CPSF_012 a. Rogoz Si C. Ghenea - Uraniu (5)

REZUMATUl CAPITOlELOR PRECEDENTE Tn 1128, atomlttul ,girmln Klrl W.111 dacoperl pqta111 lut Djayanti·DIYI, ale .ill'll coonlout. nu le polle at.blll. 16 ani mii tlrzlu, au• lrlepfllld tn ct�... cu Joe Strawt.ny - IYinturltrl �dlltl oe trustm�nul. Abe llc. Stlpbena afiJ Jooul precll 11 pettarll. Tn 1., 11 �111111,· lllglnerll Ftn Sleo-pn '' Jurii. Tum�now, T•llllltll cu intropologul LI Clln-111 acat din _.... 1111r11 una. tu11Mrl aru!MIItl de olan._..Jttl, ottln llil iontlntld fostle ale primului •• din latorlt: ,"SI•nttnJIIII tlll' Pekla". Cu aoeat prltej, Tum�nov trllqta o •nnturl lludatJ, tn ... olrtla ute dlt dllplrut. letll lat, geoUzlollna Ta11ll Tuaaanon tntnrd zadlmlo 11-1 gl11110l. Tntrl Ump, LI.Cian-au OUill lll rl da 11 un llma vlndeoltor ��� multa� •la, pe oare n consideri oi apartina unei epeoll III· terJoare Slnaathropulul el pe 011'1 o diiiUIIIII a 81pntlnpflor. Tn 1164, ltroftlrry ti Krll pft.N lnataltul fn 11111111 •• telul Djayant.-DIYI un laborator. Tn IOIIItl we•, fn Indii tl China ae pun ltlztll unal upetlnn cemprtu llltlrnatlonalt fi Tlblt, Plntru ctroltJrl geoflzloa şi antro,..ttloe. Din upedltlt fac parti : Ftn .... ...... LI Clln-aa, geeflrlollna TatiiM T• m1noq, apeleoletul At.allllra lltrlpr ti .,U.Iulll FranllfH '

.

, ·

·

·

·�

Tenll• TullllftOII Ylae

.

11 Şaftllal Tnattltl tii mlou l Petaa, oulllftlbll 11, _. triiNdl a-o lfllptl ptnl 11 tlniiNra upe­ dltltl; flltr·o tllllrl dl plonltrl. Ftloaladu-ae tii Ylzlta unul D•l-taiCI, _.lterul tt,lellanl C111, Petla f .. tlla t.lllrl, • lfntluldl 1 .... IQIMitll ..

u

R

1

A

de A. ROGOZ

U* ,i

C. GHENEA

(Urmu� dfn numarul ti) Nu se poate spune că pentru serviciul pe care, flri şi vrea, ti lui Petea, scriitorul nu fusese rihpll\tit din plin. De b uc ur ie că vedea inllptulndu-i-se planul, băiatului 1 se dezlejlnse de tot limba, şi, 0 dati Instalati in atJtobtts, il povesti tovarişu!ui de drum cele mai grozave aventuri pioniereşti. Furati, unul de ce auzea, ce­ llilalt de ce lstorişea, ei nu mal avură ochi pentru uriaşa ojelirie de stat .,Asia", nid pentru numeroasele fihtturl care rroduceau mltl· surile de celebritate mondiall (in Şanhai sint concentrate 40% din fu su r l l e care existi In tari), nici pentru Takoanmln, cel mal mare cinematograf din China, şi nici măcar pentru lmpunl\toril zgirie·

făcuse

nori

allninfl

pe cheiurile Hoan·po-ului.

era leoarcă sab straturile ves· timent.are de sub pardesiu; in schimb, scriitorul, expeditiv nm era, descoperise in zllcămlntele narative l:le blllatulul fi loan e pen:ru cind nuvele mal lungi, dcui romane, o plesi de teatru şi un scenariu de radio. Simtea nevoia si-şi arate recunoştinla. - Orarul meu Petea, it propuse, hai si te fotografiez 1 Petea mu!ţtlcl spunindu.şl : ,.Nu strki si aibl şi poza erou1•1 pozitiv.. , dar d eve ni brusc serios �rfndlnd la mllreafa urerhiali, Pe care ar fi suferit-o att!&fl .,erou", c1acl din nefericire Tania s-ar fi aflat acelo. - "ite, sl lntrlm in parcul Vaitan 1 Pe fondul acelei p,-Jveliştl ex11tice, Petea lbll scriitorului o im:t· gfne a cirel tnsemnătate avea să creasd o datl cu trecerea vremU. Se llsl seara. Halebard Cuc se gribea s1 ajungi mai repede la ·hotel, unde sl a,tearnl pe hfrtle. mormanul de idei stirl!lfe In acea clapl·amlazlt tie neuitat. Petea reflecta In modul in care va decur(!e ,.desplrflrea". In nici un caz nu trebuie sl mearil spre . tablrl 1 Oeodatl le atrasc atentia o malflme strinsi In Jurul anei es• tlade ialprovlzate. Se &flroplară de scenl, fi Petea riimase inml\r­ murlt. Vedea cea mal drliutl chlnezoaicl pc care şi-o ftUlU clnen inchipui. Era o fetiti de vi rsta lui. Toată arta el stătea in gratia. expresivitatea şi patetismul cu care mima anumite scene. In clipa. In can Prln ajunsese in dreptul rantpel, fetija stătea apfecatii On-:1 coborirl din autobus, Petea

'.'It ·Ron;��ul

revazut şi cotnjllctat de autori

\'a apare

tn f!dltura lineretuh:l.

t

g h ergh e f la care broda un canar şi o clin:l.ritl, piisllrl care trliiesc intotdeauna laolaltă. Deodată se opreşte din lucru �� priveşte tulburată in zare. Şi i� zarea aceea, ca il vede din intimplare t oc ma i pe Pctea. Nimic n ar fi t•prit-o să se uite mai la dreapta sau mal la stinga, dur ochii fetiţei au căzut chiar asupra lui. Era foart� asupra unul

-

clar ce anume o tulbura pe

mlcufa chinezoaică.

lat-o el inliJ:c acul grr­

şit. Reincepc l ucru l dar din nou greşeşte. De ce trage acum un fir mai mult decit e n�voie? Ce ciudat 1 Feti\a a scăpat unul dintre ace. lşi muşcă buzele şi e plină de ciudă. Lumea ap laudă aceastl scenă drllgujă, Iar Petea e in al nouli­ , Jea cer. Nimic nu mal există pentru el decit fetita ce a drligălaşi. care 1-a privit cu a tî ta stjruinţil. - Hal că se face noa pte 1 il trage de minecl ltalebard Cur, care 1şl pierduse răbdarea. Pesemne că mal asistase la asemenea spectacole populare şi, in ori ce caz, nu la dinsul se uitase cu atîta uor chinuoaica. - Tovarăşe scriitor, spuse Petea rugător, dar hotllrit, lllsajl-mii sli stau pinli la sfîrşit. - Nu se poate 1 Trebuie să trec pe la tabărl ca să-mi Iau ac­ tele. Mai am trcabl la ho tel. Miine plec. Am doar atitea oraşe in�:i de vizitat ! - Uite ce v-aş propune : luati-vi actele, Iar eu mi int o rc sin­ ,

aur la tabăl·ă.

- Cum

si te las singur in Şanhal ? protcsti Cuc. făcu dispreţuitor băiatul. Cunosc Şanhaiul cum imi cunosc ·buzunarele. Ş I ca &ii vi liniştiţi, luaţi un bi l e t pentru tova7 răşul director ni taberei 1 Şi Petea scoase carneţelul in care pusese biletul scris şi m:!l adliu�i! rifeva rinduri : - Vă rog doar atit : sl i-o daji directorului 1 Trebuie sl spunem el, in privinta caracterului, b!l.iatul era al· cătuit dintr-un metal mai tare. Un simplu schimb de priviri 11 con· vinse imediat re scriitor ,i, daci voia sll mal a jun gi inainte de miezul noptii la hotel, era mal bine sl cedeze. ŞI, In timp ce Petea se desfăta fericit de restul programului, Ha­ leba rd Cuc se urcl In primul autobus ca re- I ducea s pre tabllrii. Acolo, lumea era ueja îngrijorată ue f a ptu l eli. Petea l ncii nu se. lntorsese. Directorul 11 priiul pe sc ri i t or calm şi amabil, dar in ace• laşi timp cu o ultliturl care-I fileu sl-1 treacă un fior pe şira spini· - Eah 1

o

ril. Cind il in ti n se misiva lui Petea, directorul spuse inainte chiar a o citi: - A şters-o 1 • Ce scrie 1 ti i n tre bi Halebard Cuc:. Directorul citi biletul, care se Incheia cu rindurile aşternute tn �:rabi in parcul Valtan:

de

ui�at

..... Nimeni nu-i de plecarea mea. Dacă n-ar /l trebuit sa tntreprind�ctllătoria In Tibct, aş fi fost Incintat sti •rdmtn ln minrl• nata dv. Nu fiţi supllrat pe tooarilşul scriitor, care s-a pur­

tai'

iaf#!riJ.

foade'-rţruguţ;

m-a

şl fotografiat.

P. r.•

CAf'ITOLUL III

O micufă artistă pentru car
3

de opinie prin t re spectatorii incintati voi11ic şi srncad care, de entuâasm,

mai mult de �·uştiul acela gatn sii snr:\ re e�tradii. OVilliile lansate la scenă deschisă avură un efect ciudat. Lingi rampli se a{iau doi actori : (Jiu-iin şi o maiahală antipatic� ,,i piroasă care juca in rolul tatălui tlenaturnt. Problema era : cart dintre cei doi actori fusese cel aplaudat. Ştiiolilic vorbind, probabili­ tatea era de 1 la t, adiel ori unul ori ce!lUalt. deci s-ar fl puîut ca ambii interpreti si fi fo!lt oLirctut recunoştinfei populan•. i\cesl punct de ·n:lkre nu corespunde insi nicidecum psiho!o:rlei obişnu!le a actorului. Şi nu ne referim aici la Giu-lin, care, inllintind spre public, fllcu o tlmidli şi gratioasA revercnfă, neuitind totodatA să arunce o privire mfstuitoare spre Petea ; nu n'! referim la ea fiindcă fata ştia f oarte bine cum se produsese. datorită băiatului. această magnetlzare obşteascll, ceea ce in definitiv tot meritul ei era. Mat;�­ hala cea păroasi Insi nid nu ştJa, nici nu-şi putea indtipui altceva dedt ci propriile sale virtuti dramatke a u declanşat tot ac�t tu­ mult admirativ. In consec:infi, indignat de inchipuita frustare, tatăl denaturat veni in dreptul fetei, ii trase o palml risanitoare pe dupli cc.>afi şi, plin de demnitate, inluleci el restul de aplauze. Vbind o asemenea sfruntatA nedreptate, Petea mai si se tnece de furie. N·o­ roc el, terminimlu-se actul, cei doi actori ieşlrll din scenl : altmin· teri cine ştie ce s-ar li putut intimpla. Millnlrea bliatului se accentuă in actul următor, cind vilzu apArind aJituri de fetişcanl un chipeş tiran, in care spectatorii recunoscură pe Iubitul lui Giu-lin. Aşadar, lui il zlmbise fata atunci cind brodase cei doi canari 1 Petea izbuti totuşi si-şi înfrîngi senti­ mentul de gelozie fatl de tinJrul tiran, spunlndu-şi ci, fn definitiv, teatrul nu e decit o fictiune, in vreme ce zimbetul ei, ca o directft foarte precisi. fusese ceva real. era

In momentul în care s-ar fi plrut el nenorocirea. se Iba mal cu capete lo r de:midijdulte ale ce lor doi Jndrlgos­ tlţi, pe care vitregia sociali �1 neînţelegerea pirinteascl incerc a sl-1 desparti, in �enă apărurl trei ostaşi al erelcei Armate a 8-a, slm­ bolizînd eliberarea a sute de milioane de chinezi de sub cildlul lm· perialîsmulul. De astl dată, flirl să fie nevoie de interventia lui Petea, poporul strins in j uru l său aclaml furtunos, nu atit rezolvarea farlll a pie­ sei, nici aparitia celor trei .,salvatori" (care pe departe n-aveau ta­ lentul lui G.iu-lin), cit simbolul scenei, atit de apropiat de Inima fie-i cărui chinez, atit de le�rat de evenimente prea mlrete pentru a putea fi uitate. De fapt, de astă dată, la-ul aplauzelor I-au dat citeva ti­ nere femel a căror soarti se asemuia, pesemne, cu aceea a erolnei

dinadinsul asupra

din piesă.

Oar Petea? Cit de subiectivi pot fi dteodatl spectatorii qtla l De astă datl, Petea nu simti. nici o p o fti si aplaude : spre via lui nemulţumire, văzuse cum chipe�ul tiran o lmbrltlşeazi pe Glu-lln. ,,Ce-o stringe aşa?", cugetă revoltat biiatul. "Are s·o sufoce t• Daci p i nl la sflrşlt totuşi aplaudă, asta se datora mal mult taluulul de urale ale multimii, care-I tiri după sine. * *

fi

In pauzil, Petea alergi intr-un suflet tn clutarea Numai el ştiu cum izbuti sl faci rost de patru fire văpliiaţi. lui.

alese! lnimR de bujor! io­

latâ-1 in spatele estradd, infofolit in garderoba lui de explora­ at florile ia mina d rea ptă, Iar cu rucsacul in stinga (şl-1 sco­ sese, dîndu-şi seama că, din pridna unei nefericite lluzU optice, pe cit un om creşte in clrcamferintl, pe atîta �;;de in ln�lţfme). Din culise rlizbătea gla sul de ti n ic hea ruginiti al matahalel şi, · . :cu toaie că nu pricepea ce spune, Petra injelcse din tonul tJpltor şi din plescăitul unor palme că era vorba de o chelfăneaJI. Trecurl el�. teva clipe. Acum .na.ae mal auzea de c i t un plins inlundat. Te potne­ nrştl că pe ea o bate 1 gindi bllatul şi, hotărlndu-se iute, deschise o uşijă. tntr-adevlr, in incipcrea s lab luminati, o vizu pe Glu-lin · �miorcăind intr-un colţ. Namila le�lse, dat fiind el probabil· incepuse spectacolul. Auzind zgomot, fata lşl inilţă că p şorul şi, dupl ce-şi ,terae

.

lOr,

băiejeşte lacrimile şi nasul, schită un zîmbet, il recunoscuse. Petea înafntl şi, firi să rostească nici 1111 cuvînt, li Jntinse fetiţei cei patru bujori. Glu-lin �oviU neştiind daci e bine sau nu sl primească acest '

dar, apoi, stribătutl parcă de un gind, lui florile şi, cu faţa lumi• nati de un ris fliră hohote, flcu o pleclciune drlgufl în s emn de

mulţumire.

li spose pe ruseşte : fată foarte talentati 1 Giu-lin chicoti, apoi lşl dădu seama el ar putea fi auziţi din scenA. lşi duse tainic un deget la buze şi Il făcu bliatuluJ semn a-o unneze. Afarl fi lnvălul intunericul nopţii. Aj un gea totuşi plnl la el Transportat, Pdea

- fftl o

lumina

pali&l arum:atl

de beturile unei alei laterale.

&

- Multumesc pentru flori, ciripi pe ruseşte fata. - De unde ştii să vorbeşti atit de bine � - Păi sintem d i nt r- u n sat din sudul Harbinului. Cind un chinez 6tie ruse şt e e de pe acolo. - Şi bar barul ăla care te bate cine e ? -Tatăl meu! - Nu se poate 1 Şi in piesă e tot tatii tliu. - Ei şi ? A sta nu-l impiedici sl-mi fie şi cind nu jucăm. - Da, ai drept ate... ŞI de ce te bate mereu ? - Aşa e el : cum nu-l intri In voie, te bate. Plin de o dulce lndrăzneală, Petea prinse cu blindete a-i mingiia părul. Dar Giu-iin nu-i mai răspunse, deoarece, deodată, bubui gla­ sul tatălui ei.

- Ah, mă cheamă 1 Aşteaptă-mă 1 Vin indată. Rămas singur, Pctca auzi foarte clar intr-insul simfonia fortelor necheltuite : cele mai ro m an ti c e idei incoljirl in �ulletul tul bura t ni băiatului, crescură uimitor de repede sub soarele t rop ica l al pasiun i şi in cinci minute deveniră hotărîri rnajestoase ca o piidure oe sequoia. Fata trebuia salvată, adică, vorb i nd concret, răpitli , iar drumul spre Tibet il vor face împreuni : Cind chin�zoaica reveni, Petea, dindu-şi seama că n-are timp de pierdut, intră direct in miezul probl�mei: - Vrei să vii cu mine? - Cu tine, unde? - E un secret. O sii afii mal tirziu. - Cum aşa ? Să las trupa şi sl plec cu tine ? - Ţi-e frică ? - Dar fie de ce ti-e frlcl sii-mi incredinfezi secretul ? Ni 1 ml· car cum te rheomă nu ştiu ... . - Arn uitat. Mă c hea m ă Piotr Tumanov. Dar tu sl-ml spui Pe­ tea, aşa cum mă strigă prietenii. Acum e rindul tău să-mi spui cum te

l

cheamă.

f'ata işl duse mi s te ri os degetul la buze şi jurul lor dacă nu-l asculti careva. -Ce e?

- MI

se

uită cu grljli in

s-a pă r ut el au d un zgomot. Intr-adevăr, dinspre llstlrişul de pe alee venea foşnetul pe ca­ re-I pricinuieşte cineva care se tupllează. Imediat urml un hlmliit vesel, dar discret. - Uf, ce m-am speriat 1 rise chinezoaica. E numai luan. ŞI in aceeaşi clipi, numitul luan fu lingi el. Era un eline d� talie mijlocie, de o rasă atit de imprecisA şi amestecati, incit ar fi umplut de entuziasm pe orice specialist in incrucişarea animalelor. fn linii mari, s-ar fi putut totuşi afirma el plirintii lui fuseserl un ciine de Terra-Nova şi un cotei de stradl. In ciuda aspectului său neprezentabil, luan avea priviri inteligente (după cit semlintunericul il tngăduia lui Pctea sl vadă) şi mai cu se a mă o coadă foarte expre­ sivă, ba, daci s-ar putea spune, chiar elocventi. Micuta artistă scoase dintr-un buzunar o bucăticl de zahlr: dupl ce o ronţăi cu pllcere. luan li lăsl singuri. - Ce curios nume are ciinele tiu 1 observi Petea. , ..;_ Eu .l-am botezat aşa 1 declari cu mindrie fata. L-am găsit in Pekln, pe mormintul unuia din lmplratil dinastlei luan. apropJet:e

d'C\

- Aaa ! Ştii, ii cunosc. - Nu mni spune! Chiar fi cunoşti ? - Plil sigur: 1280-1368 1 Cr ezi el de pomani am tocit o larnl1 tntreagă istoria Chinei ? - Şi eu, care mă bucuram el-i cunoşti de-adevAratelea. - Glumeşti! Cum i-aş fi putut cuno a şte '1 Fata rise s curt dispretuitor: - S-ar fi putut să fii o reincarnare a unui om care 1-a cunoscut sau se putea si cunoşti o rtincarnare a unuia dintre el, sau ... - Tu crezi in chestiile astea '1 o întrebă contrariat băiatul. - Cum, tu nu crezi ? făcu mirată chinezoaica astupindu-şi gura

cu palmele.

Pctea se scărpini incurcat la ceafi. La situatia asta nu se itŞ· tep(a,e: Iubita lui era plină de superstijli ! Dar nu-i nimic, voi lupta �i impotriva lor. N-ar fi fost nici delicat, nici pedagogic sl intre in· tr-o discutie polemici de la prima lor intilnire. Ve aceea ii răspunse pe ocolite. · -Plnă acum n-am avut pllcerea si cunosc asemenea rein.:ar­ niiri.

Vl inchipuili ce mutrl a făcut Petea care, din cavalerism, re­ cursese la acest ri\spuns subtil cind o auzi pe chlnezoakl inecindu-se de ris. De jignit ce era, nici n-o mal intrebi de ce ride. - Cum poţi spune una ca asta? se minuni fata cfnd tşi mal veni in fire. Pll adineaori ni avut plli.cerea sl-1 cunoşti pe lnsuşl 1\ublai-Khan 1 - Eu ? 1 sări ca ars Peh:a. Toate ca toate, dar o Iubiti nebuni n-avea nici un rost sl-şl aleagi:. - t�u ti l-am prezentat chiar cu ?

- Mie ? N-oi fi vrind sl spui. .. - Ai vib:ut el ai ghicit 1 Eu mi-am dat cel dintii seama cii

luan nu e altul decit straşnicul Kublai-Khan, intemeietorul dinastie! monjlole. Pentru toate picatele pe care le-a flcut a primit pedeapsa meritati, şi acum stă in doul libuţe ca sl mlnince zahlr. Lui Petea 11 veni inima la loc. fetita nu era nebuni : avusese un moti v Intemeiat, deşi acest motiv ţinea de domeniul superstitillor. El, mergi cu mine ? o ispiti el din nou. Mai inlif, sil-mi spui unde ? - Si-ti spun ? - N-ai incredere in mine? - Stiu şi eu dad poti avea incrt>dere in femei - se grozlvi ·ţL - Eu nu sint femeie, se apllră pe un ton eludat chinezoaica. - lartl-mă 1 Oar am vnrbit şi cu aşa, in general... - Te Iert, daci-mi spui. - Oar tu juri că n-al să mi trAdezi ? - Jur, pe ce vrei sl-ţi jur? - Pe sufletul lui Kublai-Khan. Ba nu 1 si te transformi şi iu In cljel dacă vei sufla o vorbi in leglturi cu taina ce o vei afla. -

J ur .

- Atunci spune 1 -Spun 1 - Jur să mi transform intr-un dacli�l voN_răda pe Plotr Tumanov. Chincii>aica repetl jurlmintul.

ciine urit.

jegos' şi ·pJduchlos

l

Amin ! inc h eie Pctea.

Ce-l aia ? Zi aşa, ci-I bine 1 Amin ! Acum !>pune-mi un
r:

mul

intregulu i

corp.

La virsta lui Pete<:, marile deziluzii se traduc prin lnsemnatc cheltuirl de ener gie . Or, după ce băiatul văzu de citeva ori acel spate batjocoritor, nu se mai putu stlplnl. Se llsii pradă ispitei şi trase un şut artistic drept in balon. . IJe parci num ai atit ar ii aşteptat, relncarnarea tltritoare a •!1· . fricoşătorulul Kublai-Khan se năp u s t i cu o fortă nemaipomemtl 111

pieptul lui Petea. - luan ! il strigi autor ita r stăpînul slu, şi ciinele, ca şi cind nimic nu s-ar fi intimplat, Incepu să-şi l i n gi împăciuitor victima. - E voinic ca un bivol, recunoscu fără suplirare Petea. Dar in mod reflex, îşi frecli anumite regiuni mai zdruncinate cu prilejul asaltului. Cei doi băiefl rlseră intr-un glas, semn că au ajun s la armistitiu. Hm, şi cum te cheamă ca bila! 1 - �\ei Tao-tsu. - Ştii, de fapt, poate că-i chiar mal bine că eşti băiat. ŞI Petea işl examină deosebit de critic noul prieten. -

De ce?

- Mai Intii nu trebuie sl mi mai însor cu tine. In al doilea rind, un bărbat duce totuşi mai b ine la tlvăleall şi, in sfîrşit... Dar n-a p uc ă sl-şl termine vorba, eli din nou g.lasul de tinichea ruginiti il chemi pe Tao-tsu. - Plecăm. Tu insi la-te dupl noi. Cind al sl vezi ci dau cu piciorul in uşa unei magazii, si ştii el aco lo trebuie sl Intri şi sii mi aştepţi ... După ce şopti asta in rrrabl, chinezul ţlpl ceva pe glasul ei de fali. Apoi adlu gă tot In şoapti: - Dacă ţi-e somn, culci-te 1 Te deştept eu 1 * *

Magazia in care intră Petea se afla la marginea Şanhaiulul, in �or antrepozite, unde se afla ti locuinta lui Tao-tsu. Era intunell'e. •r.mă, dar bllatul avea o lainpl de buzunar. Dădu pestt o clldărare de odgoane, năvoade şi coşuri pesclreştl. $1 de şi acolo nu se afla nirl un singur peştişor, mirosul de slrlturl era atit de pu· ternic inc i t Imediat te nlipădea o sete cumplită. Petea se aşezi pe un colac de odgoane. Timpul se scurgea cu o lncetineall de gaste• ropod, iar cind fugarul nostru işl spunea el aşteaptl de pomanl, auzi cum cineva pard. ar scrijeli in uşi. O deschise brusc şi aprinse lampa. In prag era luan; in botul acestuia ae afla u n pacheţef, iar tniuntru trei gogoşi. Petea mu l ţ umi in gind prietenului slu care se glndlse sl-i trimiti această cină şi incep u si lnfulece cu poftă.

preajma

Cit timp Petea

a

mincat prima gogoaşl, luan n-a spus nimic. La

a

doua Insi dldu vizibile semne ci 1 s-a făcut şi lui de gogoşi . "Are dreptate, lşi aminti bAiatul. 1 se cuvine şi lui o parte pentru munca depusi cu t�ansportul... ŞI ti arund o buclficll. " Aha, te lingi pe bot. Mal vrea ? Sl-fl mal dau atunci... Dar, stai, pinii vine .. ao-bu am putea incerca o experienfl de dresaj" • ŞI Petea scoase un fluier. Suflă In el şi, deşi nici un sunet au­ . . de_o'"ureche omeneas llhll că nu se produse, luan cluiJ atent Uic· 9

chile.

Era un f l ui e r e m i f ltor de ultrasu nc te, adie� cu o frecventl ma l mare de 20 ki l o-hcr t z i , care reprez i nti limita s u perioarA a a u d i b ili· U l i i umane. Ciinele i n si n u - ş i bătea cap u l c u asemenea p ro b le me. Ceea ce voia �1 e r a o buc l t i d t d e gogoaşl. Pet ea i i trecu pe l a nas du lcele a l uat J i n d u i t şi·l inv itA să se ridice in dou l labe. l u a n se &upuse şi in c l i pa in care li v i ri in bot bucltka şu ieri o dată. llcpetă procedeul ăsta 11ina ce re:ncar n ; uea l u i Kublai-Khan de­ pri n :; e nobila pozi t i e verticală doar la a u ; u l u n e i emis ii de u l tra­ s u net e . Di n feri c i re pcnl ru suf l d u l l u i Kub l a i- Kh a n , Petea nu- l mai l n i fi e şi in a lt e nărav uri omeneşti, deoa rece go go�l l e se ter m i na r.i curi n d , i a r Tao-t su a p ă r u , in sfîrşit, şi e l . - I ti m u l t u me�c pentru gogoşi... - Pentru ce ? A pentru i u t iao ... - C um al spus ? - l u tiao. A şa se cheamA pe chinezeşte ce f i-am tri m i s· eu l uan. A ha l - Nu ţi-e somn ? - Lasă asta 1 De ce ai intirziat atît ? - Am a şteptat p i n ii ce a i n c epu t sl sforăie tata... Vaslzlcl te-al hotlrit si mergi cu m i n e ? 1 Nu m -a m hotlrlt. - Dar m i - ai prom is ci m e r gi dad1-ţi s p im unde - N-am promi s n i m ic 1 - Ba chiar al şi J u rat eli n-ai sil m!\ t r :! d ez i . - O si ţ i n j u ril m i ntul. - Hai, nu mai fă pe prostul 1 Ce rost a re sll n u mă trădez i daci nu vii cu m ine ? Tao-tsu ri se. - N u-ţi pot d a u n rlspun s limpede daci n u-m i spui tot u l : unde vrei ; n u m e si aju ngi, despre ce comori vorbea i, ce vrei sil. faci cu comori l e a stea ? Noi, chinezi i , s i nt e m u n p o por foarte socot it 1 - Văd 1 oftă Petea. Şi u nde laşi ro m a n t i s m u l ? - La I ntrare, rise d i n nou Tao-tsu viclea n. El, dl-1 d r um u l 1 ŞI Petea il i nforml pe scu rt despre expedi ţi a in T i bet şi d e s pre hotllrtrea lui de a o ajunge pe Tanla. - ŞI cum v r e i sl ajungi l a Lhassa ? Pe dru m u l ce l ma i-. sc u rt, pe lanţzi fzlan. -

1

...

ŞI apoi ? - Prea eşti curios ! - E dre p t u l meu de VTI"m c ce vrei si mergem lmpreunl. - Daci ti-e fridl, n-al decit si răm îi . � - Al dre p t a te , m i-e frică 1 s p u se pufln jignit Tao-t su şi, · fld nd stlnga-mprej ur, Ieşi d i n magazie. ,.Nu m-am purta t frumos ·cu el", se mustri Petea în timp ce l u a n se i n toarse şi e l ca să-şi urmeze stlptnul. Petea s u f li t n fluieru l slu şi c i i nele, s u b l n f l u e n ! a nou lui să u ref lex con ditionat, se rid icA In doull labe, a poi v li d l t nem u l l um i t i ş l continui d r u m u l . - Tao-ts u ! strigi bll.lat u l , f u g i n d I n urm a a n i m a lului. - Ce faci a t i ta larmă ? i l certă ch inez u l , care se lvl deodată purfln �in m i n ii o l e gă t u rlcl. Vrei sl trezeşti tot cartieru l ? ...._ ,� tot u ş i l i-al luat cu tine rom a n t ismu l J rise Pftea şi,• _. �m�f18; 1-o st rlnse cu neinc h i p uitil. bile urle.

�

lufn_�uof

Aş::d�,

CAPIT O L U L I V

E rtndul lui Petea s ă jure. Vor f i străbătufl

8.700

de

li

.

.. N ici măcar un copi l nu se mai poate rătăci tn China·. l uan frînează depăşirea normelor. Pe fărm u ri le lantztu l u i . O veste alarmantă. Facem cuno�finfă c u răpifoarea fru m usete:

Ciu-b� i .

A ş a d a r, i n c i u d a socotinţei c u care s e l l u d a , Tao-tsu lşl l u a s e tot u şi ba gajele, trădî n d u - ş i a s t f e l l a t ura romantică a s u f l e t u l u i s ă u . Tao-t s u . i l s p u s e Petca, a ş e z i n d u-se pe o lespede d i n fata m a gaziei, m li bucur că vre i să vi i c u m i n e . Crezusem că te-ni s u pă­ rat şi-mi p ă r e a ră u , fi i n dcă a m i m presia că eşt i un blliat de Ispravă ... - De, sint eu p u t i n supărat, dar o sli-m i treacă. Mai ales da­

c!-fl lei

şi tu u ne l e a n �ajamente.

- Ce ângajamen te '1 - U i te, să vorbim ca d o i oam e n i s eri o ş i i Ne u n e şte un i nteres comu n : t u vrei s-o aj un�l re sora ta, i a r e u vrea u să p l e c de l î n gă tat a. care-mi scoate s u f l e t u l .. . I n timp ce vorbea, Tao-lsu i l m i ng i i a pe l u a n. Petea lşl lbi mina pe m i n a chl nezt1 l u i şi i-o strî nse. - Şi acest pri lej mi-I dai tu. E bi ne totuşi s l ne înţelegem d e la l n C' e p u t : înfele[! că tu trebu ie si fii conduciitorul expeditiel noastre, e doar i deea ta. Dar şi tu t r e b u i e să pricepi că nu mi-am lăsat u n tată-z blr c a siî m ă le�: de u n prie t e r. < i r? n .

- Tao-tsu ...

- N u te i n vi n u iesc, el n umai

.ceea

faci

re nu e bine. De un j u răm î n t . - Sp u n e ! - Jură : ,.Sli mă

a ceea

te

înninte

previ n. Tu eşti u n om repezit,

de

n

pleca la drum, î \ 1 cer sii

prefac intr-un ti gru virgat şi prost daci voi lua o hotlrire fără să mă sfătuiesc mai intii cu Tao-tsu". - Tu c re z i că tl �rri l sint proşti ? rfse Petea. - La noi aşa e t Tigrli sî nt Intotdeauna păclUitl de celelalte animale m a l Iscusite la m i n t e - de vul pe, de cerb. Tu cine f'�ti, v u l p ea s a u cerbu l ? Eu si nt Tao-t su, un bll i at mai c mn pl n lt decit ti n e . El, j u ri i ŞI Peten r e fl e t ă form u l a sacramentalll. B i n e 1 Adiel sp u n e şi tu "a m in " !

Amin ! - Aşa, l! c u m , cuma n d a n t u l e , s t ri n ge m i n a expedi t ie ! tale 1 - Am p u t e a si ne c u l cllm 1 prop use "coma n dantul" d u pl ce strtnse m î n a micii l u i expeditii. Olmpotrlvl, putem s-o iulim din loc. Oe ce ? Vrei să dea tata peste noi ? $1 unde să mergem ? � Spre Tlbet. La:o.ra asta ? ' Al . b3Î1 i la t i ne ? o -

11

Petea işl s c oa s e la i v e a l l toată averea şi, la l u m i n a timpii de bu z u n ar, Tao-tsu llc u bilanţul, d up ă care trase concluzii le. - E o s u mă frum u şi că 1 O sa ne p r i n dă bine, măcar p e nt r u in· ceputul cllitoriei noast re. · - Deocamdatl insi, dragul meu Ta o-tsu, mărturi si Petea cls­ cind cu atîta pofti că-i p irîiră fălcile, m i -e cam somn-. - Nu mi demoblliia t gem u chi nez u l pri n căseatul care-I mo· lipsise ş i pe el. O si dormim in tren. Dacii mai pri ndem unul, mîi n e In a i nt e d e a m i azl sîntem l a N a n k i n ... - Ceea ce n-ar fi deloc rău, a J.Irobi Petca care, ca si se dez­ meticească, i ncepu si-şi trag;i s i n gur citeva p a l me. Nu, aşa nu merge 1 Nu-l vreo ci şmea pri n apropiere "i Oupă ce se i n v ior?.ră şi băură pe neră s u l l ate, s-au îndreptat spre gar-i. Pe drum, Petea îşi impărll frăţeşte h a i n e l e c u Tao-tsu, redobi n­ uindu-şi zveltelea şi uşuri nţa in mişcări. Ceea ce era de prisos sa imbrace, prec um şi lucruri le chi nezului le virîră in rucsa �e care :;e infeleseseră să- I poarte cu rindu l . - Ş t i i tu clt de l u n g e d r u m ul pe care-I vom str.\ a t e ? intrebi dcodatl Petea . - C red că e foa rte l u n g 1 răsp unse evazlv Tao-ts u. - Ei, spun e şi tu o di stan tă. - Ceva mai m ult decit de la li arbi n, de unde am v e n i t noi pînă

z

acL .

•

H a i sit vedem 1 Şi apropii ndu-se de un fe l i nar, Petea ·-

a

Chi nt'· · .

scoase

din bu zunar o hartii

- .. ezi, nu ne putem rătăci 1 rosU mindru băiatul. - Atunci, ·scoate-ne la gari 1 glumi chinezul. - l>ocl tii si întirziem, te d uc, clici a m ş i o ha rti a Şanhni u l ul . U i te, de la ll3rbin pinl uei sint vreo 2.300 km, să Spunem că ati mai ocolit pe drum, a şadnr, 2.500 km. J n schimb, de aci pîni la Lhassa s!nt aproxi m at i v 5.000 k m, ad iel de doul ori mal mult. - N u -i cam m u lt :• - Pili măsoară şi tu, ac i e scara : l i n i a asta i nseamnl 500 de

kilometr i . .. - Nu

Petea

de asta-ti spun. Nu-i fu cit p-act si arunce

cam

m u lt

pentru

noi ?

o vorbă de sfi dare, ceva In gen u l ,.11-e fricii ?" s a u "al i nceput si t e coueşti ?'", d a r se răz gi ndi la timp fÎ sp u se de parcă a r fi discutat despre un lucru foarte simplu. - N u-i prea m ult. - Şi eu c re d că vom Iz buti. . - Adevărul e ci nu-l chiar aşa de pu fln, continui Petea l u l n· d u-şi de brat prietenul. · 5.000 de kilometri fac vreo 8.700 de I l, ceea ce e

o cale bu n1cl d1...

·

- Groza v ! g i n d cşte·te şi t u , asta î n seam nă abia a opta rarte d i n · lungimea ecuatoru l u i ... . . - ŞI de două ori şi jumătate m!\i p u l i n decit "!1\arfUI �el . l ung". . cei deoarece terminată. ne să in rămase Această d l s p u tl st at istici trei explorator! ( dacă e sll.-1 socotim şi pe l ua n ) aju�seră la gară. a c e m cu J u a n ? -.,. c

- J)ar

e"r

, - 11 luăm c u noi. - sign'r d i-1 l uăm, d a r cum ? Dacă nu

ne

lasi".

- Să i n l r.: u . . • - Mal b i n e nu mal intn:lla."

l n cazul ce l mai bun, ne pune sli·i scoatem şi l ui u n bi let ... - At u n c i , sA· l cam u f i ă m . Il bă găm in pardesi ul t i u , iar cind aj un gem in t r e n il asc u n c em s u b bancă. Dar e l e de . awnl ! - Va inţelege s i t u a ţ i a şi se va supune. AYurâ noroc. U n tren p l e c a peste o oră spre Na n k i n . In timp ce Petca · s c o a s e două b i l ete, Tao-tsu ţi nea pe umăr c u r i o a s a desa�:ii i n c are, j i gni t , buf nr.a destul de i ncet, ma i mult demonstrativ, cel ue-al t rei l e a explorator. • > d a t ă instalaţi in comparti me nt, lşi st rec u r a rl d i sc ret tov•ră­ fUI � •• b b a n c ă şi în curi n d sforă i t u l lor se contopi cu acela al cel o r· lalţi pasageri. Fură deşte pt a ( i de c o n l ro lo r u l de bi l e t e dup ă ce tre­ n u l p o r n i se la drum ; dar d u pă ce l n de p l i n i r ă această form a l itate, ce l doi prieteni îşi z i m biră şi strî n gînd u-se u n u l de altul, lu necară ime­ diat pe povi mi ş u l c i u da t al v i s u l u i lor i ntrerupt. • •

•

In timp ce Petea şi Ta o-t s u dormeau satisfăcuţi şi liniştiţi, la Şanha l, directorul taberei i nternaţionale de pion ieri avea o n oa pte a l bă. An u n ţ a se forurile superioare de p lecarea neaşteptatl a băiat u­ lui. La ora 1 de no apt e fu chem at de Pekin. - Am aflat ci ţi-a fugit un pi o n i er �e abia venise in tabără, apuse cu un ton iro nic tovaritul de la minister. Aşa bi ne o duc copi i i acolo ? o

-- N -a p l e c a t de riu, se just i fică directorul. rudă care face pa rt e d i n t r-o exped i t ie. Ş i citi rindurile trin•ise de fugar. Şi ce mă s u r i ai luat ? - Am telegrafiat T a n i el Tumanova ...

Voia

să-şi int i lneasci

- La Lhassa ? - Va .

- Adiel pe s t e citeva slptlmlni c i n d v a a j u n ge expedi tia acolo, tov a răş a Tumanova va afla. "noutat e a · · ... D irectoru l i n gh i ţ i ş i a ceastA iro n i c şi continuă gind indu-se ci m u l t e m a i arc de i n d u r at şi de i nvătat un dasclil de la elevii slL Mi-am dat s e a m a ... - Şi ce-ai făcut ? - fr\-am gi n d it să a n u n ţ ... - Nu mai e nevoie, a m a n u n ţ at eu. Miine cind va ajunge la Nankin, e ro u l nostru" va fi primit cu foto-reporierl. E un caz foarte bun pen tru revistele de copii, care se p l ln g că n-au material critic Interesant. D e astă dati, sa rc a s m u l tefuhti s!u (intind departe, directorul ta· bcrci se simfi m a l p u ţ i n stinjen it. De ace e a strecură o Intrebare l n­ drăzneată. - ,Şi dacă nu-l descoperim la Nankin ? ...... Atunci Il vom descoperi la Anţin, la U han, la lcian ... "

J3

Di rectoru l taberei zimbi ; ii p lăc u se acest răs� u n s . In ci u d a si· t ua tie i nepllcute i n c a re i i puse.,e, f u ga l u i Petea T uma n ov le va a ră ta el ceva se schimbase pe Jne leaguri le lor in ultimii ani. - Aveţi drept ate, işi concretlzl d i rectoru l aceste g ! n d u ri . As· tlizi nici mlcnr un c opi l nu se mal p o a t e rătlcl in China. - Bi ne, b i n e 1 mormăi tovară ş u l de l a m i n i s ter. Vezi l nsll s! n u- fi mai fugă şi a l ţ i i . N u te d a i cu cap u l de p e re ţ i c a să ariitl ca eşti slinlltos.

*

�

Neşti ut o ri de a l a i u l c a re t re t u ie să-i aştep t e la a n ki n, Petea şi Tao-t su se trez i ră in zori o d i h n i ţ i şi bine '.li sp u ş i . C lalfl pasageri uin compartiment mai dormeau. Cei uol baieti mal c cară p u ti n , se t recară la oc h i , apoi se 11 rivira şi l ş i z i m b irâ d i n nou. Ce să le faci ! Asc u n uea u el o taină şi c u m se pri vea u , le ve n ea sa zim beascl. De· o d ată bă garli de seamă că i n t re ei se vi rl s e un p a s a ge r care cu c a p u l s u b }: a rdesiu tragea l a agh ioase. . Tao-t su îşi aduse a m i nte de ciinele l u i şi se apl ecă să- I caute �ub banci. l u a n nicăi eri ! S tin d aşa c u capul l n jos, observă că in­ t ru su l care-i despărţise n -ave a pic ioare, i n sc h i mb, de s u b pardes iu ieşea virful neruşinat a l unei coz i . Chinezul se grăbi si-şi cam uf l eze a i n nou patruped u l tovarlş de drum. iJupl ce cnicotiră pe infundate de farsa p e care le-o t ri1sese l uan, incepu ra să d i scute fireşte despre călători a lor. - Vezi ce bi ne am făcut că am pornit i med iat 1 se liiudă Tao-tsu şi spre a-şi întări spusele scoase d i n ruc sac u n pachetel c u iu tiao. - L-;�i lâsat pe t aică- tău fără gogoşi , se veseli Petea muş c î nd d i n a l ua t u l gros. - Parcă de g o goş i I l mal arde l u i acum, d u pii ce m-a pi erd u t pe m i ne 1 rost i cu o n o stimă tr istet e Tao-tsu. Apoi pri vi nd pe fe­ reastră, t recu la un su biect mal a c t u a l . - Cred ci mai m u l t de trei s f e rt u ri d i n drum a rlrnas I n u r m a noa s t ră. - Ai mal fost pe-alei ? - N u, dar vezi acolo pe dreap ta , departe, in zare, un llinpo, adiel o o gl i n d ă de apă ? - Vid. E l a nţz l u l , n u ? • - Chiar el. Asta-mi arati el nu mai avem m u lt şi aj un gem la Cintzl an , de u nde pinii la Na nk i n nu mal sint d ecit vreo 60 de ki lo­ metri . Petea îşi despi.turi h a r t a şi după ce o privi s p u se : - A fo s t prejios s f at u l tă u , Tao-t s u . Daci aj u ngem cu bine la Nankin, ln sţamnă el ne-a m intrecut lliJrma. - Avem şi normă ? Nu m i-ai spus. Sl n u fie prea m are.

- Am inlrl'cu t-o firi. să ş t i i , d a rlmi t e d aci ştiai 1 - Şi cit e ml r og acea stă normă ? Hai sl·fl arăt şi fie c u m am ca l c u l at-o 1 Azi 10 iunie 1954, orele. l şi · 25 noaptea , - a pornit d i n Şanhal exped ifla n o astrll s ;: n:

Tlbet. Cumaata mea v a a j u n ge la Lhassa la 22 i u n i e şi va sta ac ol o două siptlim i n l . Aşa că avem la d ispoz i t i e aproxi mat i v 25 de zi le . . . - Ba 30 de z i l e . . . - Las'că-1 bi ne cum am socotit e u " . E o c l f rl mal p r ud e n ti ş i m a i rotun d i . 5.000 k m i mpărflfl l a 25 fac 2 00 km pe c a re trebuie să-i străbatem zi l nic. Dacă azi vom face 300 km î n seamnă el ne-am rea lizat 1 50 % d i n norma. - Să crezi tu d \'Om acop e r i z i l n ic 350 de li. - De ce e x a r!erczi ? Nu s i n t decit 3."8 c e li. - Cind o sâ d ii m de m u nţ i , n-o si facem n ici m licar un sfert d i n · c:it ţ i - a i prop u s . · - Asta o presupun ş i eu. Tocmai de aceea am l uat o n o rmă m a i mări şoarli, tocmai de aceea pîni d ă m de m un ! i i Sica n u l u i trebu i e s i n e depăş i m norma re g u l at ş i n u n u m a i o d a t ă , c i de d o u ă , de trei ş i c h i a r de p at r u ori, a d i că de cite ori ne - a m m i c şora-o mai tirz i u . - A ş a că am făcut i u a r t e p u t i n a s t ă z i 1 spuse d e z a măgit Tao-t su, pe c are ra t i o nament u l gospo d ă r e s c a l l u i Pctea il u mp l u de u n subit respect. - Ei, pentru in.:eput n u-l chiar ră u , zise m ări n i mo s p ion ier u l sov i e (ic. De a ltfel mai a v e m i n a i n t e a noa stră o du pă-amiază. Acestea era u cal c u l e l e d e s t u l de i n jclepte pe c a re şi le faceau cei uoi băieji, in vre m e ce ciflva foto- r e p orteri se pre gateau sli-1 pri· mească pe Petea la N a n ki n. Di n feri c i re pe nt r u exped iţia lor insi, n or m a n u a fost depăşi tă chiar atit de lesne. Toată inc u rcătura a p r ic i n uit-o luan. După ce au trecut de C int· zian, i n t ru controloru l d e bi lete, care î şi făcu cit se p o a t e de paşnic meseria. Cinti sll. termi ne, i n să , i n loc sl treacl mai departe, tşi umilit c a u n d r a gon n ă ri l e ş i i ntrcbll. c e va pe c hi nezeşte. Petea văzu a d i i n d pc chi p u l prieie n u l ui să u o m i m lcl al a r m an tl: . - Ce vrea ? Spune cii.-i m iroase a c i i ne . . . Cei l a l ti pasa geri prinseră să a d u lmece şi ei aeru l. - C ă i ;Horeşte cineva c u a nim a l e ? se I n f or m ă controlorul care şi ince:lll să ca ute pe s u b bănci. - Cred că eu m i ro s a c i i n e 1 se repezi Tao-tsu. Avem u n c i i ne ac a să şi m !-a rămas d u hoarea l u i pe ha ine. Nări ie dragon u l u i se apropiari de veşmi ntele lui Tao-tsu � i pă­ rea u a fi m u l f u m i t e de expertizl. - Si1 şt i i eli e a ce l aş i m iros ca a l ci i n el u i tlu 1 spuse con tro l oru l . ŞI cind să iasă, se mai intoarse şi i n t rebi : - C u m il c-heamă pe c i i nele tln ? - l u a u 1 r ă s p u n s e involuntar n1 i c u l chinez. - Aşn 1 ? l uan, v i n o a c i 1 s t ri gi d e od at l controlorul, şi cum era norm a l . posesorul ntJmelul îşi scoase c irc u m spect virful bot u l ul de sub ascunzlitoa rea l u i . - Dumnea l u i e l u a n ? - A 1 l u a n !? Cum al a j u ns alei ? se mlr3 Tao-tsu. fo a rte cu• rlos 1 Cum s-o f i strecurat sub banci ? - O sl vll povestească el mal t irzi u, ti l i n işti vicleanul controlor. Deocamdatl p l ăte şt e te rog bilet u l pe n t ru luan şi amenda ... ŞI spuse suma C11Venltă. Tao-tsu i l puse l a c u rent pe Pet ea c u cele d i scutat e. - El dricle 1 N -a re n i c i un rost să-i p l ăt i m atî f l a bani tocmai cind si _ajun gem la N anki n. Fă ce ş tii şi descurci-te. Spune·! el nu mal av�e:m ban i .

15

- Nene, de ce. eşti rău cu luan ? N-a ştiut el trebuie sl scoat3 bi let, ci altfel nu s e st recura sub banci. - l a mai lasi prostii le astea 1 flcu suplrat controloru l. l u a n e al tău şi t u vei p lăti pen t r u el. - Cum o sl plătesc ? N-am bani 1 - At u nci o s3 coborttl la prima staţie şi o sl mergeti pe jos la Nankin. - Ce zice ? intrebi i n foaptl Petea. - Ne dll jos la prima statie . - Foarte bine 1 P. mal ieft in. ŞI la prima garll cei t rei exp lorator! coboriri mu l l uml l i ci făcu­ seră o importantă economie de bani, dar necljlfl cli, sciplnd pri le­ Jul si depăşească norma pe care şi-au Impus-o, pierdeau aproape 60 de kilometr� Daci ar fi bl n uit el aceşti 80 de kilometrt le salvau e xpediti�; bi1etii u fi fost de buni seaml mal putin suplrafl. ..•

h1 stajia aceea necunoscută, trenul nu stlt u mal m ult de u n minut. I n c lipa in care Petea ş i restu l expecll ţ lei s e Indreptari spre ie­ şire, Iar t ren ul se ş i pusese In mişcare, un pualfer aflat la fereastra unui compartiment il observi şi părîndu...t -se el recunoatte pe u n uJ din tre copU, lşl stăpîni cu greutate o exclamaţie In acelaşi timp de bucurie oi de d udă . * •

*

Cea dinti i zi a expeditie! celor t r ei avea si fie boga tă în im­ presi i , intimplirl şi descoperiri . - Ue ce ai cot it-o la dreapta ? I ntrebi Tao-tsu. P ăr er ea mea e :.ă ne luăm după c a l ea ferată. E d rumu l cel maJ scurt. - V reau si ieşim la ţărm u l lanjziulul. - C e nevoie ai de el ? - Ard de neră bdare si-1 sa l ut. - Asta-1 acum 1 O si al toatl vremea cale de 5.000 de Il. Acum insă aă luăm trenul de l a prima s taţ ie ca sl ne pu te m deplşi norma. - N u . Nu mal vrea u &ă avem neplăceri din p rk i na lai I o a n şi apoi trebuie si facem economie._ - Economia nesoc:otltului 1 Sau te rlnckştl poate el vom ajunre la t imp i n Tibet pe jos şi inel pe ocol it e ? - Las'că şt i u eu ce gi ndesc 1 - Pun rlmlşag el a l uitat jurămîntul. - Cum o să- I u it . Ascultă, dra gu l meu Tao-tsu : daci Ieşim la şosea avem şansa, e d rept nu prea mare, si face m drumul Intr-un ·

camion.

·

-

A 1 E posi bi l ..• - Degeaba te grăbeşti sll. i n telegi el filrl mine tot nu vei izbuti.- N u te mal lmpliuna aşa 1 Am inteles 1 Vrei sli rugăm pe u n şo fer sl ne ia pinl l a N a nki n. . . - N-ai ghicit. Plnl la Lhassa. - Care-i n eb un u l lUa ? - El, al văzut ? Ac um cluleşte-fl urechi le : exped itia d i n c a re face parte cumnata mea u rma sl _ plece d i n Şanhal c u citeva camioane. Prima lor haltil este Nankinul, de un de vor mal l u a citeva camioane cu provizii şi aparate de la Inst itutul de geoflzlcl. Acum ai p rice p u t '1 - De- a bia ac u m nu mal pricep nimic. Cel mal cum i n te lucru era si a j u n gem cit mai Iute la Nan kln ..• Uar dal"Ă au I nt i rziat pe drum ? - Crez 1 ci i-am putea i nti lni ? - I n sfirşl t 1 - Ştii ce se va intimpla pinll la urml ? Sora ta o sl te trimiti Ina poi la t ablră, Iar eu o să fac alnrur cu Itran pelerlna Jul la Lhassa.� - N u mi tri m i t e el e prea com p i icat. · - N u-mi p l ac e Ideea ta. Prea si ntem aproape de Şanhal. - l a te u i tl l exclaml deodatl Pctea. Chiar numai pe ntru a sta ti m er ita să venim p î ni aci. Tot vorbind, blietil njunseră la m a l u l F l u v i u l ui Albast ru, lanf­ zlul, care, d e la i z voarele-! d i n mun t i i Ţl n h a i u l u i ( u n d e mongolll Il uumesc Mur- Usu, i ar t a n gu t i l Dl-Ciu) şi pl nă la vllrsarea lui I n Ma­ rea de Sud a Chinei, strAbate de-a l u n g u l a noul m a ri provincii

17

pe ste 5.200 km . Deşi ca l u n gi m e este al pa t r u l e a f l u viu d i n ' l u m e ( î l intrec M i s s i ssi p p l , N i l u l şi Am azoanele, iar O b i ş i J e n i se l il sint ega l i ) , l a n tz i u l e, desi g u r, d i n p u nct de v � d ere I sto r i c , cea mai ins e m n :\t i arteră f l uv i n l i de pe p li m i n t : In baz i n u l său lo cu i e sc mal m u lt de 200.000.000 de c h i n e z i . ŞI aceş t i oameni reprez i nti n u n u­ m al a douăsprezecea p a r te d i n tJ •J pula t i a p l ane t e i , el şi con t l n u atorll celei mai ve c hi civi l i za t i i u m a ne. Petea şi Tao-t s u p r i v i ră un timp i n c i n t a t i i nt i n deri l e brăzdate d e j o n c i , şamp a n ur i ş i vapoare d e m a re tonaj, şi intorc i n d u-se u n u l spre alt u l schi mbari d i n nou u n com p l ice z i m bet v i c t o r i o s , căci in acel moment ei n-a vea u cum să ştie dte p e r i pe( i l şi p ri m e j d i i vor trăi stră b'i t i nd străvech i u l l a n t z i . Aj u n gîn d i n d re p t u l caselo r u n u i sat, i n t rebari p e un pescar ca­ re-şi repara n ă v o d u l dacă n·a v a zu t c u m va pe şo s e a u a Şa n h a i u l u i camioanele e x pe d i ( i e i . Om u l le răs p u n s e r i z i n d că pe şosea s e scurr. m a i m u l t e camioane d e c i t jond pe l a n ( z i . poate sfăt u i e !:
�

Cum li zări, v l nză to ru l de la de pozi t u l de ben:dni le flcu semn m i na de parci a r f i fost vec h i cunoscuti. - V-ati t rez i t cam tirziu, volnicllor t le strigi el prietenos. - Ce z i c e ? , ..:... ClL e-am trezit cam tirziu. sint oamenii prin părţile astea '1

cu

� -_Aşa'

- Şti u şi eu ? N-am mal :ost pe aci. Cred el ne con fundl. - C u u n sfert de oră dacă venea t i m a i curi nd, 1-at i m al fi glsl t... le sp u se cu parere d e ră u vînzătorul, In t i mp ce umplea cu ben• • z mi rezervoru l u n u l a u tot u ri sm. - Pe c i n e l-am fi găsit ? se l n t er e si Tao-t s u . . - l>e t o v :1 r a ş u l care vă c i ut a . M·a i ntrebat daci n-am vizut doi cop! l : un c h inez ş i u n ru s l n s o t l l l de un d u lă u . Tao-ts u i i traduse l u i P e t e a noutatea. - .or m a l fi i n China şi a lţ i bliell i n so t i ti de un ci i ne 1 opinl Petea. N-at l venit voi c u tre n u l de l a Ş a nha i ? Ba da. - Ş I ati co bor i t la sta f i a d i n spre C i n tzian. - Da. Da d e u n d e ştii ? - MI-a spus tovarăşul care vl ciuta. Cum afla a stea, Petea il t rase de halnl pe Tao - tsu ş i - i şopti. - S-o ş te rgem cit m a l i ute 1 Si ntem urmi'iri t i 1 ŞI o l n t i n seră mai dep a r te. Tao-tsu mai apuca sl I ntrebe pe vin· zltor. N-al vă z u t cumva camioanele unei exped i t i i de la Ş a nhal ? U nde mergeau ? l>ri n N a n k i n spre Tlbet. N-a m văzut decît n i şte camioane care a u l u nt-o spre H a n c l u • • •

l>escopera rea ta pt u l ui el era u urmărit i il t u l bu ri g ro z a v pe e x­ p l o r at o ri i n o şt ri . Exped i ţ ia era In primejdie. I n adincul sufletelor i nsi d se buc u ra u de această pri m e j d ie care dădea u n farmec in p l u s

aventurii l o r , doved i ndu-le ci e r u vorba de o Intrepri n d e re serioasă. - Ce ne facem ? I l i nterpell Tao-tsu p e "com andant", c i n d se aşezarl la s fat sub u m b ra unui prun. - Trebuie să ne facem n evi z u ţ i 1 ŞI in or i c e caz, si nu mer· gem cu t re n u l ! Iti d a i seama ce noroc llm a v ut el am coborit. .• - Si 1-o m u l t u m im l u i l u a n 1 -'- Şi m i c , nu '! - Ş i tie, In cel d e-a l doi lea ri nd. - ŞI zi, t rebuie să devenim i n v i z i bili ? - l>a. - Dar c u m se poate un a c a a s ta ? - N u se p o ate. - A t u nci ? V rei si n e despărţim ? - N u . Chiar d aci am face-o, tot vot Il recunoscut. - S c h i m bă-ţi iden titatea 1 - Asta m-ain gin d i t şi eu. Voi deveni ch i nez. - Aaa 1 exc l a m ă Tao-tsu, şi drept semn de entuziasm flc u l a repuea iă o tumbă. A c i n u n e vede n i m en i , aşa el ml pot bucura I n \'Oie.- Am o Idee straşnici 1 - Mal I n t i i s-o auzim. ...:. Te v . .ei deghiza i n . . .

, � t n ,ce\?

19

- f.i gh:ci ? - N u m a i sl nu-mi prop u i o relncarnare. - Cine po ate şti i te vei dech lza in chinezoaică. J ndatl le ve n i i n m i nt e toată p ov e ste a înltl niril lor şî lzbuc ni ră tn hohote de ris. I n cele d i n urmă , l ua n li readuse la o r d i n e . Tao-t s u se p u s e apoi pe t reabil, sc o a s e di ntre l u c r u ri l e l ui rochia l u i G l u - l i n , o perudl şi c i teva fleacuri lega te d e î m brăcămintea unei fete. P l i n d e competenţă, incepu sil- I dich iseascil pe .,comandantn şi, după ce- o potrivi pe cap şi peruca pc c a re, pentru orice eventualitate, 1 -o pr i n � e cu o blsml l u fi de b l r b i e , 11 măsuri d i n creştet pinil in tlU p l " şi de­ clară sa tisfăcut : - Daci n-a i n i m i c i mpotri vi, ne putem c l s it o ri ! - Cum o si m3. cheme ? se i n f o r mă practic Petea. - Să spunem tot Giu-lln, ca si fim chit 1 Mal bine în să sl n u te c h em e in n i c i un fe l , pentru că tu, draga-mea. eşti mută ! - Da, nu strici si fiu şi m ută 1 se strîmbă Petea. Apoi oftă. El, dacll ar şti Tania ce sacrifldl fac e u pentru ştll ntă. - lntr-adevlr, sint necesare u nele sacrificii, î ntări Tao-tsu, pri· vla d u-şl .,com andantu l ". Uite, de pl l d l , va trebui slHi sacr ificăm extremităţi le sprinceoelor. ŞI firi si aştepte con slmtllmint u l lui Petea, p r i n se a-1 ci u � u : l sprîncenele. - M.1 d o are 1 gemu "comandantul" pe care il pod idirl lacrimi le. - Doare, aşa-I 1 Dar să vez i ce chi nezoai cA pe c i n ste ai sl1 f i i 1 O d ati mac hiajul flcut, a rti stul nostru scoase un clirbunc şi In· groşi c u i sc u s i n j l spri nce n e l e care au rlimas tefere din măcel : a poi, cu o re a l i s t i trlslt url de p e ne l , pre l u n gi pieziş c oz i l e ochi lor lui

Petea. - O fr um u s e t e ca t i n e nu se mal glseşte d ec î t in p r o v i n c i a An­ hol ! mlrturisi p l i n de ad m ira t i e Tao-tsu. Privirile tale m-au dat gata t Ştii cum are să te cheme ? Nu Gfu-lin, d Ciu-ţzai, adiel ..Strcll u.­ 'ire de mărgliritare", •

Capitolul

V

E. C. l. T. - 1 954 ore de indeplinit etteva sarci ni dificile. Un romt n se doved&�te a fl .lnamicul public nr. 1 ·. Ctteva constructii grandioase �i trei m iel călători eiudafl . Van Er povesfe$fe cum i-au furnizat americanii o eam ionetA . Un o m s e interesează de expeditie, dar din p ri c i n a unei muzleuie lnfrA în conflict eu l u a n . T ao-tsu are motive de bucurie, iar Petea de ingrijorare. Sl-1 părăsi m acum putin pe m icii noştri prieteni pentru a vede3 cum fusese orga niz11tl expedi f i a la c a r e participa Tania. "E.C.f.T.· 1 954" i n s e a m n li " Exped l f la com plexă internationali tn Tlbet". Com· plex ltatea şi c a r ac t e r u l I nternational al aceste i acţ iuni crearl, i n ci uda unei conşti incioase orl{anizlrl de citeva l uni, o dificultate d upl alta:. Sarc i n a princi pa lii imediati a exped i ji e l era si prospecteze ami· nuntit din p u n rt de vedtre geologic şi geofizlc o a n umiti zonl d e la ,graniţa_ �ibet u l ul cu I n d i a zo n!t in care exp lorlri le făcute cu u n a n în u .rmă i n d icau posi bi le zilciminte radloactlve. Daci acesta ar fi ,

fost siRgurul obiectiv al e xpedi fle i , t reaba ar fi fost complicati doar din p ri c in a cunditli lor grele de cerc e t a re la a l t lt u d i ni de peste 4.000 de metri . Organizatorii expeditfei insi aocotlserl el prospectlrl le şi sondajele care urmau sl tie efec t u at e de a-eoHzldenl trebuiau si foJo. seascl şi unor cercetiri paleontologice fi arheoloa-ice, lucru obişnuit c u asemenea pri lejuri, Intrucit aduce o mare economic de munci şi de timp. De altfel, pent r u aceastl m etod ă c om p l e x ă de i n vestigaţie a so l u lui t i betan, pledau trei argumente hotlritoare . Pri mul a r g ume n t e de ordin genera l, t inin d de stadiul actual al ştl intei prospect ive ; consider?.�& si m u ltani a unul fenomen din mai m u l t e unghiuri de vede re nu n u m ai că îm bogăţeşte rezu Hateie, el cont ribuie la o mai profun dA l n l e l egere a lui. Al doilea ar g um e n t este legat de speci l i · eul cercetări lor care t re bui a u flcute. I nt r-adevăr, i ri ciuda fapt u l u i el de m u l t i vreme savan fi i şi-au dat seama de excepj iona l u l i nteres p�zent at de zicămi ntele Tl betului, această regi u n e a fost atit · de pu· ţ i n cercetat ă , incit p u t e a f i g u ra pe orice h.ută gravimetricl sau telu­ ri că sub forma unei mari t:ete albe. Acelaşi lucru este valabil şi i n ceea ce p r i v e ş te stud iul pu leontologic:, arheologic: şi etnografic a l aces­ t u i Hlst ttnut : cu toate ci nu!ltcro�l oameni de ştllntl a cor dau pla• t o u l u i preti betan pri vi l eg i u l de a 11 gazd uit pri m e l e primate, adiel pe stri motil a n t ropolzi lor, prea puţi ne siiplturl a u fost flcute a co l o . 'rlbetul era, aşadar, un adevlrat .,tlrlm al misterelor" 1 Actiunile ttiinti fice i ntre p r i nse , d acă voi a u si. smu l gi cit mai curind vl l u l aces­ tor taine, t re bui a u si fie riguroase, m u lt i latera l e şi conjugate. Cit priveşte a l trei lea argument, el fl ntea vii torul. Se pr"edea constru­ Irea u n ui gi�nt comp lex,· la o altitud i n e de peste 7.500 de metri. Or, , . E . C . I .T .- 1 954 " prin1ise �1 misiunea de a construi intr- u n timp record in vcci n1it atea 1 9f u l u i ales pentru cet atea atGmică o statiune experimentală. Aceastil s tat iune

·

sl iie unici In l u m e (fiind insta latA la o t n l l i tme care lntrccea cu m u l t pe a c e le a ale celorlalte l a boratoare de acest fel ), Iar l n flphrirea ei necesita o atit de mare dcsflşurare d e forte constructive, de m i j loace d e tran sport şi de m ateri a le, i nci t , l'e l h: gă acestea, sarc i n i le prospec tive ale expedlficl , cu toate el erau d ifici le, plreau lesne rea lizabile. E de la sine i nteles eli p en t ru săvl rşi rea acestor obiective era necesari o cantitate considerabill de m ateriale ştl intiflce şi de con­ st ru ct i e , a cii ror greutate era de ordi n u l a peste do u li sute de tone. Problema se compUca şi pri n faptul el aceste m ate r i a le veneau d i n d i ferite p!rfl a l e Chinei, Iar u n e l e chiar de pest e 1franifli, d i n U n i u · nea Sovietici şi din ţlrlle de democrat le populari. Convoi u l expe· ciţiel trebuia a stfel sl porneasci d i n Şanhal, I ar pe drum, l a Nankl n �;i H a ncou, să primeascl res t u l echi pament u l u i şi aparatajul ul. Ple· C"area d i n Şanhal era f n s l determinati de sosi r ea u n u i transpurl de ma teri ale trimise din Pck l n . Aşa că Fin Slao-şan se vlzu ne,·o il llll. mai aştepte doul zi le, mai ales el 1 se televaHase cil la Şanhui v a a j un ge In acest riistimp, pe un v a s polonez, geografu l şi c i n e m a ­ tografl s t u l ceh S pm a , ca� se va alitura expedltiei. . I n ziua de 1 0 Iunie 1 964, ,.E.C. I .T." t ol, ln sfîrşit, st a rt u l d e l a Ş a n h a l . I n g i n e ru l Fi n Slao-şan, anlropologul Li C i a n- s u . I n sotiti d e t.:eoflziciana Tanla Tumanova, de speologul Alua ndru 1\\e rifor şi c e lizlclanul Sprna, care part i c i �a in cali tate de cincma togra flst, s-a u Insta lat frrtr·un G A Z cu şasi u l ridicat ( spre a putea circula pc te­ reiiu rllc__-ceJ� mai accldentate ) . I n urma l o r , veneau t re i m a ri caavea

21

mioa ne. Două tr a n s port a u m ateri a l u l necesar sipătu ri lor : vagoa ne cazmale, ro a be şi o m are c a nt it at e de coşuri decovll, şi nt, lopef pe n tr u transportul ;pămintu l u i . A l t rei l e a camion d u c e a lăz i l e bi n e a m ba l ate i n care ' s e aflau i n strumente şti i nţ ifice de mare precizie ( venite de la Peki n ) , printre c a re u n cabi net fotografle necesar sta· tiei uperiment ale, a p a r a te l e de f i l mat ale lui Sprna şi citeva lizi cu î m brăcăm i n t e ( h a i n e ş i a l b it u r i cilduroase, uş o a re, ţes ute d i n fi bre speciale ) . P e drum, reprezentanţii c el o r douli democratii po p u lare e uro p e n e incep u ră să se c i clll ească. D i sc u t i a po r n i se de la observaţ i a a m u · z a ntă, dar l i p s i ti d e orice ră u tate, pc c a r e o f licus e cehu l cu pr ivire la "rechizlta rest ri nsl" a l u i Meri şor. - Mai i n t i i , p rotestă 11cesra jignit, ce t e rm e n e ăsta "rechizitl" ? Ce, n o i sintem d ramat u r g i ca d u m neata ? ŞI apoi ce·are a face da· că-I re s tr în s ă ? Dacă e ra m Einstei n , toată rechizita mea s-ar fi re· zumat l a �:nce{ni, in vreme ce d u mneata ai nevo i e de un c a m i o n aproape i n t re g ... Toţi zlmbiri ; i n te l escseră eli t o v a ni ş u l lor era u n om apri l! . - D e c e risipeşti atîta e nergie ? i l d o j e r. l c u bunăvoinţă Sp�na. Ca să mi ati n gi pe m i ne , nu-i nevoie să-i i n s u l t i şi pe coiegl l ncşt r i , care, d upă cite ş t i u , vor avea mai m u lt e c a m i o a n e fie f iecare . . - Ori c u m , noi ne declarăm m u l t u m i l i chi a r n u m a i c u pre t i oasa i n că rcă t u ri a c r a n i u lui· dumita le, d e c l a ră cu o amabilă i r o n i e LI · Cian-su. - E bi n e tot u ş i că ne-ai averti zat, declară Tania. Oe acum Inco l o, ttl vom oferi locul· cel mal bun, cel mal pot ri v i t upul continut . • . atit de,.. - Vli mul tumesc 1 surise M e r i ş o r, care in r u pt u l -u p u l u l n-ar fi dat In v ileag t u l bu rarea p rovoca t ă de re pl ic a Ta n!el. In o r i ce ca:, se i ntoa rse e l s p r e S p r n a , care a ştepta calm · Iz bitura, d u m n ea t a c e atrl butie vei avea ? Vei fi, n u·i aşa, c r o n ic a r u l exped iţie!. Fărl dum· neata nu vom putea face u n pas ? - Cam aşa 1 rlse Sprna. Şi nu uita ci s i n t un cro n ic a r nu numai de ima g i n i . Pot fi şi sonor. Aşa el oric i nd îţi s ta u la d i s poz i t i e să-ti perpet uez pr o d u c t ii l e encefa l u l u i d um itale. - N u prea cre d rl te vor pasiona p rea m u l t cercetări le mele despre peşteri ... - Măcar din punct de vedere geofiilc mă v or i nteresa, i l tntepl lndl�ect ceh u l . - N u mi m i ri ! l\\ u l f l nici n - a u ;;uzit de speo logie ... - De a u z it, a m auzit d e a ce a s t ă şl li nfA, dar, dupi cite mi se pare, nu d i n pricina ei dep u ne m noi acum atitea efort u r i . .. Ofensa" e r a de r.stl d a t i v ă d i t ă . I n dutare de · a : l a f l, Merlşof' se I ntoarse s p re 1.1 Cian·su. . . - 11 a u z i ? ! Spune şi dumneata : poate ff socotită sa rci n a noas­ tră inferioară aceleia a geofizideni lor '1 - N u . M i si tm' l e noastre se î ntregesc. - Colegu l nostru vrea să te l i n i ştească, nu se llisll n ic i Sprna, dar n·are d re p t ate . Judecă p uf ln nepărt i n it o r ; ce mă i ntereseazl daci aflu că Om u l u i din Neanderthal ti p lăceau c ă p ş u n i l e ? Altceva est� · Insi daci descoplir u n f ilon de u ra n i u ... - Dumneata p o a t e mestecl n e u tro n ! ? 1 Pentru m i ne e i n si mal

lt

�t

fmnortantă
pabile

vii" decit

a

unei noi p a rt i c u l e

ca­

- E o a f l rmatie reac( ionarl. N·o subscriu 1 se dezise laconic LI C i a n -s u, ncmai ţ i n i n d seamă de so l i d aritatea profesională stabi· lită taci t I nt re e l şi Mer işor. - De fapt, am vrut să s p u n că o .,fosl lă vie" e mal paşnică de­ c i t u n mezon, cedl teren speolog u l . Ş i Merişor ar fi reac tionat, depă rti ndu·şi defi n i t i v s i n gurul a l i a t , dacă n - a r fi I ntervenit prompt T u m a nova. - Părerea mea e că nici un om de ştiin(l adevArat nu poate fi un reac t ionar. Ş i , d upă c i te ştiu, tovarăşul Merişor e u n talentat şi destoinic speolog. După c e a nestez i e astfel răn i l e deschise de i m p u l s i v itatea lui Alexa n d ru , T a n l a il făcu a<'est u i a o injec t i e c u a nti biot i c u l umoru l u i . - Crit ici i noştri se p l i n g că u n i i scri i t o ri a u scornit teza . , l i p· sei de fOnfl ict". Trebu ie sll le dăm c r i t i c i lor d re pt ate c h i a r n u m a i dacă privim i n jurul nost r u . Se poate sustine că sintem a ba nd o n a t i d e con·

f l i c t ? Nu e oare tovară ş u l Mcr i � or u n adevArat .,inamic r u i>i l c nr. 1 " ? Li C ian-su şi Sprna rîseră, bucuroşi ci confli c t u l l u a o t ur n ur i paşn i c l .

- Pesemne că merit cri t ica voastrl, prieteni i rec u noscu m a i p o­ t o l i t Meri şor. Tem p e ramen t u l I m i joacă intotdeauna fe sta. D a r s ă tineti socotea la că, de acum l n a j nte, orice spectacol se p l ăteşte 1 U n suris

- un ţ iao, i a r hohot u l de rls - u n yuan. - f>ar dacă mă tin d e n a s c a si n u rid ? se I n formă Sprna. - l n sea mni că intri fără bi let. - V a sizlcă vrei sl-tl v i n z. i pi elea cit mal scump, i l mal şicană cehul. Te faci tu de r i s, d a r măcar sA ci u pr.şli ceva părlilute 1 Toţi l z bu � u i ră in ris. ;.... E l b i ne, spectaco l u l li sta il cedez i n folosul celor slrad cu d u h u l 1 dec l a ră m ări n i m os Alexandru. - H a o 1 r...· a vn, Merişor 1 il spuse flci ndu-1 C II ochi ul Li Cian-su.

vi costă u n fen, un z i m bet

Si ntem �> şadar in c î ş t i g 1

Si n gu r u l c a re nu l uase p a rt e la această d i scu ţ ie fusese F i n Slao· şan, c a re con d uce..- m a ş i na . T a n i a , c a re stătea lfngă el, \'iizu cum i se crest ase i n tre s pri n cene o c ută şi î n fe lese că e preocupat de ceva. - Cre z i el vom i ntim p i n a greutăfi ? - Da. Mi tem că vom i n tirzia.

- f>e ce ?

- D in pric i n a materi a l u l u i pe care t rebuie sl-1 c u l e gem de pe
pâ

23

- fillc ă nu ne priveşte pe noi , li i n t rebi Meri şor, de ce ni s-a m11i dat această sarci ni ? - Fi l ndcl tot u ş i ne priveşte. Noi vo m fi pri mi i ei cercet l torl şi, ceea ce e de asemenea i m porta nt, stat i u nea e xperimentali va fi pen t ru m u lte siptlm inl l oc u i n t a noastră • • •

•

Trecuseră de Cinţian, - Stra ş n l c f l u v i u a v e f l l rosti ent uziasmat M e r i ş o r p ri vi nd prin gea m u l din d reapta nesiirşita inti ndere a l a n ţ z i u l u l , de c u loarea apei bogate In aluviuni. Abia 1 se vede malul c e l l l a l t 1 - U neori, seara, cind zarea e mal în t u n ecată, al c rede că lingă tin e tllăzuieşte Tun-hal ( Marea de Est a Chinei ) . - C e supralafă are ba zi n ul l u i ? I ntrebi Spma. - 1 . 700.000 de ki lo m e tri plt raf i . - Ş t i i ce inseamnl asta ? O suprafaţă c i t a Fra ntei, A n g l i e i, Rominiel, B u l gariei şi Spa niei luate la un loc. - l an fzi u l detine reco rd u l mo ndial de i ntindere I n latitudine : pe mal bine f'.: 300. N u m a i N i l u l se mai in ti nde pe atitea g rade, dar in longitudine. , - U ltafi-vl acolo 1 arltl f i n Siao-şan cu mina departe spre dreapta, adiel spre nord. P ri n loc u ri l e acelea, dincolo de lantzi, in· cep e a marele canal. O constructie gr a n d i o as ă 1 - Cind a fost construi t ? int rebi Meri şor. . - In seco l u l al X l i-lea, Il rlsp u n se LI Cian-su . A fost tăiat d i n ordi nul u n ui lmplrat care a v r u t si uneaKl H u a nhoul de l a nfzl. Avea o l u n gi me d e 1 .600 km . - Adi el e cel mai lung c ana l d i n lume 1 făcu admirat iv Sprna. Voul, chi nezi lor, d e m u lt vi p l ac asemenea recorduri mond iale. - Da 1 s ur i s e U Cian-su. ŞI viaductul ele peste H u a nh o, din apropierea Ta i na n u l u l , e cel mal m are d i n l ume. - Ca să nu 'mal vorbim despre Marele Zid 1 completl rizi nd Tanla. - Cu Marele Zid se schimbi l u c r u r i l e, spuse U . E o chestiune mai serioasil. - Cum vin e a s t a, "mal serioasi" ? 11 înt rebă contrariat Me·

rlşor.

- Uite cum vine

:

Marele Zid depăşeşte natura unor construc t i i ,

f i e chiar gran d i oa se, cl a r la nivel omeneK. Acest z i d , l u n g d e vreo 5.000 km, constituie lmpreu nă cu perde lele fo re st i ere de protect ie si· dlte in U nJ u nea Sovietici şi cu cele ci teva explozU atom i ce de pinii acum s in gu re l e manifestări tere st re ce a r putea ft vlz ute d e astro­ nomll d i n Ma rte. - S-ar părea că pentru noi, m urltorll de rînd, si nt mal sll nl­ toase p rimele două rea li zări a l e tehn icii 1 - Cred şi eu 1 - la uitat i-vă acum a c o lo 1 le făcu sem n cu capul Fin de astl d atl i n a i ntea lor. Toti se a .5 t c p ta ră să vadă di n nou vreo nemai· pome n i t ă creatie a geni u l u i chinez. De astl dati i nsl era vorba de cu tot u l altceva : u n băiejaş şi o fetlfl merreau sfăd tnda-se pe drum, gesticnlind şi tră �indu-se de hai ne. I n v re m e ce un ci ine mare, r.urf.os şi fo\"te afernt le d�clea mereu tircoale, mlşcindu-şl elocvent coada, �asageril maşinii 'lzbutnlrli In ris.

- l a re d ra Jl u t l si nt· prichi ndei i ăştia 1 spuse emojionati T a u i a , c a re, pri vi nd-o p e fet i t a c u m merge, i ş i a m i nti deodntl flră si v r e a de ctunn!ţelul de l a Şanha i . - . Ce-ar fi să-i f i l mez ! se gi n d i Sprna ş i poc ni d i n degete. Ş I p e c i n d treceau p e l î n gă e i cei d o i copii, d u se apa rat u l l a ochi M ici i drumeţi agitară prieteneşte miini le, i a r fetita l'arcă lnnebu n i �e d e bucurie. Stri ga, făcea semne şi prinse să fugă d u pă ma�ină. R a c h i a r, i n t r un avint sufletesc, i ş l sm u l se tot păru l din cap ş i , scutu· ri ndu-şi pletele ca pe o bat i s tă, tipa cit o ti nea u p u terile : - Ta nia, Tan ia 1 Dar cel din maş i nă nu auzirl şi n ici nu v!zurl ac e a s t l exage­ rată m anifestare de s i m patie.

-

Dupl c u m era de aşteptat, "ltutodemascarea" lui Pete& stirni o nouă discuţie a pri nsl cu Tao-tsu ti l u an. Gilceava fu, cu toat e aces­ tea, de scurti d uratll., deoarece, cind se tindea u m ai puţin, norocul le s u rlse sub forma unei ca m ionete americane care In 1948 reprezen­ tase ultimul cuvint al tehnicii • . �um insl aceastl mafinl peste care, sau mal b i ne spus, care trecuse prin atltt:Jl lupte - zicea i n nesimtire la mij locul . drumului, asemenea unul veteran lovit d e un atac de lnfml. Lingi "botul" mirtoagel, adiel l t n gl motorul m aşini i, stl-

-

'

.. ' ·.

'

'··

..

/

.·

'

\

/

..

' ' ' ·"'-

'-

....... .

lea s tăpl n u f'-...ei necă j it că tocmai c i n d se m a l l i n i şti seră vrem u r i le şi-a gls l t Roslnanta lui să-şi dea s u f l et u l . - N u n e i e i ş i p e noi c u m a ş i n a , n e n e ! i nccrdi m arca c u de­ getu l Tao-t s u cind s e a p r o pla r ă d e cami onetă. - Asta-1 ca şi cind i -ati ura ,.v a n s u i !" ( . . sfl t ră i ască" ) , l e răs­

punse şoferul, a ră tln d u-şl d i n p i gllbej l l l de t u t u n . Să vedem dacă o pot i nvia. - Dar dacli o i n vl i , n u n e laşi 1 se a s i g u ră băi a t u l . - N-am lăsat-o pe ea ( ş i şoferu l arătă m a ş i n a ) , n - o să v l l a s n i c i p e voi . D a r c a p lati t r e b u i e să mă a j ut a t i . Şoferul e r a u n u l d i n t re m i l i oanele de luptători a i armatei d e eli berare. P ă r u l i l e r a �puzit de fi re a l be , pielea tl b l c i t ă d e v i n t u ri , de p l o i , d e arş i l ă şi g e r u r i , b u z a răsfrîntii p i e z i ş a m intea a m ă r lic i u ­ n e a u nei vieţi a spre, d a r pri viri l e ochi l or, mlrglniţi l a col l u ri d e o mie de r i d u ri , ri sipeau l u m i n a vese l ă şi b u n ă a om u l u i c a r e a i n v i n s am li r lt c i unea. Cop i i i i l ajutarll cum p u t u ră sau mai de grabi il i n c u rcară, d a r pesem ne el , . t i a n - d a o " • il m a l hll.răzea hodoroagel o v i a f ll. l u n gă, clei c i l indrii moloru l u l prinscrl g l a s . - E u n t rofeu de l a drăguţ i i de amer ic a n i , le spuse copi i lor ş o ­ f eru l , pe care-I c hema Van Er. Se i nghcsuiseră toti trei la vo l a n , d u pă ce pe l u a n i l aşezaseră peste n i şte lăzi . - Şi u u m neata de undt>·l ai ? C h i M c:!e la american i ? se lnte· resă Tan-t s u . - N u , m i I-au f urnl;tat p r i n c i neva, spuse zimbind v i d e a n Van Er. ŞI, ln timp ce, d u d u l n d din toate i n c heiet u r i le el, m a ş i n a gonea spre N a nk l n , şofe r u l îşi d e p ă n ă u m i n t i r i l e . - I n 1 929, sov i c t e l e noastre stătea u t a r c prost. N-aveau a rme şi n ici i m brăcllmi nte: Mo l i m e l e şi iarna ne zec i u i a u . Lu ni de-a r i n d u l n u m i n c a m decit făi nă d e ovăz sau dov leac. L a fiecare t re i osta şi roşi i, doar unul avea o p u şcă, iar pentru fiecare p u şcă n u erau deci t doul cartuşe. După doullzecl de an i , cele c i t e v a m i e l detaşamente re­ vol u ţ ionare care por n iserl răscoa la de l a N a n r i a n am d e v eni t pal r • • mi lioane de sol dati şi am e l i berat j u mătate d i n p opor. I n a n u l ace l a , toc m a i am term in at şcoa la d e mec a n i c ă . I m i spu neam eu pri vi n d cu j i n d la tovarăşii care a v u u ce m i n a : , . De ce n u pri mesc ş i e u In d a r o maşin uţă, că şt i u ce-aş f a c e c u ea 1 " Ş i , i n t r-o i ncăi erare, c e credeti ? O zăresc ! Z b u rda pe d r u m c u a l te c i t e v a s u r at e de-a l e el. Mll reped la c i a nk a i şist u l care o con d ucea, li vi r p i sto l u l s u b n a s şi-1 zbier i n ureche : ,. N arcl u ? I ncotro ? A m a u zit el m ii c ă u t a i să-mi p red n i maşi na". ., Eu ? P ' , i m i răsp u n s e e l u l u it, apoi pesemne e l I n m i ntea l u i se f ă c u l u m i nă , că i ncepu sli. r î d ă ca un n ebun. ,. Da . da, ta lcun ( excelentă ) , i ţ l predau m a ş i n a cu mi ne cu tot". Parcli mult i l costa 1 i - o d ă d u se şi l u i vreun 81 1 1 ca sli care a r m e impot r i v a h u n ­ dao- u l u i ( toren t u l roş u ) . P l n ll la u r m ă , i n s ă , tot I n m i i n i l e n o a s t re au I n trat şi t u n uJ;I, şi m itra l i ere, şi p u ş t i , şi a v iflane, şi a u t oca m i oa n e , şi locomotive, şi t a n c u ri , şi v a s e de războ i . . . A şa el, dacă fa.cem so­ cotea l a , dom n i i f u r n i zori americani au pierdut v reo 6 miliarde de d o l a ri şi 600 m i l ioane de m u şteri l , iar gom i n d a n l ştl l · şi-au pierd u t pllm i ntul de . s u b p i c i oare ş i obraz u l . Asta s e inlimpll d n d t e ame�­ tecl in trebu r i l e a l t or a 1 N-ar fi fost mal bine pentru tol i dacă am . fi fost lăs� ţ i să ne vedem de-ale noastre ? .,

- .- T!an-di�.

rlalişti

ca

.,lege

��-�-� ����0

..

tn �ea mnll· la daolşt l �alo cerească�, expresie tnlclca s 3 a n a t u ri i � , I a r de ldcallş\1 ca .,,·olntll cereascA, destin•

de nin lc· (N. A . ) .

De s i g u r 1 aprobă d i n s u f let Tao-t s u , şi Petca se grlbl sl bîl· r u le ni şte sunete asem l n ătoare. Van Er nu n u m a i d-i s a l va s e pe z i ua aceea, d, dupl cum I l a răta v o r ba , e r a u n om b u n , d rept ş i c u un u mor s i m p l u , ce e a c e Il f ă c u cop i i lor i n d ată simpatic. - Şi e ra u m u l t i c i a nkaişiştil ll ştia ? î ntrebă Tao-t s u . - Erau. La i nc e p u t , poporul cr e z u s e că Gomlndanu l v a face ti va d rege d u p !i wm făgiid u i a . In doulzecl de a n i i n s i şi·a dat toatl arama pe fată, şi p i n :i l a urmli n u ma i fricoşi i , proştii şi tî l harii mai t i n ea u cu Cian Kai-şi ! ... - S i acum c e fac c i a nkalşi ş t i i ? - IJnii a u şte rs-o i n Taiva n . iar altii a u m a i ră mas pc aci, c a

si

m a l u rzească vreo n lizdrlvlnie ...

- Da ? 1 e xc la m i m i c u l chi nez. N u le -a t rec ut polta ? Dacă tl g r u l fi se l a u d l că se hră neşte n u m a i cu iarbă , n-al IJ mai prost decit e l ca să-I c r e zi ? rise V a n Er.

Soare le se lasa muj�stuos de1)arte, spre apa de smarald a u n ul cot a l lanţzi u l u l, r i s i p l n d peste v a l u r i b a n i d e a u r, ctnd ajunseri I n impre j u ri m i le N r. n k i n u l u l . Şoseaua trect•a d e - a l u n ;t u l u nor co l i ne �ro· laşe şi mtncate de p u h o a i e . La u n moment dat, vllzură o a lee strl· j uiti pe de l ăt u r i de stat u i l e u n o r cr i n c e n ! rizbo i n l c l . Era d r u m u l carP. d uc e a la morm i ntele p ri m i l o r 1mpliratl al dinastie! Min, ca re intre 1 368 şi 1403 îşi aleseseră l a N a n k i n capitala. Dar acest oraş, al ciL· r u i n u me l nseamnă ,,Curtea i m peri a l ii de l a m ia z ă z i " , era vest i t i nci acu m 1 500 de a ni , p ri n 3 1 7, cind f u s e s e mal bi ne de un s f e rt de m i· leni u c a p i t a l a u n u i a di ntre marile p r incipate in c a re era di viza tl China pe a t u n c i. Tot N a n k i n u l a fost intre I H53 s i 1 #164 c e n t r u l ris· c u l a f i lor t a i p ln i . I n curi n d . v ă z u ră oraşul prof l l i n d u-!'e i n z a r e . - Am a i uns, copii 1 l e spuse Van Er. U n d e v ret i s'i vă las ? - Par d u m nea ta u n d e ritert'i �

- La H a ncou. - Cit e pinll acolo ? - Vreo 1 200 de l i . - SI c i n d crezi c i a j u n g i l a H a ncou ? M i i n e seari, d a c i plec In zori ... R ă m î i la n oapte aci

?

n:� . Si u n d e al sl dormi ? La un c u noscut. Dar voi ? Pe noi nu ne-a r p ri m i c u nosc u t u l d umltale ? Nu si ntem mof· t uroşl . Ne c u l căm orlşi un de. Numai sli ne odihnim şi noi oleacll. - Daci n-or mal a v ea şi alti m u safi ri, cred c-o sil vi dea un c o l ţ unde să vl ac i u a t i . Dar nu m l- a f l spus unde vreti sll vl du c . . • Păi... daci n - a l n i m i c l m potrfvll, la H a ncou. - Asta vi e f l nt a · ? - N u , făcu Tao-ts u ş i s e gi n d i c e ora ş sll spunll . Ne ducem la

Clantln

,....., SI ce căutaţi acolo ? - \lrem'""s-o vedem pe so ra noastră cea m a re. In tlmp_ul vaca.n-

2Z

tel, o sl -Stthn la ea, ca sii economisim din provizille bltrlnllor, se lansă �e panta fa nteziei Tao-tsu. Ah a ! Deodată, de dupl c ol i ne , se d ri strlUuclrea s idefie a u n ul acoperiş d i n olane de culoa rea azuru l ui. - Ui tă-te, n ene 1 strigi T a o-ts u . Ce e acolo ?

- Vefl ndea. co ti n d , cam ioneta aju n se in fata u n ei m on umentale construc­ · ŞI tii s itu a t e pe coama mlgurl l. O scari u ri a şă formati d i n sute c>e trepte d u ce a spre o c l ii d i re simplă, cu un acoperiş in do uă eta je, lu·

c ra t in vech i u l stil chi nezesc. - Voi ati auzit de Sun l at-sen ? - Cum să nu 1 El a făcu t rep ubUca. - Da. Ad, l a Nankln , a fost a l e s in decembrie 1 9 1 1 preşed i n t e provizoriu a l RepublicH Chineze. I a r aci , In fata voutri, se afli M a u s o l e u l lui Sun l at-se n. Soarele a p u n e a î n desi ş u l u nor ar b o r i, iar deasupra mauso l e u l ul 1e pogora o t ri st eţ e majest uoasă, tăcută şi calmă. - Sli. ne gră bim 1 Cunoscut u l l u i Van Er nu era acasă. Soti a aces t u i a le spuse oaspej i lor că bărbatu l el p l ec a s e l a U si ca să aduci pentru magazi·

nu l de stat citeva llzi .cu figuri ne. Pentru t ot i acela care cu n osc arta chi nezea scll, U si este vestit pentru flgurinele sale d in a r gi l l, dupi c u m Pekinul şi-a creat faima prin emai lul tiu inimitabil, Su· cioul pri n broderiile In c u lori vii, Tzi ndecenul pri n porfela nuril�l flepreţuite, Svatou l prin horbote, Kantonul p r i n sc u l p t u ri le in fildeş,

Hanjoul J)f" i n port retele fesute I n mătase, Cend u u l prin p od oa be le in flli gram de argi nt, I a r Nan!iinu l p r i n cea mai finll h i rt ie şi c e l e m a i bune cerne l u ri . Mal stUu ri o vreme d e vorbi, schim bin d r.outltl, apoi gazda se ri dică şi scuzlnd u-se cll nu le va da ceva mai bun de mîncare, l i pofti l a ma!lă ş i l e u m p l u oanu rile (castroane rotunde) c u micm t iaor (supă de tălfei ) . Se minuni de pofta de mîncare a copii lor, dar le ma i dădu un rind de supli. Apoi a d u se un mare llu (cea i n i c ) din ca r e le t ur n â oaspe ! i lor i n vi nrli.toru l lin- eia ( ceai verde) . Va n Er I e ş i d i n l ncăpere insojit de gazdl. Tao-tsu se intoarse brusc spre Petea şi, tră g i n d u-i u n ghlont st r a ş n i c i n coaste, il um·

plu de ocll ri :

,,

- Al innebunit ? De ore i n tregi mă zgiril, mă clupeştl, mă i n· .rhi o n te ş t i , mii c a l d pe picior . .. Ce naiba vrei de la m i ne ? - Mii, dar prost m a l e ş t i ! Ai uitat că s i n t m ută ? - S i daci eşti m utli., t rebuie s1i. mă î n vi ne j eşti ? - Dar pe ti ne dejfeaba t e- a m luat In "exped i ţi e" ... I n clipa ace e a , chinez u l lşi am i n t i cc:va şi se poc ni cu p a l ma pe

frunte.

- Voiai

spu s ?

si-1 intreb u nde-I

Instit utul ll. l a . : . de ... de . . . cum l-at

- In sflrşlt, fi-a v en i t mintea la loc." In orice caz, invatl-te să fii m i nt e numele de locuri şi oameni. Se n umeş te Institutul de geo· fiz ici. Aşa el l�trea bii-1 pe şofer dacă putem dormi aci. Apoi spune-1 eli vrem si ne plimbăm p u f i n prin oraş. I n jumătate de oră, c red că rezolvăm -prpblema. --" ·Cum1'\. adică, vrei s-o rezolvi ? o

- O sa a i 1a01 daci 1 ani a mai e aci ... - Şi dacă-! aci ? N-oi fi vri n d să- i sari d e !!lt ? Ea abia atîta aşteaptă ca sil te dea pe m i n a u n u i mi litian �1 să te trimiti inapoi la Şa nha i. - Nu p;ea cred ! Oric�m. v reau sa vad dacă mai e aici. ŞI de a l t fe l e u s i nt coma n d a ntu l u p e d i f l c i noa s t re . La Lhassa am să-ti dau raportul de a c t i v i t a te şi atunc i ai si!-mi c r i t i c i toate treşell le flc ute. Pînă atun c i , î nsă, fii cl i sclp l i nat ! • •

•

Se lăsase

seara, d a r afară i nel nu se întunecase de-a binelea. După ce Pctea tşl Insem nA in ca rnet a dresa gazdei lor, Tao-tse Intrebi pe c i ne v a u n de se afli Institutul de teol izică. Cei trei el.· ploratori se grăbiră spre l oc u l i n dicat. Strliblteau oraşu l acesta multi­ secular, cu rui ne care mărturiseau grelele încercări pri n care trecuse. dar şi uimitoarele construct i i a l e u lti m i l or d l i va an l Institutul ciutat se părea a nu O d ep a rt e , dar drumu l era ln­ tortodJeat, aşa el Tao-t s u trebui si I ntre be de mal m ul te orL pe tredtori . c.i n d a j u n seri in d reptul instit u t u l u i , se i n t unecase de tot. Se aprop iad. de poarta slab luminată de un bec instalat in ghereta paz· ni c u l u i . Deodată, P e tea se simti ci upit de chinez. Rlmaseri locului lingi z i d , asc un�l in bez nă . .- Ce-i '! - E cineva care vorbeşte cu paznicul. - Şi crezi el ... - Tot ce se poate, dar sst 1 Tao-tsu lşl c i u l i urechi le şi prinse urmlltoarea d i scutie . - Va sbici expedifia a şi plecat mai departe .. . - Da. V-a ţ i trezit prea tirziu. - Cum adiel ? - A . mai i ntrebat cineva de expeditla In Tibet. - Da ? C i ne ? - Un mu ncitor. Dar d umneata ce treabă ai cu expedit ia 1 - Am aflat el a pirlsl t · şaohaiul. Şi vo i a m sl mi angaJez ca

slpltor.

- Ce-a l nevoie ltU poti săpa

sll te a n gajezi tocmai la expeditie ? Parcă in alti 1 - Ei n u , mi intereseaza manca asta. M-am specializat tn slpituri arheologke. Picat !... Fumezl ?

parte

-

Mulţumesc. ŞI, zi, Incotro

a u intins-o ? Spre Hancou ? - I ntr-acolo. Aci n-au rllm a s decit c iteva ore. Cel doi mal rimaserl o vreme de vorbi, dar Tao-tsu nu mal putu asculta, peAtru el atit Petea cit � luan tncepuserl al se agfte neriilditorl. Se indepirtarl putin de focul unde stltuserl plnl atu nci. C hinezul traduse prietenului sin d ialogul auzit şi incheie : � S ttH d lsta n e- a urmărit... , Nu t ermini bine de spus a st a , d-1 văzurl pe Individ cum s e Băiejli se traseri i nt r-un gang. -1

�

npropie_de -�i.

29

- H al d u pă e l i z ise Petea. - V rei să te rec u noască ? - N-are c� să ne recunoascll daci mergem i n u mbră. Cum om da d e lltdii nă, te st recori pî nă l a d i n s u l ş i i-o iei i nainte. I l p r iv eş ti şi-ţi l nti păreşli in mem o r ie m u t ra l u i . Treb u ie doar s ă ne recunoaştem d u şm a ni i . Aşa şi făcu ră. Tao-t su fu cam dezamăgit : a f a ră de n i şte sprin· cene stu foase n u prea s u r p r in se pe fata ace l u i i n s ceva care să-I i m presioneze in moJ d eo se bi t. Du pl c i t i va paşi , i nd i v i d u l i ntri i n · tr-o grădi n � p u blică. Tao-ts u i l viizu p e Pet ea i n t r i n d ş i e l i n gra· dină ş i se luă d u pă "com a n d a n t " . - Ce m a i vre i ? - Ce c a ută el in gr ă d i n i la ora asta ? - O fi dorind să se racorească . . • - Lasă p rost i i le 1 U i te-! eli s-a aşez a t pe o ba n că 1 Omu l îşi a le s e s e o ba n că a l iată i n i n t u neric . - V i no d u pl m i n e 1 po r u n c i Pelea ş i , oco l i n d pe o a l ee late­ raii, i n tră I n t r-un boschet, care rl s p u n d e a chiar i n fata bl n c il ace­ leia. Postali in a s c u nzătoarea lor, băi e f i i observa rl că u rm ăr i t u l lor scoase ceva din b u z u n a r şi d u se la g u ră . Cum s i n g ura l u min ă ve­ n e a doar de la J u nă, nu puteau d i st i n ge ce a n u m e era l u cr u l acela . ...:.. Al văzut acum ce caută aci ? V rea si mănince. - Pe d racu 1 Intr-adev ăr, in Joc sll î n ghită p r e s u p u s a m i ncare, om u l s u f ll In ea şi deo d a tă se auzi ad i i n d o m e l o d i e . Le veni să r i d !! . - E o m u z i c u l ă 1 Te p o m e n : ş t l c ă ... In c l i p a aceea, rei nca r n a rea l u i Kublai-Khan, căreia, p e s e m n e , el nu-i p lacuse timbru! p rofa n al i nstrument u l u i, hămăl i rltată şi se re pezi l a clntlre f. Acesta slrl speriat in sus, c ee a ce il i n tiiritl şi m a i m u l t pe l uan, care se năpusti in p i e p t u l omului. S u rprinşi u.e l n to rsăt u r a pe care o l u a s e aventura lor , blletll lş i părlslră loc u l d e pindâ, şi a lergari c a să-i · d e s par tă pe cel doi be ll geranfî. Ridlcin· d u-se, omul a p r i n se u n c hi bri t şi l e st r i gă furios. - A v o a s t r ă-! javra asta plcătoasl ? Luati-o de a ci c ă-i dau un p i c i or de-i crăp botu l 1 Şi, cu o d e m n itate cam şi fonat!, îşi c i u tă un alt Joc de cintat. - N u mai are nici un rost sl-1 urml ri m . Sll ne întoarcem la casa gazdei

noastre. Ieşi nd din grl d i nl, intrebarll de adresa gazd ei şi se grăblrl In· tr-acolo. Pe drum, t i nură u n adevlrat c o n s i li u de luptl. - Ce-or m aJ insem n a toate astea ? spuse i n grijGrat Tao-tsu. - Numai bine nu p oate 11. Pe de o parte. ace l a care ne-a urmlrlt pe noi s-a Interesat de expedit ie. Pe semne el vrea sl I n tre

in legătură cu T a n i a...

. astă dată i nsl se pare el n-a mai int rebat de noi : ne-a pierdut u r m a . Vezi ce bi ne-1 cA te-al sc h im bat in fată ? - N-are nici o legătură. N:O fi i ntrebat de noi , fii n d cl nu-şi p utea inchipui el vom aj unge atit d e repede l a Nanki n . - ŞI c u i datorează exped l f l a noastrA aceastl rap i d it ate in m l ş· cări ? se�lnteresă viclean chi nezul

- De

o

-...,...

�-. Cui�să-i datoreze 1 Mie 1 --

c�·�.�����0

- Cum, ţi e ? - Păi daru lui meu de a-mi alege oameni de I spravi. - A i vlz ut, .,coma ndantule'' , că su pradeplşim norma 1 hohotl deodată i n car n a re a .,oamenilor de i spravă'.. trăgi nd u-1 o prieteneascl. oar ră su nitoare p a l m ă peste spate. Azi am licut 300 de k i lomet ri, Ptl i n e facem 700, aşa el in 48 de ore vom stră bate cit i n ci nci zile. - Dacă o ţi nem aşa, I n zece 1. i l e sintem la Lhnssa. - Să vedem î nsă dacă pe m u n ţ i va mai fi atit d e uşor 1 - Să a j u nge m mai i n t i i acolo. Deocamdată, mi in gri joreazl altceva. - Ce a n u m e ? Petea se u ită in jurul lor. - Povestea c u i n d i vi d u l ăsta n u-m i place d e l oc . Ce rost avea el sl intrebe d e expedit i e ? - Parci p ol i şti ? Te pomeneşti că şi pe noi tot el ne cauti. - I m posi b i l i Ne-ar fi rec u noscut i n d a tă. Măcar pe l u an şi tot I-ar fi i denti f icat. U i ţ i el la vînzătorul ă la de benzină a i n t rel>at de toti trei ? , - Dar de u n d e ş t i a omul acela trim is după t i ne că t u , Petea Tumanov, ai pornit la d r u m împreună cu mi ne şi Juan. - Asta nu-mi e x p l i c n i c i eu. Sigur e t n s l e l pe c i n d ăla ş t i a e l si ntem tre i . i n d iv i d u l l s t a c u muzicufă habar o-avea. I n schi m b. urmă rea exped i ţ i a. - Ei şi daci o urmărea ? O fi avind şi el HCO treabă cu ci neva din expe d i ţ ie. - Ce p rostii vorbeşti şi t u 1 Ce treabă ar p u tea sl ai bl 1 Sl le dnte din h u ţ i n * . Petea fol o s i se d inadins numele acestui inst r u m e nt muzical, care-I venise a t u nci in mi nte, spre a sublinia fapt ul ci părerea lui Tao-t su 1 se părea n e v e r os im i l ! . Chinezul 11 ră spu nse supărat. - l a nu mi mal lua t u pe m i ne c u hul in sau c u kln ** e l nlcl nu le-ai văzut vreodată, Va face sau nu s ă c·f\t u ri ? - Ci ne ? - Exped iţia, eli de ca vorb i m ... - Va faC'e. - Atunci omul acela poate ci i n t r-a d e v ă r voia să se a n gaJeze ca să pător, d upl c u m spunea ... - M a i int i i de unde a aflat e l d e exped i t ie ? Ş i apoi ce c rezi tu, aşa se angajează oa m e ni i ntr-un col ect i v or g a n i z a t de Acade m i a de şt ii n f e ? - l{ ă s p u n d , răspund 1 făcu Tao-t s u prins de aceastl lupti a ar· gumentelor ca in p lasa unui joc. A vea de unde sl afle. Di n zl a r.e. Nu t i i m i nte cîjl oameni şti a u de exped i t ie cind am Intrebat de ea pe d ru m u l de la Clnţlan '1 Cit pri veşte angajarea, de u n d e vrei si ştie el cum face t reaba asta Academia de ştllnte '1 Crezi el a stat de vorbi c u preşedi ntele el ? � - Nu şti u cu c i ne a stat de vorbi, dar n u dau n ic i un fen pe tot ce-Al spus tu. Mie i n d i v i d u l bta mi se pare suspect. ' * Hnţm· · ·;", IJ•st r u 1 11 � n l ** K!rt_' :::: g h i l a r ll (N.

muzical chinezesc cu coarde (N. A.). A. ) .

81

ŞI

tot slădindu-se aşa, Petea şi Tao-tsu ajunserl la casa gazdei, le pregltlse un cukuş allturi de Van Er. Incordare& pe care n cheHaiserl tn ziua aceea li flcu pe cel doi copil al lunece imediat la tlrtmul fatrtastlc al somnului.

care

(ConiltltMVe tn IIUmiirll l J3)

\

;&"iyariil

"-.,�- �\

executat la Combi n�lul Poligrafic

C a sa

Sclnlcll

••

1. V. STAL I �

AU APĂRUT lH COLECTIA NOASTRĂ : Nr. t-2 - METEORITUL DE AUR. (1. 11) de Octovion S AV A Nr. 3 - A 12-a YARIANTl de leonid PETRESCU Nr. 4 - MAREA EXPERIENTA de M . NAUMESCU şi PROXIMA CENTA URI de M.

BRATEŞ

Nr. 6 - INIMI DE CIUTl de A. ROGOZ ,; C . GHENEA $1

O ÎNTiMPLARE OBIŞNUITl de P. STANESCU Nr. 6-7 - INDIENII (1. 11) de Vitolii TRENEV Nr. 8, 9, 10, n 1HJ RA N I U (1. 11. I I I . IV, V) de A. ROGOZ ,; .

C. GHE NEA

Ruglm cititorii si ne h-lmltl Impresiile 11 sugaafllla lor asu pra lucrArilor publ icata tn colectia noaafrl pa adre .. : Bucuratfl, Ra ionul 1. V. Sta lin, Caaa Scfnfell� Plata Scfntall Hr, 1 , Redactia rawlafal .$tllnfl ti Tehnici·. Telefon 7 .60.10 lnf. 1 571 - 1 1 64 • . Colectia .Poweatlrl tfllnJiflco-fanfaaflca• apare la 1 ti 1 5 ala fleclrel luni, fn 32 pagini, praful da 1 I au axe"'plarul. Abonamanfala aa fac la oflcllla potfala, factori i ,.otf•fl ti dlfuaorll wolunfarl din. tntraprlnclarl ti lnatltufll.

Pretul abonemanfelor :

3

luni 6 luni

1 an

•

6 lei

•

1 2 lai

•

24 lei