Călin Florentina-Georgiana - Politica de ocupare pentru persoanele cu varste peste 55 ani

Universitatea Politehnica din București Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor Specializarea: Politici Economice Europene Disciplina: Politici de ocupare în Uniunea Europeană

Politica de ocupare pentru persoanele cu vârste peste 55 ani

Profesor coordonator:

Masterand:

Conf.univ.dr.ec. Simona NICOLAE

Florentina Georgiana CĂLIN

Bucureşti 2021

Cuprins 1 Introducere ........................................................................................................................................... 3 1. Procesul de îmbătrânire .................................................................................................................... 3 2. Persoanele vârstnice și piața muncii la nivelul uniunii europene..................................................... 4 3. Dinamica pieței muncii pentru persoanele vârstnice la nivelul româniei ........................................ 7 4. Propuneri pentru creșterea ratei de ocupare în rândul lucrătorilor vârstnici (55-64 ani) ............... 10 Bibliografie......................................................................................................................................... 11

2

Politica de ocupare pentru persoanele cu vârste peste 55 ani Introducere Europa înregistrează cel mai înalt grad de îmbătrânire demografică comparativ cu celelalte continente, considerându-se că a atins deja un stadiu critic. În documentele europene sunt prevăzute măsuri de mărire a vârstei de pensionare, legale și de creștere a ratei de ocupare a populației de vârstă adultă superioară (50-65 ani). Se pune accent pe flexibilizarea momentului pensionării, prin eliminarea interdicțiilor de muncă după o anumită vârstă și atragerea vârstnicilor în activități cu program redus de lucru, compensând astfel o parte din pensie cu câștig salarial (NEGOESCU, 2019). Ponderea vârstnicilor (55-64) care lucrează a crescut de 1,5 ori în perioada 2002-2018, cu 65% de la 38% în anul 2002, la 58% în anul 2018 (Beold, 2019).

1. Procesul de îmbătrânire Bătrânețea nu reprezintă o etapă omogenă de viață, ci un ciclu care se manifestă diferențiat de la o persoană la alta. Această ultimă perioadă a vieții include mult mai mulți ani decât oricare dintre perioadele de dezvoltare umană. Percepția și atitudinea față de persoanele în vârstă a pendulat de-a lungul timpului și în diferite spații geografice între respect, venerație (uneori până la divinizare) și ignorare, marginalizare, ironizare. Cu toate că procesul de îmbătrânire se manifestă diferit de la un individ la altul, literatura de specialitate, stabilește totuși diferite periodizări ale vârstelor. Astfel, Organizația Mondială a Sănătății consideră: - vârsta mijlocie, medie sau de tranziție, ca fiind vârsta până la 59 de ani; - perioada vârstnică fiind între 60 și 74 de ani; - bătrânețea, după 75 de ani; - longevitatea, fiind perioada de după 85 de ani. Alte subdiviziuni: - bătrâni-tineri: 60/65-75 ani; - bătrâni-bătrâni: peste 75 de ani.

3

2. Persoanele vârstnice și piața muncii la nivelul Uniunii Europene Grupa de vârstă cea mai vizată în acest sens este aceea care cuprinde populația între 55-64 ani, deci înainte de pensionare, după introducerea în ultima vreme a unor sisteme de pensii în Europa adaptate noilor condiții ale fenomenului general de îmbătrânire. Cu toată sporirea din ultimul deceniu a gradului de ocupare, comparativ cu media pe ansamblul populației, pentru această grupă de vârstă se înregistrează încă valori scăzute în țările UE. Trebuie precizat că în cazul grupei de vârstă 55-64 de ani, diferența provine în principal din faptul că reformarea sistemului de pensionare în majoritatea țărilor europene este încă în curs de implementare, multe dintre femeile din această grupă de vârstă fiind deja ieșite la pensie, conform vechilor prevederi legale în materie. În figura următoare sunt prezentate date semnificative pentru conturarea situației lucrătorilor vârstnici luând ca referință ultimii 10 ani, așa cum rezultă din interpretarea datelor statistice colectate de către Eurostat. Creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă și prelungirea vieții profesionale constituie obiective importante ale politicilor naționale și europene, încă de la sfârșitul anilor 1990. Rata de ocupare a persoanelor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani de la nivelul UE a înregistrat o creștere continuă de la 45,4% în 2008, până la 58,7% în 2018.

Figura 2.1. Rata de ocupare a persoanelor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani în UE, în 2008-2018 Sursă: prelucrare CNPV (Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice) după baza de date Eurostat

4

Puteam observa în graficul din figura 2.2. în anul 2018 femeile prezentau rate mai scăzute de ocupare față de bărbații din aceeași categorie de vârstă, 55-64 de ani. Tendință care se poate observa la orice categorie de vârstă.

Figura 2.2. Rata de ocupare a persoanelor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani în UE, în funcție de gen în 2018 Sursă: Prelucrare CNPV (Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice) după baza de date Eurostat

La nivelul Uniunii Europene, rata de ocupare pentru categorie de vârstă 55-64 de ani a fost în medie de 58,7%, în anul 2018, în creștere cu 13,3% față de anul 2008. De exemplu, pentru două din țările cu cele mai ridicate rate de activitate a lucrătorilor vârstnici (55-64 de ani) în anul 2018, respectiv Suedia și Germania (77,9% și respectiv 71,4%), printre factorii motivanți se numărau: - disponibilitatea locurilor de muncă cu program de lucru parțial; - deținerea propriei afaceri; - recompensarea amânării pensionării; - valorile culturale; - inițiativele venite din partea guvernelor (subvenții oferite lucrătorilor vârstnici pentru deschiderea propriei afaceri, asistența acestora în găsirea unui loc de muncă etc.); - starea de sănătate (Suedia avea, în anul 2017, printre cele mai ridicate speranțe de viață la naștere (80,8 ani la bărbați și 84,1 ani la femei). În anul 2018, persoanele care au împlinit 65 de ani și peste reprezentau doar 6,1% din totalul persoanelor care aveau un loc de muncă la nivelul statelor membre ale UE. Dintre aceștia cea mai 5

mare pondere a persoanelor vârstnice care aveau un loc de muncă o deținea categoria de 65-69 de ani (13,4%), urmată de cei cu vârste între 70-74 de ani (6,1%) și cei de 75 ani și peste (1,4%).

Tabelul 2.1. Rata de ocupare a lucrătorilor vârstnici, pe grupe de vârste în UE, în 2018 Sursa: baza de date Eurostat

În tabelul prezentat anterior cea mai mare pondere a lucrătorilor vârstnici din categoria de vârstă de 65-69 de ani se regăsea în Estonia (33,3%), Letonia (24,6%) și Suedia (23,8%). La polul opus se află Luxemburg (3,3%), Croația și Belgia (5,3% respectiv 5,7%). Estonia este pe primul loc și la ocuparea vârstnicilor de 70-74 de ani, cu o pondere de 16,6%. Având în vedere că lucrătorii vârstnici din categoria 55-64 de ani sunt într-o stare de sănătate mai bună decât cei de 65 de ani și peste, politicile ocupaționale ale Uniunii Europene îi vizează în primul rând pe aceștia pentru ca aceștia să rămână mai mult timp pe piața muncii. 6

3. Dinamica pieței muncii pentru persoanele vârstnice la nivelul României Evoluțiile demografice, modificările structurale și de volum ale resurselor de muncă din România din ultimii 10 ani au generat un context general mai puțin favorabil pentru creșterea cu succes a ratei de ocupare în rândul lucrătorilor vârstnici din categoria 55-64 de ani. Evoluția ascendentă de îmbătrânire demografică va avea efecte mult mai importante pentru perioadele următoare, iar proiectarea și, mai ales implementarea eficientă a creșterii ratelor de ocupare în rândul persoanelor de peste 55 de ani, trebuie să se realizeze prin stabilirea legăturilor cauzale dintre resursele demografice disponibile și rezultatele dorite. În figura 3.1. sunt prezentate principalele caracteristici ale pieței muncii din România, segmentul numit lucrători vârstnici și potențialul reprezentat de aceștia.

Figura 3.1. Rata de ocupare a populației de 55-64 de ani, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2018 Sursă: Prelucrare CNPV după baza tempo INS

În continuare este reprezentată figura 3.2. ponderea populației ocupate de 55-64 de ani, după programul de lucru, pe sexe, în anul 2018. Din analiza ponderilor populației ocupate din grupa 55-64 de ani, după programul de lucru, putem observa faptul că majoritatea de 89,4% erau angajați cu program de lucru complet. Analiza distribuției persoanelor ocupate după programul de lucru, pe sexe, pune în evidență deosebiri semnificative între lucrătorii vârstnici, astfel femeile au într-o proporție mai mare contracte de muncă cu program de lucru parțial (+3,85%). 7

Figura 3.2. Ponderea populației ocupate de 55-64 de ani, după programul de lucru, pe sexe, în anul 2018 Sursă: Prelucrare CNPV după baza tempo INS

În figura 3.3 este reprezentată distribuția populației ocupate în grupa de vârstă de 55-64 de ani după statutul profesional ne arată că ponderea salariaților (65,69%) era cea mai ridicată, urmată de cea a lucrătorilor pe cont propriu (24,3%), iar cea mai mica fiind cea a celor care sunt patroni (1,22%).

Figura 3.3. Ponderea populației ocupate în grupa de vârstă de 55-64 de ani după statutul profesional, total și pe sexe, în anul 2018 Sursă: Prelucrare CNPV după baza tempo INS

8

În figura 3.4. putem observa că cea mai mare pondere a populației ocupate din grupa de vârstă de 55-64 de ani pe niveluri de educație o deține cei cu studii scăzute (17,85%), adică cei care au absolvit cel mult ciclul gimnazial. Următorii ca pondere sunt absolvenții de studii medii, 14,56%, și doar 8,59% dintre lucrătorii seniori au studii superioare. Astfel putem concluziona că pe măsură ce scade nivelul de educație, scade și gradul de ocupare în rândul categoriei de vârstă 55-64 de ani.

Figura 3.4. Ponderea populației ocupate din grupa de vârstă de 55-64 de ani total, pe sexe și nivele de educație, în anul 2018 Sursă: Prelucrare CNPV după baza tempo INS

Pe niveluri de educație, în funcție de sexul lucrătorilor vârstnici, femeile cu studii scăzute înregistrează ponderi mai mari decât bărbații, 21,72% față de 15,38%. În schimb ponderea populației masculine ocupate din grupa de vârstă de 55-64 de ani cu studii medii și superioare este mai mare decât cea a femeilor: 15,47% față de 13,23%, respectiv 9,72% față de 7,55%.

În concluzie pentru a atinge obiectivul României privind ocuparea forței de muncă în 2020 este nevoie de creșterea semnificativă a ratei de ocupare a forței de muncă în rândul populației vârstnice, de aceea în următoarele rânduri propunem să se implementeze o serie de măsuri pentru susținerea prelungirii vieții active.

9

4. Propuneri pentru creșterea ratei de ocupare în rândul lucrătorilor vârstnici (5564 ani) - adaptarea mediului de lucru și a securității la locul de muncă în conformitate cu nevoile lucrătorilor vârstnici. Pentru a face progrese, angajatorii, inclusiv cei din sectorul public, trebuie să asigure condiții de muncă mai sănătoase angajaților vârstnici; - recunoașterea dreptului la reducerea programului de lucru, cu suportarea costurilor salariale aferente reducerii normei de muncă din bugetele locale pentru femeile de 55 de ani și peste care au în îngrijire un membru al familiei, vârstnic dependent; - comprimarea programului de lucru pentru a permite angajaților vârstnici să lucreze cu normă întreagă, dar un număr mai mic de zile pe săptămână; - interzicerea muncii suplimentare în cazul lucrătorilor vârstnici sau stabilirea unui număr maxim de ore suplimentare pentru lucrătorii cu vârste de 55 de ani și peste sau care mai au 5 ani până la pensionare.

10

Bibliografie [1.] Beold, 2019. Lucratori_vârstnici. Available at: http://www.beold.eu/wp-content/uploads/2019/10/lucratori-varstnici-politici-newlayout.pdf; [2.] NEGOESCU, S., 2019. Analiza_situatiei_lucratorilor_varstnici_pe_piata_fortei_de_munca; [3.] INS, Forța de muncă în România: Ocupare și șomaj în anul 2018, București, 2019; [4.] Eurostat, Comunicat de presă: Employment rate of people aged 20 to 64 in the EU reached a new peak at 73.2% in 2018, 25 aprilie 2019;

11