Raport La Geologie Capitolul 1-2

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Facultatea Urbanism și Arhitectură Departamentul Drumuri, Materiale și Mașini pentru Construcții

RAPORTUL PRACTICII la Geologie Inginerească

a efectuat st.gr.FUA-161 Rusu Daniela

a verificat lector superior Carcea Ala

Chișinău 2017 1.Introdurece

1. 2. 3. 4.

Graficul si vizitele Echipament Descrierea proceselor geologice Concluzie

2.Descrierea amplasamentului 1. 2. 3. 4.

Date generale despre localizare Descrierea fizico-geologica,morfologica si hidrologica Descrierea detaliata a proceselor intilnite Concluzie

3.Lucrari de foraj 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Metode de executare a forajului Pregatirea si executarea probelor Descrierea litologica Executarea sectiunii geololgice Descrierea straturilor Concluzie

4.Caracteristica inginero-geologica a unui teren de fundare 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Descrierea proceselor fizico-geologice periculoase Descrierea litologica Metode de imbunatatire a terenului Gradarea seismica Descrierea in detalii al amplasamentului Concluzie

1. Introducere

1.1

Graficul si vizitele In tabelul numarul 1 sunt prezentate datele generale ale graficului vititelor pe parcursul practicii. Numarul iesirii I II III IV

1.2

Data iesirii 17.06.17 19.06.17 22.06.17 06.07.17

Locul iesirii Parcul Alunelul Calea Mosilor s.Singera Parcul Dinamo Riscani Tabelul nr 1.

Echipament In echipamentul pentru practica geologica intra urmatoarele componente: a. Haine specializate pentru cercetari b. Busola geologica c. Navigator GPS d. Panglica gradata e. Nivela cu bula

1.3

Descrierea proceselor geologice Pe parcursul practicii au fost intilnite procese geologice de alunecari de teren .Alunecările de teren sunt o categorie de fenomene naturale de risc, ce definesc procesul de deplasare, mișcarea propriu-zisă a rocilor sau depozitelor de pe versanți, cât și forma de relief rezultată.

Alunecările de teren se pot forma din cauza:     

defrișării pădurilor(copacii fixează solul și previn apariția unor astfel de incidente) cutremurelor ploilor abundente dintr-o anumită zonă(pământul se înmoaie și se desprinde de versanți) modificarea starii fizice si chimice a rocilor actiunea hidrodinamica a apelor subterane sau dezvoltarea procesului de sufoziune

2. Descrierea amplasamentului

2.1 Date generale despre localizare Amplasamentul cercetat se afla in mun. Chisinau sectorul Buiucani in partea de Nord-Est a strazii N. Costin. Din vedere fizico morfologic terenul dat se atribuie versantului malului drept a riului Bic, reprezentat de panta cu expunere Nord-Estica a versantului al fluviului dintre Durlesti si riul Bic. 2.2 Descrierea fizico-geologica,morfologica si hidrologica In partea dreapta avem plantate arbori cu frunza lata pentru scurgerea apei.Arborii sunt inclinati,numiti beti,caracteristic alunecarilor de teren. In stinga avem o ravena de sufoziune. Alunecarea a avut loc in 1964. Soclul ravenei este constituit din argile nisipoase si loessoide.

Ravena are 2 ramuri.Pe soclul ravenei se observa roci sedimentare si nisip argilos. Solul nu este atit de erodat,persista argila compacta.Observam ca apa izvoraste de sub pamint,rezulta ca exista strat de nisip saturat asezat pe argile compacte de culoare verzuie.

In locul unde apa iese la suprafata este o gaura din urma procesului de sufoziune.Tevile sunt puse in pamint ca sa vedem caderea versantilor (tuburi de monitorizare).Fintina de captaj capteaza apa si o transmite mai departe.

Versantul este ocupat de mare parte de copaci. Din punct de vedere hidrologic apartine partilor superioare si de mijloc al riului Bic. Eroziunile sunt amplasate in partea de Est a amplasamentului de roci sedimentare de geneza aluviala deluriata reprezentat de argile nisipoase, nisipuri argiloase si nisip.

Pe soclul eroziunii se observa rocile sus numite,peretii eroziunii sunt practic verticali. La baza ravenei este reprezentat un curs de apa care ia nastere din punctul 4 unde se observa procesul de sufoziune. 2.3 Descrierea detaliata a proceselor intilnite Alunecarea de teren este reprezentata in partea de Nord si este reprezentata de valurile refulare cu multe praguri de alunecare.La suprafata se observa copaci beti care se abat de la verticala.Sunt prezente ape de suprafata inaintea valurilor refulare care da dovada ca alunecarea s-a produs sub forma de blocuri. Constructiile ingineresti de captare si drenare a apelor de suprafata sunt deteriorate si nu mai functioneaza ceea ce poate duce la activizarea alunecarii date 2.4 Concluzie Dupa cercetarea geologica a terenului avind in vedere toate caracteristicile alunecarii date se poate de facut concluzie ca alunecarea data face parte din alunecarile umede luind in vedere ca in locul unde apa iese la suprafata este o gaura din urma procesului de sufoziune.

3. Lucrari de foraj Dezvoltarea societăţii umane a fost şi este dependentă de resursele naturale (apa-potabilă şi industrială, combustibili fosili-hidrocarburi, cărbuni, minereuri). Plasarea acestora în scoarţa terestră, la adâncimi nu întotdeauna accesibile, a impus găsirea unor soluţii pentru identificarea şi exploatarea lor. Sau dezvoltat în consecinţă de-a lungul istoriei tehnicile şi tehnologiile de foraj. Astăzi lucrările de foraj sunt folosite în mai multe domenii: cercetare geologică, extracţie de petrol şi gaze, exploatarea apelor subterane, executarea de lucrări miniere (puţuri, găuri de ventilaţie), cercetări geotehnice. Lucrarile de foraj se pot executa in doua directii: orizontala si verticala. Aceste foraje se executa pentru a vedea tipurile de sol pina la o anumita adincime, pentru a instala conducte de apa in cazul artezienelor, sau fintinilor, si respectiv in constructii la ridicarea cladirilor.

Pentru a executa un foraj este necesar in primul rind de tehnica si instrumente speciale. Sonda este o construcţie minieră specială, de formă cilindrică, verticală sau înclinată, caracterizată printr-un raport mare între lungime (adâncime) şi diametru, executată cu instalaţii speciale. Deschiderea de formă cilindrică, fără consolidare cu burlane, se numeşte gaura de sondă. Partea superioară a unei sonde

se numeşte gura sondei, iar parte inferioară –talpa sondei. Gaura de sondă este delimitată lateral de peretele găurii de sondă.

Forarea (forajul) cuprinde un complex de lucrări de traversare, consolidare şi izolare a rocilor traversate, necesar executării unei sonde. Este o operaţie de dislocare a rocilor şi de evacuare la suprafaţă a fragmentelor rezultate (detritus). Forarea sau săparea sondelor se execută cu ajutorul instalaţiilor de forare (foraj). Funcţie de scopul urmărit instalaţiile de foraj sunt de capacitate mare (sonde sau instalaţii grele de foraj) şi instalaţii de foraj de mică adâncime (sondeze, sau instalaţii uşoare de foraj). Pregatirea si prelucrarea probelor 1) Etapa iniţială, a forajului pilot, constă în execuţia unei deschideri în sistem umed, folosind un lichid de foraj pe bază de bentonită. Lichidul (noroiul) de foraj, transportat printr-un sistem de prăjini către un cap de foraj, presează materialul întâlnit şi se amestecă cu acesta formând o crustă de jur împrejurul deschiderii forate. Etapa intermediară, a forajului de lărgire, constă în retragerea sistemului de prăjinicap foraj, înlocuirea capului de foraj cu un cap lărgitor şi executarea din nou a forajului, la cote mai mari. Etapa se repetă până la atingerea cotelor proiectate; Pentru ca lucrul sa fie bine facut trebuie de luat in considerare urmatoarele conditii:    

tipul rocii (foraj cu jet, foraj rotativ, etc.); diametrul de foraj; lungimea de forat; scopul forajului (cercetare, conductă de injecţie, instalare conducte de apă sau gaze, filtre etc.);  necesităţi de protecţie sanitară şi ecologice;  scopuri speciale (ciocane de sondă, sisteme de compactare, explozivi, geofizică).  La ultima iesire pe teren am fost martori la executarea a doua foraje pe teritoriul poligonului “Dinamo” unde sau executat foraje la adincimi de 15 m.. Din aceste doua foraje doar intron singur loc era accesibil de ineput constructii deoarece la al doilea foraj sa demonstrate ca exista apa. Diametrul forajului era de circa 15 cm.

Deci in urmatoarea imagina putem observa ca fiecare rind de probe al solului este egal cu un metru adincime. Tot aici putem observa ca la inceput circa 1.50 m este alcatuit din sol vegetal, iar restu din nisipuri fine, nisipuri argiloase si nisipuri argiloase compacte la adincimi mai jos de circa 11 m

To t odata am putut gasi si gresie :

Concluzie Putem spune ca astazi tot ce tine legat de constructii , de statii petroliere si gazificare, dar si de alimentarea cu apa, se folosesc foraje de cele mai variate modele si functiuni. Putem spune ca cu ajutorul forajelor putem ajunge la adincimi la care omul nu poate ajunge cu alte masini sau utilaje. Executarea forajelor este buna pentru cercetarea solurilor in gomeniul geografiei si geologiei. Unul din avantaje este ca aceste foraje nu necesita multa forta de munca, se executeaza rapid, si nu face exces de pamint exras.

4. Caracteristica inginero-geologica a unui teren de fundare Primul aspect si cel mai important in determinarea conditionarilor legate de terenul de fundare este studiul geotehnic, care furnizeaza toate datele importante pentru amplasamentul respectiv. Prin studiul geotehnic se identifica: - conditiile climatice – se refera la adancimea de inghet. In Romania, in functie de zona geografica, adancimea pana la care se manifesta acest fenomen poate ajunge de la 0,70 m pana la 1,20 m. Fundatia trebuie sa coboare cu cel putin 10-20 cm mai jos decat adancimea de inghet specificata pentru o anumita zona. - conditiile de stabilitate a terenului – se refera la posibilitatea de alunecare a terenului sau alte tipuri de degradari pe care acesta le-ar putea suferi in timp. Alunecari de teren Faza 1

Faza 2

- conditii geotehnice – se refera la structurarea si stratificarea terenului pe verticala. In functie de calitatea si proprietatile fizico-mecanice ale fiecarui strat, se identifica stratul bun de fundare specificand si cota de fundare. Asa cum am aratat mai sus, fundatiile trebuie coborate cu cel putin 10-20 cm sub acesta cota. - conditii hidro-geologice – indica nivelul apelor freatice. Acestea pot fi de adancime sau de suprafata, iar prin studiul geotehnic trebuie identificate inclusiv caracteristicile chimice ale apei, agresivitatea ei etc., ceea ce va conduce la gasirea solutiilor specifice pentru protejarea fundatiilor. Un alt aspect se refera la variatia nivelului apelor freatice: sezoniera si anuala. - conditii legate de zona seismica – se identifica zona seismica in care se incadreaza amplasamentul si gradul de protectie seismica la care trebuie efectuat

calculul seismic pentru constructia respectiva: astfel, se vor identifica particularitatile si conditionarile la care e supusa cladirea.   In functie de conditiile reale, relevate prin studiul geotehnic, se poate lua o decizie referitoare la modul in care vor fi realizate fundatiile, tinandu-se seama si de alte elemente precum structura constructiei, inaltimea acesteia etc.