REZUMATUL
CAPITOLELOR APARUTE TN Jlr. 8 fi 9
Călătorind to Caşmlr, tn 1929, atomlstul german K11'1 Wassa descoperi o peşteră ciudati, ala ciral coordonata geografice nu la poata stabili. 15 ani mal ttrzlu, fostul siu asistent, GUnthar Krlagsfald, Intreprinda o călătorle tn India şi Muie, unda Intri tn concurentă cu Joe Strowbarry (omul trustmanulu l Mc. Stephensl, cara prospacta şi al tn clublrea zlcămlntalor radloactlva. Ptnă la urmă, aY&nturlerul american se dovedeşte a fi cel mal tare. El pune mtna pe documentele lui Wassa şi-J recrutaază pe Krlagsfald Tn solda şefului siu. In 1952 la Şanhal, tn urma Informatiilor date de bitrtnul custode de muzeu Bal Slan-jen, Inginerii Ftn Slao-şan şi lurll Tumanov, Tmpreuni cu antropcilogul LI Clan-su, pornesc si scoată de sub valurile mării, unde fuseseră aruncata de clan kalşlştl lăzlle contlnlnd pretioasele fosile ale primului om. din Istorie: SINANTROPUL DIN PEKtN.
R
u
A
N
U*
de A. ROGOZ şi C. GHENEA (Urmare din numărul 9)
Pe bord il găsiră pe Li C i an-su, gata să intre în cestumul rigid de cercetător al funduri!or mării. Antropo!og·ul stătea grav pe o l a d ă şi-şi cerceta notiţele. - Nu te-ai răzgîndit, doctere?
- De ce?
- Să şti i că nu-i uşor !
dihănii.
Ne
putem întîlni
cu
rechini
s a u cu alîe
- Rechini i st•lt p uţin primejdio ş i . Ca or ice anim ale, se tem de nec u noscut. Doar dacă-i ataci, e rău - altfe l n u . Pe urmă am mai făcut eu expediţii din astea ... d ar nu la adîncime atît de mare şi în costum de s cafandru. Apoi a d ă u g ă c u un sentiment de mîndrie. Am fost campion de înot al Universităţi i de la H arward. - Interesant ! Atunc i . . . pornim ! Dum nea ta vei avea si stemul de oxigenare ataşat d e vas, i ar no i vom acţiona c a scafandri i nde pendenţi. Pentru orice eventualitate să luăm şi un reflector. E incă
înnora:.
'
Cîţiva mateloţl aduceau, atîrnate de scripete, nişte costume grele de cauciuc cu m of!ţură de aramă l ucioasă. La spatele a d o u ă d int-e ele erau prinse cîte tre i tancuri de ox igen şi cîte unul m i c de heli u. Acest din urmă gaz s e d e gajă în cantităţi foarte mici, dar este strict necesar scafandrilor, deoarece înlătură primejd ia hemoragiilor pro duse de surplusul de azot care se stringe în c ască. O dată casca înşurubată, se făcu proba aparatelor de bord. Te lefonul şi microfonul funcţionau norm a l . Ventilele de eli m inare a ga zelor d e asemenea, iar compasul electronic din i n teriorul căştii la fel. Scufundarea începea în bune condiţ ii. Coboriră pe rînd scăriţa rare ducea numai la trei metri s u b ni velul m ării şi de acolo căzură lin spre fundul apei. Ca să se m en ţină drept, scafandru! treb u i e să facă din cînd în cînd m işcări de echilibrare, aşa cum fac copiii cînd bat apa. După primii cincizeci de metri, razele p i ezişe ale lumini i de zi începură să se coloreze pe încetul în verzu i . Primul atinse fundul Li Cian-s u, care era îm brăcat într-un cost u m m a i greu. Ritm ic, bule mari de bio x i d d e carbc· n se ridic a u spre suprafaţă în tre i coloane ·" paralele;: > ,
*''!
.c· ,_,:ce- . �-
L
revăzut şi complotat
de autori
va
ii editat de Editura tineretului.
La î ncep u t , pînă ce s-au obişnuit cu l u mi n a, cei trei nu vedeau nim;c. Simţind sol sub tălpile grele, r ă m a s e r ă pe loc citeva ciipe ... De jur împrejurul lor se vedea un spectacol lt•xuri?nt. Pe fundul :Jpei, fauna bogată abisală, for m a tă din actin:de multicolore, il tentă. j:e Li Ci:J.n-su să se ap!ecc ca să prive3sd mai atent. Curînd însâ. observă că era cu n e p ut i n ţă să se ap:·cpie de zctinii, care, cum îl simţeau că se mişcă. se închideau. Rciuri de peşti de dimensiuni mici le tre ce a u prin preajmă, ca şi cum nici nu i-:>.r fi obs..erv:,··. De pretutindeni erau înconjuraţi de ramEri1e moi şi rnişc�ioar e ale fucuşilor şi ale altor plante acvatice-xanir.:iie "'. Tumanov şi tovarăşul său, scafandri experiment:lţi, înaintau cu rtpezi.:iune spre un punct di n !aţă., unde, prin lumina v�rzuie, se zăreau n\�te form e geometrice fixe. Acest fa pt îl făcu pe Li Cian-su, care se depla'a mai greu, să încerce o oarec a r e dezamăgire. - Sîntem în apă de cîteva minute şi, gata, să fi găsit telul? îşi zise el. Păcat ! Dar se inşelase. Tn fata lor era doar su.,�astructura de lemn a unui vas, care d;esigur se 'scuhmdase de multă v r em e . Fu de ajuns ca Tumanov să-I atin;:ă şi scindurile putrede, care de-abia se m?..i 'in�au, să se desprinc!ă şi să se ridice cu repezi'ciune spre �upra fată. · în acelaşi moment, sus, la punctul de recepţie, ofiterul de ser viciu auzi în difuzor vocea liniştită a lui Tumanov: - Aki Tu ma no\' , se aude? Am atins fundul. Incepem cercctil ri!e. Sîntem în preajma următoarelor coordonate : 122° 26' 33" lon !.;'itl!dine vestică şi 300 53' 18,5" latitudine norriică. Capitolul It
Oraşul pustiu. Espadonul rătăcit. O torpilă de un tip cu totul neobişnuit. Bai Sian-jen este sugrum<>t de emofie. Fin Siao-şan nu-şi mai găsea locul pe punte. De citeva ori vois�
să se imbrace şi el în costum cie sc a f a n d ru . Trecuseră cîtev a ore şi nu mai aveau nici un fel de veste de la cei trei scafandrj. Cal>lul de c a re fusese agăţat Li Cian-su atîrna tăiat la o a d î n c im e de ap r C':!p e 800 m. Tubul de aer la fel. Acest fapt arăta că acolo, ce fan<11i! m ă ri i . s-a produs o neno r oci re, în c a re cei trei c ăzu s e r ă vic time. U l t i m u l apel la c a re răspunseseră arl\ta că uau într-o groapit C:e f:f fund, unde p rint r e nişte stinci se aflau ci?.ie peste gdimad:i (• n�uH:me ele l�zi. Li Cian-sn n-ar fi !n
bord!._ ·,
se
î n t o arcă la
plantă în care clororila este înlocuită de o substanţă xantofi!ă, 'cu ajutorul dreia se face asimi!ajia (N. A..).
'* P l ani:lî,;':\ xantofilă -
r!lenie, c:D U_!Jlifă
să
să m a i aştepte îndeplinirea ordinului, se îndrer:tă
Şi, fără
cabina de comandă :
- Tumanov, alo, T um a no v ! vorbeşte Fin S i a o - şa n , S i a o - şa n . Reveniţi l a bord ! Reveniţi la bord !
s>'re
vorbeşte hn
" *
*
Li Cian-su păşea pe u r m el e lui Tumanov, cînd deodată înaintea lui a pă r u o pată eno rm ă , d e c u l oare n eg r i c io a s ă. Pata se mărea şi înainta cu repezi c i u ne. Foarte cu r în d, an trop o log u l îşi dădu seama că o u r i aşă c a r acat iţă venea s pre ei. Cu un g est reflex îşi armă pu şc a pneumatică cu harpon şi se p r egă ti să fJcă faţă atacului. Prin mintea l u i se peri n dau sum e d e n i e de legende ş i p c v c st iri marină reşti în care tent ac u lel e p r evă z ute cu mii de v ent uze măcinJ!J pe scafandrii nefer ici ţi care le i e ş e a u în c ale. Se şi v e dea apucat şi strîn s de zecile de braţe, c î nd o lov i t u ră uşoară in cască i l fă."1 sli privească în lături. L î n g ă e l , T u m anov stătea calm ş i prin g::amul căşt ii îi putea zări chi ar şi zîmbetui u ş o r i ronic. ,,Nu-i e frică sa u face pe gr o zavu l " , g î nd i m edi cul . ,.Se vede că eşti tobă d e b �sn � m a r i nă r e ş t i " , pă r e a că spur.e ex per i m e n t at u l scafandru. Corpul masiv şi greoi al c ara c a t iţei plu t i o clipă în p r e aj m a lor, apoi tentacule le se m i şc a ră şi a ni m a l u l se op ri pe o s t î n c ă aflată la o depărtare de mai puţin de 50 de ce n t im et r i. Un ochi mare şi roşiatic se rot e a într-o orbită moale, apoi c î t e va perechi de tenta cuie se a(li tară Li Ci�n-su se simţi c up r in s şi dintr-o a ru ncăt ură de ochi îl vă z u şi pe Tumanov î n l ăn ţu i t . - Sîntem p i e r d uţi ! Braţul s u b care ţ i n e a arma pneumatică îi era imobilizat. Apoi în juru l căştii se roti un a lt te n t a c ul. Nu mai vedea n i m i c . Deodată str!n,oarea se d es f ă cu şi fu cît p-aei să se r ăs t o a r ne. Urmă o smucitură pu t e rn i că , şi cîţi va s t r o p i de apă îi păt runse ră în costum. Se simţi mai u şo r . Ce se înt îm p l a s e ? Cara cat iţa, de p a rt e de a f i tm a nim al feroce, nu at a c ă şi nu e s te aşa cum au vrut s - o reprezinte r o m an c i e r i i. întinzîndu-şi tentaculele, căuta să -ş i dea seama de c e ea ce se p e tr ec e in j u r ul său. Ş i , cum chiar a şa fiind, strînsoarea ei poat e ucide un om, Tumanov G a \ i n f.ese cu vîrful cangeî sale, cange care era pusă în legătură cu o p u t e rnic ă p i l ă electronică, de d ir ;� en s iu n i '..,;; unei c ut i i de chibrituri. D in cauza curentului puternic, animalu l s e sperie, dădu drumul pre· supu sei prăzi şi fugi at i t de repede pe cît îi perm itea u r i aşul ei corp. în zvîrc o l i r i l e ei, însă, rupse tubul de aer a l lu i Li Cian-su şi de aceea ant ro pol o gu l simţi o ş uv i ţ ă de a pă intrîndu-i în co st u m. ln acrla ş i timp, Tumanov îl dPtaşa de cablu. Acum era i n depe n dent , putea inainta la fel c:!e ra(-�d şi uşor ca şi !uri i . S e mişcau într-o pădure d e pla nte acvatice d e c e l e m ai d i verse forme, c u frunze late şi pe a l o cu r i umflate de băşici de aer - cind in faţa lor se zări un fel de d e p res i une întunecată. Reflectorul lui Tu manov i ntră în actiune. Groapa era aproape perfect circul ară, cu un d iar.":etru de 50 de metri ş i adîncă de vreo 20 d e m etri, ca un puţ făcut de mîn a o m ulu i . Părea o ci st ernă. Pe�l'uf1d u l a c es t ei cisterne naturale, in c a re coborîseră, s e z ă r ea u, pri,l}tr:e 'stf�Sfprăvă!ite, un mare n u m ă r de lăzi pe care se depu�eseră !,lelwi at i t pia n te cît şi nu me ro ::ts e actin i i . Tumanov îndepărtă
di:n_
\
3
cu ajutorul cangt!l
�
sito?!re.
Totul se petrecuse din cauza unui espadon, peşte mare de aproape o jumătate de tonă şi care poartă, în chip de apendice na un os lung de aproape !,SO m Peştele se speriase de aprop!erea celor două forme necuncscufe şi, sărind de pe locul său, atinses
zal,
*
Matelotul de la gao:e, care privea necontenit spre larg, observă deodată la supraîa ţ ă o oolboroseală. - Explozie submarin2, nord, nord-vest, tribord ! Toţi se îndreptară spre punctul arătat de marinar. Valurile se potoleau încet ul cu încetul, dispărînd tr.::ptat in unde largi, con;:en trice. Curînd apărură la suprafaţă citeva bt:căji din espadonul ucis. Un cafcul sumar indică precis punctul in care se petrecuse ex plozia. - Două minute, adică doua mile nord, nord-vest ! anunţă că pitanul. fîn Siao-şan p!ecă fruntea. Numai cu o ciipă înJinte auzise g·fasul lui Tumanov, care şi-a indicat deplasarea exact in acel punct. O şalupă fu lăsată pe mare şi porni in viteză spre puncta! explo ziei submarine. La suprafaţă se zăreau lire subţiri de sînge şi bucăţi (lin r,cştii ucişi. Se descoperiri\ in tăcere. Cei trei scafandri păreau definitiv pierduţi. Deodată, o coloană de bule de aer se sparseră chiar in im
Atît.
ri:t fanvdrJi! ,Ci;)�or
M ai a şt e p tară aproape zece minate, apoi, cu n ădej d ea pierdută,
se
întoarseră pe vas.
*
In m omentu l exploziei, Tumanov şi însoţitorul său se aflau în tr-o p ar te a moviiei de lăzi, iar de p ;:�rtea cealaltă se !!ăsea LI Cian-su. Cînd se linişti tu lb ura re a , antropolo;!ul se trezi s i n g ur , co cotat pe marrrinea gro pi i . Coborî imedht în cisf,.rn�. şi ac o l o îl găsi rloar pe m atelotul care ver.ise cu ei. Tum;�nov dispilru$e fi<.ră urmă. Se aplecă asupra marinarului. Cas c a îi era fărîmată şi din i nter ior se iJre!in(Tea, o cl?J�. cu apa, o şuvită de sînge. Era mort. Li Cian-su îl r id ică şi porni cu el spre punctul de plecare. *
O durere ascuţită de cap îl trezi ne ! ur i i . Zăcea într-o hrubă acoo�rit� de o lesnecle rrrea de niatr�. Jlruba rnn;!nua prin+r-un coridor lung,· al cărui sfîrşit. nu-l putea întrevedea. lncercă să ia contact cu suprafata, dar constată că nici telefonul, nici celelalte aparate nu mai fu ncţionează. Mergea pe dibuite într-o beznă ab solută.
- Ori am căzut în abis, gîndi el - căci ştia că suh 500 ele metri e întuneric absolut -, ori sînt într-o peşteră subrnarină. Cnridorul. pe care-I străbătu pe dihuite. se bifurdî deoda tă şi, fără să aleagă vreo cale deosebită, Jurii porni ne una dint r e ramuri. După vreo oră de mers, s imti cum panta se urcă, i11r apa clevine mai luminoasă. Mai f ăcu vreo cîtiva paşi şi în faţa lu i se deschise o groapă "� semănl!.toare ci s t ern e i în ca r e coborîse pentru prima dată. - Să mă fi invirtit în c erc ? Căută în jurul său. Nici urmll de lă zi. In sch i m b, pe fund erau fragmentele un ei col.oi\nP de piatră. - Astea ce-or m a i fi ? La baza bbrufui se afla o p lacă , bineinteles acoperită de colonii de t u n icier i şi alg-e. Le dădu la o parte şi zări u rm ă toa rel e semne:
@)_:JEJD
urnw.te de hieroglife î nc h ip uind o pasăre şi un cap de om. Restul
era şters.
- Par a fi hieroglife chinezeşti, ba nu. tibet•ne, dar... parcă :Jr fi totusi în altă limbă. N-au nici un sens ... Ce-o fi aia "Ci-tul-ti"? Vreun nume ? Tumanov uitase că se afla sub avă de aoroaoe şase ore. Uitase o clină este sin(!ur pe fundul m:îrii si că rătăcise prin t r-o sub te ra nă. Descoperirea făcut ă era, însă, extraordinară. O coloană de gra nit şi ·o placă cu inscripţie n-aveau cum ajunge acolo aşa p e ste noapte. Nerăbdător, se r id i c ă spre mar!finea ci s terne i, care - după cum isi dl!uea seama - fusese săoat?. rle mî n a omului. $e afla în preajma unui mare mister. Sus, pe marginea cisternei, ză.ri alte opt coloane în picio a r e . Lîn!!ă una zăcea I'n c�nitel cu o ornament<"tie cu totul · ·-
că
necunoscută
Un--ZÎfl1bet îi trecu peste chraz. Si'i 'fie cur.wa misterioasa Atl;;n ticl_,ţ', cArni<ţ(se de sin� în
in mijl oc u l unor vaste ruine. l ntr-adevăr, se vedeau case întregi cu ziduri de piatră ; prin găurile oa rbe ale fostelor uşi şi fere st re se f uri şau peştii, iar pe ziduri creşteau alge. Deodată cevn îi atrase atenţia. Era un topor de s i l ex , deosebit de mare, cu mîner de aur greu, masiv, pe care erau scu!ptaie ace leaşi orn::mente necunoscute de pe capitel. .,SeRmllnă cu toporul sacri!icatorilor de la Delhi! îşi �minti el de o foto[:!Tafie văzută în Muzeul de a ntichităti din Moscov:�. !n curcată afacere! Serr.ne tibeîDne. cu\'infe fără sens şi o unealtă rnănătcare acelora din G:·ccia antică. imdr.te de a ieşi ia Sl!lcrafaţă, trebuie să iau ceva cu mine! Trebuie. să mă orientez, sil-I caut pe doctor şi să ies". De fapt. Tum;;nov abia se mai putea mişca. Orele petreGJte wb apă îl slăbiser1 peste măsură, în ciuda faptulu i că costumul siiu de scafandru era, datorită perfecţiunii lui, deosebit de comod. Cu efor turi supraomeneşti, îşi 1n!îpse silexul la br î u şi inceflu să mearr.;ă in directia în care îşi inchipuia că se află prima cisternă. Trebuia s�-1 găsească pe Li Cian-su, de a căr u i viaţă se simţea răspunzător. De soarta celuilalt scaf<:ndru nu era a t ît de ingrijorat, pentru că, ştiin du-1 orofesionist. avea credi n tă că se salvase. Incepu să m ea r gă pe o aşa-zisă stradă, spre a ieşi iar la mar�:ri· nea ci sterne i cind un puternic. cu re nt submarin îl trinti. ln contra vointei sale. se simţi tîrît deasupra fundufpi, apoi nimeri într-un vîr tej şi nu mai văzu nimic. Leşinase. -
·
,
*
Amurgea. La vreo 350 km de Şanhai, în largu! mării trecea lin i<,htul .. Litt!e Mary" al trustmanu!ui Ah� M�c Stepfiens. Ac�sta toc mai se întorcea din Taivan, unde îtichei;;se un .. l:msine<>s" cochet cu lue Cia n-fu, un general ciankaişist, căruia îi vînduse 60 de avioane cu reacţie fabricate de întreprinderile ,,Ahr�ham Jl1\ac Stephens & Co.'' şi reformate de statul majo.· al S.U.A. Astfel·, dolarii împrumutaţi de guvernul american lui Cian Kai-şi intrau în buz u n are le fără fund ale mono(.'olistului. Dacă această mică învirteală ar fi răsuf1Ht în presă, î n ciuda simpatiei de ca re M<". Stephe n s s e bu cura printre cei de pe Wall Street, o r ga n el e de control ale guvernului s-ar fi ameste cat in mod neplăcut în afacerile lui. De aceea. îşi înjghebase o fi lial ă discretă ln insula Mato-Şimo, una dintre miriadele care form�azi\ arhiDe:arrul de sud al Janoniei. · De aci îşi l ansa modesta contrihutie penfrn eli�erarea lm9eriului de
Mijloc
de "pericolul rosu" La sos i re a sa, drept î ncu nu nare a luptei pen�ru "liinrtatea no poarelor", u rma să aiM lor un ba 1 la care eran invitaţi toti funr.jio n arii superiori de pe i n suliţă . In timp ce membrii echipajului făceau tJregă1irile n�ces<-re pen tru serată, fin a nciarul stătea închis in cabin;� lui u!tracenfort�hilă şi citea o carte poliţistă in ca re criminalul părea a fi însăşi victirr'a. B ri za aducea paie de aer rece pînă in cllhina tarisată cu miHase ror
tocalie.
Mc. Step hens tolănit, cu trabucul între dinri. savura aventuri'� �i:ke,J�ţ, great Kil!<'r". Aproape că reR"reta balul din cauza că ruia· trebui,â(să-şi. întrerupă 1Pr1Jrra Cind ră�ună sirena, boss� ul se lui
••
r tdifif
grioj\Şi
înJură printre dinţi.
- Să fi şi aju ns? Privi mirat ceas ul din perete şi constată că P-ra de-abia ora 5 după-amiază, deci mai erau două ceasuri şi jum .. tare pinL. Cineva bătu violent în uşă. - Intră! răc n i indis pus Mc. Stephens. Uşa se deschise şi căpitanul vasului apăru palid, fără chipiu. - Mister Abe, s-a semnalat o tor pilă la babord ! - �i ce vrei să-ţi fac, idiotuie ?! Sări, aleargă, vită ! Vrei să mă scufund din cauza ta ? Animal scîrbos 1 Coiot ", cîine de mexic an 1 1 c
D u pă cîteva 1111 nu te, pe coverta iahtului "Little Mary'", fu adus un scafandru, pe a căr u i cască e ra1i imprimate insemnele fabricii ne instrumente maritime din leningratt. - Trăieşte' - Trăieşte, sir! răspun s e câpitanul, care se ap:eca�e peste trupul umflat şi învineţit al celui de-abia pescuit. Ce facem cu Ci? - la, ia vezi ce are la brîu ? răspunse tru s tmanul, care zărise mănunchiul de aur ieşind de sub briul lat de cauciuc. Căpitanul scoase obiectul şi i-1 întin se. - Oa, e aur! Interesant! Treziţi-! şi după aia să scoateţi de la el totul. Să spună tot ! Abe Mac Stephens se îndreptă spre cabina lui, pîivind mirat obiectu l pe care-I ţinea în mînă. In uşă se întoarse şi strig·ă spre c
lnserase. lahtul plutea liniştit la cîteva zeci de mile de loc u l î n care fusese pescuit scafandru!. I n cabina echipajului era întins pe un pat omul in care desigur că l-aţi re cunoscut pe Jurii Tumanov. Respira incet, cu gre utate. Di n colţu rile gu rii i se prelingeau tiri şoare de singe. Medicul care-I însoţea pe Mac Stephens îi făcuse u serie de injecţii, dar pină la urmă ren u nţă. Era aproape miezul nopţii, cînd lurii deschise p u ţin ochii. - Gde ia? Unde mă atlu? - E rus ! şopti un marinar. '- Unde sînt? - Taci ! răs p unse alt marinar într- o rusească stîlcită. Bea gît de rachiu ! cîine de
prcer1e �
injurie
obişnuită
in Texas
un
şi Arizona.
7
Fără să mai aştepte, îi turnă pc gît un pahar plin cu alcool. !urii tuşi, mai reti ochii de jur îm;:rej�
�ci:pctră cîteva vorb(• : - Ci-tu!-ti...
ş!n!i din nou.
antropologul...
oraş ... Li
C ian - S'll ... după
care
le
fntr-una dintre rezervele S;Jitalului militar din Ş a nhai, Li Cii'n respira într-un aparat special de oxigen. Cu toate că-şi revenise lhl leşin de cîtf.va vreme, şocul suferit de la explozie îi mai primej duia viaţa. De-abia a doua zi de din.t.·�eaţă p utu să respire mai in vo:e. Ceru s1i-l vadă imediat pe Fîn Siao-şan, căci voia să af le ce se îatimplasc cu Tumunov. l.i Cian-su nu ştia că timp de cîteva o.·�. după ce fusese adus la s ;1 r af a ţ ă , Fîn Siao-şan îl păzise, iar acum, cînd îşi văzuse tova răşul in afară de orice primejdie, coborîse în m ar e, cu un clopot sui:J marîn, ca să-l caute pe Tumanov şi să aducă la supraiaţă m.l�ar ră miişiţcle acestuia Ungă el se al'la bătrînul Bai Sian-jen, care, a�\iim·;, nea celorlalţi, nu dormise toată noaptea. Unde-i Siao-şu; ? - Vint!. E p lec a t .. . - Dai' Tumanav? - Vine. E plecat, r?.spundea îndurerat b�ltrînul. Bai Sia_?·ie n . era pr<:dă unui teribil zbucmm sufletesc, deo�':ece îşi spunea ca m mănui nu 1 s-ar fi intimplat nin1ic dacă el n-ar fi cerut să se scoată fosile le din apă. . Ca să fie sigur că pînă !a sfî r şit totul se va ter mina cu bine, Bai Sian-j en dăduse fuga pînă la t em p l u şi plăti unui .. de.. r!!g""ăcmnl adresife{iifurorTett"itfllor văzdi:i� preot o serie h u lu i , oceâ'ii1!lor ŞI pămîntuluf.-N�avca ni c i o îndoială' eli ac·es···-te ru ·- ·· t . --- .. --· gaciuni nu puteau rămîne .. ffitît re:Zuî at Spre prînz. cînd Li Cian-su aţipise, o soră îi făcu semn bătrî nului să iasă (On camera bolnavului. ... � Ce s-a întîmplaT, soră? ---:- T?va ş�l Van Ciun vă cheamă să veniţi i!"!?i�t la el. _ - Bme, ma duc. Bătrînul p] ecâ tîrşindu-şi anevoi e picioarele. Era....Jncredinţal că la rie va fi aspru-âOŢenit pent r u toate ne!!$-ocirile pri cinuit'i!"" de pro p u nerea lui. Plecă oâi'ernm liniştit văzînd ca, la căpătîiul ...[[[ .Li Ci an - s u, jl în locuia a cull!JULmedic . Se urc.� într:uila u �o mo b i l făil. sa spună şoferului nici măcar bună ziua şi, cînd ajunse, intră posomorît în c a b in etul lui Van -Cîun. ·. --. .. - M-ai chemat ;şi ştiu p entru ce... fură primele cuvinte ale bă-- - · tr.l n ului. , Nu ştii... Ai puţină răbdare să se spele tovarăşul Fîn Siao� w
u
urlâ.fă
_!!
�
şan.
S-a întors? Sînt aci ! se auzi vocea puternică a inginerului, care tocmai intra. In ur m a lui, veneau patru matrozi, caread u ceauc u ei un pa chet voluminos învelit în pîmă groasă "âe cort şi pe care-I puseră pe masâ1Jfare din mijlocul cabl!!>tuluj,simte doctorul no s tr u ? întrebă Fîn Siao-şan, după ce-1 V s rîQş�? 'ătrînului mîna.
; :....' C1Jv1c;,se � t
- Doarme ! IJ e s p r e . . şuţi c e v a t . - f\: u A d i spă ru t . . N u s-a găsit m c 1 o ur m :i . î n cabi net s e aştc·rnu tăcere. Bai Sian-jen î l ţ i n e a stri n s de m i n :J: pe Fi n şi nu îndrăz n:!a s ă - ! ţ; r i v cască. D o i o0 m e n i p i er i s e ră , i a r a l t•·ei lea zăcl'a î n sp i t a l C u fa ţa î m p i e t r i t ă de d u rere, bătrîn u l se î n ore ptă sp r e i e ş i r e, dar Van C i u n î l o p r i . - N u v r e i să v e z i ce-i î n pac het ? Desfă- i , te rog ! A j u t at de m n tn>zi t ă i e s f o r i l e şi p î n z a , a r o i des făcu strat u r i l e e o m p ;;cte d e vată. U n strigăt d e u i m ire şi de b u c u ;·i e îi scăpă d e p e buze : - N e ! !y, ea e ! I n mina l u i se afla a w m o c� l o+fl. de s : n a n t h rop p e rfect conser v a tJ. . Cu m işcă r i neaşteptat de repez i , desfăcu tot p a c h etu l , di n care mai scoase o m a n d i b u l ă , cîteva fra gme nte de humerus ş i alte oase de a n i m a l e găsit.� l a un toc cu ce:e ale fo si i c f or u m a ne. - Asta-i o si n �· u ră ladă, zise băt rî nu l . S-au g·ă s i t toate ? - Nu, numai atît. I n celel alte era aur şi vase de porţelan. - Doa r pentru atît... N u - eu m ă bucur . .. l a t ă ! L u ă c a lota cra n iană, o înveli re p e d e î n vată, rupse o f î ş ie de p i nzli ş i , p u n i n d u - ş i pachetL! I s u b braţ, por ni Sj're u ş ă la fel de vije lios c u m i ntrase. - M ă d u c la Li C i an-su ! S ii. se buc ure şi e! ! Cînd a i ntrat, a n t ro p o l o g u l era treaz şi s c·rbea un p a ha r cu ceai cald. în u şă. , bătrî n u l scoase d e s u b h a l a t u l aruncat p e um e r i p a c he tul învelit în pînză. - S c u m p u l meu c o p i l ! U i te - bucură-te ! N e l l y exi stă. Stu d i i le no:: s tre pot c o nti n u :L . . . .
.
.
.
Capitolul III
Grefe Wassa d o reşte să se m ă rite cu G l y n Borrow l h . Fo vestea ca ietelor. J a m es Stro w berry i ntră din nou în a c f i u ne . Tu rn a nov e ca şi surdo- m u+. Iaht u l l u i Ahrah:�m Mac Stephens a ncoras e de m u l t într-un p o r t i m portanţă de pe coasta Pacificu l u i , d e unde atît pro prieta r u l c î t şi c î ţ i va membri d i n echipaj au pornit în automobi le s p r e u n sat pierdut în mi j l o c u l s t at u l u i Ind iana. La larbor se a f l a una d i n tre întrep rinderi le boss-u l u i , înconju rată eli n toate părţi l e de u n g a r d masiv din pi atră . E d rept că în aiara incintei se afla u n q! ic aerovort p a rticular şi u n grup de mici b u n g a l ow-uri ' p lăcute l a 1 nfăţi şare. I ntre ziduri se aflau şi a co l o c l ă d iri, una m ai mare cu asped de u z ină , a ltele m a i m i c i şi în sfîrşit cîteva barăci de sc i n d u r i şi p a i a nt ă . I n această u r i aş ă proprietate n u p utea pătrunde n i m e n i fără să fi pri m it i n preal ab i l o i nv itaţie spec i a l ă . A ltfel r is ca să fie înşfăcat de paznici ş i tratat atît de "plăcut · ' încît de m u lte ori nici spitalele c e l e mai bine amenajate nu i-ar fi p u t u t f o l o s i. Poarta mas ivă d e fier cu o r nam e n t aţ i i bo g-ate, a semănătoare ce lei de la Schonbr u n n , s e d e s c h i d e a şi se închi dea i n mod automat, l a o s i m p l ă apăsare d e buton. Aşa s-a desch i s şi intr-o zi de apri lie a an u l ui 1 952 l ă s î n d să pătru ndă u n convoi de a ut o m o bi l e care ven �au-in !TJ �r e v iteză. 1 n prima m a ş i n ă , p a z n i c i i I-au văzut pe însu ş i stăpînul . l.OT:!-
f ără
,
9
r e ntru a nu se o p r i decît în c o l ţ u l cel m a i î n depă rtat al
[; a ra j .
unui im�ns
A be Mac St e p h e n s c o borî in f a ţ a c l ă d i r i i i m p o z a nte in s t i l s u d i c cu p e ro n ş i co l o n a d ă . Ac i fu i ntim p i n ::t d e u n feci o r negru şi doi f u n c ţ i o n a ri a l b i , c ă rora l e a r u n c ă d o a r citeva c u v in te : - H e r o l d , v i no c u m i ne ! Tu, Mike, să-1 c
Joe !
G răbit, u rcă in b i r o u l s ă u , u1 m at de H e r o l d . fără s ă se a ş e z e , f i n a n c i a r u l arătă o b i e c t u l g ă s i t la s c a f a n d r u . - Ce s p u i ? S ă cercetezi , să ve zi ce e s t e ! - Cred că . . . - E u n u c r e d n im i c . I n a l !!oi l e a ri n d , tri mite-mi-I i m e di a t p e St rcwberry. Cîteva m i n •Jte rămase s i n g u r . Mc. St e p h e n s s e gîn dea l a prizo n i H . T r e bu i a să afle s e cr e t u l acest u i a i n a i nte c a a u t o r ităti l e să ii p r i n s d e veste. D a r dacă n u era vorba de nici un s e c r et ? Totu ş i o b i ec t u l de a u r d o ve d e a că m i s t e ru l m erita să fi e cercet at. Gîn d ur ile l u i · fură i n t r e r u p t e d e r, u şoa ră băt a i e i n u şă. - I nt r?. ! - B u n ii. z i u a , s i r . lJ n bărbat z v e : t , "i n a l t şi de stul d e e l e g a nt i n t r ă ş i r ă m a s e respect u o s l î n gă uşă - C e d o r eş t , Borrowth ? - Aş vr:.a să vă arăt proiect e l e nou l u i a v i o n ! - Lasă-le a c i ! A c u m n-am t i m p . S p u ne-mi : a i r e u ş i t să aj u n g i la o v iteză conve n a bi l ă ? - La 2 . 300 km pe oră, m i s t e r A be ! - B ine. Dă s u l u l încoa ! D u p ă ce 1-oi e x am i n a , te chem e u , n-ai grijă. Acu m , p l eac ă !
i
*
*
*
V ă d i t n em u l ţ u m i t, t î nărul Borr cw t h, n ml ! di ntre i n g-i n e ri i an gajaţi l a întrepri n d eri l e ,.Abraham Mac S te p h c n s & Co." d e l a o s o ci etate de p l a s a r e a ti neri lo r şomeri , se î n d reptă spre u n a d i ntre v i lele a f l ate î n a f a r a c u r ţi i c e l e i m a ri . V i l a î n care i n t r as e Borrowth se a f l a s pr e m a r g i n e a g r u p u l u i , aproape de cî m p u l î n t i n s , acoperit cu p ăş u n e d e a s ă L a mansardă, î ntr-o c a m e r ă vec i n ă c u a s a , l o c u i a bi o ch i m i s t a G rete W a s s a , ve n i t ă î n S . U . A . c u z e ce a n i î n a inte ca re f u g i a t ă di n B e l g i a, cotrop ită de t r u p e l e h i t l er i s t e . în acea d u p ă a m i ază , Grete toc m a i se î nt o r s e s e de la m i c a p o l i c l i n i c ă a f l at ă J ; n g ă re ş ed i n ţ a l u i M c . Stephens . N i c i n u a p u c a s e s ă �e dezbrace, c î n d a u zi pe sc a r ă pa ş i i l u i Borrowth. N e r ă b d ăt·oa re, îi i e ş i î n c a l e : - G ! y n , ai r e u ş i t ceva ? - I n c ă n u . l - a m l ă s a t p l a n u r i l e . Să vedem c e- o să s p u nă. Dar Grete .. . m i -e a bs c ! u t i n d i ferent. S î n t hotărît s ă- m i pun p l a n u l în apl icare. A m î n d o i intrară î n camera f e t e i , s e a ş e z ară pe m ar g i ne a p at u l u i şi r ă m a s e ră tăc u ţ i . - Grete . . . cu toate că s î n t cam n ecăj it .. . aş vr e a să-ţ i s p u n că .. . in f i n e . . . aş vrea să f im îm pr e un ă. Mă s im t bi n e l î n gă d u m n eata . . . Nu am avere, leafa m e a e m ică . . . d a r . . . te r o g să hotărăşti s i n gură. A c u m: pl:cc., L;� revedere .
. � ?���";.
Cei doi t i neri îşi p r i n s e r ă tim i d m î i n i l e . i\ ici u n u i nu m a r s p u nea n ici u n c u v î nt. l nc e� u l cu î ncetu l , i n t u ner i c u l s e coborî ş i e i nici n u băgară de s e a m ă a;:est l u r m . F i e c a re e r a c u f u n d a t î n g·:n d ur i l e ; i v i s u r i l e pe care orice or:1 ş i l e face i ntr-o astf e l d e o�azie. C u toa�e dl. pînă atunci n •.1 ş i l e m ă r t u r i s i �eră niciod ată, fi ecare c u noştea c e m a i m u l t ă vrem e s e n ! i m en' e l e c e l u i l a l t . M a i e x i s t a î ;1 s ă u n l u c r u , u n u l s i n g u r , pe c a re a m i n tbi îl ş t i a u l a fel d e b i n e . P r i n c o n t r a c t u l lo r,. s e ohl i g a u s ă stea l a d i s p o z i ţ i a p a tron u i u i, i ?. r acesta p utea s:i-i tri m ită ori şi u n d e a r fi dor it-o. S a l a r i i l e l o r n u l e în g ă d u b u să ducă o e x i st e n t ă î n d e s j u l a tă. De a c e e a , v i a ta lor de a � u m î n a i nte u r m a s ii dep i m i ă rw::u ! i şi numai de a c e st magnat al t r u s t u r i : o r om cu r;: u !te u z i n e şi f a 1:r 1 c i de tot 'le ! u l , împrăş t i a t e pe toată s u p r a
faţa
S.U.A
- G i y n , să a p r in d hnn ! n �l . . . Bo rrowth z i m ti ş i d :i d u d r u m u l r;; T l n i i o r fetei. - U i ta s e m c.ă m ai e x i stă î n i u m e a l tceva decît n o i d o i . ro s t i e l . Vezi G r et e , d a c ă a ş i z l.: u t i să - m i re a l i z e z avi o n u l , a m avea p o s i b i l itatea să ne c ă s llto r i m . î;: - a m m ai d e p i n d e d e n i E ! < n i . - Să n u te s u p e r i , d r a g u l m e u . Te-ai p r i p i t . f n l o c să m a i a i răbdare. i-ai d a t l 11 i Mc. Stephens o a r m ă p u t e r n i c ă . U n a v i o n p e care ori c î n d î l poa te tra nsforma i n apara t d e l u p t ă , î n a v i o n d e v i nf.toarc u ! t r a � o n i c S it u î n m a i şt i u e u c e . . . Treb!.! i e să n e m ai s H i t u i m. . .
- D a r t u , i u r. u l e - a i predat m a n u sc r i s e l e u n c hi u l u i t ă u :• -- � u pe toate . . �-! - ?. m d u s i a e d i'l u ră d e c ît pe a c e l e a t u ca racter l i i e ; a r Cel rm:i i n ; p o rt i' n t m a n u sc r i s I l r, m l a m i n e. I n c� i <:t u l care rni·a răn-r as. · e x i stă d � �e a1n ă n u n ţ i te� c u coo r d o n a t e g-eogrc â k t· , cu loca l i :iiri precise P e a.ce"ta n u - l v o i da n i m ă n u i atîta v re m e c î t u r a n i u ! v a m a i c o n ,t i t u i p e n t r u o m e r; : rc o o, aJ: i e a ! u i D a m o c > e s . Vrei sii ţi-I a răt ? î n ti ne a m î n c re d e r e . F a r 2. a aştep t a v r z u n ră s p u n s , G r d e i e ş i d i n î ncăpere ş i , d u p ă c î t e v a mom e n t e , s e i n 1 o a r s e c u un d o s v r v cJ l u m i n o s c u cop erte g;oa se, legate î n lr-o f i n .'. m ă i a s e cl1i n • ze9 s c ă d e c u l oare g a l b e n ă . A m î n d o i se a ş en: ră !a m a s ă ş i d e schi seră preţ i o s u l m a m� scri s i nt i t u l a t : .,Ccrcc!t':ri de fitogcografie in regiu nile S ! t d i c e a 1 c Tibe tu f u i" .
Cam în a c e i a ş i ti m p , în biro u l l u i A h e !Hc. Step h e n s se a f ! J u n i n d ivi d v o i ni c , c u p ă r u l u ş o r c ă r u n t şi f i tr u r a extrem d e mobi lă. I n d i v i d u l purta u n n t ! m e p a r c ă scos d i n 1T - u n rom a n a l lui D ic k e n s , J a m e s Strow berry, c e ea c e î n ! i m l> a n e a stră s - a r tradure c u I ac o b Fragă. D a c ă a m m e r g e n: H i departe, com p a ri n d ş i ca rv.ct e ru l acestu i i n d i v i d cu a ( e ' a al ero i k>r m a r e l L' Î rom· a n c i e r tr i t : n: C , l - a m p u t ea asem u i l u i U r i a h H ee o � i' a Pec k s n i f 1 . Sirew berry J o c. - c u m • se m a i s p u neca - .: itea i n a c e l m o m e nt u n c a i e t a s e m ă n ă t o r l u c ră r i i d i n ! a ţ a G retei W;;.ssa şi a l u i G l y n Borrnwth. Spre d e o s e ! : i re i n s ii de ac<'Sia, c a ; :- t u l răsfoit de Strow berry avea cop e r ţ i ro ş ! i . iar t i t l u l era : . C u l egere d e folclor despre z a c â m inteie r c:dioactive" A utom l a m !J e l o r rn a n u s c r i � e era p rofesDru ! doct,o r .� ari Wa s s a - f i z i c i a n rem 3 r c:t o i l şi m e m br u al m ai m u ltor a c f':. (· Pm-tt:------�
v 'Urm�(jl;fţu-1
pe
cdi1ctGtra�iJ;�!h:r-un
S t r v w berry
fo! o ! i u
uriaş,
cum
c i t e ş te,
îşi fuma
Mc.
t ra l; u c u l
St e p h � n s , şi,
din
tolăn·t cînd în
11
ctnd, ar unca înspre omul a d î n c it în lectură cîte o pri vi r e nerăbdă· toare :
- Ce sp u i , Joc ?
- Pare intere � a nt, dar incomplet... De u n d e l-aţ i primit, boss ? - De la H o p k i n s. Dcdorija noastră i ' 1-a l ă s at acum un an şi j u m ăt ate c u rugămi ntea de a-1 publica. Ce crezi, rneri tii ? - Trebu i e să găsim ş i c e l e l a lte ca i et e . U i t e ce m e n ţ i oneaz ă î ntr-o "Materialul a c u m ulat aci reprezin tă doar un număr restrîns notă : de date privitoare la problema detectării radioactivităţii în na tură, despre care a m scris în mat m u lte dosare. ln lucrarea de faţă m-am limitat să dem ons trez că omenirea a cunoscut încă înainte de Nirpce de Saint- Victor, d.:s coperitor al radioactivităţii (1867) , proprietăţi ale anumitor min erale radioacti v e ... " - Aşadar, fata trebu i e să m a i aibă cev a, conch ise Strow hcrry. Să ml!. duc să vorc·;: sc cu ea ? - N u , nu te c ste ni t u , n vor î ntreba cei de la editură. Cînd vom avea d ?.te s u r. E :nentare, t·� chem. I n c ă un l u(;ru : di ai gri jă de Bor rowth. Ia p l <. n u r i l e şi C :teşte-!e ! Găseşti tot u l in safe : c desch i s . *
*
După o săptăm(n ă de l a aceste d iscu ţii, Grctc Wass a prum o i n vitaţie d i n p a r tea m arii ed ituri n ew-yorkeze " H o p k i n s & fii i". Pe c:rtonaş scria că este vorba de p u b l icarea m a n uscri s u l u i dep u s î n u ;·m �- c u u n an ş i că p rezen ţ a fetei e absol ut neces r.ră. 5:pre s urprinderea ei, i se d ă d u i m e d i a t conce d i u l necesar dru n , u l u i ş i chi a r o s ăptă m î n ă su p l i mentară. Mai m u l t decît atît, i se (: erm ise să p l ece cu u n avion al soci etăţi i. Mirarea ei aero p ort, cî n d fu î ntîm p i nată de un t r i m i s al edituri i , care o d u s e pînă Ii! un h ot e l l u xc s . Prima discutie fusese stabi l i t ă pentru a doua zi. Chiar d i m i n eaţa, G r ete fu încunoşti nţată că o aşteaptă u n auto· t : : o b i l pentru a o d uce la m i ster G . W. H o p k i n s î n persoană. Tot a cest vîrtej de a m a b i l ităţ i o făcură p e Grete să fie deosebit de atentă � i precaută. Fata îşi a d us e aminte că, î n 1 933, c u acee a ş i i nopi nată şi exagerată s o l i ci tu d i n e se p u r t a s eră şi c u un c h iul e i oamenii l u i H i t l er. P e vremea aceea, a u t or u l m a n u �cri s u l u i , K a r l Wassa, e r a profesor de at o m i s tic ă l a Gi:ittinge n . • ;n timp ce m e r ge a cu automobi l u l , pri n m i n tea ei se de s f ă şu ă rară, ca într-un f i l m , o s e am de e v e n ime nte l a care Grete asistase ca simplu m artor. Era c op i l p e atun r: i . Karl Wassi!, c a re se î n ::; r i j i s e de d ucaţia e i , f u s e s e u n u l d i ntre c e i pasionaţi c ercetători şi pros pector i d i n l mi i î n care se n ă s c u s e ş t i i n ţ a radioact i vită ţ i i . Prieten b u n c u soţ i i C urie, e l se c o n sacrase m u l t ă vreme m u n c i i el e l a b o r at o r : tot o d ată, însă, Wassa era atras şi de expl orăr i l e geo grafice. Ca iete î ntregi con ţi neau observaţi i l e şi descoperirile fă c u t e de s:.vant in n u m eroasele sale călător i i . folclorist ş i vînător păti m aş, ch i a r ş i at u n c i , cercetările lui se a x a u pe prospectarea u ra n i u : u i ş i a r ad i u i u i. Mai întîi cerce tase atent experie n ţ e l e p r i m i lor c h i m işti ş i astfel găsise că r ţ i l e de m u l t u i t a te a l e l u i N i epce de S a i nt-V ictor, care descoperise radiaţ i i l e u ra n i u l u i în 1 867 . . i>Ornfnd .�e la aceste s t u d i i , W a s s a le-a exti n s şi a încep ut să ct:: r.c'e teze l!}&'.�n d e le d i n jurul mari lor exploatări d i n Con go, de u n d e s e . llc-xtrăg'fa' uraniu. N u p ublicase î n să n i m ic d i n toate actstea, î n-
crescu Ia
mai
trucît · n u term inase ind\ l u crar e a p r i v i toare l a i nf l uenţa zăcămi ntelor rad ioactive a s u pra f l o r e i şi f a u n e i . E v e n i m entele din Germania il făcuseră să-şi î ntrerup:i cerc e t ărHe. R ă z b o i u l 1-a s u r p r i n s î n B e ! g i a u n de se ref u g i a s c î n 1 \f ') 3. După c e B r u x e l les f u s e s e o c u p a t d e · germ a n i, c u m nata şi n� p o a t a l ui, s i n g u ri i s u p r a v i eţ u i t ori ai fami i i ei W a s s a , se ref u g iaseră in Franţa, iar de acolo numi!i Grete p u t u s e a j u n ge în S. U . A. Ea d ucea cu si ne t:l c u ă c a i ete : a c e i a c are se a f l a î n posesia ei şi ace l a ne c a r e î l dep u s ese l a e d i i ur ă . C e l e i a l te c ă z u seră pesemne î n mîna asa s i n i lor, căci l a B r u x e l l e s bătrînu l profesor f u sese a restat şi uci s. Grete nu c u n o�tea conţ i nu t u l c e ! orla l t e m a n u s c r i se, < b r şti a că, î n genera l , ceea ce scri a unch i u l ei avea ca subiect ura n i u i . I n ti m p u l dru m u lu i , fata s - a gîndit l a c a i etel e l u i Was s a cu atît mai mult cu cît p est'" c î t e x a m i nute u r m a să d i� : ute cu edito r u l posibi l itatea d e p u b l i c are a u nei a d i ntre l ucdî ri . .-\. j u nsă la " H o p k i n s & f i i i " , fu imetliat p rimită de î n s u ş i pro priet«ru l tru stu l u i. Hopk i n s o con d u s e pe G �":e p î n ă în faţa masi vu i u i său birou. - V-am chemat, stimată doamnă, pen ! r u a d:scuta cu d v . . _ Vedeţi, m a nuscris u l e i n comp let. . . - i ntră el d i rect în m i e z u l tm· blemei . Or, p e noi n e i n t e re s e ază foart e m u l t să reda dăm opere · e c o m p l ete a l e m are l u i savant, care a fost Karl Wassa. P e nt r u a c e : i nobi l ţ e l , sîntem d i sp u ş i să nu precupeţim nici un efort şi nici o cheltu i a lă . . . - D a r v-a m m a i s p u s că n u m a i am n ici u n c aiet , răspunse cu voce scăz ută Grete. Toate c e i e l a lte s-au pierdut î n Bel gia. Tot u ş i , poate ... N u am ... Dar ci n e ar m a i putea şti : U ci g a ş i i . . . Editorul t u s i stîn i e n it. Acesta n u e r a un răspy ns m u i ţum itor. " Y n semna să se intere seze, să p u n ă detectivi, sa scormoneasc�.. Orice c o p o i i-ar răspu n d e dînd d i n u m eri : "Afacere în p u t refacţie ! ' · . Cum să aîle d u p ă atîţi a ani c ine 1-a ridicat pe W a s s a ? . . . Lăsînd de o parte f a p t u l că toate aceste ,.sondaje" ar f i putut d a d e br. nuit. Concurenţii nu stăteau cu m î i n i l e în sîn. Totuşi, d i n discu ' : a avută c u Grete, Hopki n s reuş i s ă afle pînă l a sfîrşit că, prin tre ofiţerfi g er m a ni care-I r i d i c a se ră p e Karl Wassa, se afla şi H e in· r i ch Ko l l e m a n n , un fost a s i stent al savant u l u i. ln t i m p u l nazi smu l u i, acest Kol l e m a n n f u s e s e Obersturmbahnfiihrer S . S . I n teresîn d u-se ! a o m u l firm e i a f l at la B o n n ş i care ţ i nea u n f e l de " A l m anah de Gotha" a fostelor mări m i din S . S. , Hopkins află surpri n s dar şi i n c i ntat că l ocotenent-col o n e l u l Kollemann lucra actual mente într-o u z i n ă de bombe at o m i c e d i n orăşelul Coronero, statu l Ariz o n a . Citeva m i nute d u p ă c e G rete W a s s a p ă r ă s i s e biroul editurii. ducînd cu ea v a gi prom i si u ni, e d itoru l vorbea l a telefon cu Mc. Stephens. ... ...
I nstalat comod
î ntr- u n
lătjlrea Ş'PJ;!!'' m i c u l orăşel tinerj: qL;�a.�ură at !etică şi
*
vagon de c l asa 1-a, Joe Strowberry că C o ro n e r o din Arizona, împre u n ă cu doi care î n tot tim p u l d r u m u l u i n-au făc ut
!3
altceva decît să go ieascâ mai m u lte sticle cu w h i sky ş i să soco tească în dola ri ş a n s e : e prox i mei ga l e de box c!e l a Ch ica g o. Aproape d e m i e z u l n o p ţ i i , t re n u l se opri sdrţi i n d el i n o .s î n � r - u n colţ şi-şi ha cu î n g h i ţ i t u ri rare w h i s k y u l , iar c e i la l ţ i se şi î m p r iete n i seră cu o o i � n ui i i i locah : l u i . Bil v ; ncri seara pa r t ic i pa r ă la u n concurs de t ras la ţi ntă cu p i s t o l u l ; posesori ai u nor me t ode a v a mate, , . boy " -i lui Strowberry cîşt i gară u şor act-st co n cu rs , ceea ce i-a î n ă l ţ a t c o n s i dera b i l i n oc h i i stî l p i lor haru l u i " El Dorado". *
*
Dacă, !n urmă cu cîţiva a ni , Hei ndch l(o l l em � n n se p utea m î n d r i cu z velteţea lui, acum, după o epocă n u p r ea zbuci u m ată d e p r i z o n i erat, burta îi c r escu s e verti g i n o s şi î i d ă d u s e a s p e ct u l u n u i veri t a b i l boss Sî m b ă t a aceea v m ea î n Coro n e ro a t ra s de o scrisorică s e m nată : Ramo n a . La o r e l e 9 s ea r a , î n m od prec i s , H e i n i i n � ră î n b a r. Se vedea că era cu n o scut a c olo, c ă c i t oţ i che l n er i i ş i î n s u ş i p a tr o nul î l pri miră cu p l ecăci u n i . Se aşeză î n m i j l ocul h a r u l u i la o m a s ă de u n d e p u t ea sâ c a u t e ne a u toarea m isivei. Oc h i i i s e op rir ă pe o b r u n ă c u p r i v ;... Hei ni f u s A s e anu n tat, rea adorm i tă şi car e , d uvă c u m de-altfel p u rta o roch ie largă cu i m p r i m eu ri de fo r m a unor p a l m i er i , iar î n p ă ru l negru - o garoafă s i n ger ie . Fet î ş c a n a s t ă t e a p e u n s c a u n înalt în faţa harului ş i sorbea leneş d i n t r - u n p ahar plin c u g i n . K o i lem a n n se r i d ică ş i , c u u n mers m l ă d ios, se î n d reptă s p re ţinta och ită. O oc oli pe t î nă ră de cîteva o r i , a p o i , d : nd u-şi seama că-i place, o acostă d i rect : Ramona ? Da. Ce mai faci, scu m po ? M-beau ! V�ei un cok ta i l ? Merge, boboc u le ! H a i la masa mea ! Se poate şi asta ! O oră m ai tîrz i u , d u p a ce c o n s u m a ră n en u m ărate panare ; e şi pahare c u d i ferite bău tu ri , Kol lemann îşi i n vi tă a l e as a în ca m er a l u i . Aceasta nu p r e ge tă n ici o c l i p ă să-I u rmeze.
Pe_ <;i n d ce i d oi urcau trepte le h ot e l u l u i , St row berry, car e , c u o adevăr�t�,;Tăbdare d răcească, u r m ă r i se sce n a · de la î n ceput p î n ă lacvs r� iJ,; . ��ăpă ca d i n g re ş e a l ă un pahar d i n m i nă. ln acelaşi
tj
?
momeni1 c e � d o i i n d i v i t : c�re-l in tovărăşeau î ş i piidsiră p a r tene r e le de d,ms ş i d i ;; •< i ntră pe o uşi • din :· u n d u l l o c " l u l u i .
U n c h e l n e r S(: arropie de: Joe Stro w berry, şterse v i n u l vi\rsar, s:: r î n s e c : o t n: r i l e şi ;-. r i m i c c st u l o b iect u l u i d i st r a s . J , ; � a r u n : ă " monedă pc m a să, :1. p o i , C :ră să pri vească p e cei din j u <, ur e i! , c u pa ş i n e s i � u r i c! � be [ : \· . s � o. ra I n sa lonul p r hn u l u i ei:aj, s e opri şi
se i n stală comod î n l r - u n ioto i i u . De u i na a c e a � c a , 1 11 loc S
,����vriţi ?
I5
Fără să - i răspunua, cei doi parru nseră în cameră. Pe pat, acoper i n d u-şi go l ici u ne a , stătea î nt i n să t î n ă r a din bar. - Actele dv. ! Vă î m b răcaţ i şi 'ne urmaţi ! - Uâr... să vedeţ; ... Am v ă z u t d e s t u l ! - Dar, ce, in Amerka oa me n i i nu sînt li ber i să . . . - B a da ! Dar l e g i l e stat u l u i Arizona opresc a c e s t l u c r u fetelor s u b 1 7 a n i . Ko l i e m a n n se î n d reptă tremurind spre s c a u n u l p e c a r e e r a u arun cate hainele. Scoa se din buzuna1 u n p u m n de dolari. - Harry, spuse unul d i n t re . , p o i i cemen i " , i a-i ba nii şi trîn teşte-i ş i un proccs de dare d e mită. Apoi se intoarse spre tîn ăr ă . Tu, s c ir n ă v i e , îm oracă-te ! - Am î nţeies, ş e l u l e . - Dar n u s-a i n t i m p l at n i m ic , surîse dulceag Heini. Să vă exp l i c . î n ace! momeut, t î n ă r a , g a t a î m b răcată, făcî n d u - se că vre a să f u gă, î l ! m b r : n :i (:e u n u l c i n r re presu p uşii poii ţ i şt i şi in pra g u l uşii d :,_ u u p iept în piept cu Joe Strow berry. - Stai ! Tot u ş i , îi făcu loc şl o iăsă să treacă. Acum in car:1eră riunăseseră n u m a i Koliemann ş i cei trei mu safiri nepoftiţi . Ko l l e m <. n n , zăpăcit d e virteju i eve nime ntelor prin car e trecu:;e, z:icea zdro b it pe u n scaun, p l î n ge a c u hohote ş i făcea ge st u r i dezor d o n a te, isterice. - L e i; a ţ i - 1 ş i administraţi-i citeva curete . . . porunci Joe. - f\; u , nu ! P lătesc ! - N u-i nevoie de banii tlî.i . Avem n
N-am !
- T nc ă o porţie ! - N u , asta n u . . . De ce nu pr i cep e ţi că nu m ai zbieră el . N epoată-sa are - eu nu ...
am
nimic ?
- l: ncă o porţie ! vocea l u i Strow berry e r a r e c e şi i m p l aca b i l ă. =�St!l t i , vă i m p lor . . . Eu n-am decît o h a rt ă neînsem nată . fără valoare'. . <;�/ l}um-\R��ă, d e p e aer op o rt u l uzinei de bom be atomice, u n avi on , �V
.
..
ducea pe cei trei. fn servieta l u i Joe se a f l a un dosar s i m p l u , i n tre s c o a r ţe l e căru i a se găsea o coală de hîrtie pe c a r e era des e nată c u creio n u l harta r e g i u n i i din preajma l a n ţ u l u i de m u n ţ i Ka i l a s d : n Tibetul s u d i c . Pe harta, e r a u cît e v a p u ncte î n ce1cuite cu r o � u �i unul c u a l bastru s u b care scria o s i n l;l ură literă " U " . *
*
F i z i c i a n u l G ! y n Borrowt h nu ieş i s e aproape de do u ă z i l e din l a borator, Lucra la î m b u n ătăţirea m oto r u l u i de avion pe care-I c'ln• cep u se. 1n a j u n , se sfăt u i s e cu un pr iete n as upra p roiect u l u i şi a j u n sese l a c o n c l u z i a tia, dacă a duce u n e l e m o d i f i cări , avionu l ar putea z b u u cu peste 2 . 500 km pe oră. Era a p r o a p e şase d u pă-;1 m iază, cînd i ntră ca o f u rt u nă î w: u ş i Mac Steph e n s î n s o ţ i t de c î ţ iv a o a m e n i , î n m i j l o c u l cărora se afla un bărbat cu faţa p a l i dă. Borrowth, tu ş t i i ru� eşte, a i fost c u ă l a î n timpul răzb o iu l u i . - D�, d o m n u l e Stephens. - Atunci, fă-1 pe idiotul ăsta să vorbească ! Borrowth î l privi pe c e l cu care u r m a să vorbească s a u , mai bine zis, c ă r u i a urma să-i ia i ntero gatori u l . - Nie pugaitis tovarişci ! ( N u t e n e l i n i şt i , tovarăşe) ! -- fa nicevo nie scaju . . . ( N u voi s p u ne n i m i c ) , mormăi sovie-
ticu l .
- Kak v as zav u t ? ( cum te n umeşti ? ) - furii Tumanov ! vsio ! ( J u r i i T u m a n ov ş i c u asta gata ! ) . - Spasibo, ia tvoi drug i za eta nicevo nie skaju ! ( M ultu mesc, vă sînt prieten ş i de aceea nu voi s p u n e n i m i c ! ) . Apoi Borrowth s e spre patro n u l său :
întoarse
- Cheeff !
( şefu l e ) .
că nu ştie nimic.
- At unci c e - vrea ?
M i-a d e c l arat că
nu
Vrea s ă
Tre b u i e
moară ?
vrea să s p u nă n i m i c , să
ş t i u de unde
răsări t , u nde a fost, ce-a căutat î n m are ? Ş i ba gă-i s u b nas hîrt i a asta - s î nt cuvintele p e c are le-a mormăit atunci, î n delir . . . Borrowth t r a d u s e tot u l . T u m anov z î m b i ş i - i r ă s p u n s e di: dacă pe "şef" î l i nteresează ce vorbesc î necaţ i i , n -are d
d i n fu n d u l m ă r i i şi este f i u l l u i N ep t u n şi al z e i ţd Theti s. La a u w l a c e s t o r c u v i n t <> , Mac Stephens se zbir l i . Şi dacă n-ar fi fost c e i d i n jur, s-ar fi n :i p u s t it a s u pra lui T u m a r. o v . - C i n e d r a c u sînt pări n ţi i l u i n u mă . i ntereseaz ă . N i c i n u - i c u n o s c ş i nici n u v r e a u să-i c u nosc. M i e s ă - m i s p t;n ă ce _ v r e a u e u . A p o i s e l ă s ă gîfî i n d î n t r - u n foto l i u . - I ntreabă-1 c e meserie are ? La acestea, T u m a n o v ră s p u nse z î m b i n d : - Căutător de p e r l e . Şi c u asta basta ! Cer să ti u predat au torit ă ţ i lor. �eţi nerea m e a ilega lă re p r e zi nt ă u n act d e ba ndi t i sm. Trad u - i ! De data acea.sta B o rr o w t h î ş i f ăc u noua m e se r i e cu: o deose bită p l ă cere ş i conştii nciozitate. - D a ? i\ utorităt:·�or ? Atu nci să ştie că n u iese de aici f ă r ă perm i s i a m e a . C i t d e s pre tine: în paranteză f i e z i s - se adres::i l u i Borrowth - nu cumva s ă trăn căneşti , că te exped iez d i rect în gră d i n i l e l u i M a n i t u ... Ii mai fac o propu nere, cont i n uă boss-u l . l i d a u o l eafă d e 20.000 de d o l ari p e a n c a s ă l u c reze pentru m i ne. Dacă e om d e ş ti i n ţ ă s a u m u r;dtor c a l i f icat, a c i o s-o d u c ă mai b i n e decît l a b o l ş e v i c i i l ui. Am ter m i n a t ! T u m a n o v nu aşteptă să i se traducă. C u noştea d e s t u l de bine l i m ba e n g l eză c a să priceapă totu l ş i fără ofici i l e unui trans lator. De a;:ee a î n toarse, pur şi s i m p l u , spatele ş i o porni spre u ş ă . - N-ai n i m ic de ră s p u n s ? î l î n t rebli fizici a n u l . - N u , n i,c i n-o să m a i vorbesc 1 S ă mă p r e d e a autorităţ i l or în drept şi să a n u n ţ e ambasada sovietică. Să trăieşti, domnule, şi-ţi m u l ţ um e s c pentru bu n ăvo i n ţ ă ! * *
*
ce se întoarse în birou l său, Abe Mac Stephens căw pe g î n d u r i . " C i ne-i nebu n să-I creadă că se p l i m b a in m i j l oc u.l mă ri i , de fl ori l e m ă r u l u i , cu un bu l găre de a u r la brî u . Dacă a r fi e v a d at d i n Fortu l K n o x , a ş m a i fi î n ţ e l e s . Acolo trebu i e să fie m e t a l s e r i o s . N u d a u eu păsărica d i n m î n ă p î n ă n u spune tot . Acum să-I a r a n jăm aşa ca să nu se af l e de croazierele m e l e , h m , democratice" ! Il chemă p e S tro w be r r y : - Hei, Joe ! Vezi să nu se trăncă nească pe seama roşu l u i , că ne-alegem cu doam ne-ajută ! - Să. n e - a l e gem ? De ce ? - Pentru că s-ar face m u l t z gomot pentru nim ic . . . I a r deviz;: noastră este "vorba-i d e ti n ichea, iar tăcerea-i d e u ran i u " . . .
După
* ..,
*
Sea ra, cî n d Borrowth se d u s e a c a s ă să-i povestească Gretei c e l e întîmp l ate, o g ă s i p a l i d ă ş i s u p ă rată. I n c a m e r a e i totu l era vraişte, c l aie p e s te gră m a dă. - Ce s-a petrecut aci, d ra g a mea ? - ,'\ u trec ut o a m e n i i f u i Mc. S t e p h e n s . Căutau ma nusu!sul u n ch i u : u i . Am să t e rog s ă - I i e i t u . Mă t e m s il - I m a i ţ i n l a m i n e . . . B i et u l u n c h i u-mcu, u n i �. e a l i s t i r em e d i a b i l , dorea ca rezu l t a t e l e m u n c i i l u i să f i e p u s e î n s l u j ba u m a n i t ă ţ i i , nu a g a n gsteri lo r. Şi do r i n ţ a lui trebui e s-o î n d ep l i n i m . * *
*
! n scara acele i a ş i zi ie, Borrowth d o r i să stea de vcr oa c u pde· t e n u i s i\ u Ero i i Ry a n , u n u l d i ntre me d i c i i de c a s ă a i f u i rt\;\c Ste r h e n s . li t e l e f o n ă prieten u l u i său şi, după a p r o x i m a t i v o oră, se a r l a u i n c a m e r a r ă v ă ş i t ă a Gret e i W a s s •1 . - U ite, doctore, d e ce te-am chemat . I n c i t e v a c u v i nte, d octorul f u p u s l a c u r e n t c u c e l e r: e trecute. llorrowth avea î ncredere în Rya n, p e n t ru că acesta era c u nos.: u t c a u n om i n t e g r u .
- Dra g i i m e i , l e s p u s e m e d i c u l , � i t u a ţ i a voastră este într-ade
v ă r i n grijoratoare. C e l mai bun· l u cr u p e n t r u v o i e ca tv\c. sa
v ă p i ardă u r m a . . . N-a v e m c u m ! s u s p i n ă G rete. - Dar a v i o n u l ? - Mai î n t î i , răsp u nse
în
l ai Mc. -
ţ
stare d e p ro i e c . Step h e n s .
Borro w t h , Şi,
o r ic u m ,
acest nu-m i
avion va
e
Steph e n s
deoca m d ată
ap arţ ine,
va
fi
al
Descu rcă-te, b ă b·t u le, descurcă-te ! Constr u i e şte-ţ i - I s i n g u r . • N u- i deloc s i m p i u să m ă t o t a s c u n d d e Mc. Stephcn s .
- C a u tă-ţi u n c o n structor capabi l şi de treabă . . . - Ş i d ac ă boss-u l m ir o a s e ceva ?
Te a n u n ţ eu la t i m p . . . - Dar d u m n e a t a d e un d e a i s ă ş t i i ? î l întrebă - Ry a n , d r a g a mea, e m e d i c u l patro n u l u i . ..
G rete.
- Ş i din î n tî m p l are M c . Step h e n s nu s e poate d i spensa de preze n ţ a mea. flt·a an gajat pentru că l a C h i c a go m i-am făcut fa i m a u n u i r e d u ta b i l d u ş m a n a l e p i l e p s i e i . . . De fapt, crizele l u i com i ţ i a i e * î m i perm it să-m i duc cercet ă r i l e m a i departe. A ş a c ă în ţelegeţi.. .
Capitn l u l I V
U n l a m a v a g a b o n d v i n d e m e d i c a m ente rare. D a că Becqueral � r tră i . ş i · a r sustine priori tatea în d es coperirea u ra n i u lu i . Toate d ru m u r i le d u c s p re Ti b et . O tînără pri m e $fe asig urări. Ant ropo ! o g u l Li C ia n - s o se g ă s e a i ntr- u n moment d e derută. Cercetăr i l e sa l e a j u n seră î ntr-un impas din care n u m a i şti a c u m nevo i a să se c o n s u l t e cu c i neva pentru a-şi co n· să 0
ia.să-· --�lllţ e a * f_ Qf��-��âe epilepsie.
,
19
tinn 'l l uc r ă r i l e . Pr! m u l s ă u g î n rl se î n d repfi s p re vec h i u l său p r ie te n , F i n S ia o - ş a n , de c a r e s e s i m ţ e a l e gat pe viaţă n u n u m a i pen tru faptul d-1 s a l v a s e, dar şi p e n tr u că acesta s e dovedi s e a li u n m ! mmat tcvHăş ş i u n d e s to î n 1c om de ş Ui n ţ ă . Datorită l u i Fin Siac-şan, ;: ntro p o l o gi i �i arheo ! o t; i i p u t c w s ă stud ieze ş i să de· term ; n e c u r; rec i z i e vi aţa obiecte l o r g ăsi t e f a d ifer it e s ă p ă t u r i . l n l!in e r u l c o <� s t r u i s e u n a par«t care s e baza pe detectarea i zoto p u l u i ele c ?.rcen 1 4 ş i a activită ! i i acestu ia. Astfe l , v î r s "i a vase ! c r ve ch i de m i i de a n i putea fi determ i n ată cu o aproxi m a ţ i e de n u m a i 40-�50 d e mi i. Cercetări le c omu n� p e c a r e l e c c nt i n :: a u şi a c u m p c ntnt d e � coperirra c e l or l a lte lăzi cu s. ina nthropi î i l e gaseră ş i mai m u l t . l !1 la!)c ra L• ru l l u i Li C i 2 n- s u se a f l a u n u m a i citeva ramăşiţe d i n cei Jl�St() c i n dz e t i de oameni fosile. U n d e s e aflau ce l ·� l alte, n i m e n i na m ai �u,, . J n d r u m s p r� F i n S i a o-şan, a ntrop o ! o g u l trecu m a i inti i p e la bătrî n u l i nl·e n d e n t B a i S i a n - } e n , ca s ă - I roa ge să î n c.hi d ă ! ;;bo rato r u l in t i m p u l c:t e l va l ip s i - Tovari\şe ll a i , rămîi l a l a t orator pma ce r:1 ă voi întoarce . . . - Să nu vă s u p ăraţ i , aş f i V i U t · ş i e u să plec... a m c e v a i m port a n t . . . - N u se p o a t e ami n a ? - N u . . . o veche cu noşti nţă mă aşteaptă în ba. z a r u l nortu ! u i . Ş i n u p o t s ă l i p s esc . . . A d ică, dacă vreţ i , a ţ i putea ve n i ş i d v. . . N · o să dureze m u l t . Merseră c a m a p roape u n sfert d e o r ă c u autcbu s u l , a p o i tre cînd pri n n i şte s tr ăz i întortochiate de la p e r i ferie, pătru n seră în tr-o c u rt e l u n gă şi î n gustă. Căsuje!e păriî. ţ;; initc de război co nt r a � ta u î n m o d bizar cu blocuri l e m u ncitoreşti c a r e î ncepeau să se ri d i c ... . l a f u n d u l cu rţi i , în tr - o cocio:'"..; ă de pai anlă, s e strî nsese m u lt ă lume. M u l ţ i rămăseseră af ară. Cind ven iră B a i S i a n- j e n ş i L i Ci ;; n - s u , u n i i îi pri v i ră c u n e i ncredere. A l ţ i i î n s ă , văzi n d u - 1 p e bă tdn , recu n o s c u ră î n e l u n vech i prieten ş i l e făcură loc să treac ă . Pă5i n d in v î r fu l pi cioarelor, a j u n se r ă pînă i n centru l curioasei ş i
l i n i ş t i t e i a d u nări . se î n ghesu i a u pereţi, In camera joasă, cu laviţe pe lîngă aproare d o u ă z e c i d e o ameni. I n m i j loc, c u lcat l' e o rogoj ină, zăcea un u n bătrîn, peste care e r a aplecat u n om c i u d at, îm br cat c.u fel d e m anta n e a g r ă . P e cap p u rt a o bonetă roşie-v i ş . nie, i ar p e fată - o m a s c ă ter ifiantă. Făotura a c e a st a ruptă, pa rcă, d i ntr-o st răve.:he l e g e nd ă chi nezească, î i a c o p e re a p e cel c u l cat şi a g it a pe deasupra lui cîteva l e gătu r i de clopoţei, d e n u m iţ i ceng, care s u n a u p e d i fe r i t e tonuri. E r a u n l a m a vi ndecător şi va gabond a j u n s l a Ş an h a i tocmai d i n î n depărtatu l T ibet. După ce o vreme stătu ap l e cat peste bolnav, se r i d i c ă br u s c şi prinse a d a n s ::! în j u r u l cam erei, a gitî n d u-ş i clopoţeii d i n ce î n ce mai repede. B o l navu l gemea înceti şor. Ţi n e a. och i i înc h i ş i : Părea. adorm it. U n eo ri , u n s p a s m uşor îi sc u t u r a tot trup u l . O c l i p ă, l a m a se o p r i , a p o i l e p ă d ă c l o p o ţ e i i şi s coase d i n t r a i s t a p e c a r e o avea a g ă ţa tă l a şold o ·cîrpă î n ca r e erau î nf i pt e o m u l ţ i m e d e ace d e os ş i d e... . m eta l . C u a c e i e a ş i ge stu r i repezi a p r in s e o căţuie, s c o a s e un 'a C , il )r-ecu p r i n f l acără ş i , dezve l i n d p i ep t ul bolnavului, incepu
;
să-I
înţ�pe.:\;�
•
Lama pract ica tra d i ţ io n a l a şi atît ce b i n e c u n o s c u t a metodă te rap�ut ică chi neză, d e n umită ac u p u n ctură. S i s t em u l acesta, vec h i dt m ile ni i , a fost c o n s i derat ca şi alte s i steme l u ate d i n f o l c l o r u l me ri i c a l d rep t u n ritual l e gat d e o zd tate ... A c' cvăru l este că, suh i n· fl uenţa exc!tant u l u i verbal , b o l n a vu l adoarme, iar cel de-al d o i lea excitant, cel i ntrader m i c , p r o d u s î n p i e l e p r i n î n ţ e � M m i d e o :· ·:i repetate, acţionează asu pra scoarţ e i crei e n : l u i î n mod d i rect. A st· fel, p e ut r u o bună bucată de v reme, d u rer i le d i s p a r d � n regi H nea corpu l u i pe care a u fo st a p l katc în lcr�.tmile. M e d i c i i au folosit şi ei c u s u c ce s o metodă a s e m ă n :l toar e î n domen i u l r e u m de bolnav � i . cu ajutoru l u n u i corn de capră, îi s u f l ă în ureche, i ar
pacientu l se trez i . U C i a n - s u e r a mîhn it nu d i n prici n a fapt u l u i că v e d e a un vraci n r; J ic i n d 1 �1 trat n. m c nt e m p i r i c , ci p e n t r u r.ă i. � i rl � -1 ea C' � .., m � c ă regi m u l c i a nkaiş ist m e n t i n u s e poporu l l a m e nta l i t a te a Chi nei feu < h i e d in p r i m e l e secole ale erei no?. � l r e . Era revoităior c 2 , î n m i e z u l veac u l u i a l X X- l e a , u n vraci să v i n dec e o � m e n i i d i ntr-un or:� ş c u peste şase m i l i o a n e d e l o c u itori , u n o r a ş bălţat de zgîrie n o ri , dar şi d i n i !{norantă şi superstiţie. Lui Li C i a n - s ;1 îi m a i pă rea rău a c u m şi d e fapt u l că se speci alizase în a ntropclo(!ie si nn ' mbrăţi $ase o a ltă ramură a m e d idnei, m a i a p roa p e de su fe ri n ţ e l e i m e ·:l h te ale oameni l o r . ! n acea v r e m e , privitori i rihw. l u l u i i ncepură să p l ece, pe c î n d Iar:"!. îşi s trî n g e a fleacuri l e cu c a r e se încotn, s m ă n i s e ş i - şi învelea �r i j u Hu masca r i t u a l ă . Lînqă e l , s e aşez a s e B a i S i a n - i e n . c a r e, c u o a ti t u d i n e resoectuoasă, îi şoptea CEva l a u reche. U C i ? n-su � e trezise r� :n g î n d u ri l e sale. Acum, i e ş i t parcă de su b i m peri u l vrăjii, se î ntreba m i rat d e ce i l a d u s e s e acolo b ătrî nu l c u s � rJ d e a l mu· zeu ! l l i . . 1-! n D r - Ho-PPi- H""· Curî nd ri' m a � eră s i n guri numai e i şi vrad u l <' U tichie roşie. cerem onios B a i S i a n-je n , am venit la înre0 u - Prea-sfi nte. d u m neata ca să n e d a i bi necuvî n t area. Pe urmă, a ş vrea să c u m " ăr cîteva leacuri pe care d u m neata le împarţi cu m ă r i n i m i e n u m a i ce!or a l e şi .
- Ce
nuit'larf'
nevoie
vă
aduce ?
î n trebă
lama,
cu o voce de st u l de bă
- ·N u m a i a m măse le, prea-sfinte, iar c e l e răma s e m ă dor în
gîoz itoi
- Te pot vi ndeca. I a să văd ! B ai S i
-o('�[l;i:�;;.C:. numele
chinezesc
al lui Iludha.
. 2 1:
/
" G i ganthrop u s " - îi f u l ge ră pri n m i nte l u i L i Ci a n - s u . B r a v o ţie, bă-. tr î n e c ă u tător de f o s i l e ! i n t r-adevăr, era una d i ntre p i e s e l e rare că u tate m u l t de către antrop o l o g i si c a r e d o v e d e a u e x i s t e n t a ime i rv. s e d e oameni t'o s i l i sau preom i n i e n i , d e d i mensiunf gi gan ti ce. Ast fel d e m ă se l e, a l tii d a tii d e st u l de des fol o s i te i n f a rm a c i a c h i n e z ă şi i n do n e z i a nă. se d ă d e a u pentm n e v ra l �i i ş i lipsă de d i n ! i . Ca l a toate popoarele l u m i i , şi în m e d i c i n a popu lară a C h i n ei e x i s t a p r i n ci p i u l . ,s i m ilia sirni!ibr: s
curantu r " , adică ceea ce seam ă n ă cu u n o r g a n î l
cruntă. Se petrecu se u n s acr i l e g i u . Li
vin d ec ă . B ai S i a n-jen l u ă m ă sea u a , o î n v e i i în tr-o b u c ă ţ i c ă d e m 'l t a s e ş i , a s e menea unui obi ect de mare p reţ, i-o î n t i n s e l u i Li Ci a n - s u Do ct o r u l o l u ă şi o b ă gă r e p e d e în b u z u nar. Lama se in-
C i a n-su t re b u i a să-şi ati n 
