulþiþi-vã, umpleþi pãmântul ºi supuneþi-l; ºi stãpâniþi peste peºtii mãrii, peste pãsãrile cerului ºi peste orice vieþuitoare care se miºcã pe pãmânt.»” Mesajul acestui verset este foarte limpede. Dumnezeu le spune lui Adam ºi Evei sã lucreze împreunã. Este bine cunoscut cã pentru a lucra împreunã, indiferent de domeniul vieþii, este necesarã comunicarea. Amos, prorocul, scrie: “ Merg oare doi oameni împreunã, fãrã sã fie învoiþi?” (Amos 3:3). Chiar dacã Biblia nu spune cã Dumnezeu le-a cerut lui Adam ºi Evei sã comunice, se subînþelege cã, pentru a împlini porunca lui Dumnezeu, ei trebuiau sã comunice. Un alt verset care explicã dorinþa lui Dumnezeu pentru prima familie este Geneza 2:18: “Domnul Dumnezeu a zis: «Nu este bine ca omul sã fie singur: am sã-i fac un ajutor potrivit pentru el.»” În acest verset este precizat faptul cã soþia ar trebui sã fie un sprijin

Principii biblice pentru comunicarea în familie

39

pentru soþul ei. Pentru a fi un adevãrat ajutor pentru partenerul sãu, celãlalt trebuie sã îi cunoascã dorinþele ºi sã ºtie lucrurile de care are nevoie partenerul. Informarea necesarã pentru a echipa pe cineva sã fie un partener bun - ajutor potrivit -, implicã o ascultare atentã ºi o comunicare deschisã. În capitolul 13 al cãrþii Judecãtori, Dumnezeu îi spunea unei femei cã, împreunã cu soþul ei, îºi vor creºte fiul, pe Samson. Ea s-a dus de îndatã ºi a vorbit despre aceastã veste cu soþul ei (Judecãtori 13:6). Aceastã comunicare i-a ajutat sã caute sfatul lui Dumnezeu ºi sã fie în mãsurã sã împlineascã planul lui Dumnezeu pentru vieþile lor. 3.1.3. Comunicarea este rezultatul unor relaþii bune în familie Este adevãrat cã buna comunicare va ajuta la dezvoltarea unor relaþii bune în familie, dar, în acelaºi timp, este important sã subliniem cã o bunã relaþie înlesneºte comunicarea în familie. Avraam ºi Sara puteau discuta despre viitor ºi puteau vorbi despre soluþii la problemele prezente apãrute, deoarece ei aveau o relaþie bunã. În Geneza capitolul 18, Biblia consemneazã vizita pe care Dumnezeu i-o face lui Avraam. Când Avraam a hotãrât sã pregãteascã o masã pentru trimiºii lui Dumnezeu, el ºi soþia lui au lucrat împreunã, ca echipã. În Geneza 18:6 citim: “Avraam s-a dus repede în cort la Sara ºi a zis: «Ia repede trei mãsuri de fãinã albã, frãmântã ºi fã turte».” Dupã ce Avraam i-a cerut soþiei sã îºi facã partea sa, Biblia continuã: “ªi Avraam a alergat la vite, a luat un viþel tânãr ºi bun, ºi l-a dat unei slugi sã-l gãteascã în grabã. Apoi a luat unt ºi lapte, împreunã cu viþelul pe care-l gãtise, ºi l-a pus înaintea lor. El însuºi a stat lângã ei, sub un copac, ºi le-a slujit pânã ce au mâncat” (Geneza 18:7-8). Acelaºi adevãr poate fi vãzut ºi în învãþãtura Noului Testament despre familia lui Avraam. Cu privire la acest subiect, Petru

40

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

spune: “ ...ca Sara, care asculta pe Avraam ºi îl numea «domnul ei» ...” (1 Petru 3:6). Acest verset are douã pãrþi foarte importante: “asculta” ºi “îl numea «domnul ei»“. Ar trebui sã fie evident pentru fiecare cã ascultarea pretinde comunicare. Nimeni nu poate asculta de cineva dacã nu existã comunicare între ei. Faptul cã Sara asculta de Avraam aratã cã ea ºtia ºi înþelegea dorinþa lui. Prin ascultarea de el, ea comunica acceptarea lui ca partener din partea lui Dumnezeu pentru viaþa ei. Expresia “îl numea «domnul ei»“ ne spune cã Sara îl respecta pe Avraam potrivit cu intenþia lui Dumnezeu pentru cãsãtorie. În mod similar, Biblia consemneazã faptul cã Avraam ºi-a împlinit rolul de conducãtor al familiei sale, dar cã în acelaºi timp el o respecta pe Sara (Geneza 21:8-14). 3.1.4. Comunicarea poate fi folositã ºi în mod distructiv Pentru a ilustra acest adevãr, am ales din Biblie douã familii. Prima este din Vechiul Testament. Isaac ºi soþia sa, Rebeca, au fost o pereche care ºi-a început viaþa de familie dupã voia lui Dumnezeu ºi cu multã dragoste (Geneza 24:67b). Dupã ce li s-au nãscut gemenii, ei ºi-au exprimat greºit dragostea faþã de cei doi copii. Din Geneza capitolul 27 noi învãþãm cã în aceastã etapã a vieþii, ei nu au comunicat bine ºi au dialogat doar când unul a dorit sã obþinã ceva de la celãlalt (Geneza 27:46). Rezultatele distrugãtoare ale greºelii lor în comunicare sunt evidente în familia lor. Chiar dacã Dumnezeu foloseºte aceastã situaþie pentru a împlini planul Sãu, atât cei doi fii cât ºi pãrinþii au suferit mult (Geneza 27.41-64). Cea de-a doua familie este din Noul Testament ºi este familia lui Anania (Faptele Ap. 5:1-11). Nu este greu de observat faptul cã Anania ºi Safira comunicau între ei. Biblia spune: “ºi a oprit o parte din preþ, cu ºtirea nevestei lui ...” (5:2) Din nefericire, ei au folosit comunicarea lor într-un mod greºit ºi urmãrile au fost tragice (Faptele Ap. 5:5-10).

Principii biblice pentru comunicarea în familie

41

3.2. Pasaje din Noul Testament care se referã la viaþa de familie Existã câteva pasaje în Noul Testament care se adreseazã în mod direct problemelor legate de viaþa de familie. Din pasajele respective am extras urmãtoarele principii care se aplicã direct comunicãrii în familie: PRINCIPIUL 1:

Comunicarea este necesarã pentru împlinirea planului lui Dumnezeu cu privire la rolul partenerilor

Printre scriitorii Noului Testament care vorbesc despre comunicarea în familie se numãrã ºi apostolul Pavel. Primul pasaj care atinge acest subiect este 1 Corinteni 7:3. Referindu-se la relaþia dintre soþi, apostolul spune: “Bãrbatul sã-ºi împlineascã faþã de nevastã datoria de soþ; ºi tot aºa sã facã ºi nevasta faþã de bãrbat.” Pentru a fi în mãsurã sã facã lucrul acesta, Pavel continuã: “Sã nu vã lipsiþi unul pe altul de datoria de soþi, decât doar prin bunã învoialã ...” (1 Corinteni 7:5a). Aceastã înþelegere de comun acord implicã comunicare între parteneri. Aceºtia au nevoie sã discute motivul, timpul ºi dorinþa de a face sau de a înceta sã facã anumite lucruri. În 1 Corinteni 7:16, Pavel subliniazã faptul cã un soþ creºtin sau o soþie creºtinã trebuie sã lucreze pentru mântuirea partenerei sale, respectiv a partenerului sãu. Cu privire la mântuire, Biblia explicã foarte clar: “Astfel, credinþa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Cristos” (Romani 10:17). Pentru a fi auzit de un partener, mesajul mântuirii trebuie sã fie trimis de celãlalt partener ºi acest lucru înseamnã cã cei doi trebuie sã comunice bine. De asemenea, în aceeaºi idee, Pavel scrie: “... cea mãritatã se îngrijeºte de lucrurile lumii, cum sã placã bãrbatului ei” (1 Corinteni 7:34b). Pentru a-i face plãcere partenerului, celãlalt partener trebuie sã-i cu-

42

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

noascã acestuia dorinþele, iar acest lucru cere o bunã comunicare. Nici un soþ nu are dreptul sã aºtepte ca soþia sa sã îi împlineascã dorinþele atâta timp cât el nu comunicã în mod clar care sunt aºteptãrile sale în fiecare domeniu al vieþii de familie. Dacã o soþie doreºte sã îºi mulþumeascã soþul ºi el nu comunicã cu ea, ea trebuie sã ia iniþiativã ºi sã observe preocupãrile lui, atitudinile ºi, dacã este necesar, sã îl întrebe cu privire la lucrurile pe care le aºteaptã el de la ea pentru a fi mulþumit. Un foarte cunoscut pasaj despre viaþa de familie este cel din Efeseni 5:19-33. Aici Pavel vorbeºte despre relaþiile ideale ale familiei creºtine. Poruncile lui Pavel pentru soþii creºtini sunt urmãtoarele: • Efeseni 5:19: “Vorbiþi între voi ...” Aceasta este o poruncã directã ºi precisã: comunicaþi prin cuvinte. Ea poate fi aplicatã atât Bisericii, cât ºi familiºtilor. Putem învãþa mai mult despre limbajul pe care trebuie sã-l folosim din pasajele care se referã la comunicarea verbalã (Efeseni 4:25, 29; 5:4; Coloseni 4:6; Iacov 1:19). • Efeseni 5:22: “Nevestelor, fiþi supuse bãrbaþilor voºtri ca Domnului.” Acest verset prezintã voia lui Dumnezeu pentru soþii în relaþiile din familie. Este evident cã nimeni nu poate fi dedicat, dãruit, supus cuiva, fãrã a ºti care sunt aºteptãrile celuilalt. Pentru a ºti ce aºteaptã partenerul tãu de la tine, este necesar sã existe comunicare. Nu este drept ca un soþ sã aºtepte supunere ºi dãruire din partea soþiei fãrã a comunica cu ea. Aici sunt prezentate douã modele de supunere: “ca Domnului” ºi “dupã cum Biserica este supusã lui Cristos ...” (Efeseni 5:19-24). Ca mântuiþi, noi putem fi supuºi Domnului, deoarece El comunicã cu noi. Tot aºa, dacã un soþ sau o soþie aºteaptã ca celãlalt sã i se dãruiascã, trebuie sã comunice acest lucru în mod deschis. Pe de altã parte, supunerea însãºi este un mod de a comunica.

Principii biblice pentru comunicarea în familie

43

În versetul 23 Pavel spune: “Cãci bãrbatul este capul nevestei, dupã cum ºi Cristos este capul Bisericii.” Când Biserica ascultã de Cristos, ea Îl recunoaºte pe Cristos drept cap al Bisericii. Când soþiile îºi ascultã soþii, prin ascultarea lor comunicã faptul cã recunosc planul lui Dumnezeu, plan în care soþul este capul soþiei. Deoarece supunerea este un mod de a comunica ºi deoarece Dumnezeu porunceºte fiecãruia dintre soþi sã fie supus celuilalt, comunicarea în familie trebuie sã fie ca o ºosea cu douã sensuri. Mesajele trebuie atât transmise cât ºi recepþionate, în ºi din ambele direcþii. • Efeseni 5:15: “Bãrbaþilor, iubiþi-vã nevestele ...” Acest verset stabileºte porunca lui Dumnezeu pentru bãrbaþi. Mesajul este clar: soþii trebuie sã-ºi iubeascã soþiile. Nici un soþ nu îºi poate iubi cu adevãrat soþia dacã nu o cunoaºte. Pentru a cunoaºte o persoanã este important sã asculþi ceea ce spune ºi sã acorzi atenþie acþiunilor sale. Acest lucru pretinde o comunicare veritabilã, realã, plinã de sens. Un soþ trebuie sã înveþe sã îºi exprime dragostea verbal ºi nonverbal. Uneori când un soþ crede cã îºi exprimã dragostea, soþia înþelege total diferit mesajul respectiv. Pentru a evita neînþelegerile în acest domeniu, este necesarã o bunã comunicare. Soþii ºi soþiile ar trebui sã vorbeascã despre dragostea ºi aºteptãrile lor, pentru a evita posibilele neînþelegeri. Fiecare ar trebui sã fie sensibil, receptiv ºi atent cu sentimentele celuilalt, cãutând cu mult interes ºi dragoste lucrurile ziditoare pentru relaþia lor. Dacã sunt situaþii care îi depãºesc, nu trebuie sã ezite în a cere sfatul unor consilieri creºtini. În dorinþa de a-i ajuta pe bãrbaþi în comunicare, Pavel oferã douã modele pentru exprimarea iubirii. Primul este cel al dragostei lui Cristos pentru Bisericã. Biblia ne învaþã cã Domnul Isus Cristos ªi-a arãtat dragostea pentru Bisericã în diverse moduri. În versetul 27, Pavel spune cã tot ce a fãcut Isus pentru Bisericã, tot ceea ce face pentru Bisericã ºi tot ce va face El în pregãtirea ei pentru slavã,

44

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

izvorãºte din dragostea pe care i-o poartã. Aceasta înseamnã cã iertarea Sa pentru trecut ºi cãlãuzirea Lui pentru prezent ºi viitor sunt semne evidente ale dragostei Sale. Cel de-al doilea model oferit aici este: “Tot aºa trebuie sã-ºi iubeascã ºi bãrbaþii nevestele, ca pe trupurile lor” (Efeseni 5:28a). Motivul pentru care noi ne putem iubi pe noi înºine împlinind dorinþele noastre este acela cã ne cunoaºtem foarte bine. Tot aºa, este necesar sã cunoaºtem foarte bine dorinþele bune ale soþiilor noastre pentru a le putea împlini. Acest lucru se poate realiza cu adevãrat doar prin comunicare. • Efeseni 5:33: “... nevasta sã se teamã de bãrbat ...” Se ridicã urmãtoarea întrebare: poate o soþie sã îºi respecte soþul dacã nu îi împãrtãºeºte convingerile ºi valorile? Poate sã le împãrtãºeascã dacã nu le cunoaºte? Pentru a le cunoaºte, soþia trebuie sã comunice cu soþul ei. Prin urmare, aceasta este o altã recomandare cu aplicaþie la comunicarea în familie. Respectându-ºi soþul, o soþie îi comunicã acestuia cã ea doreºte sã împlineascã porunca lui Dumnezeu la nivelul familiei. În acelaºi timp, ea comunicã aprecierea ei pentru el, ca ºi conducãtor, ºi faptul cã are încredere în el. Când apostolul Pavel a scris Bisericii din Colose, el a repetat aceeaºi poruncã, porunca scrisã efesenilor, în Epistola adresatã lor: “Nevestelor, fiþi supuse bãrbaþilor voºtri ...” (Colos. 3:18) ºi “Bãrbaþilor, iubiþi-vã nevestele ...” (Colos. 3:19) Concluzia acestor pagini este simplã, dar foarte importantã. Toate lucrurile cerute de Dumnezeu partenerilor creºtini pentru a-ºi îndeplini rolul în cãsnicie sunt imposibil de realizat, dacã nu existã o bunã comunicare între soþi. PRINCIPIUL 2: În comunicare, cãutaþi folosul partenerului

Cel de-al doilea scriitor care face referiri la viaþa de familie

Principii biblice pentru comunicarea în familie

45

este apostolul Petru. Urmãtoarele principii sunt extrase din 1 Petru 3:1-7. Dacã în primul capitol al acestei epistole Petru ne reaminteºte cã suntem mântuiþi prin harul lui Dumnezeu, în capitolul al doilea el subliniazã cã noi, ca ºi creºtini, trebuie sã trãim ca o “seminþie aleasã” (1 Petru 2:9). Dupã ce descrie care este conduita creºtinã potrivitã pentru diferite categorii sociale, în capitolul al treilea apostolul Petru are sfaturi specifice cu privire la conduita creºtinã în familie. Din aceste sfaturi am extras principii care pot fi aplicate comunicãrii în familie. În versetul întâi Petru aratã cã un motiv pentru care soþiile ar trebui sã fie supuse soþilor ºi sã aibã o conduitã atrãgãtoare, plãcutã, este acela ca soþii lor “sã fie câºtigaþi” pentru Cristos. Adeseori partenerii (soþiile sau soþii) greºesc considerând persoana lor ºi împlinirea nevoilor lor ca fiind prioritare. Astfel amândoi vor rãmâne neîmpliniþi ºi nemulþumiþi. Din cauza unor astfel de greºeli, nu de puþine ori partenerii se simt mai mult folosiþi decât iubiþi. Petru subliniazã cã este foarte important sã cauþi mai întâi împlinirea partenerului. Aceasta nu înseamnã cã noi înºine trebuie sã suferim sau cã nevoile noastre vor fi trecute cu vederea. Când nevoile partenerilor vor fi împlinite, ei vor fi fericiþi ºi cea mai bunã dovadã a faptului cã sunt fericiþi va fi aceea cã ei vor împlini nevoile partenerului. PRINCIPIUL 3:

Pentru eficienþã, combinaþi în mod înþelept mai multe moduri de comunicare

Recomandarea apostolului Petru este urmãtoarea: “... pentru ca, dacã unii nu ascultã Cuvântul, sã fie câºtigaþi fãrã cuvânt, prin purtarea nevestelor lor”. La prima vedere, cititorul ar putea crede cã în acest verset Petru nu pune accentul pe comunicarea prin cuvinte, ci doar pe comunicarea prin comportament. O examinare mai atentã ne va ajuta

46

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

sã înþelegem situaþia realã a familiilor cãrora Petru le adreseazã aceastã epistolã. S-ar pãrea cã aceºti soþi au auzit deja Evanghelia printr-o exprimare verbalã ºi nu au fost receptivi. În aceste condiþii, Petru le sfãtuieºte pe soþii ca, în loc sã îi enerveze ºi mai mult pe soþii lor prin cuvinte, ar trebui ca ele sã încerce un nou mod de a comunica: comunicarea prin supunere (ascultare). S-ar putea ca unele dintre aceste soþii sã se fi considerat superioare soþilor lor necreºtini ºi sã nu mai asculte de ei. Petru le-a reamintit cã Dumnezeu aºteaptã ca ele sã fie supuse. Ascultând de soþii lor ºi având un comportament plãcut, ele vor avea ºanse mai mari de a-ºi câºtiga soþii pentru Cristos. Din nou doresc sã subliniez cã Petru nu le sfãtuieºte pe aceste soþii sã renunþe sã mai comunice prin cuvinte cu soþii lor sau sã înlocuiascã comunicarea verbalã cu un comportament atrãgãtor ºi plãcut, ci mai degrabã sã le combine pe amândouã. PRINCIPIUL 4:

Imitaþi modele bune

Cunoscând cã oamenii cautã sã îºi organizeze viaþa dupã tipare care pot avea o mare influenþã asupra prezentului sau a viitorului lor, Petru le oferã soþiilor creºtine douã modele care se cer a fi urmate. Primul este Cristos Însuºi. Este evident cã în acest capitol, de la versetul 21 pânã la versetul 24, apostolul Petru vorbeºte despre Domnul Isus Cristos, care ªi-a împlinit lucrarea Sa, lãsându-ne “... o pildã, ca sã cãlcaþi pe urmele Lui”. Petru ºtia cã supunerea nu era uºoarã ºi cã ar fi adus deseori suferinþã. În acelaºi timp, cunoscând importanþa unei conduite plãcute în procesul de comunicare, Petru ne sfãtuieºte: când aveþi de suferit ºi aþi vrea sã renunþaþi la a mai fi supuºi, gândiþi-vã la Isus. El a fost supus ºi, în cele din urmã, a experimentat bucuria de a câºtiga oameni pentru Dumnezeu (Evrei 12:2). Aºa cã mesajul acestui verset este foarte clar: dacã vreþi sã vã câºtigaþi partenerul pentru Cristos, comunicaþi

Principii biblice pentru comunicarea în familie

47

mesajul Evangheliei prin comportamentul vostru frumos ºi veþi avea ºansa de a-l câºtiga pentru Cristos. Al doilea model oferit aici de Petru este cel al “femeilor sfinte” ºi în mod deosebit cel al Sarei. Biblia ne spune cã Sara comunica cu Avraam prin cuvinte frumoase, numindu-l “domnul meu” ºi ascultându-l. Creºtinii ar trebui sã ia aminte la aceste exemple bune din Biblie pentru a-ºi îmbunãtãþi comportamentul ºi mãrturia lor. În fiecare situaþie, sfinþii înþelepþi au asociat dialogul plin de interes cu un comportament exemplar (1 Petru 3:16-17; Iacov 2:143:14; Filipeni 4:9). PRINCIPIUL 5:

Urmãriþi creºterea lãuntricã înaintea abilitãþii de a comunica

Când îºi dau seama de importanþa comunicãrii în familie, mulþi parteneri considerã cã este urgent sã îmbunãtãþeascã deprinderile necesare comunicãrii. Petru nu neagã acest aspect, dar stabileºte prioritãþile. Înainte de a comunica prin lucruri exterioare “împletitura pãrului, ... purtarea de scule de aur sau îmbrãcarea hainelor ...” - soþiile trebuie sã-ºi descopere ºi sã înnobileze “omul ascuns al inimii”. Doresc sã subliniez cã Petru nu este împotriva îmbrãcãrii îngrijite sau împotriva îngrijirii pentru a avea un aspect exterior plãcut. Prin ceea ce exprimã aici, Petru stabileºte prioritatea unui suflet ales faþã de un exterior atrãgãtor. Prin aceste instrucþiuni, Petru le sfãtuieºte pe femeile creºtine sã asculte ºi sã urmeze cuvintele lui Isus, care spune cã ceea ce iese din om aceea îl înnobileazã sau îl spurcã (Marcu 7:20). PRINCIPIUL 6:

Comunicaþi ca egali

48

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

În versetul 7 Petru spune: “Bãrbaþilor, purtaþi-vã ºi voi, la rândul vostru, cu înþelepciune cu nevestele voastre ... dând cinste femeii ... ca unele care vor moºteni împreunã cu voi harul vieþii ...” Este interesant faptul cã mulþi bãrbaþi, chiar slujitori bisericeºti, în baza acestui verset îºi privesc soþiile doar ca pe un “vas mai slab”. Cred cã noi ar trebui sã înþelegem de aici nu doar aspectul slãbiciunii, ci ºi pe cel al egalitãþii în moºtenire. Deoarece Petru spune cã soþiile noastre vor moºteni viaþa veºnicã împreunã cu noi, ca egale, este foarte important sã le tratãm ca egale de pe acum. Acesta a fost planul lui Dumnezeu de la început ºi noi trebuie sã îl urmãm. Dacã se pune ºi problema vasului mai slab, aceasta nu are în vedere acuzarea, ci protecþia ºi ajutorul. 3.3. Relaþia dintre Cristos ºi Bisericã În Efeseni 5:31-32, Pavel face o analogie între cãsnicie ºi relaþia dintre Cristos ºi Bisericã. Maxie D. Dunnam (1982) aratã: “În pasajul acesta Pavel foloseºte o metaforã reciprocã. Prin relaþia dintre Cristos ºi Bisericã el ilustreazã dragostea care ar trebui sã caracterizeze relaþia dintre soþ ºi soþie ºi foloseºte modelul cãsãtoriei pentru a aduce luminã în înþelegerea relaþiei dintre Cristos ºi Bisericã.” (pag. 233) Analizând aceastã relaþie, fãrã îndoialã cã partenerii pot învãþa comunicarea în familie din comunicarea Domnului Isus cu Biserica Sa. Aºa cum explicam ºi înainte, Isus comunica specific cu ucenicii, oameni care au fost, de fapt, fondatorii Bisericii. Cartea Faptele Apostolilor accentueazã cã Domnul Isus a continuat sã comunice cu Biserica din Ierusalim prin ucenicii Sãi (Faptele Ap. 3:42). Dupã ce Biserica s-a rãspândit în afara Ierusalimului, ucenicii au instruit oameni ca Marcu, Luca, Tit ºi Timotei, pentru a fi în stare sã aducã Cuvântul lui Dumnezeu în biserici. Când bisericile s-au înmulþit, Dumnezeu ªi-a folosit ucenicii pentru a scrie Cuvântul Sãu ºi prin acest Cuvânt El a continuat sã κi comunice voia Sa.

Principii biblice pentru comunicarea în familie

49

Cartea Apocalipsa prezintã în primele trei capitole comunicarea lui Isus cu bisericile din Asia. Având în vedere cã Biblia prezintã clar ºi în detaliu comunicãrile lui Isus cu Biserica Sa, nu voi insista asupra acestui aspect. Pentru a afla lucruri importante pentru comunicarea familialã, trebuie sã rãspundem la patru întrebãri importante: 3.3.1. Cum comunicã Isus cu Biserica Lui? Noul Testament ne învaþã urmãtoarele: • Comunicarea lui Isus cu Biserica Sa este clarã În relaþia Sa cu Biserica, Isus doreºte sã aibã o comunicare clarã. El vorbeºte Bisericii în diverse moduri. El comunicã cu Biserica Sa prin cuvântul scris al Vechiului Testament, prin ucenicii Lui, prin cãrþile Noului Testament ºi prin mesagerii Sãi. Indiferent de calea pe care o foloseºte pentru a le vorbi, învãþãturile de bazã ale mesajului Sãu pot fi înþelese. Este adevãrat cã, referindu-se la unele pasaje scrise de Pavel, apostolul Petru spune cã existã unele teme mai greu de înþeles, dar acestea nu se referã la mântuire sau la viaþa creºtinã de fiecare zi (2 Petru 3:15-16). • Isus comunicã cu Biserica Sa în mod continuu El comunicã cu Biserica ºi El ascultã ceea ce Biserica are de spus atât în vremuri bune, cât ºi în vremuri de necaz (2 Timotei 4:1-2; Evrei 4:15-16, Efeseni 6:18). • Isus comunicã cu Biserica Sa urmãrind binele ei Acest lucru poate fi vãzut în 1 Petru 5:4, 2 Petru 3:13-14 ºi 1 Corinteni 7:11. 3.3.2. Ce comunicã Isus cu Biserica Sa? Cuvântul scris ne aratã cã Mântuitorul comunicã: • Aprecierea Sa pentru lucrurile bune fãcute (Apoc. 2:2-3, 2:19), • Greºelile acesteia ºi calea de îndreptare a acestor greºeli (Apocalipsa 2:4-5, 2:14-16), • Iertarea Sa pentru greºelile trecutului (Efeseni 2:1-22),

50

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

• Dragostea Sa pentru cei sfinþi (Romani 8:31-39), • Planurile Sale pentru viitorul glorios (Coloseni 3:1-4, Apo-

calipsa 2:7, 17, 26). 3.3.3. Cum ar trebui sã-I rãspundã Biserica lui Cristos? Un rãspuns scurt ºi concis la aceastã întrebare poate fi acesta: în acelaºi mod în care comunicã El cu Biserica. Deoarece El comunicã cu dragoste, Biserica ar trebui sã Îi rãspundã cu dragoste (1 Ioan 4:16-19). Pentru cã El comunicã sincer, Biserica ar trebui sã rãspundã sincer (1 Ioan 4:20-21). Având în vedere cã El comunicã în mod continuu, Biserica ar trebui sã Îi rãspundã în acelaºi mod (Efeseni 6:18). Deoarece El comunicã sacrificând, Biserica ar trebui sã Îi rãspundã cu sacrificiu (1 Ioan 4:9-11). 3.3.4. Ce ar trebui sã comunice Biserica cu Cristos? În general, Biserica ar trebui sã comunice cu Isus despre toate lucrurile. Nu este nimic prea important sau prea neînsemnat ca pe El sã nu Îl intereseze. Doresc sã subliniez în mod special faptul cã: • Biserica ar trebui sã comunice problemele ei ºi dorinþele ei. Acestea pot fi problemele ei personale sau ea poate mijloci pentru alþii (Filipeni 4:6; Coloseni 5:3). • Biserica ar trebui sã comunice aprecierea ºi mulþumirea ei. (Coloseni 4:2; Efeseni 5:20; Evrei 12:28). 4. ALTE ADEVÃRURI IMPORTANTE DESPRE COMUNICARE, PREZENTATE ÎN BIBLIE 4.1. Distrugerea comunicãrii înseamnã distrugerea comunitãþii Acest adevãr a fost evident în cazul turnului Babel. Oamenii au hotãrât cã nu vor asculta porunca lui Dumnezeu. Decizia lor de rãzvrãtire a fost posibilã pentru cã toþi vorbeau aceeaºi limbã (Gen. 11:6). Rãspunsul lui Dumnezeu la revolta lor a fost înmulþirea lim-

Principii biblice pentru comunicarea în familie

51

bilor vorbite (Gen. 11:7). În felul acesta Dumnezeu a distrus posibilitatea lor de a comunica eficient, deci planul lor ºi comunitatea lor au fost distruse. 4.2. Comunicarea pozitivã poate preveni ºi rezolva problemele În capitolul 22 al cãrþii lui Iosua este consemnat un eveniment care vorbeºte mult despre importanþa comunicãrii. Dupã cucerirea þãrii promise, Iosua i-a trimis pe cei din seminþiile lui Ruben, Gad ºi jumãtate din seminþia lui Manase înapoi la familiile lor. În drumul lor spre casã, aceºtia au hotãrât sã construiascã pe malul râului Iordan un altar. Celelalte seminþii au auzit despre acest altar ºi, crezând cã fraþii lor l-au construit în semn de rãzvrãtire împotriva lui Dumnezeu, au hotãrât sã se lupte cu ei. În acest moment de crizã, cineva a spus cã ar fi mai bine ca înainte de începerea luptei sã aibã loc o discuþie cu fraþii lor. În urma unei discuþii, ei au aflat cã altarul a fost construit nu în semn de rãzvrãtire, aºa cum bãnuiau, ci ca un semn al ascultãrii de Dumnezeu. Prin aceastã stare de vorbã, problema a fost rezolvatã ºi s-a evitat un rãzboi civil.

Principii biblice recomandate în literatura de specialitate

2 S U M A R

53

Principii biblice

pentru comunicarea în familie recomandate în literatura de specialitate 1. PRINCIPII SELECTATE DIN LITERATURA DE SPECIALITATE PRINCIPIUL 1:

Definiþi corect comunicarea în familie PRINCIPIUL 2: Recunoaºteþi importanþa comunicãrii în cãsnicie PRINCIPIUL 3: Alegeþi cel mai bun timp ºi cel mai bun loc pentru comunicare PRINCIPIUL 4: Folosiþi toate modalitãþile de comunicare PRINCIPIUL 5: Coordonaþi înþelept componentele comunicãrii PRINCIPIUL 6: Evaluaþi comunicarea în cãsnicia voastrã PRINCIPIUL 7: Lucraþi pentru a îmbunãtãþi comunicarea PRINCIPIUL 8: Recunoaºteþi tiparul comunicãrilor greºite

54

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

PRINCIPIUL 9:

Recunoaºteþi calitãþile unui mesaj bun

S

2. PRINCIPII SELECTATE DIN CARTEA “ÎNCURAJAREA” SCRISÃ DE LARRY CRABB PRINCIPIUL 1:

U M A R

Recunoaºteþi puterea cuvintelor rostite PRINCIPIUL 2: Înlocuiþi relaþiile superficiale cu o pãrtãºie profundã PRINCIPIUL 3: Dãruiþi-vã în întregime înainte de a vã deschide în întregime PRINCIPIUL 4: Dezvoltaþi-vã caracterul înainte de a vã dezvolta abilitãþile PRINCIPIUL 5: Slujiþi înainte de a fi slujit PRINCIPIUL 6: Controlaþi-vã mânia PRINCIPIUL 7: Vorbiþi din dragoste, înlãturând frica PRINCIPIUL 8: Prezentaþi adevãrul în contextul unei relaþii PRINCIPIUL 9: Recunoaºteþi ocaziile ºi rãspundeþi cu sensibilitate PRINCIPIUL 10: Îmbunãtãþiþi-vã abilitãþile de comunicare

Principii biblice recomandate în literatura de specialitate

55

3. PRINCIPII SELECTATE DIN CARTEA “MARTE ªI VENUS ÎN DORMITOR” SCRISÃ DE JOHN GRAY

S U M A R

PRINCIPIUL 1:

Cãutaþi sã cunoaºteþi ºi sã înþelegeþi deosebirile partenerului PRINCIPIUL 2: Cãutaþi beneficiul partenerului, nu al vostru PRINCIPIUL 3: Comunicaþi în toate modurile posibile PRINCIPIUL 4: Strãduiþi-vã sã reuºiþi ºi aºteptaþi cu rãbdare rezultatele PRINCIPIUL 5: Lucraþi împreunã cu partenerul

Principii biblice recomandate în literatura de specialitate

2

57

Principii biblice

pentru comunicarea în familie recomandate în literatura de specialitate

Î

Principii biblice pentru comunicarea în familie recomandate în literatura de specialitate

n acest capitol, mã voi referi la ceea ce au constatat unii specialiºti în comunicare, în urma studiile fãcute în domeniul comunicãrii în cãsnicie. Capitolul va fi împãrþit în subdiviziuni, care vor lua în discuþie factorii care contribuie la realizarea unei comunicãri bune ºi eficiente. 1. PRINCIPII SELECTATE DIN LITERATURA DE SPECIALITATE PRINCIPIUL 1:

Definiþi corect comunicarea în familie

Înainte de a trata în profunzime acest subiect al comunicãrii în cãsnicie, ar trebui sã definim termenul de comunicare în familie. Pentru cã Biblia nu ne dã o definiþie nici pentru comunicare, nici pentru comunicarea în familie, am notat în cele ce urmeazã câteva definiþii oferite de diverºi autori. Selwyn Hughes (1979) spune: „Comunicarea a fost definitã ca fiind procesul în care douã persoane se

58

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

exprimã, atât verbal cât ºi nonverbal, astfel încât mesajul lor este acceptat ºi înþeles.“ (pag. 22) Don H. Highlander (1980) defineºte comunicarea în modul urmãtor: “A asculta ºi a rãspunde cu înþelegere reprezintã cea mai simplã definiþie a comunicãrii eficiente.” (pag. 91) H. Norman Wright (1985), referitor la comunicare, aratã: “Comunicarea este procesul exprimãrii tale atât verbale, cât ºi nonverbale, aºa încât cealaltã persoanã poate înþelege ºi accepta ceea ce împãrtãºeºti.” (pag. 138) Sven Wahlroos (1974) definea comunicarea: „ca fiind orice manifestare care exprimã un mesaj care este recepþionat de o altã persoanã. Manifestarea poate fi verbalã sau nonverbalã; ea constituie o comunicare atâta timp cât conþine un mesaj. Mesajul poate fi voluntar sau involuntar, dar dacã a fost recepþionat, el a fost, de fapt, comunicat. Recepþionarea mesajului poate fi conºtientã sau inconºtientã, distorsionatã sau nedistorsionatã, dar, de vreme ce mesajul ajunge la celãlalt, indiferent la ce nivel, noi comunicãm.“ (pag. 16) Kathleen M. Galvin ºi Bernard J. Brommel (1986) afirmã: “Comunicarea poate fi vãzutã ca un proces simbolic, negociator sau, mai simplu, este procesul creãrii ºi al exprimãrii lucrurilor cu o anumitã însemnãtate.” (pag. 9) David S. Bishop (1977) defineºte comunicarea ca pe “un schimb de informaþii între persoana care le transmite ºi persoana care primeºte informaþiile, astfel încât sã aibã ca rezultat o acþiune predeterminatã a celui care recepþioneazã.” (pag. 13) Încercând sã gãseascã o definiþie simplã, dar completã, pentru comunicarea în cãsnicie, Josh McDowell (1985) sugereazã: “Comunicare înseamnã împãrtãºirea de sine cu o altã persoanã.” (pagina 59) Din definiþiile date mai sus, se disting patru lucruri foarte im-

Principii biblice recomandate în literatura de specialitate

59

portante în comunicare: 1.1. Comunicarea implicã cel puþin douã persoane, 1.2. Comunicarea implicã comuniune în multe moduri ºi la multe nivele, 1.3. Comunicarea implicã înþelegerea ºi acceptarea mesajului altei persoane, 1.4. Comunicarea ar trebui sã fie un proces continuu, nu sporadic. Aplicând aceste caracteristici comunicãrii în cãsnicie, constatãm cã într-un cuplu cu o comunicare bunã: • Ambii parteneri sunt capabili sã îºi împãrtãºeascã gândurile, sentimentele ºi dorinþele, • Ambii parteneri folosesc mai multe metode pentru a-ºi trimite mesajele ºi comunicã la mai multe nivele, • Ambii parteneri înþeleg ºi acceptã mesajele celuilalt, • Ambii parteneri sunt gata sã comunice ºi se strãduiesc sã îmbunãtãþeascã comunicarea lor. PRINCIPIUL 2:

Recunoaºteþi importanþa comunicãrii în cãsnicie

Unii ar putea sã punã întrebarea: “Este într-adevãr, comunicarea în cãsnicie un factor vital?” Existã mai multe rãspunsuri posibile la aceastã întrebare. Voi încerca sã ofer un rãspuns pozitiv, citându-i pe alþi scriitori care au fãcut referire la beneficiile comunicãrii în cãsnicie. Aceste citate evidenþiazã faptul cã specialiºtii pun accentul pe mulþimea domeniilor în care ajutã comunicarea. În cele ce urmeazã, voi prezenta câteva domenii în care comunicarea în cãsnicie are un rol deosebit de important. Astfel, prin comunicare: • Pot fi evitate problemele în familie Dr. Frank ºi Mary Alice Minirth (1993) spun: “Cel mai im-

60

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

portant factor într-o cãsnicie bunã este comunicarea eficientã. În timp ce finanþele, sexul sau alte domenii pot fi subiectul discuþiilor aprinse, al nemulþumirilor ºi chiar al eºecurilor, rãdãcina problemei este, de fapt, incapacitatea cuplului de a comunica ºi de a gãsi o soluþionare pozitivã.” (pag. 96) Sven Wahlroos (1974) subliniazã aceleaºi lucruri când spune: „Comunicarea este, poate, cel mai important dintre toate subiectele psihologiei. Este binecunoscut cã prin comunicare devenim ceea ce suntem; prin comunicare învãþãm ceea ce ºtim; prin comunicare distructivã apar problemele în relaþiile interumane ºi cã prin comunicare constructivã astfel de probleme sunt prevenite sau rezolvate.” (pag. 14) • Pot fi rezolvate diferenþele În viaþa de familie vor fi întotdeauna probleme interpersonale. Referitor la acest subiect ºi încercând sã îi încurajeze pe aceia care au sau sunt pe cale de a avea probleme în cãsnicie, Tim LaHaye (1968) scria: “Problemele ºi diferenþele în cãsnicie nu sunt periculoase, este periculoasã incapacitatea de a împãrtãºi care sunt diferenþele sau domeniile problemã. Cât timp doi oameni pot pãstra linia de comunicare deschisã ºi îºi exprimã liber sentimentele lor, diferenþele pot fi rezolvate.” (pag. 116) • Se dezvoltã relaþia de familie Când Dumnezeu a creat familia, El a intenþionat ca cei doi sã devinã una. În procesul realizãrii acestei unitãþi, relaþia între parteneri este foarte importantã. Pentru a dezvolta o bunã relaþie de cãsãtorie, nu trebuie sã uitãm ceea ce ne aminteºte H. Norman Wright (1985): “Fãrã comunicare nu existã relaþie.” (pag. 138) Despre acelaºi subiect, Sven Wahlroos (1974) spune: “În cele patru decenii de practicã, ca psiholog, m-am convins cã secretul îmbunãtãþirii relaþiilor de familie ºi a sãnãtãþii emoþionale în general, se aflã în comunicare.” (pag. 3) Uneori întâlnim cupluri care depun eforturi deosebite pentru

Principii biblice recomandate în literatura de specialitate

61

a crea relaþii bune în afara cãsniciei, dar care neglijeazã importanþa comunicãrii cu soþul, respectiv cu soþia lor. Unora dintre aceºtia li se pare cã este corect sã procedeze aºa, deoarece ei aºteaptã ca deschiderea ºi comunicarea în familie sã vinã în mod natural. Don Highlander (1980) ne aminteºte rolul important pe care îl are comunicarea în orice fel de relaþie, atunci când aratã: “Comunicarea este esenþialã pentru construirea relaþiilor cu noi înºine, cu partenerul de cãsnicie, cu copiii noºtri ºi cu Dumnezeu.” (pag. 74) Bill ºi Vonette Bright (1990) fac urmãtoarea afirmaþie: “Când funcþioneazã, comunicarea este una dintre cele mai extraordinare plãceri în cãsnicie. Nimic altceva, nici mãcar împlinirea sexualã, nu va aduce atât de multã îmbogãþire în domeniul intim al relaþiei voastre.” (pag. 53) Ca o regulã generalã, cei care doresc sã stabileascã o relaþie apropiatã ºi plinã de semnificaþie cu partenerul de cãsnicie vor urma instrucþiunile oferite de Josh McDowell (1985), care afirmã: “Comunicarea este pur ºi simplu principala modalitate prin care noi învãþãm mai mult despre celãlalt. Cu cât capacitatea de a comunica a unui partener este mai mare, cu atât satisfacþia experimentatã de ambii parteneri în relaþia familialã este mai adâncã.” (pag. 58) • Poate fi realizatã o unitate profundã Într-o discuþie cu fariseii, Domnul Isus a spus: “Oare n-aþi citit cã Ziditorul, de la început i-a fãcut parte bãrbãteascã ºi parte femeiascã, ºi a zis: «De aceea va lãsa omul pe tatãl sãu ºi pe mama sa, ºi se va lipi de nevastã-sa, ºi cei doi vor fi un singur trup»?” (Matei 19:4-5). J. Grant Howard (1979) aratã: “În Geneza 2:24, relaþia de cãsnicie este caracterizatã ca o unire a douã persoane astfel încât ei devin una. O componentã esenþialã implicatã în stabilirea, menþinerea ºi dezvoltarea acestui fel de unitate este comunicarea.” (pagina 20) Dwight Hervey Small (1979) spune: “Comunicarea a fost

62

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

numitã secretul realizãrii ºi menþinerii unitãþii în cãsnicie. Dacã este adevãrat - ºi pentru marea majoritate este -, atunci nu existã un alt mod mai rapid pentru ca o cãsnicie sfântã sã devinã o relaþie moartã, lipsitã de sfinþenie, decât acela de a întrerupe comunicarea.” (pag. 155) În legãturã cu acelaºi subiect, Gary Chapman (1979) afirmã: “Comunicarea nu este un lux; este o necesitate. Nu poate exista unitate fãrã comunicare. Barierele comunicãrii sunt greu de trecut, dar nu imposibil de cucerit. Cheia este propria ta dorinþã de a comunica.” (pag. 119) • Partenerii vor gãsi cã este mult mai uºor sã îºi exprime dragostea Se ºtie cã dragostea este esenþialã atât în relaþia noastrã cu Dumnezeu, cât ºi în relaþia noastrã cu cei de lângã noi. În prima sa epistolã cãtre biserica din Corint, în capitolul 12, versetul 31, Pavel scrie: “Umblaþi dar dupã darurile cele mai bune. ªi vã voi arãta o cale nespus mai bunã.” Dupã ce a spus acestea, Pavel dedicã întreg capitolul al 13-lea unei cãi “nespus mai bune”, care este dragostea. Autorii cãrþii “Dupã ce spui da” fac urmãtoarea comparaþie: “Pentru dragoste, comunicarea este ceea ce sângele este pentru viaþã. Fãrã comunicare este imposibil sã ai orice tip de relaþie .” (pag. 53) Jack ºi Carol Mayhal (1978) îl citeazã pe David Augsburger prin cuvintele: “Comunicarea este o întâlnire a valorilor. Când valorile tale, peste podul cuvintelor, al tonului, al comportamentului ºi acþiunilor, întâlnesc valorile mele, când se realizeazã înþelegerea, atunci ºtim cã am comunicat ... Când douã persoane pot sã împãrtãºeascã din adâncul fiinþei lor, ei experimenteazã dragostea în adevãrata ei valoare. Cãsnicia este o aventurã în intimitate ºi intimitatea este deschiderea unuia faþã de celãlalt.“ (pag. 89) • Familia clãdeºte o temelie bunã, solidã

Principii biblice recomandate în literatura de specialitate

63

În încheierea predicii de pe munte, Domnul Isus κi sfãtuia ascultãtorii sã asculte ºi sã împlineascã poruncile Sale. Pentru a sublinia de ce este important sã facã aºa, El le-a spus pilda celor douã case: casa ziditã pe nisip ºi cea ziditã pe stâncã. Sfatul Mântuitorului este sã zidim pe o temelie bunã, temeinicã, pe stâncã (Matei 7.21-27). Dezvoltând acest subiect, Jay E. Adams (1972) afirmã: “Comunicarea este temelia pentru o familie centratã în Cristos, deoarece este modalitatea de exprimare prin care relaþia soþ-soþie ºi pãrinþi-copii este stabilitã, dezvoltatã ºi menþinutã. Fãrã a pãstra deschise cãile de comunicare în adevãr, menþionate de Pavel, nu putem vorbi despre o familie cu adevãrat centratã în Cristos.“ (pag. 28) PRINCIPIUL 3:

Alegeþi cel mai bun timp ºi cel mai bun loc pentru comunicare

Sunt familiºti care pot întreba cu sinceritate : “Afecteazã timpul pe care îl alegem pentru comunicare rezultatul discuþiei noastre? Dacã da, care este cel mai potrivit timp pentru comunicare în cãsnicie? Cu privire la acest subiect, am gãsit cã specialiºtii în comunicare considerã timpul acordat comunicãrii ca fiind foarte important ºi ei vorbesc despre douã metode care pot fi abordate de familie: • Având un timp special ºi folosit cu regularitate Este foarte important ca partenerii sã aloce un timp special pentru a sta de vorbã unul cu celãlalt. Ei pot discuta împreunã lucrurile pe care le considerã importante în rezolvarea problemelor de familie sau pentru îmbunãtãþirea relaþiei lor în cãsnicie. Acest timp ar trebui pus deoparte în mod obiºnuit, zilnic sau sãptãmânal. Cu privire la acest subiect, Rod Boreman (1987) scrie: “Nu trebuie sã subestimãm nevoia de a avea un timp regulat de comunicare între soþ ºi soþie ºi, dacã timpul este o problemã, trebuie sã

64

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

ne facem timp.” (pag. 10) Oferind un sfat bun bãrbaþilor care neglijeazã acest domeniu al vieþii de familie, Smalley ºi Trent (1991) accentueazã urmãtorul adevãr: “Comunicarea caldã, aprecierea plinã de dragoste faþã de soþiile noastre nu «se întâmplã pur ºi simplu», în mod natural. Credem cã acest timp ar trebui planificat regulat - de preferinþã de câteva ori pe sãptãmânã - deoarece soþiile noastre au nevoie de noi.” (pag. 26) • Comunicând pentru a rãspunde nevoilor specifice apãrute Chiar cele mai bune planuri pot produce complicaþii neaºteptate. În astfel de situaþii, soþii ar trebui sã fie gata sã discute despre opþiuni ºi soluþii. Aceasta înseamnã cã atunci când soþii au o discuþie neplanificatã sau dacã unul dintre parteneri doreºte sã discute despre o situaþie nou apãrutã, celãlalt ar trebui sã îºi facã timp sã asculte ºi sã îºi spunã pãrerea despre acest subiect. Dacã unul dintre parteneri sau celãlalt este prea ocupat, atunci ar fi bine sã stabiliþi împreunã un timp potrivit cât mai repede posibil. Pentru un partener ocupat, Smalley ºi Trent (1991) oferã urmãtoarea sugestie de discuþie: “«Acum nu este un timp potrivit pentru a vorbi, dar pot sã-þi acord toatã atenþia mea, neîmpãrþitã, în mod sigur, peste 30 de minute.» E perfect (dacã ºi reuºim sã facem aºa!), dar ar însemna ºi mai mult dacã am lãsa deoparte ceea ce facem, pentru cã partenerul nostru este pur ºi simplu mai important.“ (pag. 26) Partenerii simt nevoia sã comunice ºi aceasta întotdeauna cere timp. Dacã cineva considerã cã problemele pot fi rezolvate cu o comunicare foarte redusã, trebuie sã ia în considerare ceea ce susþine Dr. Anthony T. Evans (1991), care spune: “Consider cã prima lege a comunicãrii în familie trebuie sã fie aceasta: Nu existã timp calitativ fãrã timp cantitativ petrecut împreunã.“ (pag. 84) În concluzie, Barbara Russell Chesser (1990) are o opinie corectã când spune: “Realitatea este cã familiile bune nu sunt rezul-

Principii biblice recomandate în literatura de specialitate

65

tatul calitãþii sau cantitãþii de timp investit. Sunt rezultatul celor douã însumate!” (pag. 189) Partenerii fac adesea greºeala de a nu alege cel mai bun loc pentru comunicarea în cãsnicie. Este foarte importantã alegerea unui loc potrivit pentru comunicare. Acesta trebuie stabilit de amândoi ºi poate fi diferit de la caz la caz. Anthony T. Evans (1991) spune: “În familia noastrã am constatat cã unul dintre cele mai bune locuri pentru comunicarea familialã este în jurul mesei, în sufragerie.” (pag. 84) PRINCIPIUL 4:

Folosiþi toate modalitãþile de comunicare

Când definesc comunicarea, unii fac greºeala de a o limita doar la vorbire sau ascultare. Aceasta ar însemna cã o comunicare eficientã se realizeazã atunci când unul din parteneri îi vorbeºte celuilalt care ascultã. Oricum, pentru cei mai mulþi dintre noi este evident cã vorbirea este doar unul dintre modurile prin care oamenii împãrtãºesc gânduri ºi cã mai existã multe alte moduri în care oamenii ºi cuplurile comunicã. În cele ce urmeazã sunt menþionate câteva astfel de modalitãþi care trebuie examinate ºi folosite cu mare atenþie. Este normal sã începem cu comunicarea verbalã, dar cu siguranþã nu ne vom mãrgini la aceasta. • Comunicarea prin cuvinte Chiar ºi astãzi sunt mulþi care cred cã cel mai obiºnuit mod de a trimite sau de a primi mesaje este comunicarea verbalã. Este important sã ºtim cã putem comunica verbal doar pentru cã Dumnezeu ne-a creat cu acest dar. David S. Bishop (1977) spunea: “Când Creatorul l-a fãcut pe om din þãrâna pãmântului, aºezându-l în Grãdina Eden, El l-a înzestrat cu capacitatea de a vorbi ºi de a înþelege.” (pag. 14) Pe de altã parte, este important sã cunoaºtem ºi ceea ce Gary Smalley ºi John Trent (1991) încearcã sã le aminteascã cititorilor

66

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

lor: “Experþii în comunicare ne spun cã, în general, într-o comunicare cuvintele constituie doar 7%, limbajul corpului 55% ºi tonul vocii 38%.” (pag. 69) Este adevãrat cã noi avem nevoie sã comunicãm dorinþele ºi ideile noastre, dar în acelaºi timp este important sã ne amintim cã exprimarea verbalã, prin cuvinte, nu este singurul factor care determinã mesajul. H. Norman Wright (1986) spune: „Când vorbeºti cu un prieten, cu un angajat sau cu un membru al familiei, nu depinzi doar de cuvinte pentru a te face înþeles. De fapt, tu depinzi mai mult de componentele vocale ale comunicãrii tale. Acestea includ modulaþiile vocii, ridicarea sau coborârea tonului vocii tale sau chiar rezonanþa.“ (pag. 40) • Comunicarea prin tãcere Unii cred cã dacã nu rostesc nici un cuvânt înseamnã cã nu îºi exprimã pãrerea cu privire la un subiect anume. Aceasta este o înþelegere greºitã a comunicãrii. Tot ceea ce suntem ºi ce facem comunicã. În legãturã cu acest subiect, Don Highlander (1980) spune: “Chiar ºi tãcerea înseamnã comunicare. Tot ceea ce facem sau nu facem, ceea ce spunem sau nu spunem, transmite un mesaj. Este imposibil sã nu comunici.“ (pag. 75) E adevãrat cã tãcerea este foarte importantã în comunicarea bunã, dar partenerii trebuie sã fie foarte atenþi, pentru cã tãcerea poate sã comunice ºi semnale greºite sau chiar distructive. Mack Wayne (1977) scrie: “Poate cã sunt situaþii în care «tãcerea este de aur». Dar dacã este modul tãu obiºnuit de a rãspunde la opoziþie, conflict, diferenþã deschisã de opinie, criticã sau dezacord, tu nu vei realiza niciodatã o relaþie apropiatã cu cineva.“ (pag. 52) • Comunicarea prin aparenþe Deºi sunt cazuri în care aparenþa poate sã înºele, majoritatea

Principii biblice recomandate în literatura de specialitate

67

oamenilor înþeleg importanþa unei “prime impresii” bune. Suntem conºtienþi cã, în mare mãsurã, înfãþiºarea unei persoane comunicã ceva despre personalitatea acesteia. Byron Lewis ºi Frank Pucelik (1990) susþin aceasta afirmând: „Cu toate cã factorul ereditar are un rol important în crearea aparenþei fizice pe care o afiºãm fiecare, psihologii au recunoscut relaþia dintre personalitate - modelul nostru despre lume - ºi caracteristicile fizice. Deoarece aceste calitãþi fizice sunt foarte evidente, ele sunt semnale comunicative care pot fi instrumente folositoare în procesul demistificãrii comunicãrii.“ (pag. 51) Unora li se pare uºor sã îºi aminteascã lucrul acesta în relaþiile cu cei din afara familiei, dar îl uitã atunci când este vorba despre partenerii de cãsãtorie. Ei depun efort pentru a pãrea drãguþi celor din afara familiei, dar au tendinþa sã uite cã acesta este un aspect foarte important al relaþiei cu partenerul de cãsãtorie, de asemenea. Înfãþiºarea unei persoane transmite repere importante despre personalitatea sa ºi despre sentimentele sale pentru ceilalþi. Paul Welter (1977) aratã: “Semnalele sunt de obicei mult mai spontane decât cuvintele ºi de aceea, adesea, ele asigurã o reflectare mult mai fidelã a sentimentelor unei persoane.” (pag. 224) • Comunicarea prin rugãciune Cu toate cã puteam sã o amintesc la comunicarea verbalã, am ales sã o tratez aparte, deoarece este o metodã de comunicare aparte. Este unanim acceptat faptul cã rugãciunea este un mod de a comunica. Este o comunicare între persoana care se roagã ºi Dumnezeu. Sunt de acord însã ºi cu ceea ce afirmã Tim LaHaye (1968), care considerã rugãciunea ca fiind mai mult decât atât atunci când spune: “Lista secretelor unei cãsnicii fericite n-ar fi completã dacã nu ar include ºi rugãciunea. Rugãciunea cãtre Tatãl ceresc este cea mai bunã cale de comunicare între douã persoane.” (pag. 125) Este drept sã credem cã, dacã soþii se roagã împreunã, prin

68

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

rugãciune ei vor învãþa multe lucruri despre celãlalt. Deoarece creºtinii trateazã cu seriozitate rugãciunea, aceste descoperiri îi vor ajuta pe cei doi sã recunoascã cât de importante sunt aceste lucruri pentru partenerul lor. Pe de altã parte, când soþul ºi soþia se roagã împreunã, descoperirile lor vor crea în ei dorinþa de a se ajuta unul pe celãlalt ºi de a cere împreunã ajutorul lui Dumnezeu în înþelegerea ºi rezolvarea oricãror probleme. Îmi amintesc de zilele petrecute la seminar, când, ca studenþi foarte aglomeraþi, nu aveam întotdeauna cea mai potrivitã atitudine faþã de colegii noºtri. O metodã foarte bunã de restabilire a relaþiilor noastre era timpul de rugãciune împreunã, seara. Dacã vreunul stricase relaþia dintre noi prin cuvinte nepotrivite sau prin atitudinea sa ºi îl auzeam mãrturisind ºi recunoscând aceasta în rugãciune, era mai mult decât suficient ca sã îl iertãm ºi, prin urmare, sã restabilim relaþia noastrã. • Comunicarea prin ascultare Cei mai mulþi oameni considerã ascultarea ca fiind un factor important în înþelegerea celuilalt partener de cãsãtorie. Pe de altã parte, este interesant sã observãm ºi opiniile unor specialiºti care considerã ascultarea ca fiind un mod important de a comunica. H. Norman Wright (1986) aratã: “Cei care comunicã cel mai bine nu se bazeazã doar pe capacitatea de a-ºi folosi gura, ci ºi pe capacitatea de a-ºi folosi ochii ºi urechile. Este adevãrat, cel mai bine comunicã cei care sunt buni ascultãtori.” (pag. 14) A-i asculta pe alþii, ºi în mod deosebit a-l asculta pe partener, nu este o misiune uºoarã. Barbara Russell Chesser (1990) afirmã: “Ascultarea efectivã - sã recepþionezi cu succes un mesaj care þi-e transmis - pretinde acordarea unei atenþii sporite cuvintelor rostite, tonului ºi calitãþii vocii, profunzimii semnificaþiei din privirea celui care îþi trimite mesajul, expresia feþei ºi miºcãrile corpului.” (pagina 185) Specialiºtii subliniazã faptul cã ascultarea atentã a ceea ce

Principii biblice recomandate în literatura de specialitate

69

comunicã partenerul de cãsãtorie poate îmbunãtãþi relaþiile de familie, nu numai pentru aceia care nu au o bunã comunicare. Chiar ºi soþii care comunicã bine pot sã-ºi îmbunãtãþeascã viaþa ºi relaþiile de familie atunci când ascultã cu atenþie. Everest L. Worthington, Jr. (1993) aratã: “O cale de îmbunãtãþire a unei comunicãri bune este sã vã concentraþi ºi mai mult atenþia asupra ascultãrii partenerului.” (pag. 105) Referitor la familiile stresate, care sunt în cãutarea restabilirii echilibrului cãsniciei lor, Dr. Richard Fowler ºi Rita Schweitz (1991) spun: “Ascultarea, purtarea de grijã ºi împãrtãºirea sunt stâlpii de echilibru pe care îi oferim acelora care umblã pe muchia de cuþit a stresului.” (pag. 121) Partenerii de cãsãtorie care încearcã sã îmbunãtãþeascã comunicarea în cãsnicia lor nu trebuie sã se aºtepte la o schimbare bruscã, peste noapte. Cei care cred aºa ar trebui sã ia aminte la ceea ce spune Josh McDowell (1985): “Pentru majoritatea oamenilor, ascultarea este cel mai dificil aspect al comunicãrii. Ascultarea nu vine în mod natural.” (pag. 61) Pentru a concluziona discuþia despre ascultare sunt de aceeaºi pãrere cu Don H. Highlander (1980), care spune: “Reuºita în învãþarea metodelor de comunicare începe prin a învãþa cum sã asculþi.” (pag. 91) • Comunicarea prin atingere În familia în care relaþia între soþi este bunã, este foarte probabil cã atingerea este folositã frecvent. Specialiºtii subliniazã cã atingerea este un aspect foarte important al comunicãrii. Referindu-se la stilul de comunicare al Domnului Isus, Gary Smalley ºi John Trent (1986) spun: “Isus a fost un maestru al comunicãrii pline de dragoste ºi de acceptare personalã. El a fãcut aºa atunci când a binecuvântat ºi a luat copiii în braþe. În alte ocazii, sensibilitatea Lui a fost evidenþiatã prin atingerea adulþilor în nevoie.” (pag. 46)

70

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

J. Grant Howard (1979) aratã: “Existã multe moduri de a spune «Te iubesc», «Îmi pasã de tine», «Doresc sã te ajut», «Am nevoie de tine». Atingerea este unul dintre acestea.” (pag. 175) Existã persoane care folosesc atingerea fãrã sã-ºi dea seama de semnificaþia ei. Totuºi, când este practicatã în familie, Gary Smalley ºi John Trent (1986) încurajeazã folosirea continuã a acesteia: “Semnificaþia simbolicã a atingerii este plinã de forþã, chiar ºi în zilele noastre. Deºi poate cã nu suntem conºtienþi de lucrul acesta, modul în care atingem are o semnificaþie extraordinarã.” (pag. 38) Lillian Glass, Ph. D. (1992) subliniazã: „Cuplurile trebuie sã se simtã confortabil þinându-se de mâini, atingându-se unul pe celãlalt ºi punându-ºi braþele în jurul partenerului. Atingerea este o parte esenþialã a intimitãþii. Ea este ºi un mod în care bãrbaþii ºi femeile comunicã unul cu celãlalt.” (pag. 133) Ed Wheat ºi Gloria Perkins (1980) afirmã: “O atingere tandrã ne spune cã suntem susþinuþi. Ca adulþi, atingerea continuã sã aibã o importanþã primordialã în comunicarea cu aceia pe care îi iubim, fie cã suntem sau nu conºtienþi. Nevoia noastrã de atingere plinã de grijã este normalã ºi sãnãtoasã ºi niciodatã nu vom fi prea maturi pentru aceasta.” (pag. 183) În concluzie, Gary Smalley ºi John Trent (1986) spun: “Soþii ºi soþiile înþelepte includ în relaþia cu partenerii lor ºi atingerile pline de semnificaþii.” (pag. 170) • Comunicarea prin contactul vizual Mulþi familiºti subestimeazã acest tip de comunicare, dar specialiºtii spun cã este un mod important de a comunica. În acest sens, Lillian Glass, Ph. D. (1992), aratã: “Una dintre cãile importante de îmbunãtãþire a comunicãrii este printr-un mai bun contact vizual ºi prin urmãrirea expresiei feþei. Dacã nu pãreþi interesaþi sau dornici sã ascultaþi, comunicarea nu va avea loc niciodatã. Acesta este adevãrul, fie cã existã sau nu atracþie fizicã.“ (pag. 85)

Principii biblice recomandate în literatura de specialitate

71

Vorbind despre importanþa utilizãrii acestei metode, Dr. Frank ºi Mary Alice Minirth (1993) scriu: “Când te uiþi la partenerul tãu ºi când îþi fixezi privirea asupra lui, tu spui: «Tu eºti important pentru mine, cuvintele ºi gândurile tale au importanþã pentru viaþa mea.»” (pag. 149) • Comunicarea în scris Deºi nu este întotdeauna necesarã ºi nici uºoarã, unele împrejurãri impun comunicarea scrisã. Referitor la acest subiect, John Gray (1992) noteazã: “... Existã ocazii în care cuvintele nu ajutã. Din fericire, existã o alternativã. În loc sã îþi împãrtãºeºti sentimentele verbal, scrie-i partenerului o scrisoare. Comunicarea în scris îþi permite sã fii atent la sentimentele tale, fãrã sã-þi faci griji cã ai putea sã-þi rãneºti partenerul. Printr-o exprimare liberã ºi ascultând de propriile sentimente, în mod automat vei deveni mult mai iubitor. Scriind scrisori, bãrbaþii devin mult mai grijulii, mai înþelegãtori ºi mai respectuoºi; femeile devin mult mai încrezãtoare, mai receptive ºi mai cordiale.” (pag. 207) Concluzionând aceastã listã a tipurilor de comunicare în cãsnicie, doresc sã subliniez cã cele mai multe relaþii de familie depind de modul în care partenerii obiºnuiesc sã comunice. Cu privire la acest subiect, Kathleen M. Galvin ºi Bernard J. Brommel (1986) aratã: “Modul în care membrii familiei obiºnuiesc sã foloseascã comunicarea verbalã ºi nonverbalã determinã, în consecinþã, deciziile luate.” (pag. 162) Pentru o bunã comunicare trebuie sã existe un echilibru între metodele de comunicare. William Lee Carter (1991) aratã: “Pentru o comunicare bunã trebuie sã luãm în considerare cuvintele unei persoane, tonul vocii, miºcãrile corpului, expresia feþei, gesturile ºi orice alte acþiuni.” (pag. 8) Trebuie sã fie un echilibru între vorbire ºi ascultare. Edwin J. Thomas (1977) spunea: “Cel care vorbeºte ar trebui sã capteze

72

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

atenþia ascultãtorului, sã vorbeascã în aºa fel încât aproape tot ceea ce spune sã poatã fi urmãrit, sã permitã ascultãtorului intervenþia ºi, în general, sã realizeze un echilibru al schimbului reciproc între vorbitor ºi ascultãtor.” (pag. 24) PRINCIPIUL 5:

Coordonaþi înþelept componentele comunicãrii

Ca ºi în alte feluri de comunicãri, comunicarea în cãsnicie are câteva componente. Pentru a fi persoane care comunicã eficient, pentru a evalua ºi a îmbunãtãþi comunicarea în cãsnicie, soþii ar trebui sã fie conºtienþi de aceºti factori. Unii autori împart comunicarea în douã pãrþi. Sherod Miller (1992) scrie: “În comunicare, fiecare mesaj pe care îl transmiþi conþine douã elemente: atitudine ºi comportament. Atitudinea rezultã din amestecul credinþei, al sentimentelor ºi al intenþiilor. Comportamentul - acþiunile verbale ºi nonverbale -, reflectã ºi exteriorizeazã atitudinile tale interioare.” (pag. 1) Alþi autori considerã cã mesajele în cãsnicie au trei pãrþi. Iatã ce spune H. Norman Wright (1985) în acest sens: “Fiecare mesaj are trei componente: conþinutul actual, tonul vocii ºi comunicarea nonverbalã.” (pag. 144). Existã alþi specialiºti în comunicare care considerã cã un mesaj are mai mult de trei pãrþi. Un astfel de autor este Don H. Highlander (1980), care spune: “Specialiºtii în comunicare evidenþiazã cã, atunci când o persoanã vorbeºte, existã de fapt opt elemente ale mesajului: - Ceea ce gândeºte ºi simte acea persoanã, - Ceea ce intenþioneazã sã spunã, - Ceea ce spune de fapt, - Ceea ce exprimã nonverbal ºi influenþeazã semnificaþia mesajului pe care încearcã sã-l transmitã,

Principii biblice recomandate în literatura de specialitate

73

- Ceea ce ascultãtorul aude sau ceea ce crede cã aude, - Ceea ce ascultãtorul interpreteazã din mesajului verbal ºi

nonverbal, - Ceea ce adaugã ascultãtorul la mesaj, datoritã propriilor lui sentimente, experienþe sau intuiþii, - Ceea ce rãspunde ascultãtorul.“ (pag. 92) Deoarece unii soþi nu sunt conºtienþi de acest lucru, H. Norman Wright (1979) observã: “Adesea mesajele trimise sunt confuze deoarece componentele mesajului sunt contradictorii.” (pag. 54) PRINCIPIUL 6:

Evaluaþi comunicarea în cãsnicia voastrã

În unele cupluri, comunicarea este defectuoasã deoarece partenerii nu îºi fac timp sau nu ºtiu cum sã evalueze comunicarea lor. Cuplurile care recunosc importanþa comunicãrii eficiente în fericirea unei familii trebuie sã îºi facã timp sã evalueze comunicarea lor. Aceasta trebuie sã fie o îndeletnicire permanentã a fiecãrui partener, observând comunicarea lor ºi rezultatele ei. De asemenea, ei trebuie sã-ºi facã timp, periodic, pentru a evalua împreunã comunicarea lor. Pentru acele cupluri care sunt în cãutarea cãilor prin care îºi pot îmbunãtãþi comunicarea în cãsnicie, Kathleen M. Galvin ºi Bernard J. Brommel (1986) indicã: “În urma unui sondaj efectuat printre profesioniºtii care lucreazã în domeniul familiei, Curran (1983) gãseºte cã cel mai frecvent indicator al sãnãtãþii familiei este «abilitatea de a comunica ºi de a asculta». Pentru familiile care comunicã bine, ea enumerã urmãtoarele însuºiri: - Toþi membrii familiei pot asculta ºi pot rãspunde, - Familia recunoaºte ºi apreciazã mesajele nonverbale, - Familia respectã sentimentele individuale ºi gândirea independentã,

74

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

- Familia evitã frazele încuietoare ºi pe cele care reduc la tãcere interlocutorul, - Membrii familiei întrerup discuþia, dar în mod echilibrat, - Familia transformã disputele în reconcilieri.” (pag. 286) Cu privire la acelaºi subiect, Ed Wheat ºi G. Perkins (1988) scriu: “Iatã aici cinci caracteristici ale unui sistem care funcþioneazã bine: - Sentimentul libertãþii de exprimarea personalã, - Sentimentul cã eºti înþeles, - Absenþa disputelor care duc la statutul de învingãtor-învins, - Reducerea tensiunilor, - Sentimentul cã eºti în siguranþã ºi ocrotit în aceastã relaþie.” (pag. 56) Referitor la cãile prin care partenerii în cãsnicie îºi pot analiza comunicarea, Edwin J. Thomas (1977) noteazã: “Cea mai mare parte a comunicãrii verbale poate fi analizatã în cel puþin cinci moduri. Patru din aceste dimensiuni sunt legate de funcþia de trimitere a mesajului: conþinut, acurateþea reprezentaþionalã, informaþia ºi proprietãþile vocii. Cealaltã dimensiune a analizei este indicatorul comportamental ...” (pag. 11) Aº dori sã concluzionez cu ceea ce spune Sven Warhlroos (1974): “Când problemele iau amploare într-o relaþie, ele pot fi rezolvate adesea simplu, prin analizarea comunicãrii, verbale ºi nonverbale, transmisã de la un partener la celãlalt.” (pag. 28) PRINCIPIUL 7:

Lucraþi pentru a îmbunãtãþi comunicarea

Nu existã cupluri care sã poatã afirma sincer cã ei cunosc ºi aplicã tot ceea ce este necesar în domeniul comunicãrii în familie. Josh McDowell (1985) spune: “Cei mai mulþi oameni au nevoie de îmbunãtãþiri fie în domeniul ascultãrii, fie în cel al vor-

Principii biblice recomandate în literatura de specialitate

75

birii.” (pag. 66) Nu este suficient pentru cupluri doar sã ºtie cât de importantã este comunicarea în cãsnicie sau sã ºtie cum sã evalueze comunicarea în cãsnicie. Fiecare cuplu ar trebui sã-ºi dea seama cã aceastã comunicare în cãsnicie poate fi schimbatã ºi trebuie îmbunãtãþitã. Comentând acest subiect, Kathleen M. Galvin ºi Bernard J. Brommel (1986) oferã tuturor familiºtilor speranþã: “Deoarece familiile sunt sisteme umane, ele au potenþialul necesar creºterii ºi schimbãrii în direcþiile dorite ...” (pag. 282) Ed Wheat ºi Gloria Perkins (1988) aratã: “Orice problemã de comunicare poate fi rezolvatã, deoarece comunicarea implicã aptitudini care pot fi învãþate ºi practicate.” (pag. 53) Dr. Frank ºi Mary Alice Minirth (1993) relevã: “Timpul, sinceritatea, transparenþa, respectul, aprecierea ºi dragostea unuia pentru celãlalt vã vor ajuta pe tine ºi viitorul tãu partener în arta comunicãrii. Comunicarea este o aptitudine care poate fi învãþatã ºi îmbunãtãþitã, dar necesitã timp.” (pag. 100) Pentru cei care sunt interesaþi în îmbunãtãþirea comunicãrii în cãsnicie, Tim LaHaye (1968) sugereazã urmãtoarele: “- Roagã-te pentru înþelepciune din partea lui Dumnezeu ºi pentru umplerea cu Duhul Sfânt, - Planificã un timp care este potrivit pentru partenerul tãu, - Spune adevãrul în dragoste, - Nu te enerva, - Lasã timp pentru rãspunsul celuilalt, - Încredinþeazã problema lui Dumnezeu.” (pag. 121) Îmbunãtãþirea comunicãrii în cãsnicie nu este niciodatã doar problema uneia dintre pãrþi. Este responsabilitatea fiecãrui partener sã rezolve problema împreunã cu partenerul sãu. Sunt mulþi cei care nu realizeazã influenþa pe care o au ei asupra modului în care comunicã partenerul lor. În dorinþa de a ajuta partenerii sã-ºi îmbunãtãþeascã comunicarea, Norman Wakefiels (1981) sugereazã trei

76

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

modalitãþi prin care oamenii îi pot ajuta pe ceilalþi sã îºi exprime sentimentele: “Încurajeazã vorbitorul sã îºi exprime sentimentele, pune cealaltã persoanã faþã în faþã cu propriile emoþii ºi nu le condamna.” (pag. 38) PRINCIPIUL 8:

Recunoaºteþi tiparul comunicãrilor greºite

Ca în orice alt domeniu al vieþii, oamenii pot face greºeli ºi în comunicarea familialã. Din literatura referitoare la acest subiect, am selectat câteva din cele mai frecvente greºeli: • Partenerii folosesc critica pentru a încerca sã-l schimbe pe celãlalt Când lucrurile nu merg aºa cum ar trebui, uneori partenerul de cãsãtorie este tentat sã-l critice pe celãlalt. Dave ºi Joyce Adams (1986) spuneau: “Critica nu este cea mai eficientã unealtã când este vorba de sentimente, ºi de aceea nu îºi are locul la nivelul comunicãrii sentimentelor”. (pag. 62) • Partenerii folosesc prelegerile ºi “predicã mesajele” Existã oameni care se pot face înþeleºi doar în câteva cuvinte. Alþii au tendinþa de a þine discursuri lungi, ceea ce duce la monopolizarea discuþiei ºi favorizeazã apariþia resentimentelor. Acest lucru dãuneazã comunicãrii în familie. William Lee Carter (1991) spune: “La fel ca lipsa sincronizãrii, ºi declaraþiile exagerate, discursurile ºi predicile pot împiedica procesul comunicãrii în familie.” (pag. 16) Despre aceeaºi temã, Gary Smalley ºi John Trent (1989) scriu: “Trebuie sã înþelegem cã atunci când unii trec printr-o încercare, uneori ei exprimã aceastã epuizare (secãtuire) a energiei emoþionale prin mânie, descurajare, rãnirea sentimentelor sau îngrijorare. Ultimul lucru pe care un prieten, soþ, soþie sau copil, care este rãnit, îl doreºte de la noi este o predicã, o prelegere, mai ales una spusã cu asprime ºi mânie.” (pag. 63)

Principii biblice recomandate în literatura de specialitate

• Partenerii îºi înþeleg greºit mesajele

77

Noi interpretãm toate mesajele pe care le primim ºi mesajele pe care le trimitem sunt interpretate de ascultãtori. Barbara Russel Chesster (1990) afirmã: “Interpretarea a ceea ce celãlalt spune de fapt, fie cã este comunicare verbalã sau nonverbalã, este una dintre provocãrile înþelegerii celuilalt. Nu existã un model infailibil pentru a face lucrul acesta. Dar una dintre cele mai eficiente unelte pentru comunicarea satisfãcãtoare este pur ºi simplu sã-þi întrebi partenerul ce a vrut sã spunã prin cuvintele sau gesturile lui, atunci când nu eºti sigur de înþelesul mesajului sãu. Evitã presupunerile ºi bazeazã-te întotdeauna pe aceastã înþelepciune dobânditã în timp, care este rãdãcina tuturor comunicãrilor: «Mai presus de toate, sã aveþi o dragoste fierbinte unii pentru alþii, cãci dragostea acoperã o sumedenie de pãcate.» (1Petru 4:8)” (pag. 184) • Partenerii presupun prea mult Una dintre greºelile comune pe care le fac oamenii este aceea de a presupune prea mult despre felul în care gândesc ceilalþi. De aceastã problemã nu scapã nici familiºtii. Chiar ºi când ai ajuns deci sã îþi cunoºti bine partenerul, nu este indicat sã presupui cã ºtii tot ce gândeºte el. Dr. Richard Fowler ºi Rita Schweitz (1991) aratã: “Nu presupune cã ºtii cum simte o persoanã sau de ce acþioneazã într-un anumit fel. Este neînþelept sã tragi concluzii bazat pe împrejurãri care presupui cã sunt adevãrate sau sã acuzi oamenii, presupunând cã sunt vinovaþi. În consiliere, Dr. Fowler a descoperit cã problema ridicatã la început este alta decât adevãrata problemã.” (pag. 117) Dacã apar probleme în relaþiile unui cuplu, Ken Abraham (1990) sugereazã: “Când partenerul te dezamãgeºte sau afli cã aºteptãrile tale nu sunt împlinite, cautã în albumul amintirilor tale, întrebându-te: Am hotãrât sã facem aºa sau doar eu am presupus cã aºa ar trebui sã fie?” (pag. 37)

78

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

• Unul sau amândoi partenerii petrec prea mult timp vãicãrindu-se Adesea, prea multã energie este irositã cârtind cu privire la anumite probleme, în loc sã fie folositã într-o adevãratã comunicare, care sã aducã rezolvarea problemelor. În legãturã cu acest subiect, John Gray (1992) spune: “Buna comunicare presupune participarea ambelor pãrþi. Un bãrbat trebuie sã reþinã cã, a vorbi despre probleme nu înseamnã a acuza ºi cã, atunci când o femeie se plânge, în general, prin discuþie, ea doar îºi exprimã frustrãrile. O femeie poate ajuta lãsându-l pe partener sã înþeleagã cã exprimarea nemulþumirii nu înseamnã neapãrat lipsã de apreciere.” (pag. 87) • Partenerii aºteaptã perfecþiunea Existã cãsnicii în care soþul sau soþia au o pãrere prea bunã despre ei înºiºi. De aceea, ei pot aºtepta perfecþiunea de neatins de la partenera sau partenerul lor. Dr. Frank ºi Mary Alice Minirth (1993) conchid: “Aº dori sã subliniez cã vor mai fi totuºi situaþii de comunicare greºit înþeleasã chiar dacã puneþi în practicã fiecare principiu al comunicãrii ºi urmaþi toate sugestiile din aceastã carte ºi din alte cãrþi care trateazã acest subiect. Pe scurt, nu cred cã existã ceva de felul «cãsniciei fãrã probleme», fãrã neînþelegeri.” (pagina 157) Pentru a avea relaþii bune în familie, este important sã ne amintim cã nimeni nu poate fi perfect. Noi trebuie sã facem tot ceea ce putem pentru familia ºi partenerul nostru, dar cu siguranþã vom mai face ºi greºeli. Referitor la acest subiect, Dwight Harvey Small (1979) subliniazã: “Dumnezeu este perfect, idealul cãsniciei creºtine este perfect ºi modelele oferite de Dumnezeu cuplurilor creºtine sunt perfecte. Totuºi, nu existã cãsnicie perfectã ºi nici comunicare perfectã în cãsnicie. Mãreþia cãsniciei creºtine constã în acceptarea misiunii de o viaþã, de a face continuu îmbunãtãþiri în dezordinea existenþei umane, muncind întotdeauna pentru a îm-

Principii biblice recomandate în literatura de specialitate

79

bunãtãþi capacitãþile de comunicare necesare îndeplinirii acestei misiuni ºi cãutând sã facem posibilã manifestarea puterii lui Dumnezeu în toate acestea.” (pag. 249) • Partenerii încearcã sã imite metodele altui cuplu Ca ºi în alte domenii, învãþarea din succesele altora în comunicare poate fi folositoare. În orice caz, trebuie sã avem mare grijã ºi sã evitãm presupunerea cã metodele unora vor fi la fel de eficiente pentru toþi. Dwight Harvey Small (1979) spune: “Cãsãtoria nu poate fi descrisã într-un set de generalitãþi, pentru cã ea este o relaþie care reflectã tot ceea ce este individual ºi unic în douã persoane care se cãsãtoresc. Tot ceea ce este specific pentru douã persoane este strâns laolaltã pentru a forma o pereche distinctã. De aceea circuitul comunicãrii nu va fi exact acelaºi pentru oricare alte douã persoane, însã principiile care guverneazã relaþiile interpersonale bune vor fi aceleaºi, cel puþin în cãsniciile unde comunicarea este realizatã cu succes.” (pag. 242) PRINCIPIUL 9:

Recunoaºteþi calitãþile unui mesaj bun

Pentru a fi eficient în comunicare ºi pentru a înþelege ceea ce intenþioneazã celãlalt sã spunã, fiecare partener trebuie sã îmbogãþeascã ºi sã îmbunãtãþeascã calitãþile mesajului. În acest studiu, am gãsit în literatura de specialitate câteva caracteristici de bazã ale unui mesaj bun. Ele sunt rezumate astfel: • Un mesaj bun trebuie sã fie clar ºi specific Referitor la acest subiect, Edwin J. Thomas (1977) aratã: “În ceea ce priveºte trimiterea mesajului, acesta trebuie sã fie trimis cu claritate, acurateþe ºi eficienþã, ºi ar trebui sã asigure cantitatea corespunzãtoare de informaþie.” (pag. 24) Sven Wahlroos (1974) subliniazã importanþa unui mesaj clar afirmând: “Printre cerinþele ce þin de forma unei comunicãri eficiente, una dintre cele mai însemnate este aceea a comunicãrii clare

80

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

ºi specifice. Aceasta este de o importanþã majorã în special când comunicarea este folositã pentru rezolvarea problemelor. Totuºi, mulþi au tendinþa de a fi vagi în afirmaþiile lor, fãrã a realiza cã o problemã expusã vag are mult mai puþine ºanse de a fi rezolvatã decât una exprimatã clar.” (pag. 51) Dr. Frank ºi Mary Minirth (1993) noteazã: “Comunicarea bunã este rezultatul exprimãrii clare a propriilor sentimente ºi idei faþã de celãlalt, prin cuvinte, tonul vocii, limbajul corpului sau alte acþiuni.” (pag. 97) • Un mesaj bun trebuie sã aibã o formã de comunicare corespunzãtoare Fiecare mesaj are un stil specific. Sherod Miller (1992) spune: “De fiecare datã când spui ceva, mesajul are douã pãrþi: ceea ce spui - ca ºi conþinut - ºi felul cum spui - ca formã.” În aceeaºi carte, el adaugã: “Deoarece oamenii rãspund la «cum», la fel de mult ca ºi la «ce», rezultatul unei discuþii variazã în funcþie de stilul de vorbire ºi de ascultare pe care îl foloseºti. Modul cum vorbeºti ºi îl asculþi pe celãlalt demonstreazã atitudinea nepãsãtoare sau plinã de grijã pe care o ai faþã de tine ºi faþã de partenerul tãu. Mulþi eºueazã în a comunica aprecierea deoarece folosesc un stil de comunicare neadecvat situaþiei date.” (pag. 113) • Un mesaj bun trebuie sã þinã seama de deosebirile naturale ale partenerului Biblia aratã clar faptul cã Dumnezeu ne-a creat deosebiþi. Deosebirile noastre au un rol important în modalitãþile noastre de comunicare. Dr. Frank ºi Mary Alice Minirth (1993) scriu: “Studiile realizate cu ajutorul microfoanelor ascunse la bãieþii ºi fetiþele mici dovedesc în mod convingãtor faptul cã, la vârstã fragedã, fetele nu numai cã vorbesc mai mult, dar ele sunt mult mai talentate ºi mai eficiente în comunicare. Ele enunþã mult mai clar ºi cuvintele lor sunt mult mai uºor înþelese.” (pag. 142) Referitor la acelaºi subiect, John Gray (1992) afirmã: „Pen-

Principii biblice recomandate în literatura de specialitate

81

tru a exprima pe deplin sentimentele lor, femeile folosesc un limbaj poetic, multe metafore, superlative ºi generalitãþi. Bãrbaþii greºesc luând aceste expresii literal. Pentru cã ei înþeleg greºit sensul iniþial al mesajului, de obicei reacþioneazã greºit.” (pag. 60) Sugerând cã noi putem folosi aceste deosebiri, Dr. Frank ºi Mary Alice Minirth (1993) aratã: “O comunicare bunã apare când apreciezi diferenþele ºi îþi faci timp sã le înþelegi.” (pag. 98) • Un mesaj bun este cel trimis prin multiple cãi de comunicare Aºa dupã cum ºtim deja, existã mai multe moduri în care noi comunicãm. Când dorim ca mesajul nostru sã fie înþeles, trebuie sã pãstrãm armonia între mesajele transmise. Dr. Frank ºi Mary Alice Minirth (1993) afirmã: “De multe ori, una sau mai multe pãrþi ale mesajului nostru diferã: cuvintele noastre nu concordã cu tonul vocii sau cu limbajul corpului, aºa încât cel care primeºte mesajul devine confuz. Atunci el înclinã sã dea prioritate mesajului nonverbal, mai mult decât tuturor celorlalte mesaje.” (pag. 96) Sven Wahlroos (1974) subliniazã acelaºi adevãr prin cuvintele: “Când acþiunile unei persoane comunicã acelaºi mesaj ca ºi cuvintele sale, nu existã probleme (doar dacã mesajul este în mod deliberat distructiv). Dar când mesajele sunt contradictorii, rezultatul, de cele mai multe ori, este generarea unei mulþimi de probleme.” (pag. 21) • Un mesaj bun este transmis “în limba” partenerului Specialiºtii în comunicare afirmã cã bãrbaþii ºi femeile folosesc limbaje diferite. Gary Smalley ºi John Trent (1989) spun: “În aproximativ 80% din familii, bãrbaþii, în special, relaþioneazã cu soþiile lor folosind ceea ce noi numim limbajul minþii, în timp ce femeile tind sã vorbeascã folosind un limbaj al inimii.” (pag. 44) H. Norman Wright (1992) evidenþiazã acest lucru: „Pot afirma acelaºi lucru pe care l-am afirmat pentru fiecare bãrbat ºi femeie cãsãtoritã pe care i-am întâlnit în studiile mele anterioare: te-ai cã-

82

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

sãtorit cu un strãin! Poate cã te-ai cãsãtorit cu cineva din aceeaºi rasã sau naþiune, dar fiecare dintre voi aþi fost crescuþi într-o culturã diferitã. Poate cã amândoi folosiþi aceleaºi cuvinte ale limbii engleze în comunicare, dar datoritã fondurilor voastre, aceleaºi cuvinte au adesea sensuri diferite. Fiecare dintre voi folosiþi unele cuvinte care nu fac parte din vocabularul partenerului vostru. Una dintre cele mai importante ajustãri pe care orice cuplu trebuie sã le facã în cãsnicie este sã înveþe «limba» partenerului lor.” (pag. 143) • Un mesaj bun este rezultatul ajutorului lui Dumnezeu Când o persoanã descoperã în literatura de specialitate sfaturi pentru o comunicare bunã, poate fi tentat sã munceascã din greu potrivit acestora ºi sã uite cã are nevoie de ajutorul lui Dumnezeu. Trebuie sã ne amintim mereu cã, indiferent cât de mult ºtim, încã mai este loc pentru îmbunãtãþire. Pe de altã parte, avem nevoie de putere pentru a aplica ceea ce cunoaºtem. Deoarece Dumnezeu ne cunoaºte partenerii ºi deoarece numai El poate sã ne ajute sã alegem ºi sã transmitem mesajul potrivit la timpul potrivit, trebuie sã avem încredere în Dumnezeu. Gomer R. Lesch (1965) spune: “În procesul comunicãrii creºtinul trebuie sã foloseascã rugãciunea ºi dependenþa de Duhul Sfânt ca mijloace de comunicare ºi ca atitudini pe care le adoptã atunci când comunicã.” (pag. 32) Referitor la diferenþele între modurile în care creºtinii sau necreºtinii îºi rezolvã problemele, J. Grant Howard (1979) aratã: “Lumea secularã Îl lasã afarã pe Dumnezeu din acest proces ºi astfel experþilor seculari în relaþiile umane le este imposibil sã faciliteze o comunicare bunã.” (pag. 82) 2. PRINCIPII SELECTATE DIN CARTEA “ÎNCURAJAREA” SCRISà DE LARRY CRABB În timpul studiului, am învãþat cã oamenii, inclusiv cei cãsã-

Principii biblice recomandate în literatura de specialitate

83

toriþi, comunicã în douã moduri de bazã: prin comportament ºi prin vorbire. Dupã ce am vãzut ce ne învaþã Scriptura ºi specialiºtii în comunicarea familialã, în paginile ce urmeazã voi analiza douã cãrþi care pot aduce luminã asupra acestor principii, chiar dacã, aºa cum vom vedea, nici una dintre cãrþi nu se referã specific la comunicarea în familie. Dintre diferitele tipuri de comunicare despre care am discutat, fiecare autor subliniazã una dintre tehnicile de comunicare menþionate mai înainte. Chiar dacã unii veþi considera cã aceste cãrþi nu sunt cele mai potrivite pentru studiul acesta, vã rog sã citiþi comentariile cu atenþie ºi sigur veþi avea de câºtigat. Cartea doctorului Crabb, “Încurajarea” (“The Encouragement”), poate fi consideratã de unii prea spiritualã; iar cea a lui John Gray, “Marte ºi Venus în dormitor” (“Mars and Venus in the Bedroom”), poate fi consideratã de unii prea secularã. Consider cã acestor cãrþi, fiind de o circulaþie mare în lumea cotidianã, meritã sã le oferim puþinã atenþie. Îmi voi exprima pãrerea personalã despre fiecare dintre ele, dar sã reþinem cã scopul principal nu este sã criticãm aceste cãrþi, ci sã vedem ce putem înþelege ºi aplica în domeniul comunicãrii în cãsnicie. Cartea doctorului Larry Crabb, “Încurajarea”, aºa dupã cum afirmã autorul, “... este scrisã pentru creºtinii din bisericile locale” ºi “este o invitaþie la a ne gândi cum sã ne îndemnãm unii pe alþii la dragoste ºi la fapte bune, nu la a ne pãrãsi adunarea ..., ci la a ne încuraja unii pe alþii.” (pag. 9) Datoritã similitudinilor între relaþiile din Bisericã ºi a celor din cãsnicie, toate principiile din aceastã carte pot fi aplicate comunicãrii în cãsnicie. Autorul recunoaºte cã “existã multe cãi de a ne încuraja unii pe alþii”, dar subiectul central al cãrþii este: “Încurajarea printr-o selectare atentã a cuvintelor, cu scopul de a influenþa în mod evident viaþa altei persoane, favorizând creºterea în evlavie.” (pag. 20). Întreaga carte este un efort pentru a da un rãspuns urmã-

84

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

toarelor întrebãri: “Ce înseamnã a ne încuraja unii pe alþii? Cum pot încuraja? Este într-adevãr încurajarea chiar atât de importantã? Care este efectul ei? Ce trebuie sã fie adevãrat în viaþa mea înainte de a putea încuraja pe altcineva? Cum se încadreazã încurajarea în viaþa bisericii? În ce fel este încurajarea distinctã faþã de celelalte acte de bunãtate cotidiene? Poate încurajarea pãtrunde profund în viaþa cuiva pentru a-i aduce mai mult decât o ridicare temporarã a moralului?” (pag. 15) Cartea este împãrþitã în douã pãrþi mari, prima referindu-se mai mult la atitudinile noastre. Ideea esenþialã preluatã din aceastã parte este aceea cã atitudinea faþã de partenerii de cãsnicie nu cere atât de mult îmbunãtãþirea tehnicilor de comunicare, cât cere îmbunãtãþirea atitudinii noastre faþã de partenerul nostru ºi faþã de cãsnicia noastrã. Cartea include ºi urmãtoarele principii care pot fi aplicate comunicãrii verbale în cãsnicie: PRINCIPIUL 1:

Recunoaºteþi puterea cuvintelor rostite

Oamenii, ºi în special cei cãsãtoriþi, uitã adesea faptul cã ceea ce rostesc poate avea un mare impact asupra vieþii lor sau a altora. Biblia ne spune cã vorbele, cuvintele noastre, pot sã aducã încurajare sau îi pot descuraja pe cei cãrora le vorbim (Prov. 18:21, Prov. 16:24). Din acest motiv, trebuie sã fim întotdeauna atenþi la cuvintele pe care le alegem, cum ºi când le transmitem (Prov. 25:11). Sfatul autorului este: “Trebuie sã învãþãm sã vorbim sincer, cu un impact pozitiv, folosind cuvintele noastre pentru a-i ajuta pe ceilalþi creºtini sã urmeze calea ascultãrii cu mai multã dãruire.” (pag. 25) PRINCIPIUL 2:

Înlocuiþi relaþiile superficiale cu o pãrtãºie profundã

La fel ca relaþiile dintre credincioºii multor biserici, relaþiile

Principii biblice recomandate în literatura de specialitate

85

dintre cupluri pot fi doar de suprafaþã. Lucrul acesta se întâmplã când oamenii nu sunt dornici sã-ºi dezvãluie partea ascunsã, interioarã a fiinþei lor, de frica de a nu fi respinºi. Autorul spune: “Am ajuns sã ne temem de deschidere, cunoscând aproape intuitiv cã dincolo de imaginea decenþei, a bunãtãþii, a generozitãþii ºi a îmbrãcãminþii moderne este cineva care, dacã l-am cunoaºte cu adevãrat, ar provoca dezaprobare ºi criticã.” (pag. 32) Pentru a schimba relaþia în mod real, el spune: “Noi trebuie sã depãºim frica, riscând sã ne deschidem ... ºi continuând sã fim deschiºi cu ceilalþi pânã când gãsim pe cineva care ne acceptã aºa cum suntem.” (pag. 40) PRINCIPIUL 3:

Dãruiþi-vã în întregime înainte de a vã deschide în întregime

Sunt de acord cu autorul care spune cã, atunci când alegem de bunã voie sã fim deschiºi faþã de partenerul de cãsnicie ºi neglijãm angajarea totalã faþã de el, aceastã deschidere totalã “este o greºealã motivatã în general de dorinþa de a fi acceptaþi de alþii aºa cum suntem.” (pag. 45) Din acest motiv, el recomandã “mai degrabã devotare totalã decât deschidere totalã”. Pe de altã parte, nu cred cã este nevoie sã alegem între acestea douã, aºa cã, în loc sã spunã “devotare totalã mai degrabã decât deschidere totalã”, autorul ar fi putut spune: “devotare totalã ºi deschidere totalã”. Am convingerea cã în familie deschiderea totalã este foarte importantã. Trebuie sã îi lãsãm pe partenerii noºtri sã ne cunoascã aºa cum suntem într-adevãr. Acest lucru nu înseamnã cã avem permis de liberã manifestare a naturii pãcãtoase ºi vechi. Doar când partenerii noºtri ne vor cunoaºte cu adevãrat vor putea sã ne înþeleagã ºi vor putea sã ne ajute sã ne schimbãm în bine. Cred, de asemenea, cã devotarea deplinã faþã de celãlalt este

86

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

esenþialã. Personal vãd prioritãþile noastre ca fiind elementele cele mai importante ale problemei; dedicarea trebuie sã fie cea dintâi ºi în cãsãtorie se începe prin dedicarea noastrã înaintea lui Dumnezeu ºi înaintea Bisericii pentru slujirea nevoilor partenerului nostru. PRINCIPIUL 4:

Dezvoltaþi-vã caracterul înainte de a vã dezvolta abilitãþile

Autorul ne aminteºte cã: “Atunci când interacþionãm ... trebuie sã facem în mod conºtient ceea ce nu ne vine sã facem în mod natural” (pag. 55). Pentru cã Pavel evidenþiazã importanþa motivelor curate (1 Corinteni 4:5), autorul subliniazã importanþa unui rãspuns la întrebarea “de ce facem acest lucru?”. (pag. 56) Pentru a ajunge aici trebuie sã facem distincþie între scopurile noastre ºi dorinþele noastre ºi sã ne stabilim scopurile pentru a ne sluji partenerii aºa cum aºteaptã Dumnezeu de la noi sã o facem. PRINCIPIUL 5:

Slujiþi înainte de a fi slujit

Autorul vede rolul nostru ca fiind acela de oameni care îi slujesc pe cei aflaþi în nevoie. În accepþiunea sa “noi suntem meniþi sã menþinem devotarea noastrã pentru slujirea altora, chiar ºi atunci când alþii eºueazã în a ne sluji la fel de bine.” (pag. 60) Sunt convins cã ºi cãsniciile noastre se vor îmbunãtãþi în mod vãdit dacã, prin harul lui Dumnezeu, facem totul pentru partenerii noºtri, în loc sã aºteptãm sã fim slujiþi de partenerii noºtri. PRINCIPIUL 6:

Controlaþi-vã mânia

Chiar ºi atunci când suntem hotãrâþi pentru slujirea semenilor ºi a partenerilor noºtri, uneori, spune autorul, vom experimenta sentimente ca: “iritare, gelozie, îngrijorare, amãrãciune ºi pofte” (pag.

Principii biblice recomandate în literatura de specialitate

87

61). În astfel de momente autorul recomandã doi paºi: “sã ne recunoaºtem în faþa lui Dumnezeu sentimentele ºi sã subordonãm exprimarea acestora atât ca timp, cât ºi ca metodã, scopului slujirii.” (pag. 66) În a doua parte a acestei cãrþi, deºi autorul continuã sã sublinieze importanþa atitudinii, el trateazã mult mai direct procesul comunicãrii verbale. În aceastã parte a cãrþii sunt discutate urmãtoarele principii suplimentare ale comunicãrii: PRINCIPIUL 7:

Vorbiþi din dragoste, înlãturând frica

Autorul continuã sã sublinieze faptul cã mulþi oameni trãiesc cu frica de a se dezvãlui pe ei înºiºi ºi de a fi respinºi sau acuzaþi. Pentru a rezolva aceastã problemã, autorul spune: “numai cuvintele pline de dragoste pot încuraja.” (pag. 54) Dacã cei doi iau decizia sã procedeze aºa, atunci ei “trebuie sã fie deschiºi sã experimenteze lucrul de care se tem: pierderea relaþiei cu ceilalþi, având convingerea cã, deºi toþi pot sã îi uite, Cristos nu îi va uita niciodatã.” (pag. 81) PRINCIPIUL 8:

Prezentaþi adevãrul în contextul unei relaþii

Autorul subliniazã cã numai Duhul Sfânt “este agentul final ºi neapãrat necesar schimbãrii.” (pag. 83) Definind dialogul eficient, unii subliniazã importanþa exprimãrii adevãrului, ºi alþii pun accentul pe relaþiile bune dintre oameni. Eu sunt de acord cu autorul, care spune: “Avem nevoie ºi de relaþie ºi de adevãr. Birourile noastre pentru consiliere au nevoie de amândouã. Familiile noastre au nevoie de amândouã. Bisericile noastre au nevoie de amândouã. Cea mai eficientã strategie pentru promovarea îndreptãrii spre adevãrata evlavie este sã prezentãm

88

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

adevãrul în contextul relaþiei.” (pag. 84) PRINCIPIUL 9:

Recunoaºteþi ocaziile ºi rãspundeþi cu sensibilitate

În comunicare, sunt importanþi doi factori care pot ajuta ºi intensifica slujirea noastrã pentru alþii. Primul este recunoaºterea oportunitãþilor de a sluji. Pentru a reuºi acest lucru, autorul subliniazã importanþa observãrii, ascultãrii ºi înþelegerii (pag. 99). Cel de-al doilea factor este atitudinea corespunzãtoare în aceste ocazii. În acest sens, trebuie sã evitãm respingerea, vorbind cu dragoste. PRINCIPIUL 10: Îmbunãtãþiþi-vã abilitãþile de comunicare

Acest lucru are în vedere atât comunicarea verbalã, cât ºi cea nonverbalã. Sugerând tehnici pentru îmbunãtãþirea comunicãrii verbale, autorul selecteazã pasaje din cartea Proverbele. Acolo gãsim caracteristici ale atitudinii care trebuie sã se reflecte într-o bunã comunicare. Iatã trei linii cãlãuzitoare pentru cel care vorbeºte: • Fii încet la vorbire (Prov. 12:18; 13:3; 17:27-28; 29:20), • Fii atent în exprimare, • Fii blând în vorbire (Proverbe 15:1; 26:21). (pag. 114) Referitor la mesajele nonverbale, autorul ne oferã cinci sugestii simple: - Aºazã-te în faþa celeilalte persoane, - Priveºte deschis, sincer, cealaltã persoanã, - Apleacã-te înainte, - Menþine contactul vizual, - Relaxeazã-te. (pag. 124) Alte calitãþi importante în comunicare sunt: - Reflectarea, - Clarificarea,

Principii biblice recomandate în literatura de specialitate

89

- Explorarea, - Interacþiunea intimã, apropiatã. (pag. 127) 3. PRINCIPII SELECTATE DIN CARTEA “MARTE ªI VENUS ÎN DORMITOR” SCRISÃ DE JOHN GRAY Cea de-a doua carte pe care doresc sã o am în vedere este cea a lui John Gray, “Marte ºi Venus în dormitor” (“Mars and Venus in the Bedroom”). Sunt convins cã pot exista obiecþii din partea unora, referitoare la menþionarea unei asemenea cãrþi într-o lucrare care se vrea creºtinã. De aceea, permiteþi-mi încã de la început sã clarific faptul cã nu sunt de acord cu tot ceea ce afirmã autorul acestei cãrþi. Dupã pãrerea mea, carte pierde din vedere multe aspecte ale relaþiei frumoase instituite de Dumnezeu. Înainte de toate, autorul subliniazã faptul cã deosebirile dintre sexe se restrâng, în mare parte, doar la viaþa din dormitor. Chiar dacã acest aspect este important de ºtiut, eu cred cã este de asemenea esenþial sã înþelegem cã bãrbaþii ºi femeile se deosebesc în fiecare domeniu al vieþii. Dorinþele lor, gusturile lor, emoþiile lor, toate sunt deosebite. Ei se deosebesc în modurile în care le place sã-ºi petreacã timpul, în perspectivele pe care le au asupra familiei, în felul în care lucreazã ºi în modul în care comunicã. În al doilea rând, John Gray se pare cã priveºte viaþa de familie, înainte de toate, din perspectiva sexualã. Primele 12 capitole se referã la relaþiile din dormitor între partenerii de cãsnicie. Doar capitolul 13 atinge partea romanticã din afara dormitorului. Am convingerea cã sexul este un dar al lui Dumnezeu pentru relaþiile de cãsãtorie ºi cã are un rol important în cãsnicie, dar nu cred cã este cea mai importantã parte a vieþii de familie. Cred cã o relaþie sexualã bunã este rezultatul ºi nu cauza unei vieþi de cãsnicie reuºite. Pentru cã Biblia cuprinde sfaturile lui Dumnezeu pentru cã-

90

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

sãtorie, dacã relaþia sexualã ar fi fost menitã sã fie cheia pentru fericire, Biblia ar fi accentuat acest fapt. Ar trebui sã fie evident oricãrui cercetãtor atent al Cuvântului lui Dumnezeu cã subiectul Bibliei se referã la viaþa nouã prin credinþa în Isus Cristos. Toate celelalte bucurii ºi satisfacþii din viaþã sunt ale noastre datoritã vieþii noi ºi acestei relaþii noi (Matei 6.33). John Gray scrie dintr-o perspectivã secularã ºi de aceea omite factorul motivator central din relaþiile creºtine. Cu respect pentru viaþa de familie, Biblia ne sfãtuieºte sã ne satisfacem partenerii, dar nu pentru cã ei meritã, sau ca sã ne satisfacem dorinþele noastre egoiste. Noi trebuie sã facem tot posibilul pentru fericirea partenerilor deoarece ei sunt darul lui Dumnezeu pentru noi ºi ei au devenit una cu noi. Biblia ne spune cã Dumnezeu ne-a dat pe fiecare celuilalt pentru a fi un ajutor în toate împrejurãrile (Geneza 2:18). Soþii trebuie sã-ºi iubeascã soþiile, deoarece Dumnezeu le cere acest lucru, fie cã ele meritã sau nu. La fel, soþiile trebuie sã-ºi respecte soþii ºi sã le împlineascã dorinþele deoarece Dumnezeu le cere sã facã aºa, indiferent dacã ei meritã sau nu (Efeseni 5:22-30). De asemenea, nu sunt de acord cu opinia doctorului Gray, ºi anume cã este mult mai important sã ai o relaþie sexualã extraordinarã decât sã încerci sã rezolvi problemele apãrute în familie. El afirmã: “Când un cuplu trece prin probleme, uneori, în loc sã vã concentraþi atenþia asupra problemelor, faceþi-vã timp sã aveþi cât mai curând relaþii sexuale; aceste relaþii vor reduce problemele ºi le vor face mai uºor de rezolvat.” (pag. 3) Acest lucru poate fi adevãrat uneori pentru un bãrbat egoist, dar pentru o femeie este mult mai adevãratã una dintre afirmaþiile sale anterioare: “ceea ce ajutã unei femei în împlinirea dorinþei ei sexuale este oferirea dragostei.” (pag. 2) Un alt punct de vedere eronat exprimat de dr. Gray este cel al importanþei satisfacerii tuturor nevoilor noastre sau a tuturor nevoilor partenerului nostru. Creºtinii ºtiu cã Biblia vorbeºte despre

Principii biblice recomandate în literatura de specialitate

91

dorinþele firii pãmânteºti, care trebuie rãstignite (Coloseni 3:5, Galateni 5:16-26) ºi despre practicarea stãpânirii de sine (Galateni 5:23). În orice caz, chiar dacã cartea dr. Gray nu este creºtinã ºi nu a fost scrisã ca un ghid de comunicare familialã, sunt convins cã ea conþine totuºi principii care pot fi aplicate în acest domeniu. PRINCIPIUL 1:

Cãutaþi sã cunoaºteþi ºi sã înþelegeþi deosebirile partenerului

Punctul de plecare principal al acestei cãrþi este acela cã bãrbaþii ºi femeile se deosebesc în dormitor ºi, pentru a avea o relaþie sexualã reuºitã, ei trebuie sã înþeleagã ºi sã accepte aceste deosebiri. Aceastã afirmaþie este adevãratã ºi sunt de aceeaºi pãrere, ºi anume cã, fãrã a înþelege deosebirile dintre noi este imposibil sã avem o relaþie bunã în familie. În orice caz, sunt convins cã mult mai importantã decât cunoaºterea deosebirilor dintre noi este cunoaºterea motivului pentru care suntem deosebiþi. Pentru cã oamenii nu înþeleg acest lucru, ei încearcã sã forþeze schimbãri ale partenerilor lor, fapt care devine o sursã a multor conflicte în familie. Este important sã înþelegem cã Dumnezeu ne-a creat cu deosebiri care nu constituie obstacole în calea fericirii noastre, ci avantaje înspre binele nostru. O datã ce înþelegem ºi acceptãm acest adevãr, ne vom bucura cu ºi de toate deosebirile noastre ºi vom înceta sã mai încercãm transformarea partenerului nostru într-o copie la indigo a propriei noastre persoane. PRINCIPIUL 2:

Cãutaþi beneficiul partenerului, nu al vostru

Autorul spune cã, adesea, relaþiile noastre au de suferit deoarece prea des suntem egocentrici. Sfatul lui sunã astfel: “Este im-

92

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

portant sã nu-i cerem partenerului sã facã ceva care l-ar face sã se simtã stânjenit ºi sã nu îi cerem sã facã ceva ce nu doreºte.” (pag. 8) Acest sfat este important pentru a avea o relaþie reuºitã ºi pentru reuºita comunicãrii în cãsnicie. Biblia ne învaþã cã, în familia lui Dumnezeu, fiecare ar trebui sã caute folosul celuilalt ºi nu al propriei persoane. Pavel accentueazã faptul cã Isus Cristos este exemplul perfect de altruism (Filipeni 2:4-8). PRINCIPIUL 3:

Comunicaþi în toate modurile posibile

Iniþial autorul dorea sã credem cã modul cel mai important de comunicare este o viaþã sexualã reuºitã. De aceea dedicã aceastã carte ajutorãrii partenerilor de cãsnicie în atingerea acestui scop. Pe de altã parte, el recunoaºte ºi cã o viaþã sexualã împlinitã este rezultatul unei bune comunicãri. Din acest motiv, el recomandã soþilor diferite cãi de comunicare. Uneori, recomandã el, ar trebui sã comunicãm în scris (pag. 121). El îi avertizeazã pe bãrbaþi cã femeile, în general, comunicã starea lor emoþionalã prin felul în care se îmbracã, prin felul în care aranjeazã camera, prin meniul pe care îl preparã ºi prin multe alte indicii de comportament (pag. 105). El recomandã cuplurilor, pentru a depãºi lipsa de comunicare într-un domeniu specific, citirea împreunã a unor cãrþi cu acest subiect ºi discutarea lor. (pag. 49) De asemenea, autorul priveºte atingerea ca un mijloc de comunicare foarte important (pag. 41) ºi afirmã: “crearea cu regularitate a unui cadru romantic” este important pentru o relaþie reuºitã (pag. 183). În general, el subliniazã faptul cã tot comportamentul înseamnã comunicare. De aceea recomandã lucruri ca: ieºirea în oraº la masã, aprinderea focului, deschiderea uºii de la maºinã, plimbarea în doi, aducerea lemnelor pentru foc, ducerea gunoiului, ajutarea la spãlatul vaselor, participarea la evenimente culturale, etc.

Principii biblice recomandate în literatura de specialitate PRINCIPIUL 4:

93

Strãduiþi-vã sã reuºiþi ºi aºteptaþi cu rãbdare rezultatele

Scriind despre punctul de vedere al femeilor despre conversaþie, el spune: “Femeilor le place conversaþia, mai ales când nu li se cere de îndatã sã treacã la practicã.” (pag. 35) Sunt ferm convins cã petrecerea unei mari perioade de timp ºi energie sunt importante pentru a realiza o relaþie foarte bunã. Multe cupluri fac o mare greºealã încercând sã facã prea mult, prea repede ºi în mod deosebit sã facã schimbãri în partener peste noapte. Deoarece aceste eforturi eºueazã, ei devin frustraþi ºi gata sã renunþe la eforturile lor. Ca urmare, relaþia lor suferã. Ar fi mult mai bine pentru parteneri sã discute ºi sã planifice, pas cu pas, lucrurile pe care doresc sã le schimbe în relaþia lor ºi eforturile cerute de aceste schimbãri. În acelaºi timp, ei ar trebui sã se bucure de ceea ce au ºi sã se aprecieze reciproc pentru fiecare pas reuºit în îndeplinirea scopurilor lor. PRINCIPIUL 5:

Lucraþi împreunã cu partenerul

Mã bucur cã autorul subliniazã faptul cã partenerii trebuie sã lucreze împreunã. Acesta este un principiu foarte important pe care trebuie sã ni-l amintim. De multe ori partenerii cautã ajutorul în afara familiei lor, fãrã a-ºi da seama cã sursa principalã a îmbunãtãþirii relaþiei lor este partenerul lor. Din acest motiv el le recomandã partenerilor sã-ºi dea, unul celuilat, informaþii despre relaþiile lor. Uneori partenerii se comportã de parcã s-ar fi cãsãtorit cu cititori de gânduri. John Gray ne reaminteºte cã: “atât femeile cât ºi bãrbaþii trebuie sã cunoascã anumite informaþii din trecut - clare ºi pozitive -, pentru a cunoaºte ceea ce aduce cea mai mare împlinire partenerului lor. Vã recomand sã vã faceþi timp câte o jumã-

94

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

tate de orã, mai ales atunci când nu simþiþi o atitudine negativã faþã de sex ºi sã vorbiþi despre experienþa voastrã ...” (pag. 153) De asemenea, fiecare familist dornic sã îmbunãtãþeascã relaþia ºi implicit comunicarea trebuie: - sã-i spunã partenerului întotdeauna adevãrul (pag. 190), - sã-i spunã partenerului ce doreºte ºi sã nu-ºi critice partenerul pentru ceea ce nu a fãcut (pag. 184), - sã-ºi construiascã relaþia pe temelia dragostei (pag. 20), - sã-ºi asigure partenerul cã ºtie care este partea sa în relaþia aceasta ºi cã este gata sã ºi-o îndeplineascã (pag. 52), - sã observe ce îi place ºi ce nu-i place partenerului (pag. 53). În concluzie, autorul spune: “Pentru o relaþie sexualã idealã, între cei doi trebuie sã existe comunicare plinã de dragoste ºi de susþinere” (pag. 3). Sunt sigur cã viaþa fiecãrui cuplu ar putea fi îmbunãtãþitã, dacã partenerii ar avea astfel de discuþii în fiecare zi, pãstrând în minte faptul cã Dumnezeu este gata sã ne acorde ajutorul necesar pentru a ne înþelege.

Sugestii practice pentru comunicarea familialã

3 S U M A R

95

Sugestii practice

pentru comunicarea familialã 1. EVALUAREA COMUNICÃRII ÎN FAMILIE 1.1. Evaluarea particularã fãcutã de fiecare partener 1.1.1. Îmi place sã stau de vorbã cu partenerul meu? 1.1.2. Ce fel de limbaj folosim în comunicarea noastrã? 1.1.3. Cât de mult timp ºi câtã energie investesc în comunicarea noastrã? 1.1.4. Sunt interesat în a cunoaºte starea ºi sentimentele partenerului meu? 1.1.5. Luãm deciziile împreunã sau singuri? 1.1.6. Ca soþi, avem un timp special pentru comunicare? 1.1.7. Cum ne petrecem timpul pentru comunicarea în familie? 1.2. Evaluarea pe care o fac soþii împreunã 1.2.1. Partenerii ºtiu cã au o bunã comunicare în familie 1.2.2. Ei sunt capabili sã explice pe ce se bazeazã buna lor comunicare 1.2.3. Metodele lor de comunicare sunt cunoscute tu-

96

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

S U M A R

turor celor care îi cunosc 1.2.4. Ei îi pot învãþa ºi pe alþii despre comunicarea în familie 1.2.5. Ei sunt întotdeauna interesaþi în descoperirea modurilor de îmbunãtãþire a comunicãrii în familia lor în viitor 1.2.6. Viaþa lor de familie este exemplarã 1.3. Evaluarea comunicãrii familiale prin compararea cu standardele specialiºtilor 2. MODALITÃÞI DE ÎMBUNÃTÃÞIRE A COMUNICÃRII ÎN FAMILIE 2.1. Ce trebuie sã îmbunãtãþeascã un cuplu pentru a avea o mai bunã comunicare în familie? 2.1.1. Partenerii trebuie sã-ºi îmbunãtãþeascã atitudinile lor 2.1.2. Partenerii trebuie sã îºi îmbunãtãþeascã capacitatea de a asculta ºi de a vorbi 2.2. Cum îºi poate îmbunãtãþi un cuplu atitudinile ºi capacitatea de a comunica? 2.2.1. Ei trebuie sã evalueze comunicarea lor, ca familie 2.2.2. Ei trebuie sã hotãrascã obiectivele comunicãrii în cãsnicie 2.2.3. Ei trebuie sã precizeze ce se poate face pentru atingerea obiectivelor lor 2.2.4. Ei trebuie sã stabileascã un timp în care sã discute aceste lucruri cu partenerul 2.2.5. Ei trebuie sã hotãrascã împreunã schimbãrile necesare ºi modul în care le vor face 2.2.6. Ei trebuie sã încerce sã vizualizeze toate schimbãrile dorite

Sugestii practice pentru comunicarea familialã

S U M A R

97

2.2.7. Ei trebuie sã lucreze împreunã pentru a face aceste schimbãri 2.2.8. Ei trebuie sã-L laude pe Dumnezeu ºi sã se aprecieze reciproc pentru fiecare pas pozitiv fãcut înspre obiectivele propuse 3. AVANTAJELE COMUNICÃRII ÎN SCRIS 4. TIMPUL POTRIVIT PENTRU COMUNICAREA ÎN FAMILIE 5. MODELUL LUI PAVEL PENTRU COMUNICARE 6. REGULI DE AUR ÎN COMUNICAREA FAMILIALÃ 6.1. Cãutaþi sã înþelegeþi cât mai bine mesajele partenerului 6.1.1. Ascultaþi foarte atent ceea ce spune partenerul 6.1.2. Observaþi modurile diverse în care partenerul trimite mesajele 6.1.3. Puneþi întrebãri pentru clarificare 6.1.4. Repetaþi cu propriile cuvinte ceea ce aþi înþeles 6.2. Cãutaþi sã transmiteþi mesaje precise, clare, care pot fi înþelese cu uºurinþã 6.2.1. Pregãtiþi-vã mesajele 6.2.2. Alegeþi momentul cel mai bun, locul cel mai bun ºi metoda cea mai bunã pentru a comunica 6.2.3. Exprimaþi-vã mesajele clar ºi cu multã dragoste 6.2.4. Pãstraþi echilibrul între diferitele metode prin care transmiteþi mesajele

98

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

S U M A R

6.2.5. Când este necesar, cereþi-i partenerului sã repete ceea ce a înþeles din mesajul dumneavoastrã 6.2.6. Dacã este nevoie, repetaþi mesajul cu dragoste 6.3. Cãutaþi continuu sã vã specializaþi în comunicare 6.3.1. Comunicaþi continuu cu sensibilitate ºi dragoste 6.3.2. Învãþaþi continuu din experienþele voastre, din experienþele altora, precum ºi din mãrturiile altora 6.4. Cãutaþi ajutorul lui Dumnezeu

Sugestii practice pentru comunicarea familialã

3

99

Sugestii practice

pentru comunicarea familialã 1. EVALUAREA COMUNICÃRII ÎN FAMILIE

Sugestii practice pentru comunicarea familialã

A

ºa cum precizam în partea introductivã, în acest capitol vom încerca sã oferim câteva sugestii practice pentru comunicare în general ºi pentru îmbunãtãþirea comunicãrii familiale în special. Deoarece nu se poate vorbi despre o îmbunãtãþire a comunicãrii pânã nu realizãm unde suntem în acest domeniu, vã propunem sã observãm cum se poate face evaluarea comunicãrii familiale. Pentru o evaluare eficientã, considerãm cã trebuie sã se parcurgã urmãtoarele trei etape: 1.1. Evaluarea particularã fãcutã de fiecare partener În aceastã fazã, familistul va ridica întrebãri care þin de atitudinea lui ºi va urmãri anumite obiceiuri din familia lui. Pentru o bunã evaluare, le recomandãm soþilor sã îºi punã urmãtoarele întrebãri: 1.1.1. Îmi place sã stau de vorbã cu partenerul meu?

100

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

• Am stabilit un timp special pentru a comunica? • Cum mã simt atunci când partenerul meu doreºte sã comu-

nice cu mine? • Care este atitudinea mea dupã ce am stat de vorbã? 1.1.2. Ce fel de limbaj folosim în comunicarea noastrã? • Vorbesc politicos ºi cu respect? • Încerc sã evit rãnirea sentimentelor partenerului meu? • Îi explic suficient de clar ceea ce gândesc ºi ce doresc? 1.1.3. Cât de mult timp ºi câtã energie investesc în comunicarea noastrã? • Doresc sã comunic clar ºi într-un mod plãcut, prin cele mai bune metode ºi în cele mai bune ocazii cu partenerul meu? • Ascult cu rãbdare ceea ce spune partenerul? • Doresc sã îmi ajut partenerul sã înþeleagã punctul meu de vedere? • Doresc sã îmi ajut partenerul sã înveþe sã comunice mai bine? • Doresc fericirea partenerului meu? • Doresc sã învãþ mai mult despre comunicarea în cãsnicie: - învãþând ceea ce spune Biblia despre comunicarea în familie, - citind cãrþi care trateazã acest subiect, - implicându-mã, dacã este necesar, într-un grup de studiu, pentru a îmbunãtãþi cunoºtinþele mele despre comunicare ºi abilitatea mea de a comunica? 1.1.4. Sunt interesat în a cunoaºte starea ºi sentimentele partenerului meu? • Mã intereseazã cum se simte partenerul meu în timpul ºi dupã discuþiile noastre? • Cum mã simt atunci când partenerul meu este obosit sau supãrat? • Cum mã simt atunci când partenerul meu are nevoie de

Sugestii practice pentru comunicarea familialã

101

sfatul meu, de ajutorul meu, de atenþia mea, de prezenþa mea? • Cum mã simt când partenerul meu este nemulþumit sau supãrat? • Ce simt ºi ce fac atunci când partenerul meu îmi cere sã fac ceva sau sã mã opresc dintr-o activitate pe care o desfãºor? • Îmi respect partenerul? • Îmi ajut partenerul în treburile casei sau oriunde este necesar? • Pun întrebãri sau presupun cã ºtiu rãspunsul la toate subiectele discutate? • Mã intereseazã felul în care partenerul meu rãspunde la mesajele mele? • Partenerul meu mã ajutã sã îmi dau seama dacã mesajul meu a fost înþeles? • Este partenerul meu mulþumit de comunicarea noastrã? 1.1.5. Luãm deciziile împreunã sau singuri? O familie cu o bunã comunicare va lua împreunã hotãrârile referitoare la familie. Cum, spre surprinderea unora, toate deciziile într-un fel sau altul afecteazã viaþa familiei, membrii familiei vor hotãrî împreunã: • Cum vor rezolva problemele administrative, • Principii pentru activitãþile religioase, • Cum sã-ºi petreacã timpul, vacanþele, concediile, • Cum vor câºtiga, economisi ºi cheltui banii, • Cum sã-ºi creascã copiii, • Cine vor fi prietenii lor, • Care vor fi prioritãþile lor, • Ce proiecte de viitor au, • Cum vor evita problemele în familie, • Cum vor rezolva problemele curente, • Cum pot beneficia de harul lui Dumnezeu ca soþi ºi ca familie, etc.

102

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

1.1.6. Ca soþi, avem un timp special pentru comunicare? Fiecare cuplu trebuie sã ºtie cã cei doi parteneri comunicã în permanenþã. Prezenþa sau absenþa lor, cuvintele sau tãcerea, aprobarea sau dezaprobarea lor, gesturile lor, tot ceea ce fac sau nu fac, tot ceea ce spun sau ceea ce nu spun, toate acestea comunicã ceva. Acestea însã nu sunt suficiente pentru o bunã comunicare. O familie trebuie sã aibã un timp special, chiar dacã doar câteva minute pe zi, pentru a comunica. Din nefericire, unele familii au timp foarte mult, dar nu ºtiu sã-l foloseascã eficient. Unele familii îºi creeazã mai multe probleme în urma comunicãrii lor, decât aveau înainte. De aceea este foarte important cum petrece familia acest timp de comunicare. 1.1.7. Cum ne petrecem timpul pentru comunicarea în familie? La acest punct, partenerii trebuie sã îºi punã douã întrebãri: • Ce fel de subiecte vom discuta cu partenerul? - subiecte cu teme diverse, - subiecte privind doar persoana mea, - subiecte privind viaþa partenerului meu, - subiecte privind fericirea ºi relaþia noastrã, - subiecte de interes comun. • Avem un plan pentru folosirea acestui timp? Deºi în unele ocazii este suficient sã fim împreunã ºi sã lãsãm discuþia sã curgã în sensul ei normal, este important sã avem ocazii în care discuþia sã meargã dupã o anumitã planificare þintind spre atingerea scopului fixat. În cele ce urmeazã, este sugerat un plan pentru folosirea timpului afectat comunicãrii în familie: - rugaþi-vã ºi cereþi ajutorul lui Dumnezeu pentru timpul afectat comunicãrii, - hotãrâþi împreunã subiectelor ce vor fi abordate, - discutaþi doar câte un subiect ºi nu treceþi la al doilea pânã

Sugestii practice pentru comunicarea familialã

103

nu îl epuizaþi pe primul, - acordaþi fiecãrui partener un timp în care sã-ºi exprime pãrerea despre subiectul respectiv. Nu întrerupeþi!, - puneþi întrebãri la subiect pentru a fi sigur cã v-aþi înþeles în mod corect partenerul, - repetaþi mesajul pentru a fi siguri cã aþi fost înþeles corect, - când aþi luat o decizie, stabiliþi concret ceea ce va trebui sã facã în viitor fiecare, cu privire la rezolvarea lucrului respectiv, - rugaþi-vã cerând ajutorul lui Dumnezeu în continuare pentru împlinirea celor propuse. 1.2. Evaluarea pe care o fac soþii împreunã Dupã ce fiecare partener a evaluat separat dorinþa, timpul ºi metodele lor de comunicare, dupã ce fiecare va încerca sã îmbunãtãþeascã domeniile care depind de propria-i comunicare, ei vor pune deoparte un timp când îºi vor împãrtãºi constatãrile. Trebuie sã fim sinceri, sã ne vedem propriile neajunsuri ºi sã nu facem din partenerul nostru þapul ispãºitor. De obicei, o comunicare insuficientã sau defectuoasã atrage vina ambilor parteneri. De asemenea, trebuie sã evitãm duhul de criticã. Spuneam anterior cã niciodatã partenerul nu va fi schimbat prin criticã. Deoarece spiritul nostru egoist ne poate face sã tragem concluzii eronate, trebuie neapãrat sã existe ºi o evaluare fãcutã împreunã. Familiºtilor care doresc acest lucru, le recomandãm sã caute în familia lor caracteristicile specifice familiilor cu o bunã comunicare. Ele sunt prezentate pe scurt în cele ce urmeazã: 1.2.1. Partenerii ºtiu cã au o bunã comunicare în familie Partenerii care comunicã bine, chiar dacã nu ºtiu sã aprecieze acest lucru, sunt conºtienþi de acest aspect. Ei îºi cunosc capacitatea de comunicare, slãbiciunile lor în acest domeniu ºi pot sã discute despre ele inteligent. Existã aceastã convingere în familia voastrã?

104

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

1.2.2. Ei sunt capabili sã explice pe ce se bazeazã buna lor comunicare Comunicarea eficientã nu se întâmplã, nu vine de la sine. Familiºtii care se bucurã de starea aceasta înþeleg principiile care ajutã la o mai bunã comunicare familialã ºi pe acelea care împiedicã sau întrerup comunicarea. Le-aþi putea explica celor din jur ce determinã buna voastrã comunicare? 1.2.3. Metodele lor de comunicare sunt cunoscute tuturor celor care îi cunosc Vreau sã accentuez încã o datã cã felul în care comunicãm se aude ºi se vede. Metodele folosite în comunicarea familialã sunt evidente în modul în care cei doi se privesc, din felul în care cei doi vorbesc, din felul în care se ascultã ºi din respectul pe care-l au unul pentru celãlalt. Pot vedea cei apropiaþi vouã ºi toþi cei cu care veniþi în contact cã ºtiþi sã comunicaþi ºi cã vã bucuraþi de avantajele unei comunicãri familiale eficiente? 1.2.4. Ei îi pot învãþa ºi pe alþii despre comunicarea în familie Nu trebuie neapãrat sã parcurgi anumite cursuri pentru a fi în mãsurã sã spui altora ceva despre comunicare. Cei care comunicã bine îi pot ajuta pe alþii împãrtãºind experienþele lor, care pot fi pozitive sau negative. Lecþiile învãþate pe propria piele îi fac capabili sã îi ajute pe alþii, sã-i înveþe cum sã evalueze ºi sã îmbunãtãþeascã comunicarea din familia lor. Sunteþi în mãsurã sã îi sfãtuiþi pe alþii în aceastã privinþã? Îi sfãtuiþi bine? 1.2.5. Ei sunt întotdeauna interesaþi în descoperirea modurilor de îmbunãtãþire a comunicãrii în familia lor în viitor Este absolut greºit sã credem cã cei care au învãþat anumite lucruri în comunicare se vor mulþumi cu puþinul respectiv. O datã ce se vor bucura de o comunicare bunã ºi de ceea ce vine împreunã cu ea, familiºtii vor cãuta sã îmbunãtãþeascã acest domeniu. Succesele trecutului stimuleazã dorinþa de a avea în viitor relaþii familiale mai bune. Existã în voi dorinþa de a creºte în acest domeniu?

Sugestii practice pentru comunicarea familialã

105

1.2.6. Viaþa lor de familie este exemplarã Acolo unde între toþi membrii familiei existã deschidere, sinceritate ºi o comunicare plinã de dragoste, multe probleme sunt evitate ºi multe conflicte care apar sunt rezolvate repede. Datoritã comunicãrii bune, aceºtia înþeleg rolul pe care îl are fiecare ºi cãile prin care îºi pot împlini acest rol. Lor le place sã fie în compania celorlalþi. Ei comunicã de fiecare datã când au ocazia, prin moduri diverse, cum ar fi oferirea unui buchet de flori sau a unei felicitãri, menþinerea legãturii prin telefon, exprimarea dragostei ºi a aprecierii prin cuvinte ºi prin limbajul corpului. În astfel de familii, partenerii nu au secrete unul faþã de celãlalt, cu excepþia celor impuse de un serviciu special. Ei nu cautã ajutor în afara familiei pentru rezolvarea problemelor din familie, excepþie fãcând situaþiile când amândoi consimt la acest lucru. Planificarea activitãþii lor zilnice include un timp destinat special comunicãrii cu privire la ei înºiºi ºi un timp - zilnic sau sãptãmânal - pentru comunicarea în ce priveºte problemele familiei. Într-o familie în care partenerii comunicã bine, fiecare partener înþelege ºi recunoaºte dependenþa sa de sprijinul ºi asistenþa celuilalt. Doresc oamenii sã înveþe ceva în domeniul comunicãrii privind la familia voastrã? 1.3. Evaluarea comunicãrii familiale prin compararea cu standardele specialiºtilor Uneori, dincolo de tot ceea ce fac familiºtii în particular sau împreunã, poate fi de un real folos utilizarea materialelor sau a chestionarelor pregãtite de specialiºtii în comunicarea familialã. Un cuplu poate folosi acelaºi material de mai multe ori ºi poate compara rezultatele pentru a vedea îmbunãtãþirile care au survenit în relaþiile lor. De asemenea, ei pot alege materiale noi, care sã îi ajute în a face o evaluare cât mai realã a comunicãrii dintre ei. Dacã într-o anumitã situaþie ambii parteneri sunt de pãrere cã au nevoie de ajutorul unui consilier, ei pot ºi trebuie sã apeleze la ajutorul unuia.

106

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

2. MODALITÃÞI DE ÎMBUNÃTÃÞIRE A COMUNICÃRII ÎN FAMILIE Fiecare cuplu care doreºte sã îmbunãtãþeascã comunicarea în familie trebuie sã îºi punã urmãtoarele douã întrebãri: ce anume trebuie sã îmbunãtãþim în comunicarea noastrã ºi cum putem îmbunãtãþi comunicarea în domeniul respectiv? 2.1. Ce trebuie sã îmbunãtãþeascã un cuplu pentru a avea o mai bunã comunicare în familie? De vreme ce fiecare cuplu comunicã prin comportament ºi limbaj, este normal ca fiecare partener sã caute sã îmbunãtãþeascã anumite lucruri în urmãtoarele domenii: 2.1.1. Partenerii trebuie sã-ºi îmbunãtãþeascã atitudinile lor • Faþã de familie, ca instituþie. Ei trebuie sã vadã familia aºa cum o prezintã Biblia: bunã ºi ca fiind voia lui Dumnezeu pentru oameni. • Faþã de propria lor familie. Ei trebuie sã priveascã familia ca pe un loc bun ºi sfânt, ca pe un dar al lui Dumnezeu. Familia este locul unde partenerii, asumându-ºi responsabilitãþile care le revin, împlinesc voia lui Dumnezeu pentru viaþa lor ºi aduc bucurie celorlalþi. • Faþã de partenerul lor. Fiecare familist trebuie sã recunoascã nevoia unui partener, deoarece aºa a hotãrât Dumnezeu pentru fericirea noastrã. Fiecare familist trebuie sã îºi iubeascã partenerul ºi sã îl priveascã ca pe un dar din partea lui Dumnezeu, menit sã îl ajute în împlinirea planului Sãu pentru viaþa lor. 2.1.2. Partenerii trebuie sã îºi îmbunãtãþeascã capacitatea de a asculta ºi de a vorbi Acest lucru este valabil pentru fiecare, atât în dialogul de zi cu zi, cât ºi pentru timpul special destinat comunicãrii de cãtre cei doi parteneri. Pentru aceasta nu este suficient ca ei sã înveþe as-

Sugestii practice pentru comunicarea familialã

107

pectele teoretice, ci sã practice atât tãcerea cât ºi comunicarea verbalã. 2.2. Cum îºi poate îmbunãtãþi un cuplu atitudinile ºi capacitatea de a comunica? 2.2.1. Ei trebuie sã evalueze comunicarea lor, ca familie Aºa cum menþionam la începutul acestui capitolul, este imposibil pentru un cuplu sã îmbunãtãþeascã comunicarea familialã, dacã cei doi nu ºtiu unde se aflã în acest domeniu. Deoarece noi am discutat deja acest aspect, aº vrea sã mai fac doar o singurã precizare. Obiectivul acestui proces de evaluare constã în: • Identificarea factorilor care determinã o bunã comunicare în familie ºi gãsirea modalitãþilor de îmbunãtãþire a acestora. • Identificarea factorilor care împiedicã buna comunicare în familie ºi eliminarea sau schimbarea acestora. 2.2.2. Ei trebuie sã hotãrascã obiectivele comunicãrii în cãsnicie Pentru acest lucru sunt necesare cel puþin douã lucruri: • Analiza motivului pentru care îmbunãtãþirea acestor domenii va fi beneficã familie. Fiecare partener trebuie sã fie în mãsurã sã explice cum va folosi comunicarea respectivã în viitor la fericirea familiei. Aceste motive nu trebuie sã îl aibã în vedere doar pe el, ci ºi partenerul ºi relaþia lor. • Analiza aspectelor din relaþia cuplului care vor avea de câºtigat în urma acestor îmbunãtãþiri. Cum anticipãm cã va fi starea familiei pe viitor? Ce se va schimba în bine în urma unei comunicãri mai eficiente? Putem enumera unele aspecte concrete? 2.2.3. Ei trebuie sã precizeze ce se poate face pentru atingerea obiectivelor lor Nu puþine sunt cazurile când familiºtii ºtiu ce ar trebui fãcut pentru o cãsnicie mai bunã, dar nu decid concret cine face ºi ce face pentru a realiza ceea ce ºi-au propus. Pentru a participa concret

108

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

la îmbunãtãþirea relaþiilor de familie, trebuie sã te gândeºti la urmãtoarele aspecte: • Pot descrie acest proces de îmbunãtãþire pas cu pas? Îl vãd în mintea mea? ªtiu de unde plec, unde doresc sã ajung ºi care este drumul într-acolo? • Sunt aceºti paºi practici ºi realizabili? Am gândit în termenii voºtri concreþi sau planul ar funcþiona doar în lumea idealã? Nu cumva visez la lucruri care sunt mult prea departe ca sã poatã fi atinse? • Am variante de planuri pentru a ne atinge obiectivele? Dacã nu vom reuºi cu prima variantã, ne-am gândit ºi la alte cãi care ar putea duce la împlinirea obiectivelor propuse? 2.2.4. Ei trebuie sã stabileascã un timp în care sã discute aceste lucruri cu partenerul Deºi timpul îl aleg partenerii, atunci când considerã cã este mai bine, îmi permit sã le recomand familiºtilor sã þinã cont de principiile indicate de Miller (1992), pentru comunicarea soþilor. Iatã care sunt acestea: Principii pentru vorbire: • Vorbiþi deschis. Spuneþi ceea ce gândiþi. Explicaþi ce vã determinã sã gândiþi aºa. • Descrieþi-vã sentimentele, descrieþi ceea ce simþiþi. • Exprimaþi-vã gândurile. Spuneþi care este opinia, interpretarea sau care sunt aºteptãrile voastre. • Dezvãluiþi-vã aºteptãrile. Permiteþi-i partenerului sã cunoascã într-un mod deschis ce doriþi sã fiþi, sã faceþi sau sã aveþi. Principii pentru ascultare: • Fiþi receptiv. Acordaþi-i întreaga atenþie partenerului, ascultându-l cu mintea ºi cu trupul. • Asiguraþi-l. Lãsaþi-l sã înþeleagã - prin cuvinte sau atitudine - cã sunteþi cu el, cã el conduce discuþia ºi cã urmãriþi cu atenþie ceea ce vã spune.

Sugestii practice pentru comunicarea familialã

109

• Provocaþi-l. Încurajaþi-l ºi invitaþi-l sã dea mai multe amãnunte. Spuneþi-i pur ºi simplu sau faceþi ceva pentru a vã încuraja partenerul sã continue sã vã vorbeascã despre ceea ar vrea. • Rezumaþi. Faceþi un rezumat a ceea ce v-a spus, pentru a fi sigur cã aþi înþeles exact ceea ce a dorit sã spunã. Acest lucru vã va ajuta sã ºtiþi cã, în esenþã, amândoi aþi dat acelaºi înþeles mesajului. • Puneþi întrebãri. Cereþi mai multe informaþii sau cereþi sã repete ceea ce v-a scãpat, pentru a clarifica informaþiile confuze, neclaritãþile sau mesajele amestecate. 2.2.5. Ei trebuie sã hotãrascã împreunã schimbãrile necesare ºi modul în care le vor face De foarte multe ori, oamenii decid nevoia schimbãrii în general, dar nu hotãrãsc ceea ce trebuie neapãrat schimbat. Fiþi concreþi în stabilirea domeniilor de schimbare precum ºi a rolului fiecãruia dintre voi, în ceea ce priveºte realizarea schimbãrilor dorite. 2.2.6. Ei trebuie sã încerce sã vizualizeze toate schimbãrile dorite Este mult mai bine sã faci anumite schimbãri în minte înainte de a le experimenta practic. Hotãrâþi deci care sunt schimbãrile care vã vor ajuta în împlinirea obiectivelor voastre ºi încercaþi sã le împliniþi în mintea voastrã. Încercaþi sã prevedeþi orice bucurie ºi orice obstacol. Dacã vã daþi seama cã existã obstacole, încercaþi sã le evitaþi. Tot mintal, mergeþi pânã la capãtul drumului, pentru a vã da seama dacã obiectivele voastre sunt realiste ºi realizabile. Încercaþi sã anticipaþi care vor fi rezultatele ºi faceþi o evaluare a ceea ce aþi obþinut cu obiectivele propuse. Sunteþi mulþumiþi de ele? Este rezultatul acela scontat? Doriþi într-adevãr aceastã schimbare în relaþia voastrã? Dacã da, faceþi ajustãrile necesare ºi treceþi la practicã. Dacã nu, vã ajunge aceastã experienþã! Cãutaþi deci un alt plan! 2.2.7. Ei trebuie sã lucreze împreunã pentru a face aceste

110

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

schimbãri Deºi nu este imposibil, este foarte greu sã realizezi schimbãri în comunicare fãrã participarea partenerului. Recomandarea este aºadar sã lucraþi împreunã la atingerea idealurilor voastre. De asemenea, este foarte important sã reþineþi cã voi nu aveþi nevoie doar de lucruri teoretice. Sunt parteneri care vor sã înveþe totul în particular, urmând ca, atunci când vor ºti totul foarte bine, sã punã în aplicare cu partenerul ceea ce ºi-au însuºit. Vreau sã vã amintesc tuturor cã cea mai bunã cale de îmbunãtãþire a comunicãrii noastre este comunicarea efectivã cu partenerul. Nu aºteptaþi pânã veþi face progrese deosebite, deoarece singuri le veþi face foarte greu ºi nu vor fi aplicabile în totalitate cazului vostru. Comunicaþi zilnic la nivelul la care puteþi ºi comunicarea voastrã se va îmbunãtãþi vizibil. 2.2.8. Ei trebuie sã-L laude pe Dumnezeu ºi sã se aprecieze reciproc pentru fiecare pas pozitiv fãcut înspre obiectivele propuse Sunt multe cupluri care aºteaptã schimbãri peste noapte. Deoarece acestea nu se produc, ei rãmân descurajaþi ºi de multe ori încep sã acuze partenerul pentru nereuºitã. Alþii se consoleazã cã nu poate exista nici o îmbunãtãþire ºi abandoneazã proiectele propuse. Am observat cã sunt însã ºi cupluri care ºtiu sã se bucure de fiecare reuºitã, indiferent cât ar fi de micã. Astfel de cupluri, care ºtiu sã sãrbãtoreascã victoriile, ajung sã sporeascã în realizarea obiectivelor propuse. Recomandarea este sã nu ne condamnãm reciproc pentru nereuºite, ci sã ne felicitãm reciproc pentru orice pas fãcut înspre atingerea obiectivelor propuse. Acest lucru ne va aduce încurajare ºi ne va da noi elanuri pentru urcarea urmãtoarei trepte. 3. AVANTAJELE COMUNICÃRII ÎN SCRIS Deoarece familiºtii dispuºi sã investeascã timpul necesar pentru a îmbunãtãþi relaþia lor de familie folosind comunicarea în scris

Sugestii practice pentru comunicarea familialã

111

sunt puþini, am decis sã vã încurajez la aceasta prin prezentarea câtorva avantaje. În primul rând, în comunicarea scrisã, poþi fi tu însuþi. Cei mai emotivi nu au de ce sã se teamã. În acest mod nu riºti sã fii întrerupt de intervenþia sau gesturile celuilalt. Folosind acest tip de comunicare poþi scrie când ai timp, aºa încât nu depinzi de timpul în care partenerul ar putea sã te asculte. De asemenea, nu îþi faci probleme pentru reacþiile imediate ale partenerului, deoarece nu trebuie sã fii neapãrat prezent când celãlalt va citi mesajul tãu. Un alt mare avantaj este acela cã poþi verifica ce ai scris ºi astfel poþi avea o exprimare mai clarã ºi mai exactã. Dacã sunt lucruri pe care le regreþi, deoarece le-ai scris doar sub influenþa momentului, nu trebuie sã le trimiþi. Astfel vei salva multe stãri neplãcute. Pe de altã parte, partenerul tãu poate citi ceea ce ai scris atunci când are timp. Acest lucru îl va face sã citeascã cu mai multã atenþie ºi sã mediteze la ceea ce ai comunicat. Avantajul de a nu spune tot ceea ce trãieºti pe moment este oferit pe aceastã cale ºi partenerului. El va fi mai puþin dispus sã reacþioneze fãrã sã se gândeascã, iar dacã o va face, tu nu vei fi acolo. Nu în ultimul rând, comunicarea ta pe aceastã cale îl poate îndemna ºi pe celãlalt sã adopte aceastã metodã care îþi va oferi uneori avantaje deosebite. Sigur cã nu ne putem imagina o familie care comunicã numai în scris. Ideea este sã folosim aceastã metodã alãturi de celelalte ºi rezultatele vor fi mai frumoase. 4. TIMPUL POTRIVIT PENTRU COMUNICAREA ÎN FAMILIE Când este vorba despre alegerea timpului special pentru comunicare familialã, partenerii trebuie sã aleagã un timp potrivit pentru amândoi. Acesta ar putea fi zilnic sau sãptãmânal. Singurele reguli sunt cele stabilite de parteneri. În general, timpul potrivit

112

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

pentru o comunicare bunã este: • Când soþii pot sã-ºi concentreze toatã atenþia asupra subiectului, • Când partenerii nu sunt foarte obosiþi, • Când cei doi nu sunt grãbiþi, • Când nu riscã sã fie întrerupþi de nimeni ºi nimic, • Când nu sunt supãraþi sau în crizã, • Când sunt amândoi de acord, • Când sunt gata sã comunice deschis. Este adevãrat cã acesta ar fi idealul, dar trebuie sã recunoaºteþi cã, dacã aþi aºtepta dupã timpul care va împlini în viaþa ambilor parteneri aceste calitãþi, atunci aþi discuta foarte puþin sau aproape deloc. Luând în considerare faptul cã trãim într-o viaþã aglomeratã ºi plinã de surprize, cred cã este foarte important sã vã fixaþi realist întâlniri speciale pentru comunicare ºi sã vã impuneþi sã respectaþi acest timp. Este adevãrat cã nu întotdeauna veþi fi dispuºi sã folosiþi timpul respectiv pentru un subiect anume. Acest lucru nu are prea mare importanþã. Dacã v-aþi stabilit un anume subiect de discuþie, dar unul dintre voi nu se simte în stare sã îl abordeze atunci, nu este nici o problemã. Nu abandonaþi însã timpul de comunicare. Folosiþi-l pentru a comunica alte lucruri. Lãsaþi-l pe cel care nu se simte bine pur ºi simplu sã îºi împãrtãºeascã starea lui. Acest lucru poate aduce mult mai mare câºtig decât dacã aþi fi discutat subiectul propus. Nu uitaþi cã, de fapt, comunicarea are drept scop ajutarea partenerului în împlinirea responsabilitãþilor primite pentru viaþã în diferite domenii ºi ipostaze. Încã o precizare importantã: când partenerul vrea sã discute ceva, nu îl amânaþi pânã va veni timpul planificat. Chiar dacã trebuie sã faceþi eforturi în schimbarea sau prelungirea activitãþii, reþineþi cã nimic nu este mai important decât sã aveþi lângã dumneavoastrã un partener care se simte iubit, înþeles ºi ajutat. Transmiteþi aceste lucruri prin disponibilitate.

Sugestii practice pentru comunicarea familialã

113

5. MODELUL LUI PAVEL PENTRU COMUNICARE Deºi unii pot fi surprinºi de abordarea acestui subiect, aº vrea sã vã amintesc cã apostolul Pavel a fost un bun comunicator. Cred cã privind la comunicarea lui cu bisericile vom învãþa multe lucruri care trebuie comunicate cu partenerii noºtri. Astfel, din scrisorile sale putem remarca faptul cã el a comunicat bisericilor: • Mulþumirea sa (Filip. 1:3-4; Rom. 16:1-15) • Încrederea în ei (Filip. 1:6-7; Filimon 21; Evr. 6:9-10) • Dragostea sa pentru ei (Filip. 1:8; 2 Corint. 11:11) • Dorinþele lui pentru ei (Filip. 1:9-11) • Starea lui (Filip. 1:12) • Idealurile personale (Filip. 1:21) • Aprecierea lui faþã de ei (Filip. 4:10-18; 1 Tim. 1:2) • Adevãrul (1 Corint. 11:1, 23; Rom. 9:1-3) • Amintiri plãcute (1 Tesaloniceni 1:3-2:14) • Speranþã (1 Tesaloniceni 5:23-24; 1 Corint. 1:8-9) • Nevoile sale (Efes. 6:22; 2 Corint. 1:7) • Planurile lui de viitor (2 Corint. 1:15-; Rom. 15:22) • Experienþele sale cu Dumnezeu (Corint. 12:1-6) • Motivaþia lucrãrii pe care o face (1 Corint. 9:19-23; Galat. 2:11-21) • Problemele sale (2 Corint. 11:16-32) • Iertarea sa (2 Corint. 2:1-11; 2 Tim. 4:11) • Disponibilitatea sa (2 Corint. 12:14-15) • Dedicarea sa (Rom. 1:15; 1 Corint. 4:15) • Temerile sale (2 Corint. 12:19-21; 11:3) Observând cu atenþie pasajele amintite anterior, se poate spune cã apostolul Pavel nu a ascuns bisericilor nimic din ceea ce era de folos creºterii ºi zidirii lor în Cristos. Cred cã familiºtii trebuie sã înveþe cã în viaþa de familie, Dumnezeu aºteaptã sã comunicãm partenerului nostru toate stãrile prin care trecem. Comunicând do-

114

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

rinþele noastre, ne putem ajuta sã ajungem împreunã acolo unde ne doreºte El. 6. REGULI DE AUR ÎN COMUNICAREA FAMILIALÃ Pentru cei care doresc ceva simplu ºi concret, vreau sã spun cã tot ceea ce am discutat pânã acum despre comunicarea familialã ar putea fi rezumat în urmãtoarele patru reguli: 6.1. Cãutaþi sã înþelegeþi cât mai bine mesajele partenerului Pentru a dobândi o bunã înþelegere trebuie: 6.1.1. Sã ascultaþi foarte atent ceea ce spune partenerul, 6.1.2. Sã observaþi modurile diverse în care partenerul trimite mesajele, 6.1.3. Sã puneþi întrebãri pentru clarificare, 6.1.4. Sã repetaþi cu propriile cuvinte ceea ce aþi înþeles. 6.2. Cãutaþi sã transmiteþi mesaje precise, clare, care pot fi înþelese cu uºurinþã Dacã doriþi acest lucru, atunci: 6.2.1. Pregãtiþi-vã mesajele. Ele trebuie sã fie scurte, specifice ºi sã se refere la câte un singur subiect, 6.2.2. Alegeþi momentul cel mai bun, locul cel mai bun ºi metoda cea mai bunã pentru a comunica, 6.2.3. Exprimaþi-vã mesajele clar ºi cu multã dragoste, 6.2.4. Pãstraþi echilibrul între diferitele metode prin care transmiteþi mesajele, 6.2.5. Când este necesar, cereþi-i partenerului sã repete ceea ce a înþeles din mesajul dumneavoastrã, 6.2.6. Dacã este nevoie, repetaþi mesajul cu dragoste.

Sugestii practice pentru comunicarea familialã

115

6.3. Cãutaþi continuu sã vã specializaþi în comunicare În aceastã ordine de idei este nevoie: 6.3.1. Sã comunicaþi continuu cu sensibilitate ºi dragoste, 6.3.2. Sã învãþaþi continuu din experienþele voastre, din experienþele altora, precum ºi din mãrturiile altora. 6.4. Cãutaþi ajutorul lui Dumnezeu Trebuie sã reþineþi cã, indiferent cât de mult v-aþi strãdui sã faceþi ceea ce este bine în acest domeniul, ajutorul lui Dumnezeu este indispensabil. Acest lucru este adevãrat atât când este vorba de îndepãrtarea unor greºeli, cât ºi când este vorba de îmbunãtãþirea anumitor aspecte.

Comunicarea între pãrinþi ºi copii

4 S U M A R

117

Comunicarea

^ intre pãrinþi ºi copii

1. MOTIVÂND PÃRINÞII LA O COMUNICARE EFICIENTÃ CU COPIII LOR 2. ÎNCURAJÂND COPIII SÃ COMUNICE DESCHIS CU PÃRINÞII LOR 3. OFERIND SUGESTII PRACTICE PENTRU COMUNICAREA PÃRINTE-COPIL 3.1. Comunicarea cu preºcolarii 3.1.1. Importanþa unui început corect 3.1.2. Ce trebuie sã discutãm cu copiii noºtri la aceastã vârstã? 3.1.3. Particularitãþi ale comunicãrii cu preºcolarii 3.1.4. Metode deosebit de eficiente în comunicarea cu preºcolarii 3.1.5. Reguli de aur în comunicarea cu preºcolarii 3.1.6. Greºeli frecvente care trebuie evitate în comunicarea cu preºcolarii 3.1.7. Puncte de plecare în comunicarea cu preºcolarii

118

S U M A R

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

3.2. Comunicarea cu copiii între 7-13 ani 3.2.1. Ce trebuie sã comunicãm în aceastã etapã? 3.2.2. Greºeli care trebuie evitate în comunicarea cu ºcolarii 3.2.3. Puncte de plecare în comunicarea cu ºcolarii 3.3. Comunicarea cu adolescenþii 3.3.1. Care sunt cauzele pentru care relaþia adolescentpãrinte suferã? 3.3.2. Particularitãþile acestei vârste 3.3.3. Reguli în comunicarea cu adolescenþii 3.3.4. Ce trebuie sã discutãm cu adolescenþii? 3.3.5. Ajutor în comunicarea cu adolescenþii 3.3.6. Greºeli în comunicarea cu adolescenþii

Comunicarea între pãrinþi ºi copii

4

Comunicarea

^ intre pãrinþi ºi copii

A

Comunicarea între pãrinþi ºi copii

119

º începe acest capitol fãcând câteva precizãri. Mai întâi doresc sã fac precizarea cã subiectul acesta este foarte vast ºi meritã sã fie tratat aparte, mult mai în profunzime. Eu voi aborda acest subiect pe scurt, nu pentru cã îl stãpânesc foarte bine, ci deoarece mi se pare anormal sã public aceastã carte fãrã el. Voi pleca, deci, de la constatarea care este acceptatã în general, ºi anume cã în aceastã generaþie relaþia pãrinþi-copii este suferindã. Lucrul acesta se vede prin faptul cã cei mai mulþi dintre copii ascund tot mai multe de pãrinþii lor. Foarte mulþi copii nu mai vor sã asculte de pãrinþi sau ascultã tot mai puþin. Mulþi copii sunt obraznici, iresponsabili sau leneºi. Pe de altã parte, accept ceea ce afirmã ºi demonstreazã cei mai mulþi autori în acest domeniu, ºi anume convingerea lor cã relaþia pãrinte-copil suferã din cauza unei comunicãri ineficiente sau chiar a lipsei de comunicare între pãrinþi-copii. Aceastã stare de fapt se poate datora mai multor factori. Uneori, ea vine în urma unor aspecte legate de viaþa pãrinþilor. Pãrinþii sunt aglomeraþi, nu îºi fac timp

120

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

sã vadã viaþa copilului, sã îl asculte ºi sã vorbeascã cu el. În alte cazuri, ea se datoreazã unor aspecte din viaþa copiilor. Copiii se feresc sã discute cu pãrinþii sub pretextul cã nu sunt înþeleºi sau cã, oricum, pãrinþii nu vor gãsi o soluþie la problemele lor. Nu de puþine ori, lipsa comunicãrii între pãrinþi-copii este rezultatul influenþei negative a generaþiei actuale. Folosind diferite cãi ºi profitând de mijloacele de comunicare în masã, copiii sunt îndemnaþi de mulþi la un spirit de independenþã ºi la o atitudine de rãzvrãtire. Aceasta fiind situaþia, paginile ce urmeazã îºi propun sã ajute la îmbunãtãþirea comunicãrii pãrinþi-copii. Voi încerca sã realizez lucrul acesta pe urmãtoarele cãi: 1. MOTIVÂND PÃRINÞII LA O COMUNICARE EFICIENTà CU COPIII LOR Dragi pãrinþi, sã ºtiþi cã fiecare dintre copiii voºtri simte nevoia sã comunice cu voi. Înstrãinarea copilului de pãrinte nu este un aspect natural ºi nici dorit de copil. De cele mai multe ori ea este rezultatul unei practici pãrinteºti greºite ºi de duratã. De prea multe ori, pãrinþii nu dau importanþa cuvenitã comunicãrii cu copiii. Prea multe sunt cazurile în care, din diferite motive, copiii sunt mai mult cu bunicii, cu doica, cu neamurile, cu educatoarele sau cu învãþãtoarele. Astfel, deºi suferã foarte mult, încetul cu încetul copiii se obiºnuiesc cu pãrinþi “la seral” sau la “fãrã frecvenþã”. De fapt, trebuie sã spun cã ºi prin aceasta noi le comunicãm ceva copiilor. Mesajul nostru pentru ei este: îmi pare rãu, dar am lucruri mult mai importante de fãcut. Comoditatea mea, serviciul meu, banii sau alte lucruri sunt mai importante pentru mine decât persoana ta. Atenþie, nu vreau sã spun cã strãdaniile noastre nu-i au în vedere de cele mai multe ori pe copiii noºtri. Eu ºtiu cã foarte mulþi

Comunicarea între pãrinþi ºi copii

121

pãrinþi sunt atât de aglomeraþi deoarece vor sã ofere copiilor un trai mai bun. Ceea ce vreau sã spun este aceea cã, de cele mai multe ori, cel mai bun lucru pe care îl putem oferi copiilor noºtri este prezenþa noastrã, dragostea noastrã ºi încurajarea noastrã. Ascultam nu de mult mesajul unui tatã care ºi-a fãcut timp o dupã-amiazã sã stea cu fetiþa lui. Dupã ce s-au jucat acasã, a luat-o cu maºina ºi a dus-o în cele mai frumoase locuri din oraº. Dupã ce au cinat împreunã, tatãl fetiþei a fost interesat sã ºtie ce i-a plãcut fetiþei cel mai mult în ziua respectivã. Frântã de obosealã, dar foarte fericitã, ea a îngânat un rãspuns simplu ºi foarte diferit de ceea ce aºtepta tatãl. În loc sã se refere la unul dintre locurile frumoase pe care le-au vizitat, fetiþa a rãspuns: “faptul cã am fost cu tine!” Sã nu uitãm deci, dragi pãrinþi, sã ne facem timp zilnic pentru copiii noºtri. Vreau sã accentuez cã acest aspect nu trebuie privit doar ca o obligaþie. Este adevãrat cã, stând de vorbã cu copiii, ne împlinim responsabilitatea înaintea lui Dumnezeu, dar personal cred cã avantajele sunt mai multe ºi de ambele pãrþi. În primul rând, aº vedea avantajele pãrintelui. Comunicarea pãrinte-copil va întãri relaþia pãrinte-copil. În felul acesta, va creºte cinstea pe care copilul o are pentru pãrinte ºi va creºte cunoaºterea pãrintelui faþã de copilul respectiv. Proporþional cu aceastã cunoaºtere va creºte nu doar înþelepciunea pãrintelui în a ajuta copilul acolo unde este nevoie, ci ºi bucuria ºi fericirea pãrintelui. Putem spune cu certitudine cã relaþia de familie în general va câºtiga acolo unde se pune accentul cuvenit pe comunicarea pãrinte-copil. Pe de altã parte, trebuie sã evidenþiez ºi avantajele copilului. O comunicare eficientã între pãrinte-copil ajutã la creºterea încrederii copilului în pãrinte ºi, în mod implicit, la creºterea deschiderii copilului faþã de pãrinþi. Dacã putem spune cã, în general, copiii îºi iubesc pãrinþii, cu siguranþã cã acolo unde pãrinþii comunicã cu copiii, va creºte dragostea copilului faþã de pãrinte. Nu este absolut lipsit de importanþã sã ºtim cã prin comunicare se lucreazã la creºterea valorii de sine a copi-

122

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

lului.

Dacã eºti unul dintre pãrinþii care afirmã cã relaþia ta cu copiii este mulþumitoare, deºi nu îþi faci suficient timp sã comunici cu ei, aº vrea sã te provoc sã priveºti puþin în viitor. Te-ai gândit unde vei putea ajunge dacã veþi continua în acest fel? Nu de mult am discutat cu un astfel de pãrinte care, plângându-se de rãceala adolescentului, concluziona: “de fapt nici eu nu am prea avut timp pentru el ...” Dacã te gândeºti cã vei începe mai târziu, sã ºtii cã îþi va fi mai greu. Comunicarea cu copiii trebuie sã fie o practicã zilnicã ºi atunci va fi mai uºor chiar în acele perioade când copiii tind sã se înstrãineze de pãrinþi ºi sã devinã independenþi. Dacã eºti un pãrinte care are deja probleme în acest domeniu, aº vrea sã îþi spun cã, deºi refacerea comunicãrii este grea, nu este imposibilã. Personal cred cã, indiferent de starea în care s-a ajuns, prin dragoste, înþelegere, înþelepciune ºi rãbdare se pot reface relaþiile rupte. Vreau sã vã încurajez deci sã credeþi în refacerea comunicãrii cu copiii voºtri ºi sã vã îndemn sã-I cereþi lui Dumnezeu înþelepciunea necesarã ca aceasta sã se realizeze cât mai repede. 2. ÎNCURAJÂND COPIII SÃ COMUNICE DESCHIS CU PÃRINÞII LOR Dragi copii, aº vrea sã vã spun cã pãrinþii vã iubesc mai mult ca oricine ºi doresc sã vã asculte. Ce-i drept, deocamdatã ei vã considerã destul de mici ºi se gândesc cã vor avea discuþii mai serioase cu voi în anii ce urmeazã. Vreau sã vã asigur însã cã dacã veþi încerca sã comunicaþi cu pãrinþii, le veþi face o mare bucurie. Fiþi siguri cã nu existã nici un subiect care sã nu îi intereseze pe pãrinþii voºtri. Pe ei îi intereseazã foarte mult ceea ce sunteþi azi ºi ceea ce veþi deveni mâine. Aceastã grijã, dupã cum uneori ºi pretenþiile voastre,

Comunicarea între pãrinþi ºi copii

123

îi aglomereazã ºi nu mai au suficient timp pentru a comunica cu voi. Vreau sã vã asigur însã cã voi sunteþi capabili sã îi opriþi din alergarea lor ºi sã îi ajutaþi sã vã ofere mai mult timp. Mãrturisiþi-le dragostea voastrã, dorinþa de a fi în preajma lor, ºi veþi vedea cã lucrurile se vor schimba radical. 3. OFERIND SUGESTII PRACTICE PENTRU COMUNICAREA PÃRINTE-COPIL Pentru a putea fi practic ºi la subiect, aº vrea sã ofer aceste sugestii pe grupe de vârstã. 3.1. Comunicarea cu preºcolarii 3.1.1. Importanþa unui început corect Ca în orice alt domeniu, ºi aici este deosebit de important sã clãdim o temelie bunã. Pe de o parte, la aceastã vârstã toþi copiii sunt dispuºi sã comunice absolut orice lucru cu pãrinþii lor. În aceastã etapã comunicarea nu este ceva care trebuie învãþat, ci este ceva ce vine natural între copil ºi pãrinte. Din nefericire, tocmai în aceastã perioadã cei mai mulþi pãrinþi neglijeazã acest aspect. Pe de altã parte, trebuie sã reþinem cã, dacã nu începem sã comunicãm corect de timpuriu, s-ar putea ca atunci când vrem sã începem, sã fie prea târziu. Cu siguranþã vor veni vremuri când vom dori sã fim ascultaþi ºi consultaþi. Dacã nu clãdim relaþia de comunicare de acum, s-ar putea ca mai târziu sã ne coste enorm de mult clãdirea ei ºi uneori s-ar putea sã nu o mai putem clãdi corect niciodatã. 3.1.2. Ce trebuie sã discutãm cu copiii noºtri la aceastã vârstã? În etapa aceasta nu putem vorbi ºi nici nu trebuie sã vorbim despre un program de comunicare coerent. Dacã ne gândim la transmiterea anumitor învãþãturi, atunci ne vom învãþa copiii câte ceva

124

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

în fiecare domeniu, adaptând învãþãtura la nivelul lor de înþelegere. În general, este bine sã nu ne ferim de întrebãrile lor ºi de anumite subiecte pe care le pot deschide. Noi trebuie sã fim dispuºi sã discutãm tot ceea ce ne întreabã ºi sã le spunem adevãrul la nivelul lor de înþelegere. De reþinut însã cã trebuie deja sã începem sã le prezentãm Evanghelia. 3.1.3. Particularitãþi ale comunicãrii cu preºcolarii Iatã câteva lucruri pe care trebuie sã le pãstrãm permanent în minte când discutãm cu copiii de aceastã vârstã: • Nu putem merge dupã un program strict. Ei se vor plictisi rapid ºi va trebui sã amânãm anumite lucruri propuse. • Din punctul nostru de vedere, ei vor aborda multe lucruri puþin importante. Sã nu credem cã doar ceea ce le spunem noi este important. Acum trebuie încercat sã pãstrãm un echilibru între ceea ce vrem sã le transmitem noi ºi ceea ce vor sã cunoascã ei. • Copiii sunt foarte receptivi. Aceasta înseamnã cã nu va trebui sã îi pisãlogim mult cu ceea ce vrem sã le spunem. • Copiii uitã repede. Sã nu ne deranjeze, deci, faptul cã trebuie sã le reamintim de multe ori acelaºi lucru. Se întâmplã des ºi la oameni mari, ca noi. • Pun foarte multe întrebãri, unele fãrã prea multã logicã. Dacã nu suntem atenþi, lucrul acesta nu de puþine ori ne poate înfuria. Sã nu ne supãrãm cã pun întrebãri. Ei nu realizeazã cã ne supãrã, ºi dacã ar ºti rãspunsul, cu siguranþã cã nu ar întreba. Este un lucru normal, deoarece sunt în perioada în care vor sã cunoascã cât mai multe posibil. • Timpul de învãþare devine foarte eficient când este îmbinat cu jocul. Sã ne facem timp sã ne jucãm cu ei. Acesta poate fi pentru noi un timp de relaxare. 3.1.4. Metode deosebit de eficiente în comunicarea cu preºcolarii • Atingerea fizicã. La aceastã vârstã sunt deosebit de impor-

Comunicarea între pãrinþi ºi copii

125

tante atingerile fizice. Ei vor sã stea la noi în braþe, vor sã fie mângâiaþi, vor sã fie sãrutaþi. • Jocul. Timpul de joacã poate fi un timp deosebit de comunicare cu copiii. În primul rând, când ne jucãm cu ei le comunicãm cã sunt importanþi pentru noi ºi ne facem timp pentru ei. Tot atunci le comunicãm cã suntem interesaþi de binele lor ºi cã ne place de ei chiar la vârsta respectivã. • Citirea poveºtilor. Chiar dacã le citeºti de foarte multe ori aceeaºi poveste, copiii te vor asculta cu plãcere. Este adevãrat cã dacã vrei sã o scurtezi puþin te vor corecta, dar altfel ei sunt foarte mulþumiþi. Sã folosim aceastã dorinþã ºi plãcere de a asculta nu doar pentru poveºtile nemuritoare sau pentru aventurile copilãriei noastre, ci ºi pentru citirea istorisirilor frumoase din Sfânta Scripturã. • Vizionarea unor materiale. Dacã acestea sunt alese cu grijã, ele pot sluji foarte bine dorinþei noastre de a ne ajuta copiii. Nu trebuie exagerat, deoarece nu vizionarea unei anumite emisiuni sau a unui film este scopul în sine, ci întãrirea relaþiei pãrinte-copil. 3.1.5. Reguli de aur în comunicarea cu preºcolarii • Folosiþi fraze scurte. În felul acesta ei vã pot urmãri cu atenþie. Aºa sunt poeziile pentru ei, aºa sunt cântecele pentru ei ºi aºa sunt poveºtile pentru ei. • Folosiþi cuvinte înþelese de ei. Dacã vreþi sã îi învãþaþi cuvinte noi, încercaþi sã le introduceþi în vocabularul lor pe rând. Fiþi sigur cã fiecare copil a înþeles semnificaþia cuvintelor ºi poate sã le pronunþe corect. • Motivaþi ºi explicaþi tot ceea ce faceþi. Copiii trebuie sã ºtie de ce le cereþi sau le interziceþi anumite lucruri. Copiii trebuie sã ºtie de ce faceþi sau nu faceþi anumite lucruri. Indiferent despre ce domeniu este vorba, copilul se va bucura sã primeascã o explicaþie la ceea ce urmãreºte. Cu siguranþã explicaþia datã de pãrinte va fi mult mai bunã decât explicaþia pe care o va gãsi el sau cea pe care o va primi de la alþii.

126

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

• Repetaþi ceea ce spuneþi pânã când copilul poate repeta ceea ce aþi transmis. Nu de puþine ori, comunicarea în grabã este înþeleasã greºit chiar de adulþi. În comunicarea cu preºcolarii, repetarea este un factor foarte important. Sã avem mare grijã sã nu ne supãrãm ºi sã certãm copilul dacã nu a înþeles de prima datã. Sã fim bucuroºi cã întreabã ºi vrea sã cunoascã exact ceea ce am vrut sã transmitem noi. • Comunicaþi atunci când sunt odihniþi. Uneori facem greºeala cã încercãm sã învãþãm sau corectãm copiii atunci când sunt foarte obosiþi. Trebuie sã reþinem cã nici adulþilor nu le place sã li se dea lecþii înainte de masã sau înainte de culcare. • Comunicaþi atunci când sunt dispuºi. Vom vedea cã sunt ocazii în care copiii noºtri au o dispoziþie pentru a învãþa anumite lucruri. Este deosebit de important sã putem folosi aceste ocazii. Atunci învãþãtura curge mult mai natural ºi eficient. • Nu folosiþi ambiguitãþi. Dacã nu-i putem da copilului un anumit rãspuns, suntem tentaþi sã spunem ceva ce nu are nici un înþeles pentru ei. Nu lãsaþi copilul sã înþeleagã ceea ce vrea el. S-ar putea sã tragã o concluzie care sã nu vã placã. • Nu minþiþi. Pãcatul minciunii este la fel de grav ºi când cel care este minþit are o vârstã fragedã. Pe de altã parte, este mult mai bine sã îi spuneþi copilului cã nu îi puteþi explica acum, decât sã îi daþi o explicaþie irealã. Orice minciunã, indiferent cum am motiva-o, va scãdea prestanþa noastrã în ochii copilului. • Îmbrãcaþi totul în dragoste. Dragostea este cea care face ca ºi mustrarea sã fie primitã mai bine. 3.1.6. Greºeli frecvente care trebuie evitate în comunicarea cu preºcolarii • Nu ne facem suficient timp pentru ei. Considerãm oare cã acesta este un timp pierdut? Oare nu este responsabilitatea noastrã înaintea lui Dumnezeu? Oare nu câºtigãm ºi noi? • Îi excludem de la discuþiile noastre pe motiv cã nu înþeleg.

Comunicarea între pãrinþi ºi copii

127

Copiii înþeleg mai mult decât ne gândim sau vrem noi sã acceptãm (doar seamãnã cu noi, nu?). Dacã îi vom þine deoparte pânã când vor înþelege, s-ar putea sã înþeleagã ceea ce îi intereseazã de la alþii ºi mai târziu sã constatãm surprinºi cã nu mai sunt interesaþi sã ºtie pãrerea noastrã. • Îi lãsãm în seama altora. Aceºtia pot fi din familie sau din afara familiei. Uneori facem lucrul acesta considerând cã ne vom ocupa de ei când vor avea mai multã nevoie. Niciodatã nu vor avea mai multã nevoie de noi ca acum, când se formeazã. • Îi lãsãm pe seama televizorului. Foarte puþini pãrinþi sunt dintre aceia care realizeazã cât de distrugãtor poate fi televizorul în viaþa copiilor. Un studiu recent aratã cã cele mai multe scene de violenþã ºi cea mai multã vrãjitorie este transmisã prin desenele animate primite de la televiziunea prin cablu. Sã nu facem greºeala sã trimitem copiii sã vizioneze orice, doar pentru a fi noi liberi sã facem ceea ce vrem sau ceea ce trebuie. Poate în multe cazuri ar fi mult mai bine ca ei sã ne urmãreascã activitatea ºi sã înveþe ceva pozitiv. • Credem în rezultate durabile, realizate prin investiþii de moment. Considerãm cã un sfârºit de sãptãmânã împreunã poate înlocui cu brio o sãptãmânã? Credem cu adevãrat cã o vacanþã poate înlocui un întreg an ºcolar? • Nu îi pedepsim sub pretextul corecþiei prin vorba bunã. Nu, nu sunt adeptul pedepsirii exagerate sau fãrã rost a copilului. Este adevãrat cã foarte multe lucruri pot fi realizate prin vorbã bunã. Sunt cazuri însã, când copilul trebuie sã fie pedepsit pentru a înþelege gravitatea lucrului fãcut sau importanþa subiectului abordat. Când vorbim despre pedeapsã, nu vreau sã aveþi în minte doar pedeapsa fizicã. Personal cred cã noi trebuie sã pedepsim copilul acolo unde simte mai bine. Uneori interzicerea anumitor lucruri, care îi sunt dragi, sau faptul cã nu îi mai cumpãrãm un lucru pe care ºi l-ar dori,

128

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

îl va determina sã se gândeascã mai atent la ascultarea de pãrinþi. • Pãrinþii au pãreri diferite ºi le exprimã în faþa copiilor. Sã nu punem copiii în astfel de situaþii, deoarece întotdeauna vor alege sã fie lângã pãrintele care aprobã ceea ce face el. ªi apoi, dacã noi nu suntem în stare sã decidem ce este mai bine, cum vor putea decide ei? • Îi certãm fãrã sã le explicãm unde au greºit. Sã nu îi certãm pentru prostiile pe care le spun ºi pe care le-au auzit la alþii fãrã sã le explicãm unde este greºeala. Se vor închide ºi nu le vor mai discuta cu noi, dar le vor avea în minte ºi le vor discuta cu alþii. • Nu îi încurajãm sã comunice. Pãrintele trebuie sã încurajeze copiii sã spunã ceea ce gândesc ºi ceea ce simt, chiar dacã vor spune ºi lucruri puerile. Doar astfel îi cunoaºtem ºi îi putem ajuta. ªi apoi, oare noi nu am spus destule ºi tot am fost iubiþi ºi ascultaþi? 3.1.7. Puncte de plecare în comunicarea cu preºcolarii • Conduita lor în familie. Putem sã îi apreciem pentru lucrurile bune sau sã corectãm greºelile. • Vizionarea unui film pentru copii. De foarte multe ori, acest lucru duce la rezultate neaºteptate. Chiar dacã nu este foarte uºor sã gãseºti un film cu o moralã sãnãtoasã, totuºi existã filme pentru copii. • Citirea unei istorioare. Acestea pot fi biblice sau laice. • Vizitarea unui loc anume. Putem sã vizitãm anumite locuri publice: o bisericã, grãdinã zoologicã, un muzeu, magazin, etc. • Atitudinea sau conduita altor copii. Sã folosim atât exemplele pozitive, cât ºi pe cele negative. • Activitãþile lor zilnice: grãdiniþã, bisericã, joacã, timpul de masã, etc. În concluzie, comunicarea cu preºcolarii este foarte importantã, beneficã ambelor pãrþi ºi destul de uºor de realizat. Sã o folosim cât mai des ºi avantajele vor fi mari. Ea va pune o temelie puternicã unei relaþii familiale sãnãtoase.

Comunicarea între pãrinþi ºi copii

129

3.2. Comunicarea cu copiii între 7-13 ani 3.2.1. Ce trebuie sã comunicãm în aceastã etapã? Deºi foarte multe din lucrurile spuse la preºcolari sunt aplicabile ºi la aceastã vârstã, trebuie sã menþionãm cã acum apar câteva lucruri în plus care trebuie comunicate copiilor. Astfel, a sosit timpul sã le vorbim despre importanþa programului ºcolar ºi a împlinirii responsabilitãþilor ºcolare. O datã ce copiii au început sã citeascã singuri, trebuie sã le vorbim despre importanþa începerii citirii Bibliei în mod personal. Fiecare copil trebuie sã primeascã Noul Testament ca sã poatã citi zilnic din el. Tot acum, dacã nu a fost fãcutã deja, trebuie procedat la integrarea copilului într-una din grupele de studiu biblic de la bisericã. De asemenea, ei trebuie sã fie provocaþi, ajutaþi ºi stimulaþi sã aibã activitate în bisericã. Dacã la cei mici sunt scuzabile anumite aspecte, la ºcolari se aºteaptã sã se vadã cei ºapte ani de acasã. Astfel, ei trebuie sã înveþe sã se poarte cuviincios în fiecare ipostazã ºi în orice loc. Pe de altã parte, trebuie sã reþinem cã acum, datoritã cerinþelor programului ºcolar, vom avea mai puþin timp pentru comunicare. În acelaºi timp, se va investi mai mult în comunicarea pe teme ºcolare. Chiar dacã nu mai putem discuta întotdeauna ceea ce ne propunem, sã nu uitãm cã cel mai important lucru în comunicare este sã comunicãm. Dacã uºa comunicãrii rãmâne deschisã, deºi ei vor învãþa multe de la colegii de ºcoalã, vor cenzura ceea ce învaþã prin discuþiile cu noi. 3.2.2. Greºeli care trebuie evitate în comunicarea cu ºcolarii: • Sã discutãm doar despre ºcoalã, • Sã le supraaglomerãm programul, • Sã lãsãm totul doar în seama unui pãrinte, • Sã nu discutãm despre ºcoalã, • Sã discreditãm profesorii în faþa lor, • Sã le dezvoltãm mândria în raport cu elevii.

130

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

3.2.3. Puncte de plecare în comunicarea cu ºcolarii: • Activitatea ºcolarã, • Activitatea din bisericã, • Rezultatele la învãþãturã, • Întrebãrile lor, • Observaþiile noastre, • Observaþiile învãþãtorilor. 3.3. Comunicarea cu adolescenþii Cred cã suntem de acord când spunem cã vârsta aceasta este diferitã de oricare altã perioadã din viaþã. Îmi amintesc cum fiecare pãrinte care avea adolescenþi ºi cãruia îi spuneam despre acest subiect se uita la mine cu o vãditã confuzie ºi dacã nu spunea cuvinte care vorbeau despre dificultatea acestei perioade, cu siguranþã puteai citi acest lucru în privirea lui. Probabil cã cea mai simpaticã a fost o bunicã a unei adolescente, care, auzind subiectul pe care-l discutam cu tatãl fetei respective, a clãtinat din cap ºi a spus doar atât: oooh, oooh, adolescenþii ... Datoritã situaþiei de fapt, voi începe prin a prezenta: 3.3.1. Care sunt cauzele pentru care relaþia adolescent-pãrinte suferã? Rãspunsul la aceastã întrebare poate fi motivat de urmãtoarele aspecte: • Caracteristicile generale ale adolescenþilor. Deoarece sunt multe ºi vrem sã le dãm atenþia cuvenitã, acestea vor fi tratate ulterior. • Aglomeraþia pãrintelui. Acesta, din diferite motive, nu îºi face suficient timp pentru copii, suficient însemnând atâta cât are nevoie copilul respectiv. • Neadaptarea pãrintelui la schimbãrile care vin cu societatea. Nu vreau sã spun cã pãrinþii trebuie sã accepte tot ceea ce vine nou, indiferent cã este bun sau nu. Pãrintele trebuie sã discearnã

Comunicarea între pãrinþi ºi copii

131

ºi sã ajute copilul în a face acest lucru. Pe de altã parte nici nu cred cã este bine ca pãrintele sã trãiascã tot în vremea adolescenþei lui. Pãrintele trebuie sã realizeze care sunt aspectele pozitive ºi negative ale generaþiei prezente ºi sã-ºi creascã copilul cum trebuie în aceastã generaþie. • Lipsa de informare a pãrintelui despre lumea nouã în care trãieºte copilul sãu. Personal cred cã cei mai mulþi dintre pãrinþii adolescenþilor nu au habar de ceea ce întâmpinã zilnic în ºcoli ºi de ceea ce trãiesc copiii lor. Poate cã mulþi pãrinþi ar rãmâne ºocaþi sã ºtie care este starea realã a societãþii, a ºcolilor sau a altor locuri frecventate de copiii lor. • Cunoºtinþele adolescenþilor. Astãzi, cei mai mulþi adolescenþi ºtiu o limbã strãinã. Lucru acesta le oferã accesul în literaturã ºi societãþi strãine de pãrinþii lor. Ei pot urmãri programe care nu pot fi verificate de pãrinþi. Cei mai mulþi dintre adolescenþii zilelor noastre ºtiu sã foloseascã calculatoarele. Dacã pãrinþii considerã cã un calculator este folositor doar în domenii pozitive - ºi cei mai mulþi cred aºa - atunci se înºalã amarnic. Prin calculator, copilul poate avea acces la orice domeniu din viaþã nedorit de pãrinte ºi o poate face în aºa fel încât pãrintele sã nu ºtie absolut nimic. 3.3.2. Particularitãþile acestei vârste Este bine cunoscut cã vârsta adolescenþei este o perioadã dificilã. În aceastã perioadã: • Adolescenþii au reacþie negativã la sfaturi. Lucru acesta se agraveazã cu atât mai mult cu cât sfaturile vin din partea pãrinþilor. • Cred cã ºtiu foarte multe ºi de regulã mai bine decât pãrinþii. Acest lucru îi face sã evite pe cât se poate consultarea cu pãrinþii ºi chiar sã ascundã planurile lor pentru a nu fi dejucate de pãrinþi. • Sunt interesaþi foarte mult în aspectul exterior. Vor urmãri cu foarte mare interes moda ºi strada. Vor încerca sã imite cât pot mai mult. Vor cheltui foarte mulþi bani pe schimbarea toaletei.

132

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

• Cautã foarte mult ideea ºi aprobarea grupului din care fac parte. Ei vor încerca sã vorbeascã, sã se îmbrace, sã se comporte ca ei. Acecest lucru trebuie sã ne dea mult de gândit în alegerea prietenilor pe care dorim sã îi aibã. • Sunt atraºi de sexul opus ºi sunt interesaþi în relaþii cu el. Chiar dacã la început aceste relaþii pot fi nevinovate, sã nu uitãm cã în anumite condiþii ele pot deveni extrem de periculoase, iar urmãrile pot fi catastrofale. De cele mai multe ori, la aceastã vârstã, bãieþii vor sã dovedeascã cã sunt bãrbaþi ºi se pot încurca cu fetele. Fetele sunt încântate de bãieþii mai în vârstã decât ele, ceea ce le poate aduce în situaþia ca unii sã profite de nevinovãþia lor. • Sunt idealiºti. Ei vãd fiecare lucru ca putând fi realizat foarte uºor ºi repede. De obicei, trãiesc în lumea filmelor pe care le vizioneazã sau a cãrþilor pe care le citesc. Aceasta, împreunã cu dorinþa de experienþe noi, îi determinã sã încerce foarte multe lucruri. • Sunt plini de energie ºi trebuie sã o consume undeva. Trebuie sã reþinem cã o forþã nu poate fi opritã. Încercarea de a-i þine inactivi va aduce distrugerea îngrãdirilor sau croirea unui nou drum. Cel mai bun lucru pe care-l putem face, ca pãrinþi, este sã recunoaºtem aceastã forþã ºi sã o canalizãm pozitiv. • Sunt nerãbdãtori în împlinirea planurilor lor. Adolescenþii vor sã obþinã totul imediat. Lucrul acesta îi face pe unii sã fie nemulþumiþi de timpul pierdut în ºcoalã ºi chiar sã încerce diferite aventuri, care promit rezolvãri rapide în domenii mari. • Sunt interesaþi de bani ºi lucruri materiale. Necazul este cã cei mai mulþi nu se gândesc la a câºtiga aceste valori muncind. Ei pot deveni nemulþumiþi, deoarece pãrinþii nu le oferã ceea ce le este oferit colegilor sau vecinilor lor. Uneori dorinþa dupã valori materiale câºtigate uºor îi poate duce în mari încurcãturi. • Vor sã arate cã sunt independenþi. Aceastã dorinþã îi poate determina sã facã multe prostii. Unii sunt gata sã plece de acasã, alþii stau acasã, dar se închid tot mai mult în camera lor. Sunt mulþi

Comunicarea între pãrinþi ºi copii

133

care nu mai vor sã primeascã nici un sfat pãrintesc, ºi nu de puþine ori le este ruºine dacã sunt vãzuþi în public cu pãrinþii. • Vor sã iasã în evidenþã. Dorinþa aceasta îi poate determina sã facã prostii la ºcoalã, sã se apuce de fumat, sã bea, sã se apuce de droguri. Se vor comporta extravagant pe stradã tocmai ca sã atragã atenþia. • Se considerã maturi ºi vor sã fie trataþi ca atare. Tragedia este cã vor doar privilegiile, nu ºi responsabilitãþile unui adult. 3.3.3. Reguli în comunicarea cu adolescenþii • Comunicaþi pe limba lor. Este evident cã adolescenþii au un limbaj propriu. Prin comunicarea pe limba lor nu vreau sã spun neapãrat cã ar trebui sã folosim limbajul lor, care de multe ori nici nu trebuie promovat ºi nici nu ni s-ar potrivi. Ceea ce vreau sã spun este aceea cã noi trebuie sã discutãm cu ei în termenii pe care îi înþeleg, chiar dacã vrem sã ajungem la lucruri diferite de ceea ce doresc ei. • Comunicaþi atunci când se aratã deschiºi. Spuneam cã adolescenþii nu se aratã întotdeauna deschiºi pentru comunicare. Totuºi sunt situaþii când aceºtia au mai mult chef de vorbã sau ar fi dispuºi sã împãrtãºeascã frãmântãrile lor. De asemenea, sunt domenii în care se aratã mai deschiºi. Un pãrinte înþelept va folosi cu prisosinþã acele momente ºi domeniile respective. Folosite înþelept, ele vor deschide uºa comunicãrii ºi în alte ocazii sau pentru alte domenii. Dacã nu întotdeauna puteþi sã staþi de vorbã cu ei când vor ei, ascultaþi mãcar despre ce este vorba ºi stabiliþi o întâlnire cât mai repede posibil. Chiar dacã ulterior ei se vor rãzgândi în ce priveºte discuþia, ºi de multe ori o vor face, veþi avea posibilitatea sã deschideþi voi discuþia ºi subiectul respectiv. • Arãtaþi interes în binele lor. De cele mai multe ori adolescenþii se simt frustraþi. Ei considerã cã pãrinþii au uitat cum au fost la vârsta respectivã ºi cã anumite aspecte pe care le pretind pãrinþii i-ar frustra de prieteni, de plãceri ºi de alte avantaje. Un pãrinte în-

134

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

þelept trebuie sã facã tot ceea ce poate ca sã-i arate adolescentului cã dorinþele lui, unele reguli de conduitã impuse, anumite aºteptãri, toate acestea au în vedere binele adolescentului sãu. Lucrul acesta nu va fi uºor, deoarece adolescenþii cred foarte puternic în visele lor. Cu multã dragoste, perseverenþã ºi înþelepciune însã, se poate realiza ºi acest lucru. • Comunicaþi în domeniile în care sunt ºi ei interesaþi. Adevãrul este cã adolescenþii vor sã cunoascã multe lucruri în diferite domenii, dar nu de la pãrinþi. Este foarte important ca pãrintele sã deschidã acele discuþii care este convins cã i-ar interesa. În general, trebuie sã avem grijã sã pãstrãm un echilibru între ceea ce vrem sã le transmitem noi ºi ceea ce ar dori ei sã cunoascã. • Regulile impuse nu sunt suficiente. Trebuie sã ne amintim cã la aceastã vârstã, deºi nu putem vorbi despre maturitate, totuºi nu mai avem lângã noi niºte copii care trebuie dãdãciþi permanent. Aºa cã, atunci când luãm o anumitã decizie, este important sã avem bunãvoinþa sã ne facem timp pentru a le explica ºi motivaþia acesteia. Chiar dacã nu va fi înþeleasã în totalitate, atitudinea noastrã le va arãta cã avem respect pentru ei ºi credem în puterea lor de a judeca matur anumite lucruri. • Promovaþi dialogul. Atunci când sunteþi consultaþi într-o privinþã, nu rãspundeþi în aºa fel încât sã curmaþi imediat discuþia. Este important ca ºi celãlalt sã aibã posibilitatea sã se exprime. Lãsaþi-l sã vorbeascã, chiar dacã nu sunteþi de-acord cu el. Înainte de a vã exprima pãrerea, ridicaþi întrebãri care sã îl punã în situaþia de a gândi lucruri pe care nu le-a luat în calcul. Încercaþi sã-l faceþi sã parcurgã în mintea lui drumul pe care vrea sã plece, pânã la capãt. S-ar putea ca aceste întrebãri sau provocãri sã îl determine sã renunþe sau sã schimbe anumite lucruri. • Respectaþi opinia lor. Acest lucru nu înseamnã cã veþi fi de acord cu ei. Dar mãcar oferiþi-le ºansa sã poatã spune ceea ce gândesc. Vor fi ºi situaþii în care felul lor de a vedea lucrurile vã va a-

Comunicarea între pãrinþi ºi copii

135

duce în situaþia de a modifica ceva, ºi lucrul acesta va creºte valoarea dumneavoastrã în ochii lor. • Nu vã certaþi cu ei. Pãrintele nu discutã niciodatã de la egal cu adolescentul sãu, chiar dacã noi vrem sã pãrem cã facem lucrul acesta. Noi ºtim cã avem anumite avantaje, cã suntem privilegiaþi, ºi fiþi siguri cã ºi ei ºtiu asta. Acest lucru trebuie sã le aminteascã mereu cã pãrinþii meritã respectul, chiar atunci când gândesc altfel într-o problemã care îi priveºte pe copiii lor. Dacã sunt domenii în care nu puteþi conveni la aceeaºi pãrere, adolescentul trebuie sã ºtie cã nu se poate obþine mai mult prin ceartã, insistenþe sau alte cãi. Hotãrârea pãrintelui trebuie respectatã. • Nu criticaþi, ci încurajaþi. Deºi lucrul acesta este valabil pentru fiecare vârstã, el este un subiect foarte delicat la vârsta adolescenþei. ªtim cã acum foarte mulþi copii au complexe de inferioritate în anumite domenii. Pãrintele nu trebuie sã alimenteze acest aspect, ci sã îl ajute pe copil sã descopere potenþialul din el ºi sã-l foloseascã în domenii pozitive. • Comunicaþi realitatea, chiar dacã sunt copiii voºtri. Probabil aþi întâlnit pãrinþi în cazul cãrora foarte multe lucruri pe care le condamnã în copiii altora, le admit când este vorba de copiii lor. Cei care gândesc ºi procedeazã în felul acesta trebuie sã fie conºtienþi cã nu îºi ajutã copiii. Un lucru rãu este rãu, indiferent de cãtre cine este fãcut. Pe de altã parte, aceºti pãrinþi nu trebuie sã uite cã acceptarea lor nu va schimba felul în care gândeºte societatea despre lucrul sau atitudinea respectivã. A nu ne atenþiona copiii despre aspectele greºite sau mai puþin plãcute în viaþa lor, înseamnã a-i lãsa pe aceºtia pe mâna criticilor din jur, care nu îi vor cruþa. Diferenþa este cã cei din urmã nu le vor atrage atenþia cu dragostea pãrinteascã ºi nici cu scopul de a-i ajuta sã se îndrepte. • Dacã aþi greºit, recunoaºteþi. Nici un pãrinte nu poate avea pretenþia cã este desãvârºit. Aceasta înseamnã cã vor fi cazuri în

136

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

care atitudinea noastrã sau decizia noastrã poate sã nu fie cea mai bunã, sau uneori poate chiar sã fie greºitã. Pãrintele care vrea sã-ºi ajute copilul, trebuie sã-ºi recunoascã greºelile sau limitarea ºi chiar sã îºi cearã iertare dacã este cazul. Acest lucru nu va scãdea cu nimic prestigiul lui în ochii copilului, ci dimpotrivã, îi va arãta copilului cã pãrintele gândeºte cu responsabilitate ºi seriozitate fiecare problemã. • Nu uitaþi cã ºi copiii voºtri sunt tot copii. Nu vã aºteptaþi ca un copil sã se comporte ca un adult. Nu vã aºteptaþi ca un copil sã înveþe binele repede. Nu vã aºteptaþi ca un copil sã înveþe lucrurile bune singur. Copiii noºtri, ca oricare alþi copii, sunt înclinaþi spre rãu ºi au nevoie de ajutorul nostru. Nu uitaþi de puterea exemplului ºi de puterea vorbelor frumoase. Nu uitaþi de importanþa perseverenþei. Doar aceste lucruri folosite în dragoste vor ajuta copiii noºtri sã treacã cu bine prin aceastã etapã a vieþii. • Comunicaþi în funcþie de copilul respectiv. Pãrinþii realizeazã foarte repede cã nici un copil nu este identic cu celãlalt. Temperamentul ºi situaþia concretã a copilului vor determina ce metode sã folosim ºi felul în care sã comunicãm cu copilului respectiv. • Comunicaþi în funcþie de situaþie. Într-un fel comunici când eºti în casã, în alt fel comunici în prezenþa musafirilor ºi altfel comunici într-un mijloc de transport în comun. • Comunicaþi în funcþie de comunicarea anterioarã cu acel copil. Într-un fel comunici prima datã, altfel comunici acelaºi subiect a doua oarã ºi altfel comunici un subiect când îl discuþi cu acelaºi copil pentru a zecea oarã în aceeaºi zi. • Comunicaþi în funcþie de subiectul pe care îl discutaþi. Sunt subiecte care, deoarece nu sunt de o importanþã majorã ºi nici deosebit de urgente, pot fi discutate cu mai multe explicaþii ºi cu oarecare largheþe în aplicarea lor. Sunt subiecte care impun o atenþie deosebitã ºi cer o implementare imediatã. Acestea trebuie tratate în aºa fel încât copilul sã înþeleagã aspectul acesta.

Comunicarea între pãrinþi ºi copii

137

3.3.4. Ce trebuie sã discutãm cu adolescenþii? • Istoria naºterii lor. Nu trebuie neapãrat sã fie în detalii, dar trebuie sã aibã o idee. Ei trebuie sã ºtie cã au fost doriþi ºi cã au fost ceruþi din partea Domnului. Ei trebuie sã ºtie cã ne-am bucurat de ei ºi am investit mult în ei. • Însemnãtatea numelui. Fiecare copil trebuie sã ºtie de ce am ales numele respectiv. El trebuie sã ºtie ce înseamnã acest nume pentru noi ºi ce am vrea sã însemne pentru el. • Valorile din ei. Adolescenþii pot fi nemulþumiþi de multe lucruri. Este datoria noastrã, a pãrinþilor, sã le amintim cã Dumnezeu ne-a creat în mod minunat ºi fiecare avem valori inestimabile ºi unice. Ajutaþi-i sã îºi formeze o imagine bunã despre ei. Vorbiþi-le concret despre pãrþile lor frumoase. • Schimbãrile ce se petrec în organismul lor. De foarte multe ori, adolescenþii sunt luaþi prin surprindere. Lor nu li s-au spus prea multe lucruri despre schimbãrile care vin o datã cu vârsta aceasta. Oh, da, ºtiu cã au auzit anumite lucruri de la alþii, dar ar trebui sã ne asigurãm cã au auzit ceea ce trebuie. Este de o importanþã majorã sã-i spui deschis unui adolescent cã procesul prin care trece este normal, deoarece aºa a hotãrât Dumnezeu ºi cã toate lucrurile au un scop ºi o vreme anume. • Anumite stãri de crizã prin care trece familia. Cunoaºtem faptul cã, atâta vreme cât copiii sunt mici, pãrinþii ascund multe dintre eforturile pe care le fac în a le oferi lucrurile de care au nevoie. Cred cã acum a sosit timpul sã începem sã împãrtãºim câte ceva cu ei ºi în aceastã privinþã. Mã gândesc cu durere la mulþi pãrinþi care au muncit din greu sã le ofere ceva copiilor ºi aceºtia nici mãcar nu au remarcat eforturile pãrinþilor. Adolescenþii fac parte din familie ºi ei trebuie sã ºtie stãrile prin care trece familia. Poate cã uneori vom fi surprinºi sã vedem cã ne pot oferi un sfat bun în ce priveºte chiar organizarea vieþii de familie ºi îmbunãtãþirea relaþiilor noastre.

138

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

• Despre copilãria voastrã ºi a lor. Copiii noºtri sunt curioºi sã cunoascã aspecte din tinereþea noastrã. Ei vor sã ºtie dacã am trecut prin aceleaºi stãri pe care le experimenteazã ei. Ei vor sã ºtie cum ne-am descurcat în situaþiile respective. Este neapãratã nevoie sã le comunicãm aspectele acestea. Pe de altã parte, a sosit timpul sã cunoascã amãnunte din propria copilãrie. Ei trebuie sã îºi cunoascã propria viaþã ºi ceea ce s-a întâmplat pânã au ajuns aici. • Intenþiile tale cu privire la viaþa lor. Intenþia noastrã pentru ei nu trebuie sã fie un secret. Mãrturisiþi-le intenþiile fãrã sã le impuneþi neapãrat. Vedeþi care este atitudinea lor ºi discutaþi împreunã despre aceasta. Ca pãrinte credincios este normal sã le comunici cã cea mai mare dorinþã a ta pentru ei este sã fie permanent în voia lui Dumnezeu. Cãutaþi sã o descoperiþi împreunã ºi sã vã împliniþi fiecare rolul în materializarea acesteia. • Importanþa unui legãmânt personal cu Dumnezeu. Deºi copiii ºtiu dragostea lui Dumnezeu ºi respectul faþã de El, deºi unii Îl iubesc cu adevãrat, noi ºtim cã ei nu sunt în mãsurã sã depunã o mãrturie publicã credibilã. Adolescenþii, în schimb, au ajuns la vârsta în care trebuie sã înceapã sã se gândeascã serios la o mãrturisire publicã a relaþiei lor cu Domnul. Pãrintele trebuie sã fie un factor încurajator ºi în acest domeniu. El trebuie sã le vorbeascã despre importanþa ºi despre seriozitatea legãmântului. Pãrintele este acela care poate asigura copilul de ajutorul pe care i-l va oferi în pãstrarea legãmântului. • Importanþa implicãrii în slujirea lui Dumnezeu. Foarte mulþi adulþi regretã faptul cã nu s-au implicat de tineri în lucrarea lui Dumnezeu. Constatarea lor este cã acum, la maturitate, este mai dificil sã o facã în aºa fel încât sã fie mulþumiþi de eficienþa lor. • Situaþiile diferite în care cresc copiii. Suntem datori sã le spunem copiilor noºtri cã nu toþi copiii sunt în aceeaºi situaþie privilegiatã ca ei. În general, copiii ºtiu despre cei mai bogaþi sau cu mai multe posibilitãþi decât ei. Pãrinþii trebuie sã le arate ºi reversul

Comunicarea între pãrinþi ºi copii

139

acestei monede. ªtiþi cã acesta poate fi motivul unei misiuni a familiilor americane în România? Sã facem ºi noi asemenea misiuni cu copiii noºtri. Sã le oferim posibilitatea sã vadã stãri mai puþin plãcute ºi astfel vor deveni mai mulþumitori ºi mai dornici de implicare în lucruri pozitive. • Importanþa alegerii unei ºcoli. Pentru început o facem noi pentru ei. Din clasa a VIII-a o facem noi împreunã cu ei. Dupã liceu o fac ei împreunã cu noi. • Alegerea unui prieten. Deºi aceasta poate începe foarte timpuriu, de obicei la grãdiniþã, alegerea un prieten în adolescenþã este cu totul diferitã. Aici exigenþele trebuie sã creascã. Pãrintele trebuie sã-ºi ajute copilul sã vadã implicaþiile alegerii unui prieten ºi sã îl încurajeze spre prietenii bune. Problema este mult mai serioasã când este vorba de alegerea unui partener de sex opus. 3.3.5. Ajutor în comunicarea cu adolescenþii Fiecare pãrinte ar trebui sã ºtie cã în procesul comunicãrii cu adolescenþii nu este ºi nici nu ar trebui sã fie singur. El poate beneficia mult de ajutorul: • Partenerului de viaþã. Soþii ºi soþiile trebuie sã se ajute reciproc în creºterea ºi educarea adolescenþilor. Sunt anumiþi copii care comunicã mai bine cu unul dintre pãrinþi. Sunt anumite domenii în care copiii comunicã mai bine cu tata sau mama. Este inadmisibil ca pãrintele mai iubit sau consultat mai mult sã facã ceva împotriva celuilalt pãrinte. Soþii trebuie sã se ajute reciproc ºi sã comunice copilului nevoia de a discuta cu ambii pãrinþi. Dacã este cazul, pãrintele care este mai ascultat trebuie sã asigure copilul de dragostea celuilalt pãrinte. • Discuþiilor cu alþi pãrinþi care au adolescenþi. Am asistat cu plãcere la discuþii pe care le aveau pãrinþii adolescenþilor. Am rãmas deosebit de impresionat despre înþelegerea fiecãruia faþã de cazul celorlalþi. M-am bucurat sã vãd nu doar cã se înþeleg, ci faptul cã ºtiu sã se sfãtuiascã reciproc într-un mod deosebit. Multe dintre

140

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

sfaturile lor au sunat mult mai bine din gura lor decât din a mea. M-am bucurat sã ascult rugãciunile lor pentru ceilalþi ºi angajamentul lor de a se sprijini reciproc. Pãrinþii adolescenþilor ar trebui sã aibã întâlniri de rugãciune, discuþii ºi pãrtãºie. Aceste întâlniri ar putea fi folosite foarte bine dacã ar lua împreunã cu ei ºi copiii care, într-o camerã alãturatã, ar putea avea timpul lor. • Materialelor de specialitate creºtine care prezintã viaþa adolescenþilor. Nimeni nu poate avea pretenþia cã ºtie totul sau cã are un caz aparte ºi astfel, el nu poate învãþa din exemplul altora. Dupã cum spuneam, adolescenþii, deºi unicat, au foarte multe lucruri în comun. Putem gãsi materiale ale unor specialiºti care, pe lângã faptul cã au crescut adolescenþi, au studiat viaþa acestora. Sfaturile lor ne pot fi de real folos atunci când sunt aplicate cu înþelepciune la condiþiile noastre particulare. • Rugãciunii fiebinþi. Pãrinþii care vor sã îºi ajute cu adevãrat copiii nu ar trebui sã înceteze sã se roage pentru ei. Noi ºtim cã Dumnezeu are putere sã ne pãzeascã ºi sã ne cãlãuzeascã copiii în aºa fel încât ºi noi ºi El sã ne bucurãm de ei. De asemenea, trebuie sã ne rugãm împreunã cu copiii noºtri. De multe ori, rugãciunea împreunã poate fi un bun mijloc de comunicare sau poate deschide noi uºi pentru comunicare. • Unei relaþii de familie sãnãtoase. O familie unde este pace ºi armonie va crea copiilor climatul necesar pentru integrare ºi comunicare. Aici ei se vor simþi iubiþi ºi în siguranþã. Aici soþii vor comunica bine, iar comunicarea cu adolescenþii va fi un lucru absolut normal ºi relativ uºor. Noi trebuie sã fim convinºi cã în acest domeniu nu se poate vorbi de calitate fãrã cantitate. Pãrinþii care cred cã pot neglija timpul petrecut cu copiii, ca apoi sã comunice cu ei când este necesar, se înºalã amarnic. • Copiilor din familie care au depãºit vârsta adolescenþei. Sunt multe situaþii când, dacã între cei doi copii existã o relaþie frumoasã, cel mare poate sã îi fie deosebit de folositor celui mic în

Comunicarea între pãrinþi ºi copii

141

vreme de crizã. Pãrinþii trebuie sã îi încurajeze pe cei mari sã împãrtãºeascã cu fraþii lor experienþe care îi pot ajuta sã depãºeascã starea de crizã. 3.3.6. Greºeli în comunicarea cu adolescenþii În dorinþa de comunicare cu adolescenþii, ca pãrinþi putem face urmãtoarele greºeli: • Încercãm sã recuperãm timpul pierdut într-o perioadã foarte scurtã. Nu puþine sunt cazurile când, din diferite motive, pãrinþii nu au investit prea mult în relaþia cu copiii. Acum ei vor ca relaþia sã se desfãºoare normal ºi realizeazã cã nu este uºor. În astfel de situaþii, pãrinþii trec la forþarea acestei relaþii prin anumite reguli. Din nefericire, chiar dacã regulile sunt respectate, relaþia continuã sã sufere. Noi trebuie sã fim conºtienþi cã o relaþie temeinicã se clãdeºte în timp ºi nu fãrã eforturi. • Investim într-o singurã metodã de comunicare. Este ºtiut cã metodele de comunicare sunt multe. O comunicare eficientã se realizeazã folosind toate mijloacele ºi metodele de comunicare. La fel ca în cazul fiecãrui om, ºi în cazul adolescenþilor trebuie sã alegem metoda care aduce cele mai mari rezultate la momentul respectiv. Uneori simpla noastrã prezenþã va realiza mai mult decât toate vorbele noastre. Alteori o îmbrãþiºare va consola ºi încuraja mai mult decât ore întregi de discuþie. Sã fim sensibili la metodele care dau rezultatele cele mai bune. • Îi tratãm pe toþi copiii la fel. Chiar dacã vom vedea în copiii noºtri similaritãþi, sã nu uitãm cã ei sunt diferiþi unul de celãlalt. Astfel, noi nu putem crea un ºablon care sã poatã fi aplicat creºterii fiecãrui copil. Aºa cum Dumnezeu ne trateazã ca indivizi, tot aºa fiecare pãrinte trebuie sã investeascã în cunoaºterea fiecãrui copil ºi sã lucreze cu el în condiþiile în care vor apãrea cele mai bune rezultate.

Concluzii ºi sugestii

5 S U M A R

143

Concluzii ºi sugestii pentru studii ulterioare

1. CONCLUZII 1.1. Modul de comunicare al partenerilor este influenþat de diverºi factori 1.2. Partenerii pot învãþa sã comunice atât între ei, cât ºi cu copiii 1.3. Învãþarea comunicãrii este un proces care dureazã toatã viaþa 1.4. Biblia este o sursã extraordinarã în studiul comunicãrii 2. SUGESTII PENTRU STUDII ULTERIOARE 2.1. Teologia comunicãrii eficiente în cãsnicie 2.1.1. Cum a fost comunicarea în familie înainte ca pãcatul sã intre în lume 2.1.2. În ce fel a modificat cãderea omului comunicarea în familie? 2.1.3. Cum a fost restabilitã comunicarea noastrã cu Dumnezeu, prin întoarcerea noastrã la Cristos? 2.1.4. Ce poate fi fãcut pentru a schimba comunicarea

144

S U M A R

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

în cãsnicie, din bunã în foarte bunã? 2.2. Studiul istoricului comunicãrii 2.2.1. Ce principii de comunicare foloseau oamenii în trecut? 2.2.2. Le-au aplicat doar profesioniºtii, în discursurile lor religioase ºi politice, sau le-au aplicat ºi familiºtii în cãsnicie? 2.2.3. Putem spune despre conceptul comunicãrii în familie cã este un subiect nou? 2.2.4. Putem spune cã familiile din generaþiile trecute nu au avut o viaþã de familie potrivitã? 2.3. Studiul comunicãrii cu întreaga familie

Concluzii ºi sugestii

5

145

Concluzii ºi sugestii pentru studii ulterioare

1. CONCLUZII În timpul studiului pentru adunarea acestui material, am ajuns la urmãtoarele concluzii: 1.1. Modul de comunicare al partenerilor este influenþat de diverºi factori ºi sugestii Existã mulþi factori care influenþeazã modul în pentru care oamenii, în general, ºi familia, în particular, comunicã. Din perioada copilãriei, când am început sã înstudii vãþãm primele cuvinte, pãrinþii noºtri ne-au învãþat nu ulterioare numai sensul cuvintelor, dar ºi propriile lor obiceiuri de comunicare. În acelaºi timp, educatoarele, învãþãtorii noºtri, prietenii noºtri ºi profesorii noºtri au avut o mare influenþã asupra modului în care comunicãm. Trebuie sã recunoaºtem cã ºi filmele pe care le-am urmãrit, cãrþile pe care le-am citit, biserica în care am crescut, toate au contribuit la dezvoltarea deprinderilor noastre de comunicare. Alþi factori care determinã modul în care comunicã familiºtii sunt lucruri ca: educaþia persoanei reConcluzii

146

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

spective, mediul din care provine, starea de sãnãtate, timpul consacrat comunicãrii ºi situaþia lor economicã actualã. Dacã putem considera aceºti factori ca fiind externi, existã alþii, de naturã internã, cum ar fi: sexul persoanei, maturitatea spiritualã ºi temperamentul acesteia. Când douã persoane se cãsãtoresc, se petrec douã lucruri. Mai întâi, ei aduc în cãsãtorie propriile lor deprinderi ºi obiceiuri de comunicare, care pot fi diferite de cele ale partenerului lor. În al doilea rând, mulþi întemeiazã o familie ºi, foarte curând, descoperã cã nu erau pregãtiþi pentru acest pas. Chiar ºi în zilele noastre, mulþi tineri care se pregãtesc pentru cãsãtorie se concentreazã asupra carierei ºi a comportamentului la întâlniri. Datoritã acestor factori ºi ai altora, deprinderile pentru o comunicare bunã, eficientã, în cãsnicie, nu sunt dobândite cu uºurinþã. 1.2. Partenerii pot învãþa sã comunice atât între ei, cât ºi cu copiii În ciuda greutãþilor inerente, fiecare partener poate învãþa sã comunice eficient cu celãlalt. Nu vor folosi toþi aceleaºi metode, nici nu vor putea comunica toþi la fel de uºor, dar ei pot învãþa sã comunice cu celãlalt partener. Când Dumnezeu uneºte douã persoane în cãsãtorie, El le oferã înþelepciunea necesarã ºi capacitatea de a comunica cu celãlalt. Aºa cã, având acestea în minte, soþii trebuie sã înceapã sã cultive o atitudine plinã de speranþã ºi pozitivã faþã de acest subiect. Apoi, ei trebuie sã încerce sã gãseascã un model bun pentru comunicarea eficientã în cãsnicie ºi sã îl urmeze. Nu în ultimul rând, trebuie sã îºi punã încrederea în Dumnezeu, pentru înþelepciunea Sa ºi ajutorul Sãu. Acest lucru nu înseamnã cã învãþarea comunicãrii va fi un proces uºor. Ea necesitã timp, studiu, rugãciune ºi foarte mult efort. Dupã parcurgerea de suficiente studii, când partenerii acumuleazã cunoºtinþele necesare legate de subiect, cel mai bun mod de a învãþa sã comunice este

Concluzii ºi sugestii

147

prin comunicarea cu celãlalt. Atât soþii cât ºi soþiile trebuie sã fie gata sã înveþe din greºelile lor, sã ierte, sã uite greºelile trecutului ºi sã îl ajute pe celãlalt în comunicare. Deoarece comunicarea în cãsnicie este un subiect complex, este greu sã definim principiile comunicãrii care sã poatã fi aplicate tuturor familiºtilor în acelaºi mod. Oricum, experienþa aratã cã “elevii” aflaþi în ºcoala învãþãrii tehnicilor comunicãrii eficiente, trebuie sã adapteze principiile de bazã situaþiilor specifice. Pe de altã parte, comunicarea pãrinte - copii este realizabilã. Deºi factorii care saboteazã acest aspect sunt numeroºi, pãrinþii care doresc sã comunice eficient cu copiii lor vor reuºi. 1.3. Învãþarea comunicãrii este un proces care dureazã toatã viaþa Nimeni nu poate afirma cã ºtie tot ceea ce trebuie sã ºtie despre comunicarea eficientã în familie. Singura constantã în viaþã este transformarea. Familiile se transformã, partenerii se transformã, societatea se transformã ºi toate aceste transformãri ne afecteazã viaþa, fie pozitiv, fie negativ. Pentru a aborda eficient aceste transformãri, un cuplu trebuie sã adapteze continuu comunicarea lor noilor situaþii. 1.4. Biblia este o sursã extraordinarã în studiul comunicãrii Am menþionat cã, atunci când am început acest studiu, am fost îngrijorat cã nu voi putea gãsi suficient material biblic pe aceastã temã. În timpul realizãrii studiului mi-am dat seama cu bucurie de faptul cã Biblia are multe de spus despre comunicare ºi cã aceste principii pot fi aplicate comunicãrii în familiile secolului nostru. Nu vreau sã se înþeleagã cã sunt împotriva citirii ºi studierii materialelor ºi cãrþilor bune pe aceastã temã, pentru cã sunt multe cãrþi foarte bune, care întãresc principiile comunicãrii în familie

148

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

pentru cãsniciile generaþiei noastre. Trebuie sã ne amintim însã cã, fãrã învãþãturile Bibliei, noi suntem lipsiþi de un standard, aºa încât adesea oamenii vor acþiona potrivit ideilor lor, care pot slãbi sau distruge rezistenþa relaþiei între parteneri. Pentru cã Biblia este Cartea lui Dumnezeu pentru cãsãtorii stabile, o carte bunã în domeniul comunicãrii va ajuta partenerii sã înþeleagã ºi sã aplice principiile biblice. Pe de altã parte, buna comunicare poate avea loc cu mult mai multe posibilitãþi de reuºitã într-o familie care trãieºte potrivit Bibliei, decât într-una care nu trãieºte conform Bibliei. Toate principiile luate în considerare în acest studiu pot fi aplicate într-o familie monogamã, heterosexualã. Fãrã o hotãrâre de dãruire reciprocã ºi pentru toatã viaþa, fãrã urmarea modelului lui Dumnezeu pentru rolul fiecãrui partener ºi fãrã a avea ajutorul Lui, nu existã o speranþã întemeiatã pentru o cãsnicie fericitã. Trebuie sã fim convinºi cã toate sfaturile necesare pentru o bunã comunicare în cãsnicie pot fi gãsite în Cuvântul lui Dumnezeu. 2. SUGESTII PENTRU STUDII ULTERIOARE Când am început acest studiu eram dornic sã cunosc câteva dintre principiile unei bune comunicãri în cãsnicie. Trebuie sã recunosc cã în aceastã privinþã nu mã aºteptam sã învãþ atât de mult despre acest subiect. În timpul studiului, au avut loc douã lucruri extraordinare. În primul rând, am acumulat suficiente cunoºtinþe pentru o bunã comunicare în familie, care cred cã mã vor capacita sã îi ajut ºi pe alþii. Apoi, mi-am dat seama cât de complex este acest subiect ºi cât de mult trebuie sã fie studiat. Studiile fãcute în câteva direcþii ar putea da o imagine mai completã ºi mai clarã asupra a ceea ce constituie comunicarea bunã, eficientã în cãsnicie. Aceste studii ar fi benefice specialiºtilor în terapie ºi consiliere, care lucreazã în domeniul prevenirii problemelor în cãsnicie sau în do-

Concluzii ºi sugestii

149

meniul reparãrii ºi îmbunãtãþirii relaþiilor în cãsnicie. Pentru studiu sunt sugerate urmãtoarele domenii: 2.1. Teologia comunicãrii eficiente în cãsnicie Numeroºi autori, inclusiv creºtini, îºi concentreazã atenþia asupra diverselor modalitãþi de comunicare sau asupra prezentãrii exemplelor din propria experienþã, în domeniul comunicãrii în cãsnicie. Problema este cã mulþi creºtini ar prefera sã cunoascã ceea ce spune Biblia despre acest subiect. În studiile ulterioare ar fi interesant ºi util sã descoperim: 2.1.1. Cum a fost comunicarea în familie înainte ca pãcatul sã intre în lume? 2.1.2. În ce fel a modificat cãderea omului comunicarea în familie? 2.1.3. Cum a fost restabilitã comunicarea noastrã cu Dumnezeu, prin întoarcerea noastrã la Cristos? 2.1.4. Ce poate fi fãcut pentru a schimba comunicarea în cãsnicie, din bunã în foarte bunã? 2.2. Studiul istoricului comunicãrii Ar fi de un real folos sã avem posibilitatea de a cunoaºte ce au învãþat oamenii din secolele trecute ºi cum au procedat ei în privinþa comunicãrii în familie. Este bine cunoscut cã, în trecut, comunicarea era consideratã o adevãratã artã. Întrebãrile care ar putea fi puse în acest caz sunt: 2.2.1. Ce principii de comunicare foloseau oamenii în trecut? 2.2.2. Le-au aplicat doar profesioniºtii, în discursurile lor religioase ºi politice, sau le-au aplicat ºi familiºtii în cãsnicie? 2.2.3. Putem spune despre conceptul comunicãrii în familie cã este un subiect nou? 2.2.4. Putem spune cã familiile din generaþiile trecute nu au avut o viaþã de familie potrivitã? ªi dacã au avut cãsnicii reuºite,

150

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

ce principii ale comunicãrii acelor zile pot fi aplicate încã astãzi ºi societãþii noastre? 2.3. Studiul comunicãrii cu întreaga familie În timpul acestui studiu mi-am dat seama cã nu putem studia comunicarea în cãsnicie separat de viaþa de familie în ansamblu. Datoritã acestui fapt, ar fi important sã învãþãm cum sã comunicãm eficient cu rudele partenerului pentru a fi în relaþii bune. Studii biblice bune la acest subiect ar fi, de exemplu, din cartea Rut sau din relaþiile de familie ale lui Moise.

Anexe

6 S U M A R

151

Anexe

1. ÎNTREBÃRI CONCRETE DESPRE COMUNICARE 1.1. Întrebãri referitoare la comunicarea între soþi 1.2. Întrebãri referitoare la comunicarea între pãrinþi ºi copii 2. CHESTIONARE

Anexe

6

153

Anexe

1. ÎNTREBÃRI CONCRETE DESPRE COMUNICARE

Anexe

1.1. Întrebãri referitoare la comunicarea între soþi Î.: Partenerul meu vorbeºte prea mult. Ce aº putea face ca sã îl temperez? R.: Aº începe sã rãspund tot printr-o întrebare: partenerul tãu vorbeºte mult în general sau vorbeºte mult doar când sunteþi împreunã? Deºi cât de mult vorbeºte cineva este o chestiune relativã, aº vrea sã-þi spun cã este de datoria ta sã îl ajuþi sã se controleze. Aceasta înseamnã sã lucrezi cu dragoste ºi cu multã rãbdare. Încercaþi sã stabiliþi anumite principii de comunicare în familie. Încearcã ºi aratã-i cã uneori vorbeºte în plus sau chiar greºeºte. Roagã-te pentru aceastã problemã ºi rugaþi-vã împreunã. Dacã are prieteni care te pot ajuta, roagã-i sã îi atragã ºi ei atenþia. Probabil una dintre problemele tale este cã atunci când vrei sã vorbeºti cu

154

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

el nu prea ai loc sã îþi spui opinia. Dacã acesta este cazul, nu abandona. Nu încerca sã îl schimbi prin criticã. Scrie-i. Exprimã-þi opinia în scris ºi poate cã va da rezultate. În nici un caz nu întrerupeþi comunicarea, deoarece efectele negative se rãsfrâng asupra multora. Î.: Soþia mea este prea tãcutã. Aº dori sã comunicãm mai mult. Se poate face ceva? R.: Aº vrea sã îþi spun cã soþia ta comunicã multe chiar prin tãcerea ei. Probabil cã ceea ce ai dori este sã vorbiþi mai mult. Dacã aceasta este situaþia, atunci în primul rând ar trebui sã vezi care este cauza tãcerii ei. Poate cã starea aceasta este o urmare a unor lucruri prezente în familia din care provine. Dacã în familie nu a fost ascultatã, a fost ridiculizatã sau a fost redusã la tãcere, nu te mira cã acum s-a obiºnuit aºa. Dacã vei constata cã aceasta este situaþia, atunci trebuie sã o înþelegi ºi sã o încurajezi. Încurajeaz-o sã vorbeascã chiar despre aceastã situaþie. Pe de altã parte, dacã nu este o fire mai tãcutã, probabil cã tãcerea i se trage de când s-a cãsãtorit cu tine. Gândeºte-te dacã ai dat suficientã atenþie la ceea ce a spus sau dacã ai ridiculizat opiniile ei. Probabil cã în unele ocazii ºi-a spus pãrerea, dar nu ai luat-o în seamã. Acum, dacã vrei cu adevãrat ca situaþia sã se schimbe, cere-þi iertare ºi începe sã lucrezi cu ea cu rãbdare. Cere-i sã vorbeascã. Roag-o sã-þi descrie anumite activitãþi. Cere amãnunte. Aratã-i cã lucrurile respective, ºi în general viaþa ei, precum ºi modul ei de a gândi, te intereseazã. Aratã-i cã ceea ce simte ºi ceea ce vrea sã facã este important pentru tine. Rugaþi-vã împreunã pentru aceasta. Cu siguranþã cã acolo unde este sinceritate ºi persistenþã, rezultatele nu vor întârzia sã aparã. Încã un sfat: þine cont de natura ei. Dacã este o fire tãcutã, nu încerca sã faci din ea o guralivã. Este mai bine pentru toþi. Î.: Amândoi suntem foarte ocupaþi. Abia cã avem timp sã ne

Anexe

155

vedem. Comunicarea noastrã suferã. Ce putem face? R.: Permiteþi-mi o întrebare: cu ce sunteþi foarte ocupaþi? Ce vã frãmântã ºi de ce alergaþi atât de mult, încât nu vã puteþi face timp pentru voi ºi pentru familie? V-aþi gândit vreodatã unde veþi ajunge? Dacã speraþi în vremuri mai bune, în sensul cã veþi fi mai liberi, acele zile vor întârzia sã aparã. Pe de altã parte, tragedia este cã vã veþi obiºnui aºa. Mâine, când probabil veþi avea timpul necesar pentru a fi mai mult împreunã, nu va mai exista dorinþa ºi nici priceperea folosirii acestui timp. Sfatul meu este sã mai lãsaþi din lucrurile care vã aglomereazã (sigur veþi gãsi ceva care poate suferi amânare) ºi sã folosiþi timpul pentru familie. Faceþi-vã timp acum pentru a discuta lucrurile în liniºte, altfel s-ar putea ca mâine sã fiþi nevoiþi sã discutaþi necazurile sau conflictele voastre. Nu uitaþi sã folosiþi ºi telefonul sau e-mailul. Poate fi scump, dar eficient. Î.: Partenerul meu pleacã dimineaþa ºi vine seara. Aº vrea sã avem mai mult timp împreunã, dar nu ºtiu cum sã fac. R.: Faptul cã celãlalt are un program foarte ocupat ar trebui sã te facã sã gândeºti cã tu ai mai multã responsabilitate în iniþierea ºi realizarea comunicãrii. Încearcã sã vezi cum ai putea sã gãseºti un timp în funcþie de programul lui. Sã ºtii cã ºi el simte nevoia sã comunice, dar probabil nu ºtie cum. Încurajazã-l. Cere-i sã plece mai târziu sau sã vinã mai devreme. Cere-i sã vinã acasã la masã. Dacã nu se poate altfel, cere-i un timp pentru voi într-o anumitã zi din sãptãmânã. Trebuie sã gãseºti o variantã care sã fie acceptatã ºi de el. În final, trebuie sã îi aduci aminte cã, indiferent de ceea ce ar face pentru familie, el nu poate neglija membrii familiei. Poate cã ai putea sã îi oferi o carte bunã, care sã îl facã sã mediteze mai mult la familie. Cred cã ai putea sã comunici cu el ºi în scris. El poate citi mesajul tãu ºi sã comunice cu tine când vine acasã. Cel mai important lucru nu se referã la metode, ci la starea voastrã sufleteascã. Încearcã sã îl înþelegi, dar nu renunþa la dorinþa ta de

156

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

a fi împreunã. Cu rãbdare, Dumnezeu te va ajuta sã realizezi ceea ce þi-ai propus. ªi poate cã nu ar fi rãu dacã în anumite situaþii aþi putea pleca undeva pentru a fi doar cu el ... Î.: Nu aº putea sã mã plâng de comunicare, în general, dar sunt subiecte pe care partenerul evitã sã le discutãm? Oare este normal? R.: Pot fi zile sau momente în care cineva sã nu fie dispus sã abordeze un anume subiect, dar nu cred cã este normal sã aveþi subiecte care sã fie evitate permanent. Dacã aºa stau lucrurile, atunci înseamnã cã undeva existã un sentiment de teamã. Poate fi o teamã cu privire la tine, gândindu-se cã vei reacþiona într-un mod neaºteptat sau chiar neplãcut. Pe de altã parte, teama poate fi cu privire la el. Existã ceva în viaþa lui care nu vrea sã iasã la luminã. Indiferent de unde ar proveni aceastã teamã ºi oricât de mare ar fi, tu trebuie sã îl ajuþi sã o învingã. Dacã vei crea în familie acel cadru al siguranþei ºi al acceptãrii, mai devreme sau mai târziu, acel subiect va putea fi discutat ºi rezolvat. Î.: Mã înþeleg foarte bine cu soþia, dar mã deranjeazã cã sunt ocazii în care mã pune în faþa unei decizii deja luate. Cum aº putea sã o ajut sã mã consulte înainte de a decide ceva? R.: Sunt convins cã nu vorbeºti despre amãnunte, ci despre lucruri care privesc întreaga familie. Ar fi absurd sã îi ceri soþiei sã te consulte de fiecare datã când cumpãrã un nou fel de detergent sau zarzavaturi pentru supã. Dacã vrei cu adevãrat ca ea sã comunice cu tine atunci, în primul rând fã-i cunoscutã aceastã dorinþã. Apoi, fii disponibil. Poate cã de multe ori i-ar fi plãcut sã se consulte cu cineva, dar nu a avut cu cine. Încã un lucru foarte important: sper cã nu eºti unul dintre aceia care criticã permanent. Sã ºtii cã unele soþii sunt puse în situaþia de a decide singure nu pentru cã aºa le place, ci deoarece nu se poate altfel. Sunt soþi care,

Anexe

157

oricât de mult ºi oricât de bine ai argumenta, nu pot fi mutaþi de pe poziþie. În cazul acesta, multe lucruri nu le-ai mai face niciodatã. Prin aceasta nu vreau sã încurajez soþiile sã decidã singure, ci vreau sã-i atenþionez pe soþi cã nu trebuie sã le împingem înspre aceastã extremã, care pentru unele poate deveni o scuzã permanentã. Î.: Cu toate cã îmi iubesc soþia foarte mult, sunt lucruri pe care nu i le pot spune. Credeþi cã este normal? R.: Nu, nu cred cã este normal, deoarece ea trebuie sã ºtie ce se întâmplã în viaþa ºi cu viaþa ta. Probabil cã trebuie sã te rogi mai mult pentru aceasta ºi apoi sã comunici lucrurile respective pe rând. Începe cu cel mai uºor ºi vei vedea cã partenerul te înþelege ºi, chiar mai mult decât atât, te poate ajuta. Vreau sã îþi spun cã, oricum, efectele lucrurilor respective se vãd în viaþa ta. Singura problemã este cã soþia ta nu ºtie pe seama cãrui fapt sã le punã. ªi apoi, nu uita cã Dumnezeu þi-a dãruit-o ca ajutor ºi în acest domeniu. Foloseºte-te de ajutorul acesta ºi va fi mai bine pentru amândoi. Î.: Am citit despre comunicare prin atingere. Soþia mea nu suportã atingerile. Ce mã fac? R.: Cred cã situaþia nu este catastrofalã. Nu uita cã importante nu sunt atingerile în sine, ci comunicarea. Dacã în familia voastrã comunicaþi bine pe alte cãi, bucurã-te. Totuºi, cred cã ar fi bine sã meditezi atât la motivele pe care le invocã ca scuze, cât ºi la urmãtorul aspect. Nu ar suporta mai bine atingerea dacã mâna respectivã ar atinge ºi alte lucruri în casã? Dacã ai atinge mãtura ºi aspiratorul, vasele murdare, gãleata sau coºul cu gunoi, cârpa de praf, coºul cu rufe, uºile care scârþâie, pantofii ºi hainele împrãºtiate, lenjeria de pat când trebuie schimbatã, etc., oare nu ar accepta mai uºor atingerile tale? Î.: Poate o sã vi se parã straniu, dar ceea ce mã deranjeazã

158

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

este faptul cã soþul meu mã aprobã tot timpul. Mi-ar plãcea sã îmi spunã dacã gândeºte diferit. Ce pot sã fac? R.: Dacã sunt unii care vã pot invidia, eu nu. ªtiu cã este foarte important sã auzi pãrerea celui iubit ºi cred cã este posibil. Problema care se pune în realizarea acestei dorinþe este atât analiza motivaþiei aprobãrilor, cât ºi analiza tonului pe care se face aprobarea respectivã. Nãdãjduiesc cã aceastã situaþie nu este rezultatul faptului cã, indiferent ce þi-ar fi comunicat, ai fãcut cum ai vrut. Crede-mã, sunt puþini bãrbaþi cãrora le place sã vorbeascã în vânt. (Chiar dacã vorbesc aºa, ei cred cã spun ceva important). Dacã nu eºti gata sã þii seama de ceea ce spune, atunci mai bine nu întreba. Este mult mai uºor pentru un bãrbat sã bãnuiascã cã soþia nu a ºtiut pãrerea lui, decât sã fie sigur cã a ºtiut-o, dar nu a þinut seama de ea. Dacã vrei cu adevãrat sã te consulþi cu el, atunci fã-o cu sinceritate ºi din timp. Nu veni în faþa lui cu întreg planul, ca apoi el sã-ºi spunã pãrerea. Chiar dacã ai planul în minte, întreabã-l pas cu pas. S-ar putea sã ajungeþi împreunã la o concluzie sau s-ar putea sã fii ajutatã sã vezi lucrurile mai bine. Î.: Ni se întâmplã sã începem discuþii, dar le lãsãm neterminate. Care poate fi cauza? R.: Cauzele pot fi mai multe. Una dintre cauze poate fi aceea cã nu vã faceþi suficient timp pentru comunicare. Dacã vorbiþi în grabã, atunci este normal sã nu terminaþi subiectul. O altã cauzã poate fi multitudinea subiectelor discutate. Cum am mai spus, este foarte important sã luaþi fiecare subiect în parte. Refuzaþi sã amestecaþi subiectele sau sã treceþi la urmãtorul pânã nu aveþi o înþelegere clarã a primului. De asemenea, cred cã uneori discuþia rãmâne în suspans, deoarece sunteþi deranjaþi. Nu vã lãsaþi deranjaþi nici de cei din familie, nici de cei din afara ei. Comunicarea în familie este prea valoroasã ca sã fie distrusã de intruºi, care au urgenþele sau carenþele lor.

Anexe

159

Î.: Nu mã mai pot controla. Vorbesc urât ºi þip. Nu vreau, dar nu ºtiu ce sã mã fac. Regretele nu ajutã prea mult. Ce îmi sugeraþi? R.: Cred cã este bine cã ai ajuns singur la aceastã concluzie, dar nu suficient. Începe sã te rogi serios pentru aceasta. Cere iertare celor pe care i-ai supãrat ºi roagã-i sã te ajute. Încearcã sã laºi stresul afarã din casã ºi bucurã-te de timpul pe care îl ai cu familia. Mai mult, fii conºtient cã, dacã continui aºa, s-ar putea în curând sã strige toþi din familie. Atunci va fi mult mai greu sã redresaþi situaþia. Dacã altfel nu dã rezultate, pune-þi în camerã un poster pe care sã scrie: “aici toþi aud bine, nu este nevoie sã strigi!” Î.: Soþul nu þine cont de ceea ce simt eu: ce rost mai are sã îi spun? R.: Dacã starea aceasta te mulþumeºte, atunci poate ar fi bunã atitudinea pe care vrei sã o iei. Dupã cum constat însã, starea aceasta nu îþi produce bucurie ºi este normal sã fie aºa. Personal, nu vreau sã cred cã soþul tãu face acest lucru în mod intenþionat. Poate cã este vorba despre un obicei, un fel diferit de a înþelege lucrurile sau poate cã uneori nu ai fost suficient de clarã în ceea ce ai dorit. Încearcã sã comunici mai clar, cu mai multã dragoste ºi explicând mai în detaliu de ce gândeºti sau simþi astfel. Dragostea ºi persistenþa ta vor învinge. Î.: Am încercat de mai multe ori sã avem un timp special de comunicare, dar nu a dat rezultate. De cele mai multe ori ne-am certat. Credeþi cã mai are rost sã încercãm? R.: Întrebarea ta sunã cam în felul acesta: Am încercat de câteva ori sã merg cu schiurile. De fiecare datã am cãzut. Credeþi cã mai trebuie sã încerc sau mã pot considera schior de performanþã? Dragul meu, nu uita cã nu poþi renunþa la comunicare. Fãrã comunicare este imposibil sã trãieºti ceea ce trebuie ºi cum trebuie într-o familie normalã. Nu abandona! Încearcã sã vezi unde aþi

160

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

greºit în timpul respectiv. Probabil cã nu aþi avut suficientã rãbdare. Probabil cã aþi încercat sã discutaþi prea multe subiecte o datã. Se prea poate cã aþi încercat sã urmaþi un anume ºablon care nu vi se potriveºte. Învãþaþi mai mult despre acest subiect ºi încercaþi din nou. Nu este exclus sã fie nevoie sã cãutaþi sfatul cuiva. Nu este nici o ruºine. Cereþi-l. O cãsnicie bunã, cu o comunicare eficientã, cere efort, dar meritã sã îl depui. Î.: Nu de puþine ori am avut ocazii în care soþul a afirmat cã mi-a spus anumite lucruri, dar de fapt nu a fãcut-o. Cum aº putea sã evit aceste situaþii neplãcute? R.: În primul rând nu accepta sã comunicaþi în grabã. Probabil cã au fost situaþii în care el þi-a spus ceva dar, nefiind atentã, deoarece erai concentratã în altã parte, ai uitat. Ca sã nu mai fii pusã în aceastã situaþie, cere-i sã fie mai explicit ºi pune mai multe întrebãri asupra subiectului. Poate cã cel mai important este sã decideþi nu doar sã vã spuneþi unul altuia lucrurile, ci ºi sã luaþi decizii împreunã. Astfel, când va trebui sã decideþi ceva ºi nu vei putea fi atentã, cere-i sã amâne puþin discuþia pânã îi poþi oferi întreaga atenþie. În felul acesta nu veþi discuta în grabã ºi nu veþi mai avea ocazia sã vã acuzaþi reciproc. Î.: Foarte mult din puþinul timp pe care l-am putea avea împreunã, soþul îl petrece în faþa televizorului. Cum aº putea lua parte din acest timp ºi sã-l folosim pentru comunicare? R.: Cred cã existã douã soluþii posibile. Probabil cã dacã vei urmãri cu atenþie programul, vei gãsi anumite emisiuni pe care ar fi bine sã le vizionaþi împreunã. Chiar subiectul tratat poate deveni mai apoi un punct de plecare în comunicarea voastrã. Pe de altã parte, ar trebui sã îl faci conºtient cã vrei ca parte din acest timp sã fie folosit pentru familie ºi nu doar pentru el. Sunt unii care pur ºi simplu nu îºi dau seama cât timp irosesc în faþa ecranului. În ca-

Anexe

161

zul în care el a devenit dependent de televizor, este important sã te rogi pentru el ºi sã încerci sã îl scoþi din acest viciu cu lucruri care îl atrag mai mult. Î.: Nu ºtiu ce se întâmplã, dar soþul face glume pe ceea ce spun sau întreb. Cum aº putea sã îl corectez? R.: Sper cã starea aceasta vine din naivitate ºi nu dintr-o atitudine negativã faþã de tine. De asemenea, sper cã nu vorbeºti prea mult ºi banal, deoarece în astfel de cazuri, deºi nu este scuzabil, îl provoci pe celãlalt la remarci neplãcute. Ceea ce cred cã ar trebui sã faci este sã gãseºti o ocazie potrivitã în care sã îi comunici ceea ce face ºi cum te simþi vizavi de aceastã situaþie. Aratã-te deschisã pentru corectare ºi cere-i soþului sã te ajute, dar sã o facã cu dragoste. Încã o sugestie: nu lãsa lucrurile sã se adune ca apoi sã izbucneºti în mânie. Mai mult, când îi spui aceste lucruri, vorbeºte concret. Dã-i un exemplu de acest gen ºi spune-i în ce fel te-a afectat. În nici un caz nu cred cã este bine sã te închizi refuzând comunicarea sau, mai grav, sã rãspunzi cu aceeaºi monedã. Î.: Nu mã îndoiesc nici o clipã de dragostea soþiei, dar mã deranjeazã cã nu-mi spune vorbe de dragoste. Ce aº putea face? R.: În primul rând, trebuie sã recunoºti cã nu este o tragedie ºi nici nu trebuie sã faci din aceasta o tragedie. Apoi, învaþã sã te bucuri cã eºti iubit ºi mulþumeºte-i soþiei pentru acest lucru. În rezolvarea situaþiei, ar fi bine sã vezi dacã nu cumva banalizezi sentimentul acesta prin prea multã “exprimare”. Dacã greºeºti, se prea poate cã nu vrea sã fie ca tine. Dacã realitatea este alta, atunci continuã sã o iubeºti, sã îþi exprimi ºi sã arãþi ºi prin cuvinte dragostea. Mai devreme sau mai târziu se va molipsi ºi ea. Î.: Soþia mea este prea deschisã cu alþii, în sensul cã discutã lucruri din familie, pe care eu cred cã n-ar trebui sã le discute. Cum

162

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

pot sã o corectez? R.: Este adevãrat cã fiecare familie are intimitãþile ei, care nu trebuie dezvãluite. De asemenea, sper cã nu sunteþi unul dintre acei soþi foarte secretoºi, cãruia i se pare cã alþii nu ar trebui sã ºtie nimic despre familia voastrã. Încearcã sã discuþi cu ea acest subiect ºi motiveazã de ce te deranjeazã. Apoi cautã sã o ajuþi în acest domeniu. Poate cã sunt anumite ocazii în care, foarte fin, o poþi întrerupe pentru a-i atrage atenþia cã te deranjeazã discutarea subiectului respectiv. Nu ar fi rãu dacã, în principiu, aþi discuta acele domenii care ai vrea sã nu fie menþionate în discuþiile cu alþii. Oricum, dacã nu o face cu rea voinþã, nu o condamna prea aspru, ci ajut-o sã fie aºa cum vrei. Î.: Soþia nu mã ascultã când este vorba de þinutã. Ea spune cã în acest domeniu bãrbatul nu trebuie sã se amestece. Credeþi cã are dreptate? R.: Dacã nu te intereseazã ce se vorbeºte despre voi, da. Altfel, trebuie sã fiþi conºtienþi cã felul în care ne îmbrãcãm comunicã multe. În cazul bãrbatului, îmbrãcãmintea vorbeºte atât despre el, cât ºi despre soþie. În cazul soþiei, îmbrãcãmintea vorbeºte atât despre ea, cât ºi despre soþul ei. Pe de altã parte, sã nu uitãm cã atunci când partenerul îºi exprimã pãrerea cu privire la îmbrãcãminte, el vorbeºte din perspectiva celuilalt sex, ceea ce este foarte important. Poate cã ar trebui sã fii mai atent când explici de ce preferi sau nu anumite lucruri. Aceasta ar putea-o face mult mai receptivã. 1.2. Întrebãri referitoare la comunicarea între pãrinþi ºi copii Î.: Copilul nostru este foarte retras. Cum sã-l facem sã fie deschis cu noi? R.: În primul rând trebuie sã vezi dacã este retras faþã de

Anexe

163

amândoi sau doar faþã de tine. Apoi, încearcã sã afli de ce se comportã aºa. Probabil cã aºa este natura lui. Probabil cã relaþia dintre voi suferã. Probabil cã a încercat de multe ori sã îºi exprime opinia ºi nu l-ai ascultat. Poate cã pur ºi simplu nu l-ai încurajat niciodatã sã îºi exprime opinia. Încearcã sã îi arãþi dragostea pe înþelesul lui. Fã-þi timp sã fiþi împreunã. Pune-i anumite întrebãri ºi þine seama de ceea ce spune. Dacã nu eºti mulþumit de ceea ce spune, întreabã-l mai în detaliu ºi cel puþin va vedea interesul tãu pentru ceea ce gândeºte. Reþine cã, în general, copiii simt nevoia sã comunice, dar o fac doar atunci când sunt luaþi în seamã. Sau poate copilul vostru este la vârsta când nu mai trebuie sã fie tratat ca un copil? Î.: Am constatat cu durere cã fetiþa noastrã vorbeºte urât. Cum am putea sã o corectãm? R.: Este foarte bine cã ai ajuns la aceastã constatare, dar nu este suficient. Ar fi bine sã vezi de unde a învãþat acest lucru? Nu cumva a învãþat de la voi? Nu cumva acesta este modelul de comunicare prezentat în familie? Poate cã acesta este mediul ºcolar în care îºi desfãºoarã activitatea. Unii pot prelua un limbaj din literatura pe care o citesc sau filmele pe care le vizioneazã. Este important sã vezi ºi ce muzicã ascultã. O datã depistatã sursa, cautã pe cât posibil sã o înlãturi. Dacã nu se poate, atunci încearcã sã corectezi gândirea ºi exprimarea ei. Nu uita cã “din prisosul inimii vorbeºte gura”. Aºa încât ocupã-te de inima ei ºi vei vedea cã, pe mãsurã ce se schimbã inima, se schimbã atât tonul cât ºi cuvintele. Î.: Copilul nu mã ascultã. Am încercat metode diferite, dar în zadar. Ce îmi recomandaþi? R.: Dincolo de faptul cã este important ceea ce îi spui ºi felul cum îi spui, este foarte important ºi cum motivezi ceea ce îi spui. Deºi uneori ne-ar plãcea o supunere oarbã, nu cred cã ea este întotdeauna bunã. Copilul va învãþa mult mai multe dacã va avea o

164

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

motivaþie serioasã pentru ceea ce i se cere sã facã sau sã nu facã. Pe de altã parte, sã nu uitãm cã este în natura celor mai mulþi oameni sã nu asculte. Dacã ceea ce pretindem este motivat serios, sã nu abandonãm ideea. Copilul trebuie sã înveþe cã în viaþã nu facem doar ceea ce ne place, ci, de cele mai multe ori, facem ceea ce trebuie, fie cã ne place sau nu. Î.: Pãrinþii mã fac sã mã simt neglijat. Am încercat sã le atrag atenþia, dar degeaba. Aºa sunt toþi pãrinþii? R.: Primul lucru pe care vreau sã þi-l spun este acela cã nu trebuie sã pui aceastã situaþie pe seama lipsei de dragoste sau a lipsei interesului pentru tine. Probabil cã este o greºealã de care nu îºi dau seama. Nu dispera. Comunicã tu cu ei. Încearcã sã le atragi atenþia. Comunicã cu cel care þi se pare cã-þi este mai apropiat. Cere-le sã îºi facã timp sã discute cu tine. Roagã-te pentru aceasta. Sã ºtii cã, în general, pãrinþii îºi iubesc foarte mult copiii, dar uneori sunt tentaþi sã creadã cã au rãmas tot mici. Aratã-le cã ai crescut nu prin nãzbâtii sau rãzvrãtire, ci prin lucruri înþelepte. Participã pozitiv la viaþa familiei ºi nu vei putea fi ignorat. Î.: Soþul este foarte ocupat. Copiii au crescut ºi au nevoie de cineva sã îi înveþe. Soþul nu îºi face timp sã se ocupe de ei. Ce pot face sã îl motivez? R.: Cred cã primul lucru pe care trebuie sã îl faci este sã discuþi acest aspect cu el. O simplã discuþie poate schimba întreaga situaþie. De cealaltã parte cred cã este foarte important sã nu te sustragi de la educaþia copiilor. În general, copiii învaþã mai multe de la mama, deoarece sunt mai mult timp împreunã. Nu cred cã putem face o demarcaþie clarã între ceea ce trebuie un copil sã înveþe de la tata ºi ce trebuie sã înveþe de la mama. Important este ca fiecare copil sã înveþe lucrurile necesare în viaþã ºi sã fie ajutat apoi sã le practice.

165

Anexe

2. CHESTIONARE

CHESTIONAR pentru evaluarea comunicãrii copii-pãrinþi Vârsta .................................... Sexul: M - F Vârsta pãrinþilor: Tata .......... Mama .......... Religia ......................................................... Localitatea ................................................... Stimaþi copii, În vederea unei evaluãri cât mai corecte a comunicãrii între pãrinþi ºi copii, vã rog sã rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri: a. Într-o relaþie familialã bunã este importantã comunicarea între copii ºi pãrinþi? Încercuiþi cifra care indicã convingerea dumneavoastrã. Lipsitã de importanþã 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Foarte importantã þii?

b. Cum aþi descrie comunicarea dumneavoastrã cu pãrin-

Tata Excelentã Foarte bunã Bunã Acceptabilã Insuficientã

-

Mama Excelentã Foarte bunã Bunã Acceptabilã Insuficientã

166

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

c. Cum aþi descrie comunicarea pãrinþilor cu dumneavoastrã? Tata Mama - Excelentã - Excelentã - Foarte bunã - Foarte bunã - Bunã - Bunã - Acceptabilã - Acceptabilã - Insuficientã - Insuficientã d. Cine iniþiazã de obicei comunicarea între dumneavoastrã? - Dumneavoastrã - Pãrinþii - Tata - Mama - Problemele e. Aveþi un timp specific pentru comunicare? - Zilnic - Sãptãmânal - Ocazional - Nu programãm acest timp f. Care sunt subiectele pe care le discutaþi mai frecvent? - Lucrurile care îl frãmântã pe pãrinte - Lucrurile care vã frãmântã pe voi - Lucrurile de interes comun g. Priviþi la domeniile amintite mai jos ºi notaþi cu U domeniile în care comunicaþi uºor ºi cu G domeniile în care comunicaþi mai greu. - Lucrurile cotidiene - Lucruri administrative în casã - Viaþa de grãdiniþã sau ºcoalã - Probleme intime

Anexe

167

- Diverse despre diferite persoane - Lucruri din domeniul religios trã?

h. Cum gãsiþi pãrintele în comunicarea cu dumneavoas-

Foarte deschis ºi interesat sã comunice orice lucru Comunicã, dar se pare cã nu simte neapãratã nevoie Comunicã doar în anumite domenii Comunicã doar atunci când este interesat de ceva Comunicã foarte puþin indiferent de domeniu sau situaþie

i. Care sunt factorii care credeþi cã pot îmbunãtãþi comunicarea între copii ºi pãrinþi? ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ j. Care sunt cele mai frecvente greºeli pe care le fac pãrinþii în comunicarea cu copiii lor? ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ k. Care sunt cele mai frecvente greºeli pe care le fac copiii în comunicarea cu pãrinþii lor? ________________________________________________ ________________________________________________

168

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ l. Cum aþi descrie în general relaþia dumneavoastrã cu pãrinþii? Tata Mama - Excelentã - Excelentã - Foarte bunã - Foarte bunã - Bunã - Bunã - Acceptabilã - Acceptabilã - Insuficientã - Insuficientã m. Alte sugestii în acest domeniu? ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________

Anexe

169

CHESTIONAR pentru evaluarea comunicãrii pãrinþi-copii Vârsta .................................... Sexul: M - F Vârsta pãrinþilor: Tata .......... Mama .......... Religia ......................................................... Numãrul copiilor ........................................ Vârsta copiilor ............................................ Sexul: M - F Localitatea .................................................. Stimaþi pãrinþi, În vederea unei evaluãri cât mai corecte a comunicãrii între pãrinþi ºi copii, vã rog sã rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri: a. Într-o relaþie familialã bunã este importantã comunicarea între copii ºi pãrinþi? Încercuiþi cifra care indicã convingerea dumneavoastrã. Lipsitã de importanþã 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Foarte importantã lul?

b. Cum aþi descrie comunicarea dumneavoastrã cu copi- Excelentã - Foarte bunã - Bunã

170

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

- Acceptabilã - Insuficientã trã?

c. Cum aþi descrie comunicarea copilului cu dumneavoas-

Excelentã Foarte bunã Bunã Acceptabilã Insuficientã

d. Cine iniþiazã de obicei comunicarea între dumneavoastrã? - Dumneavoastrã - Pãrinþii - Problemele e. Aveþi un timp specific pentru comunicare? - Zilnic - Sãptãmânal - Ocazional - Nu programãm acest timp f. Care sunt subiectele pe care le discutaþi mai frecvent? - Lucrurile care îl frãmântã pe copil - Lucrurile care vã frãmântã pe dumneavoastrã - Lucrurile de interes comun g. Priviþi la domeniile amintite mai jos ºi notaþi cu U domeniile în care comunicaþi uºor ºi cu G domeniile în care comunicaþi mai greu. - Lucrurile cotidiene - Lucruri administrative în casã - Viaþa de grãdiniþã sau ºcoalã

Anexe

171

- Probleme intime - Diverse - Lucruri din domeniul religios h. Cum gãsiþi copilul în comunicarea cu dumneavoastrã? - Foarte deschis ºi interesat sã comunice orice lucru - Comunicã, dar se pare cã nu simte neapãratã nevoie - Comunicã doar în anumite domenii - Comunicã doar atunci când este interesat de ceva - Comunicã foarte puþin indiferent de domeniu sau situaþie i. Care sunt factorii care credeþi cã pot îmbunãtãþi comunicarea între pãrinþi ºi copii? ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ j. Care sunt cele mai frecvente greºeli pe care le fac pã/ rinþii în comunicarea cu copiii lor? ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ k. Care sunt cele mai frecvente greºeli pe care le fac copiii în comunicarea cu pãrinþii lor? ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________

172

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

l. Cum aþi descrie în general relaþia dumneavoastrã cu copiii? - Excelentã - Foarte bunã - Bunã - Acceptabilã - Insuficientã m. Alte sugestii în acest domeniu? ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________

Anexe

173

CHESTIONAR privind evaluarea comunicãrii pãrinþi-copii Dragi copii, Pentru a vã putea ajuta sã îmbunãtãþiþi relaþia voastrã cu pãrinþii, vã rog sã rãspundeþi la întrebãrile de mai jos: a. Vi s-a întâmplat sã vedeþi în timp ce discutaþi cu pãrinþii cã ei nu vã ascultã? - Întotdeauna - Deseori - Câteodatã - Niciodatã b. Aþi avut ocazia sã comunicaþi un lucru ºi pãrinþii sã fi înþeles cu totul altceva? - Deseori - Câteodatã - Niciodatã c. Vã puteþi aminti situaþii când atitudinea pãrintelui v-a comunicat alt mesaj decât cuvintele lui? - Multe - Puþine - Deloc

174

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

d. Sunt ocazii în care privirea pãrintelui v-a comunicat starea lui sufleteascã sau aºteptãrile lui de la voi? - Deseori - Câteodatã - Niciodatã e. Aþi avut ocazii când sã fi înþeles anumite lucruri din rugãciunea pãrinþilor? - Deseori - Câteodatã - Niciodatã - Nu ne rugãm împreunã f. V-ar plãcea sã fiþi încurajaþi de pãrinþi printr-o îmbrãþiºare sau o simplã atingere pe umãr? - Deseori - Câteodatã - Nu îmi prea pasã g. Cum v-aþi defini pãrinþii în comunicarea cu voi? - Sunt mai buni ascultãtori - Sunt mai buni vorbitori - Depinde de situaþie - Suferã în ambele domenii h. Ce vã comunicã de obicei pãrinþii? - Aºteptãrile lor ºi responsabilitãþile voastre? - Ce vã comunicã exemplul pãrinþilor voºtri? i. Consideraþi cã pãrinþii comunicã suficient cu voi? - În unele domenii - În cele mai multe domenii

Anexe

175

- În toate domeniile - În nici un domeniu j. Care consideraþi cã este cauza lipsei de comunicare? - Lipsa cunoºtinþelor - Lipsa bunãvoinþei - Lipsa încrederii în voi - Lipsa constatãrii maturitãþii voastre k. Care sunt motivele pentru care nu iniþiaþi voi comunicarea cu pãrinþii? - Frica - Ruºinea - Dezinteresul

176

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

CHESTIONAR de evaluare a comunicãrii pãrinte-adolescent a. De ce este important sã comunice pãrinþii cu adolescenþii? ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ b. De ce este important sã comunice adolescenþii cu pãrinþii? ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ c. Care sunt cele mai importante lucruri pe care le apreciaþi în viaþa unui adolescent? ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ d. Care sunt cele mai mari probleme pe care le ridicã un adolescent? ________________________________________________

Anexe

177

________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ e. Cum evaluaþi relaþia dumneavoastrã cu adolescentul din casã? - Foarte bunã - Bunã - Nesatisfãcãtoare f. Ce i-aþi recomanda unui pãrinte care vrea sã îmbunãtãþeascã relaþia cu adolescenþii? ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ g. Aveþi o comunicare deschisã? ____________________ h. Aveþi încredere în el? __________________________ i. Care sunt cauzele pentru care relaþia adolescent pãrinte suferã? ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________

178

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

CHESTIONAR de evaluare a comunicãrii adolescent -pãrinte a. De ce este important sã comunice pãrinþii cu adolescenþii? ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ b. De ce este important sã comunice adolescenþii cu pãrinþii? ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ c. Care sunt cele mai importante lucruri pe care le apreciaþi în viaþa unui pãrinte? ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ d. Consideraþi vârsta adolescenþei una care ridicã probleme? ________________________________________________ ________________________________________________ e. Cum evaluaþi relaþia dumneavoastrã cu pãrinþii?

179

Anexe

Tata - Foarte bunã - Bunã - Nesatisfãcãtoare

Mama - Foarte bunã - Bunã - Nesatisfãcãtoare

f. Ce i-aþi recomanda unui pãrinte care vrea sã îmbunãtãþeascã relaþia cu adolescenþii? ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ g. Ce i-aþi recomanda unui adolescent care vrea sã îmbunãtãþeascã relaþia cu pãrintele? ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ h. Sunteþi convins cã pãrintele vã sfãtuieºte spre binele vostru? - Da, - Da, dar nu ºtie cum sã o facã, - Da, dar ar trebui sã ne consulte ºi pe noi. sãu?

i. Care sunt aºteptãrile unui adolescent de la pãrintele ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________

j. Care sunt cauzele pentru care relaþia adolescent pãrinte suferã? Din partea pãrintelui:

180

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ Din partea adolescentului: ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ Sugestii: _____________________________________________ ______________________________________________________ _____________________________________________________ ______________________________________________________ ______________________________________________________ _____________________________________________________ ______________________________________________________

181

Anexe

CHESTIONAR pentru evaluarea relaþiei pãrinte-copil: a. Cum definiþi o relaþie bunã între pãrinte ºi copil? ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ b. Care este, în general, relaþia între pãrinþii ºi copiii generaþiei dumneavoastrã? (lasã de dorit) 4 5 6 7 8 9 10 (excelentã) piii?

c. Cum aþi defini în prezent relaþia dumneavoastrã cu co- excelentã - foarte bunã - bunã

- satisfãcãtoare - lasã de dorit

d. Care sunt factorii care au concurat la aceastã stare? _____________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________ _____________________________________________ e. Cum aþi caracteriza starea pe care aþi dori sã o realizaþi între dumneavoastrã ºi copii?

182

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ f. Ce credeþi cã ar trebui sã faceþi în acest sens? ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ g. Care ar fi rolul partenerului dumneavoastrã? ________________________________________________ ________________________________________________ h. Ce trebuie sã le ofere un pãrinte copiilor sãi? ________________________________________________ ________________________________________________ i. Ce trebuie sã caracterizeze relaþia unui copil cu pãrinþii sãi? ________________________________________________ ________________________________________________ j. Ce doriþi sã realizaþi cu copiii în urmãtoarele 6 luni? ________________________________________________ ________________________________________________ k. Ce doriþi sã realizaþi cu ei în urmãtorul an? ________________________________________________ ________________________________________________ l. Ce idealuri aveþi pentru viitorul lor? ________________________________________________

Anexe

183

________________________________________________ m. Aþi discutat aceste lucruri cu partenerul dumneavoastrã? ________________________________________________ ________________________________________________ n. Este dorinþa dumneavoastrã, a amândurora, aceeaºi? ________________________________________________ ________________________________________________ o. Ce vã determinã sã doriþi aceste lucruri? ________________________________________________ ________________________________________________ p. Aþi discutat împreunã care este rolul fiecãruia în acest proces? ________________________________________________ ________________________________________________ r. Aþi discutat o strategie de lucru pentru atingerea acestor idealuri? ________________________________________________ ________________________________________________

Bibliografie

7

185

Bibliografie

1. Abraham, Ken - Unmasking the Myts of Marriage, Power Books, Fleming H. Revell Company, Old Tappan, New Jersey 07765, Copyright 1990.

Bibliografie

2. Adams, Jay E. - Christian Living in the Home, Presbyterian and Reformed Publishing Company, Phillisburg, New Jersey 08865, Copyright 1972. 3. Adams, Jay E. - Self-Esteem, Self-Image, Harvest House Publishers, Eugene, Oregon 97402, Copyright 1986. 4. Adams, Jay E .- Competent to Counsel, Zondervan Publishing House 1415 Lake Drive, S.E., Grand Rapids, Michigan 49506, Copyright 1970. 5. Adams, Jay E. -The Christian Counselor’s Manual, Zondervan Publishing House 1415 Lake Drive, S.E., Grand Rapids, Michigan 49506, Copyright 1973.

186

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

6.

Adams, Jay E. - A Theology of Christian Counseling, Zondervan Publishing House 1415 Lake Drive, S.E., Grand Rapids, Michigan 49506, Copyright 1979.

7.

Adams, Jay E. - Ready to Restore, Presbiterian and Reformed Publishing Co. Phillipsburg, New Jersey 08865, 1981.

8.

Adams, Jay E.- From Forgiven To Forgiving, Victor Books, 1989, Scripture Press Publications.

9.

Ames, Joyce & Dave - Second Honeymoon, Printed in Great Britain for Kingsway Publications Ltd. Lottbridge Drove, Eastbourne, E. Susssex BN23 6NT, 1986.

10. Augsburger, David W. - Pastoral Counseling Across Cultures, The Westminster Press, Philadelphia, Pennsylvania, 1986. 11. Batchelor, Mary - Bringing up a Family, Lion Publishing, Icknield Way, Tring, Herts, England, 1981. 12. Bright, Vonette & Bill - Managing Stress in Marriage, Here’s Life Publishers, Inc., 1990, P.O. Box 1576, San Bernardino, CA 92402. 13. Boreham, Rod - My Life for My Wife, Printed in Great Britain for Kingsway Publications Ltd. Lottbridge Drove, Eastbourne, E. Susssex BN23 6NT, 1987. 14. Byrd, Walter, M.D. & Warren, Paul, M.D. - Counseling and Children, Volume 22 of the Resources for Christian Counsel ing series, Copyright 1989 by Word Incorporated.

Bibliografie

187

15. Carlson, David E. - Counseling and Self-Esteem, Volume 13 of the Resources for Christian Counseling series, Copyright 1988 by Word Incorporated. 16. Christenson, Larry - The Christian Family, Bethany Fellow ship Inc., Minneapolis, Minesota, Copyright 1970. 17. Chua Wee Hian - Dear Mum and Dad ..., Inter-Varsity Press, 38 De Monfort Street, Licester LEI 7GP, England, 1984. 18. Coffey, Ruth & Ian - Marriage the Early Years, Kingsway Publications Ltd., Lottbridge Drove, Eastbourne, E Sussex BN23 6NT, Great Britain, 1989. 19. Collins, Gary R. Ph. D. - Innovative Approaches to Counseling, Volume 1 of the Resources for Christian Counseling series. Copyright 1986 by Word Incorporated. 20. Conway, Sally & Jim - Ten Keys to an Intimate Mid-Life Marriage, Copyright 1992, Focus on The family. 21. Dearing, Anne - Privileged Gifts, Marshall Pickering Holdings Group, 3 Beggarwood Lane, Basingstoke Hants, RG23 7LP, UK, Zondervan Corporation, 1986. 22. Dobson, James, Dr. - What Wifes Wish Their Husbands Knew About Women, Copyright 1975 by Tyndale House Publishers, Inc. 23. Dobson, James, Dr. - Emotions, can You Trust Them?, Regal Books, a division of Gospel Light Ventura, CA 93006, 1980.

188

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

24. Dobson, James, Dr. - The Strong Willed Child, Tyndale House Publishers, Inc. Wheaton Illinois, Copyright 1978. 25. Dobson, James, Dr. - Dr. Dobson Answers Your Questions, Tyndale House Publishers, Inc., Wheaton, Illinois, 1982. 26. Dobson, James, Dr. - Love must be Tough, Copyright 1983 by Word Publishing Inc. 27. Dobson, James, Dr. - Preparing for Adolescence, Regal Books, a division of Gospel Light Publications, Ventura, CA, U.S.A., 1989. 28. Dobson, James C., Dr. - Straight Talk, Revised edition, Word Publishing, 1991. 29. Dobson, James, Dr. - The New Dare to Discipline, Tyndale House publishers, Inc., Wheaton, Illinois, 1992. 30. Dobson, James, Dr. - The Straigh Life, Copyright 1993, Focus on the Family, 1992. 31. Dobson, James, Dr. - How to Preserve Your Marriage Copyright 1993, Focus on the Family, 1992. 32. Dobson, James, Dr. - Building a Marriage That Lasts, Copyright 1993, Focus on the Family. 33. Dobson, James, Dr. - The Church and The Family, Copyright 1993, Focus on the Family. 34. Dobson, James, Dr. - Overcoming The Marriage Blues, Copy-

Bibliografie

189

right 1993, Focus on the Family. 35. Eddison, John - The Last Lap, Printed in Great Britain for Kingsway Publications Ltd. Lottbridge Drove, Eastbourne, E. Susssex BN23 6NT, 1986. 36. Evans, Anthony T., Dr. - Guidining your Family in a Misguided World, Published by Pomona, California 191799, Copyright 1991. 37. Friesen, DeLoss D. Ph.D. & Friesen, Ruby M. Ph. D. - Counseling and Marriage, Volume 19 of the Resources for Christian Counseling series. Copyright 1989 by Word Incorporated. 38. Harley, F. Williard, Jr., Ph. D. - Cultivating Affection in your Marriage, Copyright 1992, Focus on The family. 39. Harley, Willard F., Jr. - His Needs, Her Needs, Fleming H. Revell a division of baker Book House Company, P.O. Box 6287, Grand Rapids, Michigan, 1986. 40. Highlander, Don H. - Parents Who Encourage Children Who Succeed, Tyndale House Publishers, Inc., Wheaton, Illinois, 1980. 41. Hillerstrom P. Roger - Intimate Deception, Copyright 1989 by Multnomah Press Portland, Oregon 97266. 42. Kelly, Kevin T., Life and Love, Collins Liturgical Publications, 8 Grafton Str., London W1X 3LA, 1987. 43. LaHaye, Tim - How to be Happy though Married, Tyndale

190

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

House Publishers Wheaton, Illinois, Coverdale House Publish ers, Ltd., London and Eastbourne, England, Copyright 1968. 44. LaHaye, Beverly & Tim - The Act of Marriage, Zondervan Corporation, Grand Rapids, Michigan, 1976. 45. Lawther, Gail - Family Planning, 1985, Publised by Triangle SPCK, Holy Trinity Church Marylebone Road London NW1 4 DU. 46. MacArthur, John, Jr. - The Family, The Moody Bible Institute of Chicago, Copyright 1982. 47. Mack, Wayne - Strenghtening your Marriage, Presbyterian and Reformed Publishing Comp., Phillisburg, New Jersey, Copyright 1977. 48. Marston, V. Paul - The Biblical Family, Cornerstone Books, a division of Good News Publisher, Westchester, Illinois, 60153, Copyright 1980. 49. Mitchell, Marcia, - Spiritually Single, Bethany Publishers, Minneapolis, Minnesota 55438, a division of Bethany Inc. Copyright 1984. 50. Minirth, Frank B. & Meier, Paul D. - Happiness Is A Choice, Baker Book House Company, Grand Rapids, Michigan, Copyright 1978. 51. Narramore, Clyde M. - Life and Love, Zondervan Publishing House, Grand Rapids, Michigan, 1968.

Bibliografie

191

52. Narramore, Clyde M. - The Psichology of Counseling, Zondervan Publishing House, Grand Rapids, Michigan 49530, Copyright 1960. 53. Phypers, David - Christian Family in Crisis, MARC Europe, a ministry of World Vision, Printed in Great Britain, 1985. 54. Reisser, C. Paul, M.D.& Reisser, Teri K, M.S. - Responding to a Woman with a Crisis Pregnancy, Copyright 1992, Focus on The family. 55. Rekers, George A. Ph.D. - Counseling Families, Volume 14 of the Resources for Christian Counseling series. Copyright 1988 by Word Incorporated 56. Roberts, Wes & Judy and Wright, H. Norman - After I Say “I Do”, Harvest House Publishers, Eugene, Oregon 97402, 1979. 57. Roggow, Linda & Owens, Carolyn - Help for Pregnant Teens, Copyright 1993, Focus on The family. 58. Schaffer, Edith - What’s a family?, Fleming H. Revell Company, Old Tappan, New Jersey, Copyright 1975. 59. Smalley Gary & Trent, John Ph. D. - Home Remedies, Multnomah Press, 10209 SE Division Street, Portland, Oregon 97220, 1991. 60. Smalley, Gary - Hiden Keys of a Loving Lasting Marriage, Zondervan Publshing House, Grands Rapids, Michigan, a division of Harper Collins Publishers, Copyright 1984, 1988.

192

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

61. Smaley, Gary with John Trent, Ph.D. - Love Is a Decision, Word Publishing, Dallas London Vancouver Melbourne, Copyright 1989. 62. Smalley, Gary & Trent, John, Ph. D. - Husbands and Wives: Unlocking the Gateway to Intimacy, Copyright 1993, Focus on The family. 63. Sweazey, George E. - In Holy Mariage, Harper & Row Publishers Inc., 49 East 33rd St. N. Y.,. 10016, 1960. 64. Swindoll, Charles R. - Strike the Original Match, Published for the BillyGraham Evanghelistic Association by World Wide Publications, 1303 Hennepin Avenue, Mineapolis, Minnesota 55403, Copyright 1980 by Multnomah Press. 65. Sawin, Margaret M. - Family Enrichment with Family Clusters, Copyright 1979, Judson Press,Valey Forge PA 19481, Third Printing 1983. 66. Stafford, Tim - Why Wait for Marriage?, Copyright 1992, Focus on The family. 67. Swindoll, Chuck - The Strong family, Multinoah Press, 19209 SE Division Str., Portland, Oregon, 1991. 68. Watke, Edward, Jr. Dr. - Christian Family Living, Revival in the home ministries, 3307, Blachard Road Augusta, GA 30906, Copyright 1976, revised 1983. 69. Welter, Paul - Family Problems and Predicaments: How to respond, Copyright by Tyndale House Publishers, Inc., Wheaton,

Bibliografie

193

Illinois, 1977. 70. Wheat, Ed, M.D. &Wheat Gaye - Intended to Pleasure, Scripture Union, 47, Marylebone Lane, London WIM 6 AX, 1979. 71. Wheat, Ed, M.D. & Gloria Okes Perkins - Love Life for Every Married Couple, Pyranee Books, Zondervan Publishing House, Grands Rapids, Michigan, 1980. 72. Wheat, E., M.D. with Perkins, Gloria Okes - The First Years of Forever, Pyranee Books, Publihsed by the Zondervan Publishing House, 1415 Lake Drive, S.E., Grands Rapids, Michigan 49506, Copyright 1988. 73. Wheat, Ed, M.D. - Restoring Romance to Your Marriage, Copyright 1992, Focus on The Family. 74. William M. Pinson, Jr. - Families with Purpose, Broadman Press - Nashville, Tennesse, Copyright 1978. 75. Williams, H. Page - Do Yourself a Favor: Love Your Wife, Logos International, 185, North Avenue, Plainfield, New Jersey, 07060, 1973. 76. Wright, Norman H. - Communication, Key to Your Marriage, Regal Books, a division of GL Publications Ventura, CA 93006, 1974. 77. Wright, Norman H. - Self-Talk, Imagery and Prayer in Counseling, Volume 3 of the Resources for Christian Counseling series. Copyright 1986 by Word Incorporated.

194

COMUNICAREA ÎN FAMILIE

78. Wright, Norman H. - Premarital Counseling Handbook, Moody Press, Chicago, 1992. 79. Wyrtzen David - Love without Shame, Discovery House Publishers, Box 3566, Grand Rapids, Michigan 49501, Copyright 1991.

Viorel Iuga Cărţi şi broşuri publicate în limba română 1. 44 predici despre Biserică (PDF) 2. 59 de predici pregătitoare pentru veşnicie (PDF) 3. Abecedarul Creştin (PDF) 4. Acoperirea părului (Carte și PDF) 5. Adevăruri de bază despre Biserică (PDF) 6. Adolescenţi de nota 10 (Broşură şi PDF) 7. Ajutor pentru comunicare (Carte și PDF) 8. Bărbăție şi feminitate (Carte și PDF) 9. Biruitor prin har (Carte și PDF) 10. Biserica plină cu oameni plini de Duhul (PDF) 11. Biserici de nota 10 (Carte și PDF) 12. Carne sau Caracter? (Carte și PDF) 13. Cina Domnului (PDF) 14. Clipe de Har-volumul 1 (Carte şi PDF şi audio) 15. Clipe de Har-volumul 2 (Carte şi PDF şi audio) 16. Comunicarea în familie (Carte și PDF) 17. Consolidarea relaţiilor de familie (Carte şi PDF) 18. Creştini de nota 10 (Broşură şi PDF) 19. Creştinul şi Alcoolul (PDF) 20. Creştinul şi Biblia (PDF) 21. Cunosc creştinii Adevărul? (Carte şi PDF) 22. Daniel (PDF) 23. Dependent de Har (Carte şi PDF şi audio) 24. Descoperirea bărbăţiei autentice (Carte şi PDF) 25. Din moarte la viaţă (PDF) 26. Din notiţele mele (Carte şi PDF) 27. Din scrierile lui Pavel (Carte şi PDF) 28. Dincolo de cuvinte (Carte şi PDF) 29. Doamne, ce vrei să fac? (Carte şi PDF) 30. Doar diferit sau şi diferit? (Carte şi PDF) 31. Este închinarea închinare? (Carte şi PDF) 32. Este ruşinea ruşinoasă? (Carte şi PDF) 33. Eşti sigur că Îl cunoşti? (Carte şi PDF) 34. Evanghelia Întrupării (PDF) 35. Există ceva mai frumos (Carte şi PDF) 36. Există viaţă fără sex? (Carte şi PDF) 37. Familia în Scrierile Sacre (Carte şi PDF) 38. Familişti de nota 10 (Carte şi PDF) 39. Fruntea sus (PDF) 40. Iona (Carte şi PDF) 41. Iubitorilor de minuni (Carte şi PDF) 42. Închinarea prin Dărnicie (Carte şi PDF)

43. Încurajare pentru femei (Broşură şi PDF) 44. Încurajare pentru păstori (PDF) 45. Îndemnuri simple pentru familişti sofisticaţi (Carte şi PDF) 46. Întrebări şi răspunsuri despre Celibat,Sex,Viaţă de familie 47. Înţelepciune sau încredere? (Broşură şi PDF) 48. Învăţaţi de la Mine 1 (Carte şi PDF) 49. Învăţaţi de la Mine 2 (Carte şi PDF) 50. Învăţaţi de la Mine 3 (Carte şi PDF) 51. Învăţături soborniceşti (Carte şi PDF) 52. Manualul bărbatului autentic (PDF) 53. Mântuirea sufletului tău (Broşură şi PDF) 54. Nici lor nu le-a fost uşor (Carte şi PDF) 55. O căsnicie binecuvântată. Cursul 1 (Carte şi PDF) 56. O căsnicie binecuvântată. Cursul 2 (Carte şi PDF) 57. O căsnicie binecuvântată. Cursul 3 (Carte şi PDF) 58. O căsnicie binecuvântată. Cursul 4 (Carte şi PDF) 59. O perspectivă biblică asupra familiei (Carte şi PDF) 60. O viaţă mai bună? (Carte şi PDF) 61. Predici de nota 10 (Carte şi PDF) 62. Prezent şi Credincios (Carte şi PDF) 63. Provocare tinerilor la pocăinţă 64. Provocarea tinerilor la evanghelizare 65. Rededicarea credincioşilor 66. Redescoperirea Domnului Isus (PDF) 67. Redescoperirea familiei biblice (PDF) 68. Redescoperirea libertăţii (Broşură şi PDF) 69. Redescoperirea rugăciunii biblice (PDF) 70. Redescoperirea Tatălui Ceresc (PDF) 71. Revitalizarea Bisericii (PDF) 72. Săptămâna săptămânilor (Carte şi PDF) 73. Sărbătoarea Naşterii Domnului (PDF) 74. Schelete – predici Geneza (PDF) 75. Scrisoarea ucenicului privilegiat (Carte şi PDF) 76. Shoul Familiei (PDF) 77. Siguranţa Mântuirii (PDF) 78. Singurătate în doi (PDF) 79. Sunt sentimentele suficiente? (Carte şi PDF) 80. Tineri ca tine (Carte şi PDF) 81. Tineri de nota 10 (Broşură şi PDF) 82. Tolba cu săgeţi (Carte şi PDF) 83. Visul Familiei (Carte şi PDF) 84. Vitamine pentru familişti (Carte şi PDF) 85. Zâmbeşte din nou poezie (Carte şi PDF) 86. Zilnic cu Păstorul-volumul 1 (PDF) 87. Zilnic cu Păstorul-volumul 2 (PDF) 88. Zilnic cu Păstorul-volumul 3 (Carte şi PDF)