Anexa 5 Rm Materiale Constructii

2021-2022 REPERE METODOLOGICE PENTRU CLASA a IX-a

ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL ȘI TEHNIC

MATERIALE DE CONSTRUCȚII

TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ NR. 1 Domeniul de pregătire profesională: Materiale de construcții Clasa: a IX-a Modulul: Pregătirea amestecurilor de materii prime Obiectivele evaluării: 1. Identificarea materialelor de construcții. 2. Asocierea materialelor de construcții cu domeniul de utilizare și alcătuirea constructivă a clădirilor. 3. Caracterizarea materiilor prime necesare fabricării materialelor de construcții. 4. Calcularea cantităților de materii prime în vederea preparării amestecurilor de materii prime. 5. Descrierea tehnologiei de execuție a produselor din lut. 6. Analizarea factorilor specifici activității și identificarea normelor de siguranță la locul de muncă. 7. Evaluarea resurselor necesare pentru dezvoltarea unei afaceri cu produse de olărit. Niveluri cognitive

a-şi aminti (identificare, definire, enumerare)

a înţelege (exemplificare, explicare, alegere, reprezentare, completare)

a aplica (calculare, demonstrare, generalizare, transferare)

I. A1

I. B

I. C2

18,75%

II. A1

I. A2

I. C1

18,75%

I. A3

II. A2

II. A3

I. C3

25%

II.A

II.C

II.B

18,75%

III.1

6,25%

III.2

6,25%

Conţinuturi

Alcătuirea constructivă a clădirilor Materiale de construcții Materii prime și materiale Materiale din lut Tehnologii de execuție Siguranța la locul de muncă Locul de muncă. Resurse financiare, umane, materiale și de timp Pondere %

18,75%

25%

25%

a analiza (comparare, determinare, generalizare, schematizare, selectare )

25%

a evalua (justificare, argumentare, deducere)

Pondere %

III.3

6,25%

6,25%

100%

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 40 minute SUBIECTUL I

30 puncte 1

A. 9 puncte Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1 – 3) scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Elementul de rezistență al unei clădiri este: a) acoperișul; b) balconul; c) fundația; d) pereții interiori. 2. Din zidărie/ cărămizi / BCA se realizează: a) acoperișul; b) pardoseala; c) planșeul; d) pereții. 3. Mortarul este un material de: a) agregate; b) legătură; c) finisare; d) izolare. B. 15 puncte În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate materiale de construcții, iar în coloana B sunt enumerate domeniile de utilizare ale acestora Scrieți, pe foaia cu răsunsuri, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare din coloana B. Coloana A - Materiale de construcții

Coloana B - Domenii de utilizare

1.beton

a.element de zidărie

2.cărămizi 3.gresie 4.piatră naturală 5.sticlă

b.fundație c.izolator termic și fonic d.învelitoare pentru protecție e. placarea pardoselilor f. prepararea betoanelor și mortarelor

C. 6 puncte Citiţi, cu atenţie, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 3 1. Vata minerală este un material termoizolant și fonoizolant, alcătuit din fibre sticloase foarte subțiri. 2. Infrastructura unei clădiri cuprinde toate componentele constructive, verticale și orizontale, inclusiv acoperișul clădirii. 3. Betoanele se obțin din liant, agregate(nisip, pietriș și piatră spartă) și apă Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 3, scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, cifra corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația este adevărată, sau litera F, dacă apreciați că afirmația este falsă. 2

SUBIECTUL II 30 puncte A. 9 puncte Scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, informaţia corectă care completează spaţiile libere: 1. Materialul de construcții …… (1) …… împiedică pătrunderea apei într-un corp poros pe care îl impregnează sau îl acoperă. 2. Se numește …… (2) …… capacitatea materialelor ceramice de a-și reduce dimensiunile în timpul uscării și arderii. 3. Materia primă folosită la obținerea …… (3) …… este argila, care în amestec cu apa formează paste plastice care se pot modela ușor. B. 9 puncte Lutul și argila sunt materiale utilizate încă din cele mai vechi timpuri. Legat de acestea, răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care erau utilizările argilei în Egiptul antic? 2. Care sunt utilizările materialelor din lut și argilă în prezent? C. 12 puncte În industria ceramică, materiile prime se macină pe cale umedă în mori cu bile. În moară se introduc 3000 kg material uscat, apă și bile. Materialul uscat cuprinde: caolin – 50%, nisip – 30% şi feldspat – 20%. Calculați cantitatea din fiecare materie primă, exprimată în kg. SUBIECTUL III

30 puncte

Olăritul este o activitate tradițională care se practică din vremuri străvechi. Pentru realizarea produselor din lut, se folosesc două metode tradiționale: tehnica fâșiilor de lut și tehnica prelucrării pe roata olarului. În ambele cazuri se execută mai multe operații tehnologice, folosind diverse scule și dispozitive. Olăritul, ca un meșteșug tradițional, poate fi privit și din punct de vedere economic. Meșterii olari au o sursă de venit din această activitate, contribuind, astfel, și la dezvoltarea localității, prin atragerea turiștilor în zonă. Este nevoie ca acești mici producători să își vândă produsele. Astfel, ei participă la târguri și expoziții, unde își expun produsele în vederea valorificării. (Text preluat din manualul de Educație tehnologică pentru clasa a VII-a) 1. Enumerați operațiile tehnologice pentru realizarea unui produs din lut folosind roata olarului. 2. Indicați principalele activităţi care se desfășoară în atelierul de olărit, precum și normele care trebuie respectate în timpul lucrului pentru a desfășura o activitate în deplină siguranță. 3. Pentru a-și deschide o afacere, un meșter olar are nevoie de mai multe tipuri de resurse. Precizați tipurile de resurse necesare. Argumentați.

3

BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE  Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.  Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.  Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat la 10. SUBIECTUL I A. 1 – c; 2 – d; 3 – b; Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. B. 1 – b; 2 –a; 3 – e; 4 –f; 5 – c. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.

30 puncte 9 puncte

15 puncte

C. Identificarea valorii de adevăr a afirmaţiilor 1 – A; 2 – F; 3 – A. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.

6 puncte

SUBIECTUL II A. 1 – hidrofug; 2 – contracție; 3 – produse ceramice; Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.

30 puncte 9 puncte

B. 1. 3 puncte În Egiptul antic, argila a fost folosită ca: a. mijloc terapeutic b. ingredient al frumuseţii c. la conservarea mumiilor. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.

9 puncte

2. 6 puncte Utilizările materialelor din lut/argilă:  cărămizi pentru construcţii - pline sau cu goluri  materiale ceramice pentru învelitori: ţigle, coame, olane pentru acoperișuri;  produse din ceramică fină: plăci din gresie ceramică, plăci din, porţelanul;  dale de pavaj pentru trotuare, hale industriale;

4



produse ceramice refractare, caracterizate prin rezistenţă mecanică și chimică la temperaturi înalte, precum cărămizile de șamotă, folosite la coșuri de fum și pereţii cuptoarelor etc.;  produse tradiţionale din lut (vase de bucătărie, obiecte decorative etc.). Pentru răspuns corect și complet se acordă 6 puncte. Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. C.

12 puncte

cantitatea de caolin 

cantitatea de nisip 

50  3000  1500 kg 100

30  3000  900 kg 100

cantitatea de feldspat 

20  3000  600 kg 100

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 4 puncte (câte 2 puncte pentru punerea în ecuație și câte 2 puncte pentru efectuarea corectă a calculelor). Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. SUBIECTUL III 30 puncte 1. 12 puncte Operații de pregătire:  Curăţarea argilei de impurităţi  Frământarea argilei în amestec cu apa Operații de prelucrare:  Tăierea lutului în bucăţi mai mici şi frământarea lor  Formarea bulgărelui de lut de mărimea vasului şi trântirea lui pe discul superior pe roată  Modelarea prin ridicarea pereţilor vasului  Tăierea produsului şi scoaterea lui de pe discul roţii  Uscarea produsului Operații de finisare  Arderea produsului  Decorarea produsului Pentru menționarea fiecărei categorii de operație se acordă câte 1 punct (3 categoriix1 punct= 3 puncte) Pentru menționarea corectă a fiecărei operații se acordă câte 1 punct (1 punct x 9 operații=9 puncte) Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. 2. Activități:  organizarea activităţii zilnice

10 puncte

5

   

aprovizionarea locului de muncă cu materiale, scule, unelte, dispozitive; pregătirea sculelor, dispozitivelor şi echipamentelor pentru lucru; pregătirea lutului pentru modelare; modelarea lutului în obiect, folosind roata tradițională sau roata de modelare electrică; Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 1 punct 5 activitățix1 punct= 5 puncte Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. Norme privind securitatea și sănătatea în muncă:  purtarea echipamentului de lucru şi de protecţie a muncii, care constă în: salopetă, ochelari de protecţie, mănuşi, încălţăminte adecvată;  utilizarea cu atenţie şi multă responsabilitate a instrumentelor şi uneltelor  selecţionarea cu responsabilitate a mijloacelor de muncă, conform organizării activităţilor la locul de muncă.  mijloacele de protecţie şi de intervenţie trebuie să fie verificate, în ceea ce priveşte starea lor tehnică şi modul de păstrare, conform cu recomandările producătorului şi adecvat procedurilor de lucru specifice;  Atelierul de olărit trebuie să fie echipat și dotat cu mijloace tehnice de apărare contra incendiilor și dotat cu mijloace tehnice de apărare contra incendiilor. Pe timpul lucrului, trebuie luate măsuri de reducere a riscului de incendiu, precum: limitarea utilizării materialelor combustibile și asigurarea unei ventilații corespunzătoare a spațiului de lucru. Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 1 punct 5 normex1 punct= 5 puncte Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. 3. 8 puncte Resurse necesare în realizarea activității de olărit:  Resurse financiare: fonduri bănești pentru cumpărarea/închirierea și amenajarea/dotarea spațiului de lucru, pentru achiziționarea resurselor materiale, pentru plata utilităților, pentru plata salariilor  Resurse umane: meșteri olari  Resurse materiale: lutul pentru modelaj, roata olarului, vas pentru apă, piele de căprioară/ folie de plastic, aţă, șorţ, un instrument ascuţit pentru decorarea exterioară a vasului, glazură/smalț, culori și pensule pentru pictură, cuptor de ardere.  Resurse de timp Preocuparea fiecărui investitor este aceea de a putea să acopere toate costurile de producţie și să obţină un profit cât mai mare, valorificându-și la maximum resursele umane, materiale și financiare. Pentru răspuns corect și complet se acordă 8 puncte. Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 4 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. Repere metodologice privind interpretarea rezultatelor la testul inițial:

6

După aplicarea și corectarea testului, rezultatele elevilor vor fi consemnate într-un tabel centralizator, care conține punctajul obținut de fiecare elev pe fiecare item, itemii fiind grupați în tabel pe niveluri cognitive, așa cum rezultă din matricea de specificații. Punctajele din tabel vor fi convertite în plusuri și minusuri, într-un alt tabel astfel: se vor marca cu semnul (+) itemii la care elevul a răspuns corect (itemi la care a obținut mai mult de jumătate din punctajul alocat pe itemul respectiv) și cu semnul (-) itemii la care nu a răspuns mulțumitor (itemi la care elevii au obținut jumătate sau mai puțin de jumătate din punctajul alocat pe itemul respectiv, având în vedere şi nivelurile cognitive corespunzătoare itemilor). Analizând totalurile pe fiecare semn (+ sau -) și pe fiecare nivel cognitiv se identifică nivelul performanței elevilor, raportată la acele niveluri cognitive evaluate. Se pot constatata: ~ incapacitatea de a folosi cunoștințele acumulate pentru rezolvarea unor situații concrete ~ incapacitatea de a face transfer și de a aplica cunoștințele dobândite anterior ~ incapacitatea de a face analize ~ incapacitatea de a interpreta ~ însușirea necorespunzătoare a vocabularului de specialitate ~ deficiențe referitoare la utilizarea formulelor și regulilor de calcul matematic; Se vor desfășura activități de învățare/activități remediale în funcție de deficiențele constatate, adaptate atât la particularitățile clasei cât și la fiecare elev. Se recomandă: ~ Utilizarea metodelor de învățare centrate pe elev, utilizarea unor strategii de predare care să țină cont de stilurile de învățare ale elevilor; ~ Învățarea în contexte practic- aplicative ~ Exerciții de învățare logică a conţinuturilor ~ Activități de învățare repetitive ~ Activități de învățare în grup și de lucru în echipă ~ Întocmirea unor glosare cu termeni tehnici ~ Rezolvarea de exerciţii practice şi studii de caz care să dezvolte capacitatea de aplicare a cunoștințelor specifice disciplinei ~ Sarcini de lucru diferențiate, în scopul dobândirii de performanţă în cazul elevilor mai buni şi cu caracter remedial pentru elevii care întâmpină dificultăţi sau prezintă lacune în pregătirea teoretică şi practică. ~ Sarcini de lucru cu grade diferite de dificultate pentru grupe mici şi omogene, constituite pe baza nivelului de cunoştinţe sau descrie-compară-analizează-asociazăaplică-argumentează, se pot da sarcini cu grade/abilităţi comune (ex: prin metoda cubului diferite de complexitate, fără a crea disconfortul unei separări a grupurilor de lucru); ~ Teme pentru acasă cu grade diferite de complexitate (aflate atat în concordanță cu nivelul de cunoștințe al elevului, cât și cu zona proximei sale dezvoltări) ~ Dezvoltarea competenţelor de lectură şi mai ales de înţelegere a textului citit (cerinţelor şi sarcinilor de lucru); ~ Recapitularea sistematică a noțiunilor însușite

7

TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ NR. 2 Domeniul de pregătire profesională: Materiale de construcții Clasa: a IX-a Modulul 1: Materii prime Analize specifice materiilor prime și amestecurilor de materii prime (densitatea, umiditatea) Obiectivele evaluării (exemple): 1. Identificarea materiilor prime folosite în diverse procese industriale. 2. Asocierea materiilor prime cu produsele finite 3. Corelarea unor proprietăți cu metodele de analiză; 4. Aplicarea corectă a relațiilor de calcul pentru determinarea densității; 5. Analizare unor materii prime în funcție de proprietățile lor. Niveluri cognitive

Conţinuturi

Identificarea materiilor prime folosite in diverse procese industriale

a-şi aminti (identificare, definire, enumerare)

15,84% I.A.1 I.A.2 I.A.3

Asocierea materii prime - produse finite

Corelarea unor proprietăți cu metodele de analiză

a înţelege (exemplificare explicare, alegere, reprezentare, completare)

a evalua (justificare, argumentare, deducere)

10,52% II.1.1 II.1.2

5,26% III.1.5

-

26,3% I.B. I.C.2 I.C.4 I.C.5 III.1.3

5,26% III.1.1

31,56%

5,26% III.1.2

15,78%

a aplica (calculare, demonstrare, generalizare, transferare)

10,52% I.C.3 II.1.3

Aplicarea relațiilor matematice pentru determinarea densității

Analizare unor materii prime în funcție de proprietățile lor Pondere %

10,52% II.2 III.2

5,26% I.C.1 21,10%

Pondere %

a analiza (comparare, determinare, generalizare, schematizare, selectare )

47,34%

10,52%

31,62%

10,52%

5,26% III.1.4

10,52%

21,04%

100%

8

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 30-40 minute

SUBIECTUL I

30 puncte

A. 9 puncte Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1 –3) scrieți, pe foaia cu răspunsuri, litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Unitatea de măsură, în Sistemul internațional de unități (S.I.) pentru densitate este: a) m3; b) kg; c) kg/m3; d) m3/kg. 2. Marmura este: a) rocă vulcanică cu conținut mic de carbonat de calciu; b) amestec de nisip si carbonat de calciu; c) varietate de argilă; d) rocă metamorfică cu conținut mare de carbonat de calciu. 3. Nisipul cuarțos: a) conține SiO2 în procent de 90 - 99%; b) conține în procente aproximativ egale SiO2 și CaCO3; c) conține CaCO3 în procent de 90 - 99%; d) nu conține SiO2. B. 6 puncte În tabelul de mai jos, în coloana A sunt prezentate materii prime, iar în coloana B sunt enumerate produse finite asociate materiilor prime Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A și literele corespunzătoare din coloana B. NOTĂ: În coloana B veți avea cel puțin un element mai mult decât în coloana A Coloana A - Materii prime 1. nisip

2. argilă

Coloana B – Produse finite a. Cărămidă

b. sticlă

9

3. marmură

c. construcții metalice

d. fațade decorative

C. 15 puncte Citiți, cu atenție, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 5. 1. Nisipul de calitate este cel cuarţos, în care conținutul în SiO2 este 90 - 99%; 2. Argila este materia primă de bază în industria ceramică și are diferite umidități. 3. Umiditate naturală reprezintă masa de apă pierdută de o probă prin uscare în etuvă la 50°C ± 2°C, raportată la masa uscată a acesteia; 4. Argila refractară cu conținut mare de praf silicios se folosește pentru materiale refractare necesare căptușirii cuptoarelor care lucrează la temperaturi înalte. 5. Bentonita are o mare capacitate de a se umfla în contact cu lichidele, de a absorbi unele substanțe, din această cauză se întrebuințează pentru proprietățile decolorante, sub numele de pământuri decolorante: în industria petrolieră pentru purificarea unor produse, industria săpunului, cosmetice, etc.. Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 5, scrieți, pe foaia cu răspunsuri, cifra corespunzătoare enunțului și notați în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația este adevărată, sau litera F, dacă apreciați că afirmația este falsă.

10

SUBIECTUL II

30 puncte

II.1. Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, informația corectă care completează spațiile libere: 1. La fabricarea cimentului se folosesc ca materii prime naturale principale .......(1) și ..................(2). 2. Carbonatul de calciu este o materie primă cunoscută sub denumirile ........(3) sau ...........(4). 3. Argilele absorb cu ușurință ........(5) devenind ........(6). II.2. Calculați densitatea unui eșantion de rocă calcaroasă care are volumul de 111 cm3 și masa 0,3 kg. SUBIECTUL III

30 puncte

III.1 20 puncte Argilele sunt roci sedimentare alcătuite din fragmentele foarte fine, sub 0,01 mm diametru, cu o compoziţie chimică complexă, de tipul: - silicaţi de aluminiu hidrataţi (caolin, montmorilonit) drept componenţi principali; - minerale: de tipul cuarţ, feldspaţi, muscovit; - sfărâmături de cochilii calcaroase sau silicioase; - resturi de substanţe organice; - cantităţi mici din unele minerale (sulfuri, carbonaţi, silicaţi complecşi etc.). Se cunosc numeroase varietăţi de argile, acestea deosebindu-se între ele prin proporţia şi natura componenţilor neprincipali, ca argile: galbene, refractare, smetice, bentonite, caolinul, huma etc. Marnele sunt argile cementate cu carbonat de calciu (fac efervescenţă cu HCl, deosebindu-se de argile clasice). Argilele se pot identifica pe baza caracteristicilor specifice: - au duritate mică, 1 - 2,5 g/cm3; - absorb apa cu uşurinţă, devenind plastice şi impermeabile; - udate, degajă miros de praf umed; - prezintă capilaritate şi coeziune puternică; - sunt unsuroase la pipăit. Argilele au multiple utilizări: industria ceramică (porţelanuri, faianţă, cărămizi, ţiglă, creuzete), la fabricarea cimentului, industria alimentară (bentonitele) etc. După lecturarea textului răspundeți următoartelor cerințe: 1. Prin ce se deosebesc diferitele tipuri de argile între ele? . 2. Prezentați principalele proprietăți fizice ale argilelor, utilizate la identificarea acestora. 3. Dați exemple de utilizări ale materialelor argiloase. 4. Prin ce se deosebesc marnele de argilele clasice? 5. Care sunt componenții principali din argile?

11

III.2. 50 g argilă se usucă în etuvă, la 105°C, în final obținându-se 36,85 g produs. Calculați umiditatea argilei. 10 puncte

BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE   

Se punctează oricare alte modalități de rezolvare corectă a cerințelor. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea punctajului total acordat la 10.

SUBIECTUL I

30 puncte

A. 1 – c; 2 – d; 3 – a; Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.

9 puncte

B. 1 – b; 2 – a; 3 – d; Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.

6 puncte

C. Identificarea valorii de adevăr a afirmațiilor 1 – A; 2 – A; 3 – F; 4 – A, 5 – A. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.

15 puncte

SUBIECTUL II

30 puncte

a) 1 – roci calcaroase; 2 – roci argiloase; 3 – calcar; 4 – marmură; 5- apă; 6 – plastice. Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 3 puncte. Pentru fiecare răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.

18 puncte

b)

12 puncte 12

Răspuns estimat: 2702,7 kg/m3 sau 2,7027g/cm3 𝑚 0,3𝑘𝑔 𝑘𝑔 𝜌= = = 2702,7 𝑉 111 × 10−6 𝑚3 𝑚3 Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 12 puncte. Pentru fiecare răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 6 punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. SUBIECTUL III

30 puncte

1. 4 puncte Răspuns estimat: Argilele se deosebesc între ele prin proporţia şi natura componenţilor neprincipali. 2. 4 puncte Răspuns estimat: Argilele se pot identifica pe baza caracteristicilor specifice: duritate mică (1 2,5 g/cm3), capacitate de absorbție a apei (devenind plastice şi impermeabile); udate, degajă miros de praf umed; prezintă capilaritate şi coeziune puternică; sunt unsuroase la pipăit. 3. 4 puncte Răspuns estimat: Argilele se utilizează în industria ceramică (la fabricarea de porţelan, faianţă, cărămizi, ţigle, creuzete), la fabricarea cimentului, în industria alimentară (bentonitele) etc.. 4. 4 puncte Răspuns estimat: Marnele sunt cementate cu carbonat de calciu (se pot identifica prin testare cu acid clorhidric- apare fenomenul de efervescență). 5. 4 puncte Răspuns estimat: Componenții principali din argile sunt silicații de aluminiu hidratați (de exemplu caolin sau montmorilonit). Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 4 puncte. Pentru fiecare răspuns parțial corect sau incomplet se acordă câte 2 punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. III.2. 10 puncte Răspuns estimat: 26,3%

Repere metodologice privind interpretarea rezultatelor la testul inițial: Fiecare elev va rezolva individual testul, fără materiale ajutătoare. După predarea testului, profesorul va discuta cu elevii, indicând răspunsurile și precizând faptul că, pentru rezolvarea corectă, s-au folosit cunoștințele de la disciplinele chimie, matematică, fizică, geografie (tipuri de roci) sau educație tehnologică. Fiecare elev va încerca o autoevaluare, astfel încât la sfârșitul activității didactice toți elevii să cunoască rezultatul evaluării inițiale.

13

ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE FAȚĂ ÎN FAȚĂ NR. 1 Operații de pregătire a materiilor prime – Mărunțirea Modulul: Pregătirea amestecurilor de materii prime Tema: Mărunţirea materiilor prime Tip de activitate: de teorie/de instruire practică Rezultate ale învățării vizate Cunoștințe 2.1.1. Operaţii de pregătire a materiilor prime a. Mărunţirea materiilor prime

2.1.2. Utilaje de pregătire a materiilor prime şi a amestecului de materii prime

2.1.3. Construcţia şi funcţionarea utilajelor de pregătire a materiilor prime şi a amestecului de materii prime

Abilități 2.2.1. Asocierea materiilor prime cu operaţiile de pregătire necesare, metodele şi condiţiile de realizare 2.2.2. Caracterizarea operaţiilor de pregătire a materiilor prime 2.2.3. Utilizarea vocabularului de specialitate în mod corect 2.2.4. Identificarea utilajelor de pregătire a materiilor prime şi a amestecului de materii prime 2.2.5. Asocierea utilajelor cu operaţiile de pregătire a materiilor prime şi a amestecului de materii prime 2.2.6. Identificarea părţilor componente ale utilajelor 2.2.7. Explicarea modului de funcţionare a utilajelor 2.2.8. Utilizarea materialelor de specialitate de actualitate publicate în limba romană şi limba maternă

Atitudini 2.3.1 Valorificarea selectivă a informațiilor referitoare la operaţiile de pregătire a materiilor prime

2.3.2 Valorificarea selectivă a informațiilor referitoare la utilajele de pregătire a materiilor prime şi a amestecului de materii prime

2.3.3 Întocmirea autonomă şi corectă a schemei utilajului

Activitate realizată prin Metoda mozaicului Scurtă descriere a metodei: Metoda mozaicului presupune învăţarea prin cooperare la nivelul unui grup şi predarea achiziţiilor dobândite de către fiecare membru al grupului unui alt grup. Ca şi alte activităţi de învăţare prin cooperare, metoda Mozaic foloseşte grupuri casă (iniţiale) şi grupuri de experţi, metoda Mozaic îi ajută pe toţi elevii să studieze şi să înveţe întregul material. 14

Ei devin „experţi” pe măsură ce „predau” unul altuia părţi din materialul care trebuie învăţat. În acest mod, fiecare elev are un rol activ în procesul de predare şi învăţare şi experimentează înţelegerea şi gândirea la nivel înalt. Ca toate celelalte metode de învăţare prin cooperare şi aceasta metodă are avantaje:  dezvoltarea răspunderii individuale şi de grup;  dezvoltarea abilităţile de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul grupului;  dezvoltarea gândirii logice, critice şi independente;  optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor altcuiva;  stimulează încrederea în sine a elevilor; Obiective:  Caracterizarea operaţiei de mărunțire  Identificarea utilajelor de mărunțire  Identificarea părţilor componente ale utilajelor de mărunțire  Explicarea modului de funcţionare a utilajelor de mărunțire  Utilizarea corectă a limbajului de specialitate Mod de organizare a activității/a clasei: activitate în grupe de câte 4 elevi Resurse materiale: coli hârtie A4, instrumente de scris, markere, flip-chart, texte suport, fişe de lucru; Durată: 80 minute Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales - Etape de lucru: a. Evocarea: activizarea participanţilor, „brainstorming”. b. Realizarea sensului: Împărţirea clasei în grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre aceştia primind câte o fişă de învăţare numerotată de la 1 la 4. Fişele cuprind părţi ale unui material, ce urmează a fi înţeles şi discutat de către elevi.

Prezentarea succintă a subiectului tratat. Explicarea sarcinii de lucru şi a modului în care se va desfăşura activitatea. Regruparea elevilor, în funcţie de numărul fişei primite, în grupuri de experţi. Elevii cu nr. 1(albastru) vor forma grupa de experti 1 şi vor studia materialul 1, elevii cu nr. 2 (roşu) vor forma grupa de experţi 2 şi vor studia materialul 2, elevii cu nr. 3(galben) vor forma grupa de experţi 3 şi vor studia materialul 3, iar elevii cu nr. 4(verde) vor forma grupa de experti 4 şi vor studia materialul 4:

15

Învăţarea prin cooperare a secţiunii care a revenit fiecărui grup de experţi. Elevii citesc, discută, încearcă să înţeleagă cât mai bine, hotărăsc modul în care pot preda ceea ce au înţeles colegilor din grupul lor originar. Revenirea în grupul iniţial şi predarea secţiunii pregătite celorlalţi membri. Fiecare expert prezintă materialul studiat de el celorlalţi colegi din grupa de învăţare astfel încât la finalul activităţii fiecare participant să cunoască întreg conţinutul aferent temei propuse pentru instruire. Dacă sunt neclarităţi, se adresează întrebări expertului. Dacă neclarităţile persistă se pot adresa întrebări şi celorlalţi membri din grupul expert pentru secţiunea respectivă.

Trecerea în revistă a materialului dat prin prezentare orală cu toată clasa/ cu toţi participanţii. c. Etapa de reflecţie: Numiţi trei lucruri pe care grupul le-a efectuat bine! Numiţi un lucru pe care grupul poate să-l îmbunătăţească pe viitor! Se prezintă, în continuare, modul de utilizare a acestei metode în cadrul lecției Mărunțirea materiilor prime Lecţia Mărunțirea materiilor prime este o lecţie de comunicare de noi cunoştinţe şi se desfășoară în sala de clasă/laboratorul tehnologic dotat corespunzător. Lecţia se organizează şi desfăşoară astfel: Se comunică, de către profesor, titlul noii lecţii şi se instruiesc elevii cu privire la noua metodă de abordare a lecţiei; Se împarte clasa în grupuri de câte 4 elevi, fiecare elev primind câte o fişă de documentare. Se explică sarcina de lucru şi modul în care se va desfăşura activitatea. 16

Elevii se regrupează, în funcţie de numărul fişei primite, în grupuri de experţi. Elevii citesc, discută şi învăţă prin cooperare secţiunea care a revenit fiecărui grup de experţi. Elevii revin în grupul iniţial şi fiecare expert prezintă materialul studiat de el celorlalţi colegi din grupa de învăţare astfel încât la finalul activităţii fiecare participant să cunoască întreg conţinutul aferent temei propuse pentru instruire. Se trece în revistă materialul dat prin prezentare orală cu toată clasa/ cu toţi participanţii. Pentru fixarea cunoştinţelor elevii vor completa o fişă de lucru. La finalul lecţiei, profesorul:  prezintă soluţiile corecte;  evidenţiază grupa sau grupele care au lucrat cel mai bine (s-au încadrat cel mai bine în timpii de lucru şi au avut cele mai multe soluţii corecte); În timpul rezolvării sarcinii de către elevi, profesorul are menirea:  să îndrume elevii / grupele care cer detalii sau lămuriri cu privire la rezolvarea sarcinilor;  să coordoneze activitatea, astfel încât grupele să se încadreze în timpii de lucru;  să asigure implicarea şi participarea tuturor elevilor la rezolvarea sarcinilor de lucru; Metoda mozaicului este însoţită, în acest caz, de problematizare, studiu de caz, conversaţie euristică. Această metodă contribuie la întărirea coeziunii grupurilor, prin toate activităţile pe care le presupune. Elevii învaţă unii de la alţii, comunicarea se îmbunătăţeşte, iar ierarhiile dispar, deoarece fiecare are ceva de transmis celorlalţi, la rândul său fiind interesat de ceea ce au de spus ceilalţi colegi. Elevii învaţă să ofere şi să primească sprijin în efortul de autoinstruire.

FIŞA DE DOCUMENTARE EXPERT 1 Mărunţirea materiilor prime 1. Definiţie  Modificarea dimensiunilor materialelor, prin aducerea lor de la unităţi de volum mai mari la unităţi de volum mai mici.

 

Dimensiunea iniţială – de ordinul sutelor de milimetri Dimensiunea finală – produsul sfărâmat rezultă cu dimensiuni până la 10 mm

2. Scopul operaţiei de mărunțire: 17

 Creşterea suprafeţei de contact al particulelor care participă la procesul de transformare  Omogenizarea optimă a amestecurilor de materii prime 3. Mecanisme de mărunțire: Mărunțirea materialului se realizează prin aplicarea asupra materialului, a unor forţe exterioare După modul cum acţionează forţa, mărunțirea se poate face prin: a) comprimare; b) forfecare; c) încovoiere; d) şoc - când materialul este lovit - când materialul este proiectat într-o suprafaţă solidă.

a b c d Aceste forţe acţionează combinat asupra materialului solid Practic, particulele solide sunt supuse simultan la cel puţin două tipuri de solicitări: - compresiune şi forfecare; - compresiune şi încovoiere; - şoc şi forfecare. 4. Factorii care influențează operația de mărunțire: a) Natura materialului ce urmează a fi mărunțit b) Produsul care trebuie obținut c) Utilajele de mărunțire Duritatea este un factor ce caracterizează tăria relativă a materialelor ce urmează a fi mărunțite. În fincție de rezistența mecanică, materiile prime pot fi: roci moi, roci semidure și roci dure. Cunoașterea gradului de duritate ajută la stabilirea utilajului cu care urmează să se facă mărunțirea, precum și la fixarea naturii materialului din care se confecționează suprafețele de mărunțire, care trebuie să aibă o duritate mai mare decât cea a materialului supus mărunțirii. Umiditatea materialelor influențează negativ randamentul operației de mărunțire, umiditatea optimă a materialelor fiind de 5% 5. Gradul de mărunțire: este raportul dintre mărimea medie inițială a materialului introdus la mărunţire și mărimea medie a produsului obținut prin mărunțire.

i

D1 D2

D1 - mărimea iniţială a materialului introdus la mărunţire D2 - mărimea finală a produsului rezultat

Gradul de mărunțire variază cu tipul utilajului de mărunțire, cu duritatea materialului și cu mărimea inițială a bulgărilor. 6. Trepte de mărunțire: Utilajele de mărunțire nu pot conduce toate la obținerea mărimii dorite. Dacă se dorește un grad mare de mărunțire, operația se execută în 2-3 trepte. 18

-

7. Utilaje de mărunțire a) După domeniul granulometric se deosebesc: Concasoare – din care produsul rezultă cu dimensiuni până la 10 mm Granulatoare – din care produsul rezultă cu dimensiuni cuprinse între 1-10 mm Colerganguri – din care produsul rezultă cu dimensiuni cuprinse între 0,3 – 8,5 mm b) După construcţia utilajului Concasoare şi granulatoare cu fălci Concasoare şi granulatoare giratorii (conice) Concasoare şi granulatoare cu ciocane Colerganguri cu cuvă fixă şi cu cuvă rotativă Concasoare şi granulatoare cu valţuri FIŞA DE DOCUMENTARE EXPERT 2

Concasoare cu fălci

19

1. Principiul de funcționare Concasoarele cu fălci sunt utilaje în care mărunțirea se efectuează prin strivirea materialului între două plăci metalice(fălci), care pot fi una fixă și una mobilă, sau ambele mobile. https://www.youtube.com/watch?v=yTIePG1E-kY https://www.youtube.com/watch?v=E9inrslL02o La aceste tipuri de utilaje se obține un grad de mărunțire i=2-6 pentru bucăți mari și dure de material, respectiv i=5-10 pentru bucăți de material de mărime mijlocie. 2. Domeniul de utilizare Concasoarele cu fălci sunt utilizate în general, la mărunțirea grosieră și mai rar pentru mărunțirea medie. 3. Tipuri de concasoare Dupa modul de construcție există mai multe tipuri de concasoare cu fălci dar cel mai frecvent utilizate sunt:  concasorul cu fălci cu dublă articulație



concasorul cu simplă articulație

20

4. Elementele constructive ale concasoarelor cu fălci 1.  concasorul cu fălci cu dublă articulație 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

Falca fixă( peretele față al batiului) Peretele spate Pereți laterali Falca mobilă Axul fălcii mobile Arborele cu excentric Bielă Placa de presiune față Placa de presiune spate Mecanismul de reglare a fantei de evacuare Tija de rapel Arcul de rapel Volant (roată de curea pentru acționarea mașinii) Blindajul fălcii fixe Blindajul fălcii mobile Blindajul pereților laterali

Acesta se compune dintr-un batiu format din falca fixă 1 care constituie peretele din faţă, peretele din spate 2 şi pereţii laterali 3. Pe batiu se montează falca mobilă 4 care oscilează pe axul 5. Spaţiul cuprins între falca fixă, falca mobilă şi pereţii laterali ai batiului formează spaţiul în care se realizează sfărâmarea materialului (spaţiul de lucru al maşinii). Pentru a preveni uzarea prin abraziune a pereţilor spaţiilor de lucru aceştia se căptuşesc cu blindajele 14, 15, 16 realizate din materiale adecvate. De regulă se utilizează în acest scop oţelul manganos cu 12 – 14 % mangan, turnat şi călit. Acesta se durifică superficial, în exploatare, datorită solicitărilor de compresiune şi de şoc (duritate indusă), proces în urma căruia materialul capătă deformaţii importante (curge). La maşinile mai mici se realizează blindaje din fontă albită (turnată în cochilă metalică). Blindajele fălcilor sunt prevăzute cu striaţii 21

longitudinale pentru o mai bună prindere şi sfărâmare a materialului supus mărunţirii (în afară de strivire apar şi efecte de încovoiere). Striaţiile au, de regulă, în secţiune profil triunghiular. Mişcarea de oscilaţie a fălcii mobile este realizată de către un mecanism bielămanivelă format din arborele cu excentric 6, rezemat pe batiu prin intermediul unor lagăre cu rulmenţi, şi biela 7. La capătul inferior al bielei 7 sunt plasate plăcile de presiune faţă 8 şi spate 9, unghiul de înclinare al acestora faţă de planul orizontal fiind de 10 … 12°. Placa de presiune faţă 8 face legătura cu biela 9 şi falca mobilă 4, iar placa de presiune spate 9, între biela 7 şi mecanismul de reglare al fantei dintre fălci 10, plasat pe peretele spate 2 al batiului. Capetele plăcilor de presiune sunt astfel prelucrate încât, împreună cu cuzineţii din bielă şi cei din falca mobilă, respective din mecanismul de reglare a fantei formează articulaţii cilindrice. Pentru ca în timpul funcţionării maşinii, plăcile de presiune să nu cadă, sistemul cinematic compus din elementele 4, 8, 7, 9, 10 este strâns cu ajutorul sistemului de rapel format din două tije şi arcurile elicoidale de compresiune corespunzătoare, 12. La deplasarea bielei spre în sus unghiul dintre plăcile de presiune şi planul orizontal se micşorează şi fălcile se închid, materialul din spaţiul de lucru fiind comprimat şi sfărâmat. La deplasarea bielei spre în jos, fălcile se deschid şi materialul sfărâmat este evacuat din maşină. Acţionarea mecanismului bielă-manivelă se realizează de la un motor electric prin intermediul unei transmisii cu curele trapezoidale. Roata de curea condusă 13, montată pe fusul arborelui cu excentric are şi rol de volant pentru uniformizarea funcţionării maşinii. Pentru a reduce efectul solicitării la torsiune al arborelui cu excentric, se utilizează, de regulă, doi volanţi identici, câte unul la fiecare capăt al arborelui cu excentric. Pentru a păstra constantă granulaţia produsului, precum şi pentru a obţine un produs cu o altă granulaţie, fanta dintre fălci trebuie reglată. Acest lucru se realizează cu ajutorul dispozitivului 10 care poate fi hidraulic (în cazul de faţă) sau mecanic (cu pene, cu şurub, etc.). Acesta realizează deplasarea sistemului cinematic format din elementele 4, 8, 7, 9, 10 într-un sens sau altul, pentru micşorarea, respectiv mărirea fantei dintre fălci.  concasorul cu simplă articulație Cele prezentate anterior la concasorul cu dublă articulaţie rămân valabile şi în acest caz. Deosebirea esenţială constă în aceea că falca mobilă 2 este montată direct pe arborele cu excentric 3, ea căpătând în timpul funcţionării o mişcare complexă. Concasor cu simplă articulație

1. 2. 3. 4.

Falca fixă Falca mobilă Arbore cu excentric Mecanismul de reglare a fantei 5. Placa de presiune 6. Roata de curea (Volant) 7. Dispozitivul de rapel

22

5. Avantaje și dezavantaje   

Avantaje Construcție simplă, robustă și ieftină Siguranță în exploatare Volum relativ mic al instalației

  

Dezavantaje Trepidații puternice în timpul funcționării Limitarea debitului datorită cursei moarte a fălcii mobile la depărtarea de falca fixă Întreruperi dese în funcționare

FIŞA DE DOCUMENTARE EXPERT 3 Concasoare cu valțuri

1. Principiul de funcționare Concasoarele cu valțuri sunt utilaje în care mărunțirea se efectuează prin comprimarea constant și continuă a materialului între două valțuri care se rotesc în sens invers, pe axe orizontale așezate paralel. Materialul care se introduce pe la partea superioară este mărunțit treptat cu ajutorul celor doi cilindri, după ce este împins în spațiul care se găsește între cilindri. Materialul mărunțit este eliminate prin partea opusă sub formă de granule.

https://www.youtube.com/watch?v=6lJtad0VtLE https://www.youtube.com/watch?v=r0XZTIWXQ3M https://www.youtube.com/watch?v=ISJ-WUJFfHs Dimensiunea materialului la alimentare variază în funcție de mărimea mașinii, între 30 și 80 mm, iar cele ale materialului prelucrat între 1 și 10 mm. La concasoarele cu valțuri gradul de mărunțire este determinat de distanța dintre cei doi cilindri și variază între valorile i=3-4 la materiale dure și i=10-15 la materiale moi.

23

2. Domeniul de utilizare Concasoarele cu valțuri sunt utilizate în general, la mărunțirea fină a rocilor semidure sau la mărunțirea grosieră și medie a rocilor umede și plastice, valțurile fiind prevăzute în acest caz cu proeminențe. Concasoarele cu valțuri sunt contraindicate pentru mărunțirea materialelor dure.

3. Tipuri de concasoare

Cele mai cunoscute sunt sunt concasoarele cu două valțuri, dar se mai pot întâlni și concasoare cu două perechi de valțuri, perechile de valțuri având diametre diferite. După modul de fixare al cilindrilor, deosebim:  Concasor cu un cilindru în lagăre fixe și unul în lagăre mobile  Concasor cu ambii cilindri în lagăre mobile

4. Elementele constructive ale concasoarelor cu valțuri  Batiul - se execută în general din fontă sau oțel turnat  Cilindrii - pot avea diferite suprafețe. După profilul suprafeței cilindrii pot fi: netezi, cu nervuri sau dințați  Pentru asigurarea rezistenței la uzură, pe cilindri se fixează blindajele de oțel demontabile pentru a putea fi ușor schimbate la reparații.

24



Curățitoarele cilindrilor e montează sub formă de cuțite de oțel, tangent la suprafața blindajelor, având rolul de a curăți, mai ales când utilajul este folosit la zdrobirea argilei. Caracteristici tehnice:  Diametrul valțurilor: 500-1600 mm  Lungimea valțurilor: 250-1200 mm  Distanța dintre valțuri: 8-120 mm  Turația valțurilor: 15-90 rot/min  Producția: 8-150 t/h  Mărimea inițială a particulelor 30 – 700 mm

FIŞA DE DOCUMENTARE EXPERT 4 Colergangurile

1. Principiul de funcționare Colergangurile mărunțesc materialul prin presarea acestuia de către unul sau mai multe corpuri în forme de role cilindrice, care se rostogolesc pe o suprafață plană. Presarea între suprafețele de măcinare rezultă din greutatea corpurilor rostogolitoare sau din acțiunea forței centrifuge. 2. Domeniul de utilizare Colergangurile sunt utilaje care se folosesc atât pentru sfărâmarea materialelor cât și pentru amestecarea materialelor uscate sau a materialelor cu umiditate până la 15-25%. Prin mărunțire se obțin granule cu dimensiuni cuprinse între 0,3 și 8,5 mm. 3. Tipuri de colerganguri Colergangurile se clasifică:  După destinația tehnologică: a) Colerganguri pentru măcinare uscată sau semiuscată 25

 

b) Colerganguri pentru amestecuri sau amestecare și măcinare După modul de lucru: a) Colerganguri cu funcționare periodică b) Colerganguri cu funcționare continuă După construcție: a) Colerganguri cu cuvă fixă b) Colerganguri cu cuvă rotativă

5. Elementele constructive ale colergangurilor 1 – axul central 2 – cuva 3 – pietre de măcinare 4 – axul pietrelor La colergangul cu cuvă fixă, axul orizontal pe care se învârtesc cele două pietre este fixat de pivotal central, cu care se rotește solidar. Pietrele fac o mișcare compusă: o mișcare de rotație în jurul axului lor și o mișcare de revoluție în jurul pivotului. Cuva este fixă. La colergangul cu cuvă rotativă, axul orizontal este fix. Cuva se rotește în jurul pivotului central. Ambele tipuri de colerganguri au raclete care aduc materialul din cuvă în dreptul pietrelor.

racletă

Pietrele colergangului sunt confecționate din material dure cum ar fi granitul sau au bandaje din material dure cum ar fi fonta dură sau oțel dur. Cuva este un disc plin metalic sau din granit. Când descărcarea materialului se face pe la partea inferioară fundul cuvei este alcătuit din plăci cu găuri conice de diferite dimensiuni, funcție de dimensiunea dorită a se obține prin măcinare. Caracteristici tehnice:  Diametrul pietrelor: 300 - 1800 mm  Lățimea pietrelor: 75 - 450 mm  Turația cuvei: 18 - 40 rot/min  Producția: 0,1-12 t/h  Mărimea inițială a particulelor 30 – 70 mm 26



Mărimea finală a particulelor 0 – 8 mm FIȘA DE LUCRU

1. Referitor la Mărunțirea materiilor prime, rezolvați următoarele cerințe: a. Definiți operația de mărunțire. b. Precizați scopul operației de mărunțire. c. Indicați mecanismele de mărunțire a materiilor prime utilizate în industria materialelor de construcții. d. Enumerați factorii care influențează operația de mărunțire e. Scrieți relația de calcul a gradului de mărunțire și specificați semnificația termenilor care apar în relația de calcul. f. Numiți treptele de mărunțire și precizați pentru fiecarea treaptă de mărunțire ordinul de mărime al dimensiunii inițiale a materialului supus mărunțirii. 2. Referitor la Utilajele de mărunțire studiate, rezolvați următoarele cerințe (completați tabelul):

Cerința

Identificarea utilajului de mărunțire Precizarea principiului de funcționare a utilajului Indicarea domeniului de utilizare Indicarea gradului de mărunțire realizat Caracterizarea sumară din punct de vedere constructive și funcțional a utilajului

27

FIŞĂ DE OBSERVARE A ACTIVITĂŢII NR. CRT

ELEMENTE DE OBSERVARE

1 da

1 2 3 4 5 6 7 8 9

2 nu

da

GRUPELE 3 nu da nu

4 da

nu

Au fost înţelese obiectivele activităţii efectuate? A fost înţeles scopul acestei metode? Au fost organizaţi bine elevii? S-au folosit corect resursele materiale? Elevii au cooperat pentru realizarea sarcinilor de lucru? Elevii au rezolvat sarcinile de lucru? S-au completat corect fişele de lucru? S-au transmis informaţii colegilor din grupă? S-a făcut evaluarea activităţii?

28

ACTIVITATEA DE EVALUARE FAȚĂ ÎN FAȚĂ NR.1 Modulul: Pregătirea amestecurilor de materii prime Tema: Mărunţirea materiilor prime Tip de activitate: de teorie/de instruire practică Rezultate ale învățării vizate Cunoștințe 2.1.1. Operaţii de pregătire a materiilor prime b. Mărunţirea materiilor prime

2.1.2. Utilaje de pregătire a materiilor prime şi a amestecului de materii prime

2.1.3. Construcţia şi funcţionarea utilajelor de pregătire a materiilor prime şi a amestecului de materii prime

Abilități 2.2.1. Asocierea materiilor prime cu operaţiile de pregătire necesare, metodele şi condiţiile de realizare 2.2.2. Caracterizarea operaţiilor de pregătire a materiilor prime 2.2.3. Utilizarea vocabularului de specialitate în mod corect 2.2.4. Identificarea utilajelor de pregătire a materiilor prime şi a amestecului de materii prime 2.2.5. Asocierea utilajelor cu operaţiile de pregătire a materiilor prime şi a amestecului de materii prime 2.2.6. Identificarea părţilor componente ale utilajelor 2.2.7. Explicarea modului de funcţionare a utilajelor 2.2.8. Utilizarea materialelor de specialitate de actualitate publicate în limba romană şi limba maternă

Atitudini 2.3.1 Valorificarea selectivă a informațiilor referitoare la operaţiile de pregătire a materiilor prime

2.3.2 Valorificarea selectivă a informațiilor referitoare la utilajele de pregătire a materiilor prime şi a amestecului de materii prime

2.3.3 Întocmirea autonomă şi corectă a schemei utilajului

Tip de Evaluare: test Obiective:  Caracterizarea operaţiei de mărunțire  Identificarea utilajelor de mărunțire  Asocierea utilajelor cu treptele de mărunțire  Identificarea părţilor componente ale utilajelor de mărunțire  Explicarea modului de funcţionare a utilajelor de mărunțire 29



Utilizarea corectă a limbajului de specialitate

Mod de organizare a activității/clasei: individual Resurse materiale: Test Durată: 40 minute TEST   

Notă: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat la 10. Timp efectiv de lucru 45 minute.

SUBIECTUL I 40 puncte A. 16 p Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1–3) scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. Operaţia care realizează micşorarea volumului unor unităţi de material solid prin divizarea acestora, ca efect al acţiunii forţelor mecanice, se numeşte: a) clasarea; b) dozarea; c) mărunţirea d) transportul 2. Utilajele în care se realizează sfărâmarea materiilor prime sunt: a) agitatoarele b) concasoarele c) excavatoarele d) morile cu bile 3. Utilajul în care sfărâmarea materiilor prime se realizează prin comprimarea acestora de către pietrele rostogolitoare este: a) colergangul b) concasorul cu ciocane c) concasorul cu fălci d) concasorul cu valțuri

4. La mărunţirea grosieră a materialelor dure se utilizează: a) b) c) d)

concasoare cu ciocane; concasoare cu fălci; concasoare cu valţuri; concasoare giratorii.

B. 12 p Citiţi, cu atenţie, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 3

30

1. Concasoarele cu fălci sunt utilizate în general, la mărunțirea fină și mai rar pentru mărunțirea medie. 2. Mărunțirea se realizează in 3 trepte: concasare, granulare și măcinare. 3. La concasoarele cu valțuri gradul de mărunțire variază între valorile 40 și 60.

Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 3, scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, cifra corespunzătoare enunţului şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația este adevărată, sau litera F, dacă apreciați că afirmația este falsă.

C. 12 p

În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate treptele de mărunțire, iar în coloana B sunt enumerate utilajele de mărunțire Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A şi literele corespunzătoare din coloana B. A. Trepte de mărunţire 1. Concasare 2. Granulare 3. Măcinare

B. Utilaje de mărunțire a. Concasor cu fălci b. Colergang c. Ciur d. Moară cu bile

SUBIECTUL II 50 puncte A. 12 p Scrieţi, pe foaia cu răspunsuri, informaţia corectă care completează spaţiile libere: 1. Gradul de mărunțire la concasoare cu fălci, are valorile ........ (1) ........ pentru bucăți mari și dure de material, respectiv i=5-10 pentru bucăți de material de mărime mijlocie. 2. La concasoarele cu valţuri partea activa este alcătuită din doi ........ (2) ........, netezi sau striați, care se rotesc în sens ........ (3) ........, comprimă bucățile de material și astfel le mărunțesc. 3. Alimentarea cu material a concasorului cu fălci se face la partea superioară, în timp ce evacuarea materialului concasat se face prin deschiderea dintre falca ........ (4) ........ și cea fixă, situată în partea inferioară a mașinii.

B. 20 p

Observaţi cu atenţie imaginea de mai jos şi răspundeţi pe foaia cu răspunsuri, la următoarele cerinţe:

1. Identificați utilajul ilustrat și precizați domeniul de utilizare a acestuia. 31

2. Identificaţi elementele componente ale utilajului, notate cu cifre de la 1 la 6. 3. Caracterizați din punct de vedere constructiv și funcțional utilajul ilustrat. C. 18 p

În imaginea de mai jos este ilustrat un concasor cu valțuri. Referitor la concasoarele cu valțuri, rezolvați pe foaia cu răspunsuri, următoarele cerinţe:

1. Indicați principiul de funcționare al concasoarelor cu valțuri 2. Precizați domeniul de utilizare și gradul de mărunțire realizat. 3. Caracterizați elementele constructive ale concasoarelor cu valțuri.

BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE  Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.  Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.  Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului total acordat la 10. SUBIECTUL I A. 1 – c; 2 – b; 3 – a; 4 – b; Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 4 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.

40 puncte 16 puncte

B. 1 – F; 2 – A; 3 – F; Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 4 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.

12 puncte

C. 1 – a; 2 – b; 3 – d; Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 4 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.

12 puncte

SUBIECTUL II A.

50 puncte 12 puncte 32

1 – i=2-6; 2 – cilindri/valțuri; 3 – contrar/opus; 4 – mobilă; Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. B. 20 puncte 1. Concasor cu fălci cu simplă articulație. Se utilizează la mărunțirea grosieră și mai rar pentru mărunțirea medie. Pentru răspuns corect și complet se acordă 4 puncte. Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. 2. Elemente constructive: 1 - Blindajul fălcii fixe 2 - Blindajul fălcii mobile 3 – Falca mobilă 4 – Roata de curea (Volant) 5 - Arbore cu excentric 6 -Dispozitivul de rapel Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. 3.Concasorul cu fălci se compune dintr-un batiu format din falca fixă care constituie peretele din faţă, peretele din spate şi pereţii laterali. Pe batiu se montează falca mobilă falca mobilă direct pe arborele cu excentric, ea căpătând în timpul funcţionării o mişcare complexă. Spaţiul cuprins între falca fixă, falca mobilă şi pereţii laterali ai batiului formează spaţiul în care se realizează sfărâmarea materialului (spaţiul de lucru al maşinii). Pentru a preveni uzarea prin abraziune a preţilor spaţiilor de lucru aceştia se căptuşesc cu blindajele realizate din materiale adecvate: oţelul manganos, fontă albită. Blindajele fălcilor sunt prevăzute cu striaţii longitudinale pentru o mai bună prindere şi sfărâmare a materialului supus mărunţirii. Striaţiile au, de regulă, în secţiune profil triunghiular. Pentru a păstra constantă granulaţia produsului, precum şi pentru a obţine un produs cu o altă granulaţie, fanta dintre fălci trebuie reglată. Acest lucru se realizează cu ajutorul mecanismului de reglare a fantei Pentru răspuns corect și complet se acordă 10 puncte. Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. B.

18 puncte

1. Principiul de funcționare

Concasoarele cu valțuri sunt utilaje în care mărunțirea se efectuează prin comprimarea constant și continuă a materialului între două valțuri care se rotesc în sens invers, pe axe orizontale așezate paralel. Materialul care se introduce pe la partea superioară este mărunțit treptat cu ajutorul celor doi cilindri, după ce este împins în spațiul care se găsește între cilindri. Materialul mărunțit este eliminate prin partea opusă sub formă de granule. Pentru răspuns corect și complet se acordă 4 puncte. Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.

2. Domeniul de utilizare și gradul de mărunțire

Concasoarele cu valțuri sunt utilizate în general, la mărunțirea fină a rocilor semidure sau la mărunțirea grosieră și medie a rocilor umede și plastice, valțurile fiind prevăzute în acest caz cu proeminențe. 33

Concasoarele cu valțuri sunt contraindicate pentru mărunțirea materialelor dure. Dimensiunea materialului la alimentare variază în funcție de mărimea mașinii, între 30 și 80 mm, iar cele ale materialului prelucrat între 1 și 10 mm. La concasoarele cu valțuri gradul de mărunțire este determinat de distanța dintre cei doi cilindri și variază între valorile i=3-4 la materiale dure și i=10-15 la materiale moi. Pentru răspuns corect și complet se acordă 4 puncte. Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.

3. Elementele constructive ale concasoarelor cu valțuri  

Batiul - se execută în general din fontă sau oțel turnat Cilindrii - pot avea diferite suprafețe. După profilul suprafeței cilindrii pot fi: netezi, cu nervuri sau dințați  Pentru asigurarea rezistenței la uzură, pe cilindri se fixează blindajele de oțel demontabile pentru a putea fi ușor schimbate la reparații.  Curățitoarele cilindrilor e montează sub formă de cuțite de oțel, tangent la suprafața blindajelor, având rolul de a curăți, mai ales când utilajul este folosit la zdrobirea argilei. Caracteristici tehnice:  Diametrul valțurilor: 500-1600 mm  Lungimea valțurilor: 250-1200 mm  Distanța dintre valțuri: 8-120 mm  Turația valțurilor: 15-90 rot/min  Producția: 8-150 t/h  Mărimea inițială a particulelor 30 – 700 mm Pentru răspuns corect și complet se acordă 10 puncte. Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. BIBLIOGRAFIE 1. Auxiliare curriculare – Domeniul Materiale de construcții, Nivel 1, Nivel 2, Nivel 3 – Bucureşti – CNDIPT 2004-2007. 2. Curriculum național pentru clasa a IX-a, Domeniul Materiale de construcții, 2016. 3. Standarde de Pregătire profesională nivel 3 și 4, Domeniul Materiale de construcții, 2016. 4. Dinescu, A., Gacea, L., Surdeanu, L. - Utilajul şi tehnologia produselor ceramic, Editura Didactică şi Pedagogică, 1985 5. Virginia Burghelea -Tehnologia produselor ceramice şi refractare, Bucureşti, 2002 6. Dinescu, A., Băjău, G. - Tehnologia materialelor de construcţii, Editura Didactică şi Pedagogică, 1990 7. Nițucă, C., Stanciu, T.- Didactica disciplinelor tehnice, Editura 8. Cerghit, I. - Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1998; 9. Creţu, C. - Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom, Iaşi, 1996; 10. Jinga, I. - Învăţarea eficientă, Editura Edist, Bucureşti, 1995; 34

ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE FAȚĂ ÎN FAȚĂ NR. 2 Modulul: Analize specifice materiilor prime și amestecurilor de materii prime Tema: Determinarea umidității Tip de activitate: de laborator tehnologic Rezultate ale învățării vizate Cunoștințe 1.1.4. Analize specifice materiilor prime şi amestecurilor de materii prime;

Abilități

Atitudini

1.2.8. Selectarea aparaturii necesare analizelor fizice 1.2.9. Pregătirea locului de muncă în vederea efectuării analizei; 1.2.10. Efectuarea analizelor specifice materiilor prime/amestecurilor de materii prime; 1.2.11.Utilizarea/respectarea procedurii de lucru la efectuarea analizelor; 1.2.12. Aplicarea corectă a unor formule matematice de calcul; 1.2.13. Compararea rezultatelor obținute cu valorile admise în fișele tehnologice și standardele de calitate și efectuarea corecțiilor necesare; 1.2.14. Aplicarea normelor de SSM, de protecția mediului și PSI specifice.

1.3.5. Realizarea analizelor specifice materiilor prime în mod autonom respectând normele de sănătate și securitate în muncă; 1.3.6. Organizarea ergonomică a locului de muncă şi selectarea cu responsabilitate a aparaturii necesare conform procedurii de lucru; 1.3.7. Colaborarea cu membrii echipei de lucru în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă; 1.3.8. Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită; 1.3.9. Asumarea inițiativei în rezolvarea unor probleme; 1.3.10. Asumarea responsabilității pentru calitatea lucrărilor efectuate; 1.3.11. Prelucrarea datelor şi comunicarea rezultatelor analizelor efectuate asupra materiilor prime/amestecurilor de materii prime.

Activitate realizată prin metode combinate: explicația, experimentul, rezolvarea de probleme. Scurtă descriere a metodei: 35

Metoda explicației presupune prezentarea conținutului științific în mod logic, cu accent pe analiza fenomenelor implicate, în scopul însușirii noțiunilor teoretice aplicate în activitățile practice. Metoda experimentului urmărește formarea și consolidarea deprinderilor de a manipula aparatura de laborator, substanțele chimice, instrumentele de măsurare. Întrucât experimentul se desfășoară în laborator, parametrii de lucru vor fi controlați de cadrul didactic iar elevii vor înregistra datele în mod clasic. În desfășurarea activității, elevii vor lucra frontal dar și în echipe de lucru Obiective operaționale: La sfârșitul orei, elevii vor fi capabili să: 1. Identifice și selecteze aparatura şi ustensilele necesare determinării umidității unei probe; 2. Colecteze probe de materii prime/amestecuri de materii prime în vederea determinării umidității; 3. Precizeze principiului metodei pentru determinarea umidității; 4. Explice procedura de lucru pentru determinarea umidității; 5. Efectueze determinarea umidității cu respectarea procedurii de lucru și a normelor de SSM, protecția mediului și PSI specifice 6. Aplice corect relația de calcul pentru determinarea umidității. Mod de organizare a activității/a clasei: Frontal, Pe grupe de lucru formate din 3-4 elevi. Resurse materiale: Laborator tehnologic echipat cu materiale didactice: - sticlărie de laborator (fiole de cântărire, exicator, sticlă de ceas, spatule); - balanță analitică; -

etuvă;

-

substanțe chimice (probe de argile);

-

referate de laborator sau manuale școlare;

-

echipamente de protecție.

Durată: 120 minute Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales - Etape de lucru: o Anunțarea temei (Determinarea umidității unor probe argiloase) și captarea atenției; o Realizarea instructajului de protecție a muncii în laborator; o Verificarea aparaturii de laborator și a materialelor necesare o Reactualizarea cunoștințelor teoretice privind conținutul de apă al materialelor argiloase și determinarea umidității;

36

o o o o o o

Prezentarea conținuturilor noi: determinarea umidității prin pierderea în greutate la încălzire. Desfășurarea experimentului Împărțirea elevilor în grupe de lucru Realizarea determinărilor experimentale (cântărirea rocilor argiloase, uscarea în etuvă la 105°C până la greutate constantă; răcire în exicator) și înregistrarea datelor; Efectuarea calculelor și determinarea umidității; Realizarea feed-back-ului, prin discuții și verificarea valorilor obținute de elevi.

FIȘĂ DE DOCUMENTARE Procentul de umiditate influențează multe proprietăți fizice ale materiilor prime și amestecurilor de materii prime ca: densitate, vâscozitate, indicele de refracție sau conductivitate electrică. Metodele pentru testarea conținutului de umiditate tind să exploateze una sau mai multe dintre aceste proprietăți fizice sau chimice. Materialele argiloase, în funcție de conținutul de apă (umiditate) se pot găsi în stări fizice diferite: solide, semisolide, plastice sau curgătoare. Cunoașterea umidității permite stabilirea domeniului în care acestea se comportă ca un corp plastic. Determinarea umidității Principiul metodei: conținutul de umiditate se determină prin pierderea în greutate la încălzire. Aparatură necesară: fiolă de cântărire; exsicator; etuvă; balanță analitică sau termobalanță. Modul de lucru. O cantitate de aproximativ 10 g, cântărită la balanța analitică într-o fiolă de cântărire, se usucă la etuvă la 100 – 110 °C, până la greutate constantă. Fiola se răcește întrun exsicator cu silicagel și se cântărește cu exactitate de 0,001 g. Modul de calcul: conținutul de apă al materialelor argiloase, exprimat în procente de masă, este dat de formula:

%H 2O =

mp  m mp

100

în care: mp – masa probei de analizat, înainte de uscare, g; m – masa probei de analizat, după uscare, g. Ca rezultat, se consideră media aritmetică a cel puțin trei rezultate, rotunjite la 0,1 %, dacă acestea nu diferă prea mult între ele (aproximativ 2% diferență între procentele de umiditate). Valorile foarte mici sau foarte mari ale umidității (obținute pentru același eșantion de material) se vor exclude. Procesul de determinare a umidității nu este foarte rapid, presupune timp pentru uscarea în etuvă și pentru răcire. Avantajul acestei metode este că folosește tehnologie simplă, rezultatul se obține direct. Ca dezavantaje, se menționează faptul că este o metodă distructivă, iar volumul de muncă este destul de mare. Determinarea umidității se poate face direct cu o termobalanță, avantajul fiind că rezultatul se obține imediat (este afișat) și nu necesită alte calcule. 37

În funcție de natura materiilor prime analizate, cantitatea luată în lucru pentru determinarea umidității este diferită: Tipul de materie primă sau amestecuri de Masa luată în lucru pentru determinarea materii prime umidității pământuri Aproximativ 75 g Nisip fin Aproximativ 100g Nisip grosier Aproximativ 200 g Amestec nisip cu pietriș Aproximativ 500 g Pietriș Aproximativ 1 kg bolovăniș Aproximativ 2-4 kg Pentru probele mai mari de 20 g se recomandă mărunțirea acestora. În funcție de natura probelor, acestea pot să stea în etuvă la uscare mai mult timp.

ACTIVITATEA DE EVALUARE FAȚĂ ÎN FAȚĂ NR.2 Modulul: Analize specifice materiilor prime și amestecurilor de materii prime Tema: Determinarea umidității Rezultate ale învățării vizate Cunoștințe: 1.1.4. Analize specifice materiilor prime şi amestecurilor de materii prime; Abilități: 1.2.8. Selectarea aparaturii necesare analizelor fizice; 1.2.9. Pregătirea locului de muncă în vederea efectuării analizei; 1.2.10. Efectuarea analizelor specifice materiilor prime/amestecurilor de materii prime; 1.2.11.Utilizarea/respectarea procedurii de lucru la efectuarea analizelor; 1.2.12. Aplicarea corectă a unor formule matematice de calcul; 1.2.13. Compararea rezultatelor obținute cu valorile admise în fișele tehnologice și standardele de calitate și efectuarea corecțiilor necesare; 1.2.14. Aplicarea normelor de SSM, de protecția mediului și PSI specifice.

38

Atitudini: 1.3.5. Realizarea analizelor specifice materiilor prime în mod autonom respectând normele de sănătate și securitate în muncă; 1.3.6. Organizarea ergonomică a locului de muncă şi selectarea cu responsabilitate a aparaturii necesare conform procedurii de lucru; 1.3.7. Colaborarea cu membrii echipei de lucru în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă; 1.3.8. Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită; 1.3.9. Asumarea inițiativei în rezolvarea unor probleme; 1.3.10. Asumarea responsabilității pentru calitatea lucrărilor efectuate; 1.3.11. Prelucrarea datelor şi comunicarea rezultatelor analizelor efectuate asupra materiilor prime/amestecurilor de materii prime. Tip de evaluare: probă practică pentru activitatea de laborator Obiective operaționale: La sfârșitul orei, elevii vor fi capabili: - Să identifice și selecteze aparatura și ustensilele necesare determinării umidității unei probe; - să colecteze probe de materii prime/amestecuri de materii prime în vederea determinării umidității; - să precizeze principiului metodei pentru determinarea umidității; - să explice procedura de lucru pentru determinarea umidității; - să efectueze determinarea umidității cu respectarea procedurii de lucru și a normelor de SSM, protecția mediului și PSI specifice -să aplice corect relația de calcul pentru determinarea umidității. Mod de organizare a activității/clasei:  

Frontal Individual – independent sau în echipe de lucru (atunci când nu există condiții suficiente în laborator).

Resurse materiale: Laborator tehnologic echipat cu materiale didactice: - sticlărie de laborator (fiole de cântărire, exicator, sticlă de ceas, spatule); - balanță analitică; - etuvă; - termobalanță (eventual); - materii prime și amestecuri de materii prime (ex. probe de argile); - referate de laborator sau manuale școlare; - echipamente de protecție. 39

Durată: 120 minute Barem de corectare și notare Activitatea experimentală se pretează la evaluare individuală, pentru fiecare elev, se va realiza direct, între elevi și examinator, cu ajutorul unei fișe de observare (în care sunt prezentate criteriile specifice de evaluare). Criteriul de evaluare

Prelevarea probelor de materiale argiloase și selectarea corectă materialelor, ustensilelor şi aparaturii necesare determinării umidității Determinarea umidității în conformitate cu procedura de lucru specificată. - Introducerea probei în etuvă și setarea corectă a temperaturii și a timpului - Cântărirea probelor de materiale argiloase și notarea valorilor obținute; - Răcirea probei în exicator - Verificarea ponderii constante Realizarea calculelor și prezentarea rezultatelor Se acordă 1 punct din oficiu

Pentru realizarea completă a criteriului de evaluare 1 punct

Punctaj Pentru realizarea parțială a criteriului de evaluare 0,5 puncte

Pentru realizarea incorectă sau nerealizarea criteriului de evaluare 0 puncte

2 puncte

1 punct

0 puncte

1 punct

0,5 puncte

0 punct

1 punct 2 puncte 2 puncte

0,5 puncte 1 punct 1 punct

0 puncte 0 puncte 0 puncte

1 punct

1 punct

1 punct

Punctaj acordat

BIBLIOGRAFIE 1. F.D. Schriver, W.P. Atkins, H.C. Langford, Chimie anorganică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1998; 2. Standard de pregătire profesională pentru calificarea “Tehnician în industria materialelor de construcții” 3. https://jasonstark.com/science/mass-volume2/ 4. https://pbslmcontrib.s3.amazonaws.com/WGBH/arct15/SimBucket/Simulations/densitylab/content /index.html 5. http://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/leveson/core/graphics/density/d ensity_sim3.html 6. https://phet.colorado.edu/sims/density-and-buoyancy/density_en.html 7. https://www.alegetidrumul.ro/uploads/Repere_Metodologice_Materiale_de_construct ii.pdf 8. http://www.didactic.icpm.tuiasi.ro/cv/harjamaria/pdf/wa4_pne%20sf%20lab.pdf 9. https://www.alegetidrumul.ro/uploads/Repere_metodologice_IPT.pdf https://www.edu.ro/standarde-de-preg%C4%83tire-profesional%C4%83-pentrucalific%C4%83ri-profesionale-de-nivel-3-si-4-al-cadrului 40

ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE 3: Măcinarea fină a materiilor prime în moara cu bile FAȚĂ ÎN FAȚĂ Modulul: Pregătirea amestecurilor de materii prime Tema: Utilaje de mărunțire: Moara cu bile. Deservirea utilajului Tip de activitate: de instruire practică Rezultate ale învățării vizate Cunoștințe 2.1.3. Construcţia şi funcţionarea utilajelor de pregătire a materiilor prime şi a amestecului de materii prime

2.1.4. Deservirea utilajelor de pregătire a materiilor prime şi a amestecului de materii prime.

Abilități 2.2.6. Identificarea părţilor componente ale utilajelor 2.2.7. Explicarea modului de funcţionare a utilajelor 2.2.8. Utilizarea materialelor de specialitate de actualitate publicate în limba romană şi limba maternă 2.2.10. Efectuarea manevrelor de pornire şi alimentare a utilajului 2.2.11. Alimentarea utilajelor conform reţetei de fabricaţie 2.2.12. Supravegherea funcţionării utilajului 2.2.13. Efectuarea manevrelor de oprire şi descărcare a utilajului 2.2.14. Curăţarea utilajului 2.2.15. Utilizarea documentației tehnice pentru executarea operațiilor de deservire a utilajelor 2.2.16. Respectarea procedurii de lucru la deservirea utilajelor.

Atitudini 2.3.3 Întocmirea autonomă şi corectă a schemei utilajului

2.3.5. Efectuarea corectă a manevrelor de deservire a utilajelor cu aplicarea normelor de sănătate şi securitate în muncă 2.3.6. Colaborarea cu membrii echipei de lucru în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă 2.3.7. Asumarea, în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilităţii pentru sarcina de lucru primită.

41

Modalitate de organizare: la laboratorul tehnologic/atelier școală/agent economic partener Activitate de învățare bazată pe descoperirea ghidată Descoperirea este o metodă euristică care constă în crearea condițiilor de reactualizare a experienței și a capacităților individuale ale elevilor, în vederea rezolvării unor situațiiproblemă. Descoperirea are rol formativ pentru că dezvoltă abilități de ordin superior: gîndire critică, analiză, sinteză, rezolvare de probleme etc. Metoda oferă un tip de învățare activă, antrenantă și motivantă, aplicabilă activităților didactice organizate pe grupe de elevi. Ca orice activitate de lucru în grup, poate avea dezavantajul apariției „membrilor pasivi”, situație care trebuie bine gestionată de profesor. Pentru a fi aplicată cu succes, în proiectarea activităților de învățare bazată pe descoperire profesorul trebuie să aibă în vedere: nivelul de cunoștințe al elevilor, stabilirea unor cerințe clare și concise, alegerea unui subiect care să incite curiozitatea elevilor, să-i provoace să gândească și să formuleze raționamente. Descoperirea ghidată sau dirijată este o formă a metodei de învățare prin descoperire care poate fi folosită numai atunci când elevii pot să descopere lucruri noi pe baza cunoștințelor și a experienței deja existente, „ghidați” de profesor prin întrebările și activitățile desfășurate. Pentru tema aleasă metoda poate fi combinată cu metoda experimentului, care constă în observarea dirijată a funcționării morii cu bile pe parcursul demonstraţiei realizate de către profesor și implicarea directă a elevilor în deservirea utilajului. Metoda are un pronunţat caracter activ-participativ şi stârnește curiozitatea elevilor în timpul desfăşurării sale. Activități: 1. Se anunță subiectul pus în discuţie: Deservirea morii cu bile 2. Se reactualizează cunoștințele legate de construcția și funcționarea morii cu bile. 3. Se aduce în atenția elevilor fișa de documentare pe care o au de studiat. 4. Se explică şi se demonstrează modul în care se execută fiecare etapă a deservirii morii cu bile, cu respectarea normelor de protecția muncii specifice, conform fişei de documentare. 5. Elevii urmăresc funcționarea morii cu bile și efectueză pe rând deservirea morii cu bile – secvența aflată în desfășurare la momentul derulării activității de învățare. 6. Se distribuie fișa de lucru. 7. Se precizează criteriile de apreciere şi timpul de lucru optim în care trebuie să se încadreze. 8. Se urmăreşte modul cum elevii lucrează, cât de modul în care şi-au format corect deprinderile de lucru şi dacă au înţeles sarcinile de lucru. 9. Se explică şi demonstrează individual executarea unor operaţii pentru care elevii întâmpină greutăţi. 10. Se solicită elevilor să indice normele de protecţia muncii specifice activității. 11. Se urmăreşte respectarea regulilor de protecţie a muncii. FIȘĂ DE DOCUMENTARE Măcinarea fină umedă este operaţia tehnologică de bază la prepararea masei de faianţă şi constă în reducerea dimensiunii granulelor sub 0,1 mm. Măcinarea materiilor prime pe cale umedă se face în mori cu bile de silex căptuşite cu cărămizi din silex. Măcinarea materialelor în morile cu bile se face prin efecte combinate de lovire şi frecare a unor corpuri de măcinare libere cu materialul şi căptuşeala morii. Moara cu bile este formată dintr-un tambur care se roteşte în jurul axei proprii, în interiorul căreia se introduce materialul de măcinat împreună cu corpurile de măcinare. 42

Încărcătura morii constă din 1700 kg material uscat, 2000 kg bile, 2500 kg apă, raportul material uscat÷bile÷apă fiind 1÷1,15÷1,47. Odată cu rotirea morii, corpurile de măcinare şi materialul se ridică pe pereţii morii până la o înălţime proporţională cu turaţia morii, după care cad peste materialul ce se găseşte în partea inferioară a tamburului. Mărunţirea se produce prin impact şi frecare a particulelor, peretelui morii şi bilelor. Randamentul de măcinare depinde într-o măsură însemnată de viteza periferică a morii. Viteza periferică a morii trebuie să fie astfel încât bilele şi materialul ridicate la înălţimea maximă să revină în punctul de plecare prin rostogolire pentru un randament ridicat al măcinării. În vederea unui randament maxim, măcinarea materiilor prime se face în etape: • se macină degresantul cu 3-5% materii prime plastice (pentru menţinerea în suspensie) şi apă, până la reziduul prevăzut; • se adaugă restul de materii prime plastice cu diferenţa de apă, şi se macină încă 45 de minute pentru omogenizarea componentelor. O dată pe săptămână se face verificarea stării căptuşelii morilor şi a cantităţii de bile de către laborantă, şeful de echipă sau şeful de sector cu ajutorul unei lămpi de 24 V şi a unei oglinzi, notându-se starea morii. Tot acum se face şi completarea cu bile. Dacă se observă deteriorări ale căptuşelii, moara intră imediat în reparaţii. Morile vor fi golite de bile şi spălate în interior odată la şase luni. Cu această ocazie bilele se cântăresc şi se completează la greutatea prescrisă. Dacă se observă deteriorări ale căptuşelii, moara intră imediat în reparaţii. INSTRUCŢIUNI DE LUCRU LA DESERVIREA MORII CU BILE I.

DOZAREA MATERIILOR PRIME ȘI ALIMENTAREA MORII CU BILE 1. Dozarea materiilor prime se face la etajul II în Turnul Morilor, unde se află cântarele mobile şi orificiile de încărcare a morilor; 2. Pentru cântărire se pregăteşte bascula: - se verifică poziţia de echilibru a fiecărui braţ în parte, după care acesta se blochează şi se tarează întreaga basculă; - se fixează pe braţele basculei valorile cantităţilor ce se vor cântării, prin deplasarea cursorului pe braţul gradat; - se închide clapeta de golire a pâlniei. 3. Apoi se cântăresc materiile prime: - se aduce bascula în dreptul silozului în care se găseşte prima materie primă de cântărit; - se sprijină placa rabatabilă de perete şi se deschide gura silozului; - se încarcă în basculă cantitatea prescrisă; - se închide gura silozului şi se rabatează placa spre interior; - în acelaşi mod se cântăresc şi următoarele materii prime. 4. În final se descarcă conţinutul basculei în moară: - se împinge bascula vagonet la orificiul din pardoseală, deasupra morii de încărcat, deschis în prealabil; - se descarcă conţinutul basculei deschizând clapeta de golire. 5. Pentru evitarea prăfuirii se va pune în jurul pâlniei pânzei de filtru uzată. 6. La încărcarea cântarului, în scopul respectării reţetei, va asista laboranta de serviciu.

43

II.

MĂCINAREA MATERIILOR PRIME 1. Morarul verifică sistemul de angrenare a morii. 2. Morarul fixează moara în poziţia necesară pentru încărcare, cu gura în sus spre platformă. 3. Încărcarea morii se face în felul următor: - dacă moara a fost golită şi de bile, se încarcă întâi materialul, prin cădere liberă, pentru a se feri căptuşeala de deteriorare datorită căderii bilelor, apoi se încarcă bilele şi la sfârşit apa; - dacă bilele au rămas în moară se introduce materialul cântărit şi cantitatea prevăzută de apă; - se scoate pâlnia de încărcare şi se fixează capacul cu buloane. Se şterge moara de praf; - se porneşte motorul morii şi se verifică vizual dacă moara nu curge; - în cazul în care se constată o neetanşeitate se opreşte moara şi se fixează capacul mai bine; - după timpul aproximativ de măcinare (2-3 h) se opreşte moara în poziţia de încărcare şi se montează pâlnia pentru încărcarea celorlalte materii prime (plasticul); - se continuă măcinarea; - la sfârşitul măcinării, laboranta controlează fineţea de măcinare; în cazul în care valoarea reziduului este corespunzătoare, se descarcă moara; în cazul în care rezidiul este prea mare, se va prelungi timpul de măcinare până se atinge fineţea necesară; 4. Golirea morii: - moara se poate descărca în bazinul cu agitator numai cu avizul laborantei de servici; - în vederea descărcării morarul schimbă capacul cu ştuţul de golire şi verifică dacă robinetul este bine închis după care întoarce moara cu gura în jos; - morarul verifică nivelul barbotinei în bazinele de le parter înainte de a începe descărcarea; - după fixarea burlanului de golire şi aducerea morii cu gura deasupra pâlniei de golire, se deschide robinetul şi se scoate şurubul de la orificiul de aerisire. Se trece la următoarea încărcare numai dacă moara a fost complet golită de barbotină. După golirea morilor, barbotina ajunge prin cădere liberă, în bazinele de suprafaţă prevăzute cu agitatoare cu elice în vederea menţinerii în suspensie. Din bazinele de suprafaţă, barbotina trece prin deferizator, vibrosită şi ajunge în bazinele de la subsol. Reguli de protecţie a muncii specifice:  Sunt interzise intervenţiile de orice natură în timpul funcţionării echipamentelor tehnice destinate transportului tehnologic  Pornirea echipamentelor tehnice destinate transportului tehnologic este interzisă dacă nu corespund din punct de vedere tehnic şi în special dacă:  Există neetanşeităţi la capacele de vizitare sau la şubere  Instalaţia de desprăfuire nu funcţionează  Apărătorile de protecţie lipsesc  Dispozitivele de protecţie nu sunt în stare de funcţionare.  Este interzisă încărcarea morii când căptuşeala este căzută sau deteriorată  Este interzisă rotirea morii prin manevrarea curelelor trapezoidale cu mâna 44

 Este interzisă funcţionarea utilajelor fără existenţa tuturor dispozitivelor de protecţie (apărători , carcase , scări de urcare)  Este interzisă ungerea în timpul funcţionării; operaţia se execută doar în timpul opririlor tehnologice sau pentru reparaţii.  Oprirea morilor cu bile la încărcare, se face numai cu gura de alimentare în sus.  Oprirea morilor cu bile la descărcare sau reparaţii se face cu gura în jos.  În toate cazurile menţionate, moara va fi blocată, pentru a evita eventualele rotiri necomandate.  Înainte de pornirea morii se vor verifica obligatoriu următoarele: existenţa furtunurilor de golire, buna stare şi fixare a şuruburilor de la capacul de alimentare.  La reparaţii se vor scoate patroanele de siguranţă, moara va fi îngrădită cu plasă şi se va afişa „NU CUPLAŢI, SE LUCREAZĂ”  La descărcarea morii pentru sortarea pietrei de silex sau porţelanului se va face o îngrădire din scânduri de brad.  Agitatoarele de suprafaţă vor fi în mod obligatoriu acoperite cu capace prevăzute cu orificii pentru a se putea lua probe, se interzice orice intervenţie în materialul supus agitării, în timpul lucrului  Gura de alimentare a bazinului se va închide în mod obligatoriu după operaţia de alimentare.  Aplecare muncitorului peste gura de alimentare a agitatorului este strict interzisă.  Luarea de probe se va face numai în timp ce agitatorul este oprit.  Se va evita murdărirea pardoselii cu barbotină pentru a evita alunecările.  

https://www.youtube.com/watch?v=KpBP57Cvpeo https://ballmill.en.made-in-china.com/product/tSimfjruOdUp/China-QuartzCeramic-Grinding-Ball-Mill-Machine-High-Quality-Wet-Type-Ceramic-Glaze-CoalBall-Mill-Machine-Price-for-Sale.html#slideVideo FIȘA DE LUCRU - PROBA PRACTICĂ

Enunțul temei: Deserviţi moara cu bile dintr-o instalaţie de măcinare Sarcini de lucru: 1. Organizarea locului de muncă 2. Dozarea materiilor prime conform rețetei de fabricație 3. Alimentarea și pornirea morii cu bile 4. Supravegherea funcționării morii cu bile 5. Oprirea și descărcarea morii cu bile 6. Respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă generale şi specifice locului de muncă 7. Prezentarea construcţiei şi a modului de funcţionare al morii cu bile 8. Descrierea procedurii de lucru la deservirea morii cu bile Instrucţiuni de lucru: • • •

Activitatea se desfăşoară în echipe de câte 2 elevi, la agentul economic. Timpul efectiv de lucru este de 60 minute. Pentru rezolvarea corectă a sarcinii de lucru se acordă 90 puncte. Se acordă 10 puncte din oficiu 45

Deoarece durata procesului de măcinare poate depăşi timpul afectat probei practice, elevul va efectua numai secvenţa tehnologică aflată în desfăşurare

•

Nr. crt.

1.

2.

3.

Criterii de realizare

Indicatorii de realizare

Organizarea locului de muncă corespunzător cu operaţia de Primirea şi efectuat (identificarea planificarea sarcinii utilajului, pregătirea utilajului, de lucru aprovizionarea cu materii prime) Asigurarea condiţiilor de aplicare a normelor cu privire la protecţia muncii Efectuarea manevrelor de alimentare şi pornire a utilajelor cu respectarea procedurii de lucru Supravegherea funcţionării utilajului Efectuarea manevrelor de Realizarea sarcinii de oprire şi descărcare a utilajelor lucru cu respectarea procedurii de lucru Îndeplinirea sarcinilor care îi revin în cadrul echipei de lucru Respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă specifice locului de muncă Prezentarea construcţiei şi a modului de funcţionare al morii cu bile Prezentarea şi Descrierea procedurii de lucru la promovarea sarcinii deservirea morii cu bile realizate Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea operaţiei executate Total Punctaj final

Punctaj maxim pe indicator

Punctaj acordat

11 p

7p

11 p 10 p 11 p 11 p 11 p 5p 9p 4p 90 p 100 p

BIBLIOGRAFIE 1. Auxiliare curriculare – Domeniul Materiale de construcții, Nivel 1, Nivel 2, Nivel 3 – Bucureşti – CNDIPT 2004-2007. 2. Curriculum național pentru clasa a IX-a, Domeniul Materiale de construcții, 2016. 3. Standarde de Pregătire profesională nivel 3 și 4, Domeniul Materiale de construcții, 2016.

46

4. Dinescu, A., Gacea, L., Surdeanu, L. - Utilajul şi tehnologia produselor ceramic, Editura Didactică şi Pedagogică, 1985 5. Virginia Burghelea -Tehnologia produselor ceramice şi refractare, Bucureşti, 2002 6. Dinescu, A., Băjău, G. - Tehnologia materialelor de construcţii, Editura Didactică şi Pedagogică, 1990 7. Nițucă, C., Stanciu, T.- Didactica disciplinelor tehnice, Editura 8. Cerghit, I. - Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1998; 9. Creţu, C. - Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom, Iaşi, 1996; 10. Jinga, I. - Învăţarea eficientă, Editura Edist, Bucureşti, 1995;

47

ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE ONLINE NR. 1 Măcinarea fină a materiilor prime în moara cu bile Modulul: Pregătirea amestecurilor de materii prime Tema: Utilaje de mărunțire: Moara cu bile Tip de activitate: de teorie Rezultate ale învățării vizate: Cunoștințe 2.1.1. Operaţii de pregătire a materiilor prime a. Mărunţirea materiilor prime

2.1.2. Utilaje de pregătire a materiilor prime şi a amestecului de materii prime

2.1.3. Construcţia şi funcţionarea utilajelor de pregătire a materiilor prime şi a amestecului de materii prime

Abilități 2.2.1. Asocierea materiilor prime cu operaţiile de pregătire necesare, metodele şi condiţiile de realizare 2.2.2. Caracterizarea operaţiilor de pregătire a materiilor prime 2.2.3. Utilizarea vocabularului de specialitate în mod corect 2.2.4. Identificarea utilajelor de pregătire a materiilor prime şi a amestecului de materii prime 2.2.5. Asocierea utilajelor cu operaţiile de pregătire a materiilor prime şi a amestecului de materii prime 2.2.6. Identificarea părţilor componente ale utilajelor 2.2.7. Explicarea modului de funcţionare a utilajelor 2.2.8. Utilizarea materialelor de specialitate de actualitate publicate în limba romană şi limba maternă

Atitudini 2.3.1Valorificarea selectivă a informațiilor referitoare la operaţiile de pregătire a materiilor prime

2.3.2 Valorificarea selectivă a informațiilor referitoare la utilajele de pregătire a materiilor prime şi a amestecului de materii prime

2.3.3 Întocmirea autonomă şi corectă a schemei utilajului

Activitate realizată prin metoda Turul Galeriei Scurtă descriere a metodei: Aceasta este o metodă de învăţare prin colaborare. Etapele acestei metode pot fi rezumate astfel:

48

1. Elevii lucrează în grupuri şi reprezintă munca lor pe foaie de format mare sub forma unui afiş. Produsul poate fi o diagramă, o schemă, o reprezentare simbolică /printr-un desen, etapele esenţiale surprinse în propoziţii scurte etc. 2. Elevii vor face o scurtă prezentare în faţa întregii clase a proiectului lor explicând semnificaţia afişului şi răspunzând la eventuale întrebări. 3. Apoi elevii vor expune afişele pe pereţi alegând locurile care li se par cele mai favorabile. Lângă fiecare afiş se va lipi o foaie goală pe care se poate scrie cu markere sau creioane colorate. 4. Profesorul va solicita grupurilor de elevi să se oprească în faţa fiecărui afiş, să-l discute şi să noteze pe foaia albă anexată, comentariile, sugestiile şi întrebările lor. Aceasta activitate poate fi comparată cu un tur al galeriei de afişe. 5. In final elevii revin la produsele lor, le compară cu celalalte şi citesc comentariile făcute de colegii lor în foile anexate. Se poate continua cu un răspuns al grupului la comentariile şi întrebările din foile anexate. Obiective: - Caracterizarea operației de măcinare fină, ca treaptă a operației de mărunțire - Caracterizarea procedeelor și metodelor de măcinare - Identificarea tipurilor de mori cu bile - Asocierea utilajelor cu treptele de mărunțire - Identificarea părţilor componente ale morilor cu bile - Precizarea rolului fiecărui element constructiv - Explicarea modului de funcţionare a morilor cu bile - Deservirea utilajelor în conformitate cu procedurile de lucru specifice, cu respectarea normelor de SSM specifice - Utilizarea corectă a limbajului de specialitate Mod de organizare a activității online/a clasei: Utilizarea opțiunii „meet” a platformei Google Classroom Resurse materiale: Platforma Google Classroom sau acces la documente plasate în drive Google Meet Prezentare - GoogleSlide Fișă de documentare –Google Docs Fișe de lucru – Google Docs Tabla interactivă –Google Jambord Test – Google Forms Durată: 80 minute Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales - Etape de lucru: o Profesorul comunică elevilor tema, obiectivele, durata și modul de desfășurare a activității, folosind opțiunea „meet” a platformei google classroom;

49

o

o

Profesorul prezintă materialul cu titlul „Măcinarea materiilor prime în mori cu bile”, material postat pe platforma Google Classroom la cursul Pregătirea amestecurilor de materii prime sau disponibil în drive https://docs.google.com/presentation/d/1qw_iQQxs4nRwQWu6nfjZ8ldvF0eJ1nrsd8DRU_OqB8/edit?usp=sharing

50

51

Pentru desfășurarea activității Turul galeriei se împarte clasa în 4 grupuri de lucru, fiecărui grup fiindu-i repartizată o sarcină de lucru. Timpul de lucru propus pentru această etapă este de 20 minute. o Fișele de lucru sunt postate ca temă pe platforma Google Classroom la cursul Pregătirea amestecurilor de materii prime sau sunt disponibile în drive: o

Grupa 1 : https://docs.google.com/document/d/1xLLDTjbH2JVg2n4Y3QTIgrrQny8hmpD4lZq-w_HQ58/edit

Grupa 2: https://docs.google.com/document/d/1ywozWNBOUHLThO5LdifSr5YIbLLCB5jLDhLxEKCj4g/edit

52

Grupa 3: https://docs.google.com/document/d/1_7UMrXqk5kmtbsKEFVYda8HhfXKecPw_4ifv9KuKVc/edit

Grupa 4: https://docs.google.com/document/d/198LXJFdmxspuit9qn9Q5xmIJ_pIiSNwLV3-t7CU3Ts/edit

o o o o

Elevii accesează link-urile indicate de profesor, studiază tema și rezolvă cerințele; timpul de lucru propus pentru această etapă este de 20 minute; După expirarea timpului propus pentru rezolvarea fișei, elevii postează pe platformă fișele rezolvate individual și, eventual, comentarii despre temă, mod de desfășurare; Fiecare grup prezintă (pe „meet„) soluțiile găsite pentru sarcinile de lucru primite; Elevii din celelalte grupuri de lucru vor completa pe un jambord comentariile, sugestiile şi întrebările lor : https://jamboard.google.com/d/1AlYYk6OtW4oDz8DCbJqqkrJ4SWhyKREigjWnBBUyfbk /viewer 53

In final elevii citesc întrebările și comentariile făcute de colegii lor pe jambord și vor formula răspunsuri la acestea. o În timpul rezolvării sarcinii de către elevi, profesorul are rolul: - să îndrume elevii / grupele care cer detalii sau lămuriri cu privire la rezolvarea sarcinilor; - să coordoneze activitatea, astfel încât grupele să se încadreze în timpii de lucru; - să asigure implicarea şi participarea tuturor elevilor la rezolvarea sarcinilor de lucru; o La finalul lecţiei, profesorul: - prezintă soluţiile corecte; - evidenţiază grupa sau grupele care au lucrat cel mai bine (s-au încadrat cel mai bine în timpii de lucru şi au avut cele mai multe soluţii corecte); Concluzie: Această metodă stimulează interesul, dezvoltă comunicarea, colaborarea angajată şi spiritul de echipă. De asemenea dezvoltă capacitatea de reflecţie critică faţă de produsele celorlalte grupuri şi stimulează motivaţia pentru activitatea de învăţare. o

54

ACTIVITATEA DE EVALUARE ONLINE NR. 1 Modulul: Pregătirea amestecurilor de materii prime Tema: Utilaje de mărunțire: Moara cu bile Tip de evaluare: Evaluare formativă Rezultate ale învățării vizate: Cunoștințe 2.1.1. Operaţii de pregătire a materiilor prime b. Mărunţirea materiilor prime

2.1.2. Utilaje de pregătire a materiilor prime şi a amestecului de materii prime

2.1.3. Construcţia şi funcţionarea utilajelor de pregătire a materiilor prime şi a amestecului de materii prime

Abilități 2.2.1. Asocierea materiilor prime cu operaţiile de pregătire necesare, metodele şi condiţiile de realizare 2.2.2. Caracterizarea operaţiilor de pregătire a materiilor prime 2.2.3. Utilizarea vocabularului de specialitate în mod corect 2.2.4. Identificarea utilajelor de pregătire a materiilor prime şi a amestecului de materii prime 2.2.5. Asocierea utilajelor cu operaţiile de pregătire a materiilor prime şi a amestecului de materii prime 2.2.6. Identificarea părţilor componente ale utilajelor 2.2.7. Explicarea modului de funcţionare a utilajelor 2.2.8. Utilizarea materialelor de specialitate de actualitate publicate în limba romană şi limba maternă

Atitudini 2.3.1 Valorificarea selectivă a informațiilor referitoare la operaţiile de pregătire a materiilor prime

2.3.2 Valorificarea selectivă a informațiilor referitoare la utilajele de pregătire a materiilor prime şi a amestecului de materii prime

2.3.3 Întocmirea autonomă şi corectă a schemei utilajului

Activitate realizată prin metoda chestionarului Obiective: - Caracterizarea operației de măcinare fină, ca treaptă a operației de mărunțire - Caracterizarea procedeelor și metodelor de măcinare - Identificarea tipurilor de mori cu bile - Asocierea utilajelor cu treptele de mărunțire 55

-

Identificarea părţilor componente ale morilor cu bile Precizarea rolului fiecărui element constructiv Explicarea modului de funcţionare a morilor cu bile Deservirea utilajelor în conformitate cu procedurile de lucru specifice, cu respectarea normelor de SSM specifice Utilizarea corectă a limbajului de specialitate

Mod de organizare a activității online/a clasei: Elevii sunt informați cu privire la ora de desfășurare a testului scris și la obiectivele evaluării. Testul online este valid în intervalul de timp precizat. Testul este individual. Resurse materiale: Formular google, calculator/telefon/tablet – conectate la internet Testul se găsește la link-ul: https://docs.google.com/forms/d/1bOwvn6fhhRFrvnonJqV094rxFVlMaKVxpqhWJGyxkMA/edit

56

Durată: 40 minute Barem de corectare și notare 1 – c; 2 – a; 3 – b; 4 – a; 5 – a; 6 – b; 7 – c; 8 – Adevărat; 9 – Fals; Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. 10 – a, b, c; Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 1 punct. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. 11 1 - umedă, 2- uscată; Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. 12 1 – a; 2 – d; 3 – c; Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.

57

13 1 – corpul morii( tambur), 2 – căptuşeala morii (blindaje, 3- corpuri de măcinare, 4 – gură de încărcare, 5 – lagăre, 6 – fusuri Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. 14 1 – d; 2 – a; 3 – e; 4 – c; 5 – f; 6 – b; Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. 15 Utilajul de măcinare este urmat de o instalaţie de sortare. Materialul măcinat trece printr-o sită; refuzul de pe sită este reintrodus în moară pentru măcinare, iar ce trece prin sită şi are deci dimensiunea dorită, urmează mai departe fluxul tehnologic. Produsul măcinat are o granulometrie uniformă. Randamentul măcinării este mare. Economie de energie Procedeul cel mai recomandabil din punct de vedere tehnic şi economic Pentru răspuns corect și complet se acordă 8 puncte. Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 4 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. 16. Formă  Sfere, cilindri, discuri, cuburi, piramide  Forma cea mai adecvată: cubică sau cilindrică  Forma folosită în practică: sferică Dimensiuni  Se aleg în funcţie de mărimea morii şi granulometria dorită  Bile de dimensiuni mici asigură o măcinare fină  În practică se combină trei dimensiuni pentru aceeaşi încărcătură: bile mari, bile mijlocii, bile mici pentru a se realiza o aşezare cât mai compactă a lor Cantitatea  O cantitate mare de bile conduce la o durată a măcinării redusă dar la consum de energie mai ridicat  Cantitatea de bile introdusă depinde de fineţea impusă pulberii  Raportul bile: material trebuie optimizat prin corelarea fineţii de măcinare, durata procesului, productivitatea utilajului şi uzura elementelor de măcinare şi a căptuşelii morii Pentru răspuns corect și complet se acordă 12 puncte. Pentru răspuns parțial corect sau incomplet se acordă 6 puncte. 58

Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte.

BIBLIOGRAFIE 1. Auxiliare curriculare – Domeniul Materiale de construcții, Nivel 1, Nivel 2, Nivel 3 – Bucureşti – CNDIPT 2004-2007. 2. Curriculum național pentru clasa a IX-a, Domeniul Materiale de construcții, 2016. 3. Standarde de Pregătire profesională nivel 3 și 4, Domeniul Materiale de construcții, 2016. 4. Dinescu, A., Gacea, L., Surdeanu, L. - Utilajul şi tehnologia produselor ceramic, Editura Didactică şi Pedagogică, 1985 5. Virginia Burghelea -Tehnologia produselor ceramice şi refractare, Bucureşti, 2002 6. Dinescu, A., Băjău, G. - Tehnologia materialelor de construcţii, Editura Didactică şi Pedagogică, 1990 7. Nițucă, C., Stanciu, T.- Didactica disciplinelor tehnice, Editura 8. Cerghit, I. - Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1998; 9. Creţu, C. - Curriculum diferenţiat şi personalizat, Editura Polirom, Iaşi, 1996; 10. Jinga, I. - Învăţarea eficientă, Editura Edist, Bucureşti, 1995;

59

ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE ONLINE NR. 2 Determinarea densității materiilor prime și amestecurilor de materii prime Modulul: Analize specifice materiilor prime și amestecurilor de materii prime Tema: Determinarea densității materiilor prime și amestecurilor de materii prime Tip de activitate: de laborator tehnologic on line Rezultate ale învățării vizate: Cunoștințe 1.1.4. Analize specifice materiilor prime şi amestecurilor de materii prime;

Abilități

Atitudini

1.2.8. Selectarea aparaturii necesare analizelor fizice 1.2.9. Pregătirea locului de muncă în vederea efectuării analizei; 1.2.10. Efectuarea analizelor specifice materiilor prime/amestecurilor de materii prime; 1.2.11.Utilizarea/respectarea procedurii de lucru la efectuarea analizelor; 1.2.12. Aplicarea corectă a unor formule matematice de calcul; 1.2.13. Compararea rezultatelor obținute cu valorile admise în fișele tehnologice și standardele de calitate și efectuarea corecțiilor necesare; 1.2.14. Aplicarea normelor de SSM, de protecția mediului și PSI specifice.

1.3.5. Realizarea analizelor specifice materiilor prime în mod autonom respectând normele de sănătate și securitate în muncă; 1.3.6. Organizarea ergonomică a locului de muncă și selectarea cu responsabilitate a aparaturii necesare conform procedurii de lucru; 1.3.7. Colaborarea cu membrii echipei de lucru în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă; 1.3.8. Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită; 1.3.9. Asumarea inițiativei în rezolvarea unor probleme; 1.3.10. Asumarea responsabilității pentru calitatea lucrărilor efectuate; 1.3.11. Prelucrarea datelor şi comunicarea rezultatelor analizelor efectuate asupra materiilor prime/amestecurilor de materii prime.

60

Activitate realizată prin metode mixte: conversația, explicația, experimentul simulat combinate cu utilizarea platformelor interactive de simulare; Scurtă descriere a metodei: În condițiile actuale, în care desfășurarea experimentelor în modul clasic, față în față este uneori destul de dificilă, pentru îmbunătățirea calității actului didactic se pot folosi experimente simulate, desfășurate pe platforme on line dedicate, care permit determinarea unor mărimi fizice sau a unor procese fizico-chimice sau tehnologice pentru un set dat de materiale. Cum experimentul reprezintă o metodă de explorare directă a realității, și experimentul simulat îi pune pe elevi în situația de a observa, efectua și măsura (on-line), activități care se vor concretiza în noi achiziții cognitive. Deși prin experimente se urmărește formarea abilităților motrice de manipulare a aparaturii de laborator, Obiective operaționale : La sfârșitul orei, elevii vor fi capabili: - Să identifice și selecteze aparatura și ustensilele necesare determinării densității unei probe; - să colecteze probe de materii prime/amestecuri de materii prime (probe solide, compacte, cu forme regulate sau neregulate și probe pulverulente) în vederea determinării densității; - să precizeze principiului metodei pentru determinarea densității; - să explice procedura de lucru pentru determinarea densității; - să efectueze determinarea densității cu respectarea procedurii de lucru și a normelor de SSM, protecția mediului și PSI specifice -să aplice corect relația de calcul pentru determinarea densității. Mod de organizare a activității online/a clasei: Frontal Independent – individual. Resurse materiale: - calculator/laptop/tablete/telefoane smart, acces la internet - referate cu prezentarea lucrărilor de laborator; - referate cu utilizarea aplicațiilor interactive

-

-

https://jasonstark.com/science/mass-volume2/ https://pbslmcontrib.s3.amazonaws.com/WGBH/arct15/SimBucket/Simulations/densityla b/content/index.html http://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/leveson/core/graphics/densit y/density_sim3.html https://phet.colorado.edu/sims/density-and-buoyancy/density_en.html

Durată: 40 minute

61

Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales - Etape de lucru: o Moment organizatoric conectarea la platformele de lucru (zoom, google meet, etc.) o Anunțarea temei (conversație), - Determinarea densității unor materii prime sau amestecuri de materii prime și captarea atenției; o Reactualizarea cunoștințelor teoretice privind densitatea o Prezentarea platformelor de lucru și a modului de utilizare a acestora o Determinarea densității unor materii prime prin experiment simulat (virtual) on line și notarea datelor experimentale https://jasonstark.com/science/mass-volume2/ https://pbslmcontrib.s3.amazonaws.com/WGBH/arct15/SimBucket/Simulations/densitylab/content /index.html http://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/leveson/core/graphics/density/d ensity_sim3.html https://phet.colorado.edu/sims/density-and-buoyancy/density_en.html o Efectuarea calculelor și determinarea densității; o Realizarea feed-back-ului, prin discuții și verificarea valorilor obținute de elevi. FIȘĂ DE DOCUMENTARE Densitatea sau greutatea specifică, exprimă masa unității de volum (g/cm3), kg/m3. 𝑚 𝑉

𝜌= ,

< 𝜌 >=

𝑘𝑔 𝑚3

=

𝑔 𝑐𝑚3

Valoarea densității depinde de tipul de material (în stare solidă masivă sau pulverulentă), de temperatură, umiditate și mai puțin de presiune. După valoarea densității materiile prime se grupează în următoarele categorii: - Materii prime foarte ușoare, 0,8 - 1,7 g/cm3: ex. materii prime de origine organică: petrolul (0,6 - 0,9), asfaltul (1,1 - 1,2) sau cărbunii (1,1 - 1,7). - Materii prime ușoare ( 2 - 3,5): ghipsul (2,2 - 2,4), cuarțul (2,5 - 2,8), calcita (2,6 2,9) - Materii prime grele, 3,5 – 8 - materiale metalice; - Materii prime foarte grele, 8 - 23, mineralele metale native: Cu (8,5 - 9), Ag (10 12), Au (15,6 - 19), Pt (17 - 19), Ir (21,6 - 23). Densitatea în vrac Reprezintă masa unității de volum de material granulat netasat sau tasat cu o anumită forță (acoperindu-se și fracția de goluri).

62

Mod de lucru Determinarea experimentală a densității în vrac se realizează prin cântăriri succesive ale unui vas de volum cunoscut, gol și cu material granular (cilindru gradat de 500 mL sau vas metalic cu volum calibrat). Conul dispozitivului este umplut cu material granular. Se îndepărtează clapeta ce obturează baza inferioară a conului. Materialul granular este colectat în cilindru metalic cu volum calibrat.



m pr V

Unde: mpr – masa probei luată în lucru, kg; V- volumul calibrat, m3. Pentru determinarea densității folosind platformele on line: https://jasonstark.com/science/mass-volume2/ - Din lista din stânga sus se selectează materialul pentru care se determină densitatea (aluminiu, oțel, lemn, cupru, zinc, plumb); - Se duce rigla peste eșantionul de material pentru a-i determina dimensiunile (se calculează volumul); - Se duce eșantionul de material în cilindrul gradat și se determină volumul de apă dezlocuit; se verifică cu cel obținut prin calcul; - Se duce eșantionul de material pe cântar și se notează valoarea observată; 𝑚

-

Se calculează densitatea cu formula 𝜌 =

-

Pentru a obține o altă dimensiune, se selectează butonul NEW SIZE. Se repetă experimentul pentru mai multe tipuri de materiale.

𝑉

63

64

65

ACTIVITATEA DE EVALUARE ONLINE NR.2 Modulul: Determinarea densității materiilor prime și amestecurilor de materii prime Tema: Determinarea densității materiilor prime și amestecurilor de materii prime Tip de evaluare: test on line (fișă de evaluare on line, google forms sau alte aplicații); Rezultate ale învățării vizate: Cunoștințe: 1.1.4. Analize specifice materiilor prime şi amestecurilor de materii prime; Abilități: 1.2.8. Selectarea aparaturii necesare analizelor fizice; 1.2.10. Efectuarea analizelor specifice materiilor prime/amestecurilor de materii prime; 1.2.11.Utilizarea/respectarea procedurii de lucru la efectuarea analizelor; 1.2.12. Aplicarea corectă a unor formule matematice de calcul; 1.2.13. Compararea rezultatelor obținute cu valorile admise în fișele tehnologice și standardele de calitate și efectuarea corecțiilor necesare; 1.2.14. Aplicarea normelor de SSM, de protecția mediului și PSI specifice. Atitudini 1.3.5. Realizarea analizelor specifice materiilor prime în mod autonom respectând normele de sănătate și securitate în muncă; 1.3.6. Organizarea ergonomică a locului de muncă şi selectarea cu responsabilitate a aparaturii necesare conform procedurii de lucru; 1.3.7. Colaborarea cu membrii echipei de lucru în scopul îndeplinirii sarcinilor de la locul de muncă; 1.3.8. Asumarea în cadrul echipei de la locul de muncă, a responsabilității pentru sarcina de lucru primită; 1.3.9. Asumarea inițiativei în rezolvarea unor probleme; 1.3.10. Asumarea responsabilității pentru calitatea lucrărilor efectuate; 1.3.11. Prelucrarea datelor şi comunicarea rezultatelor analizelor efectuate asupra materiilor prime/amestecurilor de materii prime. Activitate realizată prin metoda chestionarului on line (quiz) Scurtă descriere a metodei: Elevii vor primi pe chat sau email link-ul pentru completarea răspunsurilor în fișa de evaluare (quiz-uri)

66

Obiective operaționale: La sfârșitul orei, elevii vor fi capabili: - Să identifice și selecteze aparatura și ustensilele necesare determinării densității unei probe; - să colecteze probe de materii prime/amestecuri de materii prime (probe solide, compacte, cu forme regulate sau neregulate și probe pulverulente) în vederea determinării densității; - să precizeze principiului metodei pentru determinarea densității; - să explice procedura de lucru pentru determinarea densității; - să efectueze determinarea densității cu respectarea procedurii de lucru și a normelor de SSM, protecția mediului și PSI specifice -să aplice corect relația de calcul pentru determinarea densității. Mod de organizare a activității online/a clasei: În prima parte a activității de evaluare, elevii vor rezolva independent întrebările primite on line, cu camerele deschise, astfel încât să se poată considera că au lucrat individual. In a doua parte elevii vor primi feed-back pentru răspunsurile lor și vor discuta cu profesorul pentru lămurirea eventualelor neclarități. Resurse materiale: calculator/laptop/tablete/telefoane inteligente, conexiune la internet Durată: 30 minute Exemple de întrebări: Test de evaluare 1. Într-un cilindru gradat umplut parțial cu apă este imersat un eșantion de rocă insolubilă, cu masa de 200g. Care este densitatea rocii, știind că volumul apei din cilindru a crescut cu 100 mL: 10 puncte a) Nu sunt suficiente date pentru calcularea densității; b) 2g/cm3 c) 0,2kg/m3 d) Pentru determinarea densității se folosesc doar echipamente speciale 2. Am două obiecte cu același volum, dar mase diferite. Care obiect va avea densitatea mai mare? 10 puncte a) Obiectul cu masa mai mare; b) Obiectul cu masa mai mică; c) Nu se poate estima. 3. Care este formula densității? 5 puncte a) densitate = masa x volum b) densitate = masa / volum c) densitate = masă + volum

67

d) densitate = masă – volum 4. Instrumentul utilizat pentru măsurarea masei unei substanțe sau a unui obiect este: 5 puncte a) balanța b) cilindru gradat c) rigla d) termometru 5. De ce plutesc cuburile de gheață într-un pahar cu apă? 5 puncte a) cuburile de gheață au densitatea mai mare decât apa; b) apa are densitatea mai mare decât cuburile de gheață; c) apa are densitatea mai mare decât paharul; d) gheața are densitatea mai mare decât paharul. 6. O cărămidă se scufundă în apă în timp ce o bucată de lemn de aceeași dimensiune plutește: 5 puncte a) deoarece cărămida are un volum mai mic decât blocul de lemn b) deoarece cărămida are densitatea mai mică decât blocul de lemn c) deoarece cărămida are volumul mai mare decât blocul de lemn d) deoarece cărămida are densitatea mai mare decât blocul de lemn 7. Care este densitatea apei? 5 puncte a) 0 g/mL b) 1 g/mL c) 10 g/mL d) 100 g/mL 8. Care este densitatea unei substanțe care are masa de 55,4 g și volum de 10 cm3? 10 puncte 3 a) 0,554 g / cm b) 5 kg /L c) 5,54 g / cm3 d) 554 g / cm3 9. Calculați densitatea unui eșantion de aur știind că el conține 75% Au (ρAu= 19,3 g/cm3), 16% Ag (ρAg= 10,5 g/cm3) și 9% Cu (ρCu= 8,9 g/cm3). 20 puncte 10. Care este masa unei roci care are o densitate de 3,52 g / cm3. și atunci când este introdusă într-un cilindru gradat cu 50 mL de apă, nivelul crește la 62 mL. 20 puncte a) 42,24 mL b) 42,24 g c) 12 g d) 12 cm3

68

Barem de corectare și notare: 1. – b; 2. - a; 3. – b; 4. – a; 5. - b; 6. - d; 7. - b; 8. - c; 9. Răspuns estimat: 16,956g/cm3 (0,75x19,3+0,16x10,5+0,09x8,9=16,056) 10. – b. Se punctează oricare alte modalități de rezolvare corectă a cerințelor. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea punctajului total acordat la 10.

BIBLIOGRAFIE 1. F.D. Schriver, W.P. Atkins, H.C. Langford, Chimie anorganică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1998; 2. Standard de pregătire profesională pentru calificarea “Tehnician în industria materialelor de construcții” 3. https://jasonstark.com/science/mass-volume2/ 4. https://pbslmcontrib.s3.amazonaws.com/WGBH/arct15/SimBucket/Simulations/densitylab/content /index.html 5. http://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/leveson/core/graphics/density/d ensity_sim3.html 6. https://phet.colorado.edu/sims/density-and-buoyancy/density_en.html 7. https://www.alegetidrumul.ro/uploads/Repere_Metodologice_Materiale_de_construct ii.pdf 8. http://www.didactic.icpm.tuiasi.ro/cv/harjamaria/pdf/wa4_pne%20sf%20lab.pdf 9. https://www.alegetidrumul.ro/uploads/Repere_metodologice_IPT.pdf 10. https://www.edu.ro/standarde-de-preg%C4%83tire-profesional%C4%83-pentrucalific%C4%83ri-profesionale-de-nivel-3-si-4-al-cadrului

69