Referat Laborator 2 SDTN

  • Uploaded by: Mihai Niculcea
  • Size: 788.3 KB
  • Type: PDF
  • Words: 1,214
  • Pages: 11
Report this file Bookmark

* The preview only shows a few pages of manuals at random. You can get the complete content by filling out the form below.

The preview is currently being created... Please pause for a moment!

Description

Sisteme de dirijare a traficului naval

Referat Laborator 2 SDTN Bancu Vlad-Vasile 8414

1. Noțiuni teoretice far Această secțiune conține principalele noțiuni teoretice ale lucrării de laborator.

 Faruri (lighthouses) Farul este o construcție specială în formă de turn, cu aspect și culoare caracteristice, pentru a se distinge ușor ziua pe fondul înconjurător. În partea superioară are o instalație care produce o lumină vizibilă în timpul nopții de la o distanță mai mare de 15 mile marine (aproape 28 km). Farurile sunt construite în locuri speciale (capuri, insule, stânci, diguri), iar poziția lor determinată cu precizie este reprezentată pe hărțile marine de navigație, constituind astfel „repere de navigație" la care se iau relevmente pentru determinarea punctului navei pe mare. Elementele caracteristice ale unui far sunt următoarele:       

denumirea — de obicei, denumirea portului lângă care se află sau a capului pe care este construit; poziția — dată în coordonate geografice; culoarea și caracteristica luminii; distanța de vizibilitate a luminii în mile marine (optică și geografică); înălțimea luminii față de nivelul mării; înălțimea construcției farului față de bază; sectorul de vizibilitate al luminii. În funcție de direcția de dirijare a luminii, farurile se împart în:

   

normale cu sectoare direcționale turnante

Există și faruri plutitoare, denumite și navă-far. Acestea sunt nave amenajate sau de construcție specială, având un catarg sau stâlp cu înălțimea de aproximativ 18 m, în vârful căruia se află instalația de iluminare. Navele far sunt ancorate în anumite puncte reprezentate cu precizie pe hărți și au rolul să marcheze pericolele de navigație. Majoritatea navelor far sunt autopropulsate, iar în cazul când nu se găsesc la post (sunt deplasate de furtună sau în marș spre port sau post), navele far arborează:  

ziua — două bule negre (una la prova și una la pupa) noaptea — două lumini roșii (în aceeași dispunere).

Numărul farurilor aflate în funcțiune a scăzut în ultima vreme din cauza introducerii sistemelor electronice de navigare la nave. 1

Sisteme de dirijare a traficului naval

Rezolvarea cerințelor far 1. Far 1

Nume far: Tshushima Kuro Shima Light Locație far: Bitsushima Japanese Coast Data înființării: 1951 Data actuală a construcției turnului: 1951 Utilizare curentă: Necunoscut

2

Sisteme de dirijare a traficului naval

2. Far 2

Nume far: Söderarm Light Locație far: Åland Sea, 59.752891°N 19.405993°E Data înființării: 1839 Data actuală a construcției turnului: 1839 Utilizare curentă: Dezafectat

3

Sisteme de dirijare a traficului naval

3. Far 3

Nume far: Clarence Bay Entrance Range Front Light. Locație far: Yamba, New South Wales, Australia, 29°25′56.88″S 153°21′50.37″E Data înființării: 1955 Data actuală a construcției turnului: 1955 Utilizare curentă: Utilizat

2. Noțiuni teoretice faruri de ceata Un far de ceață sau semnal de ceață este un dispozitiv care folosește sunetul pentru a avertiza navele cu privire la pericolele de navigație, cum ar fi coastele stâncoase sau ambarcațiunile de prezența altor nave, în condiții de ceață. Termenul este cel mai des folosit în legătură cu transportul maritim. Cât de puternic este un far de ceață? Sunetul produs de un far de ceață este un semnal de avertizare care face un zgomot puternic atunci când ceața este foarte deasă și vizibilitatea este serios afectată. Sunetul unui far de ceață este un avertisment suplimentar pentru navigatori și căpitanii de nave. Înainte de construirea primului far de ceață, se utilizau clopote pentru a avertiza marinarii de potențiale pericole. Implementarea farului de ceață a fost o mare îmbunătățire, deoarece sunetul putea fi auzit până la 20 de mile distanță, în condiții de vizibilitate redusă. În prezent se utilizează în continuare faruri de ceață ca sistem de semnalizare sonoră pentru 4

Sisteme de dirijare a traficului naval navigație. Nu numai că semnalele sonore produse de acestea sunt impuse de legile federale și internaționale, dar ele reprezintă și un instrument important de navigație și siguranță. Sunetele scurte, nu doar în ceață, sunt folosite și de nave pentru a indica o schimbare de curs. O scurtă semnalizare sonoră indică faptul că nava își modifică cursul spre tribord; două semnalizări sonore scurte indică faptul că își modifică cursul spre babord; iar trei sunete scurte indică faptul că merge înapoi. Dezvoltarea tehnologiei farurilor de ceață a continuat rapid la sfârșitul secolului al XIX-lea. În aceeași perioadă, un alt inventator, Celadon Leeds Daboll, a dezvoltat un far de ceață alimentat cu cărbune numit “trompetă Daboll” pentru serviciul de semnalizare american, deși nu a fost adoptat universal. Câteva trompete Daboll au rămas în uz până la mijlocul secolului al XX-lea. Utilizarea semnalelor sonore la calea ferată: semnalele de ceață au fost utilizate și pe liniile de cale ferată de la mijlocul secolului al XIX-lea pentru a indica conducătorului unui tren în mișcare că pe linia din față se află un tren defect, un grup de lucru sau un alt pericol neprevăzut. Detonatoarele sau capsele explozive sunt plasate pe cale și detonate de presiunea roților trenului care se apropie. Sunetele puternice ale exploziilor succesive oferă indicația mecanicului că necesită oprirea imediată a trenului. În timpul celui de-al doilea război mondial, aceste dispozitive au fost modificate pentru a detona capetele explozive de demolare în timpul operațiunilor de sabotare a căilor ferate. De la începutul secolului al XX-lea, un dispozitiv îmbunătățit numit diafon, inventat inițial ca element de orgă de Robert Hope-Jones, și dezvoltat ca semnal de ceață de către John Northey din Toronto, a devenit aparatul standard pentru producerea sunetelor de avertizare ceață pentru noile instalații. Diafonele erau alimentate cu aer comprimat și puteau emite note de frecvență joasă extrem de puternice.

5

Sisteme de dirijare a traficului naval

Rezolvarea cerințelor faruri de ceata Golden Gate Sound

6

Sisteme de dirijare a traficului naval

Sounding the Sumburgh Foghorn

7

Sisteme de dirijare a traficului naval The fog Horn at Nash Point Lighthouse 2016. Bournville College Trip

8

Sisteme de dirijare a traficului naval

3. Noțiuni teoretice eclipsoare navale și balize de semnalizare Eclipsoarele navale reprezintă elemente de semnalizare luminoasă, cu posibilitatea de reflexie a undelor radio produse de radarele navale, destinate în principal semnalizării șenalelor navigabile, intrărilor în porturi și estuare etc. IALA Buoyage System (figura 3) este un sistem de marcaj maritim standard la nivel mondial, utilizat în navigație pentru a marca limitele șenalelor navigabile. Aceste indicatoare rutiere de pe apă sunt formate din cinci tipuri de geamanduri - pericol cardinal, lateral, izolat, urme speciale și sigure. Aceste geamanduri și semne indică unde se află apa sigură și unde ar trebui să se desfășoare navigația în siguranță într-un canal. În general trebuie consultată o diagramă locală sau harta de navigație pentru a identifica unde pot exista potențiale pericole. Geamanduri de navigație:       

Geamandură marker pentru curs Geamandură de epavă de urgență Geamanduri de marcare cu gheață Geamandura de navigație mare Marcă de apă sigură sau Fairway Buoy Geamandură de epavă Geamandură ușoară.

Balizele, geamandurile de navigație pot fi, de asemenea, purtătoare de senzori și conectate în rețea, ca suport pentru serviciile de informare hidro-meteorologice și avize către navigatori.

Rezolvarea cerințelor eclipsoare navale și balize de semnalizare 1) Diferite eclipsoare

9

Sisteme de dirijare a traficului naval

10

Sisteme de dirijare a traficului naval

2) Cerința nr. 2 senzori folosiți Senzori folosiți: 

Aer



Vânt și valuri



Viteza vânt



Valuri



Temperatura aerului



Doar poziționarea



Salinitate Etc.

11

Similar documents

Referat Laborator 2 SDTN

Mihai Niculcea - 788.3 KB

IoT Laborator Nr 2

- 348.1 KB

LUCRARE DE LABORATOR 2 SEF

Olesea Nicolai - 492.2 KB

LABORATOR 9

Iulian Niculescu - 246.3 KB

LABORATOR 9

Iulian Niculescu - 246.3 KB

Referat Dr.transporturilor

gabriela - 3.2 MB

REFERAT NPSLE

Tita Fathia - 7.2 MB

referat acne

Aulia Silkapianis - 309.2 KB

Iconoclasmul referat

Raul Godeanu - 111.3 KB

Referat Anatomie

Kiru. 97 - 123.5 KB

Lucrare de Laborator Nr7

Ian Iovita - 181.4 KB

Referat Meseriile Vitorului

AlexHH - 346.2 KB

© 2024 VDOCS.RO. Our members: VDOCS.TIPS [GLOBAL] | VDOCS.CZ [CZ] | VDOCS.MX [ES] | VDOCS.PL [PL] | VDOCS.RO [RO]