Istorie X Corint

~i

Ministerul Educatiei

Cercetarii

Mihaela Selevet Ecaterina Stanescu Marilena Bercea .,

.;

-~

:~.:.

.; . .. ~ ..

ORINT I

-

.

.

.

.

.

.. . .

.

.

'

. '... ..

'

~

. .

.

.

.

.

.. .

.

.

..

I

Manualul a fost aprobat de Ministerul Educatiei ?i Cercetarii cu Ordinul MEC nr. 3787/05.04.2005 Date despre autori: Mihaela Selevet - prof. grd. I Colegiul National .,I.L. Caragiale" din Bucure?ti. A elaborat leqiile de Ia 'paginile 5-37:

Ecaterina Stanescu- prof. grd. I, Colegiul Nationai"Mihai Eminescu" . A elaborat lectiile de Ia paginile 38-79. Marilena Bercea- prof. grd. I, Liceui"Traian Vuia". A elaborat leqiile de Ia paginile 80-130. Referenti: Lector dr. Carol Capita, Facultatea de lstorie, Universitatea din Bucure?ti. Prof. dr. Rodica Mihailescu, Colegiul Nationai"Gheorghe Lazar" din Bucure?ti. Redactor: Lia Decei Tehnoredactare ~i procesare computerizata: Carina Roncea, Jora Grecea Coperta ~i grafica: Walter Riess

Hartile au fost reproduse dupa M. Manea, A. Pascu, Atlas ~colar de istorie universala, Ed. Corint, 2003 (istorie universala) ?i B. Teodorescu, Mic atlas de istoria Romaniei, Ed. Corint, 2002. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei SELEVET, MIHAELA lstorie: manual pentru clasa a X-a I Mihaela Selevet, Ecaterina Stanescu, Marilena Bercea. - Bucure~ti: Corint, 2008 ISBN 978-973-135-328-9 I. Stanescu, Ecaterina II. Bercea, Marilena

94(100)"17 /19"(075.35)

Editura CORINT Redaqia ~i administratia:·. Str. Mihai Eminescu nr. 54A, sector 1, Bucure?ti ' .!, ' Tel.: 021.319.47.97. ~. Tel./fax: 021.319.47.99

Difuzare: Calea Plevnei nr. 145, sector 6, Bucure?ti, cod po?tal 060012 Tel.: 021.319.88.22, 021.319.88.33, 021.319.88.77. Fax: 021.319.88.66 E-mail: [email protected] Magazin virtual: www.grupulcorint.ro

ISBN: 978-973-135-328-9 Toate drepturile asupra acestei lucrari sunt rezervate Editurii CORINT, parte componenta a GRUPULUI EDITORIAL CORINT. 2008

De?teapta-te, romane! Versuri: Andrei Mure?anu Muzica: Anton Pann

De~teapta-te,

romane, din somnul eel de moarte,

In care te-adancira barbarii de tirani! Acum ori niciodata croieste-ti alta soarte, '

'

La care sa se-nchine ~i cruzii tai

du~mani!

Acum ori niciodata sa dam dovezi In lume Ca-n aste mani mai curge un sange de roman, ~i

ca-n a noastre piepturi pastram cu fala-un nume

Triumfator In lupte, un nume de Traian! Priviti, marete umbre, Mihai, Stefan, Corvine, '

'

I

Romana natiune, ai

vo~tri

stranepoti,

Cu bratele armate, cu focul vostru-n vine, '

"Viata-n libertate ori moarte!" striga toti. Preoti, cu crucea-n frunte! caci oastea e crestina, '

'

Deviza-i libertate ~i scopul ei preasfant, Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina, Decat sa tim sclavi

iara~i

In vechiul nost' pamant!

. -.., •

~

• :

• •

'

"

'

'

'

I

•'

i

•

•

',

•

•

~

'

"

"

CUVANT IN AINTE

Lumea contemporana este complexa prin diversitatea civilizatiilor. Omul resimte aceasta complexitate ca pe o provocare. El nu mai poate ramane izolat, trebuie sa se cunoasca pe sine ?i sa-i cunoasca pe ceilalti. Cunoa?terea, ?i prin istorie, poate fi una dintre cheile prin care tanara generatie lntelege lumea, cu toate provocarile ei. Profundele valente educative ale istoriei sunt implicite lnvatarii acesteia . Nu lnvatam despre evenimentele istorice din dorinta de a asimila informatii, date, succesiunea lor etc. Trecuta prin filtrul personalitatii tinerilor, este necesar ca toata informatia acumulata sa conduca Ia concluzii, Ia reflectii, Ia atitudini. Studiind lumea contemporana, de exemplu, tanarul poate constata ca atunci cand oamenii au trait In regimuri democratice care le-au respectat drepturile, au putut fi create valori In domenii variate, care au contribuit Ia ridicarea standardului de viata In tarile respective. Este numai un exemplu dintre multe altele care evidentiaza faptul ca istoria nu este o disciplina care studiaza trecutul de dragul trecutului, ci pentru a facilita lntelegerea viitorului. Acest manual de istorie este un instrument prin care elevii din clasa a X-a, cu ajutorul profesorului sau individual, l?i pot forma ?i consolida competentele necesare unei gandiri deschise, care sa conduca spre un comportament democratic ?i tolerant. Manualul este alcatuit conform programei ?i prezinta istoria lumii moderne {secolele XVII-XX) ?i a lumii contemporane (secolul al XXlea ?i lnceputul mileniului al 111-lea). lstoria este un proces, ·iar delimitarile epocilor sunt conventionale. Spre exemplu, trecerea de Ia lumea moderna Ia cea contemporana este marcata de primul razboi mondial, de formarea noilor state nationale, lntre care ?i Romania. Pentru datarea evenimentelor, a fost folosit stilul nou introdus prin calendarul gregorian. Preocuparea autorilor a fost de a sublinia valentele actuale ale istoriei. lnformatia este accesibila, cu deschidere catre studiul aprofundat prin materialul suplimentar oferit: surse istorice, diqionar de personalitati, tabel. cronologic, bibliografie.

Tipurile de lectii sunt: lectia propriu-zisa, leqia de evaluare, studiul de caz. Structura lectiei este gandita astfel lncat sa permita accesulla informatii ?i sa stimuleze interesul pentru descoperirea trecutului, recurgandu-se ?i Ia noile tehnologii informatice, inclusiv lnternetul. Componentele lectiei sunt: textul de autor, diqionar, surse, cronologie, harta, ilustratii, concluzii, teme de lucru ?i autoeva luare. Preocuparea autorilor de a sublinia actualitatea experientei istorice s-a concretizat In formularea unei concluzii, introdusa prin cuvantu l ,astazi". Manualul raspunde diversitatii profilurilor existente In lnvatamantulliceal ?i prin formularea temelor de lucru; acestea sunt graduale, avand In vedere aprofundarea, interdisciplinaritatea, dezvoltarea gandirii critice ?i a creativitatii. Evaluarea este conceputa prin forme ?i tehnici diferite, cu scopul de a evita raspunsul mecanic ?i de a stimula interesul tinerilor pentru investigatia care sa valorifice istoria !ocala. Lectiile de evaluare au o ritmicitate determinata de ratiuni metod ice, autorii avand In vedere evaluarea continua, formativa ?i exercitii intelectuale atractive, cum ar fi analiza unei scheme ori stabi lirea cauzalitatii. In conceperea acestui manual, autorii au pornit de Ia ideea ca.studiul istoriei lntrege?te profilul cultural al tinerilor, contribuind Ia dezvoltarea spiritului civic al acestora ?i deci Ia integra rea lor In lumea contemporana . Autorii .

:1" =--

statrlor ~noderne ...........Organizarea ., ...... . "

HF\10LU1'li\ GL(JRI ASAo I

ANGLIA IN SECOLUL AL XVII-LEA Regele domne~te, nu guverneaza... In anul 1603, dinastia scotiana a Stuartilor urmeaza Ia tronul Angliei, prin lacob I. Tendintele absolutiste ale guvernarii aduc monarhia In conflict cu Parlamentul, care voteaza impozitele ?i are dreptul de a face observatii cu privire Ia politica regelui. Divergentele politice sunt accentuate de tensiuni religioase: Ia curtea regelui influentele catolice sunt evidente ?i determ ina reactia calvina In fmm a austera a puritanismului. Afirmarea opozitiei, exprimata In Petitia drepturi/or din anul 1628, prime?te ca raspuns din partea regelui dizolvarea Parlamentului (1629). E?ecul guvernarii absolutiste (1629-1640) a lui Carol I Stuart demonstreaza puterea politica a opozitiei. Parlamentul este convocat In anul 1640, iar confli( tul dintre rege ?i acesta se transforma, In perioada 1642-1649, In razboi civil. Carol este lnvins, judecat, condamnat ?i executat, iar monarhia ?i Ca mera Lorzilor sunt desfiintate. Ang lia se proclama Republica, sub autoritatea lui Cromwell, dar Ia doi ani dupa moartea acestuia, In anul 1660, Parlamentul nou convocat restaureaza monarhia. Regii Restaura,tiei (1660-1688) sunt Carol al 11-lea ?i lacob al ii-lea. Anglia cunoa?te tensiun i determinate de optiunile politice ?i religioase, divergente, dintre rege ?i opozitie. Convertit Ia catolicism ?i lncerdlnd sa restabileasca absolutism ul, lacob alii-lea este lnlaturat de Ia tron tara ra zboi civil sau varsare de sange, prin Revolutia glorioasa. DECLARATIA DREPTURILOR. Semnata de Wilhelm de Orania ?i sotia sa, Maria, noii suverani ai Ang liei, In anul 1689, Dec/aratia drepturilor este documentul care marcheaza sfar?itul absolutismului. Este prima data In Europa cand Parlamentullimiteaza puterea regala. In practica guvernarii lntemeiate pe acest document se constituie treptat sistemu l politic englez, devenit model de reg im parlamentar. Parlamentul, putere legislativa, controleaza executivu l; prim-ministrul este ales din majoritatea parlamentara ?i conduce cabinetul, care este raspunzator In fata Parlamentului ?i dependent de votu l acestuia . Puterea executiva respon sa bila ?i unita reprezinta cheia guvernarii engleze. In timpul Restau ratiei se constituie doua grupari politice ca re se confrunta In lupta electorala: partidul whig, reprezentant al clasei mijlocii, ?i partidul tory, exponent al marilor proprietari funciari ?i al clerului anglican. Aceste doua grupari politice dau sens guvernarii parlamentare ?i trezesc interesul cetatenilor, care se bucura de garantarea libertatii individuale prin Habeas Corpus Act din anul 1673, pa-vaza lmpotriva arbitrariu lui regal. Din anul 1695 se renunta Ia cenzura presei, apar publicatiile Tatter ?i Spectator, iar controversele politice ?i religioase, transformate In pamflete, patrund In mediile sociale, tinute pana atunci departe de actul de guvernare. Puterea de care dispune regele se restrange, dar caracterul ereditar al monarhiei se pastreaza. In anul 1701, prin Actul de succesiune, se stabile?te dreptulla tron al Casei de Hanovra, iar din anul 1707 uniunea personala' dintre Anglia ?i Scotia se transforma lntr-o uniune politica: Regatul Unit al Marii Britanii . Evolutia vietii politice a stimulat dezvoltarea economica ; Acte/e de navigatie (1650 ?i 1651 ),

Londra in secolul al XVII-lea, reconstruitii dupii incendiul devastator din 1666

1558-1603: Elisa beta I Tudor. 1603-1625: lacob I Stuart. 1625-1649: Carol I Stuart. 1642-1649: Razboiul civil. 1649-1660: Republica. 1660-1688: Restauratia. 1660-1685: Carol al ll~.e~L 1685-1688: lacob al 11-lea. A 1688: Revolutia gloril:lasa. 1689: Declar~tia dre~iurilor. 1689-1702: Wilhelmral 111-lea. 1689-1694: Maria a 11-a Stuart. '-'';.<

. . D1cttonar........................... I

Actele de navigafie - acte votate de Parlament Tn anii 1650 ?i 1651, prin ca re se interzice importul In Anglia al marfurilor ca re nu erau transportate pe vase eng leze sau ale tarilor producatoare; masura asigura hegemonia comerciala a Angliei.

-

'

EPOCA MODERNA dezvoltarea me?te?ugurilm, activitatea Bancii Ang liei aduc statului o pozitie remarcabila Ia nivel mondia l. Revolutia glorioasa a lnlocuit monarhia de drept divin cu monarhia parlamentara, absolutismul regal cu monarhia limitata. lntr-o Europa dominata de regimuri absolutiste, sistemul englez devenea astfel un model politic de referinta.

,Avand In vedere faptul ca abdicarea fostului (rege) lacob al 11-lea a lasat tronul vacant, Alteta sa, printul de Orania (care cu voia atotputernicu lui Dumnezeu a devenit unea.lta glorioasa a eliberarii acestui regat de papism ?i de puterea arbitrara) (. .. ) In aceste lmprejurari, sus-zi?ii lorzi (. .. ) ?i Comunele (... ), constituind lmpreuna reprezentarea deplina a natiunii (.. .) declara mai lntai (... ) pentru a-?i asigura vechile lor drepturi ?i libertati: 1. pretinsa putere a autoritatii regale de a suspenda legile sau executarea lor, fara consimtamantul Parlamentului, este ilegala. 2. Ca pretinsa putere a autoritatii regale de a acorda dispense de Ia lege sau de Ia executarea lor, a?a cum pe nedrept s-a facut In trecut, este ilega la. (... ) 4. Ca o contributie baneasca pentru coroana sau In folosul ei, sub pretext de prerogativa [ regala], fara consimtamantul Parlamentului (... ), este ilegala. (... ) 6. Ca ridicarea ?i lntretinerea unei armate In regat, In timp de pace, tara consimtamantul Parlamentului, este contrara legii. (.. .) 9. Ca libertatea cuvantu lui, precum ?i dezbaterile ?i procedurile In sanul Parlamentu lui nu pot fi limitate sau puse In discutie In fata nici unei curti [de justitie] sau a altui for, In afara de lnsu?i Parlamentul. (... ) (Declaratia drepturilor, 1689)

ca

Concluzii ................................................................ . • • • • • •

In Anglia secolului al XVII-Iea, regele are puteri limitate. Parlamentul detine puterea legislativa ?i controleaza viata politica . Guvernul detine puterea executiva, este numit de rege ?i controlat de Parlament. Se constituie partidele politice. Dreptul de vot cenzitar permite participarea cetatenilor Ia viata politica. Presa contribuie Ia formarea opiniei publice. t.: . . ,.: -·,f(;<, ~

ASTAZI: In Ang lia·-·~nqioneaza mecanismele, perfectibile, ale unui sistem politic viabil.

e

••

I

REGE

- domne~te conform Constitutiei

- legifereaza -

stabi l e~te

impozite

- nume~te demnitari de rang lnalt

r

'

• Votata In februarie 1689, Declaratia drepturilor pune bazele monarhiei parlamentare engleze. Cite?te textul ?i raspunde Ia urmatoarele lntrebari: 1. Care sunt atributiile regelui 7 2. Care sunt atributiile Parlamentului? 3. De ce a fost mentinuta monarhia In Ang lia? 4. Ce drepturi cetatene?ti ar trebui sa fie prevazute In document pentru ca Parlamentul sa fie In mod real o reprezentare deplina a natiunii?

1 ·----~

MONARHIA CONSTITUTIONALA

:•

Exerc1t11 ................................................................... I

Wilhelm de Orania a devenit regele Angliei sub numele de Wilhelm al Ill-lea (1689-1702)

.

.

Autoevaluare .................. . • Am lnteles ce lnseamna Revolutia glorioasa. • ?tiu care sunt trasaturile monarhiei constitutionale. • Am lnteles cum a devenit Anglia o putere economica mondiala.

Epoca luminilor

NOI PRINCIPII SI VA LORI IN SOCIETATE I

Filosofii schimba lumea ... PROBLEMELE FUNDAMENTALE ALE SOCIETATII EUROPENE, referitoare Ia sistemul politic, ordinea sociala ?i economica, cred iflta sunt puse In discutie Inca din secolul al XVI I-lea, iar critica societatii In numele ratiunii se afirma plenar In secolul al XVII I-lea, sub numele de 1/uminism. Filosofii se angajeaza In viata publica, contesta valorile Vechiului regim ?i l?i propun sa lumineze tenebre/e ignorantei ?i sa ca/auzeasca drumul spre fericire ?i progres a/ umanitafii. llu mini?tii francezi sunt cei mai cunoscuti reprezentanti ai acestei mi?cari intelectuale. lntemeiata pe rationalismul lui Descartes ?i Spinoza, pe gandirea lui John Locke, filosofia luminilor cuprinde lntreaga Europa ?i ofera o viziune nuantata In funqie de optiunea personala a marilor ganditori, precum ?i In funqie de specificul istoric al fiecarei natiuni. Ca racteristica ei este critica sistematica a realitatilor epocii. Existenta lui Dumnezeu, creator ?i organizator al Universului, fara a interveni In evolutia lumii, este sustinuta cu putine exceptii . ILUMINI ~TII SUSTIN PUTEREA RATIUNII, accepta adevarul verificat prin observatie ?i experiment, denuntand ignoranta ?i intoleranta. Forma de guvernare propusa este monarhia limitata, guvernare rationala care asigura progresul ?i prosperitatea societatii. Roussea u prefera republica democratica ?i egalitatea sociala, In timp ce Montesquieu, prin apararea proprietatii, sustine egalitatea civila. Agricu ltura este considerata fundamentul prosperitatii, iar me?te?ugurile ?i comertul se dezvolta conform legii cererii ?i ofertei, fara interventia statu lui. Munca, sub toate formele ei, este singura sursa a bogatiei. Filosofii nu accepta politica agresiva ?i critica cuceririle coloniale, dar expansi unea europeana continua, iar comertu l cu sclavi cunoa?te apogeul ln secolul al XVII I-lea. Femeile din lnalta societate sunt implicate In viata culturala ?i participa Ia dezvoltarea ?tiintelor. Filosofii l?i propun sa schimbe lumea, a?ezand-o pe principii noi: dreptul natural contesta dreptul divin, egalitatea ?i libertatea se opun sistemu lui de privilegii, separa rea puterilor In stat, suveranitatea poporului ?i contractu I social combat absolutismului. I

Un cabinet de fizicii tn epoca luminilor: cuno~terea prin observa{ie ~i experiment

Dictionar.......................... . I

Epoca luminilor - denumirea data secolului al XVIII-Iea, In care scrierile filosofilor ilumini?ti, In ca re apar principii precum libertatea personala, egalitatea, dreptul Ia fericire, contractu! social sau separarea puterilor In stat, au influentat politica unor monarhi ?i au creat fundamentele statelor mod erne. Rene Descartes (1596-1650) - filosof ?i savant francez, lntemeietor al rationalismului modern, conform caruia criteriul adevarului se afla In ratiune; scrieri importante: Discurs asupra metodei (1637) ?i Meditatiile (1641 ). .. u; Baruch Spinoza (163Zi1677) - filosof olandez, care acorda ~~ii un rol fundamental In procesul cuncmsterii realitatii; scriere importanta: Etica (1~677). · John Locke (1632-1704) - filosof englez, ca re considera ca Ia baza actului de cunoa?tere stau simturile ?i credinta; scriere importanta: Eseu asupra inte/ectului uman (1690). Denis Diderot (1713-1784)- filosof francez, coordonator al pregatirii ?i redactarii Encic/opediei; scrieri importante: Meditatii filosofice (17 46), Scrisori despre orbi in folosul ce/or care vJd (1749) ?i Ref/ectii despre interpretarea naturii (1754).

8

Oamenii, societatea ~i lumea ideilor

Paris: salonul doamnei _Geoffrin, frecventat de aristocrafie,

arti~ti ~i

scriitori

EPOCA MODER NA ........................................... , ........ .

,_

~ Cronologie

IDEILE ILUMINISTE SE RASPAND ESC In academii, societt=iti ?tiintifice ?i literare, cluburi, loji masonice. Textele ?i autorii circula, iar Ia nivel european se form eaza o elita intelectua la foarte influenta. Presa, bro?urile ?i pamfletele raspandesc In mase noile idei, In timp ce rolul fundamental In cunoa?terea ideilor iluministe II capata Encic!opedia, lucrare laborioasa Ia care contribuie peste 150 de autori ?i care cuprinde 24 volume de texte ?i 11 volume de plan?e. Denis Diderot coordoneaza vasta activitate de redactare a lucrarii; primul volum apare In anul1751 ?i constituie o sinteza a cuno?tintelor dobandite de omenire ?i o critica ferma a institutiilor politice ale vrem ii, o contestare a pretentiilor Bisericii romano-catolice de a detine monopolul cunoa?teri i. Encic/opedia este un manifest ?i un simbol allluminismu lui . ILUMINI SMUL ESTE UN MOMENT DE REFERINTA In evolutia gandirii politice; contestand structurile Vechiului regim ?i fundamentand principiile unei noi societati, lntemeiate pe libertate naturala ?i ega litate juridica, propunand un sistem de guvernare rational. lluminismu l este un adeva rat seism In con?tiinta politica europeana, iar primele exemple concrete ale noilor idei su nt Constitutia americana ?i documentele Revolutiei fran ceze.

1689-1755: Charles de Secondat, baron de Montesquieu, filosof fran'cez; scrieri importante: Scrisori persane (1721) ~i Spiritul/egilor (1748). 1712-1778: Jean-Jacques Rousseau, filosof francez; scrieri importante: Discurs despre ?tiinte ?i arte (1750), Contractu/ socia/(1762) ~i fmi/(1762). 1751: apare primul volum a! Encic/opediei. 1776: Dec/aratia de independenta a SUA (4 iulie). 1787: Constitutia SUA. 1789: Dec/aratia drepturilor omului ?i ale ceta,teanului (Franta). 1791: Constitu,tia franceza.

,Libertatea consta In puterea pe care o are orice fiinta inteligenta de a face ceea ce vrea, conform propriei determinari (. .. ) Libertatea politica a statului este statuata prin legi fundamentale (... ) Libertatea politica a cetateanului este acea lini?te a spiritului, pe care o da opinia ce o are fiecare referitor Ia siguranta sa; ~ i, pentru a avea aceasta siguranta, trebuie ca guvernamantul sa fie In a~a fel lncat un cetatean sa nu se teama de alt cetatean . Legile civile ~ i politice asigura aceasta libertate; ea triumfa, de asemenea, cand legile pen ale stabilesc pedeapsa In raport cu natura particulara a crimei." (Encic!opedia sau Diqionarul rational al ~tiinte l or, artelor ~i meseriilor)

ENCYCLOPED!E, II t;

DICTIONNAIBE HAISOi\NE

DES S C f EN C E S, DES ARTS ET DES METIERS, PAR 1./,\' 1:: SOC i i H .: JJE Cf."NS /Jf Ll:.' f TH.E .( ~In t :~••.!r' ,\ j•Jiol>c

i"' M. / J/ /J f H(Jf. o'..,, " ·.J.-r.oc K ~ ,· ,k ~r• .....T.o:t• ,V 1bH.,:·...,. l...rmrof!: r'n lic- , &q..- tl• l'u IIL;\IAI IO >U.ll(,lll·, i" ' ~~ /1 ,.,/1 .1/HfR T, & I'Audc,_:.C Roy.!c.S.,... ~om.u& I'""' • .!: -~~~ t.;r:cl:., , & J.. l, \u"H" 1 ~

.Xl..oo.!:n.

.

T...,.... n. 1t.,,. 1 1 r.....,. Jt-J. . ;../!11::. ~ .. d.l4...w"' .- J~,, ~ , ,..~·:,, ,

H o:~11 " .

T 0 M E P 1\ D l I E fl.

Concluzii ................................................................ . • lluminism ul contesta Vechiul regim. • Principiile fundamentale ale lluminismului sunt: dreptul natural, egalitatea, libertatea, contractu! social, separarea puterilor In stat, suveranitatea poporului. • lluminismu l real i zeQ,~~ o schim bare fundamentala In gandirea social-politica europeana. ..

~

..

ASTAZI: ldeile gen~roase ale lluminismului l~i pastreaza valabilitatea.

~1.

.tl'lC

••• Exerc1t11 , .................................................................. . • Realizeaza diferenta dintre libertatea absoluta ~i libertatea politica a cetateanului. • Care sunt limitele libertatii unui cetatean? • De ce nu poate exista In societate libertate absoluta7 • Cum ar arata o societate In care fiecare cetatean ar pretinde libertate absoluta7 • Ce faci tu pentru a respecta libertatea celorlalti 7 • Este respectullegii conform cu libertatea politica?

II <.: C l I.

.t/'f A0 11111() .\

CJ

r i: / YtLLiil

I'll

l.O !'.

Enciclopedia - pagina de garda

Autoevaluare .................. . ~t i u care sunt principiile fundamentale ale lluminismului. • Am lnteles imoortanta acestui curent ' ' ' de gandire In evolutia societatii .

•

Epoca luminilor

ABSOLUTISMUL LUMINAT Monarhul eficient. .. FILOSOFII SECOLULUI AL XVIII-LEA SI-AU PROPUS SA SCHIMBE SOCIETATEA. ' Ancorati In lumea ideilor, ei au influentat atitudinea si actiunea unor monarhi, care au pus In practica principiile iluministe. Conceptul de absolutism luminat, care define?te aceasta politica, apare ca un paradox, caci, asociat cu abuzul de putere, abso\utismul contrazice idei\e generoase ale filosofiei luminilor. Cu toate acestea, este o rea\itate a secolului al XVII I-lea ?i se distinge prin lntarirea autoritatii monarhului, politica de reforme limitate fata de viziunea iluminista, fara lnlaturarea structurilor social-economice, dar cu restrangerea puterii nobilimii ?i a cleru lui; aceasta politica a dus Ia modernizarea ?i consolidarea statu lui. Frederic a\ 11-lea In Prusia, Ecaterina a 11-a In Rusia, losif a\ \I-lea ?i Leopold al ii-lea In Austria lntretin corespondenta ?i acorda protectie filosofilor, recunoscand influenta acestora asupra actului de guvernare. Portugalia, Spania, Neapole, Toscana ?i Danemarca cunosc ?i e\e reforme simi lare. MONARHUL lSI PASTREAZA PUTEREA, caci, scrie Ecaterina a 11-a, suveranul I

Iosif alII-lea ~i Ecaterina a II-a 1. ,Conducatorul trebuie sa-?i repete adesea ca este un simplu om, asemenea celui din urma dintre supu?ii sai primul judecator, primul general, primul finantist, primul ministru. El nu este decat eel dintai dintre slujba?ii statului, obligat sa aqioneze cu lntelepciune ?i In mod dezinteresat, ca ?i cand ar trebui In orice clipa sa dea socoteala cetatenilor de felul In care administreaza treburile." (Frederic al ii-lea - Eseu despre

formele de guvernamant)

1740-1786: domnia lui Frederic al II-lea, regele Prusiei. 1762-1796: Ecaterina q,ll-a, lmparateasa . . s,i' Rus1e1. '··i·. · 1765-1790: domrffa.Jlti losif al 11-lea, lmparatul Austriei. ·~ ·.[ ·: · 1790-1792: Leopold..t al 11-lea, lmparatul Austriei.

. . D1ct1onar.......................... . I

Nakaz (instructiuni) - document elaborat In mai multe etape; cuprinde principiile care, dupa opinia lmparatesei, trebuie sa stea Ia baza legilor ruse?ti. Carta de privilegii - document intrat In vigoare In anul1785, cuprinzand statutul ?i privilegiile nobilimii ruse.

10 sJ-;.

,

,

..

Oamenii, societatea si lumea ideilor ._,..,:,~'""'"

•. •

'

.'::•:_. ,.,;

' 16 ... ~ ,_..;. •.' ' r-r\~M~~

I

I

I

'

este absolut nu exista alta autoritate decat cea care izvora?te din persoana lui. Datoria suveranului este sa-i protejeze pe cei saraci ?i umili. lnitiativa ?i decizia guvernarii apartin monarhului, care lnfiinteaza un corp eficient de functionari, atat Ia nivel central, cat ?i local. DOMENIUL JURIDIC cunoa?te ?i el transformari. Un sistem legislativ comun tuturor provinciilor prusace prevede egalitatea In fata legii, garanteaza drepturile civi le ?i dreptul de proprietate ?i protejeaza libertatea religioasa, confirmand drepturile ?i distinctiile sociale ale nobilimii. Codul penal a lui losif alii-lea prevede acelea?i pedepse pentru nobili, ca ?i pentru tarani. Ecaterina a 11-a a elaborat Nakaz-ul, instruqiuni care cuprind o sinteza a ideilor iluministe ?i In care se afirma ca toti cetatenii trebuie sa se supuna acelora?i legi. In anul 1785 lnsa, nobilimea prime?te o noua Carta de privilegii, caci este folositor pentru imperiu sa fie pastrate distinc,tiile nobilimii. lnconsecventa lntre principii ?i realitatea legislativa nu scade lnsa importanta progresului realizat de practica juridica, prin desfiintarea torturii sau prin unificarea legislatiei. EDUCATIA este un alt domeniu In care se remarca progresele: In Rusia ?i Austria se creeaza ?Coli de stat cu frecventa obligatorie, elevii saraci sunt ajutati cu manuale gratuite ?i, fapt neobi?nuit In epoca, se lnfiinteaza pentru prima data ?coli pentru fete sau, In Rusia, chiar ?coli mixte. In gimnaziile din Austria se acorda atentie disciplinelor practice. Frederic a\ 11-lea sprijina Academia prusaca, iar In Rusia se lntemeiaza, In anul 1763, primul Co\egiu de medicina si se fondeaza Academia de arte frumoase. 1\uministii afirmau rolul educatiei In ' ' ' eliberarea de ignoranta ?i superstitii, dar, In viziunea monarhi\or luminati, educatia maselor nu trebuia sa depa?easca anumite limite: este suficient ca

poporul sa i'nvete sa scrie ?i sa citeasca putin. Nu trebuie sa lnvete decat ceea ce este esen,tial pentru ei. De?i foarte instruita, Ecaterina a 11-a se opune educarii ?erbilor, care ar putea ajunge sa refuze sane mai dea ascultare. Politica In domeniul educatiei, In ciuda numeroaselor ei neajunsuri, ramane o mare realizare: biserica pierde controlu l asupra lnvatamantului, ?Coa\a intra In sfera de preocupari a statului, iar tineretul este crescut In spiritul loialitatii fata de monarh.

EPOCA MODERN.\ REDUCEREA PUTERII BISERICII, constant3 a politicii religioase a monarhilor luminati, se 1·ealizeaza prin scoaterea cenzurii ?i educatiei de sub controlul acestei institutii. losif alii-lea desfiinteaza manastiri, abole?te zeciuiala, In timp ce preotii devin functionari, sa lariati ai statului. Ecaterina a 11-a confirma exproprierea bunu rilor bisericii facuta de Petru al ii I-lea, cu acordarea lnsa de mari despagubiri. Toleranta religioasa apropie eel mai mult idealul il uminist de politica suvera nilor epocii. Astfel, lntr-o Rusie ortodoxa, Ecateri na confirma toleranta fata de protestanti ?i catolici, pentru ca losif sa-i declare pe protestanti ega li In fata legi i cu catolicii (1781 ). Edictul din anul 1782 se refera Ia evrei, iar Austria devine pri mul stat european car~ face un pas major pe ca lea emancipari i acestora. Prusia ?i Rusia fac ?i ele concesii evreilor ?i musu lmanilor. Toleranta rel igioasa este o forma de preveni re a dezordinilor In statele multinationale ?i un atri but al statului modern, care-i tra nsforma pe persecutati In cetateni utili. losif al II-lea folose?te banii obtinuti de Ia biserica pentru a crea un sistem de asistenta sociala, care, vreme de un secol, nu va avea egalln Eu ropa , monarhul asumandu-?i eficient misiunea de protector al celor defavorizati. DESF II NTAREA ~ER BI E I este o reforma ca re ar fi determinat schimbarea structurii sociale. Astfel, In termen i specifici filosofi ei luminilor, suveranii se pronunta lmpotriva dependentei personale. ?erbia este un lucru insuportabil ?i crud, contrar religiei cre?tine, spune Ecaterina a 11-a. losif al 11-lea este lnsa sing urul care, In anul 1781, emite decretul prin care ?erbi a este abolita In lntreg ime. Frederic al ii-lea protejeaza taranimea de abuzurile proprietarilor de pa mant, dar In Rusia, cu exceptia domeniilor coroa nei, conditia ?erbilor se lnrautate?te. Teama de rasturnari sociale, opozitia acerba a nobilimii explica ?Ovaiala ?i preca utiile din politica sociala. Nobilimea este considerata un grup socialloial, detine functii superioare ?i este subordonata monarhului. ABORDAREA PROBLEME LOR ECONOM ICE este diferita, In functie de rea litatile fiecarui stat: In Prusia este preferata politica merca ntilista, In timp ce In Rusia se opteaza pentru liberul-schimb. Me?te?uguril e ?i comertul sunt lncurajate, este fondata o banca de stat (In Prusia), se dezvolta flota comerciala (In Rusia). Este lncu rajata imigratia calificata (In Rusia ?i Prusia), prin acordarea de pa mant ?i scutiri de impozite, caci forta unui stat consta In numa rul supu?ilor acestuia. Fara a lndeplini integral idea lul filosofilor vremii, guvern aril e monarhilor luminati dovedesc capilotatea reformatoare a suveranilor implicati In progresul ?i consolidarea statul ~ i . Seismul politic reprezentat de Revolutia din Franta li sperie pe despotii luminati, care renunta Ia reforme.

Concluzii ................................................................ . • Absolutismu lluminat reprezinta o ideologie ?i o metoda de guvern are specifice secolului al XVIII-Iea. • Autoritatea monarhului se consolideaza. • Monarhul rea lizeaza reforme ce determina modernizarea statului. • Structurile social-politice nu se schimba.

ASTAZI: Ana liza unui sistem de guvernare este un exercitiu politic actua l.

Frederic all!-lea La Sans-Souci 2. , Nu aveti absolut nici un drept Ia initiativa . Toate problemele trebuie sa-mi fie raportate direct." (Frederic alii-lea - Ordin adresat mini?tri/or sal)

3. ,Legea cre?tina ne lnva ta sa aqionam pentru Binele Reciproc. Suveranul este absolut; astfel nu exista alta autoritate decat cea care izvora?te din persoana lui. Egalitatea cetatenilor consta In aceea ca ei toti trebuie sa se supuna acelora?i leg i." (Ecaterina a 11-a - Nakaz)

• •• Exerc1t11 ........................... . I

• Cite?te textele 1, 2 ?i 3. 1. Prezinta conceptia de guvernare a?a cum reiese aceasta din fieca re text. 2. Compa ra rezultatele acestei analize. 3. Formuleaza explicatii pentru contradictiile constatate.

Autoevaluare ................... ~tiu care sunt cei mai importanti monarhi luminati. • Pot sa fac o prezentare a principa lelor reform e. • Am Tnteles contrad iqiile acestei forme de guvernare.

•

Organizarea state lor mod erne

CONSTITUIREA STATELOR UNITE ALE AMERICII 0 natiune Iibera...

Partida de ceai de la Boston (16 decemb.rie 1773)

1607: colonia Jamestown devine prima a?ezare permanenta a englezilor pe continentul nord-american. 1770: masacrul de Ia Boston (ciocniri lntre populatie ?i armata engleza). 1775-1783: razboiul de indepen<.Jenta. 1777: victoria americanilor Ia Saratoga. 1781: victoria americanilor Ia Yorktown. 1789: George Washington este ales pre?edinte al SUA.

D.ICt•' IOnar ....... -... ·.·J· :••••••••••••••••• Metropola - stat mdd.W"fi-, care stapane?te colonii.

. ,. . Boicot- lntreruperea t~latiilor (vanzarea ?i cumpararea de bunuri etc.) cu un stat, In semn de protest fata de anumite aqiuni ale acestuia. Partida de ceai de Ia Boston - incident provocat Ia 16 decembrie 1773 de un grup de coloni?ti, care arunca In mare lncarcatura de ceai a unor vase engleze ancorate In portul Boston . Autoritatile riposteaza prin legile represive ?i prin Quebec Act, american ii convoaca Congresul de Ia Philadelphia.

12

.

Statui ~i politica -

La jumatatea secolului al XVII I-lea, pe coasta estica a Americii de Nord, lntre Oceanul Atlantic ?i Muntii Alleghany, Anglia stapanea 13 colonii . Relatiile lntre aceste teritorii erau nesemnificative In raport cu legaturile fiecaruia dintre ele cu metropo/a. DEZVOLTAREA ECONOMICA A COLONIILOR ENGLEZE este diferita : In sud, folosind munca sclavilor negri, este practicata agricultura In sistemul marilor plantati i, iar solicitarea acestei produqii de catre metropola explica ata?amentul proprietarilor fata de Anglia; In coloniile din zona centra la ?i de nord, se.dezvolta agricultura cerea liera, In sistemul fermelor, ?i manufacturile. Productia, aflata In continua cre?tere, este comercializata prin marile porturi.· Coloniile ajung sa rivalizeze cu metropola, iar negustorii, proprietarii manufacturilor ?i fermierii nu mai accepta subordonarea propriilor interese fata de metropola. Mai mult, masurile restrictive impuse de Ang lia dupa 1763 declan?eaza opozitia fati?a a coloni?tilor: de Ia refuzul de a accepta taxe Ia revolutie. In anul 1763, Anglia interzice colon izarea dincolo de Muntii Alleghany, dar, pentru coloni?ti, pamanturile din vest reprezentau tocmai solutia Ia problemele lor economice ?i socia le. lntroduse In an ul urmator, legea venitului american ?i legea zaharului determina reaqia catorva state din nord, care l?i propun organizarea unui protest comun, boicotand comertul cu Anglia. Legea timbrului, impozit indirect instituit In anul 1765, determina convoca rea Ia New York a primului Congres panamerican. Aici reprezentantii coloni?tilor se pronunta lmpotriva noii taxe, dar prezinta ?i principiile de drept pe care l?i lntemeiaza protestul; In felul acesta, problema taxelor devine una politica. Guvernul englez abroga legea, dar, inflexibilla tumultul din colonii, declara ca Anglia are dreptul sa adopte legi privind coloniile ?i introduce noi taxe de import In 1766. Situatia se deterioreaza: pentru salvarea ei, guvernul de Ia Londra pastreaza numai o taxa simbolica, pe ceai. Nesemnificativa financiar, aceasta este lnsa considerata de americani o lncalcare a drepturilor lor, ceea ce da na?tere Ia incidente sangeroase - Partida de ceai de Ia Boston. Congresul continenta l de Ia Philadelphia, ferm In privinta drepturilor americanilor, ofera totu?i posibilitatea concilierii cu metropola (5 septembrie-26 octombrie 1774). RAZBOIUL DE INDEPENDENT, A se declanseaza In anul 1775, caci, intransigent, regele Angliei George al Ill-lea trimite trupe In colonii, iar In America se organizeaza deta?amente de voluntari; George Washington prime?te comanda armatei. In acest timp, cauza insurgentilor este sustinuta ?i de statele europene rivale Angliei (Franta, Spania ?i Olanda). La 4 iulie 1776, Congresul de Ia Philadelphia proclama independenta SUA. Redactat In principal de Thomas Jefferson, documentul are Ia baza cele mai avansate idei politice ale secolului. In anul 1782, Parlamentul englez solicita lncheierea conflictului, iar Ia 3 septembrie 1783, prin Tratatul de pace de Ia Paris, Anglia recunoa?te independenta SUA. Cu toate acestea, tanarul stat se confrunta cu o serie de dificultati: inflatie, specula, chiar rascoale.

.

EPOCA MODERN A

······················································· CONSTITUTIA adoptata Ia 17 septembrie 1787 a pus bazele stabilitatii Coloniile britanice din America de Nord r--- - . ?i Razboiul pentru independenta politico-sociale a nou lui stat lntemeiata pe prin cipiile iluministe, aceasta ~----~~~------~--~--~ prevedea sepa rarea puterilor In stat: puterea executiva apartine pre~edinte lui , ales pentru un mandat de patru ani, tot el nume~te ~ i guvernul; puterea /egislativa este detinuta de un Parlament bicameral (Camera Reprezentantilor- deputati a l e~i proportional cu numarullocuitorilor din fiecare stat - ~i Senatul- cate doi reprezentanti din fiecare stat); organul central al puterii juridice este reprezentat de Curtea Suprema de Justitie. Fiecare stat are identitate politica, In timp ce autoritatile federale au competente financiare, militare ~ i de politica extern a. Drepturile ~i libertatile ce'tatene~ti sunt cuprinse In cele zece amendamente votate In anul 1789 (Dec/ara.tia drepturilor americane): sclavia nu este desfiintata, fiecare stat urmand sa adopte In aceasta problema o legislatie proprie; dintr-un numar de aproape 3 milioane de locuitori doar 120 000 au drept de vot. lntegrarea In federatie a fiecarui stat presupune In sine dificultati, se mentin rivalitati ~i tendinte separatiste. Cu toate limitele ei, Constitutia americana este considerata un adevarat triumf al principii/or iluministe ~i are ecou internationa l lntr-o perioada In care, In Europa, dominau regimurile absolutiste. Republica federala creata se va extinde teritoriallntre Atlantic ~ i Pacific, iar evolutia va fi marcata de problema sclaviei neg rilor ~i a intolerantei fata de 6. New Jersey populatia indigena. Totodata, catre SUA se lndreapta europenii nemultumiti. La 7. Pennsylvania 8. Delaware sfar~itul secolu lui al XIX-Iea statu i american este o putere economica mondiala. ,/. Membrii acestu i congres, sincer devotati persoanei Majestatii Sale ?i Guvernului sau (... ) considera ca o datorie (... ) sa faca urmatoarea expunere a smeritei lor pareri cu privire Ia cele mai esentiale drepturi ale coloni~tilor (... ) II. Su pu ~ ii Majestatii Sale In aceste colonii sunt lndreptatiti Ia toate drepturile ~i libertatile proprii supu~ il or sai naturali, nascuti In Regatul Marii Britanii. Ill. Tine de esenta indivizibila a libertatii poporului ~ i a dreptului de netagaduit al englezilor de a nu fi impuse asupra lor taxe fara propriullor consimtamant (... ) VI. Toate subsidiile In favoarea Coroanei fiind daruri liber consimtite din partea cetatenilor (... ) este incompatibil cu principiile ~i spiritul constitutiei britanice ca cetatenii Marii Britanii sa acorde Majestatii Sale ceea ce este proprietatea coloni~tilor."

,,,·

..

·>'r t,'i'~

D

Teritoriul celor 13 colonii

e Victorii americane r----'

D

Aile teritorii

• Victorii britanice

_. Direc!ia de inaintare a fo~elor britanice _. Direc!ia de inaintare a fo~e lor americane _. Direc!ia de inaintare a fo~elor franceze aliate cu americanii

(Hotarari!e Congresului Legii timbrului, 1765)

;

Cone IUZII ...... ."~ r-.~ ························································ • La jumatatea secolului al XV/11-Iea, coloniile engleze de pe coasta de est a Atlanticului ajung Ia o dezvoltare de sine statatoare, concurand metropola. • La 4 iulie 1776, coloniile engleze din America de Nord l~i proclama independenta. • Anglia recunoa ~te noul stat prin Tratatul de pace de Ia Paris, semnat Ia 3 septembrie 1783. • Adoptata Ia 17 septembrie 1787, Constitutia americana este lntemeiata pe principii iluministe, fara sa aboleasca lnsa sclavia .

AST Azl: Pozitia ocupata de SUA astazi, Ia nivel mondial, face necesara cunoa~terea

Go/ful Mexic

9. Maryland 10. Virginia 11. Carolina de Nord 12. Carolina de Sud ...~ 13. Georgia

lnceputurilor acestui stat.

• ldentifica In fiecare articol al textului argumentele formulate de delegatii Ia Congres. Remarca felulln care este construit logic documentul.

• ?tiu care sunt cauzele care au declan~at conflictul dintre Anglia ~i coloniile sale din America de Nord. • Pot sa prezint evolutia relatiilor dintre metropola ~i colonii. • ?tiu care sunt documentele importante legate de constituirea SUA.

Statui ~i politica

. . .· ~ 3 ~

. ·,-:, \'.

.· '

-'

.

.

Organizarea statelor mod erne "'

REVOLUTIA FRANCEZA ' Nafiunea suverana...

Locuitorii Parisului iau cu asalt Bastilia (14 iulie 1789)

. . Dtct1onar ........................... I

Stari socia/e - In Evul Mediu, categorii sociale: starea lntai (clerul), starea a doua (nobilimea); starea a treia (taranimea, muncitorii urbani, burg(lfzia). Adunarea Starilor GpJo/}1/e- institutie specifica Evului Mediu; a mai fast consultata dupa anul 1614~ beputatii sunt organizati ?i voteaza In cadrul fiecarei stari. Comitetul Salvarii Pub/ice - organ executiv (constituit din 9-14 membri, ale?i lunar), subordonat Conventiei. Comitetul Sigurantei Generate- se ocupa de securitatea statului (urmarirea suspectilor ?i trimiterea lor In fata Tribunalului Revolutionar); subordonat Conventiei. Tribunalul Revolufionar - instanta lnfiintata In martie 1793, cu scopul de a-i judeca pe suspeqii contrarevolutionari. ~.

f .

'®

14 .-

Statui ~i politica

'Sfar~itul secolului al XVI II-Iea anunta In Franta criza Vechiului regim. llumini?tii evidentiaza absurditatea structurii absolutiste, concretizata In existenta starilor sociale; protejandu-?i privilegiatii (clerul ?i nobilimea), refuza sa acorde drepturi natiunii franceze, lmpiedicand de fapt progresul general al tarii. Nemultumirile se lndreapta spre curtea regala, incapabila sa gaseasca solutia unei guvernari care sa aduca stabilitate politica, dreptate sociala ?i prosperitate. E?ecul unor reforme succesive agraveaza dezechilibrul financiar. REGELE LUDOVIC AL XVI-LEA convoaca Adunarea Starilor Generate (5 mai 1789). Reprezentantii starii a treia prezinta un program de reforme (constitutie, limitarea puterii regale, desfiintarea privilegiilor, drepturi ?i libertati cetatene?ti, solutionarea problemei agrare). In fata refuzului regelui de a accepta revendicarile, starea a treia se declara Adunare Nationala (17 iunie), apoi Adunare Nationala Constituanta (9 iulie). Teama de a-?i pierde puterea explica intentia regelui de a folosi armata lmpotriva deputatilor. Populatia Parisului iese In strada pentru a-?i apara reprezentantii ?i idealurile, iar asaltul asupra Bastiliei devine simbolul victoriei asupra absolutismului ?i marcheaza trecerea revolutiei lntr-o etapa violenta, In cursu ! careia taranii ataca re?ed intele seniorilor ?i l?i Impart pamanturile. In acest timp, prin intermediul cluburilor ?i al presei, starea de spirit revolutionara cuprinde lntreaga tara. ADUNAREA NATIONALA CONSTITUANTA consacra juridic, prin activitatea legislativa depusa, noile realitati: este decretata abolirea privilegiilor feudale (4 august) ?i adoptata Dec/arajia drepturilor omului ?i ale cetateanului (26 august). lntemeiat pe principii iluministe, documentul rastoarna valorile celei .mai importante monarhii europene, cunoscand un ecou neegalat de Dec/aratia drepturilor (1689) sau Dec/arajia de independenta (1776). Adunarea Nationala Constituanta secu larizeaza domeniile bisericii, reformeaza justitia, administratia ?i armata: biserica este supusa noului stat, sunt sprijinite industria ?i comertul, iar Legea Le Chapelier interzice reconstituirea organizatiilor de breasla ?i grevele. In anul 1791, este adoptata Constitujia, lege fundamentala care, lntemeiata Ia randul ei pe principii iluministe, limita puterea monarhiei. Franta ?i-ar fi putut gasi stabilitatea acum, cand, prin Constitutie, devenisera statornicite noile raporturi politice ?i sociale, dar, sperand lntr-un ajutor extern pentru a-?i recapata autoritatea, regele declara razboi Austriei (20 aprilie 1792). Armata franceza este nepregatita pentru confruntare, iar trupele austriece ?i prusace obtin victorii. REPUBLICA este proclamata Ia 21 septembrie 1792, In urma arestarii regelui (10 august 1792) ?i a alegerii prin vot universal a Conventiei. Pe front se obtin victorii. In cadru l Conventiei, cei 760 de deputati se grupeaza, In principal, pe doua directii politice: moderatii (girondinii) ?i radicalii (iacobif)ii). Problemele aflate In divergenta sunt: metodele de guvernare, continua rea razboiului ?i atitudinea fata de rege. Se creeaza noi organe revolutionare - Comitetu/ Salvarii Pub/ice, Comitetul Siguranfei Generate, Tribunalul Revolufionar -, iar comisarii Conventiei sunt trimi?i In departamente ?i In armata cu puteri nelimitate. Judecarea ?i executarea regelui nu atenueaza disensiunile. Nemultumita de

EPOCAMODERNA

1

guvernarea girondinilor, pe care li suspecteaza de tradare, populatia Pari sului se revolta. lnsureqia de Ia 31 ma1-2 iunie 1793 li aduce pe iacobini Ia putere. CONVENT/A IACOB INA ramane In istorie prin masu rile exceptionale adoptate In toate domeniile ?i prin impunerea terorii ca metoda de guvernare. Robespierre, liderul iacobinilor, domina ComitetLil Salvarii Publice. In iunie 1793, este adoptata Constitu,tia anului I, care prevede votul universal, ?i o noua Declara,tie a drepturilor omului. Trupele franceze repurteaza succese pe front, Ia sfar?itul anului 1793 armatele straine fiind respinse dincolo de hotare, dar masurile exceptionale ?i excesele lndeparteaza o parte a poporului de guvernarea iacobina . Opozitia profita ?i, Ia 9 thermidor (27 iulie 1794), iacobinii sunt lnlaturati' de Ia conducerea' Conventiei, conducatorii lor condamnati' Ia moarte ' ?i ghilotinati. THERM/DOR/EN/1 PRE/AU PUTEREA. Aceasta grupare moderata conduce Franta pana In octombrie 1795, cand este adoptata Constitu,tia anului Ill, care acorda puterea executiva unui Consiliu de cinci directori ?i introduce votul cenzitar. Criza financiara, instabilitatea politica, saracirea populatiei ?i lmbogatirea profitorilor de razboi reclama lnsa o noua organizare a puterii, iar aceasta va fi impusa de generalul Bonaparte. ,/. Oamenii se nasc ?i raman liberi ?i egali In drepturi, deosebirile sociale nu pot fi bazate decat pe utilitate publica. II. Scopul oricarei asociatii politice este conservarea drepturilor naturale ?i imprescriptibile ale omului; aceste drepturi sunt libertatea, proprietatea ?i rezistenta Ia opresiune. Ill. Natiunea este sursa esentiala a principiului oricarei suveranitati; nici o grupare, nici un individ nu pot exercita vreo autoritate care sa nu emane de Ia ea. (... )VI. Legea este expresia vointei generale; toti cetatenii au dreptul sa contribuie, personal sau prin reprezentantii lor, Ia alcatuirea ei; ea trebuie sa fie aceea?i pentru toti, fie ca apara sau pedepse?te. Toti cetatenii fiind egali In fata legii (... )XI. Comunicarea Iibera a gandurilor ?i a opiniilor lor este unul din drepturile cele mai de pret ale omului (... ) XV. Societatea are dreptul sa ceara socoteala oricarui functionar public pentru modulln care l?i lndepline?te funqia." (Dec/ara,tia drepturilor omului ?i ale ceta,teanului, 26 august 1789)

.. .·· Cone IUZII .........·::_ ~ ·~ .. .... ..... ...... .......... ......... ......... ......... . ~

. ;,_c

• La sfar?itul secolului~i XV/11-Iea, In Franta se declan?eaza criza Vechiului regim . Regele convoaca A~u-narea Starilor Generale, iar deputatii starii a treia se declara Adunare Nationala Constituanta, legiferand edificarea unei noi societati. • La 21 septembrie 1792, este proclamata Republica, condusa de Conventia Nationala. • In perioada iunie 1793-iulie 1794, gruparea radicala a iacobinilor conduce Conventia . Caracterizata de masuri exceptionale ?i teroare, guvernarea iacobina este lnsa aceea care contribuie Ia salvarea tarii de pericolul extern. • In anul 1795 intra In vigoare o noua Constitu,tie, care prevede desfiintarea privilegiilor, libertatea individuala ?i o guvernare reprezentativa. AST Azl: Sistemele politice contemporane se lntemeiaza pe principiile Revolutiei franceze.

Declara{ia drepturilor omului ~i ale cetti{eanului (26 august 1789)

1789: convocarea Adunarii Starilor Generale (5 mai); _locuitorii Parisului iau cu asalt. Bastilia' (14 iulie ). · . 1793: Ludovic al XVI-Iea este executat (21 ianuarie ). 2 iunie 1793-27 iulie 1794: guvernarea iacobina. 27 iulie (9 thermidor) 1794-26 octombrie 1795: guvernarea Conventiei thermidonene. 1795: instituirea Directoratului (26 oct.).

••• E"~r<:1t11 ........................... . I

• ldentifica idei le esentiale din textul Dec/ara,tiei drepturilor omului ?i ale ceta,teanului. Care dintre aceste idei este actuala lntr-un sistem politic modern 7 • Campara continutul Dec/ara.tiei drepturilor omului ?i ale ceta.teanului cu eel al Declara,tiei drepturilor, data In Anglia, In anul 1689.

Autoevaluare .................. . . . ;

• Stiu care sunt cauzele Revolutiei franceze. • Pot sa prezint principalele momente ale perioadei 1789-1795. • Am lnteles amploarea schimbarilor ad use de Revolutia frimceza sistemului politic ?i In mentalitatea oamenilor. I

'

.

.

Statui ~i politica '

!

~

-

.

,..

\

.' · .1 .., ... :; 15.'·} :._. ~ :

•· .:· .. d.·.·''

l'>;o\~:c:;.:~>~~-,.~....

iL·· ...

f

Organizarea statelor moderne "'

FRANTA NAPOLEONIANA f

Tmparatul Revolutiei...

Bonaparte prim consul (tablou de J. Gros)

. . D1ct1onar.......................... . I

Maria-Luiza de Habsburg (1791-184 7) fiica lui Francisc al ii-lea, lmparatul Austriei; sotia lui Napoleon ?i lmparateasa Frantei (181 0-1814). lnamovibil - care nu poate fi lnlocuit sau destituit din functie. Constitutia civila a clerului - promulgata In august 1790, declara clerul francez independent de Sfantul Scaun; biserica este subordonata statu lui. Joseph Fouche - duce'~B:e Otrante (17591820), ministrul Poliyiel ·if.i timpul Directoratului, Consulatului, lnweriului ?i al Restauratiei . c;.

Codul civilallui Napoleon

16

Statui ~i politica ....

.

PRELUAREA PUTERII PO LITI CE de catre Napoleon Bonaparte are loc prin lovitura de stat din 9-10 noiembrie (18-19 brumar 1799). Directoratul, puterea executiva a Republicii, este dizolvat. In luna decembrie, o noua lege fundamentala, Constitujia anului VIII, li acorda primului consul Napoleon Bonaparte puteri largite - dreptul de numire a funqionarilor (raspunzatori numai In fata primului consul), initiativa legislativa, comanda suprema a armatei ?i atributii de politica externa -, ceilalti doi consu li pastrand doar un vot consultativ. Puterea legislativa este detinuta de patru adunari: Consiliul de stat, Tri bunatul, Corpul legiuitor ?i Senatu l. Primul consu l poate simplifica procedura legislativa complicata , prin trimiterea proiectului de lege direct Ia Senat. Dreptul de vot este universal, dar indirect. Printr-un regim de mana forte, Bonaparte parea ca salveaza republica ?i reinstaleaza ordinea In Franta.ln anul1802, un plebiscit li consu lta pe francezi In privinta atribuirii lui Napoleon Bonaparte a titlului de consul pe viata ?i a dreptului de a-?i desemna urma?ul; este pasul facut de Ia republica catre monarhie. In anul1804, un nou plebiscit II consacra pe Napoleon Bonaparte lmparat. Ceremonia instalarii are loc Ia 2 decembrie 1804, cand, In prezenta papei Pius al VII-lea, Napoleon se lncoroneaza ellnsu?i, gest ca re arata lumii ca, dupa ce entuziasmase o natiune ?i lngenunchease aproape un continent, soldatu! devenit generall?i ofera puterea suverana. Prin casatoria din anul 181 0, cu Maria-Luiza, el impune Frantei o noua dinastie, In locul celei de Bourbon. GUVERNAREA NAPOLEONIANA pune bazele institutionale ale societatii franceze ie?ite din revolutie. Codul civil consacra desfiintarea privilegiilor, ega litatea In fata legii, libertatea individuala, dreptul de proprietate, dar ?i inferioritatea juridica a femeii. Este totu?i asigurata libertatea economica, principiu fundamental al societatii burgheze. Napoleon lnsu?i considera Codul civil drept cea mai mare realizare a vietii sa le. Legea a reprezentat o mo?tenire durabila, ce a oferit Frantei unitatea jurid ica ?i libertatea de care avea nevoie pentru a se descatu?a de Vechiul regim. Europa secolu lui al XIX-Iea are In Codul Napoleon un model de referinta. Codul comercial ?i eel penal completau reforma legislativa. Organizarea administrativa relizata de Revolutie este integrata principiilor de guvernare napoleoniene: departamentele sunt conduse de prefecti numiti, care controleaza lntreaga putere locala. Se realizeaza o administratie centra lizata ?i eficienta . Organiza rea justitiei urmeaza acelea?i principii: judecatorii, numiti, sunt inamovibili. Disensiunile religioase declan?ate de revolutie sunt stinse prin Constitutia civila a clerului, iar In iulie 1801 se lncheie Concordatul cu papa Pius al VII-lea: catolicismul este recunoscut ca religie a majoritatii poporului francez ?i nu ca religie de stat, este autorizata practicarea Iibera a cultului, iar clerul depune juramant de fid elitate fata de stat. Intransigent cu iacobinii, tolerant lnsa cu regali?tii, Napoleon permite, dupa anul 1802, revenirea acestora In tara , acceptati In urma unui juramant de credinta fata de noul regim, astfellncat vechea ?i noua nobilime se lntalnesc Ia curtea imperiala ?i restaureaza eticheta din vremea Bourbonilor. Edificiul napoleonian se afla sub supravegherea stricta a politiei, organizata eficient de Fouche, controland ?i reprimand orice lncercare de opozitie.

EPOCA MODERNA ..................................................... Cenzura reduce drastic numat·ul pu blicatiilor, libertatea de exprima re devenind o amintire, iar presa lntred\ndu-se In glorificarea realiza rilor regimului . lnvatamantul este supus aceluia?i control sever: dupa anu l. 1802, se lntemeiaza licee care asigura educatia tineretului epocii imperia le. Universitatea creata In anul 1S08, a carei conducere este numita de lmparat, controleaza lnvatamantul francez. lnterventia statului In economie ?i subordonarea teritoriilor cucerite aduce Frantei ani de prosperitate (1803-1811 ), far a sa reu?easca totu?i anu larea decalajului fata de principalul concurent, Anglia, ?i asta In ciuda unui succes pe termen scurt obtinut prin Blocada continentala. Napoleon a continuat reformele lncepute In timpul revolutiei ?i, din acest punct de vedere, este un continuator al spiritului ei. · ISTORIA EUROPE! ANILOR 1792-1815 este marcata de un lung ?ir de razboaie, pornite de Ludovic al XVI-Iea pentru a-?i salva tronul ?i continuate de Napoleon pentru a-?i edifica puterea ?i legenda. De teama revolutiei, lngrozite apoi de Marea Armata, monarhiile europene se coalizeaza lmpotriva Frantei. Razboaiele contribuielnsa Ia raspandirea ideilor revolutionare, dar daca Ia lnceput francezii sunt lntampinati ca eliberatori, ulterior prezenta lor treze?te sentimentele nationale ale popoarelor cucerite. Napoleon l?i lncepe cariera militara lntr-o ?Coala a Vechiului regim. Apara interesele revolutiei Ia Toulon, In decembrie 1793.ln 1796, Napoleon prime?te din partea Directoratului comanda armatei din ltalia, lntr-o actiune de importanta secundara In ansamblul operatiilor militare. In fruntea unor trupe prost echipate, lipsite de entuziasm, el traverseaza Alpii pentru a-i lnfrunta pe austrieci In ltalia: obtine victorii remarcabile, Ia Lodi (10 mai 1796), Milano, Arcole, Rivoli (ianuarie 1797), lncalca neutralitatea unor state italiene (Parma, Modena, Toscana), lncheie pace cu Piemontul, Neapole ?i suveranul pontif, reu?ind sa dezmembreze Coalitia I. In anul 1797, lncheie pace cu lmperiul habsburgic, impunand acestuia cedarea malurilor Rinului, a posesiunilor din ltalia de nord ?i recunoa?terea republicilor nou create In ltalia. Spre indignarea patriotilor ita lieni, Venetia este lnsa cedata Austriei.

1. ,30. Cu atributia guvernarii sunt lncredintati trei consuli, numiti pe 10 ani ?i nereligibili (.. .) 41. Primul consul promulga legile; el nume?te ?i revoca dupa vointa sa pe membrii Consiliului de stat, pe mini?tri, ambasadori ?i alti agenti Tn strainatate, pe ofiterii de yscat ?i ai marinei, pe membrii administratiilor locale ?i pe comisarii guvern~_l~1~·tie pe langa tribunale. El nume?te pe toti judecatorii In cauze criminale)i ~~ precum ?i pe judecatorii de pace ?i de apel, fara a-i putea revoca. 42. In .ctJ~Ite acte de guvernamant, al doilea ?i al treilea consul au vot consultativ; ei ~emneaza registrul acestor acte pentru a se constata . prezenta lor ?i daca l?i consemneaza opiniile, dupa care decizia primului consul ramane suficienta (...) 52. Sub direqia consulilor, Consiliul de stat este lnsarcinat cu redactarea proiectelor de legi ?i a reglementarilor administratiei publi~e. (... )" · (Constitutia anului VIII, 13 decembrie 1799) ~

2. ,Consulii republicii doresc, cetatene ministru, sa aduceti Ia cuno?tinta antreprenorilor diferitelor teatre din Paris ca nici o lucrare dramatica nu poate fi pusa sau repusa In scena decat pe baza unei autorizatii eliberate de dumneavoastra (... ) Primul consular privi cu satisfaqie interzicerea cupletului adresat lui personal din vodevilul «Tabloul Sabinelor»." (Primul consul - Nota trimisa ministrului Lucien Bonaparte, 5 aprilie 1800)

fncoronarea lui Napoleon, 2 decembrie 1804 (tab lou de L. David)

1793: Napoleon Bonaparte prime?te comanda artileriei Ia asediul Toulonului (16 septembrie). 1796: Napoleon Bonaparte prime?te comanda armatei destinate a-i lnfrunta pe austrieci In ltalia (23 februarie); Tratat de pace franco-piemontez (5 · mai); Batalia de Ia Lodi (10 mai); Napoleon Bonaparte organizeaza, din teritoriile Modenei ?i posesiunile papale cucerite, Republica Cispadana (15 octombrie). 1797: Batalia de Ia Rivoli (14 ianuarie); Tratatul de pace de Ia Tolentino, cu papa Pius al VI-lea (19 februarie); Tratatul de pace de Ia Campoformio, franco-austriac (18 octombrie). 1798: formarea Coalitiei a 11-a (apriliedecembrie); Campania din Egipt (mai). 1799: lovitura de stat; Napoleon Bonaparte devine prim consul (9-1 0 noiembrie). 1800: Batalia de Ia Marengo (14 iunie). 1801: Tratatul de pace de Ia Luneville, franco-austriac (9 februarie). 1802: Tratatul de pace de Ia Amiens, franco-englez (27 martie).

Statui ~i politica

17

.--

Relatille internationaleIn secolul al XIX-Iea ..................................................... '

'

Napoleon Bonaparte la Arcole, 1796 (tablou de J. Gros)

. . D1cf1onar .......................... . , lta/ia- La sfarsitul secolului al XVII I-lea, cea mai mare parte a ltaliei de azi era stapanita de lmperiul habsburg(C:. Prin Pacea de Ia Utrecht (13 august~t-7 13), se instaleaza dominatia austriaca ;asupra state lor italiene: Milano, ducatal Mantovei, Regatul Neapolelui, Regatui Sardiniei (care este schimbata In anul1720 cu Sicilia) ?i asupra posesiunilor spaniole din Toscana. Egipt- din anul 1517, provincie a lmperiului otoman. Teritoriile poloneze- Polonia a fost lmpartita lntre Prusia, Austria ?i Rusia In anii 1772, 1793 (Austria nu participa Ia aceasta lmpartire) ?i 1795, astfellncat dispare ca stat de pe harta Europei. Alexandru 1- tarul Rusiei (1801-1825).

PERIOADA 1798-1799 II gase?te pe Napoleon In fruntea campaniei falimentare din Egipt, acolo unde, argument.3nd cu abilitate, l?i afirma respectul pentru religia ?i traditiile locurilor, dar obliga populatia Ia lntretinerea armatei ·fra~ceze. Rascoala izbucnita In Egipt ?i refuzul Turciei de a accepta prezenta straina ridica lmpotriva Frantei cea de-a 11-a Coalitie (1798). In tors Ia Paris, Napoleon preia puterea politica: primul consul porne?te mar?ul spre ltalia ?i se acopera de glorie Ia Marengo (14 iunie 1800), lncheie pace cu Austria In anul 1801, iar In anul urmator cu Anglia. Parea ca pe continent se a?ternuse lini?tea, dar pacea franco-engleza era iluzorie. Se formeaza Coalitia a 111-a. Napoleon intra In Viena, lnfrange coalitia austriaco-rusa Ia Austerlitz (2 decembrie 1805), iar Pacea de Ia Pressburg obliga Austria Ia despagubiri de razboi ?i Ia noi cedari teritoriale. In anul 1806, armata franceza ocupa Regatul Neapolelui ?i-1 insta leaza pe tronul acestuia pe Joseph Bonaparte, In timp ce guvernarea Republicii Batave (Oianda) este atribuita lui Louis, un alt frate allmparatului. Crearea Confederatiei Rinului (16 state germane) marcheaza sfar?itul Sfantului imperiu german. Coalitia a IV-a aduce armata franceza In confruntare directa cu Prusia, pe care o lnvinge. La 21 noiembrie 1806, aflat Ia Berlin, lmparatul decreteaza 8/ocada continentala, lncercand sa lngenuncheze economic Anglia, prin controlul strict al pietei europene. ln acest timp, continua lupta lmpotriva Rusiei, intrand In teritoriile poloneze, acolo unde este primit ca eliberator. lnfrangerea tarului duce Ia lncheierea Pacii de Ia Tilsit, In urma careia Prusia pierde jumatate din teritorii, In tinuturile poloneze se creeaza Marele Ducat al Var?oviei; teritoriile prusace de Ia vest de Elba formeaza Regatul Westfaliei (atribuit lui Jerome Bonaparte). Tarul Alexandru I recunoa?te modificarile teritoriale survenite ?i adera Ia blocada. Provocarea lansata lnsa de blocada tine Franta pe picior de razboi: Portugalia, Statui papal ?i Spania sunt ocupate. Rascoala spa niolilor lmpotriva ocupantilor ofera totu?i Europei exemplul. unei rezistente lnver?unate. Se formeaza Coalitia a V-a. Austria se lnarmeaza, dar, lnvinsa Ia Wagram (1809), trebuie sa accepte conditii umilitoare de pace. Provocat de nerespectarea blocadei de catre tarul Alexandru I, Napoleon porne?te campania din anul 1812 lmpotriva Rusiei: dupa o confruntare nedecisa, Ia Borodino, francezii intra In Moscova, dar Rusia, Inca nelnfranta, refuza sa trateze cu ocupantii. Retragerea Marii Armate se transforma lntr-un dezastru.

Batalia de la Marengo (14 iunie 1800)

EPOCA MODER. ·A

lmperiul francez (1 804-1815) Confedera(ia Rinului (state vasale lmperiului francez}

A

111111-1813

Rilzboi de gherilil impotriva trupelor franceze Teritorii dependente de lmperiul otoman

Ocea nu/ Atlanti c

Europa ~i lmperiul lui Napoleon (1804-1815) Cea de-a VI-a Coa litie II lnfrange pe lmparat Ia Leipzig (16-19 octombrie 1813), acesta abdica Ia 6 aprilie 1814 ~i este exilat pe insula Elba.

Concluzii ... -.............................................................. .

J

• Napoleon concentreaza lntreaga putere politica In mana sa . • Regimul napoleonian este lntemeiat pe cen zura ?i controlat de politie. • Se realizeaza reform e In domeniul legislativ (Codul civil, Codul penal, Codul comercia~, administrativ ~ i juridic, In lnvatamant ?i In economie. • Reformele consfintesc juridic transformarile intervenite In societatea franceza In timpul Revolutiei. • In perioada 1792-1815, Europa cunoa?te o succesiune de razboaie lncepute de Franta In timpul Bourbonilor ?i continuate sub Directorat ?i Consulat. • Dupa anul 1796, u8'"rol important In desfa?urarea razboaielor II capata Napoleon Bonapartet;·"'' • Harta Europei este medificata; iau na?tere state noi, puse sub proteqia Frantei. • Marile puteri se coall~eaza lmpotriva Frantei. •

• •

'

-

'

r

_,.._

•

IE"~rc:1t11·················· · ··········· · ······························ ··· · · · ~ ~ ' I

1800: infiintarea Bancii Fran!ei. · 1804: intra rea in vigoare 'a Codulvi civil; prodamarea lui' Napoleon Bonaparte ca imparat al francezilor (1~ mai); Consti~ · tutfa ,anufili XII (mai); incoronarea lui Napoleon I (2 decembrie). 1805: Coal~ia a 111-a (aprilie-august); Batalia de Ia Austerlitz (2 decembrie); Tratatu/ de pace de Ia Pressbur9, franco-austriac (26 decembrie). 1806: Coalitia a IV-a (iuiie); crearea Confederatiei Rinului (12 iulie); Batalii/e de Ia lena ~i Auerstedt (14 octombrie); Decretul Blocadei continentale (21 noiembrie). 1807: Tratatele de pace de Ia Tilsit, franco-rus ~i franco-prusac. 1809: Coal~ia a V-a (aprilie); Batalia de Ia Wagram (5-6 iulie); Tratatul de pace de Ia Viena (Schonbrunn), franco-austriac (14 octombrie). 1812: Coalitia a VI-a (februarie-iulie); Campania fmpotriva Rusiei (24 iunie); Batalia de Ia Borodino (7 septembrie). 1813: Batalia de Ia Leipzig (16-19 oct.). 1814: prima abdicare a lui Napoleon (6 aprilie). 1815: Cele 100 de zile: Napoleon reia conducerea Frantei (1 martie-22 iunie).

A

• Cite?te textul 1. Care sunt atributiile primului consul? Compara prevederile Constitutiei anului VIII cu principiile formulate In Declaratia drepturilor omului ~i ale cetateanului, articolele II, Ill, VI, XV. • Cite?te textul 2. Compara continutul acestei note oficiale, trimisa de primul consul ministrului, cu articolul XI din Declaratia drepturilor omului ~i ale cetateanului. • Realizand aceste comparatii, formuleaza concluzii privind caracterul regimului politic instaurat de Napoleon dupa anul1799.

• Stiu , care sunt reformele legislative realizate In timpul guvernarii napoleoniene. • Am lnteles relatia de continuitate cu realizarile Revolutiei. • ~tiu care sunt principalele campanii napoleoniene. • Pot sa explic semnificatia acestor razboaie pentru evolutia continentului european. Statui ~i politica

19

Relatiile in secolul a! XIX·lea . intemationale .

CONGRESUL DE LA VIENA 0 noua Europa... RESTAURATIA Bourbonilor este de scurta durata, caci aventura Corsicanului nu se terminase. Revenit In Franta, restaureaza imperiul, dar este lnvins Ia Waterloo de Coalitia a Vll-a (18 iunie 1815). La 22 iunie, abdica din nou ?i este trimis In exil pe insula Sfanta Elena. Harta continentului se modificase radical lntre timp: In anul 1811, Ia apogeul sau, lmperiul napoleon ian cuprindea 130 de departamente, o parte a statelor europene se aflau sub protectorat francez, In timp ce alte tari ajunsesera sa fie guvernate de membri ai familiei Bonaparte. Aceasta parte a Europei a cunoscut avantajele legislatiei franceze, cea care eliberase societatea de povara Vechiului regim, dar prezenta francezilor devine un dezavantaj major, iar natiunile se ridica Ia lupta lmpotriva ocupantilor. REORGANIZAREA EUROPE! POSTNAPOLEONIENE este opera marilor puteri europene, lntrunite In perioada septembrie' 1814-iunie 1815, Ia Congresul de Ia Viena. Lucrarile Congresului se desfa?oara lntr-o atmosfera de suspiciune. Diplomatii prezenti Ia Viena doresc sa asigure statului pe care II reprezinta cat mai multe avantaje. Anglia, Austria, Prusia, Rusia domina tratativele, In timp ce statele mici participante Ia victoria lmpotriva lui Napoleon sunt obligate sa accepte decizia marilor lnvingatori, iar Franta, umilita, nu are drept de vot. Talleyrand, fost ministru de externe In timpul lmperiului napoleonian, apara magistral interesele Bourbonilor ?i ale Frantei. Talleyrand propune ca principiile de drept sa guverneze lucrarile congresului; legitimitatea dinastica ?i echilibrul european se impun astfel, dar nu pentru a apara interesele natiunilor, ci pe cele ale dinastiilor europene. Manevrand cu abilitate disensiunile dintre lnvingatori, Talleyrand reu?e?te sa lncheie o alianta secreta cu Anglia ?i Austria lmpotriva Prusiei ?i Rusiei Ia 3 ianuarie 1815. Acest succes diplomatic scoate Franta din izolarea politica. Hotararile forumului sunt concepute In spirit conservator, In dispretul dreptului Ia autodeterminare al popoarelor. Franta revine Ia hotarele din anul 1792 ?i ajunge sub ocupatie militara . Prin unirea Olandei cu prile de Jos care aparJ:inusera Austriei (Belgia ?i Luxemburg) se constituie Regatul Unit al Tarilor de Jos. Confederatia germana intemeiata Ia 10 iunie 1815 cuprinde 39 de state (regate, principate, ora?e libere). Prusia l?i spore?te teritoriile, amenintand suprematia Austriei In cadrul Confederatiei. lmperiul habsburgic domina centrul Europei, cuprinzand lntre granitele sale germani, slavi, maghiari, italieni; romani. ltalia ramane divizata, 0 parte din provinciile ei intrand sub ocupatie habsburgica. Rusiei i se recunoa?te stapanirea Finlandei, Basarabiei ?i Ducatului Var?oviei. Congresul de Ia Viena aduce Europei pacea dorita dupa 20 de ani de razboaie crancene. Pentru proteqia deciziilor luate Ia Viena, monarhii Austriei, Rusiei ?i Prusiei creeaza Sfanta Alianta, careia Franta i se alatura In anul 1818. Coalitia reaqiunii europene a organizat interventia militara lmpotriva popoarelor care l?i revendicau drepturile sociale ?i nationale. Spiritul novator al Revolutiei franceze a hranit aspiratiile de libertate ?i unitate nationala ale popoarelor europene. Trasata Ia Viena, harta Europei se va modifica In spiritul secolului al XIX-Iea, prin crearea statelor nationale. I

Klemens von Mettemich, unul dintre ini(iatorii Sfintei Alianfe

30 mai 1814: primul Tratat de Ia Paris semnat cu Franta dupa prima' abdicare a lui Napoleon. 1 noiembrie 1814: desthiderea oficiala a Congresului de Ia Viena. 3 ianuarie 1815: tratat de alianta defen• I siva incheiat lntre}~nglia, Austria ?i Franta lmpotriva ~R{f~i ?i Rusiei. 9 'iunie 1815: se~~.tea Actului final al Congresului de Ia \lJena. ·' · · 10 iunie · 1815:
20

Rela~iile interna~onale

Usatx I

EPOCA MODERN A

···················································· -

Confederalia germana

D

Regatul Prusiei lmperiul austriac

II

~ Confruntari militare, razboaie civile, revolulii

3

a a 'I

n

e :t

e

a

a

Europa dupa Congresul de Ia Viena (1815} 2. ,Daca aliatii ar fi fost uniti, Franta ar fi fost sfa~iata. Numai lnfioratoarea lor lacomie i-a salvat pe francezi, pentru ca lacomia li dezbina." (Jean Orieux- Talleyrand, Sfinxul nelnteles)

Concluzii ................................................................. .

;t Jl Jl

e e d lI,

e ll

e I, I ).

a ll

e Jl

• Congresul de Ia Viena retraseaza granitele europene In funqie de interesele monarhilor, fara sa respecte dorinta de libertate nationala a popoarelor. • Marile puteri creeaza Sfanta Alianta pentru a mentine noua organizare politica a Europei. • Dupa Congresul de Ia Viena, continentul european este dominat de monarhii conservatoare. ,.... . • Conflictele dintre ~tgt~le europene sunt limitate. ,

.

Autoeval uare-:: ....................................................... . • ~tiu sa explic principiile care stau Ia baza lucrarilor Congresului. • Am lnteles importanta deciziilor luate Ia Congresul de Ia Viena pentru evolutia politica a continentului european. .

••

Modena

•

Toscana

D

lJ

u u

Parma

Regatullombardo-venelian

Ocaanul Atlanti c

a a

J-

D •

tt

. t

I

•

Exercttll··································································· I

• Cite~te textele 1 ~i 2. Care este atmosfera In care s-au desfa~urat lucrarile Congresului de Ia Viena? Cum sunt prezentate In text relatiile lntre statele participante Ia Congres? • Cite~te textul 3. ldentifica scopurile declarate de semnatarii actu lui. • Campara concluziile formulate din analiza textelor.

Piemontul ~i celelalte teritorii ale Regatului Sardiniei

1. Jn toamna ~i iarna anilor 18141815, Ia Viena se adunasera toti cei care aveau un nume rasunator (...) Toata lumea spiona ~i era spionata. (... ) Timp de cateva luni, Viena s-a transfermat intr-un fel de vartej In care Europa intrase ca sa-~i pregateasca viitorul, dar mai cu seama ca sa uite cei douazeci de ani de spaima, razboi, saracie, teama de revolutie, de cotropire, de ruina ~i de moartea care batea zilnic Ia toate u~ile. Pentru Europa suveranilor, a celor mari, a bancherilor, a mini~trilor (... ) Congresul de Ia Viena lnsemna sfar~itul nenorocirilor." (Jean Orieux Talleyrand, Sfinxul nelnteles) 3. ,Uniunea intima, stabilita lntre monarhii asociati prin principii, ca ~i prin interesul popoarelor lor, ofera Europei garantia cea mai sacra a lini~tii viitoare (. .:) Suveranii, formand aceasta uniune sfanta, au luat ca baza hotararea lor nestramutata de a nu se lndeparta niciodata, nic~ In relatiile dintre ei, nici In relatiile cu alte state, de Ia respectarea cea mai stricta a principiilor dreptului oamenilor, principii care, aplicate lntr-o anumita perioada de pace, sunt singurele capabile sa garanteze efica_citatea independentei fiecarui guvern ~i stabilitatea asociatiei generale (.. .) (Declaratia puterilor merribre ale Sfintei Aliante, 15 noiembrie 1818, Aachen)

Rela~ile intema~onale

21

Tarile Romane ~i Problema orienta Ia .,

SECOLUL FANARIOT. RAZBOAIELE RUSO-AUSTRO-TURCE I

Tntre supunere ~i libertate ...

Grigore alii-lea Ghica, domn fanariot

EPOCA FANARIOTA CUPRINDE SECOLUL AL XVII I-LEA din istoria Tarii ' Romane?ti ?i a Moldovei. lnceputul perioadei este marcat, In Moldova, de anul 1711, iar In Tara Romaneasca de anul 1716. Epoca ia sfar?it In anul 1821 . Termenulln sine este controversat, iar continutul istoric interpretat diferit, dar, dincolo de dispute, putem afirma ca In acest secol se accentueaza dominatia otomana, guvernarea romaneasca este integrata In epoca luminilor printr-un program de reforme, boierimea pamanteana concepe un model politic conform idealurilor nationale, iar apelulla statele cre?tine (Rusia ?i Austria), pe fondul slabirii puterii otomane, redefine?te statutului juridic al Jarilor Romane. SCHIMBAREA SITUATIEI POLITICE Ia sfarsitul secolului al XVII-Iea si. ' lnceputul secolului al XVII I-lea, prin instalarea Austriei (stapanind ?i Transilvania) In centrul Europei, cre?terea puterii Rusiei, precum ?i infidelitatea domnilor romani fata de interesele otomane determina reactia Portii Otomane, care, pentru a compensa pierderile teritoriale ?i a-?i stabiliza pozitia, impune Jarilor Romane un control strict, care tinde spre integrarea lor In sistemul politic ?i militar allmperiului otoman. DOMNII NUMITI DIRECT DE POARTA OTOMANA sunt asimilati unui pa?a cu doua tuiuri. Degradarea institutiei In raport cu autoritatea sultanu lui este subliniata de sch imbarea frecventa a domnilor ?i chiar de executarea celor considerati tradatori. Titulatura folosita de cancelaria sultanului este semnificativa: principii de Ia nord de Dunare nu mai sunt numiti stapani sau domni, ci bei,· puterea autocrata a domnului pastrandu-se lnsa In raport cu supu?ii. Gloria militara devine o amintire, armata Tarilor Romane este desfiintata, iar apararea tarii este asigurata de un corp de garda domneasca ?i un numar mic de trupe turce?ti. Sistemul de obligatii devine mai apasator: tributul, pe?che?urile, cumpararea ?i confirmarea domniei sunt lmpovaratoare, iar In anul1751 este impus monopolul asupra comertului. Stagnarea economica ?i ritmul lent al deschiderii catre productia moderna sLint consecintele acestor impuneri. AUTO NO MIA ADMINISTRATIV A, legislativa ?i cea judecatoreasca nu sunt lnsa desfiintate, fapt care permite domnilor educati In spiritul epocii luminilor sa introduca reforme: administratia, justitia ?i sistemul fiscal sunt modernizate, se lntemeiaza ?Coli ?i tipografii, sunt initiate lucrari edilitare, sunt lntocmite coduri de legi dupa modelul austriac ?i eel francez._Constantin Mavrocordat desfiinteaza ?erbia In Tara Romaneasca (17 46), apoi In Moldova (17 49), dar taranii liberi juridic continua sa presteze munci ~L sa dea dijma, -dki-pamantul le apartine In continuare boierilor. lmpotrivirea acestora din urma ?i presiunile Portii Otomane confera un caracter formal majoritatii reformelor, lntarziind evolutia societatii romanesti . lnstalarea In scaunul domnesc a favoritilor Portii Otomane explica prezenta unor suite de acoliti straini, pu?i pe capatuiala rapida .

.

Razboaiele ruso-austro-turce: 1683-1699: incheiat prin Pacea de Ia Carlowftz. 1716-1718: incheiat prin Pacea de Ia Passarowitz. 1735-1739: lncheiat prin Pacea de Ia Be/grad. 1768-1774: incheiat prin Pacea de Ia Kuciuk-Kainargi. 1787-1791 / 1792: lncheiat prin Pacea de Ia ~i~ov (1791) ?i Pacea de Ia /a~i (1792}. 1806-1812: lncheiat prin Pacea de Ia Bucure~ti.

D.IC t•10nar.......... ................. . I

Secolul fanariot

'-.'/:

'l' s~olul al XVII I-lea In

Tarile Romane; unii' ~omni numiti In Tarile Romane de Poarta--dtomana sun't de ~rigi­ ne greaca ?i provin din Fanar, un cartier al lstanbulului locuit de greci. Partida nafionala - nume dat boierilor pamanteni, care se afirma In lupta politica pentru drepturi nationale. Problema oriental§- criza politica manifestata Ia sfar?itul secolului al XVIII-Iea ?i In secolul al XIX-Iea, ca urmare a decaderii lmperiului otoman; se afirma popoarele aflate .sub .dominatia Portii Otomane, iar puterile europene se implica In spiritul echilibrului european.

22

Rela~ile interna~onale

I

I

I

1

1

EPOCA MUlJERNA Tarile Romane In secolul al XVII I-lea I

D

Banatul (pana in 1718 in lmperiul otoman, 1718-1779 in lmperiul habsburgic; in 1779 este alipit Ungariei, in grani!ele lmperiului habsburgic).

D

Oltenia (sub stapanirea habsburgica, 1718-1739)

~ Bucovina (din 1775 in lmperiul habsburgic)

•

Tratate de pace

~ Basarabia

II

II

a n l-

1I

l .,

u II-

1: I,

1-

a e ., l

e ll

l ' I

e It If

Jl

e d II

a

BOIERIMEA PAMANTEANA declan?eaza conflictul cu domnia deoarece este lnlaturata de Ia conducerea tarii ?i are resentimente fata de fanarioti . Partida national§ l?i expune programulln numeroase memorii ?i proiecte, majoritatea documentelor abordand forma de guvernare a domniei pamantene, cu puteri limitate de controlul boierimii, reformele sociale propuse neafectand privilegiile stapanilor de pamant. Partida nationala se concentreaza asupra lnlaturarii regimului fanariot ?i a consolidarii autonomiei, In cadrul unora dintre proiecte formuland lnsa chiar ideea unirii ?i a independentei. Razboaiele ruso-austroturce lntretin o activitate diplomatica febrila, care permite boierimii pamantene sa faca apella marile puteri cre?tine pentru a-?i realiza programul. Confruntarile militare, In timpul carora teritoriul Jarilor Romane devine teatru de razboi, le provoaca acestora pierderi lnsemnate. Subordonarea fata de Poarta Otomana permite su ltanului chiar cedarea unor teritorii romane?ti: Oltenia (171 8-1739), Bucovina (1775-1918), Basarabia (1812-1918). In acela?i timp, Austria ?i Rusia elaboreaza ?i ele planuri de stapa nire a Principatelor, doar riva litatea dintre rnarile puteri lmpiedicand transformarea intentiilor In realitate. STATUL JURIDIC A~'fAR ILOR ROMANE este reconsiderat de Poarta. Situatia acestora devine o COrlJPOnenta a Problemei orientale, subiect politic de anvergura europeana. In ur:rha Pacii de Ia Kuciuk-Kainargi, o succesiune de acte oficiale stabilesc cuantumul obligatiilor materiale, limitarea prezentei tu rce?ti Ia nord de Dunare, o durata minima a domniei, dar ?i faptul ca Jarile Romane nu fac parte din lmperiul otoman. In aceste cond itii, Rusia devine putere protectoare. Pe fondul transformarilor determinate de reforme, fortele politice romane?tj exploateaza contextul international pentru a-?i realiza programul national.

Exerc1•t••11 ................................................................... I

.

• Stabile?te cateva trasaturi specifice secolului fanariot. • lnterpreteaza formularea interzicerea ca/carii cu piciorul. • Sunt Tarile Romane incluse In sistemul fiscal al Portii Otomane? I

'

)mparateasca dorin}a fiind acee? ca voievozii sa se men}ina ?i sa stea pe · locurile lor, de aceea, de vrenie ce nu se va ivi din partea lor tradare, care sa faca trebuincioasa pedepsirea lor, sa nu se lngaduie mazilirea lor fara pricina. Tara Romaneasca ?i Moldova. fiind, din trecut ?i pana acum, slopode In .toate privintele, prin separare Ia cancelarie ?i prin interzicerea calcarii cu piciorul, toate darile ?i arenzile se afla pe seama voievozilor." (Ka nuname, Carte de lege, 1792)

Concluzii ............... ........... . • In secolul al XVIII-Iea se accentueaza dominatia otomana asupra Jarilor Romane. • Jarile Romane l?i pastreaza autonomia administrativa, legislativa ?i juridica. • Unii domni fanarioti rea lizeaza reform e In spiritul epocii luminilor. • Boierimea pamanteana redacteaza memorii, In care formuleaza obiective nationale. • Razboaiele ruso-austro-turce provoaca pierderi uria?e prilor Romane, iar situatia acestora devine o componenta a Problemei orientale. • Rusia devine putere protectoare. • La sfar?itul secolului al XVIII-Iea, Poarta Otomana stabile?te mai preciscuantumul obligatiilor datorate de Tarile Romane.

Autoevaluare .................. . • ~tiu sa definesc secolul fanariot. • Pot sa redau programul de reforme al Partidei nationale. • Am lnteles cum a evoluat statutul juridic al prilor Romane Ia sfar?itul secolului al XVIII-Iea. Rela~ile intema~ionale

23

Tarile Romane si' Problema orientala ...................................................... '

ANUL 1821 Patria se cheama poporul... I

Tudor Vladimirescu (tablou de Th. Aman)

1821: Adunarea de Ia Pade? (23 ianuarie); Tudor Vladimirescu intraIn Bucure?ti (21 martie); Tudor Vladimirescu se lntalne?te cu Alexandru lpsilanti (30 martie); intrarea trupelor otomane In Tara Romaneasca ?i In Moldova (1 mai); Tudor Vladimirescu este judecat ?i executat din ordinullui Alexandru lpsilanti (27 mai). 1821-1822: Tara Romaneasca ?i Moldova sunt sub ocupatie,r;r;illltara otomana. .,..~i.* "? .· -·

~e·

Dictionar....~:.. ~ ................... . I

:

Eteria - societate secreta greceasca creata In anul 1814, Ia Odessa, In vederea organizarii luptei antiotomane. Constitutie - lege fundamentala a unui stat, alcatuita dintr-un ansamblu de norme juridice, care define?te ?i fixeaza principiile ?i formele organizarii sociale ?i ale statu lui, sistemul organelor acestuia, bazele juridice ale statutului cetatenilor. Pandur- luptator In oastea lui Tudor Vladimirescu, provenit din randul taranimii libere.

24

Rela~iile interna~onale

· ANUL 1821 aduce In istoria romanilor o actiune politica plina de semnificatie: sub conducerea lui Tudor Vladimirescu, se declan?eaza lupta pentru reca?tigarea vechilor privilegii ale tarii, pentru sch imbari dorite de toate categoriile sociale. Situatia Tarii Romane?ti este definita In acest moment de dominatia otomana, regimul fanariot, protectoratul rus, mentinerea privilegiilor boierimii, situatia grea a taranilor ?i evolutia prea lenta spre produqia moderna. Rezolvarea tuturor acestor piedici nu se poate rea liza simultan; fortele socia le implicate, marea ?i mica boierime ?i taranimea, au interese partial com une, dar pot intra U?Or In conflict. Cu pozitii rivale In zona, Rusia ?i Turcia manifesta prudenta, lncercand sa evite declan?area razboiului lntr-un moment defavorabillor, In timp ce popoarele cre?tine din Peninsula Balcanica, sa rbii ?i grecii, l?i revendica libertatea nationala. Complexitatea situatiei explica evolutia contradictorie a evenimentelor din Tara Romaneasca. TUDOR VLADIMIRESCU lncheie o lntelegere cu Eteria Ia sfar?itul anu lui 1820, primind sa sprijine rascoala antiotomana a grecilor, fara a accepta, se pare, subordonarea totala. Trei mari boieri lllnvestesc cu declan?area actiunii militare (te-am ales sa ridici norodul cu arme ?i sa urmezi precum e?ti povatuit). In Proclamatia de Ia Pade? (23 ianuarie 182 1), discurs prin care da semna lul lnceperii actiunii, Tudor cheama Ia lupta lmpotriva nedreptatilor ?i a asupririi, far a sa precizeze lnsa obiective antiotomane, pentru a nu determina interventia Portii. Alexa ndru lpsilanti, conducatorul Eteriei, intra In Moldova (22 februarie) cu un numar redus de trupe ?i anunta lnceputul razboiu lui de eliberare a tuturor cre?tinilor de sub dominatia otomana, precum ?i sprijinul acordat de Rusia. Aflat Ia un congres al Sfintei Aliante, tarul nu poate lnsa recunoa?te deschis sustinerea luptei nationale a popoarelor balcanice ?i l?i face pu-blica dezaprobarea. Pozitia Rusiei schimba ?i conditiile desfa?urarii actiunii lui Tudor Vladimirescu, care este convins ca o confruntare cu Turcia este imposibila far a sprijinul Rusiei. El ajunge In Bucure?ti (21 martie 182 1), fncheie o lntelegere cu boierii rama?i In capita Ia ?i preia conducerea tarii. PROGRAMUL sAu, intitulat Cererile norodului romc§nesc, cuprinde: limitarea prezentei grecilor In functiile politice ?i religioase, lnlaturarea abuzurilor ?i coruptiei din administratie ?i justitie, relnfiintarea armatei nationale, stim ularea comertului prin reducerea vamilor, modernizarea legislatiei, reforma ?COiara ?i elaborarea unei Constitutii, cu confirmarea Portii Otomane si sustinerea Rusiei ?i a Austriei . lntalnirea lui Tudor Vlad imirescu cu lpsilanti nu reu?e?te sa aplaneze dezacordul intervenit lntre cei doi o data cu retragerea sprijinului rus, dar, se pare, cei doi conducatori accepta separarea ~eritoriala a fortelor lor armate. lpsilanti se retrage spre nord-est. TRUPELE OTOMANE patrund In tara (1 mai 1821 ), iar Rusia este de acord cu aceasta interventie. Tudor lncearca sa ajunga Ia o lntelegere cu otomanii, dar e?ueaza ?i lncepe retragerea din Bucure?ti (15 mai 1821 ). Prins de lpsilanti, este acuzat de tradare ?i executat In apropriere de_Ta rg ovi?te (27 mai 1821 ). Oastea de panduri se risipe?te, trupele eteriste sunt lnfrante de turci, iar Tara Romaneasca ?i Moldova sunt ocupate de trupele otomane. In septembrie 1822, Poarta renunta Ia guvernarea fanariota ?i instaleaza In Principate domni pamanteni. f

I

I

I

EPOCA MODERN A

····················································

TiJrile Romane In prima jumatate a secolului al XIX-Iea

~~~·--r~ I 4t ,.o

~1 /

v

<'

ifiru te-

;J

c. (f)

nIor 1a. lie lar ·uJr,

•nne lui se n11

;t). lui r11,

ltinerarele lui Tudor Vladimirescu in 1821: . - . ianuarie-februarie -~ martie ....,... mai

tia

ie) :u-

. - . ltinerarullui AI. lpsilanti . - . Directii de deplasare a trupelor otomane ltinerarul resturilor armatei eteriste -~ dupa infrangerea de Ia Draga~ani

, Domnul tarii sa nu aduca cu sine mai multi boieri greci decat patru . (.. .) Toate scaunele arhiere?ti ?i toate manastirile tarii sa fie evacuate de calugarii greci. (... ) Manastirile sa fie obligate sa tina ?coli Ia care tineretul natiunii romane, sa rae sau bogat, sa aiba acces ?i sa fie instruit pe cheituiala Bisericii. Vamile, percepute de catva timp In numele vistieriei asupra tuturor vitelor ?i marfurilor, sa lnceteze In ora?e ?i sate (... ) Varna sa nu se plateasca decat Ia granita (... ) cum se obi?nuie?te Ia natiunile civilizate. Dregatoriile sa nu se dea pe bani ?i sa se aiba In vedere nu obar?ia, ci meritul. Pentru apararea tarii de du?mani, spre fala ora?elor, spre paza granitelor ?i spre stavilirea molimelor care bantu ie adesea,. tara sa fie autorizata a lntretine 4 000 de panduri ?i 200 de arna uti cu capeteniile lor. Ace?tia sa fie scutiti de dajdii ?i solda, daca va fi sa li se dea, sa fie mica ?i sa fie acoperita din veniturile manastirilor (... )." (Cererile norodului romanesc)

la. liS

·oor .ra cu

Cererile norodului romanesc, programul nerea lizat In anul1 821 , corespunde ideilor formulate de boierimea pamanteana In secolul al XVII I-lea, revendicarile cu caracter social, politic ?i national devenind realitate In deceniile urmatoare.

Concluzii ................................................................ . ea

?I ea

?I 1e 1

sa JS,

or rd 111,

ti,

I). ra

2, nJ.

• Tudor Vladimirescu elaboreaza un program, Cererile norodului romanesc, cu un caracter antifanario(national, dar care nu ridica problema agrara; • Conjunctura polit!f'b- dificila, contradiqiile dintre fortele sociale implicate ?i inconsecventa liderilor determina esecul actiunii, care nu rama ne totusi fara urmari. ., • In anul 1822, Poarta Otomana restabile?te domniile pamantene. • Revendicarile formulate de Tudor Vladimirescu se vor rea liza In decen iile urmatoare. I

:~

I

I

. .. Ex-ercttll ..................................................................... .

.

. I

• 1. 2. 3. 4.

Eteristi tredlnd Prutul

I

-

Autoevaluare .................. .

~

'

Pe baza prevederilor programului Cererile norodului romanesc: Stabile?te categoriile sociale sau politice care ar fi avantajate. Stabile?te categoriile sociale sau politice care ar fi dezavantajate. ldentifica In text eel putin o cerere care sa corespunda principiilor iluministe. Gase?te In text revendicari corespunzatoare proiectelor Partidei nationale.

• Am lnteles care este contextul intern ?i extern al desfa?urarii aqiunii lui Tudor Vladimirescu. • ~ti u care sunt principalele revendicari formulate In Cereri/e norodului romanesc. • Am lnteles semnificatia anului 1821 pentru istoria romanilor. Rela~iile interna~ionale

25

Tc1rile Romane si Problema orientala ..................................................... I

I

REGULAMENTUL ORGANIC Doua 'tari, o constitutie ... '

Hanullui Manuc din Bucure~ti, (desen din 1841 de Michel Bouquet)

1822: restabilirea domniilor pamantene In Tara Romaneasca ?i In Moldova (1 iulie). 1828-1829: razboi ruso-turc; trupele tariste ocupa Principatele (7 mai) pana In anul1834. 1829: Tratatul de Ia Adrianopo/ (14 septembrie). 1830: se lncheie Iuera riie de elaborare a Regulamentelor organice (30 martie). 1834: Poarta Otomana nume?te domnii celor doua Principate (3 aprilie): Alexandru Ghica In Tara Romaneasca (18341842) .?i Mihail. Sturdza In Moldova (1834-1849). .,.~·~r.:

t• .:·.................. . D.lc,IOnar ... ~-._:';J~ Raia - tinut sau ·- ~tate cu populatie cre?tiria, aflat sub stapanire otomana. Scutelnici - tarani scutiti de plata birului fata de stat, In schimbul unor obligatii suplimentare fata de boier. Poslu?nici- slujitori boiere?ti sau manastire?ti, scutiti de dari fata de stat. Lista civila - suma de bani oferita de stat pentru cheltuielile personale ale domnitoru lui. Nart - norma zilnica de munca, pe care taranii claca?i erau obligati sa o presteze pentru boier.

26

Rela~iile interna~onale

PRIMII DOMNI PAMANTENI, Grigore Dimitrie Ghica (1822-1828), In Tara Romaneasca, ?i !on Sandu Sturza (1822-1828), In Moldova, lncearca sa red reseze situatia tarilor prin reforme adm inistrative ?i fiscale, dar, de teama pierderii pozitiei privilegiate, marea boierime se opune oricaror lnnoiri. In acest timp, rivalitatea dintre lmperiul otoman ?i Rusia duce Ia declan?area unui nou razboi, desfa?Uratln perioada 1828-1829. TRATATUL DE PACE DE LA ADRIANOPOL cuprinde prevederi referitoare Ia Jarile Romane: consolidarea autonomiei prin limitarea suzeranitatii otomane Ia plata tributului ?i confirmarea alegerii domnului, desfiintarea raialelor, recunoa?terea Dunarii ca granita cu lmperiul otoman, autorizarea tarilor de a lntretine un numar de garzi lnarmate, desfiintarea monopolului asupra comertului romanesc. In timpul ocupatiei militare ruse care a urmat razboiului (1829-1834), garantie a achitarii de catre Poarta Otomana a obligatiilor fata de Rusia, sunt redactate Regulamente/e organice, a ca ror elaborare fusese prevazuta prin tratatul de pace. Supravegheate de comisari ru?i, comisiile de boieri romani tree Ia lntocmirea primelor constitutii romane?ti . Printr-un articol aditional, Rusia, putere protectoare, a impus obligativitatea aprobarii sa le ?i a Portii Otomane pentru modificarile ulterioare ale legii. Chiar daca aceasta cond itie a constituit o lncalcare grava a autonomiei, ea nu a diminuat importanta celor doua legi. REGULAMENTELE ORGANICE AU UN CONTINUT SIMILAR si' recunosc nece, sitatea unirii Principatelor. Avand Ia baza principiul separarii puterilor In stat, mentin traditia unei domnii puternice, domnitorul urmand a fi ales pe viata de catre Aduna rea Ob?teasca extraordinara, In timp ce puterea legislativa apartine unei Adunari ob?te?ti alese pentru o perioada de cinci ani, prin vot cenzitar. Marea boierime detine majoritatea In adunare, dominand viata politica a tarii . Sfatul administrativ, compus din 6-8 persoane numite de domnitor ?i responsabile In fata acestuia, prefigureaza guvernul din sistemele politice moderne. PUTEREA JURIDICA este constituita dintr-o ierarhie de insta nte: tribunale judetene, diva nul (doua Ia numar In Tara Romaneasca ?i doar unulln Moldova) ?i lnaltul Divan, ca instanta suprema, a carei hotarare devine definitiva, lnlaturand pe aceasta cale instabilitatea juridica medievala (redeschiderea unui proces sub o noua domnie). Sunt eliminate tortura ?i pedeapsa cu moartea . Modernizarea sistem ului juridic este marcata de constituirea procuraturii ?i a corpului de avocati. Cauzele de comert sunt judecate de instante specia le. Atat In ora?e, cat ?i Ia sate, puterea centrala l?i exercita controlul asupra administratiei locale. Laicizarea statului se manifesta prin reducerea rolului cleru lui In problemele civile. MILITIA NATIONALA, care se lnfiinteaza pentru siguranta granitelor ?i asigurarea ordinii publice, este alcatuita din voluntari ?i pune bazele viitoarei armate nationale. Se organizeaza oficiul starii civile, arhivele pentru pastrarea documentelor publice, se iau m·asuri de protectie ?i lncurajare pentru lntreprinzatorii economici. Se dispune lnfiintarea de ?Coli primare In capita lele de judet ?i de colegii Ia Bucure?ti ?i la?i. lnvatamantul national capata contur, de?i statui nu participa exclusiv Ia lntemeierea ?COiilor ?i nu exista Inca un minister al lnvatamantului.

EPOCA MODERNA

a

a a ;t

u a a

e i),

1t n

c I,

2

t

FI SCALITATEA, domeniu recu noscut al abuzurilor ?i arbitrariului, cunoa?te modificari benefice: sunt desfi intate daril e directe ?i indirecte, precum ?i categoriile scutelnicilor ?i pos/u~nicilor, fiind introdus un impozit unic. Reg lementarea cuantumului darilor ?i a sistemu lui de percepere a acestora permite lntocmirea bugetului, reper semnificativ In politica fiscala a statului modern . Separarea vistieriei statu lui de camara domneasca, prin introducerea listei civile pentru domnitor, ?i desfiintarea vamilor interne indica aceea?i tendinta . Cu toate acestea, clerul ?i boierimea l?i pastreaza privilegiile fiscale, semn al caracterului contradictoriu al noii legi. DOMENIUL RELATIILOR AGRARE ramane fidel unor structuri perimate: boierul devine propri~tar 'pe o treime din suprafata mo?iei; taranii, lipsiti de pamant, continua sa munceasca pentru boier, primind totu?i In folosinta o suprafata arabila, a carei marime era determinata de numarul de vite allucratorului; In schimbul lotului primit, taranul este obligat Ia renta In munca; prin generalizarea nartului, claca de 12 zile de munca spore?te Ia 56 de zile In Tara Romaneasca ?i Ia 84 de zile In Moldova. Situatia taranimii se agraveaza, dar principalul agent al exploatarii nu mai este statu i, ci boierul. In lumea satului se pastreaza abuzurile ?i contradicti ile, cele care fac din problema agrara una dintre cele mai grave probleme ale societatii romane?ti. Cu toate limitele ?i imperfeqiunile lor, Regulamentele organice au constituit un pas lnainte pe calea modernizarii institutionale a Principatelor, tinand locul constitutiei tarii pana In anu l 1858.

,_

,Articolul 371. fnceputu l, religia, obiceiurile ?i cea de un fel limba a sala?luitorilor lntr-aceste doua Printipaturi, precum ?i cele deopotriva trebuinte, sunt lndestule elementuri de o mai aproape unire, care pana acum s-au fost poprit ?i zabovit; numai dupa Tmprejurari Tntamplatoare ?i cele urmate dupa dansele bunile dobandiri ?i urmarile folositoare ce ar odrazli dintr-o apropiere a acestor doua popule nu pot fi supuse Ia nici o Tndoiala; Tnceputurile, dar, s-au a?ezat Tntr-acest regulament prin cea de un fel clad ire a temeiurilor administrative Tn amandoua tarile. Artico/ul 372. Glderea de a dobandi Tntr-o tara sau lntr-alta proprietati mi?catoare sau nemi?catoare este asemenea data lacuitorilor din amandoua Printipaturile." ii_f 'Ji}fF, (Regulamentul organic)

..

Mihail Sturza, domnitorul regulamentar al Moldovei (1834-1849)

... Exerctt11 ........................... . I

• Pe baza textului Regulamentului orgamc: 1. Stabile?te argumentele pentru a sustine

necesitatea unirii Principatelor. 2. lmagineaza-ti un discurs pe care 1-ai rosti ca om politic roman, rus sau turc Tn momentul intrarii Tn vigoare a Regu/amentului organic. • In ce a constat modernizarea sistemului juridic? Argumenteaza-ti afirmatiile.

•.

Cone Iuz11 ..... :........................................................... . • Regulamente/e organice reprezinta primele constitutii ale Principatelor; au un continut similar; se Tntemeiaza pe principii moderne: separarea puterilor In stat, organizarea unei ierarhii de instante, lnlaturarea practicilor juridice perimate, impozitul unic; pastreaza privilegiile boierimii ?i ale clerului; nu solutioneaza problema agrara (lipsa de pamant a taranimii, exploatarea boiereasca).

ASTAZI: Cunoa?terea ?i analiza unei constitutii te ajuta sa lntelegi principiile de funqionare a unui organism politic ?i sa-i gase?ti neajunsurile.

Autoevaluare .................. . • Cunosc contextul Tn care a fost elaborat Regulamentul organic. • Pot sa fac o prezentare a principalelor prevederi ale legii. • Am Tnteles importanta documentului pentru evolutia institutionala a prilor Romane.

Rela~ile interna~onale

27

B. Dateaza

A. Alege varianta corecta 1. Opozitia fata de regele Carol I Stuart se afirma In anul 1628 prin : a. Petitia drepturilor, b. Declaratia drepturilor omului ?i ale ceta,teanului; c. Dec/aratia drepturilor, d. Test Act.

~i

ordoneaza cronologic evenimentele

····························································· 1. a. Adoptarea Declaratiei de independenta a SUA; b. Adoptarea Oec/aratiei drepturilor omului ?i ale cetateanului; c. Adoptarea Constifutiei iacobine; d. Adoptarea Constitutiei americane.

2. lluminismul se lnter'neiaza pe filosofia lui: a. Friedrich Hegel; b. John Locke; c. Johann Gottlieb Fichte; d. Ludwig Andreas Feuerbach.

2. a. Caderea Bastiliei; b. Cedarea Bucovinei catre Austria; c. lnceputul domniilor fanariote In Moldova; d. Convocarea primului Congres panamerican Ia New York.

3. Constitutia franceza adoptata In anul 1793 prevede ca forma de stat a. monarhia constitutionala; b. monarhia parlamentara; c. republica; d. monarhia absoluta.

3. a. Proclamarea lmperiului napoleonian; b. Cedarea Basarabiei catre lmperiul rus; c. Lupta de Ia Austerlitz; d. Decretarea Blocadei continentale.

4. In Cererile norodului romanesc este cuprinsa urmatoarea revendicare: a. reinfiintarea armatei nationale; b. desfiintarea ?erbiei; c. independenta politica; d. unirea Tarii Romane~ti cu Moldova.

4. a. Constituirea Sfintei Aliante; b. Redactarea Cererilor norodului romanesc; c. Redactarea Regulamentului organic; d. Lupta de Ia Leipzig.

C: Completeaza spa}iile libere

............................................................ . 1. Partidul whig reprezinta cia sa ... 2. Forma de guvernare propusa de majoritatea ilumini?tilor este .. .

Studiaza cu atentie imaginea de mai jos. Precizeaza data, locul ?i consecintele acestui eveniment.

3. In Austria, Codul penal al lui losif al 11-lea prevede acelea~i pedepse pentru ...

4. In secolul al XVIII-Iea, domnii Tarilor Romane sunt numiti de .. . I

D. Alcatuie~e un text istoric coerent ~i corect, pe baza informatiilor I

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

1. 1629; Carol I Stuart; Petitia drepturilor. 2. 1689; Wilhelm de Orania; Oec/aratia drepturilor. 3. 23 ianuarie 1821; Tudor Vladimirescu; Eteria.

_4. 1763; George al Ill-lea; boicot. 5. 4 iulie 1776; George Washington; independenta .

6. 1799; Napoleon Bonaparte; plebiscit.

28

..

Evaluare

Analiza unei scheme politice Schema ne permite sa lntelegem cu U?Urinta un sistem politic.

mini?tri: primul consul- Consiliul de 'Stat; primul consui- Curtea de Apel.

• Observam conventiile folosite in schema: A. casete/e indica principalele institutii ?i atributiile lor; B. sagetile indica raporturile lntre institutii; C. cu/orile chenarelor reprezinta principalele puteri In stat.

4. Puterile executiva, legislativa ?i judecatoreasca sunt reprezentate de institutii distincte, dar constatam ca primul consul are o pozitie de autoritate In relatia cu guvernul, Consiliul de Stat, .Curtea de Casatie.

• Ne propunem sa analizam schema dupa un plan, urmarind cateva intrebari: 1. Care sunt principalele institutii? 2. Ce rol are fiecare institutie In sistemul politic? ·3. Care este relatia de autoritate dintre principalele institutii? 4. Cum sunt 1m partite puterile In stat? 5. Care sunt drepturile cetatene?ti?

5. Votul universal este un drept fundamental lntr-un sistem politic democratic. In cazul nostru lnsa, cetatenii nu-?i aleg reprezentantii direct, ci desemneaza candidati, din care vor fi ale?i membrii institutiilor sistemului legislativ.

• Tn cazul Constitutiei adoptate in Franta in anul1799, raspundem Ia lntrebarie de mai sus: 1. Principalele institutii sunt: trei consuli, guvernul, patru adunari legislative ?i Curtea de Casatie.

2. Raspunsul rezulta din citirea informatiilor din casete. Sa urmarim atributiile primului consul, precum ?i rolul fiecarei institutii legislative.

3. Raspunsul rezulta din observarea relatiilor indicate de sageti. Sa urmanm relatia dintre primul consul ?i

Analiza schemei propuse ne conduce Ia concluzia concentrarii puterii politice In mana primului consul. Pentru a completa informatiile, putem apela ?i Ia alte surse: textul Constitutiei, relatari ale vietii politice, memorii, scrisori, rapoarte ale politiei sau articole de presa. • Putem sa formulam cateva intrebari: 1. Exista opozitie politica? 2. Cum se manifesta opozitia politica? 3. Exista libertatea cuvantului? 4. Exista libertati cetatene?ti, cum ar fi dreptul de

asocierel Pentru a lntelege mai bine o perioada istorica, este necesar sa apelam Ia mai multe surse de informatii .

PRIMUL CONSUL numit prin Constitutie pe 10 ani • num e~te funqionarii • propune legile • comanda armata • nume~te ambasadori

CONSILIUL DE STAT 100 membri • redacteaza legile

TRIBUNATUL 100 membri • dezbat legile (nu le voteaza)

CORPUL LEGISLATIV 300 membri • voteaza legile (nu le dezbat)

DOl CONSUL! numili prin Constitutie pe 10 ani • rol consultativ; aleg din lista de notabili senatorii

SENAT 80 membri • revizuiesc Constitutia • aleg din lista de notabili corpullegislativ ~ i tribunatul

CONSTITUJIA ~NULUI VIII

(13 de~embrie 1,799)

t

./- . .!

ALEGATORII (cca 7 milioane) / VOT UNIVERSAL

Evaluare

I

.

29

. Revolutia industriala

~TIINTA,

TEHNICA, ECONOMIA, SOCIETATEA Rege/e abur...

Minii de cti.rbuni fn Ang lia (cca 1790)

. .. D1ct1onar............. .............. I

James Watt - inventator scotian (17361819), constructor al ma;;inii cu aburi perfectionate, brevetata In anul 1769. George Stephenson - inginer englez (1781-1848), considerat lntemeietor al transportulu i feroviar, constructor, Tncepand din anul 1814, al mai multor tipuri de locomotive. Robert Fulton - inventator american (1765-1815), constructor al submarinului ;;i al primei nave aqionate de un motor cu aburi (In anul 1807). Samuel Morse - inventator american (1791-1872), realizator al unui aparat electromagnetic (brevetat In anul 1840) ;;i al alfabetului care-i poar.~~: numele. *', J:k<-

..... .

·-· 'r:-.

.

~--

' ' 4-t,.:. ,

Locomotiva din 1848 (atingea viteza de 120 km/h)

30 .

Oamenii, societatea ~i lumea ideilor .,..._,_,,

-

.

'

PRIMA REVOLUTIE INDUSTRIALA este declan;;ata de folosirea ma?inii cu abur, care determina trecerea Ia productia mecarizata de fabrica . Utilizarea cailor ferate, cre;;terea demografica, revolutia agrara, investitiile de capital completeaza tabloul acestor schimbari. Ca urmare a revolutiei industriale, Europa cunoa?te In perioada 1760-1850 o dezvoltare economica fara precedent. INVENTAREA MA~INII CU ABUR este definitorie In progresul economic. James Watt perfectioneaza motorul cu aburi, fac3nd posibila utilizarea acestuia In produqia de masa. Industria capata independenta tehnica pe care nu i-o oferisera sursele de energie anterioare. Carbunele, ,painea industriei", devine indispensabil produqiei moderne. In regiunile bogate In acest zacamant, se dezvolta cele mai reprezentative zone industrializate, cunoscute sub numele de zone negre. Produqia de bumbac se desprinde prima de traditia artizanala. Folosind materie prima din import, procurata Ia un pret avantajos, dispunand de o piata de desfacere larga, putandu-se sustrage restrictiilor corporatiste, aceasta ramura economica cunoa?te inovatii tehnice succesive, care creeaza productia de masa . Perfectionata permanent, ma?ina cu aburi aduce cre?teri spectaculoase ale productivitatii . 0 alta ramura care a cunoscut progrese importante este siderurgia. Fonta ?i fierul ofera produqia necesara pentru ma?ini-unelte, poduri ?i cai ferate, dezvoltarea acestora din urma contribuind Ia accelerarea revolutiei industriale. Construita de englezul George Stephenson, locomotiva cu aburi lnlocuie?te tractiunea cu cai a vagoanelor, In timp ce ma?ina cu abur lncepe sa fie utilizata In transportul pe apa In anul 1807, atunci cand america nul Fulton reu?e?te aceasta performanta tehnica. Deplasarea rapida a calatorilor ?i a marfurilor, asigurata de noile mijloace de transport, este o cerinta a economiei moderne. Circulatia informatiei se intensifica: telegraful vizual a lui Chappe (1790) este urmat de eel electromagnetic, creatie a lui Morse, sunt fondate primele agentii de presa (Reuters, Havas), iar utilizarea presei cu vapori duce Ia marirea tirajului ziarelor. REVOLUTIA INDUSTRIALA impune 0 noua forma de organizare a productiei, fabrica, loculln care se concentreaza un numar mare de muncitori. Bancile lncep sa ri?te plasamente In industrie. Progresele-lnregistrate In medicina ?i igiena, precum ?i ameliorarea alimentatiei produc o revofutie demografica. Populatia continentului, care cre?te de Ia 192 de milioane In anul 1800 Ia 27 4 de milioane In anul 1850, reprezinta piata de desfacere, consumatorul, dar ?i forta de munca, producatorul, a_dica toc~ai .stimulentu! economiei moderne. Aplicarea metodelor rentabile de exploatare.a pamantului ?i generaliza.rea unor culturi noi permit depa?irea nivelului agriculturii de subzistenta. Cu toate acestea, trecerea Europei Ia economia moderna este inegala. Anglia, locul -na?terii revolutiei industriale, devine ,atelierullumii~ , asigurand,.ln ariul1850, jumatate din produqia industria Ia, In timp .ce In Franta-progresul este mai lent, iar In cazul statelor germane, industrializarea este tarzie, dar foarte rapida. In restul continentului, industria l?i face aparitia zonal, In cateva insule, pierdute lnsa In structuri economice traditionale.

EPOCA MODERNA

I-

Revolutia industriala In Mare a Britanie (1780-1850)

Marea Nordului

1765: J. Watt lncepe sa perfeqioneze

......._. Principalele canale construite intre 1760 ~ i 1830 j

motorul cu aburi inventat de Newcomen. 1793: E. Whitney inventeaza ma~ina de egrenat bumbac. 1795: J. Bramah con st ru i~?te pre sa hidraulica. ·

Cai ferate (1 82 5- 1836)

-

Principalele porturi

3

@

Ora~e cu mai mult de 100 000 locuitori in 1850

D

Regiuni cu industrie textila (lana)

[I]

lndustrie textila (predomina bumbacul)

! D

Furnale inalte cu cocs

td

lndustrie metalurgica sau mecanica

0

lndustrii diverse

1800: A. Volta construie?te pila electrica. 1805: J.M. Jacquard perfeqioneaza razboiul de tesut, adaugandu-i un dispozitiv de ~electie pe baza de cartele perforate. 1830: B. Thimonnier breveteaza ma~ina

de cusut. 1839: J. Daguerre inventeaza procedeul de obtinere a fotog rafiilor (daghereotipie). 1844: Morse transmite, prin telegraf, un mesaj de Ia Washington Ia Baltimore.

Bazine carbonifere (huila)

Canalul MJnecii 7

Vitalitatea productiei de fabrica explica dezvoltarea rapida a ora?elor. Manchester, Liverpool, Birmingham ?i Londra cunosc cre?teri spectaculoase ale populatiei, dar aglomerarile urbane reflecta discrepantele socia le, prin contrastul dintre cartierele sa race, dezolante ?i mizere, ?i zonele rezidentiale . Nepregatite sa primeasca o populatie numeroasa, ora?ele sunt lipsite de servi cii publice eficiente. STR UCTURILE SOCIALE NOI reprezinta o alta consecinta a revolutiei industriale. Obligati sa traiasca ?i sa munceasca In conditii grele, muncitorii din fabrici se vor organiza In asociatii profesionale ?i de ajutor mutual. Burghezia rentiera ?i cea aflata In serviciul statului l?i afirmasera existenta sub Vechiul regim, iar acum se impun burghezia industriala ?i cea comerciala, ca re preiau controlul politic ?i promoveaza valorile liberale. Jilranimea continua sa reprezinte majoritatea populatiei, dar, In tirilp ce In vestul continentului se integreaza economiei moderne, In sudul ?i"e~t61 1 Europei se mentine In limitele sistemului seniorial. Vechea aristocratie I?L.~ast reaza prestigiul, ocupa Inca posturi In stat, dar veniturile din renta funciar3 scad. 0 parte a nobilimii l?i face intra rea In lumea afacerilor, adaptandu-se sistemului. Pornind de Ia rolul definitoriu al ma?inii cu abur, o lume noua se contureaza In prima jumatate a secolului al XIX-Iea.

Concluzii .................................................................. • • • • • • •

Ma?ina cu aburi are un rol fundamental In dedan?area revolutiei industriale. Fabrica devine principala forma de organizare a PIOduqiei. Economia evolueaza In ritm sustinut. Populatia se concentreaza In mari centre urbane. Structura sociala se modifica. Se afirma mentalitati ?i ideologii politice noi. La lnceputul secolului al XIX-Iea, se contureaza o lume noua.

Cre?terea populatiei urbane in Marea Britanie, in prima jumatate a secolului al XIX-Iea ora~ul

in anul 1801

1 100 000 Londra 82 000 Liverpool 75 000 Manchester 71 000 Birmingham 46 000 Sheffield

in anul 1851 2 800 000 376 000 303 000 233 000 135 000

••• Exerc1t11 ........................... . I

• Campara datele care indica numarul de locuitori din fiecare centru urban. • Cum ai caracteriza In cateva cuvinte ritmul de cre?tere al populatiei urbane? • Ce legatura exista lntre cre?terea populatiei urbane ?i dezvoltarea econom ica?

Autoevaluare ................. .. • ?tiu sa definesc revolutia industriala. • Pot sa prezint principalele progrese realizate de societate. • Am lnteles felulln care dezvoltarea economica influenteaza evolutia lntregii societati. Oamenii, societatea ~i lumea ideilor

31

Anul18481n Europa

ASPIRATII LIBERALE ' SI NATIONALE IN EUROPA '

'

Primavara popoarelor...

CONGRESUL DE LA VIENA reorganizase granitele europene fara sa tina cont de vointa de libertate ?i unitate nationala sau de dorinta de reformare a sistemului politic ?i social, cerute de popoarele continentu lui . Formularile programatice ale Revolutiei franceze prinsesera lnsa radacini. ldeea ca popoarele

se individualizeaza pe temeiul evolutiei lor istorice ~i nu pe principiul suveranitatii dinastice se manifesta cu tarie. Revendicarile sociale ale muncitorilor

Revolu{ia la Paris (lupte de stradii) "Regimurile conservatoare relntronate (.. .) dupa 1848 au ascuns adevarata semnificatie a epocii revolutiei europene. Structurile de tip ancien nu fusesera brusc lnlocuite prin noi institutii libere sau nationaliste (.. .) dar pana Ia jumatatea secolului al XIX-lea rasturnarea vechilor regimuri ?i triumful sistemelor de stat moderne, In form e liberale (... )au devenit o certitudine." (John R. Barber -

lstoria Europei moderne)

12 ianuarie 1848: lnceputul revolutiei In ltalia (Palermo). 25 februarie: proclarrw ea republicii In ·q;J;' Fran t a. ",;· 13-1S martie: izlfu~ste revolutia Ia Viena. · -~i:·.· , 15 martie: lntepe re~olutia In Ungaria. 18 martie: revolutie Ia Berlin. 18-22 martie: revolutie antihabsburgica Ia Milano. 9 februarie 1849: proclamarea republicii Ia Roma. 20 martie-6 august: razboi austro-piemontez. 14 aprilie: Ungaria se proclama independenta. . 13 august: lnfrangerea revolutiei maghiare.

·

32

Oamenii, societatea ~i lumea ideilor

industriali se adauga nemultumirii fata de un sistem politic anacronic. Un seism revolutionar de amploare marcheaza anul 1848, grabit, In parte, ?i de criza economica din anul 1846. IN FRANTA, cresc nemultumirile fata de Ludovic Filip ?i prim-ministrul acestu ia. In februarie 1848, regele trimite trupe lmpotriva demonstrantilor. Protestul se transforma In revolutie, se proclama republica, iar guvernul provizoriu ia masuri cu caracter democratic. Recunoa?terea dreptului Ia munca al fiecarui cetatean determina crearea Atelierelor Nationale. 0 grava problema sociala parea rezolvata, dar guvernul nu investe?te In proiect pentru a dezvolta un sistem rentabi l de fabrici. Populatia nemuncitoreasca prive?te Atelierele ca pe o risipa a banilor publici In activitati inutile. Adunarea Constituanta aleasa In luna mai ignora problema muncitoreasca ?i lnchide Atelierele, protestele fiind reprimate cu violenta In iunie 1848. Constitutia din noiembrie ?i alegerile prezidentiale din decembrie restabilesc ord inea In favoarea burgheziei. Clasele mijlocii ?i taranimea sustin noul regim, In timp ce muncitorii trebuie sa gaseasca noi forme de organizare, care sa le asigure respectarea drepturilor. Succesul ·revolutiei In Franta a lncurajat lupta lntregului continent. IN IMPERIUL HABSBURGIC, regimul politienesc impus de Metternich nu poate lmpiedica natiunile sa adapteze programul revolutionar Ia problemele lor specifice. La 13 martie, manifestantii din Viena obtin lnlaturarea ministrului, libertatea presei ?i promisiunea unei constitutii democratice. Legea fundamentala propusa de Ferdinand I nemultume?te lnsa populatia, ca re iese din nou In strada . In timp ce Ia Viena revolutionarii luptau pentru un reg im liberal, existenta imperiului era amenintata de cehi, maghiari, croati ?i ita lieni: populatia din Boemia cerea autonomie ~i - drepturi nationale, iar In Ungaria situatia devenise dificila, ~caci, prin legile emise Ia 15 martie, revolutia maghiara lim ita imixtiunea Austriei In guvernarea tarii ?i vota reforme democratice. Natiunile excluse de Ia guvernare - croatii, sarbii, romanii ?i slovacii - raman lnsa fidele Casei de Au stria, care le garanta drepturile. In iunie 1848, armata austriaca zdrobe?te revolutia cehilor Ia Praga, restabile?te autoritat~a Habsborgilor In ltalia, reprima revolutia vieneza din octombrie, iar In august 1849, cu ajutorul trupelor tariste, lnfrange rezistenta maghiarilor. Autoritatea imperiala, cohsiderata, alaturi de armata ?i biserica, elementul ~sential al sta bilitatii ?i unitatii statu lui multinational, este restabilita. Relntoarcerea Ia vechiul sistem social si' ' politic este totu?i imposibila. Constitutia din 4 martie 1849 ofera egalitate nationalitatilor, care l?i trimiteau reprezentanti In camera superioara a Parlamentului, In timp ce camera inferioara este aleasa prin vot cenzitar.

EPOCA MODERNA ..................................................... lmparatul pastreaza controlul asupra puterii executive ?i dreptul de veto absolut asupra legilor votate de Parlament. Revolutia aduce sf.3r?itul regimului seniorial, In timp ce liberaliza rea politica este un proces de durata . STATELE DIN CONFEDERATIA GERMANA sunt cuprinse si ele de miscarea revolutionara, suveranii din Baden, Bavaria, Hanovra, Saxonia si' Prusia fiind con. stran?i sa faca concesii liberale, sa prom ita constitutii. Tot In cursu! anului 1848 este aleasa prin vot universal Dieta de Ia Frankfurt, adunare reprezentativa a statelor din Confederatie; dupa discutii lndelungate, Dieta ofera coroana lmperiului german regelu i Prusiei, Frederic Wilhelm aiiV-Iea, care nu o accepta acum, pentru ca In deceniile urmatoare sa impuna prin forta unitatea statelor ' ' germane. · ITALIA, asemenea Germaniei, era In anul 1848 o realitate geografica. Traditia revolutionara mentinuta prin activitatea societatilor secrete explica declan?area cu vigoare a luptei pentru reforme sociale, unitate ?i libertate nationala. Austriecii sunt alungati din Milano ?i Venetia (martie 1848}, iar Ia Neapole, Florenta, Roma ?i Torino sunt promulgate constitutii liberale. Carol Albert, regele Sardiniei, initiaza o actiune militara lmpotriva Austriei, In scopul obtinerii independentei statelor aflate sub stapanirea Habsburgilor, deschizand astfel ?i calea unificarii ltaliei. Victoria Austriei (iulie 1848} va declan?a lnceputul represiunii, dar ?i reaqia republicanilor. La Venetia, Florenta ?i apoi Ia Roma, se proclama republica. Cunoscut pentru optiunile sale liberale, papa Pius aiiX-lea este depa?it de evenimente ?i parase?te Roma, care ramane sub controlul lui Giuseppe Mazzini. ltalia cunoa?te revigorarea fortelor revolutionare, In timp ce In restul Europei reaqiunea ca?tiga teren. In anul 1849, !ipsa de colaborare lntre revolutionari, precum ?i interventia armatei austriece due Ia e?ecul republicilor italiene. Refluxul revolutionar cuprinde Europa, dar deceniile urmatoare vor redeschide problemele politice nationale ?i sociale. /

,

I

Concluzii ......................... .. •

In anul 1848, popoarele europene se ridica Ia lupta pentru a obtine drepturi social-politice ?i nationale: desfiintarea privilegiilor, egalitatea sociala, democratizarea sistemu lui politic, unitatea nationala ?i in,dependenta. • Revendicarile revolutionarilor sunt lntemeiate pe ideologia iluminista ?i romantica, precum ?i pe un nou concept despre natiune. • Revolutia este lnfranta, dar fiecare natiune con?tientizeaza forta de care dispune ?i calea pe care o are de urmat pentru realizarea obiectivelor propuse.

I

ASTAzl: Revolutia de Ia 1848 este un argument al istoriei comune a popoarelor europene.

. ••• E"~rc:1t11 ........................... . I

• Cite?te textul de Ia pagina 32. 1. Ce concluzie formulezi privind importanta revolutiei din anul 1848 daca analizezi situatia politica imediat dupa 1848-1849? 2. Ce concluzie formulezi daca reiei analiza dupa trecerea unei jumatati de secol? 3. Explica rezultatul diferit al concluziilor privind rolul revolutiei.

• Stiu care sunt cauzele revolutiei de Ia ' ' 1848-1849. • Pot sa prezint principalele momente ale desfa?urarii revolutiei. • Am lnteles obiectivele formulate de revolutionari. • Am lnteles semnificatia anului 1848 pentru continentul european. Depla~ri

_..... _..... ••••,... _..... _..... -

ale trupelor: habsburgice tariste otomaAe prusace franceze

• Principalele centre revolutionare

'li' Sesiun.ea Parlamentului statelor germane de Ia Frankfurt

Confederatia germanil

Oamenii, societatea ~i lumea ideilor

33

Anul1848 in Europa

ANUL 1848 IN SPATIUL ROMANESC ' Dreptate ~i fratie ...

Grup de revolufionari Ia Bucure~ti (stampil de epocil) ,Poporul roman( ...) ~i-a dat, printr-o revolutie lini~tita ~i plina de dignitate, o lege mai potrivita cu progresele civilizatiei (...), care nu aduce nici cea mai mica vatamare drepturilor oricarei puteri (...), aceasta noua stare a lucrurilor fiind o consecuenta foarte naturala a independentii noastre din launtru, independenta care trage cu sine~i neaparat ~i dreptul de a modifica ~i chiar de a preface legislatia tarii." {Guvernul provizoriu al Tarii Romane~ti - Mesaj adresat lmparatului~usiei, iunie 1848) ::~~~·

~:',~~

D.ICt•IOnar~ .. -i¥A~:. ................... . I

artistica ~i literara aparuta Ia sfar~itul secolului al XVIII~ea In Anglia ~i raspandita ulterior In toata Europa; romantismul romanesc este militant, patriotic, vizionar, cu predileqie pentru trecutul glorios. Pa~optism - ideologie aparuta In Tarile Romane In prima jumatate a secolului al XIX-Iea, definita prin caracterul ei militant; promoveaza ideile libertatii nationale ~i sociale, ale luptei pentru unirea Tarilor Romane ~i pentru crearea statu lui national.

Romantism -

34

mi~care

Oamenii, societatea ~i lumea ideilor

In anul1848, prile Romane se integreaza tumultului revolutionar european. Revolutia romana este anticipata de lncercari de rasturnare a regimului regulamentar. Generatia care pregate~te revolutia l~i lntemeiaza gandirea politica pe valorile europene ale lluminismului ~i romantismuluf. Literatura, teatrul ~i istoria educa In spiritul valorilor nationale, iar ziarele fauresc opinia publica. Tinerii care l~i fac studiile In Apus publica reviste cu nume programatice: Curierul romanesc (1829 - lon Heliade-Radulescu), Dacia literara (1840 - Mihail Kogalniceanu), Gazeta de Transilvania (1838 - George Baritiu). Se na~te un spirit care domina epoca: pa~optismul. Toti romanii, privilegiati ~i neprivilegiati, despartiti temporar de granite politice, formeaza natiunea, care, pentru a propa~i, trebuie sa pa~easca pe calea reformelor: democratizarea guvernarii, drepturi ~i libertati cetatene~ti, abolirea privilegiilor, rezolvarea problemei tarane~ti, autonomia reala ?i chiar unirea ~i independenta. Revolutia este pregatita ~i condusa de boierimea liberala, deoarece In Principate, ramase In urma din punct de vedere economic, burghezia nu este o clasa reprezentativa. Revolutia cuprinde toate tarile locuite de romani, revendicarile sunt, In majoritatea lor, comune, revolutionarii lntretin legaturi permanente, dar evenimentele au, In fiecare tara, un curs deosebit. IN MOLDOVA, revolutionarii dau un caracter pa~nic ~i legal actiunii lor. lntalnirea politica de Ia Hotelul Petersburg (8 aprilie) este un bun prilej pentru a critica abuzurile regimului. Vasile Alecsandri redacteaza Peti,tia-program. De~i nu modifica fundamental structurile social-politice existente ~i formula In termeni foarte vagi reforma agrara, programul este respins de Mihail Sturdza, care declan~eaza represiunea. Numero~i revolutionari parasesc Moldova ~i l~i continua activitatea In exil. In Bucovina, Mihail Kogalniceanu redacteaza un proiect de constitutie, care propune regim liberal, reforma agrara cu despagubire, dar si unirea Tarii Romanesti cu Moldova. Sub influenta evenimentelor de Ia Blaj, moldovenii concep un nou program, radical, cuprinzand desfiintarea obligatiilor feudale fara despagubire, unirea ?i independenta. IN TARA ROMANEAScA, revolutia este pregatita de un comitet constituit In luna martie. La lslaz, In cadrul unei mari adunari populare desfa~urate Ia 21 iunie, este prezentat programul: damn ales pe cinci ani, din toate starile sociale, desfiintarea privilegiilor, reforma agrara cu despagubire, emanciparea israelitilor, desfiintarea robilor tigani, autonomie politica. La Bucure~ti, §heorghe Bibescu accepta initial constitutia- ~i guvernul nou format, pentru ca Ia 25 iunie sa abdice. Se instaleaza puterea revolutionara, care promoveaza reforme, lnfiinteaza noi institutii, lncearca sa rezolve problema agrara ~i sa organizeze alegeri pentru Adunarea Constituanta. La cererea Rusiei, Poarta Otomana intervine. Suleiman pa~a recunoa~te conducerea de Ia Bucure~ti, dar tarul considera situatia inacceptabila ~i obliga lmperiul otoman ca In septembrie 1848 sa actioneze militar. Dupa o scurta confruntare cu un deta~ament de pompieri, trupele turce~ti pun capat guvernarii revolutionare ~i reintroduc '

I

Regulamentul organic.

'

I

EPOCA MODERNA

1-

c I,

)-

3 ~i

a

e e e I-

n

IN TRANSILVANIA, revolutionarii l?i formu leaza obiectivele ?i actioneaza pe fondul·situatiei complexe a afirmarii nationa lismului mag hiar ?i a politicii duplicita re a Habsburgilor. Revolutia maghiara este primita cu simpatie de d1tre romani, darI cererea de alipire a Transilvaniei Ia Ungaria determina organizarea Marii Adunari de Ia Blaj. Peti,tia na,tionala cere autonomie administrativa, participarea romanilor Ia guvernarea Principatului, institutii reprezentative romane?ti, reforma agrara, drepturi ?i libertati cetatene?ti. Documentul se lncheie cu propunerea de convietuire pa?nica cu celelalte nationalitati, respingand lnsa ideea de unire cu Ungaria. La 29 mai, Dieta Transilvaniei, In care romanii nu sunt repr.ezentati, voteaza totu?i unirea, cele doua mi?cari situandu-se astfel pe pozitii divergente. La izbucnirea conflictului dintre Habsburgi ?i maghiari, romanii li sustin pe cei dintai. Nicolae Balcescu face lncercari de conciliere lntre cele doua mi?cari revolutionare, dar abia In iulie 1849 Lajos Kossuth accepta sa acorde drepturi romanilor. Avram lancu ofera In schimb neutralitatea romaneasca In confruntarea maghiarilor cu trupele de interventie. Rusia acorda sprijin militar Austriei ?i forj:ele revolutionare maghiare sunt lnfrante. IN BUCOVINA ~I BANAT, celelalte provincii romane?ti aflate sub stapanire austriaca, romanii l?i reveridica drepturile nationale ?i cetatene?ti. Revolutia este lnfranta, dar evidentiaza problemele reale ale societatii romane?ti. In emigratie, revolutionarii l?i continua activitatea, sustinand idealurile de Ia 1848, iar prin actiunile lntreprinse aduc Ia cuno?tinta opiniei publice europene ?i a elitele politice occidentale cauza romaneasca .

11-

u n I,

?I

n J-

e a

•••- ~·

Exerc1t11 ................................................................... I

• Documentul din pagina alaturata se refera Ia activitatea guvernului revolutionar de Ia Bucure?ti. 1. Cum este sustinuta legitimitatea guvernului de Ia Bucure?ti In document7 2. Considerati ca teama autoritatilor ruse de evolutia evenimentelor este justificata?

it

a e a ra

20 martie 1848: lntrunirea de Ia Paris a revolutionarilor romani, care hotarasc lnceperea revolu~ei In Tara Romaneasca ?i Moldova. 8 aprilie: marea lntalnire politica de Ia Hotelul Petersburg din la?i. 9 aprilie: lntalnirea revolutionarilor din Moldova, care_decid redactarea Petitieiprogram. 15 ma~17 mai: Marea Adunare Nationala a romanilor de Ia Blaj. 24 mai: revolutionarii mold6veni elaboreaza programul Ia Bra~ov Prin,tipiile noastre pentru reformarea patriei. 21 iunie: Adunarea de Ia lslaz. august 1848: Mihail Kogalniceanu publica Ia Cernauti prcigramul Dorintele Partidei nationale In Moldova.

Concluzii.......................... . • In prima jumatate a secolului al XIX-Iea, In prile Romane se afirma o ideologie politica nationala, lntemeiata pe valorile europene ale iluminismului ?i romantismului. • Revolutia de Ia 1848 formuleaza clar programul de revendicari esentiale pentru progresul societatii romane?ti. • Romanii din provinciile aflate sub dominatie straina cer drepturi nationale. • Revolutia cuprinde toate tarile locuite de romani, dar cunoa?te o evolutie distincta In fiecare caz. • Revolutia este lnfranta, dar programul ei l?i pastreaza actualitatea ?i va fi realizat In deceniile urmatoare.

a a a 1r l-

e IC

Adunarea Naponalti de la Blaj (15 mai 1848)

Stiu care sunt cauzele care au declansat • -,' revolutia romana. • ~tiu care sunt principalele momente In desfa?urarea revolutiei. • Am lnteles cum se integreaza revolutia romana In mi?Carea politica europeana. Oamenii, societatea ~i lumea ideilor

35

State nationale si multinationalein

............ ?. ~.~~~. J~.~~~~~i.~ .~~~?.1~1.~~ .~l. X~~.-!~~.

ROMANIA La legi noua, om nou...

Alexandru loan Cuza, primul domn al Principatelor Unite

. . D1cttonar ........................ .. . I

Congresu/ de pace de Ia Paris - hotara?te In legatura cu Principatele Romane: mentinerea suzeranitatii otomane, lnlaturarea protectoratului rus, instalarea garantiei colective a marilor puteri (Franta, Anglia, Austria, Rusia, Turcia, Prusia, Sardinia), stabilirea libertatii navi,g~tiei pe Dunare, tre. cerea fluviu lui sub ·c"c:mtrolul unei Comisii europene, retro2~~ea catre Moldova a judetelor Cahul, 86Jgrad ?i Ismail. Conventia de Ia· Paris - hotara?te In legatura cu Principatele Romane: numele statului, Principate/e Unite ale Moldovei ?i Valahiei, domn, guvern ?i adunare legislativa proprie, In fiecare principat, autonomie ?i neutralitate sub suzeranitatea Portii Otomane, garantia colectiva a marilor puteri, institutii comune, Curtea de Casatie ?i Comisia Centrala de Ia Foc?ani, desfiintarea rangurilor boiere?ti, drepturi electorale lntemeiate pe un cens ridicat, instituirea responsabilitatii ministeriale.

36

Statui ~i politica

Unirea este subiectulln jurul c.3ru ia graviteaza viata politica a Principatelor dupa revolutia de Ia 1848. Pentru romani, aceasta este solutia depa?irii starii de lnapoiere economic§ ?i de aliniere Ia Europa natiunilor. Pentru puterile continentului, unirea Principatelor reprezinta lnsa o problema de stabilitate ?i echilibru In zona Dunarii de Jos, regiune In care mentinerea _unei Turcii slabite este de preferat unei lnaintari provocatoare a Rusiei. Emigratia romana desfa?oara o propaganda viguroasa In favoarea unirii, lncercand sa obtina sprijinul puterilor occidentale. Pornit ca o confruntare ruso-turca, Razboiul Crimeii (1853-1856) devine, prin interventia statelor occidentale In favoarea lmperiului otoman, un razboi de interes european. PROBLEMA PRINCIPATELOR este adusa In fata Europei de Congresul de pace de Ia Paris (1856). Pentru a exprima vointa romanilor In legatura cu viitorullor politic, In Principate urmau sa fie convocate doua adunari reprezentative. Acestea sunt Adunari/e ad-hoc, care l?i lncep lucrarile Ia la?i ?i Ia Bucure?ti, In octombrie 1857. Constituite din reprezentanti ai tuturor claselor sociale, cele doua adunari formuleaza cereri majore identice: unirea Principatelor lntr-un singur stat, cu numele de Romania, sub conducerea unui print strain, adunare ob?teasca, In care sa fie reprezentate toate interesele natiei, autonomie ?i neutralitate. Convocata In anul 1858, pentru a definitiva statutul Principatelor, Conferinta marilor puteri elaboreaza Convenfia de Ia Paris, care devine Constitutie. In privinta unirii, noua lege stipula o organizare politico-administrativa se parata, numele statu lui, Principatele Unite ale Moldovei ?i Valahiei, aratand ca dorinta de unire nu era pe deplin acceptata . ALEGEREA LUI ALEXANDRU lOAN CUZA In Moldova, Ia la?i, Ia 5 ianuarie 1859, ?i In Tara Romaneasca, Ia Bucure?ti, Ia 24 ianuarie, dovedea respectarea prevederilor Conventiei, dar ?i printr-o initiativa magistrala, impunerea de catre romani a propriei vointe. In primii ani ai domniei, Cuza realizeaza unificarea administratiei Principatelor. In decembrie 1861, Poarta Otomana accepta unirea deplina, dar numai pe timpul domniei lui Cuza. Dupa acest succes, domnitorul poate realiza reformele amanate pana atunci. Mihail Kogalniceanu, aflat Ia conducerea guvernul, este, alaturi ·de Cuza, artizanul marilor prefaceri . In decembrie 1863, sunt secularizate averile manastire?ti, masura prin care un sfert din fondul funciar al tarii reintra In circuitul economic national. Opozitia Adunarii fata de propunerea prim-ministrului de emancipare a claca?ilor prin despagubire determina suspendarea Adunarii de catre domn ?i promulgarea unei noi constitutii, Statutul dezvoltator a/ Conventiei de Ia Paris. INCEPUTUL GUVERNARII AUTORITARE este marcat de aceasta initiativa, iar puterea executiva a domnului spor~?te, In detrimentul puterii -legislative. Lovitura de stat de Ia 14 mai 1864 permite adoptarea programului de reforme. Legea instructiunii pub/ice introduce lnvatamanfuJ-primar gratuit ?i obllgatoriu, se lntemeiata universitatile din la?i ?i Bucure?ti, precum ?i alte institutii de cultura. Este reorganizat sistemu l judecatoresc, sunt adoptate Codul penal ?i eel civil. Legea rura/a promulgata Ia 26 august 1864 lmproprietarea taranimea ?i desfiinta obligatiile fata de stapanul de mo?ie prin despagubire. Marii proprietari

EPOCA MODERN A

X

fe ti;/ite

·a ul ~ II

raman, alaturi de stat, detinatori a peste 70% din suprafata arabila a tarii, dar, cu toate limitele ei, reforma ag rara contribuie Ia progresul societatii romane?ti, iar Cuza ramane In memoria taranimii ca domnul eliberator de claca, eel care le-a dat pamant. In politica ~xterna, Cuza a reprez.entat statui cu demnitate ?i lndrazneala, ignorand dependenta fata de turci, dar far a a-i provoca. Hotararea cu care T?i impune autoritatea Tn mai 1864 ?i realizeaza marile reforme atrage Tnsa nemultumirea atat a liberal-radicalilor, cat si' a conservatorilor. Aflate de ' obicei Tn opozitie, cele doua grupari se coal izeaza ?i, cu ajutorul armatei, Tl obliga pe Cuza sa abdice (23 februarie 1866). Cuza ramane Tn istoria romanilor ca damn a/ Unirii si a/ reformelor. ' ' Realizarile guvernarii sale au permis romanilor sa se integreze Europei secolului al XIX-Iea ?i prin structurile institutionale ?i sociale.

Ul

fe :u

nla Jr ~a

1. ,Unirea, domnilor, eu nu recunosc nimanui dreptul sa zica ca-i actul sau individual, proprietatea sa exclusiva: Unirea este actul energic al Tntregii natiuni romane (.. .) ?i de aceea, domnilor, nici chiar domnitorului, dar Inca unui singur particular, nu-i recunosc ?i nici nu-i voi da vreodata dreptul acesta de a zice ca el a facut singur Unirea. Nu, domnilor, Unir.ea natiunea a facut-o." (Mihail Kogalniceanu - Discurs In Adunarea Genera/a a Romaniei, 9 februarie 1863)

Ul

le

ta Ia le

~a

2. ,Linia noastra de purtare In obladuirea prii Romane?ti nu o putem mai bine arata, decat lntrebuintand acelea?i cuvinte ce am rostit Ia suirea noastra pe tronul Moldovei: vom fi domn constitutional, vom respecta toate drepturile Adunarii elective; ?i toate staruintele noastre vor avea de tel dezvoltarea noilor institutii ce ne-a recunoscut Europa ?i adevarata ?i temeinica punere Tn lucrare a reformelor, ce sunt menite de a introduce Tn societatea noastra marile principii ale staturilor moderne." (Aiexandru loan Cuza - Proclama,tia catre tara, 20 februarie 1859)

~

Cronologie

1853: In cepe Razboiul Crimeii (16 octombrie). 1856: lucrarile Congresului de pace de Ia Paris (25 februarie-30 martie). 1857-1858: lucrarile Adunarii ad-hoc a Moldovei (4 octombrie - ? iariuarie). 1857: lt.icrarile Adunarii ad-hoc a Tarii Romane?ti (12 octombrie-22 decembrie). 1858: Conferinta reprezentantilor celor ?apte puteri de Ia Paris, privind organizarea Principatelor Romane (adoptarea Conventiei de Ia Paris). 1859: Adunarea electiva a Moldovei alege In unanimitate ca domn pe colonelul Al.l. Cuza (5/17 ianuarie); Adunarea electiva a Tarii Romane?ti alege In unanimitate ca domn pe colonelul Al.l. Cuza (24 ianuarie/5 februarie). 1860: prima agentie diplomatica a Principatelor Romane, Ia Paris (7 septembrie); inaugurarea Universitatii din la?i (7 noiembrie). I

re ~a

ta

n3t In 1n 1a 1n

Concluzii ................................................................. . • Dupa anul 1848, Unirea devine obiectivul fundamental al romanilor. • Prin dubla alegere a lui Alexandru loan Cuza, natiunea romana impune Europei vointa ei politica. • Sprijinit de un gruP.t: cte colaboratori remarcabili, domnitorul Alexandru loan Cuza realizeaza re$rme care corespund revendicarilor formulate de revolutionari In anul 184'8. • Prin aceste reforme, se constituie bazele statului roman modern.

~a

3r e. e. u,

Jlel ?I

lrl

• Cite?te textul1. Care este ideea esentiala a discursului lui M_ihail Kogalniceanu ? Gase?te argumente care sa ateste afirmatia omului politic; recite?te leqia Anul 1848 In spa,tiul romanesc. ldentifica evenimente ale contextului european care au favorizat evolutia politica a·principatelor In perioada 1850-1860. • Cite?te textul 2. Gase?te argumente care probeaza afirmatiile domnitorului AI. I. Cuza . ldentifica Tn evolutia vietii politice romane?ti din perioada 1859-1866 evenimente politice Tn contradiqie cu discursullui AI. I. Cuza.

Proclamarea Unirii (tablou de Th. Aman)

• ~tiu care este contextul european care a permis alegerea lui Al.l. Cuza ca domn al Principatelor. • Pot sa prezint reformele realizate In perioada guvernarii lui Al.l. Cuza . • Am Tnteles semnificatia domniei lui Al.l. Cuza . Statui ~i politica

37

State nationale ~i multina~onale in a doua jumatate a secolului al XIX-Iea

GERMANIA Solutia prusaca In chestiunea germana...

Wilhelm I este proclamat fmpiirat al Germaniei (1871)

. . D1ct1onar.......................... . I

Nationalism - doctrina care afirma ca interesul natiunii primeaza fata de interesele de grup, clasa etc.; mi?care politica a unor indivizi care doresc ca natiunea careia li apartin sa se impuna In toate domeniile. Telegrama de Ia Ems - telegrama trimisa de regele Wilhelm I cancelarului sau, Bismarck, In care era relatata lntrevederea suveranului cu ambasadorul Frantei; interventia lui Bismarck asupra textului, lnainte de a o da publicitatii, a indignat Franta, care i-a declarat razboi Prusiei, o reaqie a?teptata de cancelar. Realpolitik (realism politic) - termen folosit in Europa, lncepand cu a doua jumatate a secoJului al XIX-lea; pr~~l)pune acceptarea partiala a modernita.lii;£ll ntru a pastra institutiile traditionale; l~' ~litica externa, propune promovarea irifef.eselor unui stat prin forta: inclusiv cea milltara, pentru a spori puterea sistemului de guvernare In interior, precum ?i autoritatea natiunii In exterior. Federatie (stat federal) - forma de organizare statala, care consta In asocierea mai multor state care admit o putere comuna ?i, totodata, pastreaza o anumita orga. . n1zare propne.

38

Statui ~i politica

Germania incepe sa existe ca stat din 1871. lnaintea acestui an, regiunea cunoscuta sub numele de Germania era constituita din mai multe state separate, virtual independente. ldealul nationalist al unificarii Germaniei va fi realizat de Prusia, unul dintre cele mai conservatoare state germane. In anii '50 ai secolului al XIX-Iea, Prusia are urmatoarele atuuri: Uniunea Vamala Prusaca (Zollverein), initiata inca din anul 1818 ?i care inlatura numeroasele taxe vamale interne, inlocuindu-le cu un tarif perceput Ia frontiera de stat; armata, de a carei modernizare a fost direct interesat regele Wilhelm I, ?i personalitatea lui Otto von Bismarck, prim-ministru incepand din anul 1862. Von Bismarck a folosit magistral toate aceste avantaje. In plus, a ?tiut sa manevreze intre interesele Rusiei, Marii Britanii ?i Frantei. ETAPELE UNIFICARII. Mai intai, convinge Austria sa participe Ia o actiune militara comuna impotriva Danemarcei. Ducatele Schleswig ?i Holstein se aflau sub dominatie daneza de patru sute de ani. ·Populatia din Schleswig era mixta, danezi ?i germani, in timp ce in Holstein erau aproape numai germani.ln ianuarie 1864, o armata prusaco-austriaca intervine in disputa dinastica deschisa in Danemarca. Prin Tratatul de Ia Viena, din octombrie 1864, incheiat dupa capitularea Danemarcei, regele acesteia renunta Ia drepturile asupra celor doua ducate in favoarea Prusiei ?i Austriei, pentru a fi administrate in comun. In realitate, colaborarea dintre aceste state nu mai este posibila. Confruntarea armata dintre ele incepe far a o declaratie forma Ia ?i, datorita duratei sa le, devine cunoscuta drept Razboiul de ?apte saptamani. Lupta decisiva s-a dat Ia Sadova, in podi?ul Boemiei; a fost o batalie de amploare, Ia care au participat o jumatate de milion de oameni. Prin Pacea de Ia Praga este remodelat nordul Germaniei, unde se constituie Confederatia germana de nord, dominata de Prusia ?i din care fac parte ?i Hessa, Nassau, Hanovra, Frankfurt, SchleswigHolstein. Ea are Ia baza o Constitutie in vigoare incepand cu iulie 1867 ?i ramasa, in mare parte neschimbata, drept constitutie a lmperiu lui german. Razboiul cu Franta lui Napoleon allll-lea este vazut ca necesar pentru asigurarea unitatii confederatiei, iar Bismarck procedeaza in a?a fel incat Franta sa fie privita drept agresor (Telegrama de Ia Ems). Astfel, Prusia poate pretinde ca este atacata ?i poate cere sprijinul statelor germane din sud. lnfrangerea de Ia Sedan, 2 septembrie 1870, costa Franta peste 100 000 de oameni ?i un !rnparat facuti prizonieri, despagubiri de razboi foarte mari, pierderea provinciei Alsacia ?i a unei parti din provincia Lorena. La acestea se adauga umilinta folosirii Galeriei Oglinzilor din Palatul de Ia Versailles drept loc de incoronare, Ia 18 ianuarie 1871, a lui Wilhelm, regele Prusiei, ca imparat (Kaiser) al Germaniei. REZULTATELE UNIFICARII. Dupa opt ani, trecand prin trei campanii militare glorioase ?i printr-o diplomatie-abila (Realpolitik), sunt unificate in jurul Prusiei, condusa de regele Wilhelm I ?i de cancelarul Otto von Bismarck, toate teritoriile germane. Cu 41 de milioan·e de locuitori ?i intins pe o suprafata de 541 000 km 2, lmperiul german (AI Doilea Reich) reprezinta o federatie formata din 25 de state, dintre care trei ora?e cu statut special: Hamburg, Bremen ?i Lubeck.

[

c

EPOCA MODERNA

Marea Nordu/ui

1815: Cohstituirea Confederatiei germane. 1818_: Uniun.ea Vamala Prusaca .(Zollverein). , · 1848-1849: attivitatea Parlamentului din Frankfurt. . 1862: Otto von Bismarck devi_ne p;im~ministru al P~u~ei, ; ~ , . . 1864: razbdi~l eu Daner)-;arca:.· .1866: razbofu'l de ~apte saptamani, cu Austria. 1870: razboiul cu Franta. : 1871: prodamarea lmperiului german.

·a 3-

lt )-

:a 3-

a Jl )-

1e

0

u 3, 3-

'n ll-

a 3-

·a II-

a lt

Jl

e l ?I

z·a '1-

e a lt

L,;...;..;;;....;.----"'___;;;;.;;;.;.;;;...t..;;..;....u;;..-&....._"""""""_..:;,---- -

~

Teritorii anexate in urma razboiului franco-prusac din 1870-1871

Anexiuni ale Prusiei pan~ in 1866 Frontiera lmperiului german in 1871

Statele din sud, alipite Confedera!iei germane de nord in 1871

Fiecare stat l?i pastreaza constitutia, guvernul, institutiile ?i armata, aceasta din urma subordonata totu?i comandantului suprem, lmparatul. Guvernul central se suprapune guvernelor locale; un rol important revine Camerei Deputatilor (Reichstag), aleasa prin vot universal, Consiliului Federal (Bundesrat) ?i, mai ales, cancelarului ?i lmparatului.

Concluzii ......................................... .................... ..... . • Prin fuziunea cu realismul politic de Ia sfar?itul secolului al XIX-Iea, nationalismu l devine una dintre cele mai importante forte In istoria Europei moderne. • AI Doilea Reich este rezultatul unei unitati impuse, care nu corespunde, teritorial, natiunii germane: acesta cuprinde minoritati nationale (polonezi, alsacieni), dar exista ?i germani care traiesc In afara granitelor (cei din Austria). • Germania devine o fc~a In Europa secolului al XIX-Iea; In schimb, Franta nu uita lnfrangerea, iar M'~N1 Britanie este din ce In ce mai lngrijorata de aceasta situatie; tensiunile ; cresc, momentele de criza se acumuleaza, ducand Ia declan?area primului razboi mondial.

·u

ASTAzl: Germania, Franta si Marea Britanie sunt membre ale Uniunii

3-

Europene; d ~seori, primele dou ~ state lmparta?esc o pozitie simi!ar,a In problemele de politica internationala. . .

,

e

'

I

I

'I, li-

e

a ?I

"Noi, Wilhelm;· prin . gratia. lui DLimnezeu, rege al P.rusiei, ·~i dupa ce principii germani ~i ora?ele libere au facut apel Ia noi In unanimitate sa relnnoim demnitatea imperiala, care a fost lnlaturata mai mult de ?aizeci de ani (...) prin aceasta va informez ca noi consideram ca este datoria noastra fata de Patria lntreaga sa raspundem chemarilor principilor germani aliati ?i cetatilor libere ?i sa ne asumam titlul imperial german. Sa dea Dumnezeu ca noi ~ i urma~ii no?tri Ia coroana imperiala sa putem fi aparatorii lmperiului german In toate vremurile, nu prin cuceriri militare, ci prin opere pa~nice, In sfera prosperitatii nationale, libertatii ?i civilizatiei. (...)" (Proc!amatia citita cu ocazia lncoronarii regelui Wilhelm I al Prusiei ca lmparat al Germaniei, Versailles, 18 ianuarie 1871)

• In Proc!ama,tia de Ia Versailles lmparatul se refera Ia un eveniment ca re a avut loc In urma cu ?a izeci de ani. Precizeaza despre ce este vorba ?ide ce este luat ca termen de referinta In acest moment foarte important pentru Prusia ?i pentru Germania.

• Pot sa apreciez puterea nationalismului Ia jumatatea secolului al XIX-Iea. • ~tiu care sunt etapele unificarii statelor germane din initiativa ?i sub autoritatea Prusiei. • Am lnteles rolul celor doua personalitati aflate Ia conducerea Prusiei: regele Wilhelm I ?i cancelarul Otto von Bismarck. Statui ~i politica

39

State nationale ~ i multinationale In a doua jumatate a secolului al XIX-lea

AUSTRO-UNGARIA Mozaicul nafionalitafilor...

lmparatul Franz Joseph I, bun administrator al imperiului, la masa de lucru

. . D1Ct1onar........................... I

Stat multinafional - stat care cuprinde lntre granitele sale politice mai multe natiuni. Nafionalitate - apartenenta unei persoa ne Ia o anumita natiune; comunitate de indivizi care au aceea?i origine, o istorie comuna ?i o limba comuna. Minoritate national§ - grup de oameni care se diferentiaza, prin etnie ?i limba, de majoritatea populatiei,.ln mijocul careia ..,, I '•,1!,' tra1esc. . , .. ;: Neoabsolutism - ~~·fltica practicata de autoritatile habsburQlce In perioada 18491860, caracterizata prin centralizare, sistem represiv, dar ?i prin reformism ?i modernizare economica. Liberalism - regimul dintre anii 1860 ?i 1866, dlnd Viena accepta sa transfere o parte a autoritatii unor organe locale reprezentative, cu atributii executive ?i legislative. Dualism - regim politic din perioada 1867-1918, instituit pe baza lntelegerii dintre statui austriac ?i eel maghiar, care au format In perioada respectiva AustroUngaria .

40

Statui ~i politica

La jumatatea secolului al XIX-Iea, Habsburgii domnesc asupra unor regiuni lntinse din jurul Austriei - incluzand Ungaria, Boemia, teritorii italiene, poloneze, romane?ti ?i ale slavilor sud ici -, locuite de circa douasprezece nafionalitafi. Din cele 35 de milioane de locuitori, cei mai numero?i sunt germanii (9 milioane), maghiarii (6,5 milioane) ?i cehii (5,5 milioane), urmati de slovaci, polonezi, romani, sa rbi, sloveni, croati, italieni etc. Larga raspand ire geografica a posesiunilor habsburgice ?i diversitatea etnica din aceste teritorii reprezinta lnsa obstacole In calea unei guvernari eficiente. Lipsa unei coeziuni geografice ?i culturale determina scaderea autoritatii statului In problemele internationale, precum ?i necesitatea unei anumite flexibilitati In politica interna, care ramane totu?i una conservatoare, absolutista. lmperiul l?i mentine stapanirea de-a lungul lntregului secol al XIX-Iea, faca nd fata formidabilei forte a nationalismului. Autoritatea este lntruchipata de lmparatul Franz Joseph I. Urcat pe tron Ia 2 decembrie 1848, Ia varsta de doar 18 ani, elva conduce autoritar, pana In anul 1916, ca excelent administrator, fara sa aiba lnsa, spun unii istorici, stofa de mare om de stat. Este de apreciat modul In care lmparatul, bazat pe pilonii traditionali (Biserica catolica, aristocratia, armata ?i birocratia), gestioneaza un stat multinational, In ca re minoritafile sunt lntotdeauna gata sa se razvrateasca pentru a-?i redobandi drepturile lor istorice, nerecunoscute. INTRE SOLUTIILE POLITICE ALE HABSBURGILOR cea dintai aplicata este politica neoabsolutista, promovata, din ianuarie 1849, de ministrul de interne, Alexander von Bach. Aceasta se traduce prin reprimare, centraliza re ?i germaniza re. Spre exemplu, principatul Transilvania redevine o unitate administrativa depinzand direct de Viena, Banatul, lmpreuna cu Voivodina sarbeasca, alcatuiesc o sing ura provincie, cu capitala Ia Timi?oara, iar Bucovina devine Mare Ducat, aflat sub jurisdiqia directa a Vienei. In cond itiile luptei nationale ?i ale unor e?ecuri In politica europeana, aceasta politica nu poate fi lnsa durabila. Astfel, unificarea germanilor ?i a italienilor s-a facut In defavoarea statului austriac. Drept urmare, acesta se reorienteaza In politica externa catre sud-estul Europei, iar pe plan intern abordeaza formule noi: liberalismul, In anul 1860, ?i dualismul, lncepand din anul 1867. CONSECINTELE POLITICII DUALISTE sunt sintetizate In formarea unui stat original, dubla monarhie austro-ungara. Despartite de Leitha, mic afluent al Dunarii, Cisleithania (Austria) ?i Transleithania (Ungaria) su nt autonome In privinta problemelor interne. Acest dualism, care li avantajeaza pe mag hiari, are drept scop perpetuarea subjugarii celorlalte nationalitati din imperiu : li nemultume?te pe cehii care pretind un trialism ?i refuza, pana In anul 1879, sa participe Ia Parlamentul (Landtag) Boemiei; Ia randul lor, romanii protesteaza critica nd dualismul prin Pronunciamentul de Ia 8/aj (1868). In Cisleithania, guvernul contelui Taaffe (1879-1893) ?tie sa-i 1m pace pe nobilii de diferite nationalitati ?i acorda cateva concesii cehilor (folosirea, alaturi de germana, a limbii cehe, organiza rea unei universitati cehe Ia Praga). I

EPOCA MODER~ A ..................................................... lmperiul austro-ungar ?i nationalitatile sale In 1914 IMPERIUL GERMAN

Nationalitati

i. •

3-

D

germani unguri

I, 1-

33-

n rr:z:l romani

?I

•

11

E:::a

italieni Bosnia anexati\

ITALIA 1------~-----'-=~...L.l....-------~~---..J

in 1908

I.

2 11

'e II

n

a li., ' 3-

a l,

e e 3-

11

11

it

In Transleithania, doar croatii beneficiaza de cateva drepturi (Dieta de Ia Zagreb), iar guvernarea lui Tisza (1875-1890) duce o politica de maghiarizare, care lnrautate~te situatia nationalitatilor din zona care revenise maghiarilor: romani, slovaci si sarbi. In ciuda nemultumirilor acumulate, lmperiul austro-ungar prezinta o fatada stralucitoare, simbol izata de Viena, cu o bogata viata intelectuala ~i artistica. lntr-un imperiu amenintat de nemultumirii din toate partile, coeziunea este mentinuta prin personalitatea lui Franz Joseph I.

Concluzii ................................................................. . • lnsuccesele Austriei se datoreaza, In mare masura, faptului caIn prima jumatate a secolului al XIX-Iea imperiul a fost In totala stagnare din punct de vedere politic, iar puterea suprema, care apartinea lmparatilor din dinastia de Habsburg, nu a avut nici caracterul, nici forta necesare pentru a propune ~i a face reforme. • Dinastia de Habsburg a reu~it sa supravietuiasca folosind mai multe formule politice, aproape toate apartinand lnsa tendintei conservatoare. • Austriecii ~ i maghiarJt;.au refuzat sa acorde concesii numeroaselor minoritati nationale; condu ~er~_i imperiala a fost dominata de teama unor revolte ale minoritatilor natioh~le ~i a dezmembrarii imperiului, care lncerca sa domine zona balcanica. · ~ ·

31

ASTAZI: In zona balcanica, problemele .etnice s~au mentinut ~i au continuat sa

1-

se manifeste In anii 1990.

e 1I-

.

. ..

Exerc1t11 ...................................................................

I-

e rl

1815: Congresul de Ia Viena, dominat de Metternich; este reorganizata Confederatia germana, sub autoritatea Austriei. 1848: revolutii In lmperiul habsburgic. 2 decembrie 18M3: Franz Joseph I devine lmparat. 1849-1860: regimul politic neoabsolutist 1859: razboiul cu Piemontul. 1860-1866: politica liberala. 186.6: razboiul cu Prusia; lnfrangerea de Ia _Sadova. 1867;1918: dualismul austro-ungar.

11

,_

Cronologie

• Pe baza textului alaturat, marcheaza pe o axa cronologica even imentele Ia care se refera jurnalistul american. • Realizeaza o analiza critica a acestei surse ~i apreciaza daca jurnalistul reprezinta o sursa cred ibila sau face jocul diplomatiei din aceasta perioada a tarii sale.

,Revolutia din 1848, In timpul careia s-a urcat pe tron, a neutralizat influenta unei educatii destul de liberale ~ i i-a permis sa aduca In loc lncrederea sa In armata, biserica, politie (... ) Tarul Nicolae I i-a sa lvat tronulln 1849, trimitand o armata pentru a zdrobi insurectia lui Kossuth In Ungaria. In 1854-1855, cand Rusia este angajata In Razboiul Crimeii, Franz Joseph are ocazia salntoarca serviciul. In schimb, el ameninta Rusia (.. .) Franz Joseph va suporta tot timpul vietii sale consecintele ingratitudinii sale din 1854; l~au facut incapabil sa lnlature influenta prusaca ~ i sa piarda pentru totdeauna speranta unei revan~e pentru lnfrangerea de Ia Sadova. Conducator lnvins ~i discreditat, a ramas fata In fata cu popoarele sale, lncercand sa le domine cat mai bine, lnvrajbindu-le unele cu altele ~i facand din domnia lui un permanent exercitiu de oportunism dinastic." (H. Wicklam Steed, corespondent al ziarului Times Ia Viena)

Autoeval uare ·.................. . • Pot sa caracterizez solutiile politice Ia care a recurs Cu rtea de Ia Viena ~i le pot pune In relatie cu evenimentele In care este implicat lmperiul habsburgic. • Pot sa stabilesc legaturi lntre aceste formule politice ~i lu pta romanilor din Transilvania pentru drepturi nationale.

' Statui ~i politica

41

Relatiile internationale ' ' in secolul al XIX-lea

CONCERTUL EUROPEAN. SISTEMUL DE ALIANTE f

I

Aliante ~i antagonisme...

1.1-: lt EVl:I L Ot: J. A t}l: EST IOS' H'OR IY. S T

Criza orientalii (caricaturii de epocii)

. . D1cf1onar.......................... .

' Concertul european - sistemul de aliante realizat Ia lnceputul secolului al XIX-Iea, din initiativa cancelarului Austriei, von Metternich, pentru a preveni izbucnirea revolutiilor; prima concretizare a conceptiei a constituit-o Sfanta Alianta. In anul 1914, concertul european reunea Franta, Marea Britanie, Germania, Austro-Ungaria, Rusia ?i ltalia. Echilibru european (politica echilibrului european) - principiu irnpus In relatiile dintre statele europe.ne ·prin Tratatul din Westfalia (1648); ~~eptul de a aqiona pentru a preveni qe?terea exagerata a unui singur stat ?i tiansformarea acestuia lntr-o amenintare Ia adresa securitatii generale ?i a independentei celorlalte state. Imperialism - politica unui stat care urmare?te impunerea dominatiei proprii asupra altui stat; competitia dintre marile puteri pentru teritoriile coloniale .. Weltpolitik (politica mondiala) - termen german, folosit pentru a desemna interesul pentru implicarea lntr-o politica externa foarte activa.

42

Rela~iile interna~ionale

Prima jumatate a secolului al XIX-Iea este dominata de sistemul de Ia Viena ?i de angajarea fortelor conservatoare pentru a-1 impune ?i mentine prin concertul european. Pactul semnat Ia Paris, Ia 26 septembrie 1815, de catre Alexandru I, tarul Rusiei, Francisc I, lmparatul Austriei, ?i Frederic Wilhelm al 111-lea, regele Prusiei, statueaza Sfanta Alianta. Aceasta a hotarat interventia lmpotriva mi?carilor revolutionare din Neapole ?i Piemont (1821 ), Spania ( 1823) ?i lmpotriva polonezilor (1831 ). De?i nu a putut stavili avantul revolutionar, alianta a eliminat, pentru aproape o jumatate de secol, conflictele dintre marile puteri europene. In cea de-a doua jumatate a secolului, natiunile europene nu pot mentine relatiile traditionale ?i, lntr-o epoca marcata de un nationalism militant, cautarile In favoarea unui nou echilibru de putere due Ia lupta pentru suprematie. ECHILIBRUL EUROPEAN este modificat prin schimbarea ierarhiei statelor, fapt ce devine vizibil cu ocazia redeschiderii Problemei orientale, gestionata In anul 1856 de Franta, iar In cursu! anului 1878 de Germania. Sub pretextul interesului major pentru Locurile Sfinte din lmperiul otoman, de fapt o noua tentativa. a Rusiei de a se impune In Peninsula Balcanica, aceasta declan?eaza Razboiul Crimeii. Pretentiile Rusiei au facut ca statele cre?tine Franta, Marea Britanie ?i Piemontul sa se implice militar alaturi de statui musulman. Congresul de pace organizat Ia Paris, In anul 1856, sub pre?edintia ministrului de externe al Frantei, contele Walewski, reprezinta momentul de umilinta pentru Rusia, dar de glorie pentru Franta, Napoleon al Ill-lea fiind practic arbitrul Europei . Este ocazia cu care se discuta problema unirii romanilor ?i lnceputul procesului prin care Principatele Romane l?i vor realiza unitatea p[in dubla alegere a lui Alexandru loan Cuza . Problema orientala se redeschide In anul 1875 ?i este prilejul folosit de Germania pentru a-?i arata autoritatea In Europa. Bosnia ?i Hertegovina se rascoala In acest an, urmate, In anul 1876, de bulgari. Tot In anul 1876 Serbia ?i Muntenegru declara razboi Turciei. Dupa lncheierea unei conventii militare cu Romania, pentru accesul prin teritoriul romanesc spre frontul din Bulgaria, Rusia declara razboi Turciei, avand ca pretext, de data aceasta, interesul pentru soarta celor razvratiti. La lupte au participat ?i romanii, sarbii, muntenegrenii, grecii, bulgarii, macedonenii, bosniacii ?i albanezii. Tratatul de pace este semnat Ia San Stefano, Ia 3 martie 1878, si schimba radical harta Balcanilor. Hotararile luate de Rusia trezesc nemultumirea popoarele balcanice, dar ?i pe aceea a marilor puteri: spre exemplu, Austro-Ungaria l?i manifesta vointa de a ocupa Bosnia ?i Hertegovina. In vara anului 1878, este org-anizat, Ia Berlin, un nou congres. Acesta confirma independenta Romaniei, Serbiei ?i Muntenegrului. Bulgaria este lmparpta In Principatul autonom ·bulgar ?i Rumelia orientala, teritoriu autonom sub autoritatea sultanului. Bosnia ?i Herteg.ovina tree sub administratie austro-ungara, iar Marea Britanie prirrie~te spre administrare insula Cipru . lncontestabil, Otto von Bismarck, cancelarul Germaniei, devine arbitrul problemelor majore In Europa.

EPOCA MODERNA

······················································

3 1-

11-

SISTEM UL DE ALI ANTE creat de el cuprinde: Alian,ta celor trei lmparaji, realizata lntre Au stro-Ungaria, Germania ?i Rusia, a carei durabilitate este afectata de rivalitatea pentru zona balcanica dintre Austro-Ungaria ?i Rusia; Dub/a Alianja, tratat secret, In apa renta defensiv, sem riat cu Au stro-Ungaria ?i lndreptat de fapt lmpotriva Rusiei; Trip/a Alian,ta, formata In urma tratatului de Ia Viena, din anul 1882, tratat defensiv, prin care Germania, Austro-Ungaria ?i ltalia l?i promit aj utor pe plan economic, politic ?i militar In cazulln care ltalia sau Germania ar fi atacate de Franta; Ia aceasta ultima alianta adera ?i Romania, printr-un tratat secret semnat In 1883. Concomitent cu problemele europene, marile puteri lncep sa acorde o atentie tot mai mare expansiunii coloniale (imperialism) . Astfel, extinderea se face In afara Europei, spre Africa ?i Asia, regiuni unde nu patrunsesera Inca ?i numite de juri?ti res nullius (fara stapanire). Pentru ca nu numai Germania (Weltpolitik), ci ?i Franta, Rusia, ltalia, Mare a Britanie, SUA ?i Japonia se considera lndreptatite sa duca 0 politica mondiala, toate se pregatesc de razboi.

Sistemul aliantelor initiate de Bismarck I

I

RUSIA

~

Eronologie

1856: Congresul de Ia Paris. 1873: Alianta celor trei lmparati. 1878: Congresul de Ia Berlin. 1879: Dubla Alianta. 1882: Tripla Alianta. 1904: Antanta Cord iala. 1907: formarea Triplei Antante.

,1 . Daca Franta va fi atacata de

Germania sau de ltalia sustinuta de Germania, Rusia va folosi toate fortele disponibile pentru a ataca Germania . 2. Daca Rusia va fi atacata de Germania sau de Austro-Ungaria sprijinita de Germania, Franta va folosi toate fortele sale disponibile pentru a lupta impotriva Germaniei." (Conven,tia militara franco-rusa, ratificata In 1892)

3

rl

Exerc1•t••11 ........................... . I

II II

..'/.·

•

1.'•

..

"·lo< .

-

Tratat degarantie (1881) Tratat de asigurare (1887)

Cone IUZII ... .. ~ ;.v:. ~ ............................................... ........ . • Mi?carea fortelor nationaliste modifica granitele ?i raportul de forte In Europa; Napoleon al ii I-lea sustine aceste forte (In Principatele Romane, Polonia, statele italiene), dar principalul beneficiar va fi Germania, cea care va face jocurile In Europa, cu scopul principal de a izola Franta. • Principiul echilibrului european se manifesta prin interventia puterilor apusene In crizele orientale din perioadele 1853-1856 ?i 1875-1878. • Maturizarea economiei industriale ?i sistemul modern de state nationale de Ia sfa r?itul secolulu i al XIX-Iea deschid o noua era imperialista.

ASTAZI: Asia, dar mai ales Africa, resimt In continuare consecintele dominatiei coloniale. ·

• Alege doua dintre marile puteri europene ?i urmare?te evolutia acestora In concertul european din a doua jumatate a secolului al XIX-Iea. • Compara informatiile din cronologia ?i harta care lnsotesc leqia. Evidentiaza modulln care Germania domina Europa prin initiativele cancelarului Bismarck. • Documenteaza-te ?i afla conditiile impuse Romaniei pentru ca independenta ei sa fie recunoscuta de statele europene.

• Pot argumenta ascensiunea europeana a Germaniei dupa unificarea nationala. • Pot piasa momente din istoria nationala lntr-un context european. • Recunosc taberele ca re se vor confrunta .ln Mare/e Razboi, precum ?i interesele pe care le vor rezolvate pe aceasta cale. Rela~ile interna~ionale

43

B. Dateaza

A. Alege varianta corecta

~i

ordoneaza cronologic evenimentele

............................................................. 1. a. Adoptarea legii pentru secularizarea averilor manastire?ti; b. Recunoa?terea Unirii depline a Principatelor Romane; c. lnc(?putul guvernarii autoritare a domnitorului Al.l. Cuza; d. Promulgarea legii rurale.

1. Ma?ina cu aburi a fost folosita pentru prima data In transporturile pe apa de: a. Denis Papin; b. John Fulton; c. George Stephenson; d. James Watt.

2. In anul 1848 revQiutionarii proclama republic~ Ia: a. Torino; b. Venetia; c. Berlin; d. Viena.

2. a. Adunarea de Ia lslaz; b. lntalnirea revolutiona' rilor de Ia Hotelul Petersburg din la?i; c. Ad1marea revolutionarilor romani de Ia Blaj; d. lnstalarea Locotenentei domnesti In Tara Romaneasca. .

3. In Razboiul de ?apte saptamani lupta decisiva s-a dat Ia: a. Hanovra; b. Sedan; c. Sadova; d. Hessa.

'

'

I

3. a. Rascoala antiotomana a bulgarilor; b. Constituirea Aliantei celor trei lmparati; c. Aderarea Romaniei Ia Tripla Alianta; d. lncheierea unificarii Germaniei.

4. Problema orientala se refera Ia: a. extinderea influentei puterilor europene In Asia; b. criza lmperiului otoman; c. expansiunea lmperiului otoman In centrul Asiei; d. lmpartirea Orientului Apropiat lntre puterile europene.

4. a. Prezentarea Pronunciamentului de Ia 8/aj; b. lntroducerea politicii neoabsolutiste de Curtea de Ia Viena; c. Declan?area Razboiului de ?apte saptamani; d. Proclamarea lmperiului german.

Studiaza cu atentie imaginea de mai jos. Ce cate-. gorii de demnitari sunt prezenti Ia ceremonie? \

C. Completeaza spaliile libere .............................................................

1. Cel mai important progres In domeniul transmiterii informatiei In prima jumatate a secolului al XIX-Iea este ...

2. In perioada 1848-1849, Carol Albert, regele Sardiniei, initiaza actiuni militare lmpotriva Austriei cu scopul ... 3. Diversitatea etnica a posesiunilor habsburgice reprezinta o... In calea unei guvernari eficiente.

4. Dubla Alianta este un tratat semnat de Germania ?i Austro-Ungaria, lndreptat lmpotriva .. .

D.

--

,..

.,

f

•

Evaluare ..

un text istoric coerent ~i cored, pe baz(l informatiilor

.............................................................. 1. iulie 1848; Carol Albert; societati secrete. 2. martie 1848; Giuseppe Mazzini; republica . 3. 30 mai 1848; Lajos Kossuth; Dieta. 4. 3-5 mai 1848; Avram lancu; Petitia nationa/a. 5. Razboiul Crimeii; 1878; Otto von Bismarck. 6. 1848; Franz Joseph, politica dualista.

.J?ra11,z Joseph I fn gara din Viima .: · ·

44

Alcatuie~e

_,

Analiza cauzelor Cel ce trece sub tacere cauza, rape?_te tocinai ceea ce este caracteristic istoriei. Polibiu ldentificarea cauzelor evenimentelor este un argument important In sprijinul vocatiei ?tiintifice a istoriei. Relatia cauza la, mai curand decat consemnarea fiecarui fapt, ne conduce spre telul istoriei, acela de a oferi o schema inteligibila a ceea ce s-a petrecut pana astazi. Cauzele sunt fapte, cond itii, motive ?i decizii care se produc lnaintea unui eveniment. ldentificarea lor este esentiala pentru lntelegera istoriei, dar ?i a vietii. Pentru initierea In analizarea cauzalitatii, propunem parcurgerea urmatorilor pa?i: • formularea marii intrebari, pentru formarea unei idei generate cu privire Ia evenimentul discutat (de exemplu : De ce tocmai Prusia a lnfaptuit unifi-

Europa fn secolul al XIX-lea (caricatura de epoca)

Studiu de caz: SOLUTIILE POLITICE ALE HABSBURGILOR I

carea state/or germane In jurulsau? De ce lmperiul austro-ungar a reu~it sa se mentina ca stat multinational Intr-a epoca a afirmarii nationale ?);

,Tn conditiile luptei nationale ?i ale unor e~ecuri in politica europeana, aceasta politica [ neoabsolutista] nu poate fi lnsa durabila. Astfel, unificarea germanilor ~i a italienilor s-a facut In defavoarea statului

• crearea posibilitatii de a lntelege contextul istoric ?i, In special, cauzele de lunga durata, cele care pot avea o mare putere de explicatie ?i pot facilita lntelegerea evenimentului; • ierarhizarea cauzelor, In functie de importanta lor; • ana lizarea mecanismelor de declan~are a unui eveniment (de ce s-a lntamplat tocmai atuno). • realizarea unui tabel sau a unei diagrame:

Evenimente- . f. l'~l. ·~' : t econom1ce , tauze·.,...,:_t· ·· · ·

~

' I

soaale

i'

.-·~ ·

i

por·-··1tice•'l•

I

. .·

< ·

Vi.;.

,. 'ctiltufale

~~·

,::. · ·

I

' J

,.

" l'J"

.

('_

. r

• I' •

Gluze interne ~ E . f- ~auze de lunga aurata , "' , . . ven1ment 1 ;.-_ .. . . Cauze ;i~Xt.erne -t _ f- '-:-Ciuze 1med1ate ,..

:t'h,l

t

austriac. Drept urmare, acesta se reorienteaza In politica externa catre sud-estul Europei, iar pe plan intern abordeaza formul e noi (... )" In acest fragment din lectia Austro-Ungaria apar trei cauze (cauzalitate multipla) ale adoptarii unei noi politici de catre Habsburgi, ?i anume: a. continutul politicii neoabsolutiste, o politica dura, bazata pe reprimare, centralizare ?i germanizare; b. intensificarea luptei nationalitatilor din imperiu; c. evenimente europene, In care lmperiul austroungar a fost implicat cu mari pierderi. .

APLICATII Pe baza informatiilor din lectie ?i a surselor istorice: 1. Stabiliti doua cauze care au facut din Prusia statui care a reu?it unificarea statelor germane . 2. Formulati doua cauze externe -ale politicii de aliante initiate de cancelarul Otto von Bismarck. 3. Precizati care sunt cauzele imediate ale politicii dualiste a Curtii de Ia Viena.

Evaluare

45

Lumea la cumpana secolelor XIX-XX ~

DIVERSITATEA EUROPEANA Societati In contrast. ..

Turnul Elfie! (R. Delaunay, picturii abstractii, 1910)

.. D1cttonar...... ......... ........... . I

lndustrializare - proces de extindere ?i de iritensificare a activitatilor industriale; momentul In care produqia industriala o depa?e?te pe cea agricola. Mi~care socialista - ansamblul aqiunilor care au ca scop raspandirea ideilor socialiste; ideo/ogia socia/ista propune un tip nou de societate, bazat~ pe proprietatea colectiva ?i egalitatea, diAtre oameni. Mi~care sindicala- a~)it~i ale organizatiilor constituite pe baze p~fesiona le, In scopul apararii drepturilor ~i promovarii intereselor profesionale ale salariatilor. La Belle Epoque - primii ani ai secolului al XX-Iea, In care vechiul ?i noul coexistau, aparent, fara sa intre Tn conflict, In care progresul pa?nic al umanitatii parea asigurat, iar burghezia, dominanta economic ?i politic, ?i aristocratia, lipsita de griji, profita laolalta de bucuriile vietii. Rasism - ideologie care sustine inegalitatea raselor umane; atitudine ostila fata de o anumita categorie de persoane.

46

Popoare ~i spa~ii istorice '.L,

"'

La sfar?itul secolului al XIX-Iea, In Europa are loc maturizarea economiei industria/e. lncepand cu anii 1880, se manifesta cea de-a doua revolutie industriala, legata de folosirea a doua noi surse de energie: petrolul ?i electricitatea. Ca urmare, se dezvolta industria chimica ?i siderurgia, este inventat automobilul, se dezvolta comunicatiile. Este perioada afirmarii unor puteri noi, care au ?tiut sa foloseasca inovatiile tehnice, a caror expresie devine Turnul Eiffel, construit pentru Expozitia universala din anul 1889. La lnceputul secolului al XXIea, Marea Britanie este depa?ita de SUA ?i Germania, iar In aceea?i ierarhie a progresului Franta ocupa locul allV-Iea. In perioada 1873-1913, spre exemplu, productia de otel a Germaniei spore?te de 37 de ori, In timp ce aceea a Marii Britanii de numai 9 ori. Dupa anul 1850, modernizarea industriala se extinde, prin centrul continentului, catre sud ?i rasarit. PREFACERILE SOCIALE sunt provocate de progresele aduse de industrializare. lntre anii 1870 ?i 1914, populatia Europei cre?te de Ia 300 de milioane de locuitori Ia 450 de milioane. In ora?ele aflate In plina dezvoltare, clasele mijlocii continua sa ca?tige putere sociala ?i politica, valorile lor (ata?amentul fata de proprietate, importanta acordata instructiei) ajungand predominante. Pe masura extinderii industrializarii ?i a urbanizarii, muncitorii devin o forta sociala majora, mai ales Tn cele doua tari puternic industrializate: Germania, unde se constituie cea mai puternica mi~care socialist§ din Europa, ?i Marea Britanie, tara In care, In anul 1900, muncitorii l?i aleg primul reprezentant Tn Parlament, iar ?ase ani mai tarziu formeaza Partidul Laburist. Mi~carea sindica/a se consolideaza Ia lnceputul secolu lui al XX-Iea: trade-union-urile engleze se grupeaza In anu l1 900, Confederatia Genera Ia a Muncii din Franta se reorganizeaza In anul 1902. Pentru marea burghezie europeana, sfar?itul de secol XIX lnseamna La Belle Epoque. ARTA ~I ~TII NTA cunosc transformari mai profunde decat cele semnalate In sistemul socio-economic. In mod paradoxa !, o mare parte a creatiilor literare, filosofice ?i muzicale din ace?ti ani ilustreaza ostilitatea fata de consecintele industrializarii ?i ale dominatiei burgheziei. Friedrich Nietzsche ia atitudine lmpotriva guvernarii parlamentare ?i a democratiei, caci, sustine el, aceste procedee de participare a poporului Ia guvernare perpetueaza mediocritatea ?i li descurajeaza pe cei cu calitati superioare In lupta pentru pozitia cuvenita In fruntea societatii. Este filosofia elitismului, exploatata de nationali?tii agresivi, chiar daca Nietzsche lnsu?i detesta rasismul ?i nationalismul. Marxi?tii ataca ?i ei sistemul burghez, militand In favoarea lnfaptuirii revolutiei, care sa desavar?easca modernizarea prin impunerea unei societati a muncitorilor, lipsita de clase, In care autoritatea ?i avutia sa fie Tmpartite Tn mod ega I. Pictorii realizeaza o rad icala cotitura cu lturala, abandonand normele care dominasera continentu l eu ropean Inca din perioada Rena?terii. lmpresioni?tii ?i postimpresioni?tii (Manet, Monet ?i Cezanne, Gauguin, van Gogh) Tndraznesc sa lncalce flagrant regulile perspectivei ?i ale culorii . In anul 1905, Pablo Picasso lncepe sa dezvolte stilul cubist, care pune accent pe suprafetele geometrice ale fiintelor sau ale obiectelor ?i-?i prezinta subiectele pictate ca ?i cum ar fi vazute simultan din mai multe unghiuri (Domni?oare/e din Avignon).

EPOCA MODERNA

•

Ora~e cu o populatie de peste 1 milion de locuitori

• Ora~e cu o populatie intre 400 000 ~i 750 000 de locuitori

Zone cu o populatie intre

0 200 000 ~i 375 000 de locuitori

STRUCTURILE POLITICE sunt de asemenea marcate de transformari profunde. Contrar traditiei, Ia sfar?itul secolului al XIX-Iea, statele permit participarea cetatenilor Ia treburile publice, extinzand dreptul de vot. In Marea Britanie, rolul politic al monarhiei se diminueaza In favoarea rolului ei simbolic, iar regina Victoria (1837-1901) devine garantul institutiilor tarii. Prin Constitutia din 1875, Franta celei de-a treia republici devine primul stat care adopta un regim In cadrul caruia liberalismul (regimul parlamentar) se lmplete?te cu democratia (votul universal). In Europa centrala ?i cea estica, regimurile politice autoritare (lmperiul german, lmperiul rus, lmperiul austro-ungar) se vad nevoite sa lnfrunte revendicarile locuitorilor. Astfel, In speranta stavilirii revendicarilor nationalitatilor, lmparatul Franz Joseph acorda In anul 1906 votul universal. .. .,:: La lnceputul secoluluh al XX-Iea, Europa occidentala domina lumea prin puterea sa economica ~si prin suprematia militara. Este o Europa fecunda, bogata, convinsa de m(siunea sa civilizatoare. ..

~ I

I

Concluzii ................................................................. . • La lnceputul secolului al XX-Iea, Europa este bogata, lnsa de o mare diversitate; bogate ?i puternice, cateva state din nord-vestul continentului dobandesc mari posesiuni coloniale, In timp ce In celelalte tari economia, organizarea sociala ?i politica au ramas, In cele mai multe dintre cazuri, arhaice. • Prin posibilitatile de a stabili legaturi, lumea a devenit mai mica Ia lnceputul secolului al XX-Iea, dar a devenit prea mica pentru pretentiile unora dintre europen1.

ASTAzl: Europa se dore?te consolidata prin extinderea Uniunii Europene.

1851: Expozitia universala de Ia Londra. I 1856: procedeul Bessemer, de turnare a otelului. 1864: Asociatia lnternationala a Oamenilor Muncii. 1875: Constitutia celei de-a treia republici franceze. 1876: Graham Bell breveteaza telefonul. 1887: Gottlieb Daimler lanseaza primul automobil cu motor cu combustie interna. 1889: Expozitia universala de Ia Paris. 1894: Sigmund Freud expune conceptia despre subcon?tientul uman. 1895: Wilhelm Conrad Rontgen descopera razele X. 1897: Joseph Thomson identifica electronii din atom. 1899: Guglielmo Marconi transmite primul mesaj telegrafic din Franta Tn Anglia . 1905: Revolutia din lmperiul rus. 1906: formarea Partidului Laburist Tn Marea Britanie; acordarea votului universal In lmperiul austro-ungar. 1910: dirijabilul inventat de Ferdinand von Zeppelin realizeaza primul transport de pasageri.

••• E"~rc:tt11 ........................... .

--------~--.,.,

I

• Pe baza informatiilor din leqie ?i a cuno?tintelor tale, formuleaza consecintele imediate ?i pe termen lung ale industrializarii . • Explica motivele acordarii votului universal In lmperiul austro-ungar.

Autoevaluare .................. . • Stiu sa formulez cauzele constituirii noii ierarhii economice europene. • Stiu sa identific motivele ascensiunii sociale ?i politice a proletariatului. • Pot sa-mi exprim opinia fata de noile curente culturale, mai precis asupra cubismului. I

I

Popoare ~i spa~ii istorice

47

Lumea la cumpana secolelor XIX-XX

CIVILIZATIILE ASIATICE SI MODERNITATEA I

I

Asia raspunde presiunii Occidentului...

fncoronarea reginei Victoria ca impdrateasii a lndiei (1877)

.. D1ct1onar............. ............. . I

Colonialism - doctrina care are Tn vedere dominarea politica ?i exploatarea ec6nomica a unui stat de catre un alt stat. Extrateritorialitate (drept de) - regim aplicat Tn relatiile dintre state, prin care unele persoane ?i sedii oficiale sunt considerate a fi Tn afara jurisdiqiei tarii Tn care se afla. Sfera de influenfa - regiune Tn care state straine controleaza comequl ?i investitiile Ia Tnceputul secolului al XX-Iea. Era Meiji (guvernare luminata) - epoca din istoria Japoniei, cuprinsa Tntre anii 1868 ?i 1912; Tncepe o data cu hotararea Tmparatului Mutsuhito de a-?i asuma Tntreaga autoritate ca suveran, initiind reforme pentru modernizarea ?i dezvoltarea tarii, dupa model occidental. '•.'•:

La cumpana secolelor a! XIX-Iea ?i al XX-Iea civilizatiile asiatice trebuie sa formuleze un nou raspuns provocarilor !ansate de Occident, provocari devenite tot mai puternice o data cu formularea planurilor imperialiste ale acestuia. INDIA. In jurul anului 1850, Marea Britanie controleaza cea mai mare parte a subcontinentului indian: economia britanica a fost interesata de India de Ia Tncep-utul secolului al XVII-lea, initial mai mult pentru p·otentialul ei, decat pen-tru profitul imediat. Aceasta explica de ce, pana Ia lnceputul secolului al XIX-Iea, Campania lndiilor Orientsle conduce zone din India (actualul Bangladesh, sudul tarii ?i zona Gangelui Tn nord), fara ca guvernul metropolei sa intervina prea mult. Din anul 1858 lnsa, guvernul Marii Britanii preia conducerea lndiei, devenita ,bijuteria coroanei", cea care asigura materiile prime ?i, prin cei 300 de milioane de locuitori, o piata de desfacere pentru industria metropolei. Coloniali~ii britanici investesc masiv; ca urmare, India detine a treia retea de cai ferate din lume, o vasta suprastructura rutiera, telefon, telegraf, poduri, canale ?i diguri, care permit modernizarea economica . Asistenta medicala se Tmbunatate?te, sunt organizate ?coli primare ?i colegii, iar prin stingerea conflictelor dintre conducatorii locali este asigurata ordinea Tn regiunile centrale. Controlul economic Tnseamna Tnsa restrictii pentru industria autohtona, achizitionarea recoltelor face ca numero?i indieni sa pastreze cantitati insuficiente de hrana ?i, de?i exista o politie cu rolul de a face sa fie respectate traditiile, indienii resimt atitudinea de superioritate a funqionarilor britanici sau a misionarilor. Ei se confrunta cu un sistem care li transforma In locuitori de rang inferior In propria tara: cei cu educatie nu pot ocupa posturi importante, iar aceia care detin o slujba sunt mai prost platiti decat europenii (un inginer indian are un salariu de 20 de ori mai mic decat eel al unui inginer englez). De aceea ?i nemultumirile lor devin tot mai vehemente; cer modernizarea ?i un rol mai important In conducere. Sentimentele nationale due Ia organizarea politica, In 1885 luand na?tere Congresul National Indian, iar In anul 1906 Liga Musulmana.

1. ,lndienii au Tnceput sa descopere ca sub drapelul britanic, ?i numai sub el, se aflau Tn siguranta fata de invaziile armate ?i formele mai brutale de opresiune interna. Pe aceasta se bizuie atat permanenta, cat ?1 justificarea suvera- nitatii britanice. (... ) _ In India, procesul Tncepuse cu propa?irea frumoaselortraditii ale carmuirii anglo-indiene printre soldati ?i funqionarii publici, dedicati nu ca?tigului ·personal, ci guvernarii ca mijloc de pace ?i prosperitate pentru milioane de oameni." (G.M. Trevelyan - lstoria ilustrata a Angliet)

Negocieri fntre indieni $i britanici (1846)

48

Popoare ~i spa~ii istorice

s

EPOCA MODERNA

······································· ·············

)r-

ot te Ia

nUl

ul e1

u-

~a

n, ;e

ne. 3, fite 1U

le

le

Jl li-

a

CHINA, condusa de dinastia Qing, este un stat stabil ?i sig ur In ca re oamenii l?i pastreaza trad itiile de mii de ani . Economia este bazata pe agricultura, sursa de hrana pentru cei peste 300 de milioane de locuitori, iar activitatile extractive ?i manufacturiere ofera zeci de mii de l9curi de munca. Este o economie autosuficienta, de unde ?i dezinteresul fata de comertul cu Occidentul. ~i totu?i, acum este perioada In care este deschis portul Guangzhou (Canton), deoarece tara ca?tiga foarte mult pe aceasta cale, mai ales din comertul cu ceai. Aceasta In timp ce europenii au gasit un produs cautat de chinezi, opiul, lntrebuintat de medici In tratamentele lor, dar intrat cu mult mai mult In uzul nonmedical. Catre anul 1835, aproximativ 12 milioane de chinezi sunt consumatori ai drogului, iar secretarul lmparatului li scrie reginei Victoria, cerandu-i sa opreasca acest comert. Opiul devine instrumentul de presiune Ia care europenii nu renunta ?i prin care vor ca?tiga chiar doua razboaie (1839-1842 ?i 1856-1860) ?i drepturi de.extrateritorialitate In cateva porturi chineze, drepturi de care, printr-un tratat semnat In anul1844, beneficiaza ?i SUA. In plus, Marea Britanie prime?te In administrare insula Hong Kong. La sfar?itul secolului al XIX-Iea, problemele Chinei se agraveaza, fara ca strainii sa se afle exclusiv Ia originea acestei situatii: populatia cre_:;te foarte mult, hrana nu mai acopera nevoile nici In anii cu recolte bune, iar aparatul administrativ, profund corupt, face prea putin pentru marea masa de locuitori. Nemultumirile populare capata o forma organizata, Ia originea careia se afla o societate secreta, iar In anul 1900, sub deviza Moarte diavolilor straini!, cei aproximativ 20 000 de sustinatori, cunoscuti sub numele de boxen; ataca Beijingul. Sunt lnfranti, dar reu?esc sa atraga atentia autoritatilor asupra nevoilor poporului ?i a prezentei strainilor. lmparateasa Cixi, cea care, cu o scurta lntrerupere, conduce tara In perioada 1861-1908, accepta necesitatea reformelor. Pentru aceasta sunt trimi?i, lntr-o calatorie de documentare, cativa lnalti functionari chinezi. Reveniti In tara In 1906, ei -propun ?i este introdusa modernizarea sistemului educational, a serviciului diplomatic ?i a celui militar ?i se hotara?te construirea unor arsenale, In care sunt prod use arme de foe. Este vorba de o mi?care de autoconsolidare, un elan care salveaza China de Ia transformarea In colonie, insuficient lnsa pentru a asigura o modernizar~. reala. Drept urmare, Occidentul, caruia i se alatura ?i Japonia, dobande?te",ll,QJ:ontrol din ce In ce mai extins asupra economiei chineze, prin constituireaf nor sfere de influenfJ. ' ' 2. ,,nsa dezvoltarea ei normala a fost oprita de catre dominatia engleza.

Dezvoltarea industriei a fost oprita ~i. drept rezultat; s-a oprit ~i de~oltarea sociala. Nu s-a, putut ajunge Ia un echilibru, deoarece lntreaga putere/era -concentrata In mainile unui stat strain, car~. ·se baza pe forta." (Jawaharlal Nehru - Descoperirea lndie1)

3. ,Din acest edict sa se . ~tie cu adevaraf de catre toti negustorii ~i alte persoane din campania chineza pentru comertul cu strainii ca opiul se·produce ~i importa In China prin contrabanda, pe corabii straine." (Edict de interdiqie a importului de opiu In China, 1807)

Riiscoala boxerilor este lnfrantii de un grup expedi{ionar strain (ilustra{ie de epocii)

1839-1842: primul razboi al opiului In China.

1842: Tratatul de Ia Nanking (Marea Britanie prime?te In posesie insula Hong Kong). 1844: tratat prin-care SUA primesc drept de extrateritorialitate In alte patru porturi chineze. 1853: SUA trimit o escadra care obliga Japonia sa deschida doua porturi comertului cu Occidentul. 1857: Rascoala ?ipailor din India (soldati indieni ai trupelor organizate de Gompania lndiilor Orientale). -1858: guvernul Marii Britanii preia conducerea lndiei. 1861-1908: China este condusa de lmparateasa Cixi, din dinastia Qing. Popoare ~i spa~ii istorice

49

Lumea la cumpana secolelor XIX-XX

Primul zgarie-nori din Tokyo, Japonia

4. ,Cap. I. Despre lmparat Art.l. lmperiul j~.smez este condus pe vecie de o dinastjg;imperiala. (... ) Art. 3. Pers6\K7mparatului . este sacra ~i inviolabilrr ·: Art. 4. lmparattl este ~eful statului, el detine puterea suverana ~i o exercita In conformitate cu prevederile prezentei Constitutii. Art. 5. fmparatul dispune de putere legislativa, de comun acord cu Parlamentul imperial. Art. 6. fmparatul confirma legile ~i dispune promulgarea ~i executa rea lor."

JAPONIA. La jumatatea secolului al XIX-Iea, Japonia este un stat feudal ?i, de mai multe sute de ani, o societate lnchisa. La lnceputul secolului al XX-Iea lnsa, tara detine o economie moderna, Ia nivel european. Spre exemplu, In anul 18(5, productia de carbune este de 500 000 de tone, iar In 1900 ajunge Ia 21 de milioane de tone. Este rezultatul unei angajari con?tiente ?i hotarate a acestui stat, care, din anul 1868, intra In era Meiji, initiata de lmparatul Mutsuhito (In varsta de doar 15 ani Ia urcarea pe tron, el va conduce tara alti 45) ?i sprijinita de popor. lmparat~l ?tie ca exista 0 cale de a se opune imperialismului, ?i anume modernizarea, preluarea modelului occidental, dar pastrand spiritul japonez. Occidentul este cunoscut Japoniei Inca din secolul al XVI-Iea, prin intermediul schimburilor comerciale, precum ?i prin activitatea misionarilor iezuiti. Nelini?tite In fata acestei deschideri, autoritatile li expulzeaza pe misionari ?i rup relatiile comerciale. Unul dintre raspunsurile Occidentului ~ constituie escadra trimisa de SUA In anul 1853, obligand Japonia sa permita accesul vaselor straine In doua dintre porturile tarii. fmparatul trimite oameni In Europa ?i America de Nord pentru a se documenta. Din Prusia este adoptat modelul guvernarii puternic centralizate, al Constitutiei ?i al armatei, din Marea Britanie este preluat modelul flotei, iar din SUA este lmprumutat sistemul educatiei publice. Respectand traditiile nationale, Japonia modernizeaza industria, sistemul financiar ?i pe eel fiscal : In anul1871, este introdus yenul ca moneda nationala, masura urmata, In anul 1882, de organizarea Bancii Centrale. In 1872 este construita prima cale ferata, lntre Tokyo ?i Yokohama, iar In anul 1889 este promulgata noua Constitutie. Este propus un regim monarhic constitutional, cu doua Camere alese prin vot cenzitar, dar cu prerogative restranse In comparatie cu executivul. Viata politica se va organiza nu In jurul partidelor politice, ci va fi dominata de vechile familii sau va urma interesele cartelurilor industriale (Mitsui, Mitsubishi). Ca urmare, Japonia se simte puternica, egala natiunilor occidentale, ?i, asemenea lor, vede con_stituirea imperiului ca pe o cale de a-?i asigura securitatea ?i interesele economice. ln acest context, mandria nationala devine ?i pentru ea o componenta a politicii promovate.

(Constitutia lmperiului japonez, 1889)

50

"

'

Popoare ~i spa~ii istorice

..,,

Dieta imperiala japoneza (1890)

EPOCA MODERN A

···················································· ?I, ea 1ul Ia

Principalele imperii coloniale Ia sfar?itul secolului al XIX~ea ?i inceputul secolului al XX~ea

a :ul dti

'

la-

[]

lmperiul britanic

ld

0

Franta~ coloniile sale Statele Unite ale Americii ~ posesiunile lor

le-

Olanda ~ coloniile sale

ti. JP

Spania ~ coloniile sale Germania ~ coloniile sale

ra or

?I ul

ul

a, In II( ~s-

Jl,

ltalia ~i coloniile sale Belgia ~ coloniile sale

Concluzii ................................................................ . • Statele asiatice au traditii solide, care, uneori, sunt piedici In calea procesului de moderniza re (cazul lndiei ?i, partial, eel al Chinei), iar alteori ~ sustin (situatia Japoniei). • Prima reaqie a statelor asiatice este aceea de izolare, de Tnfruntare a Occidentu lui, de rezistenta Ia schimbari; apoi, cu exceptia lndiei, lnnoirea este acceptata, chiar dupa modelul europen, lnsa In tiparele traditiei. • In India, procesul modernizarii este declan?at de metropola, dar numai Tn funqie de interesele acesteia.

ASTAZI: Realitatile din spatiul asiatic T~i au radacinile, Tn cele mai multe cazuri, Tn trecutul sau colonial sau In reu?ita procesului de modernizare.

nra 1e

.

.

E"~rc:1•t••11 .................................................................. . I

• Stabile~te modul_ln ,care a contribuit politica imperialista Ia transformarea lndiei Tn colonie. ~- ~',,<: • Organizati In clasa -l#l joe de rol: asumati-va funqii de consilieri ai Tmparatesei Cixi, unii care refuz:r. reformele, iar altii' care sunt convinsi' de necesitatea acestora. Formulati argumente folosind informatiile din textulleqiei ?i din sursa 3. • Deseneaza a axa a timpului, pe care sa marchezi momentele modernizarii Japoniei. Ce rol are introducerea noii Constitutii?

A~toeval uare ........................ :...............·................ ~ .. • ~tiu sa explic ?i sa compar reaqiile statelor asiatice fata de provocarile moderniza rii . • Pot sa formulez consecintele modernizarii Japoniei. • lnteleg interesul europenilor contemporani fata de traditiile asiatice (Feng Shui,

Portugalia ~ coloniile sale •

Colonii ale Japoniei

EJ

State f~rn colonii

1868-1912: era Meiji. 1871: In Japonia este introdusa moneda yen.

1872: prima cale terata din Japonia. 1882: crearea Bancii Centrale a Japoniei. 1885: organizarea Congresului National Indian.

1889: promulgarea noii Constitutii a Japoniei. _ 1894-1895 razboiul dintre Japonia ~i China. 1905: victoria Japonieiin razboiul cu Rusia; Cixi, imparateasa Chinei, trimite inalti funqionari intr-un tur al lumii, pentru documentare in vederea initierii unor reforme; organizarea in India a Ligii Musulmime; Marea Britanie hotara~e reorganizarea administrativa a lndiei pe-baze religioase, declan~and proteste, in urma carora revine asupra hotararii. 1910: Japonia anexeaza (oreea.

yoga). Popoare ~i spa~i istorice

51

Lumea Ia cumpana secolelor XIX-XX

CIVILIZATIILE AFRICANE SI MODERNITATEA f

f

De Ia exp/orare Ia cucerire...

Comisari francezi ~i germani delimitand frontierele fn Congo (ilustra(ie de epocil)

. . D1ct1onar ... .......... ............. . , Buri- populatie din Africa de Sud, constituita din urma;;ii coloni;;tilor europeni, mai ales olandezi, stabiliti aici In secolul al XVI I-lea. Mi~carea MaiMaji - forma de protest a locuitorilor din Africa germana de vest; a raspandit credinta ca 0 apa fermecata cu care adeptii mi;;carii J?.i: stropesc corpul li apara de gloantele"~!;.~ane (legenda infirmata In cursul atac$1 unui post de paza german, cand, lnarfli.ati cu lanci ;;i stropiti cu ,apa magica", luptatorii africani au fost macelariti cu miile). Darwinism social- doctrina care transpune legil~ evolutiei biologice 'asupra societatilor umane, propovaduind teza ca acestea ar evolua prin seleqie naturala ;;i prin supravietuirea celor mai dotati dintre membrii lor. Dominion- termen care, lncepand cu secolul al XX-Iea, desemneaza fostele colonii ale Marii Britanii care se autoguverneaza (Australia, Canada, Noua Zeelanda, Africa de Sud).

52

Popoare ~i spatii istorice

La jumatatea secolului al XIX-Iea, popoarele Africii sunt lmpartite In sute de grupuri etnice ;;i lingvistice, care vorbesc peste o mi'e de graiuri. Existau imperii care reuneau mai multe grupuri etnice, eel mai mare dintre ele, situat In vestul continentului, fiind populat, In perioada de apogeu, de aproximativ 10 milioane de locuitori. MODERNITATEA este lntruchipata In Africa de oamenii ;;i tehnologia statelor europene, care concureaza pentru a cerceta ;;i valorifica bogatiile acesteia . In jurul anului 1880, europenii controleaza aproximativ 10% din teritoriul african, lndeosebi In zonele de coasta. Lipsiti de mijloacele tehnice pentru a naviga pe flt.ivii, In interiorul continentului, ace;;tia recurg Ia intermedierea asigurata de negustorii indigeni, a;;a cum se lntampla cu tribul Chokwe, ajuns principal colector de filde;; In zona Angolei. lnterzicerea comertului cu sclavi ;;i apoi desfiintarea sclaviei li determina pe negustori sa caute produsele africane. Treptat, prin intermediul exploratorilor ;;i al misionarilor, geografia fizica ;;i umana a Africii este cunoscuta temeinic. Cei care cerceteaza pamanturile africane fac apella guvernele lor, cerandu-le sprijinul ;;i protectia . Leopold alii-lea, regele Belgiei, II angajeaza pe ziaristul Henry Stanley pentru explorarea bazinului fluviului Congo ;;i pentru fondarea de a;;ezari coloniale (1879-1884). Aflat In serviciul Frantei, Savorgnan de Brazza strabate zona In anii 1875-1878 ;;i 1879-1882. Descoperirea zacamintelor de diamante (1867) ;;i a celor aurifere (1886) In Africa de Sud accelereaza febra coloniala, caci nici una dintre puterile europene nu dore;;te sa rateze competitia, care provoaca mari rivalitati: lntre Marea Britanie ;;i Franta, pentru zonele din nord, lntre Marea Britanie ;;i Germania, pentru cele din sud-vest ;;i est, lntre Marea Britanie ;;i ltalia, pentru teritoriile Sudanului ;;i Abisiniei, lntre Franta ;;i ltalia, pentru regiunea Tunisiei, lntre britanici ;;i buriln Africa de Sud. Drept urmare, pentru a fi puse Ia punct modalitatile de ocupare a teritoriului african, este organizata Conferinta colonia Ia de Ia Berlin (1884-1885). De;;i nu autorizeaza nici un partaj, lntrunirea deschide calea cuceririj In interiorul continentului pentru cele 14 state participante. Rezultatele nu au lntarziat sa se arate: In anul 1914, singurele teritorii ramase In afara controlului european erau Liberia ;;i Etiopia. CUCERIREA IMPERIALISTAa Africii se explica printr-un complex de factori, ;;i anume interesele europenilor, posibilitatile tehnice ale acestora ;;i realitatile africane. Diversitatea uria;;a de limbi ;;i culturi face imposibila lncheierea aliantelor, razboaiele interetnice sunt frecvente, iar tehnica posedata de africani este cu adevarat primitiva. A;;a se explica lnfrangerea rascoalelor sau recurgerea Ia rezistenta prin mi;;cari religioase, asemenea mi~carii Maji-Maji, declan;;ate de locuitorii Africii germane de est, In anul 1905. Europenii se arata interesati de stapanirea Africii, ·aatorita bogatiei resurselor, dar ;;i pentru importanta strategica a continentului. La acestea se adauga prestigiul dobandit prin detinerea coloniilor, precum ;;i atitudinea ce are Ia baza darwinismul social.

EPOCA MODERNA

.I

CONSECINTELE sunt evidente In viata politica, organiza rea sociala ~i economica a popoarelor cucerite. Prin controlul indirect al metropolei, sunt folositi conducatorii locali, carora li se acorda prerogative limitate; sunt instruite elitele locale pe~tru profitul propriu (a~a cum procedeaza MCJrea Britanie In Nigeria sau Franta In Tunisia ?i Maroc). Prin dominatie directa, sunt folositi funqionarii proprii, care l~ i desfa?oara activitatea In institutii create dupa modelul european (a?a cum actioneaza Franta In Algeria, Germania In Tanganyka sau· Portugalia In -Angola) . lmpactul dominatiei coloniale a alterat viata africanilor. Decaderea culturii trad itionale ~ i problemele de identitate nu au putut fi compe_nsate de beneficiile aduse de calmarea conflictelor loca le, construirea spitalelor ~i a ~colilor, de plasarea unor produse africane pe piata mondiala, de retea ua de cai ferate, ,Anii luarii In stapanire sunt cei mai lntunecati (...) ai colonizarii. Vechile structuri se prabu~esc, tragand uneori dupa ele po"poare lntregi, In timp ce perspectivele unei lumi relnnoite ~i mai bune nu sunt Inca vizibile lndaratul perdelei negre a cuceririi." (Louis C. D. Joos - Scurta istorie a Africii negre)

..

1-

.

Cone IUZII ... ... ... ....... ... ............... .. ....... ......... .......... ... . • Fara a tine seama de rea litatile etnice sau politice ale Africii, europenii au lmpartit-o ?i au organizat-o dupa propriul model, pentru a-i controla teritoriul, resursele ?i oamenii. • Diversitatea etnica ?i lingvistica, vastitatea teritoriului, precum ?i tehnica primitiva au facut imposibila o rezistenta cu ?anse de reu?ita pentru locuitorii Africii.

: :

1-

t 1-

I,

••• Exerc1t11 .................................................................. . • Crezi ca europenii ar fi:'putut cuceri Africa daca nu ar fi beneficiat de revolutia industriala? Formul~a,¥·3<- cel putin doua argumente. • Organizati In clasa o ~ez batere cu tema Consecin,tele negative ale imperialismului sunt mai severe decat binefacerile aduse lowitorilor Africii. • Alcatuie?te un dosar a/ Africii, In care sa aduni informatii pe ca re le vei acumula In leqiile viitoare, referitoare Ia evolutia statelor de pe acest continent.

3 II

•]

1-

3

D

Colonii germane

0

Colonii belgiene Colonii portugheze

Colonii spaniole

ASTAZI: Statele africane continua sa se confrunte cu probleme economice, sociale ?i politice, consecinte ale trecutului lor colonial.

I

1-

Colonii franceze

• ~tiu sa formulez ca?tigurile pe care europenii le urmareau prin stapanirea Africii. • Pot sa explic de ce europenii au luat In stapanire Africa, fara sa lntampine o rezistenta masiva din partea locuitorilor ei. • ~tiu ca modernizarea ajunge In Africa mai ales prin intermediul europenilor, care profita pentru a-?i atinge propriile interese, fapt vizibil, mai ales, o data cu declan?area procesului decolonizarii.

1830: Franta cucere?te Algeria. 1840: David Livingstone calatore?te In Botswana. 1847: sclavii americani eliberati organizeaza statui Liberia (In Africa). 1848: Franta desfiinteaza sclavia In imperiul sau. 1867: descoperirea primelor diamante In Africa de Sud. 1869: se deschide Canalul de Suez. 1871: lntalriirea lui David Livingstone cu Henry Stanley Ia Lacul Tanganyka. / 1894-1896: Franta ocupa Madagascarul. 1899-1902: razboaiele anglo-bure. 1910: Uniunea Sud-Africana devine dominion allmperililui britanic. 1912: Franta ocupa Marocul.

Popoare ~i spa~i istorice

53

Lumea Ia cumpana secolelor XIX-XX

STATELE UNITE ALE AMERICII Afirmarea polului american ...

Statuia Libertilfii

. . D1ct1onar .......................... . , lmigranfi - persoane care, voluntar sau impus, vin lntr-o tara straina pentru a se stabili aici. Pionier- persoana care face parte dintr-un grup de coloni~ti sau de imigranti, care pune bazele unei vieti civilizate lntr-un tinut nelocuit; persoana care lucreaza lntr-un domeniu nou, Inca necercetat. Trust - monopolln .. ~-9drul caruia proprietatea asupra Vf19,( intreprinderi este unificata. "f~ Protecponism - po1itica economica a unui stat care urmare?t€ incurajarea produqiei proprii, prin tarife vamale mari (taxele Ia care sunt supuse marfurile trecute peste granitele unui stat). Segregape - politica rasiala care ii constrange prin lege pe oamenii de culoare sa traiasca separati de membrii comunitatii nationale din care fac parte. Ku Klux Klan - societate secreta rasista, creata dupa Razboiul de secesiune, In teritoriile din sudul SUA, pentru a mentine dominatia albilor.

·

54

Popoare ~i spa~i istorice

La lnceputul secolului al XX-Iea, celor ?ase puteri care alcatuiesc concertul european - Franta, Marea Britanie, Germania, Austro-Ungaria, Rusia ?i ltalia li se alatura doua state din afara Europei: Japonia ?i Statele Unite ale Americii. Inca din anii 1880-1890 economia britanica, traditionalul ,atelier allumii", este depa?ita de cea nord-americana. Statele Unite lntrec orice stat european Ia productia de grau, carbune ?i otel, dar mai ales In sectoar~le cele mai moderne: 70% din extractia mondiala de petrol are loc pe teritoriul acestora, iar In anul 1914 ajung sa produca de 12 ori mai multe automobile decat Franta, ocupanta a locului alii-lea. Rasturnarea produsa In ierarhia internationala atesta tranzitia de Ia epoca victoriana Ia secolul al XX-Iea, centrat pe modelul american. REU?ITA ECONOMICA se explica prin cre?terea demografica, realizata pe baza sporirii natalitatii ?i a valurilor de imigranfi, extinderea teritoriului spre coasta pacifica (secolul al XIX-Iea este epoca pionierilor), mecanizarea ?i specializarea agriculturii, modernizarea industriei ?i concentrarea lntreprinderilor In trusturi, reteaua de cai ferate (In anul 1900, aceasta lnsuma 340 000 km). Pana Ia jumatatea secolului al XIX-Iea, dezvoltarea economica a statelor americane s-a desfa?urat In directii diferite: In nord ?i centru industria, care folose?te munca salariata, In sud plantatiile de bumbac, exploatate prin munca sclavilor negri. In timp ce Nordul industrializat cere tarife proteqioniste, construirea de cai de transport ?i abolirea sclaviei, Sudul are nevoie de tarife mici, nu este interesat de dezvoltarea cailor ferate sau de canale ?i vrea sa pastreze sclavia. Se ajunge astfella o rivalitate nu doar economica sau de mod de viata, ci ?i politica. RAZBOIUL DE SECESIUNE va constitui lnfruntarea decisiva- deschisa de alegerea lui Abraham Lincoln ca pre?edinte ?i decizia a 11 state sud ice de a se organiza separat, In Confederatia Statelor Sudice, avand capitala Ia Richmond -, un razboi civillncheiat cu victoria Nordului. Perioada postbelica, Reconstruqia (1865-1877), urmare?te reintegrarea state lor sudice In comunitatea americana, refacerea regiunilor devastate ?i impunerea respectarii legilor, mai ales a celor referitoare Ia desfiintarea sclaviei (prin amendamentele XI II, XIV ?i XV ale Constitutiei). Dar In jurul anului 1890, majo: ritatea statelor sudice instituie un regim de segregafie rasiala, In cadrul caruia practicile Ku Klux Klan-ului (bataile, lin?ajul, incendierile) ajung Ia ordinea zilei. Este o realitate a societatii dominate de albi, WASP (White Anglo-Saxon Protestants), societate care, organizata pe baza Constitutiei din 1787, este totu?i una liberala ?i democratica (votul universal este acordat, treptat, In toate statele, In unele cazuri chiar ?i femeilor). La conducere se succed doua formatiuni politice: republicanii (partid reprezentant, mai ales, al Nordului, al industria?ilor ?i mediilor de afaceri) ?i democra,tii (partid reprezentand Sudul, dar ?i pe cei saraci ?i minoritatile religioase). Rezolvarea problemelor interne este urmata de afirmarea externa; initial mentinandu-se pe o pozitie izolationista, adepta a unei Americi a americanilor (doctrina Monroe, 1823), diplomatia SUA lncepe sa-?i manifeste interesul pentru politica mondiala .

EPOCA MODERN A.

Formarea SUA. Expansiunea teritoriala (secolele XVIII-XIX)!

tul l Cll.

ste

-role: 'lU I

1ta itia

.....

~

MEXIC

pe

xe pe-In

--.- Direc!ii ale expansiunii americane pana in 1783 -

Limita teritoriului in 1783

--.- Direc!ii ale expansiunii americane dupa 1783 - - - - Granitele actuale ale statelor care intra in componenta SUA

~ l or liO-

:Iaru l-

nu

:Ia, Cl

3lede Ia ;tapumn 3JO-

Uia ilei,

In anii 1853-1854, marina Statelor Unite constrange Japonia sa-?i deschida porturile, In anul 1867 cumpara de Ia Rusia regiunea Alaska, iar In urma unui razboi cu Spania obtine Filipinele ?i insula Guam. 0 alta zona de expansiune devine cea a Antilelor ?i a Americii de Sud: stapana In Puerto Rico, SUA instaureaza protectoratul asupra Cubei, iar In anul1914 ajung sa controleze construirea Canalu lui Panama . Coloniile aflate pe axa Pacificului, prin care SUA vor sa prelntampine ?i o eventuala expansiune japoneza, arata ca ele se angajeaza serios In competitia internationala pentru lmpartirea lumii.

Concluzii ................................................................ . • La sfar?itul secolului al XIX-Iea, SUA devin prima tara din lume, ca produqie agricola ?i industriala. • Noile realitati politice .ale Confederatiei americane sunt legiferate prin amendamente adus~ Constit~tiei . . • Despa rtite de Euro~i.prin Oceanul Atlantic, SUA l?i pot pastra libertatea de actiune, avand gar€mtata securitatea, iar resursele de care dispun le permit sa ' -· nu accepte parteneri permanenti.

wn ·ste ate Jua , al Jul, rn e tio)lo-

ASTAZI: SUA se afla angajate Tntr-o politica externa mondiala.

Exerc1't"11 ................................................................... I

• Care este realitatea socio-economica a SUA pe ca re o exprima versurile scrise pe piedestalul Statuii Libertatii? Argumenteaza. • Documenteaza-te ?i afla In ce cond itii este instalata Statuia Libertatii In portul ora?ului New York.

·············································

~

Cronologle

1830: prima cale ferata (Carolina de Sud). 1849: goana dupa aurIn C31ifornia. 1860: Abraham Lincoln este ales pre?edinte al SUA. 1861-1865: R~zboiul de secesiune (Razboiul civil). 1865: abolirea sclaviei prin Proc/amatia emanciparii. 1867: SUA cumpara Alaska de Ia Rusia . 1869: primul mandat al pre?edintelui Ullyses Grant; prima cale ferata transcontinentala . 1870: fondarea companiei Standard Oil. 1876: Expozitia Centenarului (Philadelphia). 1886: instalarea Statuii Libertatii In portul New York-ului . 1898: SUA controleaza Puerto Rico ?i Cuba, Guam ?i Filipinele. 1903: prima firm-a producatoare de automobile (Henry Ford). 1908: primele automobile Ford model T ies pe piata . 1913: formarea FED (Federal Reserve System); astfel aceasta mare putere industriala este dotata cu o banca centrala; generalizarea muncii pe banda rulanta In Uzinele Ford (Detroit). ,Give me your tired, your poor, Your huddled masses Yearning to breath free." (Versuri scrise pe piedestalul Statuii Libertatii)

Autoevaluare .................. . • Pot sa formulez explicatiile afirmarii economice ?i politice a SUA. • ~tiu de ce SUA ies in fume abia Ia sfar?itul secolului al XIX-Iea. • lnteleg importanta aplicarii reale a unor legi democratice, a?a cu m este cea referitoare Ia drepturile populatiei de culoare. • Cunosc fondul istoric al romanelor lui Karl May ?i al filmelor western.

.Marileconflicte alesecolului al XX-Iea "'

PRIMUL RAZBOI MONDIAL, "" UN NOU TIP DE RAZBOI Marele Razboi...

..... .

JEll RUOIR Afi~ul filmului

Iluzia cea mare, realizat tn anull938 de regizorul Jean Renoir

. . DJCtJonar ........... ................ , Trip/a Alianta (Puterile Centrale) - alianta politico-militara constituita In anul 1882, din care fac parte Germania, Austro-Ungaria ?i ltalia; In anul 1879, primele doua state au lncheiat un tratat de alianta. Ia care, In anul 1882, a aderat ?i ltalia; a fost relnnoita In anii 1887, 1891, 1902 ?i 191 2 ?i era lndreptata lmpotriva Rusiei ?i Frantei. Trip/a fntelegere (Antanta) - alianta politico-militara formata In urma unor acorduri bilaterale: lntre Franta ?i Rusia (1893), lntre Marea Britanie ?i Franta (1904) ?i lntre Marea Britanie ?i Rusi,?,.J1907); viza lupta comuna lmpotriva Ge~.ir1aniei. . ;;. ··'H · Atentatul de Ia Sarajcio- Franz Ferdinand, · mo?tenitorul tronul~ ·Austro-Ungariei, ?i sotia sa, Sofia, sunt asasinati Ia Sarajevo de catre studentul sarb Gavrilo Princip. Rafionalizare- supunerea unor prod use de prima necesitate unui consum dirijat, conform unor norme stabilite. Razboi total- lupta In care, direct sau indirect, sunt antrenate aproape toate statele si' folosite mijloace de distrugere nu doar a . fortelor militare, ci ?i a civililor. Armistitiu- suspendare temporara a aqiunilor militare, In urma unui acord lncheiat lntre partile beligerante.

56

Rela~iile internationale

.SCENA ESTE PREGATITA DE RAZBOI Ia lnceputul secolului al XX-Iea, lntr-un moment In care se ·lmplineau aproape 30 de ani de pace pentru statele europene. 0 lntreaga generatie crescuse fara sa cunoasca razboiul, dar, dincolo de aceasta fatada, exista forte numeroase care pregatesc lupta. Una dintre ele este nationalismul, eel care une?te energiile unei tari, dar care provoaca ?i competitia cu alte natiuni, pentru instaurarea suprematiei. Puternica afirmare a Germaniei a modificat ierarhia Europei, dominatia batranului continent este contestata de puteri din afara lui, SUA ?i Japonia, Ia randul lor rivale pe piata Asiei. Expertii militari sustin importanta mobilizarii rapide, a organizarii ?i deplasarii trupelor In caz de razboi ?i alcatuiesc plan uri detaliate. ·Cel al Germaniei este realizat de von Schlieffen In anul 1906 ?i are In vedere posibilitatea ca tara sa fie atacata atat de Rusia, cat ?i de Franta. Pentru a evita lupta pe doua fronturi, el propune atacul rapid asupra Frantei, pana cand Rusia sa-?i poata mobiliza armata. Pia nul Frantei este aprobat, In anul 1911 , de Joffre, ?ef al marelui stat-major, ?i are In vedere ruperea armatei germane printr-o ofensiva In regiunea Alsacia. Cursa lnarmarilor devine generala ?i sustine competitia imperialista pentru sursele de materii prime ?i piete de desfacere. Rezultatul afirmarii nationaliste ?i al rivalitatilor economice ?i politice este reprezentat de aliantele lncheiate Trip/a Alianta ?i Trip/a fntelegere. Existenta lor face ca, prin interventia aliatilor, un conflict lntre doua state sa se multiplice. In plus, razboiul este vazut ca o solutie pentru probleme interne, nerezolvate de guverne: echilibrul nationalitatilor (lmperiul austro-ungar), redobandirea provinciilor pierdute (Franta), proteqia slavilor ?i dobandirea stramtorilor (Rusia). In aceasta atmosfera, Ia 28 iunie 1914, In Bosnia, are loc atentatul de Ia Sarajevo. Austro-Ungaria cere sa-?i desfa?oare propria ancheta pe teritoriul Serbiei, stat independent, al C.:irui refuz duce Ia declan?area razboiului. Contrar precedentelor momente de tensiune (Maroc, 1905 ?i 1911, razboaiele balcanice, 1912 ?i 1913) oamenii politici pierd controlul situatiei, nu reu?esc sa gestioneze criza, iar initiativa este preluata de militari. UN INFERN AL TRAN~EELOR este declan?at de generalii ambelor tabere, convin?i ca, prin ordonarea unor atacuri masive asupra inamicului, vor obtine victorii rapide. Concentrarile de forte, In zone considerate esentiale, provoaca maceluri inutile, a?a cum este cazul masacrului armatelor Antantei Ia Artois (1915) ?i In regiunea Somme (1916) sau al pierderilor enorme lnregistrate Ia Verdun (1916), acolo unde generalul Petain a cerut sa se lupte Ia ultimul om. Armata franceza a rezistat ?i a pierdut 315 000 de soldati, In timp ce trupele germane s-au retras, lnregistrand pierderi de 218 000 de soldati . Numarul mare de morti ?i raniti cere noi recrutari : din anul 1916, Marea Britanie impune serviciul militar obligatoriu, In Germania ?i Franta soldatii sunt mentinuti In serviciu peste limita de varsta, Franta ?i Marea Britanie mobilizeaza soldati din colonii .

pana

LPUl .\ \lODER\A Pe frontul de rasarit, deschis pe toata lungimea fmntierei apusene a Rusiei, arma tele acesteia sufera de pe urma proastei apmvizionari cu hrana, at·me ?i mu nitii, iar ajutorul aliatilor este foarte dificil de obtinut, pentru ca marile (M. Baltica ?i M. Neagra) sunt blocate de adversari. Pierderile Rusiei pe c3mpu l de lupta sunt enorme, numai In cursu! anu lui 1915 acestea ridic3ndu-se Ia 2 milioane de soldati (uci?i, raniti sau luati prizonieri). FRONTURILE MARELUI RAZBOI Anul

Frontul de vest ?i ltalia

Frontul de est

1914

• lnvadarea Belgiei de catre Germania. • Batalia de pe Marna • Prima Batalie de Ia Ypres (Belgia) • Armistitiul de Craciun

• lnvadarea Serbiei de catre Austro-Ungaria • Ofensiva Rusiei de Ia Tannenberg ?i de Ia Lacurile Mazuriene • lnvadarea Rusiei de catre Austro-Ungaria • Campania din Caucaz, sustinuta de Turcia

• Blocada Alia,tilor • Japonia pen-· asupra coastelor Ger- tru Antanta mantel • Turcia pentru • Batalia din Golful Puterile Centrale Helgoland ?i Batalia din lnsulele Falkland

• Razboi de tran?ee • Cea de-a doua Batalie de Ia Ypres • Batalia de pe lsonzo (ltalia)

• lnfrangerea Serbiei • Campania lmpotriva Turciei (In Peninsula Gallipoli) • lnfrangerea Rusiei In Galitia

• Atacuri ale submarinelor germane • Scufundarea pachebotului Lusitania • Raid al zeppelinelor asupra Angliei

• Batalia de Ia Verdun • Batalia de pe Somme • Batalia de pe tsonzo ?i Batalia din Dolomi,ti

• Sfar?itul Campaniei din Peninsula Gallipoli • Ofensiva Rusiei asupra Austro-Ungariei

• Batalia /utlandei • Portugalia ?i (Danemarca) Romania pentru Antanta

• Revolte In armata franceza • Cea de-a treiq..J3,atalie de Ia Ypres .,· .:~ • Batalia de Ia f a·mbrai • Batalia de Ia ~aporetto (ltalia) ·

• Detronarea tarului • Revolutia comunista In Rusia • Luptele de Ia Mara?ti, Mara?e?ti ?i Oituz • Armistitiul Rusiei cu Puterile Centrale

• Razboiul submarin • SUA ?i Grecia total In Atlantic pentru Antanta • Sistemul englez al convoaielor

• Ofensiva lui Ludendorff atinge Marna • Sosirea In Europa a trupelor americane • Contraofensiva Aliatilor • Batalia de Ia Vittorio Veneto (ltalia), victorie a ltaliei • Abdicarea Kaiserului • Capitularea Germaniei

• Pacea de Ia BrestLitovsk, dintre Rusia ?i Puterile Centrale • Capitularea Bulgariei, Turciei ?i Austro-Ungariei • Pacea de Ia Bucure?ti

• Atacul portului Zeebrugge, executat de englezi • Revolta pe navele germane

1915

1916

1917

1918

11 nov.

Lupte maritime ?i aeriene

• ltalia pentru Antanta • Bulgaria pentru Puterile Centrale

Marileconflicte ale secolului al XX-lea RAZBOIUL DIN SPATELE FRONTULUI se desfa?oara In paralel, caci luptele din tran?ee schimba viata tuturor, soldati ?i civili. Statele l?i consolideaza autoritatea pentru organizarea econom iei, mobilizata In slujba victoriei ?i pentru ·mentinerea moralului luptatorilor ?i al populatiei civile. La ordinea zilei se afla recrutarea mainii de lucru ?i fixarea preturilor, supravegherea sa lariilor, lncurajarea lnrolarilor ?i impunerea cenzurii asupra informatiilor, astfellncat optimismul sa domine In comunicatele de razboi. Mijloacele de transport su nt rechizitionate, In uzine sunt adu?i locuitori din color'lii, cresc impozitele, pe fondul penuriei de alimente are loc rationalizarea acestora, cresc preturile. Ca niciodata pana acum, guvernele conteaza pe implicarea femeilor, iar acestea ajung sa lucreze In fabrici, birouri, magazine, fabrica arme ?i munitii, ara ogoarele, conduc spitalele. IN URMA A PATRU ANI CUMPLITI DE RAZBOI TOTAL, lntre care 1917 este eel mai greu, noul lmparat al Austro-Ungariei cauta solutii de pace, papa Benedict al XV-Iea .lanseaza un apel pentru com prom is, In randurile tuturor armatelor se lnregistreaza nesupuneri ?i dezertari, intra In lupta SUA, dar parase?te conflagratia Rusia. Germania profita de lncheierea pacii pe frontul de rasarit ?i, In primavara lui 1918, trimite trupe pe frontul de vest. li lipse?te lnsa forta necesara unei victorii ?i, pe fondul crizei interne (Ia 9 noiembrie, izbucne?te revolutia Ia Berlin), semneaza armistitiufla 11 noiembrie, Ia Compiegne, Franta . Declan~at lntr-o zona sensibila a Europei, acest prim razboi al secolului al XX-Iea are, spre deosebire de lnfruntarile din trecut, o logica infernala : se lntemeiaza pe apelul permanent Ia opin ia publica, prin intermed iul unei propagande bine puse Ia punct ?i al presei de mare tiraj, mobilizeaza, pentru lupta ?i pentru fabricarea armelor, uzine, materii prime, laboratoare ?i oameni de pe toate continentele ?i exploateaza arme noi, cu o mare putere de distrugere (tancurile, aviatia, submarinele, gazele toxice de lupta). I

Femeile lucreazil pentru sus{inerea industriei de rilzboi fn Germania (sus) ~i fn Fran{a (jos)

,28 iunie - asasinar#..a lui Franz ·Ferdi. !<+f nand ·Ia Sarajevo; . ~~.

25 iulie - rupere~,;~tiilor diplomatice .. dintre·Serbia ~i Aas=,&Ungaria; 28 iulie ::, Austro-UF.rgaria declara razboi Serbiei); . · 1 august - ·Franta anunta mobilizarea; mobilizarea 1 genera Ia In Germania ~i declaratia de razboi adresata Rusiei; 3 august- declaratia de razboi a Germaniei adresata Frantei; · · 4 august - decla.rati~ de razboi a Marii . Brjtanii adresata Germaniei." (Mic atlas istoric a/ secolului XX, Cronologia crizei din iulie, 1914)

'

58

Relatiiie J

interna~ionale

1. «lack Mudd, frontul de Ia Passchendae/e, 1917: "Draga mea, aici suntem cu totii prieteni, ce nu are unul are celalalt, Inee ream sa ne lmparta?im necazurile, sane aparam unii pe altii (... ) Ajuta-ma, Doamne, ca nu o sa treaca mult pana sa se termine razboiul asta, simt ca TI lmpingem lnapoi pe batranul Fritz, nu cred ca mai rezista mult In fata baietilor a?tia englezi ?i apoi o sa lncercam ?i o sa avem si' noi un camin frumos, acum stiu ce lnseamna asta". ' Ernst Junger, frontul de Ia Cambrai, 1917: Jn spate pu?ti ?i mitraliere, sute de ochi In a?teptare sa vada rezultatul. Suntem deja mult In fata liniilor noastre . Din toate partile ?Uiera gloantele In jurul ca?tilor nostre de otel sau se izbesc cu pocnet de marginea tran?eei. Apoi ne-am aruncat lnainte. Lupta cu grenada de mana te duce cu gandulla scrima; trebuie sa te arunci lnainte ca Ia balet. Este o lntrecere tragica a doi oameni". » (Vyvyen Breridon - Primul razboi mondial 1914-1918, Via,ta In tran?ee) 2. "Mortalitatea femeilor ?i barbatilor a crescut cu 160% ?i, respectiv, 127% -- In timpul razboiului, ca rezultat al malnutritiei ?i bolilor, ca ?i alluptelor. Ca sa se fereasca de aceste calamitati, multi belgieni fugeau din tara; un sfert de milion au venit In Anglia, unde au fost Ia lnceput primiti cu entuziasm - ei chiar au stat Ia baza eroului detectiv din romanele Agathei Christie, Hercul~ Poirot." (Vyvyen Brendon - Primul razboi mondial 1914-1918, Belgienii In timpul razboiului)

l POCA MODERNA Fronturile din Europa In primul razboi mondial ~le

Cronologie

to-

ru fla ra-

Ocea nul

Atla ntic

ll S-

rnt >n-

ea >a;te pa or ar

i ~p ,j, ,; ~

:Je

i ·--,TUNISIA

sa

L

JC-

al ~e-

\

D D

D

(k)

Marea MediteranA 1

)

\

(fRIPOLITANift:--

>-

(it)

*

Mari batalii ..,... Atacuri ale armatelor Antantei

Antanta Puterile Centrale

..,... Atacuri ale armatelor Puterilor Centrale

=

State neutre

Principalele fronturi (cu data indicata)

·nte

Concluzii ................................................................. .

r1-

• Atentatu l de Ia Sarajevo reprezinta evenimentul care da posibilitatea aplicarii planurilor militare alcatuite inca de Ia lnceputul secolului. • Cauzele declan?arii primului razboi mondial sunt nationalismul, militarismul ?i imperialismul. • Razboiul este purtat nu numai pe fronturi, ci ?i In spatele liniilor de confruntare militara. • Modernizarea armelor provoaca distrugeri imense.

1 1-

1879: alianta dintre Germania ?i AustroUngaria. 1882: definitivarea Triplei Aliante pnn aderarea ltaliei. 1893: alianta F,ranta-Rusia. 1904: alianta Franta-Marea Britanie. 1905: criza marocana. 1907: alianta Marea Britanie-Rusia definitiveaza Tripla lntelegere. 1912; 1913: razboaiele balcanice. 1914: atentatul de Ia Sarajevo (iunie); Austro-l)ngaria declara razboi Serbiei (iulie); Rusia, Franta ?i Marea Britanie declara razboi Germaniei ?i AustroUngariei (iulie august). 1915: Lupta de Ia Artois, pe frontul de vest. 1916: lnfruntari cu pierderi foarte mari pentru toti combatantii, Ia Verdun ?i pe Somme. 1917: SUA intra In lupta. 1918: Pacea de Ia Brest-Litovsk, dintre Rusia ?i Puterile Centrale (martie); aliatii lnving Germania In cea de-a doua Batalie de Ia Marna (iulie); semnarea armistitiului dintre Antanta ?i Germania, sfar?itul razboiului (noiembrie).

' i, ~5:

ASTAZI: Razboiul :j3 p·opulsat SUA In postura de putere mondiala, un rol pe care II detine ?i astatf. · - -~

""!JP..---.•••.

.

"

_--~-

Exerc1t11 ................................................................... I

• Pe baza sursei 1 ?i a altor lecturi - Padurea spanzura,tilor (Liviu Rebreanu), Pe frontul de vest nimic nou (Erich Maria Remarque) -, enumera factorii care i-au determinat pe cei mai multi dintre soldati sa continue lupta, In ciuda ororilor traite pe front. • Crezi ca pe front era posibil sa vezi atat noroiul, cat ?i stelele, a?a cum a scris In jurnalul sau un tc3nar ofiter7 • lmag ineaza-ti ca e?ti corespondent de razboi pe unul dintre fronturi sau lntr-o a?ezare din spatele liniilor de lupta ?i ca trebuie sa trimiti un mesaj de doar 20 de cuvinte. Cum II formulezi 7

Soldafi In tran~·ee

Autoevaluare .................. . • ?tiu sa formu lez cauzele declan?arii Marelui Razboi. • Pot sa explic caracterul total al acestui razboi. • Pot sa numesc metodele folosite de propaganda de razboi.

,

Marile confllcte alesecolului a! XX-lea .................................................... . A

ROMANIA SI PRIMUL RAZBOI MONDIAL 'w'

f

De Ia umilinta Ia triumf..

Medalion dedicat eroilor Riizboiului de refntregire

1. ,. 1. Romania cedeaza Puterilor Centrale Dobrogea pana Ia Dunare. 2. Puterile Centrale vor purta grija pentru mentinerea caii comerciale pentru Romania prin Constanta spre Marea Neagra. 3. Rectifica rile de frontie ra cerute de Austro-Ungaria pe granita ungara sunt admise In principiu de Romania. 4. De asemenea, se admit, In principiu, masurile corespunzatoare situatiei pe terenul economic." (Tratatul de Ia Buftea.._ 5 martie 1918 'i-~J.atat premergator ':f5tji de Ia Bucure~t1) .

~

·-·.~:·;

·:.

. . D1ct1onar........................... I

Antantofil - persoana care aproba ?i admira tot ceea ce tine de Antanta. Germanofil- eel care apreciaza tot ceea ce este german. Neutralitate - atitudine a unui stat, care nu se amesteca lntr-un conflict, nu participa Ia pacte sau Ia aliante militare ?i lntretine relatii pa?nice cu fiecare stat beligerant In parte.

60

Rela~iile interna~onale

La declan?area Marelui Razboi, Romania este aliata cu Puterile Centrale (din anul 1883), dar are teritorii stapanite de puteri dir.~ ambele tabere: Basarabia facea parte din lmperiul rus, iar Transilvania, Banatul, Cri?ana, Maramure?ul ?i Bucovina se aflau In lmperiul austro-ungar. Antantofilii au In vedere eliberarea Ardealului, In timp ce germanofilii sunt lncrezatori In prestigiul ?i puterea Germaniei, a carei alianta ar fi permis recuperarea Basarabiei - mai mica, mai saraca ?i locuita de mai putini romani decat Transilvania - , dar aflata lntr-o situatie mult mai grea (procesul de ru sifica re progresase mai repede decat eel de maghiarizare). ATITUDINEA OFICIALA A ROMA.NIEI este decisa In urma Consiliului de Coroana din 3 august 1914. Regele Carol I propune intrarea tarii In razboi alaturi de Puterile Centrale, In semn de respect al angajamentelor asumate, fiind sustinut numai de liderul conservator P.P. Carp. Pe de alta parte atrag and atentia ca Austro-Ungaria a avut initiativa declan?a rii razboiului, nefiind victima unui atac neprovocat, a?a cum preciza acordul - I.I.C. Bratianu, prim-ministrulliberal, argumenteaza ca Romania se afla In situatia de a fi dezlegata de obligatiile acordului. Hotararea finala este In favoarea neutralitatii. Timp de doi ani (1914-1916), dezbaterea nationala continua, iar lnfruntarea are loc lntre cei care au ca prioritate securitatea nationala (P.P. Carp, C. Stere) ?i partizanii unitatii nationa le (I.I.C. Bratianu, Take lonescu, N. lorga). Sunt ani de pregatire a economiei ?i a armatei, precum ?i o perioada de negocieri, pentru obtinerea celei mai bune reprezentari a intereselor Romaniei. PARTICIPAREA LA RAZBOI are Ia baza conventiile militara ?i politica de Ia 17 august 1916, lncheiate lntre Romania ?i Antanta, aprobate de Consiliul de Coroana reunit acum de regele Ferdinand, ?i Dec/aratia de razboi catre AustroUngaria (27 august 1916). In ziua urmatoa re, Germania declara razboi Romaniei, urmata de Turcia (30 august) ?i Bulgaria (1 septembrie). In noaptea de 27 spre 28 august, armata romana declan?eaza ofensiva pricipala pe linia Carpatilor, reu?ind, In primele saptamani, eliberarea unei treimi din teritoriul Transilvaniei. Trupele germane vin In ajutorul celor austro-ungare, Ia Dunare ataca forte germane, bulgare ?i turce?ti, sprijinul aliat este practic inexistent, Rusia sta In a?teptare, echipamentul militar este insuficient, iar marele statmajor nu detine un plan de razboi adecvat unui front atat de lntins. Trupele romane nu pot rezista contraofensivei. Se dau lupte lnver?unate pentru trecatorile Carpatilor (deviza romanilor fiind Pe aici nu se trece!, reluata ?i In Moldova In 1917), dar armatele conduse de genera lui Erich von Falkenhayn pur ?i simplu se revarsa In Oltenia ?i Muntenia ?i ocupa Bucure?tiul (6 decembrie 1916). BATALIILE DIN MOLDOVA s-au desfa?urat nu numai pe campu rile de lupta . In aceasta regiune se refugiasera familia regala, oamenii politici, un milion de civili, 500 000 de soldati romani ?i un milion de soldati ru?i. Rezistenta a fost organizata In cond itii deosebit de grele, dar a beneficiat de sprijinul unei misiuni militare franceze, conduse de generalul H. Berthelot.

EPOCA MODERN A

Participarea Romaniei Ia primul razboi mondial Trupele romane in august-septembrie 1916

1

( ~U\I · l~' (

'

,J

,-

•

t

~ni

_. Trupele romane patrund in Transilvania ,.. Direcliile de atac ale trupelor Puterilor Centrale

]in

_ -

Liniile ocupate succesiv de trupele romane

)Ia

I ?i ea ea 1a1

r-o :el de )01

te, ~filU,

:zfii. ea

-e) lnl ~n-

Ia de rolOI

ea 11a

iul ,re lt,

3t~le

ru In ur ·1e

Armata roman a Ca?tiga bataliil-e de Ia Mara?ti (sub comanda generalului Alexandru Averescu) ?i de Ia Mara?e?ti (condusa de generalul Eremia Grigorescu). lncercarea feldmare?alului von Mackensen de a sparge frontul (Ia Oituz) e?ueaza. Evolutia evenimentelor este lnsa defavorabila Romaniei: In Rusia izbucnesc revolutii (februarie ?i noiembrie 1917), In randurile trupelor ru se?ti se instaleaza defetismul ?i dezorganizarea, pentru ca In final Rusia ?i Puterile Centrale sa semneze Pacea de Ia Brest-Litovsk. 0 PACE DRACONICl.. este impusa Romaniei Ia 7 mai 1918, Ia Bucure?ti. Prevederile ei nu au fost aplicate, nefiind sanc}ionata de regele Ferdinand, care, Ia 10 noiembrie, ordona armatei sa reintre In razboi. Tot acum, trupele germane l?i lncep retragerea, ultimullor deta?ament trecand Carpa}ii Ia 1 decembrie. In aceea?i zi, regele Ferdinand ?i regina Maria intra In Bucure?ti, In fruntea armatei romane.

Concluzii ................................................................. . • Participarea Romani.ei Ia Marele Razboi urmare?te eliberarea teritoriilor romane?ti aflate s_Lib..~tapanire straina. . • Neutralitatea Rom.--~ iei este numai temporara, determinata de dorinta de a ' intra In lupta pregalita militar ~i diplomatic. • Romania a declarat razboi Austro-Ungariei care stapanea Transilvania, Banatul, Cri?ana, Maramure~ul ?i Bucovina. ~

~i

!

Cronologie

1883: Romania adera Ia alianta Puterilor Centrale. 1914: neutralitatea Romaniei (3 august). 1915: tratative lntre Alia}i ?i Romania (Bucuresti). 1916: · s~mnarea documentelor de intrare .a Rom.a~iei In razboi (Bucure?fi, 17 august); R6n:ania declara razboi Austro~Ungariei (27 august); armata romana trece Carpa}ii In Transilvania (27-28 august); Germania declara razboi Romaniei (28 august); Turcia 9eclara razboi Romaniei (30 aug~st); Romania dedara.razboi Germaniei ?i ·Bulgariei; Batalia de Ia Turtucaia (1-6 septembrie); avia}ia inamica bombardeaza Bucure~tiul (25 septembrie); lncepe retragerea generala a armatei romane din Transilvania (3 octombrie); Batalia de Ia Oituz, Pe-aici nu se trece! (10 noiembrie); armatele inamice ocupa Bucure~­ tiul (6 decembrie) 1917: .Batalia de Ia Mara?ti (24 iulie-1 august); Batalia de Ia Mara?e?ti (6-19 august); Batalia de Ia Oituz (8-22 august) 1918: remobilizarea armatei romane (1 0 noiembrie). 2. ,Tragedia fara precedent ce are loc acum In Romania(...) Nu i se pot trimite nici muni}ii, nici alimente. Evenimentele extraordinare au aruncat aceasta tara lntr-un abis In care ea lupta lmpotriva mor}ii cu curaj ?i hotarare. Acolo se produc lucruri pe care istoria nu le-a cunoscut Inca." {The New York Times, 9 februarie 1918)

.

ASTAZI: Pregatirea militara a Romaniei are ca reper NATO, alianta' din care face parte

···································· ················

tara noastra (de Ia 29 martie 2004).

• Urmare?te pe harta teritoriile Ia care se refera sursa din pagina alaturata; grupeaza prevederile In urmatoarele categorii: prevederi economice ?i prevederi politice. Explica de ce Romania a acceptat o pace atat de defavorabila.

Autoevaluare .................. . • Pot formula consecin}ele pe care le are declan?area Marelui Razboi asupra Romaniei. • Au ln}eles de ce Romania s-a angajat In razboi; scopul ei era relntregirea na}ionala. • Pot explica de ce In Mun}ii Carpa}i au fost ridicate monumente dedicate eroilor din primul razboi mondial. Rela~ile internationale

61

Marileconflicte ale secolului a! XX-Iea ~

PRIMUL RAZBOI MONDIAL. TRATATELE DE PACE 0 pace fragila ...

Participanfi la tratativele de armisti{iu de la Compiegne, Fran{a

1. ,Acesta este deci programul de pace pentru lntreaga lume care este ?i programul nostru: conventii de pace pregatite Ia lumina zilei, libertatea absoluta a navigatiei pe mare, suprimarea, pe cat posibil, atuturor barierelor economice, garantii suficiente pentru reducerea armamentelor (... ) Romania, Serbia ?i Muntenegru trebuie sa fie evacuate, teritoriile lor ocupate trebuie sa fie restaurate. (Cele paisprezece puncte ale pre?edintelui Wilson, 8 ianuarie 1918)

D.ICt•IOnar ...... ~./~................. . . I

.

. ·

Dictat - act prin cat~~e impun unui stat, lmpotriva vointei ac~tuia, decizii considerate umilitoare. ~' Autodeterminare- principiu potrivit caruia orice natiune l?i poate alege statutul politic, calea de dezvoltare economico-sociala ?i culturala, fara amestec din afara. Reparatii (despagubiri de razboi) - sume pe care un stat raspunzator de dezlantuirea unui razboi de agresiune este obligat sa le plateasca pentru repararea prejudiciilor aduse. Revizionism - atitudine sau actiune care urmare?te modificarea unor tratate.

62

Rela~iile interna~onale

lnceputul secolului al XX-Iea este dominat de un eveniment diplomatic ce se dorea deschizator al unei noi ordini politice. Este vorba de Conferinja de Ia Paris organizata In anii 1919-1920, care se desfa?oara lntr-un moment In care patimile razboinice mai ardeau Inca In fiecare tara, pe fondul unor grave dificultati economice, puternice tensiuni sociale ?i nelntelegeri lntre lnvingatori. Discutiile, desfa?urate In cateva palate din apropierea Parisului, au ca punct de plecare principiul autodeterminarii popoarelor, formulat In Ce/e paisprezece puncte enuntate de pre?edintele SUA, ?i premisa vinovatiei Germaniei pentru declan?area razboiului ?i a necesitatii de a fi pedepsita exemplar, a?a cum procedase aceasta cu Rusia prin Tratatul de Ia Brest-Litovsk (1918). HOTARARILE sunt luate de Consiliul Celor Patru, reprezentanti ai Frantei, SUA, Marii Britanii ?i ltaliei, chiar daca Ia lucrarile conferintei participa delegati ai 32 de state din tabara lnvingatorilor. Statelor lnvinse li se aduce Ia cuno?tinta numai forma finala a tratatelor, pe care le considera un dictat. Tratatul de Ia Versailles, impus Germaniei Ia 28 iunie 1919, stabi le?te responsabilitatea acestei tari pentru declan?area razboiului, impune reparatii In valoare de 132 de miliarde marci germane, pierderea tuturor coloni ilor, prin preluarea lor de catre aliati, retrocedarea catre Franta a provinciilor Alsacia ?i Lorena, precum ?i a altor teritorii catre Polonia ?i Cehia, reducerea efectivelor militare germane. Astfel, Germania pierde 10% din teritoriu, toate coloniile, 12,5% din populatie, 16% din rezervele de carbune ?i minereuri. Hotararile referitoare Ia fo?tii aliati ai Germaniei sunt cuprinse In tratatele de Ia Saint-Germain, cu Austria, de Ia Neuilly, cu Bulgaria, de Ia Trianon, cu Ungaria, ?i de Ia Sevres, cu Turcia, acesta din urma renegociat Ia Lausanne, In anul 1923, In urma schimbari lor politice petrecute In tara. CONSECINTELE ACESTOR TRATATE, prin care imperiile multietnice cedeaza locul unor state nationale, sunt considerate un proces de decolonizare a Europei. Astfel, Austria cedea za teritorii Romaniei, Cehoslovaciei, Poloniei ?i lugoslaviei, Ungaria Romaniei, lugoslaviei ?i Cehoslovaciei, iar Bulgaria Romaniei, lugoslaviei ?i Greciei. Dar aparitia acestor mici state-natiuni nu pune capat litigiilor de frontiera ?i nici nemultumirilor minoritatilor nationale, care vor fi exploatate de liderii ?i partidele revizioniste care domina perioada interbelica. CONSTITUIREA SOCIETATII (LIGII) NATIUNILOR este considerata cea mai promitatoare hotarare luata Ia Paris. Ea reprezinta finalizarea unor propuneri pentru realizarea unei paci perpetue, formulate Inca din secolul al XVI II-lea, ?i aplicarea ultimului din Ce/e paisprezece puncte ale pre?edintelui american. Scopul principal este realizarea unui sistem d-iplomatic deschis, care sa lnlocuiasca diplomatia traditionala, secreta prin mecanisme de securitate colectiva, prin arbitraj ?i -chiar prin aplica rea unor sanqiuni lmpotriva statu lui agresor. Pentru a-?i atinge scopu l, sunt organizate structuri permanente: Adunarea, compusa din 48 de state In anul 1920 ?i 59 In anul 1934 (li se vor alatura Germania, In anul 1926, ?i URSS In anul 1934); Consiliul, format din reprezentantii marilor

EPOCA MODERNA

!

Semnarea Tratatului de La Versailles (tablou de epoca) puteri (Marea Britanie, Franta. ltalia ~i Japonia); Secretariatul, care coordoneaza diferitele organisme precum Organizatia lnternationala a Muncii ~i Curtea lnterna,tiona/a de Justijie de Ia Haga. Dar spiritul Genevei are de suferit prin refuzul Congresului SUA de a ratifica Tratatul de Ia Versailles, document In care este indus Padul Societatii Natiunilor. Tarile lnvinse In Marele Razboi sunt excluse ' ' ' Ia lnceput, fiind considerate Inca nepregatite, iar avertismentul recurgerii Ia forta pentru pedepsirea agresorilor nu este credibil pentru ca Societatea Natiunilor nu dispune de forte militare. Prima lovitura este adusa de Japonia, membru permanent al Consiliului, care invadeaza In anul1931 provincia chineza Manciuria.

Cronologle

1918: Cele paisprezece puncte ale pre;;edintelui Wilson (8 ianuarie); armistitiul cu Germania (11 noiembrie). 1919: Conferinta de pace de Ia Paris-Versailles (18 ianuari~); Consiliul Celor Patru (23 martie, prima lntrunire); retragerea delegatiei italiene In semn de protest fata de refuzul de a i se acorda ora?ul Fiume (24 aprilie); delegatia germana prime?te proiectul tratatului de pace (7 mai); Adunarea Nationala a Germaniei, accepta tratatul de pace (23 iunie); semnarea, Ia Versailles, a tratatului de pace cu Germania, al carui preambul cuprinde Pactul Societatii Natiunilor (28 iunie); Tratatul de Ia Saint-Germain lntre Puterile Aliate ~ i Austria (10 septembrie); Tratatul de Ia Neuilly cu Bulgaria (27 noiembrie). 1920: prima lntrunire oficiala a Societatii Natiunilor (10 ianuarie); Congresul american hotara?te sa nu ratifice Tratatul de Ia Versailles (19 martie ); Tratatul de Ia Trianon (4 iunie), Tratatul de Ia Sevres (10 august).

Concluzii .. ............................................................... . •

Sistemul tratatelor de Ia Versailles stabile?te o pace dictata ?i nu negociata, lntr-o atmosfera In care mai persistau resentimentele. • S-a dorit o noua ordine mondiala, lnsa tot ceea ce s-a obtinut a fost o pace nesigura, In parte ~i din cauza dificultatii problemelor care trebuiau rezolvate.

ASTAzl: Organizatia ~a~Jinilor Unite (ONU) a preluat ~i aplica principii de securitate ~i cooperare ai~S~~~tatii Natiunilor.

.

·

Autoevaluare .................. .

· -·=tt ~·.: "" :"·

••• Exerc1t11 ................................................................... '

I

Cei patru mari: Lloyd George, V. Orlando, G. Clemenceau, W. Wilson, La Versailles

.

• lmagineaza-ti ca e~ti reporter acreditat Ia lucrarile Conferintei de Ia Paris; pe baza informatiilor din leqie ?i a surselor, alcatuie?te o relatare catre ziarul tau, publicatie dintr-o tara Ia alegere. • Formuleaza impactul avut de tratatele de pace asupra locuitorilor tarilor lnvinse, ca ~i asupra celor apartinand tarilor lnvingatoare. • Realizeaza o fi?a de prezentare a Societatii Natiunilor, In care sa mentionezi: a) cand ?i In ce lmprejurari este creata organizatia; b) scopul organizarii ei; c) instrumentele ei de lucru; d) statele membre; e) aqiunile lntreprinse (rubrica va fi completata pe baza unei leqii viitoare).

• ~tiu sa formulez interesele care s-au manifestat In cadrul Conferintei de Ia Paris. • lnteleg necesitatea folosirii unor surse diverse pentru a prezenta hotararile formulate prin tratatele de pace • lnteleg mai bine sistemul de Ia Versailles daca lllncadrez In epoca In care a fost realizat; perspectiva se modifica daca II explic prin modul nostru actual de gandire. · Rela~ile interna~ional~ ~

·

63 .·. · .,.. ~

.

' B. Ordoneaza cronologic

A. Alege varianta corecta I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I I I I I I I I I I I I. I I I

I I I I I

1. Marxi?tii militeaza pentru o revolutie care sa: a. lnlature mediocritatea; b. impuna o societate a muncitorilor; c. diminueze rolul monarhiei; d. extinda urbanlzarea . 2. ,Bijuteria coroanei britanice" este: a. insula Hong Kong; b. Australia; c. India; d. Canada.

..................................................•.......... . 1. a. Conferinta coloniala de Ia Berlin; b. lnceputul primului mandat al pre?edintelui SUA Ulysses Grant; c. lnceputul reconstruqiei Confederatiei americane; d. Atentatul de Ia Sarajevo.

2: a. Ofensiva armatei romane pe linia Carpatilor; b. Organizarea Societatii Natiunilor;

3. Darwinismul social sustine: a. dreptul autohtonilor de a dispune de bogatiile teritoriului lor; b. dreptulla autoguvernare; c. necesitatea educarii elitelor; d. faptul ca indivizii cei mai puternici din societatea umana supravietuiesc tot prin selectie naturala. 4. In anul 1907, este definitivata alianta numita: a. Tripla lntelegere; b. Tripla Alianta; c. Alianta celor trei lmparati; d. Societatea Natiunilor.

. c. Tratatul de Ia Brest-Litovsk; d. Tratatul de Ia Trianon. 3. a. Bataliile Moldovei; b. lnvadarea Belgiel de catre Germania; c. lnceputul erei Meiji; d. Promulgarea unei constitutii moderne In Japonia. 4. a. lmparatul Mutsuhito inaugureaza epoca reformelor; b. Abraham Lincoln este ales pre?edinte al SUA; c. lncheierea domniei reginei Victoria; d. Franz Ferdinand este asasinat Ia Sarajevo.

\

Studiaza cu atentie imaginea de mai jos. Precizeaza. data, locul ~i ·consecintele acestui eveniment

C. Completeaza spatiile libere

1. Descoperirea .. . In Africa de Sud niala.

cre~te

febra colo-

2. Armistitiul reprezinta ... a aqiunilor militare. 3. Feldmare?alul Mackensen ... spargerea frontului Ia Oituz. 4. Formarea Societatii Natiunilor este considerata ... hotarare luata Ia Versailles. D. Aldituie~e un text istoric coerent ~i corect, pe baza informatiilor I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

1. 1889; industrilalizare; miscare sindicala. -

2. Colonialism; darwinism social; drepturi de extrateritorialitate.

3. lmigranti; Ku Klux Klan; Alaska . 4. Regele Carol I; regele Ferdinand I; lon I.C. Bratianu. '"

,._,'II;

.

J.;>

· ,Atentatul de la Sara/ev.o (28 iunie 1914) ·· .

64

Evaluare •-

~

~h

,

r 1t-<~~~or_,_.

0(,.:

~,._.

Recunoasterea consecintelor ' ' ..

I

Daca se elimina din istorie cauzele, mijloacele ?i scopurile care au determinat evenimentele, precum ?i ce rezultat, fericit sau nefericit, au avut, ceea ce ramane din ea este numai un spectacol declamatoriu. Polibiu Conceptele fundamentale ale istoriei, respectate de cercetatori, precum ?i de profesorii de istorie sunt urmatoarele: • schimbare ?i continuitate • asemanare

?i deosebire • cauzalitate ?i consecinte • cronologie • interpretarea faptelor istorice • sursele istorice. Un eveniment poate fi consecinta unor cauze multiple ?i, Ia randul sau, poate fi cauza altar actiuni sau decizii . ldentificarea consecintelorjurmarilor este o competenta esentiala pentru lntelegerea istoriei, precum ?i a vietii. Pentru initierea In recunoa?terea consecintelor, propunem parcurgerea urmatorilor pa?i: • formula rea ideii generale asupra a ceea ce s-a lntamplat In termeni de progres-regres, schimbare-continuitate (de exemplu: care este impactul modernizarii

asupra spafiului asiatic, care sunt urmarile reformelor din era Meiji, care sunt urmarile primului razboi mondial asupra ierarhiei lumii, In ce fel influenteaza Tratatul de Ia Versailles evolutia Germaniei ?.a.m.d.); • stabilirea consecintelor de lunga durata, care sunt o verificare a durabilitatii deciziei luate sau a aqiunii initiate; • ierarhizarea consecintelor In funqie de impactul avut asupra regiunii, oamenilor sau statelor implicate; • alcatuirea unui tati~l sau a unei diagrame: .

-

·:.'. ~

-~ ...~ ~ - (.

~veniment~~~ntt\, . jJ'

·· E~eniment~onsecinle I

imediate : . \.

in timp

• prindpale

secundare

•

Europeni pe malul Lacului Victoria (1895)

Studiu de caz: CONSECINTELE CUCERIRII IMPERIALISTE A AFRICII I

,lmpactul dominatiei coloniale a alterat viata africanilor. Decaderea culturii traditionale ~i problemele de ident~ tate nu au putut fi compensate de beneficiile aduse de calmarea conflictelor locale, construirea spitalelor ~i a ~colilor, de plasarea unor produse africane pe piata mondiala, de reteaua de cai ferate, telegraf ~i telefon." In acest fragment din lectia Civilizatiile africane ?i modernitatea apar consecintele multiple ale dominatiei coloni'ale asupra Africii. Sunt urmari asupra oamenilor (care trebuie sa-?i paraseasca nu numai satele, ci, uneori, chiar ?i credintele). De asemenea, fiind aplicat principiul perspectivei multiple, sunt mentionate ?i unele beneficii, incomparabil mai putine, aduse In Africa de catre europeni (retele de. drumuri, Spitale ?i ?Coli). Aceste evenimente sunt, Ia randullor, cauze ale conflictelor dintre europeni pentru stapanirea continentului ?i, mai tarziu, cauze ale luptei duse de colonii pentru independenta.

......APLICATII ••.••...• ••• ••.•••••••••.•.••..•..•.....•.......•.......•....... ~

·Evenimente-con~nle

·directe

indirecte

Consecin~e imediate +- Eveniment --t Consedn!e in timp Consecin~e principale t- Eveniment --t Consednle seamdare Cohsednle economice <- Eveniment --t Consecinle p9litice Consecinte interne t- Eveniment --t <::onsednte exteme '

'

1. Formulati doua consecinte pe termen lung ale reformelor initiate de imparatul Mutsuhito. 2. Care sunt consecintele principale ale caracterului total al primului razboi mondial? 3. Formulati trei consecinte imediate ale. prevederilor

Tratatului de Ia Versailles.

Planul acestei opere este simplu. Trebuie sa ne punem trei lntrebari. Ce este starea a treia? Totul. Ce a f9st ea pan a In prezent In ordinea politica? Nimic. Ce dore?te ea? Sa devina ceva. Cine ar lndrazni sa spuna ca starea a treia nu are toate ca/itatile necesare pentru a forma o Natiune camp/eta? Ea este un om puterni( robust a/ carui brat este lncatu?at. Daca s-ar desfiinta ordine/e privilegiate, Natiunea nu ar pierde nimic, ci mai degraba ar ca?tiga. Deci ce este starea a treia? Totul, dar un tot pus In lanturi ?i oprimat. Ce ar putea sa fie fara sistemul privilegiilor? Totul, dar un tot fiber ?i lnfloritor. Nimic nu poate sa lnainteze fara ea, totul ar merge incomparabi/ mai bine fara ce/elalte stari. Nu este de ajuns sa aratam ca privilegia,tii sunt departe de a fi utili pentru Natiune, nu sunt capabili decat sa o slabeasca, sa-i dauneze; trebuie dovedit ?i faptul cJ starea nobiliara nu se lncadreaza In organismul social, ca ea este chiar o povara pentru Natiune. (.. .) Starea nobiliara este nu mai putin straina In mij/ocu/ nostru ca urmare a prerogative/or sale civile ?i pub/ice. Ce este o Natiune? Un corp de asociati care traiesc supu?i unei /egi comune ?i reprezentati prin aceea?i legislatie. Nu este cu totul adevarat ca starea nobiliara are privi/egii, dispense, precum ?i drepturi deosebite de drep.. ,...

··'

.

•_;-

. ' ~- ...

Cele trei stdri (caricaturd de epocd)

66.

.

Surse istorice

turile marelui corp a/ cetatenilor? Ea se deosebe?te prin aceasta de ordinea comuna, de legea comuna. Astfel, drepturile civile fac din ea un popor aparte In marea Natiune. Aceasta lnseamna un adevarat imperium in imperio. Tn ceea ce prive?te drepturile sale politice, starea nobi/iara le exercita de asemenea aparte. Ea are repr:ezentantii sai, care nu sunt lmputerniciti In nici un fel cu vreun mandat a/ populatiei. Corpul deputatilor sai tine ?edinte aparte ?i, chiar daca s-ar lntruni Intr-a singura sa/a cu deputatii cetatenilor de rand, nu este mai putin adevarat cJ modul ei de reprezentare este esen,tial distinct ?i separat; ea este principia/ straina Natiuni1; fiindca misiunea sa nu emana de Ia popor, ?i obiectiv, fiindca aceasta misiune consta In a apara nu interesul general, ci interesul particular. Membrii starii a treia cuprind a?adar tot ce apartine Natiunii; ?i tot ce nu face din starea a treia nu poate fi privit ca apartinand Natiunii. Ce este starea a treia? Totul. E.J. Sieyes- Ce este starea a treia? (bro~ura

care a circulat Tn Franta Tnainte de deschiderea Adunarii Starilor Generale, Tn anul 1789)

1. Republica franceza este una ?i indivizibila. 2. Este cetatean francez orice persoana nascuta ?i domiciliata In Franta, avand varsta de 21 de ani lmplimJi (.. .) 2. Cetatenii fiecarui arondisment comunal numesc prin voturile lor pe cei mai capabili dintre ei pentru a gira afacerile pub/ice. (.. .) 9. Cetatenii trecuti In lista departamentala designeaza de asemenea o zecime dintre ei, rezultand a 111-a lista, care cuprinde cetatenii din acest departament, eligibili In functiile pub/ice nationa/e (...). Cap. II Senatul conservator 15. Senatul conservator este com pus din 80 de membri, inamovibili ?i pe viata, In varsta de eel putin patruzeci de ani. 16. Numirea unui senator se face de catre senat, care alege trei candidati prezentati astfe/: primul de catre corpu/legis/ativ, a/ doi/ea de catre tribunat ?i a/ treilea de catre primul consul. Se va a/ege dintre doi candidati, daca unul din ei este propus de catre doua din ce/e trei autoritati In drept va fi admis eel care va fi propus simultan de catre ce/e trei autoritati .(.. .) 19. Toate listele a/catuite In departamente In virtutea articolului (9} sunt adresate senatului: ele compun lista nationa/a. 20. El a/ege din aceasta lista legis/atorii, tribunii, consulii, judecatorii de casatie ?i comisarii financiari. Cap. Ill Puterea /egis/ativa 25. Nici o lege nu se poate promulga decat dupa ce proiectul ei a fast propus de guvern, comunicat tribunatului ?i deere tat de catre corpul legis/ativ. 27. Tribunatul este

tn

pe. ?a

ta 'lt ?I.

ar d,

te 1//,

'V,

·e-

?d :a te

~a

9) te In r)lf

Je ..)

1e re ile

1(/,

nt. '}e 'IS-

lUi et

va ret

In

campus din 100 de membri (. ..) 28. Tribunatul discuta proiectele de legi; el voteaza adoptarea lor sau le (espinge. (...) 31. Corpullegis/ativ este alcatuit din trei sute de membri In varsta de eel putin treizeci de ani(...) 37. Orice decreta! corpului legislativ este promulgat de catre primul consul a doua zi dupa emiterea sa, In afara de cazul In care In acest rastimp senatul a facut recurs pe motiv de neconstitutiona!itate. Acest recurs nu este valabil pentru legile promulgate. Cap. IV Guvernul 39. Cu atributia guvernarii sunt lncredintati trei consuli numiti pe 10 ani ~i nereeligibili. Fiecare din ei este ales individual, cu calitate distincta de primul, a/ doilea sau a! trei/ea consul. Constitutia nume~te prim consul pe cetateanul Bonaparte, fast consul provizoriu, a! doilea consul pe cetateanul Cainbaceres, ministru a/ justitiei, iar a/ trei/ea consul pe ceta,teanul Lebrun, fast membru a/ comisiei Consiliului Batrani/or. Tn cazul de fata, a/ treilea consul este numit numai pe o perioada de 5 ani (. ..) 41. Primul consul promulga !egile; e/ nume~te ~i revoca dupa vointa sa pe membrii Consiliului de stat, pe mini~tri, ambasadori ~i al,ti agenti In strainatate, pe ofiterii armatei de uscat ~i ai marinei, pe membrii administratiilor locale ~i pe comisarii guvernului de pe langa tribuna/e. El nume~te pe toti judecatorii In cauze criminate ~i civile, precum ~i pe judecatorii de pace ~ide ape!, fara a-i putea revoca. 42. Tn celelalte acte de guvernamant, a/ doilea ~i a! treilea consul au vat consultativ; ei semneaza registrul acestor acte pentru a se constata prezenta lor ~i daca vor l~i consemneaza opiniile, dupa care decizia primului consul ramane suficienta. 49. Guvernullntre,tine relatii politice externe, conduce negocieri/e, stabile~te stipulatii!e preliminare, semneaza, ordona sa se semneze ~i lncheie toate tratate/e de pace, de alianta, de armistitiu, de neutralitate, de comert si a/te Gdnventii. 52. Sub directia consulilor, Consiliul de stat este;J'nj,arcina{ cu red~ctarea proiectelor de legi ~i a reglementarilo! administratiei pub/ice, precum ~i cu rezo!varea dificultatiloPcare se ridica In materie administrativa (. ..) 55. Nici un act de guvernamant nu poate intra In vigoare daca nu este semnat de un ministru. I

I

, ·

I

prin urmare, deopotriva purtare a sarcinilor de catra tot poporullndeob~te, precum ~i deopotriva lmparta~ire a lui, Ia to~te driturile politice ~i civile. 5. Tntemeierea institutiilor tarii pe printipiile de libertate, egalitate ~i de fratietate, dezvoltate In toata lntinderea lor. 6. Unirea Moldovei ~i a Valahiei lntr-un singur stat neatarnat romanesc. Programul de Ia Bra~ov a!'emigrantilormoldoveni, ~i,

24 mai 1848,

Bra~ov

Prusia trebuie sa-~i lntareasca puterea ~~ sa o tina pregatita pentru ace/ moment favorabil pe care de mai multe ori 1-a pierdut; granf.tele pe baza tratatelor de Ia Viena nu mai sunt propice unei vieti de stat normale; problemele mari ale epocii nu se mai decid prin cuvantari $i hotarari majoritare - aceasta a fast marea gre~eala din anii 1848 ~i 1849 -, ci prin fier ~i sange. Otto von Bismarck Discurs cu ocazia instalarii ca pre~edinte a/ Consiliului de Mini~ri din Prusia, 23 septembrie 1862

Art.1. Toate persoanele nascute sau naturalizate In Statele Unite ~i supuse jurisdictiei lor sunt cetateni ai State/or Unite ~i ai statului In care /ocuiesc. Nici un stat nu poate elabora sau aplica o lege care sa restranga privilegiile sau imunitatile cetateni/or State/or Unite; nici un stat nu poate priva o persoana de viata, libertate sau proprietate, altfel decat pe ca/ea prescrisa de lege, ~i nu·poate tagadui nici unei persoane de sub jurisdiqia sa ega/a proteqie din partea legilor. Constitutia , SUA, Amendamentul XIV, iulie 1868

1,

Constitufia anului VIII, 13 decembrie 1799

'Jn

trit.

ce lui ;te

Printipiile noastre pentru reformarea patriei. 1. Desfiintarea boierescului ~i a ori ce alte dari a locuitorilor sateni catra proprietari. 2. Ridicarea beilicurilor a /ucrului ~oselelor ~i a tuturor lmpovararilor fara plata catra stapanire. 3. Tmproprietarirea tocuitorilor sateni fara nici o rascumparare din partea lor. 4. Nimicirea tuturor privilegiilor

Pionierii americani cuceresc Vestul (litografie, 1866) Surse istorice

67

Domnilor, ;i Camera ;i Senatul, Ia interpelarile domnilor La o anumita data trebuie organiza ta o mare demonStolojan ;i Falcoianu, au recunoscut ca suntem in stare de stratie interna,tiona/a, in a;a fel ca in acela?i timp, in fiecare razbel, au recunoscut ca suntem dezlega,ti de legaturile tara ;i intr-a zi anumita, muncitorii sa revendice instituirea noastre cu ina ita Poarta ;i ca aceste legaturi sunt rupte mai zilei de munca de opt ore ?i ap/icarea ce/or/alte hotarari ale intai de catre ina ita Poarta (...) in stare de razboi, cu Congresului international de Ia Paris. Jinand cant de faptu/ legaturile rupte, ce suntem 7 Suntem independen,ti; suntem ca Asociatia Muncitorilor Americam~ in Congresu/ ,tinut Ia St. na,tiune de sine statatoare (. .. )Am ajuns/a scopul urmarit nu Louis in decembrie 1888, a hotarat organiiarea unei asemede azi, ci pot zice de seco/e, ?i mai cu deosebire urmarit de nea demonstratii Ia 1 mai 1890, congresu/ adopta aceasta Ia 1848 incoace. data ca zi a demonstratiei internationa/e. Muncitorii diferitelor na,tiuni trebuie sa realizeze demonMihail Kogalniceanu - Dec/arafia de Ia 9 mai 1977 stratia in modul in care /e permit conditii/e ,tarii lor. Ape/ filantropic Rezolutia Congresu/ui de Ia Paris aflnternationalei in vecinatatea noastra, f/age/ul umanita,tii ?i a/ civilia 11-a, iulie 1889 za,tiunei, razboiul, a inceput a cere victimele sale. Fratii no;tri de dincolo, pu;i in dura necesitate de a-;i apara cu arma in Nu manati de ganduri pornite din egoism national, ci mana averea si existenta, vocea caritatii vine si rec/ama de Ia cuprin?i de ingrijirea patriotica am venit in fa ,ta gloriosului umanitate ajutor ;i alinare. Cu cat mai vartos nu va rec/ama tron a/ Maiestatii Voastre. Calea in care, ne aflam e tot cea aceasta sacra voce, de Ia noi unde ea este totodata VOCEA a/easa de parintii, bunii ;i strabunii no;tri, care, plini de incredere in parinteasca purtare de grije ;i in intelepciunea proviSANGELUI, pentru ca ei sunt FRAJII no;tri? Ape/ul Comitetului romanilor din Bra~ov dentiala a imparatului lor, au .varsat totdeauna cu inima pentru ajutorarea ranitilor, 22 mai 1877 vesela sangele lor pentru monarhie ;i tron. Az1~ ca totdeauna, convin;i ca numai prin o sincera infratire a popoarelor se poate asigura pa;nica dezvoltare a patriei noastre, romanii N-avem nevoie sa adaugam ca, departe de a fi un COPIL staruie in dorinta ca, in forma /ega/a ;i prin concursul factoGASIT, neatarnarea Romaniei era atat de rea/a /neat, cu rilor competent!, sistemul de guvernare sa fie reformat in prea putina politica buna ?i fara cheltuiala banului ro;u, ea patria noastra astfel ca sa se asigure drepturile o data se restabilise pe deplin inaintea tractatului de Ia Berlin care, ca;tigate ?i sa se tina seama de interesele legitime ale tutuin Joe de-a U?ura situa,tiunea, recunoscandpur ;i simplu un ror popoarelor ce com pun statui maghiar po/iglot. fapt ce rezulta de Ia sine din caderea imparatiei turce;t1~ a Memorandumul romanilor adresat lmparatului ingreuiat-o punandu-ne conditiuni atat de costisitoare. I

I

I

I

Mihai Eminescu - Despre independenta Romaniei, revista Timpul, 1880

Franz Joseph, 1892

Partidul Social-Democrat din Romania, reprezentant a/ c/asei muncitoare, a/ proletariatului roman, so/idar cu toate partidele socia/iste din lume; se ridica impotriva ace star uneltiri de razboaie, se dec/ara neseparat de ideea de pace, singura binefacatoare atat poporului roman, cat ?i omenirii intregi. Jos razboiul! Manifest at Partidului Social-Democrat din Romania, in legatura cu declan~area primului razboi mondial

Razboiul este cea mai sincera spovedanie a unui popor. Nicaieri ca pe campul de lupta nu se dezvaluie?te suf/etul unei rase. (. ..) Grice s-ar intamp/a, obrazul romanesc ramane . curat in fata Europei. So/datu/ care s-a batut Ia Mara?e;ti a aratat lumii de ce e capabil acest neam de Ia Dunare. Octavian Gog a - Ne lnvata Mara~e~tii, 8 august 1917 Capitularea Plevnei (litografie de epocd)

•

~. . •

..

·-

68 ...

, '

' . , ... ::;! ..~'

Surse istorice ~

.

.

,!

Jn-

-ea ale ~tul

St.

~ea

:reJVI-

na,

1nu :toIn 'Ita ltU-

1/ui :92

tia

nne a J'n perioild 1 intrrbehca

R( MAN

Ll\ . ' I

JV- /

I,

!

I

Romania tuturor romanilor...

Adunarea Na{ionalti de Ia Alba-Julia (1 decembrie 1918) hottirti~te unirea Transilvaniei cu Romania

·lnfaptuirea Romaniei unitare este consecinta aqiunii romanilor, In conjunctura favorabila de Ia sfar?itul primului razboi mondial. BASARABIA. Cascada tronurilor a lnsemnat caderea autocratiei tariste, urmata de instaurarea regimului comunist. Prefacerile politice ating ?i Basarabia, unde se aflau depozite ale armatei romane ?i cai de comunicatii, prin care veneau, atat timp cat Romania se afla In razboi, munitii ?i material de lupta. In ciuda politicii de rusificare, romanii raman majoritari, a?a cum o arata ?i recensamantu l din anul 1897 . Frunta?ii romani lor lnteleg ca trebuie sa foloseasca situatia creata de disparitia imperiului ?i, mai ales, de hotararea guvernului condus de V.I. Lenin, de a recunoa?te dreptul Ia autodeterminare al popoa relor din fostullmperiu rus. Romanii organizeaza Partidul National Moldovenesc (16 aprilie 1917) ?i aleg Sfatul prii - pre?ed inte Ion lnculet - ca organ suprem de conducere (4 decembrie 1917). lntrunit Ia Chi?inau Ia 9 aprilie 191 8, Sfatul yarii cuprin de reprezentanti ai diferitelor categorii socio-profesiona le, ale?i de partide, organ izati i, comitete; sub aspect etnic erau 84 de deputati romani, 36 de deputati ai minoritatilor (ru?i, evrei, bulgari) ?i 10 deputati ai rom anilor transnistreni. Sfatul decide cu majoritate de voturi unirea cond itionata cu Roman ia. La 10 decembrie 1918, se renunta Ia conditiile sta bilite prin actul de unire, fiind lncredintati ca In Romania tuturor romanilor, regi-

mul curat democratic este asigurat pe viitor.

. . Dtct1onar ..... ..................... . I

· Cascada tronurilor - sintagma care desemneaza destramarea imperiilor rus, austro-ungar, otoman ?i german Ia sfar?itul primului razboi mondial. Rusificare - politica a lmperiului rus, prin ca re se urmarea anularea caracterulu i national ?i asimilarea locuitorilor supu?i dominatiei sale. ..·. Consiliul National Roman Central- format din ?ase rep~ezenta~~i'ai Partidului National Roman ?i ?ase ai · ~rtidului Social Democrat, este centrul coordonator al aqiunilor romanilor din Transilvania. Proied de federalizare - proiect prezentat Ia 16 octombrie 1918 de Carol I, lmparatul Austro-Ungariei, ?i numit Catre popoarele mete credincioase; proclama federalizarea imperiului, ceea ce presupunea acordarea unor drepturi popoarelor stapanite. Tratatul de Ia Paris - semnat Ia 27 noiembrie 1920 de Franta, Marea Britanie, ltalia ?i Japonia, recunoa?te unirea Basarabiei cu Romania.

Pentru a proteja depozitele armatei roman e ?i cai le de comunicati i, dar mai ales pentru a raspunde apelu lui autoritatilor romane?ti din Chi?inau, amenintate de forte bol?evice, In Basa rabia intra patru divizii romane?ti Ele sunt comandate de generalul Ernest Bro?teanu ?i au ca misiune doar pastrarea ordinii ?i lmpiedicarea aqi unilor minoritatii comuniste. Aceste trupe nu au intervenit In nici un fel ln activitatea Sfatului yarii. In schimb, dezarmarea trupelor sovietice a atras o replica dura a guvernului sovietic: Ia 14 ianuarie 1918 reprezentantul Romaniei Ia Petersbu rg, Constantin Diamandy, a fost arestat lmpreuna cu membrii misiunii militare, iar Ia 26 ianuarie guvernul sovietic a decis ruperea relatiilor diplomatice cu Romania ?i confi scarea tezaurului.

Documentele Adunarii Na{ionale de Ia Alba-lulia (1 decembrie 1918)

EPOCA CONTE:VIPORAN A ·-----

-------------- --- ---------- - - - - - - - - BUCOVINA 954 000 locuitoii

I· romani 60.7% ungun 23,1 %

ruteni, ucraifl€fli 27,7% evrei 10,8'''. gemnani 8,9% polooezi 3,6% hujani 1,5% MOLDOVA tllQUn 1,4% 2427 000 locuitoii ru~ 0,9% !igani 0,3% romani 89,8% evrei 6,5% !igani 1,3% ungun o,9% gerrnani 0,3%

· ~I MARAMURE~ : 1390 ooo locurrori

nc-

romfmi44,5o/o

evrei 6,4% gemnani 4,8% cehi, slovaci 1,7% ruteni, ucraineni 1,7% ligani 1,1%

TRANSILVANIA 32180001ocuitoii

ru~0.2%

sarbi, croa!i,slovaci 0,2%

te, ?I nn de

lta doeral lol- . ca

ETNII RECENZATE* (18 053 000 locuitori)

ICRii)ANA

romani 57,6% ungurl 29, 1% gemnani 7,9% evrei 2,4% !igani 2,3% cehi, slovaci 0,3%

romAni 54,:J.o/~

,

alte neamuri 0,8%

greci 0,2% polonezi 0,1% aile neamuri 0,3%

J

germani.23,8% • unguri 10A% · sarbi, croaQ, skMlni 4,3% ligani 1,9% cehi, slovad 1;5% evrei 1,2% • bulgan 1,1% ;., _ ruleni, ucraineni 0,5% ru~i0,2%

ru~ 0, 1 %

ru~ 0.3%

Romani 71 ,9%

rornan(56;2% . 11Jli'12.3% ruteni, ucraineni 11% 1 , evrei 7,2% butga{i 5,7% gagaUzi 3,4% • gennani 2,8% .
Situatia etniilor in provinciile istorice ale Romaniei

]e-

ea

rbi'9/1a1

le-

mt ·divelor retat

:a

?le lie lia '8)

Tatari 0,9%

Germani4,1 %

Gagauzi 0,6%

Evrei 4%

Sarbi, croali, sloveni 0,3%

Ruteni, ucraineni 3,2%

Cehi, slovaci 0,3%

Ru~i

Polonezi 0,3%

2,3%

Bulgari 2%

Greci 0,1 %

Tigani 1,5%

Alte neamuri 0,3%

* Este vorba despre Recensamantul din 1930. (Encic/opedia de istorie a Romaniei.)

-

)ri-

fede

Unguri 7,9% ~

&A.SARABIA 2 1164 000 IOOi1ori

)

rom;lni 97,5% !igani 1,5% ungun0,2% gemnani 0,2% evrei 0,2%

Turci 0,9%

IN BUCOVINA, ?i ea teatru de operatii militare In timpul razboiului, se lnfrunta autoritatile austriece, reprezentate de guvernatorul Etzdorf, mi?carea unionista a romanilor condu?i de lancu Flondor ?i separati?tii ucrainen i. Convinse ca locuitorii romani nu sunt fideli, autoritatile iau masuri deosebit de aspre, mergand pana Ia executii. Confruntat cu primejdia divizarii provinciei ?i cu dezordinile provocate de trupele ucrainene, lancu Flondor decide sa faca apel la guvernul roman pentru restabilirea ordinii. Drept urmare, divizia 3 infanterie intra In Bucovina, bucurandu-se de primirea ca lduroasa a locu itorilor. In spiritul romanismului, Ia 27 octombrie 1918 se desfa?oara Ia Cerna uti lucrarile Adunarii Nationale, care se declara Adunare Constituanta ?i hotara?te unirea cu celelalte tari romane?ti lntr-un stat national independent. Absenta unei referiri clare Ia unirea cu Romania se explica prin faptul ca Puterile Centrale erau Inca In razboi, iar Romania era sub regimtrl Pacii de Ia Bucure?ti. Este constituit Consiliul National al Romanilor, care cGn~o.aca un Congres General al Bucovinei, Ia Iuera riie caruia sa participe ?i repreze_(1tantii celorlalte nationalitati. La 28 noiembrie 1918, este votata In unanimitate';unirea necondtJionata ?i pe vecie a Bucovinei cu Regatul Romaniei. 2. ,Congresul General al Bucovinei, considerand ca, de Ia fundarea Principatelor Romane, Bucovina, care cuprinde vechile tinuturi ale Sucevei ?i Cernautilor, a facut pururea parte din Moldova, care In jurul ei s-a lnch'egat ca stat( ... ) lntrupand suprema putere a tarii ?i fiind lnvestiti sing uri cu puterea leg iuitoare, In numele suveranitatii nationale, hotaram: Unirea neconditionata ?i pe vecie a Bucovinei, In vechile ei hotare, pana Ia Ceremu?, Colacin ?i Nistru, cu Regatul Romaniei." (Dec!ara,tia de unire a Bucovinei cu Romania, Cerna uti, 28 noiembrie 1918)

1. ,,n numele poporului Basarabiei, Sfatul Jarii declara: Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia), In hotarele sale dintre Prut, Nistru, Dunare ?i Marea Neagra ?i vechile granite cu Austria, rupta de Rusia acum o suta ?i mai bine de ani din trupul vechei Moldove, In puterea dreptului istoric ?i al dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-?i hotarasca soarta lor, de azi lnainte ?i pentru totdeauna se une?te cu mama sa, Romania." (Dec/ara,tia de unire a Basarabiei cu Romania, Chi?inau, 9 aprilie 191 8)

3. ,Adunarea nationala a tuturor romanilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca, adunati prin reprezentantii lor lndreptatiti (... ) decreteaza unirea acelor romani ?i a tuturor teritoriilor locuite de dan?ii cu Romania . In legatura cu aceasta, ca principii fundamentale ale alcatuirii noului stat roman, adunarea nationala proclama urmatoarele: 1. Deplina libertate nationala pentru toate popoarele conlocuitoare. (... ) 3. lnfaptuirea desavar?ita a unui reg im curat democratic. (... ) 5. Reforma agrara radicala." (Adunarea Na,tionala de Ia Alba-!ulia, 1 decembrie 1918) o

I

Lumea in perioada interbelica

~-

' ·I

Vasile

Goldi~

Vasile GOLDI~ (1862-1934) Nascut Tntr-un sat din judetul Arad, prime?te de Ia bunicul ?i tatal sau o educatie Tn spiritul celor mai nobile idei ale romanilor din Transilvania. Elev exceptional, ?ef de promotie al liceului din Arad, Goldi? se lnscrieIn anul 1881 Ia Facultatea de litere ?i filosofie a Universitatii din Budapesta, unde frecventeaza primul ?i ultimul an, ceilalti doi urmandu-i Ia Viena. Activitatea politica ?i-o In cepe Ia Budapesta ?i Viena, In cadru l societatilor studente?ti, In care se dovede?te un propagandist Tnflacarat al raspandirii culturii romane?ti. Devine profescir de istorie si lim~~''latina Ia Arad si membru import~nt~a~rtidului Nation~l Roman. El este cel - ~!;. re,. Ia Alba-lulia (1 decembrie 1918), (oste?te cuvantarea~ solemna ?i prezinta p.roiectul de rezolutie privind hotararea de unire. -In Consiliul Dirigent, primul guvern al Transilvaniei libere, Vasile Goldi? detine funqia de ministru al cultelor ?i instruqiunii publice. Ziarist stralucit (colaborator Ia Tribuna ?i Tribuna poporulw), membru de onoare al Academiei Romane (1919), Vasile Goldi? a fost ?i autor de manuale didactice pentru toate categoriile de ?Coli romane?ti.

72 L

'

r..

'

•

•

~

.

Oamenii, societatea ~i lumea ideilor ~

IN TR ANSILVANIA, mi?carea nationala a romanilor este foa rte putern ica. Aici exista o burghezie roma na cu o cultu ra politica solida, iar Biserica ortodoxa ?i cea greco-catolica sprij ina masiv efortul de emancipa re nationala. In anii 1917-1918, autoritatile maghiare iau masuri severe, determinate de intrarea Romaniei Tn Antanta, de primirea entuziasta facuta trupelor romane ?i de constituirea deta?amentelor de voluntari din soldati romani ai armatei austro-ungare facuti prizonieri In Rusia. Sunt facute arestari, mai ales In randul intelectualilor, sunt suspendate publicatiile romane?ti. Partidu l National Roman l?i asuma rolul de a conduce Transilvania ?i Tl lnveste?te pe Alexandru Vaida Voevod sa-i prezinte pozitia In Parlamentul de Ia Budapesta. Acesta cere, dupa multe suferin,te de veacuri, afirmarea ?i va/orizarea drepturilor nestramutate ?i inalienabile Ia deplina viata nationala. Este prima afirmare oficiala a dreptului romanilor Ia autodeterminare, In concordanta cu principiul formulat de pre?edintele american Woodrow Wilson. La 31 octombrie, este organizat Consiliul . National Roman Central ?i sunt formate consilii ?i garzi nationale locale, care preiau controlul politic ?i administrativ In cond itiile prabu?irii lmperiului austroungar ?i In ciuda proiectului de federalizare lansat de lmparatul Carol I. La 1 decembrie 1918, Adunarea Nationala, for reprezentativ convocat Ia Alba-lulia, ado pta, prin cei 1 228 de delegati ?i Tn fata a peste 100 000 de participanti, Oec/aratia de unire a romanilor din Transilvania, Banat ~i Jara ungureasca {Cri?ana ?i Maramure?) cu Romania, careia li da glas Vasile Goldi?. CONSFINTIREA UNIRII se face prin documente ale Romaniei (Decrete/e din decembrie 1918 ale regelui Ferdinand I, Legile ratificarii unirii din 1919 ?i Constitutia din 1923), precum ?i prin tratatele semnate Tn cadru l Conferintei de pace de Ia Paris-Versailles (Saint-Germain, Trianon ?i Paris) . Romania unitara se lntinde pe 295 049 km 2, dobandind noi capacitati economice ?i numarand 15 541 424 de locu itori, dintre care 71,9% erau romani. Drepturile minoritatilor (mag hiari, germani, evrei, ucraineni, ru?i, bu lgari, tigani, turci ?i tatari) sunt recunoscute prin Constitutia unificarii (1923).

...--\

.

j

'

~\

Sala Unirii din Alba-Julia, unde delega{ii au proclamat unirea Transilvaniei cu Romania

(

EPOCA CONTEMPORANA ······9····································· ········

Cr.onologie ]e

1917: crearea Partidu lui National Moldo-

?I

ven esc (16 aprilie); proclamarea autonomiei Basarabiei (2 noiembrie); crearea Ia Chi?inau a Sfatului Jilrii (4 decembrie); proclamarea Republicii Democratice Moldovene?ti (15 decembrie). 1918: proclamarea independentei Republicii Democratice Moldovene?ti (6 februarie); Sfatul Jilrii hotara?te unirea Basarabiei cu Romania (9 aprilie); Decret regal, Ferdinand I promulga actul unirii Basarabiei cu Romania (22 aprilie); Qec/aratia de Ia Oradea, enunt al dreptului Transilvaniei Ia autodeterminare (12 octombrie); constituirea Adunarii Constituante ?i a Consiliului National al Bucovinei (27 octombrie); constitu irea Consiliului National Roman Central (3 1 octombrie); Cong resu l General al Bucovinei voteaza unirea cu Romania (28 noiembrie); Adunarea Nationala de Ia Alba-lulia hotara?te unirea Transilvaniei cu Romania (1 decembrie); Decret regal, Ferdinand I decreteaza unirea Bucovinei cu Romania (3 1 decembrie). 1919: Ferdinand I sanctioneaza unirea Transilvaniei cu Romania (6 ianua ri e). Tratatul de Ia Neuilly, Bulgaria recunoa?te frontierele cu Romania (27 noiembrie); Tratatul de Ia Saint-Germain, Austria recunoa?te unirea Bucovinei cu Romania (10 decembrie); Parlamentul Romaniei voteaza legi le de ratificare a unirii Basarabiei, Bucovinei ?i Transilvan iei cu Romania (29 decembrie). 1920: Tratatul de Ia Trianon, Ungaria recunoa?te unirea Transilvaniei cu Romania (4 iunie); Tratatul de Ia Paris, Franta, Marea Britanie, ltalia ?i Japonia recunosc unirea Basarabiei cu Romania (27 noiembrie). 1922: lncoronarea regelui Ferdinand I ?i a reginei Maria Ia Alba-lulia (15 octombrie). 1923: Constitu,tia unificarii (consfinte?te unirea).

lS-

e-

i?i ]a

JJ ?I Ul

Regele Ferdinand si regina Maria. fn timpul domniei lor (1914-1927) a fast lnfaptuitiJ Marea Unire

:e-

iu/ re 0-

Concluzii· ................... ........... ...... .................. ........... •

Ia lr-

u'in

?I

La temelia Romaniei unitare a stat nu o victorie militara, ci actu l de vointa al natiunii romane. • Maretia Marii Uniri sta In faptul ca nu este opera unui partid politic sa u a unui guvern, nici a tratatelor de pace, ci fapta lntregii natiuni romane. • Romanii din Basarabia, Bucovina ?i Transilvania voiau unirea cu vechiul regat ?i crearea statului national roman, dar, In acela?i timp, voiau ?i garantii ca unele aspecte negative din patria-mama nu se vor extinde ?i asupra lor.

Je

;e

ld

a1t

ASTAZI: Ziua de 1 Decembrie este sa rbatoarea nationala a Romaniei.

••• Exerc1t11 .... .............................................................. . I

.

• Folosindu-te de propriile cuno?tinte, precum ?i de sursele leqiei, completeaza un tabel referitor Ia lnfaptuirea Unirii, cu urmatoarele rubrici Locul deciziei; Data deciziei; Recunoa?terea de catre Romania; Recunoa?terea internationala; Concluzii. • Pe baza surselor 1, 2 ?i 3, urm3re?te pe hart a teritoriile Ia care se refer a. Recunoa?te apoi prin.cipiile pe care se bazeaza hotararile romanilor. • Analizeaza harta· ~·re lnsote?te lectia ?i formuleaza realitatea etnica a Romaniei unitare. ~

Autoevaluare ............................................... ,.......... . , I • ~t i u sa formulez principiile pe care romanii ?i-au bazat deciziile de unire ?i organizare a Romaniei unitare. • Recunosc principiul autodeterminarii, formulat de Woodrow Wilson, pre?edintele SUA, ?i aplicat prin sistemul de tratate semnate Ia Paris, Ia Conferinta de pace de dupa primul razboi mondial. • Pot sa lncadrez formarea statului national roman In contextul creat de pra bu?irea imperiilor In urma lnfrangerilor In razboi, dar, mai ales, al luptei popoa relor sta panite.

Lumea in perioada interbelica ...................................................... ..,

ECONOMIA, VIATA COTIDIANA, ..., MISCAREA FEMINISTA I

Sfar~itul

unei lumL

La lncheierea primului razboi mondial, pierderile umane se cifreaza Ia circa 110 milioane de vieti, iar cele materiale Ia aproximativ 400 de miliarde de dolari. lmpactul economic, mai ales asupra Europei, este devastator: o lntreaga generatie pierduta, ogoare, sate ~ i ora~e distruse. Brutalitatea razboiului li face pe filosofi, scri itori ~i arti~ti sa se lndoiasca de credinta iluminista In continuitatea progresului ~i In puterea ratiunii. Artele se razvratesc ~i exprima disperarea supravietuitorilor. Un grup de scriitori ?i arti?ti initiaza o mi?care de prezentare a absurdului sub semnul caruia se desfa?oara existenta umana ?i folosesc un nume fara sens: Dada. Pictorii suprareali?ti (Salvador Dali - Persisten.ta memorie1) prezinta viziuni distorsionate, sugerand starea de vis sau de co~mar.

Pe Sixth Avenue din New York, fn anii 1920

.. DJctJonar .......................... . I

Dadaism - curent literar ~ i artistic caracterizat prin negarea oricarui raport lntre gandire ~ i expresia artistica, prin ridicarea· hazardului Ia rangul de principiu de creatie. Joia neagra - joi, 24 octombrie 1929, data Ia care o treime din cele 19 milioane de aqiuni puse In vanzare Ia Bursa din New York raman nevandute, valoarea lor scazand In ciuda interventiilor bancilor. .'. Aqiune - hartie d.e y~loare, reprezentand o parte anumita, t&iJSfdinainte stabilita, a . , . capitalului unei sot_~tati ~i care poate fi vanduta sau cumparata Ia bursa. Bursa - institutie unde se negociaza actiuni ~i valute straine ~i unde se desfa~oara tranzactii de marfuri. New Deal (Noul Curs) - program cu care F. D. Roosevelt ca~tiga alegerile prezidentiale amer~cane din anul 1932; propune ajutoare pentru ~omer i, sustinerea preturilor produselor agricole, supravegherea activitatii bursiere, initierea unor ample lucrari de construqii pentru ocuparea ~

~omerilor.

74

Oamenii, societatea ~i lumea ideilor ·'

VIATA COTIDIANA cunoa?te mari prefaceri datorita generalizarii inovatiilor tehnice. Raspandirea automobilului U?Ureaza deplasarea catre locul de munca, face posibile calatoriile, permite deschiderea unor noi afaceri. In anul 1927, Charles Lindberg efectueaza primul zbor transatlantic nelntrerupt lntre New York ?i Paris. La randul sau, telefonul mic?oreaza distantele lntre familii ?i prieteni, dar ?i lntre vanzatori ?i cumparatori. Radioul aduce distractia acasa, iar cinematograful devine noua industrie de divertisment de succes. Noile idei ?i stiluri de viata due Ia o libertate individuala noua . In anii 1920, In special tinerii doresc sa rupa cu trecutul ?i sa experimenteze valori diferite de cele ale parintilor. Dorinta lor de a sfida conventiile reprezinta prima razvratire a tinerilor In secolu l al XX-Iea. EMANCIPAREA FEMEILOR oglinde?te ?i ea spiritul de independenta a! epocii. Razboiul le-a permis acestora asumarea de roluri noi, iar acum obtin drept de vot (SUA, Marea Britanie, Germania, Suedia, Austria), renunta Ia moda vestimentara restrictiva ?i adopta coafuri lndraznete (moda aIa gar~ anne), conduc ma?ini, fumeaza In public. De?i multe dintre ele nu renunta Ia modelele traditionale, feministe/e cer ca sotiile sa nu mai fie tratate ca membri de rang secundar In familie.ln SUA, Margaret Sanger ?i Emma Goldman risca arestarea dezbatand public problema controlului na?terilor. l?i face loc un nou cod al manierelor, potrivit caruia o femeie nemaritata poate ie?i Ia dans sau Ia cinematograf cu un prieten sau o prietena. Totu?i, pentru aceea?i munca, femeile sunt In continuare mai prost platite decat barbatii ?i nu au acces Ia puterea politica, fiind considerate neeligibile. ECONOMIA statelor europene se reface In anii 1920, pe baza lmprumuturilor contractate In SUA. Este un echilibru fragil, dependent de prosperitatea economiei americane. Peste ocean, ora?ul New York, cu Bursa situata pe Wall Street, devine capitala financiara a lumii. Crahul de Ia Bursa New York a creat panica din Joia neagra, care declan?eaza o criza economica mondiala. Este o reaqie In !ant provocata, In prima etapa, de amploarea fara ega! a specu latiilor Ia bursa. Apare apoi o criza de lncredere, care dezorganizeaza sistemul de credit. Bancile care au dat lmprumuturi nu-?i mai pot recupera banii, criza

EPOCA C..ONTEMPORANA

Cronologie

'I

rca de .ga

Ke lUI-

•rade 1 ?I SIS-

§

Tarile afectate de criza

de lor ca, 27,

ew nelar I ?I

neale neCll.

de stiluc ele ng -ea

a! ne~i l e

-ea nutea /all ~at ~

0

lor de IZa

.

1929-1930

1931 1932

..

marile crahuri

+--

crahuri

¢=

scaderea achizi(ionarii de materii prime

Renun(area Ia etalonul aur

•

1929-1 930 ~ 1931 0 1932-1933

creditul ui limiteaza consumu l, pretu rile scad cu aproximativ 30% In patru an i, produsele industrial e ?i agricole sunt stocate, produqia fabricilor este mic?orata sau chiar oprita, prod use agricole sunt distruse. Comertul international se restrange ?i SUA l?i retrag capita lurile investite In Europa. Primele tari afectate sunt Austria ?i Germania, cele mai dependente de capitalul america n, urmate de Marea Britan ie ?i Franta In perioada 1928-1932, produqia industriala mondiala scade cu 25%, iar Ia sfa r?itul ei SUA numara 14 milioane de ?Omeri, Germania 6 milioane, Marea Britanie 3 milioa ne. In total, In lume sunt 30 de milioane de ?Omeri, clientela pentru agitatorii politici. Solutiile initiate pentru depa?irea crizei su nt variate, de Ia protectionism, prin lnchiderea granitelor, Ia interventia statului ?i asumarea rolu lui de om providential de catre unii oameni politici: Franklin Delano Roosevelt In SUA (programul New Dea~. Leon Blum In Franta. Benito Mussolini In ltalia sau Adolf Hitler In Germania.

Concluzii ................................................................ . •

Statele europene, lnvingatoare ?i lnvinse, sunt slabite din cauza eforturilor de razboi; rolu l ?i presti§IDI Europei In lume se afla In declin ?i vor fi preluate de SUA. • ·Lumea postbelica b~neficiaza de rezultatele cercetarilor facute In timpul primului razboi mondial: medicamente, transporturi, comunicatii.

ASTAZI: Realiza rile perioadei interbelice In domeniul ?tiintelor, artei, literaturii, comunicatiilor ?i transporturilor ne influenteaza ?i noua viata .

••• Exerc1t11 ................................................................... I

• Realizeaza o diagrama a consecintelor economice, sociale ?i psihologice ale primului razboi mondial; precizeaza care dintre ele ti se pare cea mai semnificativa. • Realizeaza un dosar cu informatii legate de afirmarea femeilor In secolul al XX-Iea. Stai de vorba cu persoane din generatii diferite, pentru a afla cum au fost tratate de autoritati ?i de fam ilie.

1916: debutul dada ism ului, mi?care lansata de Tristan Tzara (francez de origine romana). 1918: drept de vot acordat femeilor de peste 30 de ,an i In Marea Britanie; intra In functiune prima legatura radio lntre Marea Britanie ?i Australia. 1919: lege lmpotriva discriminarii sexualeIn Marea Britanie; drept de vot acordat femeilor In Germania; doi piloti britanici traverseaza Oceanul Atlantic; eel de-al XIX-Iea amendament acorda drept de vot fem eilor din SUA. 1920: KDKA. primul post de radio comercia! (Pittsburgh, Pennsylvania, SUA). 1921 : dramaturgul ceh Karel Capek introduce termenul de robot(descriind oamenii mecanici din piesa sa R.U.R.). 1925: devaloriza rea francu lui francez; Arthur Heinema n inaugureaza Milestone Motel, primul motel din lume (Monterey, California, SUA). 1926: Cantare,tul de jazz (primul film vorbit); Charles Lindberg traverseaza Oceanul Atlantic (primul zbor fara escala). 1928: drept de vot acordat tuturor femeilor In Marea Britanie; corporatia Minnesota Mining and Manufacturing introduce scotch-u l (banda adeziva). 1929: Criza bursiera de pe Wall Street. 1930: campania Postum lncepe comercializarea alimentelor congelate. 1931: criza economica se manifesta In Marea Britanie ?i Franta; Persisten,ta memoriei (pictura de Salvador Dali).

Autoevaluare ................. .. • Pot sa formu lez consecintele primului razboi mond ial asupra supravietuitorilor. • ?tiu sa explic schimbarea statutu lui femeilor In ani i de dupa primul razboi mondial. • lnteleg interdependenta dintre economia statelor europene ?i cea americana In perioada interbelica. Oamenii, societatea ~i lumea ideilor ~-

~·

--

75

-.

Regimuri politice in perioada interbelica

REGIMURILE DEMOCRATICE. FASCISMUL, NAZISMUL, COMUNISMUL Democrafie ~i antidemocratie...

Regele George al V- lea ~i familia regalci britanica fn anii 1930

. . D1Ct1onar.......................... . I

Totalitarism - regim politic ce aplica dictatura unei minorita}i, majoritatea fiind lipsita de drepturi. Extremism - idei, atitudini individuale sau colective, caracterizate printr-un ata?ament intransigent fata de un program sau o doctrina. Extrema dreapta - grup ce refuza democratia ?i sustine un regim politic forte. Bol~evic - membru al faqiunii radicale a Partidului Muncitoresc Social Democrat Rus, condusa de VJ Lenin. Comunism - doctrina '•. ce' sustine abolirea ' proprietatii private ~i ·in~ituirea proprietatii comune; reg imul peil ~i: ?i socia l instaurat In Rusia In anul 1917,f,(aracterizat prin conducerea societatii de catre un partid unic, proprietatea colectiva, planificarea economiei ?i fuziunea partidului unic cu statui. Stalin- ,om de otel", In limba rusa. Gulag - In limba rusa, prescurtare pentrl:l Administratia generala a lagarelor; sistemul concentrationar sovietic. Dictatura proletariatului - regim politic caracterizat prin detinerea puterii absolute, In numele muncitorilor, de catre o persoana care decide tara restriqii.

76

Statui

'i poli~ca '

~·.

'

Statele implicate In Marele Razboi au, Ia lncheierea acestuia, b situatie economica dificila ?i cunosc crize socia le care pun In discutie, aproape peste tot, problema regimu lui politic. SISTEMELE DE GUVERNARE DEMOCRATICE domina Europa In noiembrie 1918, fiind o realitate politica In cele mai multe dintre statele continentu lui . Jarile nordice (Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca) l?i pastreaza institutiile democratice, caci fortele politice se opun tendintelor totalitariste, iar schimbarile de ordin constitutional (acordarea votului universal) permit o participare tot mai activa a populatiei Ia sistemul de guvernare. Marea Britanie, tara cu cea mai veche traditie parlamentara, l?i poate mentine fara efort sistemul democratic de guvernare, echilibrul ?i stabilitatea politica. Alternarea Ia putere a partidelor Conservator ?i Laburist permite formarea unei majoritati stabile ?i functionarea satisfacatoare a regimului parlamentar. Nici In Republica Fra nceza (cea de-a 111-a) ravag iile razboiul ui nu au provocat prabu?irea democratiei. lnsa anii crizei economice intensifica eforturile extremei drepte pentru Cc3?tigarea puterii, ducand chiar Ia organizarea unei demonstratii antirepublicane (februarie 1934). Ca urmare, stanga franceza (partidele Radica l Socialist, Socialist Unit ?i Comunist) se solidarizeaza, formand Frontul Popular (sfar?itul anu lui 1935). Acesta ca?tiga alegerile parlamentare din mai 1936, iar socialistul Leon Blum devine prim-m inistru . In SUA, reg imul republican democratic se consol ideaza dupa victoria In Marele Razboi, iar marea criza este depa?ita pe baza planului New Deal, cu care - de?i propunand o politica interventionista a statu lui, limitand Iibera initiativa - Franklin Delano Roosevelt ca?tiga primul sau mandat de pre?edinte (martie 1933). RUSIA este grav afectata de razboi, iar reg imul autocratic al tarului Nicolae al II-lea se prabu?e?te In martie 1917. Guvernul liberal instalat Ia conduce rea tarii este divizat, incapabil sa rezolve problemele tarii ?i de aceea nepopular. La 7 noiembrie 1917, grupuri lnarmate de revolutionari, sustinuti de unitati ale armatei, ataca Palatul de iarna din Petrograd, sed iu al guvernului. Condu?i de Vladimir llici Lenin, bol~evicii devjn forta principala a noului guvern comunist. Ei dau pamant ta ranilor, introduc controlul muncitorilor asupra uzinelor, confisca pamanturile bisericii, recunosc dreptul Ia autodeterminare al nationalitatilor ?i lncheie pacea separata cu Germania. Revolutia comunista triumfa, dar cu pretul unui razboi civil (1918-1921) care Iasa Rusia In ruina. Stabilizarea tarii ?i a reg imului se face lent, abia catre anul 1924. La moartea lui VJ Lenin, statui comunist parcurge o etapa dificila din cauza unui conflict politic ce li opune pe succesorii acestuia. In anul 1927, losif Vissa rionovici Djuga?vili (Stalin) d?tiga prin eliminarea adversa rilor ?i l?i pune In aplicare ideile, lntre care politica economica are ca scop modernizarea prin colectivizare ?i industrializare, In timp ce pentru accelerarea dezvoltarii introduce planurile cincina le, cu obiective care, uneori, sunt rupte de realitate.

t

t

c

EPOCACONTEMPORANA Pri n initierea ?i lntretinerea cultului personalita,tii (1929), Sta lin se lnfatidrept conducatorul popular, aducator de putere economica ~ i milita ra dupa umilinta lnfrangerii In razboi. Printr-o serie de epurari, care au continuat pana Ia rnoartea sa (1953), ell~i consolideaza put~ rea, lmpinsa pana Ia absolutism - procese publice, executii, deportari In lagarele de munca - ?i ridica teroarea Ia rang de metoda de guvernare. In anul 1940, URSS are Ia baza o constitutie care garanteaza drepturile politice, civile ~i religioase, dar adm ite un singur partid, eel comunist. Administrativ, tara se compune din 15 republici, cu o dezvoltare remarcabila a industriei grele, dar In planurile cincinale ale statu lui dictaturii proletariatului preocuparea pentru nivelul de trai al cet~tenilor este pe ultimulloc. Victoria stangii In Rusia determina forte militante ale muncitorilor din lumea lntreaga sa spere ?i sa lupte pentru triumful comunismului . In anul 1921, In China este organizat Partidul Comunist Chinez, care, prin Armata Ro?ie, ajunge sa controleza nord-vestul tarii. In Europa, majoritatea tarilor sunt lngrijorate de a·scensiunea fortelor de stanga ?i, pe acest fundal, se ridica extremismul de dreapta In ltalia, Germania, Spania ?i Portugalia. In Europa de est, numai Cehoslovacia l?i pastreaza organizarea democratica . ~eaza

1-

1-

3

II il

CnA.C VI 5 U PI)Jli iU\IYCTAJIIHW n C'L\' LllllltJI .Ill! 1uul

I. V. Stalin ~i copiii- aN de propaganda. in stanga sus scrie: )i mulrumim iubitului tovaril~ Stalin pentru copilaria fericitil ".

3 3 Regimurile politice in Europa interbelidi {1925-1939)

3

1. "Deasupra lntregului pamant, soarele trimite o lumina mai calda, I Deoarece chipul lui Stalin II face sa straluceasca mai tare. I Eu cant pentru copilul meu ce mi se odihne?te-n brate, I Sa cre~ti precum o floare, far a sa-ti fie teama. I Tu vei cunoa?te sursa soarelui ce ne scalda tara, I ?i manutele tale vor copia portretullui Stalin." (Oda lui Stalin Ia a 60-a aniversare, 1939)

1-

t I.

1

3 II 1-

Oceanuf

3

Atlantic

a

:i 3

I

)I

II 1-

3

f 1 1 )-

0

D

State cu regimuri totalitare sau autoritare State democratice

1923 Anul instaurarii regimului totalitar sau autoritar

" ' Monarhie

2. ,,Precum lisus i-a salvat pe oameni de pacatul originar ?i de lnfern, Ia fel ?i Hitler a salvat poporul german de Ia ruina. lisus ?i Hitler au fost amandoi persecutati, lnsa In vreme ce lisus a fost crucificat, Hitler a ajuns cancelar (... ) Apostolii au desavar?it fa pta lui lisus. Noi dorim ca Hitler sa-?i poata desavar?i el lnsu?i opera. lisus a trudit pentru cer, Hitler lucreaza pentru pamantul german." (Dictare intr-a ?COala primara din Germania, 16 martie 1934)

119281 Anul instaurarii monarhiei

Statui 'i politica

· '

.

·

·77 />· . . .'

Regimuri politice in perioada interbelica

Mussolini fn fruntea participan{ilor La mar~ul asupra Romei (octombrie 1922) 3. ,Profesorul nu trebuie decat sa afi?eze portretu/ Ducelui care, In ipostazele sale de profet, ghid, om de stat ?i minunat organizator a/ forte/or natiunii, de razbunator si constructor, rezuma trasaturile cele mai caracteristice ale rasei, domina ?i antreneaza poporul spre eel mai pur ideal, reface o patrie g/orioasa, respectata, puternica. (.. .)" (G. Bonomi- II maestro del regime, Milano, 1934)

. . D1Ct1onar.......................... . I

Fascii de lupta - asociatii ale fo?tilor combatanti italieni din primul razboi mondial, grupati sub conducerea lui B. Mussolini; folosesc drept simbol m);inunchiul de nuiele allictorilor din antichit~Jtea romana. Noaptea cutitelor luh~'~ Ia 30 iunie 1934, din ordinullui Hitler, Sl.Jht asasinati cei mai importanti conducato-ri ai SA. · Trupe 55 - abreviere de Ia Schutzstaffeln (trupe de protec,tie, In limba germana); au asigurat paza lagarelor de concetrare ?i exterminare, fiind renumite pentru cruzimea comportamentului fata de detinuti. Gestapo- abreviere de Ia geheime Staatspolizei (politie secreta de stat, In limba germana); institutie creata pentru a mentine, prin teroare, ordinea In teritoriile Reich-ului ?i renumita prin metodele de schingiui re utilizate In timpul interogatoriilor.

78

Statui ~i politica

ITALIA se confrunta cu o situatie dezastruoasa: devastata de razboi, cu mari datorii ale statului ?i o moneda deva lorizata, sute de mii de ?Omeri, o clasa de mijloc saracita ?i o monarhie parlamentara incapabila sa se mentina. Benito Mu~solif"'i ?i fascii/e de lupta ameninta cu un mar;; asupra Rome/. Regele Victor Emanuel a/ II I-lea II lnsarcineaza pe Mussolini cu forma rea guvernului (29 octombrie 1922), iar In urma alegerilor din anul 1924 acesta obtine 65% din voturi. Prim-ministru permanent, cu putere executiva suprema, II Duce impune dictatura: li lndeparteaza din parlament pe deputatii de stanga, interzice partidele politice, cenzureaza presa ?i folose?te radioul, cinematograful ?i adunarile pentru a crea impresia unitatii nationale In jurul sau. Statui controleaza educatia In ?coli, pentru a face din copii supu?i fideli. Parlamentul este pastrat, iar cetatenii au drept de vot, lnsa numai In situatia existentei unor candidati fasci?ti. Este un regim dirijist, care multume?te burghezia industria/a ?i comercia/a. In anul 1926, sunt interzise grevele, sindicatele sunt lnlocuite de corporatii, iar prin Carta Muncii (1927) patronii ?i sa lariatii sunt obligati sa colaboreze pentru reglementarea muncii ?i a retributiei. Guvernul propune sistemu l corporatist drept aducator de prosperitate, fiind In realitate o garantie a suprematiei economice a marilor proprietari, cu aprobarea statu lui. Sunt /ansate ample lucrari de constructii ?i se lncearca depa?irea crizei prin autarhie, apoi prin cucerirea colonia/a a Etiopiei (1935-1936). GERMAN/A este proclamata, dupa abd icarea lmparatului Wilhelm al /I-lea (9 noiembrie 1918), republica; va avea Ia baza Constitu.tia de Ia Weimar. Tara traverseaza o criza grava, care favorizeaza ascensiunea grupurilor de extrema dreapta, lntre care Partidul National-Socialist al Muncitorilor din Germania (Partidul Nazist) ca?tiga rapid popularitate ?i-?i extinde atacurile asupra sindicatelor, oamenilor politici ?i a militantilor de stanga. Adolf Hitler, conducatorul formatiunii, organizeaza batalioanele de asalt (Sturmabteilungen- SA), folosite pentru a prelua puterea. lncercarea.de lovitura de stat din Munchen (1923) este un e?ec, dar anii petrecuti In lnchisoare sunt folositi de Hitler pentru a-?i clarifica proiectele, expuse In Mein Kampf (Lupta mea). In alegerile din anul 1932, nazi?tii obtin 13,8 milioane de voturi ?i formeaza guvernul. La 30 ianuarie 1933, Paul von Hindenburg, pre?edintele Germaniei, II nume?te pe Hitler cancelar. Este rezultatul crizei economice, In urma careia Germania numara 6 milioane de ?Omeri, ?i a/ incapacitatii regimului republican de a gasi solutii . Extrema dreapta a ?tiut sa adune toate victimele crizei economice ?i politice prin nationalism, antisemitism, antiparlamentarism ?i anticapitalism. De teama mi?carilor revolutionare, marea burghezie ?i clasele de mijloc se orienteaza spre nazism. Pentru a da viata formulei Ein Volk, ein Reich, ein Fuhrer (Unpopor, un imperiu, un conducator), Hitler elimina, In timpul Nopfii cufite/or fungi, batalioanele de asalt, devenite prea puternice, lnlocuindu-le cu trupele 55, organizeaza Gestapo ?i lagarele de concentrare, desfiinteaza partidele ?i sindicatele ?i introduce cenzura tuturor publicatiilor. Organizeaza armata, achizitioneaza armament ?i mobilizeaza tineretul In vederea recuperarii teritoriilor pierdute prin Tratatul de Ia Versailles ?i ca?tigarii ,spatiului vital" pentru rasa germana, superioara. Rasismul sustinut de nazi?ti confera germanilor, arienii cei mai puri, misiunea de a domina lumea, prin supunerea ?i chiar el iminarea rase/or considerate inferioare, ?ide aceea inuti le: evreii, slavi i, tiganii. Partidul Nazist reglementeaza viata germanilor ?i dezvolta cu/tul Fuhrer-u/ui prin organizarea Ministerului

I p S'

u n

F (

•

• • •

EPOCA CONTEMPORANA

!

lrl

je to or

G!'onologie

1917: Lenin formuleaza Tezele cu privire

~9

Ia instaurarea comunismului (aprilie);

In

Revolutia comunista de Ia 7 noiembrie. 1918: executarea tarului Nicolae al 11-lea ?i a familiei sale '(iulie). 1919: organizarea fasciilor de lupta In ltalia. 1922: Mar~ul asupra Romei organizat de Benito Mussolini. 1923: Franta ocupa regiunea Ruhr, garantie alncasarii despagubirilor de razboi; tentativa de puci a lui Hitler. 1924: moartea lui Lenin. 1925: interzicerea presei libere In ltalia. 1926: Legea asupra corporatiilorln ltalia. 1928: primul plan cincinalln URSS; devalorizarea francului francez. 1929: lnceputul colectivizarii In URSS. 1932: A.O. Salazar preia conducerea In Portugalia. 1933: primul mandat prezidential al lui F.D. Roosevelt; devalorizarea dolarului; Hitler devine cancelar al Reich-ului. 1934: Noaptea cutitelor lungiln Germania. 1936: lnceputul marilor procese In URSS; al doilea mandat prezidential al lui F.D. Roosevelt (SUA). 1936-1939: Razboiul civil din Spania, Ia sfar?itul caruia puterea este preluata de generalul Francisco Franco.

1e tiile :aar 3ti

Defilare nazista (Niirnberg, 1933)

~ r-

•0·e)f-

·ete 101

=a

Propagandei, condus de Joseph Goebbels. Este impus salutul nazist, simbolul svasticii, un adevarat cult al uniformelor, sunt organizate adunari ?i d!=filari uria?e. Presa, radioul, cinematograful difuzeaza abil ideile naziste. Promitand cetatenilor din toate categoriile sociale siguranta, putere ?i glorie, Hitler, Mussolini, Micl6s Horthy (Ungaria), Antonio Sa lazar (Portugalia), Francisco Franco (Spania) ?i alti lideri de dreapta vor domina Europa Ia mijlocul secolului al XX-Iea.

Concluzii ................................................................ .

ra 1a !Ia :a·ul te te ifi-

• In ciuda problemelor cu care se confrunta, Marea Britanie ?i Franta raman fidele principiu lui de guvernare reprezentativa, chiar ?i dupa deceniul marcat de marea criza. • Comunismul sovietic reprezinta o dictatura de stanga, datorita nivelarii socioeconomice realizate prin introducerea proprietatii de stat asupra tuturor bunurilor agricole, industriale ?i bancare. • Multi oamen i i-au idolatrizat pe dictatori, de dreapta sau de stanga, sperand ca ei vor aduce siguranta, putere ?i glorie cetatenilor din toate categoriile sociale. • Dictaturile de dreapta au protejat privilegiile claselor dominante, asigurandu-?i loialitatea acestora .

2, 3, te )e

ASTAZI: Guvernarea democratica este smgura In stare sa garanteze

ta lti'0ru 1nIt, ?I :uiii-

respectarea intereselor:\Gturor cetatenilor. "!."- ···

-~~t.<-'-

!.

.,.........-~· -;;,··" ......................................................... Exerc1t11 . -----. . -

~

"~"'-t.

~

·JJ'I'!'9'·

f'f'fV"

't~~

't

m•"

.

'

.

.;.}

• Folosind informatiile despre dictatura lui Stalin, ierarhizeaza masurile prin care acesta controleaza URSS: lnfrico?eaza oamenii, lmbunatate?te conditiile de viata, propaganda, educatia copiilor, controlul economiei, controlul publicatiilor, cultu l personalitatii. • Pe baza surselor ?i a propriilor cuno?tinte despre mijloacele folosite de dictatori pentru a obtine sustinerea populatiei, completeaza pe caiet un tabel cu urmatoarele rubrici: a) Uniunea Sovietica; b) ltalia; c) Germania. • Din urmatoarea lista a ca uzelor care au permis ascensiunea nazismu lui, alege trei ?i arata cum au fost exploatate de nazi?ti: impactul crizei economice,

Ia ute za lui

amenintarea comunista, e~ecul democratiei, sustinerea marilor Tratatul de Ia Versailles, personalitatea lui Hitler. -:.

afaceri~ti,

Autoevaluare .................. . • Pot formula ?i analiza factorii care au permis instaurarea, In perioada interbelica, a dictaturilor de stanga ?i de dreapta. • Stiu sa examinez consecintele fol osirii propagandei de catre statele totalitare. • lnteleg necesitatea cunoa?terii mai multor puncte de vedere In legatura cu un eveniment. I

Statui ~~ politica

'

79

Marileconflicte alesecolului a! XX-Iea

RELATIILE INTERNATIONALE ' ' INTERBELICE .

I

Tratate/e trebuie sa fie respectate...

Nicolae Titulescu, Societa{ii Na{iunilor (1930)

pre~edintele

. . D1Ct1onar.......................... . I

Statu-quo - situatie politica ?i teritoriala lntr-o anumita perioada. Drept international - principii ?i norme juridice, pe baza acordului de vointa dintre state, pentru reglementarea relatiilor. Securitate colectiva - concept creat dupa primul razboi mondial; folosirea colectiva a fortei lmpotriva agesorului, pentru a-1descu raJa. Arbitraj - mijloc facultativ de rezolvare a diferendelor de catre o persoana sau un organ stabilit prin acordul partilor; consacrat Ia lnceputul secolu)ui al XX-Iea, folosit sporadic In perioda i nlerbelica. Mica lntelegere - a li~A1a lmpotriva tendintelor revizioniste a l~ · statelor din fostul lmperiu habsburgic, :e?Uata cand Germania a anexat Cehoslovacia. Antanta Ba/canica - alianta antirevizion ista, pentru stavilirea intereselor balcanice ale URSS, cu scopul de a mentine frontierele statelor semnatare; s-a lncercat atragerea Bulgariei, dar fara rezultat. Axa Berlin-Roma - alianta formata · din Germania, ltalia, Ia care adera ?i Japonia; In 1940 cele trei state semneaza Pactul Tripartit pentru dominatie In lume; adera Ungaria, Romania, Finlanda, Spania etc.

80

Rela~iile interna\ionale

Dupa primul razboi mondial, statu-quo-ul international devine complex, pentru ca In Europa se formeaza state noi, exista diferite forme de organizare statala, diferite regimuri politice, tensiuni Ia granite ?i numeroase minoritati etnice. In Rusia, revolutia bol?evica a schimbat regimul politic ?i a creat un model nou, preluat pentru scurt timp ?i In alte tari. Noul stat, Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, a dus o politica de acceptare a sa de catre statele occidentale, renuntand o vreme Ia universalizarea revolutiei bolsevice, a ' ' ' aderat Ia tratatele internationale ?i s-a alaturat Societatii Natiunilor, fara a renunta lnsa Ia suprematia mondiala. Pentru lntarirea statului sovietic, s-a constitu it lnternationala Comunista (1919-1943), care a grupat partidele comuniste din lntreaga lume sub conducerea Moscovei, erijata In conducator. lnternationala a sprijinit lupta anticoloniala ?i lupta pentru independenta a popoarelor. In SUA, imediat dupa razboi, conducerea a fost preluata de Partidul Republican. Congresul SUA nu a ratificat tratatele de pace, iar politica externa a fost una izolationista. Orientul Mijlociu a fost lmpartit In zone de influenta lntre puterile europene lnvingatoare In razboi. In Asia, China a trecut printr-un lung razboi civil, iar In India s-a dezvoltat o intensa mi?care nationalista. In Africa, cele mai multe state devenisera colonii, administrate de lnvingatori, ceea ce a dus Ia na?terea unui spirit antieuropean, de?i nu s-a u lnregistrat mi?cari nationa liste. In perioada interbelica (1918-1939), relatiile internationale se caracterizeaza prin divergente lntre state, formare.a unor curente noi In diplomatie ?i aparitia unor principii noi In dreptul international. PROBLEMELE PRINCIPALE IN RELATIILE INTERNATIONALE INTERBE LICE au ' ' fost multiple: plata reparatiilor de razboi datorate de lnvin?i lnvingatorilor, garantarea noilor granite, rezolvarea problemelor minoritatilor, refacerea economica, dezarmarea, crizele din statele democratice, apa ritia regimurilor dictatoriale, pozitia ambigua a marilor puteri, rivalitatile dintre state ?i politica expansionista a unora dintre ele. Divergentele interstata le au aparut imediat dupa lncheierea razboiului. Conferinta de pace de Ia Paris s-a desfa?urat In absenta lnvin?ilor, calificand Germania ?i pe aliatii ei drept responsabili unici pentru declan?a rea razboiului, lncalcandu-se pe aceasta ca le principiul egalitatii de tratament a statelor, prin lmpartirea In state lnvingatoare, lnvinse, mari ?i mici. Pentru organizarea unei lumi noi, s-au confruntat curentul pacifist, promotor al noilor principii ale dreptului international - rezolvarea conflictelor fie prin arbitraju l Societatii Natiunilor, fie prin eel al Curtii lnternationa le de Ia Haga - , ?i cu rentul revizionist, adept al mod ifica rii tratatului de pace ?i al recurgerii Ia forta pentru obtinerea suprematiei In lume. Daca In secolul al XIX-Iea s-a folosit notiunea de concert european, bazata pe ordinea impusa de lnvigatori ?i pe diplomatia secreta, In perioada interbelica au fost formulate alte principii ale dreptului international: noua ordine politica, autodeterminarea,

limitarea razboiului, dialogul, securitatea colectiva, arbitraju/, aplicarea de sanc,tiuni impotriva statului agresor.

EPOCA CONTEMPORANA .................................................... Europa In perioada interbelica (1919-1939)

0

Statele din .Cordonul sanitar' (antisovietic)

-{{ Tentative de declan~re a revolutiei comuniste

A Confrunt~ri militar~ ~i r~zboaie

~x.

1re ati

civile

un ea tre ,a

1. ,Partile au obligatia de a renunta Ia razboi ca instrument al politicii nationale ?i ca mijloc de reglementare a litigiilor internationale ~i se angajeaza sa rezolve diferendele numai pe cale

a K,

~le

pa~nica."

or.

(Padul Briand-Kellogg, 27 august 1928)

a de ICa

de :ut la-

Jarat

31e In au

m:a, le, ;ta ea or, ea ta10-

lor Ia ural de lte

?a, de

Solutiile pentru rezolvarea problemelor ?i atenuarea divergentelor au fost garantarea noii ordini internationale, stabilita Ia Conferinta de pace de Ia Paris, ?i realizarea unui sistem de securitate european ?i global. SOCIETATEA NATIUNILOR (1919-1946) a fost institutia constituita In timpul Conferintei de Ia Paris, menita sa garanteze noua ord ine internationala. Organizatia, cu sediu l Ia Geneva, a fost fondata de statele lnvingatoare, iar scopul era garantarea independentei ?i integritatii statelor membre. Sub patronajul ei s-au solutionat confl ictele lntre state, s-au stabilit reparatiile lntre lnvingatori, s-au ree?alonat reparatiile datorate de Germania ?i s-a stabilit raportul fortelor navale. Una dintre personalitatile emblematice In relatiile internationale a fost ministrul de externe al Romaniei, Nicolae Titulescu. El s-a considerat un soldat a/ tarii sale In tran?eele pacii. Ales pre?edinte al Adunarii Generale a Societatii Natiunilor (1930), Titul~.scu se rem arca Ia conducerea organismului ?i este reales In functie In anul;urQl,ator, situatie unica Ia acea vreme. Organizatia a luat atitudine In diferite ~zuri de agresiune, semnalandu-se lnsa ?i anomalii functionale, a?a cum s?a lntamplat In anul1935, cand, chiar daca a impus ltaliei sanctiuni economice, ca raspuns Ia atacarea Etiopiei independente, agresorul a beneficiat de livrari de petrol din partea SUA ?i de carbune din partea Germaniei. Raspunsulltaliei 1-a constituit retragerea ei din Societatea Natiunilor (1937). Pan a In anul 1939, din 63 de state membre, au parasit organizatia 14, doua au fost eliminate prin anexare, iar una a fost exclusa (URSS, din cauza agresiunii asupra Finlandei). lncapacitatea Societatii Natiunilor de a limita politica revizionista a unor state, intensificarea actelor de agresiune, parasirea organizatiei de catre unele state ?i declan?area celui de-al doilea razboi mondial explica falimentul acesteia. Sistemul de securitate european ?i global a avut menirea sa promoveze rezolvarea pa?nica a conflictelor dintre state ?i sa evite declan?area crizelor diplomatice sau a razboiului.

Aristide Briand La Societatea Nafiunilor (1926)

2. ,De Ia national, prin regional, spre universal, iata lozinca Romaniei peste granita. Revizuirea este amputarea atributiilor istorice ale neamului nostru tocmai In clipa In ·care el ~i-a desavar~it unitatea." (Nicolae Titulescu - Discurs In Adunarea Deputatilor, 4 aprilie 1934)

Rela~ile interna~onale

81

Marile conflicte ale secolului al XIX-Iea

Semnatarii Pactului Briand-Kellogg

3. ,Germania ?i URSS se angajeaza sa se abtina lntre ele de Ia orice act de violenta. Prezentul tratat este lncheiat pe o durata de zece ani." (Protocolul public din Pactul Ribbentrop-Molotov, 23 august 1939)

4. Jn caz de schimbare politico-teritoriala Ia nivelul teritoriilor aparj:inand statului polon, sferele de interes dintre Germania ?i URSS vor fi lmparj:ite. In ce prive?te sud-estul Europei, URSS subliniaza intetesul ei pentru Basarabia. Germania declara ca nu are nici un interes politic lri aceasta regiune." (Protocolul.secret din Pactul Ribbentrop-Molotq~/23 august 1939)

.,.

t~

.

.

.

··· ·Jt(.

-, ~

.

5. ,Fiecare repunere In discutie a ordinii mondiale a starnit un enorm interes printre contemporani. Toti. dorind sa lnteleaga cauzele acestor valuri seismice care, sub ochii lor, le-au nimicit elementele esentiale ale cadrului de viata ?i le-au zdruncinat conceptia asupra lumii, se lntorc spre speciali?ti, mai ales spre istorici." (Jean-Franyois Soulet lstoria imediata)

•

'>

82

Rela~iile intema~onale '

r•

''

RELATIA DINTRE FRANTA ~I GERMANIA reprezenta In vestul Europei cheia acestui sistem de securitate european, problemele acute ale relatiei dintre cele .doua state fiind plata reparatiilor de razboi ?i garantarea granite/or. Franta a evoluat de Ia pozitia lncasarii reparatiilor germane, ca solutie unica de redresare economica, Ia aceea a acceptarii e?alonarii datoriei ?i a continuat prin a-?i conso/ida pozitiile In rasaritul Europei, lncheind tratate cu Polonia (1921 ), Cehoslovacia (1924) ?i Romania (1926). , Germania a adoptat politica redobandirii pozitiei de mare putere, pe calea negocierii ?i a concilierii. In anul 1923, trupele franco-belgiene ocupa bazinul german Ruhr, iar In anul 1925 se lncheie Tratatul de Ia Locarno, prin care Germania confirma ?i garanteaza frontierele de vest, cu Franta . In anul 1926, Germania se alatura Societatii Natiunilor, iar pana In anul 1928 relatiile dintre cele doua state se lmbunatatesc treptat. Din initiativa Frantei ?i SUA, 15 state, lntre care ?i Germania, lncheie In anul 1928 Pactul Briand-Kel/ogg (conventie Ia care au aderat Inca 54 de state), avand drept scop rezolvarea pa?nica a conflictelor lntre statele membre. IN RASARITUL EUROPEI, s-a constituit In anul 1921 Mica Tntelegere, formata din Romania, Cehoslovacia ?i Jugoslavia. Largirea acestei aliante nu a fost posibila, dar In anul 1934 Romania, Jugoslavia, Grecia ?i Turcia constituie Antanta Balcanica. Divizarea rasaritului european In state pacifiste ?i revizioniste a accentuat lnsa tensiunile internationale. INTRE STATELE REVIZIONISTE s-au realizat chiar aliante. Germania ?i URSS semneaza Tratatul de Ia Rapallo (1922), prin care l?i anuleaza reciproc datoriile ?i se angajeaza In mod secret Ia colaborare militara. Germania ?i ltalia formeaza Axa Berlin-Roma (1936), iar Germania ?i Japonia se pun de acord prin Pactul anti-Comintern (1936). Pregatind declan?area razboiului, Germania lncheie cu URSS un Pact de neagresiune (1939), cuprinzand ?i unele clauze secrete, de lmpartire a sferelor de influenta. Atitudinea state/or revizioniste, de Inca/care a tratatelor de pace In mod unilateral ?i agresiv, de refuz de a participa Ia diferite sisteme de aliante. de promovare a politicii expansioniste ?i de ie?ire din sistemele de aliante a fost tolerata de statele pacifiste, In numele intereselor proprii. Astfel, invazia Japoniei In Manciuria (1931 ), anexarea Etiopiei de catre ltalia (1935), anexarea Austriei de catre Germania (martie 1938) nu au starnit reactii de protest. Dimpotriva, Ia Conferinta de Ia Munchen (septembrie 1938), Franta ?i Anglia ratifica cedarea catre Germania a unei parti a Cehoslovaciei. In funqie de intensitatea divergentelor dintre state, se pot deosebi mai multe perioade: restabilirea treptata a relatiilor dintre lnvin?i ?i lnvingatori (1919-1924), destinderea relativa (1924-1929) ?i accentuarea conflictelor (1929-1939). Mentalitatea bunei-credinte. bazata pe pacte, tratate ?i conventii, a fost respinsa de statele revan?arde ?i revizioniste, care au aplicat po/itica faptului lmplinit, In timp ce protestele formale ale state/or adepte ale concilierii ?i pozitia oscilanta a celor nou fomate au accentuat conflictele. In acest context, se constata regresul dominatiei Europei In lume, In favoarea pozitiei dobandite de SUA ?i URSS, e?ecul politicii Societatii Natiunilor ?i al celei de securitate colectiva, lncalcarea principii/or noii ordini internationale ?i posibilitatea declan?arii unui nou razboi.

(

• • •

• •

• • • •

EPOCA CONTEMPORANA

·· ·················································· Expansiunea Germaniei (1933-1939)

D 1),

D ea

Reintegrarea regiunii Saar (1935) Ocup11rea Renaniei Ocuparea Austriei (Anschluss)

lUI 1re

•

Anexiuni ale Gennaniei in 1938

~6.

0

Anexiuni ale Gennaniei in 1939

tre te, Ia

Slovacia, stat indepeoden~ af1at Gennaniei din 1939

m-

'finutul Teschen, anexat Poloniei (1938)

orJSt

Teritoriu anexat Ia Ungaria -

Jle :10-

:ss

JnllrO-

)le-

i in de , Ia rea

na1

Concluzii ................................................................ . • Statu-quo-ul international interbelic este stabilit In cadrul Conferintei de Ia Paris. • Relatiile internationale interbelice - raporturile dintre state, bazate pe anumite reg uli, consemnate In tratate- pot fi caracterizate In felul urmator: apar probleme lntre state; se formeaza doua curente - pacifism ?i revizionism. • Modificarile In dreptul international constau In trecerea de Ia diplomatia secreta din secolul al XIX-Iea Ia securitatea colectiva pe baza noilor principii. • Solutiile pentru rezolvarea problemelor ?i atenuarea conflictelor sunt garantarea noii ordini internationale prin Societatea Natiunilor ?i formarea sistemului de secu ritate. • Ca efecte ale aqiunilor pentru rezolvarea problemelor se constata restabilirea treptata a relatiilor ?i destinderea relativa; accentuarea conflictelor; conflictul dintre politica bunei-credinte ?i politica faptului lmplinit; e?ecul Societatii Natiunilor, al politicii Qe securitate colectiva, declan?area unui nou razboi. ; ~';,<·

ASTAzl: In relatiile·irtternationale nu este inca definit agresorul. . , .? ,

tori ~lor

1tii,

tica eru :est itiei de Iita-

• Analizeaza textele 1, 3 ?i 4 ?i explica principiul Tratate/e trebuie sa fie respectate. • Care· este, In conceptia lui Nicolae Titulescu, obiectivul fundamental al politicii externe a Romaniei In perioada interbelica? Cum a fost atins? De ce a e?uatl • Analizeaza textul 5 ?i argumenteaza de ce avem nevoie de explicatiile ?i interpretarile istoricilor pentru lntelegerea seismelor politice din perioada interbelica. • Coreleaza evenimentele prezentate In leqie cu cele din cronologie ?i realizeaza o compunere despre perioada interbelica.

Frontierele Gennaniei (1 septembrie 1939)

- · - Frontierele intema~onale (1 septembrie 1939) ..,.. Atacul annatei gennane in Polonia (1 septembrie 1939) ..,.. Atacuri ale annatei sovietice

1918-1920: epidemie de gripa, soldata cu milioane de morti. 1919: primul zbor transatlantic (In etape). 1927: moare regele Romaniei, Ferdinand I. 1929: Marele crah de Ia Bursa din New York. 1930: prima emisiune TV Ia BBC (Marea Britanie) 1936: primul elicopter practic. 1939: descoperirea fisiunii atomice; primul avion cu reaqie.

Autoevaluare .................. . • Cunosc cauzele care au generat declan?area celor doua razboaie mondiale. • ~tiu sa explic falimentul aliantelor antirevizioniste. Rela~i interna~onale

83

Lumea in perioada interbelica

ROMANIA IN ANUL 1938SOCIETA TE SI CUL IURA ....

I

Salus republicae suprema lex...

Pe Calea Victoriei. in perioada interbelicd, Bucure$tiul era supranumit Micul Paris

. . Dtct1onar .......................... .

' Salus republicae suprema lex - Salvarea statului este telul suprem (In limba latina), principiu afi?at de Carol al ll~ea, dar e?uat datorita pierderilor teritoriale. Capital strain - preponderent In marea industrie ?i finante, ,,atinge 60% din totalul capitalului In anul tlg.29 ?i scade Ia 50% In anul1939. -~ Camarila regala ::.*grup de favoriti ai regelui, care, din interese personale, influenteaza deciziile acestuia. Partid - grup de oameni care se ascociaza In funqie de interesele exprimate, lntr-un program politic. In mod conventional, In funqie de program, sunt denumite de centru, de dreapta sau de stanga. Consiliul de Coroana- organism consultativ ?i onorific - compus din ?efi de partide politice, fo?ti mini?tri -, consultat de rege In probleme vitale, cum ar fi politica externa, succesiunea Ia tron etc.

.

84

Oamenii, societatea ~i lumea ideilor

Dupa Marea Unire din 1918, Romania a devenit a ?asea tara ca marime din Europa, iar procesul de modernizare a societatii romane?ti ?i de integrare In civilizatia continentului a continuat In perioada interbelica, aparand lnsa ?i noi probleme: integrarea noilor provincii, atenuarea contrastelor ?i a diferendelor. INTEGRAREA PROVINCIILOR s-a realizat treptat. La lnceputul perioadei (1918-1928), s-au pastrat legile ?i institutiile proprii fiecarei provincii, pentru ca apoi sa se aplice treptat legislatia din Romania. Armonizarea s-a realizat prin Constitutia din 1923, iar legea administrativa din anul 1925 a organizat teritoriulln 71 de judete. Limitele integrarii au constat In evolutia legislativa lenta ?i In pastrarea unui paralelism institutional. Contrastele dintre mediul rural (80% din populatie), traditionalist, ?i eel urban (20% din populatie), modern, s-au accentuat. Capitala tarii, Bucure?ti, este centru l economic, asigurand 20% din produqia industriala, centru administrativ, pentru ca aici l?i au sediu l toate institutiile centrale. Populatia ora?ului, . acum triplata (870 000 de locuitori), a devenit ?i eterogena: lucratori, funqionari, elite politice ?i culturale. Arhitectura capitalei se modernizeaza: se construiesc bulevarde, blocuri In stil cubist, teatre, cafenele ?i restaurante. Periferia ramane lnsa nesistematizata ?i In mare contrast cu centrul. Bucure?tiul este cea mai populata capitala din sud-estul Europei, numita Micul Paris, dar reprezinta o exceptie fata de celelalte ora?e ale tarii. Pentru tanara generatie, aceste contraste creeaza o stare de dezamagire ?i de contestare, reflectata ?i In creatiile culturale. 0 solutie este reprezentata de revenirea Ia religie, alta este recurgerea Ia violenta. Unele diferende s-au manifestat lntre stat ?i minoritati, chiar daca, prin Constitutie, se stipula faptul ca toti cetatenii, fara deosebire de origine etnica, limba sau religie, se bucura de toate drepturile ?i libertatile stabilite prin lege. Regimul minoritatilor, stabilit prin lege, se lnscrie In caracterul democratical sistemului politic ?i In atitudinea traditionala a poporului roman, de toleranta etnica ?i religioasa. Cadrullegal a permis lnfiintarea partidelor etnice, unele dintre acestea intrand In Parlamentul tarii ?i participand activ Ia viata politica. STABILIZAREA ECONOMICA a compensat efectele grave ale razboiului asupra populatiei: ocupatia militara, distrugerile de bunuri (de exemplu, reteaua de drumuri), dezorganizarea finantelor, reducerea produqiei, inflatia, bolile ?i foametea. Pentru refacerea agriculturii, s-a realizat reforma agrara (1921 ), eel mai important transfer de proprietate din Europa rasariteana, In cadrul caruia ?ase milioane de hectare de pamant au fost expropriate ?i date spre vanzare catre circa 1 400 000 de tarani. Din anul 1924, produqia industriala atinge nivelul antebelic ?i lncepe stabilizarea economica. Legislatia libe-rala creeaza cadrul dezvoltarii economice In perioada 1924-1929. Prin legile minelor, energiei, apelor, comercializarii lntreprinderilor statului, se organizeaza activitatea economica, se lanseaza masuri proteqioniste ?i se limiteaza controlul stra in. Criza economica mondiala (1929-1933) marcheaza In sa ?i economia Romaniei. Masurile luate de guvernarea taranista (lmprumutul extern de 100

I

EPOCA CONTEMPORANA

·················-·································· Relatiile internationale ale Romaniei In perioada interbelica

'''''t:!

I-Ie Fer~

(Dan.) {

D din :IVI-

IrG-

dei ca mn ito3 ?i

Turcia , Cifrele de pe hart~ reprezint~ statele: 1. LUXEMBURG 2. MONACO 3. LIECHTENSTEIN 4. SAN MARINO 5. VATICAN

J% -au din ,sti-

,a ura :re, on;tul ale pre 3ta -au 1tul Jra )ilit 1ea 11

a

1tul 1lui 1ua

n1a 00

Romania in anii 1918-1940

O Mica intelegere- Cehoslovacia, Romania, lugoslavia •U Antanta Balcan~ - Romania, lugoslavia, Grecia,

de milioane de dolari, atragerea capita/u/ui strain) nu lmbunatatesc totu?i situatia . Preturile ?i produqia scad, lntreprinderile dau faliment, iar numarul ?Omerilor cre?te Din anul 1933, economia se redreseaza lnsa, In timp ce, prin pol itica de interventie a statu lui In economie, productia atinge In anul 1938 eel mai lnalt nivel allntregii perioade. Performantele economice au constat In faptul ca Romania a devenit a ?asea tara din lume In privinta productiei de petrol, a doua producatoare de gaz metan din Europa, ?i-a dezvoltat industria extractiva ?i s-a dotat cu 10 noi lntreprinderi In industria metalurgica. SITUATIA POLITICA INTERBELICA se modifica fata de perioada anterioara. Politicianul cu monoclu ?i joben, eel care se adresa odinioara unui cere restrans de persoane, este lnlocuit de omul politic mai putin stilat, dar mai activ, obligat acum sa se ad reseze·unor categorii sociale diferite. Legea votului universal pentru barbati, ega I ~ i se.cret, creeaza un corp electoral nepregatit civic, U?Or de manipulat de partidf le politice. Exercitarea dreptului de vot pentru femei nu a fost reglementata, dihi prin Constitutie (art. 6) se prevedea adoptarea ulterioara de legi specia le In aceasta privinta. In prim ul deceniu de dupa razboi, l?i continua activitatea vechile partide, de?i, tot acum, unele dintre ele dispar ?i iau na?tere formatiuni politice noi. Partidele existente lnainte de primul razboi mondial su nt Partidul Conservator, Partidul National Liberal ?i Partidul Social-Democrat, iar partidele nou aparute sunt: Partidul National pranesc, Partidul Comunist din Romania ?i Garda de Fier. Pana In anul 1922, are loc o proliferare a partidelor politice, apoi o concentrare a acestora, astfellncat dupa anul 1926 doua sunt formatiunile care se afirma cu precadere In viata politica: PNL, dominand perioada 1918-1928, ?i PNT- PNL reprezinta oligarh ia financiara ?i industria la, dar acrediteaza ideea ca reprezinta natiunea. PNT se afirma ca exponent al taranim ii ?i al statu lui agrar.

6. ANDORRA 7. TURCIA european~ 8. Teritoriu aparjinand GERMANIEI

1. ,Prin 1927, tanara generatie abia se constituia. Mircea Eliade are meritul de a o fi trezit, chemand-o Ia unitate ~i teluri comune. ltinerarul spiritual, ciclul de 12 foiletoane aparut In Cuvantul din 1927, a fost, de fapt, programul acestei generatii care se considera a fi «prima generatie romaneasca neconditionata de un obiectiv istoric de realizat», lntrucat Marea Unire din 19181nfaptuise un vis ?i o misiune seculara. Una dintre trasaturile generatiei care se ridica va fi, a?adar, critica ratiunii suficiente." (Z. Ornea - Anii treizeci. Extrema dreapta romaneasca)

2. ,Art. 34. Puterea legislativa se exercita colectiv de catre rege ?i reprezentatiunea nationala formata din Senat ?i Adunarea Deputatilor. Nici o lege nu poate fi supusa sanqiunii regale decat dupa ce se va fi discutat ?i votat liber de majoritatea ambelor adunari." (Constitutia din 1923)

3. ,Luxosul local · de , pe Calea Victoriei; cu mesele lncarcate In lojii de catifea, sub o revarsare de lumini, era peste drum de Palat ?i In vecinatatea gradinii Atheneului. (... ) 0 masa lunga era rezervata presei ?i scriitorilor, arti?tilor. Treceau pe aici regulat lon Vinea, Cocea, Zaharia Stancu, ?i lista poate continua ." (VIaicu Barna - Tntre Cap?a ?i Corzo)

Lumea In perioada interbelica .....................................................

Carol alii-lea #Ernest Urdiireanu la Londra, In 1938

4. ,Lipsita de Parlament, lipsita de libertaple constitu1ionale, cu un regim sever de stare de asediu ~i cenzura, Romania a d,evenit un camp de exploatare nemiloasa In mainile unui rege despot, lnconjurat de o camarila hraparea1a ~~ sprijinit pe un guvern venal, lncapabil de a carmui un popor bland, muncitor, bun ~~ rabdator." (Pamfil ~eicaru - lstoria partidelor

National, Jaranist ~i Na,tionai-Jaranist)

Teatrul Nafional din Bucure~ti fn perioada interbelica

..

86

Oamenif, societatea ~i lumea ideilor

In 1927, Romania pierde doi oameni politici mari prin moartea regelui Ferdinand I ?i aceea a pre?edintelui PNL, prim-ministrul lone! Bratianu (1927). Printul Carol revine In Romania (1930). Acesta renuntase Ia tron cu cinci ani In urma, ca urmare a conflictelor politice 1 ?i a vietii personale, ?i se stabilise In strainatate. Alegerile din anul 1928 sunt ca?tigate de PNT (77,76 %), dar guvernarea sa nu poate ameliora efectele crizei economice. In interiorul celor doua mari partide apar factiuni. Prin Carol al 11-lea, monarhia nu mai dore?te doar sa domneasca, ci sa ?i guverneze, devenind ostila partidelor politice. Revenirea liberalilor Ia putere (1934-1937) este aparenta. Regele controleaza activitatea guvernului, democratia parlamentara este discreditata, cre?te agresiunea Mi?carii Legionare, iar camarila regala se implica tot mai mult In conducerea statului. Criza politica se manifesta acut In 1937, an In care s-au desfa?urat cele mai tensionate alegeri, cu participarea a 16 partide, dintre care nici unul nu obtine majoritatea necesara adjudecarii conducerii tarii. Carol al 11-lea nume?te un guvern condus de Octavian Goga, de?i nu are reprezentare democratica, nationalist ?i apropiat ideologic de Germania. In anul 1938, este elaborata o noua Constitutie, prin care se instituie regimul politic autoritar, dupa modelul unor state europene.ln Europa, Ia lnceputul perioadei In discutie, din 28 de state europene 15, lntre care ?i Romania, sunt monarhii parlamentare, In timp ce, Ia sfar?itul perioadei, 13 au devenit regimuri dictatoriale ?i autoritare, printre acestea aflandu-se ?i Romania. In noua Constitutie nu se mai respecta principiul separarii puterilor In stat, iar autoritatea monarhului capata amploare prin controlu l acestuia asupra Parlamentului, a carui activitate devine forma/a. Regele detine dreptul de a convoca ?i dizolva Parlamentul ?i de a emite decrete-lege. Drepturile cetatene?ti devin obligatii ?i se instituie Consiliul de Coroana, ca organ de stat. Pe plan extern, se mentine alianta traditionala cu Anglia ?i Franta ?i lncheie un acord economic cu Germania. IN DOMENIUL CULTURAL, Romania se af!a lntre modernizare ?i traditionalism. Cultura devine un fenomen social prin presa ?i institutii, cu deosebire prin cele din lnvatamant, iar politica educationala a statu lui are ca obiectiv diminuarea analfabetismului, dezvoltarea sistemu lui Iicea! si universitar. Prin creatorii romani care l?i desfa?oara activitatea In strainatate ?i prin traducerea In alte limbi a creatiilor din tara, cultura capata vocatie universala. Tristan Tzara devi- . ne unul dintre initiatorii mi?carii dadaiste, Mircea Eliade deschide domeniul istoriei religiilor, Constantin Brancu?i creeaza In strainatate, dar promoveaza traditiile satului romanesc, George Enescu face cunoscut In lume folclorul national. Cultura romaneasca este In consonanta cu cea universala, apar noi domenii de creatie; In general, perioada este una de mari afirmari intelectuale. Situatia Romaniei din perioada interbelica se lncadreaza In contextul general european: evolutia treptata de Ia democratie Ia autoritarism, ca solutie politica pentru criza societatii. Totu?i, prin constitutiile din anii 1866 ?i 1923, In tara noastra se fundamenteaza regimul democratic parlamentar, urmat lnsa de limitarea ?i, In final, anularea sa: regimul autoritar al lui Carol a! 11-lea (11 februarie 1938-4 septembrie 1940), dictatura legionara (6 septembrie 1940-23 ianuarie 1941 ), dictatura militara antonesciana (23 ianuarie 1941 - 23 august 1944). Revenirea Ia democratie este un proces istoric complex.

\

\

EPOCA CONTEMPORAN A

······················· ···················· 'l ui

Cronologie .

7). i In

1919: este inaugurata Opera Romana din Cluj. 1920: greva generala . 1922: primul meci international de fotbal al Romaniei. 1924: Romania obtine prima medalie olimpica (bronz, Ia rugbi). 1927: Tudor Arghezi publica Cuvinte potrivite. 1930: prima ecranizare dupa Liviu Rebreanu (Ciuleandra). 1935: ansamblul sculptural allui Brancu?i de Ia Targu-Jiu.

In ] ar

dor ?te ce.

I

3za Jredu-

na1 me un tio)Ua

nor ate mp

ne, tat, pra :one?ti Jlan ord itiobire lml-

atoalte levisto~aza

Jtio- · me~ n e­

utie

l23, Insa I-lea brie : au-

5. ,Art. 30. Regele este Capul Statului. Art. 31. Puterea legislativa se exercita de rege prin reprezentatiunea nationala." (Constitutia din 1938)

Romania interbelica - harta administrativa

Concluzii ................................................................ . • Romania este a ?asea tara ca marime din Europa. • Problemele integ rarii provinciilor sunt: armoniza re legislativa, diferende, contraste. • In economia Romaniei se succed eta pele de stabilitate (din anul1 924); cri za (In perioada 1929-1933); nivel maxim de dezvoltare (In anul 1938). e In situatia politica se remarca evolutia de Ia democratia parlamentara, bazata pe pluripartidism, Ia regimul autoritar; modificarea profilului politicianului, formarea unei noi elite; modificarea structurii corpului electoral, datorita legii vatului universal; proliferarea partidelor ?i a extremismului. • Situatia culturii se caracterizeaza printr-o mare acumulare intelectuala, pnn vocatie universala.

.

~ - ~·

ASTAZI: Oamenii pd\itici sunt responsabili de manipularea ~orpului electoral ?i de marile contraste din societatea romaneasca.

• .. Exerc1t11 .................................................................. .

Uni versitatea din Bucure~ti

I

• Explica diferentele dintre regimul democrat ?i regimul autoritar, precum ?I modu l ln ca re s-a instalat acesta din urma. • Compara textele 2 ?i 5 ?i explica modul ln care se exercita puterea regala. • Studiaza o opera litera ra interbelica ?i viata autorului acesteia; pe baza studi ului ?i a cronologiei, descrie societatea romaneasca din acea perioada. • ldentifica In localitatea In care traie?ti un edificiu din aceasta perioada ?i investigheza-i istoria.

Autoevaluare .................. . •

~tiu

sa explic rolul personalitatii ca re schimba regimul politic al unui stat. • lnteleg rolul votului universal, cu beneficiile ?i limitele acestuia.

Marile conflicte ale secolului al XX-Iea .................................................. ... "'

AL DOILEA RAZBOI MONDIAL Daca vrei pace, pregate~te-te de razboi... CONTRADiqiiLE DINTRE MARILE PUTERI, declan?ate chiar dupa lncheierea primului razboi mondial, s-au accentuat In deceniul al patrulea al secolului al XX-Iea, atunci dlnd a izbucnit cea de-a doua conflagratie mqndiala (1939-1945). Pornit In anul 1939, razboiul a fost pregatit din timp de cateva state. Germania s-a servit de pretextul lnfrangerii ?i de sanqiunile primite Ia Conferinta de pace de Ia sfar?itul primului razboi mondial, de?i multe dintre problemele ridicate se rezolvasera. ltalia ?i Japonia, de?i lnvingatoare, au promovat o politica agresiva . In aceste conditii, recurgand Ia mobilizarea ?i lndoctrinarea populatiei cu sentimente nationaliste, Ia ca mpanii puternice de lnarmare a propriilor trupe ?i Ia declan?area unor situatii de criza (anexarea Manciuriei de catre Japonia, cucerirea Etiopiei de catre ltalia, anexarea Austriei ?i Cehoslovaciei de catre Germania), cele trei state se pregatesc de razboi ?i creeaza Axa Berlin-RomaTokyo. prile amenintate nu formeaza o alianta lnainte de lnceperea razboiului. Beneficiind de sustinere din partea populatiei, SUA promoveaza o politica izolationista, pentru ca nu este amenintata direct. Marea Britanie lncearca sa Bombardiere germane Stukas obtina un echilibru lntre Franta ?i Germania, iar Franta trece printr-o criza fn forma{ie de luptii politica ?i sociala. . . Razboiul lncepe Ia 1 septembrie 1939, prin atacarea Poloniei de catre GerD1ct1onar.......................... . mania, fara o declaratie prealabila. Tara atacata suporta o noua dezmembrare, Razboiul ciudat - (3 septembrie 1939- caci, punand In aplicare Pactul Ribbentrop-Molotov, Germania ?i URSS o ataca 10 mai 1940), perioada caracteri zata ?i o Impart. Guvernul polonez nu organizeaza rezistenta ?i se refugiaza In printr-o lini?te relativa pe frontul de vest, Romania. Desfa?urarea razboiului cunoa?te mai multe etape. un razboi de pozitii; Franta spera ca fortiRAZBOI UL FULGER se desfa?oara In perioada 1939-1942, timp In care Ax a ficatiile Liniei Maginot sa o apere de armata repurteaza numeroase succese. Germania declan?eaza ofensive rapide cu germana, Anglia considera ca Germania nu ajutorul diviziilor de blindate ?i al aviatiei, scopul constituindu-1cucerirea teritoriva ataca, dar, Ia 10 mai 1940 Germania declan?eaza Razboiul fulger. ilor prin efectul surprizei ?i al vitezei de deplasare. Adolf Hitler mizeaza In tot Debarcarea in Normandia - Aliatii au con- acest timp pe faptul ca statele atacate nu creeaza un front comun, ca folosesc tat pe superioritatea numerica ?i au format Inca unitatile de infanterie ?i nu poseda divizii de blindate ?i mijloace rapide de cea mai mare armata Gijt:i istorie; scopull-a comunicatie. constituit lovirea Zidu,!M(.Atlanticului, sistem · Dupa perioada Razboiului ciudat, se deschid aproape simultan fronturi In de fortificatii constr~f de germani, lntr-un vestul ?i estul Europei, In nordul Africii ?i In Extremul Orient. Prin ocuparea punct slab; efectul d~barcarii a fost desfiDanemarcei, Norvegiei, Belgiei, Olandei, Luxemburg ului, a unei parti lnsemnate intarea Reich-ului. Bomba atomica- din anul1941, Casa Alba a Frantei ?i a unor parti din URSS, lugoslavia ?i Grecia, Germania formeaza un decide folosirea energiei atom ice In scopuri vast imperiu (Reich) . In acest complex de teritorii cu statute politice diferite, In militare, fiind alocate proiectului fonduri de care limba germana este cea oficiala, se aplica legile germane, populatia este 2 miliarde de dolari; bomba realizata volamobilizata pentru arm ata ?i supusa Ia munca fortata ?i Ia rechizitii . tilizeaza totul pe o raza de cca 2 km. BomIn spatele frontului, ordinea este asigurata prin metode arbitrare de catre ba lansata asupra Hiroshimei a provocat trupele speciale (SS) executii, masacre colective, distrugeri de loca litati, transmoartea a 78 000 de persoane (numarul feruri de populatie. In jurul Reich-ului existau state-satelit, cu regimuri politice mortilor s-a ridicat Ia 140 000 pana In deorganizate dupa modelul nazist: Ungaria, Romania, Bulgaria, lugoslavia. La rancembrie 1945) dintre cei 350 000 de locuitori ai ora?u l.ui ?i avarierea a 92% din dul ei, ltalia ataca Franta, Grecia ?i lugoslavia, In timp ce Japonia pune pe picioare In Extremul Orient un imperiu care reprezenta a opta parte a globului. tota lul clad irilor acestuia. I

. 88

Rela~ile interna~onale

EPOCA CONTEMPORANA ·- ~

"

10

.

Tan neutre

0

Tarile Axei ~i alia\ii lor

:a

0

Tarile ocupate de Axa

a,

DJ

lit

.-a

'[;;] Teritorii ramase sub autoritatea unor state ocupate de puterile Axei

)e

se

·a.

Oceanuf

ti-

Pacifi c

la 1a,

Coal ilia impotriva Axei

~ Oce anul

Batalii navale Rutele flotelor Alia\ilor

-

Indian

Rutele flotelor Axei

re Ja-

Limitele cuceririlor japoneze

-

UI.

ca sa za erre, ca In .xa cu

mtot :sc de In ·ea 3te un In ste tre ns.ice anpe lui.

Lumea In eel de-al do ilea razboi mondial (1939- 1945) RAZBOIUL DE UZURA se desfa?oara In perioada 1942-1944, iar schimbarile survenite sunt cauzate, pede o parte, de limitele armatelor Axei, iar pede alta parte de forma rea Alian,tei Natiunilor Unite. Armata germana nu era pregatita pentru un razboi de durata dispunea de resurse nesigure din teritoriile ocupate (m inereu de fier, petrol), iar ca urmare a problemelor de autoritate dintre marile cartiere generale ale diferitel or arme componente coordonarea ei era defectuoasa . La lnceputul perioadei, Franta (ocupata aproape In lntreg ime de Germania 'In anul 1940), Marea Britanie (atacata de Germania In anul 1941 ), URSS (atacata ?i ocupata partial de Germania In anul 1941) au organizat contraofensiva ?i au format o alianta.lntre cele trei state existau asemanari (toate fu sesera atacate de Germania ?i al iatii acesteia), dar ?i deosebiri (regimuri politice diferite, distante geog rafice planetare). In august 1941, Franklin Delano Roosevelt, pre?edintele SUA, ?i Winston Churchill, prim-ministruf Marii Britanii, semneaza Carta Atlanticului, document care stabile?te princ1piile viitoarei colaborari, iar In ianuarie 1942 se formeaza Alianta Natiunilor Unite, care grupeaza 23 de state antinaziste. In acela?i an, sunt organizate contraofensive pe toate fronturile: In Oceanul Pacific, SUA obtin lmpotriva Japoniei victoria In Batalia de Ia Midway, In Africa, englezii li lnfrang pe italieni In BJtalia de Ia El Alamein, iar In URSS ru?ii repurteaza victoria lmpotriva trupelor germane, ita liene ?i romane In BJtalia de Ia Stalingrad. Contraofensiva se desfa?oara Ia scara mondiala, iar ca?tigatoare sunt statele ca re mobilizeaza cele mai numeroase ?i mai bine dotate arm ate. Din primavara an ului 1944 pana In vara anu lui 1945, contraofensiva devine din ce In ce mai sustinuta ?i, treptat, trupele Axei se retrag din zonele ocupate. Prima lntrevedere lntre cond ucatorii celor trei mari state aliate are loc In anu l 1943, Ia Teheran. W. Churchill, F.D. Roosevelt ?i I.V. Sta lin hota ra sc ofensiva comuna lmpotriva Germaniei ?i a aliatilor ei, dar ?i orga nizarea lumii postbelice.

1. ,Vad lnaintand peste toate acestea macelul hidos al ma?inii de ra zboi germane, cu ofiterii ei prusaci zgomoto?i, batand din calcaie, falo?i. Vad de asemenea masele triste, instruite, docile, brutale, ale soldatimii, care merg ca un soi de lacuste care se tarasc.ln spatele acestei furtuni vad acel mic grup de barbati nemernici care planuiesc, organizeaza ?i lanseaza aceasta cataracta asupra omenirii." (Winston Churchill AI doilea razboi mondia~

2. ,Este posibil ca razboaiele sa puna mai multe probleme decat pot rezolva. Ramane totu?i limpede ca victoria aliata a pus capat unui imperialism fascist, al carui succes ar fi determinat un cu totul alt curs al evolutiei umanitatii. Desigur ca lumea care iese din razboi pare sa fie una a contradiqiilor: popoarele sarace sunt mai departe decat oricand de cele bog ate." (Henri Michel - AI doilea razboi mona/a~

•

l'l<.'"

.,.

'._.

Rela~iile interna~ionale

·. ,· . ;.~·--~ . ~..

.•

••

~ ..

..:~-~~»'1··~-.d

.... ,. ••. -l;.~

·· ... :· ·. ~ !' ~;: 89 ·~-:',!.'¢.'.;-l:

~~.:;~~~~~ts:JJ~:;.~;\·~~~i

Marile conflicte alesecolului a! XX-lea

Hiroshima dupii bombardamentul nuclear (6 august 1945) 3. ,.Pe cat de convins eram ca, In principiu, ca unul care facuse parte din grupul conducator al regimului, trebuia sa platesc pentru faptele lui, pe atat de greu mi-a venit, In primul moment, sa-mi asum In practica aceasta responsabilitate." (Albert Speer - Tn umbra lui Hitler)

. . D1ct1onar... .................... ... . I

Rezistenta - mi?care organizata de populatia civila din terito}ii ~'"6cupate de armata germana; personal~atile Implicate In mi?care se lntalneau-'la Londra, unde s-a format Serviciul de Operatii Speciale, care aproviziona mi?carile de rezistenta cu arme para?utate. Activitatea mi?carii prezenta un grad sporit de periculozitate; aqiunile erau organizate individual sau prin retele, iar cele cu caracter militar prin grupuri de partizani. Aqiunile de propaganda, prin presa ?i radio, sloganuri sau afi?e, sutineau moralul opiniei publice, lndemnand-o Ia lupta lmpotriva ocupantului ?i a colaborationi?tilor.

90 "-~

.

.

Rela~iile interna~ionale .

ULTIMA ETAPA A RAZBOIULUI (1944-1945) este marcata de invada rea ?i ocuparea de catre Aliati a ltaliei, Germaniei ?i Japoniei, tari care se recunosc lnfrante. Debarcand In Sicilia ?i sudul ltaliei Inca din vara anului 1943, Aliatii 'g ra~esc lndepartarea dictaturii lui Benito Mussolini, iar noua conducere a statului italian declara razboi Germaniei ?i trece de partea Aliatilor. La 6 iunie 1944, ang lo-americani i debarca in Normandia ?i deschid un nou front, astfellncat acum spre Germania lnainteaza din rasarit sovieticii, iar din vest anglo-america nii. Franta este eliberata ?i se alatura Aliatilor. Germania capitu leaza Ia 9 mai 1945, cand razboiul se lncheie In Europa. Sub pretextul grabirii capitularii Japoniei, noul pre?edinte al SUA (In urma mortii lui F.D. Roosevelt), Harry Truman, hotara?te lansarea bombei atomice asupra ora?elor Hiroshima ?i Nagasaki (6 ?i 9 august 1945), o decizie careia i se raliaza britanicii. Efectele bombardamentelor asupra populatiei civile ?i pierderile materiale sunt nimicitoare ?i se resimt ?i astazi; Ia 2 septembrie 1945, Japonia capitu leaza. AL DOILEA RAZBOI MONDIAL a fost even imentul care a marcat o cotitura profunda In istoria secolu lui al XX-Iea, ca urmare a mobiliza rilor umane fara precedent. Mentalitatea oamenilor a fost afectata prin propaganda difuzata ?i prin noile ei tehnici (radioul), iar atitud inea oamenilor a fost controlata de aparatul dictatorial de stat. In cadrul fortelor armate au participat peste 60 de milioane de soldati, dintre care au murit aproximativ 25 de milioane. Pierderile umane, militare ?i civile, au fost de patru ori mai mari fata de cele lnregistrate In prima conflagratie mondiala. Populatia civila a participat In lntregime, inclusiv femeile ?i copiii, lnrolata In cadrul eforturilor economice de razboi. Au avut loc crime, exterminari In masa ?i distrugeri far a precedent, ca re nu au influentat In mod direct conflictul militar, dar au marcat con?tiintele. In lagare au murit milioane de ciamen i, iar distrugerile materiale au fost de natura unor adevarate catacl isme (ora?u l Dresda a fost distrus lntr-o zi, iar Hiroshima In numai cateva minute). Fata de ocupanti ?i politica lor violenta, populatia civila a reactionat prin organizarea Rezistentei. Prin desfa?urarea sa geografica, razboiul, cu o durata de 2 17 4 de zile, a afectat mai multe continente ?i a schimbat lumea. In Europa au avut loc bataliile cele mai sangeroase, determinand o slabire economica de lunga durata, iar In Extremul Orient confruntarile militare, lncepute mai devreme (1931 ) ?i lncheiate mai tarziu (septembrie 1945), au fost preponderent navale ?i aeriene. Forma ~de desfa?urare a fost atat directa, militara, cat ?i indirecta (spionaj, contraspionaj, mobilizarea ?tiintei In slujba industriei de armament). Guvernele au alocat resurse umane ?i materiale importante pentru ?tiinta, cercetarea a devenit o activitate de varf, de echipa, fiind descoperite mijloace necesare atat pentru marile distrugeri, cat ?i pentru refacerea ulterioara: radarul, ma?inile de calcul, materialele plastice, procedeele de transfuzie sangvina ?i de reanimare, utilizarea energiei nucleare. Prin nelncheierea unui tratat de pace cu Germania, sfar?itul razboiului a creat o stare de ambiguitate. La 10 februarie 1947 Natiunile Unite au semnat tratate de pace doar cu fo?tii aliati ai Germaniei: ltalia, Ungaria, Romania , Finlanda, ?i mai tarziu cu Japonia (1951) ?i Austria (1955).

LPUC" d)\"I LMPORM..; \ ........... , ............................... . _-, Japonia In eel de-al doillea razboi mondial · - -

?I

I

sc

IALEUTINE 1

tii

a I. MIDWAY ..... 1942

)U

1n

Ocea nul

..... 1S41

....

I. HAWAII

Maxima extindere a cuceririlor japoneze

Pacifi c

11a

ul

I. BONIN

Ul

ra

za eOcea nul Indian

D

Teritorii controlate de Japonia (1931-1941)

LJ

Teritorii cucerite de Japonia dupa 7 decembrie 1941

D

Teritorii cucerite de Japonia (1941-1942)

D

Statele coali\iei Na\iunilor Unite

......

ra ra

r"\..f~

?I

AUSTRALIA

*

\_

Atacuri ale trupelor japoneze

Batalii navale Mari batalii terestre

je

n-

Concluzii ................................................................ .

e,

• Pregi'itirea razboiu lui a fost facuta de catre statele revan?arde ?i revizioniste, pe fondu l politicii de conciliere ?i al izolationismu lui practicate de alte state. • Razboiu l s-a declan?at prin atacarea Poloniei de catre Germania, fara o declaratie de razboi prealabila. • Razboiu l a avut drept consecinte mobilizari umane fara precedent; milioane de morti pe campurile de lupta ?i In randurile populatiei civile; organizarea luptei de rezistenta; afectarea mai multor continente (eel mai grav atins a fost Europa); forma de desfi:l?urare a fost atat directa, militara, cat ?i indirecta (spionaj, mobilizarea ?tiintei In slujba industriei de armament); nu a rezolvat conflictele dintre state; Ia sfa r?itu l sau nu a fost lncheiat un tratat de pace cu Germania, doar tratate cu aliatii acesteia.

'II ,

:rct je )

).

aa )(

Ja 1e le ta

c). 'r-

:e a-

la a 3t a,

ASTAZI: Exista fami lii._ale celor disparuti In razboi, precum ?i supravietuitori ai acestuia care dore~c.sa. ne faca sa lntelegem tragedia traita si sa ne lnvete sa ~-""' ' ' ' o evitam. ·. ..

~.

••• Exerc1t11 .................................................................. .

©

~

Cronologie

1939: atacarea Polon iei. 1939-1942: Razboiul fulger. 1940: ocuparea Frantei. 1941: atacul japonez de Ia Pearl Harbor (7 dec.); intrarea Romaniei In razboi (22 iunie). 1942-1944: Razboiul de uzura. 1942: SUA opre?te ofensiva Japoniei In Oceanul Pacific. 1942: BJtalia de Ia Kursk, cea mai mare batalie de tanc-u ri din istorie. 1943: Conferinta de Ia Teheran. 1944: debarcarea In Normandia. 1945: capitularea Germaniei (9 mai) ?i a Japoniei (2 septembrie).

I

'

'

• Explica modul ln ca re, dupa primele victorii ale Germaniei, razboiul a fost ca?tigat de Aliati. • Analizeaza textele 1 ?i 3; explica legatura dintre fragmentele ace/ mic grup de barbati ?i pea tat de greu mi-a venit sa-mi asum In practica aceasta responsabilitate ?i formu leaza o concluzie. • Cite?te textul 2 ?i explica de ce nu s-au rezolvat problemele omenirii In urma razboiului. • ldentifica In literatura o lucrare despre al doilea razboi mondial ?i realizeaza un eseu despre Viata cotidiana In aceasta perioada.

Autoeval uare ............... ~ .. . • ?tiu cum a fost afectata umanitatea ca urmare a celei mai mari conflagratii a secolului al XX-Iea. • ?tiu sa explic de ce trebuie evitat un astfel de conflict

Marile conflicte ale secolului a! XX-Iea

ROMANIA "' .SI AL DO ILEA RAZBOI MONDIAL ' Daca vrei pace, pregate?te pacea ...

Regele Mihai I participa La a parada militara

. . D1ct1onar.......................... . I

Garda de Fier - In 1927, Corneliu Zelea Codreanu lnfiinteaza Legiunea Arhanghelului Mihai; In iunie 1930, aceasta se transforma In Garda de Fier; partidul este scos In afara legii In anul 1933 ~ i reorganizat sub numele Totul pentru Tara In anul1 934; datorita propagandei, obtine un succes electoral relativ In anul 1937 ~ i devine partid de guvernamant In anul 1940; cand recurge Ia acte de violenta (noiembrie 1940-ianuarie 1941 ). Ultimatum - cerere categorica, care nu admite discutii sau obieqii, formulata de un stat Ia adresa altui stat, de a lndeplini o conditie, pusa sub ary1e8intarea folosirii fortei. Rapt teritorial - 'arfe-Xare teritoriala ca urmare a unui trataU Guvernamant - adrr;inistratie militara cu · elemente civile (numita, nu aleasa), care nu tine seama de interesele populatiei, ci de cele ale ocupantului. 23 august 1944 - data controversata In istoriografie cu privire Ia rolul participantilor ~i Ia pozitia lui ion Antonescu; In istoriografia comunista a fost ignorat rolul regelui Mihai I ~ i exagerat eel al PCR, In timp ce In istoriografia actuala este Inca In discutie pozitia lui lon Antonescu, fiind recunoscut rolul decisiv al regelui.

92

Rela~iile interna~onale

In anul 1918, prin actul de vointa a! poporului, ratificat Ia Conferinta de pace de Ia Paris, Romania s-a unit cu Basarabia, Bucovina ?i Transilvania. Considerata lnvingatoare In primul razboi mondial, tara noastra a fost tratata In cadrul Conferintei drept stat cu interese speciale ?i a beneficiat de o parte redu sa din reparatiile de razboi. PERIOADA INTERBELICA se caracterizeaza prin modificarea treptata a regimului politic, care parcurge drumul de Ia democratia parlamentara Ia regimul autoritar, urmat de dictatura. Relatiile dintre regele Carol a! 11-lea ~i Garda deFier, partid sustinut de Germania, sunt lncordate Inca de Ia lnceputul perioadei autoritare. In noiembrie 1938, regele lntreprinde o vizita neoficiala In Germania, In cadrul careia se lntalne?te cu Adolf Hitler. Cu acest prilej, Fi.ihrer-ulli cere lui Carol ruperea relatiilor cu Anglia ~ i Franta, lncheierea unei aliante cu Germania ~i promovarea Ia putere a Garzii de Fier. In speranta evitarii crizei, Carol ordona asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu, conducatorul legionarilor. Replicile violente ale legionarilor nu se Ia sa a?teptate: Ia cateva zi le dupa izbucnirea razboiului este asasinat prim-ministrul Armand Olinescu (21 septembrie 1939). Romania continua apropierea de Germania; In martie 1939, se lncheie un acord economic lntre cele doua state, In fapt o subordonare economica a Romaniei. LA IZBUCNIREA RAZBOIULUI (1 septembrie 1939), Romania se proclama neutra (septembrie 1939-iunie 1941) ~ i declan~eaza demersuri diplomatice pentru restabilirea ·pacii sau prelntampinarea extinderii conflictu lui. Guvernul roman acorda ajutor material ~i moral Poloniei atacate, prin gazduirea In tara a pre~edintelui, a membrilor guvernului ?i a altor oameni politici, a civililor ~ i militarilor. De asemenea, se permite tranzitarea pe teritoriului tarii a tezaurului Poloniei catre Anglia. lnitiativa Romaniei de a organiza In Balcani un bloc a! neutrilor e?ueaza, iar evolutia razboiu lui In anul 1940 face din tara noastra un stat izolat diplomatic ?i In pericol de disparitie de pe harta Europei. Statele cu care Romania lncheiase tratate nu mai existau (Cehoslovacia), cele care oferisera garantii teritoriale fusesera ocupate de armata germana ~Franta). Marile puteri, Germania ?i URSS, lncheiasera, pe seama statelor baltice, a Poloniei ?i Romaniei, Pactul RibbentropMo/otov. Pierderile teritoriale din vara anului 1940 au fost efectul acestei situatii complexe interne ?i internationale. La 26 iunie 1940, Romania prime?te din partea URSS un ultimatum cu privire Ia cedarea Basarabiei ?i Bucovinei de nord . La recomandarile formulate de Germania, ltalia, lugoslavia ?i Grecia, Consiliul de Coroana decide abandonarea teritoriilor respective; cu scopul de apastra ceea ce mai ram anea din integritatea teritoriala. Teritoriile ocupate de trupele sovietice - Basarabia, Bucovina de nord ?i tinutul Herta - depa?esc cu mult lntelegerea germano-sovietica din anul 1939, ceea ce accentueaza criza dintre cele doua state.

I

\-1 I

EPOCACONTEMPORANA

Teritorii cedate de Romania:

D in urma notelor ultimative sovietice (26, 28 iunie) [ ] in urma Dictatului de Ia Viena (30 august) D in urma tratativelor romano-bulgare (7 septembrie) le a. ta te

1. Jn decurs de patru zile de Ia 28 iunie sa se evacueze teritoriul Basarabiei ?i Bucovinei de trupele romane?ti. Guvernul regal al Romaniei sa . ia asupra sa raspunderea lo ceea ce prive?te pastrarea ?i nedeteriorarea cailor ferate, (.. .) uzinelor electrice, telegrafului." (Ultimatumul so vie tic din 27 iunie 1940)

a Ia

?I ul Ia ~JI

e1 (II

J-

ta .U

1e

r-

a e Jl

a Iill

1r c e 1-

>, J~I

e e I,

a e u

a

ORIENTAREA ROMANIEI CATRE GERMANIA devine inevitabila. Regele li cere lui Adolf Hitler sa trimita In tara o misiune militara germana. Ungaria ?i Bulgaria adreseaza Romaniei pretentii teritoriale: Transilvania, respectiv Cadrilaterul. Sub egida unui arbitraj, In realitate un dictat, are loc lntalnirea de Ia Viena dintre mini?trii de externe ai Germaniei, ltaliei, Ungariei ?i Romaniei (30 august 1940), In urma careia i se impune Romaniei cedarea nord-vestului Transilvaniei (o suprafata de 43 492 km 2, locuita de 2 667 000 de cetateni romani). Consili(le de Coroana convocate Ia 28/29 ?i 29/30 august 1940 accepta cedarile teritoriale In schimbul promisiunii Germaniei ?i ltaliei de a garanta integritatea restului ·tarii. Pierderile de aproximativ 100 000 km 2 ?i 6 800 000 de locuitoj ';ein vara anului 1940 au marcat fundamental situatia statului rom an si au d~clansat nenumarate drame individuale si de familie. lzolat din punct vedere politic, regele Carol al ~I-lea abdica In favoarea fiului sau Mihai I (6 septembrie 1940). Mare parte a prerogativelor regale sunt preluate de generalullon Antonescu, iar In perioada septembrie 1940-ianuarie 1941 generalul accepta asocierea Ia putere cu Garda de Fier. Pentru a pune capat politicii violente promovate de Horia Sima, noul conducator al Garzii, ?i dezordinilor din tara, Antonescu li lndeparteaza de Ia putere pe legionari. Se instaleaza dictatura militara, avand drept obiectiv intern stabilitatea ?i drept obiectiv extern recuperarea teritoriilor pierdute In vara anului 1940, Antonescu considerand ca apropierea de Germania reprezinta garantia acestori recuperari . La 23 noiembrie 1940, Conducatorul roman lncheie alianta cu Germania, iar Romania devine membra a Pactului Tripartit. I

•.

de

I

2. ,Teritoriul roman atribuit Ungariei va fi evacuat de trupele romane?ti In termen de 15 zile ?i remis In buna ordine acesteia. Toti supu?ii romani dobandesc fara alte formalitati nationalitatea ungara." (Dictatul de Ia Viena, 30 august 1940) ·

I

Ion Antonescu ~i Adolf Hitler discutii situa{ia de pe frontul de est Rela~iile internationale

93· ..

.

'

Marile conflicte alesecolului al XX-lea

fntr-un spital militar de pe frontul de est (1941)

Soldafi romani pe frontul de est

3. "Ostasi, va ordon: Treceti Prutul (... ) Relmpli~iti In . t~~pul tarii glia strabuna a Basarabilor·t'fodrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele~i plaiurile voastre." (ion Anto~escu - Ordinul de zi

catre armata dat In 22 iunie 1941) 4. Jrontierele Romaniei (.. .) vor fi cele care erau In fiinta Ia 1 ianuarie 1941. (... ) Hotara rile Sentintei de Ia Viena din 30 august 1940 su nt declarate nule ?i neavenite."

(Tratatul de pace dintre Romania ~i Na fiunile Unite, 10 februarie 1947)

94

Relatiile interna~onale ..

~

.

'

,_

ROMANIA A INTRAT IN RAZBOI Ia 22 iunie 1941, alatu ri de Germania ?i lmpotriva URSS (22 iunie 1942-23 august 1944). Scopul pa rti ciparii Ia razboi a fost refacerea integritatii teritoriale alaturi de Germania, cea mai mare putere militara a cpntinentului, care, de?i participase Ia rapturile teritoriale din anul Dic'tatului de Ia Viena, garantase integritatea restului teritoriu al tarii. Recuperarea regiunii dintre Prut ?i Nistru a fost realizata lntr-o luna. Din considerente politice (restabilirea integritatii teritoria le ?i Ia granita de vest) ?i militare (lndeplinirea obligatiilor de aliat, caci URSS nu fusese lnfranta), mare?alul lon Antonescu ordona continuarea participarii armatei Ia razboi ?i dincolo de granitele Romaniei. Guvernul Antonescu lnfiinteaza Cabinetul civilo-militar pentru Basarabia, Bucovina ~i Transnistria, pentru administrarea acestor teritorii. Transnistria era un teritoriu de aproximativ 40 000 km 2, pe ca re Romania 1-a primit de Ia Germania ?i 1-a administrat sub forma unui guvernamant. In aceasta regiune, au fost deportati ?i uci?i sute de mii de oameni (evrei, tigani ?i alte minoritati) din Romania, Basarabia, Bucovina ?i Transnistria . Pe frontul de est, armata romana participa Ia cucerirea Odessei, Ia batalia pentru Crimeea ?i Ia atacul asupra ora?ului Sta lingrad. RETRAGEREA DIN TERITORIILE OCUPATE are loc dupa 1942, alaturi de armatele germane. Relatiile dintre coma ndamentele militare roman ?i german, corecte In perioada de succese militare, se deterioreaza pe masura lnmultirii lnfrangerilor. lncep tratativele cu Aliatii; acestea sunt purtate atat de guvern (oficiale), cat ?ide reprezentantii opozitiei (neoficiale), dar discutiile nu se fin alizeaza din cauza lipsei de fermitate a reprezentantilor Romaniei ?i a conditiei puse de Aliati, capitularea neconditionata . Din martie 1944, trupele sovietice patrund pe teritoriul Romaniei ?i ocupa din nou o parte din Basarabia ?i nordul Bucovinei. LA 23 AUGUST 1944, In contextu l evolutiei generale a razboiului, ion Antonescu este lnlaturat de Ia conduc'erea statu lui, actiune realizata de regele Mihai I, In acord cu reprezentantii Blocului National Democrat (PNT, PNL, PSD ?i PCR) constituit In iunie 1944. Romania se alatura Aliatilor ?i declara razboi Germaniei. In perioada pa rticiparii Romaniei Ia razboi pe frontul de vest (23 august 1944-12 mai 1945), armata elibereaza teritoriul national (25 octombrie 1944) ?i participa Ia operatiile militare de pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei ?i Austriei. Pierderile umane suferite sunt imense: 625 000 de oameni, morti, raniti sau disparuti pe frontul de est, respectiv 170 000 de oameni pe frontul de vest. La ace?tia se adauga sutele de mii de oameni deportati ?i uci?i In Transnistria, ca ?i miile de morti din randurile populatiei civile In perioada desfa?urarii operatiilor militare pe teritoriul tarii. Armata romana a fost principalul aliat al Germaniei pe frontul de est ?i al patrulea partener al Aliatilor pe frontul de vest, dar In ambele situatii s-a adeverit din nou practica suprematiei partenerului mai puternic, care II controleaza pe eel slab. le?irea Romaniei din alianta cu Germania ?i continuarea razboiului alaturi de Aliati a scurtat considerabil durata razboiului ?i a redus pierderile umane ?i materiale. Cu toate acestea,-ca urmare a pozitiei URSS, Romania este considerata Ia Conferinta de pace stat lnvins ?i obligata Ia plata unor grele reparatii de razboi; este recunoscut dreptul Romaniei asupra Transilvaniei; nu este recunoscut dreptul asupra celorla lte teritorii pierdute In 1940.

EPOCA CONTEMPORANA ...................................................... ,

,.... Directii de inaintare a trupelor romane ,.... Directii de inaintare a trupelor germane

D ~

Teritorii organizate ca pa~i ale statului roman (Basarabia, Bucovina $i Transnistria) Aliniamentul ocupat de trupele sovietice inaintea bataliilor din 1943

,.... Directii ale ofensivei armatei sovietice

Participarea Romaniei Ia al doilea razboi mondial

Concluzii ........................................ ........................ . • In Romania interbelica are loc trecerea de Ia regimul democrat Ia eel autoritar. In perioada 1938-1940 relatiile lui Carol al !I-lea cu Garda de Fier sunt contradictorii; are loc apropierea politica de Germania. • In eel de-al doilea razboi mondial, Romania este Ialnceput neutra, apoi participa alaturi de Germania Ia luptele de pe frontul de est. • Dupa arestarea lui ion Antonescu ~i alianta cu Natiunile Unite, armata romana elibereaza teritoriul tarii . ~ i lupta pe frontul de vest pan a Ia capitularea neconditionata a Germaniei. ·· • Consecintele partic(pafil Romaniei Ia razboi sunt: pierderile umane ~i materiale militare ~i civile; ne~¢cunoa~terea de catre Aliati a cobeligerantei Romaniei; recunoa~terea dreptu.lui Romaniei asupra Transilvaniei, dar nu ~i asupra celorlalte teritorii pierdute In 1940.

ASTAll: Teritorii locuite de romani se afla Inca In afara granitelor; statui roman nu duce o politica de recuperare a acestora, dar adevarul istoric trebuie cunoscut.

• ~tiu sa explic evolutia teritoriala a Romaniei In secolul al XX-Iea. • ~tiu sa lncadrez situatia Romaniei In evolutia generala a razboiului.

1939-1941: Romania este neutra . 1941: intra rea Romaniei In razboi (22 iunie); eliberarea Basarabiei ~i Bucovinei (26 iulie); lntalnire AntonescuHitler pentru organizarea Transnistriei (6 august). 1941 -1944: participarea Romaniei Ia operatiile militare de pe frontul de est. 1944: tru pele sovietice ati ng Prutu I (a prilie); Acordul de procentaj, Romania In sfera de influenta a URSS (12 octombrie); eliberarea Transilvaniei (25 octombrie). 1944-1945: Romania participa Ia operatiile militare de pe frontul de vest.

••• E"~r<:1t11 ........................... . I

• Cite~te textele 1 ~i 2 ~i argumenteaza intrarea Romaniei In razboi. • Analizeaza textul 3; formuleazaconcluzii cu privire Ia continuarea razboiului dincolo de Nistru. • Studiaza cele doua haqi ~ i stabi l e~te rolul strategic al Romaniei Ia lnceputul ~ i In timpul razboiului. • ldentifica un monument dedicat soldatilor romani; investigheaza daca In propria fam ilie sunt evenimente legate de razboi; alcatu i e~te un eseu despre Rolul memoriei co/ective cu privire Ia Romania ~i a/ doi/ea razboi mondial.

Rela~ile interna~o~ale · · •~

.0::;~ .. i.:_~ ~..

.

~

~

:

t • .,. •

I

:

:

·:·: ·_

95.·,·.·: ..

. •

<

'

J~

'•

.:.

~

~

-·

Marile conflicteale secolului al XX-Iea .......................................................

',· '

HOLOCAUSTUL Curajul de a ne aminti... I

Rampa de sosire de Ia Auschwitz

. . D1ct1onar.......................... . I

Holocaust - cuvant de origine greaca, cu sensu! de sacrificiu; denumire folosita pentru a reprezenta persecutia sistematica sprijinita de stat ~ i anihilarea evreilor europeni de catre Germania nazista, aliatii ~i colaboratorii sai In perioada 1933-1945. Spafiu vital - sintagma folosita de Hitler In Mein Kampf, denumea proiectul de extindere, prin forta, a teritoriului Germaniei In Europa centrala ~ i de est. Solutie finala - conceptie nazista pusa In practica din 1942, urmarea lichidarea tuturor evreilor din Europa.

Anna Frank a !inut un jurnal i:n perioada cat a stat ascunsa (1942-1944) i:n podul unei case din Amsterdam. Arestata i:n 1944, a murit Ia Bergen-Be/sen

96 •

Rela~iile interna~ionale •

:•....

•

• •

~·

-

•'

1•••

.

Antisemitismul, xenofobia si. nationalismul sunt sustinute In Germania, In . perioada ca re a urmat lncheierii primului razboi mondial, de Partidul Nazist. Aceste conceptii se bazeaza pe a~a-numitu l principiu al purita,tii sangelui german ~ i pe inferioritatea de rasa a evreilor, ,tiganilor, slavilor etc., nazismul sustinand ca rasele inferioare sunt ~i parazite. Constituirea treptata a acestei doctrine se explica prin pozitia centra l-europeana a Germaniei, teritoriu locuit de populatii straine, fata de care germanii manifesta nelncredere, resimtindu-le ca pe o amenintare Ia adresa propriei culturi. Formarea Germaniei moderne (1871) ?i revolutia industriaIa de Ia sfar?itul secolului al XIX-Iea modifica structurile traditionale ale societatii germane, care lncepe sa puna traumele modernizarii pe sea ma evreilor. lnfrangerea suferita In primul razboi mondial deschide iluzia victoriei In urmatorul conflict, posibila prin curata rea teritoriului de straini ?i prin dobandirea a~a-numitulu i spafiul vital. CRIME FARA PRECEDENT au loc In timpul celui de-al doilea razboi mondial, iar victimele apartin unor etnii minoritare (evrei, tigani, slavi), asocialilor (persoane cu handicap, homosexuali), Ia care se adauga persoane cu diferite convingeri politice (comuni?ti), prizonieri de razboi, condamnati pentru delicte politice ?i de drept comun etc. Crimele ?i represaliile Ia adresa populatiei civile ?i a prizonierilor de razboi sunt organizate de aparatul de stat pe teritoriul Reich-ului ?i pe eel al statelor aliate ~i satelite. Milioane de oameni, dintre care doua treimi sunt evrei europeni, devin victime ale acestei politici. In eel de-al Treilea Reich mentinerea dominatiei asupra populatiei ?i a teritoriil or ?i exploatarea economica s-a u rea lizat printr-un aparat de represiune, In care trupele SS ?i Gestapo-ul au jucat un rol decisiv, ur.marind raspandirea terorii lmpotriva opozantilor ?i aplicarea a?a-numitei solufii finale. Lagarele de concentrare sunt lnfiintate In anul 1933, pe teritoriul Germaniei (Dachau): detinutii su nt folositi Ia munca gratuita; moartea este violenta (prin executii, pentru care nu se fac anchete) sau lenta (subalimentatie, epidemii, experiente medica le). lnfiintate lnainte de lnceperea razboiului, aceste lagare au scopul de a izola indezirabilii, pentru a evita ?Ocarea opiniei publice ?i aparitia fenomenului de solidaritate. Lagarele de exterminare (Chelmno, Belzec, Sobibor, Treblinka; Auschwitz-Birkenau, Maidanek au fost lagare de munca ?i de exterminare) su nt lnfintate dupa Conferinta de Ia Wannsee (1942). Scopul este uciderea deportatilor, care, pentru a fi rapid eliminati, nu erau totdeauna lnmatriculati. De exemplu, datorita celor patru crematorii cu 60 de cuptoare ce functionau permanent, capacitatea de exterminare a lagarului de Ia Auschwitz-Birkenau era de 4 000 de victime pe zi, de Ia care se recuperau obiectele personale, hainele, parul sau dintii de aur. CUM A FOST POSIBIL? De ce au acceptat evreii un astfel de tratament? In istoria acestui popor, au existat multe persecutii. Inca din Evul Mediu, pogromurile distrugeau o comunitate, dar supravietuitorii asigurau refacerea acesteia. Pentru supravietuire, evreii s-a u integrat ?i au devenit germani, polonezi etc. Nazismul nu a acceptat integ rarea ?i a inventat diferente de rasa, condamnand Ia eliminare lntregul popor evreu.

EPOCA CONTEMPORANA

······················································ Ghetourile ~i lagarele din Europa ocupata de Germania

n t. '(-

JI

¢

Ghetou

•

Lagar de concentrare

f----.....

URSS

•

Lagar de exterminare

•

Lagar de concentrare §i exterminare Zone in care au lost executate masacre de catre unitalile mobile germane Granila celui de-al Trei lea Reich

it

e e cr-

1. ,Avand deplina convingere ca puritatea sangelui german este o cerinta primordiala pentru perpetua existenta a poporului german ?i lndemnat de dorinta terma de a asigura In veci supravietuirea natiunii germane, Reichstag-ul a adoptat In unanimitate urmatoarea lege: casatoria dintre evrei ?i rezidentii de neam germanic este interzisa." (Legile rasiale de Ia Ni.irnberg)

li-

e d, r:e

:e le

2. ,,n ghetou lnghesuiala era atat de

Jl

mare !neat, pe rand, unii erau nevoiti sa-?i petreaca 0 parte din zi atara, inditerent de vreme, pentru a-i lasa ?i pe ceilalti sa se lntinda un pic. Drept urmare, strazile erau pline de o multime de oameni tara rost. La lnceput, au murit de titos ?i de trig, apoi de toame. Populatia ghetoului alcatuia o societate umana completa, cu tot amalgamul ei de noblete ?i josnicie." (Jean-Michel Lecomte - Predarea Holocaustului In secolul XX~

·e )-

·n )le ): 11, :e le J-

1-

~) ·a :1.

u u 11-

n ::>-

sz1 1-

Oamenii au fost manipulati de propaganda de stat, devenind martori indiferenti, complici ~i coautori Ia persecutii, Ia Shoah. Evreii au fost definiti .ca inferiori ~i responsabili de criza societatii. In ~coli, predarea limbii latine a fost lnlocuita cu o materie noua, a~a-numita raseologie, In cadrul careia se lnvata ce este un arian ~i prin ce se deosebe~te acesta de alte rase. Populatia de origine evreiasca a fost recenzata ~i obligata sa poarte, individual, lnsemne distinctive (steaua lui David, galbena). De asemenea, prin leg~, evreilor le-au fost confiscate bunurile, au fost exclu~i din serviciile publice ~i li s~,a interzis dreptul de a practica anumite meserii, pentru caIn etapa urmatoarf~~ fie izolati de restul comunitatii, In ghetouri ~i lagare, iar Ia finalul acestui pro~s sa fie omorati In masa, de regula, In spatele frontului ~i In lagarele de exterminare. Cu toate acestea, s-au gasit ~i oameni care au venit In ajutorul evreilor, concetateni despre ale caror fapte relateaza supravietuitorii: un simplu gest de lncurajare, gazduirea unui evreu, procurarea de acte false, ascunderea lntr-un loc sigur, adoptarea copiilor unei familii evreie~ti. Dupa razboi, statui Israel a hotarat sa recunoasca meritele acestor persoane, numite Drepti lntre popoare. Un asemenea Drept trebuie sa faca dovada atitudinii sale ~i este omagiat printr-o ceremonie care are loc In propria tara, de fata fiind un reprezentant al statului Israel. Din 195.3 ~i pana astazi, au fost omagiati peste 16 000 de Drepti lntre popoare, dintre care 60 de romani (printre ei: Traian Popovici, Viorica Agarici, Dumitru Berceanu), dar se considera ca numarullor este cu mult mai mare.

3. ,Tata a tost o prada U?oara. Murise In lini?te, neobservat. La aproape doua saptamani dupa moartea tatei, tratele mai mare, care de zile lntregi nu scosese un cuvant ?i nu se mi?case, a trecut In ve?nicie. Cu o vointa de tier m-am luptat cu somnul doua saptamani ca sa o tin pe mama In viata.ln a paisprezecea noapte am cazut prada somnului. Mama a ales sa moara In tacere. 27 ianuarie 1942, Ia varsta de unsprezece ani, am ramas singura pe lume." · (Ruth Glasberg, supravietuitoare a Holocaustului din Transnistria)

Rela~ile interna~onale

97

Marileconflicteale secolului al XX-lea

Muncil fortatil in lagilrul de la Mauthausen

Lagarul de Ia Auschwitz este creat In mai 1940 langa ora?ul Oswiecim (pe teritoriile poloneze anexate de AI Treilea Reich). Din 1942 gazarile se realizeaza imediat dupa sosirea deportatilor; se fac experimente medicale pe prizonieri. Este eliberat de Armata Ro?ie Ia 27 ianuarie 1945. Numarul victimelor este estimat Ia 1,5 milioane de oameni. La 2 iunie 1947, prin hotararea Parlamentului Poloniei, este transformat In muzeu.

. . D1Ct1onar .......................... . I

Conferinta de Ia Wat:msee - are loc Ia 20 ianuarie 1942, Ia &erl~ cand se redacteaza un raport In care se~recizeaza ca fn cursu/ · rezolvarii definitive%a problemei evreie?ti fn Europa trebuie luati fn considerare circa 11 000 000 de evrei. Evreii urmau sa fie adunati In ghetouri de tranzitie ?i transportati spre rasarit, spre lagarele de exterminare; In afara acestui raport, redactat In 30 de exemplare, nu exista alt ordin scris. Pogrom - ucidere In masa a unui grup national minoritar. Shoah- catastrofaln ebraica; desemneaza exterminarea celor aproximativ 6 milioane de evrei de catre nazi?ti In timpul celui de-al doilea razboi mondial.

98

Rela,iile interna~onale

CINE ESTE RASPUNZA TOR 7 lnten,tionali?tii sustin ca Adolf Hitler a planificat de Ia Tnceputul preluarii puterii exterminarea evreilor ?i a altar ,rase inferioare ". . Functiona/ijtii sustin lnsa ca Fuhrer-ul nu a dat personal ordinul de exterminare ?i ~a apropiatii acestuia i-au depa?it cu mult intentiile, numai pentru a se evidentia. Sigur este lnsa faptul ca Hitler aproba asemenea initiative. Raspunderea nu poate fi pusa pe seama unui popor, ci trebuie imputata aparatului de stat ?i persoanelor care au conceput planul de exterminare ?i 1-au aplicat. CARE ESTE NUMARUL VICTIMELOR? Nega,tiorii?tii sustin ca nu au existat lagare de exterminare ?i camere de gazare. Pentru ca nu pot nega masacrele, ace?tia le explica prin situatia de razboi ?i sustin un numar redus de victime. Dovezile cu privire Ia Holocaust sunt din ce In ce mai multe ?i mai sistematice, incluzand marturiile supravietuitorilor. Milioane de oameni au fast uci?i, dar maartea unui singur om In conditii nedemne este o ru?ine pentru civilizatia umana. A EXISTAT UN HOLOCAUST fN ROMANIA? Comisia internationala pentru studierea Holocaustului a stabilit ca a existat Holocaust In Romania. Cauzele Holocaustului romanesc sunt: antisemitismul cu radacini adanci In istoria elitelor politice ?i intelectuale romane?ti, politica ?i practicile antisemite ale regimului Antonescu (1940-1944), includerea Romaniei In sfera de influenta a Germaniei (1940), anexarea unor teritorii romane?ti de catre statele vecine (nord-vestul Transilvaniei, anexat Ungariei hortyste). fn Romania interbelica, Garda de Fier a dus o politica antisemita, a instigat Ia violente de strada, a trezit animozitatea romanilor lmpotriva populatiei evreie?ti. Primele legi antisemite au fast emise de guvernul Goga-Cuza, In decembrie 1937. fn perioada de guvernare a Garzii de Fier (septembrie 1940- ianuarie 1941 ), legile ?i decretele antisemite au ad us daune imense evreilor: privarea de drepturi, proprietati, demnitate, mijloace organizationale. Legislatia antisemita a avut ca efect separarea populatiei evreie?ti de ceilalti cetateni rom ani pe plan juridic, politic, social. Ponderea ei In toata perioada regimului antonescian demonstreaza caracterul rasial ?i discrimi- ' natoriu al acestuia. Evreii au fost supu?i discriminarii ?i degradarii sistematice In timpul administratiei antonesciene pentru simplul motiv ca erau evrei, au pierdut protectia statului ?i au devenit victimele lui. Principalele momente ale Holocaustului romanesc sunt masacrul de Ia Dorohoi (iulie 1940), rebeliunea legionara (ianuarie 1941 ), pogromul de Ia la?i (vara anului 1941 ), deportarile ?i uciderea sistematica In Transnistria. Cel putin 15 000 de evrei au fast uci?i In pogromul de Ia la?i ?i ca urmare a altar mas uri antievreie?ti (1940-1941 ). Deportarea ?i uciderea sistematica lncep Ia 9 octombrie 1941 (zi stabilita pentru comemorarea victimelor Holocaustului romanesc) ?i sunt aplicate evreilor din Basarabia, Bucovina, nordul Moldovei Uudetul Dorohoi). Transnistria, aflata sub administratie romaneasca, este folosita ca un imens spatiu pentru uciderea evreilor, aici fiind exterminati lntre 280 000 ?i 380 000 de evrei romani ?i

Legislatia antisemita in Romania 21 iah. 1938 Decret-lege pentru verificarea cetateniei evreilor. Decret-lege privind deosebirea lntre romanii de sange ?i cetatenii 8 aug. 1940 romani; interzic~rea casatoriilor Tntre romani ?i evrei. Decret-lege privind interzicerea profesiilor de avocat ?i farmacist. octombrie 1940

Decret~ege

pentru excluderea evreilor din toate formele de lnvatamant.

Decret-lege pentru controlul statului asupra lntreprinderilor evreie?ti.

EPOCACONTEMPORANA

··················································*•• at re VI-

at le, 1e.

:e,

ucraineni De asemenea, au fost deportati 25 000 de tigani, dintre ca re au pierit mai mult de 11 000. Regimul Antonescu a folosit, pentru a initia ~i a pune In aplicare Holoca ustulln Romania, armata, jandarm i, politi ~ti, functionari publici. fn evolu,tia pozi,tiei regimului antonescian se petrec~ o modificare ~~ octombrie 1942, In relatie directa cu schimbarile de- pe Frontul de est (lnfrangerea Germaniei Ia Stalingrad). Deportarile lnceteaza definitiv In primavara anului 1943; rezultatul: supravietuirea a circa 340 000 de evrei romani . ln Transilvania de nord-vest, teritoriu anexat Ungariei, guver.nul horthyst accepta aplicarea "solutiei finale" : sunt deportati In ghetouri (Oradea, Sighet, Cluj, Baia Mare) ~i lagare circa 150 000 de e~rei; dintre ace~tia 135 000 au fost uci~i . Efectul acestei politici a fost distrugerea unui procent semnificativ al comunitatii evreie?ti din Romania. Asumarea istoriei ?i mentinerea colectiva a acestor evenimente constituie calea spre toleranta.

JU ~/e

!or lui 1e1

tul ra ea ISe ·z11

Ius ICe

:1e1

In T11-

ln

er-

,Jo-

Concluzii ................................................................. • In Germania se raspandesc, prin politica de stat din perioada interbelica, conceptiile antisemite, xenofobe ~ i nationaliste. • Crimele din timpul celui de-al doilea razboi mondial au fast comise In lagarele de concentrare ~ i de exterminare. • Evreii nu au crezut ca este posibila exterminarea lor ca popor; populatia civila a fast manipulata prin propaganda statului nazist; au existat oameni curajo~i care i-au ajutat pe evrei, numiti Drepti lntre popoare. • Nu poate fi inculpat un popor, raspunzatori sunt cei care au organizat ~ i au constituit aparatul de stat. • Negationi~tii afirma ca nu a existat Holocaustul, nu au existat lagare de concentrare, iar numarul victimelor, inerente razboiului, ar fi mai mic. • Pe baza documentelor, istoricii sustin ca au fost milioane de victime. Nu numaru l acestora este important, ci crimele In sine, comise lmpotriva umanitatii. • Comisia internationala pentru studierea Holocaustului In Romania afirma ca a existat Holocaust In Romania; de aceste crime sunt raspunzatoare regimul Antonescu ~ i gruparile extremiste.

~

Cronologie

1935: Legile rasiale de Ia Nurnberg. 1938: Noaptea de crista/. 1940: Ia Dorohoi soldatii romani masacreaza zeci de evrei (1 iulie); constituirea ghetoului din Var~ovia . 1941: rebeliunea legionara din Romania (ianuarie); pogromul de Ia la~i - mii de evrei uci~i (iunie); constituirea ghetourilor din Cracovia ~i Lublin; incep deportarile din Romania spre Transnistria; soldatii romani masacreaza 25 000 de evrei Ia Odessa (octombrie 1941- martie 1942). 1942: Conferinta de Ia Wannsee. 1944: punctul culminant al exerminarilor de Ia Auschwitz, prin internarea evreilor . din Ungaria ~i din Transilvania horthysta. 1945: eliberarea lagarelor.

Au,toevaluare .................. . ~tiu sa explic mecanismele individuale ~i statale care au declan~at Holocaustul. • ~tiu ca toleranta sta Ia baza relatiilor pa~n i ce lntre indivizi ?i state.

•

110-

?1 In 1). '

:nlor ~ta

·ea

?I

II

nt. ?ti.

ASTAzl: Studiem Holocaustul pentru a intelege istoria recenta, traita de bunicii ~i strabunicii no~tri; pentru a atenua ~i elimina conflictele interetnice, pentru a dezvolta tolerlilflta. ·. ' ...~~·

;. -

-

'

· · ~~ .,...

•

•

If

•

Exerciti i.......~~·;.~ ........................................................ I

• Explica modulln care s-a constituit opinia societatii despre .,rasele inferioare". • Explica diferentele dintre ghetou, /agar de concentrare ~i /agar de exterminare ~i rolul acestora In contextul Holocaustului. • Pe baza cuvintelor din diqionar, a textului 1 ~i a unor informatii suplimentare, realizeaza o compunere despre Rolul statului de tip nazist In ap/icarea solu,tiei finale. • Analizeaza textele 2 ~i 3 ~i stabile~te asemanarile ~ i deosebirile dintre cele doua drame personale. Folose~te alte surse ~i realizeaza un portofoliu. • Formati In clasa mai multe grupe ~i colectati informatii din presa despre conflictele interetnice din secolul al XXI-Iea. Explicati originea ~i evolutia acestora. Formulati solutii pentru rezolvarea lor pe cale pa~nica.

Supravie{uitoare a unui /agar de concentrare sustinuta de doi solda{i americani (1945) Rela~ile interna~onale

99

.

B. Dateaza

A. Alege varianta corecta I I I It I I I I I I

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I 1 1 1 11 11 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 t

1 1 t

1 1 t

f

:

ordoneaza cronologic

1. a. Manifestarea marii crize economice In Germania; b. Joia neagra de pe Wall Street; c. Aplicarea programului New Deal; d. lnceputul primului mandat al pre?edintelui F.D. Roosevelt.

1. Tratatul de Ia Paris, prin care se recunoa?te unirea Basarabiei cu Romania, este semnat de: a. Romania ?i Rusia, Franta. Marea Britanie, ltalia; b. Romania si Rusia, SUA, Franta, Marea Britanie; c. Romania ?i Franta. Marea Britanie, ltalia, Japonia; d. Romania ?i Franta. Marea Britanie, Ungaria, Austria . ,

~i

·····························································

1 1 1 1 1 t

'

2. a. Axa Berlin-Roma; b. Pactul Briand-Kellogg; c. Antanta Balcanica; d. Mica lntelegere.

2. Etiopia a fost anexata In 1935 de: a. Germania; b. ltalia; c. Japonia; d. SUA.

3. a. debarcarea In Normandia; b. agresiunea Germaniei asupra Poloniei; c. lansarea bombei atomice asupra Hiroshimei; d. batalia de Ia Kursk.

3. Razboiul ciudat a fost un razboi: a. fulger; b. ideologic; c. naval; d. de pozitii .

4. a. intrarea Romaniei In al doilea razboi mondial; b. Dictatul de Ia Viena; c. trecerea Romaniei de partea Aliantei Natiunilor Unite; d. ultimatumul sovietic adresat Romaniei.

4. Garda de Fier a fost partid de guvernamant In timpullui: a. ion Antonescu; b. Mihai I; c. Carol!; d. Carol alii-lea.

Studiaza cu atentie imaginea de mai jos. Precizeaza doua aspecte care arata emanciparea femeilor.

C. Completeaza spatiile libere ................................................................. 1. Totalitarismullnseamna .. . statului asupra individului. 2. Principiile dreptului international In perioada interbelica sunt... 3. La sfar?itul celui de-al doilea razboi mondial, Alianta Natiunilor Unite a lncheiat tratate de pace cu ... 4. Actiunea de lndepartare de Ia putere a lui ion Antonescu a fost realizata de .. .

D. Alcatuie~e un text istoric coerent ~i corect, pe baza informatiilor I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

1. 1918; mi?carea feminista; Marea Britanie. 2. Carol alii-lea; regim autoritar; Consiliu de Coroana . 3. ultimatum; dictat; guvernamant. 4. Legile rasiale de Ia Ni.irnberg; spatiu vital, solutie

finala. -

,:;.

Modp anilor 1920 (aft~ de epoca)

I

I

Realiiarea unei sinteze -_ • Stabilirea titlului, de exemplu: AI doilea razboi mondia/ln timp ?i spatiu • Stabilirea planului, de exemplu: - perioada 1939-1941: succesele Germaniei ?i ale aliatilor acesteia In estul, nordul ?i vestul Europei; ·atacul asupra Poloniei, Danemarcei, Norvegiei, Belgiei, Olandei, Frantei; Razboiul ciudat ?i Razboiul fulger, Germania l?i atinge obiectivele fixate In 10 luni; atacul asupra Angliei e?ueaza; se deschid fronturi In nordul Africii ?i In Balcani. - perioada 1941-1943: razboiul devine mondial; invadarea URSS; deschiderea frontului In Oceanul Pacific. - perioada 1943-1945: victoria Aliantei Natiunilor Unite pe toate fronturile; victoria URSS Ia Stalingrad; debarcarea In Normandia; capitularea neconditionata a Germaniei ?i a aliatilor acesteia. - participarea Romaniei Ia razboi: scopul (refacerea teritoriala); dupa perioada neutralitatii, participarea pe frontul de est ?i pe eel de vest. - bilantul pierderi/or umane ?i materia/e. - lnvataminte pentru generatiile de astazi.

,-

• Stabilirea reperelor pentru concluzii: - punctarea concluziilor pentru fiecare perioada (de exemplu: In prima perioada, Axa a repurtat victorii. In a doua perioada, razboiul' a de venit mondial ?i Aliatii au repurtat primele victorii. In a treia perioada, Aliatii l?i definitiveaza pozitiile ?i lnving.); - punctarea caracteristici/or (de exemplu: Razboi p/anetar, de lunga durata, In care s-au lnregistrat pierderi umane ?i materiale fara precedent In istorie. Nu a rezolvat conflictele lntre marile puteri.). • Stabilirea numarului de pagini, a timpului de lucru ~i a termenului de predare.

NU UITAI

........................................................................ • Parj:ile componente (introducere, cuprins, lncheiere), a?ezarea In pagina, ortografia.

• Stabilirea bibliografiet de exemplu: - Henri Michel - AI doilea razboi mondial (lucrare de sinteza); -Winston Churchill -AI doilea razboi mondial (memorii). • Stabilirea surselor istpti~e: narative, fotografii, harj:i etc.

;, "*

• Stabilirea reperelo( pentru introducere: - cand a lnceput ?i rand s-a lncheiat razboiul (de exemplu: Razbolul a lnceput Ia 1septembrie 1939, cand armatele germane au atacat Polonia, ?is-a lncheiat Ia 2 septembrie, cand a capitulat neconditionat Japonia.); - unde s-a desfa?urat ?i evolutia sa (de exemplu: La .lnceput razboiul s-a desfa?Urat In Europa, apoi a devenit planetar.); - prezentarea succesiunii perioade/or (de exemplu: 1939-1941, 1941-1943, 1943-1945).

Trupele germane invadeaza URSS (iunie 1941)

Evaluare

10 1

Lumea postbelica 'W

RECONSTRUCTIA ECONOMICA SI REVOLUTIA TEHNICO-STIINTIFICA

s a

Vremurile se schimba...

f,

f

'W

f

f

f

f

n

?

Planul Marshall (ajutor pentru Europa)

. . D1cttonar.......................... . I

Revolufie tehnico-~tiintifica - modificare calitativa a produqiei, ca urmare a aplicarii rapide In tehnica a descoperirilor ?tiintifice; statui aloca fonduri pentru dezvoltarea stiintei; se dezvolta electronica si informatica, debuteaza explorarea spatiului cosm1c. Dodrina Truman -poarta numele pre?edintelui american Harry Truman, care a promovat-o. A constat lntr-o politica interventionista, prin furnizarea bazei materiale pentru refacerea tarilor.europene. Planul Marshall ,. . d~nu(r) ire data dupa numele initiatorului, Geofge Catlett Marshall, general ?i om politic american, secretar al Departamentului de Statal SUA (1947-1949); initiator al planului de reconstruqie europeana, care-i poarta numele Ia Conferinta de pace (1947), laureat al Premiului Nobel pentru pace (1953). Planul face parte din Doctrina Truman. Miracolul economic - fenomen generat de inventii ca filtru l de cafea, tranzistorul, cartea de credit, pilula contraceptiva, bomba cu hidrogen, bateria solara, calculatorul electronic, compact-discul, telefonul mobil etc. ,

I

•

I

102 Oamenii, societatea ~i lumea ideilor

Dupa lncheierea razboiului, din cauza pierderilor umane ?i materiale fara precedent (55 de milioane de morti ?i daune In' valoare de aproximativ 1 500 de miliarde de dolari SUA), principa la problema devine refacerea economica. Fiecare dintre cei 100 milioane locuitori ai Europei nu dispune nici macar de 1 500 de calorii pe zi, iar continentul se afla In pragul foametei generalizate. RECONSTRUCJIA ECONOMICA a constat In atingerea pana In anul 1948 a nivelului productiei ?i comertului din perioada interbelica ?i depa?irea acestora. Reconstructia a fost posibila datorita revolutiei tehnico-~tiintifice ?i a efectelor acesteia, sociale, politice ?i culturale, ?i a avut ritmuri diferite. Tn state/e cu economie capitafista, de piata, dezvoltarea a fost intensiva (investitii, cre?terea productivitatii). Tn statele cu economie socialista, caracterizata de planificarea centralizata, s-a realizat cu preponderenta dezvoltarea industriei grele, fara ca nivelul de trai sa atinga cote lnalte. In coloniile care l?i obtinusera independenta (Lumea a treia), ca urmare a economiei bazate pe agricultura neproductiva, a dezvoltarii reduse a comertu lui, a dependentei de statele dezvoltate ?i a cre?terii demografice, s-a generalizat subdezvoltarea . Perioada 1945-1980 se caracterizeza prin lnregistrarea unui progres economic, intensificarea schimburilor internationa le, cre?terea continua a nivelului de trai In toate zonele lumii, pentru ca dupa an ul 1981 sa se insta leze criza economica, sa apara perioade de refaceri ?i sa se consemneze o lncetinire a ritmului dezvoltarii. Reconstruqia economica, politica ?i militara este initiativa SUA. Dodrina Truman reprezinta o cotitura In politica nord-americana: ie?irea din izolationismul interbelic, renuntarea Ia alianta cu URSS din perioada razboiului, ofensiva lmpotriva com un ismului, atin gerea suprematiei militare, prin monopolul asupra armamentului nuclear, ?i a celei economice. PLANUL MARSHALL, program de refacere economica a Europei, a fost initiat In anul1947 ?i a constat In livrarea de materii prime, marfuri finite ?i capita l In valoare de 15 miliarde de dolari, partial rambursabil i, In tarile Europei. Ofera este acceptata de statele din Occident ?i respinsa de URSS ?i de celelalte state socialiste. Consecintele planu lui pentru statele din vestul continentu lui au constat In formarea unui sistem de cooperare ?i de lncadrare In sistemul monetar international, In care dolarul nord-american era etalon de schimb, echivalent In aur. In anul 1957 se lnfiinteaza Comunitatea Economica Europeana. Pe plan intern, statele membre ale comu nitatii au promovat doctrina neoliberala: interventia statului In economie pentru a stabili cadrul juridic care sa permita organizarea concurentei ?i limitarea abuzurilor monopolurilor. In estul Europei, din initiativa URSS, se formeaza Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER, 1949), cu scopul orientarii comertului extern al tarilor membre catre URSS, al organizarii pe principi ul diviziunii socia liste a muncii ?i al fol osirii rublei ca moneda neconvertibila . Pe plan intern, statele socialiste au promovat interventia statului In economie, pentru a centra liza ?i dirija activitatea.

~

c c

s (

EPOlA COl\ f lMPORANA

"

A ara ~tiv

nocar Jte. 8a Jra. ~lor

cu rea rea ca n}a

1, a

·' a

· se

Jlm-

Jele ara 3rii.

·ina din !lui, mn :ost ap!Jel.

~lte

au T10-

!VaPe

3la: 1ita 1tor 1 al 2

a

tele :J

?'

MIRACO LU L ECONOMIC din SUA, Eu ropa occidentala ?i Japon ia a determinat sporirea de doua ori mai rapida a nivelului de trai fa}a de eel atinsIn cursuI secolului al XIX-Iea. Popula}ia lumii a crescut, de Ia 2, 2 miliarde de locuitori In anu l 1945 Ia 4 miliarde In anu l 1975. Dupa anu l 1980, cre?terea economica a fost reluata, dar lntr-un ritm mai modest ?i lntre'rupta de alte crize economice ?i politice, care au culminat cu prabu?irea regimului comunist (1990) ?i aparitia problemei integrarii economice ?i militare. SOCIETATEA POSTINDUSTRIALA, TEHNOCRATA, l?i face apari}ia In cea de-a doua jumatate a secolului al XX-Iea . In economie sunt reorganizate sectoarele de activitate, activita}ile agricole rud imentare ?i manufacturile dispar treptat ?i se dezvolta sectorul serviciilor. Pe plan social, se manifesta un spor demografic, concomitent cu cre?terea nivelului speran}ei de via}a ?i scaderea mortalita}ii infantile, largirea proteqiei oferite persoanelor active, a mobilita}ii ceta}enilor planetei ?i a gradului de urbaniza re . Prolifereaza lnsa ?Omajul ?i conflictele de munca. Rolul femeii In societate se modifica substantial, se constata un recul al influen}ei religiei, iar poluarea devine un fenomen amenintator pentru umanitate . Moralitatea traditionala face loc civiliza}iei materialiste.

~ Cronologie 1944: Conferinta de Ia Bretton Woods. 1945: crearea Fondului Monetar International. 1948: lncepe na}ionalizarea In Romania . 1961: primul 9m lansat In spa}iu (I uri Gagarin). 1969: primul om (Neil Armstrong) pa?e?te pe Luna. 1973: primul ?OC petrolier 1979: al doilea ?OC petrolier.

2. Boga}ii ~i saracii In lume, In 1981 (produs intern brut, In dolari, pe locuitor) Emiratele Arabe Unite RFG SUA Japonia Birmania Nepal Etiopia

,Noua revolu}ie industriala a intervenit exact In momentulln ca re economiile noastre au trebuit sa lnfrunte mareea crescanda a ?Omajului. (... )In timp ce pretul petrolului s-a multiplicat cu 151ntre 1970 ?i 1980, eel al unitatii de memorie informatica s-a divizat cu 100, gratie microprocesorului." (M. Albert - Parisul francez)

25 660; 13 520; 12 530; 10 330; 183; 156; 142

(Jean Carpentier, Franc;:ois Lebrun lstoria Europei)

Concluzii ...................................... .. ........................ . • Reconstruqia este necesara datorita piederilor umane ?i materiale uria?e generate de razboi. • Reconstruq ia este posibila prin revolutia tehnico-?tiintifica . • Ritmul reconstruqiei este diferit de Ia stat Ia stat. • Etapele reconstruqiei sunt: 1945-1980 (dezvoltare intensiva; Planul Marshall; forma rea Comunitatii Economice Europene ?i a CAER); din 1980, criza globala, lntrerupta de perioade de refacere.

ASTAZI: Societatea postindustriala, tehnocrata este caracterizata de prosperitate, dar ?i de ?Omaj, Jnfla}ie, poluare.

••• Exerc1t11 ......• ~.......................................................... . I

-

..

·~

• Compara revolu}ia industriala cu cea tehnico-?tiin}ifica din punct de vedere al efectelor acestora. • Analizeaza textele, completeaza cu alte surse ?i realizeaza un eseu cu tema Evolutia de Ia manufadura Ia informatica. • lnvestigheaza evolu}ia pre}ului benzinei In ultimii 50 de ani cu ajutorul presei ?i al relatarilor membrilor comunita}ii In care traie?ti.

Autoevaluare .......................................................... • ~tiu sa explic mecanismele reconstruqiei economice de dupa razboi. • ~tiu sa compar revolu}iile tehnice din ultimii 250 de ani.

Supermarket Lady - sculpturii hiperrealistii de Duane Hanson (1970) '

" " ..

···t

·, Oamenii, socie.~~ea ~i lum,ea_ldeilo,r . 103

~"""~...

• •• - i··~··!'l

~

·--·· .. ,....~~~-- ....~~~..1~.'-' .

.

Regimuri politice postbelice

REGIMURI POLITICE DEMOCRATIC£ SI TOTALIT ARE f

I

Ubertate ~i constrangere ...

Blocada Berlinului

. . D1Ct1onar.......................... .

' CECO - Comunitatea Europeana a Carbunelui ?i Otelului, prima experienta de integrare (1951 ); formata din ?aSe state, avand drept scop controlul produqiei de carbune ?i otelln Europa. Piata Comuna sau Comunitatea Economica Europeana (CEE) - a fost creata In 1957, o data cu Euratom. Cele trei comunitati - CECO, CEE ?i Euratom - se unifica In 1967. Prin Tratatul de Ia Maastricht, Comunitatea Europeana (CE) devine Uniunea Europeana. CEEA sau Euratom - Comunitatea Europeana pentru Energie Atomica, creata In 1957; scop: piata unica pentru combustibilul nuclear, proteqia sanatatii, prevenirea abuzurilor; din anul1967, fuzioneaza cu CECO ?i CEE.

Robert Schuman, pre~edintele Parlamentului european (1958-1960)

104 ..)1.,,

•,

,I

_

Statui ~i poliQca •

•

•

I

'

'

...

~~

Dupa lncheierea celui de-al do ilea razboi mondial, lumea a fost divizata lntre SUA ?i URSS, exponente ale regimurilor democratice ~i totalitare. DEMOCRATIA are Ia baza principiul separarii puterilor In stat, echilibrul lntre acestea, respectarea drepturilor ~i libertatilor cetatene~ti, liberalizarea economiei. Statui bunastarii sociale este o conceptie Iibera Ia, bazata ·pe cre~­ terea productivitatii, reducerea saptamanii de lucru, cre~terea veniturilor populatiei, perfectionarea sistemului de asigurari sociale, interesul statului pentru educatie.ln Franta republicana, puternic afectata de ocupatia germana din timpul razboiului, politica de reforme (nationalizare, drept de vot pentru femei) ~i adoptarea Planului Marshall redreseaza situatia economica ~i politica, dar relansarea se face mai lent decat In SUA, RFG sau Japonia, din cauza instabilitatii interne ~i pierderii coloniilor. Franta redevine un centru de putere prin politica de independenta fata de NATO ~i realizarea arsenalului nuclear propriu. In Marea Britanie, monarhie constitutionala, se succed Ia putere Partidul Laburist ~ i Partidul Conservator. Politica interna reformatoare, apartenenta Ia NATO, pastrarea legaturilor cu fostele colonii In interiorul Comunitatii Britanice de Natiuni (Commonwealth) creeaza cadrul pentru mentinerea regimului democrat. La sfar~itul razboiului, teritoriul fostei Germanii este lmpartit de puterile lnvingatoare; In vest ia fiinta Republica Federala Germania (cu capitala Ia Bonn); In est Republica Democrata Germana, cu capitala Ia Berlin, lmpartit In Berlinul de Est ~i Berlinul de Vest. Berlinul de Vest este considerat diviziune administra: tiva (land) a RFG, cu acces aerian ~i terestru. Relansarea economica puternica ~i aderarea Ia NATO fac din RFG un pol de putere al Europei ~i al lumii, iar In anii 1970 tara promoveaza 0 politica de deschidere catre statele est-europene (a~a-numita Ostpolitik). ltalia trece de Ia regimul monarhic Ia eel republican, relansarea economica fiind una mai lentil, iar instabilitatea politica fiind marcata de coruptie. Oameni politici reali~ti ~i pragmatici, precum Konrad Adenauer, cancelarul RFG, Jean Monnet, initiatorul CECO, sau Robert Schuman, prim-ministrul Frantei, dezvolta ideea unor institutii internationale care sa accepte suveranitatea nationala ~i respectarea drepturilor omului. Ca o reactie fata de Razboiul Rece, integrarea europeana a statelor occidentale lncepe cu forma rea, In anul 1949, a Consiliului Europei, cu sediulla Strasbourg. Rolul organismului este promovarea idealurilor ~i principiilor care alcatuiesc patrimoniul comun al popoarelor europene ~i a drepturilor omului (cele 12 stele dispuse In cere pe steagul Consiliului Europei sunt un simbol al perfeqiunii). ~ase state europene (Franta, RFG, ltalia, Belgia, Olanda, Luxemburg) formeaza In 1951 Comunitatea Europeana a Cilrbunelui ·~i Otelului, iar In 1957 CEEA punand bazele Pietei Comune (1957), viitoarea Uniune Europeana. Se formeaza o imensa piata economica, a carei putere consta In politica unitara In agricultura ~i industrie, proiecte culturale ~i largirea sa progresiva

• • • F

c [ [

EPOCA CONTDlPORANA ................ , ........... ............................ 1. "Charles de Gaulle a reu?it sa creeze un stat puternic ?i prosper, fara sa se preocupe lndestul de faurirea unui stat de drept. Nu era omu l ideilor, ci al fortelor pe care le socotea mai reale . Nu folosea notiunea de state socialiste, ci le denumea Rusia sau China, cu locullor pe hart] ?i ponderea lor." (Jacques Madaule - lstoria Fran,te1)

2. "Noi, americanii, nu facem un mister din cultul nostru pentru libertate. Este un fel de sport national. (. .. ) Este inteligenta ca re ne permite sa lntelegem gre?elile ?i sa cautam solutii." (Ronald Reagan)

Oceanul Alla n lie

..

I. MALTA

Harta politica a Europei dupa al doilea razboi mondial

(1973 - Marea Britanie, lrlanda, Danemarca; 198 1 - Grecia; 1986 - Spa nia ?i Portugalia, procesu l continuand dupa anul 1989). SUA promoveaza o politica mondiala de interventie In diferite zone. Democratia nord-a mericana se bazeaza pe federalism, practica nd o politica unitara In domeniile monetar, militar ?i al afaceril or externe. Bugetul federal este hotarat de Congres, In timp ce Ia nivelul fieca rui stat din cadrul federatiei se decid politicile de ajutor social, educatie, sanatate sau de mentinere a ordinii publice. Viata pol itica este dominata de Pa rtidul Republican ?i Partidu l Democra t; liberalismul nord-american se bazeaza pe Iibera concurenta, legea cererii ?i ofertei, profit, centralizarea lntreprinderilor, corporatii multinationale, credinta In progres, cultu l reu?itei ?i al moralei.

3. Jnlaturarea monarhiei ?i proclamarea Republicii Populare Romane au marcat cucerirea lntregii puteri politice de catre clasa muncitoare In alianta cu taran imea muncitoare ?i cu celelalte categorii de o.ameni ai muncii. Denumirea de republica popu lara marcheaza faptul ca, spre deosebire de republicile de tip burghez, puterea apartine pe deplin poporu lui, liber ?i stapan pe destinele sale." {Manual de istorie a Romc3niei, 1976)

4. "Stalin a aqionat nu prin convingere, explicatie ?i cooperare rabdatoa re cu poporu l, ci prin impunerea conceptiilor sale, solicitand supunere absoluta In fata opiniilor sale. Stalin a inventat conceptu l de inamic al poporului, a folosit metode extreme de represiune In masa." (Nikita Hru?ciov - Critica politicii lui Stalin Ia Congresul a/ XX-Iea a/ PCUS}

Regimuri politice postbelice CONSILIUL DE M INI ~TRI

Pre~ed inte

PREZIDIUL SOVIETULUI SUPREM

t

Institufiile statului sovietic

Tn secolul al XX~ea personalitatea conduditorului a dat denumirea regimului. Exemple: Mao Zedong - maoismul (China), renumit pentru revolutia cultura/a (proslavirea conducatorului); losip Broz Tito - titoismul (lugoslavia), renumit pentru opozitia fata de Moscova; Nicolae Ceau?escu - ceau~ismul (Romania), renumit pentru comunismul de familie ?i nationalism; Fidel Castro - castrismul (Cuba).

Institu{iile statului france z

106

Statui ~i politica

TERMENUL DE TOTALITARISM este folosit pentru prima data In ltalia, In anul 1920, pentru a desemna un reg im politic In care statui detine rolul conducator ?i al societatii civile. In perioada interbelica, iau na?tere reg imuri tota. litare de tip fascist sau comunist. Modelul ideologic care sta Ia baza iotalitarismului comunist este formulat In secolul al XIX-Iea de K. Marx ?i Fr. Engels ?i dezvoltat In secolul urmator de V.I. Lenin ?i I.V. Sta lin. Modelul regimului politic este aplicat In perioada interbelica In URSS, iar dupa eel de-al doilea razboi mondialln mai multe state din Europa, Asia ?i America . Organizat dupa acest model, sta-tui conduce societatea cu ajutorul unui partid politic unic, exponent al clasei muncitoare, anuland opozitia altor formatiuni politice. Aparatul represiv are rolul de a anihila personalitatea, de a spala creierul ?i a adapta individul Ia ideologia oficiala. Pentru a forma clasa muncitoare, conducatoare a societatii, elitele politice ?i socia le sunt lichidate, iar pentru eliminarea riscului opozitiei interne partidul comunist este supus epurarilor, fiind lnlaturate persoanele nealiniate politicii oficiale. Pe plan economic, proprietatea privata este desfiintata ?i transformata In proprietate de stat ?i cooperatista . Organizarea ?i controlul productiei se realizeaza centralizat, fara lncurajarea initiativei persona le ?i a concurentei. Pentru promovarea ?i mentinerea lndoctrinarii este folosita cultura, prin care sunt proslavite modelul, realizarile sale ?i personalitatea conducatorului . lmpunerea regimului totalitar este realizata de catre URSS, cu acordul fo?tilor sai aliati ?i cu ajutorul Armatei Ro?ii. Politica externa a URSS este dominata In perioada interbelica de lncercarea de a fi acceptata de catre statele cu regimuri democratice In aliante regionale ?i internationale. In timpul celui de-al doilea ra zboi mondial, se aliaza cu SUA ?i Marea Britanie pentru a stavili expansiunea Germaniei ?i politica ei anticomunista. Dupa razboi, participa, alaturi de Aliati, Ia lmpartirea mondiala a sferelor de influenta, creand b/ocu/ (lagarul) socialist, alcatuit din state-satelit, separate prin Cortina de Fier de tarile din Occident. Prima etapa a impunerii regimului totalitar sau democrat popular este 1945-1949, iar instalarea noului regim In Bulgaria, Cehoslovacia, Germania de Est, Polonia, Romania ?i Ungaria are loc dupa un scenariu similar: Armata Ro?ie elibereaza teritoriul, In interiorul caruia echipe de activi?ti comuni?ti, pregatiti Ia Moscova, preiau treptat puterea politica. IN ROMAN IA, dupa abdicarea regelui Mihai I, puterea este preluata de conducatorul PCR, Gheorghe Gheorghiu-Dej, ?i de comuni?tii instruiti Ia Moscova (Ana Pauker, Vasile Luca), lndepartati lnsa din partid In anul 1952. In Albania ?i lugoslavia, comuni?tii au preluat puterea politica dupa ce au luptat pentru alungarea trupelor de ocupatie germane ?i italiene, actiunea fiind posibila ?i datorita apropierii de teritoriile In care lupta Armata Ro?ie. In cea de-a doua etapa, regimul se instaleaza In China, Coreea de Nord, Vietnamul de Nord, Cambodgia, Laos, Afghanistan, Cuba ?i Nicaragua. Pentru largirea sistemului, URSS sprijina activitatea politica a partidelor comuniste din statele Lumii a treia. Ca urmare a nivelului de dezvoltare economica de Ia care au pornit ?i datorita personalitatii conducatorului, evolutia statelor cu regimuri totalitare a fost diferita. Pana Ia moartea lui I.V. Stalin (1953), ,modelul" a fost aplicat riguros. Desta linizarea (1953-1980) a constat In relaxarea politicii represive, obtinerea unor performante economice, dezvoltarea culturii, liberalizarea sociala ?i eliberarea detinutilor politici. In unele state au avut loc mi?cari anticomuniste (1956 - Ungaria; 1968 Cehoslovacia), lnabu?ite de sovietici, In timp ce In altele (lugoslavia) s-a produs o

EPOCACONTEMPORANA In

na5-

z:IC 01

st nt eul eUI ~r-

In ~a-

ru ·o-

:u ~r-

ce di?1

ea lin ;te

::Je ?le Ia

liberalizare a modelului. Dupa anul 1980, criza acestor state se adance?te ?i regimurile se prabu?esc catre sfar?itul anului 1989. Efectele instalarii reg imurilor comuniste au fost complexe. Astfel, a continuat expansiunea puterii sovietice si s-a format' un bloc izolat de statele democratice . In interiorul sistemului nu ~ existat unitate, mai ales dupa anu l 1953 fiecare stat abordand o ca le proprie de aplicare a modelului. In plus, au intervenit situatii lncordate lntre membrii blocului (URSS-China; URSS-Iugoslavia; 1968 - opozitia regimu lui Ceau?escu fata de interventia In Cehoslovacia a Pactului de Ia Var?ovia). Ca urmare a cre?terii excesive a productiei ?i a potentialului militar, In conditiile. scaderii nivelului de trai a! populatiei, statele blocului socialist au evoluat catre o criza sistemica, iar lncercarile de reformare nu au ad us ameliorari. Pe plan extern, In numele coexistentei pa?nice, a fost promovata politica de evitare a unui razboi mondial, dar de sprijinire a razboaielor de eliberare din Lumea a treia.

Concluzii ................................................................ . • Caracteristicile regimului democrat sunt separarea puterilor In stat; existenta drepturilor cetatene?ti; liberalizarea economica . • Republica Franceza, Regatul Unit al Marii Britanii ?i lrlandei de Nord, Republica Federala Germania, Republica ltaliana sunt state cu regim democratic. • Datorita politicii democrate, aceste state s-au integrat lntr-o organizatie europeana, Piata Comuna, care le respecta suveranitatea ?i le asig ura prosperitatea. • SUA duce o politica mondiala interventionista. • Caracteristicile regimului comunist sunt: unipartidismul; anularea opozitiei politice; centralizarea economica; propaganda prin cultura. • URSS a avut un rol important In impunerea modelului, In formarea lagaru lui socialist din state de pe diferite continente (majoritatea din Europa), care, prin denumire, marcheaza tipul de regim: Republica Democrata Germana, Republica Populara Polona, Republica Socialista Cehoslovaca, Republica Socialista Romania etc. • Nu exista o unitate a lagarului socialist nici cu privire Ia organizarea interna, nici In relatiile dintre state, iar cetatenii nu au un nivel de trai satisfacator. • Regimurile comuniste se prabu?escln anul 1989.

~ eronologie 1945-1948: comuni?tii preiau puterea In estul Eiuropei. 1945: instaurarea guvernului dr. Petru Groza (6 martie) In Romania . 1946: Enrico qi Nicola devine primul pre?edinte al ltaliei dupa abdicarea regentului Umberto al 11-lea. 1949: primul pre?edinte al RFG este Theodor Heuss. 1953: Elisabeta . a 11-a este proclamata regina a:Regatului Unital Marii Britan ii ?i lrlandei d~ ·Nord. , J 958: In Franta, Republica a V-a este · proclaniata In timpul pre?edint~lui Charles de Gaulle; . Boris Pasternak; prime?te Premiul Nobel pentru literatura. 1965; Nicolae Ceau?e5cu'este aJes primsecretar al CC al PCR. 1974: expulzarea scriitorului rus Alexandr Soljenitln. 1986: accident Ia centrala atomica de Ia Cernobll. 1989: caderea reg imurilor comuniste.

>n-

?I

m-

ASTAZI: Traim lntr-qn:~·t at care a avut un regim comunist, ale carui efecte se fac In continuare simt;j~ ..

ita

~

.

Ja, 1a, na ~

a

3tii Ia ea

* ici.

;0

• Formuleaza ?i compara caracteristicile celor doua regimuri politice. • Analizeaza sursele istorice ?i evidentiaza diversele perspective referitoare Ia aprecierea regimurilor politice. • Asociaza cronologia acestei leqii cu cea anterioara; reordoneaza evenimentele ?i realizeaza un eseu cu tema Dezvo!tarea economica ?i politica postbelica a

Manifesta{ie In China (1965); In funda l: portretullui Mao Zedong

Autoevaluare ................. . «

state/or. • Alege una sau doua dintre personalitatile conducatorilor perioadei postbelice, investigheaza amintirile membrilor comunitatii In care traie?ti despre ace?tia ?i sene un eseu.

• ~tiu sa deosebesc regimurile politice. • Am lnteles rolul personalitatilor care domina aceasta perioada. Statui ~i politica

107

Relatiile internationale postbelice

•, .'j······················································ ,I

"

ORGANIZATII INTERNATIONALE. ' ' RAZBOIUL RECE "

Pentru a judeca temeini( asculta ?i ceala/ta parte...

Afi~

ONU (1946)

.. D1ct1onar .......................... . I

lnstitutii, comisii ale ONU - Comisia Economic.'l pentru Europa (probleme economice ;;i de mediu), similar exist.3nd comisii pentru Asia, America Latina, Africa; Fondul Natiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), similar existand fonduri pentru a;;ezari umane, mediu, prevenirea consumului de droguri, refugiati, mentinerea pacii sau alimentatie; Agentia lnternationala pentru Energie Atomica, similar existand agentii pentru investitii, aviatie civila, lnvatamant, stiinta sau cultura. .· NATO sau Organizaii~ Tratatului Atlanticului de Nord -coni~ din organisme civile (Consiliul AtlanticutUl, Bruxelles) si militare (Comitetul Militar);'ln anul 1994 a lansat catre statele din Europa centrala ;;i de est Parteneriatul pentru Pace (manevre militare comune, schimburi de informatii); este compusa astazi din 26 de state. Cortina de Fier - expresie folosita de Winston Churchill Ia 5 martie 1946 (data Ia ca re nu mai era prim-ministru al Marii Britanii), Ia Fulton, SUA, cu prilejul vizitei efectuate Ia invitatia pre;;edintelui Harry Truman, cu sensul de separarare lntre I

I

•

; ,

regimurile democrate ?i cele comuniste.

..

108

.

Rela~iile interna~ionale

Capitularea neconditionata a Germaniei ;;i Japoniei In fata Aliatilor lncheie eel de-al doilea razboi mondial. SUA ;;i URSS l;;i consolideaza pozitia de superputeri, dar relatia dintre ele cu privire Ia organizarea postbelica a lumii ramane tensionata. SUA se implica In reorganizarea Occidentului Europei, iar URSS formeaza blocul socialist In estul continentului. Datorita conflictului dintre lnvingatori nu se lncheie un tratat de pace cu Germania, ci numai cu statele sate lite acesteia (1947), iar prevederile tratatelor vizeaza stabilirea frontierelor, restrictii militare, plata reparatiilor. In relatiile internationale apar noi probleme: lmpartirea Germaniei, Razboiul Rece, decolonizarea, Lumea a treia. Pentru ca Societatea Natiunilor (1919) falimentase o data cu declan;;area razboiului (formal dizolvata In 1946), Inca din timpul conflictului se pune problema fondarii unei noi organizatii internationale pentru mentinerea pacii . Cu prilejul mesajului catre Congres, pre;;edintele SUA, F.D. Roosevelt, formuleaza In anul 1941 cele patru drepturi care vor sta Ia baza Cartei viitoarei organizatii: de expresie,

de opinie, liberul exercitiu a/ credintei, de a fi ferit de saracie ?i de teroare. Acestea sunt preluate In Carta Atlanticului (1941) ;;i In Declara,tia ce/or 26 de natiuni (1942), act In care este folosita pentru prima data sintagma Natiunile Unite, In legatura cu statele care se declarau In razboi cu puterile Axei ;;i sustineau ducerea pana Ia capat a luptei, fara lncheierea unui armistitiu separat. ONU reprezinta rezultatul hotararii din anul 1943 a Aliatilor, de creare dupa razboi a unui organism international pentru asigurarea pacii ;;i securitatii. Acesta se constituie Ia 26 iunie 1945, In cadrul Conferintei de Ia San Francisco (51 de state fondatoare; 189 de tari membre In zilele noastre). Se stabile;;te ca Ziua Natiunilor Unite sa fie celebrata anual, Ia 24 octombrie, marcand ziua In care, In anul 1945, organizatia ;;i-a lnceput oficial activitatea. Obiectivele ONU sunt: asigurarea pacii mondiale, protejarea drepturilor

omului, drepturi egale pentru toate popoare/e, lmbunatatirea genera/a a nivelului de trai In lntreaga fume. Organizatia functioneaza prin organisme cu responsabilitati diferite. Adunarea Genera/a, cu sediulla New York, este formata din delegati ai tuturor statelor membre ;;i se lntrune;;te o data pe an. Hotararile ei sunt luate cu majoritate de 2/3 din voturi, dar nu sunt obligatorii decat pentru statele care voteaza In favoarea lor. Adunarea li alege pe membrii nepermanenti ai Consiliului de Securitate, pe secreta rut general ;;i pe membrii comisiilor de specialitate. Consiliul de Securitate, for executiv si de decizie, aflat In sesiune permanenta, este compus din 15 membri, dintre care cinci sunt permanenti, cu drept de veto (China, Franta, Marea Britanie, Rusia ;;i SUA), iar 10 sunt membri ale;;i o data Ia doi ani. Hotararile consiliului sunt obligatorii. Secretarul general este ales pentru un mandat de cinci ani ;;i are atributii administrative. Alte organisme sunt: Consiliul Economic ?i Social, Consiliul de Tutela, Curtea lnternationala de Justitie, institutii, comisii ?i agentii specializate, cu caracter autonom, lnfiintate prin acorduri internationale.

EPOCACONTEMPORANA

····················································· Secretarul general Consiliul de Securitate

Secretariatul

Curtea lnternationala de Justitie

+ ~

1. .,Dista ntele au disparut. Lumea a devenit un sat globa l. Fiecare sat are nevoie de un consiliu al satului: ONU reprezinta singurul consiliy real pe careII avem." (Declaratia reprezentantului Ia ONU al statului Singapore In The Economist)

r-

1e

Consiliul Economic ?i Social

;s

-e le

. Adunarea Generala

e:

:a

)f-

rll

I

Comisii

II

t

Programe

Consiliul de Tutela

I I

Comitete .

t

Agentii ?I organ1sme

u~1

e, e. ie ;le IS-

)a

II.

:o :a In or

a e. Jr

:u re a1

:a er

2. Scopurile ONU sunt urmatoarele. Art. 1. sa mentina pacea ?i securitatea internationala; sa dezvolte relatii prietene?ti lntre natiuni; sa realizeze cooperarea internationala; sa fie un centru In care sa se armonizeze eforturile natiunilor catre atingerea acestor scopuri." (Carta ONU)

Structura Organizatiei Nafiunilor Unite

Fortele de mentinere a pacii au rol de observare, interventie ?i interpunere In zonele In care apar conflicte (1948 - pe frontul dintre Pakistan ?i India; 1960 In Congo; 1964 - In Cipru; 1991 - In Razboiul din Golf; 1994 - In Somalia ?i lugoslavia), dar exista numeroase cazuri de confl icte nesolutionate ?i interventi i e?uate. In prezent, Consiliul de Securitate nu mai reflecta raportul de forte international, secretarul general nu mai reprezinta o forta, iar interventiile umanitare sunt uneori ineficiente. In relatiile internationale este formulat un nou principiu, separat de principiile Cartei ONU: dreptul de ingerinfa, referitor Ia ajutorul acordat de organizatie unei populatii, fara sa fi fost solicitat, pentru a-i asigura acesteia supravietuirea In caz de catastrofe naturale, dezastre ecologice sau represiuni violente (1991 - lrak; 1992 - Somalia; 1994 - Rwanda; 1996 - Zair). Cu toate ac~stea, unele organizatii internationale au denuntat ca nocive anumite interveritii de asemenea natura. RAZBOIUL RECE ·ret§.rezinta o acutizare a disensiunilor In relatiile internationale: conflictele ide~logice ?i culturale dintre capitalism ?i comunism, competitia pentru putere dintre SUA ?i URSS, razboaiele locale. Statele se grupeaza In blocuri politico-militare, NATO ?i Pactul de Ia Var?ovia, care mentin relatiile lncordate, accelereaza cursa lnarmarii ?i creeaza conditiile unui razboi nuclear generalizat, din care nu ar rezu lta nici lnvin?i, nici lnvingatori. lmediat dupa eel de-al doilea razboi mondial, politica de securitate a SUA vizeaza un conflict nuclear limitat, In timp ce URSS mizeaza pe o confruntare totala . Separarea dintre lumea democrata ?i cea tota litar-comunista ·se realizeaza prin Cortina de Fier. Anii 1947-1953, ani ai Razboi ul Rece, reprezinta perioada de maxima confruntare dintre SUA ?i URSS. Prima criza se declan?eaza ca efect al Planului Marshall (1947), acceptat de statele occidentale, chiar daca initiativele economice locale erau aprobate de SUA.

3. .,De Ia Stettin Ia Trieste o cortina de fier a cazut asupra continentului european. Ar trebui ca popoarele de limba engleza sa se uneasca de urgenta pentru a lnlatura orice ambitie sau aventura." (Andre Fontaine lstoria Razboiului Rece, Discursul tinut de Winston Churchill Ia Universitatea din Fulton Ia 5 martie 1946)

Soldaf.i dinfortele ONU de men(inere a piicii (Croatia, 1992) ~

'

••

•

f

(

109 ·:; ~- . · ·

Rela~iile interna~ionale .

...., !

.

~~

.

..

Relatiile internationale postbelice

Pre~edintele american John Fitzgerald Kennedy ~i secretarul general al PCUS Nikita Hru~ciov (1961)

4. ,Nu ?tiu daca el ?i prietenii lui (pre?edintele SUA ?i prim-ministrul Marii Britanii) vor mai reu?i sa organizeze dupa razboi o noua campanie armata asupra Europei rasaritene; dar daca vor face a?a ceva (... ) se poate afirma cu lncredere ca vor fi zdrobifi.'' (Andre Fontaine lstoria Razboiului Rece, lnterviul dat de I.V. Stalin ziarului Pravda Ia 13 martie 1946)

D.ICt•IOnar..... ~.~ ·.. .......... ... .... . I

,

Criza rachetelor :_ , k~a mai grava criza postbelica declan?a~ de instalarea In Cuba (condusa de Fidel Castro) a unor rampe de lansare a rachetelor nucleare. Atitudinea intransigenta a pre?edintelui american J.F. Kennedy ?i pericolul unei catastrofe nucleare 1-au determinat pe liderul sovietic N. Hru?ciov sa retraga rachetele . SALT (Strategic Arms Limitation Talks) negocieri purtate lntre SUA ?i URSS (19691979) pentru limitarea armamentelor strategice; SALT I este semnat de Richard Nixon, pre?edintele SUA, ?i Leonid Brejnev, secreta rul general al PCUS.

11 0

Relatiile internationale

NATO ia fiinta In anul 1949, din initiativa SUA, avand ca membri Canada ?i statele europene Marea Britanie, Belgia, Danemarca , Franta, lslanda, ltalia, Luxem burg, Olanda, Norvegia ?i Portugalia, cu scopul apararii securitatii statel9r membre ?i al mentinerii stabilitatii pe plan international. Prin Pactul de Bagdad (1955), SUA l?i formeaza un sistem mondial de aparare, bazat pe forta nucleara. In toamna anului 1949, URSS experimenteaza prima arma atomica, anuland monopolul american In domeniu. Europa este CJivizata prin forma rea CAER (1949). Statele comuniste sunt conduse de Comintern, ale carui principii sunt revolu,tia comunista mondiala ?i suveranitatea limitata a state/or membre. Razboiul Rece se extinde In Asia, unde se declanseaza conflictul militar din Coreea (1950-1953). PACTUL DE LA VARSOVIA este constituit lntr-o perioada de relativa destin, dere politica: moartea dictatorului I.V. Stalin (1953), lntalnirea de Ia Geneva dintre noului lider sovietic, Nikita Hru?ciov, ?i pre?edintel~ american John Fitzgerald Kennedy (1955) ?i lntalnirea ulterioara a celor doi In SUA (1961 ). Caracterul destinderii este lntr-adeva r relativ, caci Moscova formeaza Pactul de Ia Var?ovia (1955), alianta politico-militara a statelor comuniste. Hru?ciov ordona construirea Zidu lui Berlinului (1961) ?i lncearca sa doteze Cuba cu rachete nucleare criza rachetelor (1962). SUA nu mai este sing urul detinator de armament nuclear ?i dezvolta o doctrina defensiva: riposta Ia adresa inamicului, Ia nivelul actiunilor acestuia, urmata de folosirea bombardamentului nuclear pana Ia dis- · trugerea totala. In perioada urmatoare (1963-1985), lntre cele doua tabere au loc atat accentuarea competitiei, cat ?i tentative de cooperare. Se escaladeaza cursa lnarmarilor, inclusiv a celei nucleare, dar este initiata o informare reciproca, prin stabilirea unei linii telefonice directe lntre ?efii celor doua mari puteri, a?a-numitul telefon TO?U. In anii 1972 ?i 1979, SUA ?i URSS semneaza acorduri de limitare a armamentului strategic nuclear (tratatele SALT). SUA l?i schimba doctrina, urmarind o riposta adaptata (o selectie a obiectivelor adverse, simbolice, dar semnificative), iar In lume au loc conflicte militare locale: Vietnam (1964-1973), Afghanistan (1979-1989). In Europa se desfa?oara lucrarile Conferintei de Ia Helsinki (1975), care hotara?te crearea Organizatiei pentru Securitate ?i Cooperare In Europa (OSCE). Tratatul este semnat atat de statele democrate, cat ?i de cele comuniste ?i se refera Ia respectarea frontierelor ?i nerecurgerea Ia forta militara. Se fac concesii reciproce: occidentalii recunosc statele comuniste, iar acestea se angajeaza sa respecte drepturile omului. lnitiata de pre?edintele Ronald Reagan, noua politica a SUA vizeaza crearea In spatiul cosmic a unui sistem defensiv antiracheta (programul Razboiul Stele/or). Pentru ca URSS pierde cursa lnarmarilor, liderul acesteia, Mihail Gorbaciov, opteaza pentru destindere. Prabu?irea regimurilor comuniste deschide o noua etapa a Razboiului Rece. Noua politica a NATO se bazeaza pe principiile democratiei liberale, caci, dupa dizolvarea Pactului de Ia Var?OVia, Tratatul Atlanticului de Nord devine unicul organ de securitate In lume. Din anul 1994, NATO anunta primirea fostelor state comuniste. Primul val (1997) de noi membri ai tratatului este campus din Cehia, Polonia ?i Ungaria.

EPOCA CONTEMPORANA Marea Nordului

El Teritorii ale Poloniei care au trecut dupa 1945 in componen\a URSS

a

State baltice intrate in componen\a URSS

1-

f;;;J Teritorii ale Germaniei intrate dupa 1945 in componen\a Poloniei

0 Teritorii ale Rom2miei care au trecut dupa 1940 in componen\a URSS ~ Anul indica instaurarea regimului comunist 1945

1-

\

-

Cortina de Fier Frontiera Poloniei in 1946

t

-

Frontiera URSS in 1946

Etapele Razboiului Rece, conflict ideologic, politic ?i militar lntre regimurile democrate ?i cele comuniste: . 1947~ 1953: . m,axiin~ confruntare lntre SUA si URSS; Planul Marshall, formarea NATO, CAER, Pactul de Ia '8agd~d. 1953-1963: relativa destindere; vizite redproce ale ?efilor de state, ·dar fomarea Pactului de Ia Var?ovia, construirea Zidului Berlinului; criza rachetelor din Cuba. 1963-1985: accentuarea competitiei ?i lncercari de cooperare; programul militar Razboiul stelelor, telefonul ro?u, Tratatele SALT.

'f1'i.

~

·~

',

DIN lA

Mare a

Tirenian~

Concluzii ................................................................ . • Dupa al doilea razboi mondial: nu se lncheie un tratat de pace cu Germania; se confrunta fo?tii aliati; se formeaza doi poli de putere; este necesara o organizatie internationala de mentinere a pacii. • Organizatia Natiunilor Unite este fondata Ia 26 iunie 1945; l?i lncepe activitatea Ia 25 octombrie 1945. • In zilele noastre, ONU n\.Jmai reflecta raportul anterior de forte; i-a scazut rolul, iar unele interventii li sunt criticate. • Dupa anul 1990 NAt~'~evine singura alianta pentru securitate; lanseaza catre statele din Europa ce}ltrala ?i de est Parteneriatul pentru Pace ?i prime?te noi membri din randurile acestor state. ASTAzl: Romania nu mai este membra a Pactului de Ia Varsovia, ci membra 1 NATO (29 martie 2004). ' :

., I • • • •

Explica rolu l ONU In contextul Razboiului Rece. Analizeaza textul 1 ?i argumenteaza de ce a scazut rolul ONU In satul global. Cite?te textele 3 ?i 4; explica din cele doua perspective declan?area Razboiului Rece. Formuleaza argumente pro ?i contra cu privire Ia continuarea Razboiului Rece In zilele noastre.

1945: crearea ONU. 1952: Ana Asian realizeaza formula Gerovitalului; descoperirea vaccinului lmpotriva poliomielitei. 1967: chirurgul Ch. Barnard (Africa de Sud) realizeaza primul transplant de inima umana. "1955: Romania devine membru ONU. 1957: URSS lanseaza primul satelit artificial al Pamantului, Sputnik. 1963: prima femeie In cosmos, Valentina Tere?kova. 1972: Conventia ONU de interzicere a armelor bacteriologice. 1979: NATO instaleaza In Europa rachete cu raza medie de aqiune.

Autoevafuare .................. . '

• •

~tiu ~tiu

~

sa explic rolul ONU astazi. care este efectul cursei lnarmarilor.

Rela~iile interna~ionale

111

Relatiile internationale postbelice ...

PRABUSIREA COMUNISMULUI IN EUROPA I·

Libertatea a fast obfinuta cu greu ...

Lech Walesa, liderul sindicatului Solidaritatea 1. ,Reeducarea consta In a pune pe tortionar In aceea?i celula cu eel torturat ?i de a nu lngadui nici o pauza." (Virgillerunca - Fenomenul Pite?tt)

1956: revolta anticomunista In Ungaria. 1961: Albania rupe relatiile cu URSS. 1968: Primavara de Ia Praga. 1985: Mihail Gorbaciov este ales secretar general al PCUS. <; Anul 1989: ;., ·.. ~ · mai - este distrus g~dul de sarma ghimpata care separa. ~ngaria de Austria . (prima bre?a In Cortina de Fier). iunie - So/idaritatea ca?tiga alegerile .in Polonia. 9 noiembrie - cade Zidul Berlinului. 10 noiembrie -In Bulgaria, Todor Jivkov este demis din functia de secretar general al partidului comunist. .17 noiembrie - In Cehoslovacia lncepe Revolutia de catifea. 22 decembrie - in Romania, Nicolae Ceau?escu este lnlaturat de Ia putere.

112

Rela~iile internationale

CRIZELE STATELOR COMUNISTE se produc succesiv. In lugoslavia, losip Broz Tito se opune dominatiei lui I.V. Stalin Inca din anul ,1948; orice aqiune de solidaritate cu acesta este aspru reprimata. Dupa moartea lui Stalin, In RDG, Polonia ?i Ungaria au loc insureqii, de asemenea reprimate. In anii 1960 sunt luate numeroase pozitii critice fata de imixtiunea URSS In Albania, Romania ?i Cehoslovacia. Anul 1970 este marcat de izbucnirea In Polonia a mi?carilor populare generate de criza economica prin care trecea tara. Un rol deosebit 1-a avut aici Biserica catolica, pe care Partidul Comunist nu a putut sa o anihileze. Din anul 1980, se declan?eaza grevele de Ia ?antierele navale din ·Gdansk, conduse de Lech Walesa. Se formeaza un sindicat neoficial, So/idarita tea, cu care administratia comunista angajeaza negocieri, dar, pentru ca mi?carile strada nu lnceteaza, sindicatul este interzis. Ca masura reformatoare, Partidul Comunist reia negocierile cu Solidaritatea, care participa Ia alegerile din anul1989, In urma carora In Parlamentul tarii sunt ale?i, pentru prima data dupa eel de-al doilea razboi mondial, ?i necomuni?ti. REMEDIEREA SITUAJIEI DE CRIZA este lncercata In URSS, cu prilejul celui de-al XXVII-Iea Congres al PCUS, prin programul radical de reforme (1986) initiat de Mihail Sergheevici Gorbaciov, secretar general al PCUS (din 1985) ?i pre?ed inte al URSS (din 1990). Pe plan intern, programul prevede restructurarea (Perestroika)- o noua eficienta economica, reducerea rolului Partidului Comunist, guvernarea liberala, libertatile cetatene?ti - , cu principiul ei fundamental, transparenta (Glasnost) - dreptul cetaten ilor de a cunoa?te activitatea guvernan}ilor ?i de a participa Ia conducere. Pe plan extern sunt propuse masuri unilaterale de dezarmare (1988). Criza, ale carei cauze sunt structurale, nu poate fi depa?ita. Republicile fostei uniuni l?i proclama, pe rand, independen}a . In decembrie 1991, ultimul imperiu al secolului al XX-Iea se destrama, iar Rusia, sub pre?edin}ia lui Boris El}ln, continua reforma spre pluripartidism ?i economie de pia}a, adera Ia Parteneriatul pentru Pace lansat de NATO (1994), refuzand Ins a includerea In alian}a, ?i devine membru al Consiliului Europei (1996). PRECIPITAREA EVENIMENTELOR nu ar fi fost posibila fara restructurarea petrecuta In URSS ?i fara implicarea puterilor occidentale. La sfar?itul anului 1989, In doar cateva sapta mani, regimurile comuniste se prabu?esc. Transformarea radicala din RDG are loc In toamna anului 1989, atunci cand este daramat Zidul Berlinului (9 noiembrie) ?i se constituie un guvern al/nnoirii democratice. La 3 octombrie 1990, se desfa?oara festivitatile prilejuite de reunificarea celor doua Germanii. Se constituie primul Parlament al statului unificat, iar Berlinul este proclamat capita Ia a tarii. Cu o populatie de -peste 80 de milioane de locuitori, Germania devine cea mai mare putere economica a Europei, dar se confrunta cu problema integrarii economico-sociale a regiunii fostei RDG. Conflictele izbucnite In lugoslavia (1988) due Ia razboi civil, Ia ale carui cauze economice se adauga deosebirile etnice ?i religioase. RSF lugoslavia se destrama. Conflictele armate provoaca numeroase pierderi de vie}i omene?ti ?i imense pagube materiale. Consiliul de Securitate al ONU intervine.

EPOCA CONTEMPORANA

t

t 1l

Se formeaza Republica Federala lugoslavia (Serbia ?i Muntenegru), republicile Slovenia, Croatia, Macedonia (independente In 199 1) ?i Bosnia ?i Hertegovina (independenta In 1992). In Republica Socia lista Cehoslovaca, stat federal, se desfa?oa ra Revolu,tia de catifea, ca re determiria prabu?irea comunismului In conditii pa?nice. La scurta vreme ?i fara incidente c'u privire Ia lmpartirea patrimoniului fostei federatii, se formeaza republicile independente Cehia ?i Slovacia. In Unga ria, Bulgaria ?i Albania sunt organizate primele alegeri libere (1990). Evenimentele din Romania (1989) sunt caracterizate de violenta. Revolta , lnceputa Ia Timi?oara, se radicalizeaza prin executarea pre?edintelui fostului stat comunist, Nicolae Ceau?escu. Caile de lnlaturare a regimurilor totalitare au fost diferite - de catifea, violente, rapide sa u lente - , iar transformarile petrecute au fost radicale sau e?alonate. Lumea anului 1990 este dominata atat de razboaie, restructurari ?i tranzitii, cat ?i de echilibru ?i stabilitate, mai ales prin proiectele Consiliului Europei de integrare In programe comunitare a statelor din estul Europei.

Caderea Zidului Berlinului (noiembrie 1989)

j-

a ., I

e

a Jl

i)

?' 11

1-

a n u

2. ,Simultan a lnceput ?i aqiunea de arestare ?i adesea de ucidere, prin executare sau ca urmare a conditiilor lngrozitoare ale detentiei, a membrilor partidelor politice democratice, iar din 1948 (...) descinderile nocturne, soldate cu aresta rea, In cea mai mare parte a cazurilor, cu totullipsita de temei, a mii ?i mii de oa meni, dintre care foarte multi nici macar nu au fost judecati pentru vreo vina - fie ea ?i lnscenata - , ci au primit a?a-zisele «pedepse administrative» sau au putrezit luni ?i ani In lnchisori, fara a li se spune de ce ?i In baza carei legi." (Florin Matrescu - Holocaustul ro~u)

3. , Marea Adunare a RSR, luand In dezbatere «Programul de alimentatie ?tiintifica a populatiei», elaborat pe baza indicatiilor ?i sub lndrumarea nemijlocita a tovara?ului Nicolae Ceau?escu, secretar general al PCR ?i pre?edinte al RSR, constata ca (acesta) se lnscrie In politica generala a partidult.ii ?i statului nostru, al ca rei tel suprem este asigurarea bunastarii materiale ?i spirituale a poporului." (Hotararea MAN, 1984)

1.

1,

e d

Jl

-r-

. . DJct1onar.......................... . I

losip Broz Tlto (1892-1980) - conducator al PC din lugoslavia (din 1936) ?i pre?edinte al lugoslaviei (1953-1980); organizator al mi?carii de partizani In timpul celui de-al doilea razboi mondial. A acceptat preluarea ?i aplicarea In economia tarii a unor elemente de capitalism occidental. Lech Wa/esa (n. 1943) - unul dintre fondatorii sindicatului Solidaritatea; arestat de guvernul comunist (1981 ); laureat al Premiului Nobel pentru pace (1983); pre?edintele Poloniei (1990-1997).

Concluzii ................................................................ . • Conditiile prabu?irii comunismului sunt: nemultumirile interne; evenimentele din Polonia; restructura req.din URSS; interesul statelor occidentale. • Crizele prin care tr~c s.~ tele comuniste se produc succesiv. • Aq iunile sunt pa?nic·~ sau violente. • Urmarile au fost tra ~formari democrate radicale sau e?alonate.

:e rtl

ASTAZI: Evenimentele perioadei au marcat viata ?i educatia parintilor tai, deci

le

?i pea ta .

4. ,La alegerile din martie-aprilie 1990 din RDG s-au lnscris pe liste 12 700 000 de persoane. Participarea Ia scrutin a atins 93,22%. In Camera poporului vor fi reprezentate 13 partide." (Jean Carpentier,

Fran~ois

Lebrun lstoria Europet)

H-

Ie

a 111

le 1a ;ti e.

• Analizeaza textul 1 ?i explica de ce era necesara reeduca rea. • Ce limbaj este folosit In textul 3? • Realizeaza o ancheta In comunitatea In care traie?ti cu privire Ia ratiile de alimente de dinainte de 1989. • Cum explici participarea masiva a electoratului Ia alegerile din fosta RDG (textu14)?

• ~tiu de ce erau nemultumiti oamenii din statele comuniste ?i de ce s-au revoltat. • ~tiu care au fost formele de revolta ?i efectele lor. Rela~iile interna~onale

113

Lumea postbelica

DREPTURILE OMULUI. "' MINORITATILE. "' ' ROLUL SOCIETATII CIVILE '

Legea trebuie respectata...

Manifestafie fn Lituania (1990)

1. ,,nvatamantul trebuie sa urmareasca dezvoltarea deplina a personalitatii umane ?i intarirea respectului fata de drepturile omului ?i libertatile fundamentale. El trebuie sa promoveze intelegerea, toleranta. prietenia intre toate popoarele ?i toate grupurile rasiale sau religioase, precum ?i dezvoltarea activitatii Natiunilor Unite pentru mentinerea pacii." (Declaratia universala a drepturilor omului, art. 26.2)

.. DJct1onar .......................... . I

Declaratia universal§ a-(Jrepturilor omuluia fost adoptata de· ~U in 1948; principalul autor al DeclaJatiei este juristul ?i diplomatul francez Rene Cassin (1887-1976), laureat al Premiului Nobel pentru pace (1968). Maccartism - politica de persecutare ?i inlaturare a persoanelor banuite de simpatii comuniste in _suA anilor 1950. A fost initiata de juristul ?i omul politic american Joseph Raymond Mc~arthy (1908-1957), conducatorul Comisiei senatoriale pentru cercetarea activitatilor antiamericane ?i promotor al politicii anticomuniste, duse pana Ia extrem.

.

114.

Oamenii, societatea ~i lumea ideilor "'

'

.

lncalcarea drepturilor omului a lnsotit In cursu! secolului al XX-Iea numeroase evenimente: oameni asasinati. torturati. lncarcerati sau internati fortat In spitale psihiatrice, mari grupuri umane, popoare chiar, supuse violentei ?i morj:ii. Holocaustul din timpul celui de-al doilea razboi mondial este urmat ?i dupa lncheierea conflagratiei de alte lncalcari grave ale vietii ?i demnitatii umane. DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI reprezinta reaqia state lor membre ale ONU In fata acestei situatii ?i a fost adoptata Ia 10 decembrie 1948 (Ziua lnternationala a Drepturilor Omulw). In preambulul Declaratiei se precizeaza gravitatea ignorarii drepturilor omului, ce a dus, de-a lungul istoriei, Ia acte barbare, care au revoltat con?tiinta omenirii; necesitatea rea lizarii unei lumi noi, in care fiinta umana sa se bucure de libertate ?i de garantarea acesteia. Documentul prevede dreptul oamenilor de a se bucura de libertate, indiferent de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica, avere ?i na?tere. Textul are un caracter solemn ?i universal, proclamandu-se ca ideal comun pentru toate popoarele. Lui i-au urmat alte 16 declaratii, vizand drepturile copilului, eliminarea discriminarilor rasiale, a discriminarii femeii ?i a a/tor grupuri umane. Statele membre ale Consiliului Europei lncheie In anul 1950 Conventia europeana a drepturilor omului, document care precizeaza din nou proteqia legii asupra dreptului Ia viata. interzicerea torturii ?i a tratamentelor inumane, degradante. Participantii Ia lucrarile Conferintei pentru securitate ?i cooperare In Europa de Ia Helsinki, ?efii de state ?i guverne din tarile democrate ?i din cele comuniste semneaza un Act final, In care este stipulata ?i respectarea drepturilor omului. In acest timp, In lume se petrec lnsa numeroase abuzuri ale regimurilor politice (Gulagul din statele comuniste sau politica maccartista din SUA), se declan?eaza crize politice ?i mi?cari revolutionare crud reprimate (Venezuela, Columbia, Bolivia), dovedind ca aplicarea ?i garantarea declaratiilor ?i conventiilor continua sa fie parj:iale ?i imperfecte.ln ultimii ani, In dezbaterile privind drepturile omului ?i-au facut aparitia conotatii noi - dreptul/a pace, Ia dezvoltare ecoriomica, Ia prosperitate -,In timp ce unele performante ?tiintifice (progresele geneticii, clonarea) deschid alte capitole sensibile. STATUTUL MINORITATILOR este prevazut In documentele internationale ?i interne. In statele democrate, dezvoltate economic, imigratia din motive economice declan?eaza deseori reaqii violente, care, In numele unui nationalism sustinut de grupari politice extremiste, pun pe seama acestui fen omen situatiile interne de criza. In statele comuniste, care nu se confrunta cu imigratia, drepturile minoritatilor sunt aparent recunoscute (Tnvatamant ?i presa In limba materna), dar nafibnalismului din Occident li este substituit patriotismul socialist ?i. In realitate, minoritatile sunt supuse unui proces de omogenizare In marea masa a poporului muncitor.

c

c c a c

d z a

(

• •

•

•

...

•

• •

EPOCA CONTEMPORANA .....................................................

eln ?I ?I tii 1a

nleJ

or!! ~a

e, e.

·nlu-

In urma prabu?irii regimurilor comuniste, minoritatile nationale i?i cer independenta. Republicile care alcatu isera URSS se sepa ra, luand na?tere state noi (Letonia, Lituania, Estonia). In lugoslavia, se decla?eaza un lung razboi civillntre sa rbi, albanezi, bosn iaci, crestini, musulmani etc. Ml NORITATILE reprezint~ grupuri umane cu c~racteristici diferite fata de majoritate: etnice, confesionale, sexuale etc. Diversitatea culturala, rezultata din aceste caracteristici, este cond itia de baza a dialogului ?i tolerantei; diversitatea trebuie pastrata ?i respectata pentru a se putea realiza construqia europeana din zilele noastre. Nediscriminarea este atitudinea practica pe care oamenii trebuie sa ?i-o lns~?easca ?i sa o aplice pentru a se cunoa?te pe sine ?i pentru a-1recunoa?te pe celalalt, pentru a elimina prejudecatile. Cadrul juridic international ?i intern cu privire Ia respectarea drepturilor omului, deci ?i ale minoritatilor, este creat. Dar actiunile de lncalcare pot fi comise de organele de stat, de anumite grupuri sau de indivizi izolati. SOCIETATEA CIVILA - formata ca urmare a cre?terii gradului de educatie, de informare - se manifesta prin alcatuirea organizatiilor nonguvernamentale, a grupurilor de presiune, prin interventiile individuale ale personalitatilor din cultura, prin manifestatii de masa, prin initiative Ia nivelul comunitatilor locale. Societatii civile li revine rolul de a contribui Ia educatia cetatenilor ?i de a lua pozitie fata de lncalcarea legii. In ultimii 60 de ani, omenirea se confrunta cu probleme globale: poluarea, despaduririle ?i modificarile climatice, foametea, criminalitatea. Problemele zonale sau locale - regimuri politice totalitare, conflicte interetnice, razboaie afecteaza viata a milioane de oameni.

Jr/

tia :~a

re ~le

·pile lin te or ile

Concluzii ................................................................ . • Cu toata experienta razboaielor de Ia lnceputul secolului al XX-Iea, se constata lncalcari repetate ale drepturilor omului. • Statele lumii se mobilizeaza pentru crearea unui cadru juridic de respectare a drepturilor omului. • In ceea ce prive?te statutul minoritatilor, In majoritatea statelor exista cadrul juridic; In statele democrate, In numele nationalismului, se semnaleaza aqiuni de respingere a imigrantilor; In statele comuniste, In numele patriotismului, se realizeaza omogenizar~a sociala; dupa prabu?irea regimului comunist, In unele state se declan?eaza r~zboaie civile. • Societatea civila ia ;P~tie pehtru respectarea legilor.

Ia ce

AST.~ZI: Continua sa'~e manifeste diferenta dintre lege ?i fa pta, dar trebuie sa ne lnSU?im ?i sa practicam spiritul tolerantei.

?I

:om ile

•pDCl

Ja-

in

••• E"~rc:1t1t .................................................................. . '

'

• Analizeaza textele 1, 2 ?i 3. Care este opinia ta cu privire Ia respectarea drepturilor omului In comunitatea In care traie?ti? • Folose?te presa ?i aduna informatii cu privire Ia lncalcarea drepturilor omului; realizeaza un eseu cu tema intre lege ~i fa pta. • Studiaza comunitatea In care traie?ti ?i realizeaza o statistica a structurii ei etnice.

Tancuri tn Piafa Tienanmen din Beijing (1989)

1948: Declaratia universal§ a drepturilor omului. 1950: Conventia european§ a drepturilor omului. 1953: Conventia drepturilor omului; Acord asupra universitatilor. 1956: Conventia de Ia Geneva, de lupta lmpotriva sclaviei. 1961: procesul Eichmann (lerusalim). 1949-1962: perioada colectivizarii In Romania, In timpul careia mii de tarani au fost arestati. 1975: Adul final al Conferintei de Ia Helsinki. 2. ..Orice persoana are dreptul Ia respectarea vietii private, de familie, a domiciliului ?i corespondentei." (Conventia european§ a drepturilor omului, 1950) ~~

.,Statele favorizeaza ?i incurajeaza exerdtarea efectiva a liberta~lor ?i drepturilor civile, politice, economice, ·sociale; cuiturale c~ deeurg din toata demnitatea inerenta persoanei umane ?i .care sunt esentiale dezvoltarii sale libere si .integrale." (Adul final al Conferintei '· de Ia Helsinki, J975)

.

.

• ~tiu care sunt drepturile omului ?i cine le protejeaza. Oamenii, societatea ~i lumea ideilor

115 . ,

Romania ~i integrarea euroatlantica "

ROMANIA PARTENERIAT SI INTEGRARE: UNIUNEA EUROPEANA SI NATO I

I

Consensu/ tuturor forte/or politice...

in fafa Bibliotecii Centrale Universitare (Bucure~ti, decembrie 1989)

. . Dtcttonar .................... .. .... . I

Tratatul de Ia Maastricht - 7 februarie 1992, ratificat de membrii CEE; intrat In vigoare Ia 1 noiembrie 1993. Hotara?te transformarea Comunitatii Europene In Uniunea Europeana; principii: promovarea progresului economic, inclusiv prin moneda unica, cooperare In justitie, afaceri interne, politica de aparare comuna, cetatenie europeana. Tratatul de Ia Amsterdam - 20 octombrie 1997, ratificat de statele membre UE; intrat In vigoare Ia 1 mai 1999. Prevederi referitoare Ia politica externa, securitate ?i justitie, eliminarea controalelor Ia frontierele interne, circulatia persoanelor, lupta lmpotriva fraudei.

Semnatarii Tratatului de Ia Maastricht

116

Rela~iile internaQonale

Dupa razboi, Romania are o evolutie asemanatoare cu a tuturor statelor din estul Europei. Prin lovitura de stat de Ia 23 august 1944, este lndepartata dictatura antonesciana ?i repusa In drepturi monarhia constitutionala. Tratatul de pace de Ia Paris (1947) include Romania In randul aliatilor Germaniei care au capitulat neconditionat. Pozitia de stat lnvins este impusa de URSS, ca urmare a faptului ca tara noastra fusese angajata In luptele de pe frontul de est. Tratatul prevede plata unor reparatii de razboi ?i modificari teritoriale: Transilvania este lnapoiata Romaniei, dar Basarabia ?i Bucovina de nord sunt anexate de URSS. Treptat, In tara este impus regimul totalitar comunist, iar regele Mihai I este silit sa qbdice (30 decembrie 1947). PUTEREA POLITICA este preluata de Partidul Comunist, care aplica noul model de organizare a statului: nationalizarea lntreprinderilor (1948) ?i colectivizarea agriculturii (1949-1962). Economia este organizata central izat, pe baza planurilor cincinale, iar Partidul Comunist ?i statui sunt sunt conduse de Gheorghe Gheorghiu-Dej (pana In anul 1965) ?i de Nicolae Ceau?escu (1965-1989). Politica externa In perioada comunista a evoluat In functie de includerea In sfera de influenta a URSS. Romania a facut parte din CAER ?i din Pactul de Ia Var?ovia. In anii 1960, se large?te autonomia fata de Moscova, iar relatiile statului se extind. Tara se declara neutra fata de conflictu l sovieto-chinez si nu se ' ' ' implica In lnabu?irea revoltei din Cehoslovacia (1968). Romania este vizitata de pre?edintele Frantei, Charles de Gaulle, de eel al SUA, Richard Nixon, de prim-mi-. nistrul britanic, Harold Wilson, iar Ceau?escu este invitat sa efectueze vizite de stat In SUA ?i Marea Britanie. IN ANI I 1980, sub influenta modelului comunist asiatic, Romania se izoleaza In relatiile internationale. Cauzele nemultumirilor interne sunt criza economica ?i alterarea vietii politice, sociale ?i culturale. Printre ultimele mi?cari care au dus Ia prabu?irea regimurilor comuniste a fost ?i cea din Romania. Mari manifestatii de protest au loc Ia Timi?oara (16-20 decembrie), Bucure?ti (din 21 decembrie), ca ?i In alte ora?e ale tarii. Dupa o judecata sumara, sotii Ceau?escu sunt condamnati Ia moarte ?i executati prin lmpu?care. PRIMELE FORME DE MANIFESTARE A DEMOCRATIEI sunt alegerile din anii 1990 ?i 1992, adoptarea noii Constitutii ?i validarea acesteia prin referendum (1991 ). Pentru Romania In cepe perioada de tranzitie, de democratizare ?i constituire a economiei de piata. Scopul actiunilor din ace?ti ani II reprezinta garantarea libertatilor cetatene?ti ?i ridicarea bunastarii oamenilor. Se trece Ia organizarea statu lui de drept, Ia pluripartidism, Ia constituirea societatii civile, capabile sa formeze opinia publica, sa dezvolte spiritu l de initiativa, sa apere drepturile omului. Evolutia societatii lntampina mari dificultati: inflatie, ?Omaj, reducerea productiei (productia anului 1992 reprezentand 54% din aceea a anu lui 1989) ?i a nivelului de trai, conflicte sociale, instalarea unei nelncrederi In cia sa politica. Regimul pre?edintelui ion lliescu (1990-1996) opteaza pentru

EPOCA CONTEMPORANA ...................................................... un ritm lent a/ restructurarii, subventionarea prod uqiei avand ca efect deficitul bugetar. lnsta larea Ia conducerea tarii a pre?edintelui Emil Constantinescu, In perioada 1996-2000, a reprezentat efectu l vointei de schimbare a e/ectoratu/ui . Strategia noii conduceri consta In accelerarea procesului de reforma prin privatizare ?i reducerea subventiilor. Datorita lipsei de coeziune a factorilor po/itici, efecte/e nu sunt lnsa ce /e a?teptate de populatie: inflatia se agraveaza, iar nivelul de trai scade. In cautarea unor solutii politice noi, electoratul lncredinteaza din nou puterea politica lui lon 1/iescu (2000-2004). Prin constitutiile adoptate In anii 1991 ?i 2003, Romania este o republica par/amentara, In care puterea legislativa este detinuta de Par/amentul bicameral, iar puterea executiva de un guvern, a/ carui prim-ministru este numit de ?eful statului, ales pentru un mandat de cinci ani. In politica sa externa, Romania opteaza pentru integrarea In structurile euroatlantice, o buna colaborare cu statele lumii, relatii normale cu vecinii ?i pastrarea echilibrului ?i stabilitatii In lume. INTEGRAREA economica este o trasatura esentiala a evolutiei actua/e ?i consta In cooperare permanenta, programata lntre state pe baza unor acorduri interguvernamenta/e. Formele integrarii sunt diferite, In functie de domeniul economic: uniuni vamale, zone de liber-schimb, piete comune, moneda unica. Pe de .

I

'

..

1-

1-

: : 1-

:

3 3 s Oceanul

1-

Atlantic

interzica pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul Ia candidatura, pe orice lista, al fo~tilor activi~ti de partid ~i fo~tilor ofiteri de Securitate." (Proc/amatia de Ia Timi~oara, 11 martie 1990)

2. ,,n sfar~it, suntem lngrijorati profund ca pozitia internationala a Romaniei ~i prestigiul ei scad cu repeziciune. Dupa cum ~titi, . aceasta este demonstrata In mod concret de deciziile unui numar de tari de a lnchide ambasadele lor Ia Bucure~ti. Cel mai alarmant este ca ambasade ca acelea ale Danemarcei, Norvegiei ~i Portugaliei au fost deja lnchise ~i altele ar putea sa urmeze (... ) Am pierdut statutul de natiune favorizata In comertul cu SUA ~i, ca urmare, o serie de fabrici textile nu mai au comenzi. CEE nu mai vrea sa extinda contractu/ ei comercial cu Romania, ceea ce va afecta In mod negativ alte sectoare ale economiei. Dumneavoastra ati sustinut lntotdeauna ca lntalnirile Ia nivel lnalt sunt decisive In lmbunatatirea relatiilor lntre state. Dar cum sa lmbunatate~ti relatiile externe ale Romaniei cand toti liderii tarilor necomuniste din Europa refuza sa se lntalneasca cu dumneavoastra ?" (Scrisoarea celor ~ase, adresata lui Nicolae Ceau~escu In martie 1989) Tarile Uniunii Europene: Germania, Belgia, Franta, ltalia, Luxemburg, Olanda (1958); Marea Britanie, Danemarca, lrlanda (1973); Grecia (1981); Spania, Portugalia (1986); Austria, Finlanda, Suedia (1995); Lituania, Letonia, Estonia, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Cipru, Malta (2004), Romania, Bulgaria (2007)

II

1,

1. ,Propunem ca legea electorala sa

1

Tari din Asociatia Economica a Liberului Schimb care nu apartin UE

t-

il

e Alena

a 3

.,' ra

0 '-

,, 3 'I j

..

Ora§ul §i anul semnarii unor documente (2003 ) fundamentale ale constructiei europene Pe harta au fost reprezentate cu cifre urmatoarele tari: (j) Bosnia-Hertegovina @ Liechtenstein
I. MALTA

Rela~iile intema~onale

117

Romania ~i integrarea euroatlantica

Traian Biisescu, pre$edintele Romaniei din 2004 3. ,Natura diverselor abordari ale educapei In spiritul ceta}eniei democratice se bazeaza pe drepturile ?i responsabilita}ile ceta}enilor, cum ar fi educa}ia In spiritul drepturilor omului, educa}ia civica, educa}ia interculturala, predarea istoriei, pregatirea conducerii democratice, rezolvarea conflictelor ?i masurile de lncredere, precum ?i legaturile dintre aceste abordari specifice." (Programul Consiliului Europei asupra educatiei in spiritul cetateniei democratice)

Drapele ale !iirilor din Uniunea Europeancl

118

RelaQile interna~ionale

alta parte, integ rarea militara are drept scop asigurarea securitatii pa rtenerilm Procesul complex al integrarii reprezinta o provocare de ambele parti. UNI UNEA EUROPEANA formuleaza, In anul 1997, Agenda 2000, care cupri_nde1criteriile de aderare pe care statele candidate trebuie sa le lndeplineasca: de identitate (apartenenta geografica Ia Europa), de natura democratica (pluripartidism, alegeri libere, separarea puterii In stat, respectarea Cartei drepturilor omului, a statutului minoritatilor, respectarea Tratatului de Ia Maastricht ?i a celui de Ia Amsterdam), economice (economie de' piata capabi la sa faca fata concuren}ei ?i standardelor economice ale UE), de capacitate de asumare a obligatiilor ce decurg din aderare, a leg isla}iei unitare, a drepturilor ?i lndatoririlor din sistemul comun itar, de subscriere Ia obiectivele politice, economice ?i monetare, angajamentul de participare Ia CECO, CEE, CEEA. Pentru Uniunea Europeana, statele candidate din estul Europei reprezinta peste 100 de milioane de ceta}eni (o dublare a popu la}iei Uniunii), dar ?i decalaje economice. Cei ?ase candida}i din primul vallncep negocierile In anul 1998. Romania ?i-a depus cererea de aderare Ia 22 iunie 1995. lntre timp, tara noastra participa Ia programe In diferite domenii, lntre care se afla ?i cele educa}ionale. Din 1991, demareaza programul Tempus (dezvoltarea mobilita}ii In cadrullnva}amantului superior); din 1996, programul Leonardo (perfeqionarea profesionala prin stagii finan}ate In diferite centre ale Uniunii); din 1998, programul Socrates (politica pentru tineret ?ide perfeqionare academ ica). In anu l1 998, Romania a semnat Declaratia de Ia Bologna, cu privire Ia reoganizarea lnva}amantului universitar ?i adaptarea acestuia Ia cerin}ele societa}ii actuale. Romania este membru al Consiliului Europei din anul 1993. Majoritatea instrumentelor interna}iona le deschise de Consiliu pentru semnare ?i ratificare au fost semnate de Romania. Printre conven}ii se numara cele cu privire Ia corup}ie, Ia apararea drepturilor omu lui fa}a de aplica}iile biologiei ?i medicinei (interzicerea clonarii umane), Ia ceta}enie, Ia televiziunea transfrontaliera. La 25 aprilie 2005 Romania a semnat tratatul de aderare Ia UE ?i a fost primita In Uniune In anu l 2007. INTEGRAREA IN NATO are drept scop asigurarea securita}ii statu lui ?i a garan}iilor pentru men}inerea acesteia. Factorii determinanti pentru aceasta op}iune au fost instabi litatea din zona Balcanilor, cre?terea riscurilor Ia adresa securita}ii na}ionale ?i nevoia unui sprijin In procesul de tranzi}ie. Primele demersuri In aceasta direqie dateaza din anu l 1991, iar cererea oficiala de aderare a fost facuta Ia 18 septembrie 1993, printr-o scri soare a pre?edintelui 4. ,Totul trebuie explicat cu sinceritate, ?i anume faptul ca unele compromisuri trebuie facute pentru ca Romania sa se alature familiei care alcatuie?te UE ?i trebuie de asemenea explicat cat de mult s-a ca?tigat, care vor fi beneficiile de ordin financiar. C~l mai mare ca?tig al integrarii este d3 de acum lnainte toate bunurile, serviciile, fondurile, chiar daca vor suferi unele restric}ii temporare, vor fi liberalizate. Ve}i fi asista}i pentru a se asigura transparen}a folosirii fondurilor comunitare ?i ve}i lua parte Ia adoptarea-deciziilor de Ia Bruxelles. In ce,-i prive?te pe romani, ei vor deveni In curand ceta}eni ai UE ?i vor avea multe drepturi de care se vor bucura ?i In alte tari. In ceea ce prive?te afacerile, atum vor putea sa se desfa?oare In toata Europa, tara prea multe probleme." (Fedon Nicolaides - lnstitutul European de Administratie Publica de Ia Maastricht)

EPOCA CONTEMPORANA

·!

1949: Romania intra In CAER. 1955: Romania adera Ia Tratatu/ de Ia Var~ovia; devine membru ONU. 1993: membru al Consiliului Europei. 1994: membru In Parteneriatul pentru Pace al NATO. ' 1995: membru asociat al Uniunii Europene. 1999: tara noastra lncepe pregatirile de aderare Ia Uniunea Europeana. 2002: intra In circulatie moneda europeana - euro. 2004: Romania devine membru NATO. 2007: tara noastra devine membru al Uniunii Europene.

r

Sediul NATO din Bruxelles Romaniei adresata secretarului general al NATO. Oferta Romaniei are urmatorul continut: strategic (al doilea teritoriu ca marime In zona dintre Marea Baltica ?i Marea Neagra), militar (poate pune Ia dispozitie toate categoriile de forte armate) ?i economic (poate absorbi investitii straine, poseda forta de munca numeroasa ?i ieftina, detine materii prime). Conditiile pe care trebuie sa le lndeplineasca tara noastra pentru integrare sunt democratizarea societatii, refacerea economiei, relatii bune cu vecinii, contributie Ia stabilitatea international§. In anul 1994, Romania a devenit prima tara fosta comunista care a semnat Parteneriatul pentru Pace al NATO, participand Ia aplicatii militare multinationale ?i angajand trupe de mentinere a pacii In Somalia, Angola, Bosnia, Hertegovina, Afghanistan ?i lrak. Tara noastra nu a fost inclusa In primul val de includere a fostelor state comun iste In NATO (1997), din cauza ritmului nesatisfacator al tranzitiei. De Ia 29 martie 2004, Romania este membru NATO cu drepturi depline; pentru mentinerea bunei vecinatati, tara noastra a lncheiat tratate cu Bulgaria, lugoslavia, Ungaria (1996), Ucraina (1997) ?i Republica Moldova (2000).

Concluzii ........................... ...................................... • Dupa razboi, Romaoia ~te considerata stat lnvins; se instaureaza regimul comunist; statui este integ~t In CAER ?i Pactul de Ia Var?ovia. • Tara noastra face pahe din blocul comunist, dar are politica proprie. In 1989, regimul comunist se prabu?e?te; dupa 1990, urmeaza o perioada de tranzitie, marcata de dificultati economice, sociale ?i politice. • Pentru a face parte din Uniunea Europeana, Consiliul Europei ?i NATO, Romania trebuie sa respecte conditiile integrarii cu privire Ia cadru l regimului democratic, pe care nu le lndepline?te totdeauna, motiv de nemultumire a populatiei ?i de nelncredere In oamenii politici; _ • Romania devine stat membru al Consiliului Europei, membru NATO ?i membru al Uniunii Europene.

ASTAZI: Faci parte din generatia care va beneficia de integrare, ale carei sensuri este bine sa le cuno?ti .

Cronologie

5. ,Aderarea Romaniei Ia structurile de securitate europene ?i euroatlantice este unul dintre obiectivele care a lntrunit consensul tuturor fortelor politice, a primit sprijinul larg al opiniei publice, a constituit ?i a ramas o preocupare a institutiilor statului, aqiunile lntreprinse In acest sens demonstrand coerenta, consecventa ?i continuitate ." (Strategia Romaniei pentru aderarea Ia NATO)

••• Exerc1t11 , ........................... . • Explica evolutia statului roman dupa razboi, In context international. • Cite?te textul 1, identifica restriqia formulata ?i explica sensul acesteia. • Analizeaza textul 3 ?i explica rolul educatiei In spiritul cetateniei democratice ?i modulln care se evidentiaza cu prilejul alegerilor. • Folose?te presa, opinia membrilor comunitatii In care traie?ti ?i explica de ce unele persoane nu sunt de acord cu integrarea euroatlantica.

•

~tiu

sa explic rolul integrarii Romaniei In structu rile eu roatla ntice. • Stiu sa identific consecintele costurilor , ' integrarii euroatlantice. Rela~ile intema~onale

119

Religia in lumea contemporana

ECUMENISM, "' LIBERTATE RELIGIOASA SI 'PROZELITISM I

Nu impune a/tuia crezul tau ...

Papa loan Paul al 11-lea ~i patriarhul Teoctist fn timpul vizitei suveranului pontif La Bucure~ti (1999)

. . D1ct1onar................... ....... . I

Mi~care ecumenic§ - mi?care ce preconizeaza unirea bisericilor cre?tine lntr-una singura, Biserica universala. Sustinuta de unii cre?tini, privita cu suspiciune de autoritati; exprima vointa bisericii de a nu fi izolata de societate. Anatema - excluder~ din randu rile bisericii. Marea Schisma:(1 054) a lnsemnat ruptura religioasa dint~"13iserica catolica ?i Biserica otodoxa, care ~-au anatemizat reciproc. In anul 1965 se lnlatura obstacolul juridic, recunoscandu-se oficial dialogul dintre bisericile catolica, ortodoxa, protestanta ?i anglicana . Monah - calugar. Ubertate religioasa - drept constitutional a! cetateanului de a decide singur cu privire Ia atitudinea fata de credinta. Prozelit- nou convertit Ia o religie. Prozelitism - stradania depusa de cineva pentru a recruta adepti. pentru a-?i impune ideile altor persoane.

120

Religia ~i via~ religioasl

Lumea contemporana este dominata de diversit<3tea de cred inte, de confruntarile dintre religiile majoritare ?i minoritatile religioase, de religiile misionare, de implicarea religiilor In politica, de raporturile dintre credincio?i ?i laici. In general, statele accepta mai multe religii, dar exista ?i tari In care se invoca universalitatea unei religii. In Europa, religiile dominante sunt cre?tinismu l, iudaismul ?i islamul, monoteiste, dar cu interpretari diferite ale dogmei. In lume sunt ?i alte religii istorice- budismul, hinduismul, confucianismul -, dar ?i credinte ca re s-au format In secolul a! XX-Iea . Factorii care determina religiile sunt cei politici (politica ateista a statelor comun iste a periferizat institutia bisericii, a persecutat credincio?ii; finantarea de catre Arabia Saudita a propagandei prin mass-media a proliferat islamulln reg iuni ale Africii ?i Asiei) ?i cei demografici (sporul de natalitate lnregistrat In India a dus Ia ra spandi rea hinduismului). CRE~TINISMUL include catolicismul (peste un miliard de adepti), protestantismul (peste 500 de milioane de adepti) ?i ortodoxia (peste 200 de milioane de adepti). Catolicismul este religia de referinta In Eu ropa occidentala, datorita numarului de credincio?i ?i impactului mediatic realizat ?i cu sprijinul papalitatii. Rolul acestei institutii este pastrarea mo?tenirii secolelor trecute, dar ?i recunoa?terea valorilor lumii contemporane. Preotii accepta schimbarile ?i iau parte activ Ia ele, angajati In mi?carile revolutionare din Lumea a treia, sa u se opun acestora, asemenea monseniorului Marcel Lefebvre, adversar allnnoirilor Conciliului Vatica n II, excomunicat. lntre aceste extreme, Biserica catolica pastreaza o atitudine de mijloc, respectand valorile pretuite de credincio?i (renuntarea Ia folosirea limbii latine), dar exprimandu-?i opinia, chiar daca aceasta difera de aceea a enoria?ilor. Vaticanul s-a pronuntat lmpotriva armelor nuclea re, dar ?i lmpotriva avortului, a contraceptiei. In Polonia, rolul Bisericii catolice In lupta lmpotriva comun ismului a fost fundamenta l; dupa forma rea sindicatului So/idaritatea, participarea Ia slujbele religioa se, mai ales In centrele urbane, devenind foarte numeroasa. In multe tari, Biserica catolica reprezinta o speranta pentru oameni, cu .. deosebire pentru cei defavorizati economic, pentru ca se implica atat In lnlaturarea inegalitatilor, cat ?i In sustinerea defavorizatilor. Biserica ortodoxa este dominanta In estul Europei. lerarhii ei s-au implicat In rezistenta anticomunista; biserica a suportat epurari, dar nu a participat direct Ia prabu?irea.regimului. Evenimentele din anul 1989 au adus modificari In Europa de est: Mihail Gorbaciov s-a angajat sa respecte libertatea confesiona la, s-a lntalnit cu papa loan Paul al 11-lea ?i a reluat relatiile diplomatice cu Vaticanu l, pronuntandu-se cu privire Ia problemele actuale ale credi ncio?ilor. MI~CAREA ECUMENIC.i\ ia na?tere pentru a-i uni pe cre?tini i catolici, protestanti ?i ortodoc?i. Ea l?i are lnceputurile In sa nul Bisericii protestante, ca mi?care

d E [

r c t

c ~

c t

t

EPOCA CONTEMPORANA Religiile In lume Cre~tinism

catolici

0 protestanti ~ ortodoc§i )-

alti cre§tini

)-

G Islam (musulmani)

I.

•

a

ludaism

0 Budism §i confucianism

I.

a

•

$intoism

•

Hinduism

D Animism

e Principalele centre ale celor mai

1-

a

raspandite religii din lume

se

a I.

?I

u e

),

r. I,

J-

a u n n :t il

a e

e

1. ,Sioganul nostru - Nici Est, nici Vest - este un slogan fundamental al revolutiei islamice In lumea flamanzilor ?i oprimatilor. Este politica statelor care accepta islamul ca singura ?Coala care poate salva umanitatea lntr-un viitor apropiat, cu ajutorullui Dumnezeu." (lmamul Khomeyni - Discurs, 1987)

de apropiere ?i dialog . In anul 1948, se formeaza Ia Amsterdam Conciliul Ecumenic al Bisericilor, iar In anul 1961, cu prilejul Adunarii de Ia New Delhi, bisericile ortodoxe intra In Conciliu. Chiar daca se opune In principiu acestei prezente, fiind adepta centralizarii interne, Biserica catolica participa In cadrul catorva comisii, specializate In probleme doctrinare ?i teologice. Qin anul 1959, pa.piJioan al XXII I-lea initiaza mi?carea Aggiornamento, pentru refa cerea unitatii cr,.e?tinilor ?i adaptarea bisericii Ia realitatile din societatea contemporana. ConvoC:at de papalitate ?i avand printre invitati observatori protestanti ?i ortodoc?i, Conciliul Vatican lll?i lncepe lucrarile In anul 1962 ?i, dupa cateva sesiuni, este em is Decretul asupra ecumenismului, cu privire Ia atitudinea Bisericii catolice, angajata In dialogul cu celelate biserici cre?tine. Prima vizita a unui papa Ia lerusalim se desfa?oara In anul 1964, cand are loc lntalnirea dintre papa Paul al VI-lea ?i patriarhul ecumenic Athenagoras, iar un an mai tarziu, este semnat actul de suprimare a anateme/or. In anul 1992, patriarhul Bartolomeu I a initiat o lntalnire a tuturor patriarhilor ?i conducatorilor biserici lor autocefale, pentru lnceperea dialogului ortodox. In cadrul mi?carii ecumenice au loc lntalniri dedicate rugaciunilor, angajamentelor comune In slujba categoriilor defavorizate, sustinerii drepturilor omului ?i lncheierii de acoduri doctrinare.

2. ,Religia (din latinescul religare, a lega) este legatura omului cu sacrul ?i legatura care II lmpiedica sa se simta pierdut In mijlocul unei lu mi pe care nu o va stapani niciodata complet (... ) identitatile marilor relig ii ale lumii sa se acocieze cu primirea ?i lntelegerea bogatiilor celeilalte; altfel spus, afirmarea religioasa sa fie legata de virtutea tolerantei." (Jean Delumeau - Religiile lumi1)

~i

Papa loan Paul alii-lea Mihail Gorbaciov (I decembrie 1989)

Religia ~i via~ religioasl

121

Religia in lumea contemporana

Calugari budi$ti fntr-o manastire din Phnom-Penh (Cambodgia)

3. ,Dezvoltarea nu poate fi lasata Ia discretia unui mic numar de oameni ?i de grupuri care au o mare putere economica, nici Ia discretia marilor puteri politice. Dimpotriva, un numar mare de oameni din toate categoriile ?i, Ia nivel international, natiunile pot sa participe Ia propria dezvoltare. Aqiunile indivizilor ?i ale asociatiilor trebu ie sa fie coordonate de puterea politica ?i armonizate cu interesele acesteia. Trebuie renuntat Ia eroarea de a se opune reformelor indispensabile In numele unei false conceptii despre libertate." (Decretul Conciliului Vatican II, 7 decembrie 1965)

Participanfi la revolufia islamicil (Teheran, 1979)

122

Religia ~i via~ religioasl

BUDI SMU L, una dintre cele mai vechi ?i tolera nte religii, se confrunta In secolul al XX-Iea cu mai multe probleme: lipsa unei limbi comune, absenta unei autoritati relig ioase generale, diferentierea dogmei de Ia o tara Ia alta ?i · div!zarea In mai multe grupari . Cu toate aces~ea, are peste 300 de milioane de adepti, cu deosebire In Asia, iar comunitatile monahale detin un rol important In raspandirea religiei. Studiile budiste universitare sunt dezvoltate ?i cautate In Europa. ISLAMUL este o religie monoteista, adoptata astazi de peste un miliard de persoane (musu lmani) ?i lmpartita lntre: sunni,ti (85%), ?ii,ti, kharigi,ti ?i alte secte minoritare. Religia promoveaza dreapta masura, echilibrul lntre fericirea de pe Pamant ?i pregatirea pentru lumea de dincolo prin opere de caritate ?i penitente, pacea, dragostea mutuala ?i iertarea. lslamismul este o mi?care politico-religioasa aparuta In statele arabe In anii 1970 ?i inspirata din Mi?carea Fra,tilor Musu/mani de dupa primul razboi mandial, care preconizeaza islamizarea dreptului, a institutiilor statu lui, respingand modelul occidenta l, modernizarea. Cauzele aparitiei mi?carii sunt pierderea de catre statele musulmane a starii lnfloritoare de altadata datorita colonizarii treptate, crizei economice ?i confruntarii cu civilizatia occidentala ?i cre?tina; confruntarea, dupa cucerirea independentei de stat, cu regimuri autoritare, dictatoriale ?i militare, care au accentuat nemultumirile. lslamismul capata forme radica le. Astfel, ?iismul iranian considera ca toata puterea politica apartine conducatorilor religio?i, ayatola hul, jurist ?i teolog, luandu-?i titlul de imam (mare preot) ?i cumu land puterea executiva, legislativa, juridica, comanda armatei, numirea ?i destituirea ?efului statu lu i. Fiecare adept trebuie sa respecte practicile religioase. Sunt prezentate programe religioase prin intermediul mass-media, In timp ce militantii islami?ti se infiltreaza In randurile populatiei civile, avand pozitii de forta prin predici ?i asociatii In ultimii ani, islami?tii desfa?oara o activitate violenta, militara, pers6nalitati politice cad victima asasinatelor, su nt organizate mi?cari teroriste (Hamas, In Palestina, de exemplu). INTOLERANTA RELIGIOASA se opune libertafii religioase. Ca ?i prozelitismul, se manifesta In diferite state. In lrlanda de Nord, teritoriu cu populatie majoritar protestanta, confruntarile cu minoritarii catolici sunt sangeroase. In India, se manifesta opozitia dintre musulmani ?i hindu?i, iar In URSS, dupa declan?area restructura rii, se confrunta cre?tinii ?i musulmanii. Luptele sunt deosebit de violente In situatiile In care _puterea politica dintr-un stat este preluata de o minoritate religioasa, a?a cum se lntampla In Siria, acolo _unde minoritatea alawitaf?iita conduce majoritatea sunnita . In Li ban, din cauza fragmentarii etnice ?i religioase - musulmani su nniti ?i ?iiti, cre?tini -, razboiu l a facut ravagii dupa anul 1975._ln stateJe musulmane, se desfa?oara o mi?care de integrare initiata de moderati, urmarind destabiliza.rea politica ?i- progresul prin reabilitarea moravurilor ?i a culturii. Dupa anu l1 979, lranu l s-a afirmat drept s~st in ator al mi?carii de raspandire a islamu lui nu numai -In tarile arabe, ci ?i In restul regiunilor lumii, prin comunitatile de musulmani: a intervenit In conflictu l din Liban, a instigat Ia asasinarea lui Salman Rushdie, autorul Versetelor satanice, considerate periculoase, a sustinut razboiullmpotriva lrakului. Dincolo de razboiu l de frontiera,

EPOCA CONTEMPORANA conflictul din Golf a reprezentat confruntarea dintre sunniti, curent majoritar al islamu lui In lrak, ~ i ~ ii t i, principa la minoritate islamica, sustinuta de Iran. IN LUMEA DE ASTAZI se confrunta refuzul fata de modernitate ~ i toleranta fata de pluralitatea religioasa. Se lnfrunta gruparile integriste, fundamentaliste, , I ~i gruparile occidentale, se accentueaza secularizarea societatii ~i modificarea principiilor morale, scade numarul credincio~ilor practicanti, motivatia atitudinii fiind co n ~tiinta, nu credinta. Oamenii se Impart In credinc io ~i. necredincio~i. adepti ai unei credinte difuze, nesigure, cre~te importanta practicilor parareligioase (astrologia, practicile predictioniste, medita}ia), a a~a-numitelor .,religii paralele" (ezoterism, yoga) . In unele state, domina sincretismul religios (Japonia), iar In altele una dintre religiile consacrate, dar este legiferata libertatea credintei (statele din Europa), In timp ce In unele state se manifesta intoleranta religioasa (statele arabe).

- ·1

Tradi{ionalism (biserica de lemn din Maramurq) .yi modemism (biserica din Yverdon, Elve[ia) In arhitectura religioasa a secolului a! XX-lea

Concluzii ................................................................ .

• In lumea de astazi exista o diversitate de credinte istorice sau nou aparute, con- . fruntari, intoleranta. • Cre~tinismul se caracterizeaza prin mi~carea ecumenica: aqiuni comune; dialogul dintre conducatorii bisericii. • Budismul are numero~i adepti; se confrunta cu lipsa de unitate; prolifereaza prin monahism ~ i studii universitare In diferite state. • lslamismul este mi~carea politico-religioasa care urmare~te impunerea principiilor islamului In organizarea statelor, universalizarea credintei. Aqioneaza lmpotriva modernizarii de tip occidental; ia forme violente, militare, teroriste. • lntoleranta religioasa se manifesta In lrlanda, Iran etc. • Caracteristicile actuale ale vietii spirituale sunt confruntarile, secularizarea, practicile parareligioase ~i paralele; In unele state domina sincretismul, In altele o religie, In unele state este legiferata libertatea de credinta, In altele intoleranta ~ religioasa. -----

©

ASTAZI: Asistam Ia apropierea mai coerenta a cre~tinilor, dar ~i Ia o propagare a terorismului si, a misc~rilor I,. .. extremiste mai mare decat In ultimele patru secole; Ia terorismul p~oiJ'l-&vat de mi~carile extremiste.

.,

.

_

'

• Recapituleaza istoria statelor enumerate In leqie ~i formuleaza relatia dintre dezvolta rea lor politica, economica ~i religioasa. • Analizeaza textele 1 ~i 3 ~ i precizeaza care sunt asemanarile ?i deosebirile dintre cele doua pozitii. --=• ·. E x~mplifica, prin evenimente istorice, intoleranta religioa sa ~i efectele acesteia; formuleaza exemple de evenimente istorice In care oamenii au dovedit acceptarea interculturalitatii. • ldentifica In comunitatea In care traie?ti relig iile practicate; investigheza relatiile existente lntre persoanele de diferite religii ~i explica atitudinea acestora.

1960: aqiuni teroriste In lrlanda de nord, organizate de IRA. 1959: lncepe Aggiornamento. 1962-1965: Conciliul Vatican II. 1964: papa Paul al VI-lea ~ i patriarhul Athenagoras Ia lerusalim. 1979: ayatolahul Khomeyni proclama Republica lslamica Iran. · 1990: Razboiul din Golf. 1992: lntalnirea conducatorilor Bisericii ortodoxe.

Autoevaluare................... . • Stiu care este difererita dintre toleranta ?i intoleranta . • ~tiu cum s-a format atitudinea violenta a unor mi?cari religioase. I

Religia ~i via~ religioad

'

o

123

2. a. crearea ONU; b. accidentul de Ia Cernobll; c. caderea regimurilor comuniste; d. Elisabeta a 11-a devine regina.

A. Alege varianta corecta

1. Planul Marshall s-a adresat tarilor din: a. Europa; b. America; c. Asia; d. Australia.

3. a. intrarea Romaniei In Tratatul de Ia Var~ovia ; b. Romania, membru asociat UE; c. Tratatul de Ia Maastricht, d. CECO .

2. Politica de independenta fata· de NATO a dus: a. SUA; b. Germania; c. Franta; d. ltalia.

.

3. Sindicatul Solidaritatea a fast constituit In: a. Polonia; b. Romania; c. Bulgaria; d. URSS.

4. a. alegerea papei loan Paul al 11-lea; b. lnceputul Razboiului Rece; c. reunificarea Germaniei; d. Conciliul

4. In India se confrunta:

Vatica n II .

a. crestinismul si budismul; b. crestinismul si islamul; c. budismul ~i hinduismul; d. budismul ~ i islamul. I

I

I

I

C. Completeaza spatiile libere .................................................................

1. Doctrina Truman consta ln .. ..

B. Dateaza ~i ordoneaza cronologic t t t I It I Itt

t tIt Itt t t t t tIt t tIt t t tIt t I It Itt t t t tIt Itt t tIt It Itt t tIt t t t t t t

t

t

t t

2. Tratatul de Ia Maastricht a schimbat denumirea CEE

1. a. CAER; b. Tratatele de pace de dupa al doilea razboi mondial; c. primul om lansat In spatiu; d. lnceputul

ln ....

crizei globale.

3. Razboiul Rece consta ln.. .. 4. ONU este compusa astazi din ... state. D. Alcatuie~e un text istoric coerent ~i corect, pe baza informatiilor

Studiaza cu atentie imaginea de mai jos. Explica sin1 • tagma ,Strasbourg - capitala Europei".

t ••••••••••••••••••••••••• • ••• • •••• • •••• ••• • ••• • ••• • • •• ••••••• •• •

1. regim comunist; personalitatea conducatorului; losip Broz Tito. 2. Razboiul Rece; Cortina de Fier; ONU. 3. Solidaritatea; Gorbaciov; Revolutia de catifea. 4. Conciliul Vatican II; reforma; catolic. E. Stabile~te cauzele interne ~i externe pentru t t t t tIt It I Itt t t t t t t t tIt tIt t t t I It Itt t t t t t t t t t t t t t t 1 t 1 t t 1 1 t t t t t t t 1 t

1. Declan?area Razboiului Rece. 2. Prabu?irea regimurilor comuniste. 3. lntegrarea Romaniei In structurile euroatlantice. 4. lntoleranta religioasa.

Sediul Parlamentului european din Strasbourg

124

Evaluare ~-~Ui

~!t.

1

Vizitarea unui loc istoric T

.

-

lstoria poate fi studiata ?i In afara ~colii . In jurul nostru exista oameni, locuri ?i constructii 'ic,are .ascund fragmente de istorie. Este nevoie doar de interes ?i de o buna organizare pentru ca istoria dezvaluie. J'

-·

l

• Unde se afla istoria ascunsa? - lntr-un muzeu JoJaJ sau national. - Pe un camp de batalie, lntr-un loc fabrica, o ?Coala, gara sau o · . L"-'"_ , - lntr-un sat, lntr-Jn ora?, poate care traie?ti sau ~~k-o regiune ... - La o persoana, .I grupuri de ~n--·~1!;.~111 I• - La colegii VO?td e Ia 0 alta n deja o · experienta .

d

• PregiUirea vizitarii unui muzeu canst~ iQ; - stabilirea subiectului urmarit (de exemplu; participarea so/dati/or romani ?i a populatiei civile Ia a/ doilea razboi mondia~; - pregatirea cadrului istoric (perioada, zona) ?i a informatiilor despre evenimente (bibliografia); - instruirea cu privire Ia comportamentulln muzeu; - organizarea discutiilor finale, realizarea unui material (portofoliu, afi? etc.). • Vizitarea unui loc istoric (de exemplu: un cimitir a/ eroi/or cazuti In a/ doilea razboi mondia~ presupune in plus o informare cu privire Ia: - rolul pentru posteritate al acestui Joe comemorativ; - legatura dintre cimitir ?i locuitorii din apropiere; - atitudinea oa·menilor fata de acest loc; - felulln care s~ organizeaza In alte state. '·"

" l J l l l n '>'l

. 'i

o dezbatere cu subiectele: }, 1 un astfel de l9c; "-f In timpul vizi~ei ?i dupa aceea~

orale.

i

., :J

.

I

~~m

125

Societatea la lnceputul mileniului al III-lea

GLOBALIZARE, TERORISM, VIATA COTIDIANA ~

~

I

Sa ne gandim Ia efectele aqiunilor noastre...

Explorarea spa{iului cosmic: naveta spa{ialii Explorer este !ansatcl La Cape Canaveral o

o

D1ct1onar.......................... . I

Crima organizata - aqiuni contrare dreptului national ?i international, desfa?urate conform unui plan, cu aj.utorul unor mijloace tehnice, militate, la :adresa unor persoane nominalizate, c~ -~pul obtinerii unor avantaje. ·~ Atentate teroriste- aqiuni violente comise de o organizatie, de o grupare militara sau paramilitara Ia adresa unor persoane sau grupuri de persoane vizate lntamplator, cu scopul obtinerii unor avantaje politice sau al crearii unui climat de insecuritate. Fundamentalism - In lumea islamica, mi?care religioasa ?i politica cu scopul de a restabili adevarata -comunitate isla mica prin relntoarcerea Ia traditie; are sens de Jihad, razboi sfant, purtat pe toate caile: razboi, atentat criminal, terorism.

126

Oamenii, societatea 'i lumea ideilor

GLOBALIZAREA ESTE UN CONCEPT ABSTRACT care ne ajuta sa lntelegem realitatea pe care o traim zi de zi, care se petrece ·Ia nivelullntregii planete; reprezinta legaturile economice, sociale, politice care traverseaza granitele dintre state, mi?carea Iibera de bunuri materiale, oameni, idei Ia scara internationala ?i mondiala. CAUZELE CARE GENEREAZA GLOBALIZAREA sunt tehnologice, politice, economice. Caracteristicile sunt: internationalizarea productiei, noua diviziune internationala a muncii, mi?carile de migratie a populatiei dinspre tarile slab dezvoltate spre cele dezvoltate, internationalizarea statului. Pana In 1970 activitatea internationala se bazeaza pe schimbul de bunuri ?i servicii lntre state; comertul national sta Ia baza economiei mondiale. lmed iat dupa razboi se creeaza un sistem stabil al schimbului valutar (Bretton Woods), care are drept consecinta crearea institutiilor internationale Fondul Monetar International ?i Banca Mondiala. Regimurile democrate promoveaza ,statui bunastarii sociale", regimurile comuniste promoveaza ,economia centralizata". Dupa 1970 se prabu?e?te sistemul Bretton Woods, lnlocuit cu un sistem de curs valutar mai flexibil; efectul este dereglarea sistemului financiar, dar ?i intensificarea tranzacti ilor financiare, a lmprumuturilor peste granitele statelor, crearea unor noi institutii financiare. Dupa declinul regimurilor comuniste (1990), piata mondiala capata alte structuri, competitia economica se intensifica, globalizarea se dinamlzeaza. Se manifesta prin investitii directe straine realizate de corporatii multinationale ?i transnationale sau de investitori individuali. Aceste operatii determina circulatia capitalului, forma rea pietei financiare, iar valoarea lor este mult mai mare fata de valoarea comertului international. In fiecare zi sunt vehiculate In lume, pe pietele de schimb, peste 1 500 miliarde dolari. Se formeaza lntreprinderi multinationale. De exemplu, pentru realizarea unei ma?ini se asambleaza parti componente produse In mai multe tari. lntreprinderile fuzioneaza fara a tine seama de frontiere (Mercedes, Chrysler). Relatiile de productie se modifica, activitatea din domeniul serviciilor ocupa mai multa forta de munca fata de alte domenii. Evolutia ?tiintei ?i a tehnologiei dezvolta comunicatiile, creeaza alte perceptii cu privire Ia spatiu ?i timp; apare necesitatea unui mijloc de comunicare universal acceptat. EFECTELE GLOBALIZARII sunt, pe de o parte, performantele ?tiintei, bunastarea, pe de alta parte, criza mondiala. Efectele negative sunt alimentate de surse de rise: terorismul international, traficul de droguri, crima organizata, proliferarea armelor chimice, biologice, nucleare, spionajul economic. Pentru ca procesul nu poate fi oprit, el trebuie gestionat astfellncat sa-i fie limitate efectele. Pe de o parte, gestionarea globalizarii se realizeaza prin crearea unui cadru de acorduri politice, economice Ia nivel mondial (de exemplu, Organizatia Mondiala a Comertului) ?i regional (de exemplu, Uniunea Europeana), cu scopul scaderii restrictiilor comerciale, liberalizarii comertului,

ISTORIAMILENIULUI ALIII-LEA

······················································· pentru proteqia sociala, respectarea drepturilor omu lu i, a standard elor fun damentale ale muncii, pentru evitarea tranzactiilor speculative, evitarea obtinerii de profit pe term en scurt, pentru investitii pe termen lung. Pe de alta parte, Forumul International privind Globalizarea (1994) stabile~te strategii alternative Ia globalizare, prin revitalizarea economiilor locale. Pe plan ideologic se confrunta conceptele de ,piata Iibera" ~i ,proteqie sociala". Piata Iibera lnseamna organizarea economiei pe baza exclusiva a sectorului privat-productiv; proteqia sociala apara sectoarele neproductive (lnvatamantul, sanatatea), care sunt finantate de sectorul productiv; solutia cu privire Ia modul de organizare a acestor sectoare difera de Ia stat Ia stat. Se confrunta, de asemenea, tendintele de reducere a rolului statelor ~~ de lncadrare a lor In structuri interstatale cu tendintele de lntarire a rolului statelor ca solutie pentru stabi litate ~i ameliorarea crizei. Efectele sociale sunt evidente: ~omaj, decalaj lntre salarii ?i profit, diferente lntre saraci ~i bogati. Dupa al doilea razboi mondial coloniile din Africa ~ i-au ca~t igat independenta. Cre~terea demografica, pe de o parte, seceta, pe de alta, au generat suprapopu larea unor zone ~i, ca urmare a activitatilor economice, eroziunea solului. Razboaiele interetnice au accelerat criza, iar foametea a devenit un fenomen general (Angola, Sudan). In Lumea a treia subdezvoltarea se agraveaza ~i adance~te contrastu l cu lumea industrializata. In vreme ce aproximativ 500 milioane de oameni traiesc confortabil, peste cinci miliarde traiesc In saracie. Datorita migratiei spre marile ora~e din tarile dezvoltate s-a declan~at criza mondiala a suburbiilor acestora. Dintre efectele economice poluarea afecteaza eel mai grav lntreaga planeta. Datorita folosirii In agricu ltura a substantelor chimice, solul este grav afectat ~i, prin el, plantele ~i animalele. De~eurile industriale deversate In ape sau degajate In atmosfera provoaca ploi acide, distrug stratul de ozon.

Refugia{i kurzi (1991)

1. ,Se poate spune ca globalizarea, In forma ei recenta, are chiar ?i un loc ~i o zi de na ~tere Bretton Woods, New Hampshire, 1944. Acolo s-a convenit asupra acestei conceptii, de catre principalele natiuni industrializate. FMI, Banca Mondiala ?i altele au constituit instrumente care s-au dezvoltat pe baza acestui plan conceptual pentru a facilita ?i continua acest proces. Sperantele prea mari au dus Ia disperari. Dupa 50 de ani acest experiment se prabu?e?te. Dincolo de a aduce avantaje economice pentru toti oarrienii, el a adus planeta In pragul unei catastrofe a mediului, a unei crize sociale fara precedent, In care economiile celor mai multe tari se afla In dezordine, In care se lnregistreaza o accentuare a saraciei, a foametei, a migrarii ?i a dislocarii sociale. Experimentul poate fi numit acum un e?ec." · (Dec/aratia de Ia Siena, ltalia, septembrie 1998)

Poluarea industria/a, un flagel al fnceputului de mileniu Oamenii, societatea 'i lumea ideilor

127

Societatea la inceputul mileniului al III-lea

··········.············································

Combatan{i talibani rugandu-se pe campul de luptil (1996) 2. ,Astfel ca Ia 15 ani dupa caderea Zidului Berlinului, lumea are mai mult ca niciodata nevoie de viziuni noi. Avem nevoie de o noua ordine mondiala de pe urma careia sa beneficieze toti, de o societate globala care sa ajute Ia combaterea terorismului. Stirn ca nu numai bombele ~i operatiile speciale nu pot face lumea mai sigura, a~a ca trebuie sa luptam lmpotriva saraciei care hrane~te terorismul." (Mihail Gorbaciov 0 fume noua, cu mai putina ordine) I

Defri?arile ma sive necesare pentru dezvolta rea industriei lemnului, a exploat3 rilor miniere ?i cre?terea suprafetelor de teren arabi! au determinat aparitia efectului de sera, cauza a lncalzirii globale ?i a modificarilor de clima. To~te acestea au determinat disparitia unor specii de plante ?i animale ?i aparitia unor boli . Sanatatea oamenilor este afectata de raspandirea accelerata a microbilor ?i virusuri lor sau de extinderea unor maladii (SIDA, Ebola). Pe plan politic se manifesta instabilitate; liderii politici sunt confruntati cu probleme Ia care trebu ie sa gaseasca alternative pentru a se putea adapta Ia sch imbarile economice ?i sociale care se petrec mult mai dinamic decat In alte perioade. Deseori societatea civila l?i afirma autonomia fata de deciziile politice, cetatenii se mobilizeaza ?i l?i formuleaza pozitia; prin greve, mitinguri, manifestatii, proteste spontane se exprima nemultumirea nu numai cu privire Ia conditiile de trai, ci ?i cu privire Ia situatia anumitor specii de animale, exerciti i militare, decizii politice etc. TERORISMUL este cea mai pericu loasa sursa de agravare a crizei mondiale alaturi de crima organizata. Agresiuni lor le cad victime oameni obi?nuiti sau personalitati politice. In sens larg, terorismul reprezinta o actiune cu caracter violent care are menirea sa ameninte ?i sa intimideze grupuri mari de oameni, state, chiar lntreaga umanitate; In plus, este perturbata viata economica ?i sociala. Atentate/e teroriste politice sunt acte criminale Ia adresa statu lui, a institutiilor sau reprezentantilor acestora, Ia adresa unei forme de regim politic; acestea pun In pericol securitatea statului, viata ?i integritatea cetatenilor sai. Terorismu l international, comparat cu un al treilea razboi mondial, l?i prelunge?te efectele pe teritoriul mai multor state; de regula, este pregatit pe teritoriul unui stat ?i este savar?it pe teritoriul altuia; terori?tii nu vor sa fie recunoscuti ca indivizi, ci se identifica cu diferite organizatii; victimele sunt din randul populatiei civile, nevinovate. Terorismul international este forma de manifestare a-conflictului dintre lumea fundamentalist§, traditionalista, musulmana ?i lumea moderna, dinamica, In care SUA se erijeaza In conducator alluptei antiteroriste. VIATA COTIDIANA. lntr-o perioada a decalajelor ?i contrastelor, grija omului contemporan, In lumea bogata, este pentru ca litatea vietii, iar In lumea sarapentru traiul de zi cu zi, amenintat de boli ?i subnutritie. Activitatea zilnica are ca scop satisfacerea nevoilor materiale de baza pentru asigurarea supravietuirii : hrana, apa, lngrijirea sanatatii, adapost, lmbracaminte. Milioane de oameni nu pot sa-?i satisfaca aceste nevoi materiale; de?i planeta

ca,

'

Atentatul de la 11 septembrie 2001 asupra World Trade Center

128 Oamenii, societatea ~i lumea ideilor -.J

:J.

•

'

-

3. )nsa victimele terorismului, oamenii din toate zonele afectate de criza, asteapta de Ia·n_cii rrlai mult decat simple cuvinte de compasiurle. ONU trebuie s~ fie apta ,sa-·tad 'fara In 099 efectiv acestei provocari ?i altor necesitati precum eradicare9 saraciei, promovarea dezv61tarii · durabile, protectia mediului ambiant, respectarea drepturilor omului, controlul epidemiilor ~i al proliferarii armelor de distrugere In masa. Noi avem nevoie de o organi,zatie eficienta ?i relevanta, capabila sa raspunda adecvat amenintarilor modern~ . " (Andrei Straton, ministrul de externe al Republicii Moldova, discurs Ia Adunarea Generala ONU, septembrie 2004)

ISTORIAMILENIULUI AL III-LEA

······················································ are potentialul necesar, repartizarea resurselor este inechitabila, iar ace~ti oameni lupta zilnic pentru supravietuire. Cei aflati Ia limita saraciei ca uta solutii pentru rezolvarea nevoilor economice elementare, deseori prin eludarea legii. Aceia care, pe langa satisfacerea nevoilor m a teri ~ le, l~i permit satisfacerea unor nevoi calitative, se preocupa de un mediu sanatos, de participarea Ia luarea deciziilor care le afecteaza viata ~i mijloacele de trai, de libertatea lor individuala. 0 parghie eficienta pentru desavar~irea aspiratiilor individuale este educatia, care ocupa cea mai mare parte din viata oamenilor. Educatia este un mijloc de rezolvare a nevoilor materiale, dar ~ i de pregatire a individului pentru rolu l sau viitor lntr-o lume In ve~nica schimbare. Organismele internationale realizeaza programe pentru ca accesu lla informatie sa fie nediscriminat, pentru ca tehnologiile sa fie accesibile tuturor persoanelor; viata este dominata, prin informatie, de tehnolog ie; uneori prin aceasta sunt manipulate con~tiintele ~i se ajunge Ia fanatism religios ~i etnic. TIMPUL LIBER este reglementat legal prin scaderea duratei zilei ~ i a saptamanii de lucru, prin concedii. El este necesar pentru lnlaturarea stresului provocat de activitatile zilnice ~i pentru cre~terea puterii de munca a omu lui. Timpul liber este gestionat de o industrie complexa; pentru lntretinerea corpului conform standardelor contemporane sunt realizate modele de optimizare a vietii ~i sanatatii oamenilor ~i prolifereaza industria cosmeticelor, pen.tru relaxare industria turismu lui, a cinematografiei. Oamenii se pot distra In grupuri mari, cu sute de mii de participanti (concerte, competitii sportive), sau In particular (distraqia virtua la, oferita de calculator). In timpul liber, omul contemporan consuma bunuri ~i servicii . Societatea de consum II face sa-~ i dedice mult timp adunarii de resurse, pentru acumularea de bunuri dupa un model standardizat al prosperitati i. Publicitatea, care a devenit o adevarata industrie, ofera prin intermediul reclamelor, cu care suntem asaltati In fiecare zi, modele de familii, case, obiecte de uz gospodaresc etc. Deseori, acumularea acestora sau lipsa lor schimba comportamentul oamenilor. Etapele zilei ~i ale vietii sunt motivate economic, au o anum ita monotonie ~i determina uniformizarea comunitatilo_r. Zi lnic alterneaza perioadele de munca ~i timpul liber; iar viata este de asemenea o succesiune de perioade: de ~colari zare, de munca activa, de pensionare. Uneori, sensu l acestei suc0esiuni nu este acceptat ~i individul se izoleaza sau alege diferite forme de.prffiest (droguri, violenta). Viata In comunitate, t mportamentul social, tras~turile de personalitate se modifi~a, deoarece om~f petrece mult timp In grupuri structurate, cu reguli Personalitati politice reduse Ia tacere prin asasinate: Mahatma Gandhi (India, '1948), John Fitzgerald Kennedy (SUA, 1963), Martin Luther King (SUA, 1968), Aldo Moro (ltalia, 1978), Anwar El Sadat (Egipt, 1981 ), Francisco Proganza (Spania, 2000). Atentatele teroriste politice sunt organizate de: AI-Fatah (Palestina), Secta Aum (Japonia), AI-Jihad_(Egipt), Kahane Chai (Israel), Armata Nationala de Eliberare (Columbia), AI-Qaida (~fghanistan), Adevarata Armata Republicana lrlandeza (lrlanda de Nord), Organizatia Revolutionara 17 Noiembrie (Grecia) etc.

Geode - marea salii de cinema din Cite des Sciences La Villette, Paris

1980: lncepe activitatea In Silicon Valley (explozia informaticii). 1981: Alvin Toffler publica AI treilea val. 1989: primul Plan Verde de ocrotire a mediului lnconjurator (Oianda). 11 septembrie 2001: atentatul terorist de Ia World Trade Center.

4. ,Oamenii se lupta cu saracia, foamea, lipsa pamantului, a locuintei, migrarea. Multi au constatat ca lncercarile lor de a se lntoarce Ia modalitatile lnvechite de a munci - cum ar fi fermele locale - sunt imposibile, deoarece vechile terenuri au fost convertite In modele agricole ale corporatiilor industriale, pentru produqia de export Daca lnainte cultivau pentru a manca, acum terenul a fost transformat In sursa pentru produqia de lux, de exemplu, cafeaua, florile, crevetele, care sunt exportate catre tarile bogate." (Dec/aratia de Ia Siena, ltalia, septembrie 1998)

Oamenii, societatea ~~ lumea ideilor

129

Soc ieta tea la in cep utul mi!rniului al IlL-lea proprii : ?COala, locul de munca, ora ?ul Daca Ia lnceputul secolului al XX-Iea planeta noastra era aproape In lntregime rura la, Ia lnceputul secolului XXI aproximativ jumatate din populatie traie?te In ora?e: Marimea ora?elor nu mai . este un indicator al progresului ?i dezvoltarii, pentru ca suprapopularea ora?elor, cu deosebire a acelora din Lumea a treia, este rezultatul migrarilor masive din mediul rural In ora?e sunt concentrate mai izbitor decat oriunde saracia ?i dificultatile; cei care ?i-au rupt radacinile au parasit mediul rural, au venit In ora?e, cu a?teptari ?i aspiratii pe care In mare masura' nu le-au lndeplinit. Viata cotidiana a omului din mileniul al Ill-lea este dominata de confruntarea dintre traditional ?i modern, dintre lnsingurare ?i socializare.

Concluzii .................... .. ....... .................... ........ .. .. ... . Calculatorul a piitruns fn viafa cotidianii a omului din mileniul al III-lea

5. ,.Mass-media a institutionalizat deja, prin reflexe conditionate, sarbatorirea. Oamenii ,.sarbatoresc" cu harnicie, uitand adesea ce sarbatoresc. Sarbatorirea aceasta nu are lnsa nici un sens profund. Sensu! ei se reduce Ia ,.cumparati repede acest produs, e sarbatoare!" sau ,.Uitati-va Ia TV pentru ca e sarbatoare!". Sarbatorirea, prin urmare, nu mai e regasita ca ritual, nu mai impune o rememorare, un anamnesis, ci se consuma In prezent sub forma de timp liber." (Area lui Noe, De Ia neo/itic Ia Coca-Co/a) •o..'/,

Autoevaluare .................. . • ?tiu sa recunosc efectele pozitive ?i negative ale globalizarii. • Stiu , sa deosebesc terorismul internatio. nal de crima politica. • ?tiu sa explic cum s-a manifestat viata cotidiana a oamenilor datorita exploziei de informatii.

• Globalizarea reprezinta legaturile economice, sociale, politice, culturale dintre tarile lumii, dincolo de granitele dintre ele. • Cauzele acesteia sunt tehnologice, politice, economice. • Caracteristicile globalizarii sunt internationalizarea produqiei, noua diviziune internationala a muncii, mi?carile de migratie a populatiei dinspre tarile slab dezvoltate spre cele dezvoltate, internationaliza rea statului. Dupa 1945 se constata urmatoarea evolutie: In etapa 1945-1970, schimburi de bunuri ?i servicii lntre state; In etapa 1970-1990, intensificarea tranzactiilor financiare, iar dupa 1990 pana In zilele noastre, piata financiara domina piata mondiala. • Efectele globalizarii sunt, pe de o parte, performantele ?tiintei, bunastarea, pe de alta parte, criza mondiala manifestata prin conflictullntre strateg iile globalizarii ?i identitatea nationala. Pe plan social se manifesta prin contrastul dintre bogatie ?i saracie; pe plan economic prin poluare; pe plan politic prin terorismul international.

ASTAzl: Aceste procese fac parte din viata de zi cu zi; ele au radacini adanci

.

In istorie, trebuie cunoscute si lntelese. '

It

r. r. r:11 L

5

u fl F

a

. Exerc1•t••11 .................................................................. . I

--·""

• Analizeaza cauzele ?i efectele globalizarii ?i explica de ce acceptarea interculturalitatii este o solutie pentru atenuarea conflictelor lntre oameni. • Cite?te sursele 1 ?i 4 ?i realizeaza un proiect pentru ameliorarea efectelor ne, gative ale globalizarii. • Formati grupe de cate patru-cinci elevi. Analizati sursa 1, realizati o investigatie In comunitatea In care traiti cu privire Ia relatia prosperitate-saracie; formulati un model de prosperitate; cu aceste informatii realizati un portofoliu cu tema Efede!e·globalizarii In fume ?i In localita tea In care traim. • Folose?te presa ?i colecteaza informatii despre terorismul international; realizeaza 0 dezbatere despre efectele terorismului asupra populatiei civile ?i masurile de proteqie ce pot fi luate. • Analizeaza sursa 5 ?i precizeaza ce rol are In viata cotidiana mass-media; explica de ce ,.sarbatorirea" se confunda cu timpulliber. • Explica de ce viata cotidiana contemporan a este dominata de confruntarea dintre traditional ?i modern.

z a a tt

(l

d

d

d

n n

Pierderi militare in timpul primului razboi mondial Tara

Populatia masculina activa (in mii de oameni)

Morti ~i disparuti (in mii de oameni)

Morti ~i disparuti din totalul popula~ei active (in procente)

Franta Marea Britanie ltalia SUA Germania Austro-Ungaria

13 350 14 570 12 130 32 320 20 430 16 230

1 400 744 750 68 2 000 1 543

10,5 5,1 6,2 0,2 9,8 9,5

Vyvyen Brendan, Primul razboi mondial

Guvernul State/or Unite lncuviinteaza dorintele poporului roman atat lntre hotare/e regatului roman, cat ?i afara de hotarele sa fe·. Guvernul american a fast martor a/ suferintelor ?i jertfelor mari romane?ti aduse pentru libertate, pentru unitatea nationa/a ?i pentru dorintele romane?ti lnabu?ite de du?manii no?tri. Simpatizand ideea ?i dorinta unitatii na,tiona/e a romanilor de pretutindeni, Guvernul State/or Unite nu va lntarzia nimic ca In timpul potrivit sa mij/oceasca prin lnraurirea sa dobandirea drepturilor politice ?i teritoria/e, ce se cuvin poporului roman, sa i /e asigure i'mpotriva oricarui atac din afara. Scrisoarea lui Robert Lansing, secretar de stat al SUA, 5 noiembrie 1918

Pentru marea, istorica adunare nationala de Ia Alba-lulia, unde s-a hotarat alipirea Transilvaniei Ia patria-mama, n-a fas t nevoie de o deosebita pregatire a opiniei pub/ice. Pregatirea se facuse vreme de sute de ani(. ..) Pe de o parte a ?Ose/ei se duceau spre Alba-lulia, scartaind pe faga?ele zapezii, carutele romane?ti, buchete de chiot ?i bucurie a/catuind un singur ?ir, iar pe cealalta parte se retragea, In aceea?i directie, armata . germana ce venea din Romania, tun dupa tun, ca ni?te. p~mni stran?i ai tacerii. Lucian B~ga - Hronicu/ ~i cantecu/ varstelor

:1

3 1-

e

a

Stalin este prea grosolan ?i acest defect, suportabil In relatiile dintre noi, comuni?tii, devine insuportabilln funqia de secretar general. Propun tovara?ilor sa gaseasca o cafe de a-1schimba din aceasta functie ?i sa aleaga pe altcineva, diferit de Stalin doar In privinta comportarii: anume sa fie mai rabdator, mai loial, mai politicos, mai putin capricios ?i mai atent cu tovara?ii. Vladimir llici Lenin- Testament, 25 decembrie 1922 Dictatura clasei proletare lnseamna ca statui muncitoresc va reprima fara ezitare marii proprietari funciari ?i capi-

tali?tii; va reprima tradatorii ?i mi?eii care ajuta pe ace?ti exploatatori ?i li va lnvinge. Statui muncitoresc este inamicul implacabil a/ marelui proprietar funciar, a/ capitalistului, a/ speculatorului ?i ?arlatanului, inamicul proprietatii private asupra pamantului ?i capitalului, inamicul puterii ?i bani/or. Vladimir llici Lenin - Despre dictatura pro/etariatului Statui fascist, care este forma cea mai lnalta ?i cea mai puternica a personalitatii, este o for}a, dar o forta intelectuala ?i mora/a care rezuma toate formele vietii umane. Tn consecinta, e/ nu se poate limita Ia funqiile simple de supraveghere ?i tutela cum dore?te liberalismul. Statui nu este un simplu mecanism destinat a limita libertatile individuale. El reprezinta o forma ?i o regula interioara, o disciplina totala: el patrunde In vointa ?i In inteligenta. lndividul nu este anulat In statui fascist, ci mai degraba multiplicat, Ia fel cum un soldat a/ unui regiment nu este diminuat, ci multiplicat de numarul tovara?ilor sai de arme. Benito Mussolini - Doctrina fasdsta Poporului german trebuie sa i se asigure teritoriul necesar existentei sale pe pamant. Oamenii de acela?i sange trebuie sa apar}ina unuia ?i aceluia?i teritoriu (Reich) (... ) Atunci cand teritoriul Reich-ului li va cuprinde pe toti germanii ?i nu-?i va mai putea permite sa ofere acestora conditii decente de trai, numai atunci se va putea vorbi de dreptul moral, rezultat din nevoile poporului, de a dobandi teritorii straine. Plugul se va transforma In sabie ?i lacrimile razboiului vor deveni painea zilnica a generatiilor urmatoare (...) Dreptul Ia teritoriu devine datorie In cazul In care o mare natiune pare destinata sa decada daca nu-?i extinde posesiunile. far acest lucru este cu atat mai adevarat atunci cand natiunea In cauza nu este o mica comunitate negroida, ci lnsa?i Germania, mama a tuturor celor care au conferit lumii actuala sa forma culturala. Adolf Hitler - Mein Kampf Surse istorice

131

PERSECUTIILE LA CARE AU FOST SUPU~I EVREIIIN GERMANIA (1933-1945) (Geoff Layton - Germania, a/ treilea Reich, 1933-1945) Anul

Luna

Hotararea evreie~ti ~i

1 aprilie

Prima boicotare oficiala a magazinelor te de evrei.

7 aprilie

Legea pentru refacerea aparatului administrativ Excluderea evreilor din slujbele guvernamentale.

a prof~siilor practica-

1933

1934

Legi care prevad interzicerea practicarii anumitor profesii de catre evrei. LEGILE RAS/ALE DE LA NURNBERG:

1. Legea cetateniei germane: este cetatean al Reich-ului acea persoana 1935

15 aprilie

care este de origine pur germana. 2. Legea privind protejarea sangelui ?i a onoarei germane: casatoriile dintre evrei ~i cetateni germani sunt interzise. lntensificarea programului de arienizare In comert ~ i alte profesii.

1937

28 octombrie Expulzarea a 17 000 de evrei polonezi, rezidenti In Germania. 9 noiembrie

Noaptea de crista/, pogrom generalizat pe tot cuprinsul Germaniei.

1938 15 noiembrie Toti elevii evrei sunt dati afara din ~coli . 3 decembrie

Obligativitatea lichidarii sau vanzarii firmelor conduse de evrei.

30 aprilie

Confiscarea tuturor posesiunilor evreie~ti.

1 septembrie

Oecretul privind interzicerea ie?irii din casa a evreilor dupa o anumita ora.

1939 1940

Prima deportare a evreilor din anumite provincii germane. Einsatzgruppen (trupe speciale) ale SS sunt mutate In Rusia, In ariergarda armatei, pentru prinderea ~i exterminarea evreilor.

1un1e

1941

1 septembrie Toti evreii sunt obligati sa poarte steaua galbena a lui David. 20 ianuarie

Conferinta de Ia Wannsee Personalitati ale partidului ~i guvernului l~i dau acordul asupra solutiei finale a prob/emei evreie?ti.

In primavara

La Auschwitz, Chelmno, Majdanek ~i Treblinka sunt construite dispozitive de exterminare In masa.

februarie

Distrugerea ghetoului din Var~ovia.

In vara

Transportarea evreilor din Europa ocupata de Germania catre lagarele morj:ii.

26 ianuarie

Auschwitz este eliberat de catre trupele sovietice.

1942

1943

1945

132 • •

l ---:..-!.!·._.. ..

Surse istorice ~

.• _oti. - -

Pe /anga acuza,tia de fo/osire a sangelui in scopuri ritua/e, o serie de a/te aspecte neobi?nuite (reate sau imaginare) au facut din ,evreu/ imaginar" o fiin ,ta extrem de suspecta (. .. ) Ceea ce poate sa ne mire este insa faptul ca acest pervers mecanism social a func,tionat anacronic, Ia jumatatea secolului a/ XX-Iea, imediat dupa imensa tragedie a Holocaustului, in ,tari din centrul Europei, in care se construiau regimuri politice de stinga. Dupa ce fusesera ucise 6 milioane de evrei, dintre ' care 1,5 milioane de copii, este incredibil faptul ca evrei abia intor?i din /agare/e naziste au putut fi lin?a,ti de comunitatea gazda in urma unor acuza,tii de infanticid ritual sau a unor incriminari simi/are, adesea instrumen tate de activi?ti comuni?ti. fn perioada 1945-1948, circa 2 000 de evrei (din care 1 500 doar in Polonia) au fast victime ale pogrom uri/or din ,tarile Europei comuniste.

Andrei

'I

I·

e

Oi~teanu

- lmaginea evreului In cultura romana

tineret, vizand mobilizarea publicului in favoarea unei societa,ti tolerante, fondate pe demnitatea ega/a a tuturor membrilor sat~ ?i impotriva manifestarilor de rasism, de xenofobie, de antisemitism ?i toleran,ta.

Consiliului Europei - Dedarafia de Ia Viena, 9 octombrie 1993 lntegrarea Romaniei in NATO este o problema ce apar,tine lntregii ,tari, statului roman, ?i are Ia baza interesele economice ?i de aparare fundamenta/e. Din punct de vedere economic, Romania se confrunta cu riscul adancirii ramanerii in urma, in compara,tie cu noii membri ai NATO ?i ai UE. fn plan militar, absen,ta angajamentelor ferme ale NATO ?i UE in asigurarea securita,tii Romaniei ridica prob/eme serioase, in planificarea apararii pe termen mediu ?i lung, intrucat strategia de securitate na,tionala ?i strategia militara se sprijina pe un numar prea mare de necunoscute pentru a putea fi gestionate.

Moartea lui Stalin ne-a zguduit din temelii. Practic, orele de ?coala nu se mai ,tineau, profesorii plangeau in hohote ?i to,ti pa?eam cu capete p/ecate. La radio se transmiteau continuu mar?uri funebre ?i se sim,tea cumva ca nu mai exista autoritate. Un om, cu glasul sugrumat de durere, striga de Ia fereastra spitalului de oftalmologie.· Stalin a murit, dar eu sunt aici. Oamenii se intrebau pentru cine i?i vor da via,ta acum. Mul,timi uria?e, neorganizate, se scurgeau spre Sa/a Coloanelor, unde era depus corpul lui Stalin. Se sim,tea ceva neobi?nuit-in aceasta mare de necuprins, tacuta ?i mohorata.

trecutul tuturor civiliza,tiilor arta a fast mai cu seama expresia vie,tii religioase. Poate ca aceasta este Inca valabila in profunzime, dar suntem nevoi,ti sa recunoa?tem ca astazi o privim intr-a lumina profana ?i o consideram deseori straina de cultura ?i de credin,tele in cadru/ carora a parut, cum ar fi cazul cutarei scu/pturi egiptene sau cutarui temp/u grec, de pilda. La fel, omul secolului a/ XX-Iea este obligat sa intre in contact cu religii in care e/ n-a fast educat.

Vladimir Bukovski (disident anticomunist sovietic)

- Phillippe Gaudin - Marile religii

Strategia Romaniei de aderare Ia NATO

in

Traim un moment istoric. Clanul Ceau?escu, care a condus ,tC)r a Ia dezastru, a fast eliminat de Ia putere. Cu to,tii ?tim ?i recunoa?tem ca.victoria de care se bucura intreaga ,tara este rodul spiritut~;;de sacrificiu a/ mase/or populare de toate na,tionalita,tile ?i, Jn primul rand, a/ admirabilului nostru tineret, care ne-a resiltuit, cu pre,tul sangelui, sentimentu/ demnita,tii na,tionale. Un merit deosebit if au cei care ani de zile ?i-au pus in perico/ via,ta, protestand impotriva tiraniei.

Comunicatul Consiliului Frontului Salvarii Nationale, 22 decembrie 1989 . No1~ ?efii de- stat ?i de guvern ai state/or- membre ale Consiliului Europe1~ convin?i ca diversitatea de tradi,tii ?i de cu/turi constituie de secole una din boga,tiile Europei ?i ca prin~ipiul toleran,tei este garan,tia men,tinerii In Europa a unei societa,ti deschise, care respecta diversitatea cultura/a, de care suntem lega,ti, lansam o vasta campanie europeana de

i Drapelul Uniunii Europene Surse istorice

133

in jur de trei milioane de /ocuitori ai Uniunii Europene sunt consumatori zilnici de canabis, iar numarul celor care ape/eaza Ia tratamente de dezintoxicare se af/a. In cre?tere constant;} Cele mai lnalte rate ale consumului au fast lnregistrate In Cehia, !rlanda, Franta, Spania ?i Marea Britanie. 12% dintre tinerii cu varste lntre 15 ?i 34 de ani au recunoscut cJ au consumat canabis luna( 3, 7% din aceea?i grupa s-au dec/a rat consumatori zilnici.

Din Raportul pe 2003 a/ Centrului european de monitorizare a drogurilor ?i toxicomanilor (OED7) Re,teaua terorista AI-Qaida are de gand sa puna in pericol buna desfa?urarea a Raliului Barcelona-Dakar, ce va avea foe cu lncepere de Ia 31 decembrie 2004. Atentatorii vor sa /oveasca in timp ce p/utonul va trece prin zona /ocalitatii Tagant Ia 15-16 ianuarie 2005. Militarii din Mauritania au prins un membru a/ organiza.tiei conduse de Usama Bin Laden care se ocupa cu organizarea unui atentat lmpotriva caravanei, cu deosebire asupra sportivilor american/ participanti. Totu?i fortele de ordine din statu/ nord-african garanteaza securitatea competitiet; eel pufin pe teritoriul .tarii, dar nu exclud posibilitatea unui atentat Intr-a alta zona.

Ziarul Sportul, 11 decembrie 2004 Pre?edinte/e Bush ?i principalii membrii ai anturajului

sau, fie ei " ulii" sau moderafi, nu pierd mci un prilej pentru a repeta cJ princtj:Jalul per/colla adresa Americii 11 reprezinta tarile care sprijina terorismul ;;i detin sau au posibilitatea sa achizi,tioneze arme de distrugere In masa. in baza acestei optic/ a izbucnit razboiul din Afghanistan. Apoi, dupa Kabul, lupta g/obala lmpotriva terorism~lui s-a mutat Ia Bagdad. Jar de acolo, unde 7 (. .. ) Pentru moment, obiectivul central a/ strategilor american/ 11 reprezinta regiunea Orientului Mijlociu. Sub acest aspect, schimbarea de regim de Ia Bagdad ar trebui sa deschida calea spre o "remade/are" a lntregii zone, ceea ce lnseamna democratizare, modernizare, eradicarea terorismului, promovarea intereselor americane de securitate pentru Israel.

Anca Voican - Lumea, nr. 5, 2003 Amenin,tarea de extrema stanga apare In dec/in In majoritatea state/or membre, chiar daca inca mai exista focare de supravegheat In German/a ;;i ltalia, unde grupuri mici l;;i continua activitatile lmpotriva organiza,tiei NATO ;;i a organismelor internationale. Mai nelini;;titoare sunt refer/rile Ia o sustinere a terorismului islamist sunnit. Fran,ta prime;;te aproape 4 000 000 de musu/mani. in major/tate sunni,ti, ace;;tia alcatuiesc o comunitate lipsita de organizare ;;i pufin practicanta, 1n cadrul careia propaganda tslamica ac,tioneaza In principal/a periferie, asupra unor tineri fara ocupatie, care pot fi u;;or recruta,ti, dar ;;i In cadrul asocia,tiilor pretins cu/tura/e ?i In moscheile unde sunt recruta,ti cei mai fanatic/. indoctrinarea teoretica o data lncheiata, ace;;ti noi militanti sunt trimi;;i In Afghamstan sau In Pakistan pentru a-;;i desavar;;i pregatirea. La lntoarcere, ei devin, Ia randul lor, ,recrutori".

Roland Jacquard - Tn numele lui Usama Bin Laden Usama Bin Laden explica rabdator, lntr-un interviu acordat unui jurnalist palestinian, cJ americanii le fura arabi/or de 25 de ani 131 de do/ari Ia fiecare baril de petrol. in 25 de ani ,;furtul" se ridica Ia 37 000 de miliarde de dolari. Ceea ce, dupa parerea rebelului, 111ndreptate;;te pe fiecare musulman (trei sferturi din 200 de milioane, cati exista In fume), sa ceara Americii 30 de miliarde de do/ari. Fara a intra In amanunte/e acestor ecuatii alambicate, Usama Bin Laden lncearca sa se apropie de o teza draga ce/or din lumea a treia: jefuirea resurselor ,tarilor sa race de catre capitali;;tii occidentali.

Roland Jacquard - Tn numele lui Usama Bin Laden Manifestatie a fundamentali$tilor islamici din Pakistan (septembrie 2001)

':

~

134

~-

.

''.

,..,.,;;._•,_,

-

'••.

.· -~

Surse istorice '-

Cosmopolis versus globalism. Cosmopolis versus pre-

.

.~~.

'u ta

w

ju_ decati nationa!e. Cosmopolis versus exc/usivismul contemporan lndrepta t lmpo triva traditiilor locale ?i a mo?tenirii spiritua/e. Sub -titlul MicrocosmosxMacrocosmos, . expozitia urmare?te sa exp/oreze relatiile dintre regionalism ?i globa!izare, dintre localism ?i cosmopolitanism, dintre peisaju! urban ?i eel rural, dintre angajamentu!social ?i motiva,tia spiritua/a, prin lucrarile a 90 de arti?t'~ din 10 ,tari sud-est europene, se!eda,ti cu ajutorul a 10 curatori national(

Ia

Observator cultural, 25-31 ianuarie 2005

>a el J!, ar at--

a

0

Selectie de titluri de filme din programele difuzate de posturile de televiziune din Romania: ,La hotarul dintre via,ta ?i moarte" (drama, SUA, 1998), ,Crima fara condamnare " (m1ster, 2004), ,Uciga?i tacu,ti" (thriller, 1999), ,0 crima perfecta" (thriller, SUA, 1998), )nscenarea" (thriller, SUA, 1994), ,Legaturi de sange" (horror, SUA, 1996). Selectie de titluri de emisiuni culturale din programele difuzate de posturile de televiziune din Romania: ,Comorile lumii", ,Muzeele lumii", ,Zestrea romanilor", ,Cinci minute de cultura", ,Omul care aduce cartea".

te

Supliment TV, ianuarie 2005

1/·

n)3 ore l?i •a-

Emigran{i albanezi debarcii fn Italia (199 I)

p, m

ns Cl.

iliru lui

Oricum ar fi, rasa umana e osandita Inca de Ia lnceput ca In eterna scindare sa evolueze lntre cele doua contrarii. Si Ia fel ?i noi, prada ace/ora?i lndoieli ca ?i stramo?ii no?tn~ 'cartea de fata are drept scop sa abordeze aceasta tema, apeland In unele momente ale intrigii, Ia une/e legende cu acest subiect ?i raspandite pe toata fa,ta pamantului.

Paulo Coelho - Diavolul ~i domni~oara Prym

25

Deveni,ti adul,ti, copiii din Lumea a treia sunt marca,ti pentru toata viata lor de 0 grea soarta: raman afecta,ti psihic ?i inte!ectual, iar speranta . de via,ta este inferioara ce/or din ,tarile bogate. Speranta:de viata este urmatoarea: Europa 72 de ani; America CiifNord - 73 de ani; America Latina 64 ani; Asia - 58 de ifni; Africa - 59 de ani.

'(/,

Le Monde, 1989

){-

or

re In

a :in fin 01·

'e·

politice ?i religioase. Dupa a/ doi/ea razboi mondial, din Europa a pornit un flux de emigrare spre SUA. Europa era In secolul a/ XIX-Iea ?i Ia lnceputul secolului a/ XX-/ea /ocul unei intense emigrari; In a doua jumatate a seco/ului a/ XX-Iea imigrarile au devenit mai numeroase decat emigrari!e. Trebuie sa subliniem extrema diversitate a cauze!or acestor migra,tii. Fiecare tara, In functie de mo?tenirea colonia/a, de istoria sa, de apropierea sau departarea geografica ?i cu/tura/a, de raportul dintre autohtoni ?i straini, prezinta particu/arita,tile sale. lstoria integrarii persoane/or care migreaza In diferite ,tari este dominata de reac,tiile xenofobe ale caror numar ?i gravitate coincid cu situa,tiile de criza din aceste ,tari.

Pierre Milza - Migratiile internafionale In secolul XX

De Ia intrarea In vigoare, Ia 1 mai 1999, a Tratatului de Franta nu este singurul stat industrializat de pe batranul Ia Amsterdam, po/itica de azil ~i pentru migrare In ,tarile continent care face ape/fa mana de lucru straina. La lncepu- Uniunii Europene depinde de propria pregatire. lnstrumentul secolului a/ XX-Iea, este depa?ita de Elve,tia, cu peste un te/e juridice aplicabile sunt gandite de Comisia Europeana milion de emigran,ti, fa,ta de Fran,ta, cu aproximativ 900 000; ?i de Consiliul Mini?trilor. Problemele care trebuie sa aiba In Germania sunt aproximativ 870 000, In Marea Britanie solu,tii comune pentru statele membre sunt.' cererea de aproximativ 50 000. Aceste state, care pana In 1880-1890 _ azil, criteriile de acordare a azilului, condi,tiile ?i statutul refuerau ,tari de emigra,tie, au devenit In u!timii ani ,tari de gia,tilor. M. Jean-Daniel Gerber -A fi imigrant In Europa imigra,tie. Acestui flux de imigrare a for,tei de munca i se adauga refugia,tii din strainatate ca urmare a persecu,tii!or Su~e istorice

135

A. Alege varianta corecta f f I I Iff f

f

B. Dateaza ?i ordoneaza cronologic

If If If If If Iff If I Iff f Iff f If I I If I I Iff f f f f t f I It I I I I I ff f f f f t t t t t t t

................................................................. Bucure~ti;

1. Domnul fanariot care a desfiintat serbia In Tara

1. a. instalarea guvernului revolutionar Ia

Romaneasca ~i Moldova este: a. Grigore al 11-lea Ghica; b. Nicolae Mavrocordat; c. Constantin Mavroc?rdat; d. Alexandru lpsilanti.

b. interventia lui Suleiman-pa~'a In Tara Romaneasca; c. hotararea Dietei Transilvaniei de unire a Principatelor cu Ungaria; d. reprimarea revolutiei din Moldova de catre domnul Mihail Sturdza.

'

'

I

2. Teritoriul Olteniei a fost cedat lmperiului habsburgic In urma pacii de Ia: a. Carlowitz; b. Passarowitz; c. Belgrad; d. l a~i .

2. a. Congresul de Ia Viena; b. proclamarea imperiului In Franta; c. utilizarea motorului cu aburi In transportul pe apa; d. restabilirea domniilor pamantene In Tara Romaneasca ?i Moldova.

3. Politica introdusa de Curtea de Ia Vi enalncepand cu anul 1849 este: a. absolutismul; b. neoabsolutismul; c. dualismul; d. liberalismul.

3. a. inginerul Eiffel construie~te turnul din Paris; b. Napoleon al Ill-lea este arbitrul politic al Europei; c. Otto von Bismarck este numit cancelar al Prusiei; d. Benito Mussolini preia conducerea ltaliei.

4. Pictorul Sa lvador Dali apartine curentului artistic numit: a. romantism; b. impresionism; c. realism; d. suprarealism.

4. a. Stalin se impune Ia conducerea URSS; b. formarea guvernului Germaniei de catre Adolf Hitler; c. destramarea lmperiului austro-ungar; d. ridicarea Statuii Li bert.3tii In portul ora?ului New York.

5. Pactul Briand-Kellogg a fost lncheiat din intiativa: a. Germaniei ~i a URSS; b. SUA ~ i a URSS; c. Frantei ~i a SUA; d. Frantei ~i a URSS.

5. a. constituirea ghetoului din Var?ovia; b. intrarea Romaniei In al doilea razboi mondial; c. Conferinta de Ia Wannsee; d. debarcarea In Normandia.

6. Romania a devenit membra a Consiliului Europei In anul: a. 1990; b. 1991; c. 1992; d. 1993.

6. a. insurectia din Cehoslovacia; b. Conferinta de Ia Helsinki; c. Dec/aratia universa/a a drepturilor omului; d. Planul Marshall.

,studiaza cu atentie imaginea de mai jos. Precizeaza doua situatilln cares-au implicat trupele NATO.

C. Completeaza spatiile libere

1. Adunarea Nationala Constituanta adopta Ia 26 august 1789 ... care cuprinde principiile societatii moderne. 2. Ma?ina cu abur perfectionata de ... are un rol fundamental In declan?area revolutiei industriale. 3. In urma primului razboi mondial, imperiile multinationale din Europa ... 4. Du pa primul razboi mondial, statele europene l?i refac economia ajutate de ... 5. Auschwitz ~i Maidanek au fost lagare de ~.. 6. Cele patru drepturi care au stat Ia baza Cartei ONU au fost formulate de .. .

Soldati din trupele NATO

136

Evaluare finali "

.. ..

I

,

D. Alcatuie~te un text istoric coerent ~i corect, pe baza informatiilor

·· ... ,

............................................................... . 1. mai 1789; Ludovic al XVI-Iea; absolutism. 2. 1793; Robespierre; republica . 3. minoritate nationala; ·1923; proiect de federalizare. bol~evici;

4.

Gulag; lmperiul rus.

5. securitate colectiva; Mica lntelegere; Axa BerlinRoma .

6. Charles de Gaulle; Jean Monnet; regimuri democrate.

E.

Alcatuie~te

un eseu cu tema

1. 1/uminismu/, ideologia seco/ului a/ XV/11-/ea, pe baza urmatorului plan: a. principiile fundamentale ale lluminismului; b. reprezentanti; c. filosofia luminilor In viziunea monarhilor luminati; d. documentele revolutiilor americana ~i franceza; e. locullluminismului In gandirea politica europeana.

2. lmpactul pe care if are modernizarea de Ia sfar-

t t tl

?itului seco/ului a/ XIX-Iea asupra zone/or extraeuropene, avand In vedere: a. statutul politic al Asiei, Africii ~i SUA Ia jumatatea secolului al XIX-Iea; b. initiativa moderniz~r,ii; c. statutul politic al ~ iei, Africii ~i SUA Ia lnceputul secolului al XX-Iea . . · ~

3. lntegrarea europeana, pe baza urmatorului plan: a. reconstructia economica dupa eel de-al doilea razboi mondial; b. globalizarea economica; c. integrarea economica: Uniunea Europeana; d. integrarea europeana a Romaniei.

Simbolurile Uniunii Europene (acuarela de 1.-M. Folan)

F. ldentifica teme de cercetare pe baza urmatoarelor exercitii 1. Formuleaza cauzele generale ~i imed iate ale Unirii Principalelor Romane pe baza cuno~tinte lor dobandite Ia lectia Romania In a doua jumatate a secolului a/ XIX-Iea. 2. Pe baza cuno~tintelor dobandite din leqia Romania ?i primul razboi mondial, formuleaza consecintele generale ~i imediate ale intrarii tarii noastre In razboi . 3. Cu ajutorul schemelor de Ia leqia Regimuri politice democratice ?i totalitare (institutiile statului francez, institutiile statului sovietic), evidentiaza asemanarile ~ i deosebirile In modul de organizare a acestor state. 4. Analizeaza schema de Ia lectia Organizatii internationa/e. Razboiul Rece ~i evidentiaza mecanismul de funqionare a ONU. 5. Pe baza cuno~tintelor din lectia G/obalizare, terorism, via,ta cotidiana, formuleaza cauzele tehnologice, economice ~i politice ale fenomenului de globalizare. 6. Realizeaza un eseu despre Toleranta ?i into/eranta folosind cuno~tinte!e dobandite In lectia Holocaustul.

Evatuare finall

137

"'

FAURITORI DE !STORIE Pe baza cuno?tintelor obtinute din leqiile de istorie, precum ?i a informatiilor de mai jos, raspundeti urmatoarelor cerinte • precizati timpul ?i spatiul istoric In care se lncadreaza personalitatile prezentate; • mentionati domeniLll In care a activat fiecare dintre aceste personal itati ?i formulati contributia lor; • scrieti un eseu despre persona litatea pe ca re o admirati eel mai mult ?i argumentati-va alegerea.

CAROL ALII-LEA (1893-1953) Fiul mai mare, dintre cei ?ase copii, al regelui Ferdinand I al Romaniei ?i al reginei Maria, Carol s-a nascut Ia 15 octombrie 1893. Educatia i-a fost temeinica , viitorul rege devenind un pasionat al filateliei ?i al ?tiintelor naturale. A facut studii militare Ia Potsdam, In Germania . A renuntat de mai multe ori Ia calitatea de mo?tenitor al tronului, prima data In timpul primului razboi mondial (19 18), cand, de?i ofiter activ, l?i parase?te postu l pentru a se casatori cu Joana Zizi La mbrino. Familia refuza recunoa?terea casatoriei (din care a rezultat ?i un fiu , considerat nelegitim, Carol Mircea, recunoscut dupa abdicarea din 1940), anuland-o. Revenit Ia calitatea de principe mo?tenitor, s-a casatorit cu principesa Elena a Greciei, cu care a avut un fiu, viitorul rege Mihai I (192 1). A doua renuntare Ia tron are loc In anul 1925. Din cauze politice ?i sentimentale, pa rase?te tara ?i se sta bile?te In strainatate lmpreuna cu noua sa pasiune, Elena Lu pescu. In anul 1930, s-a lntors incognito In tara, iar Parlamentull-a proclamat rege. S-a preocupat de dezv.Wlarea economica ?i culturala a statu lui, a actionat pentru dis~editarea pa rtidelor politice si a instaurat In anul 1938 monarhia autoritara, In timp ce pe plan extern nu a putut evita izolarea diplomatica a Romaniei ?i pierderile teritoriale din anul 1940. A abdicat ?i a parasit tara lmpreuna cu Elena Lupescu (divortase de Elena), cu care s-a ?i casatorit In anul1947. A muritln anul1953. I

..

}I(

.

I

GANDHI, Mohandas Karamchand, supranumit Mahatma (1869-1948) Nascut lntr-o fam ilie lnsta rita din nord-estul lndiei (Gujarat), cu o educatie morala hinduista riguroasa, Gandhi urmeaza studii de drept In

138

Studiu de caz

Marea Britanie ?i lncepe sa practice avocatura. lntre 1893 ?i 19'14, lucreaza, ca avocat, In Africa de Sud, unde militeaza lmpotriva nedreptatile ra siale Ia care erau supu?i rezidentii indieni din reg iune. In ace?ti ani l?i formeaza gandirea sociala ?i politica, avand Ia baza profunde convingeri religioase atat hinduiste, cat ?i islam iste ?i cre?tine.ln anul19 15, Gandhi revine In India ?i devine o personalitate influenta In Partidul Congresu l National Indian (fondat In 1885), reorganizandu-1?i conducandu-1 pana In anul 1924. In 1917-1919 inaugureaza tactica rezistentei pasive. Dupa o perioada petrecuta In detentie (1922-1924), ramane In afara actiunilor politice, consacrandu-se reformei morale. Din anul 1930 l?i reia lupta politica In favoarea obtinerii independentei tarii, lnsa if!fluenta sa In partid se afla In declin. Deceptionat de lipsa militantismului In randurile majoritatii membrilor partidului, Gandhi renunta Ia ?efia partidului, continuandu-?i lnsa demersurile pe langa autoritatile britanice In favoarea independentei lndiei (chiar In perioada desfa?urarii celui de-al doilea razboi mondial). Acuzat de tradare (ceea ce era, In fapt, o atitudine concilianta fata de Pakistanul vecin ?i islamic), Gandhi este asasinat de un extremist hindus.

GARIBALDI Giuseppe (1807-1882) Fiu al unui armator din Nisa, tanarul Garibaldi l?i lncepe ucenicia pe mare In anu l 1822. In anul 1833, Ia Marsi lia, are loc lntalnirea sa cu Giuseppe Mazzini.lntemeietorul societatii revolutionare Tanara ltalie II atrage pe Garibaldi In lupta pentru unitatea ?i independenta natiunii italiene, dar e?ecul insureqiei de Ia Genova (1834) li aduce lui Ga ribald i condamnarea Ia moarte In contumacie. Se refugiaza In America Latina (1835-1848). In 1848, revine In ltalia ?i participa Ia evenimente, aparand revolutia Ia Milano ?i Ia Roma. Un nou conflict cu guvernul piemontez li impune lui Garibaldi Inca o data exilul. La lntoarcere In patri~. se identifica cu lupta pentru unitatea ?i independenta ltaliei. In anu l 1858, se lntalne?te cu Cavour ?i prime?te misiunea reorganizarii armatei regulate ?i a form~rii batalioanelor de voluntari, cele In fruntea ca rora va eli bera o parte din Lombardia de sub stapanirea austriaca In anul 1859. In anul urmator, conduce expeditia Ce/or o mie de voluntari In Sicilia ?i Neapole. Revolutionarul italian lncearca, fara succes, sa elibereze Roma, dar este arestat de guvernul ital ian, care considera ca aqiunile sale militare aduceau prejudicii relatiilor cu Franta. Este eliberat, Ia interventia intelectualilor din toata Europa. Retragerea trupelor de ocupatie In timpul razboiului franco-prusac (1870) permite

eliberarea Romei ?i desavar?irea unitatii ltaliei, a?a precum ?i-o dorise Garibaldi. Elanul care nu-l parasise ;lllndeamna In anul 1870 sa-?i ofere serviciile tinerei Repub/ici franceze, care se apara lmpotriva Prusiei. Garibaldi, simbol al luptei pentru unitatea ?i independenta ltaliei, lnceteaza din viata Ia 2 iunie 1882.

GR.IGORE AL Ill-LEA GHICA Domn a/ Moldovei In 1764-1767 ?i 177 4-1777 ?i a/ Tarii Romane?ti lntre 1768 ?i 1769, Grigore Ghica provine dintr-o familie cu traditie politica. De?i strain de tara, se face iubit de oamenii din popor, care-/ considera protectorullor. In anul1766, reorganizeaza ?coala domneasca din la?i, pe care o transforma In Academia lnvataturilor ?i epistimiilor. Domnul construie?te doua ci?mele de apa Ia la?i ?i, cu me?teri adu?i din Polonia ?i Germania, pune sa se ridice fabrica de postav de Ia Chipere?ti. In domeniul social, se face cunoscut prin A?ezamintele agrare. Boierii nu se arata nici a?a multumiti ?i comploteaza lmpotriva lui ?i a grecilor prezenti In tara. La 12 octombrie 1777, trimisul Portii Otomane, capug iul Ahmed bey, se lnfati?eaza Ia la?i ?i II decapiteaza pe domnitorullnvinuit de tradare. Grigore a/ Ill-lea Ghica ramane In memoria romanilor ca domn martir, jertfit pentru integritatea tarii .

GR/GORESCU Eremia Teofil (1863-1919) Nascut In apropiere de Galati. In fam ilia unui lnvatator, urmeaza cursurile liceale Ia la?i, unde l?i uime?te .profesorii ?i colegii cu ascutimea ~-ro i nti i , puterea de munca, sarguinta ?i con?tiinciozitatea sa ; La data intra rii_.Romaniei-ln primul razboi mondial, are gr'adul de general ?i este comandantul Diviziei a 15-a lnfanterie, cu sediul Ia Constanta. Dupa ce In prima batalie de Ia Oituz lansase deviza Pe aici nu se trece!, aqiunea care 1-a consacrat este marea bata/ie de Ia Mara?e?ti, din vara anu lui 1917. Aici, ofensiva feldmaresa lului -von Mackensen este oprita, In ordinul de zi conse-mri~~duose: Aici cunoscu generalul german Mackensen ce este mfrangerea. · Mara?e?tii fu -mormantul iluzii/or germane. Pentru ·merite/e - sale, ~eneralu l Eremia Grigorescu a fost distins cu cea mai importanta decoratie, Ordinul ,Mihai Viteazul", c/asa a 111-a ?i a 11-a din partea Romaniei, distinqia Crucea Sf. Gheorghe ?i Ordinul Sf. Ana din partea Rusiei, eel mai lnalt ordin francez,

Legiunea de onoare, decoratia Companion of The Ba th a guvernului Angliei ?i o sabie de onoare, cu inscriptia Voi sunte.ti cei care scrie.ti istoria ,tarii, din partea unei de/egatii din Japoni
HEMINGWAY Ernest (1899-1961) Prozatoru/ american, reprezentant a/ a?a-numitei genera.tii pierdute ?i un maestru a/ genului scu rt a/ literaturii universale, participa Ia primul razboi mondia/ pe frontul italian, ca voluntar a/ Crucii Ro?ii ?i corespondent de presa . Dupa o sustinuta campanie In favoarea sprijinirii republicanilor din Spania, devine corespondent de razboi In conflictul civil izbucnit In aceasta tara (1936). Personajele scrierilor sa le (schite, nuve/e ?i romane, multe ecranizate) sunt oameni obi?nuiti, In stare sa lupte cu propriul destin ?i sa-/ domine, iar stilu l re/atarilor este simplu, apropiat de eel jurna/istic, foarte apreciat de cititori. Este /aureat al Premiului Pulitzer (1953) ?i al Premiului Nobel pentru literatura (1954). La varsta de 61 de ani, doborat de ateroscleroza, l?i pune capat zilelor, lmpu?candu-se cu arma de vanatoare. Opere principa/e (majoritatea traduse ?i In limba romana) Adio arme t, Colinele verzi ale Africii, Pentru cine bat c/opote/e, Batranul ?i marea.

JOAN PAUL AI II-LEA _ (1920-2005) Karol Wojtyla, viitorul suveran pontif, s-a nascut Ia Wadowice, /anga Cracovia, Ia 18 mai 1920. Era un tanar pasionat de teatru ?i sport, cu o educatie cre?tina. Dupa terminarea liceului, s-a lnscris Ia Facultatea de Litere_din Cracovia, dar izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial ?i invadarea Poloniei de catre armate/e germane /-au determinat sa-?i lntrerupa stud iile, continuate In ltalia.- ln 194_6, este numit preot paroh a/ bisericii Sf. Florian din Cracovia. lnaioteaza repede In ierarhie, iar Ia 38 de ani este deja arhiepiscop ?i ia parte Ia lucrarile Conciliului Vatican II. In paralel cu activitatea ecleziastica, scrie poezii, piese de tetru~ face excursii In munti, . . - , -schiaza ?i lnoata~ Este ales _papa Ia 16 octombrie 1978, devenind primul papa strain dupa 455 de ani de conducatori italieni ai Bisericii catolice. calatore?te mult, mai ales In Lumea a treia, ?i se pronunta cu privire Ia problemele lumii actua /e. Este un papa controversat, dar enoria?ii II privesc cu lncredere datorita modului simplu, direct, In care li se adreseaza ?i comportamentului -

Swdiu de caz

139

din cu rsu! vizitelor oficiale. In 1986 devine primul papa din istorie care intra In sinagoga din Roma, prilej cu care li nume?te pe evrei fra,tii no?tri mai mari. Dupa atentatul asupra sa din anul 1981, dar mai ales dupa interventia chirurgicala din 1992, vigoarea sa fizica scade. Forta sa morala, personalitatea ?i angajamentul raman lnsa exemplare atat pentru conducatorii politici, cat ?i pentru oamenii obi?nuiti.

LIVINGSTONE David (1813-1873) Doctor ?i misionar scotian, David Livingstone este considerat eel mai mare explorator al Africii. Ajunge pentru prima oara In Africa (de Sud) In anul 1840, prilej cu care lnfiinteaza o misiune In Botswana de astazi, Ia sud de De?ertul Kalahari. Cea mai importana expeditie (1866) s-a desfa?urat In regiunea lacurilor Africii Orientale ?i In bazinul superior al Nilului, lncercand sa gaseasca izvoarele fluviilor Congo ?i Nil. ~i-a aflat sfar?itulln cursu! anului 1873, In timp ce explora o regiune mla?tinoasa din sudul lacului Bangweulu, corpul fi indu-i transportat de credincio?ii sai lnsotitorii africani pana In portul Zanzibar, de unde a fost repatriat ?i lnhumat Ia Londra, In incinta Catedralei Westminster. Este decorat postmortem cu Medalia de Aur a Societatii Regale Britanice de Geografie.

METIERNICH-WINNEBURG, Klemens, print Wenzel von (1773-1859-) Dupa studiile efectuate Ia Strasbourg ?i Mainz, l?i lncepe cariera diplomatica (1801), fiind numit ministru al lmperiului habsburgic Ia Dresda, '·:·Berlin ?i apoi Ia Paris (1806-1809). La 7 octombrie 1809, d.ev~ cancelar, ajungand astfel s~ conduca destinele imperiului strb Francisc I (1792-1835) ?i Ferdinand I (1835-1848). Pentru if sa lva Austria, prea slaba sa se opuna armatelor napoleoniene, duce o politica de echilibru, negociind casatoria Mariei Luiza de Habsburg cu lmparatul francez, dar ?i participa0d Ia coalitiile antinapoleoniene. Abil ?i inteligent, reu?e?te In timpul desfa?urarii lucrarilor Congresului de Ia Viena (1 noiembrie 1814-9 iunie 1815) sa stavileasca cre?terea puterii Prusiei ?i reduce influenta Rusiei, acceptand alianta cu Franta ?i cu Anglia, o lntelegere considerata de neconceput In alta situatie. Metternich preia conducerea mecanismelor de aparare a Vechiului regim, ca?tigand pentru Austria faima de bastion a/ contrarevolutiei europene, iar pentru sine pe aceea de adevarat ministru a/ Europei. Cu prilejul Congresului Sfintei

140

Studiu de caz . •

~...

o;i;~

Aliante din 1819, Metternich cere utilizarea interventiei militare lmpotriva mi?carilor de eliberare nationala ?i sociala declan?ate In statele Europei. Revcllu tia franceza din iulie 1830 ?i cea belgiana, izbucnita In acela?i an, dau lovitura de gratie sistemului conceput Ia Viena In anul 1815, iar Metternich l?i pierde prestigiul european. Dupa moartea lmparatului Francisc I, face parte din triumviratu l care va conduce destinele lmperiului habsburgic. Regimul opresiv instaurat cu acest prilej nu reu ?e?te sa impiedice lnsa In anul 1848 izbucnirea revolutiei Ia Viena, Praga, Pressburg, Milano, Venetia ?i Blaj. Ministrul care condusese destinele continentului este obligat sa paraseasca scena istoriei, dupa demisie - In urma careia este nevoit sa iasa din cladirea guvernului deghizat, pentru a scapa de furia revolutionarilor -, alegand calea exilului In Anglia ?i revenind In Austria abia In anul 1851.

MONNET Jean (1888-1979) Dupa lncheierea primu l ra zboi mandial, devine secretar adjunct al Societatii Natiunilor (1919-1923), reprezentantul Europei Ia Banca de lnvestitii din New York, calitate In care a girat lmprumuturile acordate Poloniei ?i Romaniei. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, a fost numit de guvernul francez din emigratie (de Ia Londra) ?i de guvernul eng lez pre?edinte al Comitetului de coordonare a efortu lui de razboi. Plecat Ia Washington, din lnsarcinarea lui Churchill, elaboreaza pentru pre?ed intele F.D. Roosevelt Planul de aparare comuna a alia,tilor. Este aparatorul ideii de Europa unita ?i, dupa razboi, pune bazele CECO, devenind primul pre?edinte al organismului (1952-1955). In anul 1955 lnfiinteaza Comitetul de actiune pentru Statele Unite ale Europei, cu rol esentialln elaborarea Tratatului de Ia Roma (1957).

PANKHURST Emmeline (1858-1928) Militanta pentru obtinerea dreptului de vot pentru femei In Marea Britanie, lnfiinteaza In anul1 903 Women's Social and Political Union (Uniunea . Politica ?i Sociala a Femeilor), dar, pentru ca nu obtine de Ia guvernul liberal lndeplinirea revendicarilor, le cere membrelor organizatiei sale (sufragete/e) sa treaca Ia aqiuni violente (taierea firelor de telefon, lntreruperea discursurilor oamenilor polltici, provocarea de incend ii). Arestata ?i detinuta In cateva randuri (1908, 1909, 1911 ?i 1912), este eliberata de fiecare data

pentru ca recurgea Ia greva foamei pentr.u a atrage atentia asupra cauzei sale. In anul 1913, In urma unor aqiuni violente, este condamnata Ia trei ani de lnchisoare. Eliberat~ In anul urmator, le cere femeilor sa participe Ia efortul de razboi, lucrand In fabrici sau anagajandu-se In serviciul auxiliar al armatei. Dreptul de vot este acordat femeilor In 191 8 (femeilor maritate, In varsta de eel putin 30 de ani), an care coincide cu abandonarea de catre Emmeline Pankhurst a conducerii mi?carii de emancipare a femeii. I

THATCHER Margaret (n. 1925) S-a nascut In Grantham, Marea Britanie. A urmat cursurile Universitatii din Oxford, unde a studiat chimia, dar a devenit ?i pre?edinta Uniunii Conservatoare a Studentilor. In anul 19 51 , s-a casatorit cu industria?UI Dennis Thatcher ?i ?i-a lnceput cariera politica . In anul 1975, devine liderul Partidului Conservator ?i este aleasa In Parlament In anul 1979, cand, ca ?efa a majoritatii conservatoare, devine prima femeie prim-ministru a tarii ~ef al executivului britanic In perioada 1979-1990, Doamna de fier este prima femeie din Europa In acest post ?i a patra din lume, fiind unicul prim-ministru al Marii Britanii reales de trei ori succesiv. Programul ei de guvernare, refomator ?i radical, s-a bazat pe sporirea rolului initiativei particulare ?i reducerea interventiei statu lui. In politica externa, a avut o atitud ine ferm a In perioada crizei britanico-argentiniene cu privire Ia posesia lnsulelor Falkland/Malvine, tran?ata In favoarea Marii Britanii pe calea armelor (1982). Dupa anul 1990, a continuat sa fie membru al Parlamentului, pierzand lnsa ?efia partidului, ?i a fost lnnobilata de regina, pentru serviciile exceptionale aduse societatii (1992). Din motive de sanatate, s-a retras din viata politica In anul 2001 .

Newton ?i cunoa?te sistemul liberal englez. Relatiile cu autoritatile franceze sunt oscila nte publica rea Scrierilor filosofice In anul 1734 II fac sa apara subversiv fata de sistemul absolutist, fiind obligat sa paraseasca din nou Parisul, pentru ca mai tarziu cariera sa-l poarte catre alegerea ca membru al Academiei Franceze (1764) ?i funqia de istoriograf oficial al regelui. Ajunge Ia Berlin, unde este primit cu bratele deschise de Frederic alii-lea, care-i acorda titlu l de ?ambelan. Ruptura cu regele Prusiei II duce spre Ferney, apropierea de granita cu Elvetia asigurandu-i un refugiu oricand necesar. Moare In anul 1778, iar biserica, institutie care li interzisese opera In timpul vietii, li refuza acum serviciul divin . Prin autoritatea unei pene caustice ?i prin diversitatea operei - tragedii (Zaira, Mahomet), epopei (Henriada), povestiri ?i romane satirico-filosofice (Zadig, Candid), opere istorice (lstoria lui Carol a/X/1-Iea, Secolul lui Ludovic a/ XIV-Iea), pamflete ?i corespondenta. participarea Ia elaborarea Enciclopediei -, Voltaire a dominat viata literara a epocii sale. Voltaire lntruchipeaza ca nimeni altul spiritul epocii luminilor, contribuind din plin prin opera Ia pregatirea Revolutiei franceze.

WASHINGTON George {1732-1799) Nascut lntr-o familie aristocratica din Virginia, l?i pierde tatal Ia o varsta frageda. Educatia se concentreaza spre perfeqionarea lndemanarii practice, In spiritul cerintele militare ale vremii. Prin casatorie, devine unul dintre cei mai bogati plantatori, ajungand sa detina 300 de sclavi: De?i cori.sidera nerentabila munca servila, nu ataca public aceasta dureroasa problema sociala, dar dispune prin testament ca toti sclavii sa fie eliberati. Ca delegat al statului Virginia, participa Ia lucrarile Congresului continental convocat In anul 1774. Ciocnirile sangeroase cu armata britanica determina coloniile sa riposteze, iar Ia 15 iunie 1775 · - ~'~ Congresul din Philadelphia II lnsarcineaza In unanimitate pe . ~ VOLTAIRE, Fran~ois-Marie AROUET, Washington cu conducerea armatei. In fruntea unor trupe supranumit (1694-1778) neinstruite ?i insuficient dotate, reu?e?te totu?i sa obtina victoSe na?te Ia Paris, iar studiile ?i le face _ ria In luptele de Ia Trenton (decembrie 1776) ?i Yorktown Ia Colegiul Louis le Grand, acolo (octombrie 1781 ). Dupa recunoa?terea independentei SUA Ia unde l?i _lnsu?e?te . temeinic cultura Congresul de pace de Ia Paris (1]83), Washington este ales In clasica . Carierei de avocat pe care i-o -unanimitate, Ia 4 februarie 1789, pre?edinte_a_l tine rei republici dorea tatal, tanarul i-o prefera pe federale ?i reales In fun qie patr-u ani mai tarziu. In anii aceea de publicist. Scrierile sa le guvernarii sa le, SUA ?i-au lntemeiat structurile institutionale, umoristice Ia adresa unor puternici ai juridice ?i economice. Washiog·ton, primul pre?edinte al SUA, vremii TI conduc lnsa lntr-una dintre celulele Bastiliei, temuta neatras de putere, moderat In conceptiile politice, a personifilnchisoare, ?i apoi In exil, In Anglia (1726-1728). Ajunge astfel cat unitatea ?i independenta Americii, devenind un simbol ?i o legend a. sa intre In contact cu operele lui John Locke ?i ale lui Isaac

Studiu de caz

141

MARTORI AI ISTORIEI Pe baza cuno?tintelor obtinute din lectiile de istorie, precum ?i a informatiilor de mai jos • ca racterizati epoca In care au fast ridicate aceste cladiri; • precizati ce destinatie initiala au avut, precum ?i care este destinatia actuala; • rea lizati planul unei · calatorii care sa cuprinda toate aceste locuri istorice; argumentati ca latoria ?i propuneti un traseu ca re sa fie coerent din pu nct de vedere geografic ?i istoric.

Palatul Ermitaj, vedere dinspre Neva

in interiorul Palatului Ermitaj

142 . ,w.,~.a,,.J..t~:o'J:.• ~-,•

".:~";~

Studiu de caz .

·~·

1J

.6

~L.'l'

~·-~•._J:i,!~_,,h,

•

.\'

PALATUL ERMITAJ DIN SANKT-PETERSBURG ERMITAJUL este un ansa mblu arhitectonic reprezentativ pentru Sankt-Petersburg, capita la nordica a Rusiei. Stiluri ?i personalitati diferite au contribu it succesiv Ia desava r?irea lui . La cererea tarinei Ecaterinei a 11-a, lntre anii 1754 ?i 1762 au lnceput lucrarile Ia Palatul de larna . Arhitectul italian B.F. Rastrelli a constru it In stil baroc un ed ificiu In plan Inch is; cele patru laturi ale constructiei adapostesc o vasta curte de onoa re. Exteri orul este decorat cu coloa ne colosa le Ia pa rter, pri mele doua etaje sunt unite de alte coloa ne suprapuse. Elemente specifice barocului completeaza decorul fatadei: statui initial aurite, care acum pastreaza numai patina vremii. Micul Ermitaj a fost constru it de Va llin de Ia Mathe lntre anii 1764 ?i 1767 In stil neoclasic grandios ?i solemn; adapostea ?i o grad ina suspendata . Arhitectul italian Giacomo Quarenghi a integrat fondului deja construit Teatrul (lntre 1783 ?i 1787). Vechiul Ermitaj, ridi cat lntre anii 1771 ?i 1787 , este opera arhitectului I.M . von Fellten, iar Noul Ermitaj, care apa rtine arhitectului Leo von Klenze, este construit lntre 1839 ?i 1852. lnterioa rele distruse In incendiul din 1837 su nt rea lizate In conformitate cu gustul artistic al secolului al XIX-Iea, distonand cu exteriorul ba roc. Palatul de larna a fost re?edinta ta rilor pa na In 1917, fi ind destinat ore lor de intimitate ale familiei imperiale, dar ?i spectacolelor ?i receptiilor oflciale. Asa ltul din 7 noiembrie asupra Palatului a marcat lnceputul preluarii puterii de catre bol?evici. Transformarile care au loc In societatea rusa dupa 1917 aduc ?i schimbarea statutului acestui edificiu, care intra In proprietatea statului . Ermitajul adaposte?te unul dintre cele mai va loroase . n1uzee de arta ale lumii. Lucrari de pictura, sculptura, grafica, stampe, colectii numismatice sunt expuse In aproximativ patru sute de sali . Lucrari de arta antica europeana ?i orienta la, medieva la ?i moderna, dar ?i de avangarda ofera posibilitatea d-e a urmari evolutia artei universale treca nd de Ia un curent artistic Ia altul. Galeria de pictura, fondata In 1764, continea initial colectia pa rticu lara alm.paratesei Ecaterina a 11-a.ln 1805, cu " un fond de pa nze mult lmbogatit, colectia devine muzeu imperial, deschis publicului In 1852. Mae?tri ai artei universale lsi dau lntalnire In sa lile muzeul ui . Leonardo da Vinci, Rafael, Ca ravaggio, Velasquez, El Greco, Rubens, Rembrandt, dar ?i Matisse sau Monet fac gloria Ermitaju lui, celebru prin valoarea arhitecturii sale, dar ?i prin colectiile pe care le detine.

MUZEUL ORSAY DIN PARIS Palatul Orsay a fost constru it In prima jumatate a secolului al XIX-Iea ?i a gazduit sediu l Curtii de Conturi ?i al Consiliului de Stat. lncendiat In timpulluptelor Comunei din Paris, In 1871, a ramas In ruina. Pregat i~il e pentru organizarea Expozitiei Universale din 1900 1-au readus In atentia edililor capitalei franceze. Atunci s-a hotarat ca pe locul palatului sa fie construita o gara pe baza planurilor arhitectului Victor Laloux. La 14 iulie 1900, dupa doi ani de Ia lnceperea lucraril or, Parisul asista Ia inaugurarea acestei gari, In apropierea ca reia este ?i un hotel de lux. In anul 1973 un nou proiect vizeaza transformarea garii lntr-un muzeu care sa faca legatura lntre coleqiile Muzeului Luvru, In apropierea caruia se afla, ?i cele ale Centrului Georges Pompidou. Ansa mblul este gandit sa prezinte operele arti?tilor din an ii 1848-1914. Muzeul este inaugurat In anul 1986. Transformarea structurii meta lice a garii lntr-un muzeu care sa expuna sculpturi ?i tablou ri era o mare provocare careia i-au raspuns arhitectii R. Bardon, P. Colboc ?i J.P. Philippon . La parte.r, In apropierea intrarii, se afla ?ase statu i, reprezentand cele ?ase continente (America de Sud este prezentata separat). Tot aici vizitatorii pot ad mira lucrari ale pictorilor romantici lngres ?i Delacroix. De cealalta parte a holului, se afla lucrarile marilor pictori reali?ti Millet, Cmot, Courbet. Vizitatorul poate alege apoi lntre un parcurs cronologic (nivelul 5 ?i nivelul 2) ?i un parcurs dictat de preferintele sale. ~a nivelul 2 se afla lucrari ale pictorilor naturali?ti, simboli?ti (Gustav Klimt), precum ?i ale celor care apa rtin curentului Art Nouveau (n,Mit Stilul 1900 ?i ca racteri zat prin sustinerea legaturii d~tre social ?i artistic, a interventiei - -- esteticului In viata cotidiana), reprezentat de Antonio Gaudi ?i de Emile Galle. Etajul superior este dedicat impresioni?tilor Monet, Renoir,- Pissaro, Sisley, Degas. Tot aici pot fi admirate capodoperele postimpresioni?tilor Van Gogh, Gauguin, Cezanne ?i Toulouse-Lautrec. La celelalte niveluri se afla coleqiile de scu lptura, arta decorativa (bijuterii, mobila, ceramica) ?i fotografii.

Ceasul din fast a gara

Sala de Ia parter Studiu de caz

143

SEDIUL PARLAMENTULUI GERMANIEI DIN BERLIN

Cladirea Parlamentului acoperita cu un material special

Fa{ada renovata

Sa/a fn care se reune~·te Parlamentul

144 ... :to..

......,... • '

Studiu de caz .

_t-1

f.

- .

,.

1

••

~ ·~

Dupa reunificarea Germaniei ,. Bundestagul (Parlamentul), reunit Ia Bonn, Ia 21 iunie 1990, a decis ca noua capita la a statului sa fie Ia Berlin, iar fostul sediu al Reichstagu lui sa devina sediul Parlamentului Germaniei. La 4 octombrie 1990, imediat dupa reunificarea oficiala, noul Parlament ?i-a desfa?urat activitatea pentru prima data In cladirea Reichstagului din Berlin. Acest edificiu a fost proiectat de arhitectul Paul Wa llot ?i construit lntre 1884 ?i 1894, pentru a gazdui Parlamentul Reich-ului german. La 9 noiembrie 191 8, Philipp Scheidemann, pre?edintele grupului parlamentar social-democrat, a proclamat din balconul acestei cladiri Republica. Dupa ce Adolf Hitler a preluat puterea, Ia 27 februarie 1933 Parlamentul a fost incendiat; actiunea a fost pusa pe seama opozitiei ?i, datorita politicii antisemite, ?i pe seama evreil or. Edificiul a fost reconstruit, dar activitatea Parlamentului a devenit formala pana Ia dizolvare. In mai 1945, cand s-a lncheiat al doilea razboi mondial, cladirea Reichstagului, bombardata de Aliati, era In ruina, dar a fost reconstruita ?i a devenit sediu l Parlamentului Republicii Democrate Germane. Zidul Berlinului, constru itln 1961, tre . . cea pnn aprop1ere. In 1993, In urma unui _concurs lansat pentru modernizarea cladlrii ?i adaptarea ei Ia noul rol, de sediu al Parlamentului, arhitectul englez Lord Norman Foster a rea lizat planurile ?i a coordonat lucrarile pentru marile modificari. Printre aceste modificari se numara ?i construirea unei noi cupole din sticla, figurarea sa lii pentru ?edinte In forma de elipsa pentru ca deputatii ?i membrii guvernului sa stea fata In fata. Edificiul are 11 000 de metri patrati suprafata utila functionala, are o lnaltime de 54 de metri, iar diametrul cupolei este de 40 de metri. Cand au lnceput lucrarile (1995), cladirea a fost acoperita cu un material special; aceasta imagine inedita a atras peste cinci milioane de vizitatori, iar cladirea a devenit deja cunoscuta In lntreaga lume. La 19 apri lie 1999, arhitectul Foster i-a predat in mod solemn cheia noii cladiri lui Wolfgang Thierse, pre?edintele Parlamentului Germaniei. Johannes Rau este primul pre?edinte al Germaniei ales (23 mai 1999) de catre Parlamentul ale carui activitati se desfa?oara In noua clad ire.

! J

.

PALATULPARLAMENTULUI ROMANIEI

:-

PALATUL PARLAMENTULUI, edificiu emblematic a! capitalei Romaniei, este a doua cladire ca marime In lume dupa Pentagon, ocupand, lmpreuna cu zonele aferente, 508 000 de metri patrati. Constructia, lnceputa in 1984, a fost terminata dupa 1989. Este cea mai grandioasa constructie administrativa din Europa. Palatul s-a numit Ia lnceput Casa Poporului, cladirea fi ind conceputa pentru a fi piesa centra Ia din planul megaloman de sistematizare a Bucure~tiului. Amplasarea In centrul capitalei a cerut sacrificii; a fost demolat cartierul de locuinte aflat In spatiul ales. Un destin aparte 1-a avut manastirea Mihai Voda, care adapostea In a doua jumatate a secolului al XX-Iea Arhivele Statului. Zidurile de incinta ~ i fostele chilii au fost daramate. Biserica cu hramul Sf. Nicolae, unul dintre cele mai importante monumente de secol XVI din Tara Romaneasca, a fost salvata, fiind mutata prin translatie pe un alt amplasament. Amenajari grandioase pun In valoare giganticul edificiu: In fata se deschide o piata imensa, care trebuia sa adaposteasca manifestarile populare regizate de conducerea partidu lui ~i statului comunist. Astazi aici se af!a Piata Constitutiei. Bulevardul Victoria Socialismului, care astazi poarta numele de Bulevardul Unirii, depa~e~te In marime celebrul Champs Elysees din Paris. lstoria lucrarilor acestei constructii este specifica majoritatii initiativelor ,Epocii de Aur" . Arhitecta Anca Petrescu a elaborat lmp-reuna cu un grup de speciali~ti planul giganticului edificiu, inspirat dupa un model coreean. Nicolae Ceau~escu a urmarit permanent evolutia lucra rilor, intervenind dictatorial cu solwtii neinspirate. Rezultatul este un colos contestat ca valo.~re arhitectonica, dar valoros prin structura de rezistent~f , . ' materialele de cea mai buna calitate, pentrtJ care s-au .~ heltuit sume fabuloase. - · Palatul are 6 000 de lncaperi, lntre care 20 de saloane cu suprafata lntre 200 ~i 600 m2, trei sa li de 1 000-1 500 mp, doua sa li de ~ed inte cu 1 200 ~i respectiv 850 de locuri, lntre care se remarca Sala Unirii, cu lnaltimea de 16 m ~i o suprafata de 2 200 m2. Marmura alba sculptata cu motive -- florale domina decorul spatiilor cu deschideri largi. Un numar impresionant de lucrari de arta - picturi, sculpturi, tapiserii - completeaza ~i pun In valoare interioarele. Astazi Palatul este sediu l Parlamentului Romaniei, dar gazduie~te ~i alte activitati cu caracter politic ~ i cultural: conferinte nationale ~i internationale, spectacole, expozitii, concerte.

Palatul Parlamentului- exterior

I

Palatul Parlamentului- interior Studiu de caz

145

MEMORIALUL VICTIMELOR COMUNISMULUI SIAL REZISTENTEI DE LA SIGHET f

fnchisoarea din Sighet; curtea ~i grupul statuar tn memoria victimelor comunismului.

f

Memoria lui de Ia Sighet a fost gandit ?i initiat Inca din anul 1992 ?i realizat In urmatorul deceniu lmpreuna cu o prestigioasa echipa de istorici, arhiteqi, constructori ?i designeri. In ianuarie 1993 proiectul este predat Consiliului Europei. Dupa ce doua delegatii de experti au vizitat Sighetul, Consiliul Europei a lntocmit, In 1995, un studiu-raport ?i a luat Memorialul sub egida sa. In 1998 Consiliul Europei II a?aza printre principalele locuri de pastrare a memoriei continentu lui, alaturi de Memorialul de Ia Auschwitz ?i de Memorialul Pacii din Normandia. Format dintr-un Muzeu, situat In fosta lnchisoare politica din Sighet, ?i un Centru international de studii asupra comunismului, cu sediul ln Bucure?ti, Memoria lui areca scop reconstituirea ?i pastrarea memoriei poporului roman, caru ia timp de o jumatate de secol i s-a indus In con?tiinta o istorie falsa. De?i situat departe de Bucure?ti, In extremitatea nordica a Romaniei, Memorialul de Ia Sighet are o pozitie centra Ia In geografia Europei. In august 1948, lnchisoarea Sighet a devenit, prin decizia autoritatilor comuniste, loc de detentie pentru un grup de studenti, elevi ?i tarani maramure?eni, dintre care o parte traiesc ?i azi Ia Sighet. In zilele de 5-6 mai 1950 au fost adu?i Ia penitenciaru l Sighet peste o suta de demnitari din lntreaga tara (fo?ti mini?tri, academicieni, economi?ti, militari, istorici, ziari?ti, politicieni), unii dintre ei condamnati Ia pedepse grele, altii nici macar judecati. Majoritatea aveau peste 60 de ani. In octombrie-noiembrie 1950 au fost transportati Ia Sighet ?i 50 de episcopi ?i preoti greco-catolici ?i romano-catolici. Penitenciarul era considerat ,unitate de munca speciala", cunoscuta su b numele de ,colonia Dunarea", dar era In realitate un loc de exterminare pentru elitele tarii noastre, intrata, pentru o jumatate de secol, In puterea tota litarismului comunist. A?ezat In nordul Maramure?ului, Sighetul a fost ales ca loc de detentie datorita faptului ca se gasea In apropierea granitei cu Uniunea Sovietica. Aici au fost adu?i cei care erau considerati cei mai periculo?i oponenti ai regimului comunist luliu Maniu, pre?edintele Partidului National Taranesc, sau Constantin Bratianu, pre?edintele Partidului Liberal. Aproape 180 de membri ai elitei Romaniei interbelice au fost detinuti Ia Sighet. S-a renuntat Ia aceasta lnchisoare In anul 197 4.

c c s c c E

MUZEUL DE ISTORIE DE LA YAD VASHEM

- I

I·

I

Noul Muzeu de lstorie de Ia Yad Vashem (Israel), inaugurat In luna martie a anu lui 2005, reprezinta finalizarea unui amplu program initiat de lnstitutul Yad Vashem din lerusalim. Acest institut se ocupa cu studierea Holocaustului. Construqia se afla . pe Muntele Memoriei (Har Hazikaron); are forma unei prisme triunghiulare, care strabate muntele de Ia un capat Ia altul, iar cele doua capete ale prismei se deschid catre ora?. lntrarea In muzeu se face prin Aleea Dreptilor lntre Popoare (oameni din diferite tari care, sfidand pericolul, au ajutat evrei In timpul prigoanei). Muzeul ocupa o suprafata de aproximativ 4 200m2 ?i, semnificativ, are ?i galerii subterane. Multi ?i interdisciplinar, el prezinta istoria Holocaustu lui folosind artefacte (obiecte) originale, documente, marturii, filme, literatura, jurnale, scrisori ?i opere de arta. Toate acestea permit vizitatorului sa cunoasca evenimentele, lnvatand despre cei care au fost direct afectati: victime ?i supravietuitori. Drept urmare, prezentarea lncepe cu perioada antebelica ?i se lncheie cu marturii ale supravietuitorilor. Acestea li arata pe evrei ca subiecte ale istoriei, mai degraba decat obiecte asupra carora nazi?tii au aplicat politica de exterminare. Obiectele personale, marturiile, jurnalele ?i operele de arta povestesc experiente individuale pentru a trece dincolo de statisticicare, uneori, acopera lntreaga tragedie. Vizita se lncheie In Camera Numelor, unde sunt expuse p(!gini de marturii, precum ?i fotografii ale celor disparuti. Camera este alcatuita din doua conuri: unul se lnalta Ia aproximativ 10 m ?i este_ .acoperit cu peste 600 de fotografii ale celor disparuti .ln:) impul Holocaustu lui; acestea se reflecta In oglinda ap~~are umple al doilea con, sapat In stanca muntelui. ·· :~ · Intr-o sal a alaturata poate fi accesata baza de date cu -numele victimelor Shoah-ului. Alcatuirea acestei liste a fost o provocare pentru cercetatorii muzeului ?i ai institutului, o cursa contra cronometru. Aceasta deoarece generatia care poate povesti despre Holocaust pe baza propriei experiente se stinge treptat. Baza de date poate fi folosita ·pentru a cauta informatii despre rude sau cuno?tinte, pentru a aduce detalii referitoare Ia victime ?i pentru a ·obtine materi(!le educationale despre Holocaust.

Muzeul de Istorie de La Yad Vashem- exterior

Vedere spre Zidul supravie{uitorilor

Camera Numelor Studiu de caz

14 7 .. . .

Revolutia glorioasa (Anglia)

Revolutia franceza Proclamarea lmperiului francezilor In Tarile Romane sunt reinstaurate domniile pamantene

1822

I

Razboiul opiului (China) "Primavara popoarelor" Rascoala ?ipailor (India) lncepe era Meiji (Japonia) Proclamarea lmperiului german Graham Bell experimenteaza telefonul Proclamarea independentei Romaniei Este fondat Partidul Congresul National Indian

1885 Expozitia universala de Ia Paris

Japonia anexeaza Coreea Declan?area primului razboi mondial Debutul mi?carii dadaiste Revolutia comunista din Rusia Marea Unire (Romania) Se constituie Societatea Natiunilor (( ;t .

•

I

Mussolini.:J2reia conducerea guvernului italian constitutrRomaniei ·

In Mar~&~ritaniE\este acordat dreptul de vot tuturor femeilor . Japonia ataca Manciuria Hitler preia conducerea Germaniei Declan?area celui de-al doilea razboi .mondial Constituirea ONU

Masacrul din Piata Tienanmen (China)

· Prabu?irea comunismului

'

Tratatul de Ia Maastricht (Oianda)

Caderea regimului lui Saddam Hussein (lrak)

Romania devine membra NATO

148 ~·

~

Capitularea Japoniei Crearea statului Israel

'

..

Tabel cronologic ~

Olandezii lnfiinteaza Colonia Capului (azi Capetown)

Constitutia SUA Colon ia Capului intra In stapanirea Marii Britanii Franta cucere?te Algeria Liberia este proclamata republica H. Barth strabate Sahara SUA trim it o escadra In Japonia Razboiul de secesiune Abolirea sclaviei In SUA David Livingstone cauta izvoarele fluviilor Congo ?i ~il lnaugurarea Canalului de Suez _::- . I

H:M. Stanley fondea.~a ora?ul Leopoldville · Razboaiele anglcrb~i~ Cdzele marocane.. ;. .· . ... ~

~.

Jtalia ocupa Etiopia Anul Africii '\}"'~

· ~ - '"': Abrog~frea legilor apartheid :~ · -t~ ~· " ·c.: • > I - - --_In Republica Sud-Africana . .· ~• . ·,-,c. \·.,: .

.

,·

·:~;

>·-· :~·

.,, .. ....'.l}' ~- ~~ - . · ·.

-~·. ·.

•

•.. >},; •

· Aselenizarea

•

',

','fJ;; _l

•

il

Atentatul terorist de Ia , World Trade Center

Tabel cronologic

149

Recomandari bibliografice • John R. Barber /storia Europei moderne, Ed. Lider, 1993. • Lucian Soia Romania, ,tara de frontiera a Europe1~ Ed. Humanitas, 2002. • Vyvyen Brendon Primul razboi mondial, Ed. All, 2003. • Jean Carpentier, Fra n ~o i s Lebrun /storia Europei, Ed. Human itas, 1997. • Florin Constantiniu 0 istorie sincera a poporului roman, Ed. Univers Enciclopedic, 1997. • Gilles Ferreol Dic,tionarul Uniunii Europene, Ed. Polirom, 2001. • Vlad Georgescu lstoria romanilor. De Ia origini pana In zilele noastre, Ed. Humanitas, 1992. • Geoff Layton Germania.· AI Treilea Reich, 1933-1945, Ed. All, 1999. • Michel Lynch Stalin ?i Hrusciov: URSS, 1924-1964, Ed.AII, 2002. • Henri Michel AI Doilea Razboi Mondial, Ed. Corint, 2001 . • Marc Nouschi Mic atlas istoric a! secolului XX, Ed. Polirom, 2002. • Rene Remond lstoria State/or Unite ale Americii, Ed. Corint, 1999. • Nicolas Werth /storia URSS de Ia Hrusciov Ia Gorbaciov; lstoria URSS de Ia Lenin Ia Stalin, Ed . Corint, 2000. • www.ibiscom.com pentru martori oculari ai evenimentelor. • www.ajd.org - site-ul Centrului Evreiesc de Ia Auschwitz, pentru studierea Holocaustului.

150 ,,I., ;...._'i..._

Bibliografie -~ •A ,ut~.

'< ,!

Raspunsuri

···················································· EVALUARE (pag. 30)

A. 1. a; 2. b; 3. c; 4. a. B.:. 1. a, d, b, c. 2. c, d, b, a; 3. a, c, d, b; 4. d, a, b, c. C. 1. clasa mijlocie; 2. monarhia constitutionala; 3. pentru nobili ?i pentru tarani; 4. Poarta . EVALUARE (pag. 44) A. 1. b; 2. b; 3. c; 4. b. B. 1. b, a, c, d; 2. b, c, a, d; 3. d, b, a, c; 4. b, c, a, d. C. 1. inventarea telegrafului electromagnetic de catre Samuel Morse; 2. eliberarii ?i unificarii statelor italine; 3. piedica; 4. Rusiei. EVALUARE (pag. 64)

A. 1. b; 2. c; 3. d; 4. a. B. 1. c, b, a, d; 2. a, c, b, d; 3. c, d, b, a; 4. b, a, c, d. C. 1. diamantelor ?i aurului; 2. suspendarea temporara; 3. nu reu?e?te; 4. cea mai promitatoare. EVALUARE (pag. 100) A. 1. c; 2. b.; 3. d; 4. a. B. t b, a, -d, c; 2. d, b, c, a; 3. b, d, a, c; 4. d, b, a, c. C. 1. preeminenta; 2. noua ordine politica, autodeterminarea, limitarea razboiului, procedura dialogului, securitatea colectiva, arbitraju1, aplicarea sanctiunilor lmpotriva statului agresor. 3. aliatii Germaniei:_l!alia, Ungaria, Romania , Finlanda. 4. regele Mihai I ?i Blocul National Democrat (PNT, PNL, PSD, PCR). EVALUARE (pag. 124)

A. 1. a; 2. c; 3. a; '1.t:< ~-· 1:. b, a, c, d; 2. a/ d, b, c; 3. d, a, c, b; 4. b, d, a, c. C. 1. interventionism In Europa, datorita furnizarii bazei

material~ peotru refa-

cere; 2. Uniune
C. 1. Declaratia drepturilor omului ?i ale cetateanului; 2. James Watt; 3. dispar; 4.1mprumuturi din SUA; 5. munca ?i exterminare; 6. F.D. Roosevelt.

IUspunsuri I

I -

151

Cuvant lnainte EPOCA MODERNA . . . .. . .. . .. . .. .. . .

.. .. . .. . 4 ... • ... ' I "

5

Organizarea statelor moderne Revolutia glori oasa. Anglia In secolul al XVII-Iea . . .. 6 Epoca luminilor Noi principii ~ i valori In societate . . . . . . . . . . . . . ... . 8 Absolutismulluminat . .. ....... . .. . . .. ... .. . . . 10 Organizarea statelor nioderne Constituirea Statelor Unite ale Americii .. . .. 12 Revolutia franceza .... . . . .. . ...... . . .. . . . . 14 Franta napoleoniana . . . . .. .. ... . .. . . .. . .. ..... 16 Relatiile internationale In secolul al XIX-Iea Congresul de Ia Viena . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 20 Tarile Romane ~i Problema orientala Secolul fa nariot. Razboaiele ruso-austro-tu rce ... 22 Anul1 82 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 Regulamentul organic ..... .... ................ 26 Evaluare. Analiza unei scheme politice . . . ......... . .. 28 Revolutia industriala ~ti inta, tehnica, economia, societatea ........ . . ... .. .. 30 Anul 18481n Europa Aspiratii liberale ~ i nationale in Europa ..... .. . . ... 32 Anul 1848 In spatiul romanesc ........ . . .. . .. . . . 34 State nationale ~i multinationale In a doua jumatate a secolului al XIX-Iea Romania .. ............. . .. .. .. . .-........ . .. 36 Germania .. .. . . .. ... .. . . . ..... ~ .-. . .-·-.. ~ - . . 38 Austro-Ungaria . . .. . . . ... ... .. . .... .. ... . .... 40 Relatiile internationale In secolul al XIX-Iea · Concertul europea n. Sistemul de aliante . . . . . . 42 Evaluare. Analiza ca uzelor .. . . . .. .. .. . . . . . 44 Lumea Ia cumpana s~colelor XIX-XX Diversitatea eur,tfeana ..... . .. . .. ... . .. . . . . .-.. 46 Civilizatiile asia*e ~ i modernitatea . . . _._.. . ._· ....... 48 · Civilizatiile africane ~i modernitatea .... .. . .. ·- ..· . . 52 Statele Unite ale Americii .. ·. ..... . ... . ........ . 54 Marile conflicte ale secolului al XX-Iea Primul razboi mondial, un nou tip de razboi . ....... 56 Romania ~ i primul razboi mondial . .. _. ... .. . . . .... 60 Primul razboi mondial. Tratatele de ·pace .....-...... 62 Evaluare. Recuno a~te rea consecintelor . .. . .. . . . .. .. . .. 64 Su rse istorice .. . . ............ . . . .·. .-. . . . . . . . . . 66 c

152

.

•

.

..

••

Cuprins ···~ .~

..··-·

... .... .:

~~~~~.~

EPOCA CONTEMPORANA .

. .... .. .... 69

Lumea In perioada interbelica Romania ~ i Marea Unire . .. .. . .. 70 Economia, viata cotidiana, m i ~carea fem inista .... . . . 74 Regimuri politice In perioada interbelica Regimuri democratice. Fascismul, nazismul, comunismul . . 76 Marile conflicte ale secolului al XX-Iea Relatii le internationale interbelice ... 80 Lumea In perioada interbelica Romania In anu l 1938 - societate ~ i cultura . . . . 84 Marile conflicte ale secolului al XX-Iea AI doilea razboi mondial .. . 88 Roma nia ~ i al doilea razboi mondial . . ... 92 Holocaustul . . . . . . . . . . . . . .... . .... . .. .. .. 96 Evaluare. Rea lizarea unei sinteze ........ . . ... .. 100 Lumea postbelica Reconstruq ia economica ~ i revolutia te hni co-~ti intifi ca . . . . . . . . . . . . . . 102 Regimuri politice postbelice Reg imuri politice democratice ~ i totalitare . . . . . . . 104 Relatiile internationale postbelice Organizatii internationale. Razboiul Rece . ........ . 108 P rabu~irea comunismului In Europa ... . .. . .. . .. . . 11 2 Lumea postbelica . Drepturile omului. Minoritatile Rolul societatii civile . . 11 4 Romania ~i integrarea euroatlantica Romania, parteneriat ~i integrare: Uniunea Europeana ~ i NATO . . . .. . ....... . . 11 6 Religia In lumea contemporana Ecumenism, libertate religioasa ~ i prozelitism . . . . . .. 120 Evaluare. Vizita rea unui loc istoric . . . . . . . . . . .. ... . 124 Societatea Ia lnceputul mileniului alii I-lea Globalizare, terorism, viata cotidiana . .. ... . . . .. . . 126 Su rse istorice ..... : ..... .. ... . ... . . . . ·. . . . . . . . . 131 Evaluare finala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136 Studii de ca z: Fauritori de istorie ....... . . ..... . .... 138 Studii de caz: Martori ai istoriei . . . ........... .. ... 142 Tabel cronologic . . . . .. . . . . . . Bibliografie ~ i raspunsuri ........ . .

. ..... .. . .. . . 148 . . ... . ..... . 150