ANCA OAVIDOIU=-ROMAN
CECILIA IONESCU
Teste-grila pentru concursul de admitere la Facultatea de Drept 2500 de itemi LIMBA ROMANA &ECONOMIE editia aII-a, revizuita I
PARA LELA
LIMBA ROMANA
v
I. Fonetica ~i ortografie
I
Marcafi varianta corecta de raspuns:
1. Exista hiat in c~vantul: a) creion; b) portocaliu; c) aiurit;@ peolog. 2. In cuvantul zmeoaicii exista un triftong cu structura fonetica: ~}emivocal ~; vocala + semivocala; b) semivocala + semivocala + vocala; c) vocala + semivocala + semivocala;@ semivocala + vocala + vocal a. / 3. Cuvintele mieros, fiicii, stafionare, cheag, indoiai contin: a) 2 diftongi, 1 triftong, 2 hiaturi;(tb), 2 diftongi, 1 triftong, 1 hiat; c) 1 diftong, 2 triftongi, 1 hiat; d) 1 diftong, 1 triftong, 3 hiaturi. \ ' 4. Cantine un diftong ascendent cuvantul: a) aorta; b) national /C})tumoare; d) haihui. 0
./
5. Este corecta prima forma in: @ tutti-frutti I tuti-fruti; b) viching I viking; c) ski I schi; d) basket I baschet. 6. Con tine hiat cuvantul:® dictionar; b) leuca; c) maiestate; d) corabioara. 7. Sunt atatea litere cate sunete in toate cuvintele din seria:@fii, el, actual; b) ticsit, rascruce, victorie; c) unchi, extinctor, vi~iniu; d) erati, solemn, narcise. 8. in cuvantul chiciurii sunt: a) 8 litere ~i 9 sunete; b) 8 litere ~i 8 sunete; c) 8 Iitere ~i 7 sunete; ~))8 litere ~i 6 sunete. .
c.o~titui:
9. Litern e vocalil In toate cuv.intele din seria: a) sentiment, cearciin, geamun, ero1;®)che1, mecena, epopee; d) iepun, mea, reci.
ridiche;~ searii, '
10. Litera i este semivocala in toate cuvintele din seria: a) specie, iad, chimir;,;J}(ciudat, senior, auriu; c) ghilotina, frati, minciuna;@papucei, indoiala, fiesta. , _, .
W
11. Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria: ponei, trandav, rucsac, comando; b) ponei, "· trandav, rucsac, comando; c) ponei, trandav, rucsac, comando; d) ponei, trandav, rucsac, comando.
12. Cuvantul trafic se accentueaza: a) doar trafic(~ doar trafic;@Jtrafic ~i trafic; d) trafic ~i trafic, In functie de sens.
'f·l)
'Y
13. S,unt corect accentuate toate cuvintele din seria: a) simbol, duminica, intim, bolnav; simbol, duminica, intim, bolnav; c) simbol, duminica, intim, bolnav; d) simbol, duminica, intim, bolnav. 14. Sunt dublete accentuale admise de norma literara cuvintele din seria: :'i) buldog I buldog; b) vultur I '-·· . vultur; c) suntem I suntem; d) aduseram I aduseram.
Jp. Sunt
dublete accentuale admise de norma literara toate cuvintele din seria: a) aripa I aripa; bj\picnic I picnic; c) fenomen I fenomen; d) calugarita I calugarita.
-
- - TESTE -GRILA PE NT RU CO NCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT }
7
16. Sunt corect scrise toate cuvintele din seria: a) situatie-limita, play-boy, mediteranean, primul rav zb"i rn rw1iiial . h) s1' tuati P l 1'm 1'tav pla"h"Y ffiPiiitPranPan ...... 1 Ravz'hAi l\Af\nri1'al . "\ t-1 .i ]· " I cih 1'lt;., l; m 1tav play-boy, mediteraneean, Primul Razboi Mondial; .d) situatie-limita, playboy, mediteraneean, Primul Razboi Mondial. ...
v
..
.lJ. .l VU\.-U
.. ,
IJ
...
, 1v
.i
.iii
'
l
)
vv
'
u
V U J. l..V
.UV
u
,
t'Ylll l ll.\A. .l
1
V V1
J. 'f'J.Vt
,.,...
.. ,
L.JU. l,. o,~ .1 '\.I
u
u ..
'
17. Este corect despartit 1n silabe primu~ cuvant din seria: a) fa-nion I fa-ni-on; b) re-dem-pti-u-ne I re-demp-ti-u-ne; @ke-tchup I ketch-up;fefabs-tract I ab-stract. 18. Este corect despartit 1n silabe primul cuvant din seria: ~J\bei-za-dea I be-i-za-dea; b) fe-brua-ri-e I fe-bru-a-ri-e; c) o-bi-ect I o-biect; d) fix-i-ta-te I fi-xi-ta-te. · 19. Este corect despaqit in silabe primul cuvant din seria: a) au-tum-nal I a-u-tum-nal;~ con-do-le-an-te I con-do-lean-te; c) fa-mi-lia-ri-ta-te I fa-mi-li-a-ri-ta-te; d) mi-csan-dra I mic-san-dra. 20. Enuntul in ultimile ore ale celei de-a treia zi au venit destui de multi protestatari. contine: a) o gre~~ala;W'
-
--·-
TESTUL 2 Marcafi varianta corecta de raspuns:
1. Sunt dublete accentuale acceptate de norma literara cuvintele din seria: a) editor I editor; b) penurie I penurie; c) lipie I lipie; d) eden I eden. 2. Sunt dublete accentuale acceptate de norma literara cuvintele din seria: a) acatist I acatist; b) regizor I regizor; c) cobalt I cobalt; d) gerbera I gerbera. 1" ' S,,UHL ... + UUUlvLv ,:i,,t._J,,.+,,. a""""'t""le """"P+"+e ,:ie .... ~~" 1 · +e~"~x ,.,,. .. : ... +~1~ ..:i:~ "e_,:,,. ,,, \ ..,,1+;;,:J,.,+X I ,.,l+x..:J~t x · \,;\;\,;II U'1l Lal u HUlllla l 1 l 1'11 a \,U vlllll;lc; Ulll :; lli::l . a ) tl ll'1U'1l'1 I anaua a, b) capsula I capsula; c) ibidem I ibidem; d) Stefan I Stefan. (l\,;\,;\,;
4. Sunt dublete accentuale acceptate de norma literara cuvintele din seria: a) cobai I cobai; b) alibi I alibi; c) primula I primula; d) item I item. 5. Este corecta forma: a) giuvaier; b) giuvaer; c) juvaier; d) juvaer. 6. Este corecta prima forma din seria: a) glonte I glont; b) tibia I tibie; c) tutor I tutore; d) paradontoza I parodontoza.
8
~ LIM BA ROMA NA - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
7, Este corecta prima fom1a din seria: a) gips I ghips; b) preerie I prerie; c) baobab I boabab; d) sandala I
sanda. 8. Este corecta prima forma din seria: a) ciucur I ciucure; b) pulovar I pulover; c) jaratec I jaratic; \ d) proroc I prooroc. 9. Este corecta prima form a din seria: a) jampi era I jambi era; b) intreprindere I 1ntreprindere; c) (a) importuna I (a) inoportuna; d) decreptitudine I decrepitudine. 10. Este corecta prima forma din seria: a) (a) detaila I (a) detalia; b) repercusiune I repercursiune; c) ostatec I ostatic; d) itinerariu I itinerar. 11 . Este corecta prima form a din seria: a) disident I dizident; b) onorar I onorari u; c) islaz I izlaz; d) (a) in tabula I (a) intabula. 12. Este corecta prima forma din seria: a) inflorescenta I inflorescenta; b) desag I desaga; c) stacheta I ~tacheta; d) ~tecar I ~techer. 13. Este corecta prima forma din seria: a) caramela I caramea; b) care va sa zica I carevasazica; c) cement I ciment; d) harpa I harfa. 14. Sunt coreete ambele forme lexieale in seria: a) elqteu I hel e~teu; b) daravela I daravera; c) criblura I griblura; d) cangrena I gangrena. 15. Este eoreeta prima forma din seria: a) easerie I easierie; b) misada I mesada; c) ienibahar I enibahar; d) inopinant I inopinat. 16. Sunt despartite eorect in silabe cuvintele din seria: a) in-fare-te, jar-di-ni-e-ra, nu-an-ta, om-o-nim; b) in-far-ete J·ar-di-nie-ra nuan-ta om-o-nim· c) in-fare-te J·ar-di-ni-e-ra nuan-ta o-mo-nim· d) in' ' ' ' ' ' ' ' ' ' far-cte, jar-di-nie-ra, nu-an-ta, o-mo-nim. 17. Este despartit coreet 1n silabe primul euvant din seria: a) c) per-ni-ci-os I per-ni-cios; d) vi-ni-e-ta I vi-nie-ta.
oi~-te
I o-i~-te; b) pa-star-nae I pas-tar-nae;
18. Este despartit corect in silabe primul cuvant din seria: a) trans-cri-e-re I tran-scri-e-re; b) pun-cti-e I puncti-e; c) san-gvin I sang-vin; d) vi-zi-o-na-re I vi-zio-na-re. 19. Sunt corect despaqite in silabe ambele cuvinte din seria: a) tre-pi-ed I tre-pied; b) mar-ti-ri-u I mar-ti-riu; c) promp-ter I prom-pter; d) pen-ul-tim I pe-nul-tim. 20. Litera i reda trei sunete diferite in enuntul din: a) Ai simtit adierea? b) Stai, ca vin toti! c) lei cu tine ~i valiza? d) Bei un ceai ~i trece! 21. Fie cuvintele: (1) jixe, (2) exorcism, (3) exaltare, (4) exhaustiv, (5) exaspera, (6) excavator. Litera x noteaza sunetele [cs] : a) in toate; b) in niciunul; c) in (1), (2), (4), (6); d) in (1), (4), (5), cand este urmata de consoane. 22. Fie cuvintele: (1) execufie, (2) oxid, (3) Xenia, (4) exerga, (5) exersa, (6) exordiu. Litera x noteaza sunetele [gz]: a) in toate, pentru ca este urmata de vocale; b) in niciunul; c) in (2), (3), (4), (6); d) in (1) ~i (5). 23. In cuvintele prodigios, jgheab, fii~iiialii, miei, ionatan exista: a) 2 diftongi, 1 hiat, 1 triftong; b) 4 diftongi, 1 triftong; c) 3 diftongi, 1 hiat, 1 triftong; d) 1 diftong, 3 hiaturi, I triftong. 24. Exista hiat in: a) oreion; b) cazinou; c) (a) caina; d) taumaturg. 25. Exista diftong in: a) Teleorman; b) sauna; c) gheara; d) holocaust. ---TES TE - GR ILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE 0REPT ~
9
.. ,. --TESTUL 3 Marcafi varianta corecta de raspuns: 1. Forma de singular a substantivului paparazzi este: a) paparate; b) paparazze; c) paparazzo; d) este un substantiv defectiv de singular.
2. Ambele forme lexicale sunt corecte !n: a) sarsana I saxana; b) caiac I kaiak; c) linoleu I linoleum; d) mostra I monstra. 3. Ambele forme lexicale sunt corecte in: a) oprobiu I oprobriu; b) cvinta I chinta; c) ulcior I urcior; d) obelix I obelisc. 4. Prima forma este corecta In: a) giurgiuvea I cercevea; b) d) tirbi~on I tirbu~on.
gogo~erie
I gogo~arie; c) trasnet I traznet;
5. Exista numai forme lexicale corecte in seria: a) penalty I penal ti, corvada I corvoada; b) vehicul I vehicol, mu~chetar I muschetar; c) cartilaj I cartilagiu, spagat I ~pagat; d) ferastrau I fierastrau, ~oarece I ~oarec.
6. Exista numai forme lexicale corecte In seria: a) ~nital I ~nitel, cafeina I cofeina; b) sufleu I sufle, surexcita I surescita; c) ortensie I hortensie, pampas I pampa; d) parga I parg, cear~af I cearceaf. 7. Ultima forma este corecta in seria: a) ghetou I ghetto; b) golgheter I golgeter; c) cafe-frappe I cafefrappee; d) carisma I charisma. 8. Exista numai forme lexicale corecte in seria: a) siclam, aquaforte, acceptie; b) ciclam, acvaforte, acceptiune; c) siclamen, aquaforte, acceptiune; d) ciclamen, acvaforte, acceptie. 9. Prima forma lexicala este gre~ita in perechile: a) aghiasma I agheasma; b) aftershave I after-shave; c) laitmotiv I leitmotiv; d) lantuc I lantug.
10. Sunt corecte toate formele lexicale din seria: a) scoverga I scovarda, unguent I ungvent; b) germen I ge1mene, on-line I online; c) lauza I lehuza, pedagoga I pedagoaga; d) sconx I scones, ~a~iu I sa~iu. 11. Seria a) voluptos, usufruct, vizavi; b) tumultos, ~picherita, repertoar; c) spaghete, respectuos, uzufruct; d) repertoriu, vis-a-vis, voluptuos; cuprinde numai forme lexicale corecte.
12. Exista dublete accentuale literare numai in seria: a) viscere I viscere; b) nuga I nuga; c) triptic I triptic; d) mijloc I mijloc. 13. Exista dublete accentuale literare numai in seria: a) viceversa I viceversa; b) neutru I neutru; c) factice I factice; d) modem I modem. 14. Avem dublete accentuale literare In: a) patvagon I patvagon; b) furie I furie; c) suburbie I suburbie; d) austru I austru.
15. Exista diftong descendent in: a) seif; b) moara; c) iurta; d) ienicer. 16. Avem hiat in: a) Dobrogea; b) situatie; c) freamat; d) clujean. 17. Litera i este vocala in: a) lupi; b) functionar; c) ghiulea; d) ierarh. 18. In cuvintele licean, dumneaei, gheara, spleen, duios avem: a) 4 diftongi, 1 hiat: b) 3 diftongi, 4 hiaturi; c) 3 diftongi, 2 hiaturi; d) 2 diftongi, 1 hiat, 1 triftong.
10 4:
LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - -
19. Exist8. tot atatea sunete cate Jitere in: a) lieduri; b) erati; c) geologie; d) chiabur. 20. ln cuvantul ciorchine avern: a) 9 litere, 9 sunete; b) 9 litere, 8 sunete; c) 9 litere, 7 sunete; d) 9 litere, 6 sunete. 21. in cuvantul ciorile, litera i noteaz3.: a) o vocal a $i o vocal a; b) o semivocala $i o vocala; c) o vocal a ~i o semivocala; d) un sernn grafic ~i o vocala.
22. Sunt corect despartite in silabe cuvintele din seria: a) Me-dgi-di-a, Cea-hlau, A-zer-bai-djan; b) Med-gi-di-a, Ceah-lau, A-zer-baid-jan; c) Med-gi-di-a, Cea-hlau, A-zer-bai-djan; d) Me-dgi-di-a, Ceah-lau, A-zer-ba-i-djan. 23. Sunt corect despartite In silabe cuvintele din seria: a) for-ti-ssi-mo, be-a-ti-tu-di-ne, croa-zi-e-ra; b) for-tis-si-mo ' be-a-ti-tu-di-ne' croa-zi-e-ra·' c) for-tis-si-mo' bea-ti-tu-di-ne' cro-a-zi-e-ra·' d) for-tissi-rno, bea-ti-tu-di-ne, cro-a-zi-e-ra. 24. Sunt corect despartite in silabe cuvintele din seria: a) $i-fo-nier, ev-la-vi-os, i-mix-ti-u-ne; b) $i-fonl·-er' ev-la-vios' i-mi-xti-u-ne·' c) y~ i - fo-ni -er ' e-vla-vi-os ' i-mix-ti-u-ne·' d) y~ i -fo -ni er ' e-vla-vi-os' i-mix-tiu-ne. 25. Sunt corect despartite in silabe cuvintele din seria: a) es-pla-na-da, cir-cums-pect, mar-ti-ri-u; b) esp-la-na-da, cir-cums-pect, mar-ti-riu; c) e-spla-na-da, cir-cum-spect, mar-ti-ri-u; d) es-pla-na-da, cir-cum-spect, rnar-ti-riu .
. TESTUL 4 Marca,ti varianta corecta de raspuns: 1. Avem dublete accentuale literare in : a) didahie I didahie; b) vermut I vermut; c) zepelin I zepelin; d) pilota I pilota. 2. Avem dublete accentuale literare in: a) legitim I legitim; b) pojghita I pojghita; c) abis I abis; d) organdi I organdi. 3. Sunt corect accentuate antroponimele din seria: a) Narcis, Sofia, Napoleon; b) Narcis, Sofia, Napoleon; c) Narcis, Sofia, Napoleon; d) Narcis, Sofia, Napoleon. 4. Exista cuvinte corect accentuate in: a) afuzali, novice; b) tremolo, comp lice; c) safari, ais berg; d) specimen, capere. 5. Sunt corect despartite in silabe cuvintele din seria: a) mar$-a-ri-er, vo-a-la-re, ob-$te, ling-vist; b) mar-$a-ri-er, voa-la-re, o-b$te, lin-gvist; c) mar$-a-ri-er, voa-la-re, ob-$te, lin-gvist; d) mar-$a-ri-er, vo-a-la-re, ob$-te, ling-vist. 6. Sunt corect despartite in si labe cuvintele din seria: a) fias-co, pe-hli-van, ac-tu-a-li-ta-te, a-da-gio; b) fi-as-co, peh-li-van, ac-tua-li-ta-te, a-da-gi-o; c) fi-as-co, pe-hli-van, ac-tu-a-li-ta-te, a-da-gio; d) fias-co, peh-li-van, ac-tua-li-ta-te, a-da-gi-o. 7. Sunt corect despartite in silabe cuvintele din seria: a) ast-rna-tic, con-ve-nien-ta, gang-ster, per-specti-va; b) as-tma-tic, con-ve-nien-ta, gan-gster, pers-pec-ti-va; c) ast-rna-tic, con-ve-ni-en-ta, gang-ster, per-spec-ti-va; d) as-tma-tic, con-ve-nien-ta, gangs-ter, pers-pec-ti-va. - - - TESTE-GR ILA PE NTRU CO NCURSUL DE AD MI TERE LA FACULT ATEA DE DREPT ~
11
.... 8. Sunt corect desparpte 1'n silabe cuvintele din seria: a) koa-la, i-pos-ta-za, cas-ta-ni··e-ta, pa-lim-·psest; b) ko-a-la, i-po-sta-za, cas-ta-nie-ta, pa-lim-psest; c) koa-la, ip-os--ta-za, ca-sta-ni-e-ta, pa-limp-sest; d) ko-a-la, i-pos-ta-za, cas-ta-nie-·ta, pa-limp-sest. 9. Contine hiat cuvantul: a) companion; b) roua; c) Guatemala; d) deceptionat. 10. Contine diftong cuvantul: a) descuama; b) deliciu; c) pionier; d) pustiitor. 11. Se dau cuvintele: adi(ional, bivuac, cafegiu, naufragiu, chiabur, ei. Avem, 1n total: a) 7 diftongi; b) 2 hiaturi, 3 diftongi, 1 triftong; c) 4 hiaturi, 1 triftong, 1 diftong; d) 3 hiaturi, 1 diftong, 1 triftong. 12. Se dau cuvintele: campionat, ananghie, erau, toaleta, liicramioara. Avem, in total: a) 2 hiaturi, 2 diftongi, 1 triftong; b) 3 hiaturi, 1 diftong, I triftong; c) 2 hiaturi, 3 diftongi, 1 triftong; d) l hiat, 4 diftongi, I triftong. 13. in cuvantul leoarca exista triftong alcatuit din: a) vocala + semivocala + semivocala; b) semivocala + semivocala + vocala; c) semivocala + vocala + semivocala; d) semivocala + vocala + vocal a. 14. Sunt corecte ambele forme din: a) et cetera I et caetera; b) curcubitacee I cucurbitacee; c) cosciug I co~ciug; d) somniera I somiera. 15. Sunt corecte ambele forme din: a) ramurea I ramurica; b) legaturea I legaturica; c) cap~unica; d) placintea I placintica.
cap~unea
I
16. Sunt corecte ambele forme din: a) scandurica I scandurea; b) trasurica I trasurea; c) lumanarica I lumanarea; d) miqunea I mic~unica. 17. Avem dublete literare In: a) pamblica I panglica; b) ofsaid I offsaid; c) alica I alice (sg.); d) paradisiac I paradiziac. 18. Avem dublete literare in: a) afrodisiac I afrodiziac; b) conclusiv I concluziv; c) cocktail I cocteil; d) bussinessman I businessman. 19. Prima forma este corecta In: a) reiat I raiat; b) aeropag I areopag; c) graffitti I graffiti; d) en gros I angro.
20. Prima forma este corecta In: a) manechiura I manichiura; b) talasoterapie I talazoterapie; c) anghina I angina; d) magaziner I magazioner. 21. Ambele forme lexicale sunt corecte In: a) lntortochiere I lntortochere; b) Istambul I Istanbul; c) pachiderm I pahiderm; d) taitei I taietei. 22. Ambele forme lexicale sunt corecte In: a) dicotomie I dihotomie; b) escalator I excalator; c) container I conteiner; d) excroc I escroc. 23. Cuvantul chiciurii contine: a) 8 litere, 9 sunete; b) 8 litere, 8 sunete; c) 8 litere, 7 sunete; d) 8 litere, 6 sunete.
24. Cuvantul cacealma contine: a) 8 litere, 9 sunete; b) 8 litere, 8 sunete; c) 8 litere, 7 sunete; d) 8 litere, 6 sunete. 25. Cuvantul ciomiigealii con\ine: a) 10 litere, 10 sunete; b) 10 litere, 9 sunete; c) 10 litere, 8 sunete; d) 10 litere, 7 sunete.
12 -:; (
LIMBA ROMANA - - - --
--------------
p
JVtarca,ti varianta corecta de raspuns: 1. Avem dublet accentual literar in a) chivot I chivot; b) conductor I conductor; c) arini~ / arini~; d) trandav I trandav. z.Avem dublet accentual literar In: a) antrax I antrax; b) postum I postum; c) balonzaid I balonzaid; d) centurion I centurion. 3. Avem dub let accentual literar In: a) troscot I troscot; b) angora I angora; c) axil a I axila; d) diaspora I diaspora. 4. Accentul este marcat corect pentru seria: a) crepuscul, eugenie, iglu, ostrov; b) crepuscul, eugenie, iglu, ostrov; c) crepuscul, eugenie, iglu, ostrov; d) crepuscul, eugenie, iglu, ostrov.
5. Sunt corect accentuate numele proprii din seria: a) Nicosia, Monaco, Govora, Adonis; b) Nicosia, Monaco, Govora, Adonis; c) Nicosia, Monaco, Govora, Adonis; d) Nicosia, Monaco, Govora, Adonis.
6. Sunt despartite corect In silabe cuvintele din seria: a) e-cu-a-ti-e, chef-Jiu, fa-mi-li-a-ri-za, ghei-~a; che-fliu ' fa-mi-lia-ri-za ' ghe-i--:a· c) e-cua-ti-e chef-liu ' fa-mi-li-a-ri -za ' ghei--:a· b) e-cu-a-ti-e ' ' y ' ' ' d) e-cua-ti-e, chef-Jiu, fa-mi-lia-ri-za, ghe-i-~a. L.f
'
7. Sunt corect despartite 1n silabe cuvintele din seria: ·a) hept-a-tlon, ches-tio-nar, in-ge-nuu, eu-ca-lipt; b) hept-a-tlon, ches-tio-nar, in-ge-nu-u, eu-ca-lipt; c) hep-ta-tlon, ches-ti-o-nar, in-ge-nu-u, e-u-ca-lipt; d) hept-at-lon, ches-ti-o-nar, in-ge-nuu, e-u-ca-lipt. 8. Sunt corect despartite In silabe cuvintele din seria: a) e-mul-sio-nat, 1-nal-bi, sculp-tu-ra; b) e-mulsi-o-nat, In-al-bi, sculp-tu-ra; c) e-mul-si-o-nat, 1-nal-bi, scul-ptu-ra; d) e-mul-sio-nat, In-al-bi, sculptu-ra. 9. Sunt corect despartite In silabe cuvintele din seria: a) mi-nio-na, se-ni-or, mon-se-nior; b) mi-nio-na, Se-nior mon-se-nior c) mi-ni-o-na se-ni-or mon-se-ni-or· d) mi-ni-o-na se-nior mon-se-ni-or ' ' ' ' ' ' ' . 10. Este corect despartit In silabe primul cuvant din seria: a) hia-cint I hi-a-cint; b) cu-viin-cios I cu-viin-cios; c) ca-mio-ne-ta I ca-mi-o-ne-ta; d) con-ges-ti-o-nat I con-ges-tio-nat. 11. Este corect primul cuvant din seria: a) fairplay I fair-play; b) ghi~eft I ghe~eft; c) hold-up I holdup; d) egean I egeean. 12. Ambele variante sunt corecte In seria: a) oberliht; d) serviciu I servici.
mure~an
I mure~ean; b) ghiuden I ghiudem; c) oberlicht I
13. Ambele variante sunt corecte In: a) osuariu I osuar; b) atriu I atrium; c) pandantiv I pandativ; d) carnagiu I camaj. 14. Ambele variante sunt corecte In: a) perchezitie; d) petrifica I pietrifica.
ro~iatic
I
ro~ietic;
b) santinela I sentinela; c) perchizitie I
15. Sunt corecte ambele variante In: a) cazino I cazinou; b) embargo I embargou; c) catadixi I catadicsi; d) colinda I colind.
16. Alegeti seria care cuprinde numai forme literare: a) (el) delega, (el) perturbeaza, (el) profera, (el) cicale; b) (el) deleaga, (el) perturba, (el) profereaza, (el) cical e~te; c) (el) delega, (el) perturba, (el) profereaza, (el) cicale; d) (el) delega, (el) perturbeaza, (el) profereaza, (el) c i cal e~te . -
--TES TE -GRILA PENTRU CO NCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE 0REPT }
13
. 17. Sunt scrise corect cuvintele din seria: a) proces~verbal, portavion, blocstart, dublu-casetofon; b) proces verbal, portavion, bloc-start, dublucasetofon; c) proces~verbal, port avian, bloc start, dublu casetofon; d) proces verbal, portavion, bloc-start, dublucasetofon. 18. Cuvantul ciubucciu are: a) 9 litere, 10 sunete; b) 9 litere, 9 sunete; c) 9 litere, 8 sunete; d) 9 litere, 7 sunete.
19. Cuvantul pasteuriza are: a) 10 litere, 11 sunete; b) 1O litere, 10 sunete; c) 10 litere, 9 sunete; d) 10 litere, 8 sunete.
20. Sunt atatea litere cate sunete in toate cuvintele din seria: a) uliii, anghinare, erodat; b) erou, epoca, erati, erbivor; c) extemporal, copiii,
~ofer;
d) cirea~a, roman, gestiune.
21. Exista hi at in cuvantul: a) muchie; b) oceanograf; c) dictatoare; d) servicii. 22. Exista diftong in cuvantul: a) vietnamez; b) toasturi; c) funeraliile; d) surcea. 23. Grupul de litere qu se
cite~te
[cv] in: a) quarc; b) quasar; c) sequoia; d) Quatar.
24. Se dau cuvintele: ciocolata, mergeam, giulgiu, trauler, chimie. Avem, in total: a) 5 diftongi, I hiat; b) 4 diftongi, 2 hiaturi; c) 2 diftongi, 2 hiaturi; d) 1 diftong, 1 hiat.
25. Se dau cuvintele: bragagiu, miorlait, Gheorghi(a, scotoceai, mierla. Avem, in total: a) 4 diftongi, 1 hi at; b) 5 diftongi, 1 triftong, l hi at; c) 3 diftongi, 1 triftong, 1 hi at; d) 3 diftongi, 2 triftongi.
TESTUL 6 · Marca,ti varianta corecta de raspuns: 1. Fie enuntul: Tu urmai sa pleci, dar te-am oprit, pentru ca acei arbitrii celebrii au dat verdictul ca ai sa de vi un mare f utbolist, Avem, In total: a) doua gre~eli; b) trei gre~eli; c) patru gre~eli; d) cinci gre~eli.
2. Fie enuntul: 1-i egal daca vii sau nu vii, ilu$trii lui socri au cumparat bilete pentru to(i simplii membri, deci $i pentru tine. Avem, In total: a) o gre~eala; b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) alta interpretare.
3. Fi~. enuntul: Palavragii aceia, spusule-ai ca nu am vazut nimic cu proprii mei ochi? Avem, in total: a) o gre~eala; b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) alta interpretare.
4. Fie enuntul: Doar ce plecasei $i mi-am zis sa ma rise sa merg in loca(ia aceea care mi-ai aratat-o. Avem, in total: a) o gre~eala; b) doua gre~eli; c) trei
gre~eli;
d) alta interpretare.
5. Fie enuntul: Nu trage-(i, o sa aibe foe diseara cursa de ma$ini vechi, unde a$ venii chiar $i eu insumi! Avem, In total : a) o gre~eala; b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) alta interpretare. 6. Fie enuntul : Avem dedit 100 lei, dar o st1 ne descurcam noi #or sane ajute ~i prietenii tai, Avem, in total: a) o gre~eala; b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) alta interpretare. 7. Ambele forme lexicale sunt corecte In: a) lubrifiant I lubrefiant; b) pezevenchi I pezevenghi; c) boxer I boxeur; d) remy I rummy. 8. Ambele forme lexicale sunt corecte in: a) o puma I o puma; b) semenul meu I seamanul meu; c) tetanos I tetanus; d) noi-nascuti I nou-nascuti.
14 -; {
LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - -
9, Ambele forme lexicale sunt corecte 1n: a) antecamera I anticamer§.; b) spalier; d) edelvaiss I edelvais.
loca~ I l aca~;
c)
~palier I
10. Primul cuvant este scris corect !n seria: a) sbicit I zbicit; b) traznaie I trasnaie; c) smaltuit I zmaltuit; d) samisdat I samizdat. 11. Este despartit corect in silabe primul cuvant din seria: a) pen-sio-nar I pen-si-o-nar; b) a-me-lio-rat I a-me-li-o-rat; c) re-cep-ti-o-ne-ra I re-cep-tio-ne-ra; d) chif-la I chi-fla. 12. Alegeti seria de cuvinte care cuprinde numai forme literare: a) (se) succed, ar placea, ar ramane, anticipeaza, crapi (de ras); b) (se) succeda, ar place, ar ramanea, anticipa, crapi (de dis); c) (se) succed, ar place, ar ramanea, anticipeaza, crapi (de ras); d) (se) succeda, ar placea, ar ramane, anticipa, crapi (de ras). 13. Este despartit corect in silabe primul cuvant din seria: a) mu-ni-ci-piu I mu-ni-ci-pi-u; b) pe-dia-tru I pe-di-a-tru; c) de-mi-sio-na I de-mi-si-o-na; d) ex-haus-tiv I ex-ha-us-tiv. 14. Fie enunturile: (1) Nici macul, nici liliacul nu a inflorit. (2) Majoritatea oamenilor cred cii e bine sii ai prieteni. (3) Ce-s cu hftrtiile acestea aici? (4) Mai rar se aud de premii luate de voi. Este corect acordul intre predicat ~i subiect in: a) numai primul enunt; b) numai primul ~i al do ilea enunt; c) niciun enunt; d) toate enunturile. 15. Fie enunturile: (1) fmi vizitez sora fie toamnii, fie iarnii. (2) Ciitiilin, te-ai gftndit la ce (i-am spus? (3) El are tot apartamentul, iar ea, o camera inchiriata. (4) Te duci la film, sau nu te duci? Exista o gre~eala de punctuatie: a) numai in primul enunt; b) numai in ultimul enunt; c) in niciunul din enunturi; d) in toate enunturile. 16. Sunt diftongi in toate cuvintele din seria: a) friteuza, trepied, lighean; b) trauler, aradean, prodigios; c) geanta, afion, pardesiu; d) trauma, delcou, subsidiu. 17. Sunt diftongi In toate cuvintele din seria: a) jaguar, mantou, geamgiu; b) ambiguu, hiperboreean, ghionoaie; c) ocean, trotuar, zurbagiu; d) butoniera, amploare, iarna. 18. Exista hiat In toate cuvintele din seria: a) senior, azalee, fervoare; b) ionosfera, fortuit, email; c) confectionat, osuar, (a) trunchia; d) zilier, cafea, (a) sublinia. 19. Cuvintele (1) dacoromftn; (2) dacoroman,· (3) chermesa; (4) fucsia,· (5) talk-show sunt scrise corect: a) niciunul; b) numai (1), (2) ~i (3); c) numai (1), (4) ~i (5); d) toate. 20. Cuvintele (1) n-aude-nu-vede; (2) behehe; (3) bun-riimas; (4) prim ajutor,· (5) Zftna-Zftnelor sunt scrise corect: a) niciunul; b) numai (3) ~i (4); c) numai (1), (2) ~i (5); d) toate. 21. Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria: a) nonsens, abanos, aidoma, puber; b) nonsens, abanos, aidoma, puber; c) nonsens, abanos, aidoma, puber; d) nonsens, abanos, aidoma, puber. 22. Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria: a) osana, amnezie, haiku, feriga; b) osana, amnezie, haiku, feriga; c) osana, amnezie, haiku, feriga; d) osana, amnezie, haiku, feriga. 23. Exista tot atatea sunete cate litere In: a) excelent, ambianta, trupesc; b) chin, mouse, templu; c) bagheta, erata, eu; d) acaju, certat, solemn. 24. Exista tot atatea sunete cate litere in: a) cioara, foileton, mirare; b) cinegetic, fluid, driada; c) florilegiu, sarbatoare, patrimoniu; d) gheena, elixir, docil. - - - T ESTE-GRILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITER E LA FACULTATEA DE 0 REPT )
15
25. Exista tot atatea sunete dte litere in: a) gigant, cecitate, fior; b) juice, examen, folositor; c) exudat, cenota( camee; d) calcio-vecchio, injurie; ghemotoc.
Marca,ti varianta corecta de raspuns: 1. Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria: a) candid, Dobrogea, despot, avarie; b) candid, Dobrogea, despot, avarie; c) candid, Dobrogea, despot, avarie; d) candid, Dobrogea, despot, avarie. 2. Sunt corect accentuate cuvintele: (1) me$terita, (2) anatema, (3) hapci u, (4) catina, (5) gigolo, (6) congresmen, (7) revizor - a) toate; b) niciunul; c) doar (1), (3 ), (5) $i (6); d) doar (2), (4), (6) $i (7). 3. Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria: a) agora, santal, Gestapo, vatman, taxi, scrutin; b) agora, santal, Gestapo, vatman, taxi, scrutin; c) agora, santal, Gestapo, vatman, taxi, scrutin; d) agora, santal, Gestapo, vatman, taxi, scrutin. 4. Sunt corect accentuate cuvintele: (1) chepeng, (2) rabin, (3) comis-voiajor, (4) colos, (5) protector, (6) niscai, (7) tiramisu - a) toate; b) niciunul; c) doar (1), (2), (3) $i (5); d) doar (4), (5), (6) $i (7). 5. Sunt atatea litere cate sunete !n toate cuvintele din seria: a) proprii, cenu$ii, coace, cuib; b) exemplu, chio$c, proprii, vesel; c) iute, ax, feuda, caine; d) proprii, ceara, cocs, ortodoqi. 6. In cuvantul cherchelit sunt: a) 10 litere, 9 sunete; b) 10 litere, 8 sunete; c) 10 litere, 10 sunete; d) 101itere, 6 sunete. 7. in cuvintele: ceara, genunchiera, mergeai, ambiguu, cheama sunt: a) 3 diftongi, 1 hiat, 1 triftong; b) 2 hiaturi, 1 diftong; c) 2 diftongi, 1 hiat; d) 2 diftongi, 2 hiaturi. 8. Litera i noteaza o semivocala in toate cuvintele din seria: a) meri, propriu, chimion, iarmaroc, tuci; b) faceai, ieremiada, proprii, doi; c) frumo$i, ciorapi, piele, ghips; d) treceai, iele, ghei$ii, copacei. 9. Litera i reda trei sunete diferite in enuntul din: a) I-a dat trei lei. b) Toti fratii au plecat ieri. c) Ai fost azi cu cainele in pare? d) Plecarea Jui rapida era inerenta. 10. Sunt diftongi !n toate cuvintele din seria: a) ceara, ghiulea, asiduu, adauga; b) subsuoara, unghie, plafoniera, statiune; c) sinuos, trotuar, toaleta, traista; d) cioara, caprioara, ochioasa, ghionoaie. 11. Sunt corect despartite in silabe toate cuvintele din seria: a) a-ghio-tant, cen-tra-fri -can, e-cu-a-do-rian, dez-ghi-o-ca, tran-sa-tlan-tic; b) a-ghi-o-tant, centr-a-fri-can, e-cua-do-ri-an, dez-ghio-ca, trans-atlan-tic; c) a-ghio-tant, cen-tra-fri-can, e-cu-a-do-rian, dez-ghi-o-ca, trans-at-Ian-tic; d) a-ghi-o-tant, cen-traf-ri-can, e-cu-a-do-ri-an, dez-ghi-o-ca, tran-sat-lan-tic. 12. Sunt corect despartite in silabe toate cuvintele din seria: a) cer-no-ziom, deo-da-ta, fu-ne-ra-li-i -le, ma-rio-ne-ta, simp-tom; b) cer-no-zi-om, de-o-da-ta, fu-ne-ra-lii-le, ma-ri-o-ne-ta, sim-ptom; c) cerno-ziom, de-o-da-ta, fu-ne-ra-li-i-le, ma-ri-o-ne-ta, simp-tom; d) cer-no-zi-om, deo-da-ta, fu-ne-ra-lii-le, ma-ri-o-ne-ta, simp-tom. 13. Sunt corect despartite in silabe toate cuvintele din seria: a) ci-a-nu-ra, E-ur-·a-si-a, gua-~a, pre-ca-ut, ne-crop-si-e, mal-o-nest; b) cia-nu-ra, E-u-ra-si-a, gu-a-$ii, pre-caut, ne-cro-psi-e, ma-lo-nest; c) ci-a-nu-ra, E-ur-a-si-a, gu-a-$ii, pre-ca-ut, nec-rop-si-e, mal-o-nest; d) cia-nu-ra, E-u-ra-si-a, gua-~a, pre-caut, necrop-si-e, ma-lo-nest.
16
<;( LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - -
14. Litera x marcheaza sunetele [cs] in toate cuvintele din seria: a) examina, exsudat, execrnbil; b) xerox,. exotic, extaz; c) exod, exacerba, exegeza; d) exhiba, xilofon, exersa. 15. Litera x marcheaza sunetele [gz] in toate cuvintele din seria: a) existenta, exemplu, exercitiu; b) extorca, exact, ax; c) exigent, exonera, ex-ministru; d) exiguu, exaltat, Alexandru. 16. Precizati cate cuvinte compuse din seria urmatoare sunt scrise corect: cuvant-·1nainte, cyber-spatiu, buna stare, Alba-ca-Zapada, prim-ajutor, Piatra Arsa, online, triplu-salt. a) ~ase; b) patru; c) cinci; d) trei .
17, in enuntul Pasa-mi-te ul nu-! agreazcl, de aceea nu /-a acceptat, ea i'nse# spuniindui di a Jost concediat. exista: a) doua gre~e li ; b) trei gre~eli ; c) patru gre~eli ; d) cinci gre~e li . 18. In enuntul Mon§triii sini§trii din film ma speriarii, a§a cii mii sfii sii-i mai privesc. apar: a) patru gre~eli ; b) trei gre~eli ; c) doua gre~e li ; d) nu apare nicio gre~eal a. 19. Fraza Spune-i bunica-tii cii ador la ea pasien(ele pe masu(a de nuc cu incrustafii §i rochiile vechi de satin. con tine: a) nicio gre~eal a; b) o gre~ eal a; c) doua gre~e li ; d) trei gre~e li . 20. Exista a) o gre~eal a; b) doua gre~eli ; c) trei gre~eli ; d) nu exista nicio gre~eala In propozitia: Piinzele corabiei se umjlase in viintul insistent al Ecuatorului. 21 . Sunt corect scrise toate cuvintele din seria: a) unsprezece-metri, buna-cuviinta, pursange, roza-vanturilor; b) situatie limita, arbore-de-cacao, sange-rece, mai mult ca perfect; c) dute-vin-o, Baia-Sprie, cal-de-mare, rauvoitor; d) delmpartit, lung-metraj , p e~te-auriu , tralala. 22. Alegeti seria de cuvinte care cuprinde numai forme literare: a) (eu) sughit, (el) cheltui e~te, (eu) decern, (el) scormone~te; b) (eu) sughit, (el) cheltuie, (eu) decemez, (el) scormone; c) (eu) sughit, (el) cheltui e~te, (eu) decern, (el) scormone; d) (eu) sughit, (el) cheltuie, (eu) decernez, (el) scormone~te. 23. Alegeti seria de cuvinte care cuprinde numai forme literare: a) robineti, monede, coarde, avatare, ~evalete; b) robinete, monezi, corzi, avataruri, ~eval eturi ; c) robineti, monede, corzi, avataruri, ~evalete ; d) robinete, monezi, coarde, avatare, ~eval eturi . 24. in enuntul Eu continui sii cred cii ilu~triii mei socrii vor venii miiine-noapte in vizitii la noi §i cii nu ne vor ocolii. exista: a) ~ase gre~e l i; b) cinci grqeli; c) patru gre~eli ; d) trei gre~e li . 25. Se dau urmatoarele perechi de forme verbale: (I) (el) anticipii - anticipeaza, (2) (el) reanima reanimeaza, (3) (eu) cheltui - cheltuiesc, (4) (ei) se chinuie - se chinuiesc. Cantin doar forme literare: a) niciuna; b) numai (2) ~ i (4); c) numai (1), (2) ~i (3); d) toate.
TES'rUL ·a Marcafi varianta corecta de raspuns:
1. Alegeti varianta care cuprinde numai cuvinte despartite corect 1n silabe: a) al-bas-tru, ca-nion, mauso-leu, ma-chi-aj; b) al-ba-stru, ca-ni-on, ma-u-so-leu, ma-chiaj ; c) al-ba-stru, ca-ni-on, mau-so-leu, ma-chiaj; d) a-lbas-tru, ca-nion, ma-u-so-leu, ma-chi-aj . 2. Sunt corect despartite in silabe toate cuvintele din seria: a) al tre-i-lea, bu-to-ni-e-ra, vra i ~- te, de-cep-ti-o-nat· b) al trei-lea ' bu-to-nie-ra' vra-i<:-te de-cep-ti-o-nat· c) al tre-i-lea , bu-to-ni-e-ra' , ' y ' , ' vra- i -~te, de-cep-tio-nat; d) al trei-lea, bu-to-nie-ra, vra- i ~-te, de-ce-ptio-nat. - - - TES TE-GRILA PENTRU CON CUR SUL DE AO MI TER E LA FACULTAT EA DE 0 REPT ~
17
3, Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria: a) matrice, colibri, firav,
troita, veriga; b) matrice,
co1ihri; fi rav; troita; veriga; c) matrice, col ibri, firnv, troita, veriga; d) matrice, colibri, fi rav, troita, veriga.
4, Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria: a) gargarita, prcpelita, doctorita, magarita; b) gargarita, prepelita, doctorita, magarita; c) gargarita, prepelita, doctorita, magarita; d) gargarita, prepelita, doctorita, magarita. 5. Care dintre urmatoarele serii contine numai forme incorecte: a) filigram, pedagoaga, (el) succede, baby-sitter, piepten; b) filigran, pedagoga, (el) succeda, babysitter, pieptan; c) filigram, pedagoaga, (el) succeda, babysitter, pieptene; d) filigran, pedagoga, (el) succede, baby-sitter, piepteni? 6. Sunt corecte toate cuvintele compuse din seria: a) subpat, val-viirtej, bun plac, vice-prim-ministru; b) supat, valviirtej, bun-plac, viceprim-ministru; c) sub pat, val viirtej, bun plac, vice prim ministru; d) supat, valviirtej, bunplac, vice-primministru. 7. Alegeti seria care cuprinde exclusiv forme corecte: a) week-end, saiborg, bodigarzi, design; b) week-end, ciborg, bodyguarzi, dizain; c) weekend, cyborg, bodigarzi, design; d) weekend, syborg, badigarzi, dizain. 8. Care dintre urmatoarele serii contine numai forme literare ale cuvintelor date: a) paupertate, apropou, incarnare, angina, ziler, cvartet; b) pauperitate, apropo, incarnare, anghina, zilier, cuartet; c) pauperitate, apropou, incarnare, angina, zilier, cuartet; d) paupertate, apropou, incarnare, angina, zilier, cvartet? 9. Sunt corecte toate formele lexicale din seria: a) Belarus, afghan, Apolo, Buda, Pa~te ; b) Bielorusia, afgan, Apollo, Budha, Pa~ti (sg.); c) Belarus, afgan, Apollo, Budda, Pa~te; d) Bielarus, afghan, Apolo, Buddha, Pa~ti (sg.). 10. Precizati in ciite dintre cuvintele de mai jos literele e ~i i reprezinta un element grafic, fara valoare fonetica: (1) ghicitoare, (2) cenu~ii, (3) girant, (4) cirea~ii, (5) rece, (6) chenar: a) in toate; b) in (1) ~i (6); c) in (2), (3), (4), (5); d) in niciunul. 11 . Litera i marcheaza o vocala in (1) chior, (2) iute, (3) piedestal, (4) chin, (5) vezi, (6) hiat: a) in (I), (4), (5), (6); b) in (4) ~i (6); c) in (2), (3), (5); d) in (2) ~i (3). 12. In cuvintele (1) exces, (2) expunere, (3) exact, (4) executor, (5) extragere, (6) extrem litera x reda grupul de sunete [cs]: a) in toate; b) in (1), (2), (5) ~i (6); c) in (1), (5), (6); d) in (3), (4), (6). 13. Litera x noteaza grupul de sunete [gz] in: (1) laxativ, (2) onix, (3) axihl, (4) exala, (5) exactitate, (6) exercita: a) in toate; b) in niciunul; c) in (4), (5) ~i (6); d) in (1), (2) ~i (3). 14. In cuviintul xeres, litera x se pronunta: a) [gz]; b) [cs]; c) UJ; d) [h]. 15. fn cuvintele (1) vegheau, (2) Techirghiol, (3) pleoapii, (4) mireasii, (5) magie exista: a) diftongi in (2), (4), (5); b) triftongi in (1 ), (3) ~i hiat in (5); c) hiaturi in (2), (3) ~i diftong in (4); d) diftongi in (1 ), (4), triftong in (3) ~i hiat in (5). 16. In seria urmatoare geografie, tuciuriu, continuu, calomniator, treceau exista: a) 2 diftongi ~i 4 hiaturi; b) 1 diftong, 1 triftong ~i 4 hiaturi; c) 3 diftongi ~i 3 hiaturi; d) 4 diftongi ~i 2 hiaturi. 17. Exista a) o gre~ eala; b) doua gre~eli; c) trei gre~el i; d) mai multe gre~eli ; In enuntul : Mii cii ti ciiii dacii fi-o spune cii nu-i priii ciiliitoria cu tine.
18
~ LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - -- --
- -- -
18. In enuntul Ochiii femeii i'ntristatii, de a carui nernz pliingeam $1 eu i'nsemi, ciiutau in zare un rtlspuns. sunt: a) patru gre~eli; b) cinci gre~eli; c) ~ase gre$eli; d) mai putin de patrn gre$eli. 19. Sunt corect scrise toate numele proprii din seria: a) Bogdan Petriceicu Ha$deu, Costache Negruzzi, Dinu Lippati, Constantin Brancu$; b) Vasile Alecsandri, Tudor Arghezii, Ion Eliade Radulescu, Constantin Nottara; c) Alexandru Philippide, G. Calinescu, I. L. Caragiale, Ovid Densusianu; d) George Toparceanu, Gala Galaction, Alexandru Macedonschi, Maria Filotti. 20. Alegeti varianta In care toate cuvintele sunt scrise corect: a) tangou, maiou, marou, delcou, hublou; b) tango, maieu, maron, delco, hublou; c) tango, maieu, maro, delco, hublo; d) tangou, maiou, maro, delcou, hublou. 21. Precizati seria in care toate formele lexicale sunt corecte: a) incas, eschimos, crenvurst, camat; b) inca$, eschimos, crenvur$t, carnat; c) inca$, eschimo$, crenvurst, camat; d) incas, eschimo$, crenvur$t, carnat. 22. Se dau urmatoarele forme verbale: (1) (ei) sii slujascii; (2) (el) in§alt1; (3) (el) se a§azii,· (4) (ei) sa oblojascii. Cantin forme literare: a) niciuna; b) numai (2) $i (3); c) numai ( 1) $i (4); d) toate. 23. In enuntul Nu fl rau, fii cumsecade, chiar de-ai §ti ca propriii jii uneori te tradeaza. exista: a) o gre$eala; b) doua gre~eli; c) patru gre$eli; d) nu exista nicio gre$eala. 24. Cuvintele: (1) caracter, (2) vatman, (3) splendid, (4) glasvand, (5) franghie sunt accentuate corect: a) toate; b) niciunul; c) numai (2); d) numai (2) ~i (4). 25. Sunt corecte toate variantele din seria: a) poliloghie I polologhie, corvada I corvoada; b) bulgar I bulgare, galaton I galatom; c) garafa I carafa, acceptie I acceptiune; d) eteroclit I heteroclit, diseara I deseara.
TESTUL 9 Marcafi varianta corecta de raspuns: 1. In cuvantul genunchierii exista: a) 11 litere ~i 8 sunete; b) 11 litere ~i 9 sunete; c) 11 litere ~i I0 sunete; d) 11 litere ~i 11 sunete. 2. In cuvantul cercei exista: a) 6 litere ~i 4 sunete; b) 6 litere ~i 5 sunete; c) 6 litere ~i 6 sunete; d) 6 litere ~i 7 sunete. 3. In cuvintele (1) ei, (2) ele, (3) eu, (4) eram, (5) este apar: a) triftongi in (1 ), (3) ~i difongi in (2), (4) $i (5); b) diftongi in (1) ~i (3); c) triftongi in (4), (5) $i diftongi In (1 ), (2), (3); d) diftongi in (1 ), (2), (4), (5) ~i triftong in (3). 4. Cuvintele camionagiu, miirgean, ghioc, mielu§el, paie, ceai contin: a) 6 diftongi ~i 1 triftong; b) 5 diftongi, 1 triftong ~i 1 hiat; c) 3 diftongi, 1 triftong ~i 2 hiaturi; d) 4 diftongi ~i 2 hiaturi. 5. In cuvintele (1) obiectual, (2) socoteai, (3) cioc, (4) cacao, (5) poezie exista: a) 5 hiaturi, 1 diftong $i 1 triftong; b) 4 hiaturi, 1 diftong, 1 triftong; c) 4 hiaturi, 2 diftongi, 1 triftong; d) 2 hiaturi, 3 diftongi, 1 triftong. 6. Litera i noteaza vocala i in toate cuvintele din seria: a) splina, cianura, ied, mister; b) nimic, cuscri, pliant, (a) dormi; c) (a) iubi, i~i, negri, poncif; d) zmei, (a) gira, istorie, zici. - - - TESTE·GRILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT)
19
7. Litera i reprezinta un element grafic fara valoare fonetica In (1) solzi,' (2) vede(i; (3) jlori; (4) ortodocsi,' (5) tu azviirli: a) !n niciunul dintre cuvinte; b) 1n (2) 9i (5); c) in (1), (3) 9i (4); d) in toate cuvintele. 8. in seria de cuvinte (1) erbacee, (2) erbicid, (3) erbivor, (4) a erboriza, (5) ierbar, (6) ierbiirie sunt corecte: a) numai (5) 9i (6); b) numai (1), (2), (3), (4); c) numai (1), (2), (3) $i (6); d) toate.
9. Sunt corect despartite in silabe toate cuvintele din seria: a) tra-u-ma, ma-u-so-leu, a-ug-men-ta, a-us-cul-ta; b) trau-ma, mau-so-leu, aug-men-ta, aus-cul-ta; c) tra-u-ma, mau-so-leu, a-ug-men-ta, auscul-ta; d) trau-ma, ma-u-so-leu, aug-rnen-ta, a-us-cul-ta. 10. Sunt corect despartite in silabe toate cuvintele din seria: a) e-ma-il, re-zi-duu, bu-to-niera, boj-de-udi· b) e-mail re-zi-du-u bu-to-ni-e-ra boi-deu-ca· c) e-mail re-zi-du-u bu-to-nie-ra bo-J'd e-u-ca· ' ' ' ' J ' ' ' ' ' d) e-ma-il, re-zi-duu, bu-to-ni-e-ra, boj-deu-ca.
11. Care dintre urmatoarele serii contine numai cuvinte corect despartite in silabe: a) as-tro-nom; a-tlet; punc-ti-e; linc-$ii; b) ast-ro-nom; at-let; pun-cti-e; linc-$ii; c) ast-ro-nom; a-tlet; pun-cti-e; lin-qii; d) as-tro-nom; at-let; punc-ti-e; linc-$ii? 12. in fraza f-i riisfoii jurnalul, dar ma sfiii sa i-o declar, ei insa~i pariindui-se bizar # nefind de acord cu asta. exista: a) 2 gre$eli; b) 3 gre$eli; c) 4 gre$eli; d) 5 gre$eli. 13. Enuntul Laum, (ie inse(i nu-(i prii vacan(a aceea impreuna cu celebrii arbitri de la club, contine: a) trei gre$eli; b) doua gre$eli; c) o gre$eala; d) nu con tine nicio gre$eala. 14. Care dintre urmatoarele serii contine numai cuvinte scrise corect: a) genoflexiuni, votca, paliativ, intru catva; b) genuflexiuni, vodca, paleativ, intrucatva; c) genoflexiuni, vodca, paleativ, intru catva; d) genuflexiuni, votca, paliativ, intru catva. 15. Enuntul Ai venit la orele douazeci, dar chiar ~i a~a erai sa intiirziii. contine: a) o gre$eala; b) doua gre$eli; c) trei gre$eli; d) patru gre$eli.
16. Orsa vina # ei de la servici, dar mi-ar place sa-i intiilnesc mai repede. contine: a) nu contine nicio gre$eala; b) o gre$eala; c) doua gre$eli; d) trei gre$eli. 17. M-am interesat de situa(ia /or $i am aflat ca iubifii-i fii au devenit celebri actori de cinema. contine: a) o gre$eala; b) doua gre$eli; c) trei gre$eli; d) nu con tine nicio gre$eala. 18. in fraza Eu nu-i auziii vorbind $i nu am ~tiut ca proprii /or copiii au devenit delicven(i. exista: a) patru gre$eli; b) trei grqeli; c) doua gre$eli; d) o gre$eala. 19. Au Jost de fa{ii trei simplii membrii ~i un reprezentant al pre$eden{iei. contine: a) o gre$eala; b) doua gre$eli; c) trei gre$eli; d) nu contine nicio gre$eala. 20. in propozitia fntalni-tu-o-ai pe prietena me<1 liinga palavragii aceia? exista: a) o gre$eala; b) doua gre$eli; c) trei gre$eli; d) nu exista nicio gre$eala.
21. Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria: a) butelie, avarie, acvila, amnistie; b) butelie, avarie, acvila, amnistie; c) butelie, avarie, acvila, amnistie; d) butelie, avarie, acvila, amnistie. 22. Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria: a) crater, mozaic, 1e$in, caras, simpozion; b) crater, mozaic, le$in, caras, simpozion; c) crater, mozaic, le$in, caras, simpozion; d) crater, mozaic, le$in, caras, s1mpoz1on.
20
~ LIMBA Fl 0MAN A
-Zl Este corect accentuat primul cuvant din seria: a) glaucom I glaucom; b) torpedo I torpedo; c) lcurda_ / Jeurda; d) fasung I fasung.
24, Nu sunt niciodata semivocale sunetele din seria: a) e, u, a; b) i, o, i; c) a, a, i; d) i, o, a. 25. Cuvantul supermagazin pri me~te accentul pe: a) prima silaba; b) a treia silaba; c) a patra silaba; d) a cincea silaba.
Marcafi varianta corecta de raspuns:
1. in enuntul Pe femeia aceia lua-u-ar zmeii $i ducea-u-ar departe de aici! sunt: a) trei b) doua gre~eli; c) o gre~eala; d) nu este nicio gre~eala.
gre~eli ;
2. Dat fiind condifiile de acolo, angajamentele trebuiesc indeplinite. Enuntul contine: a) o gre~eala; b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) nu contine nicio gre~eala. 3. Este nevoie de cft(i mai mulfi arbitri integri. Enuntul con tine: a) o gre~eala; b) doua gre~eli; d) nu contine nicio gre~eala.
gre~eli;
c) trei
4. Se da fraza: Tie draga mea pot sii-fi miirturisesc adeviirul fiindcii $tiu cii mii infelegi dar ceilal(i nu vor fl a$a ingiiduitori ca tine ba chiar imi vor fl ostili. Lipsesc, 1n total: a) doua virgule; b) trei virgule; c) patru virgule; d) cinci virgule. 5. In enuntul Nu te du departe, fl cuminte, cii nu mi-i egal de te inneci sau nu! exista: a) o gre~eala; b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) nu exista nicio gre~eala. 6. Care dintre urmatoarele serii contine numai cuvinte corect despartite 1n silabe: a) po-li-o-mie-li-ta, vo-a-lat, su-bi-ec-ti-vi-ta-te, ia-nu-a-rie; b) po-li-o-mi-e-li-ta, voa-lat, su-biec-ti-vi-ta-te, ia-nua-rie; c) po-li-o-mi-e-li-ta, voa-lat, su-biec-ti-vi-ta-te, ia-nu-a-ri-e; d) po-li-o-mie-li-ta, voa-lat, su-biec-ti-vita-te, ia-nua-rie? 7. Care dintre urmatoarele serii contine numai cuvinte corect despartite in silabe: a) ma-chia-ve-lic, b) ma-chi-a-ve-lic (a) ma-chia de-u-na-zi chin-te-sen-ta· (a) ma-chi-a ' de-u-na-zi ' chint-e-sen-ta· ' ' ' ' ' ' ' c) ma-chia-ve-lic (a) ma-chi-a de-u-nazi chint-e-sen-ta· d) ma-chi-a-ve-lic (a) ma-chia de-u-na-zi ' ' ' ' ' ' ' ' chin-te-sen-ta? '
8. Care dintre urmatoarele serii contine numai cuvinte corect despartite in silabe: a) actu-al-men-te; vis-ti-er; cons-true-tor; tung-sten; b) ac-tual-men-te; vis-ti-er; con-struc-tor; tun-gsten; c) ac-tu-al-mente; vi-sti-er; cons-true-tor; tungs-ten; d) ac-tu-al-men-te; vis-ti-er; con-struc-tor; tung-sten? 9. Care dintre urmatoarele serii contine numai cuvinte corect despartite in silabe: a) pen-ul-tim, piu-neza coa-for gar-so-n i-e-ra· b) pe-nul-tim pi-u-ne-za co-a-for gar-so-nie-ra· c) pe-nul-tim pi-u-ne-za ' ' ' ' ' ' ' ' ' coa-for ' gar-so-ni -e~ ra·' d) pen-ul-tim ' piu-ne-za ' co-a-for ' gar-so-nie-ra?. 10. Exista hiat in toate cuvintele din seria: a) poiana, maior, aidoma, ionosfera; b) pitigoi, sublinia, piedestal, (a) dilua; c) ~ifoni er, grefier, (a) plia, mariaj ; d) boem, acuarela, greoi, cuneiform. 11. Sunt corecte toatc cuvintele din seria: a) pizza, bleumarin, greier, grep; b) pizza, bleumaren, greiere, grepfrut; c) pizza, bleumaren, greiere, gref; d) pizza, bleumarin, greier, grepfruit. - - - TESTE.. GRILA PE NTR U CON CUR SUL DE ADMITER E LA FACULTAT EA DE 0 REPT ~
21
12. Litera i noteaz3. o semivocala ]n toate cuvintele din seria: a) magiun, ~antier, argintiu, iaurt; b) cusurgiu, iasomie, idee, cui; c) obiectiv, iaz, trei. maioneza; d) ipoteca, (a) iubi, ghiocel, maiestate.
13. In cuvintele leoaicii, vuiau9 rou(t, aer, fii exista: a) doi triftongi, doi diftongi, doua hiaturi ; b) trei triftongi, doi diftongi, un hiat; c) doi triftongi, doi diftongi, patru hiaturi; d) alta interpretare. 14. Sunt corecte toate formele lexicale din seria: a) chimioterapie, salajean, de sine statator, odata ce; b) chimoterapie, salajan, de-sine-statator, o data ce; c) chimio-terapie, salajean, desinestatator, o data ce; d) chimo-terapie, salajan, de sine statator, odata ce. 15. Fie enuntul: Agreezi $i tu ideea for in ceea ce prive$te summitul, $i anume C(t ni-i folositor sa scoatem in strada for(ele de ordine. Acesta contine: a) trei gre~eli de ortografie ~i niciuna de punctuatie; b) doua gre~eli de ortografie ~i o gre~eala de punctuatie; c) nicio gre~eala de ortografie ~i o gre~eala de punctuatie; d) nicio gre~eala. 16. Sunt corect scrise cuvintele din seria: a) sminteala, smulge, trasnet, desnoda, deslega; b) zminteala, zmulge, traznet, deznoda, dezlega; c) sminteala, zmulge, traznet, deslega, deznoda; d) sminteala, smulge, trasnet, deznoda, dezlega. 17. Seria a) cowboy, fntr-adins, fotomontaj, bine-venit; b) cow-boy, fntradins, foto-montaj, binevenit; c) cow-boy, fntr-adins, fotomontaj, binevenit; d) cowboy, fntradins, foto-montaj, bine-venit cuprinde exclusiv cuvinte scrise corect. 18. Care dintre urmatoarele serii contine numai cuvinte scrise incorect: a) ad-interim, contraofensiva, dacoroman, buna-credinta; b) ad-interim, contra-ofensiva, daco-roman, bunacredinta; c) ad interim, contra ofensiva, daco roman, buna credinta; d) ad interim, contra-ofensiva, dacoroman, buna-credinta? 19. Fie enunturile: (1) Joana a cii$tigat totul, iar prietena ei, nimic. (2) Biiiete, spune unde ai Jost! (3) Vii, ori nu vii? (4) Ce s-a intamplat acolo, nu se $lie. Virgula este utilizata corect: a) numai in primul enunt; b) numai in primul ~i in al doilea enunt; c) in niciunul dintre enunturi; d) in toate enunturile. 20. Fie enuntul: Este super.flu sa mai explic ceva, dat fl.ind cii el a povestit detailat ce au fiicut vizitii aceia. Acesta con tine: a) doua gre~eli; b) trei gre~eli; c) patru gre~eli; d) cinci gre~eli. 21. Fie enuntul: El este de(iniitor al douii premii interna(ionale, a$a ca ar fii bine sii-l ascultam. Acesta con tine: a) o grqeala; b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) nu con tine nicio grqeala. 22. Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria: a) maur, babilonie, merinos, nonsens; b) maur, babilonie, merinos, nonsens; c) maur, babilonie, merinos, nonsens; d) maur, babilonie, merinos, nonsens.
23. Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria: a) pagoda, ostrov, incotro,
ginga~;
b) pagoda,
ostrov, incotro, ginga~; c) pagoda, ostrov, incotro, ginga~; d) pagoda, ostrov, incotro, ginga~ . 24. Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria: a) matrice, facsimil, apendice (,,adaos"), scorbut; b) matrice, facsimil, apendice (,,adaos"), scorbut; c) matrice, facsimil, apendice (,,adaos"), scorbut; d) matrice, facsimii, apendice (,,adaos"), scorbut. 25. Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria: a) despot, pecete, bismut, trafic; b) despot, pecete, bism ut, trafic; c) despot, pecete, bismut, trafic; d) despot, pecete, bismut, trafic.
22
~ LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
IL Vocabular, forme
corecte~ e~emente
de morfo~ogie
Marca,ti varianta corecta de raspuns: 1. In compusele (1) dupii-amiazii, (2) vapor-~coalii, (3) pasiirea-lirii, (4) ciubo(ica-cucului, (5) tftrfiiebriiu avem, in funqie de categoriile de numar ~i caz: a) toate elementele componente invariabile; b) doar primul element component din fiecare variabil; c) doar ultimul element component din fiecare variabil; d) primul element component variabil in (2), (3) ~i (4), al do ilea element variabil In (1 ), compus invariabil 1n (5). 2. Acid (subst.) ~i acid (adj .) se afla in relatie de: a) omonimie totala; b) omonimie partiala; c) omonimie Jexico-gramaticala; d) omonimie morfologica. 3. Se dau cuvintele: geamgiii, a~trii, mae~trii, copiii, codrii, membrii. Sunt articulate hotarat: a) toate; b) niciunul; c) numai primul ~i al patrulea; d) numai al doilea, al treilea ~i al cincilea. 4. Sunt corecte urmatoarele forme de plural pentru cuvintele chel, colonel, piua, suvenir: a) cheli, coloneli, piue, suveniruri; b) chei, colonei, pive, suveniruri; c) cheli, colonei, pive, suvenire; d) chei, coloneli, pii, suvenire. 5. Pentru cuvintele (1) resort, (2) taifun, (3) toiag, (4) accident, (5) drajeu avem: a) forme diferite de plural pentru toate, in funqie de sens; b) forme unice de plural pentru toate; c) forme diferentiate de plural pentru (1) ~i (4) in funqie de sens, forme unice pentru (2), (3) ~i (5); d) forme diferite de plural pentru (1) ~i (4) in variatie libera, forme unice pentru (2), (3) ~i (5). 6. Relatia dintre (1) libret - livret, (2) statuar - statutar, (3) monah - monarh, (4) fiabil - friabil este de: a) sinonimie; b) omonimie; c) paronimie; d) antonimie. 7. Cuvintele corn, cap, elan, bandii, acces, masii sunt: a) omonime totale; b) omonime partiale; c) omonime lexico-gramaticale; d) omonime morfologice. 8. Se dau urmatoarele perechi de cuvinte: munificent I generos, elucubra{ie I abera{ie, filistin I /ii(arnic, endogam I endogen. Se pot afla in raport de sinonimie cuvintele din: a) toate perechile; b) numai prima ~i a treia pereche; c) numai primele trei perechi; d) numai a doua ~i a patra pereche. 9. Fie perechile de cuvinte: pepsiuri I pepsi, maratonuri I maratoane, baloturi I balo(i, modemuri I modeme, esofage I esofaguri. Acestea sunt: a) forme de plural in variatie libera; b) forme de plural diferentiate semantic; c) forme de plural diferentiate semantic in a treia pereche ~i aflate in variatie libera in rest; d) forme de plural in variatie libera in prima, a patra ~i a cincea pereche ~i diferentiate semantic 1n rest. 10. Fie cuvintele: macaragfi9 lalelele9 fiii, pansea, ochiii, papugii. Sunt articulate hotarat: a) toate; b) niciunul; c) numai substantivele masculine; d) alta interpretare. 11. Forma corecta de plural este: a) aqipilde; b) aqipilduri; c) abtibilde; d) abtibilduri. - - - TESTE - GRI LA PE NTRU CO NCUR SU L DE ADM ITER E LA FACU LTA TEA DE 0REPT ~
23
12. Sunt corecte urmatoarele forme de p1ura1: a) darzi, harbuzi, chinezi, laqi; b) darji, harbuji, chineji, laxi; c) d§.rji, harbuji, chinezi, laqi; d) d§.rzi, harbuzi, chineji, laxi.
13. Sunt corecte urmatoare1e forme de plural: a) ciocolati, inghetati, monezi, plaji; b) ciocolate, inghetate, monede, plaje; c) ciocolate, !nghetate, monezi, plaje; d) ciocolati, !nghetate, monezi, plaji. 14. Se dau urrnatoarele forme verbale: a) (el) preceda, succeda, se evapora, se naruie; b) (el) precede, succede, se evaporeaza, se naruie~te; c) (el) precede, succede, se evapora, se naruie9te; d) (el) preceda, succeda, se evaporeaza, se naruie. Care serie contine doar formele verbale corecte? 15. Sensul cuvantului truculent este: a) aspru, violent; b) care folose9te trucuri; c) film in care se utilizeaza trucaje; d) utilaj complex folosit pentru filmari combinate. 16. Adjectivul revolut inseamna: a) incheiat, terminat; b) care provoaca revolta; c) care participa la o revolutie; d) care se refera la mi~carea unui astru. 17. Termenul versat are sensul: a) pan ta a unui munte; b) competent; c) nestatomic; d) paragraf al unui text religios.
18. Cuvintele desuet ~i vetust se afla 1n relatie de: a) antonimie; b) sinonimie totala; c) sinonimie partiala; d) sinonimie aproximativa. 19. Adjectivul petrolifer(ii) nu se poate combina cu substantivul: a) regiune; b) teren; c) industrie; d) zacamant. 20. Fie enuntul Cartea vi-o dedic cu pliicere, findcii acei mini$trii integrii au fiicut posibilii apari(ia ei. Avem, in total: a) o gre~eala; b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) patru gre~eli.
21. Este derivat cu sufix motional cuvantul: a) gascan; b) elefantel; c) pisica; d) 1nvatator. 22. Avem numai compuse parasintetice in seria: a) sadovenian, indurerat; b) gandirism, boierie; c) antonpannesc, a multumi; d) orelist, lnfrunzire. 23. Fie enunturile: (1) Suferindul se gande~te doar la suferinfa sa. (2) Cinciul nu circulii pe acest traseu. Avem, In total: a) un cuvant obtinut prin conversiune; b) doua cuvinte obtinute prin conversiune; c) trei cuvinte obtinute prin conversiune; d) patru cuvinte obtinute prin conversiune. 24. Fie enuntul: Mi-am epilat exclusiv numai piirul de pe brafe, dar a$ fl preferat mai bine sii merg maine la salonul de cosmeticii. Acesta contine: a) un pleonasm; b) doua pleonasme; c) trei pleonasme; d) patru pleonasme. 25. Se da enuntul: Protagonistul principal a recidivat din nou $i a oferit spectatorilor un regal. Acesta contine: a) un pleonasm; b) doua pleonasme; c) trei pleonasme; d) patru pleonasme.
Marcafi varianta corecta de raspuns: 1. Sunt corecte toate variantele de plural, nediferentiate semantic, din seria: a) amvoane I amvonuri, anteturi I antete; b) calmari I calamari, matu~ele I matu~ici; c) sindroame I sindromuri, profile / profiluri; d) colo~i I colosuri, pardesie I pardesiuri.
24
~ LIMBAROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - . __ _
2. Sunt corecte toate vari antele de plural, nediferentiate semantic, din scria: a) ligheane I lighene, poiene I poieni; b) giilu$te I gal u~ti, jobene I jobenuri; c) iteme I itemuri, crucifixe I crucifixuri; d) robinete I robineti, genocide I genociduri.
J. Riidiicina cuvantului fn viiluire este: a) 1nv3J-; b) val-; c) valui-; d) lnvalui-. 4. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ in: a) amiezei, aloei, levei, tumorii; b) amiezii, aloii, Ievii, tumoarei; c) amiezii, aloei, levei, tumorii; d) amiezei, aloii, levii, tumoarei. 5. Indicati seria in care toate cuvintele au sufix motional: a) pictorita, veverita, cioroi, taranca; b) printesa, croitoreasii, lenjereasa, pu$toaicii; c) gascan, marocan, $erpoaica, unguroaica; d) doctorita, ciilugiirita, broscoi, lupoaicii. 6. Au perechi omonime cuvintele: a) sare, sornn, pana, ras, Jin; b) alb, am, nou, banda; c) floare, merge, broasca, cer; d) vechi, sus, !iliac, mai. 7. Precizati relatia dintre a gera $i a gira: a) sinonimie; b) paronimie; c) omonimie; d) variatie libera. 8. Cuvantul coluziune are sensul de: a) cearta, disputa verbala in public; b) inciiierare; c) defavorizarea unei persoane intr-o afacere; d) 1ntelegere secreta intre doua persoane in prejudiciul alteia. 9. Precizati care cuvinte sunt derivate: (1) beteala; (2) consemna; (3) monopol; (4) abtine; (5) ruga; (6) imprevizibil; (7) moral- a) (2), (3), (4), (6); b) (2), (4), (5), (7); c) (2), (5), (6); d) (1), (6), (7). 10. Care dintre urmatoarele serii contine exclusiv forme corecte: a) preerie, grepfruit, areopag, disertatie; b) sandvici, vinieta, pedigri, mu$chetar; c) monstra, linoleum, islaz, crenvurst; d) cozeur, bulgar, apocalips, $techer? 11. Cantine doar cuvinte compuse seria: a) a intruchipa, cumsecade, de cu seara, dis-de-dimineata, de florile marului; b) cumsecade, despre, intr-un, intruna, argint-viu; c) branza-n-sticla, bine-venit, buna dimineata, printr-o; d) a intruchipa, intruna, ca sa, C.O.R., deoarece. 12. Sunt derivate parasintetice toate cuvintele din seria: a) strabunic, reluare, prelucrator, destelenit, a impiituri; b) reluare, conlucra, dezafectat, provocator, deschidere; c) impresionant, nea$teptat, inverzit, nepretuit, stranepot; d) tarancuta, prevenire, nedelicat, irnperturbabil, conlucrare. 13. Exista ~i cuvinte nederivate in seria: a) pamantiu, pietruire, repetitie, anti imperialist, auriu; b) refacere, apoetic, strafulgerat, nereu$it, binefacator; c) binevoitor, reluare, neperformant, ilogic, complotist; d) macaragiu, tufi$, despadurit, invatatura, copilandru. 14. Cuvantul de baza de la cares-a format refnfiin(are este: a) fiinta; b) a infiinta; c) a fi; d) infiintare. 15. Cuvantul nepreviiziitor are: a) doua afixe derivative; b) trei afixe derivative; c) un afix derivativ; d) patru afixe derivative. 16. Exista numai derivate regresive In seria: a) munca, zarzar, cant, freamat, vi$in; b) lucru, a aniversa, biolog, geodez, a picta; c) freamat, zarzar, a aniversa, cant, vi$in; d) sculptor, a colinda, a selecta, geodez, lucru. 17. Exista numai derivate regresive in seria: a) a ferici, blestem, omor, dogoare, mitropolit; b) abandon, cearta, !not, prun, transfug; c) gand, roata, porunca, vaiet, panda; d) ruga, stomatolog, a desavar$i, cainta, lauda. 18. Precizeaza cate arhaisme fonetice contine seria samii, parciilab, piiriiu, diamanturi, aripe, rumpe, ~Coale, ~ezum, pre, catrii, imbfii, dzise, c/ucer: a) patru; b) cinci; C) $aSe; d) $apte. -
- - TESTE-G RI LA PE NTRU CO NCURSUL DE ADM ITER E LA FACU LTA TEA DE
0REPT
)>
25
19. Precizeaza cate regionalisme morfologice contine seria navleg, munce, fetili, o miincat, gios, mormin{~ coltuni. ei facea, biiiet: a) trei: b) oatru: c) cinci: d) niciun ul. '
I
J
I
/
I
I
}.
'
/'
J
/
20. Fie enuntul Ei au convenit impreunii sa revinii din nou aici # sii cerceteze amiinunfit structuru organizatoricii a sistemului. Avem, In total: a) un pleonasm; b) doua pleonasme; c) trei pleonasme; d) patru pleonasme. 21 . Sunt corecte toate imbinarile de cuvinte din seria: a) florilegiu excelent, evolutie previzibila, convingere laudabila, conflict de notorietate publica; b) florilegiu antologic, evolutie previzibila, convingere ferma, conflict de notorietate; c) florilegiu remarcabil, evolutie ascendenta, convingere laudabila, conflict de notorietate publica; d) florilegiu excelent, evolutie previzibila, convingere laudabila, conflict de notorietate.
22. Marcati grupa care contine numai cuvinte polisemantice: a) cap, banda, permisie, stea, liliac; b) soare, sol, stea, banda, corp; c) masa, baie, stea, cap, coarda; d) banda, sol, stea, !iliac, coarda. 23. Marcati seria in care niciun cuvant nu poate fonna familie lexicala: a) vara, coala, important, triunghi, compas; b) compas, coala, echer, epava, toaleta; c) capra, cald, dictionar, sol, perete; d) patrat, toaleta, capra, triunghi, acolo.
24. Antonimul lui belicos este: a) grosier; b) habotnic; c) genuin; d) conciliant. 25. Antonimul luifastidios este: a) iremisibil; b) patibular; c) apetisant; d) aprehensiv.
TESTUL 3 Marcafi varianta corecta de raspuns: 1. Vade mecum inseamna: a) opera fundamentala; b) pazea; c) calauza; d) du-te de aici.
2. Expresia oul lui Columb inseamna: a) solutie complicata; b) cale de mijloc; c) moment dificil; d) solutie simpla ~i ingenioasa.
3. Fata morgana are sensul: a) femeie frumoasa; b) miraj, aparitie d) fenomen optic petrecut dimineata.
in~elatoare;
c) atractie irezistibila;
4. Sensul cuvantului acrofobie este: a) indispozitie; b) spaima de adancuri; c) teama patologica de inaltimi; d) teama patologica de locuri aglomerate.
5. Substantivul legat inseamna: a) contract de asociatie comerciala; b) dispozitie testamentara prin care se lasa un bun cuiva; c) reprezentant al unei legatii; d) sistem de decontari fara numerar folosit in comertul , exterior. 6. Obsecvios inseamna: a) neclar, confuz; b) evident; c) slugamic, umil, servil; d) amabil.
7. Indicati numarul de neologisme din enuntul lubesc fragilitatea unei poezii in care viefuie~te o mica idee, un mecanism pe care nu-I vezi bine, dar ~tii ca el exista undeva, tumultuos: a) ~ase; b) cinci; c) patru; d) trei. 8. In enuntul Culesul strugurilor este in toi. cuvantul subliniat este format prin: a) derivare regresiva; b) conversiune din participiul verbului a culege; c) conversiune din supinul verbului a culege; d) imprumut.
26 -; ;(
LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - -
9. Expresia cuiul Lui Pepe/ea 1nseamna: a) situatie dificila care impune o solutie rapid3. ~i curajoas~l.; b) motivul invocat de cineva pentru a se amesteca 1n treburile altora; c) imposibilitatea de a evita un pericol; d) piatra de temelie, punctul important al unei probleme sau afaceri. 10. Cuvantul peremptiune are sensul: a) stingere a unui proces prin depa~irea termenului legal de introducere a actiunii; b) evidenta, certitudine; c) putere de convingere; d) privilegiu pe care 11 are cineva, la 0 vanzare-cumparare, de a fi preferat.
11. Sensul substantivului amnistie este: a) intelegere intre parti;. b) iertare totala; c) pierdere a memoriei; d) !nlaturarea raspunderii penale pentru 0 infractiune. 12. Substantivul sinistru inseamna: a) dezastru, calamitate; b) lugubru, inspaimantator; c) persoana care a suferit pagube in urrna unei inundatii, a unui incendiu etc.; d) ~ovaielnic, schirnbator.
13. Este corecta prirna forma din seria: a) piei! I pieri!; b) nu te du! I nu te duce!; c) nu fa! I nu face!; d) taceti ! I taceti ! 14. Sinonimul cuvantului injlic(iune este: a) conflict; b) introducere; c) aparitia unui corp strain intr-un organism; d) pedeapsa. 15. Fie perechile: (1) mas la I rnaslu; (2) adventiv I adventist; (3) cambiu I cambie; (4) cadmie I cadmiu; (5) arahida/ arahnida. Sunt paronirne: a) toate; b) nurnai (1), (2) ~i (5); c) numai (3) ~i (4); d) niciunele. 16. Se dau urrnatoarele cuvinte: Bruxelles-ul, coa£la-~oricelului, prim-amorez, dis-de-diminea{a, intr-un, ad-hoc. Sunt corect scrise cu cratirna: a) toate; b) toate, in afara de al treilea; c) numai al do ilea, al treilea ~i al ~aselea; d) numai prirnul, al doilea, al patrulea ~i al cincilea.
17. Sunt corecte toate variantele de plural, diferentiate semantic, din seria: a) viru~i I virusuri, triptice I tripticuri; b) tuberculi I tubercule, foarfece I foarfeci; c) mieloarne I mielornuri, penduluri I pendule; d) complexe I complexuri, scafandri I scafandre. 18. Sunt corecte toate variantele de plural, nediferentiate semantic: a) garderoburi I garderobe, sconc~i I sconcsuri; b) pandi~pane I pandi~panuri, lipoame I lipomuri; c) mobile I rnobiluri, areale I arealuri; d) niveluri I nivele, tuneluri I tunele. 19. Se dau forrnele: (1) pardesie I pardesiuri; (2) crochiuri I crochie; (3) corpusculi I corpuscule; (4) cicatrice I cicatrici; (5) bascuri I ba~ti; (6) profiluri I profile. Sunt corecte: a) toate; b) doar (1), (2) ~i (6); c) doar (3), (4) ~i (5); d) niciuna nu este corecta. 20. Cuvantul indelebil are sensul: a) care nu a suferit niciodata de o boala rnintala; b) care nu poate fi uitat; c) care nu se delimiteaza; d) inutil. 21. Cuvintele cer (sub st.) ~i cer (vb.) sunt: a) omonime to tale; b) ornonirne partiale; c) ornonirne lexico-grarnaticale; d) omonirne rnorfologice. 22. Cuvintele paria (subst.) ~i paria (vb.) sunt: a) omografe; b) omonirne partiale; c) omonirne lexicograrnaticale; d) omonime morfologice.
23. Exista nurnai arhaisme lexicale 1n seria: a) ispravnic, aga, buche; b) boier, naramz, simigerie; c) obraz, fanariot, calemgiu; d) herb, pojar, iconostas. 24. Expresia statu-quo !nsearnna: a) statul de drept; b) drept al unui stat asupra resurselor sale; c) situatie existenta sau care a existat la un moment dat; d) starea in care se gase~te un lucru. - - - T ESTE -GRILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT ~
27
25. Este corect scris primul cuva.nt din seria: a) chaise-·longue I ~ezlon g; b) miting I meeting; c) ieader I lider; d) iceherg I aisherg.
Marcafi varianta corecta de raspuns:
1. Fie enuntul: Judeciitoarea aceea, care s a auzit de ea peste tot, manifestii fa{ii de superiori un servilism slugarnic. in el, exista: a) o gre~eala de exprimare; b) doua gre~eli de exprimare; c) trei gre~eli de exprimare; d) nu exista nicio gre~eala de exprimare. 0
2. Fie enuntul: Miinfmcii mujdei de usturoi la fripturii ~i apoi vrea deciit sll doarma. In el, exista: a) o gre~eala de exprimare; b) doua gre~eli de exprimare; c) trei gre~eli de ex prim are; d) nu exista nicio gre~eala de exprimare. 3. Este scrisa corect urmatoarea abreviere: a) Tarom; b) lct.-col.; c) N.-V.; d) dna. 4. Face parte din masa vocabularului termenul: a) echimoza; b) crizantema; c) na~i'i; d) unsprezece. 5. Se dau urmatoarele forme: (1) omului acesta, (2) nouii insene, (3) proiectului eel dificil, (4) biserica a cifror turle, (5) insii# mamei. Care dintre ele sunt corecte: a) numai (1), (3) ~i (5); b) numai (2); c) toate, in afara de (4); d) niciuna? 6. Se dau urmatoarele perechi de cuvinte: (1) premoni{ie I premuni{ie, (2) land I landii, (3) bestial I bestiar, (4) a abjudeca I a adjudeca. Avem: a) sinonime in perechile (1 ), (2), (4) ~i paronime in (3); b) omonime in (4), sinonime in (1) ~i (2), paronime in (3); c) sinonime in toate perechile; d) paronime in toate perechile. 7. Se dau urmatoarele cuvinte: aragazuri, seminarii, circi, recife,furtune. Sunt forme literare de plural: a) toate; b) toate, in afara de a treia; c) numai a treia ~i a patra; d) niciuna. 8. Adjectivul eratic are sensul de: a) une1 erez11.
gre~it;
b) referitor la dragoste; c) care nu e fix; d) sustinator al
9. Substantivul lutier inseamna: a) me~te~ugar care construie~te ~i repari'i viori; b) cantaret la luth; c) me~te~ugar care lucreaza lutul; d) pamant cu anumite proprietati, din care se fac oale. 10. Fie cuvintele: (1) barou, (2) caravanii, (3) cvartet, (4) droaie, (5) roi, (6) bradet. Sunt substantive colective: a) doar (4), (5) ~i (6); b) doar (1), (2), (3); c) doar (2), (5) ~i (6); d) toate.
11. Se dau urmatoarele cuvinte: rouai, ciociinitorii, vriijii, monezii,
ob~tii.
Sunt forrne literare de genitiv-dativ: a) numai prima, a treia ~i a cincea; b) toate, in afara de a patra; c) niciuna; d) toate.
12. Sunt corect scrise cuvintele din seria: a) maseur, bleumarin, confetti, cargou; b) maseuza, bleumaren, conffeti, cargo; c) maseor, b1eumarin, conffetti, cargo; d) maseoza; bleumaren, confetti, cargou. 13. Fie perechile de cuvinte: (1) varec I vareg, (2) apropria I apropia, (3) trauler I trailer, (4) schimnic I schivnic9 (5) prorii I prova, Avem: a) paronime in toate perechile; b) form e in variatie libera ale aceluia~i cuvant in toate perechile; c) paronime in (1 ), (2), (3) ~i forme In variatie libera ale ace lui a~i cuvant in (4) ~i (5); d) forme in variatie libera ale aceluia~i cuvant in (1 ), (2), (3) ~i paronime in (4) ~i (5). 14. Este sinonim neologic al cuvantului a tenta : a) a ademeni; b) a ispiti; c) a seduce; d) a rnomi .
28
LI MBA ROMANA - -- - - - - - - - - - -- - - - - -
5, pentru cuvantul defect avem sinonime exclusiv din fondul vechi al limbii in: a) cusur, meteahna; 1 b) deficienta, hiba; c) lacuna, lipsa; d) imperfeqiune, bete~ug.
16. Care serie cuprinde exclusiv regionalisme: a) harbuz, magiun, ciuda, pasat; b) m o ~, gireada, pietri$, lefegiu ; c) samadau, borta, frate, a mazili; d) hulub, lubenita, omat, curechi?
17, Acri (subst.)
~i
acri (adj .) sunt: a) omonime totale; b) omonime partiale; c) omonime lexico-
gramaticale; d) omoni me morfologice. 18. lute (adj.) ~i iute (adv.) sunt: a) omonime totale; b) omonime partiale; c) omonime lexico-gramaticale; d) omonime morfologice.
19. Forma de indicativ mai-mult-ca-perfect, persoana I, numarul plural, a verbului a desface are structura morfematica: a) radical + sufixe + desinenta; b) radacina + sufixe + desinente; c) radical + sufix + desinente; d) alta interpretare.
20. Forma de indicativ imperfect, persoana a III-a, numarul plural, a verbului a infrunzi are structura morfematica: a) radical + sufix + desinenta; b) radical + sufixe + desinenta; c) radacina + sufix + desinenta; d) radacina + sufixe + desinenta. 21 . Radacina cuviintului inghe(atii este: a) ghet-; b) gheata; c) 1nghet; d) 1ngheta.
22. In enuntul I-a fiic ut un pustiu de bine. cuvantul subliniat este: a) adverb de mod; b) substantiv provenit din adverb; c) substantiv provenit din adjectiv; d) adjectiv calificativ. 23. Avem numai substantive epicene 1n seria: a) libelula, calauza, strut, animal; b) macrou, vip, fat, hipopotam; c) ruda, victima, licurici, star; d) molie, privighetoare, persoana, decan. 24. Adjectivul rupestru 1nseamna: a) pictat; b) referitor la munte; c) care la sistemul monetar din India.
cre~te
pe stanci; d) referitor
25. Indicati grupa care con tine numai cuvinte polisemantice: a) a scoate, ochi, drept, foe; b) casa, aripa, erata, saramura; c) visterie, a tropai, sange, molecula; d) luna, evaluare, dulce, pana .
. TESTUL 5 Marca.ti varianta corecta de raspuns: 1. Fie cuvintele: (1) maraton, (2) chipiu, (3) cerebel, (4) poianii, (5) rapii, (6) torent. Au forme literare duble de plural: a) toate; b) numai (1), (2) ~i (4); c) numai (3), (5) ~ i (6); d) toate, in afara de (4).
2. Se dau unnatoarele cuvinte: (I) mouse-ul, (2) catifea, (3) nou-niiscu(ii, (4) dandy-i1 (5) primiimini~tri, (6) uliii. Sunt corect articulate: a) toate; b) numai (1), (4) ~i (5); c) toate, in afara de (2) $i (5); d) numai (2) ~i (3). 3. Se dau unnatoarele perechi de cuvinte: nimb I aurii, festin I regal, fantasmagorie I enormitate, sempitern I perpetuu. Se pot afla In raport de sinonimie cuvintele din: a) toate perechile; b) numai prima ~ i a treia pereche; c) numai prima, a doua ~ i a treia pereche; d) numai a doua ~ i a patra pereche.
4. Se dau urmatoarele perechi de cuvinte: (I) prezum(ios I arogant, (2) encomiastic I laudativ, (3) conjecturii I conjuncturii, (4) hegemonie I suveranitate, (5) procent I sutime, (6) septic I curat. Se pot afl a In raport de sinonimie cuvintele din: a) toate perechile; b) numai prim a ~ i a treia pereche; c) numai prima, a doua $i a cincea pereche; d) numai a doua, a patra ~ i a ~asea pereche. - - - TESTE -GRI LA PE NTRU CON CU RSU L DE ADM ITERE LA FACUL TA TE A DE 0REP T ~
29
JI 5. Fie urmatoarele perechi de verbe: (1) toarnii I turneazii, (2) anticipii I anticipeazii, (3) inseamnii I insemneazii, (4) preliminii I prelimineazii, (5) contracta I contracteazii; (6) degaja I degajeazi't Exista forme literare in variatie libera in: a) toate perechile; b) nurnai in (2) $i (4); c) numai in (1), (3) $i (5); d) niciuna dintre perechi. 6. Avem derivat regresiv in: a) mar; b) a picta; c) tumult; d) cinema. 7. Este derivat parasintetic: a) realmente; b) fratie; c) rebarbativ; d) inlemnit. 8. Sunt mo9tenite din latina cuvintele din seria: a) tara, picior; b) insula, spirit; c) vatra, copil; d) mo9, baba.
9. Sunt corecte numele locuitorilor din seria: a) Laos - laosian; b) Miercurea-Ciuc - ciucean; c) Mallorca - mallorquin; d) Targu-Jiu - gorjean. 10. Adjectivul poltron este antonim cu: a) abject; b) temerar; c) cinstit; d) evident. 11. Sunt corect scrise urmatoarele locutiuni pronorninale de politete: a) Cuvio9ia voastra, Majestatea sa, Sfintiia ta; b) Cuvio9ia Voastra, Maiestatea Sa, Sfintiia Ta; c) Cuvio9ia Voastra, Majestatea Sa, Sfintia Ta; d) Cuvio9ia voastra, Maiestatea Sa, Sfintia Ta. 12. Sensul adjectivului prevenitor este: a) profilactic; b) care protejeaza de duhuri rele; c) grijuliu; d) curtenitor. 13. Adjectivul alogen este sinonim cu: a) luminos; b) ba9tina9; c) imigrant; d) ciudat. 14. Sensul adjectivului oneros este: a) apasator; b) ilegal; c) onorabil; d) neclar. 15. Arhaismulfistichiu inseamna: a) de culoarea fisticului; b) extravagant; c) nemaivazut; d) aromat. 16. Substantivul erede lnseamna: a) mo9tenitor; b) pasare rapitoare; c) ereditate; d) solemnitate. 17. Substantivul lustra(ie are sensul de: a) stralucire; b) perioada de cinci ani; c) pedeapsa capital a; d) ceremonie de purificare. 18. Sensul sufixoidului -for este: a) autoritate publica; b) iubitor; c) purtator; d) orator.
19. Sensul prefixoidului cvasi- este: a) pe jumatate; b) minim; c) destul; d) mai putin. 20. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ in: a) azaleei, onomatopeei, moscheei, melopeei; b) azaleii, onomatopeii, moscheii, melopeii; c) azaleei, onomatopeii, moscheei, melopeii; d) azaleei, onomatopeei, moscheii, melopeii. 21. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ in: a) prozopopeei, cefaleei, orhideei, aleei; b) prozopopeii, cefaleei, orhideei, aleii; c) prozopopeei, cefaleii, orhideii, aleei; d) prozopopeii, cefaleii, orhideei, aleii. 22. Avem numai forme corecte de genitiv-dativ in: a) mareei, cameei, ideii, tran9eei; b) mareii, cameii, ideii, tran9eii; c) mareei, cameei, ideei, tran9eei; d) mareii, cameei, ideei, tran9eei. 23. Care dintre urmatoarele serii contine numai form e verbale literare: a) (ea) a9eaza, bleastema, Sa $Chioapete, zgandare9te, ghici!, (ei) azvar!a; b) (ea) a9aza, b!estema, Sa $Chiopateze, zgandare, ghice9te !, (ei) azvarla; c) (ea) a9eaza, bleastema, sa $Chioapete, zgandarqte, ghici !, (ei) azvarl; d) (ea) a9aza, b!estema, sa $Chiopateze, zgandare, ghice9te!, (ei) azvar!? 24. Precizeaza care serie con tine exclusiv arhaisme semantice: a) mofluz, ceas, rost, ucaz; b) besactea, mo9ie, a certa, carte; c) mofluz, cuvant, limba, a tabari; d) carte, ceas, divan, limba. 25. Cuvantul giind provine din: a) limba daca; b) limba latina; c) limba slava; d) limba maghiara.
30
~ LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Marcafi varianta corecta de raspuns: 1. Sunt rno~tenite din latina. cuvintele din seria: a) imparat, sora; b) jumatate, strugure; c) jale, rnila; d) odaie, cais.
z. Sunt lmprumutate din franceza cuvintele din seria: a) idol, moneda; b) telemea, mezel; c) autornobil, victorie; d) premiu, colocviu. 3. Este derivat regresiv cuvantul : a) chibrit; b) odihna; c) neom; d) meri~or. 4. In seria granultic, haraci, zllltar, mi~el, miidular, serdar, /otru exista: a) doua arhaisme semantice ~i doua arhaisme lexicale; b) doua arhaisme semantice ~i cinci arhaisme lexicale; c) doua arhaisme semantice, patru arhaisme lexicale ~i unul fonetic; d) trei arhaisme semantice, trei arhaisme lexicale ~i unul fonetic. 5. Precizati cate regionalisme fonetice contine seria gioc, barbat, din, unche, frunce, o venit, merili, pop/on: a) trei; b) patru; c) cinci; d) ~ase. 6. Precizati procedeul prin care s-a format cuvantul subliniat din enuntul urmator: Era pasionat in ultima vreme de arheologie. a) derivare parasintetica; b) compunere; c) conversiune; d) !mprumut. 7. Indicati numarul neologismelor din enuntul: Ce zi stupid{[, totul s-a intors pe dos, programul aJost bulversat ~i acum nu m{d putem merge la muzeul de artii! a) doua; b) trei; c) patru; d) cinci. 8. Care serie cuprinde numai cuvinte populare: a) gerar, ciubote, cautatura, istalalt; b) matale, brumar, a pandi, procopseala; c) badea, e~ichier, a drege, uracios; d) urma$, hat, dugheana, solemn? 9. Contine doar cuvinte compuse seria: a) marinimie, teleconferinta, America de Sud; b) de-a rostogolul, talme~-balme$, rea-credinta; c) redactor-$ef, de cu seara, de isprava; d) untdelemn, floare-domneasca, aducere-aminte. 10. Indicati seria !n care toate cuvintele au sufix motional: a) cumatra, lebada, ursoaica; b) stropitoare, prietena, leoaica; c) copila, lupoaica, curcan; d) hipopotam, coco$, studenta. 11. Sunt neutre substantivele din seria: a) nume, vip, munte; b) do, ianuarie, papa; c) sete, miere, ora~ ; d) macrou, polo, codice. 12. Fae parte din aceea$i famili e lexicala termenii: a) calut, cal-de-mare, cabalin; b) a !ntineri, tinerete, reintinerit; c) florar, a !nflori, florilegiu ; d) albu~, albanez, 1nalbitor. 13. Sunt derivate cu sufixe adverbiale cuvintele din seria: a) biciui, zecime, morti$; b) urCU$i furios, tarane~te; c) piepti$, actualmente, chiora$; d) engleze$te, $erpe$te, atatica. 14. Sunt compuse prin abreviere toate cuvintele din seria: a) Plafar, Centro farm, UNESCO; b) subsol, vinars, deochi; c) SUA, botgros, doi-frati; d) gastroenterologie, Pronosport, GMT. 15. Fie enuntul: Am Jost trimis eu, in locu ' la primar, # m-am intiilnit cu reprezentan(i ai peste zece sate. Acesta cuprinde: a) o gre$eala; b) doua gre$eli; c) trei gre$eli; d) patru gre~eli. 16. Fie enuntul : Nerespectarea in(elegerilor ~i promisiunilor, care nu po(i sii treci peste ele, este cea mai frecvent intiilnitii. Acesta con tine: a) o gre$eala; b) doua gre$eli; c) trei gre$eli ; d) patru gre~e li. 17. Fie enuntul : Mi-a povestit de realizarile acestei deosebite de intelegentii prieteml a lui. Acesta contine: a) o gre~ea l a; b) doua grqeli ; c) trei gre~eli ; d) patru gre$eli. - -- TES TE-GR ILA PE NTRU CO~JCUR S UL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT ~
31
18, Fie enun\ul : Mirosi{i-ar gur-ajlori! Acesta cuprinde: a) o gre$eala; b) doua gre~e1i; c) trei gre$eli; d) natru vureseli. ' 1
19. Este corect primul cuvant din seria: a) santinela I sentinela; b) brusculada I busculada; c) restrictiune I restriqie; d) bluf I bluff. 20. Adiaforie este antonim cu: a) pasivitate; b) adiere; c) entuziasm; d) lingu~ire . 21. Substantivul tribula{ie inseamna: a) specificul cultural al unui trib; b) platforma pe care sta un orator; c) local In care functiona un tribunal antic; d) zbucium. 22. Adjectivul petulant lnseamna: a) bine mirositor; b) exuberant; c) dezgustator; d) care se refera la tulpina petuniei. 23. Abulic are sensul: a) care mananca mult; b) care nu mananca defel; c) lipsit de vointa; d) placid. 24. Cuvintele din seria a) mina, foe, baie; b) cap, stea, mare; c) com, gura, planta; d) apus, scena, colt; sunt $i polisemantice, ~i omonime. 25. Avem numai cuvinte monosemantice in seria: a) hidrocarburi, foehn, a inocula; b) convertire, panteon, a tine; c) livada, radical, pacient; d) maraschino, emistih, ofidieni. ~TES.TULJ
·_
Marca,ti varianta corecta de raspuns: 1. Fie enuntul: Elevul care i-am dat cartea a plecat cu ea. Acesta contine: a) o gre~ealii; b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) nu contine nicio gre~eala. 2. Fie enuntul: S-a dus fiirii sii fl anun{at sau telefonat inainte, iar aspriii siii socrii sunt supiira(i. Acesta contine: a) o gre~eala; b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) nu contine nicio gre~eala. 3. Fie enuntul: Ca §i coleg, mii intereseazii ca sii fie bine. Acesta contine: a) o gre~eala; b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) nu contine nicio gre~eala. 4. Se da enuntul: Povestitu-i-ai imei veri§oare a tale ce arbitri i/u§tri ai viizut la Jina/a U.E.F.A.? Acesta contine: a) o gre~eala; b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) nu contine nicio gre~eala. 5. Seda enuntul: Dacii nu ai mai fii a§a de ocupat, ai venii §i tu pe la noi! Acesta contine: a) o gre~eala; b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) nu contine nicio gre~eala. 6. Se da enuntul: Vin-o sii~l vezi, eu mii sfii sii {i-1 ariit la §Coalii, dar dacii ai vede, te-ai convinge. Acesta contine: a) o gre~ealii; b) doua gre~eli; c) trei gre~eli; d) nu contine nicio gre~eala. 7. Este corect enuntul: a) Trebuie sa dau socotealii asupra a multor mii de lei. b) Trebuie sa dau socoteala asupra multor mii de lei. c) Trebuie sa dau socoteala asupra multe mii de lei. d) niciuna dintre variante. 8. Fie urmatoarele definiri ~i I sau explicari de cuvinte: (I) transportarea materialului rezultat din dezagregarea roci/or; (2) indepiirtarea chirurgicalii a unor tumori; (3) spiilare ritualii a corpului; (4) inchinarea paharului in cinstea cuiva la o petrecere. Care dintre acestea este (sunt) sensul (sensurile) cuvantului ablu{iune?: a) prima ~i a doua; b) a patra; c) a treia; d) toate. 9. Fie enuntul: Stirea va apare in toate cotidianele de mare tiraj. Acesta contine: a) o b) doua gre~eli; c) trei grqeli; d) nu contine nicio gre~eala.
32
gre~eala ;
~ LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - -
10. Este corecta prima form 3. verbala din: a) se merits. / merifa; b) ar place I ar placea; c) te razi I ra.zi; d) ar tacea I ar tace. 11. Este corecta. prirna forma de plural din: a) mormanturi I morminte; b) ai bu~e I albu~uri; c) monologuri / monoloage; d) rechizitoare I rechizitorii. 12. Este derivat parasintetic cuvantul: a) reduce; b) inspiratie; c) stramo~esc; d) judecator. 13. Avem numai derivate regresive 1n: a) jind, pisoi; b) balans, paza; c) joc, cantec; d) catifea, a ~ofa. 14. Sunt derivate cu sufixe diminutivale: a) zeita, furculita; b) primarita, ghiocel; c) Dumitrita, porumbel; d) glascior, urechiu~a. 15. Sunt compuse parasintetice cuvintele din seria: a) a intruchipa, marinimos; b) newyorkez, moscovit; c) duca-se-pe-pustii, a lndurera; d) ceferist, area~ . 16. Forma de indicativ perfect simplu a verbului a descanta la persoana a II-a, numarul plural are unnatoarea structura morfematica: a) radical + sufix + desinente; b) radacina + sufix + desinente; c) radical+ sufix + desinenta; d) alta interpretare. 17. Forma de indicativ mai-mult-ca-perfect a verbului a fugi la persoana a III-a, numarul plural are um1atoarea structura morfematica: a) radical + sufixe + desinenta; b) radacina + sufixe + desinente; c) radical+ sufix + desinente; d) alta interpretare. 18. Radacina cuvantului reinverzire este: a) verde; b) verzi; c) lnverzi; d) verz-. 19. Radacina cuvantului vie{uitoare este: a) viata; b) a vietui; c) viet-; d) vietuitor. 20. Sensul cuvantului aero/it este: a) nume dat unor celule sangvine; b) tratament pentru sange; c) meteorit cu aspect de piatra care cade pe Pamant; d) atmosfera care inconjoara Pamantul. 21 . Cinegetic lnseamna: a) referitor la vanatoare; b) referitor la viata getilor; c) referitor la mi$care; d) colectionar de monede. 22. Cuvantul pernicios inseamna: a) obiect care inlocuie~te pema in vechea cultura japoneza; b) deleter; c) logoreic; d) vadit. 23. A oblitera este sinonirn cu: a) a stagna; b) a deschide; c) a aparea; d) a obstrua. 24. Expresia mixtum compositum are sensul: a) mixajul unor melodii; b) fel de mancare mediteraneeana; c) amestec artificial ~i uneori nereu$it; d) dulceata facuta din mai rnulte feluri de fructe. 25. Adj ectivul mizantrop este sinonim cu: a) ursuz; b) caritabil; c) mizer; d) nelncrezator. ~,-
TESTUL 8
Marcafi varianta corecta de raspuns:
1. Cuvantul de baza de la care s-a format rein~tiin{are este: a) ln~tiin\are ; b) 1n ~tii nta; c) ~tiinta; d) a ~ti . 2. Cuvantul neromiinesc are: a) doua afixe derivative; b) trei afi xe derivative; c) un afix derivativ; d) patru afixe derivative. 3. Precizati care cuvinte sunt derivate: (I) supraomenesc, (2) dorinfii, (3) redundant, (4) (5) prestidigitator. a) doar (1 ) $i (2); b) doar (2) ~ i (3); c) toate; d) niciunul.
cui~oare,
- - - TESTE -GRILA PE NTRU CONCURSUL DE ADMI TE RE LA FACULTATEA DE DREP T
> 33
4. Fae parte din aceea~i familie lexicala: a) copila, copilaresc, copilandru, copilot; b) mo~, mo~neag, a mo~i, mo~ier; c) florar, fioare-de-colt, floricica, inflorescenta; d) cal, calarie, cabalin) calator. 5. Radacina cuvantului supravie{uitor este: a) vietuitor; b) vietui; c) viata; d) vi et-.
6. Fie urmatoarele perechi de verbe: (1) lucrii I lucreazii, (2) disperii I dispereazii, (3) inhama l inhameaza, (4) concurd I concureaza, (5) acordii I acordeazii, (6) ordonii I ordoneazii. Sunt forme literare diferentiate semantic in: a) toate perechile; b) numai in (4), (5) ~i (6); c) numai in (1), (2) $i (3); d) niciuna dintre perechi. 7. Se dau urmatoarele cuvinte: boschete, jubilee, loji, zgiirzi, blugi, turnire. Sunt forme literare de plural: a) toate; b) toate, in afara de ultima; c) numai a treia ~i a patra; d) niciuna. 8. Se dau urmatoarele cuvinte: semen, {urfur, piintec, muche. Sunt forme literare de singular: a) doar primul, al doilea ~i al treilea; b) doar al doilea ~i al patrulea; c) toate; d) niciuna.
9. Se dau urmatoarele cuvinte: boialei, grandorii, pietricelei, Coreei, tuslamalei. Sunt forme literare de genitiv-dativ: a) toate; b) toate, in afara de prima; c) numai a treia ~i a patra; d) niciuna. 10. Sunt substantive defective de plural: a) manej, calm; b) nisip, pe$te; c) fidelitate, pica; d) atentie,
unt. 11. Sunt corecte ambele forme de plural din seria: a) alcooli I alcooluri; b) acceptii I acceptiuni; c) vlastare I vlastari; d) succesuri I succese.
12. Se dau adjectivele: vechi, adfmc, /impede, dulce, giilbui. Sunt adjective cu doua forme flexionare: a) toate; b) niciunul; c) doar primul, al treilea ~i al patrulea; d) toate, In afara de al doilea. 13. Sunt substantive mobile: a) piiun, oaie; b) viezure, par$; c) balena, fluture; d) matu~a, jder.
14. Adamantin ~i adamantinii se afla In relatie de: a) sinonimie; b) paronimie; c) omonimie; d) paronimie $i omonimie. 15. Sensul verbului a lacera este: a) a ucide cu pietre; b) bucati; d) a subtia $i a omogeniza fibrele textile.
a-~i insu~i
bani publici; c) a sfa$ia, a rupe In
16. Adjectivul crapulos lnseamna: a) referior la crapi; b) faramitat; c) imoral; d) hotesc. 17. Este corecta exprimarea din seria: a) ora~ a caror strazi; b) copil al caror parinte; c) biserica ale carei turle; d) elevi ale carui cluburi. 18. Expresia a da ... in {arii poate fi completata cu termenul: a) sfoara; b) sfara; c) veste; d) $tire. 19. Expresia ad libitum lnseamna: a) dupa plac; b) In acest scop; c) cu necesitate; d) dupa valoare.
20. Cecitate este sinonim cu: a) reputatie; b) solemnitate; c) argumentare subtila a unor teze false; d) orbire. 21. Conciliabul lnseamna: a) adunare a lnaltului cler catolic; b) lmpacare; c) consfatuire secreta intre oameni care planuiesc ceva; d) evitarea unui conflict prin discutii. 22. Este verb defectiv: a) a rezulta; b) a urma; c) a des fide; d) a slobozi. 23. Defendor d) sinonimie.
34 4'.
~i
defensor sunt In relatie de: a) antonimie; b) antonimie
LIMBA ROMANA - - - - - - --
~i
paronimie; c) paronimie;
-----------
24, Sabrer 1nseamna_: a) autornobilist care participa la raliuri in de~ert; b) dispozitiv de masura pentru forta furtunilor de nisip; c) vant care bate in de~ertu l african; d) sp01iiv care practica probe le de sabie. 25. A erboriza lnsearnna: a) a culege pl ante pentru studiu; b) a plan ta arbori pe suprafete c) a distruge buruienile cu ajutorul unor substante chimice; d) a aduna plante de leac.
defri~ate;
Marcafi varianta corectii de riispuns: 1. Expresia cum grano salis !nseamna: a) cu um or; b) cu ne!ncredere; c) cu un graunte de sare; d) cu grau ~i sare. 2. Adjectivul celeritate are sensul de: a) !naltime; b) confuzie; c) maturitate; d) rapiditate.
J. Cuvantul popular ciirindar !nseamna: a) calendar; b) slujba religioasa pentru cei morti; c) ianuarie; d) colindator. 4. A pertracta inseamna: a) a pregati o actiune de tractare; b) a schimba pe cineva in rau; c) a convinge; d) a dezbate 1ndelung o problema in litigiu. 5. Substantivul pandecte are sensul de: a) crestomatie; b) culegere de opinii ale juri~tilor romani; c) antologie savanta; d) volum omagial. 6. Cuvantul diamanturi este: a) arhaism lexical; b) arhaism semantic; c) arhaism morfologic; d) arhaism fonetic. 7. Fae parte din acela~i camp lexico-semantic cuvintele din seria: a) vi la, iglu, palat, institut; b) cladire, imobil, pensiune, consulat; c) tutungerie, birt, restaurant, biblioteca; d) coliba, bungalow, bloc, izba. 8. Fae parte din fondul principal lexical toate cuvintele din seria: a) opt, ca, negru, acoperi~; b) reverentios, zece, cumatru, alb; c) oaie, frate, cirea~a, patetic; d) anamneza, carunt, ro~u, margine. 9. Sunt sinonime totale cuvintele din seria: a) d) cuvant - discurs.
~ablon
- calapod; b) tuci - fonta; c) zap is - document;
10. Cuvintele noiembrie, Gheorghe, bulevardul, metru piitrat se abreviaza: a) noiem., Ghe., b-dul, mp; b) n., Gh., bd., m2; c) nov., Gh., b-dul, m2; d) noi., Ghe., bd., mp. 11. Cuvintele doamna, domni$oara, domnul, dumnealui, dumneaei se abreviaza: a) d-na, d-ra, d., d-lui, d-ei; b) dna, dra, di., d-lui, d-ei; c) d-na, d-ra, d-1, d-lui, d-ei; d) dna, dra, dl, d-lui, d-ei. 12. Sunt scrise corect adjectivele: a) vanituoasa, afectuoasa, defectuoasa, incestuoasa; b) voluptuasa, dificultuasa, respectuasa, dezastruasa; c) fastuoasa, impetuoasa, vanitoasa, monstruoasa; d) voluptuoasa, merituoasa, aspectoasa, somptuasa. 13. Sunt corecte urmatoarele forme de genitiv-dativ: a) mass-mediei, gadelui, naibii, ninsorii; b) massmedia, gadei, naibei, ninsoarei; c) mass-mediei, gadelui, naibei, ninsorii; d) mass-media, gadei, naibii, . . nmsoarel. 14. Cuvintele erg (unitate de masura) ~i erg (de~ert) sunt: a) omonime to tale; b) omonime partiale; c) omonime lexico-semantice; d) omonime morfologice. - - - T ESTE-GR ILA PE NTRU CO NCURSUL DE ADMITER E LA FACULTATEA DE DREPT)
35
..... 15. Sunt corect scrise derivatele: a) gogo$erie, strajerie, lacatu$erie, chitibu~erie; b) gogo$arie, strajarie, Hi_catu~arie, chitibu$arie; c) gogo$arie, strajerie, lacatu$arie, chitibu9erie; d) gogo$erie, strajeriel lacatu$arie, chitibu$iirie.
16. Sunt corecte formele verbale de imperfect: a) (el) obloj ea, rotunjea, menaja, ve$tejea, bandaja; b) (el) obloja, rotunja, menaja, ve$teja, bandaja; c) (el) obloja, rotunjea, menaja, ve$tejea, bandaj a; d) (el) oblojea, rotunja, menajea, ve$teja, bandajea. 17. Este corecta prima forma lexicala din: a) cardii$ie I cardii$ie; b) piepten I pieptene; c) anorectic I anorexic; d) mingie I minge. 18. Sunt corect scrise cuvintele din seria: a) dezapezi, decoji, !naravi, inavigabil, 1nadu$i; b) deszapezi, descoji, !nnaravi, inavigabil, lnnadu$i; c) dezapezi, decoji, lnnaravi, innavigabil, inadu$i; d) deszapezi, descoji, !nnaravi, innavigabil, lnadu$i.
19. Sunt corecte toate formele de gerunziu din seria: a) aciuand, lnjunghiand, calchiand, lncurajind, machiand; b) aciuind, injunghiind, calchiind, lncurajand, machiind; c) aciuind, !njunghiind, calchiind, !ncurajind, machiand; d) aciuiind, !njunghiand, calchiand, lncurajand, machiind. 20. Fae patte din aceea$i familie lexicala cuvintele din seria: a) fierar, fierarie, lnfiera, feronerie; b) miere, mieros, melifer, melivor; c) piept, piepti$, pieptar, pectoral; d) pierde, pierzanie, pierzator, pierdut. 21. Sunt corecte formele din seria: a) ocluziv, semioclusiva, premisa, bazilica; b) oclusiv, semioclusiva, premiza, bazilica; c) ocluziv, semiocluziva, premiza, basilica; d) oclusiv, semiocluziva, premisa, basilica. 22. Sunt corecte formele din seria: a) traznaie, dizertatie, idiosincrazie, teozof; b) trasnaie, disertatie, idiosincrasie, teosof; c) trasnaie, disertatie, idiosincrazie, teozof; d) trasnaie, dizertatie, idiosincrasie, teosof.
23. Sunt corecte substantivele din seria: a) machieza, dizeza, tricoteza, brodeza; b) machieuza, dizeuza, tricoteza, brodeza; c) machieuza, dizeuza, tricoteuza, brodeuza; d) machieza, dizeza, tricoteuza, brodeuza. 24. Sunt corecte cuvintele $i !mbinarile de cuvinte din seria: a) acela$ sibiian, a doua miia parte, sa se sfiiasca, ridichie; b) acela$i sibiian, a doua mia parte, sa se sfiiasca, ridiche; c) acela$ sibian, a doua miia parte, sa se sfiasca, ridichie; d) acela$i sibian, a doua mia parte, sa se sfiasca, ridiche. 25. Sunt corect scrise toate cuvintele din seria: a) fuxia, ruxac, comix, coxerie, exema; b) fucsia, rucsac, comics, cocserie, eczema; c) fucsia, rucsac, comix, coxerie, egzema; d) fuxia, rucsac, comics, cocserie, egzema.
Marcafi varianta corecta de raspuns: i. Torfionur !nsearnna: a)
m e$te~ugarul
care fabrica torte, faclier; b) purtator de torta; c) calau;
d) instrument de tortura.
2. Sensul cuviintului excogita(ie este: a) silogism; b) aforism; c) efort de gandire; d) rationament fals. 3. Adjectivul luctuos are sensul de: a) alunecos; b) prevalent; c) exortativ; d) dolent. 4. Liicomie este antonim cu: a) cupiditate; b) munificenta; c) acribie; d) voracitate. 5. Cuviintul molimii provine din: a) limba daca; b) limba latina; c) limba slava; d) limba greaca.
36
~ LIM BA ROMA NA - - - - - - - - - - - - - - - - -
6. sunt corecte forrnele de plural din seria: a) patrunjei, mingi, remarci, iipoame; b) patrunjei, mingii, remarce, lipomi; c) patrunjele, mingi, remarci, lipomuri; d) patrunjeli, mingii, remarce, lipoame. 7. Avem dublet literar de plural in: a) alfabeturi I alfabete; b) foarfece I foarfeci; c) compuse I compu$i; d) plebiscite I plebiscituri. 8. Este corecta prima forma verbala din: a) crapi! I crapi!; b) nu fii! I nu fi!; c) zii! I zi!; d) a$eaza! I a$aza! 9. Care dintre urmatoarele serii cuprinde cuvinte scrise corect: a) anticamera, arborigen, viscozitate, palipsest; b) antecamera, aborigen, vascozitate, palimpsest; c) antecamera, aborigen, vascozitate, palipsest; d) anticamera, aborigen, viscozitate, palimpsest? 10. Care dintre urmatoarele serii cuprinde cuvinte scrise corect: a) artifact, contumancie, analgetic, carisma; b) artefact, contumacie, analgezic, charisma; c) artifact, contumacie, analgetic, charisma; d) artifact, contumancie, analgezic, carisma? 11. Se dau cuvintele: arvanit, inime, ~ezum, parciilab, nevolnic, hatman. Avem, in total: a) doua arhaisme morfologice, patru arhaisme lexicale; b) trei arhaisme semantice, trei arhaisme lexicale; c) trei arhaisme lexicale, doua arhaisme morfologice, un arhaism semantic; d) un arhaism morfologic, doua arhaisme semantice, trei arhaisme lexicale. 12. Adj ectivul /ugos este sinonim cu: a) intempestiv; b) flagrant; c) scabros; d) impetuos. 13. Expresia in nuce este antonima cu: a) scurt $i cuprinzator; b) pe larg; c) dupa valoare; d) de la lnceputuri. 14. Fae parte din aceea$i famili e lexicala cuvintele din seria: a) fierbinte, fierbator, infierbanta, fervent; b) a pieri, pieritor, nepieritor, perisabil; c) vierme, viermanos, viermuiala, vermicid; d) tinerete, reintineri, tinerel, tinerime. 15. Felonie este antonim cu: a) camaraderie; b) fidelitate; c) acuitate; d) imobilitate. 16. Este formata numai din cuvinte mo$tenite din limba daca seria: a) vatra, jumatate, mazare, manz; b) nevasta, clopot, sila, a iubi; c) zece, a veni, mama, bun; d) a tamadui, gand, ora$, chip. 17. Care serie contine numai cuvinte populare: a) a se lmfla, ocara, prospect, asta; b) a se hodini, Isop, ograda, leac; c) arap, roinita, element, lele; d) lavita, cire$ar, a zabovi, folclor? 18. Substantivul amenitate este antonim cu: a) aporie; b) ireverenta; c) impolitete; d) insolenta. 19. Cuvantul reinmatriculare con tine: a) un afix derivativ; b) doua afixe derivative; c) trei afixe derivative; d) patru afixe derivative. 20. Substantivul butaforie inseamna: a) decoruri in teatru; b) iluzie; c) acrimonie; d) ultraj. 21. Fie substantivele: arbitrii, uliii, vizitiii, bacarale, schijele. Sunt articulate hotarat: a) toate; b) niciunul; c) numai primul $i al patrulea; d) numai al doilea, al treilea $i al cincilea. 22. Ambele forme lexicale sunt corecte In: a) penson I pensula; b) vexatiune I vexatie; c) tatarasc I tataresc; d) vermicular I viermicular. 23. Fie urmatoarele definiri $i I sau explicari de cuvinte: (l) supraabumlent; (2) care are prea mutt sange; (3) de importanfii majorii,· (4) care poartii plete, Care dintre acestea reprezinta sensul (sensurile) cuvantuluipletoric? a) prima $i a doua; b) a patra; c) prima $i a treia; d) a treia. ---TES TE,,f1 RILA PENTRU CONCURSUL DE AD MI TERE LA FACULTATEA DE 0REPT ~
37
24, Sunt corect scrise substantivele: a) Carlova, Toparceanu, talazofobie, azbest; b) Clrlova, Top!rceanu, talazofohie; ashest; c) Carlova, Toparceanu, talasofobie, asbest; d) Cirlova, Topirceanu, talasofobie, azbest. 25. Sunt corecte formele din seria: a) smead, smintit, cismarie, isma, rosmarin; b) zmead, zmintit, cizmarie, izma, rozmarin; c) smead, smintit, cizmarie, izma, rozmarin; d) smead, zmintit, cismarie, isma, rozmarin.
Ill. Morfosintaxa TESTOL
f. ~·~
A. Marcafi varianta corecta de analiza gramatica/a a cuvintelor subliniate din enunfurile de mai jos: 1. Locuie~te la etajul sapte al acestui bloc. a) num. card. cu val. adj., caz Ac. I atr. adj.; b) num. card. cu val. subst., caz Ac. I atr. subst.; c) num. card. cu val. subst., caz Ac. I atr. subst. apozitional (= apozitie neizolata); d) num. card. cu val. subst., caz N. / atr. subst. apozitional (= apozitie neizolata). 2. Locuie~te la etajul al saptelea al acestui bloc. a) num. ord. cu val. adj., caz G. I atr. adj.; b) num. ord. cu val. subst., caz G. I atr. subst. gen.; c) num. ord. cu val. subst., caz G. I atr. subst. apozitional (= apozitie neizolata); d) num. ord. cu val. adj ., caz Ac./ atr. adj. 3. Am plecat valviirtej, /arii sa avem ciind ii zice mamei vreo vorba. a) verb pred., ind. prez., pers. a III-a, sg. I pred. verbal; b) verb pred., conj. prez., pers. a III-a, sg. I pred. verbal; c) verb pred., inf. prez. I comp!. direct; d) verb nepred., inf. prez. /comp!. direct. 4. Nu mi-am baut cafeaua in dimineafa asta. a) pron. refl., caz D. I atr. pron. datival (= 1n dativ); b) pron. refl., caz D. I comp!. indirect; c) pron. refl., caz D. / fara functie sint.; d) pron. pers., caz D. (posesiv) I atr. pron. datival (= !n dativ). 5. Ma~ina din fata lui e a noastra. a) pron. pos., pers. a III-a, sg., caz G. I atr. pron. prep.; b) pron. pers., pers. a III-a, sg., caz G. / atr. pron. gen.; c) pron. pers., pers. a III-a, sg., caz G. / atr. pron. prep.; d) pron. pos., pers. a III-a, sg., caz G. / atr. pron. gen. 6. Na-tJ. hainele ~i du-te! a) pron. pers., f. neacc., caz D. /comp!. indirect; b) pron. pers., f. acc., caz D. / atr. pron. datival (= 1n dativ); c) pron. pos., f. neacc., caz D. (posesiv) I atr. pron. datival (=in dativ); d) alta interpretare. 7. Vede mereu copii {iind agresati. a) verb pred., ger., d. activa I atr. verbal; b) verb pred., ger., d. pasiva I atr. verbal; c) verb cop., ger. / circ. de mod+ adj. participial, masc., pl., caz N. / nume pred.; d) verb cop., ger. +adj. participial, masc., pl., caz N. / pred. nominal. 8. Inamicul a pus mana pe cetate. a) subst., fem., caz Ac. I compL indirect; h) subst., fem., caz Ac. I comp!. direct; c) subst., fem., caz Ac./ circ. de Joe; d) subst., fem., caz Ac., I circ. de mod. 9. in preajma sa erau numai ticalo~i. a) pron. pos., caz G. / atr. pron.; b) adj. pos., caz G. I atr. pron.; c) adj. pos., caz Ac./ circ. de Joe; d) pron. pos., caz Ac./ circ. de Joe. 10. Deciit stand a~a degeaba, mai bine ne plimbiim pe /a/eza. a) verb nepred., ger., caz Ac. +prep. / circ. de mod; b) verb pred., ger. I comp!. indirect; c) verb pred., ger. I circ. de mod; d) verb nepred., ger., caz Ac. +prep. / comp!. indirect.
38 -<
LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - -
11. Se ajlau i'n campus studen(i veni{i de cine stft~. a) pron. rel., caz N. I subiect + verb pred., ind. prez. I pred. verbal + adv. rel. de Joe, caz Ac. cu prep ,,de' I circ. de loc; b) Joe. pron. nehot., caz Ac. I circ. de loc; c) loc. adv. nehot., caz Ac. I circ. de Joe; d) alta interpretare. 12. Auzindu-se aceastii intfimplare, nimeni nu a mai ie~·it seara in ora§, a) subst., caz Ac. I compl. direct; b) subst., caz Ac., I comp!. indirect; c) subst., caz N., I subiect; d) alta interpretare. 13. Pune-fi §alul pe picioare! a) subst. , caz Ac. I circ. de Joe; b) subst., caz Ac. I comp!. indirect; c) subst., caz Ac. I comp!. direct; d) subst., caz Ac. I circ. de mod. 14. Nu ai pronun(at corect sunetul w. a) consoana cu valoare substantivala, caz Ac. I comp!. direct; b) subst., caz Ac./ atr. subst. apozitional (= apozitie neizolata); c) subst. , caz N. I atr. subst. apozitional (== apozitie neizolata); d) subst., caz Ac. /comp!. direct. 15. Aceasta este o crea(ie !!. celui mai important scriitor portughez. a) prepozitie cu regim cazual de Ac.; b) articol genitival (posesiv); c) verb auxiliar, pers. a III-a, sg.; d) pron. dem. , forma redusa, caz Ac. 16. Nu i(i mai este pennis sii intri aici Jiirii legitima(ie de membru, a) verb pred., ind. prezent, d. pasiva I pred. verbal; b) verb cop., impers. + nume pred. (adv. de mod, prov. din adj . part.) I pred. nominal; c) verb cop. + nume pred. (adj. participial, sg., masc., caz N.) I pred. nominal; d) loc. vb. impers., ind. prezent I pred. verbal. 17. Fiind considerat dispiirut, nus-a mai gfindit nimeni la el, a) Joe. vb. pred., ger., d. pasiva I pred. verbal; b) verb cop., ger., d. activa +adj. participial, masc., caz N. / pred. nominal; c) verb pred., ger., d. pasiva I circ. de cauza; d) verb pred., ger., d. activa I circ. de cauza +adj. participial, masc., caz N. / nurne pred. 18. in ciuda a ceea ce s-a intfimplat, ramfinem prieteni. a) pron. rel., caz G. I circ. concesiv; b) pron. rel., caz Ac./ circ. concesiv; c) pron. rel., caz G. / compl. direct; d) alta interpretare. 19. Era prea inteligent pentru a rata acea bursa in strainatate. a) verb pred., inf. prez., d. activa I circ. de scop; b) verb pred., inf. prez., d. activa I circ. consecutiv; c) verb nepred. , inf. prez., d. activa I circ. de scop; d) verb nepred., inf. prez., d. activa I circ. consecutiv. 20. intamplarea este Javorabila celor doi cercetatori, a) subst., caz Ac. I compl. indirect; b) subst., caz D. / compl. indirect; c) subst., caz Ac., I circ. de scop; d) subst., caz D. I circ. de scop. 21. Am cumparat niste pe~te de la pia(a. a) articol nehot. / fara funqi e sint.; b) pron. nehot. , caz Ac./ atr. pron.; c) adj. pron. nehot., caz Ac. / atr. pron.; d) alta interpretare. 22. Se vedea ora~ul pe ale ciirui strazi eraJorJotii. a) pron. rel., caz G. I atr. pron. genitival; b) pron. rel., caz Ac./ circ. de Joe; c) adj. pron. rel., caz Ac., I atr. adj.; d) adj. pron. rel. , caz G., I atr. adj.
B. Marca.ti raspunsul corect pentru variantele de mai jos: 23. Fie enunturile: (1) Lucrarile !!. doi elevi nu au Jost corectate. (2)_AJost premiat pentru intreaga
activitate, (3) A veni ea ~i vremea aceea! (4) Au Jost cumparate caiete f!. 50 de lei bucata. (5) 1 cui carte este aceasta? Cuvantul subliniat este: a) articol genitival .In toate enunturile; b) prepozitie In toate enunturile; c) prepozitie In (I), (4) ~ i (5), verb auxiliar In (2) ~i (3); d) prepozitie In (1) ~i (4), articol genitival in (5), verb auxiliar In (2)
~i
(3).
- - - TESTE-G RI LA PENTRU CONCURS UL DE ADM ITER E LA FACU LTA TEA DE
0REPT
» 39
24, Fie enunturile: (1) Nute riizbuna !!£ !lQf.! (2) Ai viizui··O llf Esth§!: la teatru? (3) Gelos pe sotia_ lui, a urmiirit-o o vreme, (4) Ia-l ~i I!!. el cu tine! (5) De ce nu al pariat ~roman? Cuvintcle subliniate au functia sintactica de: a) compi. direct 1n toate enunturile; b) com pl. indirect 1n toate enunturile; c) compl. direct in (2) ~i (4), compl. indirect in (1), (3) ~i (5); d) compl. direct In (1), (2) ~i (3), compl. indirect In (4) ~i (5). 25, Se dau enunturile: (1) Mai vine cute Q rudii pe la mine, (2) Nu are nici g_specializare, nici douii! (3) 0 singurii zi a lucrat, (4) Da(i=mi Q sticlii de ulei, va rog. (5) Am stat Q orii ~i am plecat. Cuvintele subliniate sunt: a) art. nehot. In toate enunturile; b) num. card. cu valoare adjectivala in toate enunturile; c) num. card. cu valoare adjectivala In (1) ~i (2), art. nehot. In (3), (4) ~i (5); d) num. card. cu valoare adjectivala In (1 ), (2) ~i (3), art. nehot. In (4) ~i (5).
; . T~STUL 2 . A. Marcafi varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enun,turile de mai jos: 1. Dat {iind cazul la care lucrez, nu vii pot spune mai mutt. a) verb, ger., d. pasiva I circ. de cauza; b) verb cop. (ger.) I circ. de cauza +adj. participial, N. (nume pred.); c) verb, ger., pers. a III-a, sg., d. pasiva I circ. de cauza; d) alta interpretare. 2. in locul ei, a~fifost mai atenta. a) pron. pers. +Joe. prep., caz G. I circ. de Joe; b) pron. pers. +Joe. prep., caz G., I circ. conditional; c) subst. cu prep., caz Ac. I circ. de Joe + pron. pers., caz G. I atr. pron.; d) subst. cu prep., caz Ac. I circ. conditional+ pron. pers., caz G. I atr. pron. 3. Pe langii ai mei se construie~te un hotel. a) pron. pos., pers. I, sg., caz G. I circ. de loc; b) pron. pos., pers. I, sg., caz Ac. I circ. de loc; c) pron. pos., pers. I, pl., caz G. I circ. de loc; d) pron. pos., pers. I, pl., caz Ac. I circ. de loc. 4. Gazda aceasta a voastrii giite~tefoarte bine. a) adj. pos., pers. a II-a, sg., caz N. I atr. adj.; b) adj. pos., pers. a II-a, pl., caz N. I atr. adj.; c) pron. pos., pers. a II-a, sg., caz G. I atr. pron.; d) pron. pos., pers. a II-a, pl., caz G. I atr. pron. 5. Pare strain de ce se spune in scrisoare. a) loc. pron., caz Ac., I subiect; b) pron. rel., caz Ac. I subiect; c) pron. rel., caz Ac., comp!. direct; d) Joe. adv. I comp!. direct. 6. Am venit doar de dragul tau. a) adj. pos., caz Ac. + loc. prep.; b) adj. pos., caz G. + loc. prep.; c) subst., caz Ac. I circ. de cauza + adj. pos., caz Ac. I atr. adj.; d) subst., caz Ac. I circ. de cauza + adj. pos., caz G. I atr. adj.; 7. Fetui in care te por(i ma nelini~te~te. a) pron. rel., caz Ac. I circ. de cauza; b) adj . pron. rel., caz Ac. I atr. adj.; c) adj. pron. rel., caz Ac. I subiect; d) pron. rel., caz Ac. I circ. de mod. 8. Spune te miri ce ~i se compromite. a) verb pred., ind. prez., d. reflexiva I pred. verbal + pron. rel., caz Ac. cu prep ,,de" I compl. direct; b) loc. pron. nehot., caz Ac. I com pl. direct; c) loc. pron. nehot., caz Ac. I subiect; d) alta interpretare. 9. latii ca el este impotriva ta! a) pron. pos., caz G. I nume pred.; b) adj . pos., caz Ac. I nume pred.; c) pron. pos., caz Ac. I circ. de mod; d) adj. pos., caz G. I circ. de mod. 10. fncrederea in sine este esen(iala pentru " reu~i. a) pron. refl ., f. acc., caz Ac. I atr. pron. prep.; b) pron. refl., f. neacc., caz Ac. I atr. pron. prep.; c) subst., caz Ac. I atr. subst. prep.; d) alta interpretare.
40
<;;(
LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
1t Nuse poate !Ylfircb lasa-l in pace! a) verb pred., inf. prez,) d. activa I com pl. direct; b) verb pred., inf. prez., d. refl. I comp!. direct; c) verb pred., inf. prez., d. activa. I subiect; d) alta interpretare. 12, Pasiunea mea o reprezintii isto1j,c1, a) verb cop., intranz., ind. prez. + subst., caz N. I pred. nominal; b) verb cop., intranz., ind. prez. + subst., caz Ac. I pred. nominal; c) verb pred., tranz., ind. prez. I pred. verbal + subst., caz Ac. I comp!. direct; d) verb pred., tranz., ind. prez. I pred. verbal + subst., caz N. I subiect. 13. A dat ~i el un riispuns de doamne-ajuttl, a) Joe. adj. , caz Ac. I atr. adj .; b) loc. adj. I atr. adj.; c) Joe. interj.+ prep. ,,de" I atr. interj.; d) loc. adv. I atr. adv. 14. E u~or de giisit raspunsul. a) verb pred., supin I subiect; b) verb pred., supin I comp!. direct; c) verb nepred., supin I subiect; d) verb nepred. , supin I compl. direct. 15. Despre ce este vorba? a) subst., caz Ac. I nume pred.; b) subst., caz N. I nume pred.; c) subst., caz N. I subiect; d) subst., caz Ac. I comp!. direct. 16. Prioritatea lor nu poate riimane aceeasL a) verb cop., ind. prez. I subiect + pron. dem., caz N. I nume pred.; b) verb pred., ind. prez. I comp!. direct+ pron. nehot., caz Ac., circ. de mod; c) verb cop., ind. prez. I comp!. direct+ pron. dem., caz N. I nume pred.; d) verb pred., ind. prez. I comp!. direct+ pron. dem., caz Ac., circ. de mod. 17. Paul este mult mai indriiznef decat tine. a) pron. pers., f. acc., caz Ac. I circ. de mod; b) pron. pers., f. acc., caz Ac. I comp!. indirect; c) pron. pers., f. neacc, caz Ac. I circ. de mod; d) alta interpretare. 18. De rezalvat primele cinci exercifii! a) verb pred., supin I comp!. direct; b) verb pred., supin I atr. verbal; c) verb pred., supin I nume pred.; d) alta interpretare. 19. Stiam ce carte dore~te $i i-am cumpiirat-o, a) adj . pron. rel., caz N. I atr. adj.; b) adj. pron. interog., caz N. I atr. adj.; c) adj. pron. rel., caz Ac. I atr. adj.; d) adj. pron. interog., caz Ac. I atr. adj. 20. De aceea nu te-a trecut clasa, ca sii mai invefi. a) pron. dem. + prep., caz Ac. I comp!. indirect; b) loc. adv., caz Ac. I circ. de scop; c) loc. adv. I circ. de cauza; d) alta interpretare. 21. Ne-a invafat sa vorbimjluent {rantuzeste. a) adv. de mod I circ. de mod; b) adv. de mod I comp!. direct; c) adj. propriu-zis, caz Ac. I circ. de mod; d) adj . propriu-zis, caz Ac. I comp!. direct.
22.Ac(ioneazii conform cu normele UE, a) adv. de mod I circ. de mod + subst., caz Ac., I comp!. indirect; b) subst., caz Ac. cu loc. prep. I circ. de mod; c) subst., caz Ac. cu loc. prep. I comp!. indirect; d) alta interpretare.
8. Marcafi raspunsul corect pentru variantele-de mai jos: 23, Se dau enunturile: (1) Mi-a povestit tot. (2) Tot omul vrea sii fie fericit. (3) Tot mai cite$ti, maica? (4) Ne tot vorbea despre riizboi, (5) Totul curge. Cuvintele subliniate sunt: a) pron. nehot. in toate enunturile; b) pron. nehot. in (1) ~i (5), adj . pron. nehot. In (2), adverb In (3) ~i (4); c) pron. nehot. in (1), adj . pron. nehot. 1n (2), adverb in (3) ~i (4), subst. 1n (5); d) adverb in (1), (3), (4), adj . pron. nehot. 1n (2), subst. In (5). --- TES T E ~ G RILA PE NTR U CON CUR SUL DE ADMI TERE LA FACULTATEA DE DREPT
>- 41
24, Se dau enunturile: (1) inalt ciit casa, verde ca miitasea. (2) Spune~mi @1 au plecat. (3) Merge el cat merge ~i vede o casii. (4) ClU orez i{i ciintiiresc? Cuvintele subliniate sunt: a) prepozitie !n (1 ), pron. rel. in (2), adj. pron. interog. !n (4), adverb in (3); b) adj. pron. interog. in (4), adverb in (1) $i (3), pron. rel. in (2); c) pron. rel. in (2) $i (3), adverb in (1) 9i (4); d) pron. rel. in (2) $i (3), adj. pron. interog. in (4), adverb in (1). 25. Fie enunturile: (1) Toamna asta o sii plec din farii. (2) A citit intreaga noapte. (3) Joia sunt liberii. (4) Te-am a~teptat trei zile la rand. (5) Se cu/di devreme ¥1!!!.!!:.· Cuvintele subliniate sunt: a) adverbe in toate enunturile; b) substantive in toate enunturile; c) substantive in (1), (2) $i (5), adverbe in (3) ~i (4); d) substantive in (1), (2) $i (4), adverbe in (3) $i (5).
TESTUL 3 A. Marca,ti varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enun,turile de mai jos: 1. Spre uimirea tuturor, ~i-a adus aminte ce s-a intiimplat. a) subst., caz Ac. I comp!. indirect; b) subst., caz Ac. I circ. consecutiv; c) subst., caz Ac. I circ. concesiv; d) alta interpretare. 2. Spune-i asta cui te crede! a) pron. rel., caz D. I compl. indirect; b) pron. interog., caz D. I com pl. indirect; c) pron. rel., caz N. I subiect; d) pron. rel., caz D. I subiect. 3. Pliicerea de a juca o dii riscul. a) subst., caz N. I subiect; b) subst., caz Ac. I compl. direct; c) subst., caz N. I atr. subst.; d) subst., caz Ac. I compl. de agent.
4.Am admirat priveli~tea din juru-ne. a) pron. pos., caz G. I atr. pron. genitival; b) adj. pron. pos., caz Ac. I atr. pron. prepozitional.; c) pron. pers., caz D. I atr. pron. prepozitional; d) pron. pers., caz G. I atr. pron. genitival. 5. Mi se pare folositor sii citesc aceste studii. a) adj. propriu-zis, 3 forme flexionare, caz N. I nume pred.; b) adj. propriu-zis, 3 forme flexionare, caz Ac. I circ. de mod; c) adj. propriu-zis, 4 forme flexionare, caz N. I nume pred.; d) adj. propriu-zis, 4 forme flexionare, caz Ac. I circ. de mod. 6. fnfiiptuise sarcinile cu atentie. a) loc. adj., caz Ac. I circ. de mod; b) loc. adv. I circ. de mod; c) subst., caz Ac. I circ. de mod; d) alta interpretare. 7. Nuse mai poate gftndi deciit la trecut. a) verb pred., inf. prez., d. activa I comp!. direct; b) verb pred., inf. prez., d. activa I subiect; c) verb nepred., inf. prez., d. activa I comp!. direct; d) alta interpretare. 8. Fiirii a-mi aduce aminte toate amanuntele, am luat o notii mare. a) loc. vb., inf. prez., f. neg., d. reflexiva I circ. concesiv; b) Joe. vb., inf. prez., f. neg., d. activa I circ. concesiv +pron. pers., caz D. (posesiv) I atr. pron. datival; c) loc. vb., inf. prez., f. neg., d. reflexiva I circ. de mod; d) loc. vb., inf. prez.; f. neg., d. activa I circ. de mod+ pron. pers., caz D. I compl. indirect. 9. Opiniile lui au Jost intotdeauna aparte. a) adv. de mod I nume pred.; b) adj. invar., caz N. I nume pred.; c) adv. de mod I circ. de mod; d) adj . invar., caz Ac. I circ. de mod. 10. De ce nu J!_-a(i mai vfmdut apartamentul? a) pron. pers., caz D. (posesiv) I atr. pron. datival (= in dativ); b) pron. refl. , caz D. I fara functie sint.; c) pron. refl., caz D. (posesiv) I atr. pron. datival (= In dativ); d) pron. pers., caz D. I comp!. indirect.
42
~ LiMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
11. f2.EnifJl::il seama de gre~eahl, mi-a cerut scuze, a) loc. vb., ger., d. reflexiv3. I circ. de mod; b) Joe. vb., ger., d. reflexiva I circ. de cauza; c) loc. vb., ger., d. reflexiva. I circ. conditional; d) aita interpretare.
12. Un biiiat din cei de la club aJost invitat la echipa jude(eanii de juniori. a) art. dem. I fara funqi e sint.; b) adj. pron. dem ., caz Ac. cu prep. I atr. pron. prepozitional; c) pron. dem., caz Ac. cu prep. I cornpl. indirect; d) aJta interpretare.
13. Cartea ta este de aventuriJiar !!:.J!JE!:.pOli(istii. a) pron. pos., caz N. I subiect; b) pron. pos., caz G. I subiect; c) adj. pron. pos., caz N. I atr. adj.; d) adj. pron. pos., caz G. I atr. adj. 14. De ce facem din (iin{ar armiisar? a) subst., caz Ac. I compl. direct; b) subst., caz Ac. I comp!. indirect; c) subst., caz N. I nume pred.; d) subst., caz N. I subiect. 15. Existii oameni in stare de orice pentru celebritate. a) subst., caz Ac. cu prep. I atr. subst. prepozitionaJ; b) Joe. adj., caz Ac. I atr. adj.; c) Joe. adv. I atr. adv.; d) alta interpretare. '
16. S-au cumpifrat treizeci de pachete de ceai. a) num. card. cu val. subst., caz Ac. I comp!. direct; b) num. card. cu val. subst., caz N. I subiect; c) num. card. cu val. adj., caz Ac. / atr. adj.; d) num. card. cu val. adj., caz N. / atr. adj . 17. Fusese jjjg in iarna aceea? a) adv. de mod I circ. de mod; b) subst., caz Ac. I comp!. direct; c) subst., caz N. I subiect; d) alta interpretare. 18. Nu-i trecu prin cap sii se uite $i lamina celorlalti. a) pron. dem. de diferentiere, caz G. I atr. pron. genitival; b) pron. dem. de departare, caz. G. I atr. pron. genitival; c) adj. pron. dem. de diferentiere, caz Ac. I atr. adj.; d) adj. pron. dem. de departare, caz G. I atr. adj. 19. A Jost bii.tut miir de infractori. a) subst. cu val. adv. I circ. de mod; b) adv. de mod, caz Ac. I circ. de mod; c) subst. cu prep. eJiptica, caz Ac. I circ. consecutiv; d) alta interpretare. 20. Ori de elite ori ninge, e$tifericitii! a) loc. adv. rel. I circ. de timp; b) Joe. adv. rel. I circ. conditional; c) loc. conj. subord. / fara functie sint.; d) loc. conj. coord. / fara functie sint. 21. Toate intriirile in p{lfat fiind pii.zite cu strii$nicie, nu am reu#t sii. patrundem acolo. a) vb. cop., ger. / circ. de cauza +adj. participial, caz N. I nume pred.; b) vb. pred., ger., d. pasiva I circ. de cauza; c) verb pred., ger., d. pasiva I atr. verbal; d) alta interpretare. 22. Furios cum este, sigur va face o gre$ealii. a) adv. de mod I circ. de mod; b) adv. rel. nehot. I circ. de mod; c) conj unctie (,,cum" cauzal) I fara functie sint.; d) adv. rel. de mod I nume pred.
B. Marca,ti raspunsul corect pentru variantele de mai jos: 23. Se dau enunturile: (1) Ciind este ziua ta? (2) Eram in concediu $i m-au chemat la serviciu. (3) Cafeaua este din Brazilia. (4) Daca e sa fi se-ntiimple, {i se intiimpla. (5) Era pe punctul de a triumfa. Verbul afi este: a) copulativ in toate enunturile; b) predicativ in toate enunturile; c) copulativ In (3) ~i (5), predicativ In (1), (2), (4); d) predicativ In (1), (2), (3) ~i (4), copulativ In (5). 24. Fie sintagmele: (1) contra Lui; (2) contra noastrii; (3) contra tuturor; (4) contra ph1tit11dinii,· (5) contra cost. Cuvintele sunt: a) toate in cazul G.; b) toate in cazul Ac.; c) (1), (3) ~i (4) In cazul G., (2) ~i (5) In cazul Ac.; d) (3) ~i (4) in cazul G., (1), (2) ~i (5) In cazul Ac.
- - - TESTE-GR ILA PE NTRU CONC URSUL DE ADMITERE LA FAC ULTATEA DE DREPT );>
43
25, Se dau enunturile: (l) Brii(ara costii un euro, (2) Un om trece pe stradii, (3) Serie dind cu !!!1 creion, cfmd cu altu!. (4) A mai venit ci'tte un student la curs. Cuvintele subliniate sunt: a) art. nehot. in toate enunturile; b) numeral In toate enunturile; c) adj. nehot. In toate enunturile; d) alta interpretare.
A. Marcafi varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enunfurile de mai jos: 1. Mai sunt de astia ca tine pe fume! a) pron. dem., caz Ac. I compl. direct; b) pron. dem., caz Ac. I subiect; c) pron. dem., caz N. (exceptie aparenta de la cazul subiectului) I subiect; d) al ta interpretare. 2. Avfmtul cu care a pornit la drum s-a stins, a) pron. rel., caz Ac. I circ. de mod; b) pron. rel., caz Ac. I comp!. indirect; c) pron. rel., caz Ac. I atr. pron. prepozitional; d) alta interpretare. 3. Ce mai e de facut acum? a) pred. nominal I verb cop. + nume pred. (verb la supin, d. pasiva); b) pred. verbal I verb pred., impers., d. pasiva; c) pred. nominal I verb cop.+ nume pred. (participiu cu prep.); d) alta interpretare. 4. Mie uneia nu imi mai pasa! a) pron. nehot., caz D. I atr. subst. datival (= 1n dativ); b) pron. nehot., caz D. I atr. subst. apozitional (= apozitie); c) pron. nehot., caz G. I atr. subst. genitival; d) alta interpretare. 5. Este piirerea unei prietene a noastre. a) atr. adj. I adj. pron. pos., pl., fem., caz D.; b) atr. adj. I adj . pron. pos., sg., fem. , caz D.; c) atr. adj. I adj. pron. pos., sg., fem., caz G.; d) alta interpretare. 6. Supiimtci de indiferenfa lui, Ana I-a piin'isit. a) adj ., caz Ac. I circ. de cauza; b) adj., caz N. I atr. adj. ; c) adj., caz N. I nume pred. (pe Ianga un vb. cop. eliptic la gerunziu); d) alta interpretare. 7. Colegii au sosit inaintea sa. a) pron. pos., caz G. I circ. de timp; b) adj. pos., caz Ac. I circ. de timp; c) pron. pos., caz Ac. I circ. de timp; d) adj. pos., caz G. I circ. de timp. 8. Ce frumos danseazii! a) pron. rel., caz Ac. I fara functie sint. (formeaza superlativul absolut al adj. frumos); b) adj . pron. rel., caz Ac. I atr. adj.; c) adv. de mod I circ. de mod; d) pron. rel., caz Ac. I circ. de mod.
9, N-are ce se intiimpla, stai lini~tit! a) verb pred., ind. imperf., d. reflexiva I pred. verbal; b) verb pred., inf. prez., d. reflexiva I compl. direct; c) verb pred., inf. prez., d. reflexiva I subiect; d) alta interpretare. 10. in lumina apusului, ciimpia era miireafii ~i admiratii de tofi turi~tii, a) adj. participial, caz N. I nume pred.; b) adj. participial, caz N., I atr. adj.; c) verb pred., ind. imperf., d. pasiva I PV; d) alta interpretare. 11. Cum a inceput p/Olda, nu mai ies in ora~. a) conj. subord. cauzala I fara functie sint.; b) circ. de cauza I adv. rel. de mod cu val. cauzala; c) circ. de mod I adv. rel. de mod; d) alta interpretare. 12. Mi~am luat haina ~i am plecat nervoasii. a) compl. indirect I pron. pers., caz D.; b) comp!. indirect I pron. refl., caz D.; c) atr. pron. in dativ I pron. pers., caz D.; d) alta interpretare. 13. ,,Ziua de ieri s~a finut dupii mine.. ," a) atr. adv. I loc. adv. de timp; b) atr. subst. prepozitional I subst., Ac. cu prep.; c) circ. de timp I adv. de timp cu prep.; d) alta interpretare. 14. Nu e~ti tu de vina, ci colegul tiiu. a) subst., caz Ac. cu prep. I nume pred.; b) loc. adj., caz Ac./ nume pred.; c) lac. adv. I nume pred.; d) alta interpretare.
44
~ LI MB/\ ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
15, A ac{ionat 12otrjvit i'n{elegeri{ noastre. a) subst., caz D. cu prep. I cornpL indirect; b) subst., caz D. cu prep. I circ. de mod; c) adj. participial, caz Ac. I circ. de mod + subst., caz D. I compl. indirect; d) adv. de mod I circ. de mod+ subst., caz D. I compl. indirect. 16. Se vedeau treciitorii mergg!Ji!. griibi(i, a) verb pred., ger. I atr. verbal; b) verb pred., ger. I subiect; c) verb pred., ger. I circ. de mod; d) alta interpretare.
17, Piirerea a/or sai e ca nu face bine. a) pron. pos., pers. a III-a, pl., caz G. I atr. pron. genitival; b) pron. pos., pers. a III-a, sg., caz G. I atr. pron. genitival; c) adj. pron. pos., pers. a IIl··a, sg., caz N. I atr. adj. ; d) adj . pron. pos., pers. a III-a, sg., caz G. I atr. adj . 18. Mai ca am prins tramvaiul! a) adv. de mod I fara funqi e sint.; b) adv. de mod I nume pred.; c) adv. predicativ I pred. verbal; d) alta interpretare. 19. Ca nu m-ai ajutat, de asta ma mir eel mai mutt. a) pron. dem., caz Ac. I comp!. direct; b) pron. dem., caz Ac. I comp!. indirect reluat; c) pron. dem., caz Ac. I circ. de cauza; d) alta interpretare. 20. Normal ca s-a bucurat. a) adv. de mod I fara functie sint. ; b) adv. de mod I nume pred.; c) adv. predicativ I pred. verbal ; d) alta interpretare. 21. Eu §i cu tine vom pleca miiine. a) pron. pers., f. acc. , caz Ac. I subiect; b) pron. pers., f. acc., caz Ac. I comp!. indirect; c) pron. pers., f. acc., caz Ac. I circ. sociativ; d) alta interpretare. 22. Am luat in excursie pe cine a vrut sa vina. a) pron. rel., caz Ac. I comp!. direct; b) pron. rel., caz Ac. I comp!. indirect; c) pron. rel., caz Ac. I subiect; d) alta interpretare. ·
8. Marcafi raspunsul corect pentru variantele de mai jos: 23. Fie enunturile: (1) Am ajuns sa flu dator. (2) Nu ifi ajunge cat te-ai jucat azi? (3) Nu am mai ajuns la tine. (4) Nu a ajuns ce a vrut. (5) 0 sa ma ajungi din urma. Cuvintele subliniate reprezinta verb: a) copulativ in (1) ~i (5), predicativ in (2), (3) ~ i (4); b) predicativ in toate enunturile; c) copulativ in toate enunturile; d) copulativ in (1), (4), predicativ in (2), (3), (5). 24. Fie sintagmele: (1) ne-am imbogafit; (2) ne considerii; (3) nu ne ducem; (4) ne rugam; (5) ne certa(i. Cuvintele subliniate sunt: a) pronume personale in toate exemplele; b) pronume reflexive in toate exemplele; c) pronume personale in (2) ~i (5), pronume refl exive in (1), (3) ~ i (4); d) pronume personale in (2), (4) ~i (5), pronume reflexive in (1) ~i (3).
SJ. noi, g voi ne-am facut datoria. (3) Violeta g sora ei merg lunea la clubul de bridge. (4) Se supara g dacii ii salu(i. Cuvintele
25. Se dau enunturile: (1) Sa vorbeasca g nea Ion, ca gel e om. (2)
subliniate sunt: a) conj . coord. in toate enunturile; b) adv. de mod in toate enunturile; c) adv. de mod in (1), (4), conj. coord. in (2), (3); d) adv. de mod in (1), (2), (4), conj. coord. in (3).
TfSIYL 5 _.. A. Marcafi varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enunfurile de mai jos: 1. Le are cu gramatica! a) pron. pers., caz Ac. I compl. direct; b) pron. pers., caz Ac., val. neutra I fara functie sint.; c) pron. pers., caz D. I fara functie sint.; d) alta interpretare. 2. Jar cea copila nu asculta de parinfi. a) pron. dem., caz N. I atr. pron.; b) art. dem. I fara funqi e sint.; c) adj . dem., caz N. I atr. adj .; d) pron. dem., caz Ac. I atr. pron. - - - TESTE -GRI LA PE NTRU CO NCURS UL DE ADM ITERE LA FAC ULTA TEA DE 0REPT ~
45
3. /deea de a ramiine tiinar ii obseda, a) atr. verbal I loc. verbala, inf.; b) atr. verbal I verb cop., inf. cu prep. + nume pred. I adj . propriu zis, caz N.; c) pred. nominal I verb cop. + adj. propriu-zis; d) alta interpretare. 0
4. Aproape cii te~am crezut, a) pred. verbal I adv. predicativ; b) circ. de mod I adv. de mod; c) adv. de mod I fara functie sint.; d) alta interpretare. 5. Aproape sa mii calce troleibuzul! a) pred. verbal I adv. predicativ; b) circ. de mod I adv. de mod; c) adv. de mod I fara functie sint.; d) alta interpretare. 6. Cii nu (i-ai respectat promisiunea, lucrul acesta mii miihne~te. a) subst., caz N. I subiect; b) subst., caz N. I subiect reluat; c) subst., caz N. / atr. subst. apozitional (= apozitie); d) alta interpretare. 7. Enuntul Strugurii au Jost cule~i, depozita(i, apoi pu~i la fermentat, con tine: a) un predicat nominal; b) trei predicate nominale; c) un predicat verbal; d) trei predicate verbale. 8. Au plecat la viinat de iepuri. a) subst., caz Ac. I circ. de scop; b) verb pred., sup in I circ. de scop; c) subst., caz Ac. I circ. de Joe; d) verb pred., supin I circ. de loc. 9. Este pregatitii de a-si relua studiile, a) verb pred., inf. cu prep., d. activa I circ. de scop +pron. refl., caz D. I atr. pron. datival; b) verb pred., inf. cu prep., d. reflexiva I circ. de scop; c) verb pred., inf. cu prep., d. activa I comp!. indirect + pron. refl., caz D. I atr. pron. datival; d) verb pred., inf. cu prep., d. reflexiva I comp!. indirect. 10. E vai de capul tiiu! a) interj. cu val. subst. / subiect; b) interj . cu val. subst. / nume pred.; c) interj. I subiect; d) interj. I nume pred. 11. Au riimas doar doi pe listii. a) num. card. cu val. subst., caz N. I subiect; b) num. card. cu val. subst., caz N. I nume pred.; c) num. card. cu val. adj., caz N. I atr. adj. al unui subst. sublnteles; d) alta interpretare. 12. E de stiut de ciitre toata lumea succesul ei. a) nume pred. I verb la sup in; b) subiect I verb la supin; c) nume pred. I participiu cu prep.; d) alta interpretare. 13. Era mirata de a{irmatia mea. a) subst., caz Ac. I circ. de cauza; b) subst., caz Ac./ comp!. de agent; c) subst., caz Ac./ comp!. indirect; d) alta interpretare. 14. El este demn de a ti numit in acest post. a) verb pred., inf. perf., d. activa I comp!. indirect; b) verb pred., inf. prez., d. pasiva I comp!. indirect; c) verb pred., inf. perf., d. activa I circ. de scop; d) verb pred., inf. prez., d. pasiva I circ. de scop. 15. Are o rochie si mai si decat data trecutii. a) Joe. adj., caz Ac. I atr. adj.; b) Joe. adv. I atr. adv.; c) Joe. prep. cu regim cazual de Ac. I fara funqie sint.; d) alta interpretare. 16. Patruzeci de oameni au venit sii stinga incendiul. a) subst., caz N. (exceptie aparenta de la cazul subiectului) I subiect; b) subst., caz Ac. I subiect; c) subst., caz Ac. I atr. subst. prepozitional; d) subst., caz Ac. I atr. subst. apozitional (= apozitie ). 17. Vezi cu ce mi te-ai ales? a) pron. pers., caz D. (etic) I fara functi e sint. ; b) pron. pers., caz D. (posesiv) I atr. pron. datival; c) pron. pers., caz D. I comp!. indirect; d) alta interpretare. 18. Trebuia sii-ifl spus motivul inainte de a-i fi prezentat demisia, a) verb. pred., inf. perf., d. activa I circ. de timp; b) verb pred., inf. prez., d. pasiva I circ. de timp; c) verb pred., inf. perf., d. pasiva I circ. de timp; d) verb pred., inf. prez., d. activa I circ. de timp.
46
~ LIMBA ROMANA - - - - - - -- - - - - - - - - - -
19. Fu afectat profund d,l}Jl,urtareq verilor siii. a) subst., caz Ac. I comp!. de agent; b) subst., caz Ac. I compl. indirect; c) subst. , caz Ac. I circ. de cauza; d) alta interpretare. 20. Se ~pune cii ar il [iind ni~te gangsteri prin ora~. a) verb pred., prezumtiv perf., d. activa I pred. verbal; b) verb pred., prezumtiv prez., d. activa I pred. verbal; c) verb pred., cond.-optativ perf., d. activa I pred. verbal; d) alta interpretare. 21. O veche prietena a ta vine in vizitii. a) pron. pos., caz G. I atr. pron. genitival; b) adj. pos., caz Ac. I atr. adj.; c) adj. pos., caz G. I atr. adj.; d) alta interpretare. 22. M-am gandit mutt la ceea ce s-a discutat asearii. a) pron. rel., caz D. I com pl. indirect; b) pron. rel. , caz Ac. I comp!. indirect; c) pron. rel., caz Ac. I comp!. direct; d) alta interpretare.
8. Marca,ti raspunsul corect pentru variantele de mai jos: 23. Fie enunturile: (1) Dacii ii pui pe raft, are sii cadii. (2) Profira, !!. des-a miiritat astfl-tommui, vine pe fa noi. (3) Miroase f! paine caldii. (4) N-!!_fost mai nimic la tiirg. (5) Voi vota contra!!. tot ce s-a discutat. Cuvintele subliniate sunt: a) verb auxiliar In (1) ~i (4), art. genitival In (5), adj. dem. In (2), prepozitie In (3); b) verb auxi liar In (1) ~i (4), art. genitival In (3) ~i (5), adj. dem. In (2); c) verb auxiliar In (1) ~i (4), pron. dem. In (2), prepozitie In (3) ~i (5); d) alta interpretare. 24. Fie enunturile: (1) fmi pare bine sii te viid. (2) Mi se pare Cft ai uitat. (3) Nu fi se pare obosit? (4) Pare cii vrea. (5) Piirandu-mi-se cunoscut, I-am salutat. Verbele subliniate sunt: a) predicative In toate enunturi le; b) copulative In toate enunturile; c) predicative In (1), (4) ~i (5), copulative In (2) ~i (3); d) predicative in (1) ~i (2), copulative in (3), (4) ~i (5). 25. Fie enunturile: (1) Se face curand dimineafii. (2) Painea se face din fiiiml # apii. (3) S-a [iicut cuminte. (4) 'fi se face fricii de ce vezi in cartierul ace/a. Verbele subliniate sunt: a) copulative In toate enunturile; b) predicative in toate enunturile; c) predicative in (1), (2), (4) ~i copulativ In (3); d) predicative in (1) $i (4), copulative In (2) ~i (3).
TESTUL 6 A. Marca.ti varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enun,turile de mai jos: 1. Dat iliml faptul cii nu po{iface asta, lasii pe altul. a) loc. conj. I fara funqie sint.; b) loc. adv. I circ. de cauza; c) verb pred., ger., d. pasiva I circ. de cauza + subst., caz N. I subiect'+ conj. subord.; d) verb pred., ger., d. pasiva I circ. de cauza + subst., caz Ac. I comp!. direct+ conj. subord. 2. Toti acestia vin in excursie? a) adj. pron. nehot. I atr. adj.+ pron. dem. I subiect; b) pron. nehot. I subiect +adj. pron. dem. I atr. adj.; c) pron. nehot. I subiect +pron. dem. I atr. pron. apozitional (= apozitie); d) pron. nehot. I atr. pron. apozitional (= apozitie) +pron. dem. I subiect. 3. Casa in [ata ciireia ne-am oprit este a bunicilor. a) adj. pron. rel., caz Ac. I atr. adj.; b) pron. rel., caz G. I circ. de Joe; c) pron. rel., caz G. I atr. pron. genitival; d) alta interpretare. 4. Cresciind, else fiicea tot mai infelept. a) verb pred., ger. I circ. de mod; b) verb pred., ger. I circ. de timp; c) verb pred., ger. I circ. consecutiv; d) adj. provenit din verb lager. I atr. adj. 5. Razi de ce nu infelegi! a) pron. rel., caz Ac. I compl. indirect; b) pron. rel., caz Ac. I circ. de cauza; c) pron. rel., caz Ac. I subiect; d) alta interpretare. - - - TESTE - GRILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT ~
47
6. Se pregiite~·te de 12le£lll la o bursa in Fran(a. a) verb pred., supin I circ. de scop; b) verb pred., supin I circ. de cauza; c) verb pred., supin I compL indirect; d) alta interpretare.
7. Mama m: fl impresionatii de gestul tiiu, a) verb cop., cond.-optativ prez., d. activa + adj. propriu-zis, caz N. I nume pred.; b) verb pred., cond.-optativ perf., d. pasiva I pred. verbal; c) verb pred., cond.optativ prez., d. pasiva I pred. verbal; d) verb cop., cond.-optativ perf., d. activa + adj. propriu-zis, caz N. I nume pred. ; 8. Mis-a fiicut dor de casii. a) subst., caz N. I subiect; b) subst., caz Ac. I compl. direct; c) subst., caz N. / nume pred.; d) alta interpretare.
9. Coapse priijitura, apoi o servi familiei, a) verb pred., ind. mai-mult-ca-perf. I pred. verbal; b) verb pred., ind. perf. simplu I pred. verbal; c) verb pred., ind. imperf. I pred. verbal; d) alta interpretare.
10. Au mai venit din siiteni la primiirie, dar nu to(i. a) subst., caz Ac. cu prep. I compl. indirect; b) subst., caz Ac. cu prep. / comp!. direct; c) subst., caz N. I subiect; d) aha interpretare. 11. Nu (i-e destul cii te iau cu mine? a) adv. predicativ I pred. verbal; b) adv. de mod I nume pred.; c) adv. de mod I fara functie sint. (destul ca = Joe. conj . subordonatoare); d) alta interpretare.
12. Dacii te ~tii nevinovat, dii-l in judecata! a) pron. pers., caz Ac., f. neacc. I compl. direct; a) pron. refl., caz Ac., f. neacc. I fara funqie sint.; c) pron. refl. , caz Ac., f. neacc. I comp!. direct; d) alta interpretare.
13. De diminea(ii, g-a pregiitit copilul pentru ~coalii. a) pron. refl., caz D., f. neacc. I atr. pron. datival; b) pron. refl., caz D., f. neacc. I comp!. indirect; c) pron. refl., caz D., f. neacc. I fara functie sint.; d) pron. refl., caz D., f. acc. I compl. indirect. 14. Poate sii piece invartindu-se! a) adv. (de mod) predicativ I pred. verbal; b) adv. de mod I fara functie sint.; c) adv. (de mod) predicativ I nume pred.; d) alta interpretare. 15. Era o miindrete de fecior. a) subst., caz Ac. I atr. subst.; b) subst., caz N. I subiect; c) subst., caz N. I nume pred.; d) alta interpretare.
16. Luptiim impotriva tor de trei saptiimiini. a) pron. pos., pers. a III-a, pl., caz Ac. I comp!. indirect; b) pron. pos., pers. a III-a, pl., caz G. I comp!. indirect; c) pron. pers., pers. a III-a, pl., caz G. / compl. indirect; d) pron. pers., pers. a III-a, pl., caz G. / circ. de scop. 17. Nu da in el! a) pron. pers., caz Ac., f. acc./ comp!. direct; b) pron. pers., caz Ac., f. acc. I comp!. indirect; c) pron. pers., caz Ac., f. neacc. / circ. de Joe; d) alta interpretare.
18. Este fiica doamnei Georgescu, de la parter. a) atr. subst. apozitional (= apozitie) I subst. propriu, caz G.; b) atr. subst. apozitional (= apozitie) I subst. propriu, caz N.; c) atr. subst. apozitional (= apozitie) I subst. propriu, caz D.; d) alta interpretare.
19. E.. unanim acceptat ca incalzirea globalll este periculoasa. a) pred. nominal I verb cop., ind. prez. + nume pred. I adj. participial, caz N.; b) pred. verbal I verb pred., ind. prez., d. pasiva; c) pred. nominal I verb cop., impers. + nume pred. I adv. de mod provenit din participiu; d) alta interpretare.
20. Fiirii indoiala ca vei cii$tiga. a) Joe. adv. pred. / pred. verbal; b) Joe. adv. de mod I comp!. circ. de mod; c) Joe. adv. de mod I nume pred.; d) Joe. adv. de mod I fara functie sint. autonoma (= componenta a loc. conj.Jara fndoiala ca).
48 4:
LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - · - - - - - - - -
zt Am plecat la drum Ylfil.._'1!£Jk~qjl_ra~arit soare/e, a) verb pred., inf perf. cu val. de conjunctiv I pred. verbal; b) verb nepred., inf. perf. I circ. de timp; c) verb pred., inf. perf. I circ. de timp; d) alta interpretare.
z2. {!_ alte dovezi sa-(i mai aduc? a) pron. interog., caz N. I subiect; b) pron. interog., caz Ac. I comp!. direct; c) adj. pron. interog., caz Ac. I atr. adj. ; d) adj. pron. interog., caz N. I atr. adj.
8. Marcafi raspunsul corect pentru variantele de mai jos: 23. Fie enunturile: (1) Vite ce f ata frumoasa ail (2) Se nelini$te$fe de ce urmari va avea fapta lui. (3)
Ce evenimente ai urmarit? (4) Ce ve$ti mi-ai adus? (5) Ma gandesc ff drum sa aleg in viafa. Cuvintele subliniate sunt: a) adj . rel. in toate enunturile; b) adj. rel. in (1), (2) ~i (5), adj. interog. in (3) ~i (4); c) pron. rel. in (1), (2) ~i (5), pron. interog. in (3) ~i (4); d) adv. in (1), adj. pron. rel. in (2) ~i (5), adj. pron. interog. in (3) ~i (4). 24. Se dau sintagmele: (1) eel de astiizi; (2) cea de-a doua; (3) eel mai bine; (4) Mircea eel Biitriin; (5) f.£1. care m-a ajutat. Cuvintele subliniate sunt: a) art. dem. in toate sintagmele; b) pron. dem. in toate sintagmele; c) adj. dem. in (2), (3) ~i (4), pron. dem. in (1) ~i (5); d) art. dem. in (2), (3) ~i (4), pron. dem. in (1) ~i (5). 25. Se dau enunturile: (1) Pune accent pe inwltat! (2) L-am sfatuit bine pe unchiul tau. (3) De ce te-ai supiirat pe mine? (4) Nu l-ai intftlnit pe [ratele meu? (5) Ti-a cii$unat pe Maria. Cuvintele subliniate sunt: a) comp!. directe in toate enunturile; b) comp!. indirecte in toate enunturile; c) compl. directe in (2) ~i (4), comp!. indirecte in (1), (3) ~i (5); d) compl. directe in (1), (2) ~i (4), compl. indirecte in (3) ~i (5) .
.·. TESTUL 7 A. Marcafi varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enunfurile de mai jos: 1. Cu cat era mai aproape, cu atftt se ingrozea mai tare, a) Joe. adv. I circ. de mod; b) pron. rel., caz Ac. cu prep. I circ. de mod; c) loc. conj . I fara functie sint. ; d) alta interpretare. 2. La intoarcere, afost primit cu urale. a) subst., caz Ac. cu prep. I circ. de timp; b) subst. , caz Ac. cu prep. I circ. de loc; c) loc. subst. I circ. de timp; d) loc. subst. I circ. de loc. 3. Fiindu-ne sortit sii ne eunoa~tem, ne-am intftlnit. a) verb cop., ger. + adj. participial, caz N. I nume pred.; b) verb, ger., d. pasiva I circ. de cauza; c) verb, ger., pers. a III-a, pl., d. pasiva I circ. de cauza; d) alta interpretare. 4. Oricftt de mare (i-a Jost pierderea, trebuie sa i(i revii, a) adj. propriu-zis, caz N. I nume pred.; b) adj. propriu-zis, caz Ac. cu prep. ,,de" I nume pred.; c) adv. de mod I circ. de mod; d) alta interpretare. 5. Cuptorul este numai bun defiicut pftine. a) subst., caz N. I subiect; b) subst., caz Ac. I compl. indirect; c) subst., caz Ac. cu prep. ,,de" I circ. de scop; d) alta interpretare. 6. Are un cii~tig inzecit la noul Loe de munca. a) num. adv. I circ. de mod; b) num. multiplicativ cu val. adv. I atr. adv.; c) num. multiplicativ, caz Ac. I atr. adj .; d) alta interpretare. 7. Ce a ajuns el dupii terminarea lieeului? a) pron. interog., caz Ac. I compl. direct; b) pron. rel., caz Ac. I nume pred.; c) conj . subord. I fara fun ctie sint.; d) alta interpretare. -
- - TESTE -GRI LA PENTRU CO NCURS UL DE ADM ITER E LA FACU LTATEA DE
0REPT
~
49
8. d_se agita fnainte de fntrebuin(are! a) verb pred., inf., d. reflexiva I pred. verbal; b) verb pred., inf., d. reflexiva I cornpl.
17. Ne relaxeazii plimbatul seara pe falezii. a) subst., art. hot, caz Ac. I circ. de timp; b) adv. de ti mp, caz Ac./ atr. adv.; c) adv. de timp I circ. de timp; d) alta interpretare. 18. Cat de frumos ciintii privighetoarea! a) adj. propriu-zis, caz N. I nume pred.; b) adj. propriu-zis, caz N. / atr. adj.; c) adj. propriu-zis, caz Ac. cu prep. ,,de" I nume pred.; d) adv. de mod I circ. de mod.
19. Ora~ul e fermeciitor, dar griidinile din juru-! sunt adeviirata atracfie turisticii. a) pron. pers., caz D. I comp!. indirect; b) pron. pers., caz G. cu Joe. prep. I circ. de loc; c) pron. pers., caz G. I atr. pron. genitival; d) alta interpretare. 20. Ti-a revenit ceva din afacerea aceea? a) pron. rel., caz Ac./ comp!. direct; b) pron. nehot., caz Ac./ comp!. direct; c) pron. interog., caz Ac. I compl. direct; d) alta interpretare.
21. Nu cumva mi-am uitat servieta la birou? a) pron. refl., caz D. I atr. pron. datival (= In dativ); b) pron. refl., caz D. I comp!. indirect; c) pron. refl., caz D. I fara functie sint.; d) pron. pers., caz D. (posesiv) I atr. pron. datival (= In dativ). 22. El dorea ca to(i, fra(i $i surori7 unchi $i miitusi, sii participe la nuntii. a) subst., caz N. I subiect; b) subst., caz Ac./ atr. subst. apozitional (= apozitie); c) subst., caz N. / atr. subst. apozitional (= apozitie); d) alta interpretare.
50
~ LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - -
8. Marcafi raspunsu/ corect pentru variantele de mai jos:
23, f ie enunturile: (1) Problema g_ daca ~tie ceva, (2) Erau §apte biiiefi fn clasii, (3) Ce f. ciind te visezi mireasii? (4) Maine vor fi cinci grade af arii. (5) Nu fi-~ ru~ine sii faci asta? Verbul subliniat este: a) predicativ In toate enunturil e; b) copulativ in toate enunturile; c) predicativ in (2), (3), (4), (5) $i copulativ in (l); d) predicativ In (1) $i (4), copulativ In (2), (3) ~i (5). 24. Fie enunturile: (1) Ne amintim cu drag de vacanfa la farii (2) Te-am supiirat cu ceva? (3) Dimineafa, mii scol mereu primul. (4) lJl. plimbi cdfelul pe aici? (5) Nu ai rezolvat nimic duciindu-te la ei. cuvintele subliniate sunt: a) reflexive in toate enunturile; b) personale in toate enunturile; c) reflexive In (1), (2) ~i (5), personale In (3) ~i (4); d) reflexive in (1), (3), (4) ~i (5), personal in (2).
---
25. Se dau enunturile: (1) L-am a~teptat zile la rand. (2) N-am dormit toatii noaptea. (3) E~ti acasa !l!!JJ.? (4) Vara viitoare ma angajez, (5) Va fl o iarnii lunga # rece. Cuvintele subliniate sunt: a) substantive in toate enunturile; b) adverbe in toate enunturile; c) substantive in (1) ~i (5), adverbe in (2), (3) ~ i (4); d) substantive in (1 ), (2), (4) ~i (5), adverb in (3).
TESTUL.8 ··:· A. Marcafi varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enunfurile de mai jos: 1. Lua-te-ar naiba! a) verb, imper., d. activa I pred. verbal; b) verb, cond.-optativ, d. activa I pred. verbal; c) verb, cond.-optativ cu val. imper., d. activa I pred. verbal; d) alta interpretare. 2. Sta a/aturi de cine s-a nimerit. a) pron. rel., caz Ac. / comp!. indirect; b) pron. rel., caz Ac./ comp!. direct; c) pron. rel., caz Ac. I circ. de Joe; d) alta interpretare. 3. Ce crezi ca a devenit colegul tiiu de banca? a) pron. interog., caz N. / nume pred.; b) pron. interog., caz Ac./ compl. direct; c) pron. rel., caz N. / nume pred.; d) pron. rel., caz Ac./ comp!. direct. 4. Fafa ei era alba ca varul. a) subst., caz Ac./ nume pred.; b) subst., caz Ac./ circ. de mod; c) subst., caz Ac. I comp!. indirect; d) alta interpretare.
5. Te-ai comportat decent, n-am ce zice. a) verb pred., ind. prez., pers. a III-a, sg. I pred. verbal; b) verb pred., conj. prez., pers. a III-a, sg. I pred. verbal; c) verb pred., inf. prez. I comp!. direct; d) verb nepred., inf. prez. I compl. direct. 6. Ce zifrumoasa afost ieri! a) pron. rel.; b) adj. pron. rel.; c) adv. de mod; d) alta interpretare. 7. Iata cii am cii~tigat concursul! a) interjectie (predicativa), pers. a II-a, sg. I pred. verbal; b) verb pred., imperativ, pers. a II-a, sg. I pred. verbal; c) adverb predicativ (provenit din interjectie) I pred. verbal; d) alta interpretare. 8. Celui mai performant student al siiu i Saa acordat marele premiu. a) pron. pos., caz G. I atr. pron. genitival; b) adj. pron. pos., caz G. I atr. adj.; c) adj. pron. pos., caz D. / atr. adj.; d) pron. pers., caz G. I atr. pron. genitival.
9. Nu era in stare nici sa taie o g(lina. a) subst., caz Ac. cu prep./ nume pred.; b) Joe. adj., caz Ac./ nume pred.; c) loc. adj., caz N. / nume pred. ; d) alta interpretare. - - - TESTE -GRILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT ~
51
10. fum nu am Jost anun(at la timp, am lipsit de la §edin(a, a) adv. rel. de mod I circ. de mod; b) conj. subord. cauzala (cum ,,cauzal") I fora funcne sint.; c) adv. rel. de cauza I circ. de cauza; d) adv. rel. de mod cu val. cauzala I circ. de cauza. 11. Va veni, desigu.r,fiira nicio floare. a) adv. de mod I fora functie sint.; b) adv. de mod I nume pred.; c) adv. predicativ I pred. verbal; d) adv. de mod I circ. de mod. 12. Ce este el de meserie? a) pron. interog., caz N. I nume pred.; b) pron. rel., caz N. I nume pred.; c) pron. interog., caz Ac. I compl. direct; d) pron. rel., caz Ac. I compl. direct. 13. Spectacolul e de viizut de ciitre oricine. a) pred. nominal I verb cop., ind. prez., d. activa + nume pred. I verb pred., supin; b) pred. verbal I verb pred., ind. prez., d. pasiva; c) pred. verbal I verb pred., ind. prez., d. activa + circ. de scop. I verb pred., supin, d. pasiva; d) alta interpretare. 14. E interzis scaldatul in lac. a) verb, supin I subiect; b) verb, supin I comp!. direct; c) subst., caz Ac. I compl. direct; d) subst., caz N. I subiect. 15. Nu se poate spune mare lucru despre aceastii opera. a) verb pred., inf. prez., d. activa I comp!. direct; b) verb pred., inf. prez., d. activa I subiect; c) verb pred., inf. prez., d. reflexiva I compl. direct; d) alta interpretare. 16. A plecat in vacanfii la bunici. a) subst., caz Ac. cu prep. I circ. de loc; b) subst., caz Ac. cu prep. I atr. subst. prep. ; c) subst., caz Ac. cu prep. I comp!. indirect; d) alta interpretare. 17. Din ce motive e~ti nervos? a) pron. rel., caz Ac. cu prep. I circ. de cauza; b) pron. interog., caz Ac. cu prep. I circ. de cauza; c) adj. pron. interog., caz Ac. I atr. adj.; d) adj. pron. rel., caz Ac. I atr. adj. 18. Ia-fi haina pe tine! a) pron. pers., caz Ac. I compl. direct; b) pron. pers., caz Ac. I circ. de loc; c) pron. pers., caz Ac. I comp!. indirect; d) pron. pers., caz Ac. I atr. pron. prepozitional. 19. Nu conteazii piirerile alor lui. a) atr. pron. I pron. semiind., caz G. + atr. pron. genitival I pron. pers., caz G.; b) atr. pron. I pron. pers., caz G.; c) subiect I pron. semiind., caz G. + atr. pron. I pron. pers., caz G.; d) alta interpretare. 20. Este o persoanii onestii ~i apreciatii de tofi colegii. a) verb pred., ind. prez., d. pasiva I pred. verbal; b) adj. participial, sg., fem., caz N. I nume pred.; c) adj. participial, sg., fem., caz Ac. I circ. de mod; d) alta interpretare. 21 . A Jost de douii ori mai rapid deciit ceilal(i sportivi. a) num. card. adv. (= de repetitie), caz Ac. I atr. adv.; b) num. card. adv. (= de repetitie), caz Ac. I circ. de mod; c) num. card. adv.(= de repetitie) I nume pred.; d) alta interpretare. 22. Sensibilii cum e, va le~ina imediat ce-i spui. a) adv. rel. de mod I nume pred.; b) conj. subord. cauzala (cum ,,cauzal") I fara functie sint.; c) adv. rel. de cauza I circ. de cauza; d) adv. rel. de mod cu val. cauzala I circ. de cauza.
8. Marcafi raspunsul corect pentru variantele de mai jos: 23. Fie enunturile: (I) Oamenii din spatele meu mii impingeau ciitre scenii. (2) Este recomandat invii(atul zi de zi. (3) De ce ai riimas in urmii? (4) Riiul era tumultuos ~'i de-a lungu-i se ziireau copaci rupfi, (5) Se adunaserii pelerini de peste tot. Cuvintele subliniate sunt: a) loc. adv. in toate enunturile; b) loc. prep. in toate enunturile; c) loc. adv. in (2), (3) ~i (5), loc. prep. in (1) ~i (4); d) loc. adv. in (2) ~i (3), Joe. prep. in (1 ), (4) ~i (5).
52
<{
LI MBA RO MANA - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
24. Fie enunturile: (/) Unde te duci? (2) Am vorbit cu parinfii, dar nu m"'au liisat. (3) Serie fn ziar despre noL (4) Nu mai ~tie omul nimic sigur in lumea asta. (5) Am f ost la padure. Avem, in total : a) cinci s~biect~ incl use; b) cin?i subie~te su~!nfelese; ~) doua subiecte incl use $i trei nedeterminate; d) trei sub1ecte mcluse, unul submteles $1 doua nedeterrnmate.
tine! (3) 0 iube~te pe maicii-sa. (4) Cui ee cui se scoate. (5) Nu 1-ai ajuns din urmii ee campion. Cuvintele subliniate sunt: a) compl. directe In toate enunturile; b) compl. indirecte 1n toate enunturile; c) compl. directe In (l) $i (3), comp!. indirecte in (2), (4) $i (5); d) alta interpretare.
25. Se dau enunturile: (1) Nu da cinstea pe rusine. (2) Contez
fl!_
. TESTUL 9 A. Marca.ti varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enunfurile de mai jos: 1. Q_ e necesar sii ifi mai cumpiir pentru ~coalii? a) subiect I pron. rel. , caz N.; b) comp!. direct I pron. interog., caz Ac.; c) subiect I pron. interog., caz N.; d) alta interpretare. 2. Ma pot giindi la vacanf(l deja! a) subiect I verb, d. reflexiva; b) compl. direct I verb, d. activa; c) subiect I verb, d. activa; d) alta interpretare. 3. /atii din care priijituri sii cumperi pentru petrecere! a) pron. rel. , caz Ac. I compl. direct; b) pron. rel., caz Ac. I comp!. indirect; c) pron. rel., caz Ac./ atr. pron. prepozitional; d) adj. pron. rel., caz Ac. I atr. adj. 4. Ciit ai luat pe masina ta cea veche? a) subst., caz Ac. I com pl. indirect; b) subst., caz Ac. I comp I. direct; c) subst., caz Ac. I circ. de mod; d) alta interpretare. 5. Toate acestea Jn(l intristeazii. a) pron. nehot., caz N. I subiect; b) pron. nehot., caz Ac./ comp!. direct; c) adj. pron. nehot., caz Ac. I atr. adj.; d) alta interpretare. 6. De prietenul ace/a al vostru mai ~tifi ceva? a) adj. pron. pos., caz G. I atr. adj.; b) pron. pos., caz Ac./ atr. pron.; c) adj. pron. pos., caz Ac./ atr. adj.; d) pron. pers., caz G. / atr. pron. genitival. 7. Stiut fiind cii vom innopta la munte, ne-am pregiitit haine groase. a) circ. de cauza I verb cop., ger. + nume pred. I adj. propriu-zis, caz N.; b) circ. de cauza I verb pred., ger., d. pasiva; c) circ. de cauza I verb pred., ger., pers. a III-a, sg., d. pasiva; d) circ. de cauza I verb cop., ger. + nume pred. I adj. participial, caz N. 8. A sosit inaintea noastrii la cinematogmf. a) pron. pos., caz G. I atr. pron.; b) adj. pos.; caz Ac. I atr. adj.; c) adj. pos., caz Ac. I circ. de timp; d) pron. pers., caz G. I circ. de timp. 9. Ma~ina e de {iicut piiine, nu cownac! a) nume pred. I verb pred., supin; b) nume pred. I adj. participial, caz Ac. cu prep.; c) circ. de scop I verb pred., supin; d) circ. de scop I verb pred., participiu cu prep.
10. in ciuda a ceea ce a promis, acfiunile lui au Jost mai degrabii dictate de al(ii. a) pron. rel., caz G. I circ. concesiv; b) pron. rel., caz Ac. I circ. concesiv; c) pron. rel., caz G. / atr. pron. genitival; d) alta interpretare.
11. Se infeleg de minune ei doi, parcii ar fi frafi. a) Joe. subst., caz Ac. I circ. consecutiv; b) loc. subst., caz Ac. I circ. de mod; c) subst., caz Ac. I circ. consecutiv; d) Joe. adv. de mod I circ. de mod. - - TESH·· GRI LA PENT RU C0 NCURS UL DE AD MIT ERE LA
FACULT ATE A DE 0REP T ~ 53
12, Pojta vine mfincfind. a) verb pred., ger. / circ. de timp; b) verb pred., ger. I circ. de mod; c) verb pred., ger. I circ. conditional; d) verb pred., ger. I circ. de cauza. 13. Din astea nQam mai intatnit piina acum. a) pron. dem., caz Ac. I comp!. direct; b) pron. dem., caz Ac. I subiect; c) pron. dem., caz N. (exceptie aparentii de la cazul subiectului) I subiect; d) alta interpretare. 14. Ora~ul era asezat la poalele muntelui. a) pred. nominal I verb cop. + nume precl. I adj. participial, neutru, sg., caz N.; b) pred. nominal I verb cop. + nume pred. I adj. propriu-zis, neutru, sg., caz N.; c) pred. verbal I verb pred., ind. imperf., d. pasiva; d) alta interpretare. 15. Fructele fuseserii asezate pe masa din sufragerie. a) pred. nominal I verb cop.+ nume pred. I adj. participial, neutru, sg., caz N.; b) pred. nominal I verb cop.+ nume pred. I adj. propriu-zis, neutru, sg., caz N.; c) pred. verbal I verb pred., ind. mai-mult-ca-perf., d. pasiva; d) alta interpretare. 16. Am viizut in ochii-! buniitate ~i generozitate. a) pron. pers., f. neacc., caz D. I comp!. indirect; b) pron. pers., f. neacc., caz D. I atr. pron. datival (= In dativ); c) pron. pos., f. neacc., caz D. (posesiv) I atr. pron. datival (=in dativ); d) pron. pers., f. neacc., caz G. I atr. pron. genitival. 17. Mai sa mii impiedic pe sciiri de diminea(ii! a) adv. de mod I fara functie sint.; b) adv. predicativ I nume pred.; c) adv. predicativ I pred. verbal; d) alta interpretare. 18. Jumiitate dintre ei nu au trecut examenul de limbii striiinii. a) subst., fem., sg., caz N. I subiect; b) subst., fem., sg., caz Ac. I atr. subst. (prin inversiune sintactica); c) num. fraqionar, caz N. I subiect; d) alta interpretare. 19. Verii mei au pus stiipiinire pe casa miitu~ii. a) subst., caz Ac. I comp!. direct; b) subst., caz Ac. I circ. de loc; c) subst., caz Ac. I comp!. indirect; d) alta interpretare. 20. De judecat pe al(ii e u~or... a) verb, supin, d. activa I comp I. direct; b) verb, supin, d. activa I subiect; c) verb, supin, d. pasiva I subiect; d) verb, supin, d. activa I comp!. direct. 21. Lucrarea lui, ciireia ar trebui sii i se adauge o bibliografie, estefoarte buna. a) pron. rel., caz G. I atr. pron. genitival; b) pron. rel., caz D. I atr. pron. datival; c) pron. rel., caz D. I comp!. indirect; d) adj. pron. rel., caz D. I atr. adj. 22. Cartea ar putea fi publicatii anul acesta, in septembrie. a) verb cop., inf. prez. I comp!. direct + adj. participial, fem., sg., caz N. I nume pred.; b) verb pred., inf. prez. I comp!. direct+ adj. participial, fem., sg., caz N. I circ. de mod; c) verb pred., inf. prez., d. pasiva I atr. verbal; d) alta interpretare.
8. Marca/i raspunsu/ corect pentru variantele de mai jos: 23. Fie enunturile: (1) in locul tau stii acum Boria. (2) lasii-te in ios, sii nu te loveascii glon(ul. (3) Te-ai plimbat in josul riiului? (4) in locul meu ce-ai face? (5) in foe de pere, ai cumpiirat struguri. Cuvintele subliniate sunt: a) loc. adv. 1n toate enunturile; b) loc. prep. In toate enunturile; c) subst. In toate enunturile; d) alta interpretare. 24. Fie enunturile: (1) Egoist cum era, aJost piiriisit de prieteni. (2) Sofia mea ar .fl. impresionatii de aceste flori. (3) Nu-i diidea ghes dorin(a de a .fl ales sii participe la conferin(ii. (4) Ciind g_ minte, nu-! ce vinde. Verbele subliniate sunt: a) auxiliare in toate enunturile; b) predicative In toate enunturile; c) copulativ in (1), auxiliare in (2) ~i (3), predicative in (4); d) copulative in (1) ~i (2), auxiliar in (3), predicative In (4).
54 {
LIM BA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - -
25. Fie enuntLJrile: (1) Te~ai dus azi la ~coala? (2) Ne place sii cantclm fmpreunii. (3) Nu fJl convine pleci! (4) Ma trezesc devreme i'ntotdeauna. (5) V.·afi pregiitit pentru excursie? Pronumele subliniate sunt: a) reflexive in (1), (4) ~i (5), personale in (2) ~i (3); b) refl exive in toate enunturile; c) personale in toate enunturile; d) reflexive in (I), (3) ~i (4), person ale 1n (2) ~i (5). 9
A. Marcafi varianta corectii de analizii gramaticalii a cuvintelor subliniate din emm,turile de mai jos: 1. Una din cele de acolo este a ta. a) pron. dem. +prep. I atr. pron. prepozitional ; b) adj . pron. dem. + prep. I atr. adj.; c) art. dem. I fara funqi e sint.; d) alta interpretare. 2. Date {iind rezultatele lui exceptionale, o universitate americaml i-a fiic ut o ofertii. a) verb, ger., d. pasiva I circ. de cauza; b) verb cop., ger. I circ. de cauza + adj. part., caz N. I nume predicativ; c) verb, ger., pers. a III-a, sg., d. pasiva I circ. de cauza; d) alta interpretare. 3. Serie-I mai f rumos pe i mare, a) vocala cu val. subst., caz Ac. I comp!. direct; b) subst., caz Ac. I compl. direct; c) subst., caz Ac. I atr. subst. apozitional (= apozitie neizolata, pe Janga un subst. eliptic); d) vocala cu val. subst., caz N. I atr. subst. apozitional (= apozitie neizolata, pe Ianga un subst. eliptic ). 4. Ciit timp ai stat in striiiniitate? a) loc. conj. subord. temporala I fara functie sint.; b) loc. adv. de timp I circ. de timp; c) adj. pron. rel., caz Ac. I atr. adj. + subst., caz Ac. I circ. de timp; d) alta interpretare. 5. E voie sii intrclm in salii? a) subst., caz Ac. I comp!. direct; b) subst., caz N. I subiect; c) subst., caz N. I nume pred.; d) alta interpretare. 6. Pe treiul luat la matematicii sunt supiirafi piirin(ii tiii. a) num. card. cu val. subst., caz Ac. I comp!. direct; b) num. card. cu val. subst., caz Ac. I circ. de cauza; c) subst., caz Ac. I comp I. indirect; d) alta interpretare. 7. in(eleg de care este omul acesta. a) pron. rel., caz Ac. I comp!. de agent; b) adj . pron. rel., caz Ac. I atr. adj. (pe Ianga un subst. elipitic: fel, tip etc.); c) pron. rel., caz Ac. I comp!. direct; d) alta interpretare. 8. Datfiind {aptul ciifestivalul s-a anulat, banii pe bilete se vor returna. a) subst. , caz N. I subiect al verbului la gerunziu; b) subst. I fara functi e sint. (intra in componenta unei Joe. conj .); c) subst., caz Ac. I comp!. direct; d) alta interpretare. 9. Ai i'ncercat rezisten(a lacului de unghii Colorissimo? a) subst. propriu, caz Ac. I atr. subst. apozitional (= apozitie); b) subst. propriu, caz N. I atr. subst. apozitional (= apozitie); c) subst. propriu, caz G. I atr. subst. apozitional (= apozitie); d) alta interpretare. 10. Din ce cauzii vine partenerul vostru de afaceri? a) adj . pron. rel., caz Ac. I fara funqie sint. (element component lntr-o locutiune); b) adj . pron. rel., caz Ac. I atr. adj.; c) pron. rel., caz Ac. I circ. de cauza; d) alta interpretare. 11 . Mi-e uriit ciind stau singur. a) adj. propriu-zis, caz N. I nume pred.; b) subst., sg., masc., caz N. I nume pred.; c) adv. de mod I circ. de mod; d) alta interpretare.
- - - TES TE-GRI LA PE NTRU C0 NC URS UL DE ADMIT ERE LA FACULTATE A DE 0REP T ~
55
12. Au realizat destule i'n via/a, acum se pot ingriji #de ei in~i~i. a) pron. nehot., fem., pl., caz Ac. I compl. direct; b) suhst. ; fom., pl., caz N. I nume pred.; c) subst., fem., pl., caz Ac. I compl. direct; d) pron. nehot., fem., pl., caz N. I nume pred.
13. Oamenii ale ciiror calitii{i s-au confirmat au Jost riispliiti{i? a) adj. pron. rel., caz G. I atr. adj .; b) pron. rel., caz G. I atr. pron. genitival; c) adj. pron. interog., caz G. I atr. adj.; d) pron. interog., caz G. I atr. pron. genitival.
14. Paienjeni~ul, mai ales eel din {ereastrii, opre§te lumina soarelui sii intre. a) subst., caz Ac. I comp!. indirect; b) subst., caz Ac. I circ. de Joe; c) subst., caz Ac. I atr. subst. apozitional (= apozitie); d) alta interpretare. 15. Nu i-a {ost dat sii-~i vadii copiii mari. a) verb cop., impers. + nume pred. (adv. de mod prov. din part.) I pred. nominal; b) verb cop.+ nume pred. (adj. participial, sg., masc., caz N.) I pred. nominal; c) verb pred., ind. perf. campus, d. pasiva I pred. verbal; d) Joe. vb. impers., ind. perf. compus I pred. verbal. 16. Deplasarea zilnicii pe jos imi obose~te picioarele. a) Joe. adv. de loc I atr. adv.; b) loc. adv. de mod I atr. adv.; c) adv. de loc cu prep. I atr. adv.; d) adv. de mod cu prep. I atr. adv. 17. Bijuteria de-o vezi expusii costii cat casa noastrii. a) conj. subord. I fara functie sint.; b) prep. simpla I fara functie sint. ; c) pron. rel., f. pop., invar. I compl. direct; d) alta interpretare.
18. Hotiirii~te-te in care camera vrei sii stai. a) pron. rel., caz Ac. I atr. pron.; b) pron. interog., caz Ac. I atr. pron.; c) adj. pron. interog., caz Ac. I atr. adj.; d) adj. pron. rel., caz Ac. I atr. adj. 19. Unde se ~tia vinovat, nu mi-a mai c
20. in urma a ce s-a discutat ieri in ~edin{a de guvern, se va emite o nouii ordonanfii de urgenfii. a) pron. rel., caz G. I circ. de mod; b) pron. rel., caz Ac. I circ. de timp.; c) pron. rel., caz Ac. I circ. consecutiv; d) alta interpretare. 21. in jurul nostru era doarjungla indianii cu zgomotele ei inspaimfmtatoare. a) pron. pos., caz G. I circ. de loc; b) adj. pron. pos., caz Ac. I circ. de loc; c) adj . pron. pos., caz G. I atr. adj.; d) pron. pos., caz Ac. I comp!. indirect. 22. Cate complemente exista In enuntul: Pe toate elite le-am intiilnit le-am supiirat. a) patru comp!. directe; b) trei comp!. directe ~i unul indirect; c) trei compl. directe; d) doua comp!. directe ~i unul indirect?
8. Marcafi raspunsu/ corect pentru variantele de mai jos: 23. Se da enuntul: Nu sunt ff. par afl. Pronumele subliniat are functia de: a) nume pred. In raport cu "'"me ....arl ~n ranrwt "" uorbnl vvt', la inti .f:''"""" nrP7 nm·· r) 11 t'VlL vu -1 raport cu verbul cop. la ind. prez. nu sunt; d) subiect In raport cu pred. nominal par aJi. ""'~J..,,1 "~P ln V1;;1UUl '-'U
;..,+ ...... a..,
~ .r,. h\
, la 1111, J:.ll\;L.,, Ujl) UJ
llU
J!l\;U ,
Ill l
V\;l
Ut
{'("\!'\
t
"'""
/'~')
nnmp nrPr1 AJn -.~ ••- t,.v~. ••
24. Se dau enunturile: (1) Cel ce a fiicut mutt bine, are parte de prefuire. (2) Cel mai frumos ora~ este acesta. (3) Mircea eel Batriin are mormiintul la Cozia. (4) Dii-mi-l pe eel de pe raft! (5) Care este eel despre care mi-ai vorbit? Cuvintele subliniate sunt: a) art. dem. in toate enunturile; b) pron. dem. in toate enunturile; c) adj. dem. in toate enunturile; d) alta interpretare.
56
~ LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - -
25, Fie enunturile: (I) La ~fiir§itul lui ianuarie dau testul de limhfl spaniolii, (2) Pe strada lu~ sunt mul(i castani, (3) 1Y.f-a ajutat la conceperea site~!llJ!.i., (4) Spune-i ~i fEj secretuf, (5) [:.ui Cosmin ii place sd glumeasca, Cuvintele sub1iniate sunt: a) art. nehot. in (1 ), (3) $i (5), pron. pers. !n (2) ~i (4); b) art. hot. 1n (1), (3) $i (5), pron. pers . !n (2) ~i (4); c) art. hot. in (1), (3) ~i (5), pron. pos. in (2) d) alta interpretare.
~i
(4);
IV. Sintaxa frazei
Marcafi interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozifiile sunt date in ordinea in care se succeda predicatele /or - exprimate sau subinfelese - in fraza.)
1. Trebuie sii mergem cu tofii sii-i dam o m{ma de ajutor, cii de nu, va pierde contractul incheiat cu firma aceea din Germania. a) principala + compl. directa + comp!. indirecta + circ. conditionala + circ. de cauza; b) principala + subiectiva + circ. de scop + circ. conditionala + circ. de cauza; c) principala + subiectiva + circ. de scop + circ. de cauza; d) principala + compl. directa + circ. de scop + circ. de cauza.
2. Mai riimiine doar sii stabile~ti data la care ai sii pleci in c{/fiitoria de cercetare, dupii cum (i-ai prop us, a) principala + comp!. directa + atributiva + circ. de mod; b) principala + predicativa + atributiva + circ. de mod; c) principala + subiectiva + atributiva + apozitiva; d) principala + subiectiva + atributiva + circ. de mod.
3. Fiirii ca rezultatele sii fie f iicute pub/ice, n-avem ce discuta, mai ales cii este vorba despre un concurs nafional, in a ciirui desfii~urare nu se poate interveni. a) circ. conditionala + principala + circ. de cauza + atributiva; b) circ. de mod + principala + circ. de cauza + atributiva; c) circ. de cauza + principala + comp!. directa + circ. de cauza + atributiva; d) circ. de mod + principala + comp!. directa + circ. de cauza + atributiva.
4. Dacii am amintit de aceste evenimente nu este ca sii invinuim pe cineva §i sii atacam puterea, ci pentru cii trebuie sii inviifiim din gre~eli. a) subiectiva + principala + circ. de scop + circ. de scop + principala + circ. de cauza + subiectiva; b) circ. conditionala + principala + circ. de scop + circ. de scop + principala + circ. de cauza + subiectiva; c) subiectiva + principala + predicativa + predicativa + predicativa + subiectiva; d) alta interpretare. 5. Cum speranfele noastre s-au niiruit, de acum intiimplii-se ce s-o-ntiimpla. a) circ. de mod + principala + subiectiva; b) circ. de cauza + principala + comp I. directa; c) circ. de cauza + principala + subiectiva; d) circ. conditionala + principala + compl. directa.
I
6. Ca nu cumva sii piece Jara mine, m-am pregiitit toatii seara, de# nu §tiam exact ciind # unde era hotiiriitii sii se ducii, a) circ. de cauza + principala + circ. concesiva + compl. directa + comp!. indirecta; b) circ. de cauza + principala + circ. concesiva + comp I. directa + comp!. directa + comp!. indirecta; c) circ. de scop + principala + circ. concesiva +comp!. directa + compl. indirecta; d) circ. de scop + principala + circ. concesiva + comp!. directa + comp!. directa + comp!. indirecta. - - - TESTE - GR ILA PE NTR U CO NCURSUL DE ADM ITER E LA FACULTATEA DE 0 REPT ~
57
7, Pare necesar sii ifi amintesc cii prietenul tiiu era prea inteligent ca sii nu infeleagii cii nu ii mai iube$fi, a) pri ncipala + predicativa +comp!. directa + circ. consecutiva + comp!. directa; b) principala + subiectiva + comp!. directa + circ. consecutiva + comp!. directa; c) principala + predicativ3. + compi. directa + circ. de scop + comp!. directa; d) principala + subiectiva + comp!. directa + circ. de scop + comp!. directa.
8. Cum po(i sii crezi ce (i se spune de ciitre flrma de asiguriiri, ciind ai citit in toatii presa despre ce afaceri proaste a incheiat? a) principala + comp!. directa + comp!. directa + circ. conditionala + comp!. indirecta.; b) principala + compl. directa + com pl. directa + circ. de ti mp + com pl. indirecta; c) principala + comp!. directa + comp!. directa + circ. de cauza + comp!. indirecta; d) principala + comp!. directa + comp!. directa + circ. concesiva + comp!. indirecta. 9. Fiind mereu invidios pe cine reu$ea sii aibii mai mult deciit el, $i-a pierdut tofi prietenii in care se putea increde, a) compl. directa + compl. directa + principala + atributiva; b) circ. de cauza + compl. indirecta +comp!. directa + principala + atributiva; c) comp!. indirecta + compl. directa + principala + atributiva + comp!. directa; d) alta interpretare. 10. ldeea de a se Ji bazat pe ce ii promisese fratele ei ajunsese intre timp sa o obsedeze. a) comp!. indirecta + principala + predicativa; b) com pl. directa + principala + predicativa; c) com pl. indirecta + principala + circ. de mod; d) comp!. directa + principala + circ. de mod.
11. Cu adeviirat frumos fusese cii, de$i flecare infelegea lucrurile altfel, reu$iserii sii armonizeze piirerile asupra a ceea ce piirea la inceput dilematic. a) principala + circ. concesiva + subiectiva + comp!. directa + com pl. indirecta; b) principala + circ. concesiva + subiectiva + comp!. directa + atributiva; c) principala + circ. concesiva + predicativa + comp!. directa + comp!. indirecta; d) principala + circ. concesiva + predicativa + comp!. directa + atributiva. 12. Nimic din ceea ce s-a petrecut acolo nu va fl ajlat niciodatii, inciit, diindu-fi seama cii trebuie sa renunfi, nu vei mai suferi ca exista acest secret. a) subiectiva + principala + comp!. indirecta + subiectiva + circ. consecutiva + circ. de cauza; b) atributiva + principala + comp!. directa + subiectiva + circ. consecutiva +comp!. indirecta; c) subiectiva + principala +comp!. indirecta + subiectiva + circ. consecutiva + comp!. indirecta; d) alta interpretare. 13. Dovedindu-se cii acuzatul este nevinovat, magistrafii au hotariit sii fie eliberat, chiar dacii opinia publica parea sa ii condamne virulent. a) subiectiva + principala + comp!. directa + circ. concesiva + subiectiva; b) comp!. directa + principala + comp!. directa + circ. concesiva + subiectiva; c) subiectiva + principala + comp!. directa + circ. concesiva + predicativa; d) comp!. directa + pripcipala + comp!. directa + circ. concesiva + predicativa.
14. Cii nu s-<1 intfunplat cum am dorit, de asta nu ne indoim, dar vrem sii $tim cum a Jost posibil $i de ce, a) comp!. indirecta + circ. de mod+ principala + principala + comp!. directa + circ. de cauza; b) circ. de cauza + subiectiva + principala + principala + com pl. directa + comp!. directa; c) comp!. indirect8_ + circ, de mod + nrincinala + orincinala + comp!. directa + comp!. directa + comp!. directa· d) alta interpretare. 1
l
J.
..1
-
'
15. Daca poate fl cum zici, asta riimiine sa vedem imediat ce vei ajunge sii lucrezi cu ei. a) comp!. directa + predicativa + principala + subiectiva + circ. de timp + predicativa; b) circ. condi\ionala + predicativa + principala + subiectiva + circ. de timp + predicativa; c) subiectiva + comp!. directa + principala + subiectiva + circ. de timp + circ. de loc; d) subiectiva + predicativa + principala + subiectiva + circ. de timp + predicativa.
58
<( LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - -
16. Po{i s
17. Nu pari in miisurii sii deosebe~ti hinele de r
18. Dacii n-ai cum mii ajuta, asta nu inseamnii cii nu putem sii colaboriim in legiiturii cu afacerea aceea care ne preocupa anul trecut. a) subiectiva + compl. directa + principala + predicativa + cornpl. directa + atributiva; b) subiectiva + principala + predicativa + comp!. directa + atributiva; c) circ. conditionala + comp!. directa + principala + predicativa + comp!. directa + atributiva; d) circ. conditionala + principala + comp!. directa + comp!. directa + atributiva.
19. Dacii la ora actualii este mai mare nevoie de speciali§ti in informaticcl, pare evident cii programele educafionale, prin structura §I prin confinutul for, ar trebui Sft faciliteze formarea acestei categorii de personal. a) subiectiva +principal a+ comp!. directa + subiectiva; b) circ. conditional a + principala + comp!. directa + subiectiva; c) circ. conditionala + principala -+ subiectiva + subiectiva; d) alta interpretare.
20. Ccl se va produce o diminuare a personalului fiirii ca miicar sii fl Jost anunfafi, la asta nici nu vreau sii mii gfmdesc. a) comp!. indirecta + circ. concesiva + principal a + comp!. directa; b) comp!. directa + circ. concesiva + principala + comp!. directa; c) subiectiva + circ. concesiva + principala + comp!. directa; d) alta interpretare.
21. Chit cii nu a fiicut cine §tie ce efort, meritii sii fie recompensat pentru ceea ce a realizat fiirii sii aibii vreun ajutor. a) circ. concesiva + compl. directa + principala + subiectiva + compl. indirecta + circ. de mod; b) circ. concesiva + principala + compl. directa + compl. indirecta + circ. de mod; c) circ. concesiva + principala + subiectiva + comp!. indirecta + circ. concesiva; d) alta interpretare.
22. Afliindu-se cii premiul pentru care s-au inghesuit oamenii la tombola este prea mic, organizatorii s-au hotiiriit sii amiine tragerea la sorfi, riimiiniind sii caute mai multi sponsori. a) atributiva + comp!. directa + principal a + comp!. indirecta + subiectiva; b) atributiva + subiectiva + principala + subiectiva + subiectiva; c) atributiva + subiectiva + principala + comp!. indirecta + subiectiva; d) alta interpretare.
23. Nu te-a interesat piinii acum sii-l ajufi $i este normal sa fie prea supiirat ca
te primeascii. a) principal a + comp!. indirecta + principala + subiectiva + circ. consecutiva; b) principala + subiectiva + principala + subiectiva + circ. consecutiva; c) principala + subiectiva + principala + subiectiva + circ. de scop; d) principala + comp!. directa + principala + subiectiva + circ. de scop. Sft
24. Aviind posibilitatea sii comunice cu toate rudele din strainiitate1 unchiul se presupunea cii ii contacteazii ca sii ii adune la ceremonie. a) atributiva + principala + subiectiva + circ. de scop; b) atributiva + principala +comp!. directa + circ. de scop; c) atributiva +principala+ subiectiva + circ. de cauza; d) atributiva + principala + comp!. directa + circ. de cauza. - - - TESTE-G RI LA PENTRU CO NCU RSU L DE ADM ITERE LA FACU LTA TEA DE
0REPT
~
59
25. Dac£1 l-am acceptat in preajma mea, asta este pentru cii era necesar sii am pe cineva care sa fie lo dispnzi(ia mea mereu. a) circ. conditionalil + principala + circ. de cauza + subiectiva + atributiva; b) circ. conditionala + principala + circ. de scop + subiectiva + atributiva; c) subiectivii + principala + circ. de cauza + compl. directa + atributiva; d) subiectiva + principala + circ. de cauza + subiectiva + atributiva.
TESTUL 'i ·-_ Marcafi interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozifiile sunt date in ordinea in care se succeda predicatele !or - exprimate sau subin.telese - in fraza.)
1. Nu-i frumos cine-i frumos, ci ace/a care-mi place mie. a) principala + subiectiva + subiectivii + atributiva; b) principala + subiectiva + atributivii; c) principala + subiectiva + principala + atributiva; d) alta interpretare. 2. A ajuns sii lucreze in minister, chiar dacii nu e clar grafie cui. a) principala + circ. de Joe+ circ. concesiva; b) principala + circ. de Joe+ circ. concesiva + subiectiva; c) principala + predicativa + circ. concesiva; d) principala + predicativa + circ. concesiva + subiectiva.
3. Ca ar fl Jost mai bine sa te bizui pe puterile tale, nu pe ceilal(i care nu ~tiu deciit propriul profit, asta ar trebui sii-fi dea de giindit. a) subiectiva + subiectiva + principala + atributiva + principala + subiectiva; b) subiectiva + subiectiva + subiectiva + atributiva + principala + subiectiva; c) subiectiva + subiectiva +comp!. indirecta + atributiva + principala + subiectiva; d) alta interpretare.
4. Mii intereseazii ce spui tu, nu el, chiar dacii
vorbe~te
pertinent despre ceea ce s-a petrecut acolo.
a) principala + subiectiva + subiectiva + circ. concesiva +comp!. indirectii; b) principala + subiectiva + principala + subiectiva + circ. concesiva + compl. indirecta; c) principala + comp!. directa + circ. concesiva + compl. indirecta; d) principala + comp!. directa + comp!. directa + circ. concesiva + comp!. indirecta.
5. Si pre~edinte sii fli, nu este posibil sii pui pe picioare o firmii care are datorii destule la cine nu te giinde~ti.
a) circ. concesiva + principala + subiectiva + atributiva + compl. indirecta; b) principala + principala + subiectiva + atributiva + compl. indirecta; c) predicativa + principala + subiectiva + atributiva +comp!. indirecta; d) circ. concesiva + principala + comp!. directa + atribut.iva + atributivii.
6. in cazul cii a~ putea primi o astfel de incredin(are, mai cii a~ refuza-o, jiindcii nu ifi este permis sii faci ceva la care nu te pricepi. a) circ. conditionala + principala + subiectiva + circ. de cauza + subiectiva + atributiva; b) atributiva + compl. directa + principala + subiectiva + circ. de cauza + subiectiva + atributiva; c) atributiva + principala + subiectiva + circ. de cauza + subiectiva +
1. Din tot ce s-a discutat, eu am infeles cii se cuvine sii mai facem, cfmd # dacii putem, elite o donafie. a) atributiva + principala + compl. directa + subiectiva + circ. de timp + circ. conditionala; b) atributiva + principala + comp I. directa + subiectiva; c) com pl. indirecta + principala + com pl. directa + subiectiva + circ. de timp + circ. conditionala; d) alta interpretare.
60
~ LI MBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
B. Mlt bucuram de orice imi ie§·ea in cale, convins fiind ca tinerefea e ve}·nicii. a) principala + comp!. indirects. + circ. de cauza + com pl. indirecta; b) principala + com pl. indirecta + comp!. indirecta; c) principala + subiectiva + circ. de cauza + comp!. indirects.; d) principala + subiectiva + compl. indirecta.
9. E lesne de in(eles cum a ajuns atiit de bogat, macar cii afacerile lui nu au fost vizibile, lucru care nu ne surprinde. a) principala + compl. directa + circ. concesiva + atributiva; b) principala + subiectiva + circ. concesiva + atributiva; c) principals. + comp!. directa + circ. concesiva + apozitiva; d) principala + subiectiva + circ. concesiva + apozitiva.
10. Pare sigur ca f uziunea se va face in ciiteva /uni $i as tape motivul ca ar fl mai profitabil pentru ambele companii. a) principal a+ com pl. directa + principala + atributiva; b) principala + subiectiva + circ. de cauza; c) principala + subiectiva + principala + atributiva; d) principala + comp!. directa + circ. de cauza. 11. Mi-e greu de apreciat ce se va intampla miiine / iirii sa am toate inf ormafiile. a) principala + subiectiva + circ. de mod; b) principala + comp!. directa + circ. de mod; c) principala + subiectiva + circ. de cauza; d) principala + comp!. directa + circ. de cauza.
12. Hotarandu-se de catre directori ca personalul sa fie remunerat conform criteriilor de per/ormanfa, activitatea unora care nu erau panii acum motivafi a inregistrat cre$teri. a) compl. directa + atributiva + principala; b) compl. indirecta + atributiva + principala; c) subiectiva + atributiva + principala; d) alta interpretare.
13. Mi s-a trecut cu vederea ceea ce am fiicut din cauzii cii nu $fiam exact ce ~i cum sa calculez. a) principala + comp!. directa + circ. de cauza + comp!. directa + compl. directa; b) principala + subiectiva + atributiva + comp!. directa + comp!. directa; c) principala + subiectiva + circ. de cauza + comp!. directa; d) alta interpretare.
14. in ciuda a ceea ce s-a realizat in deceniul trecut, nu putem fl deocamdatii cum am vrea ~i acolo unde ne este locul. a) circ. concesiva + principala + predicativa + predicativa; b) circ. concesiva + principala + predicativa + circ. de loc; c) circ. concesiva + principala + compl. directa + circ. de loc; d) circ. concesiva + principala + circ. de mod + circ. de Joe.
15. Nu mii bucurii sa-i vad gandindu-se ca ce au ei de fiicut e mai pufin onorabil decat ce Jae ceilalfi colegi ai for. a) principala + comp!. directa + subiectiva +comp! . indirecta + atributiva; b) principala + subiectiva + subiectiva + comp!. directa + atributiva; c) principala + subiectiva + subiectiva + compl. indirecta + comp!. indirecta; d) alta interpretare.
16. Nu vei ajunge niciodata ceea ce ifi inchipui cii e$ti deja, cu toate cii e~ti liiudat de cine vrei ~i de cine nu vrei. a) principala + predicativa + comp!. directa + circ. concesiva + compl. de agent + comp!. de agent; b) principala + predicativa + comp!. directa + circ. concesiva + comp!. indirecta + comp!. indirecta; c) principala + comp!. directa + comp!. directa + circ. concesiva + subiectiva + subiectiva; d) alta interpretare.
17. Avusese grija sa se anunfe cii petrecerea care f usese pro mis ii in mai se va fine imediat ce situafia lorfinanciara se va remedia. a) principala +comp!. indirecta + atributiva + subiectiva + circ. de timp; b) principala +comp!. indirecta + atributiva +comp!. directa + circ. de timp; c) principala + atributiva + atributiva + subiectiva + circ. de timp; d) principala + atributiva + atributiva + comp!. directa + circ. de timp. ---T ESTE ~ GR ILA PE NTRU CO NCU RS UL DE ADMI TERE LA FAC ULTATEA DE DREPT ~
61
18. Dacii nu mi~am finut cuvlintul i'ncii e numai pentru cii am Jost silit sa ramii11 o vreme in ora~'U/ acesta de provincie unde sunt trimis pentru un reportaj. a) circ. conditionala + principala + circ. de cauza + compl. indirecta + atributiva; b) subiectiva + principal a + predicativa + compl. indirecta + atributiva; c) subiectiva + principala_+ circ. de cauza + compl. indirecta + atributiva; d) subiectiva + principala + circ. de cauza + compl. indirecta + circ. de loc. 19. Ar fl Jost firesc sii vina sa intrebe, nu sii Jacii dupii capul /or, a) principala + subiectiva + circ. de scop + subiectiva; b) principala + subiectiva + circ. de scop + principal a+ subiectiva; c) principala + subiectiva + subiectiva + subiectiva; d) alta interpretare.
20. Studentul ace/a, cu to ate cii mai performant ~i mai abil deciit al(ii, nu f usese ales de firm a de recrutare sii lucreze in domeniul informaticii. a) atributiva + principala + circ. de scop; b) circ. concesiva + principala + circ. de cauza; c) circ. concesiva + principala + compl. indirecta; d) alta interpretare.
21. Nefiind cine pretindea cii este, i~i asuma o identitate in jurul ciireia opinia publicii niiscocise o asemenea legenda, inciit era cu neputinfii sii ajli de /apt adeviirul. a) circ. de cauza + compl. directa + principala + atributiva + circ. consecutiva + subiectiva; b) predicativa + comp!. directa + principala + atributiva + circ. consecutiva +comp!. directa; c) predicativa + compl. directa + principala + atributiva + atributiva + subiectiva; d) predicativa + comp!. directa + principala + atributiva + circ. consecutiva + subiectiva.
22. Pe motivul cii pierduse semifinala, de~·i nu din vina ei, a Jost sancfionatii cu trei puncte ~i obligata sii incaseze o sumii mai micii de bani. a) atributiva + circ. consecutiva + principala + comp!. indirecta; b) atributiva + circ. concesiva + principala + principala +comp!. indirecta; c) circ. de cauza + circ. concesiva + principala + principala + comp!. indirecta; d) circ. de cauza + circ. consecutiva + principala + compl. indirecta.
23. Unde n-ar fl ascultat de cine I-a sfiituit, n-ar Ji reu#t sii se poarte cum se cuvine la intiilnirea la nivel inalt din septembrie. a) circ. de loc + comp!. indirecta + principala + compl. directa + circ. de mod; b) circ. de cauza + comp!. indirecta + principala + comp!. directa + circ. de mod; c) circ. conditionala + comp!. indirecta + principala + comp!. directa + circ. de mod; d) alta interpretare.
24. Nuse ~tie cums-a calificat fata din Bulgaria, cert este insii cii ea a Jost cum nu se poate mai agerii decat tofi cei care au participat la concursul de matematicii. a) principala + subiectiva + principala + subiectiva + predicativa + atributiva; b) principala +comp!. directa + principala +comp!. directa + predicativa + atributiva; c) principala + subiectiva + principala + subiectiva + circ. de mod+ atributiva; d) alta interpretare.
25. Ceea ce se spune despre noi este adeviirat, chiar dacii nu ne convine sii fim considerafi lenfi. q\ s11hii:>f'tiuav -1-' j -nrincin')l;;\ -1- f'irf' f'f'l1'1f'PCiuav -1-'VV.lll:-'1· f'Amnl fliri:>f't:J• h\ f'Atl'll'll r11'ref'tav -1- t-'.llU\,l.lt-'"1 nrl1'1('ll'\')lav -1-t f'1rf' "J YVl\,IV!,,JV ' l i l 1 1yu.1u. v.uv. VVHVVLJ1V UU. V\.ll.U.' . . , , vvu1p. \..1.1 vuv. I
\,II,.
•
consecutiva + subiectiva; c) comp!. directa + principala + circ. consecutiva + comp!. directa; d) alta interpretare.
62 4'.
LIM BA ROMANA - - - - - - - - -- - --
-
----
I
• ,,
I
Marca,ti interpretarea corectii a structurii frazelor de mai jos. (Propozifii/e sunt date in ordinea in care se succedii predicatele /or - exprimate sau subin,telese - in frazii.)
1. Mi-e frica sa nu ratez concursul ~i de aceea ar fl bine sii flu mai prudenta cand rewlv subiecte/e, a) principala + atributiva. + pri ncipala + subiectiva + circ. de timp; b) principala + comp!. indirecta + circ. de scop + subiectiva + circ. de timp; c) principala + comp!. indirecta + principala + subiectiva + circ. de timp; d) alta interpretare.
2. Se considerii, in general, ca, dacii mergem undeva in vizitii, ar fl potrivit ca gazda sii primeasc{/ jlori # bomboane. a) pri ncipala + circ. conditionala + subiectiva + subiectiva; b) principala + circ. de timp + subiectiva + subiectiva; c) principala + circ. conditionala + subi ectiva + comp!. directa; d) alta interpretare. 3. Se pare cii e riscant sii rewlvi la gramaticii o fraz{t numai pe baza intrebiirilor, fiirii sii te gfmde~ti ta ce con(inut are ea, a) principala + subiectiva + comp!. directa + circ. de mod + comp!. indirecta; b) principala + subiectiva + subiectiva + circ. de mod + comp!. indirecta; c) principala + subiectiva + subiectiva + circ. concesiva + comp!. indirecta; d) alta interpretare.
.
l
4. Rela(ia noastrii era atlU de puternic{/ inciit, clind unul dintre noi avea nevoie sii in(eleagii lumea, era necesar sii o priveascii mai intiii prin ochii celuilalt. a) principala + circ. conditionala + atributiva + circ. consecutiva + subiectiva; b) principala + circ. de timp + atributiva + circ. consecutiva + subiectiva; c) principala + circ. de timp. + comp!. indirecta + circ. consecutiva + subiectiva; d) principala + circ. de timp + atributiva + circ. consecutiva + comp!. directa. 5. Spunea cii e foarte bine clind bunicii vin in vizitii la ei, cii primesc dulciuri ~i tot felul de juciirii, dintre care unele foarte scumpe. a) principala + comp!. directa + subiectiva + circ. de cauza + atributiva; b) principala +comp!. directa + subiectiva + circ. de cauza + comp!. indirecta; c) principala + comp!. directa + subiectiva + circ. consecutiva + atributiva; d) alta interpretare. 6. in caz cii vine mai repede deciit s-a stabilit, anun({L{i-ma ~i voi ajunge repede acolo, oriunde m-a~ afla in clipa aceea. a) atributiva + circ. de mod + principala + principala + circ. concesiva; b) circ. conditional~+ comp!. indirecta + principala + principala + circ. concesiva; c) circ. conditionala + circ. de mod+ principala + principala + circ. de mod; d) alta interpretare.
7. Hai sa ne giindim ca tot ce s-a intiimplat ieri, chiar dacii nu din vina noastrii, nu a existat niciodatii, a) principala + comp!. directa + atributiva + circ. concesiva + comp!. indirecta; b) principala + comp!. directa + comp!. indirecta + circ. concesiva; c) principala + subiectiva + comp!. indirecta + circ. concesiva; d) principala + comp!. directa + atributiva + comp!. indirecta. 8. Daca es~ (i se intiimple, (i se intfunpla, po(i tu sii faci ce vrei. a) circ. conditionala + subiectiva + principala principala + comp!. directa + comp!. directa; b) circ. de timp + subiectiva + principala + circ. conces,iva +comp!. directa + comp!. directa; c) circ. conditionala + subiectiva + principala + circ. concesiva +comp!. directa + comp!. directa; d) circ. conditionala + predicativa + principala + comp!. directa + comp!. directa.
+
9. Desigur ca voi da curs invita(iei /or sii particip la congres, fie ea ~i neoflcialii, a) principala + subiectiva + atributiva; b) principala + subiectiva + atributiva + circ. concesiva; c) principala + subiectiva + comp!. indirecta + circ. concesiva; d) alta interpretare. - - - TESTE - GRI LA PE NTR U C0 ~J C URSU L DE AD MITE RE LA FACU LTA TEA DE
0REPT ~ 63
10. Cum de a ajuns ce este astiizi, la asta nu pot sii raspund, intruciit in ziua cimd ne-am intlUnit nu am avut ocazia sii~l intreb, a) circ. de mod + predicativa + principala + cornpl. direct§_+ atributiva + circ. de cauza + atributiva; b) cornpl. indirecta + predicativa + principala + compl. directa + atributiva + circ. de cauza + atributivil.; c) circ. de mod+ predicativa + principala + compl. directa + circ. de timp + circ. de cauza + atributiva; d) alta interpretare.
11. Fiind convin# cii nu e mare lucru sii le diim o manii de ajutor, le-am promis ca ne vom duce mlline la club, ramiiniind sii facii ei in~i§i programul detaliat. a) compl. indirecta + predicativa + principala + comp!. directa + compl. directa; b) compl. directa + subiectiva + principala + compl. directa + predicativa; c) subiectiva + predicativa + principala + compl. directa + subiectiva; d) alta interpretare. 12. Am riimas unde mi-a spus, convenindu-mi sa-1 a~tept piina se termina ~edinfa, a) principala + circ. de Joe + subiectiva + circ. de ti mp; b) principala + circ. de Joe + circ. de cauza + circ. de timp; c) principala + circ. de loc +comp!. directa + circ. de timp; d) alta interpretare.
13. Se temea cii, daca ar fl incercat sii o contrazica, i-ar ft atras nemulfumirea, de~i Jiira motiv, fiindcii el voia sii spuna adevarul, a) principaJa + circ. conditionala + comp!. directa + comp!. indirecta + circ. concesiva + circ. de cauza + comp!. directa; b) principaJa + circ. conditionaJa + subiectiva + subiectiva + circ. concesiva + circ. de cauza + comp!. directa; c) principala + circ. conditionala + comp!. directa + comp!. indirecta + circ. de cauza + comp!. directa; d) alta interpretare.
14. Urmand sa mearga la o conJerinfa #de Jricii sii nu piarda trenul, s-a trezit cu noaptea in cap. a) comp!. directa + atributiva + principaJa; b) subiectiva +comp!. indirecta + principala; c) subiectiva + atributiva + principala; d) alta interpretare.
15. I-a Jost pe urmii ru~ine cii nu se giindise sa ii cheme ~i pe ei la petrecerea pe care o organizase, dat fiind cii ii veneau rude, a) principala + atributiva + compl. indirecta + atributiva + subiectiva; b) principala + comp!. indirecta + comp!. indirecta + atributiva + subiectiva; c) principal a + comp!. indirecta + comp!. indirecta + atributiva + comp!. directa; d) principala + atributiva + comp!. indirecta + atributiva + comp!. directa.
16. Hotariindu-se in Jamilie sa urmeze $i el ce au studiat tatal ~i unchiul siiu, a Jost trimis sa dea examen la aceea~i Jacultate. a) comp!. indirecta + coinpl. directa + principala + circ. de scop; b) subiectiva + comp!. directa + principala + circ. de loc; c) comp!. indirecta + comp!. directa + principala + circ. de cauza; d) alta interpretare.
17. Cine se striiduie~te sii se perJecfioneze intr-un domeniu anume, ace/a va fl prea ocupat sa mai inve/e ~i altceva. a) subiectiva +comp!. indirecta + principala + circ. de scop; b) atributiva + circ. de scop + principala + circ. consecutiva; c) subiectiva + circ. de scop + principala + circ. consecutiva; d) alta interpretare.
18. Nu crezi cii (!!'fl posibil sii-fi verijlci teoria in laborator daca ai avea permisiunea sii intri acolo? a) principala + comp!. directa + subiectiva + circ. conditionala + atributiva; b) principala + comp!. directa + subiectiva + circ. conditionala + comp!. indirecta; c) principala + comp!. directa + comp!. directa + circ. conditionala + atributiva; d) alta interpretare.
19. Fusese deci indicat sii ajungii la timp la intiilnire, de vreme ce se ~tia cii japonezii sunt punctuali ~i s-ar putea simfi jigni/i, fie# de o intiirziere de douii minute. a) principala + comp!. directa + circ. conditionala + subiectiva + subiectiva + circ. concesiva; b) principala + subiectiva + circ. conditionala +
64
<;( LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
r subiectiva + subiectiva; c) principala + subiectiva + circ. de cauza + subiectiv3. + subiectiva + circ. concesiva; d) principala. + subiectiva + circ. de cauza + subiectiv3. + circ. de cauza + circ. concesiva.
zo.Dacii nu ~tia ce se petrece, umbla de la unul la a/tu/ sii-i intrebe ce ~i cum. a) circ. conditionala + comp!. directa + principala + circ. de scop; b) circ. conditionala + compl. directa + principala + circ. de scop + comp!. directa + comp!. directa; c) circ. de cauza + compl. directa + principala + circ. de scop + compl. di recta + compl. directa; d) circ. de cauza + compl. directa + principala + circ. de scop. 21. Dupii toate cate mi-ai fiicut, te a~tepti sii mai fim a~a cum eram cfmdva? a) atributiva + principala + com pl. indirecta + predicativa; b) atributiva + principal a+ com pl. indirecta + circ. de mod; c) circ. de timp + principala + comp!. indirecta + predicativa; d) circ. de timp + principala + compl. indirecta + circ. de mod.
22. De ce ai riispiindit afirma{ii tendenfioase despre ce nu te privea, asta trebuie sii explici celor care Jae parte din consiliu. a) circ. de cauza + atributiva + principala + subiectiva + atributiva; b) circ. de scop + compl. indirecta + principala + subiectiva + atributiva; c) subiectiva + compl. indirecta + principala + subiectiva + atributiva; d) alta interpretare.
23. Este cu putin(ii sii
cii~tigiim
concursul fiirii sii Jim sprijini(i de cine ne-a promis cii ne ajutii? a) principala + subiectiva + circ. de mod + com pl. indirecta + comp!. directa; b) principala + subiectiva + circ. concesiva + comp!. de agent + comp!. directa; c) principala + subiectiva + circ. de mod+ compl. de agent+ compl. directa; d) alta interpretare.
24. Dacii te-a sunat inseamnii cii ii intereseazii ce faci #cum te mai simfi. a) subiectiva + principala + predicativa + subiectiva + subiectiva; b) circ. conditionala + principala + predicativa + comp!. directa + circ. de mod; c) subiectiva + principala + predicativa + subiectiva + circ. de mod; d) alta interpretare. 25. Mii intristeazii sii am atiitea treburi de rezolvat cii nu mai ~tiu de unde sa incep. a) principala + subiectiva + circ. consecutiva + comp!. directa; b) principala + com pl. directa + circ. de cauza + comp!. directa; c) principala + subiectiva + circ. de cauza +comp!. directa; d) principalii + subiectiva + circ. consecutiva + circ. de Joe .
. TESTUL 4 . Marca,ti interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozifiile sunt date in ordinea in care se succeda predicatele /or - exprimate sau subin,telese - in fraza.)
1. Is-a piirut ca e prea tarziu c<1 sii mai indrepte gre~eala pe care a fiicut-o din ne~tiin(ii, nu din alt motiv. a) principala + predicativa + circ. de scop + atributiva; b) principala + subiectiva + circ. consecutiva + atributiva + atributiva; c) principala + subiectiva + circ. de scop + atributiva + atributiva; d) alta interpretare.
2. Unde se vor desfii~ura protestele nu ~tiu, sigur este insii cii vor veni foarte mul(i oameni sii i# strige nemul(umirea. a) circ. de Joe + principala + principala + subiectiva + circ. de scop; b) com pl. directa + principala + principala + subiectiva + atributiva; c) comp!. directa + principala + principala + subiectiva + circ. de scop; d) circ. de loc + principala + principala + subiectiva + atributiva.
3. Nu m~am bucurat sii ii reintiilnesc, impresia mea fiind cii s-a schimbat enorm fa(ii de anii de liceu. a) principala + circ. de cauza + predicativa; b) principala + comp!. indirecta + subiectiva; c) principala +comp!. indirecta + predicativa; d) alta interpretare. ---T ESTE ~ GRILA PE NTRU CO NCURS UL DE ADMITER E LA FACULTA TE A DE DREPT
» 65
4. Se spune cii ajunge ca inva{aceii sa fie incura)a{i ciitu# de pu{in, c
5. Era atfit de convinsa cii opiniile ei sunt juste, mai ales cii toata lumea ii ciinta in strunii, incfit lansa tot felul de aprecieri unde ~i ciind ii treceau prin minte. a) principala +comp!. indirecta + circ. concesiva + circ. consecutiva + circ. de Joe + circ. de timp; b) principala + comp!. directa + circ. de cauza + circ. consecutiva + circ. de loc + circ. de timp; c) principala + comp!. indirecta + circ. de cauza + circ. consecutiva + circ. de timp; d) alta interpretare.
6. i{i mai riimfme sii-1 dai in judecata dacii nu te fn{elegi cu el pe cale amiabilii, cum ar fl eel mai hine. a) principala + subiectiva + circ. conditionala + circ. de mod; b) principala + comp!. directa + circ. de cauza + circ. de mod; c) principala + subiectiva + circ. de cauza + circ. de mod; d) alta interpretare. 7. Aviind credin{a ciudata ca lucrurile se rezolva fiirii sii intervii fn mersul /or, era foarte lini§tit dacii venea vorba despre ce e de fiicut. a) principala + atributiva + circ. de mod+ principala + circ. condition ala+ comp I. indirecta; b) atributiva + circ. de mod + principala + circ. conditionala + comp!. indirecta; c) atributiva + circ. de mod+ principala + circ. conditionala + atributiva; d) alta interpretare.
8. De parcii nu s-ar fl convenit la fntiilnirea de siimbatii cii vom explora §i pia{a europeanii, presa a fiicut din nou presiuni sii fntreprindem astfel de ac{iuni. a) circ. de mod+ comp!. directa + principala + atributiva; b) circ. de mod + subiectiva + principal a + atributiva; c) circ. de mod + com pl. directa + principala + circ. de scop; d) circ. de cauza + subiectiva + principala + circ. de scop.
9. Ceea ce nu fn{eleg mereu parin{ii e ca la un moment dat ai nevoie sa fii singur fn fa{a provociirilor vie{ii, §i nu vegheat in fiece clipii. a) subiectiva + principala + predicativa; b) subiectiva + principala + predicativa + atributiva + atributiva; c) subiectiva + principala + predicativa + comp!. indirecta + comp!. indirecta; d) alta interpretare. 10. E de pres up us ca lucrurile nu vor ramfme cum au Jost piina sa vina noua echipa managerialii. a) principala +comp!. directa + predicativa + circ. de timp; b) principala + subiectiva + predicativa + circ. de timp; c) principala +comp!. directa + circ. de mod+ circ. de timp; d) principala + subiectiva + circ. de mod + circ. de timp. 11. S-ar piirea cii a§a arfifost bine siifie, de vreme ce to{i cei ce au trecut pe aici au remarcat asta. a) principala + subiectiva + subiectiva + atributiva + circ. de cauza; b) principala + subiectiva + predicativa + atributiva + circ. de cauza; c) principala + subiectiva + subiectiva + atributiva + circ. conditionala; d) principala + subiectiva + predicativa + atributiva + circ. conditionala.
12. Fiirii sii ni se dea tot ce au promis, noi totu§i ne-am pregatit cat am putut de bine. a) circ. de mod+ atributiva + principala + circ. de mod; b) circ. de mod+ comp!. directa + principala + circ. de mod; c) circ. conccsiva +comp!. directa + principala + circ. de mod; d) alta interpretare. 13. in caz ca nu se poate sa venim la voi la priinz, ramiine sa ne vedem fn altii zi. a) atributiva + subiectiva + principala + subiectiva; b) circ. condition ala + comp!. directa + principal a + subiectiva; c) atributiva +comp!. directa + principala + subiectiva; d) alta interpretare.
14. S-a purtat a~a de teamii sii nu-I rog sa ma ajute sau poate pentru ca nu §i~a dat seama ce mi se intiimplii. a) principala + atributiva +comp!. directa + circ. de cauza + compl. indirecta; b) principala +
66
~ LIMBA ROMANA -
-
- - - - - - - - - - --
-----
circ. de cauza +comp!. directa + circ. de cauza +comp!. indirecta; c) principala + atributiva +comp!. directa + circ. de cauza + compl. directa; d) alta interpretare. 15. Dac{t nu sunte{i aten(i, cum o sii se in{eleagii ce spune profesorul? a) circ. condi\ionala + principalii + comp!. directa; b) circ. de cauza + principala + subiectiva; c) circ. conditionala + principala + subiectiva; d) circ. de cauza + principala + compl. directa. 16. Nu ~tiu cum se face ca oricui a lucrat toatii tuna nu i s-a dat ce i se cuvenea, a) principala + compl. directa + subiectiva + subiectiva + com pl. directa; b) principala + comp!. directa + corn pl. indirecta + subiectiva + compl. directa; c) principala + compl. directa +comp!. indirecta + subiectiva + subiectiva; d) alta interpretare. 17. De supusii ce e, a devenit ce voiau al{ii, nu ce $i-a dorit ea in adolescen(ii. a) circ. de cauza + principala + predicativa + predicativa; b) circ. de cauza + principal a + predicativa + principala + predicativa; c) circ. de mod + principala + predicativa + principala + predicativa; d) circ. de mod + principala + predicativa + predicativa.
18. Cii nu avem destui ingineri IT e un adeviir incomod, dar trebuie sii ciiutiim cauzele ce determinii acestfapt, a) predicativa + principala + principala + subiectiva + atributiva; b) subiectiva + principala + principala + subiectiva + atributiva; c) subiectiva + principala + principala + comp!. directa + atributiva; d) alta interpretare. 19. Dacii nu 1-ai giisit acasii, asta e pentru ca merge la bibliotecii S{l studieze. a) circ. conditionala + principala + circ. de cauza + circ. de scop; b) circ. conditionala + principala + predicativa + circ. de scop; c) subiectiva + principala + circ. de cauza + circ. de scop; d) subiectiva + principala + predicativa + circ. de scop. 20. Nu e de mirare sii te fl costat destul de scump cii ai lipsit de la cursurL a) principala + subiectiva + subiectiva; b) principala + subiectiva + comp I. directa; c) principala + comp!. directa + subiectiva; d) alta interpretare. 21. E verificat de experien{ii cii pe cine aju(i, acela te love~te mai tare ciind nu te a$tep{L a) principala + comp!. directa + subiectiva + circ. de timp; b) principala + subiectiva + compl. directa + circ. de timp; c) principala +comp!. directa +comp!. indirecta + circ. de timp; d) alta interpretare. 22. De ce mergea, de ce se afunda in piidurea neagrii cum e noaptea. a) principala + principala + atributiva; b) principala + circ. de mod+ atributiva; c) circ. de mod+ principala + predicativa; d) alta interpretare. 23. Nu mi-a trecut prin cap ca poate ii pare riiu cii ll fiicut ce a fiicut. a) principala + subiectiva + subiectiva + comp!. indirecta + comp!. directa; b) principala + subiectiva + comp!. indirecta + com pl. directa; c) principala + principala + subiectiva +comp!. indirecta +comp!. directa; d) alta interpretare.
24. Ceea ce urmiirim este sii ne pregiitim in vederea a ce se va hotiiri de ciitre consiliul local. a) subiectiva + principal a + circ. de scop + circ. de scop; b) subiectiva + principala + predicativa + circ. de scop; c) subiectiva + principala + predicativa + atributiva; d) alta interpretare. 25. Pe cine contai tu te-a piiriisit ~·i {i-a spus simplu cii te prive$te ce fad, a) comp!. directa + principala + principala + comp!. directa + subiectiva; b) comp!. indirecta + principala + principala + compl. directa + subiectiva; c) subiectiva + principala + principala +comp!. directa +comp!. directa; d) alta interpretare. - - - TESTE aGRI LA PENTRU CO NCURSU L DE AD MI TERE LA FAC ULT ATEA DE
0REPT
}
67
TEStUt'5 ·~ Marca.ti interpretarea corectii a structurii frazelor de mai jos. (Propozifiile sunt date in ordinea in care se succedii predicatele /or - exprimate sau subinfelese - in frazii.)
1. Fiind posibil sii ob(inem fonduri pentru acest proiect, ne-am inscris, miicar eii niciunul dintre noi nu ~tia despre ce e vorba. a) circ. de cauza + principala + circ. concesiva +comp!. directa; b) comp!. directa + principala + circ. concesiva + compl. directa; c) subiectiva + principala + circ. concesiva + compl. directa; d) alta interpretare. 2. M-am striiduit in zadar sii ii inviif ee ~i cum trebuie sii raspundii daca sunt provocap. a) principala + comp!. indirecta + comp!. directa + subiectiva + circ. conditionala; b) principala + circ. de scop + comp!. directa + subiectiva + circ. conditionala; c) principala + comp!. indirecta + comp!. directa + comp!. directa + subiectiva + circ. conditionala; d) principala + circ. de scop + compl. directa + comp!. directa + subiectiva + circ. conditionala. , 3. E aproape ciudat cii nu-mi mai pasa de ce spune el# nu mai ered tot ee-mi indrugii. a) principala + subiectiva + comp!. indirecta + subiectiva + comp!. directa; b) principala + comp!. directa + comp!. indirecta + principala + atributiva; c) principala + subiectiva + comp!. indirecta + principala + atributiva; d) alta interpretare.
4. Suferinfa Lui era cii simfea nevoia irepresibila sii se afirme, dar fiirii sii se foloseasca de mijloace pe care le eonsidera imorafe. a) principala + predicativa + atributiva + circ. de mod + atributiva; b) principala + subiectiva + atributiva + circ. de mod + atributiva; c) principala + circ de cauza + atributiva + circ. de mod+ atributiva; d) alta interpretare. 5. Din artieolele safe reiese ca avea tot ce trebuie ca sii devinii ce i# dorise cu ardoare. a) principala + comp!. directa + atributiva + circ. consecutiva + predicativa; b) principala + subiectiva + atributiva + circ. consecutiva + predicativa; c) principala + comp!. directa + atributiva + circ. de scop + predicativa; d) principala +comp!. directa + atributiva + circ. de scop + predicativa. 6. Te rog, vino sa mii ajufi sii infeleg ce #cum aJost. a) principala +comp!. directa + circ. de scop + compl. indirecta + comp!. directa; b) principala + comp!. directa + circ. de scop + comp!. directa + comp!. directa + circ. de mod; c) principala + comp!. directa + circ. de scop + comp!. indirecta + comp!. directa + circ. de mod; d) alta interpretare.
7. Chiar fl.ind obosit, tot a primit mai multe puncte deefit au luat ceilalfi care piireau ca sunt foarte vioi. a) circ. concesiva + principal a + circ. de mod + atributiva + predicativa; b) principala + comp!. indirecta + atributiva + predicativa; c) principala + circ. de mod + atributiva + circ. de mod; d) alta interpretare.
8. Cii nu voi fl in stare sii termin cursa, de asta mii temeam eel mai mult, nu cii nu voi cii~tiga. a) subiectiva + compi. directa + principala + subiectiva; b) com pl. indirecta + comp!. indirecta + principala + principala + comp!. indirecta; c) subiectiva + compl. indirecta + principala + principala + subiectiva; d) alta interpretare.
9. Nuse $lie exact unde ~i ciind va avea foe examenul, dar v-ar prinde bine sii va testafi cuno$tin(efe. a) principal a+ circ. de Joe+ circ. de ti mp + principala + subiectiva; b) principal a+ circ. de Joe + circ. de timp + principala + compl. directa; c) principala + comp!. directa + comp!. directa + principala + subiectiva; d) alta interpretare.
68
<( LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
1o. Unneazii s
12. Ceea ce face el acum este un act dispemt pentru care nu poate sii-l condamne nimeni, a) subiectiva + principala + atributiva + subiectiva; b) predicativa + principala + atributiva + comp!. directa; c) subiectiva + principala + atributiva +comp!. directa; d) predicativa + principala + atributiva + subiectiva. 13. Dac
16. Convins cii va reu$i, dupii e$ecul riisuniitor pe care I-a avut, declara cii nu-i mai riimiine deciit sii piece din (arii. a) comp!. indirecta + atributiva + principala'+ comp!. directii + subiectiva; b) circ. de mod + atributiva + principala + comp!. directii + subiectiva; c) comp!. indirecta + atributiva + principala +comp!. directa +comp!. directii; d) alta interpretare.
17. Cui i-ai dat o datii, aceluia sii nu-i mai dai a doua oarii, cii tot ce ai cii$tigat se va duce pe apa siimbetei. a) atributiva + principala + atributiva + circ. de cauzii; b) subiectiva + principala + atributiva + circ. de cauza; c) comp!. indirecta + principala + atributiva + circ. de cauza; d) alta interpretare.
18. Cii este capabil, toatii lumea o afirma, intruciit fusese viidit cii i$i dominase net adversarii la turneu/ din Australia. a) subiectiva + principala + circ. de cauza + subiectiva; b) subiectiva + principala + circ. de cauza + comp!. directa; c) comp!. directa + principala + circ. de cauza + comp!. directa; d) alta interpretare. 19. Din ce am discutat, reiese cii urmeazii sii fim supu$i unui audit ministerial. a) circ. de mod + principal a + subiectiva + subiectiva; b) comp!. indirecta + principalii + com pl. directa + subiectiva; c) comp!. indirecta + principala + subiectiva + subiectiva; d) alta interpretare.
20. E acela$i lucru dacii vii sau nu, prezen(a ta nefiind impus
);;>
69
21. Ori de elite ori stau de vorba cu el, sunt silita sii constat ca, foarte repede, consensul intre noi devine o iluzie. a) circ. de ti mp + principala + comp!. indirecta + com pl. directa; b) circ. de ti mp + principala + comp!. indirecta + subiectiva; c) circ de timp + principala + comp!. directa + subiectiva; d) alta interpretare.
22. Ti-ar prinde bine sii faci o ciiliitorie in no rd, cii nu fi-e dat mereu sii vezi cum se face acolo ce incerciim $i noi aici. a) principala + comp!. directa + circ. de cauza + subiectiva + circ. de mod + comp!. directa; b) principala + subiectiva + circ. de cauza + subiectiva + comp!. directa + subiectiva; c) principala + subiectiva + circ. de cauza + comp!. directa + comp!. directa + subiectiva; d) alta interpretare. 23. Cate incerciiri de modernizare au Jost, de ciind sunt ei la conducerea firmei, toate au e$uat. a) subiectiva + circ. de timp + principala; b) atributiva + circ. de timp + principala; c) comp!. indirecta + circ. de timp + principala; d) alta interpretare. 24. Destul cii vii suport capriciile $i lenea, acum trebuie sii am de-a face $i cu familia voastrii? a) principala + predicativa + principal a + subiectiva; b) principal a + subiectiva + principala + subiectiva; c) principala + subiectiva + principala +comp!. directa; d) alta interpretare.
25. Cu siguran(ii cii ai sii piife~ti ceva pe meleagurile ace/ea striiine $i n-are cine te salva! a) principala + subiectiva + principala; b) principala + subiectiva + principala + subiectiva; c) principala + subiectiva + principala + comp!. directa; d) alta interpretare.
TESTUL 6 Marcafi interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozi,tiile sunt date in ordinea in care se succeda predicatele /or - exprimate sau subinfelese - in fraza.) 1. Fiind rugat sii treacii pe la secretariat, nu a mai avut timp sii riimiina cu noi in pare. a) comp!. directa + principala +comp!. indirecta; b) comp!. indirecta + principala + atributiva; c) comp!. directa + principala + comp!. indirecta; d) alta interpretare. 2. De ce se spune cii I-a cunoscut, ciind nu a Jost a$a? a) principala + comp!. directa + circ. concesiva; b) principala + subiectiva + circ. de timp; c) principala + subiectiva + circ. concesiva; d) principala + subiectiva + circ. opozitionala.
3. Pare evident ca a f ost sus(inut politic, de# nu a reu~it deloc sa cii$tige increderea oamenilor. a) principala + subiectiva + circ. concesiva + comp!. directa; b) principal a + predicativa + circ. concesiva + comp!. directa; c) principala + comp!. directa + circ. concesiva + comp!. directa; d) alta interpretare.
4. /medial ce a Jost promovat de ciitre cei care aveau interes, s-a dovedit ca de /apt este un bun manager ~i organizafia sa prosperii. a) circ. de timp + cornpl. de agent + principala + subiectiva + subiectiva; b) circ. de timp +comp!. de agent+ principala + subiectiva + principala; c) circ. de timp + atributiva + principala + subiectiva + principala; d) circ. de timp + atributiva + principala + subiectiva + subiectiva. 5. Intuindu-se cii urma sa piece din (ara pe f uri$, au Jost da(i in urmiirire genera/a. a) com pl. directa + subiectiva + principala; b) subiectiva + comp!. directa + principala; c) subiectiva + subiectiva + principala; d) alta interpretare.
70
~ LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - -
6. Este periculos sa treci peste ce zice e/1 C{l dacii nu faci cum vrea inseamnii C{/-l sfidezi. a) principala + subiectiva + compl. indirecta + circ. conditionala + circ. de mod + circ. de cauza + predi ~ cativa; b) principala + subiectiva + comp!. indirecta + subiectiva + circ. de mod + circ. de cauza + predicativ8.; c) principala + comp!. directa + comp!. indirecta + subiectiva + circ. de mod + circ. de cauza + predicativa; d) alta interpretare.
7, Cele ce mi le-ai spus asearii nu le iau in considerare fiind posibil sii fl f ost obosit # nervos. a) comp!. direct§. + principala + subiectiva; b) atributiva + principala + subiectiva; c) subiectiva + principala +comp!. directa; cl) alta interpretare. 1
8. Era sa se int{unple o tragedie, noroc cii fratele meu a incetinit ma~ina. a) principala + subiectiva + principala + subiectiva; b) principala + subiectiva + principala + comp!. indirecta; c) principala + subiectiva + principala + atributiva; d) alta interpretare. 9. Cum s-a ferit tot timpul sii supere pe cineva care ii era drag1 acum pare cii nu mai poate lua singur nicio hotiiri'lre. a) circ. de mod + comp!. indirecta + atributiva + principala + subiectiva; b) circ. de cauza + circ. de cauza + atributiva + principala + predicativa; c) circ. de cauza + comp!. indirecta + atributiva + principala + subiectiva; d) alta interpretare. 10. De ceea ce Jn(l temeam case va inti'm1pla nu am sulpat, de~i nu aJost cum am crezut ca o sa fie. a) comp!. indirecta + comp!. indirecta + principala + circ. concesiva + predicativa + comp!. directa; b) subiectiva + comp!. indirecta + principala + circ. concesiva + predicativa + comp!. directa; c) comp!. indirecta + comp!. indirecta + principala + circ. concesiva + circ. de mod + comp!. directa; d) alta interpretare.
11. Daca tu consideri cii e treaba mea ce Jae ~i cum ma port inseamna ca imi recuno~ti dreptul la independenfa. a) circ. conditionala + comp!. directa + atributiva + atributiva + principala + predicativa; b) subiectiva + comp!. directa + subiectiva + subiectiva + principala + predicativa; c) subiectiva + comp!. directa + subiectiva + subiectiva + principala + comp!. directa; d) alta interpretare.
12. it acuza ca ii arde sii se distreze, cu toate ca nu era intru totul adeviirat, dar probabil cii ~tia ea ce ~tia. a) principala + comp!. indirecta + subiectiva + circ. concesiva + principala + subiectiva + comp!. directa; b) principala + circ. de mod + comp!. indirecta + circ. concesiva + principala + subiectiva + comp!. directa; c) principala + circ. de cauza + comp!. indirecta + circ. concesiva + principala + subiectiva + comp!. directa; d) alta interpretare. 13. Cum ~i ci'lnd vor pleca, despre asta nu ~tiu ce sii-fi spun, cert e cii universitatca le-a acordat o bursa. a) circ. de mod+ circ. de timp + principala +comp!. directa + principala + subiectiva; b) circ. de mod+ circ. de timp + principala +comp!. directa + principala +comp!. directa; c) comp!. indirecta + comp!. indirecta + principala + comp!. directa + principala + subiectiva; d) alta interpretare. 14. Sa vinii la cercul de literaturii cui ii place sii citeascii, nu cine n-are ce face acasii. a) principala + subiectiva + subiectiva + subiectiva; b) principala + comp!. indirecta + subiectiva + principala + subiectiva; c) principala + subiectiva + subiectiva + principala + subiectiva + comp!. directa; d) alta interpretare.
15. Cum se fiicea cii mii priibu~esc intr-o priipastie, asta am visat ieri-searii, dupii ce am adormit foarte tiirziu. a) comp!. directa + subiectiva + principala + circ. de ti mp; b) circ. de mod+ subiectiva + principala + circ. de timp; c) circ. de mod + predicativa + circ. de timp; d) comp!. directa + comp!. directa + principala + circ. de timp. - - - T E STE -GRILA PENTRU CO ~J CURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT ~
71
16. De bunii seama cii trebuie sii ne pregatim in vederea a ceea ce s~a hotiiriit sii facem. a) principala + subiectiva + subiectiva + circ. de scop + subiectiva; b) principala + subiectiva + subiectiva + circ. de scop + compl. directa; c) principala + predicativa + subiectiva + circ. de scop + compl. directa; d) alta interpretare. 17. Nu e greu de infeles de ce i'mi place atilt de mult ora~ul tiiu, cii m-a~ muta aici. a) principala + subiectiva + circ. consecutiva; b) principala + comp!. directa + circ. consecutiva; c) principala + circ. de cauza + circ. consecutiva; d) alta interpretare.
18. M-am indreptat spre locul unde stiiteau ~i am vrut sii mai spun ceva, de~i nu imi mai aminteam ce. a) principala + circ. de Joe + principala + compl. directa + circ. concesiva; b) principala + atributiva + principala + comp!. directa + circ. concesiva; c) principala + circ. de loc + principala + comp!. directa + circ. concesiva + comp!. directa; d) alta interpretare. 19. Se biinuia cii dupii ce se intorsese din riizboi suferise un ~oc din care, fiirii sii-~i dea nimeni seama9 nu mfd ie#se. a) principala + circ. de timp + subiectiva + circ. de mod + atributiva; b) principala + circ. de timp + subiectiva + circ. concesiva + atributiva; c) principala + circ. de timp + comp!. directa + circ. de mod+ atributiva; d) alta interpretare. 20. Simfeam o mare nevoie sii vorbesc # sii-i arunc in fafa tot ce ma deranja la el, inciit imi trebui un efort de voinffl stz n-o Jae. a) principala + comp!. indirecta + comp!. indirecta + atributiva + circ. consecutiva + atributiva; b) principala + compl. indirecta + com pl. indirecta + atributiva + circ. consecutiva + circ. de scop; c) principala + atributiva + atributiva + atributiva + circ. consecutiva + atributiva; d) principala + atributiva + atributiva + atributiva + circ. consecutiva + circ. de scop. 21. ii fiicea pliicere sa povesteascii tot ce viizuse pe unde umblase. a) principala + subiectiva + atributiva + circ. de loc; b) principala + atributiva + atributiva + circ. de loc; c) principala + comp!. directa + atributiva + circ. de loc; d) alta interpretare. 22. Primul lucru care trebuie fiicut este sii ii indepiirtez din viafa mea, pentru cii am tras concluzia cii nu era omul care piiruse sii fie. a) atributiva + principala + predicativa + circ. de cauza + atributiva + atributiva + predicativa; b) atributiva + principala + subiectiva + circ. de cauza + atributiva + atributiva + predicativa; c) atributiva + principalii + predicativa + circ. de cauza + compl. indirecta + atributiva + predicativa; d) alta interpretare.
23. Voiam numai sii §tiu dacii era adeviirat ce auzisem despre ea cand o ciiutasem la revista la care lucra. a) principala + comp!. directa + comp!. directa + subiectiva + circ. de timp + atributiva; b) principala + comp!. directa + comp I. directa + circ. de timp + atributiva; c) principala + comp!. directa + compl. directa + predicativa + circ. de timp + atributiva; d) alta interpretare. 24. Pare mai cuminte sii mergi la doctor cand e§ti siiniitos, nu bolnav. a) principala + subiectiva + circ. de ti mp; h) principala +comp!. directa + circ. de timp; c) principal3. + subiectiva + circ. de timp + subiectiva + circ. de timp; d) alta interpretare.
25. Decisesem sii mii mut din cartier ~i chiar era sii oJae, noroc cii am Jost oprit spuniindu-mi-se cii se vor face lucriiri de amenajare importante. a) principala + compl. directa + principala + subiectiva + principala + subiectiva + compl. directa; b) principala + compl. directa + principala + subiectiva + principala + subiectiva + subiectiva; c) principala + compl. directa + principala + predicativa + principala + subiectiva. + subiectiva; d) alta interpretare.
72
~ LIM BA RO MANA -
-
- - - - - - - - - - - - - -- -
J£ST0Lt..::
.. ·
Marca,ti interpretarea corectii a structurii frazelor de mai jos. (Propozi,tiile sunt date in ordinea fn care se succedii predicatele /or - exprimate sau subin,telese - in frazii. )
1. Dacii se cuno~·tea faptul ca e neserios, de ce ai avut incredere i'n el $i nu te nelini$ie~'te ca nu te sunii? a) circ. conditionala + subiectiva + principala + principala + subiectiva; b) circ. de cauza + atributiva + principala + principala + subiectiva; c) circ. conditionala + atributiva + principala + principala + comp!. directa; d) alta interpretare.
2. Dacii se mai intiimpla sii aparii farii sa anun(e, asta insemna cii primise o inform
3. Ce era mai curios la el e cii nu se uita in ochii cui vorbea, ferindu-se sii i# fixeze privirea. a) comp!. directa + principala + subiectiva + atributiva + comp!. indirecta; b) subiectiva + principala + predicativa + comp!. indirecta + comp!. indirecta; c) subiectiva + principala + predicativa + atributiva + comp!. indirecta; d) alta interpretare. 4. Binein(eles cii existii oameni care au prea pu(ine resurse sujletesti ca sa se poatii pune in slujba unui ideal. a) principala + subiectiva + atributiva + circ. de scop; b) principala + subiectiva + atributiva + circ. consecutiva; c) principala + subiectiva + atributiva + atributiva; d) alta interpretare.
5. fmi trece prin minte doar ce sim(eam eu atunci, nu un a/tu/ $i nici miicar el, care imi era aproape. a) principala + subiectiva + atributiva; b) principala + comp!. directa + atributiva; c) principala + comp!. indirecta + atributiva; d) alta interpretare. 6. Daca ar fl adeviirat cape miisurii ce inaintam in vlirsta ne pierdem acuitatea glindului $i jine(ea sentimentelor, ar insemna ca societatea ar trebui sii alunge biitrlinii din cetate. a) subiectiva + circ. de mod+ subiectiva + principala + predicativa + subiectiva; b) subiectiva + circ. de timp + subiectiva + principala + predicativa + subiectiva; c) circ. conditionala + circ. de timp + subiectiva + principala + predicativa + subiectiva; d) alta interpretare. 7. in via(ii e$ti ceea ce i(i place sii fli, nu ceea ce al(ii vor sa fli. a) principala + predicativa + subiectiva + predicativa + comp!. directa; b) principala + predicativa + comp!. directa + predicativa + comp!. directa; c) principala + predicativa + subiectiva + principala + predicativa + comp!. directa; d) alta interpretare. 8. Cu sim(urile la panda, nu mii pierdeam in zgomotul lumii ca sii nu;.mi dau seama cii operele mele nu stiirneau reac(iile pe care le-a$ fl dorit. a) principala + circ. de scop + comp!. indirecta + atributiva; b) principala + circ. consecutiva + comp!. indirecta + atributiva; c) principa!a + circ. consecutiva + subiectiva + atributiva; d) alta interpretare.
9. Se va colecta ceea ce trebuie pliitit statului de la cine are, iar de la cine nu, se va Lua un procent mai mic. a) principal a + comp!. directa + comp!. indirecta + comp!. indirecta + principala; b) principala + subiectiva +comp!. indirecta +comp!. indirecta + principala; c) principala + subiectiva + circ. de Joe+ circ. de loc + principala; d) alta interpretare. - - - TESTE -GRI LA PE NTRU CON CU RSU L 0E ADM IT ERE LA FAC ULTA TEA 0 E 0REPT ~
73
10. Poate n-o sa fie chiar ce zici tu, a) principala + subiectiva + corn pl. directa; b) principala + subiectiva : subicctiva; c) principala + subiectiva + predicativa; d) alta interpretare. 11. Se presupune ca ~ti(i ce este de jacut, dar daca nu, ve{i fl indruma(i. a) principala + subiectiva + compl. directa + circ. conditionala + principala; b) principala + subiectiva + compl. directa + subiectiva + principala; c) principala + subiectiva + compl. directa + principaia; d) alta interpretare. 12. Daca el e cum spui, atunci e flresc sa se intoarcii, oriciit de supiirat ar fl din pricina asta. a) circ. conditionala + circ. de mod + principala + subiectiva + circ. concesiva; b) circ. conditionala + predicativa + principala + compl. directa + circ. concesiva; c) circ. conditionala + predicativa + principala + subiectiva + circ. concesiva; d) alta interpretare.
13. Este destul de dificil sii gasim ceva fn marea agitatii, a~adar vom continua ceea ce facem ciind va fl vreme bunii. a) principala + subiectiva + principala +comp!. directa + circ. de ti mp; b) principal a+ comp!. directa + principala + compl. directa + circ. de timp; c) principala + subiectiva + circ. consecutiva + comp!. directa + circ. de timp; d) alta interpretare. 14. Probabil cii a ajuns sii fie obsedat de revenirea la ceea ce altiidatii fi adusese glorie. a) principala + subiectiva + circ. de mod + atributiva; b) principal a + subiectiva + predicativa + comp!. indirecta; c) principala + subiectiva + predicativa + atributiva; d) principala + subiectiva + circ. de mod + compl. indirecta. 15. Aproape ca mi-a venit sii riid, de parca ceea ce spusesera ar fl fost o gluma bunii. a) principala + predicativa + subiectiva +comp!. directa + circ. de mod; b) principala + subiectiva +comp!. indirecta + subiectiva + circ. de mod; c) principala + subiectiva + subiectiva + subiectiva + circ. consecutiva; d) alta interpretare. 16. Stii bine ca asta fnseamna ca, daca stau impreuna, se vor certa mereu, de rele ce sunt. a) principala + com pl. directa + circ. conditionala + comp!. directa + circ. de cauza; b) principala + comp I. directa + circ. conditionala + predicativa + circ. de cauza; c) principala + comp!. directa + circ. conditionala + predicativa + circ. de mod; d) alta interpretare.
17. Pesemne tu crezi cii e lesne de in(eles cum ai procedat, dar sa
~tii
ca nimeni nu a priceput.
a) principala + subiectiva +comp!. directa + circ. de mod+ principala +comp!. directa; b) principala + comp!. directa + circ. de mod + principala + comp!. directa; c) principala + comp!. directa + subiectiva + principala + compl. directa; d) alta interpretare. 18. Am cumpiirat un teren ciit sa-mi Jae o casii de vacan(a, nu altceva. a) principala + circ. de mod; b) principala + atributiva; c) principala + com pl. directa; d) al ta interpretare.
19. Chiar daca sunt prins in cine ~tie ce activitate de voluntariat, urmeazii sa tree# pe la voi, mai ales div-am promis. a) circ. concesiva + principala + subiectiva + circ. de cauza; b) circ. concesiva + compl. indirecta + atributiva + principala + subiectiva + circ. de cauza; c) circ. concesiva + circ. de cauza + atributiva + principala + subiectiva + circ. de cauza; d) alta interpretare. 20. Ziimbea de parcii voia sa ni se intipareasca nouii in minte momentul ciind a triumfat, a) principala + circ. de mod + compl. directa + atributiva; b) principala + circ. de mod + comp!. directa + circ. de timp; c) principala + circ. consecutiva + comp!. directa + atributiva; d) alta interpretare.
74
~ LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
21. Unde n-a venit pfinii acum, nici nu va mai veni, se pare cii are a/te treburi. a) circ. de loc + principala + principala + subiectiva; b) circ. consecutiva + principala + pri ncipala + subiectiva; c) circ. de cauza + principala + principala + comp!. directa; d) alta interpretare. 22. Ede mirare cats-a putut transforma de cfind nu am mai viizut-o, a) principala + compl. directa + circ. de timp; b) principala + subiectiva + circ de timp; c) principala + subiecti va + comp!. directa + circ. de timp; d) alta interpretare. 23. Fiind convinsii cii nu-ice vedea acolo, mai ales cii totul era inc/tis, " revenit in (arii, a) circ. de cauza + compl. indirecta + subiectiva + circ. de cauza + principala; b) circ. de cauza + comp!. indirecta + subiectiva + circ. consecutiva + principala; c) comp!. indirecta + circ. de cauza + principala; d) alta interpretare. 24. Dacii tace, lucru/ acesta nu inseamnii cii e supiirat, ci cii se gfmde~te la ce are de fiic ut. a) circ. conditionala + principala + predicativa + predicativa + comp!. indirecta; b) subiectiva + principala + predicativa + predicativa + comp!. indirecta; c) circ. conditionala + principala + comp!. directa + comp!. directa + compl. indirecta; d) alta interpretare. 25. Poate sii se convingii singur ca nu /-a in~e/at cine crede el. a) principala +comp!. directa +comp!. indirecta + subiectiva; b) principala + subiectiva +comp!. indirecta + subiectiva; c) principala +comp!. directa + circ. de cauza + subiectiva; d) alta interpretare.
TESTUL 8 Marcafi interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozi,tiile sunt date in ordinea in care se succeda predicatele for - exprimate sau subin/elese - in fraza.) 1. Fratele, cii-ifrate, ~i tot pretinde sii i se dea care este partea Lui. a) atributiva + principala +comp!. directa + compl. directa; b) circ. de cauza + principala +comp!. directa + subiectiva; c) circ. concesiva + principala + comp!. directa + compl. directa; d) alta interpretare.
2. Evident cii mii nelini~tea nu numai lipsa unui comunicat oficial, ci ~i tiicerea Lui, mai ales cii puteai crede orice. a) principala + subiectiva + subiectiva + circ. de cauza; b) principala + subiectiva + principala + subiectiva + circ. de cauza; c) principala + subiectiva + comp!. directa + circ. concesiva; d) alta interpretare. 3. Fire~te cii dacii ne invoim la pre(, po(i sii o iei oricfmd ai chef. a) principala + circ. conditionala + subiectiva + comp!. directa + circ. de timp; b) principala + circ. conditionala + subiectiva + compl. directa + circ. concesiva; c) principala + circ. conditionala + compl. directa + compl. directa + circ. de timp; d) alta interpretare. 4. Ar fl Jost mai bine sii te hizui numai pe cine ~tii cii e fide/. a) principala + compl. directa +comp!. indirecta + compl. directa; b) principala + subiectiva + comp!. indirecta + comp!. directa; c) principala + subiectiva + comp!. directa + compl. directa; d) alta interpretare. 5. Ziiu cii trebuie sii plec pfinii nu se insereazii, sii ajung acasii. a) principala + comp!. directa + subiectiva + circ. de timp + circ. de scop; b) principala + subiectiva + subiectiva + circ. de timp + circ. de cauza; c) principala + subiectiva + subiectiva + circ. de timp + circ. de scop; d) alta interpretare. - - - TES TE-GRILA PENTRU CONCUR SUL DE ADMI TE RE LA FACULTA TE A DE DRE PT ~
75
6. Sunt nebuni dacii au impresia cii mii sperie ce zic ei cii vor face. a) principala + circ. conditionala + atributiva + comp!. directa + comp!. directa; b) principala + circ. de cauza + atributiva + comp!. directa + compl. directa; c) principala + circ. conditionala + atributiva + subiectiva + compl. directa; d) alta interpretare. 7. Nu e pentru cine se pregiite~te, ci e pentru cine se nimere~te. a) principaJa + predicativa + principaJa + predicativa; b) principala + comp!. indirecta + principa!a + comp!. indirecta; c) principala + circ. de scop + principala + circ. de scop; d) alta interpretare. 8. Masurile pe care era necesar sa le ia cine administra parcul, de# minore, s-au liisat a~teptate. a) atributiva + subiectiva + subiectiva + principaJa; b) atributiva + subiectiva + subiectiva + circ. concesiva + principaJa; c) atributiva + subiectiva + comp!. de agent + circ. concesiva + principaJa; d) alta interpretare. 9. Sa fl avut o flnalitate determinarea Lui sa cerceteze fosile se prea poate, dat flind cii studia indfujit. a) comp!. directa + atributiva + principala + circ. de cauza; b) subiectiva + atributiva + principala + circ. de cauza; c) subiectiva + atributiva + principaJa + subiectiva; d) alta interpretare. 10. Gandurile bune ce ma indoiesc cii le ai transforma-le, te rog, in fapte caritabile. a) atributiva + comp!. indirecta + principaJa + comp!. directa; b) attibutiva + comp!. indirecta + principala + principala; c) comp!. directa + comp!. indirecta + principala + comp!. directa; d) comp!. directa + comp!. indirecta + principaJa + comp!. directa. 11. Care era ideea aceea ce ii sedusese, nu se ~tia prea bine, cert e ca mergeau to(i sa se inscrie in partid. a) atributiva + atributiva + principalii + principala + subiectiva + circ. de scop; b) comp!. directa + atributiva + principala + principaJa + subiectiva + circ. de scop; c) subiectiva + atributiva + principala + principala + subiectiva + circ. de scop; d) alta interpretare.
12. fmi pare bine ca te-ai convins #tu cii a Jost o gre~eala sane oprim aici, unde este foarte frig. a) principala + comp!. indirecta + comp!. indirecta + atributiva + circ. de loc; b) principala + subiectiva +comp!. indirecta + atributiva + circ. de Joe; c) principaJa + subiectiva +comp!. indirecta + subiectiva + circ. de Joe; d) alta interpretare. 13. Se pregatea sa lupte impotriva a ceea ce i se inoculase in minte din copilarie, dat flind c£1 era, pe atunci, atilt de vulnerabila. a) principala + circ. de scop +comp!. indirecta + subiectiva; b) principala + circ. de scop + comp!. indirecta + circ. de cauza; c) principala + circ. de scop +,circ. de mod + subiectiva; d) aJta interpretare. 14. Nuse ~tie cum# cfmd stabilisera regula ca, daca vreunul trebuie sa dea o declara(ie publica, ar fl bine ca celatalt sa-l sus(inii. a) principaJa + circ. de mod + circ. de timp + circ. conditionala + subiectiva + atributiva + subiectiva; b) principala + subiectiva + subiectiva + circ. conditionaJa + subiectiva + atributiva + subiectiva; c) principala + subiectiva + subiectiva + circ. conditionala + subiectiva +comp!. directa + subiectiva; d) alta interpretare. 15. Cand (i-e greu, giinde~te-te ce noroc ai avut cii e~ti totu~i cum (i-ai dorit sii fli. a) circ. de timp + principala +comp!. indirecta + atributiva + predicativa +comp!. directa; b) circ. de timp + principala + comp!. indirecta + circ. de cauza + predicativa + compl. directa; c) circ. conditionaJa + principala + comp!. indirecta + atributiva + predicativa + compl. directa; d) alta interpretare.
76
~ LIMBA ROMANA - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
16. fn cazu/ cii te mirii cine te-a reclamat, cugetii care~(i sunt prietenii. a) atri butiva + subiectiva + rincipala + compl. indirecta; b) circ. conditionala + subiectiva + principala + comp!. indirecta; ~) atributiva + subiectiva + principala + compl. directa; d) circ. conditionala + subiectiva + principala + compl. directa.
17, Am crezut ca ceea ce s-a i'ntfunplat azi era un capriciu de-al tau ~i mii
a~teptam,
desigur, sii fncetezi la un moment dat. a) principala + predicativa + comp!. directa + principala + principala + compl. indirecta; b) principala + comp!. directa + comp!. directa + principala + principal a + com pi. indirecta; c) principala + subiectiva + comp!. directa + principala + principala + comp!. indirecta; d) alta interpretare.
18. Ca nu cumva Sfl se creadii Cfl am vrut sa va in~el, v-am pregiitit ni~te dovezi pe care este absolut necesar sii le vedefi. a) circ. de scop + comp!. directa + comp!. directa + principala + atributiva + subiectiva; b) circ. de scop + subiectiva +comp!. directa + principala + atributiva + subiectiva; c) circ. de cauza + subiectiva + comp!. directa + principala + atributiva + subiectiva; d) alta interpretare.
19. Cum era prea ca/d ca sii riimiinem in mansarda, m-am decis sa-1 las sii piece, urmiind sii ne intiilnim dimineafa. a) circ. de mod + circ. consecutiva + principala + comp!. indirecta + comp!. indirecta + subiectiva; b) circ. de cauza + circ. de scop + principala + comp!. indirecta + comp!. indirecta + subiectiva; c) circ. de cauza + circ. consecutiva + principala + comp!. directa + circ. de mod+ subiectiva; d) alta interpretare. 20. M-a asigurat cii dacii vine e pentru cii ma iube~te, nu din alt motiv. a) principala + subiectiva + comp!. indirecta + circ. de cauza; b) principal a + subiectiva + comp!. indirecta + circ. de cauza + comp!. indirecta; c) principala + subiectiva + comp!. directa + circ. de cauza + circ. de cauza; d) alta interpretare. 21. Oriunde se va duce, va fl bine primit de cine se ocupt1 cu astfel de lucruri ~i nu va trebui sii fctca nimic mai mult deciit a fiicut piinii acum. a) circ. de loc + principala + circ. indirecta + principala + subiectiva + circ. de mod; b) circ. de loc + principala + comp!. de agent + principala + subiectiva + comp!. directa; c) circ. concesiva + principala + comp!. de agent + principala + subiectiva + circ. de mod; d) alta interpretare. 22. Era prea mare deosebirea dintre unele ~i ceea ce reprezentau altele, dintre imaginea publica # cea care se vedea numai in cerc restriins, ca sii ii cred pe cuviint. a) principala + atributiva + atributiva + circ. consecutiva; b) principala + subiectiva + atributiva + circ. consecutiva; c) principala + comp!. indirecta + atributiva + circ. de scop; d) alta interpretare.
23. Te-am avertizat cii orice vei miirturisi va fl folosit impotriva ta. a) principala + circ. concesiva + comp!. directa; b) principala + subiectiva + comp!. directa; c) principala + circ. concesiva + comp!. indirecta; d) alta interpretare. 24. Nu m-a mirat cum a reacfionat el lace i-am propus, ci cum a justificat cii nu vrea sii participe. a) principala + comp!. directa + comp!. indirecta + comp!. directa + subiectiva + comp!. directa; b) principala + subiectiva +comp!. indirecta + subiectiva + subiectiva +comp!. directa; c) principala+ subiectiva + comp!. indirecta + principala + subiectiva + comp!. directa + comp!. directa; d) alta interpretare.
25. Dacii e sii spunem adeviiru/ vii vom anlta cum s-a fiicut cii am ajuns aici. a) subiectiva + subiectiva + principala + circ. de mod + subiectiva; b) circ. conditionala + subiectiva + principala + 1
---TESTE-GR ILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE 0 REPT )>
77
compl. directa + subiectiva; c) circ. conditionala + subiectiva + principala + circ. de mod + compJ. directa; d) alt3. interpretare.
Marcafi interpretarea corecta a structurii !raze/or de mai jos. (Propozi,tiile sunt date in ordinea in care se succeda predicatele !or - exprimate sau subin,telese - in fraza.) 1. Nu imi pare admisibil cii asta e solufia, cu toate ca o sus(inefi hotarat. a) principala + compl. directa + circ. concesiva; b) principa!a + predicativa + circ. concesiva; c) principala + subiectiva + circ. concesiva; d) alta interpretare.
2. Aceasta ar insemna sii reca~tigiim increderea oamenilor, sa facem sii se creadii cii ceea ce am afirmat nu sunt doar vorbe. a) principala + predicativa + predicativa + compl. directa + subiectiva + subiectiva; b) principala + predicativa + predicativa + compl. directa + subiectiva + comp!. directa; c) principala + subiectiva + subiectiva +comp!. directa + subiectiva + subiectiva; d) alta interpretare.
3. Stiam precis cu ce ocazie I-am intiilnit ~i ciind, dar nu eram sigura ca ii voi recunoa~te imediat. a) principala +comp!. directa + principala +comp!. indirecta; b) principala +comp!. directa +comp!. directa + principala + cornpl. indirecta; c) principala + comp!. directa + circ. de timp + principala + comp!. indirecta; d) alta interpretare.
4. Se pare ca a~a trebuie sii stea lucrurile, de vreme ce tofi cei cu care am discutat au Jost de acord. a) principala + subiectiva + subiectiva + atributiva + circ. conditionala; b) principala + comp!. directa + subiectiva + atributiva + circ. conditionala; c) principala + subiectiva + comp!. directa + subiectiva + atributiva + circ. conditionala; d) alta interpretare.
5. Daca existii /el ~i /el de re(ete pentru ca oamenii sii fie ferici(i, asta nu inseamna in mod viidit cii ele sunt folositoare. a) circ. conditionala + circ. de scop + principala + predicativa; b) circ. conditionala + atributiva + principala + predicativa; c) subiectiva + circ. de scop + principala + predicativa; d) alta interpretare.
6. Se vedea cii omul f a(fl de care avea eel mai mare respect era cine ii respee ta la riindu-i, nu altcineva. a) principala + atributiva + subiectiva + predicativa + subiectiva; b) principala + atributiva + subiectiva + predicativa; c) principala + atributiva + subiectiva + subiectiva; d) principal.a + atributiva + subiectiva + subiectiva + subiectiva.
7. S-ar cuveni sii-l numim peel pre~edinte, intruciit a devenit competent ~i nu a risipit ce fonduri a primit. a) principala +com pl. directa + circ. de cauza + circ. de cauza +comp!. directa; b) principala + subiectiva + circ. de cauza + circ. de cauza +comp!. directa; c) principala +comp!. indirecta + circ. de cauza + circ. de cauza + compl. directa; d) alta interpretare.
8. Vaziindu-se ca a ajuns sii cer~eascii pe striizi, s-a hotariit sa fie dus la un adapost unde se putea avea grijii de el. a) comp!. directa + predicativa + principala + subiectiva + circ. de loc; b) subiectiva + predicativa + principala + subiectiva + circ. de loc; c) subiectiva + predicativa + principala + subiectiva + atributiva; d) alta interpretare.
78
~ LIM BA RO MAN A - - - - - - - - - - - - - - - - - -
.0
9. Venea care cum putea, ciici drumul fusese lung $i vremea uriita, a) principala + subiectiva + circ. de cauza; b) principala + circ. de mod + circ. de cauza; c) principala + subiectiv3. + circ. de cauza + circ. de cauza; d) principala + circ. de mod+ circ. de cauza. + circ. de cauza.
10. f~i imaginase di lucrurile se vor rewlva fiirii sa ia atitudine, a~a cum se rewlvaseNI ~·i in trecut. a) principala + compl. directa + circ. de mod+ circ. de mod; b) principala + comp!. indirecta + circ. de rnod + circ. de mod; c) principala +comp!. directa + circ. concesiva + circ. de mod; d) alta interpretare. 11. A pus muncitorii sii sape ca sii giiseascii ceea ce se spunea ca este un manuscris de nepre{uit. a) principala + circ. de scop + circ. de scop + comp!. directa + subiectiva; b) principala + comp!. indirecta + circ. de scop + comp!. directa + subiectiva; c) principala + circ. de scop + circ. de scop + comp!. directa + comp!. directa; d) alta interpretare. 12. Ceea ce a fiicut el ieri, asta meritii sii fie pedepsit, de vreme ce a avut unniiri atat de grave; a) comp!. directa + principala + comp!. directa + circ. de cauza; b) subiectiva + principala + comp!. directa + circ. conditionala; c) comp!. directa + principala +comp!. directa + circ. conditionala; d) alta interpretare.
13. Sii i{i imprumut ni~te bani, asta e ceea ce pot sii Jae pentru tine, mai ales ca am ca~·tigat ieri la bursii. a) subiectiva + principala + predicativa +comp!. indirecta + circ. de cauza; b) comp!. directa + principala + predicativa + comp!. directa + circ. de cauza; c) subiectiva + principala + predicativa + comp!. directa + circ. de cauza; d) alta interpretare. 14. Putem sii credem cii e a~a cum spune el, dar ar fl mai indicat sii cercetam singuri. a) principala + comp!. directa + comp!. directa + circ. de mod + principala + comp!. directa; b) principala + comp!. directa + subiectiva + predicativa + principala + subiectiva; c) principala + comp!. directa + comp!. directa + circ. de mod + principala + subiectiva; d) alta interpretare. 15. Lumea in care triiiau incepuse sa se obi~nuiasca mai degrabii cu ce vedea decat cu ce se scria in ziare despre ei. a) atributiva + principala + comp!. directa + comp!. indirecta + circ. de mod; b) circ. de Joe + principala + comp!. directa + comp!. indirecta + circ. de mod; c) atributiva + principala + comp!. directa + comp!. indirecta + comp!. indirecta; d) alta interpretare. 16. Straniu este faptul di, de cand avusese ace/ accident, nu contenea sii se priveascii in oglinda, contemplandu-~i cicatricea. a) principala + circ. de timp + compl. directa + comp!. directa; b) principala + circ. de timp + atributiva +comp!. directa; c) principala + circ. de timp + predicativa + comp!. directa; d) alta interpretare. 17. Cum nimeni altcineva nu a asistat la aceasta discufie, era pu{in probabil S(l fl ajlat vreunul despre ce am vorbit. a) circ. de mod+ principala +comp!. directa +comp!. indirecta; b) circ. de cauza + principala + subiectiva + comp!. directa; c) circ. de mod + principala + subiectiva + comp!. indirecta; d) alta interpretare. 18. Nu s-a in{eles deloc cii e o mare responsabilitate sii ai copii # sii-i cre~ti cum se cuvine. a) principala + comp!. directa + atributiva + atributiva + circ. de mod; b) principala + subiectiva + atributiva + atributiva + circ. de mod; c) principala + comp!. directa + subiectiva + subiectiva + circ. de mod; d) alta interpretare. - - - TESTE -GR ILA PENTRU CO NCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT ~
79
19. Se putea constata cum ea ii privea cu mirare ~i poate cii nu din cauzii cii erau nou-veni(i in sat, a) principala + circ. de mnd + principala + circ. de cauza; b) principala + com pl. directa + principala + subiectiva + circ. de cauza; c) principala + subiectiva + principala + subiectiva + circ. de cauza; d) alta in terpretare.
20. Dacii te gfinde~·ti cii nu e$ti in stare sa realizezi un lucru fnseamnii cii poate chiar sii nu fii in stare. a) circ. conditionala + comp!. indirecta + comp!. indirecta + principala + predicativa + comp!. directa; b) subiectiva + comp!. indirecta + comp!. indirecta + principala + predicativa + subiectiva; c) subiectiva + compl. indirecta + comp!. indirecta + principala + comp!. directa + subiectiva; d) alta interpretare.
21. Pe miisurii ce so(ia sa se nelini$tea la gfindul, destul de corect, cii nu mai pot pleca unde i$i propusesenl, incepu $i el sa se intristeze, a) circ. de timp + atributiva + circ. de Joe + principala + comp!. directa; b) circ. de mod+ atributiva + circ. de Joe+ principal a+ comp!. directa; c) atributiva + atributiva + circ. de loc + principala + comp!. directa; d) alta interpretare.
22. La inceput, aJost Jurios pe cine 1-a in$elat in aJaceri, pe urmii aJost gata sii-1 inJrunte exact cum i se urzise $i lui. a) principala + compl. directa + principala + compl. indirecta + circ. de mod; b) principala + comp!. indirecta + principala + comp!. indirecta + circ. de mod; c) principala + compl. directa + principala + circ. de scop + circ. de mod; d) alta interpretare.
23. Nu mi se pare in regulii cii lasii totul pe cine poate $i pleacii sii-$i vadii de treburile ei, pe care le considerii mai importante decfit ce Jacem noi aid a) principala + subiectiva + comp!. directa + subiectiva + circ. de scop + atributiva + circ. de mod; b) principala +comp!. directa +comp!. directa + comp!. directa + circ. de scop + atributiva + circ. de mod; c) principala + subiectiva + compl. indirecta + subiectiva + circ. de scop + atributiva + circ. de mod; d) alta interpretare. 24. Deciit S(l mergem cu el, mai bine sii ramanem aici incii o noapte. a) comp!. indirecta + principala + subiectiva; b) compl. indirecta + principala + comp!. directa; c) circ. de mod+ principala + com pl. directa; d) alta interpretare.
25. Nu-mi con vine ce condi(ii sunt acolo, dar sii Jae acest stagiu nu-mi strica deloc, mai ales ul m-a trimis firma la care lucrez. a) principala + compl. directa + comp!. directa + principala + circ. de cauza + atributiva; b) principala + subiectiva + comp!. directa + principala + comp!. indirecta + atributiva; c) principala + subiectiva + subiectiva + principala + circ. de cauza + atributiva; d) alta interpretare.
'- -TESTOL 10 Marca,ti interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozi,tiile sunt date in ordinea in care se succeda predicatele !or- exprimate sau subi.11,telese - in fraza,) 1. Fiirii sii $lie cand se vor aji$a rezultatele, I-au liisat sa se ducii la Jacultate, urmand S(/-i anun{e # pe ei dacii a intrat sau nu, a) circ. de mod + comp!. directa + principala + comp!. indirecta + subiectiva + circ. conditionala; b) circ. concesiva + comp!. directa + principala + circ. de mod + comp!. directa + circ. conditionala; c) circ. concesiva + compl. directa + principala + circ. de mod + comp!. directa + comp!. directa; d) alta interpretare.
80 .;(
LIM BA ROMANA - - - - - - - - - - -- - - - - -- -
2, Bine cii i(i mai trece prin cap s
4. Ori cii vine, ori ca pleaca, mi-este absolut egal, odata ce a dec/arat cii nu se simte bine aici. a) circ. concesiva + circ. concesiva + principala + circ. de cauza; b) circ. concesiva + circ. concesiva + principala + circ. conditionala; c) circ. concesiva + circ. concesiva + principala + circ. de timp; d) alta interpretare. 5. Chiar minciuni de-ar fl ciite istorise$te el, sunt prea frumoase ca sii nu le ascultiim. a) circ. concesiva + subiectiva + principala + circ. consecutiva; b) circ. concesiva + subiectiva + principala + circ. de scop; c) circ. conditionala + subiectiva + principala + circ. consecutiva; d) alta interpretare.
6. Nus-a respectat ce program fusese anun{at, a$a ca a plecat Jara sii regrete ce ar fl putut pierde. a) principal a + com pl. directa + circ. consecutiva + circ. de mod + comp I. directa; b) principala + subiectiva + circ. consecutiva + circ. de mod + comp!. indirecta; c) principala + subiectiva + circ. consecutiva + circ. de mod + comp!. directa; d) alta interpretare.
7. Un /apt important este cii nu s-a contestat ceea ce noi am prezentat la reuniune, fiind recunoscut cii lucrarea era riguroasa $i datele complete. a) principala + predicativa + subiectiva + subiectiva; b) principala + subiectiva + subiectiva + subiectiva; c) principala + subiectiva + compl. directa + subiectiva; d) alta interpretare. 8. Discursul lui era contra a ceea ce devenise periculos in societate, in ciuda faptului cii se luaserii toate miisurile ca sa fie prevenite acele deprinderi. a) principala + comp!. indirecta + circ. concesiva + C.irc. de scop; b) principala + predicativa + circ. concesiva + circ. de scop; c) principal a + comp I. indirecta + circ. concesiva + circ. de scop; d) alta interpretare. 9. S-au suparat pe ce am zis, de$i le repetasem ca atiit le dau, ciit am $i eu. a) principala + comp!. directa + circ. concesiva + comp!. directa + circ. de mod; b) principal a + comp!. directa + circ. concesiva + comp!. directa + comp!. directa; c) principala + comp!. indirecta + circ. concesiva + compl. directa + circ. de mod; d) alta interpretare. 10. Erau capabili siifacii rau dacii voiau,fiindcii se deprinseserii siifacii asta. a) principala +comp!. indirecta + circ. conditionala + circ. de cauza + comp!. indirecta; b) principala + comp!. indirecta + circ. conditionala + circ. de cauza + circ. de mod; c) principala + circ. de mod + circ. conditionala + circ. de cauza + comp!. indirecta; d) alta interpretare.
11. Ar fl pacat sa nu terminam ce am inceput, mai ales ca to{i se vor giindi cii nu suntem in stare sa ne baziim pe ce avem. a) principala + subiectiva +comp!. directa + circ. de cauza +comp!. indirecta + comp I. indirecta + comp!. indirecta; b) principala + atributiva + comp!. directa + circ. de cauza + comp!. indirecta + comp!. indirecta + comp!. indirecta; c) principala + subiectiva + comp!. directa + circ. de cauza + compl. indirecta + comp!. directa; d) alta interpretare. - - - TESTE-GR ILA PENTRU CONC URSUL DE ADM ITERE LA FA CULTATEA DE DREPT ~
81
12. De vreme ce ni s=a promis sii Jim sponsoriza(iJ mi se pare exclus sa nu putem incheia proiectul din cauzii cii nu vom dispune de fonduri. a) circ. conditionala + comp!. directa + principala + subiectiva + circ. de cauza; b) circ. de cauza + subiectiva + principala + subiectiva + circ. de cauza; c) circ. de cauza + subiectiva + principala + subiectiva + atributiv3.; d) alta interpretare. 13. Ca sa ajungi cat se poate de repede, de aceea a riimas stabilit sii ne intiilnim unde ~tii cii ne-am mai viizut, a) circ. de cauza + circ. de mod + principala + subiectiva + circ. de loc + compl. directa; b) circ. de scop + circ. de ti mp + principala + subiectiva + circ. de Joe + comp!. directa; c) circ. de cauza + circ. de mod + principala + comp!. directa + circ. de loc + compl. directa; d) alta interpretare. 14. Decizfmdu-se la nivel central sii se renun(e la personalul auxiliar, consecin(a a Jost cii multe sarcini s-au preluat de ciitre cei care au riimas, a) comp!. directa + principala + comp!. directa + atributiva; b) comp!. directa + principala + predicativa + comp!. de agent; c) subiectiva + principala + predicativa + comp!. de agent; d) alta interpretare.
15. Oriciit de frumos s-ar purta acum, de fapt nu mi s-a trecut cu vederea niciodatii cii le-am repro~at cand au gre~it, a) circ. de mod + principala + comp!. directa + circ. de timp; b) circ. concesiva + principala + comp!. directa + circ. de timp; c) circ. concesiva + principala + subiectiva + circ. de timp; d) alta interpretare.
16. Nu infelegeam de ce trebuia sa-mi incalc acum principiul conform ciiruia onestitatea e mai importantii decfit ce spun al(ii despre tine. a) principala + comp!. directa + subiectiva + atributiva + comp!. directa; b) principala + comp!. directii + subiectiva + atributiva + circ. de mod; c) principala + compl. directa + subiectiva + comp!. indirecta + circ. de mod; d) alta interpretare. 17. in eventualitatea cii pleciim, este util sii luiim # geamantanul vechi, fie el cum o fl. a) circ. conditionala + principala + subiectiva + principala + predicativa; b) circ. conditionala + principala + subiectiva + circ. concesiva + predicativa; c) atributiva + principala + subiectiva + circ. concesiva + predicativa; d) alta interpretare. 18. Dacii nu ai Jost unde eram noi, cum ai putea sii ~tii ce s-a intamplat? a) circ. conditionala + circ. de loc + principala +comp!. directa +comp!. directa; b) circ. conditionala + predicativa + principala + comp!. directa + comp!. directa; c) circ. de cauza + circ. de loc + principala +comp!. directii + comp!. directa; d) alta interpretare. 19. Problema ta nu e cii n-ai vrea sii te schimbi, ci cii nu e~ti in stare s-o faci. a) principala + predicativa +comp!. directa + principala + predicativa +comp!. indirecta; b) principala + predicativa + comp!. directa + predicativa + comp!. indirecta; c) principala + predicativa + comp!. directa + principala + predicativa + atributiva; d) principala + predicativa + comp!. directa + predicativa + atributiva.
20. Sa f aci cum (i-am explicat, cii de unde nu, vei avea surpriza sii consta(i cii n-ai reu#t. a) principala + compi. directa + circ. de cauza + atributiva + compl. directa; b) principala + circ.
82
<;( LIMBA RO MANA
- - - - - - - - - - - - - - - - - , _ _ __ _
22. Nu aveam lwbar cii
lwtiiriit demiterea cui a organizat alegerile pentru cii au fost fraude, a) principala + corn pl. directa + com pl. indirect8. + circ. de cauza; b) principala + comp!. directa + atributiva + circ. de cauza; c) principala + subiectiva + atributiva + circ. de cauza; d) alta interpretare. S·ofl
23. Faptul cii nu vine dacii nu e invitat nu inseamnii cii e civilizat, ci cii e /ene$, a) subiectiva + circ. de mod + principala + predicativa + predicativa; b) atributiva + circ. de mod + principala + predicativa + predicativa; c) atributiva + circ. conditionala + principala + predicativa + predicativa; d) alta interpretare.
24. A plecat din {arii in scopul sii se afirme, dar nu a reu$it decat sii se angajeze pe postul pe care il avea # aici, a) principala + circ. de scop + principala + comp I. directa + atributiva; b) principala + atributiva + principala + compl. directa + atributiva; c) principala + circ. de exceptie + principala + compl. directa + atributiva; d) alta interpretare. 25. Nu ca S(l te conving pe tine am declarat tot ce ai au zit, ci fiindcii nu puteam face altfel. a) circ. de scop + principala + comp I. directa + principala + circ. de cauza; b) circ. de scop + principala + comp I. directa + circ. de cauza; c) circ. de scop + principala + atributiva + principala + circ. de cauza; d) alta interpretare.
- - - TESTE aGRI LA PE NTRU CO NCURS UL DE ADM ITER E LA FACU LT ATEA DE
DREPT ~ 83
ECONOMIE
1. Satisfacerea nevoilor presupune 1ntotdeauna: a) consumul de resurse nelimitate; b) consumul de bunuri sau utilitati; c) consumul de bunuri libere; d) consumul de bunuri economice.
2. Caracteristica esentiala a bunurilor libere este: a) abundenta; b) aspectul virtual nelimitat; c) aspectul obiectual, material; d) permanenta. 3. Aerul de munte pentru un locuitor de la campie: a) este un bun liber; b) este un bun economic pentru ca rezulta dintr-un proces de productie; c) este un bun substituibil ; d) este un bun economic. 4. Costul de oportunitate: a) este pozitiv deoarece veniturile pot fi nelimitate; b) este maxim daca venitul este maxim; c) este minim daca venitul este minim; d) este zero daca venitul este nelimitat. 5. Caracterul limitat al resurselor deriva din: a) lipsa de potential a planetei; b) ritmul lent de dezvoltare a $tiintei $i tehnicii; c) insuficienta fata de nevoile !imitate; d) tensiunea nevoi-resurse. 6. Costul real al alegerilor reprezinta: a) cea mai scum pa alternativa sacrificata; b) alternativa sacrificata cu utilitatea economica maxima; c) a doua optiune sacrificata dupa cea la cares-a renuntat; d) satisfactia pierduta prin neachizitionarea primei alternative. 7. Reprezinta o forma de risipa: a) bunurile produse $i destinate autoconsumului; b) achizitia de capital fix ciind productia este nula; c) bunurile produse; d) consumul excesiv de resurse naturale create de om. 8. Bunurile libere sunt: a) virtual nelimitate In raport cu nevoile; b) obtinute prin prelucrarea naturii; c) insuficiente In raport cu nevoile; d) rezultatul unei activitati non-economice. 9. Menajele reprezinta unitati: a) 111 care are loc consumul, dar care participa $i la activitatea economica; b) omogene de consum; c) de distribuire a venitului; d) ce fac investitii din profitul obtinut. '
10. Stiinta economica este utila deoarece: a) este interesata de satisfacerea unui maxim de nevoi; b) lncearca sa foloseasca eficient resursele !imitate cu lntrebuintari alternative; c) este interesata de folosirea unui minim de resurse; d) este interesata de cre$terea productiei In orice conditii. 11. Atributul posesiunii releva dreptul: a) de a lnstraina o proprietate prin donatie; b) de a folosi bunul; c) de a da un lmprumut fara dobanda; d) de a stapani In mod mijlocit un bun economic.
12. Dreptul de uzufruct releva: a) subiectul proprietatii; b) dreptul de a beneficia de rodul unui bun; c) dreptul de a fi proprietar deplin; d) unul din cele cinci drepturi ale proprietatii. 13. Proprietatea se define$te ca o relatie lntre: a) oameni $i bunuri libere; b) oameni $i bunuri economice; c) oameni $i bunuri materiale; d) oameni $i bunuri existente In societate sau obtinute prin
activitati economice. '
14. Obiectul proprietatii e format lntotdeauna numai din: a) servicii; b) bunuri primare $i intermediare; c) bunuri de consum $i pentru productie; d) bunuri.
15. Fundamentul libcrtatii de actiune 11 reprezinta: a) concurenta; b) proprietatea privata; c) fonnarea libera a preturilor; d) pluralismul drepturilor proprietatii . - - - T ESTE -- GRILA PENTRU CONCURSUL DE ADMIT ERE LA FACULTATEA DE 0REPT }
85
16. In economia de piata, libera initiativa exprima: a) exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de a le utiliza, de a dispune de ele 9i de uzufructul lor; b) urmarirea in orice conditii a propriului interes; c) un principiu al econorniei de comanda; d) coexistenta forrnelor de proprietate. 17. Resursele refolosibile intr-o economie: a) au caracter util ~i pot fi reintroduse 1n activitatea economica; b) sunt regenerabile; c) sunt resurse prirnare; d) satisfac nevoi derivate. 18. Diminuarea tensiunii dintre nevoi ~i resurse presupune: a) maximizarea resurselor; b) minimizarea nevoilor; c) economisirea resurselor care nu polueaza mediul; d) folosirea rationala a resurselor ]imitate.
19. Este o resursa irecuperabila: a) plasticul ; b) timpul necesar producerii de bunuri intr-un ciclu de productie anual; c) sticla; d) cauciucul. 20. In ultima instanta, indicatorul de masurare a eficientei muncii este: a) timpul liber ramas; b) timpul de vacanta; c) timpul muncit efectiv; d) reducerea timpului de munca. 21. Bunurile libere sau create de om care servesc la activitati economice ~i/sau la satisfacerea unor nevoi individuale ~i colective sunt: a) bunuri econ om ice; b) resurse; c) produse; d) marfuri. 22. Limitarea resurselor: a) creeaza o tensiune intre nevoi ~i resurse; b) are caracter permanent, dar este fluctuanta; c) tine de limitarea nevoilor; d) nu este o problema care sa afecteze mediul; A) (a, b); B) (a, b, c); C) (a, c); D) (b, c). 23. Sunt considerate virtual nelimitate in raport cu nevoile: a) bunurile libere; b) bunurile econ om ice; c) serviciile; d) informatiile. 24. Proprietatea intr-o economie de piata: a) limiteaza agentii economici; b) este doar privata sau publica; c) presupune exercitarea paqiala a unor drepturi; d) este fundamentul libertatii de actiune. 25. Dreptul de uzufruct poate fi inteles ca: a) venitul unei mo~teniri; b) chiria unei locuinte; c) dobanda unui imprumut; d) toate raspunsurile sunt corecte.
TESTUL 2 1. In prima instanta, omul este: a) producator; b) consumator; c) utilizator; d) atat utilizator, cat ~i producator. 2. Spre deosebire de evolutia nevoilor umane, resursele sporesc rapid; c) intr-un ritm independent; d) cu mult mai rapid.
~i
se diversifica: a) mai lent; b) mai
3. Bunurile destinate autoconsumului: a) nu necesita costuri; b) sunt bunuri economice; c) sunt prodfactori; d) nu sunt bunuri finale. 4. In cadrul economiei naturale, ponderea bunurilor o reprezinta: a) bunurile econ om ice; b) bunurile marfare; c) serviciile; d) bunurile destinate autoconsurnului. 5. Identificati afirmatia falsa: a) Orice bun marfar este un bun economic. b) Un bun liber poate deveni ~i un bun economic. c) Un bun marfar poate deveni un bun liber. d) Un bun economic poate fide tip produs sau servicii. 6. Nu sunt bunuri de consum: a) doar bunurile libere; b) banii; c) factorii de productie; d) toate raspunsurile sunt corecte.
86 4'. EC 0 N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - - -
7, Satisfacerea nevoilor umane se poate realiza: a) indirect, din produqie proprie; b) direct, din productie proprie; c) direct, prin intermediul pietei; d) 1n totalitate.
8. Costul de oportunitate este determinat de: a) caracterul limitat al nevoilor umane; b) venitul limitat; c) cea mai buna alternativa aleasa; d) preferintele consumatorului exclusiv. 9. In sens economic, o resursa este limitata daca: a) provine din mediul natural; b) este derivata; c) nu este prodfactor; d) este insuficienta 1n raport cu nevoile. 10. Rationalitatea resurselor este necesara deoarece pe ansamblul lor: a) resursele cresc la fel ca nevoile; b) cresc mai lent decat nevoile; c) au tend in ta de stagnare; d) toate raspunsuri le sunt gre$ite.
11. Dupa forma in care se prezinta, bunurile economice pot fi: a) produse sau servicii; b) materiale sau spirituale; c) tangibile sau materiale; d) nonmateriale sau servicii. 12. Cantitatea de bunuri economice produsa de tarile dezvoltate: a) depa$e$te nevoile consumatorilor nationali; b) este nelimitata; c) este limitata; d) este preponderent de tip servicii.
13. Raportul nevoi-cantitate de bunuri economice la un moment dat este: a) unitar, deoarece se produce atat cat este nevoie; b) subunitar; c) supraunitar; d) dificil de estimat.
14. Nevoia de hrana este o nevoie: a) elevata; b) fiziologica; c) superioara; d) complexa.
15. Fae parte din categoria resurselor regenerabile: a) apa; b) pamantul; c) aerul; d) toate raspunsurile sunt corecte. 16. Dupa provenienta lor, resursele pot fi: a) simple $i complexe; b) regenerabile ~ i neregenerabile; c) primare ~i derivate; d) de baza ~i superioare. 17. Daca accesul la un bun se face fara niciun efort, atunci ace! bun este: a) liber; b) economic; c) o marfa; d) niciun raspuns nu este corect. 18. Costul de optiune ar fi zero, daca: a) venitul ar fi nelimitat; b) venitul este minim; c) venitul este limitat; d) s-ar face risipa de resurse. 19. Bunurile economice in comparatie cu cele libere sunt: a) nelimitate; b) virtual nelimitate; c) !imitate; d) accesibile doar ca marfa. 20. Majoritatea bunurilor consumate in economiile modeme sunt tranzactionate pe piete de tip: a) oligopol; b) monopol; c) monopolistic; d) oligopson. 21. 0 alegere rationala se refera la o utilizare a resurselor care: a) minimizeaza costurile salariale; b) maximizeaza economiile; c) satisfac un maxim de nevoi; d) pune accent pe cele derivate.
22. Nevoile umane sunt: a) neregenerabile dupa satisfacerea !or; b) recuperabile; c) relativ !imitate; d) nelimitate. 23. Proprietatea ~i libertatea de actiune a agentilor economici determina: a) concurenta loiala; b) formarea libera a preturilor; c) satisfacerea mai buna a cererii de bunuri libere; d) doar piata de monopol. 24. Resursele naturale sunt: a) toate bunuri libere; b) doar o parte bunuri libere; c) derivate; d) abundente comparativ cu nevoile. 25. Proprietatea publica sta la baza: a) economiei de piata; b) economiei de comanda; c) exprimarii liberei initiative; d) $Omajului. - - - T E STE -GRILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT ~
87
.
'
1. Utilitatea economica pentru un consumator 1nseamna compararea: a) utilitatii totale cu pretul unitar; b) raportului pret-utilitate marginala; c) utilitatii totale cu cea marginala; d) utilitatii marginale cu pretul unitar. 2. Scopul unui consumator este: a) sa economiseasca bani; b) sa-$i creasca veniturile; c) sa consume cat mai mult; d) sa-$i maximizeze utilitatea totala. 3. Daca utilitatea marginala este pozitiva, atunci utilitatea totala va fi: a) descrescatoare; b) crescatoare; c) minima; d) nula. 4. Daca utilitatea marginala este negativa, atunci: a) s-a atins starea de saturare; b) utilitatea totala este maxima; c) utilitatea totaJa descre$te; d) utilitatea totala este minima. 5. Daca utilitatea marginaJa este zero, atunci: a) utilitatea totala este minima; b) utilitatea total a este maxima; c) utilitatea totala este nula; d) utilitatea totala este descrescatoare. 6. Cand utiJitatea marginala descre$te: a) UT cre$te cu o marime crescatoare; b) UT cre$te cu o marime constanta; c) UT cre$te cu o marime descrescatoare; d) UT cre$te $i dupa starea de saturare.
7. Conf01m Legii Jui Goessen: a) consumatorul are tendinta sa consume din ce In ce mai putin; b) consumatorul are tendinta sa economiseasca surplusul de venit; c) intensitatea nevoiJor consumatorului descre$te pana la saturare; d) intensitatea nevoilor consumatorului descre$te pana la saturare, daciJ. respectiva nevoie se satisface continuu. 8. Un consumator utilizeaza opt doze din bunul X, avand utilitatile individuale 8, 6, 3, 2, 1, - 1, - 3, - 4. Lace valoare a Jui UT s-a atins starea de saturare? a) 19; b) 20; c) 12; d) 16.
9. Daca eficienta economica spore$te, atunci consumul: a) scade; b) cre$te; c) scade mai lent; d) crqte mai repede decat eficienta. 10. Raportul utilitate marginala/pret pentru bunul Y este 0,8. Pretul unitar al bunului Y este 6.000 u.m. La echilibru, utilitatea marginala a bunului Y este: a) 4.800 u.m.; b) 750 u.m.; c) 5.000 u.m.; d) 3.000 u.m. 11. Utilitatea marginala poate fi: a) pozitiva, negativa sau nula; b) negativa $i crescatoare; c) pozitiva $i crescatoare; d) mai mare decat utilitatea individuala. 12. Prin consumarea unei unitati suplimentare dintr-un bun a carui utilitate marginala este negativa, utilitatea totala: a) cre$te; b) scade cu o marime crescatoare; c) scade cu o marime descrescatoare; d) devine egala cu utilitatea marginala. 13. Utilitatea economica: a) este o marime eminamente subiectiva; b) tine de caracteristicile obiective ale unui bun; c) este aceea$i pentru toti consumatorii aceluia$i bun; d) este aceea$i pentru acela$i consumator in momente diferite. 14. Prin utilitatea unui bun se 1ntelege: a) gradul de satisfactie adusa de consumarea acelui bun; b) capacitatea bunului de a satisface o anumita trebuinta; c) un serviciu oferit de catre stat; d) capacitatea lui de a fi substituibil. 15. Un consumator rational achizitioneaza doua bunuri A $i B. Utilitatea marginala a ultimei doze din bunul A este de 2 ori mai mare decat cea a ultimei unitati din bunul B. Identificati conditia de ' ' ' echilibru: a) PA = 2PB; b) PA = PB/2; c) PA < 2PB; d) PA > 2PB.
88 -< Eco N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - · - - - - -
16, Utilitatea marginala este: a) tot o m{trime individuala; b) o rnarime mai mica decat utilitatea
individuala; c) o marime descrescatoare ~ i mereu pozitiva; d) o mil.rime crescatoare ~i negativa.
17, Consurnatorul rational: a) reduce la minimum cheltuielile sale; b) apreciaza utilitatea economica in mod obiectiv; c) poate fi
~i
un agent economic producator; d) este orice salariat.
18. Care dintre relatiile de mai jos exprima echilibrul consurnatorului? a) UmgA = UmgB; b) Venit = O; c) achizitionarea de doze egale din bunurile A ~i B; d) PA · U111 gB = PB · UmgA. 19. Utilitatea unei unitati oarecare consumate dintr-un bun economic: a) este mai mare decat utilitatea marginal a a unei doze anterioare; b) este mai mica decat utilitatea marginal a a unei doze anterioare; c) cre~te pe masura ce se consuma doze din bunul respectiv; d) este mai mare deciit utilitatea totala a primei doze consumate. 20. UT = Umg: a) la ultima doza consumata; b) la prima doza consumata; c) la consumul succesiv al mai multor doze; d) la consumul unor doze cu utilitate mare. 21. Cand utilitatea totala cre~te: a) utilitatea marginala cre~te ~i ea; b) utilitatea marginala este nula; c) utilitatea marginala este negativa; d) niciun raspuns nu este corect. 22. In sens general: a) utilitatea unui bun difera de Ia un cumparator la altul; b) utilitatea cre~te de la un bun la altul; c) utilitatea scade de la un bun la altul; d) utilitatea este o marime obiectiva. 23. Consumatorul rational alege bunul: a) al carui raport utilitate marginala-pret este minim; b) al carui raport utilitate marginala-pret este maxim; c) care este mai ieftin; d) care Ii asigura utilitatea cea mai mare. 24. Utilitatea totala este egala cu: a) suma utilitatilor marginale; b) cea mai mare utilitate marginala; c) zero la saturatie; d) utilitatea individuala a ultimei doze consumate. 25. De regula, pe masura ce cre~te consumul de doze din bunul X: a) satisfactia individuala resimtita de consumator cre~te; b) satisfactia totala resimtita de consumator scade; c) satisfaqia totala resimtita de consumator cre~te; d) satisfactia este maxima dupa starea de saturatie .
.·. TESTUL 4 1. Legea utilitatii marginale descrescande releva ca: a) daca consumul cre~te , U111 g scade; b) daca consumul scade, U111 g cre~te; c) daca consumul este constant, Umg scade; d) daca consumul scade, U111 g este constant. 2. UT se reprezinta grafic: a) ca o curba ascendenta; b) ca o curba descendenta; c) ca o dreapta paralela cu Ox; d) ca o dreapta paralela cu Oy. 3. Este posibila reducerea UT cand consumul c) se trece de starea de saturatie; d) Umg = UT.
cre~te
daca: a) se ajunge Ia saturatie; b) Umg = O;
4. Bunurile omogene avand acelea~i proprietati: a) pot fi apreciate In mod diferit ca utilitate economica; b) pot fi apreciate In mod diferit ca utilitate In sens general; c) pot fi apreciate In mod similar ca utilitate In sens economic; d) sunt substituibile. -
-
- TES TE-GR ILA PENTRU CO NCURSUL DE AD MI TERE LA FACULTATEA DE OREPT }'
89
5. Satisfactia maxima adusa de consumul unei singure doze corespunde: a) ultimei doze consumate; b) UT maxime; c) primei doze consumate; d) st8.rii de saturatie. 6. Aprecierea utilitatii economice are: a) caracter obiectiv; b) caracter universal; c) o determinare cantitativa; d) o determinare strict calitativa. 7. Odata cu cre~terea numarului de doze consumate dintr-un bun economic, utilitatea individuala: a) este constanta; b) scade, iar cea totala cre~te ; c) cre~te, iar cea totala crqte ~i ea; d) poate sa ~i creasca. 8. Un consumator rational are un buget de 300 u.m. pentru a achizitiona cantitati din bunurile A ~i B ale caror utilitati marginale sunt definite prin funqiile UmgA = 10 - A si UmgB = 20 - B. Pretul uni tar este de 15 u.m./doza. Cantitatile achizitionate ~i consumate din bunurile A ~i B care-i asigura echilibrul sunt: a) 15,5; b) 5,15; c) 10,15; d) 12,3. 9. Bunurile A ~i B sunt substituibile. Daca pretul bunului A cre~te, consumatorul !~i asigura echilibrul daca: a) achizitioneaza mai mult din A ~i mai putin din B; b) achizitioneaza mai mult din B ~i mai putin din A; c) achizitioneaza acelea~i cantitati ca lnainte; d) toate raspunsurile sunt false.
10. Consumul unui bun presupune utilitatile marginale: 10, 8, 5, 3, 2, 0, - 2, -4, - 5, - 6. Alegeti afirmatia eronata: a) UT= 11; b) UT este maxima la 28; c) UT este maxima cand Urng = 0; d) UT cre~te In cazul consumului tuturor dozelor. 11. Satisfactia resimtita de un consumator de pe urma primei doze consumate este: a) mai mare decat utilitatea totala; b) egala cu utilitatea total~; c) mai mica decat utilitatea marginala; d) egala cu utilitatea ultimei doze consumate. 12. Utilitatea marginala este: a) aceea~i pentru bunurile omogene; b) aceea~i pentru bunurile complementare; c) diferita pentru bunurile libere; d) pozitiva ~i descrescatoare pana cand utilitatea totala devine maxima.
13. Are un caracter subiectiv: a) aprecierea profitului unei firme de catre aqionari; b) evaluarea salariului colectiv; c) aprecierea utilitatii economice; d) caracterul economic al unui bun. 14. Un consumator utilizeaza 8 doze din bunul X, avand utilitatile marginale: 11, 8, 6, 5, 3, 2, I, 0. Utilitatea totala pentru primele 4 doze consumate este: a) 36; b) 25; c) 30; d) 27. 15. Se da functia utilitatii marginale a bunului A, U111 gA = 25 - 2A. Utilitatea totala pentru primele 4 unitati din bunul A este: a) 77; b) 79; c) 76; d) 80. 16. Un consumator l~i mare~te utilitatea totala de la 35 la 38, consumand a cincea doza dintr-un bun. Utilitatea marginala a acestei doze este: a) 38; b) 35; c) 73; d) 3.
17. Consumatorul este: a) orice individ care are acces la bunuri libere; b) uneori doar statul; c) doar populatia; d) orice agent economic, inclusiv statul, care achizitioneaza de pe piata bunuri de tipul produselor sau serviciilor. 18. Atunci cand UT lncepe sa scada, utilitatea marginal a: a) scade; b) negativa.
cre~te;
c) este nu la; d) este
19. Punctul de saturare al consumului este punctul in care: a) UT este maxima ~i Urng = O; b) UT = O~i Urngeste maxima; c) se consuma toate dozele din bunul respectiv; d) Umg= UT.
90
~
Eco N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - - -
zo. Utilitatea in sens general a 3 unit3.\i din ace la~i bun A este: a) aceea~i pentru toti consumatorii care au nevoie de ele $i sunt dispu$i sa le achizi\ioneze; b) diferita de la un consumator la altul, fiind o rnarime subiectiva; c) diferita pentru acela ~i consumator in momente diferite; d) maxima daca Umg nu este nula.
21. Utilitatea in sens general a unei perechi de ochelari este: a) difer ita pentru consumatori distinc\i; b) aceea~i pentru orice consumator; c) maxima pentru eel care are nevoie de ea; d) minima pentru eel care nu poarta ochelari. 22. Conditia de echilibru pentru un consumator este: a) U111gA/PA = UmgB/PB; b) UT > Umg; c) UT = Umg; d) UmgA + UmgB = V. 23. Daca PA + PB = V (unde PA este pretul bunului A, PB este pretul bunului B ~i V este venitul consumatorului), inseamna ca: a) acest consumator are un venit nelimitat; b) acest consumator a achizitionat numai cate o doza din fiecare bun; c) acest consumator nu s-a decis asupra alegerii; d) acest consumator a ajuns la UT maxima.
24. Legea Jui Gossen exprima: a) legea psihologica fundamentala cu privire la consum; b) legea utilitatii marginale descrescande; c) legea cererii $i a venitul ui ; d) legea ofertei facute consumatorului. 25. Starea de insatisfactie a unui consumator apare atunci cand: a) U111 g < O; b) se consuma peste starea de satisfactie; c) UT lncepe sa descreasca; d) toate raspunsurile sunt corecte.
TESTUL 5 1. Producatorul ca agent economic: a) este purtatorul ofertei; b) este subiect al activitatii economice; c) are ca scop maximizarea profitului; d) toate raspunsurile sunt corecte.
2. Factorii de productie $i resursele: a) se afla in raport lntreg-parte; b) se afla. intr-o interactiune permanenta; c) nu se influenteaza reciproc; d) sunt intr-o relatie intensiva.
3. Cre$terea economica de tip intensiv: a) este o cre$tere cantitativa; b) este o cre$tere specifica perioadelor de boom economic; c) este o cre$tere calitativa; d) presupune o atitudine precauta.
4. Raportul dintre factorii de productie c) unitar; d) subunitar.
~i
resurse este unul: a) de la intreg la parte; b) supraunitar;
5. Capitalul tehnic: a) este supus atat uzurii fizice, cat $i morale; b) este format din bunuri de productie; c) se amortizeaza treptat; d) este identic cu eel consumat.
6. Cre$terea economica de tip extensiv: a) este un deziderat al oricarui agent economic; b) este una de tip calitativ; c) este benefica oricarei economii cu resurse !imitate; d) presupune cantitati mai mari de factori de productie.
7. Reprezinta intrarile intr-o firma: a) vanzarea bunurilor obtinute din productie; b) profitul firmei ; c) asigurarea de factori de producpe; d) dividendele. 8. Munca In calitate de factor de productie: a) este resursa derivata; b) este factor optional in activitatea economica; c) este activa $i determinanta; d) este o resursa de tip servicii. - - - TESTE-GR ILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT ~
91
9. Cei doi factori de productie primari sunt: a) natura ~i naturn; d) capitalul ~i mun ca,
10. Doi factori de productie derivati sunt: a) mun ca managementul; d) munca ~i informatia.
~i
~i
capitalul; b) natura natura; b) capitalul
~i
~i
informatia; c) munca natura; c) capitalul
~i
11. Identificati factorul de produqie derivat: a) munca; b) natura; c) managementu1; d) pamantul.
12. Munca este factor de produqie activ ~i determinant deoarece: a) prelucreaza doar factorul natura; b) prelucreaza doar factorul capital; c) prelucreaza ceilalti doi factori de produqie; d) este prima aparuta. 13. Bunurile de produqie: a) nu sunt prodfactori; b) reprezinta capitalul tehnic; c) sunt satisfactori; d) sunt bunuri finale destinate productiei. 14. Pamantul ca factor de productie este: a) nelimitat; b) poluabil; c) nedegradabil; d) rapid regenerabil. 15. Munca ~i natura sunt factori de productie primari deoarece: a) orice operatie economica este posibila doar prin interactiunea om-natura; b) se obtin ~i servicii din ei; c) sunt cei mai importanti; d) agricultura sta la baza oricarei activitati economice. 16. Baza productiei agricole ~i alimentare o' constituie: a) mun ca; b) pamantul; c) utilajele; d) apa. 17. Capitalul fix: a) se consuma integral intr-un ciclu de productie; b) se recupereaza treptat, in !uni de zile; c) se uzeaza moral; d) nu se uzeaza fizic daca nu este folosit.
18. Capitalul circulant: a) participa la mai multe cicluri de produqie; b) se inlocuie~te in timp; c) se uzeaza fizic ~i moral; d) este format din bunuri care participa la un singur ciclu de productie.
19. Uzura fizica afecteaza: a) capitalul circulant; b) un singur ciclu de productie; c) capitalul fix; d) factorii de productie derivati. 20. Un utilaj nou, dar nefolosit, va fi afectat: a) doar de uzura fizica; b) doar de uzura morala; c) de ambele tipuri de uzura; d) partial.
21. Cu cat un utilaj este folosit mai mult, cu atat: a) este mai eficient; b) se amortizeaza mai greu; c) se depreciaza fizic mai putin; d) se depreciaza moral mai mult. 22. Bunurile care trebuie inlocuite la fiecare ciclu de productie: a) fac parte din capitalul fix; b) sunt de tip utilaj ; c) se uzeaza mai putin; d) sunt bunuri de productie de tip circulant. 23. Capitalul consumat reprezinta: a) capitalul tehnic; b) capitalul utilizat; c) capitalul de productie; d) capitalul utilizat intr-un singur ciclu de productie. 24. Amortizarea capitalului fix : a) se recupereaza anual; b) depinde ~i de volumul capitalului circulant; r) depinde doar de uzura morala; d) este o marime relativa. 25. Cota de amortizare reflecta: a) valoarea procentuala a amortizarii; b) valoarea absoluta a amortizarii; c) timpul de amortizare; d) timpul de folosire a capitalului fix.
92
~
EC0 N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
1. Factorii de productie pot fi: a) primari ~i intermediari.
~i
derivati; b) utili
~i
inutili; c) elernentari
~i
elevati; d) finali
2. Capacitatea de a munci: a) depinde de mediul de provenienta al factorului munca; b) se formeaza In timp; c) este ereditara; d) este intotdeauna rasplatita. 3. Motivatia de baza a producatorului este: a) minimizarea cheltuielilor; b) maximizarea venituri lor; c) maximizarea profitului; d) maximizarea pretului de vanzare. 4. Criteriul de diferentiere a componentelor capitalului este: a) viteza de circulatie; b) gradul de prelucrare; c) destinatia fina!a; d) modul in care se consuma ~ i se 1nlocuiesc. 5. Reprezinta un neofactor de productie: a) natura; b) munca; c) capitalul; d) informatia. 6. Uzura moral a a capitalului fix se refera la: a) reducerea capitalului fix; b) deteriorarea moral a a capitalului fix; c) 1nlocuirea capitalului fix; d) depa~irea tehnica a utilaj elor implicate in produqie.
1. Uzura este procesul prin care: a) pamantul 1~i pierde capacitatea de utilizare; b) capitalul circulant se epuizeaza; c) resursele nu se mai regenereaza; d) elementele de capital fix se depreciaza. 8. Factorii de produqie derivati: a) sunt naturali; b) nu pot lipsi din niciun proces economic; c) sunt capitalul ~i neofactorii; d) nu provin din procese economice anterioare. 9. Reprezinta un element de capital fix: a) munca; b) cladirile; c) materiile prime; d) combustibi lul pentru productie. 10. Nu reprezinta o caracteristica a factorului de productie munca: a) o actiune specific umana; b) un factor inactiv al produqiei; c) un factor activ ~i determinant; d) o resursa primara.
11. Care din afirmatiile de mai jos este adevarata? a) Producatorul este purtatorul cererii. b) Orice firma aqioneaza doar ca producator. c) Consumatorul este purtatorul cererii. d) Produqia poate fi doar de bunuri de tip material.
12. Care din afirmatiile de mai jos este falsa? a) Capitalul fix se uzeaza fizic $i moral. b) Capitalul utilizat este identic cu eel consumat. c) Capitalul circulant consumat este identic cu eel circulant utilizat. d) Capitalul de produqie este identic cu eel tehnic total. 13. Folosirea intensiva a factorilor de productie: a) sta la baza crqterii de tip cantitativ; b) sta la baza cre~terii de tip coercitiv; c) sta la baza cre~terii de tip calitativ; d) nu este necesara In statele foarte dezvoltate.
14. In orice economie de piata, uzura morala: a) se aplica oricarui tip de capital; b) se refera doar la capitalul consumat; c) se aplica doar capitalului fix; d) nu depinde de trecerea timpului. 15. Daca valoarea de inventar a unui utilaj este de 25 milioane u.m., amortizarea anuala este de 5 milioane u.m., atunci durata de recuperare a investitiei este de: a) 3 ani; b) 5 ani; c) 2 ani ; d) 1,5 ani . 16. Valoarea ramasa de amortizat dupa 4 ani de functionare este de 600 milioane u.m. Rata de amortizare este de 10%. Care este valoarea de achizitie a utilajului? Dar termenul de amortizare? a) I 000 mil., 10 ani ; b) 15 mil. , 5 ani; c) 20 mil. , 10 ani; d) 10 mil. , 5 ani. --- TESTE ~ G RI LA PENTR U CON CU RSU L DE ADM ITERE LA FACU LT ATEA DE
0REPT ~ 93
17. Capitalul total al unei firme este de 20 milioane u.m. Daca valoarea capitalului fix este de jum3.tate din cea a capitalului tehnic, iar rata de amortizare este de 1 mil ion u.m., capitalul tehnic consumat va fi de: a) 10 mil. u.m.; b) 11 mil. u.m.; c) 25 mil. u.m. ; d) 31 mil. u.m.
18. Capitalul fix neamortizat dupa 3 ani este de 1 milion u.m., iar eel amortizat dupil. 3 ani este de 3 milioane u.m. Care este timpul de amortizare? a) 3 ani; b) 6 ani; c) 4 ani; d) 2 ani. 19. Din totalul capitalului tehnic utilizat, 25% reprezinta capital fix . Cat reprezinta totalul materiilor prime, materialelor ~i combustibilului? a) nu se poate calcula; b) 75%; c) 25%; d) 50%. 20. Daca valoarea capitalului fix este de 40 milioane u.m., iar recuperarea anuala este de 10%, la ce perioada se reinnoie~te capitalul fix? a) 5 ani; b) 8 ani; c) 4 ani; d) I0 ani. 21. 0 lntreprindere dispune de un capital fix in valoare de 16 mil. u.m. ~i utilizeaza un capital circulant ce reprezinta 2/3 din valoarea capitalµlui de productie. Daca rata amortizarii este de 10%, care va fi valoarea capitalului consumat lntr-un singur ciclu de productie? a) 33 mil. u.m.; b) 33,6 mil. u.m. ; c) 32 mil. u.m.; d) 48 mil. u.m. 22. Materiile prime folosite in procesul de produqie: a) sunt o parte a capitalului fix; b) sunt o parte a capitalufui circulant; c) sunt resurse naturale; d) constituie o resursa primara. 23. Nuse constituie ca factori de producfie: a) utilajele; b) cladirile; c) resursele naturnle neexploatate; d) combustibilul pentru productie. 24. Identificati afirmatia adevarata: a) Toti factorii de productie constituie o resursa. b) Toate resursele reprezinta factori de productie. c) Unii factori de productie sunt resurse. d) 0 resursa naturala nu poate fi factor de productie. 25. Mun ca nu este un factor de productie derivat deoarece: a) a aparut du pa factorul natura; b) nu se folose~te tot timpul; c) depinde de gradul de interes al omului; d) sta la baza oricarei activitati econom1ce.
TESTUL 7 1. Capitalul circulant consumat intr-o activitate de productie este egal cu: a) capitalul fix uti lizat; b) capitalul circulant utilizat; c) costurile variabile globale; d) costurile fixe pe un ciclu de productie. 2. 0 productlvitate mai mare are o importanta deosebita deoarece: a) se reduce costul total mediu; b) se asigura cre~terea bunastarii; c) cre~te standardul de viata al populatiei; d) toate raspunsurile sunt corecte. 3. Productivitatea factorilor de productie se mai exprima ~i ca: a) profitabilitate; b) utilitate economica; c) rodnicia factoriior de productie; d) eficienta garantata a factorilor de productie. 4. Eficienta agregata a factorilor de productie se exprima ca productivitate: a) partial a; b) medie; c) a muncii; d) a tuturor factorilor de productie. 5. Productivitatea marginala a factorilor de productie poate fi asimilata ca: a) eficienta a oricarui factor; b) eficienta a ultimului factor implicat in productie; c) o marime relativa; d) o valoare procentuala.
94
~
Eco N0 MI E-
------------------
6. Daca W111 gL > WL, atunci: a) WL scade; b) WL cre$te cu o valoare rnai mica; c) WL valoare mai mare; d) cre~te eficienta medie a muncii totale.
cre~te
cu o
7, Oaca W111 gL = WL, atunci: a) firma a aj uns la o eficienta maxima a muncii; b) W111 g este constanta; c) WL cre~te ; d) producatorul intra in faliment.
s. Jdentificati formula gre~ ita: a) W gK = Q/K; b) WL = Q/L; c) WK = Q/K; d) Wg= Q/L + K + P. 111
9. Printre factorii naturali care influenteaza randamentul se numara: a) motivatia muncii; b) abundenta sau raritatea resurselor de apa; c) combinarea factorilor de produqie; d) climatul familial. 10. Printre factorii tehnici care influenteaza productivitatea se nurnara: a) relatii le dintre sindicate ~i patronat; b) climatul de la locul de mun ca; c) rnodul de organizare a activitatii de produqie; d) nivelul productivitatii in alte tari.
11. In cadrul forrnelor productivitatii, locul central ii ocupa: a) productivitatea muncii; b) randamentul capitalului; c) rodnicia naturii; d) productivitatea medie globala. 12. Productivitatea global a marginal a exprima: a) randamentul ultimei unitati de teren; b) eficienta
ultirnei unitati din toti factorii de productie utilizati; c) eficienta medie a tuturor factori lor de produqie utilizati; d) randamentul partial al tuturor factori lor de produqie utilizati. 13. Daca productivitatea marginala a factorului substituit este mai mare decat a factorului care substituie, rata marginal a de substitutie este: a) negativa; b) nula; c) supraunitara; d) egala cu productivitatea medie a factorului substituit. 14. Daca productivitatea medie a muncii crqte mai incet decat modificarea salariala in acela~i sens, atunci: a) costul unitar cre~te; b) profitul cre~te mai mult decat productivitatea medie a muncii; c) costul total mediu se reduce; d) costul material se reduce. 15. Daca rata marginala de substitutie e supraunitara 1nseamna ca: a) substituirea factorilor poate avea Joe in orice conditii; b) intreprinzatorul da dovada de abilitate; c) decizia substitutiei este una eficienta; d) WmgY > WmgX. 16. Combinarea factorilor de produqie: a) depinde de specificul bunurilor ce urmeaza a fi produse; b) este o operatie tehnico-economica; c) vizeaza o eficienta maxima; d) toate raspunsurile sunt corecte. 17. Substituirea factorilor de productie poate sa urrnareasca: a) scaderea productivitatii medii; b) costului unitar; c) obtinerea acelora~i rezultate; d) cre~terea capitalului circulant.
cre~terea
18. In cazul in care productivitatea marginala a muncii este de 10.000 bucati, iar cea a capitalului este de 30.000 bucati, ce valoare va avea rata de substituire a capitalului prin munca? Dar a muncii prin capital? a) 1/3; 3; b) 3; 113; c) 3; 3; d) 1/3; 113.
19. Cre~terea productivitatii muncii influenteaza in acela~i sens: a) timpul liber; b) costurile unitare; c) salariile personalului administrativ ~i de conducere; d) rata marginala de substitutie. 20. Ca urmare a cre~terii productivitatii factorilor de productie: a) produsele nu sunt mai competitive; b) se reduce tensiunea dintre nevoi ~i resurse; c) cre~te ~omajul; d) cre~te costul uni tar.
21. Daca timpul cheltuit pentru o unitate de productie fizica cre~te, atunci: a) a crescut productivitatea muncii ; b) a scazut productivitatea muncii; c) scade costul pe produs; d) cre~te randamentul factori lor de productie. - - - T ESTE GR IL A PENTRU CO NCUR SUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT ~ 0
95
22, Productivitatea medie globala este maxima atunci cand: a) productivitatea medie este aceea~i pentru fiecare factor de produqie; b) productivitatea medie globala este egala cu cea marginala; c) productivitatea rnedie globala este mai mare deca.t cea marginala; d) productivitatea medie globala este mai mica decat cea marginala. 23. 0 conditie tehnica In procesul de combinare a factorilor de productie o constituie: a) abil itatea !ntreprinzatorului; b) cantitatea de factori de productie; c) compatibilitatea factorilor de productie; d) climatul social din lntreprindere.
24. Productivitatea medie a unui salariat este de 1.000 buc./sal. In mornentul t0. In masura in care numarul salariatilor spore~te cu 30%, iar productia cunoa~te o cre~tere cu 20 de puncte procentuale fata de cea a salariatilor, productivitatea marginala va fi: a) 1666,66 buc./sal.; b) 1.600 buc./sal.; c) 500 buc./sal.; d) 300 buc./sal. 25. Daca productia cre~te cu 60%, iar factorul munca spore~te cu 30%, atunci rnodificarea procentuala a productivitatii medii este: a) 123,07%; b) mai mica decat a factorului mun ca; c) mai mare decat a produqiei; d) In scadere cu 23,07%.
;· TEStlJL 8. 1. Daca intr-o firma lucreaza 5 muncitori, iar productivitatea medie a muncii este de 100 de piese la un muncitor, atunci: a) intreprinderea nu-~i mai poate cre~te productivitatea; b) fiecare muncitor produce 100 de piese; c) toti muncitorii produc 500 de piese; d) fiecare muncitor produce 500 de piese. 2. Intr-o lntreprindere, productivitatea medie a capitalului spore~te cu 50% in t1 fata de t0, iar productia se tripleaza. Factorul de produqie capital in t1 fata de t0: a) se dubleaza; b) se tripleaza; c) crqte cu 200%; d) scade cu 100%.
3. Sunt calcule de eficienta a substituirii factorilor de produqie: a) rata ammiizarii; b) costul total mediu; c) productivitatea medie a muncii ~i a capitalului; d) rata marginala de substitutie ~i productivitatea marginala partiala. 4. In intervalul de timp t0 - ti, productivitatea marginala a muncii a fost de 150 de produse. Stiind ca productia s-a dub lat, ajungand la 900 de bucati, iar numarul angajatilor a crescut cu 100%, atunci numarul final de angajati a fost de: a) 3; b) 6; c) 9; d) 15.
5. in formula productivitatii muncii, factorul munca se exprima ca: a) valoare baneasca; b) salariu; c) numar de ore lucrate sau numar de salariati; d) timp lucrat fara pauze. 6. Nivelul productivitatii muncii este influentat ~i de: a) rata amortizarii; b) capitalul scos din funqiune; c) motivatia salariala a muncitorilor; d) durata unui ciclu de productie. 7. Eficienta ultimei unitati a tuturor factorilor de oroductie uti!izati !n activitatea economica este reflectata de: a) productivitatea medie globala; b) productivitatea globala marginala; c) productivitatea marginala a muncii; d) productivitatea marginala a capitalului tehnic. ,
'
.J.
'
,
8. In to 10 lucratori obtin 120 de produse. In t1 numarul de lucratori cre~te cu 30%, iar numarul de produse obtinute este de 360. Cum a evoluat productivitatea muncii? a) a crescut cu 230,76%; b) a crescut cu 130,76%; c) a scazut cu 130,76%; d) a scazut cu 176,30%.
96 <. Eco N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - - -
9. Intr-o firma_, productivitatea medie a capitalului este de 20 de produse. Daca produqia cre~te de doua ori, iar productivitatea medie rarnane constant§_, capitalul: a) rarnane $1 el nemodificat; b) scade de do ua ori; c) cre$te de doua ori; d) cre$te cu 40 de produse. 10. Cand productivitatea medie este mai mica decat cea marginala: a) costul total mediu crqte; b) costul unitar scade; c) costul marginal este egal cu eel mediu; d) este ineficient pentru activitatea de produqie. 11. Productivitatea medie este maxima atunci cand: a) productivitatea marginala este zero; b) este egala cu productivitatea marginala; c) costul unitar este maxim; d) profitul firmei este minim. 12. Daca indicele productivitatii muncii este de 100%, atunci: a) produqia $i factoru l munca cresc cu acela$i procent; b) produqia $i factorul munca evolueaza in acela$i sens; c) lucratorii sunt mai efici enti; d) produqia cre$te cu o valoare constanta. 13. Productivitatea marginala a unui factor de productie se calculeaza ca: a) raportul dintre modificarea absoluta a factorului $i cea a productiei; b) raportul dintre modificarea absoluta a productiei $i cea a factorului respectiv; c) diferenta dintre productie $i factorul respectiv; d) o marime relativa. 14. Printre factorii care influenteaza nivelul $i dinamica productivitatii rnuncii se afla: a) calificarea factorului uman; b) gradul de cointeresare a factorului mun ca; c) conditiile de mun ca; d) toate raspunsurile sunt corecte.
15. Productivitatea medie a pamantului masoara: a) randamentul fiecarei unitati de parnant; b) o productivitate partiala; c) productivitatea ultimului factor pamant; d) rodnicia u!timului factor pamant. 16. Productivitatea muncii crqte atunci cand: a) produqia crqte, iar numarul de lucratori este constant; b) productia scade, iar numarul de lucratori este constant; c) productia este constanta, iar numarul de lucratori cre$te; d) factorul munca este salarizat corect.
17. Productivitatea marginala globala este negativa atunci cand: a) productia totala este constanta; b) produqia cre$te; c) factorii de productie cresc cantitativ; d) niciun raspuns nu este corect. 18. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata? a) Cand productivitatea scade, costul unitar scade $i el. b) Cand productivitatea cre$te, costul uni tar scade. c) Cand productivitatea cre$te, scade $i timpul liber. d) Cand productivitatea scade, se produce o diminuare a consumului. 19. Dinamica productivitatii unei activitati economice depinde in primul rand de calculul: a) WL; b) WP; c) WK; d) Wmg a fiecarui factor de produqie in parte. 20. Substituirea factorilor de productie utilizati in activitatea economica: a) se refera doar la factorii capital $i natura; b) se bazeaza numai pe pretul de achizitie al factorilor combinati; c) se bazeaza intotdeauna pe calculul productivitatii marginale; d) se bazeaza pe cornpatibilitatea factorilor de produqie ce se combina.
21. Daca produqia este maxima, atunci: a) productivitatea este maxima; b) profitul este maxim; c) costurile de productie sunt mari; d) niciun raspuns nu este corect. 22. Productivitatea marginala a muncii este 4, iar a capitalului este 8. Rata marginala de substitutie a muncii prin capital va fi: a) 2; b) 0,5; c) 4; d) 2,5. - - - TESTE - GR ILA PENTRU CONCURSUL DE ADM ITERE LA FACULTATEA DE DREPT ~
97
23. Productivitatea medie a muncii este de 50 de produse/lucrator, productia crqte cu 200%, iar numaru1 de lucratori cre~te ~i el cu 80%. Productivitatea marginala va fi de: a) 420; b) 125; c) 200; d) 150. 24. Dac3. rata marginala de substitutie a muncii cu capitalul este -2, atunci raportul dintre vitatea marginala a muncii ~i cea a capitalului este: a) 112; b) 2; c) 2/3; d)-1/2.
producti~
25. Este posibil ca productivitatea muncii sa creasca cu 30%, iar productia sa scada cu 30% daca: a) timpul de lucru scade cu 53,84%; b) timpul de lucru scade cu 46,16%; c) numarul de lucratori cre~te cu 46,16%; d) numarul de lucratori scade cu 53,84%.
TESTUL 9 1. Costul de productie reprezinta: a) totalitatea cheltuielilor facute pentru vanzarea bunurilor produse; b) totalitatea cheltuielilor facute pentru producerea, depozitarea ~i vanzarea bunurilor produse; c) totalitatea cheltuielilor facute pentru producerea ~i depozitarea bunurilor produse; d) totalitatea cheltuielilor facute cu achizitionarea de factori de productie. 2. In cheltuielile materiale de productie se includ: a) depozitarea; b) amenzile; c) penalizarile; d) chiriile.
3. Reprezinta un cost material de productie: a) combustibilul ~i energia; b) reparatiile c) piesele de schimb ~i dobanzile; d) iluminatul unitatii ~i amenzile.
~i
chiriile;
4. Amortizarea capitalului fix: a) se include In costul material fix; b) se include In costul total de productie; c) nu se include In costul salarial fix; d) toate raspunsurile sunt corecte. 5. Cheltuielile materiale de productie: a) sunt egale cu cele salariale, de obicei; b) reprezinta capitalul consumat intr-un ciclu de productie; c) includ ~i amenzile; d) reprezinta consumul specific. 6. Amortizarea capitalului fix: a) se asociaza cu forma fizica a uzurii capitalului fix; b) se asociaza cu forma morala a uzurii capitalului fix; c) reprezinta expresia valorica a procesului de uzura; d) variaza de la un an la altul.
7. Consumul de capital circulant se apreciaza: a) numai in forma valorica; b) numai in forma fizica; c) in forma fizica ~i valorica; d) niciun raspuns nu este corect. 8. Consumul de capital fix se apreciaza: a) numai In expresie baneasca; b) numai in forma fizica; c) in forma fizica ~i valorica; d) sub forma capitalului consumat. 9. Consumul specific sau tehnologic reprezinta: a) costul unitar; b) costul fix mediu; c) costul variabil mediu; d) consumul de Kc, In expresie fizica, pentru obtinerea unui bun economic.
10. Costul fix : a) are mereu o valoare pozitiva; b) include chiriile ~i dobanzile; c) nu depinde de Qpe termen scurt; d) toate raspunsurile sunt corecte. 11. Consumul factorului munca se poate exprima: a) numai fizic, prin timpul de munca; b) numai valoric, ca salarii; c) atat fizic, cat ~i valoric; d) sub forme diferite, in functie de modul de utilizare. 12. Salariile personalului administrativ fac parte din: a) costurile materiale fixe; b) costurile salariale fixe; c) costurile salariale directe; d) costurile variabile.
13. Daca Q= 0, atunci: a) CF= O; b) CT= O; c) CV= O; d) CT = CV.
98
~
Ee0 N0 Ml E- - - - - - - - - - - - - - - - - - -
14. Daca Q > 0, atunci: a) CF variaza 'in functie de Q; b) CT> O; c) CV< O; d) CF> CV.
15. Ce indicator economic variaza 1n acela~i sens cu productia? a) CF; b) CV; c) CFM; d) CVM. 16. Ce indicator economic variaza In sens invers cu productia? a) CF; b) CV; c) CFM; d) CVM.
17. Curba costului fix: a) porne$te din origine; b) este o linie paralela cu axa costului; c) este o linie paralela cu axa productiei; d) pleaca din acela~i punct cu costul variabil. 18. Curba costului variabil: a) pome~te din origine; b) este o linie paralela cu axa costului; c) pleaca din acela~i punct cu costul fix; d) are o tendinta de descre$tere. 19. Curba costului total de productie: a) porne~te din origine; b) are o evolutie conditionata de costul fix; c) are o evolutie conditionata de costul variabil; d) pome~te din acela~i punct cu CV. 20. Din acela$i punct cu CF porne~te: a) curba costului variabil; b) curba costului marginal; c) curba costului unitar; d) curba costului total. 21. Consumul factorului de productie pamant se apreciaza: a) numai fizic; b) numai valoric; c) atat fizic, cat ~i valoric; d) in functie de gradul de utilizare.
22. Costurile de distributie: a) pot fi fixe, variabile $i totale; b) tin de comercializarea produselor; c) pot fi apreciate pe unitatea de produs; d) toate raspunsurile sunt corecte. 23. Costurile de fabricatie: a) pot fi fixe, variabile ~i totale; b) tin de comercializarea produselor; c) nu pot fi apreciate pe unitatea de produs; d) toate raspunsurile sunt gre$ite. 24. Costul marginal reprezinta: a) sporul costului rnediu determinat de cre$terea cu o unitate a volumului produqiei; b) sporul costului total determinat de cre~terea cu o unitate a volumului productiei; c) costul total mediu al ultimului produs; d) costul variabil mediu raportat la primul bun produs. 25. Indicatorul economic care masoara sponil costului variabil ocazionat de cre~terea productiei cu o unitate este: a) costul variabil rnediu; b) costul fix uni tar; c) costul marginal; d) costul total.
TESTUL 10 1. Printre principalele cai de reducere a costurilor se numara: a) reducerea cheltuielilor salariale; b) negocierea unor preturi de cumparare a factorilor; c) scaderea cheltuielilor administrative; d) achizitionarea de utilaje perfonnante.
2. Limita inferioara pana la care se poate cobor! pretul de vanzare fara sa se puna 1n pericol activitatea economica este: a) costul total; b) costul unitar; c) costul marginal; d) costul fix mediu. 3. Daca Cng > CTM, atunci: a) CVM scade; b) CTM cre~te; c) CTM ramane constant; d) CFM cre~te. 4. Daca Cmg = CTM, atunci: a) CTM cre~te; b) CTM scade; c) CTM este minim; d) CTM este maxim.
5. 0 consecinta a cre~terii eficiente a produqiei poate fi: a) diminuarea costului unitar; b) costului unitar; c) diminuarea profitului firmei; d) diminuarea veniturilor firmei.
cre~terea
6. 0 modalitate eficienta de reducere a costurilor materiale de productie este: a) diminuarea salariilor indirecte; b) negocierea unor factori de productie mai ieftini; c) reducerea amenzilor; d) diminuarea chiriilor. - - - T ESTE-G RILA PENTRU CO NCURSUL DE ADMITERE LA FACU LTATEA DE DREPT )
99
7. Reprezinta o cheltuiala material a de produqie: a) salariile directe; b) salariile indirecte; c) cheltuieli1e cu combustibilul; d) cheltuielile cu publicitatea. 8. Pe termen scurt, atunci cand costul variabil este constant: a) CF = O; b) CT= O; c) Q =constant; d) CVM cre~te, daca Qscade.
9. Pe termen scurt, daca CV cre~te mai rapid decat Q, atunci: a) CVM scade; b) CVM crqte; d) CFM este constant.
cre~te;
c) CFM
10. Pe termen scurt, daca CV scade mai mult decat Q, atunci: a) CVM scade; b) CVM cre~te ; c) CFM scade; d) CTM este constant.
11. Daca costul variabil cre~te mai mult decat cre~te produqia, atunci costul unitar: a) crqte; b) scade; c) cre~te, scade sau ramane constant; d) cre~te sau ramane constant.
12. Functia lui CT este data de relatia CT= 20 + 3Q. Identificati relatia corecta: a) CF = 23; b) CV = 3; c) CVM = 3; d) CTM = 20/Q + 3Q. 13. in situatia In care un producator are functia de productie CT = 10 + 3Q, daca produce 5 unitati din bunul respectiv va avea: a) CF = 25; b) CT = CF; c) CT = 15; d) CV= 15. 14. Daca CT = 4Q + 50, pe termen scurt CFM va fi: a) constant; b) 50; c) 50/Q; d) 4.
15. Costul fix mediu, pe termen scurt, este influentat In sens invers de: a) crqtcrea productivitatii muncii; b) scaderea productivitatii muncii; c) diminuarea costurilor fixe; d) cre~terea pretului de vanzare a produsului . 16. Pe term en scurt, daca CFM cu 10%; d) cre~te cu 9,1%.
cre~te
cu 10%, atunci Q: a) scade cu 10%; b) scade cu 9, 1%; c) crqte
17. Costul fix este de 2.000 u.m., costul variabil este de 4.000 u.m., iar produqia este de 300 buc. Atunci cand costul marginal este 10, crqterea produqiei va duce la: a) CVM; c) cre~terea CFM; d) diminuarea CTM.
cre~terea
CTM; b) diminuarea
18. Sunt elemente ale costului de produqie: a) timpul liber; b) cifra de afaceri; c) impozitul pe profit; d) cheltuielile cu materialele auxiliare. 19. Pe termen scurt, CFM depinde doar de: a) CF; b) CV; c) CT; d) Q.
20. Daca modificarea costului fix mediu este mai mica decat cea a costului variabil mediu ~i producpa cre~te, atunci costul total mediu: a) poate doar sa creasca; b) poate doar sa scada; c) este constant; d) poate sa scada, sa creasca sau sa ramana constant. 21 . Daca modificarea costului fix mediu este mai mare decat cea a costului variabil mediu ~i productia cre~te, atunci costul total mediu: a) poate doar sa creasca; b) po ate doar sa scada; c) este constant; d) poate sa scada, sa creasca sau sa ramana constant. 22. Dac3. costui variabii cre~te mai muit decat productia, iar modificarea costuiui fi x mediu este mai mica decat cea a costului variabil mediu, atunci costul total mediu: a) cre~te ; b) scade; c) ramane constant; d) scade sau cre~te. 23. Daca costul variabil cre~te mai mult decat productia, iar modificarea costului fi x mediu este egala cu cea a costului variabil mediu, atunci costul total mediu: a) crqte; b) scade; c) ramane constant; d) scade sau cre~te.
100 '{ Ee0 N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - - -
24. in situatia in care costurile variabile totale cresc cu 300%, iar productia evolueaza in ace la~i ritm, costurile variabile medii: a) nu se modifica; b) cresc la 600%; c) cresc cu 300%; d) cresc de 3 ori. 25. fn conditiile cre~terii costuriior variabile totale intr-un ritm rnai lent decat produqia, se poate afirma ca: a) CVM crqte; b) CFM scade; c) activitatea economica pierde din eficienta; d) CTM nu se rnodifica.
1. Daca pentru o firma costul marginal obtinut in urrna cre~terii productiei este mai mic decat eel total unitar, insearnna ca: a) in general, costurile materiale medii au crescut; b) eficienta utilizarii factorilor variabili pe produs a crescut; c) profitul firrnei va scadea; d) cifra de afaceri este in scadere. 2. Identificati afirmatia falsa: a) Profitul net este rnai rnic decat eel brut. b) Cifra de afaceri reprezinta totalul incasarilor unei firrne. c) Daca pretul de vanzare al unui bun este mai rnic decat costul total mediu, atunci activitatea economica nu este rentabila. d) Rentabilitatea este sinonirna cu randamentul. 3. Motivatia obiectiva a proprietarilor de capital este rnaximizarea: a) cifrei de afaceri; b) profitului; c) produqiei; d) volumului vanzarilor. 4. Diferenta dintre incasarile totale ~i costurile totale o reprezinta: a) profitul net; b) profitul brut; c) rata profitului; d) ceea ce se distribuie ca dividende actionarilor. 5. De regu!a, profitul net se distribuie: a) ca dividende; b) in vederea rnaririi capitalului tehnic; c) pentru investitii noi; d) toate raspunsurile sunt corecte. 6. Daca o firrna a atins pragul de rentabilitate, inseamna ca: a) CT = O; b) CA = O; c) Pr= O; d) CTM = 0. 7. Daca In cazul unui bun economic profitul este nul, atunci: a) CA = CT; b) Pv = CTM; c) Pv =CT; d) firma l~i va mari productia. 8. Printre funqiile profitului se nurnara: a) stirnularea initiativei; b) evitarea riscului; c) limitarea productiei; d) cre~terea vitezei de rotatie a capitalului. 9. Nivelul costului unitar se afla intr-o relatie negativa cu: a) nivelul pretului unitar; b) nivelul profitului; c) nivelul produqiei; d) cheltuielile salariale fixe. 10. Gradul de profitabilitate al unei firme depinde de: a) viteza de rotatie a capitalului folosit, In acela~i sens; b) tirnpul de lucru, in sens invers; c) nivelul pretului unitar, In sens invers; d) volumul produselor ~i serviciilor vandute, in sens invers. 11. Atunci cand durata de rotatie a capitalului se reduce, masa profitului: a) cre~te; b) scade; c) nu se modifica in mod evident; d) cre~te rnai rapid decat viteza de rotatie. 12. Intre durata de rotatie a capitalului ~i viteza sa de rota tie: a) nu exista nicio legatura; b) exista o relatie inversa; c) exista o relatie directa; d) nu exista vreo influenta directa. 13. Profitul poate fi definit ca: a) o forrna de venit a factorului munca; b) o forma de venit a capitalului banesc; c) un excedent al incasarilor peste costurile de fabricatie ~i distributie; d) o rnotivatie subiectiva a lntreprinzatori 1or. - - - T ESTE - GR ILA PE NTRU CO NCURSUL DE ADMITER E LA FACULTATEA DE 0 REPT ~
101
14. Exista o relatie pozitiva. 1ntre: a) durata de rotatie a capitalului 9i profit; b) costul de productie 9i profit; c) rata profitului la cost ~i costul de productie; d) viteza de rotatie a capitalului 9i profit. 15. Rata rentabilitatii unei firrne este redata prin formula: a) RPr= Pr/CA· 100; b) RPr =Pr/CT · 100; c) RPr =CT/Pr · 100; d) RPr = Pr/K · 100. 16. Identificati afirmatia adevarata: a) daca numarul de rotatii cre~te, capitalul tehnic se uzeaza mai repede; b) costul de productie 9i volumul de capital tehnic folosit $i consumat nu se afla 1ntr-o legatura directa; c) daca viteza de rotatie a capitalului cre9te, profitul cre$te $i el; d) cand preturile cresc, profitul scade 1ntr-o prima faza, dupa care cre$te din nou.
17. Profitul normal se define9te ca acel profit: a) care-I multume9te pe agentul intreprinzator; b) legal; c) care este suficient pentru continuarea activitatii; d) putin nemeritat. 18. Profitul suplimentar sau de monopol se define9te ca un profit: a) rezultat al unei concurente imperfecte; b) rezultat al unei concurente neloiale; c) nelegitim; d) nemeritat. 19. Profitul nelegitim este o fonna de profit: a) u9or identificabila; b) a posesorului de capital care nu a avut vreo contributie la activitatea economica; c) obi9nuit in concurenta neloiala; d) care poate duce la faliment.
20. Se declara falimentul unei finne atunci cand: a) Pv < CTM; b) Pr = O; c) aceasta nu mai poate realmente sa-$i continue activitatea; d) aceasta nu sc mai poate autofinanta. 21. Venitul nemeritat se poate inregistra 9i in situatia in care: a) se diminueaza cheltuielile legate de protectia mediului inconjurator; b) se practica preturi de vanzare excesiv de ridicate; c) se beneficiaza de pe unna inflatiei; d) toate raspunsurile sunt corecte. 22. Autofinantarea se refera la: a) cheltuirea profitului de catre posesorul de capital banesc; b) presupune contractarea unui credit; c) marirea 9i perfectionarea capitalului tehnic folosind o parte din profit; d) vanzarea propriilor produse. 23. Profitul brutal unei firme se calculeaza ca diferenta intre: a) CT 9i CA; b) CA 9i CT; c) venituri 9i costuri unitare; d) profitul net 9i impozite. 24. Supraprofitul se poate calcula ca o suma lntre: a) profitul normal 9i excedentele de lncasari; b) profitul de monopol 9i eel suplimentar; c) profitul legitim 9i eel meritat; d) toate raspunsurile sunt gre9ite. 25. Raportul procentual lntre masa profitului 9i cifra de afaceri reprezinta: a) un grad de profitabilitate; b) rata rentabilitatii; c) viteza de rotatie a cifrei de afaceri; d) randamentul firmei.
TESTUL 12 1. Profitul unei firme este maxim atunci cand: a) venitul marginal este egal cu costul marginal; b) costurile sunt mici; c) cifra de afaceri este maxima; d) costurile variabile sunt minime. 2. Venitul marginal reprezinta: a) venitul adus de vanzarea unui produs; b) venitul suplimentar obtinut de o finna prin cre9terea cu o unitate a productiei vandute; c) profitul marginal; d) costul marginal.
3. Identificati afirmatia falsa: a) Rata profitului la cost este mai mare deciit cea la cifra de afaceri. b) Cre~terea pretului uni tar se afla in relatie directa cu profitul uni tar. c) Ce! care obtine profit normal, va obtine 9i profit de monopol. d) Cand viteza de rotatie cre~te, masa profitului cre9te.
102 ~ Eco N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - - -
4, profitul unei firrne poate fi !ncasat de: a) orice actionar; b) posesorul capitalului de produqie; c) salariat, dac8. productivitatea muncii cre~te; d) angajator, daca activitatea economica este in pragul de rentabilitate. 5, Cifra de afaceri ofera informatii despre: a) veniturile unei firme; b) impozitele pe profit; c) costurile unei firme; d) profitul normal, necesar continuarii activitatii. 6. In momentul t0, rata profitului calculata la cifra de afaceri este de 10%. Daca in t1 cifra de afaceri este de 550 mil. u.m., cu 10% mai mare decat 1n to, iar profitul este de 3 ori mai mare decat costurile, atunci masa profitului 1n t0 este: a) 500 mil. u.m.; b) 50 mil. u.m. ; c) 350 mil. u.m.; d) 1.550 mil. u.m.
1. La nivelul unei firme, veniturile sunt de 4 ori mai mari decat costurile. Care relatie este adevarata? a) CT = 4Pr; b) Pr = 4CT; c) RPr/CT = 300%; d) RPr/CA = 200%. 8. Profitul reprezinta 30% din costul de productie. Costurile salariale reprezinta 20% din cele totale, iar costurile materiale sunt de 1.000 u.m. Cifra de afaceri va fide: a) 1.250 u.m.; b) 250 u.m.; c) 375 u.m; d) 1.625 u.m. 9. Lao rata a profitului calculata la costurile totale de 25% ~i o cifra de afaceri de 3.000 u.m., profitul va fide: a) 2.875 u.m.; b) 600 u.m.; c) 125 u.m.; d) 2.400 u.m. 10. Daca se da functia costului CT = 200 + 4Q ~i profitul pentru 5 prod use este 100 u.m., atunci valoarea incasarilor va fide: a) 220 u.m.; b) 320 u.m.; c) 120 u.m. ; d) 420 u.m. 11. Lao firma, nivelul pretului de vanzare este de 55.000 u.m., iar rata profitului calculata la cost este de 10%. Cat va fi valoarea costului unitar ~i a profitului unitar? a) 5.000 u.m., 50.000 u.m.; b) 50.000 u.m., 5.000 u.m.; c) 45.000 u.m, 5.000 u.m.; d) 49.500 u.m., 5.500 u.m. 12. 0 firma inregistreaza o rata a profitului la cifra de afaceri de 35%. Daca masa profitului este de 7.000 u.m., rata profitului la costurile totale va fide: a) 53 ,84%; b) 46,16%; c) 5,38%; d) 33,65%. 13. La o societate comerciala, un ciclu de productie dureaza 3 !uni ~i presupune o productie de 200 buc. Capitalul anual al unei firme este de 80 milioane u.m., cu o amortizare anuala de 30%. Costurile ocazionate de capitalul circulant reprezipta 10 milioane u.m. pentru fiecare ciclu de productie. Daca rata rentabilitatii este de 20%, iar costurile salariale sunt egale cu cele materiale, pretul unitar este: a) 124,8 mil. u.m.; b) 20,8 mil. u.m.; c) 156.000 u.m.; d) 186.000 u.m. 14. in situatia in care o societate comerciala realizeaza o productie de 20.000 de bucati din bunul X pentru care inregistreaza costuri totale in valoare de 10 mil. u.m. ~i obtine un profit uni tar de 3.000 u.m./buc., pretul de vanzare este: a) 3.500 u.m.; b) 2.500 u.m.; c) 1.400 u.m.; d) 3.000 u.m.
15. Cand CT cre~te in acela~i ritm cu Q, costul marginal este: a) mai mare decat CTM; b) mai mic decat CTM; c) egal cu CTM; d) dependent de valoarea lui CF. 16. Daca productia spore~te cu 300 u.m., veniturile cu 6 mil. u.m., iar profitul cu 3 mil. u.m., care este valoarea costului marginal? a) 10.000 u.m.; b) 3 mil. u.m.; c) 1.000 u.m.; d) 20.000 u.m.
17. Daca CTM 0 - CTM 1 = 1.000 u.m. ~i CTM 1 + CTM 0 = 2.000 u.m., calculati valoarea variatiei absolute ~i relative a costurilor totale medii: a) 1.000 u.m., 33,33%; b) - 2.000 u.m., 43,55%; c) - 1.000 u.m., 33,33%; d) 3.000 u.m., 55,35%. 18. Care va fi variatia relativa a costurilor fixe medii daca indicele de 225%? a) 22,5%; b) 100%; c) 44,44%; d) 55,55%.
cre~tere
a productiei este de
--- TESTE ~ G RI LA PENTRU CON CU RSU L DE ADM ITERE LA FACUL TA TEA DE
0REPT
}
103
19. Un 1ntreprinzator dorqte sa mentina masa profituiui constanta, de~i costurile de productie cresc cu 50%. Daca nu poate modifica pretul, cu d.t va trebui sa-~ i mare::iscii productia? a) cu 15%; b) cu 35%; c) cu 8%; d) nu se poate calcula. 20. Dadi Q= 4, atunci CFM = 2,5 u.m. $tiind ca CV = 2Q, aflati valoarea 1ui CT ~ i CA, atunci cand Pr = 23 u.m.: a) 5 u.m., 10 u.m.; b) 18 u.m., 5 u.m.; c) 18 u.m., 41 u.m.; d) 41u.m. , 18 u.m. 21. In cadrul unei firme, 1ncasaril e sunt de 20% din valoarea capitalului tehnic. Amortizarea este egala cu cheltuielile salariale ~i cu profitul, reprezentand 1mpreuna 9% din capitalul utilizat, capitalul fix fiind de 65 milioane u.m. Rezulta ca masa profitului ~i cea a cifrei de afaceri vor fi : a) 2, 19 mil. u.m., 14,60 mil. u.m.; b) 2,19 mil. u.m., 73,03 mil. u.m.; c) 65 mil. u.m., 14,60 mil. u.m.; d) 73,03 mil. u.m., 2,19 mil. u.m. 22. In anul t0 o firma obtine o productie de 100 de bucati cu 5 angajati. Costul total unitar este de 800 u.m., din care 20% reprezinta costurile fixe. In anul urmator, productia cre~te cu 20%, iar numarul de angajati cu 30%. Daca valoarea costului marginal este de 50 u.m., atunci valoarea productiei ~i cea a costului total in t 1 sunt: a) 150 buc., 81.000 u.m.; b) 120 buc., 81.000 u.m.; c) 110 buc., 90.000 u.m.; d) 679 buc., 80.000 u.m. 23. Se ~tie ca valoarea capitalului fix al unei firme este de 100.000 u.m. ~i ca are o durata de functionare de 4 ani. Consumul de capital circulant este de 50% din costul total, cifra de afaceri este de 80.000 u.m., iar profitul este de 20% din lncasarile firmei. Sa se calculeze rata profitului la cost ~i la capitalul utilizat: a) 20% ~i 12,12%; b) 12,12% ~i 25%; c) 25% ~i 20%; d) 25% ~i 12,12%. 24. Profitul economic este maxim daca, pe piata, la un pret unitar dat: a) CTM scade; b) CA este maxima; c) CTM = C g; d) Pr este maxim. 111
25. Daca celelalte conditii raman neschimbate, intre modificarea costului stabil e~te o relatie: a) negativa; b) directa; c) pozitiva; d) nedeterminabila.
~i
cantitatea oferita se
_TESTUL 13 . 1. Cererea ~i nevoile consumatorului se afla intr-o relatie de tip: a) parte-intreg; b) intreg-paiie; c) intensiv; d) calitativ. 2. Oferta ~i productia de bunuri se afla ir1tr-o relatie de tip: a) intreg-parte; b) calitativ; c) parte-intreg; d) extensiv.
3. 0 parte din productia de bunuri finale este destinata: a) autoconsumului; b) proprietarilor anteriori ai firmei; c) pietei negre; d) producerii de bunuri intermediare. 4. Cererea pentru un bun nu depinde de: a) nivelul pretului c) numarul de cumparatori; d) toate raspunsurile sunt gre~ite
~i
al venitului; b) intensitatea nevoilor;
5. Printre factorii extraeconomici care influenteaza marimea cererii se numara: a) preturile altor bunuri; b) preferintele cumparatorilor; c) nivelul venitului; d) numarul de cumparatori. 6. Cererea se afla in relatie indirecta cu: a) oferta; b) numarul de cumparatori; c) numarul de ofertanti ; d) pretul bunurilor de consum.
1. Cererea se afla in relatie directa cu: a) pretul factorilor de produqie; b) numarul de cumpi'J.ratori ; c) oferta; d) pretul de echilibru.
104 <(
EC0 N0 MI E- -- - - - - - - - - - - -
9, Reactia cererii la modificarea 1mprejur3.rilor care o determin3. se nume~te: a) inelasticitate; b) elongatie;
c) elasticitate; d) curba cererii. 9. Agentul ofertei pe piata este: a) cumparatorul de factori de productie; b) consumatorul; c) producatorul; d) variantele a $i c sunt corecte. 10. Printre factorii care nu influenteaza direct marimea ofertei se numara: a) numarul de consumatori; b) pretul unitar; c) nivelul costului unitar; d) nivelul taxelor. 11. Oferta este influentata In cea mai mare masura de: a) numarul de producatori; b) pretul unitar; c) costul marginal; d) veniturile consurnatorilor. 12. Afirmatia,, Grice consumator este ~i un producator. "este: a) falsa; b) adevarata; c) uneori adevarata; d) dependenta de economia in care se aplica.
13. Elasticitatea ofertei In functie de pret se calculeaza ca raport intre: a) modificarea absoluta a cantitatii oferite $i cea a pretului uni tar; b) modificarea absoluta a pretului uni tar $i cea a cantitatii oferite; c) modificarea relativa a cantitatii oferite $i cea a pretului unitar; d) modificarea relativa a pretului unitar $i cea a cantitatii oferite. 14. Cererea elastica este specifica: a) bunurilor de stricta necesitate; b) bunurilor cu o plaja larga de substituenti; c) bunurilor de lux; d) bunurilor interrnediare. 15. Atunci cand Kec/p > l, cererea este: a) inelastica; b) elastica; c) unitara; d) pozitiva. 16. Modificarea pretului unitar rnai mare decat cea a cantitatii cerute este specifica: a) cererii inelastice; b) cererii de elasticitate unitara; c) cererii elastice; d) ofertei elastice. 17. 0 cerere inelastica este o cerere: a) rigida; b) unitara; c) perfecta; d) a bunurilor de lux. 18. Specifica bunurilor de stricta necesitate este cererea: a) elastica; b) inelastica; c) de elasticitate unitara; d) la care Kec/p > 1. 19. Cantitatea ceruta nu se identifica cu: a) cererea; b) incasarile; c) exprimarea nevoilor consumatorului In conditiile pietei; d) numarul de consumatori. 20. Incasarile unei firrne depind de: a) cerere; b) tipul de elasticitate; c) sensul modificarii pretului; d) toate raspunsurile sunt corecte. 21. Incasarile vanzatorului cresc daca: a) cererea este elastica $i pretul cre$te; b) cererea este elastica $i pretul ramane constant; c) cererea este inelastica $i pretul scade; d) cererea este elastica $i pretul se reduce. 22. incasarile vanzatorului se reduc daca: a) cererea este inelastica $i pretul cre$te; b) cererea este inelastica $i pretul se reduce; c) cererea este elastica $i pretul cre$te; d) cererea este elastica $i pretul se reduce.
23. Daca pretul cre$te, 1ncasarile vanzatorului cresc atunci cand: a) cererea este inelastica; b) cererea este elastica; c) cererea are elasticitate unitara; d) cererea nu este rigida. 24. Atunci cand venitul cre$te, $i cererea cre$te: a) pentru toate bunurile marfare; b) nurnai pentru bunurile de lux; c) nurnai pentru bunurile de stricta necesitate; d) dar nu in mod identic pentru toate bunurile marfare. ---TESTE-GR ILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT }
105
25. Functia cererii unui bun este C = 10 - P. La un pret de 2 u.m., cererea este: a) inelastica; b) elastica; c) nu se poate identifica clasticitatea ei; d) de e!asticitate unitara.
1. Oferta se afla intr-o relatie negativa cu: a) nivelul costului unitar $i marginal; b) nivelul subventiilor; c) nivelul preturilor; d) numarul de producatori. 2. In agricultura, conditiile naturale influenteaza oferta: a) in sens opus; b) in acela$i sens; c) lntr-o mica masura; d) aproape deloc. 3. Daca Kec/p = 3, iar producatorul cre$te pretul, atunci venitul sau: a) se reduce; b) cre$te; c) nu se poate preciza ca evolutie; d) este nelegitim. 4. Daca pretul unui bun se reduce de Ia 800 la 600 u.m., iar cantitatea ceruta cre$te de la 100 la 200, coeficientul cererii In raport de pret este: a)-4; b) 3; c) 4; d) 1/4. 5. Lao cerere elastica in raport de venit, coeficientul de elasticitate poate avea valoarea: a) 0,5; b) 2; c) 3,5; d) variantele b $i c sunt corecte. 6. In conditiile unor lmprejurari constante, modificarea pretului va determina in mod normal: a) cre~terea cererii; b) diminuarea ofertei; c) sporirea ofertei; d) toate raspunsuri le sunt gre$ite.
7. Modificarea relativa a cererii fa ta de venit se exprima ca: a) elasticitate a cererii; b) elasticitate a ofertei; c) Keo/v; d) Kec/p. 8. Daca oferta unui bun are elasticitate unitara, iar pretul bunului scade cu 25%, atunci: a) cantitatea oferita nu se modifica; b) cantitatea oferita scade cu 25%; c) cantitatea oferita cre$te cu 25%; d) cantitatea oferita cre$te cu mai mult de 25%. 9. Cre$terea subventiilor acordate producatorilor duce la: a) cre$terea cantitatii cerute pe piata; b) cre$terea cantitatii oferite; c) diminuarea ofertei pe piata; d) cre$terea pretului de vanzare.
10. Diminuarea preturilor la factorii de produqie duce la: a) cre$terea pretului de vanzare; b) diminuarea ofertei pe piata; c) cre$terea ofertei pe piata; d) reducerea profitului unitar. 11. In conditiile cre$terii pretului cu 35%, cantitatea ceruta va scadea cu 20%. Cererea in funqie de pret va fi: a) elastica; b) inelastica; c) perfect elastica; d) perfect inelastica.
12. Statul poate interveni direct pe piata, In calitate de cumparator, atunci cand: a) face achizitii publice; b) acorda subventii; c) fixeaza un pret minim; d) fixeaza un pret maxim.
13. Statul poate interveni indirect pe piata: a) prin fixarea unui pret minim; b) prin diminuarea impozitelor; c) in calitate de cumparator; d) in calitate de producator.
14. Functia cererii pe o piata este C = 20 - 2P, iar a ofertei este 0 = 10 + P. Daca statul stabile$te un pret minim de 5 u.m., pe pi ata va aparea: a) un exces de cerere de 5; b) un exces de oferta de 5; c) un deficit de oferta de 5; d) o stare de echilibru. 15. Aflati pretul $i cantitatea de echilibru in situatia unui bun care are functia cererii C = 15 - 4P, iar a ofertei 0 = 10 + P: a) 11 u.m. $i 1 unitate; b) 15 u.m. $i 2 unitati; c) 1 u.m. $i 11 unitati; d) 11 u.m. $i 11 uni ta ti . '
106 ~ EeON 0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - - -
16. Variabila care nu caracterizeaza piata este: a) oferta; b) pretul; c) profitul; d) cererea.
17. Economia centralizata: a) este o alternativa viabila la economia de piata; b) se bazeaza pe deciziile fiecarui agent economic; c) presupune gestionarea unor factori de productie de catre stat; d) este frecventa In economia mondiala de astazi. 18. Ciind cererea $i oferta cresc: a) pretul crqte; b) pretul scade; c) veniturile viinzatorului scad; d) niciun raspuns nu este corect. 19. Daca cererea crqte, iar oferta este constanta: a) pretul cre$te $i cantitatea de echilibru scade; b) pretul scade $i cantitatea de echilibru crqte; c) pretul $i cantitatea de echilibru scad; d) pretul $i cantitatea de echilibru cresc. 20. Daca. oferta scade, iar cererea este constanta: a) pretul crqte $i cantitatea de echilibru scade; b) pretul $i cantitatea de echilibru scad; c) pretul scade $i cantitatea de echilibru cre$te; d) pretul $i cantitatea de echilibru cresc. 21. Daca pe piata unui bun exista exces de oferta, atunci: a) pretul de echilibru cre$te; b) vor aparea mai multi ofertanti; c) cererea va cre$te $i ea; d) pretul de echilibru scade. 22. Daca pe piata unui bun exista exces de cerere, atunci: a) exista $i deficit de oferta; b) oferta va cre$te $i ea 1n scurt timp; c) cumparatorii 1$i vor satisface nevoile mai bine; d) preturile vor scadea. 23. Ciind pe piata unui bun oferta scade mai mult deciit cre$te cererea, pretul $i cantitatea de echilibru: a) cresc; b) scad; c) cre$te, respectiv scade; d) scade, respectiv cre$te. 24. Pretul de echilibru este pretul: a) la care cererea satisfacuta este egala cu oferta satisfacuta; b) corespunzator unei cereri maxime; c) la care cererea este egala cu oferta pentru volumul eel mai mare de viinzari; d) care se atinge relativ U$OL 25. Piata se define$te $i ca: a) spatiu de depozitare; b) zona Ii psi ta de concurenta imperfecta; c) Joe de formare a pretului; d) spatiu de fixare a preturilor de catre stat.
. TESTUL 15 1. Printre functiile pietei nu se numara aceea de: a) informare; b) comunicare 1ntre produqie $i consum; c) verificare a comportamentului producatorilor; d) stabilire a unui pret de viinzare· de catre fiecare agent economic. 2. Nu reprezinta o variabila a pietei: a) concurenta; b) cererea; c) oferta; d) pretul de echilibru. 3. Bursa de marfuri este o forma moderna de piata organizata unde se tranzactioneaza: a) marfuri, bucata cu bucata; b) marfuri omogene; c) bunuri intermediare; d) bunuri substituibile. 4. Pe o piata, cererea $i oferta satisfacute sunt egale: a) pentru nivelul maxim al pretului; b) la fiecare nivel al pretului; c) ciind cercrea este mai mare deciit oferta; d) pentru nivelul minim al pretului. 5. Pretul de echilibru: a) minimizeaza riscul producatorilor $i consumatorilor; b) releva conditiile economice normale pentru producerea unui bun la un moment dat; c) este pretul la care cererea tinde sa fie egala cu oferta; d) reflecta toate funqiil e de la variantele a, b, c. - - - TESTE -GR ILA PENTRU CO NCUR SUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT ~
107
6. Guvemele intervin adesea asupra preturilor 1n mod direct: a) fixand plafoane de pret; b) reduc3.nd cererea; c) sporind oferta; d) acordand subventii. 7. Concurenta neloiala se desfa$oara: a) prin incalcarea legilor comerciale; b) cu acordul statului; c) ca o concurenta de monopol; d) cu acceptul consumatorilor. 8. Ratiunea de a fi a concurentei este: a) de a favoriza satisfacerea trebuintelor consumatorilor; b) de a sacrifica, la nevoie, interesele producatorilor; c) de a incuraj a formarea monopolurilor; d) de a elimina agentii de schimb.
9. Concurenta loiala, libera: a) nu presupune obtinerea de supraprofit; b) incita agentii economici la creativitate $i inovare; c) conduce la modificarea costurilor unitare; d) vizeaza preturi cat mai rnari. 10. 0 piata cu o concurenta imperfecta: a) este o piata ideala, spre care se aspira; b) este o piata a celor care se gasesc in numar mic; c) este una reala, cu multiple forme; d) este specifica economiei de comanda.
11. Omogenitatea perfecta a bunurilor marfare este: a) specifica pietei de oligopol; b) o caracteristica a factorilor de producfie; c) o reflectare a bunurilor identice; d) prezenta $i pe piata monopolistica. 12. Echilibrul pe piata unui bun este: a) intotdeauna relativ U$0f de atins; b) expresia unei cereri satisfacute; c) rezultatul unei abordari planificate a economiei; d) intotdeauna dinamic. 13. Daca agentii economici sunt multi $i cu o forta economica redusa, atunci acea piata se bucura de: a) transparenta perfecta; b) mobilitate a factorilor de productie; c) libertate de mi$care pe piata; d) atomicitate.
14. Adaptarea spontana a cererii la oferta presupune: a) o piata cu o concurenta perfecta; b) transparenta perfecta; c) omogenitate a bunurilor; d) diviziunea muncii. 15. Pot influenta piata: a) numai agentii economici producatori; b) numai cei care detin monopolul; c) agentii economici aflati in numar redus; d) numai consumatorii pe piata de oligopson. 16. Dominatia producatorului asupra consumatorului are loc pe piata cu o concurenta: a) perfecta; b) imperfecta; c) de monopol; d) monopolistica.
17. Dominatia consumatorului asupra producatorului are loc pe piata cu o concurenta: a) de monopol; b) monopolistica; c) de monopson; d) de oligopson. 18. Se reduce rolul concurentei prin pret in cazul pietei: a) de monopol; b) de monopson; c) monopolistice; d) cu intelegeri de tip cartel. 19. Concurenta dintre produciitori se duce in general prin produs in cadrul pietei cu o concurenta: a) monopolistica; b) de monopol; c) de oligopson; d) de oligopol.
20. Identificati afirmatia adeviirata: a) Concurenta prin publicitate nu are loc pe piata de oligopol. b) Pretul apare ca dat pe o piata imperfecta. c) Monopolul cstc situatia opusa liberei concurente. d) Optiunea consumatorului este hotaratoare pe o piata de monopol.
21. Forma specifica de piata in tarile dezvoltate este: a) monopolul; b) piata monopolistica; c) oligopolul; d) oligopsonul. 22. Ce! mai sciizut grad de satisfacere a cererii se !nregistreaza pe piata: a) de monopol; b) de monopson; c) monopolistica; d) de oligopol.
108 ~
ECON 0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - -
23. Cel mai ridicat grad de satisfacere a cererii se 1nregistreaza pe piata: a) de rnonopson; b) de monopol; c) de oligopson; d) monopolistica.
24. Cumparatorul poate fixa sau influen\a pretul pe piata: a) monopolistica; b) de oligopol; c) de rnonopson; d) de monopol. 25. Nu este o trasatura a pietei de oligopol: a) atomicitatea cererii; b) existenta a cativa producatori; c) intluentarea pietei de catre fiecare agent producator; d) atomicitatea ofertei.
TESTUL" 16 '·~_: 1. Pe piata cu o concurenta perfecta: a) pretul este rezultanta raportului cerere-oferta; b) omogenitatea bunurilor este relativa; c) exista un volum redus de tranzactii; d) agentii au o forta economica mica.
2. Guvernul poate interveni in domeniul preturilor: a) numai direct; b) numai indirect; c) doar in situatii de criza economica; d) atat direct, cat ~i indirect. 3. Daca veniturile cumparatorilor cresc, dreapta cererii: a) se va deplasa spre stanga; b) se va deplasa spre dreapta; c) va fi paralela cu axa pretului; d) va fi paralela cu axa cantitatii cerute. 4. Daca pretul factorilor de produqie cre~te, dreapta ofertei: a) va fi paralela cu axa pretului; b) se va deplasa spre dreapta; c) se va deplasa spre stanga; d) va fi paralela cu axa cantitatii oferite. 5. Oferta unui bun este, de regula, in re la tie negativa cu: a) pretul; b) costul total mediu; c) diminuarea pretului factorilor de productie; d) cererea. 6. Daca dreptele cererii ~i ofertei se deplaseaza spre stanga: a) vanzarile cresc; b) vanzarile scad; c) pretul de echilibru cre~te; d) cantitatea de echilibru cre~te. 7. Piata autoturismelor este in majoritatea tarilor de tip: a) monopol; b) monopson; c) monopolistic; d) oligopol. 8. Intrarea unor noi producatori este relativ c) de oligopson; d) de monopson.
u~oara
pe piata: a) monopolistica; b) de monopol;
9. Forrna de piata reala care se apropie eel mai mult de piata cu o concurenta perfecta este: a) banca; b) bursa de valori; c) microintreprinderea; d) cartelul.
10. Diferentierea ofertei este in avantajul direct al: a) producatorului; b) consumatorului; c) biincii; d) oricarei institutii financiare. 11. In cazul concurentei perfecte, identificati afirmatia incorecta: a) Produsele sunt omogene. b) Factorii de productie se gasesc in orice cantitate. c) Pretul nu variaza. d) Informatia circulii fara dificultati. 12. Pretul nu poate fi controlat pe piata: a) imperfecta; b) monopolistica; c) de monopol; d) perfecta. 13. Nu caracterizeaza nici piata monopolistica ~i nici pe cea de monopol: a) atomicitatea cererii; b) atomicitatea ofertei; c) omogenitatea bunurilor; d) forta economica ridicata a consumatorului. 14. Este o caracteristica atat a pietei de monopol, cat ~i a celei de oligopol: a) atomicitatea ofertei; b) puterea economica crescuta a producatorului ; c) fi xarea cantitatii vandute; d) mobilitatea perfecta a factori lor de produqie. - - - T EST E-GRI LA PE NT RU C0 NCU RS UL DE ADMIT ERE LA FACU LT ATE A DE 0REP T
);;>
109
15. Un singur agent economic are forta cea mai mare pe pietele: a) de monopol ~i monopolistica; b) de oligopol ~i oligopson; c) de monopol ~i monopson; d) monopolistica ~i perfecta. 16. Politicile antimonopoliste: a) lupta impotriva ilegalitatii; b) previn aparitia monopolurilor pe diferite piete; c) sanqioneaza profitul de rnonopol; d) se dezvolta mai ales pe pietele cu concurenta monopolistica. 17. Prin concurenta pura se intelege: a) o concurenta de tip monopolistic; b) o piata cu o concurenta perfecta; c) omogenitate a produsului; d) transparenta perfecta.
18. Pretul unei marfi scade atunci cand: a) pe piata se 1nregistreaza un exces de oferta; b) eficienta muncii; c) scade numarul de producatori; d) statul fixeaza un pret de echilibru.
cre~te
19. Piata cu o concurenta de oligopol se caracterizeaza prin: a) ornogenitatea bunurilor; b) existenta unui numar mic de cumparatori; c) existenta unui singur cumparator; d) atomicitatea cererii. 20. Nu este o trasatura a economiei de piata concurentiala: a) pretul liber; b) fixarea pretului de catre stat; c) profitul ca motivatie a producatorului; d) utilitatea totala maxima ca motivatie a consumatorului. 21. Constituie caracteristici ale pietei imperfecte: a) fixarea pretului de catre producator; b) ornogenitatea produsului; c) formarea libera a pretului; d) stabilirea cantitatii vandute de catre producator. 22. 0 piata care funqioneaza bine este: a) perfecta; b) rigida; c) in situatie de echilibru; d) plina de marfuri. 23. Coeficientul elasticitatii cererii in raport de venit reflecta modificarea cererii in funqie de modificarea: a) profitului firmei; b) salariului nominal; c) inflatiei; d) venitului consumatorului. 24. Cererea exista: a) pe perioade determinate; b) atata vreme cat exista ~i trebuinte nesatisfacute; c) numai la nivel de bunuri finale; d) doar pentru bunurile libere la care nu avem acces. 25. Cele mai mari ~anse de realizare le are oferta care: a) se adreseaza unei cereri nesatisfacute la un pret cat mai mic; b) cre~te pretul in mod constant; c) nu are fluctuatii de pret; d) ex cede cererea.
TESTUL 17 1. Nu constituie o functie a banilor: a) mijlocul de plata; b) mijlocul de schimb; c) marirea masei monetare; d) unitatea etalon de masurare a rezultatelor agentilor economici.
2. Masa monetara este formata din doua componente: a) banci ~i societati de asigurare; b) operatiuni de finantare ~i refinantare; c) numerar ~i bani scripturali; d) actiuni ~i obligatiuni. 3. Identificati afirmatia corecta: a) Masa monetara reprezinta toti ban ii dintr-o economie. b) Masa monetara nu depinde de viteza de rotatie a bani!or. c) Numeraru! este creat doar de Banca Centra!a. d) Scripturalul este creat doar de Banca Centrala. 4. Daca o parte din numerar se constituie ca depozite 1n banci: a) masa monetara scade; b) masa monetara cre~te; c) viteza de rotatie a banilor cre~te; d) masa monetara nu se modifica. 5. Cele doua componente ale masei bane~ti: a) nu se pot suplini oricand; b) uneori nu au aceea~i valoare; c) se transforma una in cealalta; d) sunt relativ egale.
110 '{ Ec oN0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - -
6. Majoritatea masei bane$ti !ntr--o economie circula sub forrna: a) numerarului; b) ban ilor scripturali; c) titlurilor de valoare; d) salariilor nominale.
1. Formula corecta de calcul a masei monetare este: a) M= PvN ; b) M= PY.v; c) M= PY/v; d) MP= Yv.
s. Prin viteza de rotatie a banilor se lntelege:
a) numarul de plati efectuate cu masa monetara; b) numarul de achizitii facute cu rnasa monetara; c) numarul de operatiuni de tip vanzare-curnparare $i plati mijlocite de o unitate monetara intr-o perioada de timp; d) numerarul care este necesar lntr-o econom1e.
9. Se afla lntr-o relatie negativa: a) masa monetara $i volumul bunurilor tranzactionate; b) masa rnonetara $i nivelul preturilor; c) viteza de rotatie a banilor $i masa monetara; d) banii scripturali $i cei de cont. 10. Puterea de cumparare a banilor reflecta: a) lncrederea agentilor economici In economia nationala; b) valoarea banilor; c) volumul masei monetare; d) variantele a $i b sunt corecte.
11. Indicele preturilor evolueaza in sens invers cu: a) masa monetara; b) numerarul dintr-o economie; c) inflatia; d) puterea de cumparare a banilor. 12. Printre ofertantii de moneda nu se numara: a) bancile; b) societatile de asigurare; c) trezoreria; d) casele de economii $i pensii. 13. Nu este o caracteristica a pietei monetare: a) concurenta imperfecta; b) formarea libera a pretului; c) compensarea excedentului cu deficitul de moneda; d) tranzactionarea de titluri de valoare. 14. Operatiunile de refinantare: a) sunt specifice pietei financiare; b) sustrag sume mari de bani economiei legale; c) sunt un titlu de proprietate, ca $i obligatiunile; d) sunt specifice situatiei in care un creditor devine debitor. 15. De regula, riscurile $i amploarea garantiilor solicitate sunt: a) impuse de catre debitori; b) direct proportionale cu durata angajamentelor; c) invers proportionale cu durata angajamentelor; d) la latitu-
dinea solicitantului de credit $i a girantilor acestuia. 16. Emisiunea de numerar a Bancii Centrale se face in vederea: a) diminuarii inflatiei; b) cre$terii volumului de bunuri; c) stimularii produqiei; d) acoperirii deficitului bugetului de stat. 17. in formula masei monetare, Mv reprezinta: a) cererea de moneda; b) oferta de moneda; c) volumul valoric al bunurilor marfare; d) cererea de bunuri $i servicii. 18. Operatiunile specifice pietei monetare sunt: a) acordarea de credite; b) achizitionarea de obligatiuni; c) asigurarea bunurilor imobiliare; d) cumpararea de actiuni.
19. Mijloacele de plata modeme sunt: a) banii scripturali; b) trocul; c) intelegerile de tip cartel; d) greu accesibile agentilor economici. 20. Daca preturile cresc cu 25%, puterea de cumparare a banilor: a) scade cu 25%; b) scade cu 20%; c) cre$te cu 25%; d) se va diminua cu mai mult de 25%.
21. Cati bani sunt necesari pentru tranzactionarea a 20.000 de bunuri, daca un bun are pretul de 2.000 u.m., iar fi ecare unitate monetara participa la 5 tranzactii? a) 80 mil. u.m.; b) 8 mil. u.m.; c) 50 mil. u.m.; d) 5 mil u.m. - - - TES TE -GRILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTAT EA DE DREPT }
111
22. Intr-o economie, volumul valoric al bunurilor vandute cre~te cu 300%, in timp ce viteza de rotatie scade cu 50%. In aceste conditii; masa monetar§: a) cre~te de 6 ori; h) scade cu 200%; c) ajunge la 800%; d) ajunge la 700%. 23. Prin functii1e !or in economia de piata, banii nu sunt implicati in: a) piata financiara; b) piata muncii; c) piata valutara; d) toate raspunsurile sunt gre~ite. 24. PY din formula masei monetare reprezinta: a) oferta de masa monetara; b) cererea de bunuri finale; c) cererea de moneda; d) valoarea inflatiei. 25. Daca masa monetara cre~te, iar viteza ban ii or cre~te ~i ea: a) cre~te oferta de moneda; b) scade oferta de moneda; c) cre~te cererea de bani; d) scade cererea de bani.
TESTUL 18 1. In momentul t0 masa monetara era de 800 mil. u.m., iar viteza de rotatie de 10. Daca preturile In t0 erau de 1.000 u.m. ~i au crescut cu 100%, iar In t 1 oferta de bani a ramas constanta, aflati volumul de tranzaqii In t a) 8 mil. u.m.; b) 4 mil. u.m.; c) 10 mil. u.m. ; d) 8.000 mil. u.m. 1:
2. Atunci cand se fac depuneri la ban ca: a) masa monetara scade; b) numerarul scripturala scade, iar nurnerarul cre~te; d) masa scripturala cre~te, iar numerarul scade.
cre~te;
c) rnasa
3. Nu reprezinta cauze care due Ia restrangerea masei rnonetare: a) dirninuarea volumului valoric al bunurilor marfare; b) excedentul bugetar; c) cre~terea vitezei de rotatie a bani Ior; d) scaderea vitezei
de rotatie , a banilor. 4. Se numara printre metodele de cre~tere a masei monetare: a) rambursarea creditelor; b) limitarea creditelor; c) acordarea de credite; d) scaderea vitezei de rotatie a banilor. 5. Schimbul valutar poate fi: a) o cauza a cre~terii masei monetare; b) o lmprejurare a diminuarii masei monetare; c) o metoda de cre~tere, dar ~i de dirninuare a masei rnonetare; d) o modalitate de creditare. 6. Acoperirea deficitului bugetului de stat: a) este o cauza a cre~terii masei monetare; b) este o metoda de dirninuare a masei rnonetare; c) este o modalitate de cre~tere a masei monetare; d) nu are influenta asupra volumului masei monetare.
7. Bonitatea financiara: a) este prezenta doar pe piata capitalurilor; b) influenteaza volumul valoric al bunurilor marfare; c) este capacitatea unui debitor de a rambursa creditul la scadenta;. d) are efect asupra masei monetare. 8. Scaderea vitezei de rotatie a banilor: a) este o cauza a scaderii masei monetare; b) poate fi controlata riguros de catre stat; c) este o metoda de cre~tere a masci monetare; d) estc o cauza a cre~terii masei monetare. 9. Operatiunea hotaratoare de cre~tere a masei monetare este: a) rambursarea creditelor; b} emisiunea
monetara; c) acordarea de credite; d) schimbul valutar. 10. Rolul hotarator in reglarea masei monetare 11 are: a) orice banca mare; b) Banca Centrala; c) piata monetara; d) formarea libera a preturilor. 11. Daca o tara vinde valuta: a) numerarul cre~te; b) banii scripturali sporesc deoarece majoritatea tranzactiilor au lac In moneda scripturala; c) masa monetara scade; d) masa monetara cre~te.
112 ~ Eco N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - --
---
12. Diminuarea volumului valoric al bunurilor marfare din economie: a) duce la un deficit de masa monetara; b) creeaza un exces de masa monetara; c) este o metoda de restrangere a masei monetare; d) este o metoda de cre~tere a masei monetare. 13. Afirmatia ,, Fiecare popor are moneda pe care o merita." se refera la: a) puterea ei de cumparare; b) inflatie; c) ~omaj ; d) calitatile intrinseci ale monedei. 14. Daca viteza de rotatie a banilor se tripleaza, masa monetara cre$te cu 20%, iar preturile raman constante, atunci volumul bunurilor ~i serviciilor: a) ajunge la 260%; b) cre$te cu 360%; c) scade cu 260%; d) cre~te cu 260%. 15. Pe o piata monetara exista un exces de fonduri de imprumut la o rata a dobanzii de 20% $i un exces de cerere de fonduri la o rata de 10%. 0 rata a dobanzii de echilibru va fi: a) de 15%; b) mai mica de 20%; c) mai mare de 10%; d) o valoare cuprinsa 1ntre 10% $i 20%. 16. Daca Pcb cre$te, atunci: a) valoarea banilor scade; b) preturile cresc; c) masa monetara scade; d) preturile scad. 17. Numerarul se poate transforma in bani scripturali prin: a) schimb valutar; b) acordare de credite; c) diminuarea excedentului bugetar; d) depunerea numerarului intr-un cont bancar. 18. Puterea de cumparare a bani Ior se refera la: a) numerarul aflat in circulatie; b) scripturalul aflat in circulatie; c) o unitate monetara; d) valoarea oricarei sume de bani. 19. Oferta de moneda provine de la: a) cei care 1nregistreaza profit; b) cei care au o cifra de afaceri mare; c) banci ~i alte institutii financiare; d) masa monetara.
20. Intre imprejurarile care due la cre~terea masei monetare se numara: a) convertibilitatea monedei nationale in moneda straina; b) acoperirea deficitului bugetului de stat; c) cre$terea vitezei de rotatie a banilor; d) schimbul valutar. 21. Considerand ca viteza de rotatie a banilor crqte cu 20%, volurnul masei monetare scade cu 20%, iar volumul de bunuri marfare cre~te cu 30%, indicele Pcb va fi: a) 73,84%; b) 135,42%; c) 84,73%; d) 173,84%.
22. In cazul in care Pcbcre~te cu 100%, preturile: a) scad cu 50%; b) cresc cu 50%; c) scad cu 100%; d) cresc cu 100%. 23. Acordarea de credite determina: a) scaderea masei monetare deoarece cre~te numerarul; b) scaderea masei monetare deoarece scade cantitatea de bani scripturali din banci; c) cre~terea masei monetare; d) diminuarea volumului de bunuri marfare. 24. Se poate vorbi despre echilibru pe piata monetara atunci cand: a) cererea de moneda este suficienta; b) exista un exces de oferta de moneda; c) oferta de moneda este egala cu cererea de moneda; d) rata dobanzii ramane Constanta. 25. Prin retragerea unei sume de bani dintr-o band\: a) numerarul se transforma in bani scripturali; b) masa monetara cre~te; c) banii scripturali devin numerar; d) masa monetara scade.
- - - TESTE-GR ILA PENTRU CONCURSUL DE AD MI TERE LA FACULTATEA DE DREPT ~
113
. TESTUL 19 1. In functie de modalitatea de calcul, dobanda poate fi: a) incasata ~i platita; b) activa ~i pasiva; c) simpla ~i compusa; d) mare sau mica. 2. Dobiinda poate fi privita ~i ca: a) pret al masei monetare; b) pret al creditului; c) un venit fix, dar nesigur; d) o forma de obligatiune. 3. Formula de calcul a dobanzii pentru un credit semestrial este: a) D = C · d'; b) D = C(l + d'); c) D = C · d' · n; d) D = S + C. 4. Cu cat inflatia , este mai redusa, cu atat: a) dobanda real. a este mai mare; b) dobanda real a este mai mica; c) dobanda nominala este mai mica; d) dobanda nominala este mai mare. 5. Rata reala a dobanzii redata prin formula dr = dn - Ri semnifica: a) cre~terea ratei reale cu rata inflatiei; b) diminuarea ratei nominale cu rata inflatiei; c) independenta ratei dobanzii de diminuarea preturilor; d) independenta ratei dobanzii de cre~terea preturilor. 6. Daca preturile cresc anual cu I0%, pentru a-~ i conserva pretul creditului de 30%, o ban ca va practica: a) o rata a dobanzii nominale de 20%; b) o rata a dobanzii nominale de 40%; c) o diminuare a ratei dobanzii; d) o crediiare mai ieftina. 7. Cati bani trebuie sa depuna la o banca un individ astfel !neat la o rata a dobanzii de 25% anual sa obtina dupa 2 ani o suma de 75 mil. u.m.? a) 4,68 mil. u.m.; b) 46,8 mil. u.m.; c) 48 mil. u.m.; d) 50 mil. u.m. 8. Conditia minima de profit a unei banci este ca: a) rata dobanzii active sa fie mai mare decat cea a dobiinzii pasive; b) rata dobanzii pasive sa fie mai mare decat cea a dobanzii active; c) cheltuielile sa fie constante; d) ca~tigul bancar sa fie mai mic decat profitul brut. 9. 0 banca prime~te intr-un an sub forma de depozite suma de l 00 mil. u.m., din care acorda jumatate drept credit la o rata a dobanzii de 15%. Stiind ca rata depunerilor este cu 5 puncte procentuale mai mica decat cea incasata ~i ca impozitul pe profit este egal procentual cu rata dobanzii pasive, identificati afirmatia corecta: a) Profitul net reprezinta jumatate din eel brut. b) Profitul brut reprezinta dublul cheltuielilor bancare. c) Banca !nregistreaza pierderi. d) Banca trebuie sa scada rata dobiinzii active.
10. 0 firma contracteaza un credit In valoare de 20 mil. u.m., iar peste 6 luni firma restituie bancii 25 mil. u.m., timp in care preturile cresc cu 30%. Calculati valoarea reala a) 10%, 28%; b) 50%, 20%; c) 35%, 25%; d) 20%, 50%.
~i
nominala a dobanzii:
11. Lao banca, cheltuielile de functionare sunt de 28 mil. u.m. ~i reprezinta 20% din profitul bancar. Ca~tigul bancar este de 25 % din dobanda incasata. Profitul bancar ~i dobanda pasiva vor fi de: a) 672 mil. u.m. ~i 504 mil. u.m.; b) 140 mil. u.m. ~i 562 mil. u.m.; c) 140 mil. u.m. ~i 504 mil. u.m. ; d) 168 mil. u.m. ~i 504 mil. u.m. 12. Care din aprecierile de mai jos sunt corecte pentru a descrie rata dobanzii? a) este o marime absoluta; b) este un calcul al costului de produqie; c) este un pret; d) este specifica pietei perfecte. 13. Rata dobanzii poate fi influentata de: a) marimea profitului bancar; b) sursa disponibilitatilor bane~ti; c) salariile angajatilor din banca; d) perioada de creditare.
114 ~ Ec oN0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - -
r 14. Notiunea de ca$tig ban car poate fi asociata cu cea de: a) profit ban car; b) ca~tig nemeritat; c) profit normal; d) profit brut. 15. Daca rata dobanzii este inferioara ratei rnedii de rentabilitate: a) creditul nu este performant; b) se stimuleaza economiile; c) se stimuleaza investitiile; d) se incearca sporirea ei. 16. Identificati formula corecta a ratei anuale a profitului bancar: a) Profit brut/Capital propriu · 100; b) Credit/Capital propriu · 100; c) Profit bancar/Capital propriu · 100; d) Profit net/Cifra de afaceri · 100.
17. Creditele cu sau fara garantie se acorda in functie de: a) solvabilitatea bancii; b) bonitatea clientului; c) gradul de complexitate al relatiilor dintre creditor $i debitor; d) nivelul ratei rentabilitatii bancare. 18. Operatiunile de finantare ~i refinantare se efectueaza In functie de: a) prezenta sau lipsa garantiilor; b) prezenta sau lipsa girantilor; c) gradul de complexitate al relatiilor dintre agentii economici; d) perioada de creditare. 19. Ca~tigul brut realizat de o banca a fost de 3 ori mai mare decat cheltuielile ei, In situatia in care diferenta dintre rata dobanzii active ~i pasive este de 5 puncte procentuale, iar sumele depuse in valoare de 300 mil. u.m. nu au fast afectate de rezerva bancara. Profitul obtinut a fost de: a) 10 mil. u.m.; b) 15 mil. u.m.; c) 24 mil. u.m.; d) 12 mil. u.m. 20. Un credit de 100 mil. u.m. este obtinut cu o rata a dobanzii de 25% in conditiile rambursarii In ' ' tran~e egale, pe parcursul a 4 ani. Dobanda platita pana in eel de-al treilea an a fost de: a) 25 mil. u.m.; b) 18,75 mil. u.m.; c) 43,75 mil. u.m.; d) 56,25 mil. u.m. 21. Reducerea ratelor dobanzii pe piata monetara poate determina cre~terea masei monetare deoarece: a) cre~te nivelul preturilor ~i deci este nevoie de o cantitate mai mare de bani pentru tranzactii; b) creditul devine mai ieftin ~i, prin urmare, se acorda In volum mai mare; c) cre~te ~i pretul titlurilor de valoare; d) niciun raspuns nu este corect. 22. Cre~terea ratei dobanzii pe piata monetara poate avea ca efect: a) cre~terea cererii de moneda; b) cre~terea ofertei de moneda; c) cre~terea preturilor pe piata bunurilor ~i serviciilor; d) reducerea perioadei de creditare. 23. 0 ban ca dispune de un capital propriu de 10 mld. u.m. ~i atrage depuneri de 40 mld. cu o rata de 20% pe un an. Practicand o rata a dobanzii de 25% la creditele acordate pe un an ~i dispunand de un capital propriu cu o rata a profitului de 15%, calculati cheltuielile de functionare ale bancii. a) 1,5 mid. u.m.; b) 0,5 mid. u.m.; c) 2 mid. u.m.; d) 10 mid. u.m.
24. Daca rata dobanzii platite este inferioara ratei inflatiei, atunci: a) se incurajeaza economiile; b) se incurajeaza creditele; c) se descurajeaza economiile; d) scade rata dobanzii pasive. 25. Suma totala care trebuie restituita bancii dupa 2 ani de catre o persoana care a contractat un credit de 100 mil. u.m. cu o rata a dobanzii de 12% este de: a) 122,44 mil. u.m.; b) 125,44 mil. u.m.; c) 25,44 mil. u.m.; d) 144,25 mil. u.m.
TESTUL 20 1. Piata capitalurilor este sinonima cu: a) piata monetara; b) piata financiara; c) spatiul de negociere al capitalului tehnic; d) piata valutara. - - - T ESTE -GRILA PENTR U CON CUR SUL DE ADMITER E LA FACULTATEA DE OREPT
~ 115
2, Num3.rul de aqiuni primite de proprietar este proportional cu: a) profitul firmei; b) capitalul subscris;
c) numarul de obligatiuni: d),, randamentul firmei. ._, /
)
,
3. 0 diferenta !ntre actiuni $i obligatiuni este aceea ca: a) sunt titluri de valoare; b) actiunile sunt forme de creditare, iar obligatiunile de proprietate; c) actiunile sunt forme de proprietate, iar obligatiunile de imprumut; d) aduc venituri.
4. Identificati afirmatia adevarata: a) Actionarii nu pot fi !n acela9i timp $i obligatari. b) Forma de venit adusa de o actiune este fixa. c) Cuponul variaza in functie de valoarea titlului pe piata financiara. d) Actiunile pot fi nominative sau la purtator. 5. Cand rata dobanzii cre9te, pe piata financiara: a) cursul titlurilor scade, iar cumparatorul pierde; b) cursul titlurilor cre~te, iar vanzatorul ca~tiga; c) nu se remarca modificari notabile; d) cursul titlurilor cre~te, iar cumparatorul pierde.
6. Cea mai mare parte a actiunilor circula sub forma: a) concreta; b) nominativa; c) la purtator; d) virtuala. 7. Printre drepturile patrimoniale ale unui actionar nu se numara: a) dreptul de a obtine o parte din capitalul unei firme atunci cand firma este lichidata; b) dreptul de a fi informat cu privire la situatia financiara a firmei; c) dreptul de a lncasa dividende; d) dreptul de a suporta o parte din pierderi. 8. Drepturile sociale: a) se aplica doar actionarilor majoritari; b) se aplica doar actionarilor nou-veniti; c) se aplica tuturor actionarilor; d) se refera ~i la obligatiuni.
9. Dividendul reprezinta: a) o parte din profitul brut al firmei; b) o parte din profitul net al firmei; c) cursul actiunii; d) venitul obligatiunii.
10. Marimea dividendelor obtinute de un actionar depinde de: a) randamentul titlului; b) cota sa de participare la capitalul social al firmei; c) cursul titlului; d) toate raspunsurile sunt corecte. 11. Se considera ca fiind un titlu de credit purtator de dobanda: a) actiunea; b) obligatiunea; c) randamentul titlului; d) cursul unui titlu de valoare. 12. Obligatarul are calitatea de: a) creditor; b) debitor; c) deponent; d) girant. 13. Actionarul are calitatea de: a) deponent; b) proprietar; c) creditor; d) debitor.
14. In anumite situatii, venitul unei aqiuni poate fi: a) nul; b) fix; c) o forma de 1mprumut; d) un credit. 15. Principal ii emitenti de obligatiuni sunt: a) firmele care au nevoie de finantari; b) administratiile publice sau locale; c) bancile; d) societatile de asigurare. 16. Plasamentul este eel mai riscant in cazul: a) actiunilor; b) obligatiunilor; c) creditelor pe termen scurt; d) depunerilor pe tennen scurt. 17. Obligatiunile sunt un plasament cu rise red us sau zero deoarece: a) cuponul este fix; b) cursul titlului nu poate varia; c) cursul titlului nu poate scadea sub valoarea nominala; d) este garantat de stat. 18. Obligatarul este un creditor: a) nesigur; b) care nu participa la gestiune; c) riscant; d) cu rise zero. 19. In categoria activelor financiare nu se includ: a) actiunile; b) titlurile de renta; c) obligatiunile; d) creditele performante. 20. Cursul titlurilor la vedere este de regula: a) mai mare decat eel la term en; b) egal cu eel la term en; c) calculat la valoarea nominala; d) mai mic decat eel la termen.
116 { Eco N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - -
21. Pe piata financiar3_prirnari'i, bancile pot: a) acorda credite; b) pliHi dobanzi; c) tranzactiona titluri nou-emise; d) emite obligatiuni. 22. Intalnirea cererii cu oferta de titluri de valoare are Joe cu ajutorul unor: a) intermediari; b) ba.nci; c) agenti de schirnb; d) toate raspunsurile sunt corecte. 23. Purtatorii cererii de titluri sunt: a) vanzatorii; b) bancile; c) emitentii de titluri; d) posesorii de econom11. 24. Cursul titlurilor pe piata primara: a) este ferm; b) este mai mare decat eel de pe piata secundara; c) se stabile~te in mod liber, prin intalnirea cererii cu oferta; d) este pretul creditului. 25. Purtatorii ofertei pe piata secundara sunt: a) agentii de schimb; b) detinatorii de economii; c) deponentii; d) posesorii de titluri.
TESTUL 21 . 1. La bursa se realizeaza operatiuni: a) numai la vedere; b) nominative ~i la purtator; c) la termen vedere; d) numai la termen. 2. Institutiile care actioneaza pe piata financiara sunt: a) bursa bancile; c) bursa ~i banca; d) societatile de asigurari ~i bancile. 3. Titlurile financiare se mai numesc d) active financiare.
~i:
~i
~i
la
case le de economii; b) statul
~i
a) moneda scripturala; b) dobanzi active; c) valori imobiliare;
4. Constituie o caracteristica a pietei financiare primare: a) cursul egal cu valoarea nominala; b) cursul variabil; c) tranzaqiile care au loc prin agenti de schimb; d) operatiunile la termen sau la vedere. 5. Operatiunile la termen sunt speculative deoarece: a) sunt ilegale; b) aduc venituri nemeritate; c) se bazeaza pe intuirea reala a evolutiei cursului; d) nu au un pret ferm. 6. Ca~tigul total adus de o actiune al carei dividend este de 3.000 u.m. ~i care are o cre~tere a pretului de la 12.000 u.m. la 13.000 u.m. este de: a) 5.000 u.m.; b) 4.000 u.m.; c) 6.000 u.m.; d) 4.500 u.m.
7. Orice plasament financiar are drept scop: a) cumpararea de titluri de valoare; b) investirea pe piata monetara; c) achizitionarea de obligatiuni; d) obtinerea de profit. 8. Constituie o caracteristica a pietei financiare secundare: a) caracterul speculativ al operatiunilor la term en; b) cursul ferrn; c) bancile, ca intermediari; d) marfurile omogene.
9. 0 formula de calcul a valorii unui dividend este: a) capitalul social/cursul titlului; b) capitalul social/numarul de obligatiuni; c) capitalul social/profitul net; d) profitul net/numarul de actiuni. 10. 0 formula de calcul a numarului de actiuni nou-emise este: a) capitalul social/dividende; b) capitalul social/cursul titlului; c) profitul net/cursul titlului; d) capitalul social/valoarea nominal a a actiunii. '
11. Ca~tigul obtinut la bursa: a) sustrage economiei reale sume mari de bani; b) este ilegal; c) este nemeritat; d) este un serviciu. 12. Actiunea se aseamana cu obligatiunea prin faptul ca: a) reprezinta acela~i lucru; b) au aceea~i valoare nominal a; c) aduc acela~i venit; d) aduc un venit posesorului. - - - T E STE · GRILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FAC ULTATEA DE DREPT}
117
13. Bursa de valori este modelul de piata: a) perfecta; b) de monopol; c) irnperfecta; d) rigida. o concurenta pcrfecHi; b) apare ~i pe piata primara; c) nu este o institutie financiara; d) este o piata de monopol.
14. Bursa de vaiori: a) se apropie cei mai mull
L;Ll
15. Tranzactiile de la bursa sunt speculative deoarece: a) !ntotdeauna cineva pierde $i cineva c3$tiga; b) nimeni nu ca$tiga; c) toti ca$tiga la un moment dat; d) cursul poate sa creasca. 16. Atunci cand o societate comerciala emite actiuni noi : a) capitalul social scade; b) capitalul subscris cre$te; c) firma !nregistreaza datorii; d) firma nu mai 1nregistreaza profit. 17. Atunci cand o societate comerciala emite obligatiuni noi: a) firma are profit; b) valoarea dividendului cre$te; c) capitalul social cre$te; d) datoriile ei cresc. 18. Intotdeauna intr-o tranzactie cumparatorul va miza pe: a) crqterea cursului titlurilor; b) scaderea cursului titlurilor; c) cre$terea cuponului; d) diminuarea dividendului.
19. in perioada de criza economica: a) cursul titlurilor cre$te, iar cumparatorii ca$tiga; b) cursul titlurilor scade, iar cumparatorii cft$tiga; c) cursul titlurilor cre$te, iar cumparatorii pierd; d) cursul titlurilor scade, iar cumparatorii pierd. 20. Oferta publica de cumparare semnifica: a) o procedura de achizitie de actiuni; b) un surplus de actiuni; c) un criteriu de apreciere a eficientei; d) o cerere de titluri satisfacuta.
21. lntre factorii care influenteaza cotatia titlurilor se numara: a) institutia care interrnediaza tranzactia; b) marimea venitului anterior adus de titlu; c) rata rentabilitatii; d) cota de capital subscris. 22. Cursul titlurilor de valoare se afla In relatie negativa cu: a) rata dobanzii pe piata monetara; b) rata inflatiei; c) conjunctura intema; d) marimea venitului anterior adus de titlu. 23. Pe piata financiarii secundara, vanzatorul este un speculator: a) ala hause; b) bull; c) d) care mizeaza pe crqterea cursului titlurilor.
24. Pe piata financiara secundara, cumparatorul este un speculator: a) baisse; d) care mizeaza pe scaderea cursului titlurilor.
ala baisse;
a la hause; b) bear; c) ala
25. Activele financiare se revand: a) pe piata primara; b) pe piata secundara; c) catre banci; d) pe piata monetara.
TESTUL 22 1. Rolul primordial al pietei financiare este de a: a) asigura refinantarea firmelor; b) asigura finantarea pe termen lung a firmelor; c) favoriza pe cei care au disponibilitati bane$ti; d) regla masa monetara.
2. Printre rolurile bursei de valori nu se numara: a) transformarea capitalului real In capital banesc ~i invers; b) transferarea capitalului real de la un posesor la altul; c) concentrarea rapida a puterii economice; d) reglarea masei monetare. 3. Scaderea cursului titlurilor la bursa anunta: a) un reviriment; b) o criza; c) o scadere a ratei dobanzii ; d) o cre~tere a veniturilor aduse de titluri.
118 {
ECO N0 MI E- - - - - - - - - - - -- - - - -- -
r 4. Bonurile de tezaur reprezinta: a) forme de imprumut ale statului; b) titluri de stat; c) aqiuni; d) ofe1ie monetare. 5. Pachetul de actiuni de control desemneaza: a) numarul maxim de actiuni care asigura. detinatorului maximumul de voturi; b) numarul minim de aqiuni care asigura detinatorului majoritatea voturilor; c) capitalul social al firmei; d) capitalul subscris al firmei. 6. La bursa, principala problema o reprezinta: a) specularea titlurilor de valoare; b) formarea cursului titlurilor de valoare; c) adaptarea bursei la piata monetara; d) formarea pachetului de actiuni de control. 1. Obiectul tranzactiilor pe piata secundara il constituie: a) numai actiunile; b) bonurile de tezaur; c) toate titlurile de valoare; d) titlurile de valoare emise anterior.
8. Daca un titlu de valoare aduce un venit mic, atunci: a) cererea pentru el va scadea; b) cererea pentru el va cre~te; c) cursul nu va fi influentat de valoarea venitului pentru ca este fix; d) se va face pentru el o oferta publica de cumparare. 9. Un titlu de valoare poate fi cotat: a) la orice bursa; b) la o singura bursa; c) numai la bursa nationala; d) numai la termen. 10. In cadrul operatiunilor la vedere: a) schimbul titlurilor pe bani are loc chiar la cursul zilei; b) oferta de titluri este intotdeauna mai mare decat cererea; c) plata se face la o data ulterioara; d) nu se percep garantii.
11. Capitalul social al unei firme este de 12 mil. u.m., iar o aqiune are valoarea nominala de 6.000 u.m. Daca un agent cumpara 100 de titluri platind pentru ele 2 mil. u.m., care va fi numarul de procente cu care participa la Adunarea Generala a Actionarilor? a) cu 10%; b) cu 15%; c) cu 5%; d) cu 25%.
12. Ce pierderi va suporta un actionar care detine 10% din titlurile unei firme daca acea firma are o cifra de afaceri de 10 mil. u.m. ~i costuri de 12 mil. u.m.? a) 20.000 u.m.; b) 200.000 u.m.; c) 10.000 u.m.; d) 20 mil. u.m. 13. Venitul anual adus de o obligatiune este de 15.000 u.m. Care este modificarea absoluta ~i procentuala a cursului obligatiunii, daca rata dobanzii ban care crqte de la 60% la 75%? a) cre~te cu 22.000 u.m., respectiv cu 25%; b) scade cu 20.000 u.m., respectiv cu 20%; c) scade cu 5.000 u.m., respectiv cu 20%; d) cre~te cu 5.000 u.m., respectiv cu 20%. 14. Un agent economic cumpara 500 de actiuni la un curs de 15.000 u.m., valoarea lor nominala fiind de 18.000 u.m., cu scadenta peste 3 luni. La scadenta, titlurile au cursul de 21.000 u.m. Din aceasta operatiune, agentul economic: a) ca~tiga 3.500.000 u.m.; b) pierde 3.500.000 u.m.; c) ca~tiga 3.000.000 u.m.; d) pierde 3.000.000 u.m.
15. 0 societate pe actiuni inregistreaza un profit de 100 mil. u.m. care este reinvestit in proportie de 50%, iar restul este distribuit actionarilor. Care va fi marimea dividendelor incasate de un actionar care ' ' detine 100 de aqiuni din cele 30.000 emise de firma? a) 1.666,66 u.m.; b) 166.666,66 u.m.; c) 6.000 u.m.; d) 6.666,66 u.m. 16. 0 obligatiune cu valoarea nominala de 100.000 u.m. aduce un venit fi x de 75%. Spre cat va tinde cursul acestui titlu, daca rata dobanzii de pe piata monetara este de 50%? a) 20.000 u.m.; b) 75.000 u.m.; c) 150.000 u.m.; d) 250.000 u.m. - - - T ESTE QGRILA PENTRU CO NCUR SUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE 0 REPT ~
119
17. 0 obligatiune cu valoarea nominal3. de l mil. u.m. aduce un venit anual fix de 60% $i este cum~ parata. la un pret de 600.000 u.nL; atunci cand rnta dobanzii de pe piata monetara este de: a) 100%; b) 120%; c) 12%; d) 10%. 18. Un agent economic face doua tranzaqii: una de cumparare a 300 de actiuni A, la un curs de 110 u.m., iar alta de vanzare a 200 de aqiuni B, la un curs de 150 u.m. $tiind ca la scadenta cursul actiunilor A devine 120 u.m., iar eel al actiunilor B, 180 u.m., aflati daca, per total, agentul cil.$tiga sau pierde ~i care este suma: a) pierde 2.000 u.m.; b) ca$tiga 3.000 u.m.; c) pierde 1.000 u.m.; d) pierde 3.000 u.m. 19. 0 obligatiune se vinde cu 1.000 u.m. Care va fi cursul ei, daca rata dobanzii cre$te de la 8% la 10%? a) 900 u.m.; b) 800 u.m.; c) 80 u.m.; d) 890 u.m. 20. Ce venit aduce o obligatiune posesorului ei, daca modificarea ratei dobiinzii de la 10% la 15% duce la modificarea cursului cu 2.000 u.m.? a) 300 u.m.; b) 700 u.m.; c) 250 u.m.; d) 600 u.m. 21. Valoarea nominala a unei obligatiuni este de 200.000 u.m. La bursa, obligatiunea este cotata cu 120%, iar cuponul sau cu 8%. Care este valoarea bursiera a obligatiunii? a) 240.000 u.m.; b) 256.000 u.m.; c) 128.000 u.m.; d) nu se poate calcula. 22. Dacii in perioada t0 - t1 rata dobanzii crqte cu 35%, iar venitul adus de obligatiune ramane fix, cursul acesteia: a) cre~te cu 20%; b) scade cu 20%; c) cre$te cu 26%; d) scade cu 26% 23. Dacii un cumparator de titluri a ca~tigat 20.000 u.m., inseamna ca la scadenta cursul: a) a scazut cu 10.000 u.m.; b) a crescut cu 10.000 u.m.; c) a scazut; d) a crescut. 24. Intotdeauna cand un agent care tranzactioneaza titluri pierde, iar cursul titlurilor cre~te: a) cumparatorul ca~tiga; b) dobanda de pe piata monetara cre$te; c) agentul a avut rol de vanzator; d) variantele a $i c sunt corecte. 25. Intotdeauna cand un agent care tranzactioneaza titluri cii$tiga, iar cursul titlurilor scade: a) cumparatorul ca$tiga; b) vanzatorul pierde; c) agentul a avut rol de cumparator; d) toate raspunsurile sunt gre$ite.
TESTUL 23 1. Munca formeaza obiectul cererii ~i ofertei numai atunci cand: a) este salarizata; b) este exprimata de populatia disponibila; c) nu este influentata de miirimea salariului; d) niciun riispuns nu este corect. 2. Piata muncii poate fi descrisii ca: a) uni ca; b) unitarii; c) di versa; d) nationala. 3. In economie, omul este considerat: a) o marfa; b) un factor de productie asemenea capitalului; c) mai mult decat o marfa; d) un factor de productie fix. 4. Cererea de munca este sinonima cu: a) nevoia de munca; b) nevoia de munca nesatisfacuta; c) nevoia de munca exprimata in conditiile pietei muncii; d) persoanele care doresc sa se angajeze. 5. Oferta de munca este sinonima cu: a) munca nesalariatilor; b) munca ce se poate presta in conditii nesalariale; c) persoanele care doresc sa se angajeze; d) angajatorul. 6. Cererea ~i oferta de munca nu sunt determinate direct de piata muncii: a) deoarece sunt diferite; b) deoarece variaza pe termen scurt; c) ci de piata bunurilor ~i serviciilor; d) deoarece nu au mobilitate perfecta.
120 { Eco N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - - -
T 7. Nu este o caracteristica a cererii de munca.: a) lipsa de mobilitate perfecta; b) perisabilitatea; c) variabilitatea pe termen scurt; d) satisfacerea relativ lenta. 8. Nu este o caracteristica a ofertei de rnuncil.: a) satisfacerea rapida; b) formarea In timp 1ndelungat; c) variabilitatea pe termen scurt; d) asigurarea proteqiei muncii. 9. Condi ti a esentiala pentru functionarea pietei rnuncii este: a) transparenta; b) atornicitatea ofertei de mundi; c) lipsa totala a 9ornajului; d) mobilitatea perfecta. 10. Caracterul concurential al pietei muncii are tendinta: a) sa creasca; b) sa se altereze; c) sa scada; d) sa se mentina constant. 11. Nu este o conditie a funqionarii normale a pietei muncii: a) asigurarea disciplinei muncii; b) interzicerea muncii fortate; c) respectarea dreptului la greva; d) inexistenta 9omajului.
12. Mobilitatea ofertei de munca este rnai redusa deoarece: a) salarii le pot fi mici; b) oamenii nu-9i schimba cu u9urinta locul de munca; c) angajatorii nu doresc sa se extinda; d) indemnizatia de 9omaj este stimulativa in tarile dezvoltate. ' 13. Cererea de munca se formeaza in timp lndelungat deoarece: a) deriva din cererea de alte bunuri; b) implica extinderea unitatilor econ om ice; c) presupune investitii; d) toate raspunsurile sunt corecte. 14. Munca este singurul factor de productie care poate varia pe termen scurt deoarece presupune: a) ore suplimentare; b) concedii fara plata; c) concedii de odihna; d) concedii de studii.
15. Satisfacerea cererii 9i ofertei de munca are Joe: a) destul de lent; b) In mod constant; c) destul de repede; d) foarte rar. 16. Identificati afirmatia adevarata: a) Prima faza a pietei muncii vizeaza intalnirea cererii cu oferta 1n termeni reali. b) Oferta de mun ca satisfacuta este egala cu cererea de mun ca satisfacuta. c) Somerii reprezinta o oferta de munca satisfacuta. d) Angajatorii reprezinta o oferta de munca satisfacuta. 17. Faptul ca munca exista numai 1n masura in care omul realizeaza efectiv o activitate economica reflecta aspectul ei: a) limitat; b) perisabil; c) de marfa; d) variabil. 18. A doua faza a pietei muncii are drept caracteristica: a) dimensionarea pe segmente mari a cererii $i ofertei de munca; b) intalnirea reala a cererii $i a ofertei de munca; c) aspectul national; d) omogenitatea.
19. Formajuridica fundamentala a pietei muncii este: a) contractul de prestari servicii; b) conventia de plata; c) contractul de munca; d) indemnizatia de ~omaj. 20. Forma de dezechilibru care afecteaza piata muncii se intemationala a fortei de munca; d) recesiune.
nume~te :
a) inflatie; b)
~omaj;
c) migratia
21 . Categoria de populatie care nu intra In oferta de munca este aceea a: a) salariatilor; b) celor care beneficiaza de contracte pe perioade determinate; c) studentilor; d) membrilor guvemului. 22. Oferta de munca ~i oferta de locuri de munca: a) lnseamna acela~i lucru; b) se afla 1ntr-un raport subunitar; c) se afla 1ntr-un raport supraunitar; d) se lntalnesc pe piata muncii. 23. Cererea de locuri de munca este sinonima cu: a) cererea de munca; b) oferta de munca; c) numarul de angajatori; d) niciun raspuns nu este corect. 24. Pretul factorului munca se nume9te: a) venit nemeritat; b) salariu real; c) salariu nominal; d) profit. - - - T ESTE -GRILA PENTRU CO~JCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT ~
121
25. Pe o piata. a muncii aflata. !n echilibru: a) cererea de mun ca devanseaza oferta de mun ca; b) cererea ~i oferta de munca sunt egale; c) salariul este insuficient; d) angajatorul se confrunta cu un deficit de fort8. de munca. '
1. Cererea de mundi provine de la: a) persoane disponibile; b) persoane apte de munca; c) 1ntreprinderi care angajeaza lucratori; d) persoane ocupate. 2. Cu cat o economie este mai dezvoltata, cu atat: a) cererea de munca scade; b) cererea de munca este mai mare; c) oferta de locuri de munca scade; d) angajatorii scad numeric. 3. Reprezinta oferta de munca orice persoana care: a) a lmplinit varsta legala de munca; b) munce~te; c) care dore~te ~i poate sa munceasca In conditii salariale; d) face angajari. 4. Cererea de munca exista In conditiile In care: a) munca nu este platita; b) oferta de munca este mare; c) statul face angajari; d) nu exista ~omaj. 5. Forma de venit corespunzatoare populatiei inapte pensionate este: a) salariul; b) pensia; c) profitul; d) ajutorul de ~omaj. 6. Piata muncii se apropie de o pia~a perfecta prin: a) atomicitatea cererii; b) atomicitatea ofertei; c) transparenta; d) niciun raspuns nu este corect. 7. Dezavantajul ocuparii unui loc de munca il constituie: a) cre~terea timpului liber; b) diminuarea timpului de munca; c) diminuarea timpului liber; d) salariul. 8. Avantajul ocuparii unui loc de munca este: a) cre~terea gradului de pregatire; b) cre~terea timpului liber; c) salariul; d) numai pentru angajator. 9. Diferentierea locurilor de munca se face dupa: a) oferta de muncil.; b) nivelul costurilor salariale; c) gradul de calificare al lucratorilor; d) tipul contractului de munca. 10. Populatia ocupata de pe piata muncii poate sa sporeasca prin: a) cre~terea duratei de studii; b) cre~terea varstei de pensionare; c) scaderea varstei de pensionare; d) cre~terea natalitatii. 11. Mobilitatea factorului de productie munca este: a) relativ mare; b) inexistenta; c) relativ redusa; d) dependenta de rata inflatiei. 12. Populatia apta de munca este: a) disponibila; b) total indisponibila; c) disponibila ~i indisponibila; d) In intregime ocupata. 13. Oferta de munca provine din randul populatiei: a) inapte; b) apte disponibile; c) apte indisponibile; d) ~colarizate . 14. Piata muncii: a) apare doar la nivel de ramura; b) apare doar la nivel microeconomic; c) apare doar ia nivei macroeconomic; d) se caracterizeaza prin doua faze. 15. Migratia intemationala a fortei de munca: a) reflecta caracterul rigid al pietei muncii; b) este un fenomen ce afecteaza doar a doua faza a pietei muncii; c) este un fenomen macroeconomic; d) tine de salariul colectiv.
16. Oferta de munca se formeaza In timp indelungat deoarece presupune: a) un salariu mai mare; b) o cre~tere a ~omajului; c) un timp necesar pregatirii ~i calificarii; d) perisabilitate.
122 ~ Ee0 N0 MI E- - - - - - - - - - -- - -- - - - -
17. Nu constituie obiectul cererii de munca: a) locurile de munca; b) locurile de rnunca nesalarizate· ' c) cei care doresc sa angajeze; d) locurile de munca din domeniul public.
18. Piata fortei de mundl. vizeaza: a) numai locurile de mun ca existente; b) numai cererea de mun ca satisfacuta; c) oferta de produse $i servicii; d) totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare a factorului mun ca. 19. Reducerea duratei de mun ca este: a) un semn al unei crize economice; b) ca fen omen pozitiv, o rezultanta a cre~terii productivitatii muncii; c) ca fenomen pozitiv, o cre~tere a ~omajului; d) benefica pentru orice angajat. 20. Cre~terea timpului liber este: a) intotdeauna semn al cre9terii 9omajului; b) intotdeauna semn al cre~terii inflatiei; c) un semn al cre~terii randamentului muncii; d) un efect negativ al economiei de pi ata.
21. Intalnirea In termeni reali a cererii cu oferta de munca are loc: a) in a doua faza a pietei muncii; b) la targurile de locuri de munca; c) intre un angajator 9i participantul la un interviu de angajare; d) toate raspunsurile sunt corecte.
22. Oferta de pe piata muncii este caracterizata de: a) aspectul fluctuant; b) constanta pe term en scurt; c) dinamica populatiei; d) toate raspunsurile sunt corecte. 23. Cererea de munca se exprima ca: a) numar total de locuri de munca in conditii salariale; b) numar total de ~omeri; c) populatie ocupata; d) numar de persoane apte de munca. 24. Identificati afirmatia adevarata: a) Cererea de mun ca poate fi satisfacuta oricand. b) Oferta de munca se formeaza destul de rapid. c) Cererea de munca nu este omogena, angajatorii cautand forta de munca adecvat instruita. d) Dinamica cererii de munca depinde 9i de cea a numarului de emigranti.
25. Migratia intemationala a fortei de munca afecteaza: a) doar piata muncii din tara de origine; b) doar piata muncii din tara adoptiva; c) doar pe cei care emigreaza; d) niciun raspuns nu este corect.
TESTUL 25 1. Salariul este intotdeauna: a) numai un cost; b) numai un venit; c) 9i un cost 9i un venit; d) o marime relativa. 2. Salariul este o forma de venit care: a) sufera tendinte doar de egalizare; b) sufera tendinte contradictorii, de egalizare, dar 9i de diferentiere; c) nu variaza fundamental de la o ramura la alta; d) nu se impoziteaza. 3. Diferentierea salariilor are la baza: a) caracterul muncii; b) conditiile de munca; c) gradul de pregatire; d) toate raspunsurile sunt corecte.
4. Diferentele salariale ar trebui sa duca la: a) pastrarea incitatiei la mun ca; b) crearea unor clase sociale; c) satisfacerea cat mai multor nevoi ale consumatorului; d) marirea salariului real.
5. Pe termen lung, salariul are tendinta generala de: a) scadere; b) a se mentine constant; c) cre9tere; d) evolutie inversa cu timpul de lucru. 6. Salariul nominal net reprezinta: a) salariul nesupus impozitarii; b) salariul colectiv; c) salariul ramas dupa plata taxelor ~i impozitelor; d) un salariu real. ---TESTE~GR I LA PENTRU CO NCURSU L DE ADM ITER E LA FAC ULTATEA DE
0REPT
~
123
7. Ca~tigul nominal reprezinta: a) totalul veniturilor bane~ti incasate de un salariat pentru aportul sau la activitatea economica; b) puterea de cumparare a salariului real; c) puterea de cumparare a ca9ti~ gului real; d) un venit al oricarui agent economic. 8. 0 expresie a eficientei generale a muncii !ntr-o economie este: a) salariul mediu pe economie; b) salariul nominal; c) salariul minim garantat; d) ca~tigul nominal.
9. Salariul real se afla intr-o relatie pozitiva cu: a) nivelul preturilor; b) salariul nominal; c) viteza de rotatie a banilor; d) masa monetara. 10. Salariul real se afla intr-o relatie negativa cu: a) salariul nominal; b) nivelul preturilor factorilor de produqie; c) nivelul preturilor bunurilor de consum; d) ca$tigul nominal. 11. Un factor care nu influenteaza marimea $i dinamica salariului este: a) gradul de organizare in sindicate; b) migratia fortei de munca; c) organizatia patronala; d) profitul unitar. 12. Capacitatea salariatilor de a se organiza ~i dialoga cu unitatea economica este: a) un factor direct de influenta asupra salariului; b) un factor indirect de influenta asupra salariului; c) fundamental in stabilirea salariului; d) o conditie de angajare. 13. Salariul colectiv este: a) o forma de salariu social; b) suma salariilor individuale; c) un salariu real; d) atribuit in suma globala tuturor salariatilor. 14. Diferentele salariale trebuie sa asigure: a) sporirea eficientei muncii; b) crqterea cheltuielilor cu calificarea; c) aspiratia la crqterea profitului; d) diferentierea sociala a salariatilor. 15. Nu se afla la baza diferentierii salariale: a) calificarea; b) raspunderea in munca; c) eficienta muncii; d) rata rentabilitatii. 16. Salariul real poate sa creasca daca: a) salariul nominal este constant, iar preturile cresc; b) salariul nominal cre$te, iar preturile sunt constante; c) salariul nominal scade, iar preturile cresc; d) salariul nominal scade, iar preturile cresc. 17. Nu constituie un factor de care salariul real sa depinda: a) cheltuielile de transport; b) nivelul chiriei; c) inclinatia de a economisi; d) nivelul preturilor bunurilor de consum. 18. Nivelul preturilor factorilor de productie este o determinanta pentru: a) consumator; b) aprecierea nivelului salariului real; c) producator; d) piata financiara.
19. Apropierea-egalizarea salariilor inseamna: a) o ridicare a calificarii; b) disparitia diferentelor dintre salarii; c) diminuarea salariilor; d) acordarea de salarii colective in fiecare an. 20. ldentificati afirmatia adevarata: a) Salariul real evolueaza in sens invers cu eel nominal. b) Pe termen lung, salariul nominal are tendinta de crqtere. c) Cre~terea productivitatii muncii duce la diminuarea salariului real. d) Salariul nominal brut este suma de bani pe care o prime~te efectiv lucratorul. ,-1,,1"';; ";f.,...n ~o nf'nn o.,...; 'itt 'h.\ ...,"ln~~,,f-~lA.-1"' '.i'"" 21 ~f) lr:l r ~11l C'Af';al f'.lron~r10· uQ\! 1"'\111'Y'\n~ ua1,;a a J mod egal; c) unor categorii defavorizate de salariati; d) in vederea platii perioadelor de concedii. C'A
• . uu1uuu1 0v v 1 1 "" uvv1 uu.
11u11IC.u
1,;111
00fa
n...-o.,...,f o. ,.. f"\ •
u1,; a1a1,;1,;11 1;;,L1,; 111 1,;1'-'y l '-'11;,
u
f11h1 1" A ,...
lUlLH v1
;,a1a11a~11v1
111
22. Daca preturile cresc cu 50%, cu cat ar trebui sa creasca salariul astfel incat puterea Jui de cumparare sa creasca cu 20%? a) cu 180%; b) cu 67%; c) cu 80%; d) 25 %. 23. Salariul poate fi definit ca: a) un venit fix; b) o diferenta intre cifra de afaceri $i costul de produqie; c) un venit al celor apti de munca; d) un venit al populatiei ocupate.
124 ~ Ec oN0 MI E-------~-----------
24. Salariul real cre~te cu 25 %, preturile scad cu 25%. Cum evolueaza salariul nominal? a) ramane constant; b) cre~te cu 25%; c) scade cu 25%; d) scade cu 6,25%.
25, Daca. puterea de cumparare a banilor scade cu 20%, iar salariul nominal
cre~te cu 20%, calculati
indicele salariului real: a) 104, 16%; b) 96%; c) 125%; d) 69%.
,, -~._ JES'FU.if26 : ~-
t.
...
1. Salariul real mai este asociat $i cu: a) puterea de cumparare a salariului nominal; b) valoarea muncii; c) salariul tuturor angajatilor calificati; d) salariul minim garantat. 2. Salariul nominal are o tend in ta de cre$tere atunci cand: a) scade numarul imigrantilor; b) cre$te numarul imigrantilor; c) scade numarul emigrantilor; d) cre$te $Omajul. 3. Diferenta dintre salariu $i profit este aceea ca: a) salariul este lntotdeauna mai mare decat profitul; b) salariul este intotdeauna mai mic decat profitul; c) salariul poate varia; d) salariul nu poate lua valori negative. 4. Diferenta dintre salariu ~i renta este aceea ca: a) sunt forme de venit; b) salariul se supune unui impozil:; c) salariul este un venit meritat; d) sunt forme de venit care se aplica unor factori de produqie derivati. 5. 0 asemanare intre salariu $i renta este aceea ca: a) sunt forme de venit specifice factorilor de productie derivati; b) sunt forme de venit specifice factorilor de productie primari; c) au valori comparabile; d) sunt determinate de profitul unei firme. 6. Salariul nominal este diferenta dintre: a) salariul real $i nivelul preturilor; b) costul total $i eel material; c) salariul brut ~i eel net; d) niciun raspuns nu este corect.
7. Daca salariul nominal brut cre$te cu 50%, iar impozitul pe salariu tot cu 50%, cum va evolua salariul real daca preturile nu se modifica? a) va scadea cu 50%; b) va crqte cu 50%; c) va ramane neschimbat; d) va cre$te cu 30%. 8. Salariul nominal nu se modifica daca: a) salariul real $i preturile cresc cu 35%; b) salariul real $i preturile raman constante; c) salariul real cre$te $i preturile scad; d) cre$te productivitatea muncii. 9. Un salariat prime$te un salariu nominal de 1 mil. u.m. Daca preturile cresc cu 50%, care este valoarea reala a salariului sau? a) 150.0000 u.m.; b) 500.000 u.m.; c) 666.666,66 u.m.; d) nu se poate cal cu la. 10. Stiind ca salariile angajatilor unei firme ajung la 200 mil. u.m. $i ca ele cresc cu 20%, aflati salariul unui angajat in momentul ti, daca numarul salariatilor se dubleaza, iar in t0 ei erau 100: a) 1,2 mil. u.m.; b) 12 mil. u.m.; c) 83 0.000 u.m.; d) va fi acela$i cu eel din t0. 11. Pentru un lucrator, eel mai important este sa cunoasca valoarea: a) salariului real; b) salariului nominal brut; c) salariului nominal net; d) salariului colectiv. 12. Salariul nominal se afl a in relatie pozitiva cu: a) irnpozitul pe salariu; b) productivitatea muncii; c) timpul liber; d) nivelul preturilor. 13. Egalizarea salariiior este un scop al: a) economiei de comanda exclusiv; b) tuturor salariatilor; c) tuturor angajatorilor; d) celor care au aceea$i calificare. - - - TE STE~ GR I LA PENTRU CONCURS UL DE ADM ITER E LA FACU LTA TEA DE
0REPT
~
125
14, Diferentierea salariilor este o masura: a) negativa; b) urmarita in economia de comanda; c) 1n acord cu diverse criterii de evaluare a muncii; d) pozitiva !n orice tip de economie.
15. Raportul salariu real/ca$tig real este unul de tip: a) supraunitar; b) subunitar; c) intreg-parte; d) intensiv. 16. Salariul nominal va fi intotdeauna: a) o parte a d1$tigului nominal; b) mai mare decat ca$tigul nominal; c) egal cu ca$tigul nominal; d) mai mare decat nivelul preturilor.
17. Sporurile unui angajat fac parte din: a) salariul sau real; b) salariul sau social; c) salariul sau nominal; d) d$tigul sau nominal. 18. Identificati formula corecta de calcul a variatiei relative a salariului real: a) ISr = IP/ISn · 100; b) ISr = ISn/IP · 100; c) ISr= ISn - IP; d) ISr= ISn+ IP. 19. Salariul nominal net a fost in t0 de 1.000 u.m. Daca 1n t1 salariul s-a marit cu 20% din cre$terea randamentului muncii cares-a triplat, aflati salariul nominal net in t 1: a) 1.290 u.m.; b) 1.200 u.m.; c) 2.300 u.m.; d) 1.400 u.m. 20. Daca salariul real cre$te cu 35%, iar eel nominal cu 55%, atunci preturile de consum: a) ajung la 87,09%; b) cresc cu 14,81%; c) cresc cu 114,81%; d) scad cu 34,78%.
21. Rata inflatiei este de 23%, iar salariul real cre~te cu 22%. Salariul nominal: a) b) crqte cu 0,81 %; c) cre$te cu 150,06%; d) cre~te cu 1%.
cre~te
cu 50,06%;
22. Salariul real poate sa scada daca: a) crqte salariul nominal ~i preturile nu se modifica; b) scade salariul nominal ~i preturile nu se modifica; c) cresc ~i preturile, ~i salariul nominal in aceea$i masura; d) scad ~i preturile, ~i salariul nominal in aceea~i masura. 23. Pentru eel care cumpara forta de mun ca, salariul este: a) un venit; b) un cost; c) un impozit; d) un Ca$tig. 24. Totalul veniturilor platite unui salariat se nominal; d) ca~tig real.
nume~te :
a) salariu real; b) salariu nominal; c)
ca~tig
25. Ceea ce ramane in urma achitarii impozitului ~i taxelor pe salariu este: a) salariul real; b) salariul nominal; c) salariul nominal net; d) salariul nominal brut.
TESTUL 27 1. Indicatorii macroeconomici se pot exprima in functie de: a) pretul pietei; b) pretul factorilor de productie; c) profiturile firmelor; d) variantele a ~i b sunt corecte. 2. Preturile pietei sunt mai mari decat cele ale factorilor deoarece: a) includ impozitele directe ~i £'. ' ,.1 f. (' mmrecte; Io)' presupun un pro1it maxim; cJ\ cererea este mtotucauna mai' mare rluecat o~erta; d,\ orerta este intotdeauna mai mare decat cererea. '
1'
,
A
A
3. in categoria impozitelor indirecte nu intra: a) TVA-ul; b) accizele; c) taxele platite de producator; d) obligatiile fiscale platite de catre cumparator. 4. Bunurile cuprinse 1n PIB nu sunt destinate: a) consumului public; b) consumului de stat; c) exportului net; d) formarii nete a capitalului.
126 ~ Eco NOMI E- - - - - - - - - - - - - - - - - -
T
5, Exportul net reflecta: a) suma exporturilor ~i a importurilor; b) tot ceea ce export§. o tara; c) diferenta dintre valoarea exportului ~i cea a importului; d) valoarea exp01iului dupa plata taxelor vamale.
6. Formarea bruta a capitalului tehnic este: a) o investitie ce include ~i inlocuirea capitalului fix scos din functiune; b) baza profitului unei firme; c) un indicator microeconomic; d) o investitie ce exclude formarea neta a capitalului.
7. Produsul national brut este expresia valorica, de piata, a: a) bunurilor economice finale produse pe piata interna; b) bunurilor economice intermediare produse pe piata interna; c) bunurilor economice finale produse de agentii economici nationali; d) consumului de capital circulant. 8. Indicatorul macroeconomic care masoara valoarea bunuri lor intermediare se nume~te: a) produs intern net; b) consum intermediar; c) consum de capital fix; d) produs national net. 9. Soldul veniturilor in relatie cu strainatatea reprezinta: a) diferenta dintre productia finala a agentilor nationali din strainatate ~i a celor straini din tara; b) diferenta dintre productia finala a agentilor straini din tara ~i a celor nationali din strainatate; c) o valoare pozitiva; d) o forma de exprimare a exportului net.
10. Identificati formula incorecta: a) PIB = PGB - CI; b) PIB =PIN - CCF; c) PIN = PIB - CCF; d) PNN = PNB -CCF. 11. Identificati formula corecta: a) PGB = PIN - CCF; b) PNNpr = VN; c) PNN = CCF + PNB; d) PNB = PNN -CCF. 12. Produsul national net este valoarea adaugata neta realizata lntr-o tara, cu luarea in considerare a: a) consumului de capital fix; b) investitiilor brute; c) soldului relatiilor cu strainatatea; d) produsului intern brut. 13. lndicatorul macroeconomic care cuprinde valoarea tuturor bunurilor dintr-o economie este: a) PGB; b) PIB; c) CI; d) PNB. 14. Produsul national include In componenta sa valoarea bunurilor finale create de catre agentii nationali: a) indiferent daca activeaza in tara sau nu; b) care activeaza doar in tara; c) raportata numai la pretul pietei; d) din care se elimina consumul de capital fix.
15. Produsul intern net reprezinta: a) o parte din produsul intern brut; b) o parte din produsul national brut; c) o parte din produsul national net; d) toate raspunsurile sunt corecte. 16. Venitul national reprezinta: a) PNB - CCF; b) PNN; c) PIB - CCF; d) PNBpr - CCF. 17. Raportul PIN/PNB este unul: a) supraunitar; b) negativ; c) constant; d) subunitar.
18. Consumul de capital fix se refera la: a) investitiile brute; b) investitiile in materii prime; c) investitiile de inlocuire; d) achizitionarea de capital fix nou.
cre~terea
stocurilor de
19. Cre~terea valorica a impozitelor indirecte va genera: a) cre~terea pretului factorilor de productie; b) scaderea masei monetare; c) sporirea pretului pietei; d) cre~terea impozitelor directe.
20. ldentificati relatia corecta: a) PNN
PGB; c) PGB > PNN; d) PNB < PIB.
21. PGB se deosebe~te de PIB prin aceea ca: a) include ~i consumul de capital fix; b) include valoarea bunurilor finale; c) include ~i valoarea bunurilor intermediare; d) nu exclude valoarea bunurilor finale.
---T ESTE~GRILA PE NTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT }
127
22. Formarea bruta a capitalului include: a) investitiile de dezvoltare; b) produsul intern net; c) costurile de productie; d) valoarea tuturor hunurilor finale. 23. Este o componenta a oricarui indicator macroeconomic: a) investitia bruta; b) investitia de !nlocuire; c) consumul de capital fi x; d) investitia neta. 24. Produsul intern brut la pretul factorilor include: a) PINpr; b) taxe directe; c) PINPP; d) taxe indirecte.
25. Produsul national brut are 1n componenta: a) doar bunuri intermediare; b) doar bunuri finale; c) doar bunuri substituibile; d) orice tip de bunuri.
TESTUL 28 ·. 1. Daca PNB a crescut de la 3.000 mld. u.m. la 4.000 mld. u.m. in intervalul t0 - ti, iar consumul de capital fix s-a diminuat cu 200 mld. u.m., aflati variatia produsului national net: a) scade cu 1.300 mid. u.m.; b) cre~te cu 1.200 mld. u.m.; c) cre~te cu 1.300 mld. u.rn.; d) scade cu 800 mld. u.m. 2. Se cunosc urrnatoarele date: CI = 20%PGB, CCF = 20%PIN ~i CCF = 100 rnld. u.m. Aflati valoarea PGB: a) 750 mld. u.m.; b) 830 mid. u.m.; c) 600 mld. u.m.; d) 500 mid. u.m.
3. Daca soldul relatiilor cu strainatatea este negativ, atunci: a) PNB > PIB; b) PNB < PIB; c) PNB = O; d) PNN > PIN. 4. Daca soldul relatiilor cu strainatatea este pozitiv, atunci: a) PNB < PNN; b) PNB = PNN; c) PNB > > PIB; d) PIB < PIN. 5. Identificati afirrnatia corecta: a) Consumul intermediar nu intra in componenta niciunui indicator economic. b) Consumul intermediar masoara valoarea prodfactorilor. c) PIB in termeni reali este !ntotdeauna mai mare decat PIB In termeni nominali. d) PIB in termeni nominali este intotdeauna mai mare decat PIB in termeni reali.
6. Consumul personal de bunuri surile sunt corecte.
~i
servicii face parte din: a) PNN; b) PGB; c) PIB; d) toate raspun-
7. Consumul guvemamental face parte din: a) consumul intermediar; b) consumul privat; c) veniturile specifice; d) produsul global brut. 8. Atunci cand PNN = PNB - 3.500, numarul 3.500 semnifica: a) consumul privat; b) consumul guvemamental; c) consumul intermediar; d) consumul de capital fix. 9. Daca investitiile nete sunt egale cu amortizarea, investitiile brute reprezinta 30% din PIB, iar PGB este de 10.000 mid. u.m., fiind cu 25% mai mare decat PIB, atunci: a) h = 1.200 mld. u.m.; b) CCF = = 2.400 mld. u.m.; c) PIB = 8.000 mld. u.m.; d) PIN = 5.600 mid. u.rn.
10. Se ~tie ca PIBnominal este 50% din PIBreal· In acest caz, rata inflatiei este de: a) 35%; b) 50%; c) 75%; d) 150%. 11. Daca PIB real/locuitor scade cu 10%, iar populatia cre~te cu 2%, atunci PIBreal: a) scade cu 8,2%; b) cre~te cu 88,23%; c) cre~te cu 13,33%; d) cre~te cu 8%. 12. Consumul personal ~i eel de stat insumeaza 6.000 mld. u.m., investitiile nete ~i consumul de capital fix, 400 mld. u.m., iar diferenta dintre importuri ~i exporturi este de 10 mid. u.m. Produsul intern brut este de: a) 6.410 mid. u.m.; b) 4.610 mid. u.m.; c) 6.390 mid. u.m.; d) 5.610 mid. u.m.
128 4'. EC0 N0 MI E- -- - - - - -- - - - - - - - - - - -
T 13. Aflati marimea produsu1ui intern net, ~tiind ca din valoarea de 300 ld · . . · .. · o · d .. d · . . m u.m. a bunun 1or ~ 1 serv1c11lor 30 Yo sunt destinate pro ucern e n01 bunun s1' servicii ' iar 10% invest:t··i . d.e ,m1ocu1re: . 1 ,11 ot • a) 230 mld. u.m.; b) 180 mld. u.m.; c) 120 mld. u.m.; d) nu se poate calcula. 1.
14. PIN intra in componenta: a) PGB; b) PIB; c) PNN; d) toate raspunsuri le sunt corecte.
15. PNB include in plus fata de PNN: a) CI; b) CCF; c) Akf; d) variantele b ~i c sunt corecte. 16. Diferenta dintre PNB ~i PIB o reprezinta: a) soldul relatiilor cu strainatatea; b) consumul de capital fix; c) consumul personal de bunuri ~ i servicii; d) produsul national net. 17. Soldul relatiilor cu strainatatea este o valoare: a) dificil de calculat la nivel national ; b) intotdeauna pozitiva; c) intotdeauna negativa; d) pozitiva, negativa sau nula.
18. Prod usu I national exprima: a) masa monetara; b) valoarea tuturor bunurilor produse de agentii nationali lntr-un an; c) valoarea bunurilor finale produse de agentii nationali lntr-un an; d) produsul intern al agentilor nationali. 19. Stiind ca exportul net este de 500 mld. u.m., PIB este de 14.000 mld. u.m. , iar importul este de 200 mid. u.m., aflati ponderea exportului In PIB: a) 25%; b) 5%; c) 36%; d) 12%.
20. Daca PIN este de 50.000 mid. u.m., iar PIB este de 95.000 mld. u.m., aflati ponderea CCF In PIB : a) 36,47%; b) 47,36%; c) 211 ,11%; d) 22,32%. 21. Ce valoare va avea PIN, ~tiindu-se ca amortizarea este de 20.000 mid. u.m., consumul intermediar este 25% din PGB, iar PIB + CI = 125.000 mid. u.m.: a) 93.750 mid. u.m.; b) 125.000 mid. u.m.; c) 73.750 mid. u.m.; d) 105.000 mid. u.m.
22. Consumul de capital fix este inclus In: a) PNN; b) PGB; c) PIN; d) CI. 23. Valoarea totala a bunurilor c) PNB; d) PGB.
~i
serviciilor create intr-o tara intra In componenta: a) PIB; b) PIN;
24. Diferenta dintre valoarea totala a bunurilor ~i serviciilor ~i cea a bunurilor intermediare este redata de: a) PGB; b) CI; c) PIB; d) PNN.
25. Bunurile intermediare: a) intra in componenta PNN; b) nu sunt toate bunuri econ om ice; c) sunt reflectate de consumul intermediar; d) sunt destinate autoconsumului.
TESTUL 29 1. Economiile reprezinta: a) investitiile brute; b) partea de venit ce
depa~qte
marimea consumului;
c) scopul oricarui consumator; d) scopul oricarui producator.
2. Identificati formula corecta: a) V = C- S; b) V = C + S; c) V - C = - S; d) S = lb. 3. Rata medie a consumului exprima: a) lnclinatia marginala spre consum; b) partea din venit cheltuita pentru economii; c) o marime negativa; d) partea din venit cheltuita pentru consum. 4. Rata medie a economiilor este o marime: a) pozitiva c) unitara; d) negativa uneori.
~i
supraunitara; b) pozitiva
~i
subunitara;
5. Legea Jui Keynes reflecta: a) legea utilitatii marginale descrescande; b) variatia economiilor fata de consum; c) !nclinatia medie spre economii; d) o lege psihologica fundamentala. - - - T ESTE -GRILA PE NTRU CONCURS UL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT
);;;>
129
6, Laun volum dat al venitului: a) cu cat rata medie a consumului este mai mare, cu atat economiile cresc; b) cu cat rata medie a consumului este mai mare, cu atat economiile scad; c) cu cat rata medie a consumului este mai mica, cu atat economiile scad; d) cu cat rata medie a consumului este mai mare, cu atat consumul scade.
7. Nu este un factor de care sa depinda marimea cheltuielilor pentru consum: a) marimea salariilor; b) inclinatia spre economisire; c) modificarea politicii fiscale; d) nivelul preturilor bunurilor intermediare. 8. Modificarea raportului dintre bunurile prezente ~i viitoare influenteaza In mod direct: a) marimea consumului; b) marimea venitului ; c) dinamica rentabilitatii; d) dinamica cifrei de afaceri. 9. Legea lui Keynes releva ca: a) de regula, daca se reduce consumul, se reduce ~i venitul, dar lntr-o propoftie mai mare; b) de regula, daca se reduce venitul, se reduce ~i consumul, dar intr-o proportie mai mare; c) de regula, daca se reduce venitul, se reduce ~i consumul, dar lntr-o proportie mai mica; d) de regula, daca se reduce consumul, se reduc ~i economiile, dar 1ntr-o proportie mai mare.
10. Rata marginala a consumului arata: a) cu cat va cre~te consumul, daca venitul va cre~te cu o unitate; b) cu cat va cre~te consumul, daca venitul va scadea cu o unitate; c) relatia dintre consum ~i economii; d) evolutia veniturilor. 11. Scaderea venitului pe o perioada indelungata va avea ca efect: a) depa~irea consumului de catre venit; b) depa~irea venitului de catre consum; c) sporirea economiilor; d) supradimensionarea venitului.
12. Combaterea fenomenului dezeconomisirii se poate face prin: a) apelul la economii; b) consumului; c) diminuarea veniturilor; d) crearea de alte datorii pentru consum.
cre~terea
13. Fenomenul de dezeconomisire: a) poate aparea la orice nivel; b) nu poate aparea la nivel de individ; c) nu poate aparea la nivel de stat; d) nu poate aparea la nivel institutional. 14. Investitiile reprezinta: a) consumul de bunuri finale; b) venitul; c) un venit cheltuit pentru consum; d) un venit necheltuit pentru consum. 15. Investitiile nete constituie o parte din: a) venit cheltuita pentru formarea capitalului fix; b) venit cheltuita pentru formarea capitalului tehnic; c) consum cheltuita pentru formarea capitalului tehnic; d) investitiile de lnlocuire. 16. Investitiile de lnlocuire sunt: a) investitii nete; b) investitii brute; c) amortizari; d) parte a PIN. 17. Investitiile brute intra in componenta: a) PIN; b) PNN; c) PGB; d) CL 18. Investitiile nete intra in componenta: a) PIN; b) PGB; c) PNB; d) toate raspunsurile sunt corecte. 19. CCF reprezinta de fapt: a) investitia neta; b) investitia bruta; c) investitia de inlocuire; d) formarea neta de capital circulant. 20. Crqterea volumului stocurilor de capital circulant nu este o parte a investitiilor: a) nete; b) brute; c) investitiilor totale; d) de inlocuire.
21. Identificati relatia corecta: a) s + c == 1; b) s - c == l; c) s' + c == 1; d) c' + s == 1.
22. Identificati relatia incorecta: a) k == VIC; b) s == 1 - c; c) c == 1 - s; d) k == l/s'. 23. Investitia este un proces economic care: a) provoaca o cre~tere a venitului; b) duce la cre~terea economiilor; c) nu se aplica la nivel de agent economic; d) nu se aplica in orice sector economic.
130 <;{ EC0 N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - - -
T 24. Principiul multiplicatorului: a) arata numai corelatia dintre venit ~i consum; b) arata numai corelatin dintre consum ~i economii; c) este uneori negativ; d) arata corelatia 'intre venit, consum, investiti i produqie etc. ' ' 25. Multiplicatorul investi tiilor arat3. ca: a) atunci cand investitiile sporesc, venitul cre~te cu 0 marime de k ori mai mare; b) atunci cand investitiile scad, venitul cre~te cu o marime de k ori mai mare; c) atunci cand investitiile sporesc, venitul scade cu o marime de k ori mai mica; d) economiile au sporit.
1. Cre~terea investitiilor poate avea ca rezultat: a) crearea de noi locuri de mun ca; b) sporirea ofertei de bunuri ~i servicii; c) conditii mai bune de munca; d) toate raspunsurile sunt corecte.
2. Inclinatia oamenilor de a economisi are la baza, In primul rand, cauze: a) etice; b) sociale; c) psihologice; d) economice. 3. Relatia /J.C/C 0 · l 00 < /J. V/V 0 · l 00 reflecta: a) verificarea legii Jui Keynes pentru economii; b) verificarea legii lui Keynes pentru consum; c) sporul absolut al consumului; d) sporul absolut al economiilor.
4. Relatia /J.S/S 0 · 100 > /J.V/V 0 · 100 reflecta: a) verificarea legii Jui Keynes pentru economii; b) verificarea legii lui Keynes pentru consum; c) sporul absolut al consumului; d) sporul absolut al economiilor. 5. Multipli catorul investitiilor evolueaza in sens invers cu: a) rata economiilor; b) rata consumului; c) inclinatia marginala spre economii; d) lnclinatia marginala spre consum. 6. Daca veniturile cresc, atunci: a) cre~te consumul intr-o propoftie mai mare; b) cre~te consumul lntr-o proportie mai mica; c) spore~te ~i consumul de bunuri de baza; d) scad economiile.
7. Daca veniturile scad, atunci: a) preturile cresc; b) economiile scad intr-o proportie mai mica; c) economiile scad 1ntr-o propoftie mai mare; d) consumul cre~te. 8. Sporul de venit ocazionat de c) k; d) s'.
cre~terea
cu o unitate a investitiilor este reprezentat de: a) /J.S; b) /J.C;
9. Cre~terea investitiilor are un efect benefic intr-o economie nationala, daca duce la: a) scaderea numarului de locuri de munca; b) reducerea ofertei de bunuri ~i servicii; c) omogenizarea ofertei; d) diminuarea exporturilor. 10. Cre~terea In valoare absoluta a volumului consumului poate fi cauzata de: a) diminuarea veniturilor; b) cre~terea volumului economiilor; c) cre~terea veniturilor; d) cre~terea investitiilor. 11. Inclinatia marginala spre consum se determina ca: a) spar al venitului cauzat de crq terea consumului; b) spor al consumului ca urmare a cre~terii venitului; c) diferenta intre multiplicatorul investitiilor ~i rata medie a economiilor; d) suma a venitului ~i a investitiilor.
12. Fenomenul de dezeconomisire apare atunci cand: a) economiile sunt nu le; b) economiile sunt egale cu consumul; c) sporul consumului devanseaza sporul veniturilor; d) s-a atins nivelul de saturatie. 13. Atunci cand venitul scade, economiile: a) cresc intr-o proportie mai mare; b) scad lntr-o proportie mai mica; c) scad lntr-o proportie mai mare; d) se mentin constante. 14. Identificati formul a corecta a lnclinatiei marginale spre economii : a) s' = 1 + c'; b) s' = /J.V//J.C; c) s' = /J.S//J. V; d) s' = /J. V - /J.C - - - TESTE -GRILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT ~
131
15. Identificati afirmatia incorecta: a) Investitiile brute sunt mai maxi decat cele nete. b) Consumul de capital fix reprezinta investitiile de inlocuire. c) Multiplicatorul investitiilor este o marirne supraunitara. d) Economiile constituie baza consumurilor viitoare. 16. Atunci cand rata dobanzii este mai mica decat rata profitului, incitatia pentru investitii: a) cre~te; b) scade; c) scade mai lent decat rata profitului; d) cre$te mai lent decat rata dobanzii .
17, Cand venitul se reduce, consumul: a) cre$te; b) scade 1ntr-o proportie mai mica; c) scade 1ntr-o proportie mai mare; d) va fi mai mic decat economiile. 18. Crqterea investitiilor nu determina In mod direct: a) piata muncii; b) piata bunurilor ~i serviciiior; c) progresul tehnic; d) cre$terea sau scaderea puterii de cumparare a banilor. 19. Identificati formula corecta de cal cul a multiplicatorului investitiilor: a) k = 1/c'; b) k = 1':iVI /'J.C; c) k = 1/(1 - /'J.C/!':i V); d) k = /'J.S/l':i V. 20. Daca venitul cre$te, de regula, spore$te $i consumul de: a) bunuri de stricta necesitate; b) bunuri substituibile; c) servicii ce ridica nivelul de trai; d) bunuri complementare. 21. Daca veniturile scad pe o perioada mai indelungata de timp, atunci: a) economiile scad nealarmant; b) consumul cre$te; c) sustinerea consumului se va face acumuland datorii; d) rata economiilor cre$te. 22. Modificarea absoluta negativa a economiilor poate fi rezultatul: a) cre$terii veniturilor; b) scaderii veniturilor pe termen scurt; c) diminuarii veniturilor pe termen lung; d) diminuarii consumului. 23. Intr-o economie, rata marginala a consumului este 0,2. Multiplicatorul investitiilor este: a) 12,5; b) 1,25; c) 1; d) 5. 24. Daca rata economiilor este 0,5, iar venitul 6.000 mid. u.m., atunci consumul este de: a) 3.500 mid. u.m.; b) 3.000 mid. u.m.; c) 4.500 mid. u.m.; d) 2.500 mid. u.m. 25. Pentru cazul In care multiplicatorul investitiilor este 3, iar variatia consumului este 2.400 u.m., aflati variatia venitului: a) 1.340 u.m.; b) 7.920 u.m.; c) 1.234 u.m.; d) 3.582,08 u.m .
.· TESTUL 31 1. Daca rata consumului 1n t0 este de 0,56 $i consumul a crescut cu 25%, iar venitul cu 35%, calculati rata marginala a economiilor $i a consumului: a) 0,6 $i 0,4; b) 0,5 $i 0,5; c) 0,4 $i 0,6; d) 0,2 $i 0,8. 2. Intr-o economie, venitul este de 10.000 u.m., iar consumul de 30%. Stiind ca 1nclinatia marginala spre consum este de 0,3 $i ca venitul cre$te cu 50%, consumul va cre$te: a) cu 2.3 00 u.m.; b) cu 1.500 u.m.; c) de 3 ori; d) de 4 ori. 3. Alegeti varianta corecta: a) s = 0,4, c = 0,8, k = 5; b) c = 0,7, s = 0,4, k = 3; c) s' = 0,6, c' = 0,4, k = 1,66; d) c' = 0,7, s' = 0,2, k = 0,89. 4. Daca venitul scade cu 5.000 u.ni., atunci econoroii le: a) cresc cu 5.000 u.rn.; b) scad cu 5.000 u.m.; c) cresc cu mai putin de 5.000 u.m.; d) scad cu mai mult de 5.000 u.m. 5. Daca venitul crqte cu 3.000 u.m., atunci consumul: a) scade cu 3.000 u.m.; b) cre$te cu mai putin de 3.000 u.m.; c) cre~te cu mai mult de 3.000 u.m.; d) ramane constant la lnceput, apoi cre$te. 6. In perioada t0 - t 1 venitul cre$te cu 20%, In t0 fiind de 4.000 u.m. Daca inclinatia marginala spre consum este 0,6, atunci sporul de investitii va fi: a) 320 u.m.; b) 800 u.m. ; c) 4.800 u.m.; d) 200 u.m.
132 ~ EC 0 N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
f I
T 7. intr-·o economie, functia consumului estc C = 0,3 V + 220. La un venit de 2.000 •1 111 ratn C011SU·, mul ui $i a economiilor vor fi: a) 0,59 ~i 0,4 i; b) 0,45 $i 0,55; c) 0,41 $i 0,59; d) 0,22 $i 0,78. · '
l..
.,
G1
8. Daca funqia consumului este C = O,SV + 100, calculati rnultip licatorul investitiilor: a) 3; b) 2; c) 4; d) nu se poate calcula.
9. intr-un an, venitul national a crescut cu 25%, ajungand la 8.000 mid. u.rn . Care este !nclinatia marginal a spre consum, in cazul In care consumul a crescut cu 30%, fiind !n t0 de 1.000 mld. u.rn.? a) 0,3; b) 0,18; c) 0,4; d) 0,7. 10. Se $tie ca functia econorniilor este S = 0,4V. Aflati inclinatia rnarginala spre consum: a) 0,4; b) 0,6; c) 0,5; d) 0,76. 11. De regula, daca. veniturile se dubleaza, atunci: a) consumul se dubleaza $i el; b) econorniile se dubleaza; c) economii le se tripleaza; d) consumul cre$te !ntr-o masura mai mica. 12. b. V din formula lui k reprezinta: a) sporul de venituri din intervalul t0 - t 1; b) sporul de venituri viitoare; c) sporul de venituri anterioare; d) sporul economiilor. 13. Multiplicatorul investitiilor arata: a) cu cat vor cre$te venituril e la sporul cu o unitate a investitiilor; b) cu cat vor cre$te investitiile la sporul cu o unitate a venitului ; c) variatia consumului; d) variatia investitiilor. '
14. Economiile sunt egale cu: a) investitiile de inlocuire; b) investitiile brute; c) investitiile nete; d) niciun raspuns nu este corect. 15. Daca pentru un consumator S > C, atunci: a) acesta are un comp01iament rational; b) el va contracta datorii; c) el 1$i satisface toate nevoile; d) rata econom iilor este mai mare decat rata consumului. 16. Daca pentru un consumator S < C, atunci: a) rata economii lor este mai mare decat rata consumului; b) acesta are un comportament rational; c) acesta va apela cu certitudine la credite; d) rata economiilor este mai mica decat rata consumului. 17. 0 sursa a investitiilor nete o reprezinta: a) profitul; b) salariul; c) dobanda; d) amortizarea. 18. Daca multiplicatorul investitiilor este 4, inclinatia marginala spre consum este: a) 0,25; b) 1/4; c) 4/3; d) 0,75. 19. Venitul disponibil se calculeaza ca o diferenta dintre: a) consum $i economii; b) venit $i consum; c) venit $i taxe pe venit; d) PNB $i PNN. 20. Daca investitiile brute sunt 20% din PGB $i consumul intermediar este 20% din PGB, atunci: a) lb = 25%PIB; b) ln = 14%PGB; c) lb = 20%PIB; d) In = 20%PIB . 21. Se $tie ca in momentul t0C = 2/4V $i I = 35 u.m ., iar in t1C = 3/4V $i I cresc cu 200%. Venitul va crqte cu: a) 355 u.m.; b) 420 u.m.; c) 105 u.m.; d) 350 u.m .. 22. Intr-o economie, in t0 venitul national este de 800 mid. u.m., iar in t 1 crqte cu 10%. Daca preturile cresc de 3 ori, venitul national real: a) va cre$te cu 36,66%; b) va scadea cu 63,33%; c) va scadea cu 36,66%; d) va cre$te cu 27,27%. 23. Daca PNB = 8.000 mid. u.m., CCF = 1.000 mid. u.m., iar rata medie a consum ului este de 213, atunci investitiile nete vor fi: a) 4.666,66 mid. u.m.; b) 6.000 mid. u.m.; c) 2.333,33 mid. u.m. ; d) J .333 ,33 mid. U.111.
- - - TESTE -GR ILA PENTRU CONCURSUL DE ADM ITERE LA FACULTATEA DE 0REPT
Y 133
T 24. Daca. venitui cre$te cu 25% ~i consumul spore$te cu 35%, atunci: a) se verifica legea Jui Keynes pentru consum; b) nu se verifica !egea Jui Keynes pentru cons um ; c) se verifica legea !ui Keynes pentru economii; d) rata consumului este mai mica decat rata economiilor.
25. La un volum ferm al venitului : a) consumul este egal cu economiile; b) economiile sunt mai mari decat consumul; c) consumul cre~te; d) consumul este mai mare decat economiile.
1. Principalele dezechilibre macroeconomice care afecteaza economia nationala sunt: b) inflatia ~i migratia foqei de mun ca; b) inflatia ~i ~omajul; c) crqterea preturilor ~i a masei monetare; d) ~omajul ~i scaderea volumului bunurilor tranzaqionate. 2. Inflatia se manifesta In special prin: a) scaderea puterii de cumparare a bani Ior; b) de rotatie a banilor; c) scaderea masei monetare; d) diminuarea ~omajului.
cre~terea
vitezei
3. Nu este o consecinta a inflatiei: a) diminuarea salariului real; b) scaderea puterii de cumparare a banilor; c) cre~terea vitezei de rotatie a banilor; d) cre~terea pretului factorilor de productie.
4. Nu este o cauza a aparitiei inflatiei: a) cre~terea masei monetare ~i constanta cantitatii de bunuri; b) cre~terea cantitatii de bani ~i diminuarea voiumuiui de marfuri; c) constanta masei monetare ~i cre~terea volumului marfuri lor; d) constanta cantitatii de bani ~i diminuarea marfurilor. 5. Indicatorul de referinta al inflatiei este: a) rata consumului; b) indicele puterii de cumparare a banilor; c) rata inflatiei; d) rata economiilor.
6. Evolueaza In sens invers cu rata inflatiei: a) valoarea banilor; b) cursul titlurilor; c) rata dobanzii; d) salariul. 7. Nu este o cauza a inflatiei: a) crqterea excesiva a creditelor; b) acoperirea deficitului bugetar; c) cre~terea salariilor fara acoperire in cre~terea eficientei muncii; d) cre~terea productiei de bunuri ~i serv1c11. 8. Spirala inflationista este un concept economic care reflecta: a) dezechilibrul de pe piata muncii; b) dezechilibrul intre cre~terea salariala ~i cre~terea preturilor; c) cererea de bunuri dintr-o economie; d) oferta de masa monetara. 9. in inflatie, excedentul de masa monetara de care dispun agentii economici reprezinta: a) o cerere de bunuri ~i servicii satisfacuta; b) o cerere de bunuri ~i servicii nesatisfacuta; c) un deficit bugetar; d) un excedent valutar.
10. 0 cauza a cre~terii preturilor poate fi: a) insuficienta factorilor de productie; b) progresul tehnic lent; c) imposibilitatea cre~terii eficientei factorilor de productie; d) toate raspunsurile sunt corecte. 11. Inflatia interna poate spori prin: a) cre~terea exporturilor; b) diminuarea importurilor; c) mecanismul inflatiei importate; d) diminuarea masei monetare. 12. Se considera ca o economie evolueaza in parametrii normali atunci cand: a) ritmul de cre~tere PIB/locuitor este devansat de cre~terea masei monetare; b) ritmul de cre~tere PIB/locuitor evolueaza in acela~i ritm cu masa monetara; c) masa monetara se mentine constanta; d) volumul bunurilor produse scade.
134 ..;( Ee0 N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - - -
T 13. Cei mai afectati de efectele inflatiei sunt agentii economici: a) cu venituri maxi; b) cu venituri variabile; c) cu venituri mici $i fixe; d) cu profituri constante. 14. ldentificati afirmatia corecta: a) Inflatia are in orice tara doar efecte negative. b) Inflatia $i $Omajul nu se afl a 1ntr-o legatura directa. c) Piata muncii $i cea a bunurilor $i serviciilor nu se afla !ntr~o relatie directa. d) In conditii de inflatie, unii agenti pot obtine avantaje substantiale. ' 15. Printre cei care obtin avantaj e in urma inflatiei se numara: a) creditorii; b) debitorii; c) cei care-$i pastreaza economiile In moneda nationala; d) cei cu venituri mici $i constante. 16. In inflatie, cea mai importanta masura de protectie a agentilor economici este: a) acordarea de compensatii; b) indexarea; c) scaderea puterii de cumparare a bani Ior; d) crqterea ratei dobanzii.
17. Nuse numara printre masurile de diminuare $i control ale inflatiei: a) indexarea; b) inghetarea salariilor; c) dezvoltarea produqiei de bunuri $i servicii; d) echilibrarea bugetului de stat. 18. Cre$terea dobanzilor platite pentru economiile pastrate in banci este o masura: a) de diminuare a inflatiei; b) de control al inflatiei; c) de proteqie a agentilor economici; d) de diminuare a masei monetare. 19. Printre masurile care vizeaza sporirea bunurilor economice se numara: a) cre$terea dobanzii la creditele acordate; b) echilibrarea balantei de plati exteme; c) dezvoltarea activitatilor productive; d) indexarea salariilor. 20. Daca rata inflatiei este de 24%, care va fi valoarea reala de intoarcere a unui imprumut de 1 mil. u.m.? a) 124.000 u.m.; b) 806.451,61 u.m.; c) 803.000 u.m.; d) aceea$i. 21. Daca preturile au crescut cu 80% $i puterea de cumparare a salariului nominal a scazut cu 10%, atunci salariul nominal : a) a crescut cu 62%; b) a crescut cu 162%; c) a scazut cu 38%; d) a crescut cu 38%. 22. Se $tie ca indicele preturilor de consum este de 125%, iar indexarea salariilor reprezinta 30% din rata inflatiei. Indicele salarial este: a) 7,5%; b) 107,5%; c) 89%; d) 137,5%. 23. Aflati indicele puterii de cumparare a masei monetare, $tiind ca rata inflatiei este de 30%, iar masa monetara a crescut cu 60%: a) 23,22%; b) 112%; c) 123,07%; d) 130%. 24. Costurile salariale in t0 sunt de 100 mil. u.m., iar in t1 se dubleaza, in conditiile in care numarul salariatilor scade cu 10%. Stiind ca salariul real s-a diminuat cu 10%, rata inflatiei este de: a) 54, 12%; b) 4%; c) 146,91 %; d) 11 ,2 1%. 25. intr-o economie PIBreal = 800 mld. u.m. $i PIBnominal = 1000 mid. u.m. Rata inflatiei este de: a) 25%; b) 20%; c) 33%; d) 10%.
TESTUL 33 1. Somajul, ca stare negativa a economiei, afecteaza o parte a: a) populatiei apte; b) populatiei ocupate; c) populatiei apte indisponibile; d) populatiei active disponibile. 2. Somajul marcheaza un dezechilibru pe piata muncii atunci cand: a) oferta de munca depil$e$te cererea de munca; b) oferta de mun ca este mai mica decat cererea de mun ca; c) populatia ocupata este mai mica decat populatia neocupata; d) rata $Omajului este mai mare decat rata inflatiei. - - - T ESTEdGRILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT ~
135
3. Din categoria ~om erilor nu fac parte: a) cei care solicita timp de lucru partial; b) cei care au 1nregistrat cereri de angajare; c) cei care au un loc de muncn, dar cauta. altul mai adecvat; d) populatia ocupata. 4. Fenornenul ~ornajului poate fi apreciat in: a) valoare absoluta, ca numar de ~orneri ; b) valoare relativa, ca numar de ~orn eri ; c) valoare procentuala, ca numar de ~omeri; d) valoare absoluta, ca rata. a ~omajului .
5. Rata ~omajului se poate calcula ca raport procentual intre: a) populatia ocupata ~i nurnarul de ~omeri ; b) populatia activa ~i numarul de ~omeri ; c) numarul de ~omeri ~i populatia ocupata; d) numarul de ~omeri ~i populatia inapta.
6. Nu fac parte din categoria ~omerilor persoanele: a) concediate ~i fara alt Joe de mun ca; b) In cautarea prirnului Joe de munca; c) ocupate, cu timp de lucru partial ; d) care nu cauta un Joe de munca. 7. In functie de intensitatea cu care se rnanifesta, ~omajul poate fi: a) total sau partial ; b) tehnologic sau ciclic; c) ciclic sau partial; d) structural sau total. 8. Un proces care sta la baza aparitiei ~ornajului este: a) cre~terea cererii de munca; b) scaderea ofertei de munca; c) cre~terea ofertei de munca; d) cre~terea inflatiei. 9. Somajul ciclic este cauzat de: a) crize ~i conjuncturi defavorabile; b) lnlocuirea tehnologiei vechi cu alta noua; c) criza energetica; d) modificarea structurii economiei. 10. In urma pierderii locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate, se form eaza: a) ~omajul ciclic; b) ~omajul structural; c) ~omajul tehnologic; d) toate raspunsurile sunt corecte.
11. In conditii de echilibru, pe piata muncii poate exista: a) ~omaj involuntar; b) ~omaj voluntar; c) o oferta superioara cererii; d) o productie de bunuri superioara cererii. 12. Somajul pune problerna: a) asigurarii unui venit minim pentru ~omeri; b) angajarii ~ornerilor in orice conditii; c) cre~terii productiei de bunuri ~i servicii; d) diminuarii productiei de bunuri ~i servicii. 13. Garantarea unui venit minim pentru ~omeri: a) este pe o perioada nedeterrninata; b) presupune aceea~i suma In orice tara; c) este o preocupare a tuturor guvernelor; d) rezolva problema ~omajului . 14. Reprezinta o masura directa de diminuare a ~omajului: a) pregatirea ~i calificarea celor care cauta un Joe de munca; b) crearea de noi locuri de munca; c) cre~terea varstei de angajare; d) reducerea produqiei de bunuri. 15. Printre rnasurile de reducere a ~ornajului prin rationalizarea muncii, se numara: a) cre~terea varstei de pensionare; b) cre~terea duratei saptarnanale de lucru; c) repatrierea imigrantilor; d) realizarea de progrese In domeniul resurselor umane.
16. Reprezinta o politica de diminuare a ~omajului: a) dezvoltarea economico-sociala; b) dezvoltarea bursei de valori; c) cre~terea ofertei de munca; d) reducerea ratei ~omajului . 17. Cea mai eficienta rnasura de diminuare a ~omajuiui este: a) angajarea cu timp de rnunca partial; b) investitii pentru crearea de noi locuri de munca; c) substituirea factorului munca de catre capital; d) acordarea de indernnizatii. 18. 0 masura de prevenire a ~omajului care vizeaza populatia ocupata o reprezinta: a) cre~terea timpului de mun ca; b) repatrierea imigrantilor; c) impunerea unor rnasuri restrictive de acces al emigrantilor pe piata rnuncii; d) reducerea varstei de pensionare.
136 ~ Ee0 N0 NI IE -- -- --
- - - -- - - - - - - - -
T 19. Printre revendicarile sindicatelor se numara: a) cre~terea ofertei de munca · b) 0 nc; 3 ~ra 1 . ·i d. L rea iocun or e munca; c) d1mmuarea salarn lor; d) cre$terea vemtuiw mmim garantat. v
•
•
.. .
•
,
•
•
-
.,
,
20. Daca rata $Omajului era de 15% $i a scazut cu 5%, !nseamna ca acum ea este de: a) 12,45%; b) 6,33%; c) 14,25%; d) 12%.
21. Poate fi o cauza a $Omajului: a) diminuarea preturilor; b) reducerea taxelor c) crearea de noi locuri de munca; d) cre$terea numerica a populatiei.
~i
impozitelor;
22. Pe termen scurt, diminuarea efectelor $Omajului presupune: a) recalificarea profrsionala a $Omerilor; b) cre$terea valorii banilor; c) investitii; d) garantarea unui venit minim. 23. Investitiile facute 1n vederea crearii unor noi locuri de munca reprezinta: a) cea mai sigura metoda de diminuare a $Omajului; b) cea mai rapida metoda de diminuare a $Omajului; c) o metoda de protectie a $Omerilor; d) o rnetoda de diminuare a masei monetare.
24. Indemnizatia de $Omaj este: a) mai mare decat salariul; b) platita pana $Omerul se angajeaza; c) platita numai celor care 1ndeplinesc conditia de $Omer; d) atribuita in mod aleatoriu. 25. Urmatoarea relatie exprima rata $Omajului: a) pop. apta/nr. $Omeri- l 00; b) pop. ocupata/nr. $Omeri · · 100; c) pop. apta/pop. inapta · 100; d) nr. $Omeri/pop. ocupata · 100.
TESTUL 34 . 1. Identificati relatia corecta: a) pop. totala = pop. inapta +pop. apta indisponibila +pop. apta; b) pop. totala = pop. inapta + pop. apta indisponibila + pop. ocupata + $Omeri; c) pop. totala = pop. inapta + pop. apta indisponibila + pop. ocupata + $Omeri + cei care nu vor sa munceasca; d) pop. totala = pop. inapta +pop. apta indisponibila +pop. apta + $Omeri. 2. Gradul de ocupare a fortei de munca se exprima prin formula: a) G0 = P01Pa · 100; b) G0 = Pa!Po · 100;
c) Go= Po/Pt· 100; d) Go= S/Po · 100.
3. Rata $Omajului se exprima prin formula: a) R~ = SIPt · 100; b)
R~ =
S/P0 · 100; c) R~ = SIPa · 100;
d) variantele b $i c sunt corecte.
4. Rata aptilor de munca $i cea a inaptilor reprezinta raportul procentual !ntre populatia apta, respectiv inapta, $i: a) populatia activa; b) populatia ocupata; c) populatia activa indisponibila; d) populatia totala. 5. Rata $Omajului este in momentul t1 de 25%, reprezentand o cre$tere de 4% fata de momentul t0• Cu cate puncte procentuale a crescut rata $Omajului? a) cu 0,96%; b) cu 9,6%; c) cu 4,03%; d) cu l %.
6. Daca industria mineritului $i a utilajelor grele este in declin, atunci cre$te $Omajul: a) ciclic; b) conjunctural; c) tehnologic; d) structural. 7. Daca salariul cre$te de doua ori, atunci: a) preturile cresc de 2 ori; b) salariul real cre$te de 2 ori; c) masa monetara scade de 2 ori; d) nu se poate spune ce se !ntampla cu rata $Omajului. 8. Somajul poate fi evaluat: a) numai ca marime absoluta; b) ca marime absoluta $i relativa; c) prin intermediul ratei inflatiei; d) prin intermediul calculului salariului real. - - - TESTE -GRILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FAC ULTATEA DE DREPT ~
137
9. Studentii care muncesc pe litoral in vacanta: a) sunt ~omeri partiali; b) nu sunt o resursa de munca; c) sunt populatie apta indisponibila; d) sunt populatie aptiI disponihi la.
10. Somajul voluntar: a) exista doar pe o piata afectata de ~omaj ; b) exista ~i pe o piata in echilibru; c) este un fenomen negativ; d) este un fenomen pozitiv. 11. Nu se constituie ca o metoda de diminuare a ~omaju1ui : a) investitiile; b) garantarea unui venit minim; c) limitarea imigratiei fortei de munca; d) recurgerea la un program atipic de munca.
12. Oferirea unor salarii mari va duce la: a) scaderea ratei inflatiei; b) diminuarea c) diminuarea ~omajului involuntar; d) scaderea costurilor de produqie.
~omajului
voluntar;
13. Somajul voluntar: a) ii afecteaza pe cei cu salarii mari; b) este o marime neomogena; c) nu afecteaza populatia ocupata; d) este cea mai grava forma de ~omaj. 14. Somajul se instaleaza pe piata muncii atunci cand: a) C < O; b) C > O; c) C = O; d) cererea compenseaza oferta.
15. Somajul are ca efecte negative la nivelul unui individ: a) scaderea veniturilor; b) o stare de disconfort; c) stagnarea in acumularea de experienta profesionala; d) toate raspunsurile sunt corecte. 16. Populatia totala este de 22 mil. de locuitori, iar rata inaptilor este de 30%. Sa se calculeze rata ~omajului la populatia apta, ~tiind ca numarul de ~omeri reprezinta 1/4 din populatia inapta: a) 29,67%; b) 10,7 1%; c) 5,45%; d) 17,11%. 17. Populatia totala a unei tari este de 20 mil. de locuitori, din care 25% reprezinta populatia ocupata, 30% nu sunt apti, 3% sunt indisponibili, iar 10% nu vor sa munceasca. Somerii sunt in numar de: a) 6 mil.; b) 10 mil.; c) 6,4 mil.; d) 3,2 mil.
18. Daca exista 3 milioane de ~omeri la 10 milioane de angajati, rata b) 30%; c) 33,33%; d) nu se poate calcula.
~omajului
va fi de: a) 45%;
19. Rata aptilor este de 65% intr-o tara cu populatia de 15 mil. de locuitori. Rata ~omajului la populatia ocupata este de 5%, cei care nu vor sa munceasca sunt in numar de 1 milion, iar populatia apta indisponibila este neglijabila. Numarul de ~omeri este de: a) 8,33 mil.; b) 416.666; c) 8,75 mil.; d) 3,33 mil. 20. Populatia totala a unei tari este de 14 mil. de locuitori din care 42% sunt inapti. Din populatia activa, 5 milioane au un loc de munca, 200.000 nu-~i cauta un loc de munca, iar cei indisponibili sunt in numar de 1 milion. Gradul de ocupare ~i numarul de ~omeri sunt: a) 61,57% ~i 1.920.000; b) 33,12% ~i 1.920.000; c) 15% ~i 445.000; d) 56,61%~i2.000.000. 21. Stiindu-se ca rata ~omajului la populatia ocupata este de 24%, iar populatia apta reprezinta dublul populatiei ocupate, care numara 5 mil. de locuitori, sa se afle numarul de ~omeri: a) 1,2 mil.; b) 4,2 mil.; c) 3,5 mil.; d) 2, 1 mil. 22. Intr-o economie nationala numarul ~omerilor scade cu 10%, ceea ce duce la o cre~tere a populatiei ocupate cu 8%. Diferenta o reprezinta: a) populatia apta; b) populatia inapta; c) cei care nu doresc sa munceasca; d) populatia indisponibila.
23. Daca timpul de lucru ~i salariul se reduc concomitent, inseamna case instituie o forma de ~omaj : a) total; b) partial; c) ciclic; d) tehnologic.
138 ~ Ee0 N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - -- -- -
r 24. Cea mai putin nociva forrna a $Omajului o reprezinta $Ornajul : a) structural · b) · . . . c ' mvo 1unta1.. c) Cicl1c d) tehnolog1c. ' , 25. 0 posibila cauza a diminuarii ~omajului intr-o tara este: a) cre$terea varstei de . pens1onare; b) em1grarea forte1 de mun ca; c) cre~terea oferte1 de mun ca; d) scaderea cererii de munca. •
•
v
•
'
v
v
1. Printre cauzele existentei pietei mondiale se numara: a) surplusul de factori de productie existenti lntr-o tara; b) diferentierea lnzestrarii naturale a tarilor cu factori de productie; c) lipsa rnigratiei fortei de rnunca; d) lipsa convertibilitatii monedelor nationale.
2. Piata mondiala este una: a) omogena; b) unitara; c) eterogena; d) lipsita de dinamism.
3. Nu se constituie ca o forma a pietei mondiale: a) piata valutara; b) piata rnuncii; c) piata capitalurilor; d) piata regiona!a nationala. 4. Se constituie ca obiect al pietei internationale a capitalurilor: a) plasamentele de capital in interiorul tarii; b) plasamentele de capital in alte tari; c) schimburile valutare; d) schimburile de bunuri. 5. Fenomenul specific pietei mondiale a muncii este: a) egalitatea cererii $i a ofertei de munca; b) migratia internationala a fortei de mun ca; c) omogenitatea factorului munca; d) lipsa de atomicitate a cererii $i a ofertei.
6. Un efect al zonelor libere este diminuarea influentei: a) pietei muncii; b) pietei capitalurilor; c) comertului international; d) pietei schimburilor clandestine $i ilicite. 7. In cadrul comertului international, suma valorica a bunurilor $i serviciilor exportate de toate tarile este: a) mai mare decat cea a importurilor; b) egala cu cea a importurilor; c) relativ redusa; d) suficienta pentru satisfacerea tuturor nevoilor.
8. Exportul invizibil are ca obiect al tranzactiilor: a) servicii; b) prod use tangibile; c) bunuri de orice tip; d) marfuri care se sustrag aplicarii taxelor vamale. 9. 0 politica protectionista va aplica masuri de: a) diminuare a taxelor vamale; b) cre$tere a importurilor; c) plafonare a importurilor; d) limitare a exporturilor. 10. Este o masura indirecta de plafonare a importurilor: a) exigenta privind protejarea mediului ambiant; b) stabilirea unor cantitati maxime admise; c) neurmarirea calitatii produsului; d) inlaturarea taxelor. 11. 0 politica stimulativa pentru exporturi va aplica: a) o cre$tere a impozitelor pe veniturile obtinute din exporturi; b) subventii directe ~i indirecte; c) limitarea creditelor pentru export; d) o plafonare a exporturilor. 12. Balanta comerciala este: a) un tablou ce reda exportul ~i importul in valori totale ~i pe grupe de marfuri; b) un indicator microeconomic; c) un indicator national care se reflecta doar in valoarea PIB-ului; d) un indicator intern care se refl ecta doar in valoarea PIN-ului. 13. Balanta comerciala extema poate fi deficitara atunci cand: a) exportul este mai mare decat importul; b) exportul cre~te mai mult decat importul; c) importul cre~te mai mult decat exportul; d) exportul este mai mic decat importul. ---TES TE -G RI LA PENTRU CON CURSU L DE AD MITER E LA FACU LTA TEA DE
0REPT ~ 139
14. Datoriile exteme ale unei tari: a) sunt semn al unei balante cornerciale excedentare; b) se pot stinge prin diminuarea rezervelor valutare; c) reflecta o buna competitivitate a produselor; d) se pot solutiona prin crqterea rnasei monetare. 15. Excedentul unei balante comerciale externe este determinat de: a) costurile mari; b) calitatea mai ' redusa a marfurilor; c) nivelul !nalt al productivitatii; d) contractarea unor credite.
16. Balanta de plati reprezinta: a) totalitatea datoriilor unui stat; b) evolutia pietei monetare; c) ansarnblul sumelor primite de o tarii ~i al platilor sale In relatiile cu exteriorul; d) o componenta a balantei comerciale. 17. Componentele balantei de plati pot fi: a) active; b) pasive; c) echilibrate; d) toate raspunsurile sunt corecte. 18. Incasarile ~i platile din transferul de capital intra in componenta: a) balantei comerciale; b) balantei de plati; c) importurilor; d) exporturilor. 19. In ansamblul pietei mondiale, cea mai mare importanta o detine: a) piata capitalurilor; b) piata muncii; c) piata valutara; d) comertul international.
20. La baza comertului international stau schimburile: a) cu servicii; b) cu factorul munca; c) cu marfuri tip produs; d) cu tehnica de varf. 21. Identificati afirmatia corecta: a) Balanta comerciala nu poate fi niciodatii echilibrata. b) Balanta de plati este un document care reflecta sumele lncasate ~i platite la nivel de ramura economicii. c) Fluxurile de produse caracterizeazii comertul international. d) Comertul international limiteazii concurenta intern a. 22. Este un efect pozitiv al comertului international: a) diminuarea producatorilor autohtoni; b) monopolizarea unor ramuri economice; c) concentrarea puterii economice la nivelul oligopolurilor; d) stimularea competitivitatii. 23. Comertul de tip export se caracterizeaza prin: a) achizitia de valuta; b) cre~terea volumului de bunuri importate; c) producerea bunurilor avand costuri In valuta; d) vanzarea bunurilor In moneda national a. '
24. Comertul de tip import se caracterizeaza prin: a) cre~terea volumului de bunuri exportate; b) reducerea vanzarilor de bunuri In tara; c) diminuarea rezervelor de valutii; d) achizitia de bunuri afectate de inflatie In tara de provenienta. 25. 0 balanta comercialii excedentara se poate echilibra prin: a) importul de miirfuri; b) exportul de marfuri; c) plafonarea importurilor; d) introducerea de taxe vamale.
·. T~STUL 36 1. Efectele imediate ale comertului exterior sunt: a) venituri le realizate din import; b) bunurile obtinute prin export; c) veniturile obtinute din export; d) rnarirea masei monetare. 2. In cazul comertului exterior, eforturile sunt: a) cheltuieli In monedi:l. nationala pentru import; b) cheltuieli in moneda nationala pentru export; c) cheltuieli in valuta pentru export; d) bunurile obtinute prin import.
140 ~ Eco N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - -
T 3. Identificati formula corecta de calcul a cursului de revenire la export: a) C.e = Pi - Cc/Piv; b) ere == :::: Pi+ Cc/Pc; c) C.e =Pe+ Cc/Piv; d) Ce= Pi -T/Pe. 4. In esenta, cursul de revenire la expmt exprima: a) cheltuiala valutara cu care se obtine o unitate monetara national a; b) eficienta importului; c) eficienta comertului exterior; d) cheltuiala interna cu care se obtine o unitate valutara. '
5. Identificati formula corecta de calcul a cursului de revenire la import: a) C.i = Pi + T/Pe; b) C.i = :::: Pi - T/Piv; c) C.i =Pi+ T/Piv; d) C.i= Piv - T/Pe. 6. In esenta, cursul de revenire la import exprima: a) !ncasarile in lei ce revin la o unitate valutara; b) lncasarile in valuta ce revin la o unitate monetara nationala; c) eficienta exportului; d) rata importurilor.
7. Operatiunea de export este eficienta daca: a) Cre Cs; c) C-e > Cs; d) C.e = Cri· 8. Operatiunea de import este eficienta daca: a) Ce < Cs; b) Cri >Cs; c) Ce> Cs; d) Cre =Ci· 9. Comertul exterior influenteaza In mod hotarator structura: a) PIN; b) PIB; c) PGB; d) CI. 10. Atunci cand cursul de revenire la export este mai mare decat cursul de schimb: a) exportul este eficient; b) exportul este ineficient; c) importul este eficient; d) importul este ineficient. 11. Politica liberului schimb are la baza: a) subventii la import; b) diminuarea sau lipsa taxelor vamale; c) restrictii cantitative la export; d) restrictii calitative la import.
12. De regula, cre~terea exportului va avea un efect benefic asupra: a) economiei tarii care importa; b) economiei tarii care exporta; c) consumatorilor din tarn care exporta; d) producatorilor din tarile care importa. 13. Cantitatea de moneda nationala obtinuta prin vanzarea pe piata interna a marfii importate cu o unitate valutara se nume~te: a) curs de rev en ire la import; b) curs de revenire la export; c) curs de schimb; d) viteza de rotatie a banilor. 14. Pentru un import de marfuri se platesc 2.000 €, cursul de revenire la import fiind de 40.000 lei/€. Cursul de schimb pentru euro este de 42.000 lei/€. Este importul profitabil? a) da, deoarece se ca~tiga 4 mil. lei; b) nu, deoarece se pierd 2.000 lei; c) nu, deoarece se pierd 4 mil. lei; d) da, deoarece Ci < C5• 15. Daca se ~tie ca Cri = 43.000 lei/€, Ce = 40.000 lei/€ ~i Cs = 42.000 lei/€, care este profitul obtinut la 3.000 € investi{i? a) 3 mil. lei; b) 5 mil. lei; c) 0 lei; d) 9 mil. lei. 16. Eficienta comertului exterior depinde: a) in principal de import; b) indeosebi de export; c) de ponderea exportului in import; d) de interdependenta import-export.
17. In cazul exportului unui produs se cheltuie 20 mil. lei pentru productie ~i 5 mil. lei pentru transport. Daca din vanzarea lui se obtin 1.000 € ~i cursul de schimb este de 42.000 lei/€, exportul este: a) eficient, deoarece Ce > Cs; b) eficient, deoarece C-e < Cs; c) ineficient, deoarece Ce < Cs; d) ineficient, deoarece cheltuielile au fost prea mari. 18. 0 firma de export-import cumpara marfuri cu valuta ca$tigata la export astfel !neat paritatea CrJCi este de 2/1. In aceste conditii finna: a) pierde; b) ca~tiga; c) are profit nu!; d) dezvolta o activitate
eficienta. 19. Comertul invizibil: a) include marfurile tangibile; b) se face cu produse; c) include exportul importul de servicii; d) nu este inclus In balanta comerciala. - - - T ESTE-GRILA PENTRU CONCURSUL DE ADM ITERE LA FACULTATEA DE DREPT
~i
);;- 141
20, Pentru o economie nationala este benefic: a) sa creasc3. importurile; b) sa creasca exp01iurile; c) sa se acopere importuri!e din exporturi; d) sa se economiseasca moned8. nationala.
21. Intr-un anumit moment 1€ = 42.000 u.m., iar 1$ = 38.000 u.m. Este mai bine ca importatorul sa achizitioneze bunuri: a) 1n euro; b) in dolari; c) in functie de Cri; d) In functi e de Cre· 22. Daca se exporta bunuri in valoare de 40.000 mil.€ ~i se importa bunuri In valoare de 15.000 mil. €, balanta comertului exterior va fi: a) deficitara; b) aproape de echilibru; c) echilibrata; d) excedentara. 23. Piata mondiala este: a) omogena; b) unitara; c) diversa; d) echilibrata.
24. Cat 11 costa pe un exportator obtinerea unui dolar daca pentru producerea marfii el cheltuie 30 mil. lei, pentru transport 5 mil. lei, iar lncasarile sale sunt de 1.000 $?a) 25.000 lei; b) 35.000 lei; c) 21.000 lei; d) 23.000 lei. 25. Se ~tie ca Cri = 33.000 lei/€, iar C1e = 38.000 lei/€. Daca Cs = 41.000 lei/€, care este bilantul unui agent exportator-importator care ruleaza 3.000 €? a) pierde 15 mil. lei; b) ca~tiga 12 mil. lei; c) ca~tiga 22 mil. lei; d) pierde 14 mil. lei.
. TESTUL 37 . 1. Pe piata valutara operatiunile au Joe exclusiv: a) prin intermediul bancilor; b) ca numerar; c) ca bani de cont; d) prin intermediul bursei de valori. 2. Cursul valutar este: a) ferm; b) expresia pretului unei monede in alta moneda; c) determinat doar de cerere; d) determinat doar de oferta. 3. Pe piata valutara, oscilatia cursului titlurilor este perceputa ca: a) o 1ncurajare a schimburilor valutare; b) un fenomen de stabilitate; c) o frana In cal ea schimburilor valutare; d) anormala.
4. 0 asemanare evidenta intre piata valutara ~i cea financiara este legata de: a) obiectul tranzactiei; b) transparenta perfecta; c) intrarea ~i ie~irea libera de pe piata; d) tipul de operatiuni care se efectueaza. 5. in general, pe piata valutara: a) cursul la term en este mai mic decat cursul la vedere; b) cursul la termen este mai mare decat cursul la vedere; c) cursul de schimb este relativ constant; d) nu se obtin profituri mari. 6. Piata schimburilor valutare din Romania nu este caracterizata de: a) convertibilitatea interna; b) cursurile liber negociate; c) efectuarea directa a operatiunilor de vanzare-cumparare; d) lipsa conditiilor speciale impuse agentilor economici nerezidenti. 7. Convertibilitatea interna a monedei nationale se refera la: a) schimbarea ei numai in interiorul tarii; b) schimbarea ei numai de catre agentii economici rezidenti fara restrictii speciale; c) interdiqia schimbarii ei In afara tarii; d) toate raspunsurile sunt corecte. 8. In componenta pietei valutare din Romania intra: a) piata valutara bursiera; b) piata caselor de schimb valutar; c) piata financiara; d) piata monetara. 9. Cursul de pe piata valutara interbancara: a) nu este independent de cursul oficial; b) este f'ixat in mod independent de fiecare banca; c) nu presupune ca o banca sa cumpere de la o alta banca; d) este impus de Banca Nationala.
142 ~ Eco N0 MI E- - - -- - - - -- - - - - - - - -
T Ii
T I I
10. Piata valutara interbancara: a) este rezervatil. persoanelor fizice; b) nu detine decat valuta; c) nu detine cantitati mari de masa monetar3. destinata schimbului; d) este rezervata persoanelor juridice.
11. Daca un curs de schimb este favorabi l, atunci: a) moneda nationala se depreciaza; b) moneda valutara se apreciaza; c) moneda nationala este apreciata; d) cursul este mare. 12. Inflatia slaba sau nula nu va duce la: a) stabilitatea puterii de cumparare a banilor; b) preturi stabile; c) o balanta de plati echi librata; d) dezechilibre pe piata valutara.
I
I
13. 0 moneda este mai apreciata cand: a) masa monetara devanseaza cre~terea bunurilor; b) moneda respectiva nu participa la operatiuni de schimb de anvergura; c) moneda respectiva nu este prea solicitata pe piata; d) moneda nu este afectata de vreun fenomen inflationist. . 14. Diferenta dintre cursul de la vanzare ~i eel de la cumparare la casele de schimb se justifica ~i prin: a) scopul caselor de schimb de a !nregistra profit; b) starea economiei; c) cererea exclusiva de valuta; d) oferta exclusiva de valuta. 15. La oficiile de schimb valutar, cursul la vanzare fata de eel la cumparare este: a) mai mic; b) mai mare; c) cu rnult mai mic pentru a asigura un profit; d) cu mult mai mare pentru a multumi clientii. 16. Pe piata valutara, cursul la termen este: a) mai ridicat decat eel la vedere; b) mai scazut decat eel la vedere; c) aproape egal cu eel la vedere; d) u~or de intuit.
17. Lao banca se schimba !ntr-o zi 10.000 €in lei ~i 200 mil. lei in euro. Stiind ca 1€ = 40.000 lei, precizati ce se !ntampla pe piata monetara. a) cre~te cu 400 mil. lei; b) scade cu 200 mil. lei; c) cre~te CU 200 mil. lei; d) ramane Constanta. 18. Un speculator pe piata valutara vinde la momentul t0 5.000 € la un curs de 43.000 lei/€. Daca la scadenta cursul devine 44.000 lei/€, cat ca~tiga sau pierde agentul economic? a) ca~tiga 1 mil. lei; b) pierde 5 mil. lei; c) pierde 4,3 mil. lei; d) ca~tiga 2 mil. lei. 19. Pe piata schimburilor valutare, un agent cumpara 10.000 € la un curs cu 1.000 lei mai mult decat eel la care o sa vanda valuta. Cumparatorul: a) pierde 10.000 lei; b) pierde 10 mil. lei; c) ca~tiga 1.000 lei; d) ca~tiga 10 mil. lei. 20. Daca preturile cresc ~i puterea de cumparare a banilor scade, atunci este recomandabila pastrarea economiilor: a) in moneda nationala; b) In valuta; c) ca actiuni; d) ca rezerva personal a.
21. Daca In luna ianuarie 1€ = 38.000 lei, iar In luna mai 1€ = 42.000 lei, inseamna ca: a) valoarea leului cre~te; b) valoarea leului scade; c) moneda nationala se apreciaza; d) euro se depreciaza. 22. Identificati afirmatia adevarata: a) Piata valutara poate av ea ~i caracter speculativ. b) Cursul de schimb avantajeaza doar o moneda. c) Este recomandabila lntotdeauna pastrarea economiilor in valuta. d) Este recomandabila lntotdeauna pastrarea economiilor In moneda nationala. 23. Calculati profitul obtinut la fiecare euro investit, ~tiind ca Cri = 43.000 lei/€, Cre = 38.000 lei/€, iar Cs= 40.000 lei/€: a) 6.000 lei; b) 8.000 lei; c) 3.000 lei; d) 5.000 lei. 24. Daca 1€ = 40.000 lei, 1$ = 35.000 lei ~i 1£ = 55.000 lei, care este raportul de schirnb lntre un euro ~i un dolar? a) 0,875; b) 1,14; c) 1,57; d) 0,77.
- - - T ESTE -GRI LA PENTRU CON CURSUL 0E ADM ITERE LA FACU LTA TEA DE
0REPT
~
143
25. Un agent economic contracteaza un credit in euro 1n valoare de 10.000 u.m., cu o rata a dobanzii de 11 % la un curs existent de 42.000 u.m. Ce valoare va avea suma in lei ce va trebui restituita bancii, dupa un an, ~tiind ca leul In raport cu euro s-a apreciat cu 500 u.m.? a) 389,45 mil. lei; b) 234,56 mil. lei; c) 460,65 mil. lei; d) 199,54 mil. lei .
." .· .TESTOL 38 ·. 1. In general, activitatea economica are o evolutie: a) liniara; b) uniforma; c) fluctuanta; d) constanta.
2. Indicatorii economici care releva fluctuatiile economice sunt: a) cifra de afaceri; b) volumul productiei; c) rata inflatiei; d) toate raspunsurile sunt corecte. 3. Ciclurile economice sunt: a) lntotdeauna de durata medie; b) lntotdeauna de durata scurta; c) de durata lunga; d) de durata scurta, medie ~i lunga.
4. Ciclicitatea presupune altemanta perioadelor de: a) expansiune; b) expansiune cu cele de contractie; c) contractie; d) boom ~i expansiune. 5. in ultima instanta, ciclicitatea este detenninata de: a) evolutia eficientei utilizarii factorilor de produqie; b) randamentul muncii; c) cre~terea ratei profitului; d) cre~terea costurilor de produqie. 6. In perioada de contractie, se impune: a) ameliorarea calitativa a factorilor de produqie; b) cre~terea investitiilor In titlurile de valoare; c) cre~terea ratei dobanzii; d) diminuarea volumul ui de credite.
7. In faza de expansiune, exista o evolutie pozitiva a economiei datorita: a) scumpirii creditelor; b) unui fond investitional intens; c) cheltuielilor de la buget; d) ciclicitatii. 8. Ciclicitatea reprezinta o fonna de evolutie a activitatii economice: a) nonnala; b) nefireasca; c) preponderent ascendenta; d) preponderent descendenta. 9. Ciclul economic reprezinta perioada: a) de la lnceputul unei expansiuni pana la inceputul celei urmatoare; b) de la lnceputul unei contractii pana la inceputul celei urmatoare; c) care cuprinde doua contractii; d) care cuprinde doua boomuri.
10. in forma grafica, ciclul economic ideal se prezinta ca: a) o dreapta paralela cu axa timpului; b) o dreapta paralela cu axa productiei; c) o sinusoida cu un trend ascendent; d) o sinusoida cu un trend descendent. 11. in faza de expansiune: a) cre~te PIB; b) scad salariile; c) scade productia; d) creditele sunt scumpe.
12. Cre~terea cursului titlurilor de valoare este specifica: a) expansiunii; b) recesiunii; c) contraqiei; d) ciclului economic in general.
13. Epuizarea unui potential de expansiune se caracterizeaza prin: a) cre~terea investitiilor; b) stabilitatea cursurilor; c) crqtcrea incertitudinii plasamentelor in titluri; d) cre~terea ratei profitului. 14. Recesiunea este o ipostaza a economiei care: a) cuprinde doar momentele de criza economica; b) cuprinde doar starea de depresiune; c) cuprinde momentele de criza ~i starea de depresiune; d) niciun raspuns nu este corect.
15. In conditii de recesiune: a) cresc insatisfactiile sociale; b) cresc investitiile; c) scade gradu1 de incertitudine; d) guvernul are un ro1 pasiv.
144 ~ Eco N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - -
r 16, Ciclul economic: a) are un model general, unic; b) este aproape identic In toate tarile; c) este specific unei anurni1e perioade ~i locatii; d) caracterizeaza_doar economia contemporana. 17. Aspiratia de progres economic este satisfacuta ]n perioada de: a) boom; b) recesiune; c) contraqie; d} expansi une.
18. Guvernele dezvolta poiitici anticiclice: a) de combatere a ciclicitatii; b) de atenuare a $Ocurilor ciclurilor economice; c) de permanentizare a starii de expansiune; d) de eliminare a recesiunii. 19. In categoria politicilor anticiclice nu se include: a) politica monetara $i de credit; b) politica cheltuielilor publice; c) politica fiscala; d) politica de cre$tere a masei monetare. 20. Nu sunt instrumente ale politicii monetare: a) rata dobanzii; b) creditul; c) rata inflatiei; d) masa
monetara. 21. In perioada de boom prelungit se recomanda: a) diminuarea ratei dobanzii ; b) cre$terea cererii de bunuri de consum; c) controlul riguros al masei monetare; d) reducerea fiscalitatii . 22. In perioada de recesiune, politica monetara ~i de credit se aplica prin: a) cre$terea ratei dobanzii; b) diminuarea creditelor; c) diminuarea cererii de bunuri; d) sporirea masei monetare.
23. Cre$terea ratei dobanzii In faza de boom este un instrument al politicii: a) monetare; b) cheltuielilor publice; c) fiscale; d) bugetare. 24. Reducerea fiscalitatii este o masura: a) a politicii cheltuielilor publice; b) care se aplica In faza de expansiune; c) a politicii monetare ~i de credit; d) ce are drept efect ultim lncurajarea consumului.
25. In faza de boom se lncearca franarea cererii de consum ~i a investitiilor private prin: a) majorarea fiscalitatii; b) scaderea ratei dobanzii; c) majorarea productiei; d) stimularea creditelor.
(, TESTUL 39. · 1. Politica cheltuielilor publice: a) are drept scop cre~terea achizitiilor de stat; b) se axeaza pe admiterea unui excedent bugetar; c) poate apela ~i la emisiune monetara suplimentara; d) are drept scop cre~terea
fiscalitati i.
2. Cre~terea fiscalitatii In perioada de recesiune are ca efect negativ major: a) diminuarea cererii de titluri de valoare; b) cre~terea investitiilor; c} descurajarea consumului ~i a investitiilor; d) diminuarea masei monetare. 3. Politica bugetara a statului cuprinde: a) politica monetara ~i cea fiscala; b} po Ii ti ca monetara ~i cea a cheltuielilor publice; c) politica cheltuielilor publice ~i cea fiscala; d} toate politicile anticiclice.
4. Programele anticiclice de tip mix policy: a) promoveaza diferentiat masuri monetare ~i bugetare; b) au drept scop diminuarea totala a inflatiei; c} au drept scop diminuarea totala a ~omajului; d} vizeaza lasarea libera a pretului.
5. Cre~terea economica vizeaza: a) dinamica descendenta a PIBrea /locuitor; b) dinamica ascendenta a PGBnominaillocuitor; c) dinamica ascendenta a PIBrea1/locuitor; d) ansamblul transformarilor economiei. 1
6. Folosirea generalizata a PIB ca indicator al cre$terii economice se explica prin faptul ca: a) PGB nu se poate calcula prea u~or; b) intr-o tarii nu conteaza cui apartine proprietatea asupra factorilor de productie; c} PIB include ~i consumul de capital fix; d) PIB include ~i exportul net. - - - T ESTE AGRI LA PENTRU CON CURS UL DE ADM ITERE LA FACU LTA TEA DE 0REPT }
145
7. PIB nominal este o fonna de exprimare valorica: a) in pretul pietei; b) in preturi curente perioadei de calcul; c) 1n preturi constante; d) !n preturi raportate la o perioada anterioara. 8. Identificati fonnula corecta de calcul a PIB real: a) PIBreal = PIBnominal + IGP; b) PIBreal = = PIBno111ina1 - IGP; c) PIBrea1= IGP/PIBnomina1; d) P1Brea1 = PIB 110111 inai/IGP · 100. 9. Se poate vorbi de cre$tere economica numai daca: a) productia cre$te la fel ca populatia; b) productia cre$te mai 1ncet decat populapa; c) produqia cre$te mai repede decat populatia; d) are loc $i pe termen scurt. 10. Cea mai grava situatie economica lntr-o tara exista atunci cand: a) PIBreal cre~te ~i populatia cre$te; b) PIBreal scade $i populatia scade; c) PIBnominal scade, iar populatia cre$te; d) PIBreal scade, iar populatia cre$te.
11. Dupa natura contributiei factorilor la PIB real, exista: a) o cre$tere intensiva, cand eel mai mare aport din sporul PIN 11 are cre$terea eficientei folosirii factorilor de productie; b) o cre$tere intensiva, cand eel mai mare aport din sporul PIB 11 are cre$terea eficientei folosirii factorilor de productie; c) o cre$tere intensiva, cand eel mai mare aport revine sporirii cantitatii factorilor de produqie utilizati; d) o cre$tere extensiva, cand eel mai mare aport revine sporirii calitatii factorilor de productie utilizati. 12. Dezvoltarea economica este un fenomen: a) microeconomic; b) atat microeconomic, cat $i macroeconomic; c) macroeconomic; d) care sta ia baza cre$terii economice. 13. Diferenta dintre dezvoltarea $i cre$terea economica va consta in faptul ca in cazul: a) cre$terii economice apar doar aspecte calitative; b) cre$terii economice apar doar aspecte cantitative; c) cre$terii economice apar doar aspecte structurale; d) dezvoltarii economice apar numai aspecte calitative. 14. Indicatorii economici ce caracterizeaza dezvoltarea economica sunt: a) nivelul PIBreaillocuitor; b) nivelul de trai al populatiei; c) eficienta utilizarii factorilor de productie; d) toate raspunsurile sunt corecte.
15. Identificati afirmatia corecta: a) Cre$terea economica presupune dezvoltarea economica. b) Dezvoltarea economica presupune cre$terea economica. c) Dezvoltarea economica a unui stat nu are legatura cu starea economiei mondiale. d) Orice cre$tere economica este de lunga durata. 16. Indicatorul dezvoltarii umane este un compozit de trei indicatori, printre care se numara $i: a) rata de instruire a populatiei; b) PNN/locuitor; c) PNG/locuitor; d) CI/locuitor. 17. Rata de instruire a populatiei, PIB/locuitor $i speranta medie de viata la na$tere sunt indicatori ai: a) cre$terii economice; b) dezvoltarii economice; c) politicii bugetare; d) dezvoltarii umane.
18. Pentru a se depa$i o criza economica, se recomanda: a) reducerea ratei dobanzii; b) cre$terea taxelor $i impozitelor; c) reducerea cheltuielilor publice; d) reducerea puterii de cumparare a banilor. 19. Nu este o masura anticiclica de recesiune: a) cre$terea cheltuielilor de la buget; b) scaderea ratei dobanzii; c) cre$terea volumului creditelor; d) cre$terea fiscalitatii. 20. La inceputul fazei de expansiune: a) creditele sunt scumpe; b) cre$te gradul de ocupare a fortei de munca; c) dobanzile sunt scumpe; d) se impun multe conditii de creditare. 21. in faza de recesiune cre$te: a) excedentul bugetar; b) cursul titlurilor; c) rata $Omajului; d) rata profitului.
146 ~ Eco N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - -
22. In faza de expansiune cre$te: a) rata inf1atiei; b) rata $Omajului; c) populatia ocupata; d) populatia inapta. · 23. Este o rnasura nerecornandabila in perioada de criza economica: a) cre$terea investitiil or; b) terea fiscalitatii; c) diminuarea ratei dobanzii; d) cre$terea creditelor.
cre~
24. Statul trebuie sa intervina hotarator mai ales in perioada de: a) recesiune; b) boom; c) expansiune; d) acalmie economica.
25. Cursul actiunilor cre$te la bursa in perioada de: a) recesiune; b) contraqie; c) expansiune; d) echilibru pe piata financiara.
: TESTUL.-40 1. Toti indivizii care participa la acte economice care se finalizeaza prin bunuri economice se numesc: a) consumatori; b) agenti economici; c) cumparatori; d) furnizori. 2. Unitatile economice sau institutionale sunt acei agenti economici care: a) au autonomia de a decide doar asupra modului de comercializare a prod use Ior; b) au autonomia de a decide asupra actiunilor la care participa; c) reprezinta consumul; d) apartin statului .
3. Printre sectoarele de agenti economici se numara: a) menajele; b) bancile; c) intreprinderile; d) toate raspunsurile sunt corecte. 4. Diviziunea muncii presupune: a) specializarea in executarea unor operatii economice eficiente; b) realizarea unor prod use integral; c) numai avantaje; d) preponderent dezavantaje. 5. Intreprinderile: a) sunt unitati care produc bunuri economice; b) nu au drept scop profitul; c) nu inregistreaza pierderi; d) pot da cu greu faliment.
6. Valoarea adaugata creata de intreprinderi: a) formeaza baza cifrei de afaceri; b) este izvorul profitului $i salariilor; c) este neimpozabila; d) este un venit nelegitim.
7. Menajele reprezinta: a) lumea producatorilor; b) lumea consumului; c) o unitate de productie $i consum; d) o forma de administratii. 8. Menajele pot fi: a) primare $i derivate; b) de baza $i elevate; c) individuale $i colective; d) variabile sau constante. 9. Integrarea economica reprezinta: a) o modalitate de asociere, intre doua sau mai multe tari, axata pe eliminarea barierelor din cal ea relatiilor econ om ice; b) procesul de constituire a Uniunii Europene; c) o zona liberii; d) o extindere a economiei zonale.
10. Familia clasica este un exemplu de menaj: a) colectiv; b) omogen; c) individual; d) de grup restrans. 11. Institutiile ce realizeaza redistribuirea veniturilor intre agentii economici sunt: a) bancile; b) statul; c) administratiile; d) casele de economii. 12. Acea piata unica insotita de o armonizare a politicilor monetare $i avand implementata o moneda unica se nume$te: a) piata unica; b) uniune vamala; c) uniune economica $i monetara; d) integrare economica completa.
13. Prefecturile $i politia sunt exemple de: a) administratii private; b) menaj e colective; c) institutii profitabile; d) administratii de stat. - - - T ESTE - GRILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITER E LA FACULTATEA DE DREPT ~
147
T '
14. Bancile ~i alte institutii fi nanciare: a) produc bunuri; b) produc servicii cu caracter necomercial; c) produc servicii cu caracter comercial; d) aqioneaza pe piata financiara. 15. Este un dezavantaj al diviziunii muncii: a) monotonia; b) dexteritatea de a executa un subansarnblu; c) viteza de executie; d) volumul mare de produse. 16. Este un avantaj al diviziunii muncii: a) lipsa dexteritatii realizarii unui produs finit; b) rapiditatea
executiei produsului; c) cre~terea riscului de ~omaj; d) cre~terea inflatiei. 17. Globalizarea presupune: a) scaderea rapida a unor economii; b) scaderea pietelor financiarc monetare; c) o intensificare a fluxurilor comerciale in plan mondial; d) scaderea nivelului de trai. 18. Nu se numara printre obiectivele de baza ale ~tiintei economice: a) descrierea evolutiilor economice; b) explicarea actelor economice; c) rationalizarea actiunii economice; d) progresul culturii umane.
19. Prognozarea unor stari ~i evolutii economice constituie obiectul: a) economice; c) cre~terii economice; d) pietei financiare.
~tiintei
economice; b) dezvoltarii
20. Actele economice reprezinta: a) actiunile de achizitie de capital; b) operatiunile de comercializare; c) toate relatiile din cadrul activitatii economice; d) relatiile de munca. 21. Circuitul economic al unei tari este format din: a) relatii de produqie ~i consum; b) relatii de parteneriat; c) totalitatea relatiilor economice interne ~i externe; d) fluxurile economice reale. 22. Fluxurile economice pot fi: a) reale ~i financiare.
~i
tangibile; b) reale
~i
monetare; c) nominale
~i
reale; d) reale
23. Nu este specifica economiei de piata: a) preponderenta proprietatii de stat; b) preponderenta proprietatii private; c) libertatea preturilor; d) libera initiativa. 24. Zona de liber schimb se refera la: a) elirninarea taxelor vamale; b) dirninuarea taxelor vamale; c) aplicarea unor politici comune; d) o uniune vamala.
25. In economia modema statul intervine indeosebi prin: a) crearea cadrului legislativ necesar desfa~urarii unei concurente reale ~i loiale; b) stabilirea preturilor; c) limitarea cantitatilor de factori de productie; d) limitarea capacitatii productive.
148 ~ Ee 0 N0 MI E- - - - - - - - - - - - - - - - - -
T TESTE FINALE
A. Marca,ti interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozi,tiile sunt date in ordinea in care se succeda predicatele /or - exprimate sau subin,telese - in fraza.) 1. Riimiine sii se stabileascii de ciitre cine e in drept sii ofacii, dacii vom sus(ine sesiunea de referate ~i cand. a) principala + subiectiva + compl. indirecta + comp!. indirecta +comp!. directa; b) principala + subiectiva + comp!. de agent + comp!. indirecta + subiectiva + subiectiva; c) principala + subiectiva + comp!. de agent + comp!. indirecta + circ. conditionala + circ. de timp; d) alta interpretare.
2. Cum de n-a reu~it sii ia examenul # de ce, ulterior, a pretins cii I-a luat, despre aceasta ar fl f ost cazul sii discutiim mai pe larg. a) subiectiva + comp!. directa + subiectiva + comp!. directa + principala + atributiva; b) subiectiva + comp!. directa + comp!. indirecta + comp!. indirecta + principala + subiectiva; c) circ. de cauza + comp!. directa + circ. de cauza + comp!. indirecta + principala + subiectiva; d) alta interpretare. 3. Din tot ce s-a sus(inut de cine a Jost prezent reiese cii nu i-ar fl piirut riiu sii rateze concursul. a) atributiva + comp!. de agent + principala +comp!. directa + comp!. indirecta; b) atributiva +comp!. indirecta + principala + subiectiva + comp!. indirecta; c) atributiva + comp!. de agent + principala + subiectiva + comp!. indirecta; d) comp!. indirecta + comp!. de agent + principala + subiectiva + subiectiva.
4. N-avea rost sii stiim dupii el, din cele auzite reie~ind cii s-ar fl putut sii-~i amiine sosirea piina se va indrepta vremea. a) principala + subiectiva + subiectiva + subiectiva + circ. de timp; b) principala + comp!. directa + comp!. directa + subiectiva + circ. de timp; c) principala + subiectiva + comp!. directa + subiectiva + circ. de timp; d) principala + subiectiva + subiectiva + compl. directa + circ. de timp. 5. Habar n-ai ce mutt mi-a disptacut cii nu mi-a Jost trimis ceea ce aveam dreptul sa primesc. a) principala + subiectiva + subiectiva + subiectiva + atributiva; b) principala + comp!. indirecta + subiectiva + subiectiva + atributiva; c) principala + comp!. directa + comp!. directa + subiectiva + compl. indirecta; d) principala + compl. indirecta + subiectiva + comp!. directa + compl. indirecta.
6. Cea mai buna lucrare din elite participasera urma sii fie expusa la Paris, mai ales ca apar(inea unei concurente care cii~tigase ~i cu un an in urma. a) atributiva + principala + subiectiva + circ. de cauza + atributiva; b) circ. de mod + principala + subiectiva + circ. de mod+ atributiva; c) atributiva + principala + comp!. directa + circ. de cauza + atributiva; d) alta interpretare. 7. Nu prea le venea la indemiinii sa spunii adevarul, miicar cii ~i pe ele ar fl trebuit sale intereseze sii se termine odata ancheta. a) principala + subiectiva + circ. concesiva + subiectiva + subiectiva; b) principala + comp!. directa + circ. concesiva + subiectiva + comp!. directa; c) principala + subiectiva + circ. de cauza + subiectiva + subiectiva; d) principala + comp!. directa + circ. de cauza + subiectiva + comp!. directa.
- - - T ESTE -G RI LA PENTRU CO NCURSU L 0E ADM IT ERE LA FAC ULTA TEA DE
0REPT
~
149
B. Marcafi varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enunfurile de mai jos: 8. Netiindu-i permisfi piecarea) se considera persecuiat. a) circ. de cauza I verb pred., d. pasiva, ger. + subiect I subst., caz N.; b) circ. de cauza I verb pred., d. pasiva, ger. +comp!. direct I subst., caz Ac.; c) circ. de cauza I verb cop. + nume pred. I adj. participial+ subiect, subst., caz N.; d) circ. de cauza. I verb cop.+ nume pred. I adj. participial+ compl. direct I subst., caz Ac. 9. Nu se putea ffi. cine are dreptate. a) comp!. direct I verb pred., d. reflexiva, inf. prez.; b) compl. direct I verb pred., d. activa, inf. prez.; c) subiect I verb pred., d. reflexiva, inf. prez.; d) subiect I verb
pred., d. activa, inf. prez.
10. Au stat ce-au stat ~i au plecat. a) adv. rel. I circ. de mod; b) pron. rel., caz Ac. I comp!. direct; c) adv. de mod I fara funqie sint.; d) adv. rel. I circ. de timp.
11. Fiind {oarte draguta si rasfatata de to(i,
i~i permitea
cam multe. a) circ. de mod I verb cop., ger. ~i nume pred. I adj. + nume pred. I adj. participial; b) circ. de cauza I verb cop., ger. ~i nume pred. I adj. + circ. de cauza I part. pasiv cu verb aux. eliptic; c) circ. de mod I verb cop., ger. ~i nume pred. I adj.+ circ. de mod I part. pasiv cu verb aux. eliptic; d) alta interpretare. 12. S-a enervat din pricina a ceea ce s-a spus despre el. a) circ. de cauza I pron. rel., caz G.; b) subiect I pron. rel., caz G.; c) subiect I pron. rel., caz Ac.; d) alta interpretare. 13. Ai putea fi giisit vinovat. a) compl. direct I verb pred., d. pasiva, inf. prez.; b) com pi. direct I verb cop., inf. prez. + nume pred. I adj. participial; c) pred. nominal I verb cop., inf. prez. + nume pred. I adj. participial; d) pred. verbal I verb pred., d. pasiva, inf. prez.
14. Se auzeau oameni venind dinspre stadion. a) verb, ger. I atr. verbal; b) verb, ger. I circ. de mod; c) adj. provenit din verb lager. I atr. adj.; d) alta interpretare.
15. Ede inteles de ciitre oricine ca
reu~ita
cere multii muncii. a) pred. nominal I verb cop. + nume pred. I verb la supin, d. pasiva; b) pred. verbal I verb pred., impers., d. pasiva; c) pred. nominal I verb cop. + nume pred. I part. cu prep.; d) alta interpretare. 16. Nu e~ti cum ar trebui sa fii. a) adv. rel. I circ. de mod; b) adv. rel. I nume pred.; c) conj. subord. I fara functie sint.; d) alta interpretare. 17. fmprejurul siiu se adunasera ni~te gurii-casca. a) pron. pos., caz G. I circ. de Joe; b) pron. pos., caz G. I comp!. indirect; c) adj. pos., caz Ac. I circ. de Joe; d) adj. pos., caz Ac. I comp!. indirect. 18. E mai bun rezultatul tiiu decat al colegului. a) circ. de mod I subst., caz G.; b) compl. indirect I pron. semiind. + atr. subst. genitival I subst. comun, I caz G.; c) circ. de mod I pron. semiind. + atr. subst. genitival I subst. comun, caz G.; d) alta interpretare.
19. Discutii numai in ruseste cu mama lui. a) adv. de mod I comp!. indirect; b) adv. de mod I circ. de mod; c) subst., caz Ac. cu prep. I circ. de mod; d) subst., caz Ac. cu prep. I compl. indirect. 20. Las-Q baltii cu discu{iile astea! a) prnn. pers., fern., caz Ac. I cornpl. direct; b) pron. pers., [em., caz Ac. I comp!. indirect; c) pron. pers., val. neutra I fara functie sint.; d) alta interpretare. 21. Spune(i-vii punctul de vedere! a) comp!. indirect I pron. pers., caz D.; b) comp!. indirect I pron. refl., caz D.; c) atr. pron. In dativ (datival) I pron. pers., caz D.; d) alta interpretare. 22. De-aia a venit, sii mii streseze! a) circ. de cauza I loc. adv., caz Ac.; b) circ. de scop I pron. dem. cu prep., caz Ac.; c) circ. de scop I loc. adv., caz Ac.; d) alta interpretare.
150 .;;(
TESTE FIN A LE - - - - - - - - - - - - - - - - - -
23. Fiira doar §.iJ?oa(!}_ cii a gre~·it, a) loc. adv. predicativa I pred. verbal; b) Joe. adv. I fara fu nqie sint.; c) Joe. adv. predicativa I nume pred. (cu verb cop. eliptic); d) loc. adv. I circ. de mod. 24. Meri(i o sf{mtii de biitaie, a) comp!. direct I subst. , caz N.; b) atr. adj . I adj ., caz Ac.; c) atr. subst. I loc. subst., caz Ac.; d) alta interpretare. 25. Zicea cii are nu stiu ce treaba. a) comp!. direct I loc. pron. nehot. ; b) atr. adj. I adj. pron . nehot. ; c) pred. verbal + atr. adj. I adj. rel. ; d) alta interpretare. 26. Pe strada Eminescu s-a construit un bloc cu zece etaje, a) atr. subst. apozitional (= apozitie) I subst. propriu, caz Ac. ; b) atr. subst. apozitional (= apozitie) I subst. propriu, caz N. ; c) circ. de Joe I subst. propriu compus, caz Ac.; d) alta interpretare. 27. Dragul meu, te /elicit! a) adj ., caz N. I atr. adj. (pe Janga un subst. eliptic); b) subst., caz V. I fara functie sint.; c) adj., caz V. I fara functie sint.; d) alta interpretare. 28. Ne-am salutat griibi(i ~i am trecut mai departe. a) pron. pers., caz Ac. I comp!. direct; b) pron. refl., caz Ac. I fara functie sint. ; c) pron. refl., caz Ac. I comp!. direct; d) alta interpretare. 29. Va fl concediat in urma a ceea ce s-a petrecut aseara. a) pron. rel., caz. G. I circ. de cauza; b) pron. rel., caz G. I circ. consecutiv; c) pron. rel., caz Ac. I circ. consecutiv; d) alta interpretare. 30. Stii cii au votat impotriva noastrii? a) pron. pos., caz G. I comp!. indirect; b) pron. pos., caz G. I circ. de mod; c) adj. pos., caz Ac. I compl. indirect; d) adj. pos., caz Ac. I circ. de mod. 31 . La venirea ei acasii, to(i au intiimpinat-o cu bucurie. a) subst., neart., caz Ac. I circ. de loc; b) adv. de loc, caz Ac. I atr. adv.; c) adv. de loc I circ. de Joe; d) alta interpretare. 32. Ai vazut cum aratii griidina dimprejur? a) adv. de loc I atr. adv.; b) adv. de loc I circ. de loc; c) adj. invar., caz N. I atr. adj.; d) alta interpretare. 33. Eu, in locu-i, mii duceam in excursie. a) pron. pers., caz D. I atr. pron. datival (= !n dativ); b) pron. pers., caz D. I circ. conditional; c) pron. pers., caz G. I atr. pron. genitival; d) pron. pers., caz G. I comp!. indirect. C. Se dau enun,turile de mai jos. Cate gre$eli con.tine fiecare?
34. Am stat de vorbii cu palavragii aceea $i le-am spus cii mie mii indiferent dacii vii, sau nu vi. a) ~as e gre~eli; b) cinci gre~eli ; c) patru gre~eli ; d) trei gre~eli. 35. Au Jost de fa(ii pre$edintele $i patru simplii membrii #am viizut cu proprii mei ochi cum erau sa gre~ascii repartizarea comisilor pe centre de examen. a) ~ase gre~eli; b) cinci grqeli; c) patru gre~eli ; d) trei gre~eli. 36. Copii, viizu-tu-mi-iai la ~trand? a) ~ase gre~eli; b) cinci gre~eli ; c) patru gre~eli ; d) trei gre~e li. D. Marca,ti varianta corecta de raspuns: 37. Fie enunturile: (1) De ce fi-a ca~unat l!..fL.!il? (2) lnsisten(a pe atitudinea asta nu e hunii, (3) E miinios pe sine insu~i. (4) L-a supiirat pe tatiil siiu. (5) Nu miza pe copiat! Cuvintele subliniate sunt: a) comp!. indirect In toate enunturile; b) comp!. direct 1n toate enunturile; c) compl. indirect In (I), (2), (3) ~ i (5), comp!. direct In (4); d) alta interpretare. - - - TE STE -GRILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREP T ~
151
38. Fie enunturile: (1) Vara aceea aJost cald. (2) Am Jost pe la vol {tnul trecut, (3) 11!ledicul vine doar joia. (4) Seara se cuicii devreme. (5) Toatii seara am dansat. Cuvintele subliniate sunt: a) a
.na
.., •
0n ..... n ...l;v•d-.-A tl"i"'~~fAn....- o l Q ~ a1
nA"i"';; rt/"'\-+;- ~ -'ll"""n; A'll'IT;Ylifn, AA."°0-1"\f ~Al"l+"\.~ ,_..+;fn, ~-
v u111u v u1HWlva11;;11;; ;,1,,111
1,,v11~1111;;
11uJ1ia1 1,,u
v Illlv
n:lnl...Ao o \
1,,v1 v v l u1,,;,paqa1,, 111 ;,uauv.
aJ
~¥'\+ ..... n :,, f-r.. ..... ,.... "1AA
1J1u - a-J u-Lv - 1a- 11,,,
a-bro-ga, ob-iect, somp-tu-os; b) intr-a-ju-to-ra-re, ab-ro-ga, o-bi-ect, som-ptu-os; c) 1n-tra-ju-to-ra-re, a-bro-ga, o-biect, somp-tu-os; d) niciuna? 49. Sensul expresiei ex voto este: a) in afara votu1ui; b) dupa vot; c) dupa plac; d) dupa fagaduinta, dupa legamant. 50. Sinonimul cuvantului peremptoriu este: a) peninsula; b) persuasiv; c) inextricabil ; d) indubitabil.
152 <(
TESTE FIN A LE - - - - - - - - - - - - - - - - - -
51. Sinonimul cuvantului malversafie este: a) stfo1gacie; b) fra uda; c) complot; d) calornnie. 52. Hegemonie inseamna: a) tutela; b) suzeranitate; c) dominatie a unui stat; d) protectorat. 53. Sunt atatea litere cate sunete in toate cuvintele din seria: a) propriu, chio9c, ciob, erbivor; b) exemplu, mausoleu, ghiul, coli; c) zglobiu, twist, ciudat, este; d) proprii, cenu9ii, cirea9a, gem. 54. Sensul expresiei ex aequo este: a) la egalitate; b) (statuie) ecvestra; c) situat Ia distanta egala; d) obiectiv. 55. Sinonimul Jui revolut este: a) deschizator de drumuri; b) datat; c) revolutionar; d) novator. 56. Sunt formate exclusiv prin derivare regresiva cuvintele din seria: a) stramo9, curca, abandon, prun, ars; b) masaj, mers, transfug, vi9in, biolog; c) cearta, !not, panda, omor, geograf; d) stomatolog, cais, lauda, ruga, cainta. 57. Se dau urmatoarele expresii: (1) dune de nisip, (2) protagonist principal,' (3) structura organizatorica; (4) a aseleniza pe Luna; (5) hipertensiune ridicata. Constituie pleonasme: a) toate; b) niciuna; c) doar (2), (4) 9i (5); d) doar (1), (2) 9i (4). 0
58. Se dau urmatoarele expresii: (1) sortimente variate; (2) vecernie de seara, (3) recif de corali; (4) procent la suta; (5) exemplu pilduitor. Constituie pleonasme: a) doar (4) 9i (5); b) doar (2), (4) ~i (5); c) niciuna; d) toate. 0
59. Am be le forme de plural sunt corecte in: a) nugi I nugale; b) pantumuri I pantume; c) matrice I matrici; d) loje I loji. 60. Litera i noteaza semi vocal a i in toate cuvintele din seria: a) pai, cate9ipatru, logie; b) lacramioara, fluviu, greoi; c) ifos, grohait, fagaduiala; d) toti, gheizer, doliu.
61. Sunt considerate virtual nelimitate in raport cu nevoile: a) bunurile libere; b) bunurile economice; c) serviciile; d) informatiile. 62. Utilitatea economica pentru un consumator !nseamna compararea: a) utilitatii totale cu pretul unitar; b) raportului pret-utilitate marginala; c) utilitatii totale cu cea marginala; d) utilitatii marginale cu pretul unitar. 63. Costul de oportunitate este determinat de: a) caracterul limitat al nevoilor umane; b) venitul limitat; c) cea mai buna alternativa aleasa; d) preferintele consumatorului exclusiv. 64. Caracteristica esentiala a bunurilor libere este: a) abundenta; b) aspectul virtual nelimitat; c) aspectul obiectual, material; d) permanenta. 65. Dreptul de uzufruct releva: a) subiectul proprietatii; b) dreptul de a beneficia de rodul unui bun; c) dreptul de a fi proprietar deplin; d) unul din cele cinci drepturi ale proprietatii. 66. Factorii de productie pot fi: a) primari ~i derivati; b) utili ~i intermediari.
~i
inutili; c) elementari ~i elevati; d) finali
67. Cati bani trebuie sa depuna la o banca un individ, astfel incat la o rata a dobiinzii de 25% anual sa obtina dupa 2 ani o suma de 75 mil. u.m.? a) 4,68 mil. u.m .; b) 46,8 mil. u.m.; c) 48 mil. u.m.; d) 50 mil. u.m.
- - - T ESTE -GRILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE 0 REPT ~
153
68. Cand rata dobanzii cre~te, pe piata financiara: a) cursul titlurilor scade, iar cumpara.torul pierde; b) cursul titlurilor cre~te, iar v§_nzatorul dl$tiga; c) nu se remarca modificari notabile; d) cursul titlurilor crqte, iar cumparatorul pierde.
69. Cererea de munca este sinonima cu: a) nevoia de munca; b) nevoia de munca nesatisfacuta; c) nevoia de munca exprimata in conditiile pietei muncii; d) cei care doresc sa se angajeze. 70. Daca preturile cresc cu 50%, cu cat ar trebui sa creasca salariul astfel ]neat puterea lui de cumparare sa creasca cu 20%? a) cu 180%; b) cu 67%; c) cu 80%; d) cu 25%.
71. Legea utilitatii marginale descrescande sustine ca: a) daca consumul cre~te, Umg scade; b) daca consumul scade, U111 g cre~te; c) daca consumul ramane constant, Umg scade; d) daca consumul scade, Umg ramane constant. 72. Diferenta dintre lncasarile totale ~i costurile totale o reprezinta: a) profitul net; b) profitul brut; c) rata profitului; d) ceea ce se distribuie ca dividende actionarilor. 73. Relatia /1C/C 0 · 100 < /1V/V 0 • 100 reflecta: a) verificarea legii lui Keynes pentru economii; b) verificarea legii lui Keynes pentru consum; c) sporul absolut al consumului; d) sporul absolut al economiilor. 74. Daca PNB a crescut de la 3.000 rnld. u.m. la 4.000 mid. u.m. in intervalul t0 - t1, iar consumul de capital fix s-a diminuat cu 200 mid. u.m., aflati variatia produsului national net: a) scade cu 1.300 mid. u.m.; b) cre~te cu 1.200 mid. u.m.; c) cre~te cu 1.300 mid. u.m.; d) scade cu 800 mld. u.m.
75. Oferta ~i productia de bunuri se afla intr-o relatie de tip: a) intreg-parte; b) calitativ; c) parte-intreg; d) extensiv. 76. Productivitatea factorilor de productie se mai exprima ~i ca: a) profitabilitate; b) utilitate economica; c) rodnicia factorilor de produqie; d) eficienta garantata a factorilor de productie.
77. In categoria impozitelor indirecte nu intra: a) TVA-ul; b) accizele; c) taxele platite de producator; d) obligatiile fiscale platite de catre cumparator. 78. Daca rata consumului in t0 este de 0,56 ~i consumul a crescut cu 25%, iar venitul cu 35%, calculati rata marginala a economiilor ~i a consumului: a) 0,6 ~i 0,4; b) 0,5 ~i 0,5; c) 0,4 ~i 0,6; d) 0,2 ~i 0,8.
79. ~omajul, ca stare negativa a economiei, afecteaza o parte a: a) populatiei apte; b) populatiei ocupate; c) populatiei apte indisponibile; d) populatiei active disponibile.
80. Fenomenul specific pietei mondiale a muncii este: a) egalitatea cererii ~i a ofertei de munca; b) migratia intemationala a fortei de munca; c) omogenitatea factorului munca; d) lipsa de atomicitate a cererii ~i a ofertei. 81. Cre~terea economica de tip intensiv: a) este o cre~tere cantitativa; b) este o cre~tere specifica perioadelor de boom economic; c) este o cre~tere calitativa; d) presupune o atitudine precauta. 82. Rolul primordial al pietei financiare este de a: a) asigura refinantarea firmelor; b) asigura finantarea pe termen lung a firmelor; c) favoriza pe cei care au disponibilitati bane~ti; d) regla masa monetara. 83. Rata medie a economiilor este o marime: a) pozitiva $i supraunitara; b) pozitiva c) unitara; d) negativa uneori.
154 ~ TESTE
FIN A LE - - --
~i
subunitara;
--------------
84. In intervalul de timp t0 - t1, productivitatea marginala. a munci i a fost de 150 de d St" d :· d bl · ~ -l OO d , ~ · . ~ pro use. ., 1m ca pro duqia s-a u at, .aJungand a9 e oucat1, iar numarul de angajati, a crescut cu l 000110, at'Iat.1 . numarul final de angaJat1: a) 3; b) 6; c) 9; d) 15. ' 85. In momentul t0 masa monetara era de 800 mil. u.m., iar viteza de rotatie de 10. Daca preturile In t erau de l.000 u.m. ~i au crescut cu 100%, iar in t1oferta de bani a ramas constanta, aflati v~lumul d~ tranzaqii In t 1: a) 8 mil.; b) 4 mil.; c) 10 mil. ; d) 8.000 mil. 86. Toti indivizii ce participa la acte economice care se finalizeaza prin producerea de bunuri economice se numesc: a) consumatori; b) agenti economici; c) cumparatori; d) furni zori.
87. Politica cheltuielilor publice: a) are drept scop cre~terea achizitiilor de stat; b) se axeaza pe admiterea unui deficit bugetar; c) poate apela ~i la emisiune monetara suplimentara; d) are drept scop cre~terea fiscalitatii. 88. Institutiile care actioneaza pe piata financiara sunt: a) bursa bancile; c) bursa ~i banca; d) societatile de asigurari ~i bancile.
~i
case le de economii; b) statul
~i
89. In general, activitatea economica are o evolutie: a) liniara; b) uniforma; c) fluctuanta; d) constanta. 90. Cheltuielile materiale de productie: a) sunt egale cu cele salariale, de obicei; b) reprezinta capitalul consumat !ntr-un ciclu de produqie; c) includ ~i amenzile; d) reprezinta consumul specific. 91. Daca Cng > CTM, atunci: a) CVM scade; b) CTM cre~te; c) CTM ramane constant; d) CFM cre~te. 92. Pe piata valutara, operatiunile au Joe exclusiv: a) prin intermediul bancilor; b) ca numerar; c) ca bani de cont; d) prin intermediul bursei de valori. 93. In cazul comertului exterior eforturile sunt: a) cheltuieli in moneda nationala pentru import; b) cheltuieli in moneda national a pentru export; c) cheltuieli In valuta pentru export; d) bunurile obtinute prin import. 94. In momentul t0, rata profitului calculata la cifra de afaceri este de 10%. Daca in t1cifra de afaceri este de 550 mil. u.m., cu 10% mai mare decat in t0, iar profitul este de 3 ori mai mare decat costurile, calculati masa profitului in t0: a) 500 mil. u.m.; b) 50 mil. u.m.; c) 350 mil. u.m.; d) 1.550 mil. u.m.
95. Nu constituie o functie a banilor: a) mijlocul de plata; b) mijlocul de schimb; c) marirea masei monetare; d) unitatea etalon de masurare a rezultatelor agentilor economici. 96. Diferenta dintre salariu ~i renta este aceea ca: a) sunt forme de venit; b) salariul se supune unui impozit; c) salariul este un venit meritat; d) sunt forme de venit care se aplica unor factori de productie diferiti. , 97. Intrarea unor noi producatori este relativ c) de oligopson; d) de monopson.
u~oara
pe piata: a) monopolistica; b) de monopol;
98. Evolueaza in sens invers cu rata inflatiei: a) valoarea banilor; b) cursul titlurilor; c) rata dobanzii; d) salariul. 99. Bursa de marfuri este o forma moderna de piata organizata unde se tranzactioneaza: a) marfuri bucata cu bucata; b) marfuri omogene; c) bunuri intermediare; d) bunuri substituibile. 100. Populatia totala a unei tari este de 20 mil., din care 25% reprezinta populatie ocupata, 30% nu sunt apti, 3% sunt indisponibili, iar 10% nu vor sa munceasca. $omerii sunt In numar de: a) 6 mil.; b) 10 mil.; c) 6,4 mil.; d) 3,2 mil. - - - T ESTE -GR ILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT }
155
T TESTUL 2 A. Marcafi interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozifiile sunt date in ordinea in care se succeda predicatele lor - exprimate sau subinfelese - in fraza.) 1. Ramane s
7. De vreme ce piirinfii i-au interzis-o, nu wt putea sii ajungii niciodatii ceea ce #-a dorit incii de cand era mic. a) circ. de cauza + principal a + com pl. directa + predicativa + circ. de timp; b) circ. conditionala + principala + comp!. directa + comp!. directa + circ. de timp; c) circ. conditionala + principala + comp!. directa + predicativa + circ. de timp; d) alta interpretare.
B. Marca,ti varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enun,turile de mai jos: 8. N-a vea cine veni cu noi de data aceasta. a) verb pred., inf. prez. I comp I. direct; b) verb pred., inf. prez. I subiect; c) verb pred., inf. prez. I nume pred.; d) alta interpretare.
156 ~
TE ST E FIN ALE - - - - - - - - - - - - - - - - - -
9. Urmeaul dou
10, Au venit
ni~te
prieteni de-ai mamei in vizitii, a) pron. semiind., caz Ac. cu prep. / atr. pron. prepozitional + subst., caz G. I atr. subst. genitival; b) subst., caz Ac. cu prep. / atr. subst. prepozitional; c) subst., caz G. I atr. subst. genitival; d) alta interpretare. 11. Ai primit ve~ti de la ei panii acum? a) pron. pers., caz Ac. cu prep. I atr. pron. prepozitional; b) pron. pers., caz Ac. cu prep. I compl. indirect; c) pron. pers., caz Ac. cu prep. I circ. de loc; d) alta interpretare. 12. Arata-mi-I $i mie pe domnul director, te rog! a) subst. , caz Ac. I atr. subst. apozitional (= apozitie); b) subst., caz N. I atr. subst. apozitional (= apozitie); c) subst., caz Ac. I comp!. di rect; d) alta interpretare. 13. Ce mai trebuie s
16. De aceea a venit, pentru ate intiimpina. a) pron. dem. cu prep., caz Ac. I circ. de scop; b) pron. dem. cu prep., caz Ac. I circ. de cauza; c) Joe. adv. I circ. de scop; d) Joe. adv. I circ. de cauza. 17. Vin to(i trei de la cities de struguri. a) subst., caz Ac. I circ. de scop; b) verb pred., sup in I circ. de scop; c) subst., caz Ac. I circ. de loc; d) verb pred., supin I circ. de loc. 18. Fireste cii te iubesc. a) Joe. conj. I fara functie sint.; b) adv. de mod I circ. de mod+ conj. subord. ; c) adv. pred. I pred. verbal + conj . subord. ; d) adv. pred. I nume pred. (pe Ianga un verb cop. eliptic) + conj . subord. 19. Mai vin din ((stia pe aici, dar nu mereu. a) pron. dem., caz Ac. I atr. pron. prepozitional; b) pron. dem., caz Ac. I subiect; c) pron. dem., caz N. (exceptie aparenta de la cazuJ subiectului) I subiect; d) alta interpretare. 20. Hotelul la care am innoptat s-a dovedit o alegere bunii. a) pron. rel., caz Ac. cu prep. I atr. pron. prepozitional; b) pron. rel., caz Ac. cu prep. I circ. de Joe; c) adj. pron. rel., caz Ac. I atr. de mod; d) alta interpretare. 21. Aproape cii te cred. a) adv. de mod I circ. de mod; b) adv. pred. I pred. verbal; c) adv. de mod I nume pred. (pe langa un verb cop. eliptic); d) alta interpretare. 22. Pe ce te bazezi pentru a~a ceva? a) pron. interog., caz Ac. I comp!. direct; b) pron. rel. , caz Ac. I comp!. direct; c) pron. rel., caz Ac. I comp!. indirect; d) alta interpretare. 23. Aici sunt cutii de douii feluri: mari # mici. a) adj. propriu-zis, caz Ac. I atr. adj.; b) adj . propriu-zis, caz N. I nume pred.; c) adj. propriu-zis, caz N. I atr. adj.; d) alta interpretare. 24. fmi place cum l(i vine rochia cea nouii. a) art. dem. I fara functie sint.; b) adj. dern., caz N. I atr. adj.; c) adj. dem. , ca~;, Ac. I atr. adj.; d) alta interpretare. ---T ESTE ~GH I LA PE NTR U CON CURS UL DE ADMIT ERE LA FAC UL TATE A DE DREPT ~
157
T 25. Copilul lui e de~tept ~i frumos, iar el e invidios pe al (ratelui siiu. a) subst., caz G. cu prep. cu regim cazual blocat I compl. direct; b) subst., caz Ac. I com pl. direct; c) subst., caz Ac. I compl. indirect; d) alta interpretare.
26. L-am intiilnit azi pe viirul nostru, in al ciirui cartier fusesem nu de mutt. a) adj. pron. rel., caz G. I atr. adj.; b) adj . pron. rel., caz Ac. I atr. adj .; c) pron. rel., caz G. I atr. pron. genitival; d) alts. interpretare. 27. Pe trei dintre ei nu i-am mai viizut niciodatii. a) num. card. cu valoare adj ., caz Ac. I atr. adj.; b) num. card. cu val. subst., caz Ac. I com pl. direct; c) num. card. cu val. subst., caz Ac. I com pl. indirect; d) alta interpretare. 28. Planau indoielile asupra sa de ciind venise din lrak. a) pron. pos., caz G. I compl. indirect; b) pron. pers., caz G. I circ. de Joe; c) adj . pos., caz Ac. I compl. indirect; d) adj. pos., caz G. I circ. de Joe. 29. Gestul ei nu poate fi inteles de nimenL a) verb cop., inf. prez., d. activa I comp!. direct + adj. participial, caz N. I nume pred.; b) verb pred., inf. prez., d. pasiva I comp!. direct; c) verb pred. , inf. prez., d. activa I comp I. direct + adj . participial, caz Ac. I circ. de mod; d) alta interpretare. 30. Era in stare de orice pentru a-g apiira copilul. a) pron. refl ., caz D. I compl. indirect; b) pron. refl. , caz G. I atr. pron. genitival; c) pron. refl., caz D. I atr. pron. datival (= in dativ); d) alta interpretare. 31. De riimas corigent nu vreau sii aud! a) adj . propriu-zis, caz N. I nume pred. ; b) adj . propriu-zis, caz Ac. I nume pred.; c) adj. propriu-zis, caz Ac. I circ. de mod; d) alta interpretare. 32. E prea tiirziu pentru a fi vizitat astiizi. a) verb pred., inf. perf., d. activa I circ. de scop; b) verb pred., inf. perf., d. activa I circ. consecutiv; c) verb cop., inf. prez., d. activa I circ. consecutiv + adj. participial, caz N. I nume pred.; d) alta interpretare. 33. Spune oricui vine cii mii simt riiu. a) pron. rel., caz D. I comp!. indirect; b) pron. nehot., caz D. I comp!. indirect; c) pron. nehot. , caz D. I subiect; d) alta interpretare. C. Se dau enunfurile de mai jos. Ciite gre~eli confine fiecare?
34. Mii sfii sii-i spun totul doctorului, insii e cert cii, mie nu-mi priii tratamentul urmat ~i cii la sfar#tul celei de-a cincia zi nu mii simfeam mai bine. a) ~ase gre~eli ; b) cinci gre~ eli ; c) patru gre~eli ; d) trei gre~eli . 35. Ei or sii vinii curand, gre~eli ; d) trei gre~eli .
a~a
cii fl bun ~i nu te du la servici. a)
~ase gre~eli ;
b) cinci gre~e li ; c) patru
36. La orele douiizeci vor incepe majoritatea manifestiirilor dedicate celei mai importante zi a acestei veri foarte ciilduroasii. a) ~ase gre~eli; b) cinci gre~eli ; c) patru gre~e li ; d) trei gre~ eli . 0. Marca,ti varianta corecta de raspuns:
37. Care din seriile urmatoare contine exclusiv cuvinte cu accentul pe ultima silaba: a) torpedo, bordo; b) radio, maro; c) motto, zero; d) halo, indigo? 38. Sunt dublete accentuale acceptate de norma literara cuvintele: a) lozinca I lozinca; b) hachita I hachita; c) acropola I acropola; d) jilav I jilav.
158 ~
TE STE FIN ALE - - - - - -- - - - - - - - - - - -
r 39. Sunt corect accentuate toate formele verbale din seria: a) (noi) aduserarn, (voi) aduceti, (eu) adusei; b) (noi) scriseram, (voi) scrieti, (eu) scrisei; c) (noi) fuseram, (voi) sunteti, (eu) fusei; d) (noi) merseram, (voi) mergeti, (eu) mersei. 40. In cuvintele in~eueazii, gingioarii, ayatollah, donjuan exista: a) 1 triftong, 2 diftongi, 1 hiat; b) 2 triftongi, 3 hiaturi; c) 1 triftong, 4 hiaturi; d) 1 triftong, 3 hiaturi, I diftong. 41 . Sunt corect despartite in silabe cuvintele din seria: a) me-zzo-so-pra··na, hi-dro-xid, mag··net, abstra-ge; b) mez-zo-so-pra-na, hidr-o-xid, ma-gnet, abs-tra-ge; c) me-zzo-sop-ra-na, hi-dro-xid, magnet, a-bstra-ge; d) mez-zo-so-pra-na, hi-dr-o-xid, mag-net, abs-trage. 42. Sunt corect despartite In silabe cuvintele din seria: a) ma-ga-zi-o-ner, co-pia-tor, re-ce-si-u-ne, a-cu-a-re-list; b) ma-ga-zio-ner, co-pi-a-tor, re-ce-si-u-ne, a-cua-re-list; c) ma-ga-zi-o-ner, co-pi-a-tor, re-ce-siu-ne, a-cua-re-list; d) ma-ga-zio-ner, co-pia-tor, re-ce-siu-ne, a-cu-a-re-list. 43. Sunt corecte formele de genitiv-dativ din seria: a) lojii, tocii, togii, toacei; b) lojei, tocai, togei, tocii; c) lojei, tocii, togei, toacei; d) lojii, tocei, togii, toacai . 44. Sunt corecte formele de genitiv-dativ din seria: a) acuratetii, prapastiei, gintii, iederii; b) acuratetei, prapastiei, gintii, iederei; c) acuratetii, prapastiei, gintei, iederii; d) acuratetei, prapastiei, gintei, iederei. 45. Care dintre urmatoarele serii contine numai paronime: a) endogam I endogen, atriu I atrium; b) codicil I codice, heteronom I heteronim; c) detraca I detracta, minavet I minaret; d) toate cele trei serii de mai sus? 46. Se dau urmatoarele expresii: (1) riwto de orez, (2) laitmotiv repetat, (3) jurnal cotidian, (4) a reprima violent, (5) altercafie verbalii. Care dintre ele constituie pleonasme: a) toate; b) numai a treia; c) numai a doua, a treia $i a cincea; d) niciuna. 47. Substantivul lobby are sensul de: a) sala de a$teptare; b) grup parlamentar; c) aqiunea unui grup de manifestanti; d) grup de sustinere. 48. Relatia dintre (1) concesie - concesiune, (2) insolvabil - insolubil, (3) atlas - atlaz, (4) antonimic antinomic, (5) apropiere - apropriere este de: a) sinonimie; b) omonimie; c) paronimie; d) antonimie. 49. Fie perechile de cuvinte: (1) pantumuri I pantume, (2) virusuri I viru#, (3) ochi I ochiuri, (4) artimonuri I artimoane, (5) cerebele I cerebeluri. Acestea sunt: a) forme de plural In variatie libera; b) forrne de plural diferentiate semantic; c) forme de plural diferentiate semantic in a doua $i a patra pereche $i aflate In variatie libera In rest; d) forme de plural diferentiate semantic in a treia pereche $i aflate In variatie libera In rest. 50. Sunt corecte ambele forrne de plural din seria: a) raliuri I ralie; b) cerdacuri I cerdace; c) pridvoare I pridvoruri; d) defilee I defileuri. 51. Substantivul avant este format prin: a) derivare regresiva; b) derivare progresiva; c) schimbarea valorii gramaticale; d) imprumut. . 52. Substantivul mansuetudine este antonim cu: a) feculenta; b) confabulatie; c) ferocitate; d) afabilitate. 53. Sensul expresiei ipso facto este: a) redundant; b) din co lo de aparenta; c) prin propriile fapte; d) implicit. - - - T ESTE -GRILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT ~
159
54. Cuvintele calcul (= operatie matematica) $i ca/cul (= concretiune formata 1n anumite organe intcme) sunt: a) omonime totale; b) omonime partiale; c) omonime morfologice (ornoforme); d) nu sunt omonime.
55. Fie cuvintele: (I) prim-balerinii, (2) sciir(a~scftr(a, (3) ~edin(o-manie, (4) h/oc-haus, (5) ducii-sepe-pustii. Sunt corect scrise cu cratima: a) toate; b) toate, in afara de al treilea ~i al patrulea; c) toate, In afara de al patrulea $i al cincilea; d) niciunul. 56. Cuvantul sinuciga~ este format prin: a) imprumut; b) derivare; c) com pun ere; d) schimbarea valorii gramaticale (= conversiune ). 57. Adjectivul eidetic inseamna: a) proven it din imaginatie; b) pictural; c) referitor la idei; d) partinic. 58. Cuvantul evghenicos reprezinta: a) un arhaism lexical; b) un arhaism fonetic; c) un arhaism morfologic; d) un neologism.
59. Fie cuvintele: bypassuri, site-uri, ice-tea-ul, grizz/y-i, rock-u/, Sunt corect scrise: a) toate; b) niciunul; c) toate, in afara de ultimul; d) toate, in afara de ultimele doua. 60. Sunt defective de singular toate substantivele din seria: a) aplauze, speze, talk-show, bele-arte; b) emendanda, corrigenda, agonale, excerpte; c) cornflakes, ~alvari, racoritoare, euro; d) consumabile, pistrui, torace, lactate. 61. Fundamentul libertatii de actiune ii reprezinta: a) concurenta; b) proprietatea privata; c) formarea libera a preturilor; d) pluralismul drepturilor proprietatii. 62. Dreptul de uzufruct poate fi in tel es ca: a) venitul unei unui imprumut; d) toate raspunsurile sunl corecte.
mo~teniri;
b) chiria unei locuinte; c) dobanda
63. Rationalitatea resurselor este necesara deoarece, pe ansamblul lor: a) resursele cresc la fel ca nevoile; b) cresc mai lent decat nevoile; c) au tendinta de stagnare; d) toate raspunsurile sunt gre~ite.
~i
64. Bunurile economice in comparatie cu cele libere sunt: a) nelimitate; b) virtual nelimitate; c) !imitate; d) accesibile doar ca marfa.
65. Daca utilitatea marginala este pozitiva, atunci utilitatea totala va fi: a) descrescatoare; b) crescatoare; c) minima; d) nula. 66. Reprezinta un neofactor de produqie: a) natura; b) munca; c) capitalul; d) informatia. 67. 0 banca prime~te intr-un an sub forma de depozite suma de 100 mil. u.m., din care acorda jumatate drept credit, la o rata a dobanzii de 15%. $tiind ca rata depunerilor este cu 5 puncte procentuale rnai mica decat cea 1ncasata ~i ca impozitul pe profit este egal procentual cu rata dobanzii pasive, identificati afirmatia corecta: a) Profitul net reprezinta jumatate din eel brut. b) Profitul brut reprezinta dublul cheltuielilor bancare. c) Banca inregistreaza pierderi. d) Banca trebuie sa scada rata dobanzii active.
68. Marimea dividendelor obtinute de un actionar depinde de: a) randamentul titlului; b) cota sa de participare la capitalul social al firmei; c) cursul titlului; d) toate raspunsurile sunt corecte. 69. Nu este o caracteristica a cererii de munca: a) lipsa de mobilitate perfecta; b) perisabilitatea; c) variabilitatea pe termen scurt; d) satisfacerea relativ lentil.
160 < TESTE
FIN A LE - - - - - - - - - - - - - - - - - -
70. Daca puterea de cumparare a banilor scade cu 20% iar salariul nominal crqte cu 20%, atunci indicele salariului real este: a) 104,16%; b) 96%; c) 125%; d) 69%. 71 . Este posibila reducerea UT cand consumul c) se trece de starea de saturatie; d) Umg= UT.
cre~te,
daca: a) se ajunge la saturatie; b) Umg = O;
72. Daca 1n cazul unui bun economic profitul este nul, atunci: a) CA= CT; b) Pv = CTM; c) Pv =CT; d) firma 1$i va mari productia. 73. Sporul de venit ocazionat de cre$terea cu o unitate a investitiilor este reprezentat de: a) t1S; b) t1C; c) k; d) s'. 74. Identificati afirmatia corecta: a) Consumul intermediar nu intra in componenta niciunui indicator economic. b) Consumul intermediar masoara valoarea prodfactorilor. c) PIB in termeni reali este lntotdeauna mai mare decat PIB In termeni nominali. d) PIB In termeni nominali este lntotdeauna mai mare decat PIB 1n terrneni reali. 75. Elasticitatea ofertei In functie de pret se calculeaza ca raport lntre: a) modificarea absoluta a cantitatii oferite $i cea a pretului uni tar; b) modificarea absoluta a pretului uni tar $i cea a cantitatii oferite; c) modificarea relativa a cantitatii oferite $i cea a pretului unitar; d) modificarea relativa a pretului unitar $i cea a cantitatii oferite. 76. Daca WmgL = WL, atunci: a) firma a ajuns la o eficienta a muncii maxima; b) Wmg este constanta; c) WL cre$te; d) producatorul intra In faliment. 77. Produsul national brut este expresia valorica, de piata, a: a) bunurilor economice finale produse pe piata intema; b) bunurilor economice intermediare produse pe piata interna; c) bunurilor economice finale produse de agentii economici nationali; d) consumului de capital circulant. 78. In perioada t0 - t1 venitul cre$te cu 20%, In t0 fiind de 4.000 u.m. Daca lnclinatia marginala spre consum este 0,6, atunci sporul de investitii va fide: a) 320 u.m.; b) 800 u.m.; c) 4.800 u.m.; d) 200 u.m. 79. In funcfie de intensitatea cu care se manifesta, $Omajul poate fi: a) total sau partial; b) tehnologic sau ciclic; c) ciclic sau partial; d) structural sau total. 80. Este o masura indirecta de plafonare a importurilor: a) exigenta privind protejarea mediului !nconjurator; b) stabilirea unor cantitati maxime admise; c) neurmarirea calitatii produsului; d) lnlaturarea taxelor. 81. Reprezinta intrarile intr-o firrna: a) vanzarea bunurilor obtinute din productie; b) profitul firmei; c) asigurarea de factori de productie; d) dividendele. 82. Pachetul de actiuni de control desemneaza: a) numarul maxim de actiuni care asigura definatorului maximul de voturi; b) numarul minim de aqiuni care asigura detinatorului majoritatea voturilor; c) capitalul social al firmei; d) capitalul subscris al firmei. 83. Modificarea raportului dintre bunurile prezente $i viitoare influenfeaza In mod direct: a) marimea consumului; b) marimea venitului; c) dinamica rentabi litatii; d) dinamica cifrei de afaceri. 84. Intr-o firma, productivitatea medie a capitalului este de 20 de produse. Daca productia cre$te de doua ori, iar productivitatea medie ramane constanta, atunci capitalul : a) ramane $i el nemodificat; b) scade de doua ori; c) cre$te de doua ori; d) cre$te cu 40 de prod use. - - - T ESTE -GRILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT ~
161
85. Bonitatea financiara: a) este prezenta doar pe piata capitalurilor; b) influenteaza volumul valoric al hunurilor marfare; c) este capacitatea unui debitor de a rambursa creditul la scadenta; d) are efect asupra masei monetare.
86. Intreprinderile: a) sunt unitati care produc bunuri economice; b) nu au ca scop profitul; c) nu inregistreaza pierderi; d) pot da cu greu faliment. 87. Cre~terea economica vizeaza: a) dinamica descendenta a PIBreaillocuitor; b) dinamica ascendenta a PGBnominaillocuitor; c) dinamica ascendenta a PIBreaillocuitor; d) ansamblul transformarilor economiei.
88. Ca~tigu l adus de o actiune al carei dividend este de 3.000 u.m. ~i care are o cre~tere a pretului de la 12.000 u.m. la 13.000 u.m. este de: a) 5.000 u.m.; b) 4.000 u.m.; c) 6.000 u.m.; d) 4.500 u.m. 89. In perioada de contractie se impune: a) ameliorarea calitativa a factorilor de produqie; b) cre~terea investitiilor in titlurile de valoare; c) cre~terea ratei dobanzii; d) diminuarea volumului de credite. 90. Curba costului variabil: a) porne~te din origine; b) este o linie paralela cu axa costului; c) pleaca din acela~i punct cu costul fix; d) are o tendinta de descre~tere. 91. Daca CT = 4Q + 50, pe termen scurt CFM va fi: a) constant; b) 50; c) 50/Q; d) 4.
92. 0 asemanare evidenta lntre piata valutara ~i cea financiara este legata de: a) obiectul tranzactiei ; b) transparenta perfecta; c) intrarea ~i ie~irea Iibera de pe piata; d) tipul de operatiuni care se efectueaza. 93. Identificati formula corecta de calcul a cursului de revenire la import: a) Cri =Pi+ T/Pe; b) Cri = =Pi - T/Piv; c) C i= Pi+ T/Piv; d) Ci = Piv- T/Pe. 94. La o rata a profitului calculata la costurile totale de 25% ~i o cifra de afaceri de 3.000 u.m., profitul este de: a) 2.875 u.m.; b) 600 u.m.; c) 125 u.m.; d) 2.400 u.m.
95. Se afla intr-o relatie negativa: a) masa monetara ~i volumul bunurilor tranzactionate; b) masa monetara ~i nivelul preturilor; c) viteza de rotatie a banilor ~i masa monetara; d) banii scripturali ~i cei de cont. 96. Pretul nu poate fi controlat pe piata: a) imperfecta; b) monopolistica; c) de monopol; d) perfecta. 97. Evolueaza in sens invers cu rata inflatiei: a) valoarea banilor; b) cursul titlurilor; c) rata dobanzii; d) salariul.
98. 0 piata cu o concurenta imperfecta: a) este o piata ideala, spre care se aspira; b) este o,piata a celor care se gasesc in numar mic; c) este una reala, cu multiple forme; d) este specifica economiei de comanda. 99. Daca cererea crqte, iar oferta este constanta: a) pretul cre~te ~i cantitatea de echilibru scade; b) pretul scade ~i cantitatea de echilibru cre~te; c) pretul ~i cantitatea de echilibru scad; d) pretul ~i cantitatea de echilibru cresc. 100. Rata aptilor este de 65% lntr-o tara cu o populatie de 15 mil. de locuitori. Rata ~omajului la populatia ocupata este de 5%, cei care nu vor sa munceasca sunt in numar de 1 milion, iar populatia apta indisponibila este neglijabila. Numarul de ~omeri este: a) 8,33 mil.; b) 416.666; c) 8,75 mil.; d) 3,33 mil.
162 ~
TESTE Fl NA LE - - - - - - - - - - - - - - - - - -
A. Marcafi interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozi,tiile sunt date in ordinea in care se succeda predicatele /or - exprimate sau subinfelese - in fraza.) 1. La lucrul {LSta mii gfmdeam, cii nu i-a venit in giind sii mii sune sii-mi spuna daca accepta propunerea ori nu. a) principala + atributiva + subiectiva + circ. de scop + compl. directa; b) principala + atributiva + subiectiva + circ. de scop +comp!. directa +comp!. directa; c) principala + comp!. indirecta + comp!. directa + circ. de scop + comp!. directa + comp!. directa; d) alta interpretare. 2. Unde ~i cu cine s-au dus, nu am ajlat niciodatii, ceea ce am putut ajla insii e cii nu au fiicut nimic riiu. a) circ. de Joe+ comp!. indirecta + principala +comp!. directa + principala + predicativa; b) circ. de loc + comp!. indirecta + principala + subi ectiva + principala + predicativa; c) comp!. directa + comp!. directa + principala + subiectiva + principala + predicativa; d) alta interpretare. 3. A Jost decis sa nu accepte oferta for, pe el interesiindu-l defapt sii obfinii un post mai bun deciit ce avea in prezent. a) principala + comp!. indirecta + circ. de scop + circ. de mod; b) principala + comp!. indirecta + circ. de scop + comp!. indirecta; c) principala + comp!. indirecta + comp!. directa + comp!. indirecta; d) principala + comp!. indirecta + subiectiva + circ. de mod. 4. Cum nu po(i conta cu adeviirat pe ce face el, ar fl mai bine sii nu te increzi in ce declan1. a) circ. de mod + com pl. directa + principala + subiectiva + comp!. indirecta; b) circ. de cauza + comp!. directa + principala + subiectiva +comp!. indirecta; c) circ. de cauza + comp!. indirecta + principala + subiectiva + comp!. indirecta; d) alta interpretare. 5. Fiini sii i se spuna ce are de fiicut, el este destul de abil ca sa nu intre in incurciiturii. a) circ. concesiva + subiectiva + principala + circ. consecutiva; b) circ. de mod+ subiectiva + principala + circ. consecutiva; c) circ. concesiva + comp!. directa + principala + circ. de scop; d) circ. de mod + comp!. directa + principala + circ. de scop.
6. Chestiunea este nu dacii vom avea resursele necesare sii ducem la bun sfiir#t ce ne-am propus, ci dacii meritii sii o facem. a) principala + predicativa + circ. de scop + comp!. directa + predicativa + subiectiva; b) principala + predicativa + comp!. indirecta + comp!. directa + predicativa + subiectiva; c) principala + predicativa + circ. de scop + subiectiva + predicativa + subiectiva; d) alta interpretare.
7. Daca ar fl Jost cum ai povestit tu, ar fl insemnat ca astiizi sii nu mai fim aici, mai ales cii erau toate condi(iile sii se intiimple asta. a) circ. conditionala + predicativa + principala + comp!. directa + circ. de cauza + atributiva; b) subiectiva + predicativa + principala + predicativa + circ. de cauza + atributiva; c) subiectiva + circ. de mod + principala + predicativa + circ. de cauza + comp!. indirecta; d) alta interpretare. 8. Marcafi varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enunfurile de mai jos: 8. Ai Jost tot timpul impotriva mea, recunoa~te! a) pron. pos., caz G. I circ. de mod; b) pron. pos., caz Ac. I circ. de mod; c) pron. pos., caz G. I nume pred.; d) alta interpretare. 9. Doarme pe ce a giisit. a) pron. rel., caz Ac. I comp!. direct; b) pron. rel., caz Ac. I comp!. indirect; c) pron. rel., caz Ac. I circ. de loc; d) alta interpretare.
- - - TESTE -GRI LA PENTRU CON CURSU L DE ADM IT ERE LA FACU LTA TEA DE
0REPT ~ 163
10, fmi plac doar douii culori: albul §i galbenu/, a) adj. propriu-zis, caz N. I atr. adj.; b) subst. prov. din adj., caz Ac. I atr. subst.; c) subst. prov. din adj., caz N. I atr. subst. apozitional (= apozitie); d) alta
interpretare. 11. Procedeazii aidoma parintilor siii, a) subst., caz D. cu prep. I circ. de mod; b) subst., caz D. I compl. indirect; c) adv. de mod, caz Ac. I circ. de mod + subst., caz D. I comp!. indirect; d) alta interpretare.
12. Mergi §i tu cu mine la cumpiiraturi? a) subst., caz Ac. cu prep. I circ. de Joe; b) subst., caz Ac. cu prep. I circ. de scop; c) subst., caz Ac. cu prep. I atr. subst. prepozitional; d) alta interpretare. 13. Contrar asteptarilor mete, s-a vindecat. a) subst., caz D. cu prep. I circ. concesiv; b) subst., caz D. cu prep. I circ. de mod; c) subst., caz. G. cu prep. I circ. de mod; d) subst., caz G. cu prep. I circ. conces1v.
14. Preful a ceea ce se vede aici este inestimabiL a) pron. rel., caz Ac. cu prep. I atr. pron. prepozitional; b) pron. rel., caz G. cu prep. I atr. pron. prepozitional; c) pron. rel., caz Ac. cu prep. I comp!. direct; d) alta interpretare. 15. E destul de greu sa ifi indepline§ti promisiunea. a) adv. de mod, gradul superlativ I nume pred.; b) adv. de mod, gradul superlativ I circ. de mod; c) Joe. adv. I circ. de de mod+ adv. de mod, gradul pozitiv I nume pred. ; d) alta interpretare. 16. Se recomandii mersul din cfmd in ciind la doctor. a) loc. adv. I circ. de timp; b) Joe. adv./ circ. de mod; c) Joe. adv. I atr. adv.; d) alta interpretare. 17. N-am de ce ma supiira pe tine. a) verb pred., ind. imperf., d. reflexiva I pred. verbal; b) verb pred., ind. imperf., d. activa I pred., verbal; c) verb pred., inf. prez., d. activa I comp!. direct + pron. refl., caz Ac. I comp!. direct; d) alta interpretare.
18. Mi-am vundut ieri ma§ina. a) pron. pers., caz D. I comp!. indirect; b) pron. refl., caz D. I comp!. indirect; c) pron. pers., caz D. I atr. pron. datival (=In dativ); d) alta interpretare. 19. Nu dau doi bani pe acest om, a) subst., caz Ac. I comp!. direct; b) subst., caz Ac. I compl. indirect; c) subst., caz Ac. I atr. subst.; d) alta interpretare. 20. Mai ciinta ace[ ciintec de dor! a) subst., caz Ac. I compl. direct; b) subst., caz Ac. I comp!. direct intern; c) subst., caz N. I subiect; d) alta interpretare. 21. Muncea din rasputeri spre a fi ei indestulati. a) verb pred., inf. prez. I circ. de cauza + adj. paiiicipial, caz N. I nume pred.; b) verb pred., inf. prez. I circ. de cauza +adj. participial, caz Ac. I circ. de mod; c) verb cop., inf. prez. I circ. de scop +adj. participial, caz N. I nume pred.; d) alta interpretare. 22. Fiind mereu chemat la secretariat, s-a siiturat. a) verb cop., ger., d. activa I comp!. indirect + adj. participial, caz N. I nume pred.; b) verb cop., ger., d. activa I circ. de cauza + adj. participial, caz N. I nume pred.; c) verb pred., ger., d. pasiva I comp!. indirect; d) alta interpretare. 23. Nu se poate duce singur la examen, trebuie sa-l insofim. a) verb pred., inf. prez., d. activa I comp!. direct; b) verb pred., inf. prez., d. activa I subiect; c) verb nepred., inf. prez., d. activa. I comp!. direct; d) alta interpretare.
24. Fusese prea ingiiduitor pentru a se fi imp us in fa/a Lor, a) verb pred., inf. prez., d. activa I circ. de scop; b) verb pred., inf. perf., d. activa I circ. consecutiv; c) verb pred., inf. perf., d. activa I circ. de scop; d) verb pred., inf. prez., d. activa I circ. consecutiv.
164 ~
TEST E FIN ALE - - - - - - - - - - - - - - - - - -
25. Ai primit eel cinci sute de euro? a) art. dem. + num. card. cu val. subst., caz Ac. / cornpl. direct; b) art. dem. + num. card. cu val. subst., caz Ac. I atr. subst. ; c) adj. dern., caz Ac. / atr. adj. + num. card. cu val. subst., caz Ac. I comp!. direct; d) alta interpretare. 26. A~teapta doar Q clipii! a) art. nehot. I fara funcpe sint.; b) adj. nehot., caz Ac. I atr. adj.; c) num. card. cu val. adj., caz Ac. I atr. adj.; d) alta interpretare. 27. Biiiatul iista e de doua ori mai mare deciit al nostru. a) loc. adv. I circ. de mod; b) num. adv.(= de repetitie), caz Ac. I circ. de mod; c) adv. de mod I circ. de mod; d) alta interpretare. 28. Despre aceasta prietena a mea nu mai ~tiu nimic de ciind a emigrat. a) pron. pos., caz G. I comp!. indirect; b) adj. pron. pas., caz Ac. I atr. adj.; c) pron. pos., caz G. I atr. pron.; d) alta interpretare. 29. 0 fata ca mine nu are ce cauta acolo. a) pron. pers., caz Ac. cu prep. I circ. de mod; b) pron. pers., caz Ac. cu prep. I atr. pron. prepozitional; c) pron. refl., caz Ac. cu prep. I circ. de mod; d) pron. refl., caz Ac. cu prep. I atr. pron. prepozitional. 30. De ce trebuie tu sii dai vina intotdeauna pe altii? a) pron. nehot., caz Ac. I comp!. direct; b) pron. nehot., caz Ac. I comp!. indirect; c) pron. nehot., caz Ac. I atr. pron. prepozitional; d) alta interpretare. 31. Cu totii am participat la acfiunea de voluntariat de luna trecutii. a) pron. nehot. , caz Ac. cu prep. I subiect; b) pron. nehot., caz N. cu prep. cu regim cazual blocat I subiect; c) pron. nehot., caz Ac. I circ. de mod; d) alta interpretare. 32. Era foarte afectat de moartea bunicii sale. a) comp!. de agent I subst., caz Ac. cu prep.; b) circ. de cauza I subst., caz Ac. cu prep.; c) comp!. indirect I subst., caz Ac. cu prep.; d) alta interpretare. 33. Ce! med bun dintre ei era actorul cu masca. a) pron. pers., f. acc., caz Ac. cu prep. I circ. de mod; b) pron. pers., f. acc., caz Ac. cu prep. I comp!. indirect; c) pron. pers., f. acc., caz Ac. cu prep. I atr. pron. prepozitional; d) pron. pers., f. neacc., caz Ac. cu prep. I circ. de mod. C. Se dau enunfurile de mai jos. Cate gre$eli confine fiecare?
34. Era bine sa fii venit # tu fiincii ii auzi vorbind cii unii dintre membrii ne creaza complicafii. a) ~ase gre~eli; b) cinci gre~eli; c) patru grqeli ; d) trei gre~eli. 35. Asculta-mii ce-fi spun, continui mai departe sa gre~e~ti # mi-ar place, din punct de vedere al disciplinei, sii fl sanc{ionat. a) ~ase gre~eli; b) cinci gre~eli; c) patru grqeli; d) trei gre~eli . 36. B N R a anunfat ca au recalculat din nou in ansamblu aceste situafii financiare ~i eel trebuie sii impute sumele de a ciirei pierdere s-au fiicut vinovate celelalte biinci chiar for in~i~i. a) ~ase gre~e li ; b) cinci gre~eli; c) patru gre~eli; d) trei gre~eli. 0. Marca.ti varianta corecta de raspuns:
37. Este corecta prima forma din seria: a) milieu I mileu; b) bungalou I bungalow; c) aeropag I areopag; d) repercursiune I repercusiune. 38. Forma de indicativ imperfect, pers. a II-a, singular, a verbului a prezice are structura morfematica: a) prefix +radical + sufix + desinenta; b) prefix+ radacina + sufix; c) radical + sufix + desinenta; d) alta interpretare. - - - TESTE"G RI LA PENTRU CON CU RS UL DE ADM ITERE LA FACU LTA TEA DE
0REPT
}
165
39. Sunt corecte formele de plural din seria: a) hanoracuri, rucsacuri, hamacuri, voleuri; b) hanorace, rucsace, hamace, volee; c) hanorace, rucsacuri, hamacuri, volee; d) lianoracuri, rucsaci, harnace, voleuri. 40. Ambele forme sunt corecte in: a) letcaie I lascaie; b) lescaie I Uitcaie; c) liscaie I litcaie; d) niciuna dintre variante. 41. Sunt corect accentuate toate cuvintele din seria: a) crepuscul, vatman, greder, despot; b) crepuscul, vatman, greder, despot; c) crepuscul, vatman, greder, despot; d) crepuscul, vatman, greder, despot.
42. Sunt corect scrise cuvintele: a) guvern-marioneta, haihui, lntru totul, trestie-de-zahar; b) guvern marioneta, hai-hui, intru totul, trestie-de-zahar; c) guvem-marioneta, hai-hui, lntrutotul, trestie de zahar; d) guvern marioneta, haihui, intrutotul, trestie-de-zahar. 43. fnvederat ~i inveterat sunt: a) forme in variatie libera ale aceluia~i cuvant; b) antonime; c) sinonime; d) paronime.
44. Se dau expresiile: (1) medic terapeut, (2) tragedie zguduitoare, (3) drept pentru care, (4) sferii globularii, (5) hegemonie nedreapta. Constituie pleonasme: a) toate; b) toate, in afara de ultima; c) doar (1) ~i (4); d) niciuna. 45. Substantivul veleitate inseamna: a) arnbitie de~arta; b) abilitate, pricepere; c) discrepanta; d) malpraxis. 46. Sunt despartite corect in silabe cuvintele din seria: a) ghe-i-zer, ha-gi-a-Iac, vi-ni-e-ta, e-cu-a-to-ri-al; b) ghei-zer, ha-gi-a-Iac, vi-nie-ta, e-cua-to-ri-al; c) ghe-i-zer, ha-gia-lac, vi-ni-e-ta, e-cua-to-ri-al; d) ghei-zer, ha-gia-lac, vi-nie-ta, e-cu-a-to-ri-al. 47. Sunt despartite corect in silabe cuvintele din seria: a) me-sia-nic, ac-tio-nar, he-tai-ra, de-li-cios; b) me-si-a-nic ' a-cti-o-nar he-ta-i-ra ' de-li-ci-os·' c) me-si-a-nic ' ac-ti-o-nar he-ta-i-ra' de-li-cios·' , ' ' ' d) me-sia-nic, a-ctio-nar, he-tai-ra, de-li-cios.
48. Care dintre urmatoarele serii cuprinde numai cuvinte despartite corect in silabe: a) a-e-ro-naut, cues-ta tri-at-lon var-stnic· b) a-e-ro-na-ut cues-ta tri-a-tlon varst-nic· c) a-e-ro-naut cu-es-ta tri-a' ' ' ' ' ' ' ' ' tlon, vars-tnic; d) niciuna? 49. Expresia de visu inseamna: a) de vis; b) imaginar, fictiv; c) care provoaca halucinatii; d) din (cele) vazute.
50. Sunt scrise corect cuvintele din seria: a) papaya, myozotis, yala, yioghin; b) papaya, miozotis, iala, yoghin; c) papaia, miozotis, yala, yoghin; d) papaia, miozotis, iala, ioghin. · 51. Substantivul depreca(ie este sinonim cu: a) maledictie; b) precaritate; c) conciliere; d) implorare.
52. Adjectivul ignar este antonim cu: a) abject; b) rafinat; c) instruit; d) ilicit. 53. Se dau urmatoarele perechi de cuvinte: cul
54. Mirmidon este sinonim cu: a) uria~; b) capcaun; c) ciclop; d) pi tic. 55. Sunt corecte toate variantele de plural, nediferentiate semantic, din seria: a) grinzi, gheridonuri, vaccine, ajunuri; b) grinde, gheridoane, vaccinuri, ajune; c) grinzi, gheridoane, vaccinuri, ajunuri; d) grinde, gheridonuri, vaccinuri, ajune.
166 ~ TESTE
Fl NA LE - - - - - - - - - - - - - - - - - -
56. Care serie cuprinde exclusiv fonne lexicale corecte: a) aleator, paianjan, giuvaiergiu, ~in~ila; b) aleatoriu, paienjen, giuvaergiu, cincila; c) aleator, paianjen, giuvaergiu, ~in~ ila; d) aleatoriu, paianjen, giuvaiergiu, cincila? 57. Termenul luxurii are sensul de: a) concupiscenta; b) fast, lux; c) somptuozitate; d) unitate de masura a iluminarii. 58. Expresia in spe este sinonima cu: a) !n privinta; b) pe vii tor; c) in cele din urma; d) !n intregime. 59. Sunt corect accentuate cuvintele din seria: a) prescura, marabu, botfor, pergola; b) prescura, marabu, botfor, pergola; c) prescura, marabu, botfor, pergola; d) prescura, marabu, botfor, pergola.
60. Cuvintele preempfiune I perempfiune se afla !n raport de: a) variatie libera; b) sinonimie; c) paronimie; d) antonimie. 61. In economia de piata, libera initiativa exprima: a) exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de a le utiliza, de a dispune de ele ~i de uzufructul !or; b) urmarirea In orice conditii a propriului interes; c) un principiu al economiei de comanda; d) coexistenta formelor de proprietate. 62. In prima instanta, omul este: a) producator; b) consumator; c) utilizator; d) atat utilizator, cat ~i producat0r. 63. Cantitatea de bunuri economice produsa de tarile dezvoltate: a) depa~e~te nevoile consumatorilor nationali; b) este nelimitata; c) este limitata; d) este preponderent de tip servicii. 64. Cand utilitatea marginal a descre~te: a) UT cre~te cu o marime crescatoare; b) UT cre~te cu o marime constanta; c) UT cre~te cu o marime descrescatoare; d) UT cre~te ~i dupa starea de saturatie. 65. Uzura este procesul prin care: a) pamantul !~i pierde capacitatea de utilizare; b) capitalul circulant se epuizeaza; c) resursele nu se mai regenereaza; d) elementele de capital fix se depreciaza. 66. La o banca, cheltuielile de functionare sunt de 28 mil. u.m. ~i reprezinta 20% din profitul bancar. Ca~tigul bancar este de 25% din dobanda !ncasata. Profitul bancar ~i dobanda pasiva sunt de: a) 672 mil. u.m. ~i 504 mil. u.m.; b) 140 mil. u.m. ~i 562 mil. u.m .; c) 140 mil. u.m. ~i 504 mil. u.m.; d) 168 mil. u.m. ~i 504 mil. u.m. 67. In anumite situatii, venitul unei aqiuni poate fi: a) nul; b) fix; c) o forma de imprumut; d) un credit. 68. Cererea de munca se formeaza in timp 1ndelungat deoarece: a) deriva din cererea, de alte bunuri; b) implica extinderea unitatilor economice; c) presupune investitii; d) toate raspunsurile sunt corecte. 69. ldentificati afirmatia adevarata: a) Salariul real evolueaza in sens invers cu eel nominal. b) Pe termen lung, salariul nominal are tendinta de cre~tere. c) Cre~terea productivitatii muncii duce la diminuarea salariului real. d) Salariul nominal brut este suma de bani pe care o prime~te efectiv angajatul. 70. Un consumator rational are un buget de 300 u.m. pentru a achizitiona cantitati din bunurile A ~i B ale caror utilitati marginale sunt definite prin funqiile U111 gA = I0 - A ~i U111gB = 20 - B. Pretul unitar este de 15 u.m./doza. Cantitatile achizitionate ~i consumate din bunurile A ~i B care ii asigura echilibrul sunt: a) 15, respectiv 5; b) 5, respectiv 15; c) 10, respectiv 15; d) 12, respectiv 3. 71. Intre durata de rotatie a capitalului ~i viteza sa de rotatie: a) nu exista nicio legatura; b) exista o relatie inversa; c) exista o relatie directa; d) nu exista o influenta directa. - - - T ESTE-GRILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT }
167
72. Fenomenul de dezeconomisire apare atunci cand: a) economiile sunt nule; b) economiile sunt egale cu consumul; c) sporul consumului devanseaza sporul veniturilor; d) s-a atins nivelul de saturatie.
73. Daca investitiile nete sunt ega!e cu amortizarea, investifiile brute reprezinta 30% din PIB, iar PGB este de 10.000 mld. u.m., fiind cu 25% mai mare decat PIB, atunci: a) Ib = 1.200 mld. u.m.; b) CCF = = 2.400 mid. u.m. ; c) PIB = 8.000 mid. u.m.; d) PIN = 5.600 mld. u.m. 74. 0 cerere inelastica este o cerere: a) rigida; b) unitara; c) perfecta; d) a bunurilor de lux. 75. Printre factorii tehnici care influenteaza productivitatea se numara: a) relatiile dintre sindicate ~i patronat; b) climatul de la locul de munca; c) modul de organizare a activit~tii de productie; d) nivelul productivitatii in alte tari.
76. Indicatorul macroeconomic care cuprinde valoarea tuturor bunurilor dintr-o economie este: a) PGB; b) PIB; c) Cl; d) PNB.
11. lntr-un an, venitul national a crescut cu 25%, ajungand la 8.000 mld. u.m. Care este inclinatia marginala spre consum daca rata consumului a crescut cu 30%, consumul fiind in t0 de 1.000 mid. u.m.? a) 0,3; b) 0,18; c) 0,4; d) 0,7.
78. Garantarea unui venit minim pentru ~omeri: a) este pe o perioada nedeterminata; b) presupune aceea~i suma in orice tara; c) este o preocupare a tuturor guvernelor; d) rezolva problema ~omajului. 79. Datoriile externe ale unei tari : a) sunt semn al unei balante comerciale excedentare; b) se pot stinge prin diminuarea rezervelor valutare; c) reflecta o buna competitivitate a produselor; d) se pot solutiona prin cre~terea masei monetare. 80. Munca este factor de productie activ ~i determinant deoarece: a) prelucreaza doar factorul natura; b) prelucreaza doar factorul capilal; l:) prelucreaza ceilalti doi factori de productic; d) cstc primul factor aparut.
81. Un titlu de valoare poate fi cotat: a) la orice bursa; b) la o singura bursa; c) numai la bursa nationala; d) numai la termen. 82. Investitiile reprezinta: a) consumul de bunuri finale; b) venitul; c) un venit cheltuit pentru consum; d) un venit necheltuit pentru consum. 83. Printre factorii care influenteaza nivelul ~i dinamica productivitatii muncii se afla: a) calificarea factorului uman; b) gradul de cointeresare a factorului munca; c) conditiile de munca; d) toate raspunsurile sunt corecte.
84. Daca o tara vinde valuta, atunci: a) numerarul cre~te; b) banii scripturali sporesc, deoarece majoritatea tranzactiilor au Joe in moneda scripturala; c) masa monetara scade; d) masa monetara cre~te. 85. Menajele sunt: a) omogene; b) neomogene; c) unitare; d) relativ rare. 86. ldentificati formula corecta de calcul a PIB,ea1: a) PIBrea1 = PIBnominal + IGP; b) PIBrea1 = = PIBnomina1- IGP; c) PIB,ea1= IGP/PIBno111ina1; d) PIBrea1 = PIBnomina1/IGP · 100.
87. 0 formula de calcul a valorii unui dividend este: a) capitalul social/cursul titlului; b) capitalul social/numarul de obligatiuni; c) capitalul social/profitul net; d) profitul net/numarul de actiuni. 88. Ciclul economic reprezinta perioada: a) de la inceputul unei expansiuni pana la inceputul celei urmatoare; b) de la inceputul unei contractii pana la lnceputul celei urmatoare; c) care cuprinde doua contractii; d) care cuprinde doua boomuri.
168 <.t
TESTE FIN ALE - - - - - - - - - - - - - - - - - -
89. Ce indicator economic variaza 1n sens invers cu productia? a) CF; b) CV; c) CFM; d) CVM. 90. Costul fix este de 2.000 u.m., costul variabil este de 4.000 u.m., iar produc'[ia este de 300 buc.
Atunci cand costul marginal este 10, cre$terea produq iei va duce la: a) crq terea CTM; b) diminuarea CVM; c) cre$terea CFM; d) diminuarea CTM. 91. Piata valutara interbancara: a) este rezervata persoanelor fizice; b) nu detine decat valuta; c) nu detine cantitati mari de masa monetara destinata schimbului; d) este rezervata persoanelor juridice. 92. Daca se $1ie ca Ci = 38.000 lei/€, Ce= 43.000 lei/€ $i Cs= 42.000 lei/€, sa se afle care este profitul obtinut la 3.000 € investiti. a) 3 mil. lei; b) 5 mil. lei; c) 0 lei; d) 9 mil. lei.
93. La o societate comercia!a, un ciclu de productie dureaza 3 !uni $i presupune o productie de 200 buc. Capitalul anual al unei firme este de 80 mil., cu o amortizare anuala de 30%. Costurile ocazionate de capitalul circulant reprezinta 10 mil. pentru fiecare ciclu de productie. Daca rata rentabilitatii este de 20% $i costurile salariale sunt egale cu cele materiale, aflati pretul unitar: a) 124,8 mil. u.m.; b) 20,8 mil. u.m.; c) 156.000 u.m.; d) 186.000 u.m. 94. Intr-o economie, volumul valoric al bunurilor vandute cre$te cu 300%, 1n timp ce viteza de rotatie scade cu 50%. in aceste conditii, masa monetara: a) cre$te de 6 ori; b) scade cu 200%; c) ajunge la 800%; d) ajunge la 700%. 95. Un salariat prime$te un salariu nominal de 1 mil. u.m. Daca preturile cresc cu 50%, care este valoarea reala a salariului sau? a) 1.500.000 u.m.; b) 500.000 u.m.; c) 666.666,66 u.m.; d) nu se poate
cal cu la. 96. Un singur agent economic are forta cea mai mare pe pietele: a) de monopol $i monopolistica; b) de oligopol $i oligopson; c) de monopol $i monopson; d) monopolistica $i perfecta. 97. Spirala inflationista este un concept economic ce reflecta: a) dezechilibrul de pe piata muncii; b) dezechilibrul dintre cre$terea salariala $i cre$terea preturilor; c) cererea de bunuri dintr-o economie; d) oferta de masa monetara.
98. Adaptarea spontana a cererii la oferta presupune: a) o piata cu o concurenta perfecta; b) transparenta perfecta; c) omogenitate a bunurilor; d) diviziunea muncii. 99. Aflati pretul $i cantitatea de echilibru in situatia unui bun care are funqia cererii C = 15 - 4P, iar a ofertei 0 = 10 + P: a) 11 u.m. $i 1 unitate; b) 15 u.m. $i 2 unitati; c) 1 u.m. $i 11 unitati; d) 11 u.m. $i
11 unitati. '
100. lntr-o economie national a, numarul $Omerilor scade cu 10%, ceea ce duce la o cre$tere a populatiei ocupate cu 8%. Diferenta o reprezinta: a) populatia apta; b) populatia inapta; c) cei care nu doresc sa muncesca; d) populatia indisponibila.
- - - T EST E- GRILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE 0 REPT ~
169
.· lESfOL 4
.
A. Marca.ti interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozifiile sunt date in ordinea in care se succeda predicatele - exprimate sau subinfelese - in fraza.) 1. Ce ea ce giindea el nu era sa devinii ceea ce piirinfii siii au sperat, ci sa f acii ceea ce a dorit. a) subiectiva + principala + predicativa + predicativa + predicativa +comp!. directa; b) comp!. directa + principala + predicativa + predicativa + predicativa + comp!. directa; c) subiectiva + principala + predicativa + predicativa + principala + predicativa +comp!. directa; d) alta interpretare.
2. Cum arafi, vad, ca ai reu#t in viafii, cred, ca e$ti fericit, insa, nu mi se pare sigur, de$i ai impresia cii ma pofi in$ela. a) circ. de mod + principala + comp!. directa + principala + comp!. directa + principala + circ. concesiva + atributiva; b) comp!. directa +principal a+ comp!. directa + principala + subiectiva + principa!a + circ. concesiva + atributiva; c) comp!. directa + principala + comp!. directa + principala + comp!. directa + principala + circ. concesiva + atributiva; d) alta interpretare. 3. De ce te bagi, dacii nu $fii despre ce e vorba? a) principala + circ. conditionala + comp!. directa; b) principala + circ. de cauza + comp!. directa; c) principala + circ. de mod+ comp!. directa; d) alta interpretare. 4. Priceput cum e$ti, nu i(i va iua prea mult sa repari ce s-a stricat. a) circ. de mod + principala + subiectiva + comp!. directa; b) circ. de cauza + principala + circ. consecutiva + comp!. directa; c) circ. de cauza + principala + circ. de scop + comp!. directa; d) alta interpretare.
5. Fiind extrem de mfmios pe cine ii contrazicea, fie # cu un detaliu, era ocolit de tofi cei ce i-ar fl putut Ji prieteni. a) comp!. indirecta + circ. concesiva + principala + atributiva; b) comp!. directa + circ. concesiva + principala + atributiva; c) comp!. indirecta + principala + atributiva; d) comp!. directa + principala + atributiva. 6. Nu $tiu cum se face ca tot timpul tu Cll$tigi, iar eu ies in pierdere, de nu mai pot sa-mi revin in ceea ce prive$te afacerile. a) principala +comp!. directa + circ. consecutiva + circ. consecutiva + circ. consecutiva; b) principala + circ. de mod + comp!. directa +·comp!. directa + circ. consecutiva; c) principala + circ. de mod + comp!. directa + comp!. directa + circ. consecutiva + comp!. indirecta; d) alta interpretare. 7. Mulfumit ca tot ce #-a propus s-a indeplinit # piiriindu-i-se ca merita sii i$i ia #el o vacanfa, a inchis deocamdatii biroul din centru. a) atributiva + comp!. indirecta + subiectiva + compJ. directa + principala; b) atributiva + circ. de cauza + subiectiva + subiectiva +principal a; c) atributiva + circ. de cauza + predicativa + subiectiva + subiectiva + principala; d) alta interpretare.
8. Marcafi varianta corecta de analiza gramaticala a cuvi1,1telor subliniate din enun,turile de mai jos: 8. Pi1strase odaia din fatii. pentru mine. a) loc. adv./ atr. adv.; b) loc. adj. I atr. adj.; c) subs!., caz Ac. cu prep. I atr. subst. prepozitional; d) alta interpretare. 9. Mi-e lene s
170 ~
T EST E FIN ALE - - - - - - - - - - - - - - - - - -
11. /mi place tuna luivaugu~t, ~entru cii e ziua mea, a~ pr~n: pe,~s., .caz ~· I at:. pron. gen itival; b) art. hot., caz G. I fara funct1e smt.; c) art. nehot., caz G. ' fara tuncpe smt. ; d) a!ta mterpretare. 12. A ciiruia dintre voi este cartea? a) adj. pron. interog., caz G. I atr. adj.; b) pron. interog., caz G. I nume pred.; c) pron. interog., caz G. I atr. pron. genitival; d) alta interpretare. 13. Nota cinci mi-a dat-o pe nedrept, a) num. card. cu val. adj ., caz Ac. I atr. adj .; b) num. card. cu val. subst., caz Ac. I atr. subst. ; c) num. card. cu val. subst., caz Ac. I atr. subst. apozitional (= apozitie neizolata); d) alta interpretare. 14. Sft intriim, s-a fiicut noapte! a) subst., caz N. I nume pred.; b) subst., caz Ac. I compl. direct; c) subst., caz N. / subiect; d) alta interpretare. 15. Nu vrea Sft meargii la $COalii $i pace! a) prop. independenta neanalizabila; b) subst., caz V. I fara functie sint.; c) subst., caz N. / subiect; d) alta interpretare. 16. Facii cine ce-o vrea, nu mii mai intereseazii. a) pron. rel., caz N. I subiect; b) adj. pron. rel., caz Ac./ atr. adj.; c) pron. nehot., caz N. / subiect; d) alta interpretare. 17. De ce fi-e drag nu ai parte, a) pron. rel., caz Ac. cu prep. I com pl. indirect; b) Joe. conj. subord. I fara funqie sint.; c) pron. rel., caz Ac. cu prep. I atr. pron. prepozitional; d) alta interpretare.
18. Vremea in po{ida ciireia am plecat la munte s-a ameliorat. a) pron. rel., caz G. cu loc. prep./ circ. concesiv; b) adj. pron. rel., caz G. I atr. adj.; c) pron. rel., caz G. I atr. pron.; d) alta interpretare. 19. Speriind sii primeascii rezultatul mai repede, a sunat toatii ziua la clinicii. a) verb pred., ger. I circ. de mod; b) verb pred., ger. I circ. de cauza; c) verb pred., ger. I circ. de scop; d) alta interpretare. 20. A apiirut la petrecere fiirii a fi {ost invitatfi. a) verb cop., inf. perf. I circ. de mod + adj. participial, fem., sg., caz N. / nume pred.; b) verb pred., inf. perf., d. pasiva I circ. de mod; c) verb pred., inf. prez., d. pasiva I circ. de mod; d) alta interpretare.
21. Stii in ce incurciiturii ai intrat? a) pron. rel., caz Ac. cu prep. I com pl. indirect; b) pron. interog., caz Ac. cu prep./ comp!. indirect; c) adj. pron. rel., caz Ac./ atr. adj.; d) alta interpretare. 22. Oriciit de afectat ai ft, trebuie sii mergi mai departe. a) pron. rel., caz Ac. I circ. de mod cu prep.; b) adv. rel. I circ. de mod cu prep.; c) adj. participial, caz Ac., gr. superlativ I nume pred.; d) alta interpretare. 23. in cazul unei victorii, va ft premiat. a) subst., caz G. cu Joe. prep. I circ. conditional; b) subst., caz G. cu Joe. prep. I circ. de cauza; c) subst., caz Ac. cu prep. I circ. conditional + subst., caz G. I atr. subst. genitival; d) alta interpretare. 24. Nu-mi pliicea de el, ftindcii era obsedat de bani. a) subst., caz Ac. cu prep. I comp!. indirect; b) subst., caz Ac. cu prep. I comp!. de agent; c) subst., caz Ac. cu prep. I circ. de cauza; d) alta interpretare. 25. E$1i in stare Sft pricepi? a) subst., caz Ac. cu prep. I nume pred.; b) Joe. adv. I nume pred.; c) Joe. adj., caz Ac. I nume pred.; d) alta interpretare. 26. Nu mi-a pliicut nimic din ce s-a prezentat la festivalul acesta de modii. a) pron. rel., caz Ac. cu prep. I atr. pron. prepozitional; b) pron. rel., caz Ac. cu prep. I comp I. indirect; c) pron. rel., caz Ac. cu prep./ comp!. direct; d) alta interpretare.
- - - T ESTE -GRILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT ~
171
27. E grav cii nu te-ai prezentat la unitate. a) adj. propriu··zis, caz Ac. I nume pred.; b) adj. propriu-zis, caz N. I nume pred.; c) adv,
29. Nefiind biigat in seamii, s-a strecurat afara din inciipere. a) verb cop., ger., d. activa I circ. de cauza + loc. adj. I nume pred.; b) loc. vb. pred., ger., d. pasiva I circ. de cauza; c) verb cop., ger., d. activa I circ. de timp + Joe. adj. I nume pred.; d) alta interpretare. 30. Cum nu mi-ai telefonat, am ie$it singur in ora$. a) conj. subord. cauzala I fara functie sint.; b) circ. de cauza I adv. rel. de mod cu val. cauzala; c) circ. de mod I adv. rel. de mod; d) alta interpretare. 31. De afarii se aude plouand. a) verb pred., ger. I comp!. direct; b) verb pred., ger. I circ. de mod; c) verb pred., ger. I subiect; d) alta interpretare. 32. S-a oplo$it la noi un caine vagabond. a) pron. pers., f. acc. , caz Ac. cu prep. I comp!. indirect; b) pron. pers., f. neacc., caz Ac. cu prep. I compl. indirect; c) pron. pers., f. acc., caz Ac. cu prep. I circ. de loc; d) alta interpretare. 33. Ce {el de ciir{i ai cumpiirat? a) adj. interog. I atr. adj.+ subst., caz N. I subiect +prep.; b) loc. adv. I atr. adv.; c) loc. adj., caz Ac. I atr. adj.; d) alta interpretare. C. Se dau enunfurile de mai jos. Cate gre$eli con.tine fiecare?
34. in ceea ce privesc ciir{ile noi intrate in libriirii, acestea vor fl, cert, best-seller-uri. a) 6 gre~eli; b) 5 gre~eli; c) 4 gre~eli; d) 3 gre~eli. 35. fmi inmii baniii de atunci incoace, ciici aveam nevoie de cii{i mai mul(i. a) 3 gre~eli ; b) 2 gre~eli ; c) 1 gre~eala; d) nicio gre~eala. 36. Vestea cii aceia pe care ii iubii s-au priipiidit imi pustii sujletul. a) 3 c) 1 gre~eala; d) nicio gre~eala.
gre~eli;
b) 2
gre~eli;
D. Marcafi varianta corecta de raspuns:
37. in cuvantul chirigiu exista: a) 8 litere, 8 sunete; b) 8 litere, 7 sunete; c) 8 litere, 6 sunete; d) 8 litere, 5 sunete. 38. Litera i noteaza trei sunete diferite in cuvintele din seria: a) pionier, juriu, arici; b) lampion, ghei~a, morti; c) ianuarie, echipa, admirabil; d) iurta, lift, taci. 39. Exista numai forme corecte de plural In seria: a) ghinzi, oglinzi, grinzi, tinzi, monezi; b) ghinde, oglinde, grinde, tinde, monede; c) ghinzi, oglinzi, grinde, tinde, monede; d) In nicio serie de mai sus. 40. Fie perechile: (1) planctont I plancton, (2) genotip I genocid, (3) argon I argou, (4) deferen{ii I diferen(a, (5) viers I vers. Acestea sunt: a) forme ale aceluia~i cuvant aflate in variatie libera; b) sinonime; c) paronime; d) prima forma este grqita, iar a doua este corecta In toate perechile. 41. Care serie cuprinde numai adjective invariabile: a) feroce, locvace, perspicace, sadea; b) tenace, eficace, precoce, kaki; c) sagace, atroce, motrice, otova; d) ferice, rapace, vorace, ecosez?
172 < TES TE
FIN A LE - - - - - -- - - - - · - -- - - - -
42. Care serie cuprinde exclusiv forme corecte: a) afrodisiac~ vagaboanda, bazorelief, transcendental; b) afrodiziac, vagabonda, basorelief, transcedental; c) afrodisiac, vagabond.a, bazorelief, transcedental; d) afrodiziac, vagaboanda, basorelief, transcendental? 43. Fie enunturile: (1) Mai ~ mutt panii la Craiova? (2) A [(}J! ~edinfa? (3) Ea doua oarii cfmd vii neanun fat. (4) Mi-este indiferent dacii pleci sau nu. (5) E dimineafii deja? Formele verbal e subliniate sunt: a) predicative In toate enunturile; b) copulative in toate enunturile; c) predicative In (2), (3) $i (5), copulative In (1) $i (4); d) al ta interpretare. 44. Expresia nee plus ultra 1nseamna: a) improbabil; b) de neegalat; c) club de fani; d) (ceva) In plus. 45. Sunt corect accentuate cuvintele din seria: a) batman, berber, cerber, con ex; b) barman, berber, cerber, conex; c) barman, berber, cerber, conex; d) barman, berber, cerber, conex. 46. Sunt corecte formele de genitiv-dativ din seria: a) apneei, acneii, corneei, logoreei, prozopopeei; b) apneii, acneii, corneei, logoreii, prozopopeii; c) apneei, acneei, corneei, logoreei, prozopopeii; d) apneii, acneei, corneii, logoreii, prozopopeei. 47. Sunt admise de norma literara ambele forme lexicale, avand acela$i sens: a) abstractie I abstractiune, dictie I dictiune; b) acceptie I acceptiune, depresie I depresiune; c) operatie I operatiune, statie I statiune; d) fractie I fraqiune, portie I portiune. 48. Care serie cuprinde numai cuvinte despartite corect In silabe: a) nevr-al-gi-e, pen-um-bra, ob-li-te-ra, a-u-tos-top au-tum-nal· b) ne-vral-gi-e pe-num-bra o-bli-te-ra a-u-to-stop a-u-tum-nal· c) nevr-al' ' ' ' ' ' ' gi-e, pen-um-bra, ob-li-te-ra, a-u-to-stop, au-tum-nal; d) ne-vral-gi-e, pe-num-bra, o-bli-te-ra, au-tostop, a-u-tum-nal? 49. Sunt corect scrise formele lexicale din seria: a) clar-obscur, de-sine-statator, cifra-record, cuvanttitlu, pocher; b) clarobscur, de-sine-statator, cifra record, cuvant titlu, poker; c) clar-obscur, de sine statator, cifra record, cuvant-titlu, pokar; d) clarobscur, de sine statator, cifra-record, cuvant-titlu, pocher. 50. Care serie cuprinde exclusiv cuvinte accentuate corect: a) conector, pergola, chivot, performer; b) conector, pergola, chivot, performer; c) conector, pergola, chivot, performer; d) conector, pergola, chivot, performer? 51. Inocuitate lnseamna: a) lipsa partiala a vederii; b) lipsa totala a vederii; c) 1nsu$ire a unui lucru de a nu fi vatamator; d) diminuarea agerimii odata cu varsta. 52. Au perechi omonime cuvintele: a) mina, ochi, capra, mica, platan; b) somn, lac, base, pin; c) toe, set, broasca, lemn; d) mor, pana, apa, sare, foe. 53. Radacina cuvantului striilucitor este: a) stralucit; b) straluci; c) luci; d) luc-. 54. Sunt corecte toate variantele lexicale din seria: a) chiorait I ghiorait, sandviciuri I sendvi$uri; b) suporturi I suporti, pandi$pane I pandi$panuri; c) sindroame I sindromuri, tronsonuri I tronsoane; d) tripticuri I triptice, pardesie I pardesiuri. 55. Se dau perechile de cuvinte: (1) martiraj I martiriu, (2) ablufiune I ablafiune, (3) a detraca I a detracta, (4) dolman I dolmen, (5) mas/ii I maslu. Ele constituie: a) forme In variatie libera ale aceluia$i cuvant In toate perechile; b) paronime In toate perechile; c) forme !n variatie libera ale aceluia$i cuvant In (1 ), paronime in rest; d) forme In variatie libera ale aceluia$i cuvant in (I) $i (3), paronime In rest. -
- - T EST E-GR ILA PENTRU CONCURSUL DE ADMI TE RE LA FACULTATEA DE 0REPT >-'
173
56. Substantivul pandoni 1nseamna: a) femeie care, din ne~tiinta, aduce necazuri, nenorociri; b) cutie pretioasa, bogat incrustat3.; c) vechi instrument muzical; d) oda. 57. Marotii are sensul de: a) fiinta sau lucru considerata ca purtatoare de noroc; b) fel de prajitura cu ciocolata; c) pasare exotica; d) idee fixa. 58. Cuvantul mo/oh este sinonim cu: a) calugar; b) suveran; c) rapace; d) instrument de masura. 59. Panegiric are sensul de: a) apologie; b) flatare; c) discurs public al unui suveran; d) medicament care vindeca orice boala.
60. Adjectivul prezumfios este sinonim cu: a) ipotetic, presupus; b) infatuat, arogant; c) prorocit, prevestit; d) prezervat. 61. Diminuarea tensiunii dintre nevoi ~i resurse presupune: a) maximizarea resurselor; b) minirnizarea nevoilor; c) economisirea resurselor care nu polueaza mediul; d) folosirea rationala a resurselor !imitate. 62. Bunurile destinate autoconsumului: a) nu necesita costuri; b) sunt bunuri economice; c) sunt prodfactori; d) nu sunt bunuri final e.
63. Fae parte din categoria resurselor regenerabile: a) apa; b) pamantul; c) aerul; d) toate raspunsurile sunt corecte. 64. Un consumator utilizeaza opt doze din bunul X, avand utilitatile individuale 8, 6, 3, 2, 1, - 1, -3, -4. Lace valoare a Jui UT s-a atins starea de saturatie? a) 19; b) 20; c) 12; d) 16. 65. Care din afirmatiile de mai jos este adevarata? a) Producatorul este purtatorul cererii. b) Orice firma actioneaza doar ca producator. c) Consumatorul este purtatorul cererii. d) Productia poate fi doar de bunuri de tip material.
66. Daca rata dobanzii este inferioara ratei medii de rentabilitate: a) creditul nu este performant; b) se stimuleaza economiile; c) se stimuleaza investitiile; d) se 1ncearca sporirea ei. 67. Pe piata financiara primara, bancile pot: a) acorda credite; b) plati dobanzi; c) tranzactiona titluri nou-emise; d) emite obligatiuni. 68. Faptul ca munca exista numai in masura in care omul realizeaza efectiv o activitate economica reflecta aspectul ei: a) limitat; b) perisabil; c) de marfa; d) variabil. 69. Consumul unui bun presupune utilitatile marginale 10, 8, 5, 3, 2, 0, -2, -4, - 5, -6. Alegeti afirmatia eronata: a) UT = 11; b) UT este maxima la 28; c) UT este maxima cand Umg = O; d) UT cre~te in cazul consumului tuturor dozelor.
70. Rata rentabilitatii unei firme este redata prin formula: a) RPr =Pr/CA · 100; b) RPr =Pr/CT · 100; c) RPr =CT/Pr· 100; d) RPr = Pr/K · 100. 71. Cand venitul se reduce, consumul : a) cre~te; b) scade intr-o proportie mai mica; c) scade intr-o proportie mai mare; d) va fi mai mic decat economiile.
174 ~
TE STE FIN ALE - - - - - - - - - - - - - - - - - -
""
72. ldentificati afirmatia corecta: a) Consumul intermediar nu intra in componenta niciunui indicator economic. b) Consumul intermediar masoara valoarea prodfactori1or. c) PIB In termeni reali este intotdeauna mai mare decat PiB In termeni nom inali. d) PIB In termeni nominali este lntotdeauna mai mare decat PIB In termeni reali. 73. Incasarile vanzatorului cresc, daca: a) cererea este elastica ~i pretul cre~te; b) cererea este elastica ~i pretul ramane constant; c) cererea este inelastica ~i pretul cre~te; d) cererea este elastica ~i pretul se reduce. 74. Substituirea factorilor de productie poate sa urmareasca: a) scaderea productivitatii medii; b) crqterea costului unitar; c) obtinerea acelora~i rezultate; d) cre~terea capitalului circulant. 75. Cre~terea valorica a impozitelor indirecte va genera: a) cre~terea pretului factorilor de produqie; b) scaderea masei monetare; c) sporirea pretului de piata; d) cre~terea impozitelor directe. 76. Daca pentru un consumator S < C, atunci: a) rata economiilor este mai mare decat rata consumului; b) acesta are un comportament rational; c) acesta va apela cu certitudine la credite; d) rata economiilor este mai mica decat rata consumului.
77. Printre revendicarile sindicatelor se numara: a) cre~terea ofertei de munca; b) pastrarea locurilor de munca; c) diminuarea salariilor; d) cre~terea venitului minim garantat. 78. La baza comertului international se afla schimburile: a) cu servicii; b) cu factorul mun ca; c) cu marfuri tip produs; d) cu tehnica de varf. 79. Capitalul circulant: a) participa la mai multe cicluri de productie; b) se 1nlocuie~te 1n timp; c) se uzeaza fizic ~i moral; d) este format din bunuri care participa la un singur ciclu de produqie. 80. Venitul anual adus de o obligatiune este de 15.000 u.m. Care este modificarea absoluta ~i procentuala a cursului obligatiunii, daca rata dobanzii bancare cre~te de la 60% la 75%? a) cre~te cu 22.000 u.m., respectiv cu 25%; b) scade cu 20.000 u.m., respectiv cu 20%; c) scade cu 5.000 u.m. , respectiv cu 20%; d) cre~te cu 5.000 u.m., respectiv cu 20%.
81. Identificati relatia corecta: a) s + c = 1; b) s - c = 1; c) s' + c = 1; d) c' + s = l. 82. Dinamica productivitatii unei activitati economice depinde 1n primul rand de calculul: a) WL; b) WP; c) WK; d) Wmg a fiecarui factor de produqie 1n parte. 83. Daca viteza de rotatie a banilor se tripleaza, masa monetara cre~te cu 20%, iar' preturile raman constante, atunci volumul bunurilor ~i serviciilor: a) ajunge la 260%; b) cre~te cu 360%; c) scade cu 260%; d) cre~te cu 260%.
84. Bancile ~i alte institutii financiare: a) produc bunuri; b) produc servicii cu caracter necomercial; c) produc servicii cu caracter comercial; d) actioneaza pe piata financiara. 85. Dezvoltarea economica este un fenomen: a) microeconomic; b) atat microeconomic, cat ~i macroeconomic; c) macroeconomic; d) care sta la baza crqterii economice. 86. Tranzaqiile de la bursa sunt speculative deoarece: a) 1ntotdeauna cineva pierde ~i cineva b) nimeni nu ca~tiga; c) toti ca~tiga la un moment
ca~tiga;
- - - T E STE -GRILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FAC ULTATEA DE DREPT ~
175
87. Recesiunea este o ipostaza a economiei care: a) cuprinde doar momentele de criza economica; d) niciun raspuns nu este corect.
88. Curba costului variabil: a) pome~te din origine; b) este o linie paralela cu axa costului; c) pleac3. din acela~i punct cu costul fix; d) are o tendinta de descre~tere.
89. Daca costul variabil
cre~te
mai mult decat productia, iar modificarea costului fi x mediu este egala cu cea a costului variabil mediu, atunci costul total mediu: a) cre~te; b) scade; c) ramane constant; d) scade sau cre~te.
90. 0 moneda este mai apreciata cand: a) masa monetara devanseaza crqterea bunurilor; b) moneda respectiva nu participa la opera\iuni de schimb de anvergura; c) moneda respectiva nu este prea solicitata pe piata; d) moneda nu este afectata de vreun fenomen inflationist. 91. 0 firma de export-import cumpara marfuri cu valuta ca~tigata la export, astfel incat paritatea Cre1Cri este de 2/1. In aceste conditii, firma: a) pierde; b) ca~tiga; c) are profit nu!; d) dezvolta o activitate eficienta. 92. PY din formula masei monetare reprezinta: a) oferta de masa monetara; b) cererea de bunuri finale; c) cererea de moneda; d) valoarea inflatiei. 93. Daca salariul real cre~te cu 35%, iar eel nominal cu 55%, atunci preturile de consum: a) ajung la 87,09%; b) cresc cu 14,81%; c) cresc cu 114,81%; d) scad cu 14,81%. 94. Piata cu o concurenta de oligopol se caracterizeaza prin: a) omogenitatea bunurilor; b) existenta unui numar mic de cumparatori; c) existenta unui singur cumparator; d) atomicitatea cererii. 95. Cele mai mari ~anse de realizare le are oferta care: a) se adreseaza unei cereri nesatisfacute la un pret cat mai mic; b) cre~te pretul in mod constant; c) nu are fluctuatii de pret; d) excede cererea. 96. Nu reprezinta o cauza a aparitiei inflatiei: a) cre~terea masei monetare ~i constanta cantitatii de bunuri; b) cre~terea cantitatii de bani ~i diminuarea volumului de marfuri; c) constanta masei monetare ~i cre~terea volumului marfurilor; d) constanta cantitatii de bani ~i diminuarea volumului marfurilor.
97. Forma specifica de piata in tarile dezvoltate este: a) monopolul; b) piata monopolistica; c) oligopolul; d) oligopsonul.
98. Funqia cererii pe o piata este C = 20 - 2P, iar a ofertei este 0 = 10 + P. Daca statul stabilqte un pret minim de 5 u.rn., pe piata va aparea: a) un exces de cerere de 5; b) un exces de oferta de 5; c) un deficit de oferta de 5; d) o stare de echilibru.
99. Cre~terea tirnpului liber este: a) intotdeauna un semn al cre~terii ~omajului; b) intotdeauna un sernn al cre~terii inflati ei; c) un semn al piata.
cre~terii
randamentului muncii; d) un efect negativ al economiei de
100. Daca rata ~omajului la populatia ocupata este de 24%, populatia apta reprezinta dublul populatiei ocupate, care este de 5 mil. de locuitori, aflati numarul de ~omeri: a) 1,2 mil.; b) 4,2 mil.; c) 3,5 mil.; d) 2, 1 mil.
176 <(
TESTE FIN A LE - - - - - - - - - - - - - - - - - -
A. Marcafi interpretarea corecta a structurii frazelor de mai jos. (Propozi,tiile sunt date in ordinea in care se succeda predicatele /or - exprimate sau subinfelese - in fraza.) 1. Sii $Iii cii pe cine contezi, ace/a te dezamiige$te, chiar de nu fi se pare ca am dreptate acum. a) principal a+ compl. directa + compl. directa + circ. concesiva + subiectiva; b) principala + com pl. indirecta + comp!. directa + circ. concesiva + subiectiva; c) principala + subi ectiva +comp!. directa + circ. concesiva + predicativa; d) alta interpretare. 2. Odatii ce s-a lamurit ca nu are ce pierde dacii nu seduce, s-a retras de pe listii. a) circ. de timp + comp!. indirecta + compl. directa + circ. conditionala + principala; b) circ. de cauza + comp!. indirecta + comp!. directa + circ. conditionala + principala; c) circ. de cauza + comp!. indirecta + circ. conditionala + principala; d) alta interpretare. 3. Nu s-a in(eles clar dacii mai vin invita(ii $i aflandu-se cii nu, s-au enervat. a) principala + subiectiva + subiectiva + principala; b) principala + circ. conditionala + principala; c) principala + compl. directa + comp!. directa + principala; d) alta interpretare.
4. Sii spui cii e~ti fiber este ca ~i cand i s-ar spune de(inutului cii poate pleca oriciind dore~te, ca sta in inchisoare doar ca sa se re/axeze o vreme. a) circ. de scop + compl. directa + principala + circ. de mod + subiectiva + circ. de timp + subiectiva + circ. de scop; b) subiectiva + comp!. directa + principala + circ. de mod + subiectiva + circ. de timp + subiectiva + circ. de scop; c) subiectiva + comp!. directa + principala + predicativa + subiectiva + circ. de timp + subiectiva + circ. de scop; d) alta interpretare. 5. Ar fl Jost firesc sa fie luat in sea ma f aptul ca eu am prop us toate afacerile care au reu~it, a$a incat ar fl trebuit sii flu promovat pana acum. a) principala + comp!. directa + atributiva + atributiva + circ. consecutiva + subiectiva; b) principala + subiectiva + atributiva + atributiva + circ. consecutiva + subiectiva; c) principala + subiectiva + subiectiva + atributiva + circ. consecutiva + subiectiva; d) alta interpretare.
6. Fara sa a~tept, cum eram incredin(at cii glume~te, am urcat in apartamentul ei, devenindu-mi clar ca a spus adeviirul. a) circ. de mod + circ. de mod + comp!. indirecta + principala + comp!. directa; b) circ. de mod + circ. de cauza + comp!. indirecta + principala + subiectiva; c) circ. de mod + circ. de cauza + comp!. directa + principala + comp!. directa; d) alta interpretare. 7. Fie ce-o fl, eu tot plec sa pescuiesc cand se face ziua. a) principala + subiectiva + principala + circ. de loc + circ. de ti mp; b) principala + comp!. directa + principala + circ. de scop + circ. de timp; c) principala + subiectiva + principala + circ. de scop + circ. de timp; d) alta interpretare.
8. Marcafi varianta corecta de analiza gramaticala a cuvintelor subliniate din enunfurile de mai jos: 8. Subsemnatul, Grigorescu Andrei, solicit un raspuns la cererea mea anterioara. a) subst., caz N. I subiect; b) adj., caz N. I atr. adj.; c) subst., caz N. I atr. subst. apozitional (= apozitie); d) alta interpretare. 9. Domeniul acesta n-a putut fi impus in curriculum. a) verb cop., inf., d. activa I comp!. direct+ adj . participial, caz N. I nume pred.; b) verb cop., inf., d. activii I comp!. direct+ adj. participial, caz Ac. I nume pred.; c) verb pred., inf., d. pasiva I comp!. direct; d) alta interpretare. --- TESTE~GR ILA PENTRU CO NCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT )
177
10. in camera lui e dezordine. a) pron. pers., caz G. I atr. pron. genitival; b) pron. pos., caz G. I atr. pron. genitival; c) adj . pos., caz Ac. I atr. adj.; d) alts. interpretare. 11. in preajma sa, to(i erau fermeca(i. a) comp!. indirect I pron. pos., caz G. cu loc. prep.; b) circ. de loc I adj. pos., caz G. cu loc. prep.; c) compl. indirect I adj . pos., caz Ac. cu loc. prep.; d) circ. de loc I adj. pos., caz Ac. cu loc. prep. 12. Compensarea salarialii in caz de boa/ii este micii. a) subst., caz Ac. cu loc. prep. I circ. conditional; b) subst., caz Ac. cu loc. prep. I atr. subst. prepozitional; c) subst., caz Ac. cu prep. I circ. conditional + subst., caz Ac. I atr. subst. prepozitional; d) alta interpretare. 13. A scos untul din mine cu exerci(iile astea. a) pron. pers., f. acc., caz Ac. cu prep. I circ. de Joe; b) pron. pers., f. acc., caz Ac. cu prep. I comp!. indirect; c) pron. pers., f. acc. , caz Ac. cu prep. I atr. pron. prepozitional; d) alta interpretare.
14. Nu vad ce altceva ar mai trebui sii~(i dau. a) pron. nehot., caz Ac. I comp!. direct; b) adj. pron. nehot., caz Ac. I atr. adj.; c) pron. nehot., caz N. I subiect; d) adj. pron. nehot., caz N. I atr. adj. 15. Pescuitul interzis in acest sewn! a) adj. participial, caz N. I nume pred.; b) adj . participial, caz Ac. I circ. de mod; c) verb pred., d. pasiva I pred. verbal; d) alta interpretare. 16. ii scria constant celui mai mic frate al siiu, pentru cii ii iubea eel mai mutt. a) pron. pos., caz G. I atr. pron. genitival; b) adj. pron. pos., caz G. I atr. adj.; c) adj. pron. pos., caz D. I atr. adj.; d) alta interpretare. 17. Nu e~ti tu de vina pentru ce s-a intiimplat. a) subst., caz Ac. cu prep. I circ. de mod.; b) subst., caz Ac. cu prep. I nume pred.; c) loc. adj., caz Ac. I nume pred.; d) alta interpretare. 18. Pe care urma sii o iei cu tine? a) pron. interog., caz Ac. I comp!. direct; b) pron. rel., caz N. I subiect; c) pron. rel., caz Ac. I comp!. direct; d) alta interpretare.
19. De ce e~ti mereu impotriva mea? a) pron. pos., caz G. I comp!. indirect; b) pron. pos., caz G. I nume pred.; c) adj. pos., caz Ac. I comp!. indirect; d) alta interpretare.
20. Are o casii de vacan(ii in comuna Lunca. a) subst., caz Ac. I atr. subst.; b) subst., caz N. I atr. subst. apozitional (= apozitie neizolata); c) subst., caz Ac. I circ. de loc; d) alta interpretare. 21. Enervat de ce i se repro~ase, ~i-a depus demisia. a) pron. rel., caz Ac. I subiect; b) pron. rel., caz Ac. I circ. de cauza; c) pron. rel., caz Ac. I comp!. indirect; d) alta interpretare. 22. Nu mi-ai vazut po~eta pe undeva? a) pron. pers., caz D. I compl. indirect; b) pron. refl., caz D. I compl. indirect; c) pron. refl., caz D. I atr. pron. datival (=in dativ); d) alta interpretare. 23. Anun(a-mii dacii mai apar dintre musa{iri! a) subst., caz Ac. I subiect; b) subst., caz Ac. I compl. direct; c) subst., caz Ac. I atr. pron. prepozitional; d) alta interpretare.
24. Crezi cii e atiit de u~or de previizut un cutremur? a) verb pred., supin I nume pred.; b) verb pred., supin I subiect; c) verb pred., participiu cu prep., caz Ac. I nume pred.; d) alta interpretare. 25. Ciind ~ sii (i se intiimple ceva, (i se intiimpla! a) verb pred., impers., ind. prez. I pred. verbal; b) verb cop., impers., ind. prez. I pred. nominal incomplet; c) verb pred., pers., ind. prez. I pred. verbal; d) verb cop., pers., ind. prez. I pred. nominal incomplet.
178 < TEST E FIN ALE - - - - - - - - - - - - - - - - - -
26. Dour ceifiira scrupule ar puteaface asta. a) art. dem. / fara funqie sint.; b) pron. dem., caz N. I subiect; c) pron. nehot., caz N. I subiect; d) alts. interpretare. 27. Vedeam de pe terasa munfii ale caror viirfuri straluceau in soare. a) adj. pron. rel., caz G. I atr. adj.; b) pron. rel., caz G. / atr. pron. genitival; c) adj. rel., caz Ac./ atr. adj.; d) alta interpretare. 28. Dat {iind ca ne sculiim devreme, trebuie sa ne retragem. a) loc. conj. subord. I fara funqie sint.; b) loc. adv./ circ. de cauza; c) adj. participial, caz N. / nume pred. +verb cop., ger., d. activa I circ. de cauza +conj. subord.; d) alta interpretare. 29. Mai vin $i ni$te prieteni de ai {ratelui meu. a) subst., caz G. I atr. subst. genitival; b) subst. , caz Ac. cu prep. deI atr. subst. prepozitional; c) pron. semiind., caz Ac. cu prep. I atr. pron. prepozitional + subst. , caz G. I atr. subst. genitival; d) alta interpretare. 30. La ce sa mai Ji ramas la petrecere? a) pron. interog., caz Ac. I circ. de scop; b) pron. interog., caz Ac. I circ. de cauza; c) pron. interog., caz Ac./ comp!. indirect; d) alta interpretare. 31. Fie enunturile: (1) Ma doare capul. (2) Ce idee !l.-a venit! (3) Mi-am repetat ca gre$esc. (4) IJ.-ai amintit despre ce este vorba? (5) Ne dorim sii reu$e$ti. Pronumele subliniate sunt: a) reflexive in toate enunturile; b) personale in toate enunturile; c) personale in (2), (3) ~i (5), reflexive in restul enunturilor; d) personale in (1) ~i (2), reflexive in (3), (4) ~i (5). 32. Fie enunturile: (1) Pare ca e vinovat. (2) Cum (i s-a piirut spectacolul? (3) f mi pare cii e$ti cam liiudaros. (4) Mi se pare ca a ajuns. (5) Ei piireau ca sunt nelini$1i/i. Verbele subliniate sunt: a) copulative in toate enunturile; b) predicative in toate enunturile; c) copulative in (1 ), (2) ~i (5), predicative in (3) ~i (4); d) copulative in (1), (3) ~i (5), predicative in (2) ~i (4). 33. Fie enunturile: (1) Am mai ramas !!:!:!:. an in America, (2) Un semestru intreg a chiulit. (3) Din doi, nu a venit deciit un candidat, celiilalt s-a retras. (4) Mai venea elite un om sii intrebe ceva. (5) Avem un singur apartament. Cuvantul subliniat este: a) num. card. in toate enunturile; b) art. nehot. in toate enunturile; c) adj. pron. nehot. in (3), num. card. in restul enunturilor; d) art. nehot. in (1), (2), (5), adj. pron. nehot. in (3), num. card. in (4). C. Se dau enunfurile de mai jos. Cate gre~eli con.tine fiecare?
34. Mormiiii ceva, dar ma sjiii sa-1 contrazic pe propriu-i teren. a) trei c) o gre~eala; d) nicio gre~eala.
gre~eli;
b) doua
gre~eli ;
35. Mi-i da ori nu mi-i da, tot cuscrii tiii mi-or pliiti, da' te-ntrebi de-mi pasii? a) trei gre~eli ; b) doua gre~eli ; c) o gre~eala; d) nicio gre~eal a.
36. Ca a-{i cumparat optispezece ma$ini or sii afle $i cei de la D.N.A. $i atunci vii ve-(i strii
37. Adjectivul imund este sinonim cu: a) mondial; b) dezgustator, scarbos; c) insensibil; d) imoral. 38. Substantivul tenuitate este antonim cu: a) subtilitate; b) grobianism; c) diminuare, reducere; d) atenansa. 39. Fie perechile de cuvinte: (1) terebra(ie I perfora(ie, (2) prejudiciu I tor, (3) a substitui I a subroga, (4) aspru I rebarbativ, (5) a decela I a eviden(ia. Pot constitui sinonime: a) toate; b) niciuna dintre perechi; c) numai (3), (4) ~i (5); d) toate, in afara de (2). - - - TESTE - GRILA PE NTRU CO NCUR SUL DE ADM ITERE LA FAC ULTATEA DE DREPT }
179
40. Expresia tantum ergo inseamna: a) care are o singura form a; b) munc3., activitate; c) a spune verde ~Yl ~ tv • d\ ergr.Yl r.n-1; P '" 1a }a , , , VllV' " ' '"'·
41. Verbul a vitupera este antonim cu: a) a denigra; b) a glorifica; c) a oscila; d) a vicia. 42. Autarhic are sensul: a) autoritar; b) intr-o stare de autoizolare economica; c) haotic; d) instituit prin puterea militara. 43. Sunt corect scrise cuvintele: a) frondeur, grimeur, boxeur, 9ofeur, tricoteuza; b) fronder, grim er, boxer, 9ofer, tricoteza; c) frondeur, grimer, boxeur, 9ofer, tricoteuza; d) frondeur, grimeur, boxer, 9ofer, tricoteza. 44. Sunt corecte formele dub le de plural din seria: a) cocoloa9e I cocolo9i, gogoa9e I gogo9i; b) atlase I atlasuri, genocide I genociduri; c) pendule I penduluri, tubercule I tuberculi; d) zmee I zmeie, curcubee I curcubeie. 45. Fie cuvintele: (I) trufanda, (2) cutterul, (3) nescafeul, (4) time-outul, (5) spray-ul. Sunt corect articulate: a) toate; b) niciunul; c) toate, in afara de primul; d) numai (2) 9i (5). 46. Sunt corect scrise cuvintele 9i expresiile din seria: a) no-man's-land, mini-market, silvo-stepa, pseudo-artist, obstetrician; b) no man's land, minimarchet, silvostepa, pseudoartist, obstretician; c) no-man's land, minimarket, silvo-stepa, pseudo-artist, obstretrician; d) no-man's-iand, minimarket, silvostepa, pseudoartist, obstetrician. 47. Fie urmatoarele sintagme: (1) aparen(ii falsii, (2) stil redundant, (3) mercurial de pre(uri, (4) noble(e aristocraticii, (5) aversii de ploaie. Constituie pleonasme: a) toate; b) niciuna; c) numai (3) 9i (4); d) toate, In afara de (2). 48. Sunt corect accentuate cuvintele din seria: a) tu tore, letopiset, podgorie, protector, rabin; b) tu tore, letopiset, podgorie, protector, rabin; c) tutore, letopiset, podgorie, protector, rabin; d) tutore, letopiset, podgorie, protector, rabin.
49. Sunt dublete accentuale toate cuvintele din seria: a) alo, ordie, rolfilm, acatist, candid; b) avarie, caracter, falun, bebe, colaps; c) crater, infim, jilav, lampas, primula; d) vermut, regizor, satira, puber, marochiner. 50. Sunt corect despartite in silabe cuvintele din seria: a) o-ce-a-no-log, pub-li-ci-ta-te, me-dia-na, ig-no-rant, hidr-o-nim; b) o-cea-no-log, pu-bli-ci-ta-te, me-di-a-na, i-gno-rant, hi-dro-nim; c) o-ce-a-no-log, Pub-li-ci-ta-te' me-dia-na' ig-no-rant' hi-dro-nim·' d) o-cea-no-log ' pu-bli-ci-ta-te' me-di-ana' i-gno-rant ' hidr-o-nim. 51. Sunt corect despartite in silabe cuvintele din seria: a) ma-is-tru, re-zi-duu, a-sim-pto-tic, flu-ctuant' b) mai-stru re-zi-du-u a-simp-to-tic flu-ctu-ant· c) ma-i-stru re-zi-duu a-sim-pto-tic flue-tu-ant· ' ' ' ' ' ' ' ' ' d) mais-tru, re-zi-du-u, a-simp-to-tic, flue-tu-ant. 52. Care serie cuprinde numai forme verbale corecte: a) (tu) in vii, (el) agreaza, (el) importuneaza, ma sfii, (el) se Iafaie9te; b) (tu) inviezi, (el) agreeaza, (el) inoportuneaza, ma sfiii, (el) se lafaie9te; c) (tu) invii, (el) agreeaza, (el) importuneaza, ma sfiii, (el) se lafaie; d) (tu) inviezi, (el) agreaza, (el) inoportuneaza, ma sfii, (el) se lafaie?
180 ~
TEST E FI NALE - - -- - - - - - - -- - - - --
53. Fie cuvintele: fn~eueaza, unghioarii, ingredient, maizenii, cheag, poliomielitii. Acestea contin: a) 6 hiaturi, 1 trifmng, 2 diftongi; b) 5 hiaturi, 2 triftongi, 1 difrong; c) 4 hiaturi, 1 triftong, 1 diftong; d) 2 hiaturi, 1 triftong, 4 diftongi. 54. Pentru substantivele reguta, ordine, miimica, vargii (= nuia), sunt corecte formele de genitiv-dativ din seria: a) regulei, ordinii, mamicii, vargii; b) regulii, ordinii, mamicai, vergii; c) regulii, ordinei, mamichii, vergei; d) regulei, ordinei, mamicai, vergii. 55. In cuvintele exonera, exantematic, exista, exotism, extensie litera x reda grupul de sunete [gz]: a) in niciunul dintre cuvinte; b) in toate cuvintele; c) numai in primele trei cuvinte; d) alta interpretare. 56. Substantivele venii, vinii, vfma au formele de plural, in ordine: a) vene, vine, vine; b) vene, vini, vine; c) vine, vini, vene; d) vine, vini, vane. 57. Cuvintele altoi (subst.) ~i altoi (verb) sunt: a) omonime totale; b) omonime partiale; c) omonime morfologice (omoforme); d) omonime lexico-gramaticale. 58. Expresia a priori inseamna: a) anterior; b) posterior; c) din experienta; d) alt sens. 59. Fae parte din aceea~i familie lexicala cuvintele: a) drept, indreptar, indreptatit, nedreptate, indreptuit; b) lungime, lunguiet, longilin, lungan, alungit; c) dor, domic, nedorit, dezirabil, dorinta; d) inteles, inteligibil, intelegere, neintelegator, subinteles. 60. Au forme duble de plural, diferentiate semantic, cuvintele din seria: a) tune!, compus, corn, elan; b) torent, colt, acces, nivel; c) cap, vopsea, banda, extrem; d) accident, raport, camin, corp. 61. in ultima instanta, indicatorul de masurare a eficientei muncii este: a) timpul liber ramas; b) timpul de vacanta; c) timpul muncit efectiv; d) reducerea timpului de munca. 62. in cadrul economiei naturale, ponderea bunurilor o reprezinta: a) bunurile economice; b) bunurile marfare; c) serviciile; d) bunurile destinate autoconsumului. 63. Daca accesul la un bun se face fara niciun efort, atunci acel bun este: a) liber; b) economic; c) o marfa; d) niciun raspuns nu este corect. 64. Majoritatea bunurilor consumate in economiile moderne sunt tranzactionate pe piete de tip: a) oligopol; b) monopol; c) monopolistic; d) oligopson. 65. UT= Umg: a) la ultima doza consumata; b) la prima doza consumata; c) la consumul succesiv al mai multor doze; d) la consumul unor doze cu utilitate mare. 66. Daca valoarea de inventar a unui utilaj este de 25 milioane u.m., amortizarea anuala este de 5 mil. u.m., atunci durata de recuperare a investitiei este de: a) 3 ani; b) 5 ani; c) 2 ani; d) 1,5 ani. 67. Ca~tigul brut realizat de o banca a fost de 3 ori mai mare decat cheltuielile ei, in situatia In care diferenta dintre rata dobanzii active ~i rata dobanzi pasive este de 5 puncte procentuale, iar sumele depuse de 300 mil. u.m. nu au fost afectate de rezerva bancara. Profitul obtinut a fost de: a) 10 mil. u.m.; b) 15 mil. u.m.; c) 24 mil. u.m.; d) 12 mil. u.m. 68. Cursul titlurilor pe piata primara: a) este ferm; b) este mai mare decat eel de pe piata secundara; c) se stabile~te in mod liber, prin intalnirea cererii cu oferta; d) este pretul creditului. 69. Categoria de populatie care nu intra in oferta de munca este aceea a: a) salariatilor; b) celor care beneficiaza de contracte pe perioade determinate; c) studentilor; d) membrilor guvernului. - - - T ESTE -GRILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT }
181
70, Nu se afla la baza diforentierii salariale: a) calificarea; b) raspunderea !n munca; c) eficienta muncii; d) rata rentabilitatii ,
71. Se da funqia utilitatii marginale a bunului A, UmgA = 25 - 2A. Utilitatea totala pentru primele 4 unitati din bunul A este: a) 77; b) 79; c) 76; d) 80. 72. Supraprofitul se poate calcula ca o suma lntre: a) profitul normal ~i excedentele de lncasari; b) profitul de monopol ~i cei suplimentar; c) profitul legitim ~i eel meritat; d) toate raspunsuri le sunt gre~ite.
73. Modificarea absoluta negativa a economiilor poate fi rezultatul: a) cre~terii veniturilor; b) scaderii veniturilor pe termen scuti; c) diminuarii veniturilor pe termen lung; d) diminuarii consumului. 74. Se cunosc urmatoarele date: CI = 20%PIB, PIN = 20%PIB, CCF = 20%PIN ~i CCF = 100 mid. u.m. Aflati valoarea PGB: a) 2.500 mid. u.m.; b) 3.000 mld. u.m.; c) 5.000 mid. u.m.; d) 3.500 mid. u.rn.
75. Functia cererii unui bun este C = 10 - P. La un pret de 2 u.m., cererea este: a) inelastica; b) elastica; c) nu se poate identifica elasticitatea ei; d) de elasticitate unitara. 76. Daca productivitatea medie a rnuncii cre~te mai incet decat modificarea salariala !n acel a~i sens, atunci: a) costul uni tar cre~te; b) profitul cre~te mai rnult decat productivitatea medie a muncii; c) costul total rnediu se reduce; d) costul material se reduce.
77. In cazul in care productivitatea marginala a muncii este de 10.000 de bucati, iar cea a capitalului este de 30.000 de bucati, ce valoare va avea rata de substituire a capitalului prin munca? Dar a muncii prin capital? a) 1/3, respectiv 3; b) 3, respectiv 1/3; c) 3, respectiv 3; d) 1/3, respectiv 1/3. 78. Cre~terea valorica a impozitelor indirecte va genera: a) cre~terea pretului factori lor de produqie; b) scaderea masei monetare; c) sporirea pretului pietei; d) cre~terea impozitelor directe.
79. Produsul global brut are in componenta: a) doar bunuri intermediare; b) doar bunuri finale; c) doar bunuri substituibile; d) bunuri econornice. 80. Daca PNB = 8.000 mid. u.m., CCF = 1.000 mid. u.rn., iar rata medie a consumului este de 2/3, atunci investitiile nete vor fi: a) 4.666,66 mld. u.m.; b) 6.000 mld. u.m.; c) 2.333,33 mld. u.m.; d) 1.333,33 mid. u.m.
81. Indemnizatia de ~omaj este: a) mai mare decat salariul; b) platita pana ~omerul se angajeaza; c) platita numai celor care lndeplinesc conditia de ~omer; d) atribuita in mod aleatoriu. 82. 0 balanta comerciala excedentara se poate echilibra prin: a) importul de marfuri; b) 'exportul de marfuri; c) plafonarea importurilor; d) introducerea de taxe vamale. 83. Capitalul cons um at reprezinta: a) capitalul tehnic; b) capitalul utilizat; c) capitalul de produqie; d) capitalul utilizat intr-un singur ciclu de productie. OA fl ,..t....1~ ..... n4- ~.,,"""' a n n ,.V,..1"",,..("\." 'Y'\A'TI;1"\nlt\ ;)("\. 1 (\() (\()(\ 11 ~ U't. v uu11i:;a~1 Ulll:; vu a1va1 va llVll 111a1a Uv I vv .v vv u.111.
ar111n o
111"\
UU\;\; Ull
"'ett~+ hv ,.1 0 '7&:..0/ y
llH llA U\;
I
J
10.
C,11"'\-..o. n~1- "''"' +;1"'1r1o
L)
jJl \,;
\;CH
ya llllU\;
cursul acestui titlu, daca rata dobanzii de pe piata monetara este de 50%? a) 20.000 u.m.; b) 75.000 u.m.; c) 150.000 u.m.; d) 250.000 u.m.
85. Identificati relatia corecta: a) s + c = 1; b) s - c = 1; c) s' + c = 1; d) c' + s = 1. 86. Productivitatea marginala a muncii este 4, iar a capitalului este 8. Rata marginala de substitutie a muncii prin capital este de: a) 2; b) 0,5; c) 4; d) 2,5.
182 ~
TEST E FIN ALE - - - - - - - - - - - - - - - - - -
87. Pe o piat3. monetara exista un exces de fonduri de 1mprurnut, la o rnHi a dobanzii de 20%. si un exces de cerere de fo nduri, la o rata de 10%. 0 rata a dob8.nzii de echi libru este: a) de 15%; b), mai mica de 20%; c) mai mare de 10%; d) o valoare intre 10% 9i 20%. 88. Circuitul economic al unei tari este format din: a) relatiile de productie ~i consum; b) relati ile de parteneriat; c) totalitatea relatiilor economice interne ~i exteme; d) fluxurile economice reale. 89. Indicatorul dezvoltarii umane este un compozit de trei indicatori printre care se nurnar3. ~i: a) rata de instruire a populatiei; b) PNN/locuitor; c) PNG/locuitor; d) CI/locuitor.
90. Pe pi ata financiara secundara, cumparatorul este un speculator: a) baisse; d) care mizeaza pe scaderea cursului titlurilor.
a la hause;
b) bear; c) a la
91. In perioada de recesiune, politica monetara ~i de credit se aplica prin: a) cre~terea ratei dobanzii; b) diminuarea creditelor; c) diminuarea cererii de bunuri; d) sporirea masei monetare.
92. Din acela~i pun ct cu CF porne~te: a) curba costului variabil; b) curba costului marginal; c) curba costului unitar; d) curba costului total. 93. In situatia in care costurile variabile totale cresc cu 300%, iar productia evolueaza in acela~i ritm, costurile variabile medii : a) nu se modifica; b) cresc la 600%; c) cresc cu 300%; d) cresc de 3 ori. 94. La o banca se schimba intr-o zi I0.000 € in lei ~i 200 mil. lei in euro. Stiind ca 1€ = 40.000 lei, precizati cum evolueaza piata monetara. a) cre~te cu 400 mil. lei; b) scade cu 200 mil. lei ; c) cre~te cu 200 mil. lei; d) ramane constanta. 95. Daca se exporta de 40.000 mil € ~i se importa de 15.000 mil €, balanta comertului exterior va fi: a) deficitara; b) apro ape de echilibru; c) echilibrata; d) excedentara. 96. In cadrul unei firme, incasarile sunt de 20% din valoarea capitalului tehnic. Amortizarea este egala cu cheltuielile salariale ~i cu profitul reprezentand impreuna 9% din capitalul utilizat, capitalul fix fiind de 65 milioane u.m. Calculati masa profitului ~i a cifrei de afaceri: a) 2, 19 mil. u.m., 14,60 mil. u.m.; b) 2, 19 mil. u.m., 73,03 mil. u.m.; c) 65 mil. u.m., 14,60 mil. u.m.; d) 73,03 mil. u.m., 2, 19 mil. u.m.
97. Daca masa monetara cre~te, iar viteza banilor cre~te ~i ea, atunci: a) cre~te oferta de moneda; b) scade oferta de moneda; c) cre~te cererea de bani; d) scade cererea de bani. 98. Salariul nominal net a fost 1n t0 de 1.000 u.m. Daca in t1 salariul a crescut cu 20% din cre~terea randamentului muncii, cares-a triplat, aflati salariul nominal net in t1: a) 1.290 u.m.; b) 1.200 u.m.; c) 2.300 u.m.; d) 1.400 u.rn.
99. Coeficientul elasticitatii cererii in raport de venit reflecta modificarea cererii in functie de modificarea: a) profitului firmei; b) salariului nominal; c) inflatiei; d) venitului consumatorului. 100. Identificati afirmatia adevarata: a) Cererea de munca poate fi satisfacuta oricand. b) Oferta de munca se formeaza destul de rapid. c) Cererea de munca nu este omogena, angajatorii cautand forta de munca adecvat instruita. d) Dinamica cererii de munca depinde ~i de cea a numarului de emigranti.
- - - T ESTE -GRI LA PENTRU CO NCURS UL DE ADM ITERE LA FACU LTA TEA DE
0REPT
~
183
RASPUNSURI ~~ COi\flENT,AR~ri liMBA ROMA~!A L Fonetica §i ortografie Testul 1 L d) (l'ntalnirea dintre o vocala ~i o semivocala care face parte dintr-un difong nu constituie hiat); 2. a); 3. b) (mie-ros, fii-ca, sta-ti-o-na-re, cheag, in-do-iai); 4, c) (diftongul ascendent este format, in ordine, dintr-o semivocala $i o vocala); 5. a); 6, a); 7. b); 8. d); 9. c); 10. d); H, a) (ponei I ponei, trandav, rucsac, comando ); 12. c); 13, b) (simbol, duminica, intim I intim, bolnav); 14. a) (vultur, suntem, aduseram); 15. b) (doar aripa, fenomen, calugarita); 16. d) ; 17. c); 18, a); 19. b); 20. c) (In ultimele ore ale celei de-a treia zile au venit destul de multi protestatari.); 21, d) (In ceea ce prive~te proiectele, nu sunt multumit, dar, daca se au in vedere rezultatele, veti reu~i datorita tenacitatii ~i harniciei.); 22. a) (Nu va mai aparea nimic nou pana in martie, pentru ca nici unul, nici celalalt nu a anuntat o lansare.); 23. c) (Celebrii arbitri au fost unanim de acord in problema partidei transmise de televiziune.); 24, c) (Ma sfiii sa afirm ca efortul muncii depuse pentru inaltarea constructiei a fost zadarnic, fiindca insu~i managerul era acolo.); 25, d) (Tigrii aceia arata-i-i Jui, ca altfel nu se va sfii sa spuna tuturor ca i s-a luat dreptul de a face fotografii .).
Testul 2 1. b) (doar editor, lipie, eden); 2. a) (doar regizor, cobalt, gerbera); 3. d) (doar altadata, capsula,
ibidem = ,,in acela$i loc dintr-un text citat"); 4. c) (doar cobai, alibi, item); 5. a); 6, b); 7, c); 8. d); 9. c); 10. b); 11. a); 12. d); 13, a); 14. b) (doar helqteu, criblura, cangrena); 15. c); 16. a) (o-mo-nim I om-o-nim); 17. c); 18. d); 19. d); 20. b) (semivocala, vocala, i ~optit I consonantic); 21. c); 22. d); 23. a); 24. c); 25. d).
Testul 3 1. c); 2. a) (doar caiac, linoleum, mostra); 1 b) (doar oprobriu, urcior, obelisc ); 4. c); 5. a) (doar vehicul, ~pagat, ~oarece);
6. d) (doar $nitel, sufleu, surescita, hortensie); 7, d) (doar ghetou, golgheter, cafe-frappe); 8. d) (ciclamen, acvaforte = ,,tehnica de pictura", acceptie); 9. a); 10. b) (doar unguent, lauza, pedagoga, scones, sa$iu); 11. c); 12. d) (doar viscere, nuga, triptic); 13. d) (doar viceversa, neutru, factice = ,,artificial, preracut"); 14. c) (doar patvagon, furie, austru); 15. a) (vocal a + semivocala); 16. b); 17. b) (func-ti-o-nar); 18. d) (li-ce-an, dum-nea-[iei], du-ios); 19. c); 20. c); 21. d); 22. a); 23. b); 24. c); 25. d).
Testul 4 1. d) (doar didahie, vermut, zepelin); 2. b) (doar Iegitim, abis, organdi); 3. b); 4. a) (corect: tremolo, complice, safari, specimen, capere); 5. c) (mar-~a-ri -er I mar~- a-ri -er, voa-la-re, ob- ~te, Iin-gvist); 6. a); 7. c); 8. b) (i-pos-ta-za I i-po-sta-za); 9. d); 10. a); 11. d); 12. c); 13. b); 14. a); 15. a); 16. d); 17. c); 18. c); 19. a); 20. b); 21. d) (intortochere, Istanbul, pahiderm); 22. a) (escalator, container, escroc ); 23. d); 24. c); 25. c).
Testul 5 1. a) (doar conductor, arini$, trandav); 2. c) (doar antrax, postum, centurion); 3. c) (doar troscot, angora, diaspora); 4. d); 5. b) (Monaco I Monaco); 6. a) (chef-Jiu I che-fliu); 7, c) (hept-a-tlon I hepta-tlon); 8. b) (in-al-bi I i-nal-bi); 9. a); 10. d); 11. a); 12. b); 13. b); 14. c); 15. d) (doar cazinou, embargo, catadicsi); 16. b); 17. a); 18. c); 19. c); 20. d); 21. a); 22. b); 23. c); 24. d); 25. a). -
--TESTE-G RILA PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA FACULTATEA DE DREPT
>-185
Testul 6 1. d) (Tu urma sa pleci, dar te-am oprit, pentru ca acei arbitri celebri au dat verdictul ca ai sa devii un mare fotbalist. ); 2. d) (nu exista nicio gre$eala); 3, c) (Palavragiii aceia, spusu-le-ai ca nu am vazut nimic cu propriii mei ochi?); 4. d) (4 gre$eli: Doar ce plecase$i $i mi-am zis sa rise sa merg 1n locul acela pe care mi 1-ai aratat.); 5. d) (4 gre$eli: Nu trageti, o sa aiba Joe diseara cursa de ma~ini vechi, unde a$ veni chiar $i eu!); 6. c) (Nu avem deciit 100 de lei, dar o sane descurcam noi $i o sane ajute ~i prietenii tai.); 7. b); 8. a); 9. b); 10. c); 11. c); 12. d); 13. a); 14. b) (In (1) este acord corect, 1n (2) este acord dupa 1nteles, tolerat de norme); 15. b); 16. d); 17. a); 18. c); 19. c); 20. d); 21. b); 22. c) (osana I osana); 23. d); 24. b); 25. a). Testul 7 1. d) (candid I candid, Dobrogea, despot, avarie); 2. c) (me$terita I me$terita, anatema, hapciu I hapciu, catina, gigolo, congresmen, revizor); 3. c) (agora - piata publica !n Antichitate I agora - spatiu public, santal, Gestapo, vatman, taxi, scrutin); 4. d) (chepeng, rabin, comis-voiajor, colos, protector I protector, niscai I niscai, tiramisu); 5. a); 6. b); 7. b) (ge-nun-chi-e-ra, mer-geai, am-bi-gu-u); 8. d); 9. b) (to{i - i ~optit I consonantic; fra{ii - i vocalic $i i semivocalic; ieri - i semivocalic $i i $Optit I consonantic); 10. d); 11. a); 12. c); 13. a); 14. c); 15. a); 16. b) (cuvant-!nainte, cyberspatiu, bunastare, Alba-ca-Zapada, prim ajutor, Piatra Arsa, on-line I online, triplusalt); 17. d) (Pasamite ca nu-I agreeaza, de aceea nu 1-a acceptat, ea !nsa$i spuniindu-i ca a fost concediat.); 18. b) (Mon$trii sini$tri din film ma speriara, a$a !neat ma sfiii sa-i mai privesc.); 19. a); 20. c) (Panzele corabiei se urnflasera !n vantul insistent al ecuatorului.); 21. a); 22. d); 23. c) (robinete I robineti, monede, coarde I corzi, avataruri, $evalete); 24. c) (Eu continui sacred ca ilu~trii mei socri vor veni maine-noapte !n vizita la noi $i ca nu ne vor ocoli.); 25. d). Testul 8 1. a); 2. a) (al tre-i-lea I al trei-lea, bu-to-ni-e-ra, vrai$-te, de-cep-ti-o-nat); 3. c) (matrice, colibri, firav I firav, troita, veriga); 4. d); 5. a); 6. b); 7. c) (weekend, cyborg, bodyguarzi I bodigarzi, design); 8. d) (paupertate, apropo I apropou, incamare I !ncarnare, angina, zilier, cvartet); 9. a) (Belarus I Bielorusia, · afghan I afgan, Apolo I Apollo, Buda I Buddha, Pa$te I Pa$ti (pl.)); 10. d); 11. b); 12. b); 13. c); 14. d); 15. d); 16. a); 17. d) (Mi-i ca ti-i cai daca ti-o spune ca nu-i prii calatoria cu tine.); 18. b) (Ochii femeii !ntristate, de al carei necaz plangeam $i eu, cautau !n zare un raspuns.); 19. c) (Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Costache Negruzzi, Dinu Lipatti, Constantin Brancu$i, Vasile Alecsandri, Tudor Arghezi, Ion Heliade-Radulescu, Constantin Nottara, George Topirceanu, Gala Galaction, Alexandru Macedonski, Maria Filotti); 20. d) (tangou, maiou, maro, delco I delcou, hublou); 21. a); 22. b); 23. d); 24. c) (caracter, vatman, splendid, glasvand, franghie); 25. a) (poliloghie I polologhie, corvada I corvoada, bulgar I bulgare, galanton, carafa, acceptie, eteroclit, diseara I deseara). Testul 9 1. c); 2. c); 3. a); 4. d) (ca-mi-o-na-giu, ghi-oc, mie-lu-$el, pa-ie, ceai); 5. b) (o-biec-tu-al, so-co-teai, ca-ca-o, po-e-zi-e); 6. b); 7. d); 8. d); 9. b); 10. b); 11. a); 12. c) (Ii rasfoii jumalul, dar ma sfiii sa i-o declar; ei lnse$i parandu-i-se bizar ~i nefiind de acord cu asta.); 13. d); 14. d) (genuflexiuni, votca I vodca, paliativ, !ntru catva); 15. c) (Ai venit la ora douazeci, dar chiar $i a$a era sa lntiirzii.); 16. d) (0 sa vina ~i ei de la serviciu, dar mi-ar placea sa-i !ntiilnesc mai repede.); 17. a) (M-am interesat despre situatia lor ~i am aflat ca iubitii-i fii au devenit celebri actori de cinema.); 18. a) (Eu nu-i auzii vorbind ~i nu am ~tiut ca propriii lor copii au devenit delincventi); 19. c) (Au fost de fata trei simpli membri $i un reprezentant al pre$edintiei.); 20. b) (Intiilnitu-o-ai pe prietena mea langa palavragiii aceia?); 21. a); 22. a) (crater, mozaic I mozaic in functie de sens, le~in, caras, simpozion); 23. b); 24. c); 25. d).
186 ~ RASPUNSURI
$ I C0 MENTARII
Testul 10 1. a) (Pe femeia aceea lua-o-ar zrneii $i ducea-o-ar departel); 2, b) (Date fiind d., .. d · , · d :.. , \, 3 ) rE . i ~~ . . con 1p1 1e e aco 1o, 1 angaJamente e rre~u1.e mv ~P 1:nne.J, . ~ \ st.~ ne~01e. ae :at 1:1~1 mult~ arbitri integri.); 4. d) (Tie, draga mea, pot sa-t1 manunsesc adevarul, fimdca $tIU ca ma mteleg1, dar ceilalti nu vor fi a a ingaduitori ca tine, ba ch iar !mi vor fi ostili.); 5. c) (Nute duce departe, fii cuminte, ca nu mi-i egal Je te 1neci sau nu!); 6, c); 7. c) (ma-chia-·ve-lic, (a) ma-chi-a, de-u-nazi, chin-te··sen-ta I chint-e-sen-ta); 8. d); 9. a) (pen-ul-tim I pe-nul-tim, piu-ne-za, coa-for, gar-so-ni-e-ra); 10. c); l 1. a); 12. c); 13. d) (doi triftongi, doi diftongi, un hiat); 14. a); 15. d); 16. d); 17. a); 18. a); 19. b); 20. b); 21. b); 22. d); 23. b) (pagoda, ostrov, lncotro, ginga$ I ginga$ ); 24. d) (matrice, facsimil I facsimil, apendice, scorbut); 25. a). A
IL Vocabular, forme corecte, e!emente de morfologie Testul 1 1. d); 2. c); 3. a); 4. b); 5, c); 6. c); 7. b); 8. c); 9, a); 10. d) (numai al doilea $i al treilea); 11. d); 12. c); 13, b); 14. a); 15. a); 16. a); 17. b); 18. b); 19. c) (petrolifer =care contine petrol); 20. d); 21. a); 22. c); 23. d) (suferindul, sa, cinciul, acest); 24. c); 25. b).
Testul 2 1. b); 2. c); 3. b); 4. c); 5. d); 6. a); 7. b); 8. d); 9, c); 10, b); 11. d); 12. a); 13. a); 14. c); 15. b); 16. c); 17. b); 18. d); 19. a); 20, c); 21. d); 22. c); 23. b); 24. d); 25. c).
Testul 3 1. c); 2. d); 3. b); 4. c); 5. b); 6. c); 7. a); 8. c); 9. b); 10, a); 11. d); 12. a); 13. a); 14. d); 15. a); 16, b); 17. d); 18. d); 19. c); 20. b); 21. d); 22. a); 23, a); 24. c); 25. b).
Testul 4 1. b) (de care s-a auzit.. ., servilism I slugarnicie ); 2. b) (Mananca mujdei la friptura $i apoi nu vrea decat sa doarrna I vrea numai sa doarma.); 3. d) (TAROM, lt.-col. , N-V); 4. a); 5. b); 6. d); 7, c); 8. c); 9. a); 10. d); 11. b); 12. a); 13, c); 14. c); 15. a); 16. d); 17. d); 18, c); 19. d) (radical desfac- + sufixe -u-, -se- + desinente -ra-, -m); 20. a); 21. a); 22. b); 23. c); 24. c); 25. a).
Testul 5 1. d); 2. c); 3. a); 4. c); 5. b) (celelalte sunt diferentiate semantic); 6. b); 7. d); 8. a); 9. c); 10. b); 11. c); 12. d); 13. c); 14. a); 15. a); 16. a); 17. d); 18. c); 19. a); 20. d); 21. b); 22. a); 23. b); 24. c); 25. d).
Testul 6 1. a); 2. c); 3. b); 4. b) (mi$el = ,,sarac, sarman", madular = ,,membru al unei asociatii" - semantice; restul sunt Iexicale); 5. c); 6. d); 7. d); 8. b); 9. a); 10. c); 11. d); 12. b); 13. c); 14. a); 15. c); 16. c); 17. c); 18. a); 19. a); 20, c); 21. d); 22. b); 23. c); 24. a); 25. d).
Testul 7 1. a) (caruia); 2. c) (S-a dus rara sa fi anuntat sau sa fi telefonat 1nainte, iar asprii sai socri sunt suparati.); 3, b) (In calitate de coleg, ma intereseaza sa fie bine.); 4. a) (UEFA); 5. b) (ai mai fi, ai veni); 6. c) (vino, ma sfiii, ai vedea); 7. b) (sau Trebuie sa dau socoteala asupra a multe mii de lei. ); 8. c); 9. b) (va aparea, cotidiene); 10. d); 11. c); 12. c); 13. b); 14. d) (In toate celelalte cazuri sufixul diminutival s-a neutralizat); 15. a); 16. a) (radical: descant-, sufix: -a-, desinenta de plural: -ra-, desinenta de persoana: -fi); 17. b) (radacina: jug-, sufix: -i-, sufix: -se-, desinenta de plural: -ra, desinenta de persoana zero); 18. d); 19. c); 20. c); 21. a); 22. b); 23. d); 24. c); 25. a). ---TES TE -GRI LA PE NTRU CON CURS UL 0E ADM ITERE LA FAC ULTATEA 0E DREPT )
187
Testul 8 1. d); 2. a); 3. a) (Jn citi§·oarc sufixul diminutival s~a neutralizat; iar redundant ~i prestidigitator sunt 1mprumuturi); 4, b); 5, d); 6, b); /, b); 8. a); 9, b) (boielei); 10, c); lL a); 12. d); 11a);14, b); 15. c); 16. d); 17, c); 18, b); 19, a); 20. d); 21. c); 22. c); 23. b); 24. d); 25, a). Testul 9 1. a); 2. d); l c); 4. d); 5, b); 6, c); 7. d); 8. a); 9, b); 10. b); 11. d); 12. c); 11 a) (gadei I gade1ui); 14. b); 15. c); 16, a); 17, c); 18. d); 19. b); 20, d); 21. a); 22. c); 23. b); 24. d); 25. b).
Testul 10 t c); 2, c); 3, d); 4. b); 5. d); 6, a); 7, c); 8, a); 9. d); 10, b); 11. c); 12. d); 13, b); 14. d); 15. b); 16. a); 17, b); 18, c); 19. d); 20, a); 21. a); 22. b); 23, a); 24, d); 25, c).
!IL Morfosintaxa Testul 1 1. d); 2, d); 3. c); 4, a); 5. c); 6, d) (pron. pers., f. neacc., caz D. I atr. pron. datival); 7. b); 8. a); 9. c); 10. c); lL d) (Joe. adv. nehot. I circ. de loc); 12. c); 13, a); 14, c); 15, b); 16. a); 17. c); 18. d) (pron. rel. , caz Ac. I subiect); 19. b); 20. b); 2L c); 22. a); 23, d); 24. c); 25. b).
Testul 2 La); 2, b); 3, d); 4, a); 5. b); 6, c); 7. d); 8. d) (loc. pron. nehot. I compl. direct); 9. b); 10. a); 11 . b); 12. d); 13. b); 14. a); 15. c); 16, c); 17. a); 18, d) (verb pred., supin I pred. verbal); 19, c); 20. d) (Joe. adv. I circ. de scop); 2L b); 22, a) ; 23, c); 24. a); 25. d).
Testul 3 1. b); 2. d); 3, b); 4. c); 5. a); 6. c); 7. d) (verb pred., inf. prez., d. reflexiva I compl. direct); 8, a); 9. b); 10, c); 11. b); 12, d) (pron. dem. , caz Ac. cu prep. I atr. pron. prepozitional); 13. a); 14. a); 15, d) (loc. adj. I atr. adj.); 16. b); 17. c); 18, a); 19, d) (Scoala lingvistica din Cluj: subst. cu prep. eliptica, caz Ac. I circ. de mod comparativ; Scoala lingvistica din Bucure~ti: adv. de mod provenit din subst. prin conversiune I circ. de mod); 20. a); 21. b); 22. d); 23. d); 24. c); 25. d) (numeral in (1) ~i (4), art. nehot. in (2), adj. nehot. in (3)).
Testul 4 1. d) (pron. dem., caz Ac. I atr. pron. prepozitional pe langa un subst. sau un pronume eliptic: oameni, unii, cd/iva etc.); 2. a); l d) (pred. nominal I verb cop. + nume pred. I verb la supin); 4, b); 5. c); 6. b); 7. b); 8. c); 9, c); 10. c) (verbul auxiliar este eliptic: era admirata); 11. a); 12. d) (atr. pron: in dativ I pron. refl., D. posesiv); 13, d) (atr. adverbial I adv. de timp cu prep.); 14, d) (loc. adj . I nume pred. ); 15. b); 16. a); 17, a); 18, c); 19, b); 20, b); 21. a); 22, c); 23. d); 24. c); 25. d).
Testul 5 1. b); 2, c); 3, b); 4, a); 5, d) (nurne pred. I adv. de mod); 6. a); 7, d); 8. a) (avand o determinare atributiva, la vdnat este subst.); 9. c); 10, d); 11. a); 12. a); 13. c); 14. b); 15. d) (Joe. adj . I atr. adj .); 16. c); 17, a); 18, a); 19. a); 20. b); 2L d) (adj. pos., caz N. I atr. adj .); 22. d) (pron. rel., caz Ac. I subiect); 23, c); 24. d); 25. c).
Testul 6 1. c); 2. a); 3. b); 4. a); 5. d) (pron. rel., caz Ac. I comp!. direct); 6. a); 7, c); 8. a); 9, b); 10 d) (subst., caz Ac. I atr. pron. prepozitional pe langa un pronume eliptic: unii, cd/iva etc.); 11. b); 12, c); 13. a); 14. d) (verb pred., ind. prez., pers a IH-a, sg. I pred. verbal); 15. b); 16. c); 17. d) (pron. pers., caz Ac., 188~ RASP UN SURI $1 COMENTA Rll - - - - - - - - - - - - -
f. acc. / circ. de loc); IR b); 19, b); 20, a); 2L c); 22, c); 23, b); 24, d); 25, c). Testul 7 1. c); 2, a); 3, b); 4. a) ; 5, d) (subst. , caz Ac. I compl. direct); 6, c); /, d) (pron. interog., caz N. / nume pred.); 8. a); 9. d); 10. c); 11. c); 12. b); 13. b); 14, b); 15, a); 16. d) (adj . pron. interog., caz N. / atr. adj.); 17. d) (adv. de timp I atr. adv.); 18, d); 19. d) (pron. pers., caz D. I atr. pron. datival); 20. d) (pron. nehot., caz N. I subiect); 21. a); 22. c); 23. c); 24. d); 25. a). Testul 8 1. b); 2. d) (pron. rel. , caz Ac. I subiect); 3, a); 4. b); 5. c); 6, c); 7, d) (inte1j. predicativa I pred. verbal); 8. c); 9. d) (Joe. adj . I nume pred.); 10. b); 11. d); 12. a); 13. a); 14, d); 15. d) (verb pred., inf. prez., d. refl exiva I subiect); 16. a); 17. c); 18. b); 19. a); 20. a); 21. d) (num. adv. I circ. de mod.); 22. a); 23. c); 24. d); 25. d) (comp!. directe 1n (3), (4) $i (5), comp!. indirecte In (1) $i (2)). Testul 9 1. b); 2. d) (comp!. direct I verb, d. reflexiva); 3. c); 4. a); 5, d) (adj. pron. nehot. , caz N. I atr. adj .); 6. c); 7, b); 8. c); 9, a); 10, d) (pron. rel., caz Ac. I comp!. direct); 1L c); 12. b) (circ. de mod progresiv: pe masura ce mananci) ; 13, d) (pron. dem., caz Ac. I atr. pron. prepozitional pe langa un subst. sau un pronume eliptic: fapte, unele etc.); 14. a) (Predicatul exprima o calitate a subiectului gramatical, deci starea, nu actiunea unui subiect logi c; verbul la imperfect este tipic descrierii, nu naratiunii , prin urmare este un predicat nominal. Numele predicativ este exprimat prin adj ectiv participial.); 15. c) (Se presupune existenta unui complement de agent, predicatul exprima actiunea acestuia, nu o stare I o calitate a subiectului; verbul la mai-mult-ca-perfect este specific naratiunii, nu descrierii, deci este un predicat verbal la diateza pasiva.); 16, b); 17. b); 18, a); 19, c); 20. b) (prezenta comp!. direct peal/ii exclude diateza pasiva_a supinului); 21. c); 22, d) (verb pred., inf. prez., d. pasiva I comp!. direct); 23. d) (Joe. adv. in (2), loc. prep. in (3), (4) $i (5), subst. in (l)); 24. c); 25. a) (pronumele refl exiv are aceea$i persoana cu verbul pe care 11 insote~te). Testul 10 1. a); 2. a); 3. b); 4. c); 5. b); 6, c); 7. d) (pron. rel., caz N. I nume pred.); 8. a); 9. b); 10. b); 11. d) (subst., caz N. I subiect); 12. a); 13, b); 14, d) (subst., caz Ac. I atr. subst. prepozitional); 15, c); 16. c); 17. c); 18. d); 19. a); 20, d) (pron. rel. , caz Ac. I subiect); 21. b); 22. a); 23. a); 24. d) (pron. dem. In (1), (4) $i (5), art. dem. in (2) $i (3)); 25. b).
IV, Sintaxa frazei Testul 1 1. b); 2. d); 3. a); 4. a); 5, c); 6. d); 7. b); 8. c); 9 d) (comp!. indirecta +comp!. directa + principala + atributiva); 10. a); 1L b); 12, d) (atributiva + principala + comp!. indirecta + subiectiva + circ. consecutiva + circ. cauzala); 13, c); 14. d) (comp!. indirecta + circ. de mod+ principala + principala + comp!. directa +comp!. directa +comp!. directa); 15. a); 16. d) (principala +comp!. directa + circ. de mod + principala + subiectiva +comp!. indirecta + circ. de cauza + subiectiva); 17, b); 18, b); 19. c); 20, a); 21. b); 22. c); 23. b); 24. a); 25. d). Testul 2 1. c); 2, d); 3, b); 4" b) (nu ~ma intereseaza I )ce spune el ); 5, a); 6. c); 7, a); 8. b); 9. a) (caracterul
ambiguu al supinului. care poate fi interpretat atat pasiv: ceva sa se fn/eleaga Isa.fie in/eles de catre cineva, cat ~ i acti v: cineva sa in/eleaga ceva, duce la doua interpretari corecte pentru subordonata - - - T ESTE .. C!{ ILA PENTR U CON CURS UL DE ADMI TERE LA FACULTA TE A DE 0 REP T ~
189
careia 'i i este regent: subiectivii sau completiva directii. Am optat, 1n toate testele, pentru solutia completivii directii); 10, c); 11. b) (idem exercitiul 9: caracterul arnbiguu al supinului, care poate fi interpretat atat pas iv: ceva sa fie apreciat de catre cineva, cat ~i activ: cineva sa aprecieze ceva, duce la doua interpretari corecte pentru subordonata careia ii este regent: subiectiva sau completiva directa. ); 12, c); 13, d) (principala + subiectiva + circ. de cauza + compl. directa + comp!. directa); 14, b); 15. d) (principala + subiectiva + subiectiva +comp!. indirecta + circ. de mod); 16, a); 17o a); 18, c); 19, b); 20, d) (circ. concesiva + principala + circ. de scop); 2L d); 22, b); 23. c); 24. a); 25. d) (subiectiva + principala + circ. concesiva + subiectiva). Testul 3 L c); 2. a); 1 b); 4. c); 5, d) (principala +comp!. directa + circ. de timp + circ. de cauza + atributiva); 6. d) (circ. conditionala + circ. de mod+ principala + principala + circ. concesiva); 7, a); 8. c); 9. b); IO, b); 11. d) (comp!. indirecta + subiectiva + principala + com pl. directa + subiectiva); 12, a); 13, a); 14. c); 15, b); 16. d) (subiectiva + compl. directa + principala + circ. de scop); 17. c); 18, a); 19. c); 20. c); 21, b); 22. d) (compl. directa + atributiva + principala + subiectiva + atributiva); 23. c); 24. a); 25. a). Testul 4 1. b); 2. c); 3. c); 4. a); 5. d) (principala +com pl. indirecta + circ. de cauza + circ. consecutiva + circ. de loc + circ. de ti mp); 6. a); 7. b); 8. b); 9. c); 10. b); 1L a); 12. d) (circ. concesiva + atributiva + principala + circ. de mod); 13. d) (circ. conditionala + subiectiva + principala + subiectiva); 14. a); 15. b); 16. c); 17, c); 18. b); 19. c); 20. a); 21. d) (principala + subiectiva + subiectiva + circ. de timp); 22. d) (circ. de mod + principala + circ. de mod); 23. b); 24. b); 25. d) (subiectiva + principala + principala + compl. directa + subiectiva). Testul 5 1. c); 2. d); 3. d) (principala + subiectiva + compl. indirecta + subiectiva + atributiva); 4. d) (principala + predicativa + atributiva + atributiva + circ. de mod + atributiva); 5. b); 6. d) (principala + principala + circ. de scop + comp!. indirecta + compL directa + compl. directa); 7. d) (principala + circ. de mod + atributiva + predicativa); 8. b); 9. d) (principala + subiectiva + subiectiva + principala + subiectiva); 10. a); 11. c); 12. c); 13. a); 14. b); 15. b); 16. a); 17. c); 18. d) (compl. directa + principala + circ. de cauza + subiectiva); 19. c); 20. d) (principala + subiectiva + subiectiva + atributiva); 21. a); 22. b); 23. a); 24. b); 25. d) (principala + subiectiva + subiectiva). Testul 6 1. c); 2. c); 3, a); 4. d); 5. c); 6. b); 7. b); 8. a); 9. d) (circ. de cauza +comp!. indirecta + atributiva + principala + predicativa); 10. a); 11. b); 12. d) (principala +comp!. indirecta + compl. indirecta + circ. concesiva + principala + subiectiva + compL directa); 13. c); 14. d) (principala + subiectiva + subiectiva + principala + subiectiva); 15. a); 16. a); 17, b) (verbul la supin permite ~i interpretarea comp!. directa, ~i interpretarea subiectiva pentru subordonata 2); 18. d) (principala + atributiva + principala + compl. directa + circ. concesiva + compl. directa); 19. b); 20. d); 21. a); 22, a); 23. a); 24. c); 25. b). Testul 7 1. b); 2. c); 3. c); 4. b); 5. d) (principala + subiectiva + principala + subiectiva + subiectiva + atributiva); 6. a); 7. c); 8. b); 9. b); 10. d) (principala + subiectiva); 11. a); 12. c); 13. a); 14. c); 15. d) (principala + subiectiva + subiectiva + subiectiva + circ. de mod); 16. c); 17. d) (principala + compl. directa + compl. directa + principala + compl. directa); 18. d) (principala + atributiva +
190 ~ RASPUNSURI
$I C0 MENTAR11
atributiva); 19. a); 20. a); 2L d) (circ. de cauza + principala +principals.+ subiectiva.); 22. b); 21 c); 24, d) (subiectiva + principala + predicativ3. + principala + predicativa + compl. indirecta); 25. a). Testui 8 L d) (circ. concesiva + principala + compl. directa + subiectiva); 2. d) (principala + subiectiva + circ. de cauza; ,,nu numai ... 9-.fil" coordoneaza term en ii unui subiect rnultiplu); 3. a); 4. b); 5, c); 6. c); 7, a); 8. b); 9. c); 10. b); 11. c); 12. d) (principal a+ comp!. indirecta + com pl. indirecta + subiectiva + circ. de Joe); 13. a); 14. b); 15. b); 16. a); 17. c) (,,desigur" = principala incidenta); 18. b); 19. d) (circ. de cauza + circ. consecutiv3. + principalii + compl. indirecta + cornpl. indirecta + subiectiva); 20. b); 2L c); 22. a); 23. d) (principala + subiectiva +comp!. indirecta); 24. c); 25. b). Testul 9 L c); 2. a); 3. b); 4. d) (principala + subiectiva + subiectiva + atributiva + circ. de cauza); 5. d) (subiectiva + atributiva + principala + predicativa); 6. a); 7. b); 8. c); 9. d); 10. a); 11. b); 12. d) (subiectiva + principala +comp!. directa + circ. de cauza); 13. c); 14. c); 15. a); 16. b); 17. b); 18. d) (principala + subiectiva + subiectiva + subiectiva + circ. de mod); 19. c); 20. b); 21. b); 22. b); 23. c); 24. d) (circ. de mod+ principala + subiectiva); 25. c). Testul 10 1. d) (circ. concesiva + comp!. directa + principala + comp!. indirecta + subiectiva + com pl. directa + comp!. directa); 2. d) (principala + subiectiva + subiectiva + circ. de cauza + predicativa + circ. de mod); 3. b); 4. d) (subiectiva + subiectiva + principala + circ. de cauza +comp!. directa); 5. a); 6. c); 7. d) (principala + subiectiva + subiectiva + subiectiva + subiectiva); 8. d) (principala + predicativa + atributiva + circ. de scop); 9. c); 10. a); 11. a); 12. b); 13. d) (circ. de scop + circ. de mod+ principala + subiectiva + circ. de Joe + compl. directa); 14. d) (subiectiva + principala + predicativa + atributiva); 15. c); 16. b); 17. c); 18. c); 19. a); 20. b); 21. b); 22. d) (principala +comp!. indirecta + atributiva + circ. de cauza); 23. d) (atributiva + circ. conditionala + principa!a + predicativa + principala + predicativa); 24. b); 25. c).
ECONOMIE Testul 1 (Nevoi ~i bunuri. Proprietatea ~i libera initiativa) 1. b); 2. b); 3. d); 4. d); 5. d); 6. b); 7. b); 8. a); 9. d); 10. b); 11. a); 12. b); 13. d); 14. d); 15. b); 16. a); 17. a); 18. d); 19. b); 20. d); 21. b); 22. A); 23. a); 24. d); 25. d). Testul 2 (Nevoi ~ i bunuri. Proprietatea ~ i libera initiativa) 1. b); 2. a); 3. b); 4. d); 5. c); 6. d); 7. b); 8. b); 9. d); 10. b); 11. a); 12. c); 13. c); 14. b); 15. d); 16. c); 17. d); 18. a); 19. c); 20. a); 21. c); 22. d); 23. b); 24. b); 25. b). Testul 3 (Consumatorul. Utilitatea economical 1. d); 2. d); 3. b); 4. c); 5. b); 6. c); 7. d); 8. b); 9. b); 10. a); 11. a); 12. c); 13. a); 14. b); 15. a); 16. a); 17. c); 18. d); 19. b); 20. b); 21. d); 22. d); 23. b); 24. a); 25. c). Testul 4 (Consumatorul. Utilitatea economical 1. a); 2. a); 3. c); 4. a); 5. c); 6. c); 7. b); 8. b); 9. b); 10. d); 11. b); 12. d); 13. c); 14. c); 15. c); 16. d); 17. d); 18. d); 19. a); 20. a); 21. b); 22. a); 23. b); 24. b); 25. d).
- - - TESTE - GR ILA PENTRU CO NCUR SUL DE ADMI TERE LA FACULTATEA DE DREPT ~
191
Testul 5(Producatorul. Factorii de produqie) L d); 2, b); 3. c); 4, d); 5, b); 6. d); 7, c); 8. c); 9, c); 10, c); lL c); 12. c); 13, b); 14. b); 15, a); 16, b); 17. c); 18. d); 19. c); 20, c); 21. d); 22, d); 23. d); 24. a); 25, a). Testul 6 (Producatorul. Factorii de produqie) 1. a); 2. b); 3. c); 4. d); 5. d); 6. d); 7. d); 8, c); 9, b); 10. b); 11. c); 12. b); 13. c); 14. c); 15. b); 16. a); 17. b) (K1 = 20 mil., Kr= 10 mil., deci Kc= 10 mil., AKr= lmil., Kcons = AKr+ Kc= 11 mil.); 18. c) (AKr= 1 mil., deci T = 4 ani); 19. b); 20, d) (AKr= 4 mil., deci T = 10 ani); 2L b) (Kt= 48 mil., Kc= 213 · K1 = 32 mil., AKr = 1,6 mil., deci Kcons = AKr +Kc= 33,6 mil.); 22. b); 23. c); 24. a); 25. d). Testul 7 (Productivitatea. Combinarea factorilor de productie) 1. b); 2, d); 3, c); 4, d); 5. b); 6. d); 7. a); 8, a); 9. b); 10, c); 11. a); 12, b); 13. c); 14. c); 15. d); 16. d); 17. c); 18. b); 19. a); 20. b); 21. b); 22. b); 23, c); 24, a) (Q1 = l,5Qo, L1= 1,3L 0, WmgL = = 0,5Q 0/0,3L 0 = 1666,66 buc./sal.); 25. b) (IWL =IQ/IL· 100 = 123,07%, deci 23,07% < 30%). Testul 8 (Productivitatea. Combinarea factorilor de productie) 1. c); 2. a) (IWK = 150%, IQ= 300%, IWK = IQ/IK· 100, IK = 200%, deci K se dubleaza); 3. d); 4. b); (WmgL = Q1 -Qo/L1 - L0 = 150, Q1= 2Q 0, L1 = 2Lo, Qo = 450, Lo= 3, deci L1= 6); 5, c); 6. c); 7. b); 8. b) (IWL =IQ/IL· 100 = 230,76%, deci WL cre~te cu 130,76%); 9. c); 10, b); 11. b); 12. a); 13. b); 14. d); 15. b); 16. a); 17. d); 18. b); 19. a); 20, d); 21. d); 22. b); 23. b) (WL 0 = 50, IQ = 300%, IL= = 180%, WmgL = Q1-Q 0/L1 - Lo= 125); 24. a); 25. b) (IWL = 130%, IQ= 70%, deci IL = 53,84%). Testul 9(Costul de produqie) 1. b); 2. a); 3. a); 4. d); 5. b) (Cm= Kcons = AKr +Kc); 6. c); 7. c); 8. a); 9. d); 10. d); 11. c); 12. b); 13. c); 14. b); 15. b); 16. c); 17. c); 18. a); 19. c); 20. d); 21. b); 22. d); 23. a); 24. b); 25. c). Testul 10 (Costul de productie) 1. c); 2. b); 3. b); 4. c); 5. a); 6. b); 7. c); 8. d); 9. b); 10. a); 11. c); 12. c); 13. d); 14. c); 15. a); 16. b); 17. d) (CT = CF+ CV= 6.000 u.m., CTM = CTIQ = 20 u.m., Cmg(10) < CTM(20), deci CTM scade); 18. d); 19. d); 20. d); 21. d); 22. a); 23. c); 24. a); 25. b). Testul 11 (Cost de productie. Profit. Cifra de afaceri) 1. b); 2. d); 3. b); 4. b); 5. d); 6. c); 7. b); 8. a); 9. b); 10. a); 11. a); 12. b); 13. c); 14. d); 15. b); 16. c); 17. c); 18. a); 19. b); 20. c); 21. d); 22. c); 23. b); 24. d); 25. a). Testul 12 (Cost de productie. Profit. Cifra de afaceri) 1. a); 2. b); 3. c); 4. b); 5. a); 6. b) (CA 1=1,1CA 0, CA0 = 500 mil., deci Pr= 50 mil.); 7. c); 8. d) (Daca Cs= 20%CT, C11 = 80%CT = 1.000 u.m., CT= 1.250 u.m., Pr= 30% · 1.250 = 375 u.m., deci CA= =CT+ Pr= 1.625 u.m.); 9. b); 10. b) (CF= 200 u.m., CV= 4Q = 4 · 5 = 20 u.m., deci CT= CF+ +CV= 220 u.m., CA= CT+ Pr= 320 u.m.); 11. b); 12. a); 13. c) (4 cicluri/an, Qanual = 4 · 200 = 800, Kc= 40 mil.Ian, AKr= 12 mil., CT= 104 mil., CA= 124,8 mil., Pv = CA/Q = 156.000 u.m.); 14. a); 15. c); 16. a); 17. a); 18. c); 19. d); 20. c); 21. a) (Pr = CA - CT= 17%K1i CT= C11 +Cs= AKr +Kc+ +Cs, Kc= 11%Kt, deci Kr= 65 mil.= 89%Ki, Kt= 73,03 mil., Pr= 2, 19 mil., CA= 14,60 mil.); 22. b); 23. d) (AKr = 25.000 u.m., Pr= 20%CA = 16.000 u.m., CT= CA- Pr= 64.000 u.m., RP/CA= 25%, RP/Kt= 12,12%); 24. c); 25. a). Testul 13 (Cererea. Oferta. Pretu l de echilibru) 1. a); 2. c); 3. a); 4. d); 5. b); 6. d); 7. b); 8. c); 9. d); 10. a); 11. b); 12. a); 13. c); 14. b); 15. b); 16. a); 17. a); 18. b); 19. b); 20. d); 21. d); 22. b); 23. a); 24. d); 25. a).
192.;(
I
RASP UNSURI $1 COMENTARll - - - - - - - - - - - - -
I
!;
Testul 14 (Cererea. Oferta. Pre'p.d de echilibru) 1. a); 2. b); 3. a); 4. c); 5. d); 6. d); 7, a); 8. b); 9. b); 10. c); 11. b); 12. a); B. b); 14. b); 15. c); 16. c); 17. c); 18. d); 19. d); 20. a); 21. d); 22. a); 23. c); 24. c); 25. c). Testul 15 (Pi ata. Concurenta) 1. d); 2. d); 3. b); 4. b); 5. d); 6. a); 7. a); 8. a); 9. b); 10. c); 11. c); 12. d); 13. d); 14. a); 15. c); 16. c); 17. c); 18. d); 19. a); 20. c); 21. c); 22. a); 23. a); 24. c); 25. d). Testul 16 (Piata. Concurenta) 1. a); 2. d); 3. b); 4. c); 5. b); 6. b); 7. d); 8. a); 9. b); 10. b); 11. c); 12. d); 13. d); 14. b); 15. c); 16. b); 17. b); 18. a); 19. d); 20. b); 21. c); 22. d); 23. d); 24. b); 25. a). Testul 17 (Piata monetara) 1. c); 2. c); 3. c); 4. d); 5. c); 6. b); 7. c); 8. c); 9. c); 10. d); 11. d); 12. c); 13. d); 14. d); 15. b); 16. d); 17. b); 18. a); 19. a); 20. b); 21. b); 22. c); 23. d); 24. c); 25. a). Testul 18 (Piata monetara) 1. b); 2. d); 3. d); 4. c); 5. c); 6. a); 7. c); 8. d); 9. c); 10. b); 11. c); 12. a); 13. a); 14. d) (v 1 =2v0, Iv = = 300%, IM= 120%, IP= 100%, IM = IP · IY/Iv, deci IY = 360%, Y cre~te cu 260%); 15. d); 16. d); 17. d); 18. c); 19. c); 20. b); 21. b); 22. a) (IPcb = 200%, IPcb= Il /IP · 100, deci IP= 50%, P scade cu 50%); 23. c); 24. c); 25. c). Testul 19 (Dobanda) 1. c); 2. b); 3. c); 4. a); 5. b); 6. b); 7. c); 8. a); 9. c) (dP= 10%, d1= 15%, Prbrut = D1- DP= -2,5 mil.); 10. d) (C = 20 mil., Sn= 25 mil., D = 5 mil., D = C · d · n, deci dn = 50%, dar dr = d11 - Ri, deci dr = = 20%); 11. c) (Ch= 205Prnei, Pr11 e1 = 140 mil., Prbrut= D1- DP, unde Dr = 3/4D;, Di= 672 mil., Prbrut = = Prnet + c h= 168 mil., Prnet= 140 mil., iar DP= 504 mil.); 12. c); 13. d); 14. d); 15. c); 16. c); 17. b); 18. c); 19. a) (Prbrnt = 3Ch, Prnet = Prbrut - C11 = 2Ch, Prbrut = D1- DP = 15 mil., deci Prnet= 5 mil.); 20. d) (C1= C2 = C3 = C4 = 25 mil., D1 = 25 mil., D2 = 18,75 mil., 0 3 = 12,5 mil., deci Din 3 ani = 56,25 mil.); 21. b); 22. b); 23. b); 24. c); 25. b). Testul 20 (Piata ca pitalurilor) 1. b); 2. b); 3. c); 4. d); 5. a); 6. d); 7. b); 8. c); 9. b); 10. d); 11. b); 12. a); 13. b); 14. a); 15. a); 16. a); 17. d); 18. b); 19. d); 20. d); 21. c); 22. d); 23. d); 24. a); 25. d). Testul 21 (Piata capita lurilor) 1. c); 2. c); 3. d); 4. a); 5. c); 6. b); 7. d); 8. a); 9. d); 10. d); 11. a); 12. d); 13. c); 14. a); 15. a); 16. b); 17. d); 18. a); 19. d); 20. a); 21. b); 22. a); 23. c); 24. a); 25. b). Testul 22 (Piata capitalurilo r) 1. b); 2. d); 3. b); 4. b); 5. b); 6. b); 7. d); 8. a); 9. b); 10. a); 11. c) (Capit. soc. I Val. nom. = 12 mil. I I 6. 000 = 2.000 aq., deci nr. procente = 100 · 100/2.000 = 5%); 12. b) (Pr= CA - CT= - 2mil. u.m., deci pierderi = 10% · 2 mil. = 200.000 u.m.); 13. c); 14. c) (valoarea nominala nu infl uenteaza calculul), 15. b) (Dividend I actiune =Profit ramas I nr. actiuni = 50 mil. I 30.000 = 1.666,66, deci dividende pt. 100 act. = 166.666,66 u.m.); 16. c) (Dobli ga\ = 75.000 u.m., d' = DIC· 100, deci C = 150.000 u.m.); 17. a) (Do= 600.000 u.m., C1= 600.000 u.m., deci d = 100%); 18. d) (la act. A ca~tiga 3.000 u.m., iar la act. B pierde 6.000 u.m., deci in total pierde 3.000 u.m.); 19. b) (Do= 80 u.m. = D1, deci C1= 800 u.m.); 20. d) (Do= D1, 10C0 = 15C1 ~i C1= C0 - 2.000 u.m., deci Do= 600 u.m.); 21. b) (Valoarea bursiera = = (120% + 8%) · Valoarea nominala = 256.000 u.m.); 22, d) (Id' = 135%, Id' = ID · 100/IC, IC = = 74%, deci C scade cu 26%); 23. d); 24. d); 25. d). - --TESTE-GR I LA PENTRU CO NC URSUL DE ADM ITERE LA FAC ULTATEA DE
0 REPT ~ 193
Testul 23 (Piata muncii) La); 2, c); 3. c); 4. c); 5. c); 6, c); /, d); 8. d); 9, a); 10. b); 11. d); 12. b); 13, d); 14. a); 15, c); 16. b); l/, b); 18. b); 19, c); 20. b); 21. c); 22. d); 23. b); 24. c); 25, b). Testul 24 (Piata muncii) L c); 2. b); 3. c); 4, c); 5. b), 6. d); 7, c); 8. c); 9. c); 10. b); 11. c); 12. c); 13. b); 14, d); 15. c); 16. c); 17. b); 18. d); 19. b); 20. c); 21. d); 22. d); 23, a); 24. c); 25. d). Testul 25 (Salariul) 1. c); 2. b); 3. d); 4. a); 5. c); 6. c); 7. a); 8. c); 9. b); 10. c); 11. d); 12. b); 13, d); 14. a); 15. d); 16. b); 17. c); 18. c); 19. a); 20. b); 21. c); 22. c) (IP = 150%, ISr = 120%, deci ISn = 180%); 23. d); 24. d) (IS = 125%, IP = 75%, deci ISn = 93,75%, adica scade cu 6,25%); 25. b) (IPcb = 80%, ISn = = 120%, deci IP = 125% ~i ISr = 96%). 1
Testul 26 (Salariu l) 1. a); 2. a); 3. d); 4. d); 5. b); 6. d); 7. b) (IP = 100%, deci IS 1 = ISn, Snbrutl = 1,5·Snbruto, impozit ti = 1,5 impozit to, Snnet ti = Snbrut ti - impozit ti = l,5·Snnet 10, deci ISr = 150%); 8. b); 9. c) (Sr = = Sn/IP · 100, deci Sr = 666.666,66 u.m .); 10. a) (Cs 1= l ,2Cs 0 = 240 mil., L1= 200, Sn 1= Cs1/L1 = = 1,2 mil. u.m.); 11. c); 12. b); 13. d); 14. c); 15. b); 16. a); 17. d); 18. b); 19. d) (ISn - 100% = = 20%(IWL - 100%), ISn = 140%, deci Sn1 = 1.400 u.m .); 20. b) (ISr = 135%, IS 11 = 155%, deci IP = = 114,8 1%):21. a) (TP = 123%, ISr = 122%, deci IS 11 = 150,06%); 22. b); 23. b); 24. c); 25. c). Testul 27 (lndicatorii macroeconomici) 1. d); 2. a); 3. c); 4. d); 5. c); 6. a); 7. c); 8. b); 9. a); 10. b); 11. b); 12. c); 13. a); 14. a); 15. d); 16. d); 17. d); 18. c); 19. c); 20. c); 21. c); 22. a); 23. d); 24. a); 25. b). Testul 28 (lndicatorii macroeconomici) 1. b); 2. a) (PIN = 500 mld. u.m., PIB = 600 mld. u.m. = 80%PGB, deci PGB = 750 mld. u.m.); 3. b); 4. c); 5. b); 6. d); 7. d); 8. d); 9. c) (PGB = 10.000 = l,25PIB, PIB = 8.000); 10. b) (PIBreat = = PIBnominai/IP · 100, IP = 50%, deci Ri = 50%); 11. a) (IPIBrea11IpoplOO = 90%, IPIBrea1= 91,8%, deci PIBreal scade cu 8,2%); 12. c) (PIB = cons. pers. +cons. guv. + inv. nete + CCF +export net, export net = = - 10 mld., deci PIB = 6.390 mld.); 13. b) (CI = 90 mld., CCF = 30 mld., PIB = 300 mld. - 90 mld. = = 210 mld. , deci PIN= PIB-CCF = 180mld.); 14. d), 15. d); 16. a); 17. d); 18. c); 19. b) (export = = 700, deci export/PIB · 100 = 5%); 20. b) (CCF = PIB - PIN = 45.000, deci CCF/PIB · 100 = = 47,36%); 21. c) (CI = 25 %PGB = 31 · 250 mld.; PIB = PGB - CI= 93 · 750 mid., deci PIN = PIB - CCF = 73.750 mid.); 22. b); 23. d); 24. c); 25. c). Testul 29 (Venitul. Consumul. lnvestitiile) 1. b); 2. b); 3. d); 4. b); 5. d); 6. b); 7. d); 8. a); 9. c); 10. a); 11. b); 12. a); 13. a); 14. d); 15. b); 16. c); 17. c); 18. d); 19. c); 20. d); 2L a); 22. a); 23. a); 24. d); 25. d). Testul 30 (Venitul. Consumul. lnvestitiile) 1. d); 2. c); 3. b); 4. a); 5. c); 6. b); 7. c); 8. c); 9. d); 10. c); 11. b); 12. c); 13. c); 14. c); 15. d); 16. a); 17. b); 18. d); 19. c); 20. c); 21. c); 22. c); 23. b) (c' = 0,2; s' = 0,8; k = 1/s' = 1,25); 24. b) (s = 0,5 = = S/6000, S = 3.000, C = V - S = 3.000); 25. d) (k = l/s'; s' = 0,33; deci c' = 0,67 = /1C//1V; deci 11 v = 3.582,08). Testul 31 (Venitul. Consumul. lnvestitiile) 1. a) (Ci = l,25Co, Vi = l,35V 0, c' = /J.C//1V = 0,4, deci s' = 0,6); 2. b) (Vi = l,5V 0, /J.V = 5.000, c' =
194 <;(
RASP UN SURI $ 1 CO MENTAR ll - - - - - - - - - - - - - - -
= /'£/!:, V, LC= 0,3 · 5.000 = 1.500); 3. c); 4. d); 5. b) (V1 = 1,2V0 = ~.800, c' = 0,6, s' = 0,4., t:,S = = s"!J. V = 320); 6, a) (C = 600 + 220 = 820, c =CID = 0,41, deci s = 0,59); 7. c); 8, b) (L\C = 0,56 V; c' = D,C/11 V; s' = 0,5; k = 2); 9. b) (11 V = 1.600, C, = l ,3Co, !::,C = 300, c' = O, 18); JO. b) (s' = IJ.S/f'1 y = = 0,4, deci c' = 0,6); 11. d); 12. b); 13. a); 14. c); 15. d); 16. d); 17. a); 18. d); 19. c); 20. a) (PIB = = 80%PGB, PGB = 1,25PIB, Ih= 20%·1,25PIB = 0,25·PIB); 2L d) (I, =3Io, r, = 105, So= l/2·Vo, Yo = 70, C1= 0,75V,, S, = 0,25Vi, V, = 420, deci /'J.V = 350); 22. b) (IV = 110%, IP= 300%, IVreai = IV/I P. · 100 = 36,66%, deci Vreal scade cu 63,33%); 23. c) (PNN = 7.000 = VN, s = 0,33, C = 4.666,66, s = = s · VN = 2.333,33 ); 24. b); 25. d).
Testul 32 (lnflatia) Lb); 2. a) ; 3. c); 4. c); 5. c); 6. a); 7. d); 8, b); 9. b); 10. d); lL c); 12, b); 13. c); 14. d); 15. b); 16. b); 17. a); 18. c); 19. c); 20. b) (Ri = 24%, IP = 124%, val. real3. = val. nom ./IP · 100 = = 806.451,61); 21. a) (fP = 180%, lS1 = 90%, deci ISn = 162%, S11 a crescut cu 62%); 22. b) (IP = = 125%, Ri = 25%, ISr - 100% = 30%·25 = 7,5%, deci ISr = 107,5%); 23. c) (lPcb = IM/IP· 100 = = 123,07%); 24. c) (Sn0 = Cs0/L0, Sn1 = Cs 1/L1 , L1= 0,9Lo, IS11 = 222,22%, IP = 246,91 %, deci Ri = = 146,91 %); 25. a) (PIBrea1= PIB 110 11/IP · 100, IP= 125%, deci Ri= 25%). Testul 33 ($omajul) 1. d); 2. a); 3. d); 4. a); 5. c); 6. d); 7. a); 8. c); 9. a); 10. d); 11. b); 12. a); 13. c); 14. a); 15. c); 16. a); 17. b); 18. b); 19, b); 20. c); 21. d); 22. d); 23. a); 24. c); 25. d). Testul 34 ($omajul) L c); 2. a); 3. d); 4, d); 5. a) (R~ 1 = 1 , 04R~ 0 , R~o = 24,03%, R~ 1 - R~o = 0,96%); 6. d); 7. d); 8, b); 9. c); 10. b); 11. b); 12. b); 13. b); 14. a); 15. d); 16. b); 17. c) (S = 32%Pt = 6,4 mil.); 18. b); 19. b) (Pa= 9,75 mil., Pa= P0 + S+ cei care nu vor sa munceasca, P0 = 8,33 mil., S= 5%P 0 = 416.666); 20. a) (Pi = 5,88 mil., Pa = 8,12 mil. , P0 = 5 mil ., S = 1.920.000, Go = Po/Pa · 100 = 61 ,5 7%); 21. a) (P0 = 5 mil ., S= 24%P0 = 1,2 mil.); 22. c); 23. b); 24. c); 25. b). Testul 35 (Piata mondia la. Comertul international) 1. b); 2. c); 3. d); 4. b); 5. b); 6. d); 7. b); 8. a); 9. c); 10. a); 11. b); 12. a); 13. d); 14. b); 15. c); 16. c); 17. d); 18. b); 19. d); 20. c); 21. c); 22. d); 23. a); 24. c); 25. a).
Testul 36 (Eficienta comeqului exterior) 1. c); 2. b); 3. b); 4. d); 5. b); 6. a); 7. a); 8. b); 9. b); 10. b); 11. b); 12. b); 13. a); 14. c) (Cri < Cs, se pierd 2.000 lei/1 €, deci se pierd In total 4 mil. lei); 15. d) (Cre Cs, ca~tiga 1.000 lei/1 €, deci, In total, ca~ti ga 9 mil. lei); 16. d); 17. b); 18. a) (Cre = 2Cri , deci 2 · lei obtinuti = lei cheltuiti, deci pierde ); 19. c); 20. c); 21. d); 22. d); 23. c); 24. b); 25. a) (C i > Cs, deci pierde 8. 000 lei/ I€, Cre < Cs, deci ca~tiga 3.000 lei/l €. In total pierde 15 mil. lei). Testul 37 (Piata valutara) 1. a); 2. b); 3. c); 4. d); 5. b); 6. d); 7. d); 8. b); 9. a); 10. d); 11. c); 12. d); 13. d); 14. a); 15. b); 16. a); 17. c); 18. b); 19. b); 20. b); 21. b); 22. a); 23. d) (Cri >Cs, deci ca~ti ga 3.000 u.m. , Cre
195
Testul 39 (Cic licitatea. Cre~terea ~i dezvoltarea economic a) L c); 2. c); 3" c); 4, a); 5, c); 6, b); 7. b); 8. d); 9. c), 10. d); 11. b); 12. c); 11b);14. d); 15. b); 16. a); 17. d); 18. c); 19. d); 20. b); 21. c); 22. c); 23. b); 24. a); 25. c). Testul 40 (Agentii economi ci. $tiinta economic a. lntegrarea econ omi ca In U.E.) 1. b); 2. b); 3. d); 4. a); 5. a); 6. b); 7. b); 8. c); 9. a); 10. c); 11. c); 12. c); 13. d); 14. c); 15. a); 16.b); 17.c); 18.d); 19.a);20.c); 21.c);22. b); 23. a);24. a);25. a).
Teste finale Testul 1 1. b); 2. d) (com pl. indirecta + comp!. directa. + comp!. indirecta + com pl. directa + principala + atributiva); 3. c); 4. a); 5. b); 6. d) (circ. de mod + principala + subiectiva + circ. de cauza + atributiva); 7. a); 8. a); 9. c); 10. d); 11. b); 12. c); 13. a); 14. a); 15. d) (pred. nominal I verb cop.+ nume pred., verb la supin); 16. b); 17. c); 18. c); 19. a); 20. c); 21. d) (atr. pron. datival I pron. refl., caz D.); 22. d) (circ. de scop / loc. adv.); 23. a); 24. a); 25. d) (atr. adj. / loc. adj. nehot.); 26. b); 27. b); 28. c) (ne-am salutat mm! pe celalalt, refl exiv reciproc, situatie in care pronurnele reflexiv are funqi e sintactica); 29. d) (pron. rel., caz Ac. I subiect); 30. d); 31. d) (adv. de loc I atr. adv.); 32. c) (conform DOOM 2 ~i nejustificat dupa parerea noastra, dimprejur cstc adjectiv invm·iabil in 1elape cu un substantiv. In situatia unor sintagme de tipul drumul inainte I pasul inainte sau intoarcerea acasa, inainte ~i acasa raman adverbe, cu funqia sint. de atr. adv., fiind de fapt in aceea~i pozitie sintactica cu dimprejur, a carui valoare morfologica nu ar fi trebuit modificata.); 33. b); 34. b) (Am stat de vorba cu palavragiii aceia ~i le-am spus ca mie mi-i indiferent daca vii sau nu vii.); 35. a) (Au fost de fata prqedintele ~i patru simpli membri ~i am vazut cu propriii mei ochi cum era sa gre~easca repartizarea comisiilor pe centre de examen.); 36. d) (Copiii, vazutu-mi-i-ai la ~trand?) ; 37. d) (comp!. indirect in (1), (3) ~i (5), atr. subst. in (2), comp!. direct in (4); 38. c); 39. a); 40. d) (corvada I corvoada); 41. b); 42. b) (busculada, nutrie, pizza I pizza, muschetar I mu~chetar) ; 43. d) (cele de la punctul a) sunt corecte); 44. a); 45. c) (Ileanei I Ilenei); 46. a); 47. b); 48. c); 49. d); 50. d); 51. b); 52. c); 51 d); 54. a); 55. b); 56. c); 57. a); 58. d); 59. b) (doar nugale, matrice, loji); 60. b); 61. a); 62. d); 63. b); 4. b); 65. b); 66. a); 67. c); (S 11 = C(1+ d')'1, deci C = 48 mil. u.m.), 68. a) (IP= 150%, IS 1 = 120%, ISr = IS11/IP · 100, deci IS 11 = 180%, S11 cre~te cu 80%); 69. c); 70. c); 71. a); 72. b); 73. b); 74. b) (l\PNB = = 1.000 mid. u.m., l\CCF = -200 mld. u.m ., deci l\PNN = l\PNB - ~CCF = 1.200 mid. u.m.); 75. c); 76. c); 77. c); 78. a) (c 0 = 0,56, IC = 125%, IV= 135%, c' = 1':,.C/l\V = 0,25C 0/0,35 V0 = 0,4, dar c' + + s' = 1, deci s' = 0,6); 79. d); 80. b); 81. c); 82. b); 83. b); 84. b); (W 111 gL = Q1- Q0/L 1- L0 = 150, Qi = 2Q 0, L1 = 2Lo, Q0 = 450, Lo= 3, deci L1= 6); 85. b); (M1 · V1= 8.000 mil. u.m., P0 = l.000 mil. u.m., IP= 200%, Yo= M0 • Vo/Po = 8 mil., y1= M1 · v1/P 1= 4 mil.); 86. b); 87. b); 88. c); 89. c); 90. b); 91. b); 92. a); 93. b); 94. b) (CA 1=l,1CA0 =550 mil. u.m., deci CA 0 = 500 mil. u.rn., Pr0 = 10%CA 0 = = 50 mil. 11.m .); 95. c); 96. d); 97. a); 98. a); 99. b); 100. c) (Po= 25%Pt = 5 mil., P inapta - 30%Pl = = 6 mil., indisponibili = 0,6 mil., cei care nu vor sa munceasdl. = 2 mil., deci $.=Parra - Poinciisponibila -cei care nu vor sa munceasca = 6,4 mil.).
Testul 2 1. a); 2, c); 3. b); 4. d) (principala + subiectiva + principala + subiectiva + compl. directa + predicativa); 5. b); 6. c); 7. a); 8. b); 9. b); 10. a); 11. c); 12. b); 13. b); 14. b); 15. c); 16. c); 17. c); 18. c); 19. a) (pe 18.nga un subst. sau un pronume elipt!c: oameni, unii, ca{iva etc.); 20. b); 21. b);
196 < R~I sp uNsuRI
$I
c0 MENTI~ RI I
22. d) (pron. i nterog . ~ caz Ac. I compl. indirect); 23. d) (adj. substantivizat, caz N. / atribut apozitional (= apozitie); 24, a); 25, d) (pron. semiind., caz Ac. I comp!. indirect + subst., caz G. / atr. subst. genitival); 26. c); 27. h); 28. c); 29. b); 30, c); 31. a); 32, d) (verb pred., inf. prez., d. pasiva I circ. consecutiv); 33. c); 34. b); 35. c); 36, c); 37. d); 38. d); 39, c); 40. a); 4L a); 42. b); 43. a); 44. b); 45. d); 46. a); 47. a); 48. c); 49. d); 50. b); 51. a); 52. c); 53, d); 54. b); 55, h); 56. c) (din sine + uciga~) ; 57, a); 58. a); 59. c); 60. b); 61. b); 62. d); 63. b); 64, c); 65, b); 66, d); 67, c) (Cp== 100 mil. u.m., C1 = 50 mil. u.m., d' 1 = 15%, d' r = 10%, D; = 7,5 mil. u.m., DP = 10 mil. u.m., DP < D;, deci se inregistreaza pierderi); 68. d); 69. d); 70, h) (IP cb = 80%, deci IP = 125%, ISr = ISi/IP . 100 = 96%); 7L c); 72. b); 73. c); 74, b); 75. c); 76. a); 77. c); 78. a) (Iv= 120%, Vo = 4.000, V = 4.800, c' = 0,6, s' = 0,4 = b.I//J. V, deci Lil = 320); 79. a); 80, a); SL c); 82. b); 83. a) ; 84. c) (WK 1 = Wk0, Q1 = 2Q 0, deci K1 = 2K0) ; 85. c; 86. a; 87. a); 88. b) (D = 3.000 u.m., diferenta de curs este de 1.000 u.m., deci ca~ti gul adus este de 4.000 u.m.); 89, a); 90. a); 9L c); 92. d); 93. b; 94, b) (P/ CT · 100 = 25, Ct= 4Pr, CA = 3.000 u.m.= CT + Pr= 5Pr, deci Pr= 600 u.m.); 95. c); 96. b); 97. a); 98, c); 99. d); 100. b) (Papta = = 65%Ptotala = 9,75 mil ., daca R~ = S/P 0 • 100, atunci P0 = 20 · $, Papta= P0 + S+ 1 mil ., deci S= 416.666). 1
Testu l 3 L d) (principala + compl. indirecta + subiecti va + circ. de scop + comp!. directa + comp!. directa); 2. c); 3. d); 4. c); 5. a); 6, a); 7. h); 8. d) (adj . pos., caz Ac. I nume pred.); 9. c); 10. c); 11. d) (adv. de mod I circ. de mod + subst., caz D. I comp!. indirect); 12. b); 13. a); 14. d) (pron. rel., caz Ac. cu prep. I subiect) ; 15. d) (adv. de mod cu prep. I circ. de mod + adv. de mod, gradul pozitiv I nume pred.); 16. c); 17. d) (verb pred., inf. prez., d. reflexiva I comp!. direct) ; 18. d) (pron. refl ., caz D. I atr. pron. dati val (= in dati v)); 19. b); 20. b); 21. c); 22. d) (verb pred., ger., d. pasiva I circ. de cauza); 23. d) (verb pred. , inf. prez., d. reflexiva I compl. direct); 24, b); 25. a); 26. c); 27. d) (num. adv. (= de repetitie) I circ. de mod); 28. b); 29. b); 30. b); 31. d) (pron. nehot., caz Ac. I atr. pron. prepozitional pe Ianga un regent pronominal subinteles: noi); 32. c); 33. a); 34, a); 35. c); 36. b); 37. a); 38. c); 39, c) (hamacuri I hamace); 40. a); 41. b); 42, a); 43. c); 44. b); 45. a); 46. d); 47. c); 48. b); 49. d); 50. c); 51. d); 52. c); 53. a); 54. d); 55. c); 56, d) ($in~il a I cincila); 57, a); 58. b); 59. b); 60. c); 61. a); 62. b); 63. c); 64. c); 65. d); 66. c) (Ch= 28 mil. u.m. = 20% · Pr11 ei, Prnet = 140 mil. u.m., Prbrut = Prnet+ + Ch= 168 mil. u.m. , D1 = 672 mil. u.m., deci DP = Prbrut - D1 = 504 mil. u.m .); 67, a); 68. d); 69. b); 70. b) (I SA+ 158 = 20 ~i 10 - A = 20 - B, deci A = 5, B = 15); 71. b); 72. c); 73. c) (PGB = = 10.000 u.m. = l ,25PIB, deci PIB = 8.000 u.m.); 74. a); 75, c); 76, a); 77. a) (Vo= 6.400 u.m. · c0 = = C0/V 0 = 0,15, c1 = C1/V1 = 0,2, deci C1 = 1.600 u.m., LiC = 600 u. m., Li V = 1.600 u.m. deci c' = = 0,3 7); 78, c); 79, b); 80, c); 81. b); 82. d) ; 83. d); 84. d); 85. b); 86. d); 87. .d); 88. b); 89. c); 90. d) (CT = 6.000, CTM = 20, CTmg = 10, deci CTM scade); 91. d); 92. c) (Ce > Cs, Ci < Cs, deci pierde pe arnbele operatiuni, Pr= O); 93, c) (4 cicluri pe an, Qan = 800, Kc= 40 mil.Ian, Kr= K1 - Kc= = 40 mil., AKr = 30%Kr = 12 mil.Ian, CT = C11 + Cs = Akr + Kc + Cs = 104 mil. , Pr = 20% · CT = = 20,8 mil. , CA = Pv · Q = 124,8 mil. , deci Pv= 156.000); 94. c) (IPY = 400%, Iv= 50%, IM = IPY/lv · · 100 = 800%); 95. c) (Sr = S11/lP · 100 = 666.666,66 u.m.); 96. c); 97, b); 98. a); 99. c) (C = 0, deci P = 1 ~i C = 0 = 11 ); 100. c). Testul 4 L c); 2. b); 3. b); ,:; . a); 5, a); 6, d) (principala + comp!. directa + subiectiva + subiectiva + circ. consecutiva; in ceca ce prive~te = loc. prep.); 7. a); 8. a); 9, c); 10. d) (pron. refl ., caz D. I comp!. indirect); 11. d) (ar i:. hot. I fara functie sint.); 12. b); 13, d) (num. card. cu val. subst., caz N. I atr. subst. apozitional (' ;.1 pozitie neizolata); 14. c); 15, c) (subiect in N. absolut); 16. c); 17. d) (pron . rel. , - - - T ESTE - G'-i lL A PE NT RU CON CURS UL DE ADMIT ERE LA F ACULTATE I~ DE 0 REPT
:?-197
caz Ac. cu prep. I subiect); 18. a); 19. b); 20. d) (verb pred., inf. perf., d. pasiva I circ. concesiv); 21. c); 22. d) (loc. adv. rel. I circ. de mod); 23. c); 24. b); 25. d) (loc. adj. I mnne pred.) 26. d) (pron. rel., caz Ac. cu prep. I subiect); 27. d) (adv. de mod I nume pred.); 28. a); 29. b) (exista !nsa ~i o nuanta temporala a sintagmei, dar $i una conditionala, care nu se pot exclude); 30. a); 31. c); 32. c); 33. d) (loc. adj. I atr. adj.); 34. c) (In ceea ce prive$te cartile nou intrate 1n librarii, acestea vor fi, cert, bestselleruri.); 35. a) (Imi 1nmiii banii de atunci incoace, caci aveam nevoie de cat mai multi); 36. d); 37. b); 38. b) (lampion - vocala, ghei$a - semivocala, morti - i ~optit I consonantic); 39. d) (ghinde, oglinzi, grinzi, tinde, monede); 40. c); 41. a) (sunt variabile: tenace I tenaci, vorace I voraci, motrice, sagace I sagaci, rapace I rapaci); 42. d); 43. d) (predicative In toate enunturile, 1n afara de (4), unde este copulativ); 44. b); 45. a); 46. c); 47. a); 48. c) (pe-num-bra I pen-um-bra, a-u-tos-top I a-u-tostop); 49. d) (pocher I poker); 50. b) (chivot I chivot); 51. c); 52. a); 53. d); 54. a); 55. c); 56. c); 57. d); 58. c); 59. a); 60. b); 61. d); 62. a); 63. d); 64. b); 65. c); 66. c); 67. c); 68. b); 69. b); 70. b); 71. b); 72. b); 73. c); 74. c); 75. c); 76. d); 77. b); 78. c); 79. d); 80. c) (Co = 10000/d'o = 25.000 u.m., C0 = 100D 1/d' 1 =20.000 u.m. , deci t.C = C1 -C 0 = - 5.000 u.m., IC= C1/C 0 • 100 = 80%, deci C scade cu 20%); 81. a); 82. a); 83. d) (Iv= 300%, IM= 120%, IP= 100%, IY = IM·I)IP = 360%, deci Y scade cu 20%); 84. c); 85. c); 86. a); 87. c); 88. a); 89. c) (CVM cre~te, CFM scade proportional cu CVM, deci CTM este constant); 90. d); 91. a) (Cre = 2 · Ci, cleci cheltuielile sunt de 2 ori mai mari decat ca~tigurile); 92. c); 93. b) (IP = IS 11 • 100/ISr = 114,8 1%, deci P cre~te cu 14,81 %); 94. d); 95. a); 96. c); 97. c); 98. b) (C = 10, 0 = 15, deci avem exces de oferta de 5); 99. c); 100. a) (Pa = 2P 0 = = 10 mil. u.m., P0 = 5 mil. u.m., R~ = SIP 0 · 100, deci S= 1,2 mil. u.m.).
Testul 5 1. d) (principala + subiectiva + compl. directa + circ. concesiva + subiectiva); 2. c); 3. a); 4. c); 5. b); 6. b); 7. d) (circ. concesiva + subiectiva + principala + circ. de scop + circ. de timp) 8. c) (apozitie pe langa pronumele eu, subiectul inclus al propozitiei); 9. c); 10. a); 11. c); 12. b); 13. a); 14. a); 15. c); 16. c); 17. d) (loc. adj. I nume pred.); 18. c); 19. d) (adj . pos., caz Ac. I nume pred.); 20. b); 21. a); 22. d) (pron. pers., caz D. I atr. pron. datival); 23. c); 24. b); 25. a); 26. b); 27. b); 28. (verb pred., ger., d. pasiva I circ. de cauza); 29. c); 30. a); 31. d); 32. c); 33. a) (1n enuntul (3), corelatie la dreapta, deci numeral, nu adj. nehot.); 34. d); 35. d); 36. a); 37. b); 38. b); 39. a); 40. c); 41. b); 42. b); 43. d); 44. a); 45. c); 46. d); 47. d); 48. b) (protector I protector); 49. a); 50. b) (ig-no-rant I i-gno-rant); 51. d); 52. c) (lnvii I 1nviezi); 53. c); 54. b); 55. d) (ln toate, cu exceptia ultimului cuvant); 56. b); 57. c); 58. d) (inainte de experienta); 59. a); 60. d); 61. d); 62. d); 63. d); 64. a); 65. b); 66. b) (AKr = = K1/t, deci t = KIAKr= 25 mil./5 mil. = 5 ani); 67. a) (Prbrut = 3C11 , d' 1- d' P= 5%, C1 = Cp = 300 mil. u.m., Prbrut = D1 - DP = 15 mil. u.m., deci C1i = 5 mil., iar Prnet = Prbrut - Ch= 10 mil. u.m.); 68. a); 69. c); 70. d); 71. d); 72. a); 73. c); 74. b) (PIN = 500, PIB = 2.500, CI= 500, deci PGB = PIB +CI= 3.000); 75. c); 76. a); 77. b); 78. c); 79. d); 80. a) (PNN = PNB - CCF = 7.000, CCF = 213 · PNN = 4.666,66); 81. c) (d' =DIC · 100, deci C = 150.000); 82. a); 83. d); 84. c); 85. a); 86. b); 87. d); 88. c); 89. a); 90. a); 91. a); 92. d); 93. a); 94. c) (intra 10.000 · 40. 000 lei= 400 mil. lei ~i ies 200 mil. lei, deci M cre~te cu 200 mil. lei); 95. d); 96. a) (AKr= Cs= Pr= 3%Kr, Kt= 100PJ3, CT= C111 +Cs= AKr+ Kc+ + Cs = 6%Kt +Kc, CA = 20% · Kt = 20% · 100P/3 = 20/3 · Pr, deci CA = CT + Pr, adica CT = = 17/100 ·Pr, CT= 17/3 · K1, CT= 171100 ·Kt = 6/100 ·Kt+ Kc, Kc = 11/100 ·Ki, deci Kr = = 89%-Ki = 65 mil., adica K1 = 73,03 mil., Pr = 3%·Kt = 2,19 mil., iar CA = 2013 ·Pr = 14,60 mil.); 97. a); 98. d) (Sno = 1.000 u.m., IS -100%=20%(IWL-100%), deci IS = 140%, Sn 1 =1,4·Sn 0 = = 1.400 u.m.); 99. d); 100. c). 11
198 <( RASPUNSURI
$ I C0 MENTARI I
11
CU PRINS Cuvant-lnainte / 5 Programe $CO/are $i bib!iografii / 6 l lMBAROMANA I 7 I. Fonetica ~i ortografie / 7 !l. Vocabu lar, forme corecte, e!emente de morfologi e/ 23 Ill. Morfosintaxa / 38 IV. Sintaxa frazei / 57
ECONOMIE / 85 Nevoi ~ i bunuri. Proprietate a ~ i !ibera initiativa/ 85 Consumatorul. Utilitatea economic a/ 88 Producatorul. Factorii de productie / 91 Productivitatea. Combinarea factori lor de productie / 94 Costul de productie / 98 Cost de productie. Profit. Cifra de afaceri / 101 Cererea. Oferta. Pretu l de echi libru / 104 Piata. Concurenta / 107 Piata monetara / 110 Dobanda / 114 Piata capitalurilor / 115 Piata muncii / 120 Salariu l / 123 lndicatorii macroeconomici / 126 Venitul. Consumul. lnvestitiile / 129 lnflatia I 134 $omajul / 135 Piata mondiala. Comertu l international/ 139 Eficienta comertului exterior/ 140 Piata valutara / 142 Fluctuatiile economice. Ciclicitatea / 144 Ciclicitatea. Cre~terea ~ i dezvoltarea economic a/ 145 Agentii economici. $tiinta economica. lntegrarea economic aIn U.E. I 147 TESTE FINALE / 149 RASPUNSURI ~I COMENTARll / 185 
