CPSF_013 a. Rogoz Si C. Ghenea - Uraniu (6)

REZUMATUL CAPLTOLELOR PRECEDENTE In 1929, •tomlatul g�nn�n K1rl W1au ducoperl pqllre lui DJIJinii­ DtYI, 1le cirJI coordollltl nu le po1te 11111111. 1& 1nl m11 ttnlu, OUn­ ther Krlqlfeld Tn oTnllfle ou Joe Strowllerry - annturllfl atlpen­ tllltl III truatm1nul Abi Mc. Btlpbena - 1fll locul precis 11 peşterii. Tn 1852, 11 Ş1nb1l, Inginerii FTn Sl•o-pn fl lurll Tum1now, Tmpreunl ou 1ntropologul LI Clln-au, acot din 1dTnoul mlrll, untle fuaeaerl 1111ncate de clenlleltlşU, oTtiYI llzl continind fulle 1le primului om din latorle: "Sinantbropul din Ptllln". Cu 1ceat prileJ, Tum1nov trlleşte o 1venturl clud1tl, Tn urm1 clrel1 eate dlt dlaplrut. Sotl• lui, geo­ flzlollftl T1nl1 Tum.nOYI Tnourcl z1ct.ftlo 11-1 glauacl. Intre Ump, LI Clln-au oumplrl de 11 un l1m1 vlndtoltor un mnll1r IB'IIf pe are TI conelderl el 1p1rtlne unei specii 1nterlo•re Slnan­ tllropulul şi pe Clre o denumttte 1 Olglntllropllor. In 19&4, Strowllwry şi J(rlegafeld lnllllnzl Tn Inimi muntelui DJ•y•nii-Devl un l1borator. Tn 1ceşatl vreme, Tn India şi Cblna ae pun lllule unei upedltfl complue lnterutron�le Tn Tll1et, pentru cerce­ tiri geoflzlce şi •ntrOfOloglce. Din upedltle fiC Plftl: FTn Sl1o-pn, LI Clln-au, geoflzlcl•na T1Uen1 TumenoYI, apeleologul Aleundru Merlpr ti optlollnul Fr�ntlşell Sprna. T1nll TumlnOYI vine la Ş.nbll Tneotltl de micul Pela, oumn1tul el, Cll't tre•ul• s-o 1ştepte pTni 11 termlnlrll expedltlel, Tntr-o b· lllrl dt plonlerl. Folosindu-li de vlz lll unul guri-aiCI, ecrlltorul Hllellllrll Cuc, Pttel fuge din llblrl, ou gtntlul de 1 Uniii expeditii. lmpr eunl ou lttorul 1mllllllnt T1o-tau, un llll1t de 1011101 vTratl, ti cu luin, eTinele 1011tul1, Pete• pornqt• spre . Tlllet Tn urmlrlr11 upedltlel. ŞUindu-11 ciulit dt cel din 1111111, Ptta 11 tr1Yeatqte Tn strelele unei fettt- ti 11 numele de Clu-tul. MII TntTI ellltoreao ou trenul, dlr din prloln1 lull111n, atnt nevoiti al-şi Tntrerupl drumu l. Din fltielre, toferul unei Clmlonete prlmqte d-1 11 eu dTnaul ptnl 11 ll1nkln, undt •Jung 1101ptu. l ntereaTndu-• de expeditie le "lnatl­ tutul dt poflzlor, copiii •fii el ICIIIII plrlslll loalltma. 011� -lltl lun • lnterullzl ti un Individ, •e le Pl" auapect. 11 •mlnn. Intr-o grldlnl publlel, n z1ruc pe ICiatl cum ao01te o muzloutl din •e ,...,. d otnt.. IUin ..... Tn pieptul Individului, are, TMPIImTnt.t, ........

u

A

R

N

1

de A. ROGOZ şi C. (Urmaro din numllrul 12)

U*

GHENBA'

Capitolul VI

Convoiul creJfe. U Cian·su prepară

un ceai tn cel mal sfii chinezesc. Cea m a i siguri metodă pentru vinerea razelor cosmice. Un trofeu grozav. lndolellle unw ..pilon v�u·.

autentic

La Nankin, expediţla s-a opdt spre a miri convoiul cu ua mare număr de noi autovehicule. formate in cea •ual mare parte din ca­ mioane. Unul di nt re acestea transporta Instrumente de mare seostbllitate: contoei. Geiger, dntllrlnd numai 750 de grame, de mlrlmea unui aparat fotografic, necesari prospedlril uraniwlli fi a altor elemente radloactive; co ntor ! cu sdntilaţie (folosind selit&U de terfenU), a că­ ror "celeritate" *" poate scl d ea pinl la '/ro mi�sec:��nde; specto· grafe de masl portative pentru prospectarea petrolului; un post prin­ ci p al emiflUor-receptor (cintArind cu toate accesorille lui 100 kt) ; un grup electrogen de .2,5 K.V.A. pentru allmentarea cu curent a sta· tiei principale; dol miel emiflUori-receptorl cu o putere antenl de 15 wafl şi cintlrlnd uimitor de putin. abia 600 grame fiecare; un mare nu mă r de dozimetre perfecfionate; diferi&& aparate electronice (an­ sambluri de contor!, de particule şi de ecran; o camerl a luJ Wil· son - de 50 cm lungime cu cimp magnetic de 2.480 gaus) ; con· tort proporflonan ; rachete stratosferlce, care aveau si duci la o fnliJime de 300 km un echipaj de contoei etc ; o loto-plll cu transis­ tori, producind plnl la &00 wap. (De altfel şi celelalte aparate, ale că­ ror dimensilll1f şi greutate ne surprind prin mi cimea lor. erau cons­ truite cu transistori - aceste cristale mirac.uloase descoperite do Branly in 1892 şi care au proprietatea sl redreseze curentul� operlnd la frecventele extrem de ridicate ale razelor electromaanetice). O ma· şină era amenajati ca atel ier de reparatii, fiind inzestrati cu cel

mai variat utilaj. DouA camioane purtau doul vehicule amllbll şl şe· nilate şi cele citeva mii de litri de etilen rUcol *** (lt5°), amestecat cu benzină, care urmau sl inloC!uiascl apa in radiatoare. In aiJrşlt, un autobus transporta o parte lliu Jneioeril, tehnicienii $1 munclterli ca· llflcatf ce tmuiau si construiaaci statiunea uperhnentall.. Aşadar, in. urma automobilului de con�aruli nnea convoiul alei­ tu It din eele uei camioane de la Şanhat şi din cele patra camioane şi autobusul de la NankiA.

eom:r.letat

• Romanul revllzul �1 de autori n aoare tn Editura tlncretuhtl. ** _ CclerUGJea. sau !Impur e rAspuns a contorului cu sclntliatle e ntall m�l npldll 'de<:tt"•ceca a contorului Gclger-Muller. care e t'e 100 ele· Dllcro·sccwl
ll•Vt\.)� · • � •._.... Atc:�u:ît::ntncl

un

pUIIct de conplare- Ktzut (N. A

l

Fin Slao-şan conducea tllcut GAZ-ul Telefonlnd la Hancou, 1 s-a �on�;,nicat că t ra ns p o r t u l de la Landou nu sosise. Temerile l u i se: do·

Vl'cleau întemeiate. Părindu-i-se că va c î şt i g a timp dacă vor aju nge mai curind la Hancou, Fin hotărl să pornească i mediat, chiar dacă vor avea de călătorit şi ·noaptea. Convoiul gonea acum pe sub stincile abrupte ale unor munti. - Cit de chinezească e priveliştea a sta 1 spuse Merişor şi 11rită 5pre peretii vertica l l ai masivului, pe care ploi zvelti creştea u in cele mai ci udate forme, perpendicul a r pe povirnişurile prăplstioase sau chiar cu rădăci nile deasupra coroanei. Departe, ceturile serii învăl ui· 6erl pieptul unuia dintre aceşti m unfi , iar arbo r i i de pe el plrea u ri· siri fi din scrumul nori lor. - Al dreptate ! rccunoscu Li Clan-�tu. E ca un d esen in tuş. Asemen ea peisaje au inspirat pe a rt i şti i noştri. Aproape fără nici o tranzitle, Intrarii intr-o regiune de şes. VA· zură l a stinga lor nesfîrşite ogoare galbene de orez. Apoi se ivi, ri· sipit pe dealuri, verdele neftiu al arbuştilor de ceai. - Nu credeti că ar fi cazul si bem un ceai ? li imbie LI Cla n-su. - Vrei să cule ge m un pum n de frunze ? - Nu. Am c u les mai de m u lt, dar uitasem . ŞI scoase dintr-un geamantan un săculel cu ceai, cinci ceşcufe de porţelan a l b, cinci lingurlte şi o solnifl cu sare. - Vrei să oprim maşi na ? il întrebă Merişor. - Nu, vom bea In mers. LI nial scoase un reşou şi o ca nă metal idl (formatl d in buclltl �a paharel e de voiaj), u m p l u cana, pe care f i xl un capac. Aplsl pe buton şi spuse : -·Ce cred fizicien ii, că n umai el s i nt stăpînii tehnici i ? Reşoul acesta arc i nc r u stat i n el un circuit electric, aşa că peste c i te va mi· n ute vă vo i servi un ceai verde cu m iros de I a s omie, pe care vi-I voi pregăti dupl aşa-numitul st i l Min. O si vi in v l ore z e 1 - Am a u z i t că la inceput cea!ul era folosit ca leac, s p u se Sprna. - l>a, a b i a in secolul al IV-lea, locuitorii viii lantziu lui a u des· coperit el e st e o bluturi mi nunată, care stimulează flrl să ame· tească. In patria l ui, in China de miazilzl, eia (ceaiul) era cu mal bine de un mi leni u in urml cu ltivat şi . prelucrat cu mlUestrle, deoarect:, prin 780, ,.spuma jadului curgitor" tşl flcu Intrarea in palat ul poeziei. E interesant că evoluti a roşcate! bluturl poate ·fi urmllrltii in linii mari după modurile de prepa rare. - la sp u n e- n i l e şi noul 1 Il i nvită cehul. - Povestea e st e veche şl-1 lmp letită cu toată I storia Chinei. In indepihtatele t i m p u ri ale d inastie! Tan, se st ringea u frunzele In tu rte, se fierbeau, şi llcoarea aurie era sorbitl cu ne sa t Pe urmă a veni t dinastia impiratl lor Sun, care bătea in apil fierbi nte praful de cea1. I nc e t u l cu incetul, blutura minunatll a cerut un rit u al special, pe care I-au in scris in cllrtl bonzii sec tel Z en . Di n cani r ă z bă t u un flsîlt uşor. Li C la n-su lui capacul : - Există trei faze de fierbere, contin ui el. Acum, c i nd blşlcu· fele, a sem iln ăt oa re ochilor de peştişor răzbesc pln i la suprafata .. e .. este prima fazl. In ,.Ceakin", Cartea ceaiului, sti scris el nu strici să aru_ncim, şi un praf de sare. l>e as tl dati, blşlcutele sint ca mlr· glritaml ; este a doua lazi, In c a re trebuie si aruncăm nepretultele frunze In u�c rop ŞI, In sfirşit, de c um clocotul să l bat ic stăpîneşte cit

·

..

-

.

ceal1.1l, să improsplltărn tinerejea apel cu o lingurli de apl rece ca gheaţa. Acum cea iul - acest minunat dar al Asiei - poate fi blut. Am ajuns la cea d e -a treia şi ultima fază. Dar plantarea nu se face lot după un ritual ? intrebi Sprna. Intrebarea rămase fără un răspuns Imediat. Pe ci.nd ceilalti sorbeau din filigene, c uprinşi de farmecul poves• tirii, li Cian-su nu-şi putea stăvili un z i m be t . Se vedea el amintirile il imping spre destăinuiri de mul t lnchist in sufletul său. - Wtual�l Zimbetul lui deveni amar. Si vă spun sincer, in China era aşa ceva, dar eu, cind n m plantat ceai i n California, n u mai dupl ri· luai nu m-am ţinut.. Tăcu, apoi re sp i ră adinc şi cuntinuă : - Si nu vă supere eli vă plictisesc cu ale mele. Vedeţi, sint un el e clipe cind nu mal poţi sl taci, şi vo rbe le te imping singure. Poat e sa vă mire, dar cea i ul a fost unul dintre motivele care m-au d e ter mina t sa mă intor c in patrie. Părinjii mei au emigrat in S.U.A. pe cind eu eram al:ia de opt ani. Tata era învăţător şi, ca muiţi chinezi din San fran­ clsco, avea şi o boiangerie. Această mică Intreprindere, in care l u c ram toată lamilia, mi-a p roc u rat resursele necesare inviiţăturli. Totul părea că î n fl o re şte pînă ci nd a veni t falimentul. Din leafa mea de asistent şi leafa tatii de dascăl nu puteam trăi. 1 n tim pul acesta, aici, armate.e comuniste eliberaserl o ju măta te din ţară. Noi doi, e.u şi bătrlnul, mun• ceam di n gren. El pe o plantaţie de ceai, iar eu il ajutam dind şi me­ llitajii. Pentru nişte venetici ca noi , viata acolo nu pu t ea fi decit un Iad. At unci ne-am lf ln dlt că, dacă tot este vorba si. cule g e m ceai, mai bine s-o facem la noi acasă. Eram hot ărttl s-o facem, dar aici era răz• bol. Cia nk ai şl ş t i l mincau bAtaie după bAtaie. Pumnul de frunze cişt i·

gat de tata li pllteam amindoi cu 5inge. Nu eram comunişti, dar amin· doi eram convinşi el amarui din S ta te le Unite nu-l vom mal intilni acas ă. Mama se prll pl d lse La i n to arcere, pe d r u m s-a dus ,1 tata. iar acum t rei ani, la Şanhai, am avut prilejul să c u leg ceaiul adevă· rulul, In f l o ri t ca n i ci o dată Restul nu mai are nici o importanţi. - Nici premiul pe care l-ai lu at ? il i n t re bi Tania. Li Cian-su o privi, dar nu-i rls punse la intrebare. - Ma i serviti o cea şc ă de ceai? Intre t imp, pe i sajul se schimbase. In depArtare se vedea Poian-Hu, adiel lacul Poian. - Am Intrat In prov i nc ia Ţziansi, le spuse tova răş ilo r săi LI Cian-su. De aici a pornit in octombrie 1934 le ge n d a rul Cian Gen (Mar· şu l cel Lung). - Ci an Cen 1 Ce nume tulburător 1 murmurll Merişor. De clte ori il aud, parcă inai ntea ochilor mi se p er ind A extraordinara expeditie a .

,

.

·

unor viteji...

- Intr-adevăr, spuse antropologul, e poa te cea mal uimitoare ex• pedifle d i n cite a cunoscut istori a umanităţii. Gl n d i ji vă : cu armata lui, Alexandru cel Mare cucereşte in Il ani o imensl regiune a pla• netel lntfnsă din Macedonia pînă In Mesopotamia; lui Glniis-Ha n I-au trebuit doul d ece n i i ca sl-şl mi.reascl stlpinirea d in taigaua si· berianl pinl la Marea de Azov ; Tamerlan şi-a s pori t imperiul de la Tarim la Sfllirna pe 6.000 km abia intr-un pltrar de veac ; Napoleon a străbătut Şi el, in decurs de peste zece ani, E u ro pa pe mal mult de -

3

1.000 km, de la Oceanul Atlantic P'nă la Moscova, unde a fost zdrobit; fatall a fost rea�izatl şi de Hltler Intr-un timp de dou:l. ori mai scurt. Toate aceste lsprlivl rlmtn cu m ult in nrm:t Ma11uhtl ce! Lung. In numai un an, Amtata R�le a cemuniştilor ehi· nezi a strlbiitut 25.000 de li, adiel 12.500 km.• - Ai dreptate 1 Asemenea mişclri de trupe n-ao mal existat in

aceeaşi perfennantl

Istoria

lumii...

- N-au existat, llindcl aceastll expediţie n-a fost a unul om, el a intn:plul popor. 300.000 de viteji nu stribătut, din bltl l le în bUa­ ne, 18 lanjurl de munţi, dintre care cinci acoperite cu zlipezl eterne, nu trecut 2A cursuri de apă, semănînd, cu pretul vic:fH lor, ideile revo· wţiel. Şi tocmai llTin asta se deosebeşte MurfDI cel Lunr de toate exemplele .dia trecut Cucerftoril pe eaTe t-am pomenit şi ceilalti ca ei au pustiit In calea lor tiriie, Iar de pe urma Jmpărlţlllor 1or nu s-a ales decit praful. Dimpotrivl, eroismul acelora care s-au jutfit In cursul 1'1\arşului cel Limg n-a fost zadarnic. Dupl numai 14 ani, Ideile pentru care luptaserl au cuprins lntre:tJra sunare a ţlrli. .. - Adiel un alert din omeni re 1 adlugl Merişor. - Prieteni, ce privelişte lncintltoa.re 1 le spuse Tani a arl1ind cu · mlna Insp re dreapta lor. Strlhitînd o refca deasl de canale, convoiul ajunse la malul unul mare lac, in care soarele apunea majestuos. Sute de Joncl fi briz· dau tllclrcate cu orez, clrbunl de plnl!nt, sare ' ' olărie. Plute gigan­ tice de o sutl de metri, fonnate din unirea a mii de trunchiuri, pur­ tau sate tntregt cu colibe de bambus � rrldfnl plufitoare. Din luntrfle tor cu coviltir, pescarii prindeau -peştele cu ajutorul plaselor, al curselor

sau

·

al undlfelor.

- Uite tVR'I ple11jeul cormoranul acela 1 .11e minuu MeriJOr. B-ralfo 1 Prinde peştele şi-1 aduce la luntre. - Da, pes<:uil chinezi folosesc cormooan.U, dapl cum vtaătorll lo­ lesesc şoimii. - Iar eu, &puse acrlbditor Fia Siao-f&ll, letllldu-şl din mutewa de plnă atunci, aş vru sl folosesc mal repede bacul care e d ne ducă la celălalt mal. - Vrei să ajungem chiar in noaptea asta la Hancou? 11 intrcbă

Merişor.

- NeapArat In trei ore

tanţă.

şi jumlltate

putem strlbate aceastA dis­

- Nu ne va fi greu pe Intuneric P

- Nu maf greu decit ziua. Geamurile tutur.or vehiculelor tre sint metascopice **.

noas-

* *

Dupl

ce

bacul transporti

*

vehiculele

pe mal ul .apusean ai lacului

Pojan, convoiul lşi continui cu cea mal mare yitezi

curu.

* tu octombrie l!r.W. Clan Knl-şl. urm!n<'u·ş! poHilca de tridare a IU!rtel Impotriva cotropll�llor japonezi. a mobilizA! o aron&tl da un miU011 rte oameni, r-cntru • dezlllnlul a cincea campanie Impotriva comuniştilor. tn octombrie 1934. turlele t>rincip3le ale Armatei Roşii eu plrlslt baza din provincia Tzlansl. din &udul ,·Chinei. ·' ti, oculitl4 pe la nord-vest, au ajun. la lanan şi a-au conccnlral ln Dccn,tll regiune ellbero\ă. 1fr* Meta.scapic, adicA putind transforma razele lafraroell In razi! vWbile. ,

In autobusul constructorilor, 11 tmosfer a era insufletiti şi veseli. Se formaserii citeva grupuri ca re disc u tau cu aprindere despre Ylltoa­ rea lor activitate, rtdeau de snoave le spuse de careva sau acompanlau clnt«ele tr a n sm ise la radio. - La unna urmei, spunea un mecan ic:, ce rost o sl afbl tlatlu­ nea asta pe care trebuie 1-o ri di c ii m ? Nu zic ba, o si fie o treabl ln­ drlcltil sl cocotlm deasupra norilor un laborator, şi orice treabl ln­ drllcltl ml1 atra ge. Dar du, na-1 Yid prea bine rostul . . - Nici atlta luc:ru nu pricepi ? fi spu se un sudor. Construi• • statie meteorologiei. Nu-f qa, tovarlfe Inginer? - Cred ci se vor face acolo ŞI observatii meteorologice. Dar scopul staţiei va 11 altul. - Nu mi-ar strica s! ştiu ti eu, zise mecanicul. - Sil vl spun. Sarcina principali a staflunii va ft sl cercetlm razele co s mi ce . Ce sol de raze sint ti astea? Vi pricepeti putin in electricitate. Ştifl dar el frecvent a unei un de electrom11gnetice e nu­ mărul de perioade pe secundă şi ci această frecvenţă creşte In fll1'011 invers cu lungimea de undi. La o frecventi de un hertz, adiel de o perioadă, lungimea de undi e de 300.000 km pe secundl. - Asta f{iu. La lectiile de radiofonic am Invitat el o 11adl .tJ­ Iocle de 300 m are un megahertz, adiel un milion de perioade pe ... cundi. - El bine, razele cosmice au lrecvenfe fantastice. care pot atJnre şi un mlllon de miliarde de megahertzi. Sudorul fluieră admirativ la adresa unei asemenea frecvente. - Ceea ce inseamnl el lunrimea lor de un.dl e grozav de •lcl. - Fireşte 1 O asemenea frecventă corespunde, la o lunrlma el• undă de num11J 0,003 a ngstrom • �u - folosiod o misuri şi mai mkl - de 3 unitlfl X. ceea ce r-eprezinti a trelzecea mlllarda parte din­ tr-un nd l l me t ru. VI dati seama el aceste radJafli slat extrem de pl­ trunzătoare. Cit prive�te n umele, Il se spune "cosmice", Ulndcl rin din cosmos... - SI co s m os ul lsta unde se alllli' - tntrebarea asta e prea rrea pentru biata mea minte, mlrturlsl zimbind inginerul. De-abia ti-aş putea desluJi unde ne lflslm noi \n

cosmos. - Cum vine asta ? - Vezi dumneata, cosmosul llsta mit aşa cu un cuvint grecesc.

nu

e

a

ltul

dedt universul,

nu-

- Aha, vaslztel, razele cosmice vin din strlfundul lumii.� - Cam de pe-acolo. - Şi cu ce le patem fi de felos ? - Le putem domestici. Dar pentru asta tre bu ie sll le prlnllem. - Foarte bine t rtse ntecanlcut Daci e nevoie, vom mellfe ti la vlnătoare de raze comice .. . - Conak: eşti tu 1 Il apostrofl sudoral. Ele sint numai cosmice. - Fie �1 cosmk:e 1 Ce conteazl cum le cheaml, tetal e si le

vlnlm. - Nu va fi necesar 1 Il potoli ln�erul. Treaba asta aa &-o fac:l altii. Noul ne revin e doar sardna si construim cursa in care vor fi

prinse razele, adiel statiunea experlmentall .

., Un -âng�trOm e • zeeea m!lloann pute dintr-un milimetru. IAr o unitate X Q.Ste egot.\ -:c\-1 a mia parte dintr-un ansstrOm, adiel cu a &e<:ca mlllarda p1rte
mll�tlu!lru.

5

- Nici a sta nu-l rău ! Dar, spune-mi tovarlşe I ng i n er, ce-l nevoie de o cursă atit de i na l tă ? Mal la vale nu se putea pune? - SI vă explic. Atmosfera joacă rolul unui e c ran care frânează i na i ntarea razelor cosmice. De aceea, cu cit sintem mai sus, cu dl ne afllm mal de par te de păt urile cele mai dense ale atmosferei. adică m al aproape de r az el e cosmice, cu atit fenomenele vor fi mai intense şi mal var iat e. In ac e st scop, au fost lansate baloane cu un a p a rataj uşor plnă la 25-30 km s a u rachete stratosferlce pîni la 200 km, timl' de u nul sau două m i n ut e. Dar rezultatele o b ţ i nut e cu ajutorul avio­ nului, al balonulul sau al rachete! constituie adesea indicatii cam ne­ s igu re Aceste indi ca ti i trebuie prec iz a te prin indelungi şi del i cate mă­ s u rători care cer bogate surse de e ner g i e şi un m a t eri al greu instalat la po s t fix, unde si p oa tă fi fă cute cercetări regulate timp de l u ni şi chiar a ni de zile. ŞI de aceea e nevoie de l aborator. - Intocmai. Pentru vlnarea razelor cosmice, statiile de a lt it u di n e reprezintll. deocamdatA cea mal si gu ri me todă In fundul autobusului, un om cinta d in muzlcutl neasemuit de frumos. Re pertori u l slu p A re a nesfirşlt, flindcl fiecare li ce rea cite un ctntec, Iar omul se sup unea Imediat. A u răsunat atunci melodii bătrî­ neşti din s u d u l C hi nei , cîntece de luptă, ca ,.Swla{i plu;!ari" 1 Toti mergem la luptă pentru aderJăr . " sau Nu e rJÎtllul care zboarâ peste cimp "*, ba chiar şi .,Moment muzical" de Schubert. spre mirarea in­ g in er ului care ceruse această bucată, v rin d si ver if i ce vastitatea cu­ n oştin ţe lor m u zi ca l e al e solist u lu t - Straşnicl orchestrll al, C i u 1 îl spuse careva. De unde al cum­ -

.

·-

.

..

.

.

..

...

.

pirat-o? l ntr- a de vl r, mu zlc u f a lui Ciu era un Instrument minunat intins pe trei game : In partea dre aptă , avea o clapl pentru notele c romatice. - Nu-l c ump A rat, le s p u s e Clu. E trofe u de război. O am de la un priz onie r japonez, care, la rindul slu, o avea de la un ,.kamerad" neamf. Uitajl-vll .,Made in Germany", fabrica ,.Hohner". In a c es t timp, un gru p allturat dezblltea cu pasi u n e o problem l agrotehnlcl : cum e mal bine si semeni porumb u l - in cuiburi aflate unul de celllalt la o di stan t l de 60, de 70 sau de 80 de cen ti met ri ? Erau tirant din diferite regi uni ale Chinei şl de ş i , prin activitatea lor, era u devotate regimulu i popu l ar , vechile deprinderi şl interese nu-l plri s l s e rl . Se vlzu din discutie el n u exista o plrere unanimi In p ri­ vinta distantei re glement are p ent ru seml n atu l p o r u mb ul u l . - Ce tot vi certaf ll clutll sl-1 i mp a c e Sl-şan, un m u n c it or in· de s at ca un taur. Mal bine m-atl lllsa si dorm. Fiecare go s p od ar are

misura lui. In loc si-1 llnişteasci, vorbele acestea li a prinse şi mai rău, ca ja­

rul care cade pe o claie de fin. - Ce go spoda r? se s upări unul. Tu crezi el am scos din buric 60 de centim etri ? Ştiinţa m-a tnvă ţa t, şi asta-i depl rt a rea cea buni. - Dar mi e cine mi-a s p u s el la mai putin de 80 de c en t imet r i el nu semln? siirl un altul. Sau poate strlbunicul OII-a c inta t la sao .... din fi/anul*** pe care riu-l am ? 1 Tot ştilnta m-a I n vit a t şi pe m in e 1 *

ii+

*"*

Cu ver"u! acesta Incepe .,Marşul cavalerlcl

FinuL -�

TemplU. Inchinat stramuşllor unei lamllll.

sov!ellce".

La fel se inllmpll şi cu sprijinitorul distantei de 70 de centimetri In favoare3 metodei ,.reglementare", fiecare invoca ştiinta, adiel vri< cepcrea agronomulul din satul respectiv. O cllpll lucrurile se incurcarâ � raior. � ce fel de ştlinlil mai e aceea care se schimbi dupl fiecare In sufletele lor, nu de mult atrase de lumina ştiintel, aceasta repre• 7enta supremul bun, răspunzătoarca tuturor problemelor vietii. Şi, deo­ dată, iată că 5C încurcă la socoteală ca un copil prost. Nu vli m;:i sfădljl, tovară�i prietenii interveni Mu Şi-lo, un tehnician 1tfili virstnic. Stiinta nu-i vinovată cu nimic. - Atunci care dintre noi are drertate? - S-ar plirea d fiecare aveti dreptate. - Iti rizi de nnl ! - Nu-mi rid, dar rAspundeti-mi la o intrebare 1 - Ce \'rei si ştii ? - Cum se ·cade să se poarte fală de semenii săi omul cumsecade? - Drept, răspunse unul. - Cu injelepciune, mai spuse un altul. - Cu blindefe, adllugă un al treilea. - Bine 1 Aşa am şi deprins noi din moşl-striR1oşl. Dar dacl asupra lui vine un duşman. tot cu blindete trebuie sl se poarte omul cum· secade ? -Nu. - Dar cum! - Cu asprime, cu bArbatie ... - El vedeti 1 Aşa se intimpll şi cu plmîntul pe care-I lucrăm. Altfel trebuie si ne purtlm cu ogorul mlnos din viile lui lantzl şi alt· fel cu solul lndărltnic din nord. Afadar, ttlinta n-a greşit. Agronomil v-au răspuns dupi solul plmintulu1 cultivat de fiecare dintre voi. Ascultltorilor le pllcuse această maieutici * sfltoasl a lui Mu Şi-lo. Discutia alunecl inspre cea mal insemnatA probleml a tlrlnlmil chlnexe - cooperativizarea. - Intr-un an-doi, işl dădu cu părerea un muncitor tlnlir, cred el nu mal riimlne necooperatlvizat nici pul de tiran_, Si-şan, care incercase zadarnic sl readoarml, se Intoarse clltre tînlir şi, de parci acesta I-ar fi zorit să meargl cine ştie unde, il spuse �e un ton in acelaşi timp politicos şi caraghios de enervat : - Mamandi tunja 1 Mai aşteaptă, tovarişe 1 Nu fugi atit de repede el rAmii singur. Oamenii riseril. - Ba, dimpotrivă, repllcl tinlrul. VIno tu mal repede dupi noi dad nu vrei sl rimii stingher. - Ei, ei 1 exclami vesel Mu Şl-lo. Care o avea dreptate : şolmul sau melcul? Tofl il priviri pe Sl-şan. Acesta era un tînăr vlnjos, care, In eluda fefel lui brizdate de numeroase cute, nu plrea si albi mal mult de 30 de ani. Privirea sclplrlitoare şi buzele senzuale trldau o nestlvllltl Impetuozitate. - Uite ce e, fratilor, le spnse el tărăglnat. Multe lucruri bune s-au ficut de cinci ani Incoace in satul chine-z. Dar un lucru nu pot pricepe: de ce trebuie si ne la plmintul ? , ,.. Mo.l<'ii(1co

11rln

cara..,tncerca

-

si

meto:li tnlrebulnlatll de Socrale. lllozof din alle adevllrul folOllind tntrcblirl mcştcşu"lte.

Urccla

antici,

7

Vorba asta clzu ca un trlsnet din se ni n . Ptnl fi Ciu, care-I zicea din muzlcutl neplsltor la tot ce se d i scutase pinl atunci, se opri din dlltat, ti privi curios pe Si-şan şi spuse dispretuitor : - Fan-tu 1 Cap pitrat 1 Cum poti i ndr uga asemenea prostii'? - Şi, zll It intrebi careva. Eşti Impotriva cooperativlzlrli ? - Depin de 1 rlspunse viclean Sl-tan. Grupurile de intr-ajutorare na sint rele. Te mal a)11tl cu o parte de semlnltoare, cu alta de ba· tozl._ - Uar de arteluri, ce pirere al '? Sl-şan 1-o tăie supirat : - Părerea mea e el nu trebuie si ni se l a plimintui. ŞI, intorc!ndu-se cu spatele, incrrci să adoarmA din nou. Ciu prinse a dnta un gopak şi nimeni nu-l mal dldu atentie lui Sl-şan. - J)ormi ? îl intrebi Mu Şi-lo, aşezindu-se lingi el. - Nu. - Vrei să vorbim? - Ce si vorbim ? - Pari un biiat de t reabi. Cum se poate sl spui nlzbitli ele astea 1 N-ai urmat chiar nld un cerc politic '? - Am urmat, dar ce-are a face '? Socoteşti cl1 dacă urmear.l omul 1111 cerc, gata 1 a şi fost convins? Sau poate crezi el e mai bfAe si lla llfarnlc şi sA spun intr-un fel, chia r dacă eu cred altfel'? - Nu, tot mal bine-1 ca ce-l In guşl si fle I·n clpaşl. Dar tu Iad un fel de agitatie care pe proşti I-ar putea pici. - Slavi domnului el cu dumneata n u-mi merge 1 rtse Sl-şan. - S une-ml fllclale, ce meserie al '? - S nt condi.ICltorul unei brlglzl de slpltorl. - Da-nainte de asta, ce-al fost'?

J

f.

- �lran -

-

sirac.

1 plrlofli tii'?

1

mal slraci.

- Cu teoriile tale, nu prea cred el-I al la suflet pe comunişti. - Ba 11 am, rlspunse grav Sl-şan. Nomt este cea mal buni specie de orez, far gunuandanjen (comunistul) e cea maJ nobifi Intru· dtlpare a omului. - Ml, bilete, tu-mi aduci aminte de E-aun, care h1bea dragonii*. -De ce? - Uite de ce. Duplt cum spuneam, E-gun Iubea draaonii : arma, uneltele fi sculpturile din casa lui, toate aveau chip de dragon. Des· pre asta a aflat un dragon adevărat, care a coborit din nori şi a prl· •it prfn fereastra lut E-gun, Iar coada şi-a strecurat-o pe uşi. VIzind dragonul, E-gun a aruncat ce avea In miini şf, Innebunit de groazA, a rupt-o la fugll. S-n dovedit astfel el E-gun nu Iubea deloc dragonii, d doar ceea ce semiina a dragon ... - Nu pricep parabola dumltale. .. - Tu apal el Iubeşti comunl�mul, dar dnd acesta te tndcamnli d httrf In artei, te sperii fi-o lei la slnitol'lsa ... - ft\oşule dragii, dnd l-am dat un picior in spatele moşierulul ..tru, m-am ltucurat, dar cind ml rindesc el a-ar putea si intru ... artei, au ml mal bucur.- Asta fllndcil te mal stlpîneşte Tll..SIIl, duhul plnd.otulul. O vreme ticuri, apoi deodatA Mu ti privi bAnuitor pe Si-şan. c

•

p(lV�:s:�\dla

cartea lui Llu·Sian ,.Sin·SiuJ•, aerisi ta

epoca

dl.ncsllei H111o

- Jn timpul rbbolulut ce-al flcut? - Am fost In Armata Popularlll - Daaa ?1 ŞI tot aşa vorbeai ? - N-aveam timp, cl inaintam prea repede. - ŞI ce oraşe mi-al eliberat ? - Ml vezi dumneata pe mine In �lpal hd Clan-Fel• e11berlnd

Graşe?

- De ce nu 1 oraş ?

Ettt

destul de voinic 1 $1 n-al latrat la llld

an

- El, de Intrat, am Intrat eu: In Nankln, In Antln..• - Te pomeneşti atunci el al luat parte la fortarea Janfdulaf t - Sl ştii c:l al haz, mo,ule 1 Daci e al vorbim cum vorbe$tl. a$ spaae ci mal degrabl lantztul m-a forţat pe mine. - Cum, a-al trecut fluviall - Ba da, printre ultimii. - Tf-a f ost frlcl l - Nu, eram prea ocupat... -Cu ce? - El, cu podul. Stăteam in

ostaşii...

apl tl-1 tfneam

pe umeri

Ochii bltrlnulul ee lmplienjenlrl. In fata lui dintre eroii Armatei Populare care au laat parte la In care un milion de oameni au trecut sub ploaM Marele Fluviu. - MI, bilete mii apuse bltrlnul tl-1 dratl. tre "pllonll vii". - Nu-l nlc:l e acofalll rlapuase Sl-f&& Alti lncfemini, dincolo trebala al aJunrem, ... el .afl - Te pomeneşti el al vreo decorafle, n lecodt - Am.

•

ca

sl treacl

afla deci unul

letfendara actfan .. bombardamentulul

Tu qtl ltntll pllonl

cale

Cen.

din·

a-aveam

au exista.

la

ŞI "pilonul viu" scoase din buzunar o catloarl, in care era pusi alrturla lsprllvll lui, ti apuse: - Asta dovedeşte dt de lmperfecfl slatan. Mal avem nevoie Cll al ni se dea decoratii pentru el ne-am flcut datoria. - N-al decit a--o fel drept o ami nti re a •nel datorii lmpllnlte. ŞI, trectndu-şl privirile de la decoraţie la omul acesta uriaş, cu eddl arzltorl, bltrlnul Izbucni deodatl tn hohote de ris. - Dar sucit mlll eşti, n-am ce a pune f Al trecut lanfztul fi mal dai zor cu plmlntul tla. - Tatii meu, tovarlşe, era atu de slrac: Incit ni ci mlcar "Rplt plmlntului" nu 1 ae putea spune. N·avea nld cit a scos diavolul din

fundul mliril tub anchle •• ... - fml vtne al te bat mii bilete, rosti cu obldl Mu. Uu aşa 1 Tu · al te put In poarl cooperatlvlzlrll ? - Moşule, moşule, ea plnl nu vld na cred." SI ae faci mal In­ Ul. Dacl-1. .. - Daci-I bine, e de mine ; tlacl nu.. E,tf nerod riu bitatule. attta tot. O Il trebulaecl al te scuture bine consitenll tlt Pentru prima oarl tn cei faptezecl de aal al md vld an viteaz In piele de proatovan 1 • Ct
9

Capitolul Vll

Str.owberry şi K riegsfeld fac planuri de viitor. U han. Rectorul Go ln- U potoleşte cu răbdare m î n i a lui F î n Siao-şan . C i u stă de vorbă cu o . b ro a sc ă testoasă·. T a n i a nu mai are chef să zîm bească. Li C i a n - s u ia în prim ire noi ca m i oane. Petea şi Tao-fsu se si m t încoltifi. luan tntîlneş!e un cunoscut. Tovarăşul Tien-huă priveşte cu b i n o c l u ! . I n urmărirea ;>uiului de tigru . I nt r-o încăpere rot u ndă şi bol t i t ă , in fata u nor birouri d i n m at e r i e c a re, d i n p r i c i n a numeroaselor b u toane, c o m u tat o a re şi d i s· t ' o z i t i ve e l ectron ice, se a sem ă na u mal mult cu nişte m ese de coman dă, r.tăteau doi oameni im bricafl in haine a l be, fă c ut e dintr-o teslturll n e·

plastici\ şi tJbişn u i t ii .

- C e veşti a l , Giinther ? i nt r e bi u n u l di n t re

el. - Deocamdată nimic interesant. - Cum ? N-eu c inta t n i m i c ? - Eah 1 O m u l nostru de la Nankln t oc m a i mi-a tra nsmis eli ex· ped lfla n·a rămas m u l t a c o l o şi a şi porni t s p re H ancou. Cind sl-1 cer amănu nte, s-a i n tre r u pt legit ura. Abia peste o ori a m Izbut i t sl-1 p ri n d d i n nou. Mi -a s p u s o poveste cu un ciine care I-ar fi atacat. - Ce caraghios 1 Dar de la Ciu n-ai mal af l at nimic ? - Ba da, Joe 1 rinji Krlegsfe l d . "Marşu l cavaleriei so v iet i c e " şi alte aiure l i . Ceea ce înseam nă c ă au că l ă t o ri t mereu şi ci n ·a a v u t

posibil itatea s l rimjnă s i n gur. - TI-am spus eu că nu-s p r a c t i c e m u z l c ufele tale 1 - Pentru v iteza cu c a re le-am i m p ro v h : a t sint exce lente, o ltl p l ic · tl sl t G ii n t her . - Cu p ri m u l pri lej, sl le transformi astfel Incit sem nalele să poa tă fi t r a n sm i se cu degetu l şi nu prin suflare. - Bine. - Acum spune-mi cind şi u n d e crezi el e mal bine sl fie atacafl. - In orice caz, dupl ce s-a co m ple tat con voiu l . Ca si nu mal rămlnl nhnic din t oa t ă complexa lor expeditie. Cit p ri veşt e locu l, el de­ pin de de ruta pe ca re o vor l u a . - Pentru asta insi e n e v o i e ca m uzlcufa lui C l u si ne mal sll · beascl cu ş l a gi re le roşi l o r şi s i ne t r i m it i\ i nformati i ca l umea. - La prima haltă, ti voi tra n sm i te dispozitia ta. - De l a roşii ăştia te poti aştepta l a orice surprlzi. O r i gi na l i c un1 vor sl fie, te pomeneşti cll ş i-au bl gat in cap si nu m a l facă nici o h a l t ă ptnl In Tibet. - Exclus. Măcar doul-trel opriri t rebuie si facă. Şi apoi a vem tot t i m p u l să-I distrugem. Totu l e ca t reaba si fie făcută sigur şi la l oc ferit, adiel, cel mal bine, i ntr-o regi une m u n t o asă . .. - 1 � vei ocu pa de a m A n u nt e ş i-mi vei a ră t a p l a n u l concret. Dar te Invit sl te gră beşti. Ml cuprinde furia cind ml g i n d es c el ne m e r­ ni cii lştia ar putea di bul laboratorul nost r u . - E_pufln probabi l sl ne descopere, deşi nu este cu n eputi nţă. Ani lnJre�l m l u � rat aproape in l i n i ş t e . Ce vrel l P il m l nt u l devine tot mal mic,_ Cit'il pr1veşte pe roşi i, ă şt ia ş l ·a u bilgat In cap sloga nul lup·

l\

"'u_v� �10� �-·-"\.._ ' L, _j

tel im potriva pe t e l o r alhe di n Tibet şi il vor pune in aplicare cu obl $­ nuita lor tenacitate. Oricum, vom avea de furci cu ei. - Tocmai de aceea, m iine am sl pun la punct planul atadrli şi dezagreglrll afurisltel lor expediţii ! • •

*

Dacll vejl ciuta oraşul Uhan, ml-1 veti glisl decit In cele mai re­ cente hă rtl a l e Chinei, cu toate eli este u n u l d i nt re mari le m u n icipii a :e republicii şi cent rul adm inistrativ a l Chi n e i centra le de sud. I n schimb, I n hiirjile mal vechi , vejl afla i n locul U ha n u l u l trei oraşe : H ancou, Hanlan şi Ucfan. De fapt, U h a n u l reprezinti un complex d e oraşe ; e format di n cele trei loca lltltl m a l s u s ami ntite. I n acele pilrti, lanţziul curge de la s u d - ve s t spre nord-est. Hjlnlanul se afli pe ma­ l u l sti n g al ma relu i fluviu, Iar Uc i a n u l - pe cel drept. La nordul H a ­ nianulul e situat Hancoul, aceste doul oraşe fii nd intre ele despirjlte de ri u l Hanşui, un alluent I mportant a l lantzlulul . Din ., Pavl lionul cocoru l u l galben" de pe ,.Muntele şerpi lor" se deschide vasti panorama Int re g ul u i Uhan , ciruia sil uetele Ina ltelor furnale 1 1 dau u n aspect Industrial. l nsem nitatea come rclali a aces­ tui oraş, care astllzi n umiri 1 .300.000 de locuitori, e subll niatl de î n ­ săşi strlvechea-1 faiml d e a fi ,. no du l c e leagl n o u ă provincii". Convoi ul expediţie! intra la miezul nop ţ i i In c u rtea lmpre f m ulti d e clldirl l e UQiversltltil de pe tilrmul lnverzlt al lacului Dunhu. Prim u l care 'slri di'n�maşlni fu, fireşte, Fin Slao-şan. Go l n- 1 1, rectorul u n l­ versilăfil,. l_ş avea locuinta i ntr-o v i i i din a pro pi e re . 1 _ ;: telefoni şi,

p

.J U

veni ime d i a t i n întîmpi narea !Jaspeţi lor. Rectorul celebru de cîteva decenii pr in Idei le sale î n a­ intate. Educatia pe care o prim i se Il flcea si prefulascl foart e m u lt m a ­ nierele a lese. Dupi ce-i sărutl Tanlei mina, l i poft i pe oaspeţi 5ă mă­ nince şi sl se o d lh nea s cl. Nerăbdlltor insi, Fin dori mal intii si afle

f i l r. dcl · nu dnrmea, era u n

v�nerabil

savant,

dac! a sosit la Uhan I ntregul transport afect a t expedlflel. lmbiindu-i c u gest uri larl'f 5Pre vi ii, rectorul le spuse el llzlle c u ali mente şi me­ dica m ente, c:u materialele necesare i nsla llril teleferi c u l ul, c:u rrupul Diesel şi cu maşl n i l e clsteme aşteptau I n magazii să lle ridicate de ., E.C. I . T . .. In c:e p ri ve şte Insi materia lele pentr u const r uctia statlunll experime n ta le, s-a dovedit c:i temeri le in glneruluJ fu seseri lntemei ate: d i rectoru l u zi n e i de Jtngl La ndou comunicase cu c i t eva ore mal ina­ I nte ci n u poate livra comanda din pricini că-I lipseau mijloacele de transport.

- H ull-htu:IM 1 Prost de dl In gro pi i nu-şi putu l nfrlna minia Fin Siao-şan. - Sit uatia e i ntr-adnlr proastl, d ragi to varlşe 1 apuse cu o lin­ ceri părere de riu rectorul, pe ale clrul buze flutura totuş i un zlalllet liniştitor. Cit despre directorul uzinei, ce sl zic ? N u-l s o coti chiar al.il de vi novat-. • - Nu-l vbtovat ? atrlri flo şi 1e opri In p r a gu l vilei. Cind fiecare clipi e preţioasi 1? - Stimate coleg, allele v iet ii mele alnt număr at e. Minunata vo a st r i expeditie cred el e ultima bucurie ce mi-e dat s-o t rllea c. Dragii mei, sint de partea voastrl. dar trebuie sl Intelegeti el In Cblna c:o ntemporanl clipe preţioase sint ti ac e l e a preti nse de gi gan­ ti cele com bi nate meta l urgice c o ns t ru ite la Anşan, B a o tou şi Uban. C lipe preţioase cere tJ uriqa u:r:inl lle Instrumente pneu m at lce de la Şenlan. C l i p e p reţ ioase stat şi acelea ale vitejilor care arunci ,_te Chi na mii şi mii de kilometri de cale feratl, şi ale lmbllnzltorilor all­ batic u l u i H u a nhe, şi ale o am e n i lor care vor al faci al rlaarl la Şao­ mtn u n u l d i n t re cele m a i mari lacuri de ac:umulare, şi ale alcfltorilor vastelor p er d e le forestiere, ti ale... - Nu t re bui a totuşi si ne iase firi c:amioane 1 - Ce vreti, v i a t a e paradoxa ll l Ca m i o a ne l e disponibile au trebuit si transporte o comandl lll' ll'enti pentru ll%ina d e autocamM&ne de Jlngl Clandun 1 Toti rlseri. - ŞI c:e credeti el e de ficut ? Intrebi f1n, domolit, tn aeelalf tlarp de cuvintele l nfelepte ale lllt rlnulul savant şi de atltlldlnea lai prennitoare.

- Intii, si vi odlhniP plnl mUoe dlmlneatl l dealvlrşitl po l it e te, rectorul deschise uşa vUeL Bi ne, bine, dar_.

ŞI, cu

aceeall

Am prell'ltlt camioanele de care aveti aevole . . . De u nde le-afl scos ? - Din receptoru l telefonului ! Am vorbit cu mini strul. Si n te t i UD om de ispravi ! spuse cu rec u n oştin ll Fin. Dar de ce o-a vorbit şi Landou! cu ministrul ? - Pesemne el receptorul său era mal m i c, glumi rectoraL N. ultafi el Uhanul e de citeva ori mal mare ti. deci. mal bopL - Vom avea totuşi o Intirziere de c.el putin doul alptllmtnf. • ae lbl Fi.n.. Ginditi-vi el ptnl acolo avem uD drum de aproximativ .....

USO. km.

- Nu tnseamnl decit o si n guri sllptll mlnl." Fac:efl socoteala : d u s şi i n to r s !

-

-

Numai

dusul

Cum asta ?

fi

nici

c o mp let .

el

- Matematic. Ati uitat că, m u ltumiti clipelor pretioase coosumate de bravii noştri constr uctor!, vet i avea la dispozitie dou!\ şosete care vA vor duce la Lhassa : n u numaJ prin Sikan, ci ti prin Tzlnhai. D i n Landou vefi merge pe cea de-a doua, care e cu 150 km

mai scurtă . - E totuşi un ocol. Avem atitea vehicule la convoiul nostru ! Inmultiti numlrul lor cu 1.300 km tf vejl vedea cit cem busttbl l .e Irose şte ... - 1\\-am rfndit ti la obiect ia asta 1 repUci Impert urbabil rectorul. Convoiul n lua ru ta Slkan-Tibet, Iar l a Landou vei merre doar dum neata ... - Bine, am Inteles 1 surise, In sfirşit. fin S!ao-f&ll. Totu ş i o oarecare risipl tot va fi clei va fi nevoie si Jaa cu mine fi autobusal constructorllor. Şi-1 voi face tovarlşulu l director o recep ţi e ca al •A ti ai minte 1 - Pentru aita trebale lnsl si acumulezl pateri noi i ŞI. 4esdllzlnd uşa sufrageriei. rec:torul ftl lnvltl oaspefii : "DragU md oupeJl, pot· tifi, vă rog, la această fru ga lă şi modestă clnl ! " • *

*

A doua zi tn zori, Fin Slao-pn fşl 11dunll tovarişl l pentru a hotirt modu l Jn care vor p u n e In a p l icare Ideea sugerati de rector. Consti­ tuirea nu duri mu lt . Convoi u l uvea si se Imparti in doul : GAZ-u l, autebusul ,1 camioanele roate primite de la Hanc:ou vor pornl s pre nord-vest, urmind si la nlta Ţzl nhai-Tl bet ; restul vehiculelor se vor in4repta di rect spre Lhaua, pe şoseaua Slhn-Tlbet. Cu Fin trebuiau al plece la Lanclon Tania fi Meri şor. Grija primirii alimentelor şi a c e l or­ l:alle prod u se de la Uhan, prec um şi rA spunderea pentru convoi ul SI· kan· TI het o ana U Cla n-su, care urma d He Insotit d e Spnta. Cu toatl graba lui, Fin au se lnduri si plece Inainte de a con­ trola r.1 p i d p ro d u s e l e tehnice care tocmai erau urcate In camioane. Asttel, vlzu cum u na dintre maştnl era Jnclrc:atl cu materialele nece­ sare in �talirfl unui teleferic: ca pabil li transporte sardnl de o tonl : un cab l u purtător de 25 mrn, un cablu tri glltor, scripefl, bene de ser· vldu etc. AHe doul c&mfoane contineau elementele d eta şate a l e u n u i lfU P Diesel de mare putere ( de 75- 1 00 C.P., cu un di na m de 500 A. 1 1 0 V şi un alternator de 10 K.V.A.) permitind obtinerea directi a cu· rentulul continuu pentru bobinele maanetlce. In sHrşn, trei m aşini· clsterne d uceau ben zin a necesari a 8 cuve de cite 1 .000 de litri. In acest timp, c:on strudoril autobusului, clrora 11 se a n u n t ase noua rut l, se preglteau al porneascl l n curind la drum. Numai Ciu Ieşise la toseaua aflati In apropiere fi, aşezinclu-se pe o platrl kilomet rld. prinse a·fl rlsud o fJ rarl. Dupl doul miaute, dintr-un desiş aplru capul unul om. Ciu se Indrepti iAir-acolo fi, lncredlnttnda-se el au-I vede Rlmenl. pltnanse fi el fn delit. Avu loc um�ltoarea ălsc:utle : - Unde naiba te-al uc:uns plni UWD 1 De ce o-al venit la Nan­

kld,

bfo�\\\testoasl "l

,.Broasca t e st o a să ", In c a re l ua n ar fi rec u n osc ut pe adversarul cu muzicufl, sc r i ş n i de furie : - Am avut un ghi nion s c i r bos 1 Mal i ntii a treb u i t sl ma d es c o­ torosesc de hoi t u l u n u l mi l i ţ i a n care nu şt i u ce a m i ro s i t la m i n e Pe urmi cind am i n t re ba t l a insti tut d e voi, m i s-a spus ci ati p lecat. t; i ne si bi n u i a sci zorul lista? Se in noptase. Mă p re găt ea m tocmai să-i c i nt c e v a şef u l u i , cind s-a năpustit a s up ra mea un duliu cit toat e z i lele de mare. Dupi aceea, c o l a c peste pupizi, mi-a mal tras o be ş· leleali şef u l , el imediat m-a bigat in vi teză . . . Eah 1 - Mă Şan-lun, mi i ti s p use Clu t n vesel lt. Tare neghiob eşti ! Şan-lun sc u i p ă cu c l u d i . - D upi ce am innebunit o noapte intreagi ca si vl ajung, t u mi faci şi n egh i o b n N umai eu ştiu cum am reu şi t si mi catir liră să llu vizut pe camioanele... - S-o scurtAm 1 N -a m timp de p ie r du t Asculti, planul expedl­ l lel s-a schimbat i n u l t im u l moment . Eu voi p l ec a in autobus spre ta n c l o u pentru remorcarea unul alt c o n voi . De partida asta mi vo i ocupa eu. Şeful m i-a ce r u t si-11 tra n s m i t ordi n u l să ai g ri ji de con· vo l u l care se va i n d re p t a spre Lhassa p r i n S ikan. Treaba ta e i nt r-o mlsuri mal uşoară. Ai m i şcirl le mal li bere . . . - Val de-o a ş a li bertate 1 Peste tot n u vid decit d u ş m a n i . - Lasi vi l c i rea l a 1 Deschide-ti oc h i i şi vei vedea şi prieteni 1 Jatl o adresi : st ra d a Veche nr. 1 5. N u m ă ră maşini le expeditie! ca re vor p l ec a de alei şi fă-fi toate socote l i le c u calm. Vei fi ajutat de Ci u La o-ve l de la a d re s a pe care .f i-am d at-o. Aratl-1 blnutul ista şi spu­ ne-1 : "Sisia(l fen" ( I nti l nire fericiti). ŞI mal ales rimil mereu in le­ gl(uril cu. şţful. Micar pe n t r u asta, şi f i-e mal uşor. Eu tre b u i e să stau mereu' printre drigufil iştla de ,.tovarlşi" şi sl le ctnt şl a găre să u

.

·

.•

� '-._ L, /l-t � -'""�-=· ·"\....)

bolşevice. Lao-vei a re să-1 1 spună c u m şi cind si actionez!. El, si te ajute norocul şi Cla o O u n - m i n 1 • Uupl u n sfert de oră, GAZ-ul, autobu s u l şi un şi r de camioane demarau cu destinatia Lanciou. lnt rudt camioanele erau goale, Fin �e gi ndi ca primu l d i n t re ele să le remorc hcze pe celelalte, pentru a face economie de c o m b u sti bi l . • •

Inainte de a p leca, Tanla p r i m i se o veste proastă. O radiograml di n Şa nhai i i anunta fuga lui Petea. Totodatl, di lll! c torul taberei o in• credi nta că nu trebuie să fie n e l i n iştită, deoarece fuseseră luate toate măsuri le p e n tr u gă si rea cumn a t u l u i e i . Tumanova n u-şi împărtăşi to­ varăşi lor slil nec a z u l , ca sil n u-i t u l b u re. S i n guru l l ucru pe care-I fic u fu să tr i m i tă la Şanhal o ra diogramă p r i n care, i n d i cind· nou l d rum pe care-I lua, cerea să fie f i n ută la c u rent cu toate cercetări le intre• prinse. Cum o vizu, Merişor, care simţea o afec ţ i u ne tot ma l puter· nld pentru Tanla, lşl dădu Imediat sea m a el s-a Intimplat ceva cii ca. Pentru prima dati Insi de cind se cunoşteau, geofizlc : ana nu-l ris· plăti cu un zimbet de simpatie lncerclrl le lui de a glumi, el, rece, c a u n s loi de gheafll, 1 1 privi de parcă ar fi fost u n străin. La lnslstt'nta lui de a-i spune ce s-a înti m�>lat, Tumanova ti răspunse scurt, deş i pe u n t o n m a l puţin glacial derit pri virea, e l are o mlgre n i şi că-I roagi să n-o mal slcile. De lapt, se simtea cupri nsi de o mare nefe­ ricire, 1 se pirea el-I pierduse pentJ:U a doua oară pe Tumanov, se di i na el-I luase pe băiat în China. Iar dacă tot il l ua s e că nu-l ţl n u se l î n gă si ne. ŞI, în ciuda asl guriFi lor d ate de directoru l taberei, Tania il şi vedea p e lm p ielltatul ei de c u m năţe l i ncolti t de cele mal teri bi le primejdii. Cum ar fi putut ea binui că, numai citeva ore de-ar mal Il z ă bovit la Uhan, s-ar fi int i l n it cu ln s uşl Petenka 1 După p lecarea lui Fin Slao-şan, LI Clan-su, molipsit de zorul aces­ tuia, se grăbi să la In primire restu l lăzi lor. Ca medic şi ca unul care participase la alcăt u i rea raf lllor alimentare trebuitoare expedlf iel, U se bucura nespus de m u l t de priveliştea nenumăratelor llzl , al căror conţ i nut avea si fie digerat de mem bri i ., E . C. I .T."-ulu l . lşl ami nti de şedi nfele paslonante care avuseseră loc la Peki n pentru stabi lirea. pre· clsă a cantltăfl lor alimentare fu ndamentale (de zahăr, proteine şi gri· sim i ) care trebuiau furnizate z i l nic organi smului pentru buna lui func­ ţionare. O adevărată disputA se lnclnsese atunci cind trecuseră la de­ fi nirea substanfelor mal rare, dar deopotrivă de Indispensabile echll l· bru l u l organle, rolul lor fHnd si asigure o utilizare corectl a hranel de bazA. Raţia calorlcl necesari celor 5 0 de oameni al expeditlel a fost pre­ vlzutl la 4.500 de calorii pe zi, cu un excedent de securitate de 35'/• (ratia normali In clima noastrl fiind de 3.000 de calori i ) . I nt r-un ca· mion acoperit erau tocmai urcate cl oci lăzi cu pemmican * * şi zece lăzi cu lapte praf. Alte numeroase llzi cu zahăr, manneladl, praf de ouă, praf de supă, clocolatl, ceai etc. (care trebuiau să le ajungi pe timp .•

• CilU> Oun-min. zeu l bogăUel In mitoloala chinezA. ** Pemm/can este n u m e l e I n d i a n dat unul ext r a s de c a r n e de d p r l oa r ft sau biyol. prep;ua t a ' I A z l i n d u • l rl a l . Con •�r" "' In c u t i i met a lice. pe m m tc a n u l >e prezintA- ca _o - pasta granuloa sll . foarte gra sA şi hrlnitoare, c.'ln care doar 100 de gra me- De J;l pot, la rigoare, mcn\ine In viall un om.

de

15

de şase l u n i de zi le) oc u p a rli treptat spatiul a dolll camioane. U n b u toi a ş metalic cu s p irt şi u n a l t u l c u rom aveau s l lndepl ioeascl, in doze st rk:te, atit funcţ i i a l i mentare şi sanitare cit şi o formi co n ­ (retl de premiere. E a d e v i r a t Insi ci u n u l dintre criteriile după care fuseseră a leşi membrii ex.pedifiei era tocmai li psa u nei predi lecti l spe­ c i a l e p e n t r u aceastl bl u t u rl l In spec i a l lbile cu p raf de lapte ti de supl ii procura u lui LI Cia n-su o mare buc uri e, ele reprezentind vic­ toria p u n c t u l u i său de vedere el, pe l l n gă taln u r i l e p re vb ut e, e ne­ apărată n e v o i e ş i d e u n ,.element de vol u m". Acest e l em e nt cont r i b u i e l a b u n a c i rc u l atie I ntest i n a l i şi l a prod ucerea senzati e i de s ăt u rare, fără el oameni i avind tendinta de a minca prea mult. Apa, c a r e avea să se t.raasferme in lapte şi supă, trebui a si l i nl locul acestui e l ement de volum. In sltrşit, un I nt reg autobus era amenaj a t ca dl spensar, cu pat de operatie şi o boga ti instrumentaţie chirurgicală, cu aparate de raze X şi u ltrascurte şi cu a l te c uc eri r i ale ştilntei medica le - toate construite la di men.s iuul minime. O reanorcl a autobusu lul era depo­ zitul de medicamente, seruri ti vaccinurL

C i nd Petea, Tao-tsu şi l uaaa se aproplarl d e una d i ntre pMtJ ie uni versit ăţii, convo i u l, format din 12 camioane, 3 maşlni-c lsterne ti a vind in frunte a utobusul sanitar, tocmai se pu n e a In mişcare. - Expedi( la in Tibet a sosit, tovarlşe portar ? Intrebi lacoalc

Tao-tsu. - Chiar acum p l ea c l. - Pe asnde ? - Pe poarta principală. In dlpa aceea, urmat de l uan, Petea se apropie de prletuul sia şi incepu să-I tragă cu neră bd are de hai nă. Abi a atunci portarul, de după fere�ruica-1 in gustă, avu perss:ectl va exadă a I nterlocutorilor slJ. Treslri şi d use mina la telefon. - Pe unde putem ajunge l a poarta pri ncipali '} se inform li Ta.tsu. Paz n i c u l însă era ocupat de altceva. făcu un număr şi nu spase declt : - Au venit 1 Petea iJ privi întrebător pe mkul chinez, c a re se grăbi sl-1 traduci cele auzite.

- Da. da, mal rosU In teleloa paznicul Cu un ciine... - H ait l Ne-am ars 1 fOpti in srra bl Tao-tsu şi il ti traae pe Petea. Urmiritorul nestras e aici.Cfnd pertarul se i ntoarse spre ferestrulcl, blietU şi dullul tomlal o zbugbtau pe d 1111l colt. Intre timp, de la fereastra unui birou de la etajul Intii, ua 0111 privea cu U1l binoclu la cel trei fugari. Deodatl privirea 11 clw pe prof i l u l mic u t e i Ci u-tzai, şi un ris răsunător c u t rem u r i lnclperea. Ua blrbat scund şi vfn jos, cu sprincenele lmbinate, veni Iute la fereastrl : - Ce s-a Intimplat, tovarăşe Tlen-hul ? - Plonlerul Petea Tumanov s-a deghizat In fatl . • - O fi m i ro sit copoiut de pe urma s a . - Pesemne... Tien-hul îşi fmbrlcl haina de piele. l�i trase p e cap şapca şl-1 ln­ tlnse c e l u i l a l t mina : - La revedere 1 ...., Drum, btln 1 răspun se omul cel scund fi, in tlanp ce cobora•

trepte!e,_ă(fiiugl :

- Să ştii ci-i totuşi un muci primej dios de educaţie 1 - Ştiu. Uaeori lnsl n-al de u n de alege, lnseşi conditiile te conJo tring ! In o r i c e caz, dupl ce va trece examenul aces�l şcoli a vieţ ii .� -

1 1 vei premi a.. . - Da, cu o scărmlneali.

* *

*

Prin poa rta pri ncipali, maşini le expedlflcl Ieşeau una dupl aHa. Petea fugi d u pl ele, aruncind l ui Tao-ts u frlnghla lai luan. ( De la I ntimpl area c a re avusese loc la Nanki n, bălefll luaseri botirlrea el-ti j ină d u l ă u l din scurt.) Era insi prea tlrziu: ultimele camioane 1e In­ depărtau in vitezi. - B i ne el de data asta le-am văzut micar plecind, s p u se filozofic chinez u L - Data vii toare i nsă n u se m a i p o a t e, trebuie sl l e pri ndem 1 - Ha 1 fileu Tao-tsu, d a r nu-şi sfîrşi risul ci l u an se smucl deod atl Iri t at . Bliat u l se uită I ncotro tră gea cii nele sll aleree : - Petea, ăla e omu l cu muzicufl l - Da ? De unde ştii ? - Al uitat ci l -a m privit sub fellnar � I n t r-adevăr, peste drum, In rind cu alfl rurli-casd, �dea trlnt H pe i a r bă şi Şa n - Iu n , care, contempllnd, chipurile, neplsltor convoiul, Iti şi flcea p l an u l cum avea al-I dlstruaă. Norocul băieţilor el, absorbit de •· gi n d u ri l e l u i , o m u l n u-l observase. - Să nu ne zăTeasci 1 - H a l si ne d ă m pe dupl oa me ni i acela J - · Ce nai ba o fi c:iutlnd ? 1e nel inişU Petea. - Tot ce a ciutat şi la Nanld n. Şi c u m a răsă r i t deodatl alei ? La fel ca şi noi. .. - Cred că n-al asemlinare In l ume. - N u-l aşa 1 1 - R a da, i n s i p ri n lipsa ta absol utl d e spi rit d e observaţie. Ce-ti nnl ? - Dacă ai fi fost cotei, Iepurii ti-ar Il mincat mustlt i le. - Lasi fleac urile 1 Ce vrei sl sp u i ? - Cl I ndividul lsta vrea riul expedltlef. - Dovedeşte 1 - U iti-te la el i Nu vezi cum stl tollnl t In Jarbl de parci s-ar distra privind ? Fumeaz:l nepisltor şi plictisit nu ca omul care cauti si se · a ngajeze undeva. De ce n-a I ntrat in c urtea uni versitiill l dacl-1 in teresa expeditla ? - De unde şUI el n-a fost lnluntru ? Poate el nu i-au primit

oferta . . . Deodatl Şan-lun se scull, lntrebl pe careva ctt este cea s u l şi pomi

rrlbtt. - Tu n u vezi ? P1 n l acum era I ndiferent şt, firi de veste, şi-a adus aminte că trebuie si mearlll u nde v a. - O fi avind vreo intilnire. .. - Dacă ar fi avut timpul al stabileascl intil niri, n-a r fi Intirziat.. -- eoate ci vrea sl plece dupi expeditie ...

17

- Aha 1 Dupl exped i t ie ? Ar insemna el n-a luat leglturl cu u ti el, aşadar, nici n-a fost refuzat. Tu nu vezi el-i un I n di vid dubios ? - Poate el al drept ate 1 - Hal mai repede ! Si nu-l sciplim di n ochi 1

Şan-lun străbltu jumlitate d i n Ucian pinii ajunse In strada Ve­ che - mal degrabA o fundătură - af lati în apropie rea debarcade­ rulul de pe flrmul l a n t z i u l u i. Prin m u l ţi mea care forfutea in jurul său, nu observă un mic chinez care n u - l pi erdea d i n pri v i ri . Cu a t i t mal p u t i n lşl putu da seama ci, l a ci ncizeci de metri, î n d ă rătul bă i a t u l u i , mergea o prieteni a acest u ia i n sof itl!. d e un d u l ă u cu c a re Ş a n - l un avu­ sese plăcerea si facă cunoşt i n l ă i nt r-o noapte, la N a n k i n . Cit il pri veşte pe Tien-h ul (care la r i n d u l său o u rmărea de la d i st a n l ă pe fetita cu ciinele ) , acesta n-ar fi putut sl fi e i n nici u n caz ,.mirosit" de Şan-lun. Cind ajunse i n strada Veche la n u m ă r u l 1 5 , Ş a n - l u n se opri şi se u i ti in jurul slu. Nevizind nimic care să-I deştepte vreo bAnuiala, i n­ tri pe uşa deasupra căreia, pc o pancartă verde, era pictat un m a ri­ nar : lin�ă f i g ura acest uia, hierogl ife c hi n u i t e i n se m n au firma : .. La raiu l mannar u lui" . sub care stătea scris cu roşu : ,.Local de petrecere". Această prec izare fu sese ştearsll. c u pen sula a l bă ( d a r vechea In scrip­ tie se mal putea citi ) , Iar dedesubt era adăugat : ,. B i rt popu lar". Tao-tsu se uită unde i ntrase urrnărltu l şi , tăcî nd cale intoarşă, se duse la Petea : - A i ntrat in ,.bom b a " asta ! Ce facem ? - Mergem după el 1 - Dar daci i n ă u ntru e i n treaga bandă ? - Bandl ? Parci pînă adi nea uri aveai cea mal bu ni părere d p re e1 1 - N u mă pl ictisi ! E p r imejdios si i ntrăm aşa in blrlogul d u manulul. - MĂ, Tao-tsu, m u lte prover!Je chi nezeşti nu ş ti u , dar u mil m i-a rămas I n minte : ,. N u pofi prinde p u i u l de tigru dacă nu I ntri in bi r­ logul tigrulul", ·

�

Capitolul VII/

.La rai u l m arin a rului · . A m intiri despre .U. S. Navy·.

Tao-tsu i nterpretează rolul unei călugărite. Şan-lun înch eie o con ven t ie cu urla1ul H ual-bin. U n dra m ati c joc d e . marti a n · care se t erm i n ă spre bucuria lui Huai-bi n . Jos Strowberry se preocu p ă îndeapro a pe de soarta . E . C . I .T. ·-ului. B l rlogul ti gru lui era o hrubll intunecoasi, in care ardea becul, deşi afarl era ziua-n amiaza mare. Trebu ie sl a l un suf let de adevărat ciankaişl st pentru a putea I n­ telege şi gusta atmosfera care dom nea I n A u n trul stabili mentului " La rai ul mari naru lul". Pentru un om l i psit de asemenea suf let, totul se reducea la un fum compact, d uhnind a sudoare şi a vin şi pri n care se străvedeau m utrele şuie, stropşlte şi neli niştitoare ale c l ientilor. Toti acel consumatori fn virteau actua l mente ceva cu aparenti legali, dar cu toti i a veau, daci se poate spune astfe l, domicil i u l moral situat la mar�rinea societăţii. I n termeni mal ştll nflficl, apartineau celui mal au- � tentic lumpen proletariat - era u lnslşi d roJdi a l ui. ŞI aceasta mai flrl exc�plie, muncitorii şi tlranll care-şi ţineau ra ngu l nu I ntrau bucuroşi _fnJr_-o asemenea speluncl. Doar acela veniti din alte plrtl se

el�(\

��-�]0

mal a venturau pe aco l o, dar n i c i ei nu mal dUcau a doua oari pe l c1 acest fost "local de petrecere". De unde provenea a t u nci p lăcerea care· i atră gea pe "credi ncioşii rai u l u i m a ri na ru l ul " ? Di n i n sişi i nt i l n i rea lo r. In p i n z a ţesută de a b u r i i alcoo l u lui şi f u m u l mahorcii, el vedeau · i n• \· i i n d , ca pe un ecran magic, a m i nt i r i l e trec u t u l u i . D u p ă c e a făcut c u noşt i n j ă cu Ci u Lao-vel, patron u l "rai u l ui"• Ş a n - l u n ii arătă u n băn u t şi-i spuse :,.Sisian /l!n !" ( I ntilnire feric iti ) . n i r t a ş u l l i privi deodată cu u n mare i nteres ş i , profi t i n d d e fapt u l c ă n u era n i m e n i l i n gi tejghea, pri nse a d i sc u t a I n şoaptă c u noul ve n it . D u pă c i t e v a m i n ut e, cei d o i s e î n ţ e l e g e a u de parcă s-ar 1 1 cunoscut c e c:nd lumea. La u n moment dat, Şan-lun se u i t l cercetător la o masi af l ati in coltul loca l u l u i . Ci u il bătu incuraj ator pe umăr şl·l i n vi t ă să ia loc a lă t u ri de masa din coif, la care c i l i va i n d i vizi jucau ,.veit i " . De l a tej ghea ua l u i , C i u î m părţea m uşteri i lor băut ur i alcool ke şi, cu cite o vorbă ;: runcată la moment u l oport u n, i ntretinea di s c u t i i l e ls· cate î n tre mese.

- Mă, cocost îrci lor, n u vi s-au uscat p l l scuri le? se adresă el grupu l ui care juca "vci l i ". - Nu mai a vem ban i pentru poşlrca ta, rlspunse unul dintre ju· cători, in t i m p ce, lncerculnd piesele adversarului slu, se prerltea si le ,.m ă n i n c e " .

- D ar ca si "m i n ca t i pul url la "velll" • a ve t i bani ?1 Sinteti nişte păcătoş i i - Mă, Ciu, arde-te-ar c at r a n ul si te ardă 1 De ce nu vrei sl ne m ai d a i pe ve re s i e ? C i u rise şi se apropie de masa lor. - i n gera ş i lor, n-am c u noşti ntl ci vi s-ar fi scurtat mina. Alei C i u făcu sem n u l şterpelelli. Di mpotrivA, sînt sigur el trebuşoarele voastre merg binişor - SA-ti mearrl t i e, tap lepros, cum ne merge noul ! Patron u l roti o pri vire lsteatA î n preaj mă pentru a se asigura ci la mese nu se a f l i un n e c u n o s c u t sau un client "dubios" şi se a d re s l "inreraşului" care-I contraz isese : - Vorbeşti ca un dobitoc, Hual-bln 1 D e altfel, n-am nici o In· doia ll ci te-al ramolit. H u a l-bin, u n individ m itihălos, mlrll dezaprobator. - Degea b a t e superi, z i se Clu luînd loc la masl. Odlnloarl vi «!ldeam pe d atori e cel mal scu m p brandy. - Ştii tu ce fac pe "odi nioarA" Asta. rl spunse realist H ual-bln. Noul nl-e sete acu m . - Nu e bi n e ce vrei s l faci, i l mustri Clu. Odlnloarl aveam do­ lari. Odlnioarl amu rr u l nu ml llise& coplqlt de p l o ş nl te de-alde t ine, ci de Gobşl şi Leat nemeckşl • • . - El. unde sint vremurile alea ? oftl unul dintre jucltorll de "

•.•

"ve i f l " .

- U.S. Nauy 1 rost i visător patronul plesclind din limbi. Vu l · turii a l bi* " � Imi aduceau i n local şi bani, şi femei, şi petrecere. şi falmi. Sau ati uitat cum ·..arăt a " R ai u l" meu la Şanhal l Nici la Salron, la • V<'i/i - vec:hl joc ch l nezes<'. Fieca re d i n t re cel doi j uclllorl ca u t i !<1 tncer· cuia scii cu p!escle lui pe acelea a le a dversa r u l u i . pentru • • a le minca • . CII timp tns3. tn cadrul grupu lui de piese incercuite. m a i rllmtne un p l f r lltel ( • •o feres• tru fr��� liberoe··Piesele Incercuite n u pot 11 ,.minca te" . .... Nume.,_date m a r i n a ri lor ll l1h..' r ic a n l . �**� Pe � llllnecllc ma telol l lor americani se afli tesut un vultur a lb.

19

�

Man illa sau la Sin gapore nu mal glseal un altul ca Hong-l(o ng ,.Ra iul" me ept, pe v remea aceea erai vest it in tot Padflc u l , strigă - E Hual-bin şi bltu cu pumnul in masi. Unde sint bătăile de odinloari ! Ai vlzut 1 lic u Ciu, rumeni ndu-se de pllcere. - Vlzut, dar acum nl-e sete. - Bi ne, zise Clu scuUndu-se. Merse la tejghea şi se I n toars e c u o carafă ş i mal multe pahare. In cl ipa aceea. in local intrari doi copil : un bl l at şi o fetltl. Puş· tiul trecu de la o masl la alta cerind de pomanl. I ntr- u n colţ al dr· dumH, vi!.zu o lllfurl cu noscută . - Ni iau fdnma ? Ce vrei ? Il Intrebi Clu, Jnşfil.ctndu-1 de braţ. - Sintem artişti . .. bfl gu l Tao-tsu. - Pinl una a lta, vid el - Ba au. E costul spectacolulu - Aşa ? ŞI Ci u il apucli lui Tao-tsu mina, l·o desflcu brut al şl-i 1.. dlft palml mal mult de Jumltate din fcnll pc care bll a t u l l i pri· mise : Acum poti juca 1 Micul chine& mal ceru ti altora plata antlcipatl a reprezentatlei. Cel mal multi il spuneau rizi n d : - La sfîrşit. Daci ne-o plâcea. Pe omu l cu muzicufl il lăsase la urml. Cind Şan-lun U vlzu p e bllat apropi i n d u-se de masa l u i , il privi l u ng. Nu-l plicu deloc: mu­ tra Iscoditoare a puştlulul. Parci o mal tntllnlse und"-va, d ar unde, nu-şi putea aminti. Tao-tsu insi, fără sl-1 p es e, stătea cu mina In· tlnsl. Atunci pe Şan-luu t i c u pri nse o ciudl neaşteptată şi. I n loc să punl In palma bllatulul un fen, scuipi in ea. De la scuipat u l acesta, avea al se tragi un I ntreg balamuc. Tao-ts u l şi m iji plin de uri ochii, dar n u scoase nici un cuvint ti, dupl ce-şi şteue m i n a de masa lui Şan-lun, se duse înspre uşl, unde �ra l oc mal mult. - Unde � spect acol u l 1 il Int rebari m a t m u lt � ''oei. - Gata, i ncepe 1 Micu l chi nez scoase din buzu nar un ftuleraş de b a m bu s, num it son a . şi i n c � p u sl imite diferite Instrumente ca rtautut, .c:av.llul, ba chiar fi sansiaiUll, ll u ta C II trei coarde. In a c e s t t i m p, prezentat de Ci u, Şan-lun trecuse la masa allturati . $1. cont inuind ,.si se minime" Intre ei, jucltorii de ,.veiţl" angajarll cu n o u l ven it o aprinsl discutie, pe c are patronul, devenit brusc mli­ rinlmos, avea trrl Jl s-o lntretlnl cu rachiu de orez. - Ne-aJunge 1 il strigi deodatl lui Tao-tsu unul dintre cllenli. Altceva mai Intere s a n t nu ştii '1 Fll rl si se t u l bure, micul artist mal dntă c:iteva tac:te, lşl bit u de palmă f luierul şi ·l bigi I n bu zu nar. Apoi licu ceva care O ulm i pe toti . I ncepu si se dczbrace plnl ril mase a proape despuiat. O m are veselie puse stlplnlre pe consum atorii ,. Rai ului marl naru lui". ln accastl tin uti sumaril, Tao-tsu se d u s e l a insotltoarea lui, care stătea ul uitl l i n gi l e�ire. lşi viri hainele in rucsacul pe care fetita il ţinea In mii ni şi scoase de acolo un fel de rochie petldtl, pe care şi-o trase peste cap. Pe urml, spre detectarea celor de faJI, Incepu si in· terpreteze o .sc:eni d i n cunoscuta draml chl ne&caacl .,Mantaua de blani

cerşeftl-

al6l".

Din,

�cate,

Pc:tea nu lnteiegea

ce

spune prietenul

slu, dar jo-

e u l acest u ia 11 ami ntea de clipele ln care f u s e se transportat de talentul micutei Giu-J i n : .. - Sint o llndrd cdlugdriţd de 15 ant. Capu l ml-11 rtu din adolescenţtt. Cdci tatUiul me u Il plac &utrele * budiste, Iar mamei mele fl plac preoţii budlşti. Dimineaţa şt seara. dimineaţa şt seara, Ard tăm tia şt md rog.• - 1/ao 1 Bravo 1 strigau admirati v citi va. - G ura 1 Si a u z i m pe c ă l u gări t a noastri cum se

roati.

"Cll. l u glrlfa", a rltindu-şl mintcl le l ungi ale rochiei, In fel u l acesta : • .A mitabha 1 Amitabha 1 .

IC cam

rug�

Necurmat ea mă rog. Sint obosită de zdrclngdnttul lobelor şt de dungl!tul clopotelor 1 Md plictiseşte larma rugdclunilor fărc'J sfîrşit. Aformăitul şi fonfiinitul psalmilor monotom ... • - Ce naiba fac a tita · scandal muttcrfll tii '1 bodotlal Şan-fun. - Las' el-I bi ne 1 11 linişti Clo. Ata ne putem vedea nestineheri l l de treabă. - ŞI, zl l Ctt o si ne pice de clcluli ? se lntereli H ual-bi n, pe tind muta o plesl de "Yelfl". Şan-lun apuse o mare suml de bani. Hual-bln se sclrplnl la nas rtnd itor : - B ine 1 flcu el In cele din urml. ŞI cind o si lulm lovelele 1 " Su!ro

-

rugAciuni.

21

/

Cind o sil fie t reaba flata 1 - Totuşi avem n e v o i e de un a c on to . Fu rin d u l l u i Ş a n - l un să c a d ă pe gind u ri . N-avea î nsă ce face, mai ales d!. Ciu il i ndem n a b i n e voitor : . - Po f i avea incredere, sint băieţi de i spravă, Omul cu m u z ic u f ă lşi băgă atunci �l na i n b u z u nar şi, pe p i p l it e, scoase zece h i rt ii mari, pe care le d ă d u i n d i v i d u l u i cel uri aş. - Le împărţiţi Intre voi ! Daci Izbutiţi, m a i pr imiţ i de zece ori pe ati t... In clipa aceea, In lo c a l i ntrarii ci t i va noi c l ienţi . U n u l d i n t re areş· tia era u n chi nez spătos, i m bră c a t Intr-o h a i n ă de piele. I n u rma aces­ t u ia, spre surprinderea lui Petea, venea n imen i a ltu l dec i t rei ncarna· rea lui K u blai-Khan Neastim părat suflet mal are şi cii nele ă sta !" gin d i Petea . " C u m o fi i z butit s ll s e dezlege ? " l uan pri vea desc u mpă n i t in j u ru l l u i . St răn utl de fu m u l ca re-I gi­ d i la nil r i l e şi deodată zări spatele stăpî n u l u i. Dacă Petea n-ar fi a p u ­ cat la timp frî nghia, ciinele ar fi i n t ervenit i n mi J l oc u l scenei . Deşi a u z ise un zgomot su spect v e n i n d d i n d ă r ă t u l său, Tao-tsu, cum era prins de rol. con t i n u ă să şi-1 joace pînă l a capăt : -

.

..

.. Panjnapararnita . Mayura - s u tra . S addh ara m apundari k a .

Ah. cu m ti mal urasc pe toţi 1 Tn timp ce spun mitabha. S u spin du pă iubitul meu ; 1 n timp ce clnt sapara h . Inima mea strigă : Ah 1 Ah 1 Lasă-m ă să ho:'nliresc un pic 1 L asă-mă să hoinăresc un pic !"

D u pl ce term i n ă , Tao ts u , Indel un g o�afi onat, fileu o pleclci u n e lfl'afi oasă şi porni d i n nou printre mese după chetl. Cînd a j u nse la masa di n coif, se apropie prudent de Ci u ş i , după ce privi o clipă grup u l celor şase bărbat!, dădu pat ron u l u i o parte d i n bani. H ual-bi n rise : - Eşti un p i şicher ci nstit ! Si, s im ţ i n d u - ş i ln b u z u n a r cele zece h irti i , scoase un p u m n de fenl şl-1 d ă d u generos băiat u l u i . - M u l t u mesc ! spuse acesta, apoi s e adresi l u i Şan-l un : Ţl ne-1 t u ! I n voluntar, Şan l u i ban ii . - Văd el începi sl-mi iei inapoi ce m i-al dat, ii spuse î n gluml H ual-bi n . - D e c:e m i-I dai m i e ? i l tntr,bă t u l burat Şan-lun pe Tao-tsu. - l n sch i m b u l sc u i patu l u l , r ă s p u n s e c a l m hăiatul, apoi v e n i l i ngi masi şi. mişcin d o piesă, se adresi lui H ual-bl n : - Aic i trebui a si vii 1 - Da, ai d reptate 1 Vrei sl jucim ? - Vrea u . Dar nu "veiti " , el "martia n " . • ' - Fie şi "marţian" 1 p r i mi H u al-bin şi scoase n i şte za r u ri Pe ctt ? - P.e cit am in mină 1 - Arunci zaruri le 1 lui nd zaruri le, Tao-tsu i ncerci sil le a r u n c e dar m i i n ile l u i erau, din pica te, mal scurte decit m i ne c i le rochiei. ln sfirşit, Izbuti să scoată virful degetelor şi azvîrl i cubuşoarele hazardul ui. Adversarul slu chicoti dtspretuitor. BAiatul cişti gase. -

.

,

·

----4, i'tlar[lan *

-

���:�o�J�j

joc de zaruri foarte popular

In

Chlne.

- Ci t p u i acum ? - Cit a m i n m i n i ! Din n o u zarurile c:lzurl pe masli. I n J u r u l lor se a d u n aser !l curioşi c l it n : i l de- la ce l e l a l t e m es e . Ai c î ş t i ga t 1 rec u n o s c u scurt H u a i - o i n . Cit mai p ui ? Cit am l u a t acum. - Da n u . P .: r. e cît a i i n mini. - Nu vrea u . De data a s t a , s-ar putea si pierd. - Uite, dacii tu pul tot u l , eu pun de d o u l ori m a l m u l t . Petea vedea că Ta o- ts u se i n cu rc a s e la joc şi tare ar fi vrut sl-1 tragi a f a ră, dar so('otf c ă e mai b i ne să rămînă in mod strategic linga i eş i re . Ceva ii spunea că lucrurile se vor term i n a p rost. - IJ!ne, p ri m esc ! se hotări in ce:e din u rm ă Tao-tsu. Zarurile se rostogo li ră pe l e m n u l mesei şi se o pri ră brusc. - A i u n noroc d răcesc 1 r ec un osc u t l u al-bi n şi sc o a se u n a din­ tre hirt i i l e pri m it e . - D a , văd 1 z i s e Tao-t su l u i n d hirtia. Dar nu e bine sl pul la ilicercare norocu l . Vl m u l ţ u me sc a doua oarl l - Stai, n u p l ec a 1 Mal a r un ci o dntl l - Pierd 1 gem u puşt l u l . - Dar, ce cre z i ? m a l t re b u i e şi e u sl cl ş t l g 1 Pul c n al I n ml n l l

- Nu pun.

- Eu p u n doul hirti i ! 1 1 I s p i t i H u R I-bl n. - P r i m e ş t e ! 1 1 i n d e m n a rl m a i multe voc i. De d a ta asta, zarurile furi ar u nc at e de H ual-bln . Ca u n f l c u t insi ghi n i o n u l se ţinea scai de e l . Acum nici u n u l dintre clienti n u mai şedea l a m a s a l u i ; cu toţi i se strinscscrl i n j u ru l acest ei eludate partide. Privirile le t re cea u pe ri n d d e l a u ri a şu l l o r pr iet e n, care, tot m a i stirnit, go l e a pahar după pahar, l a m i c u ţu l artist imbrlcat într-o r oc hl f l de fatl. - MI-ai u m f lat t rei h i rt i i , mormoloc afuri sit 1 scrîşni, pe j u măt a t e in glumi, pe j umătate minios, H u a i - bin . E ri n d u l tlu sl z v i r l l . D a r n u mai j o c

1

Ş i Ta o -t s u , flc i n d citeva pleclcl unl, Incerci sl-şl fncl loc spre

ieşire. - Ast a-1 bună 1 D u p l ce-al cl şt l ga t ca un ne ru ş i n a t , vrei s-o ştergi ? P u n e h i rt i i l e pe masl l -=- Oom n u l e 1 s p u s e foarte p o l i t i c o s bli at u l . Daci o sl J u cl m aşa m e re u , u n u l di ntre noi o sl rl m i nl flrl nici un ban In b u zu nar. N u-l

picat ?

- Nu ml jeli t u pe mine 1 In sal ă, rumoarea deven i se nelini ştitoare. Pentru H u a l-bl n se pu­ nea acum nu n u m a i p r o b lem a ce lor trei hirtii p i e r d u t e , el şi aceea a p res t i gi u l u i slu de veteran al " Rai ului". - Uite 1 l a n să el m ar e l e atac. Am av ut zece hirtii. Trei m i l e- al c:l u p it. M i - a u rămas incă şapte. Tu pul trei, Iar eu pun la bit al e toate

şapte.

U n freamlt se stirni In m i j l o c u l privitorl l or. le pllcuse fi g u ra flcutl de " co le gu l " lor. I n sc h i m b , cei trei p lirt aşl la afacerea c o ntra c ­ tatl cu San-lun erau mal p u ţ i n ent uz iaşti : le pi erea pe s u b n a s acon­ tul p r i m i t . - Dumneata faci d i n a di ns aşa 1 se p linse Tao-tsu. Daci p i e r d acum,

nu

m.•lll eg c u n i m i c . măru n ti ş u l .

, -· W ră'm l n e

23

�

ce r u ri In cor indivizii a d u n a t i lîngă el, şi g l a· vea un accent ame n i ntător. Ta tsu lui tncef zaru ri le. M i n a il t rem ur a de emotie. O cl i p ă se uiti in us şi vizu aplecat asuprll-i zece capete fioroase, aşteptînd in· frlgu rate. Şi zarurile porniri din n o u in bizara lor roti re. Pri virile lui T a o ts u se inc ruci şarl cu acelea ale uri a ş u l u i slu par· tener. . - Nemaipomenit 1 i z b u c n i d i n p i ept u l chi b i ţ ilor. Ca I n vis, bilat.ul luă d e pe masl cele zece hirtii. - Dobitoc bltrln 1 nu se mal put u stlptnl u n u l dintre complicii lui H u al-bl n. Ce fi-a trebuit să-ti pul mintea cu el ? 1 furios, ghinlonlstul juc4tor· nu aşteptase decit Injuria asta ca sl-şl verse focul. Trinti un pumn In masl de slrlrl p a h ar e l e cit colo. - Tu mi Inveti pe mine, vlrslturl de taca! ! ŞI, ca sl-şl tntl reascl sp u s e l e abltu peste m u tra ,.şacalulul" un -

sul lor

oac l o dati !

-

,

dos de palmă, de-1 podidl si nge le. - Văleu 1 mal strlrl acesta şi-şi duse mina la nas. Pe fetele congestionate a l e p r i v i torilor se vedea clar cll intorsi· t u ra pe care o l uaserl lucruri l e produsese un mare efect. Ce va face a c u m H u a i-bin ? Cel mal simplu ar fi fost sli-1 lnşface pe bllat d e c ea fă ş i să-i la i n a po i bani i . Dar, pesemne, el s o l u f l a aceasta 1 s e pă­ r�n prea simp lă. " Dem n" ar fi fost din p a rtea lui să- I si lească pe p u ş t i s l joace pinii ce roata norocului s e va fi t ntors. D u p ă cum vedeţ i , această samav(l)n icie n u era de l oc c institi, d a r ce vret i ? P e n t ru m eu· talitatea de t ilhari a consumatori lor de la ,. Rai ul m arinarului"• repre­ zenta cea m 11 i "lotorenlcă" vari anll. H uai-bi n însă nu m a l avea nici o letcaie, c e e a ce tefl cunoscutii lui ştia u. De aceea, ei urmllreau cu Incordare şi vo l u p ta t e desfăşurarea acestui conflict. Doar c hinezul cu haina de p iele. şi ·c:are �e apropiase de m asa din coif, cont i n u a să ro­

leascl impasi bi l sticla de "ale" •. H na i -bi n se I ntoarse spre Şan-lun şi, apuclndu-1 de gu ler, il spuse incet : . - Ai făgăduit ct ne mnl dai o sută de hirtii 1 Dl-mi acum 20 şi nn-fl va pă rea rău. - Al innebunit! 11 rlspunse cu vocea tremurlndl de eludA Şan-lun. Altfel n e - a fost In telegerea . C ine te-a pus sl joci c:u n etotul ista "martian" "1 Cu ochii lnjectatt, Huai-bln se rldld. In picioare. Chibitii i ncre meniri : ştiau ci pri etenul lor ci nd se i nfurie este t u r ba t ca un taur care vede o cirpi roşie. Prob a b i l insi el ş i omul c u muzic ufă îşi cu­ noştea puterea, fiindcă, tmpi n gtndu-1 cu uşurlnfl pe H u al·bln cit colo, n spuse : - Dacl vrei sl-11 u m p l u bobd cu borş, Iti fac acea s t ă plăcere 1 - Cum, d i n pricina zgircenlel tale, să pierd zece hlrt R ? - Ba nu. De vină eşli doar tu el al o baftă de fraier. De astă d a t ll tnsă o sll Joc eu. Aceastll hotirtre a lui San-lun pr o d u s e asupra t u t u ror a o du· dată impresie. Furia lui H ual- bl n se preschimbă brusc intr-o tainică şi perfidă curiozitate, Iar asistenta era uimită de faptul el uriaşul Inghi tise atitea injuri!. - O să joc eu, repeti Şan-lun. Şi după ce-o sl clştlg cele zece htrtll şi o s!l ti le dau tnapol, o al Insemne el tt-am dat douizecl. ­

* !tltr ..:;:: � de bere foarte tare.

ue

- O si ve de m 1 monn l l crunt Hual-bin. Nimeni lnsl nu se tindlse si·l intrebe ti pe Tao.tsu ce păre re despre continuarea jocul ui . - Judm pe zece hirtii ! spuse categoric Şan-lun. Tu zece şi eu

zece. Desi gur el In alte con d i t i i , prea inteleptul Tao.tsu ar fi p roc e­ dat cum s-ar fi c u veni t, ad iel ar ti p rimit aceast ă prop unere, maJ cu a e a m l el tot n-avea nimic de pierdut. Dar sc u i patul pe ca re-I slmflse adineauri In palml 11 Impiedica si procedeze c u m i nte . Un fel de n�bunle 11 cuorinse şi bll at u l d ec l a ri rit uos : - Mal i nUl nu mai vre a u sl joc. I m i a j u n ge 1 Daci Insii. at primi , aş face-o numai aşa : eu si\ pun zece hirt ii şi tu ci ncizeci 1 O ma re ticere se aşternu deodată peste ., Rai u l marinarului". ŞI, In slirtit, tm cutrem urătur hohot de ris se dezlănfui din pieptul tu· turor consumatorilor. Cel mal bine rîdea uriaşul Hual-bln. Doar cind oameni nu rfdeau. Clu, care adu lmeca furtuna : ,.,ac a l u l ... care mfti era preocupat de nDSul slu mlnj H de singe ; Petea, care nu pricepea nimic din ce se lnttmpll ; Onl ul cu halnl de piele, al clrul cbip avea o e x pre s i e stranie, ,1 Şan-lnn, care deven i se alb ca varul. - Gtnpnle ldrnavl 1 arii el privind In Jos spre bllefllf. Vrd sau nu vrei zece la zece 1 - Nenea cel 11riaş a fost mal darnic 1 scinci Tao-tsu trimiti n d o altlturl fu�rarl cltre H uai-bin. e c a sc a d l de rlsete se abUu d i n nou In local. Atu nci, zburlin· du-se de f u r ie, Şan- l u n se a propie de blla t şi rtdlci pumni i. 111 clipa aceea se p el r e c u ceva care. asemenea nnei baghete magice, fileu ho. hotele s� a m u fească. Om u l cu hainll de p i e l e lşl puse sti c l a d e ber e pe m a s i şi, cuprinzi ndu-1 de suutiori pe uri a ş u l Huai-bi n, c a r e se afla i n t re el şi Ş a n - l u n , se oplnt l , i l ridici tn aer şi, d e p a rc ll ar fi fost o povarA fragi ll, 1 1 depuse u ş ure l lndlirit. Apoi apuc! unul dintre p u m n i i lui Şa n-lun. I n lini ştea care se llsase, toti a uzlrl pi· rilnd oasele pum nulu i stri n s . - D u p l cite In teleg e u , vorbi calm om u l c u haina de piele, d u pă dte lnfeleg, treaba stil aşa : ori Il la şi pe biiat sll plece, ori pri· meşt l conditiile pe care le doreşte. . . E c l a r 1 Citeva lungi sec u nde, f n i !Cerele t l şnite d i n - oc hll c t>lor doi birba f l s e lncrnc i şarll, t n vre m e t e m artorii acestei sc:ene oltau de pllcere.

- Bi ne, primesc r rosU c u vocea sparti Şan-lun. - I ncepeti jocu l ! porunci necunoscut ul cu hainlt d e piele. Tao-tsu puse In marginea mesei cele zece hirtii de la Hual-bln, far Şan-lun numiiră ali1url alte cindzecL - Arunci zaruri le In sua 1 ceru omul eu muzkufl. - Fie fi tn sus f spuse dodl bliatul. Zaru rile zboarl p entru a şasea oară. Fiecare urmlreşte c u su­ llelul fa tlttrl lnvilntlŞeala lor pe mul. Se opresc. · - Tha mada 1 icncşte surd Şan·lun. - fa-tf banU l U spune lui Tao-t s u nec11 n osc:utul. Bllatul Inti nde mina, dar, In acel aşi moment, i n palma lui Şan-l u n luceşte un re­ volver. - Miinile s u s 1 zbiară el om u l u i cu halal de piele. ŞI cu cea laltl mlnl il l n ş facă de ceafi pe Tao-tsu.

dştigate

- Tineti-l i

, Spre

.s�pefactfa

atunci literalmente

tuturora, un personaJ cu tot u l neaşteptat tlşnl Era luan, care, vlzlnd u-tf stlpinul

din pimint.

!Qtr-o slt u a l l e necorespun zătoare cu aceea a u n ui stlpl n al u nei re· l ncarnări, se p roi ectă i n piept u l l u i Ş a n - l u n , c a re că7. u pe spa t e, in· tr-o f l gu r 3 c u n o s c u tă mai d e m u lt . I n tervenţia l u i l u a n dldu timp necunosc u t u l u i să i a ban i i d e p e masă. Ci n d cei d e laţi lşl reven i ră în fi re, i l v ă z u r ă pe o m u l cu h a i na de piele c u m mototoleşte preţioa· se l e h î rt i i şi le a r u ncă i n co l j u l opus a l loca l u l u i . O m i şcare spun­ tană l u ă n a ş t e re i n s pre acel loc. Deo dat ă , bec u l , care se l u pt a c u fu­ mul l ncăperi i , exp lodă in ţănd:irl i z bi t d e o st i c l ă d e .,a l e " . I n aceeaşi c l ipă, o f î ş i e de l u m i n i veni tă d e l a o l a m pă de b u · z u n a r m ă t u ră r:!p i d încăpcrea. 1 n t r- u n c o l t zăcea u , c l ai e peste gră­ madl, c ă utltorii hirtil for a r u nc a t e d e necunosc ut. Apoi f a sc i co l u l de raze se roti pi nă-1 gă 5 i pe Tao-tsu. B ă i at u l nu-l vedea pc acela c a r e m l n u l a l a m pa de b u z u n a r. I n schi m b, i l zări pe Şan- l u n c i se repede fu r i o s l a el. l u m i n a se s l f n s e brusc şi se auzi l o v i t u ra na ei a u n u l pum n , u r m a t ă de cliderea u n u l trup greu peste o masă cu sticle ş i pahare. Ş I , i n t i m p ce masa �e prăbu şea c u u n zgomot g roz a v , Iar J u a n lătra ca m u şc at de st reche, Tao-tsu işl simţi pe i n t uneric mina cupri nsă de o p a l m ă mare şi o voce il şopti scurt : - V lno l Cînd C i u a d u se un petroma x, şi l u m i n a i ncepu d i n nou si se i a l a trinti c u f u m u l , H u a l-bi n i ncerci o mare bucurie. Scoţ î n d u·l pe S an-lu n d e sub masă, vlzu că ochi u l l u i d rept avea o superbă au· reo ll vlnlitll. Ceea ce-l u m p l ea de u i m ire pe H u al-bl n era numa i pro­ b l ema cînd a v u sese timp şi cum i z butise necunoscutul să i nvl ne­ tea scă atit de prec is ochi u l l ui Şan- J u n. *

- Ai pri m i t vreo veste de la Şan- l u n 1 ti i ntrebi in seara acele­ laşi z i l e Joe Strow berry pe G ii nther Krlegsfe l d . - Om u l acesta e p u r ş i s i m p l u u n d o bi t o c 1 Ce crezi el mi-a i s· tori sl t ? - Ce ? făcu Strow berry incrunt i n d spri ncenele, şi Krie gsfeld simti pe dată o mare p l lc t i seall. - Mi-a tnşi rat d i n nou povestea cu d ullu L - E nebun ? 1 urii Strowberry. Ce tot vrea cu d u ll u l ă l a scirnav ? - Z ice câ s-a dus la .,Ra i u l marl n ar u l ul " ş1 , In t i m p ce di s· c uta cu i ndivizi i prezentati de Ci u , acelaşi sau alt d u l ă u ... - Cum, nici m i car n-a recunoscut j l godia ? - N u , clei prima oarl 1-a atacat pe intu neric. In f i ne, un c i i ne s-a nlpust it a s upra lui şi 1-a muşcat de obraz ... Strow berry incep u sl inju re in grozitor. Lui Krl egsfe l d 1 s e fileu de-a dreptul �rreatll. - Ticlllosu l l z biera scos d i n fire yankeul. Asta ne mal trebuia acum : să t u rbeze 1 Cu toa tl situatia nepllcutl, Krie gsfeld nu se p u t u stlpini sl nu · zim bea sci. Nu cre d el e vorba de un c i i ne turbat . .. Atunci 1-a u rmlrtt ... Mal desrra bi. l nse� mnl el mlllfla e pe urmele l u i . cît se pare, n-avem de ce ne teme d e asta. Daci-I ur· mlreau, -I-ar fi arestat de m u l t. Iar dllCl I·Rr fi I nteresat sil-I prlndll.

Dup!�,

asupra f aptu l u i nu asmuteau asupra tai ciini i . Nu .1 Şan-lun e nu· mai un dobitoc s i ni str u . . . - ŞI m a i sini stru eşti tu, care l-ai ales 1 Degeaba te lauzi că eşti german. - Te s u pe r i firi motiv, Joc. Matematica mea p re c i z i e germanl rAmine suspendati in aer in fat a i m beci l itlfii acestui deşeu u m a n . Cit p ri ve şt e term e n u l d e , . a l e s " pe c a r e l-a i u tilizat n u-i d e c i t un e u ­ fem i s m . l>e fapt, n-a vem de unde a l e ge . R e c u r g e m l a c i ne p utem 1 E doar o i n t i m p l a re că C i u e mai breaz decit a l ţ i i . .. - Mă dezolez i , K r i e g s f e l d 1 f ă c u rece S t ro w be rr y . Dacă m-aş fi ocu p a t eu de p ro blema a st a şi m i - a r fi t r ăs n i t p r i n m i nte. l - a ş f i corupl nu pe un oa reca re c l a n ka i şi st, d a r c h i ar pe Fin S l ao-şan - Ml i n d o i e s c 1 s u r i s e i ronic germa n u l . - Pini la urmă, c red e l v o i face şi t reaba asta. . . N u şti u insii daci e bine sll a j u n g la conc l u z i a el ne putem dispensa d e serv ici i l e tt umitale, o l u i pe u n ton ofic i a l y ankeu l . - I ntr-adevăr, ar Il nep lăcut, mormăi in do i peri Krlegsfeld. - F oar te n ep l ă c ut 1 D e . pildA, n-ar Il deloc agrea bi l ca, i n t r- o zi. un prea cunoscut naz i st sl fie paraşutat pe t e ritori u l Germaniei orien­ t a le .. N u-i aşa, d ragi Giinther '1 - Pîni la urmă, imi vine si cred el aş glsl mal mu lti intelegere acolo Dar ce s-o l u n g i m , ce vrei ? - V reau p u r şi s i m p l u şi b i n e l e tiu, ce lael pe prostul ! Con v o i u l trebu i e să d i spară ... - E drept. Si- ţ i da u u l ti m e l e i nfo rm a t ii : convoi ul s-a di vizat, ti acum s i nt două ... ,

...

.

..•

- Două ?

- Da. fin Slao-şan

a po r n i t cu citeva camioane spre Landou, de l u a materi a l e l e necesare construi rii statiei cosmice, iar grosul exped i ţ i e! a po r n i t mal departe. s u b conducerea lui LI Cian-su . - Hm ! exc l a m ă Strow ber r y şi cAzu pe ginduri. Apoi a pă sl pe un buton : o harti mare a C h i nei apiiru l um i n at i pe un perete. Ame· rica n u l se a p ropie de ea şi o privi vi sător un timp. In s f î r ş i t , sp use cu voce tare : - N u-l r ă u 1 Ci ne şt ie , poate el e m a i bin e aşa . . . Zi, G iinther, so­ vietica şi cei l a l ţ i u n d e sint : in convoi u l l u i Fin s a u in al lui LI ? - In al l u i Fin . - A l/ right f Foarte bine ! S-a brodit cum nu se poate mai bi ne. De fapt, n e va fi ma i uşor si-i d i st r u llem acum • . • - Cu c reti n u l Asta de Şan-lun, nu prea vid ...

unde va

Glinther, şi-al si In t elegi t De s i g u r el va trebui si-t instruieşti cum se cuvine

- Asc u lt i ,

niitiirl u , d a r

..•

e un lasi, voi

Ş a n- l u n sau

vorbi chiar eu cu e l . - B a nu, nu-l nevoie 1 se grlbl Krlegsfeld. Voi ciuta sl-1 trans• form intr-un c ea sorn i c - El, a tu nc i vom izbuti ... In o r i c e caz, e mal uşor si arunci i n aer u n convoi m a i m ic dec it unul mai mare. Ş i m i refer I n sp ec i a l ·ta C i u, care se află in mij locul expeditie! . Primul care trebuie si a c t i o­ n eze este Ş a n - l u n , asta ca sl fim si g u r i de reuşltl. Cum va vedea ex· plodind convoi u l lui Li, Şan-l u n li va cinta lui Clu vestea, Iar acesta trebuie sii�şi po rn ea scl acţiunea sa. -. E pMibll si al d reptate. Totu ş i , planul tii u m al t re b u i e pus la punct. De- el'em p l u , e bi ne c a l o vi t u ri l e �� f i e date noaptea, d i n pricina . .•

21

l u i Ciu, care n umai cind c e i l a l ţ i dorm poate l u c r a in linişte. Aşa ci sem n a l u l opera t i i lor va veni tot de la C i u ... - Ceea ce de asemenea e foarte bin e. I n felul acesta, Ciu i l va conduce de la distantA pe Ş a n - l u n . N u-ţi mal rirnlne dectt si vorbeşti c u oamenii noştri. - Mai Intii voi rwneaa eu p l a n u l şi abia pe urml Il voi trans­ mite lor. De altmin teri, nu-l n i c i o grabi. Inai nte de dnd-şase zile, tot nu putem face nimic, cle i abia atunci vor aj unge la Landou- Bine. In orice caz, n u uita si-1 atragl lui Şan-lun at en t i a ci, plnă n u-şi va fi executat m i si u ne a. il ordon sl se fereascl de orice ciine pe care il va intilni. Capitolul IX

Petea �i Tao-tsu . călătoresc pe lantzî. Tien-hui tşl a m inteşte de lurll Tu manov. $an-lun tnjuri, pliteşfe, dar obtine ce vrea. Şan-lun o şterge inaintea lui Tien-hui. Strowberry îşi freacă satisfăcut mîinile.

Petea şi Tao-tsu avuseserl no ro c . Necunoscutul, pe care-I laft1ni seră in spelu nca l ui C i u , n u nu mai el-I scosese dintr-o sltuatfe In· c u rcatl, dar a vea sl-1 ajute şi în ceea ce priveşte transportul lor spre Lhassa. Cura Jul, stApinirea de sine şi bunlvolnta pe care le-o arltue chinez u l cel i n a l t cî şti gaseră admira t ia şi i ncrederea celor doi copl. De aceea, dupi ce Ieşiri d i n .,Raiul marlnarului", 11 urmari doclll. S t răbăturl doui strlzl lAturalnice şi se opriri In tata unul aa­ tomobl l. Nec unosc utul le intlnse mina : - S·o ştergem mal repede de alcl l Se urei la volaa fi flcu semn copiilor sl treaci la spate. Dupl

el,

sări şi dullul.

- Sin teti de aici '1 il Intrebi pe chi nezeşte salvatorul lor dupl

maşina demarA.

ce

- Nu, ră spu nse firi alte lămuriri Tao-tsu. - Aşadar, doar tn trecere 1

- Da i

- Artişti ambulant! '1 Da .

- Şi

cum

vi

merge treaba '1

- Dest ul de prost. - Sl ne prezentlm, le propuse necunoscutul. Numel e meu e Ti e n -h uă . - Pe mine ml che am l Tao-tsu, Iar pe sora mea : Clu-tsal. - C l u-tsa l ? Asta inseamn li : Strlluc lre de mlrglrltare 1 DriguJ

nume

1

- N umele o fi drlguţ, flc.u trist Tao-tsu, dar slrmana mea su­

r loari e m uti. - Picat 1 o p l l n se Tlcn-hul. ŞI e muti din nlscare ? BIJatul ar fi putut spune da, şi cu asta si Incheie discut ia. dar I mpulsul d u narati v I l îndemni sl scomească o poveste cu un bl­ \·ol care o sperlase pe Ciu-tsal cind fusese prunci. Tlen-bul ascu lta in tăcere şi numai d nd şi cind aproba cu o mormăiturl. 11 părea bine el reuşi se si cucereascl Increderea m kllor sll cunoscuţi. tlrmul fluviului, Tien-hul opri maşina : c AJun�hia

- El, copil, mi se pare el Le tntiase mîn a :

- Rămlneti

cu

alei ne

vom

4eaplrtL

IPne 1

- Vl multumim 1 - RimineU alei ? - N-nu 1 dar dv. u n de

mergeti ? se interesl pentru orice ewatu. lltate micul chinez. Spre Sui-fu. - Cum ? Chiar la Sut-fu ? se .Ineci de p&lc:ere puştlul. - Chiar acolo 1 Dar de ce ? _, V.ol ce cir... aveli ? Tao-tsu Khl mbl o privire ca Pdu fi, IPUnlnda-1 la ureche : .,Sui-fa 1 Sut-fu 1 Auzi ?" U deslutl cu mina ce laseamall a sta, Iar, spre mal DI&R clartta t e, 1 ti.e ti •Un Qlhlant. - PiJ DOI tot Intr-acolo mergem, ml.rtwisi IDlc:ul
putin.

- Ce sl-tl pl l dl, o vreme

apan 1 flca vhltor Tien-lwl. Am cunoscut citiva. De am I11Cr.U laapreual w lqloerul de geniu mari t im

lurii Ttnaattov... Pe cind vortlea, 11 privi pe cel doi copil. N-apucl Insi să-şi teascl anaintirile, el C l u-tu1 se ineci ti prinse a toşi torrozitor.

lflr·

*

oJliiUitate

*

*

de ori, citdtamBTul Ciu !şi vl rsl pe In decure de Şan-lun tot ba gajul u ee blesteme ti ln)ariturl, pe urc izbutise cu răbdare să-I agonlseascl de o vl atl tatreql. La 11nna urmei, avea dreptate :�In cit eva minute, .,Rai ul m arlnaru lui " fusese i nt o r s pe dos. Pes.eJpne ochiul invinetU 11 fkuse pe Şan-lun mal ialelept şi, In oriCe caz, n2'âvea nici un moti v ca, dupl scandalul pe care-I rrovocase,

29

să se mai strice cu C i u : aşa d " u d u .: a ;; u l c l i e n t , in c i u d a firii l u i i :s H , a scul tă smeri t pot o p u l d e s u d n l m i . C i n d i s e p a r u i n si c ă repert o r ! i1 1 c ?rci uJil aru l u i a f o s t terminat, i i a r u nc ă m a i rn u i te h i rt i i m a r i , pe c a 1 .: 1;! s � sese pe furiş d i n b u z u na r ; :- Ga t a 1 Acum ti-al vărsat foc u l ! Ţi-am plătit şi pe t re c e r e a .. . Să

t rec e m l a l u c ru ri serioase 1 Cu sesa m - u l * ban i lor, Şan-lun cîştigă şi prietenia cdor l a l l i c o m · (llici ai săi, d o m o l i şi f uri a l u i H u ai-bi n , a p o i şi d ur e ri l e n a s u l u i u m · f la t a t ,.vărsăturil d e ş a c a l " . N u m a i c ă a c u m el era ac e la care i n j ura de fiecare dan c i n d trebu i a să mal secati o h i rt i e din acelea mari . Pe urmă făcură ttrg u l , I a r H u ai-bln cu ceata l u i pled. După u n c e a s se î n toarseră cu o maşi nă p e c a re o ,.şterpe ! iserii" de u n d e v ;, . I n t re timp, C i u i l fotografl ase pe Ş a n - l u n , developase c li ş e u l , i l uscase şi, c u o i n d e m i n a re ce vădea o i ndelungati activi tate, t l c l u i se un pe• ­ m i s de co n d u c ere in toată re g u l a . lucrind, 11 In vita pe Ş a n - l u n c e să faci p e n t r u a - ş i d u c e la i ndep l i n i re sabot a j u l . Proc e d e u l asupra căru i a căz u serli de acord e r a , d u p ă pii rerea l or, s i m p l u , I n g e n ios şi m al ales sigur. - Vezi, să a l griji s-o i e i i n a i ntea exped i t i e ! c a m c u dou ă ore. - De ce a t i t d e m u lt ? h i rll pe u n ton ameninjător Ş a n - l u n . _.:.. lţi spun eu, ou docil de b roa s c ă ţestoasă ce eşti ! Ţ i n e a ici o butelcuţă 1 Bagi de sea mă că e o jucărie ta re 1 S i nu p i c u re d i n ea că te faci torfi ... are napalm . • •

- Ad·o incoace 1

- Stai aşa 1 Deci lei j u cl r l a 1 Al gri ji el spre sat u l Ta-şul şo· seaua trece pe l i n gi u n dnt de c remene. Chiar deasupra d ru m u l ui atiml o s ti n c i i n alti, cam de vreo 50 d e metri. Pricepi ? In apropiere c e stlnr.l , u n lll şoseau a cu lichidul d i n butelcufl. Pe u rm i te coco­ tezl pe c re a stă şi, c i n d t rece convoi u l , tragi un foc de revolver acolo t• n de al dat cu a l i f i e. O să fie un sp ec t ac o l cu a rt i fici i n u m ă r ul u nu ! Meri ti ban i i şi ind ceva pe deasu pra 1 conchise ri n j l n d clrcl u· m aru l , intlnzî ndu-1 totodată şi ca r n e t u l de ş o fer . Şan-lun işl băgi ac t u l In bu z u n a r fiiră si-1 mal p ri vească, spus e două v o r be ,.bliefi lor'' sit şi se aru nc ă i n jeep. Pe d rumuri oco l i t e t re b u i a s-o l a I n a i ntea convol ulul con d u s · de U Cl a n-su şi care avea asupra l ui u n a vans de aproximativ o jumitate de zi • • •

•

Cel doi copil adotmlseri legănafl de m ers u l lin al şa l u pel . T len­ fl u l lşi apri nse o pipi scurti şl-1 p ri v i cu un zimbet d u ios, dar şi du­ reros. Apoi d i n p iept u l slu sclpi un oftat, pe care şl-1 înăbuşi, se ridici şi se urei pe punte. Sub lu m i na soarel ui amiezii, apele repezi ale l a n tzl - u l u l avea u o c u loare metal lcl. Mal era aproape o oră plnl la Sui-fu. Acolo şt i a di t>>te aşteptat de un prieten cu un n u me uşor de tinut m i nt e : 1-tu. Oupl c u m se aştepta - ca i n apropi erea orlclrul port d i n lume m a l urile m arel ui fluviu t nce p u se ri sl se populeze. Ici -colo, tampa n u­ rl l e form a u · lnsullţe vii In a pro p i ere a şle pu rl lor care aşteptau sl fie ln circ ate . Rampe miel, secundare, ant ld p a u portul. , • �formuri mlraculoasl ( c! l n J!Orll le unei peşteri cu comori.

povcşlllo a r a be)

prin

care

se

puteau

deschide

f n cele d i n urm�. 'i i e n -h u l zări portul animat al oraşului Sul-fu. U n g ă e l , pe p u n te, n u se alia decit Juan, dul!lul copi i l or. Micşorî nd v i t e z a, mec a n i c u l şalupel acesti, I a r Tlen slrl, ca u n m at e l o t experi · m e n t al, pe pasare l a t a t i de 11bla 2o cm. Din citiva p a ş i , fu pe debar­ ca cler. Ciută cu p ri vi rea pe cel cu care v o i a si stea de vo rb i . dar fără n i c i u n rez u ltat. Oa re c u m ene rvat, se i n d re p t i spre o cabină din apropi e re , unde gisl u n băt rî n, care socote& cev11 intr-un cat a s t i f : - Ce vrei ? il rlspunse acesta n e p ri etenos la sa l ut. - 1 1 c a u t pe 1 - l u 1 - A re m a l a rl e , nu se p oa t e vorbi cu el d e c t t desearl, cind il t rece c r iz a . - A sta-i p rost 1 s p u s e Tlen mal m u lt ca pentru si n e . - N - a m c e- t i face 1 La r e v e d e re 1 - Ba s ta i p u f l n 1 Voiam sl-1 rog c e v a ..• Am un prieten c a re pleacl In Tlbet cu o exped itie ... - Toti ave t i p r i et e n i care pleacl I n Tl bet '1 - Cum t o t i ? se l ncruntl Tte-n-huil. - Acum c i te v a m i nute, am mal auzit eu po ve st ea asta. Poft i m , pri ve�te pe fereastrl l Ala c a re trece c u ba c u l p e partea cealaltl a re şi el u n p r iet e n In expe�ifle... Parci v-ati Inteles cu tof i l l Convoiul a trecu t . A c u m lasl·ml, elef n-am t i m p 1 Am vorbit p re a mult. Chiar şi flrl ace ste cuvi nte amablle d i n p a rt e a bltrinulul func­ tionar, T i en -hu i n u ştia cum si al erge m a l re pe de sl-1 poatl zlri pe c e l care t rece a c u bac u l . Ajuns pe pasarelll, re u ş i sl d istingă statura a t l et l d l a u n u l om care-I părea cu noscut. In jlrabl mare se reintoarse pe vas şi, dupl o scurti d i sc u t i e cn clpltan u l , a j un s e la i n telegere cu acesta ca I n p r i m u l rind sl-1 pi:r.eascl pe cel doi c o p i l , I a r In a l doi lea rind sl acosteze cit mal repede la ce­ l l l a l t m a l, i n d re p tu l unul loc In care skoda lui sl poatl tra ge Imed iat pe şosea . Cea d e- a doua condlfle fu I n s i mal greu de Ind e p l i nit. Co­ p i i i dormeau so m n u l u n e i st ra ş n l c e obosell , aşa el In acest t i m p n ici m l c a r n u se l n toa r se r i pe cea l a l ti p a r t e . In sch i m b, bac u l , pe care se 11fla o m a ş i n i , a t i n sese cea l altă coastl, pe cind ş a l u p a se gAsea a b i a la m i j loc u l fluviului. De n ec a z , T l e n - h u l s cr l ş n l di n d i n ( l , de-1 troz n l rl f li l c l l e. •

*

Ş a n - l u n trec u se pe ltnrl co nvoi u l c o n d u s de LI Clan-su şi 1-o lui In a i nt e aproape cu o ori. Se I n d repti c u t oa tl viteza spre stinca de la Ta-ş ut. s t i rn i n d rafale de apostrofuri şi blesteme di n partea şo fe­ ri lor expedl tfel şi a tirani lor pa ş n l c l , pe care de m a l m u lte ori fu cit pe-aci sl-1 zvirle In ş a n f u l şoselei. Gonea cu aproape 1 20 km pe ori . A j u n s In d reptul stlndl, vt r:i bruac ti stopl chiar la margi nea drumu lui, t ndlrltu l u n ui dinte de pfatrl. Repede de tot, scoase di n maşini b ute lca plini c u amestf!;ul de n apalm . C u i ndem inare, tmprll �tii l i c h i d ul pe o mare porţi u ne a şoselei . lşl d l d ea seama el nu m a l a re t i m p p rea mult clei tn z a re se şi profi l a u prime l e autocamloane, iar pe Jtngl d in s u l trec u se de cu­ rind. I n m a re vitezll, o sk od l de t i p m i l i t ar . Treaba o dati termi nati, ş ose a u a plrea u n si cu petro l . Şan-l u n Incepu . sl Se: catere ca un d i s p e rat spre virful stînc i i . Un f i r rece de s udoare !rl:urg ea de-a l u n g u l fi r i i spi nirii. Intoarse capul. La 200 m

31

de piciorul stfncli. pe şosea, apiruserl prl���e fe autocamfoane. Se ap ro­ piau. C11 un efort sapraomenHC, Şa11-k111 se silti pe creasta. stincU. U n r1njet strlln b de satisfactie il fl uturi pe fatl. dezvllul ndu-1 gura ftlrbi. Sub aueola vinetle a tevitsri• care nat trecuse. ecniul teroris-­ hdui stlc:H fioro s. Gust1ndu-şt 11lctorla.. scoase ru o perversA lnc�U­ neali pistolul. Ridici mi na, ochi şi apW pe trăgaci_ ... ...

*

Krie�rsfe l d, cu căşti l e puse pe urechi, I ntercepta ate nt o com uni· caro. In fa t a l u i pe o hi rtie, literele puse u n a n n (ll alta formarii ur· mătorul text : ,.Am făcut pral d in expeditie - n-a scăpat nimeni şi nimic. Tot u l e la p li m l n t . I ncetez pentru u n timp tra nsmisia cle i m• s-a stricat meca n i sm u l . Ro� informati-I pe Clu şi punetl-1 la curent". - Vl'rflu clttl!r Narr ! "' blestema G ii n ther cl nd puse ultimul punct. - C u rn ? sări Strowberry. A fost prins ? - E i . z u m Teufel ! ** Da' de unde 1 A reuşit, dar t s-a stricat d r3· covenia şi nu mal poate consunlca nimic. Acum trebuie sll-1 prind eu pe Ciu ... - Am prevăzut eu ci aşa o si se intimple cu alureiHe tale su­ f1ltoare, rep lici Joe cu un aer de triwnf. M i ri i nd ceva, Kriea-sfeld se i nt oa r se spre aparat ul de radloe. mlsie, muti un comutator, p use o ltananl la ua. contact tl iacepu sl ape se pe nişte clape di s p u H ca la ua piaa In miniaturl. Cam. dupl o jumătate de ori de aşteptare lncordatl, aa aprinse ua bec roşu. Apel răsună un semnal convenfienal, primele atordurl d ln J'm ROing to

Montana• ***. - L-am p slt pe meşteru l Ciu.- Aşâ- răspunde . . . Febril. Gli ntber l(rlerslcld lncepu sl apese pe clape. Ca să tie mai clar, vom i.Acerca si arătllm cititori lor noştri cele petrecute ca ti c•m ar fl fost G discutie telefonlcL Deci are cuvin­ tul Herr l(riegsfehl : C i nd t reci la acţiune ? Imediat ce pri mesc rez u lt a t u l de la Ş a n - lun. - Şan-l un şi·a fkut treaba._ - Dar nu m i - a c i nt at nimic ... - Lasă, n e-a comunicat nouă. . • Tu sl ·m l spui c e vrel al fad ti cind :• • - MIIne s e a ră, după ce trec de Lo.nclou, Incep al . . • - Ba miine- seară să termbU 1 N-aveRt vreme de vo•be roale-. Ac· tJoneazi rapMI I - Bine, tefule 1 lntH il vol adormi pe toti, Iar ciad miei �eil vot U. strînşi In tarc, aru"': In aer toatl mustlrla._ - U n de-o sl fie dist ractia ? - Păi.. ou ştiu ineL. u n de rn1-o veni şi mie bine ... - Dac.l Iad ap, lulm pielea dupl tiae, dolritacu le 1 Pricepe ci avem nevole de • rcpruentatic .,kolosall" '- Si-ii plesnească odrii pe bartă şi sl ac spui precis unde . . • (t:otttirsucue in numărul J4) • Tl r.ll' l t ble�lrmat 1 (tn limba; Aermanl). •• l.a dracu 1 ( I n limba e"man n ă ) . ... . . •• Plec spre Montana • . - <111t<'c de eow-bO)'.

Tlp11rul c�cul a 1 ta::-;C;;:o-m:;:b71n-:-:a7tu-;l-;:;:l'o-.te7"11[r�llf;;-lc----­ Casa Scfntcil .,l. Y. STJ\LU'I•. Bucut"e�U

AU APĂRUT IH

C61.iCTIA N OASTRĂ :

Nr. 1·2 - METEORITUL DE AUR ( 1 . 11 ) de Octavian Nr. 3 - A 12·1 VARIANTA de leonid PETRESCU Nr. 4 - MAREA EXPERIENTA de M . N AUMESCU

SAVA

,.

PROXIMA CEIITAURI de M. BRATE$ Nr. 5 - INIMA DE CIUTA de A. .ROGOZ ti C.

GHENEA

ti

O iNTiMPLARE OBIŞNUITA de P . STĂ NESCU Nr. 8-7 - INDIEIIII !1. 1 1 ) de Vitalii TRENEV Nr. 8, 9, 10, n, 1! , 13 · URANIU (1. 11. I I I . IV, V .VI l de A. ROGOZ ,;

C . GHENEA

Ruglm cHiforll al . ne trlmHI Impresiile ti sugesftlle lor esupre lucrlrllor publicate fn colectie noeatrl pe edreaa : Bucuretfl, Retonul 1. V. Stalin, Caaa Scfntell, Plat• Sctntell Hr. 1 , Redactie revlsfel .$tllnll ti Tehnici·. Telefon 7 .60.10 . lnt. 1 57 1 · 1 1 64. Colectia .POYesflrl tfllnttf lco.fantalflce· apare la 1 11 1 5 e l e ,fleclrel luni, t n 3 2 pagini, pretul d e 1 leu exemplarul. Abonamente!• •• fac la ollcllle potfale, fecforll poff•ll fi difuzorii voluntari din fntreprlnderl ti lnsftfutll Pretul ebonamentelor : ·

• .

3 luni

•

6 luni

•

1 an

•

6 lei 12 ••• 24 1•1