Metodologia Cercetării

Butnari Elena, masterand anul I, Politici si servicii publice. Tema: Transparența procesului decizional în cadrul autorităților administrației publice locale. Definirea problemei Din punct de vedere legal, transparența reprezintă oferirea, în vederea informării în mod deschis și explicit, de către autoritățile publice a tuturor informațiilor privind activitatea lor și consultarea cetățenilor, asociațiilor constituite în corespunde cu legea, altor părți interesate în procesul de elaborare și de adoptare a deciziilor.. Făcând abstracție de la de la aspectele juridice, transparența trebuie privită ca un instrument cheie pentru creșterea responsabilitătii,performanței, si încrederii în sectorul public.1 Astfel, o administrare pe deplin transparentă, fie la nivel central, fie la nivel local, presupune informarea şi participarea cetăţenilor la procesul decizional, devenind un principiu indispensabil al statului de drept. În conformitate cu Raportul Open Government Index 2015, elaborat de World Justice Project, Republica Moldova, în ce privește deschiderea guvernării, cu un scor de 0.55, se plasează pe locul 46 din 102 de țări din întreaga lume. La fel, potrivit raportului, în Republica Moldova doar 44% din populație cunoaște despre existența legilor ce le garantează accesul la informațiile publice deținute de autoritățile administrației publice. În contextul administraţiei publice locale din Republica Moldova, procesul de îmbunătăţire a actului de guvernare locală, conform principiilor enunţate în Legea nr. 436 din 28.12.2006, prevede consultarea şi implicarea directă a cetăţenilor în procesul decizional. Situația la nivel local denotă un grad slab de cunoaștere și implementare a legislației în domeniu. Astfel, doar 32,1% din autorităţile/ instituţiile de nivel municipal/raional/local asigură cetățenilor dreptul de acces la informațiile publice.2 Transparența procesului de elaborare a deciziilor are loc prin informarea publicului despre inițierea elaborării deciziei. Autoritatea publică trebuie să plaseze, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare, după iniţierea procesului de elaborare a deciziei, anunţul referitor la inițierea elaborării deciziei pe pagina web oficială sau îl va expedia prin intermediul poştei electronice părţilor interesate, îl va afişa la sediul său într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau îl va difuza în massmedia centrală sau locală, după caz. Legea pune la dispoziția autorităţilor publice mai multe opţiuni de informare a părților interesate referitor la inițierea elaborării unei decizii, însă, în practică, acestea se limitează, cel

1

Pe scurt despre transparența decizională și cadrul normativ aplicabil https://juridicemoldova.md/8394/pe-scurtdespre-transparenta-decizionala-si-cadrul-normativ-aplicabil.html 2 Raport de monitorizare AO “Acces-info”: “Accesul la informaţie şi transparenţa în procesul decizional: atitudini, percepţii, tendinţe”

mai des, doar la afişarea informației la sediul autorității publice, într-un spaţiu accesibil publicului. Totodată, se constată că autorităţile publice, chiar și cu opțiunile de care dispun, deseori omit să informeze despre iniţierea elaborării unei decizii, rezumându-se doar la plasarea anunţurilor cu referire la consultarea publică asupra proiectelor de decizii deja elaborate. Acest fapt limitează posibilitatea părților interesate să participe la etapa elaborării unui proiect de decizie (ex-ante), unde ar putea să promoveze propriul punct de vedere, vizând soluţionarea problemelor cu care se confruntă în practică. Republica Moldova dispune de cadru legal necesar pentru asigurarea unui proces decizional transparent și participativ, însă acesta nu funcționează eficient la nivel local. Normele legii privind transparența în procesul decizional nu sunt cunoscute de toți reprezentanții autorităților administrației publice locale.

Autoritățile administrației publice

locale nu au resursele/mijloacele financiare, tehnice, umane pentru implementarea cerințelor legale privind transparența în procesul decizional. La stabilirea obligațiilor și responsabilităților ce țin de transparență pentru APL nu s-a prevăzut și asigurat acoperirea financiară necesară îndeplinirii eficiente a acestora; Scopul Scpul de bază al acestei lucrari, este, de a cerceta, în ce măsura autorităţile publice locale aplică prevederile legii privind transparența în procesul decizional nr. 239 din 13.11.2008, de asemenea care sunt dificultatile si solutiile ulterioare posibile. Precum si, la ce se rezumă importanţa transparenţei decizionale în cadrul administraţiei publice locale. Mini-chestionar despre subiectul cercetat

În urma efectuării sondajului, putem observa faptul că majoritatea respondentilor sunt de părere că, transparenta procesului decizional in APL, este o procedura vitala pentru o

administratie eficienta si utila cetatenilor. Respectarea rigorilor de TPD sunt o obligatie ci nu o optiune, iar pentru neglijarea acestora este neaparat de aplicat sanctiuni. De asemenea putem concluziona si faptul ca, si datorita un procentaj mic de cetateni (respondenti), este vizibila deschiderea spre colaborare a societatii cu Administratia Publica. Concluzii : Nerespectarea legii pornește de la nivelul central al administrației publice, fapt ce transmite un mesaj negativ și pentru autoritățile administrației publice locale, care preiau acest exemplu de la APC; Multe autorităţi şi instituţii publice ignorează cererile de acces la informaţie, nu fac publice proiectele de decizii şi nu implică cetăţenii în procesul de luare a deciziilor. O bună parte dintre reprezentanţii instituţiilor publice şi ai societăţii civile, nemaivorbind de cetăţenii simpli, nu cunosc prevederile actelor nominalizate. În urma celor relatate putem conchide cu faptul că, la momentul dat nu există un dialog proactiv administraţie publică-cetăţeni, despre un management eficient al informării, consultării şi participării publicului în procesul decizional. Lipseste un mecanism, clar şi eficient, de informare permanentă, obiectivă şi permanentă a publicului, implicare activă a societăţii civile în procesul de elaborare a deciziilor, prin aplicarea unor forme, procedee şi modalităţi rezultative, practicate în alte ţări şi, deja, în unele localităţi de la noi. Recomandări: Participarea publicului trebuie planificat şi realizat ca un proces integru, dar nu ca unul sporatic, făcîndu-se legătură directă între interesele comunităţii, obiectivele realiste planificate şi rezultatele aşteptate. Informarea publicului va fi prezentă la toate etapele procesului decizional, inclusiv şi după adoptarea deciziei, astfel încît să se vadă în ce măsură au fost luate în calcul propunerile şi recomandările cetăţenilor, organizaţiilor nonguvernamentale, altor factori interesaţi. Instituţiile publice trebuiesa acorde atenţie mai mare dezvoltării managementului de implicare a publicului în procesul decizional, instruind în acest scop funcţionarii, efectuînd o planificare riguroasă a activităţii anuale şi trimestrială, cu soluţionarea problemelor prin prisma informării, consultării şi participării cetăţeneşti. Pentru ca transparenţa decizională la nivel local să fie implementată eficient este necesar să funcționeze corespunzător sistemul de achiziții publice, sistemul de distribuire a fondurilor, sistemul finanțelor publice locale, instituția proprietății publice, sistemul justiției și alte domenii ce intercalează și influențeaza TPD.

Bibliografie 1. Transparența procesului decizional în cadrul autorităților administrației publice locale. Dificultăți și soluții - http://www.viitorul.org/files/3.pdf 2. Pe scurt despre transparența decizională și cadrul normativ aplicabil https://juridicemoldova.md/8394/pe-scurt-despre-transparenta-decizionala-si-cadrulnormativ-aplicabil.html 3. Accesul la informaţie şi transparenţa în procesul decizional: atitudini, percepţii, tendinţe Raport de monitorizare. http://crjm.org/wpcontent/uploads/2014/03/AccessInfo.transp.studiu.2010.pdf