* The preview only shows a few pages of manuals at random. You can get the complete content by filling out the form below.
Description
UNIVERSITATEA “BOGDAN VODĂ” DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT DISCIPLINA: Anatomie
Ulcer gastric
Coordonator: Lect.univ.Dr. Ioan-Cristian Teodoroiu
Student anul I Morar Sergiu Dan
BAIA MARE 2020
Cuprins: 1. 2. 3. 4.
Introducere Definitie si simptome Cauze si diagnostic Prevenire si tratament
Introducere Apoximativ 10% din populatia lumii se confrunta cu un ulcer gastric pe parcursul vietii. Cunoscut si sub numele de ulcer de stomac, boala se manifesta prin rani dureroase in mucoasa stomacala. Stomacul produce un acid puternic pentru a ajuta la digerarea alimentelor si pentru a proteja impotriva microbilor. Pentru a proteja tesuturile organismului de acest acid, acesta secreta si un strat gros de mucus. Daca stratul de mucus este uzat si nu mai functioneaza eficient, acidul poate deteriora tesutul stomacal, provocand un ulcer. Ulcerul gastric este un tip de ulcer peptic. Exista alte două tipuri:
ulcere esofagiene (vasele esofagiene se formeaza in interiorul esofagului); ulcere duodenale (apar in partea superioara a intestinului subtire, cunoscut sub numele de duoden).
Ulcerele prezinta caracteristici similare, dar sunt identificate prin localizarea lor în organism. Boala poate fi usor vindecata, dar poate deveni severa fara tratamentul adecvat. Ulcerul gastroduodenal sau ulcerul gastric și duodenal este o boală de etiologie insuficient cunoscută care se caracterizează, din punct de vedere anatomic, prin prezența unei ulcerații cronice circumscrise care se localizează la nivelul mucoasei gastrice (ulcerul gastric) sau mucoasei duodenale (ulcerul duodenal) sau la nivelul ambelor și care se caracterizează printr-un sindrom clinic cu o evoluție cronică în pusee, în care fazele evolutive alternează cu cele de acalmie. Pentru desemnarea concomitentă a leziunii, simptomelor și a cauzei se utilizează termenul boală ulceroasă gastroduodenală sau boală ulceroasă. Ulcerul poate avea dimensiuni variind de la câțiva milimetri la câțiva centimetri. Ulcerul se deosebește de eroziune prin adâncimea penetrației; eroziunea este mai superficială și nu ajunge la musculara mucoasei. Cauza ulcerului gastroduodenal este legată de prezența unui germen microbian (Helicobacter pylori), de utilizare de AINS (antiinflamatoare nesteroidiene), de factori alimentari, stres, și mai rar de o hipersecreție de gastrină (sindromul Zollinger-Ellison). Denumirea de "peptic ulcer" din literatura medicală anglosaxonă este mai cuprinzătoare, incluzând pe lângă ulcerele gastric și duodenal, ulcerul esofagian și ulcerul peptic după gastrojejunostomie; în acest caz termenul englez de ulcer peptic subliniază autodigestia clorhidropeptică a mucoasei indiferent de localizarea ulcerului (numele de peptic derivă din greaca peptos = digerat, copt, sau de la pepseino = a găti, a digera; adică în relație cu stomacul sau/și cu digestia, cu acțiunea sucurilor gastrice sau în relație cu pepsina). În literatura românească denumirea de ulcer peptic (în franceză ulcère peptique, în engleză marginal ulcer, anastomotic ulcer) este rezervată strict ulcerului postoperator recidivant al gurii de anastomoză care survine după o gastroenterostomie (gastroduodenostomie, gastrojejunostomie) sau gastrectomie, practicate de obicei în ulcerul gastric sau duodenal.
Definitie si simptome
Ulcerul gastroduodenal reprezintă o leziune în mucoasa stomacală, în prima parte a intestinului subțire sau, ocazional, în partea de jos a esofagului.[9][10] Un ulcer la stomac este cunoscut drept ulcer gastric, în timp ce acela care se află în prima parte a intestinelor este cunoscut drept ulcer duodenal. Cele mai comune simptome reprezintă trezitul în noapte, acuzând dureri în partea superioară a abdomenului sau dureri în partea superioară a abdomenului ce se îmbunătățesc odată ce persoana mănâncă. Durerea este adesea descrisă ca o arsură sau durere suportabilă. Alte simptome includ eructația, starea de vomă, scăderea în greutate sau poftă de mâncare scăzută. Aproximativ o treime dintre persoanele în vârstă nu prezintă simptome. [9] Complicațiile pot include sângerări, perforare și blocajul stomacului. Sângerarea apare la aproximativ 15% dintre oameni.[11 Un numar de simptome sunt asociate cu ulcerul gastric. Cel mai frecvent simptom este o senzatie de arsura sau durere in mijlocul abdomenului dintre piept si buric. De obicei, durerea va fi mai intensa atunci cand stomacul este gol si poate dura cateva minute pana la cateva ore. Alte semne si simptome comune ale ulcerelor includ: Durere severa de stomac care se poate imbunatati atunci cand mancati, beti sau luati antiacide;
Pierdere in greutate; Greata sau varsaturi; Balonare; Senzatie de plin; Arsuri la stomac (senzatie de arsura in piept); Anemie.
Cauze si diagnostic Cauzele comune includ bacteria Helicobacter pylori și medicamente antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS-uri).[9] Alte cauze mai puțin comune includ, printre altele, fumatul tutunului, stresul din cauza unei boli grave, boala Behcet, sindromul Zollinger-Ellison, boala Crohn și ciroza hepatică.[9][12] Persoanele mai în vârstă sunt mai sensibile la efectele AINS-urilor ce cauzează ulcer. Diagnosticul este, de obicei, suspectat din cauza prezenței simptomelor alături de confirmare, fie prin endoscopie sau înghițirea de bariu. H. pylori poate fi diagnosticată prin testarea sângelui de anticorpi, un test de respirație ureică, testarea scaunului pentru semne ale bacteriei sau o biopsie a stomacului. Alte afecțiuni ce produc simptome similare includ cancerul stomacal, boala coronariană și inflamarea mucoasei stomacale sau a vezicii biliare.[9] Ulcerul gastric este aproape intotdeauna cauzat de una dintre urmatoarele:
o infectie cu bacteria Helicobacter pylori (H. pylori); utilizarea pe termen lung a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi aspirina, ibuprofenul sau naproxenul.
In cazuri foarte rare, o afectiune cunoscuta sub numele de sindrom Zollinger-Ellison poate provoca ulcere gastrice prin cresterea productiei de acid a organismului. Acest sindrom este suspectat ca produce mai putin de 1% din toate ulcerele peptice. Factori de risc pentru aparitia ulcerului gastric Factorii care maresc sansele de a dezvolta ulcer gastric includ:
Utilizarea frecventa a medicamentelor antiinflamatoare (aspirina, ibuprofen); Consumul excesiv de alcool; Fumatul; Varsta (ulcerele de stomac sunt mai frecvente la persoanele de peste 50 de ani)
Prevenire si tratament Dieta nu joacă un rol important nici în cauzarea, nici în prevenirea ulcerelor.[13] Tratamentul include oprirea fumatului, oprirea administrării AINS-urilor, oprirea consumului de alcool și a medicamentelor pentru a scădea acidul stomacal. Medicația comun utilizată pentru scăderea acidități este, de obicei, fie un inhibator al pompei protonice (IPP), fie un blocant H2, tratamentul inițial recomandat fiind de patru săptămâni.[9] Ulcerele cauzate de bacteria H. pylori sunt tratate cu o combinație de medicamente precum amoxicilina, claritromicina și un IPP. Rezistența la antibiotice este în creștere, așadar tratamentul ar putea să nu aibă efect întotdeauna.[14] Ulcerele cu sângerare pot fi tratate prin endoscopie, dar și prin intervenție chirurgicală deschisă, fiind folosită de obicei în cazurile în care aceasta nu are succes.[11] Tratamentul poate varia in functie de cauza ulcerului. Daca boala este rezultatul infectiei cu H. pylori, veti avea nevoie de antibiotice si medicamente numite inhibitori ai pompei de protoni, celulele stomacale care produc acid. In cazuri rare, ulcerul gastric poate fi tratat doar printr-o interventie chirurgicala. Acest lucru poate fi cazul in cazul ulcerelor continua sa se intoarca si nu se vindeca.
Bibliografie: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ulcer_gastroduodenal https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiunimedicale/ulcer-gastric-cauze-simptome-tratament-preventie