Eppe 1 - Capitolul 3 Complet

  • Uploaded by: kingplm
  • Size: 392.7 KB
  • Type: PDF
  • Words: 1,298
  • Pages: 21
Report this file Bookmark

* The preview only shows a few pages of manuals at random. You can get the complete content by filling out the form below.

The preview is currently being created... Please pause for a moment!

Description

Cap. 3

Omniprezenta produselor substituibile: conceptul de cerere

  

Majoritatea bunurilor sunt insuficiente (rare). O implicație a insuficienței – există substitute pentru orice. Alegerile cotidiene implică un compromis..

*RARITATEA

ALEGEREA

COSTUL DE OPORTUNITATE COMPROMISUL

Despre noțiunea de “nevoi” 



O persoană obișnuită are nevoie de 8 pahare de apă pe zi pentru a-și menține sănătatea; Toți cetățenii trebuie să obțină asistența medicală de care au nevoie, indiferent de capacitatea lor de plată;



Un diabetic are nevoie de insulină;



Dumneavoastră aveți nevoie să citiți manualul de economie!

Dar, pe măsură ce sacrificiile (costurile) cresc, căutăm substitute!

Valori marginale – alegeri marginale  

 



Ce este mai valoros, apa sau diamantele? Alegerile noastre depind de situațiile cu care ne confruntăm. Valorile sunt circumstanțiale, depind de situație. Valorile care contează sunt valori marginale. Teoria economică este analiză marginală deoarece ea presupune că oamenii iau decizii comparând: - Beneficiile suplimentare așteptate cu - Costurile suplimentare așteptate, măsurate în punctul unde se află în prezent factorul decizional

Alegerile cotidiene sunt alegeri marginale!  



Puțin prea abstract? Ce se întămplă cu solicitarea unui prieten de a vă vizita în seara în care învățați pentru examenul de la economie de a doua zi? Modul de gândire economic: - Respinge abordarea de tipul “totul sau nimic”. - Acordă atenție beneficiilor și costurilor marginale, suplimentare.

Nevoi - Cerere 



Nevoi = concept care încurajează abordarea de tipul “totul sau nimic” și nu apreciază ideea gândirii marginale.

Cerere = concept care face legătura între cantitatea pe care oamenii doresc să o obțină dintr-un anumit bun și sacrificiile pe care trebuie să le facă pentru a obține această cantitate.

Înțelegerea cererii Cererea de apă într-un oraș american “obișnuit”

Prețul pe

Litri pe zi

litru

(milioane)

0,07 $

23

0,04 $

40

0,02 $

80

0,01 $

160

0,005 $

320

Concluzii din analiza cererii 

Modul de gandire economic nu oferă informații privind cantitatea de apă de care are nevoie populația (aceasta este sarcina fiziologilor).



Consumatorii operează ajustări marginale la modificarea prețului apei. Vor căuta modalități mai eficiente din punct de vedere economic de a-și atinge scopurile.



Oamenii caută substitute pentru apă când prețul ei crește.

Legea cererii 

 







Dacă prețul unui produs crește, toate celelalte condiții rămânând constante, cantitatea cerută va scădea şi invers. Cererea și cantitatea cerută. Cererea – relație între două variabile specifice: prețul și cantitatea. Modificarea prețului conduce la modificarea cantității cerute. Cererea însă rămâne neschimbată. Cererea – întreaga curbă sau întreaga listă. Cererea în sine nu se modifică niciodată?

Modificarea cererii Prețul pe litru

Litri pe zi

Litri pe zi

Litri pe zi

(milioane)

(milioane)

(milioane)

0,07 $

23

40

15

0,04 $

40

60

25

0,02 $

80

140

55

0,01 $

160

240

100

0,005 $

320

400

200

Toate lucrurile depind de toate celelalte NUMARUL DE CONSUMATORI

PRETUL ASTEPTAT AL PRODUSULUI

GUSTURILE SI PREFERINTELE CONSUMATORILOR MODIFICAREA CERERII

PRETURILE ALTOR PRODUSE

VENITURILE

Bunuri 

În funcţie de reacţia consumatorilor la modificarea veniturilor (natura bunului):  Normal - cererea creşte la creşterea venitului, dar într-o proporţie mai mică sau egală cu creşterea acestuia  Inferior – cererea scade la creşterea venitului  Superior - cererea creşte la creşterea venitului, dar într-o proporţie mai mare decât creşterea acestuia



În funcţie de relaţia dintre două bunuri:

 Substituibile – bunuri care se pot înlocui în consum (îndeplinesc aceeaşi nevoie)  Complementare – bunuri care se consumă împreună

Ajustarea preț - cantitate cerută depinde de timp 

Cât de mult vor trebui să crească preţurile relative pentru a se reduce consumul de benzină?



Pe termen scurt, legea cererii pare să nu funcționeze.



Identificarea produselor substituibile presupune timp.



Termenul lung este cel care permite realizarea de ajustări.

Elasticitatea cererii  



Elasticitatea = reacție, sensibilitate.

Măsurarea elasticităţii se face cu ajutorul unui coeficient, calculat ca raport între modificarea (variaţia) procentuală a cererii (ΔQ%) şi modificarea (variaţia) procentuală a factorului avut în vedere (ΔF%):

Mărimea acestui coeficient ne arată cu cât s-a modificat cantitatea cerută la o modificare (variaţie) cu un procent a unui anumit factor de influenţă. În funcţie de principalii factori avuţi în vedere se vorbeşte de elasticitatea cererii în funcţie de: •preţ •venitul consumatorilor •preţul altor bunuri (elasticitate încrucişată)

Elasticitatea cererii în funcție de preț 





Ne arată modul în care se modifică cantitatea cerută ca urmare a variaţiei preţului produsului în cauză, în condiţiile în care ceilalţi factori de influenţă rămân nemodificaţi. Modificarea procentuală a cantității cerute (ΔQ%), împărțită la modificarea procentuală a prețului (ΔP%) :

Cererea poate fi:    

Elastică ecp > 1 Inelastică ecp < 1 De elasticitate unitară ecp = 1 Perfect elastică ecp → ∞ Perfect inelastică ecp = 0

Exemple 



Cantitatea cerută de pâine a crescut cu 5%, în timp ce preţul pâinii s-a diminuat cu 3%. Ce fel de cerere are pâinea în funcţie de preţ? La creşterea preţului benzinei de la 5 lei la 6 lei pe litru, cantitatea cerută de benzină a scăzut de la 250 tone la 220 tone. În acest caz, cum este elasticitatea cererii preţ a benzinei?

Elasticitatea cererii în funcție de venit 



Ne arată modul în care se modifică cererea ca urmare a variaţiei veniturilor consumatorilor produsului în cauză, în condiţiile în care ceilalţi factori de influenţă rămân nemodificaţi. Raport între variaţia procentuală a cantităţii cerute (ΔQ%) şi respectiv a venitului (ΔV%):

 Cererea

poate fi:  Elastică (bunuri superioare) ecv > 1  Inelastică (bunuri normale) 0 ≤ ecv ≤ 1  Atipică (bunuri inferioare) ecv < 0

Elasticitatea cererii în funcție de preţul altui bun (încrucişată) 



Ne arată modul în care se modifică cererea unui bun ca urmare a variaţiei preţului altui produs, în condiţiile în care ceilalţi factori de influenţă rămân nemodificaţi. Raport între modificarea relativă a cererii pentru produsul analizat (ΔQx%) şi modificarea relativă a preţului unui alt bun (ΔPy%):

 valori pozitive ale acestui coeficient: bunuri substituibile  valori negative: bunuri complementare  o valoare a indicatorului apropiată sau egală de zero: bunuri independente

Elasticitatea este influențată de 3 factori 

Timpul

 “Dacă benzina se scumpeşte, noi nu ne vom reduce consumul de benzină, deoarece avem nevoie să ne deplasăm”.



Disponibilitatea și apropierea produselor substituibile  Cererea de SUV-uri.  Cererea de SUV-uri fabricate in America.  Cererea de SUV-uri Chevrolet.



Proporția din bugetul personal cheltuită pentru un produs.  “Chiar dacă prețul sării s-ar dubla, tot aș cumpăra aceeași cantitate, așa că legea cererii nu are nicio valoare.”

Elasticitatea şi încasările totale 

“Încasările totale ale universităţii din taxele de şcolarizare ar creşte dacă taxa de şcolarizare s-ar reduce cu 20%.”



IN CAZUL UNEI CERERI ELASTICE



IN CAZUL UNEI CERERI INELASTICE







ERORI FRECVENTE DE POLITICI DE MARKETING: singurul lucru de care are nevoie o firmă pentru “a face mai mulţi bani” este să ridice preţul! DAR: Dacă o firmă măreşte preţurile cu 20%, iar cantitatea cerută scade cu mai mult de 20%, vor scădea şi încasările totale. MITUL CURBEI VERTICALE A CERERII

Raționalizarea produselor insuficiente •raționalizarea = stabilirea unui criteriu sau a unei reguli pentru a diferenția între solicitanți și a stabili cine și cât va primi; •criterii de diferențiere (de raționalizare) și avantaje/dezavantaje ale fiecărui sistem de raționalizare; •analiza sistemelor de raționalizare din perspectiva ofertei (motivaţia producţiei); •analiza sistemelor de raționalizare din perspectiva cererii (economisirea).

Cr Cr puterii puterii publice publice

Criteriul Criteriul meritelor meritelor

Criteriul Criteriul puterii puterii

Disponibilit Disponibilit atea atea de de a a plăti plăti

CRITERII CRITERII

Parți Parți egale egale pentru pentru toti toti

În În funcție funcție de de necesități necesități

Primul Primul venit venit Primul Primul servit servit

Loteria Loteria (tragerea (tragerea la la sorți) sorți)

Similar documents

Eppe 1 - Capitolul 3 Complet

kingplm - 392.7 KB

Capitolul 1. Introducere Cercul Sigurantei

Simona Maria Banica - 452.1 KB

Raport La Geologie Capitolul 1-2

Alexandra Ermurache - 1.6 MB

TRABAJO 1 3 TRIMESTRE

Adriana - 321.8 KB

Tarea 1 Modulo 3

María Robles - 109.9 KB

Tarea 1 Modulo 3

María Robles - 109.9 KB

Chapitre 3-1

Auchemy Nguele - 7.4 MB

Tarea 1 (3)

Lilian Flores - 890.7 KB

Laboratori 3 Mru (1)

Javier Garcia Lopez - 1.4 MB

© 2024 VDOCS.RO. Our members: VDOCS.TIPS [GLOBAL] | VDOCS.CZ [CZ] | VDOCS.MX [ES] | VDOCS.PL [PL] | VDOCS.RO [RO]