Şi i ată că expediţia fu i n t recu tă, dar jeepul continua să inful ece kilometrii, ca turbat. După o oră se opri brusc in dreptul unei stînci. Tien-huă il văzu pe Şan-lun aplecat deasupra şoselei, i ar cînd trecu pe lîngă el, pricepu ce are de gind să făptuiască. După o muchie a d i n te l u i de pi atră, observă pitit jeeput Stopă puţi n mai departe şi, in timp ce se intorcea in fugă pe jos, îl zări pe sabotor cum se ca tără pe s t în că. O ocol i şi p ri n se la rindul său să urce, astfel i n cit să ajunJră in spatele d iversioni stului . In a c e st timp, in maşina din fruntea convoiul ui, avea loc urmii toarea d i s c utie : ' - Curio s ! L-ai văzut pe om u l acela cum se urca ? într ebă Li Cian-su. - D a ! i i r ă spuns e Spma. lţi d ă d ea impresia c ă vrea să se si nucidă sau că fuge de noi ... Cr e d că . . . Ce-i a s ta ? O împuşcătură sparse li niştea. Cei doi privi ră pe fereastră, l a fel cu toţi cei l a l ţ i membri ai expediţi ei . Coloana îşi incetini mersul. Ni meni insă nu văzu ceva d eosebit şi caravana işi continuă drum u l . *
Şan-lun tocmai ridicase arma să limita regiunii de şosea unsă cu gur? rece a u n u i p i sto l .
sese
tragă. Primul autocamion atin napalm. Deodată s imt i în ceafă
- Mîinile sus! O luptă scu rtă şi strînsă avu loc citeva clipe. G l ont e l e din re vol verul l u i Şan- lun, care a păsa s e d esperat pe trăgaci, r ico şă din stîncă ş i-i zgîrie obrazul. Acum însă, orice îm potriv ire era cu n epu tinţă. Acelaşi om cu haină de piele, care-I înfruntase la "Raiul mari llarului", îl legă fedeleş cu curel uşe, ap oi, cu o uimitoare uş u r i nţă , îl luă în spate, ca pe un sac, şi coborî povîrn işul. După patru ore, r r izon ierul se afla pe bordul şalupei, d e pe care p l e c a s e Tien-huă. jl d u se în cabină, gîndind că Şan-lun va face o mutră foar te m irată • nd va d a cu nasul de Tao-tsu. Cei doi copi i însă nu erau acolo . li ,,:emă pe căpitan: - Unde-s copiii? - Se p l i m bau p e punte. .. Credeam că au coborît... - Or fi coborît ei, da r pe uscat ! m o rmăi î n c i u dat T i e n-huă. Asta îmi încurcă toate socot eli l e. . . - Nu ştiam că ... , făcu stînjenit căpita nul. - Să lăsăm asta 1 i-o tăi e rece Tien-huă. Acum te rog să dai o fu gă şi să mi-I g ă seşt i pe 1-Lu. Poate i-a trecut criza de malarie. Să-i spui că este o rhest i e u rge ntă ! 1-Lu veni peste puţi n timp. Era f o a rte palid. Se vedea că-i e ste rău. O c hi i ii luce au. Abia se tinea pe pic i oa re . - Să trăieşti, Tien ! Intii să i au o chinină şi pe urmă vorbim ... Aşa . .. Inghiţi pastila. S pu n e -mi , ce s-a î ntîmplat? In cîteva mi nute fu pus l a curent cu cele petrecute. - Aaa ! O pasăre rară ! murmură el, cintărindu-1 cu p rivi rea pe �a n -l u n. Acesta îl fulgeră cu o căutătură plină de dispret şi de uni, <'VOi se intoarse cu s p ate l e. Pe o măsujă alăturată se găseau lucru rile bandttu!ui, pr in t re c a re şi o muzicuţă. - Ce fă c e a i cu asta? intrebă Tien-huă, arătînd instrumentul. , ..".
,'' �
CînJam!
.St;:l:i�'puţin,
Tien!
îi s pu se 1-Lu şi, luind armonica, suflă uşor o dată şi urmă ace-
Îil ea." Lucht curius: b a şi i erau muţi . Mai încercă
laşi efect: notele cele mai grave nu se au z eau. 1-Lu puse muzicuţa pe m asă şi , uitindu-i-se lui Ş an-lun drept in o chi , il s fătui : Uite ce-i băiatule, n-am timp de pierdut cu tine. M ărtu r i �e şt e cinstit,. că de nu, te a runc în fundul apei ! Cine-i şeful tău ? • - Nu şti u! • - Să vedem ! Poate că ne va răspunde chiar şe ful lui . . . pr opu se Tien-huă şi, ducind muzicu ţ a la gură, cîntă o ari e d intr-o veche o p eră chi ne z ă . După cinci minute, muzicuţa, car e stătea pe masă, începu a cinta singură. .. ·
Ce se înt împ la se cu Petea şi Tao-t su ? Cînd Tien-huă po rn ise in urmări rea lui Şan-lun, ei mai dorme au . Cel dintii se trezi micul chi· nez. Se întinse şi - şi trase pantalonii. Deodată, simţi c ă - i g h ior a i e m a ţ el e de foame. Pe o măsuţă găsi o t ăv iţ ă cu un ceainic, pahare, pîine şi ma rme l adă. lncercă să-şi de ştepte prietenul. Dar acesta, som noros, se întoarse mîrîind pe cea l altă parte. Atunci Tao-tsu minrii singur. După ce se să t ură , îl o bser vă pe luan, care nu era mai pu ţ i n flămînd. li dădu şi lui să înghită piine mîn j ită cu ma rme lad ă. Apui pu ş tiul îşi dădu seama că se p l ictiseşte şi prinse a se juca de-a fripta cu dulău! lui. Foarte curînd însă i se urî şi cu această îndeletnicire ş'. atun c i , neastîmpărat şi curi os, începu să cotrobăiască pri n sertareie mă s uţei . Deodată dădu peste ceva care- I făcu să sară ca ars. Era o foto gr af i e . Pe vers o stătea scris .,Iubitului m e u Jurii, amintire de la Petea". - Ce că uta mutra lui Petea la Tien-huă? gîndi Tao-tsu şi îndată îşi răspunse singur: " El este u rm ă ri toru l nostru". Primise, d e s igur, fotog-rafia de In directorul ta b erei ca să-I poată identifica pe fugar. Fără să mai aştepte o clipă, chinezul t ă băr î asupra priete nului său şi, din doi pumni şi trei ciupîturi, il puse pe p i c i o a re. Pc· tea il pri v ea năuc : - Ai î n ne b u n i t ? Ce e? Visam c ă vin tătarii ... - Sst 1 Repede! Dă de duşcă ceaiul ăsta! Aşa! . . . Acum să băgăm. in traistă m i n c a re a ce a ri\mas ... - Zi o dată, ce s-a i nt im p l at ? Tien-huă este t ri m is de tabără să te înh a ţe .. . - Imposibil ! - Hai, da că- ţ i spun ! Să nu ne pr ind ă. - Dar, ori cum, nu putem fugi de pe ş al u pă . Cum am ieşit pe
punte, ne-a şi văwt... - Stai să cercetez cu m e situatia ... D u pă cîteva c li pe, Tao-tsu se întoarse: - Dă-mi rucsacul ! ii porunc.i lui Petea. Şi ia-te binişor dură mine . Nu-i n imeni pe punte. Urcară cu grab ă. Şalupa era tra s ă lîngă ţărmul sting al Jan!zîulni. Imedi at îşi făcură vînt şi se aflară pe mal. P etea îşi luă ru c s a cu l pe care-I aruncase înt r-un tufiş, iar Tao-tsu, de bticurie, făcu o tumbii extraordinară, ca re- I u �lu de invidie pe luan. - Ş i acum, cît mat repe de spre Lhassa ! Odată fugi t i de pe şalupă , Petea şi Tao-tsu merseră ce merseră inti n s pe drumu l ce ducea la Centu. Cînd li s-a p ă ru t că s-au înde pă rtat destul ca să li se pi:lrdă u r m a . se opr i r ă lîngă un cring de tres'tie de 'bamb us. Mincară, a p oi băură apă de la un i z voraş . ...:. ·.J:�:Jâcem acum ? întrebă chinezul. 0
.11
ajungem cit mai iute la şoseaua Sikan-Tibct. - Trebuie, intr-adevăr 1 Tu ai vreo idee? - Aş avea, dtr să vedem cîţi bani mai avem. Făcură socdteala. Averea lor era destul de neînsemnată. - Uite ce propun! reluă Tao-tsu.e Vindem pardes iu ! şi hainele tale. Tot ne încur c ă. Pe ele o să ne cumpărăm nişte cojoace groase, că in Tibet aerul e cam rece. Restul banilor ii folosim pentru drum. - Ce spui, luan? întrebă Petea cîinele, dîndu-i din pîinea \'U marmeladă. luan dădu expresiv din coadă. - Se primeşte propunerea ta cu unanimitate de vo tur i 1 Pentru a nu trezi bănuieli, Petea îşi reluă înfăţişarea europeană pină vi ndură intr-un tirg lucrurile. lşi cumpărară cojoace şi de-a:e gurii. Tao-tsu se folosi de prilej şi mai dădu la repezeală o repre zentaţie de adio, aşa că pînă la urmă se mai văzură şi in stăpînirea unei sume rotunjoare de bani. Cu un autobus care făcea cursa pină la Centu, ajunseră a doua zi la cent rul administrativ al ·provinciei Siciuan. De acolo luară un alt autobus care mergea la laan, oraşul principal al provinciei Sikan. Pe drum, priveliştea se schimba !'ub ochii lor: ogoarele galbene de orez făcură locul ac elor a de porumb iar trestiile de bam bus, pînilor. Pe dealuri apărură tufişuri de ceai. Şi deodată şoseaua pătrunse in mu nţii incomaţi, tot ma i mari şi mai mari. La laan, constatari că nu mai aveau nici un ban. Norocul lor fu că un vînător de ti gri şi Jeoparzi primi, in schimb u l rucsacului, sa-i ducă pînă la Kandin, centrul districtului autonom Tibet, unde trebuia să las.e la un magazin citeva zeci de piei. Stînd in căruţă, infofoliţi in pieile vărgate, Petea şi Tao-tsu se intrebau ce vor face tie la l
- Cine-a avut mintea la asta? Dar nu te supăra: i-am şterpe lit-o! îl l i nişti Tao-tsu zîmbind. Şi scoase fotografia. Cind o văzu, Petea crezu că mica l ui făptură va face explozie. tn primul moment, nu înţelese nimic. Fotografia aceea o dăduse t:U propria lui mină f r a te l ui său Jurii Tumanov, cînd se despărţiseră. Cum a ajuns la Tien-huă ? Apoi, ·fulgerător un gind 1 se înfipse in ra;nte, şi atunci Petea nu mai ştiu ce să facă mai întîi : să strige de bu curie sau să ţipe de necaz. Tien-hui era însuşi dragul, minunatul - Trebuie să
şi şmecher11l de Jurii! - Mă, p ros tu le 1 îl apostrofă el pe Tao-tsu. Nici n-am cuvinte ca să-ţi explic in ce încurcătură m-ai băgat. tn loc să mă ajuţi, mi·ai făcut un necaz mare cit muntele ăla de colo. Tien-huă e fratele meu 1
s
In seara zilei în car e Şan-lun fu es e p10îns şi transportat la loc sigur, Tien-huă şi 1-Lu se sfătuiail în cabina şalupei. 1-Lu ţinea în mină muzicuţa cianltaişistului. - In Jocul başilor, explică el, muzicuţa are practicat un sistem de transmisie, cu ajuto u l căruia Şan-lun putea intra in legătură w
gr�ul
r
său divrrsionist. cei,din ' 1-Lu;afffise chiar şi cifrul cu c are ciankaişistul comunicase pînă
afunci cu "baza". Astfel a fo st trimis - chipurile din partea lui Şan l u n - acel mesaj pe care cit itorii îl cunosc şi care i-a dat lui Kriegsfeld iluzia că sabotajul ar fi reuşit. Descoperindu-se lungimea de undă folosită de bază şi ac eea a muzi cuţe i lui Ciu, organele se c urităţi i chineze izbuti ră să intercepteze discu ţ ia prin care era unei·
tit cel de-al doilea sabotaj.
- Crezi că o să avem timp u l să-i împiedicăm? - Va tre bu i să a vem ! spuse zimbi nd 1-Lu. Şi nu n um ai atit, dragul meu Tumanov : e necesar să-I prindem pe Ciu chiar asupra fap tului şi să aflăm cine ii va fi lansat prin c o nt ra b a nda ... Tumanov asculta atent cele comun i cate de 1-Lu. - Si ce vei i ntrepr inde ? - Mîine in zori plec cu avionul la Landou, unde voi organiza
contracararea 1oviturii lui Ciu... Ascultă ... uitasem să-ţi spun : Şan-lun · face parte din banda lui Isai-hin, care... - Tsai-bin ? Asta a încercat la Ş anha i să-I ucidă pe Fin Sia o şan! Din cauza lui, am întîrziat cinci zile şi am p ierdut exped iţia . - ,.Din cauza lui" este spus cam putin. Toţi aceşti Ş an-lu ni şi Ts ai - b i n i nu sînt a�cît unelte. La interogatoriu s-a a fla t că "şeiul" lor e st e un oarecare american ...
- Numit Joe Strowberry ? ... - Intocmai! - Pe ace st Strowberry, îl cunosc şi n u-l vo i uita ni c iod a tă . De altminteri, el nu este decît instrumentul altcuiva, al u nei bestii care m-a ţinut prizo nie r şase luni de zile ... Tumanov tăcu deodată, iar fruntea i se innegură.. - Am impresia că mai ai de spus ceva ... - Da, într-adevăr... Doborî rea criminalului de Stro w berr y este pentru mine o datorie de ono ar e şi totodată un dar de nuntă pentru amicii mei, Grete Wassa şi John Borrowth. 1-Lu surîse. Jşi a minti că aceia despre care vorbea Tumanov ce ruseră cu cîte va luni in urmă, cetăţenia ch i ne ză , iar Grete donase Academiei de ştiinţe to at e lucrările unchiului ei, Karl Wassa, cu pri vire la China. Acum, cei doi munceau alături de colev.ii lor chi nez i într-un institut ştiinţific d in Pekin. - Dar cu s o lia ta ce faci ? î ntrebă 1-Lu. N-o anunti ? - Nu-i încă inom e nt ul . Strowberry poate să mai ai bă \lreun acolit pe u nde va şi ar putea afla de existenţa me a ... - Aşadar, ne despărţim... - Da 1 Tre b u ie să plec i m edi at în căutarea c op iil or 1 ce pr ost i i mai sînt în st a re să facă ! ?
Cine ştie
Pentru uneltitorii sabotajului urmară cîteva eveni mente surprir: zătoare şi n eplă c ute. Prinderea lui Ciu şi mărturisirile ac estui a I-au p u s la curen t pe sir John Reed cu destinul ce I-ar fi aş t eptat. După re adormise pe membrii expedifiei, Ciu I-ar fi s co s pe savant din ladă şi i-ar fi inoculat o otravă c a re I-ar fi lăsat in viaţă doar cite v a ore,
pînă la venirea autoritătilor chineze. Bănuielile trebuiau să cadă pe sir John . !\. doua zi după e li 'Jerarea lui, paleontologul bri tan ic îşi ex primă, în cadrul unei co!lfcrinte de presă, in d i gn a re a pe care i-a pro voc<�t-n ,.satanicn fantezie a lui mister Michael Chase". ,.Acest tro !(i!'dit . cu zt�nbet de fedoară - incheie el - a vrut nu nu m a i să m ă _ udcl!,�:._�'ar să mă si dezoncrcze. Voi asista cu plăcere la execu-
13
ţia lui". Citind într-un ziar pakistanez aceste im preca ţ ii, Joe Stro)Y berry r i n j i sarcastic : "Limbricu l ă sta londonez se bate cu o fan tomă 1" ii spuse el lui Kriegsfeld. A d o ua zi însă nu mai rinji, ci se schimonosi de furie. Intr-unul d i ntr e ziarele americane cu cel mai mare tiraj, a păr us e o not iţă plasată în pagina întîi. După relatarea răpirii l u i sir Reed, erau d a te crîmpeîe din declaraţiile sale, iar, in final, redacţia adăuga clar : "După informaţiile noastre, n umi t ul !\\. Chase este de fapt un oarecare Joe Strowberry, care ar e legăt ur i cu Ate Mc. Stephcns, cunoscutul om de afaceri". De astă dată, Strowberry avu grijă s!i nu-i arate lui Kriegsfeld notiţa de mai sus, dar acesta avusese R"rijă s-o citească. Sea ra , <) simplă aluzie la imprudenta "troR"loditulni ru zîmhet de fecioară" stirni furtuna. Stro w b e rry il invinui pc celălalt de eşecul sabotaju!ui. Kriegsfeld r ecuno s cu că fusese nerod să se inhăiteze cu un r.relin c� rnent, dar, pînă l.a sfîrşit, încasă o pereche de palme (orima mani festare de acest gen de la începutul colaborării lor!). Trei z i le nu şi-au vorbit. In ace s t timp, Strowberry îşi spă r ge a capul să afle cum de s-a putut p ro duc e această stranie indiscreţie. Toată ziua zăcea cu sticia de whisky a l ăt ur i, privea posomorît i men ş i tă ţ il e Himalaiei �i i �e părea că peste capul lui se bat muntii... într-adevăr, peste capul lui Joe Strowberry în cep useră a se lua la trîntă co!oşii rnonopoiurilor, se desfăşttra una d i nt re mutele şi nenumliratele b ă.t ă l i i din năprasnicul război al uraniului. Pentru ca să pricepeţi mai bine cele ce urmează, vă cerem în J!ă du in ţa să vă povestim pe scurt biografia acestui extraordinar ele ment care este uraniu!. E l eme ntul nr. 92, adică ultimul din tabela stabilită de !!e nia l ul învăţat rus D. 1. M e n del eev a stîrnit ··ele mai teribile bătălii, a reprezentat cea mai �urprinză tnare cotit u ră în ştiinţa, tehnica, ha chiar în existenţa uma nitătii. Descoperit pe l a sfîrşitul s e colu l ui al XVIII-lea de chimistul rerman K l a p rot h, uraniu! n-a fost iz ol at decît în 1811 de francezul Veli(!ot. Din 1841 şi p în ă în 1942, c î n d a fost realizată prima " reac ţie în lanţ", u raniu ! a făcut cea mai rapidă şi uluitoare c ari eră pe .. are o c unoa şte istoria ştiinţei . Ca înfăţişare, este un metal alb, care se înnegreşte la aer în cîteva zile. In nat ură , nu există uraniu nativ, d n u mai sub formă de compuşi. Cel ma i însemnat minereu de ura niu este pechblenda (numită şi uraninita sau pehuranul) de cu l oare neagră strălucitoare. In 1856, p echb lenda de la Joachimstahl din Boemia era folosită la colorarea obiectelor de ceramică. Descoper irea r!tdiului şi a r a d ioact i v ităţii, făcută de soţii Curie în 1898, mu.rchează de fapt momentul în care uraniu! a î nc ep ut să fie cl1 ut a t pentru ca litiîţile lui propriu-zise. -�reia care vor studia ş tii nţa şi societatea se�olului nostru vor fi izhiţi de f lag rant a şi aparen t bizara contradictie dintre năzuintele n o b i le ale savantilor şi ţelurile cinice a le anumitor cercuri politice şi f in a nc iare capitaliste. De la început, uraniu! a fost o bi e ct u l a două gill'antice b ă tă l ii. Una p urtată în cabi net el e capitonate ale iiiplom�. tilor şi businessmenilor, alta - în la bo r atoarel e complexe ale oame nilor de ştiinţă. Dîndu-şi s eam a de valo area acestei hogăţii naturale, unele ţări şi - a u manifestat imedi a t tendinta de a o monopoliza. Pri mul monopol a fost acela al guvernului au>tril'r. Urmă acela al Por tugaliei, care e x t ră gea mii de tone de autunit * din provincia 13eira. In Hll3 a_u fost descoperite uriaşe 1ădîmin1e ur<>.nif"?•e în regiunea �---,
-*
1-lutuni/ul
sau
urani:ul·e
un
[osfol
dl<'.J!u de
1:rani/
şi
calciu.
\\atanga din Congo; di n 1922, de cind au inceput să fie exploatatl!,
şi pînă în 1950, ele au fost controlate exclusiv de puternicul concern ang!o-belgian "Union miniere". Intre timp a apărut pe firmamentul
uraniului o altă mare producătoare: Canada, care, începînd din 1932, cievcilea, datorita pechhlendei găs it e pe malurile lui "Great-Bear-lake" (Marele lac al Ursului ) situat chiar pe Cercul Arct ic, fruntaşă a pie ţei mondiale a radiului. Pe scena acestui război al uraniului, muno poliştii americani, după ce, în răstimpul primului pătrar al veacuiui nostru, s-au strecurat cu oarecare prudenţă, au dat buzna ca n!şie adevăraţi luptători de cach-as-cuch-can *. In 1910, în Utah (S.U.A.) ing·inerul francez Carnot a descoperit un nou minereu : carnotitu/, care se găsea în a bundenţă, dar conţinea doar un mic procent de ura niu. Aşa că favoriţii "matchului" au rămas Congoul Belgian şi Ca nada . De fapt, lupta devenea tot mai strînsă, o dată cu epocalele des coperiri teoretice din domeniul radioactivităţii. In 1932, englezul James Chadwick descoperă particulele elemen tare care se n;;mesc neutroni. In 193 4 , italianul Enrico fermi, supunînd U'·aniul unor bombardamente cu neutroni, ajunge, pentru prima oară pe pămînt, la detectarea unor ele!flente mai grele decît uraniu!. Studiind aceste fenomene, sa vanţii germani Otto Hahn , f. Strassman şi lbe Meitner realizează în 1938 dezintegrarea atomului de uraniu, adică des facerea lui în două nuclee de mărimi aproximativ egale. Acest proces, clenumit fisiune a fost a măn u nţi t cercetat de soţii Joliot-Curie, cii rara, prin ob ţ i ne re a artificială a elementelor radioactive, le revine şi gloria de a fi înfăptuit visul alc him i ştilor: aşa-numita piatră filozt: fală. Descoperirea fisiunii uraniului a fost apreciată ca fiind la fel de însemnată ca însăşi aceea a radioacti v ită ţ ii . In acelaşi an, danewl Niels Bohr p rev e de posibilitatea "reacţii!i în lanţ" sau a explozit:'i atnmice. După cum dovedesc documentele furnizate de înşişi savanţii a meri can i , guvernul St a tel o r Unite a început să aloce sume însem naie pentru cercetării� nucleare abia cînd s-a văzut că no u a energie este un formidabil "boom", iar comanda au luat-o milit.:rii. Subit , s-a uitat de g�nealogia europeană a nucleoni cii, s-a uitat că Ferm:, Ei nstein, Bethe, Sz i lârd , Teller, Wigner şi altii au. fost aceia care au j ucat un rol de frunte în crearea a r m ei atomice. Guvernanţii amer: cani, luînd drept pretext 5iguranţa statului, au învălpit în secret, ch i a r şi faţă de prietenii lor en glez i , toate cercetările atom i ce. Dar, precum recunoaşte Ralph lapp, "secretul in ştiinţă nu e un lingou de aur pe care-I poţi ascunde în subteranele de la fort Knox, ci mai curind se aseamănă cu legumele care se alterează repede". Atit prietenii cît mai ales Uniunea Sovietică, de care americanii se fereau cel mai mult, au dezlegat nebănuit de repede marile taine. In sept em b rie 1949, însu ş i preşedintele Truman a fost silit să declare cii sovieticii ştiu şi ei să provoace explozii atomice. Astfel, monopo lul mondial cu care se lăudau a,rneric<:nii dispăruse. Aceasta însă n-a făcut să slăbească teribilul război al uraniului, desfăşurat pe nrena imperialistă. Goanele ne b une şt i după mirodenii şi petr ol , după lliamante şi aur, pe c a re le-a cunoscut istoria a v en tu r oa să a feurla lităţii şi a burgheziei, pălesc în faţa acestui ultim răcnet delirant al t r ust uri !or : Uraniu! Economia canadiană fu litera l ment e absorbită de sistemul de corporaţi i americane. Concernul anglo-belgian din Congo a primit _Ji el în 1 950 un puternic u p er- c u t t , cînd bancherii grupului , 'v *'
·C"i:tli::Î;s.cac!J-can
cn!c _ of-a,ll.:_d.?_\ 'brul:;lă,
(in
foarte
de ce poli"') •. priude liberă tr:·,Juccr� mult gu'iiată de americani.
•
lupt�
din
15
Morgan s-au infiltra! serios în afa ce rile lui. Oricum, pentru mal! naţi i ya nk ei, care năzuiesc la coroa n a de regi ai u ran iul u i , resurseie de materii p ri me radioactive s-au împ uţinat enorm cel p uţi n deo
camllată.
In aceste con diţ ii , s-a dezlă nţ u it l up ta dintre Abe 1\'ic. Stephens şi alţi rechini atom i şt i . *
Era de-ab ia nouă dimi neaţa , cind Abe Mc.Sterhens n ă vă l i ca un t u rbat în b iro u l lui Ma r l ott fluturindu-i prin fală o gazeiă, care mai mirosea a cerneală proaspătă. Firrura lui răvăşită de furie ner>ulin cioasă exprima şi ură, şi f erocitate şi spa im ă. - A i citit ,.New York Independent Journal" ? C in e a s cri s por· căria asta? Il sugrum! 11 împuşc! 11 ll i st r ug! 11 are ste z ! . .. Te rog să te interesezi ! Cheamă-! pe F i n ley, să m i -I găsească i m ediat! Toale acestea le rostogoli ca o ava l a n şă, aruncind pe masă foaia marelui cotidian, c u pretenţii de neutralitate. - Da , şef u le, l-am citit ! răspu nse rece Marlott, privi ndu-şi inter locutorul d rept în och i. Stai jos 1 co nt i n u ă el caim, scoate-ţi parde si u ! şi ascu ltă-mă ! Pe Fi nley n-am de ce să-I chem. Iar dacă vrei să-I i mpuşti pe cel ca re a s cr is ceea ce d e n umeşt i porcărie ... Marlott fu între r u p t de ţîrî i tu l unui telefon. Ridică receptorul, aooi n otă ceva şi încheie: - t n r e gu l ă , şefule, s-a făcut! N-avea nici o grijă ! Pun acum acce nt u l pe i! S e intoarse apoi spre Mc. Ste :>h en s : - Să cont i nuăm ! ... Fii calm căc i am să-ţi anunţ ceva. . . Cel care a scris ,. po rc ăria " sint eu! Un moment, avu i mpr e sia că tru s t m an u l va fi apucat de o criză com i ţia l ă . Văzîn d d\ primejdia trecuse, co nt i n uă pe un ton autoritar: - �um de ţi-ai închipuit că, lucrînd c u g ăi nar i de t eapa cian kaişiştilor ălo r a n-o să se afle nimic? Boss, trebuie să-ţi rechemi ca· meni i ca să-i i n stru im 'cum trebuie. Vedem no i pe urmă ce mai e de făcut! N u - i t i mp de s u p ă rare 1... Boss- u l numărul u n u t e- a r sfîşia oacă i-ai sta în faţă. Nu te uita aşa la m i ne ! Norocul tău e că am vorbit eu l a telefon cu dînsul! Dacă te-ar fi prins pe ti ne, nici o mie oe medici n u te ma i scoteau d i n p a n da l i e. Ne-ai făc u t de rîs pe t oti şi mai ai curaj să vorbeşti ! ? ... - Dar e o neruşinare! izbucni M c . S t e phen s. Dacă nu te ameste cai tu, cine dr a c u mai afla că Chase e tot u n u l cu Joe S t rowbe rr y ? - C i n e? Şefu l cel mare, care mai şti e şi altele ! Aşa că lasă furia pe altă dată 1 Miine plecăm la I smael Kha n. Băieţi i tăi au l uc rat ca nişte bo r fa şi ord i n ari. E cazu l să facem cu ei puţină şc o a l ă! A ... da... era să uit... Am n e voie de acte l e lui Strowberry. •
- De ce? - Ca să nu ne distrugă să-I fa cem noi praf.
el pe noi,
clici ştie
prea mul te, e cazul
*
După o săptămînă,
de pe st e Oc ea n. - Unde-s -
Ismael Khan avu cinstea să primească oaspe!i
ăia doi ? întrebă Mc.Stephens di nt r- o măcar să răspundă sa lu tu l u i cu care fusese primit.
dată, fără
.:a
, --::- Aşteaptă ordine preci se, sahib, .., răspunde demn khanul. , ""-.- Să ':tt' comunicăm atund or di n e le ! ' ISma�lc\f<. han îi conduse in încăperea m i n usc ul ă unde, cu citeva
se i n s ta l a se Ananda Si ngh împreună cu un a pa ra t de radiorecepţie-radioemisie. - Fă legătura ! p o run c i Abe Mc. Step�iens Du pă citeva minute, Ananda îi anunţă că Str ow berr y răspunde şi că este l a ap ar at. - Transmite at un ci ! Abe se opri o clipă incurcat. Apoi se in· toars e spre Marlott : Ce le t r a n s m i tem :• - Ce-am discutat. . Să tragă obloanele t ara bei aşa ca ni meni d i n lume s ă n-o p o at ă găsi şi să n u se poată intra acolo i n n ici u n fel ! După aceea, să se întoarcă imediat să dea socoteală de tot ceea ce-au făcut acolo.
luni în urmă,
.
.
*
Strowberry, Kri e g sfe l d şi omu l de încredere dat de Ismael Khan î n d esa u cu grijă i n lăzi toate dosarele în care erau cuprin se anali· zele rocelor, rezultatele e xperi e n ţ e l or cu irad ieri pe diferite vieţu itoare şi în special pe oame ni. - Deacum cine ştie cind ne vom întoarce? bombănea furios S tro wberry . Din c au za idiofilor ălora pe care i-a tocm it Herr Professor, trebuie să trag eu p o n oase l e... Să te vedem cum o să te descurci, my ·
darling!
- Dacă ai fost atît d e fi roscos, de ce n-ai o r g a nizat tu acfiu· urmă cin e a trănc ă n it ? Eu sau tu? Vorbeau fără ca măcar să-şi arunce vreo privire. Erau suresci taţi amîndoi. Mai făcură un u ltim control al aparatelor scotind d in fun cti une în tre gu l uti la j După aceea i eşiră din pe ş te ra centrală şi, cu un ultim efort, l ăsară să se p ră vălească p este i ntrare o uri aşă st î n că. - B?\iete... Ce-ai făcut cu d etinu ti i ? îşi amint i Kriegsfeld. Să nu cu mva să-i fi gazat. Mai bine foloseai electrocutarea... se adresă Kriegsfeld servitorului lor nepalez. Intocmai d om n u l e , i-am electrocutat... - Perfect ! N-o să se impută. Cărbunele nu· miroase. - După ce-au murit, le-am dat foc cu nap a l m . - Bun! Ai st ofă ... Vom mai lu cr a îm pre un ă . . Se ve de c ă fo st u lui ofiter S.S. li făceau o deosebită plăcere mă.rturisirile ucenicului său intru crimă. A junş i jos, la poalele m unt elu i , cei trei mai p r i v i ră o dată spre gura peşterii, a p o i se urcară într-un jeep, pe care-I ţinuseră ascuns î n t r-o gr ot ă şi porniră spre I s m a e l K han. - Păcat! I nc e p u se destul de frumos, su spi n ă Kr ie j!s feld . - Lasă filozofia a st a ieftină ! şu i eră Joe pri ntre d inţi. Să ve{lem c u ce obraz a pă re m în fa ţ a stăpînului. Din cau za id!ot u l ui ăla bătrîn de John Reed, l-am mai făcut de rîs şi pe boss 1
nea? Şi pe
.
.
.
-
,
Joe Str ow berr y şi Kr ieg s fe l d sosiră Ia Sr i na gar in puterea nopţii. Dovadă că erau aşteptaţi cu nt>răbdare erau ferestrele lu mi na t e ca zi u a ale palatului lui Is mae l . Intr-adevăr n i ci nu li se dădu răgaz să respire, că după s ăp u n ea la de r i go a r e asezonată din belşug cu inju· rături şi blesteme, M a r lott ii l u ă deoparte ca să d i s cu t e cu ei rezul· tate e, con�ete ale ş e deri i lor în pe şt eră In a ce st timp, Abe Mc.Ste phen s şe duse să se culce. '� toji trei la o masă, pe care se a flau actele aduse de Joo
!
,
Slăteasi'1
.
[17.
şi Giinther şi o mapă al cărei conţi nut nu putea fi bă nuit, deoarece Marlott avea grijă să se spr ijin e cu coatele de ea.
- Faţă de m i lioanele .�e dolari cheltuiti pentru voi, ce rentabili tate puteţi a d uce? î ntrebă cal m omu l de afaceri. - Deocamdată nu putea fi vorba de aşa ceva ! r ă spunse Kri eg sfeld. Eram doar într-un stad i u de experimentare, de prospectare. - Cui îi spui dumn eata asta? Mie? Cînd a ţi calculat gradul de irad iere necesar uciderii d iferitelor an imale, cind aţi făcut experi enţele pe oamen i , eraţi tot în stadiul p r o spcctării ? - B i neî nţeles ! R a d i a ţ i i le rocei respective nu au mereu aceeaşi intensitate . .. S trow b err y scoase un carnet de note pe care începu să-I frumărească : - Asta-i la m intea cocoşului ! D o ar n u există acolo n um a i mi nereu de uraniu sută la sută ! Ma i sînt şi al t e elemente ... cu fel de fel d e radiaţii ! făcu superior Marlott. - E şi normal să fie aşa .. . Indicele de rentabi litate ar fi putut fi discutat de-abia d upă instalarea definit ivă a mic u l u i complex i n du s trial, care să permită captarea în cantitate majoră a subs t a n ţ e i . Jncă doar cîteva săptămîni de răgaz, şi am fi putut separa cu precizie ele mentele radi oact ive .. . - Şi cu calcu lele d e pîn ă acum ce-aţi făcut? - Le-am adus cu noi, răspunseră apro ap e simultan Joe şi Giinther, ca doi şcolari sirguincioşi. Bine. Cît t imp vă trebuie ca s ă -mi daţi un răspuns precis? - Cam şase s ăpt ă m î ni ! Strowberry îşi cen:etă n oti ţel e şi apoi rel uă: Poate şi mai mult. - A v eţi trei luni timp să-mi d aţi ceva real şi nu po sp ăia lă . A l doi l e a lucru acum. Dacă vin chinezi i pes te peştera voastră, c e găses.:
acolo? - Nimic. Totul e închis!
- (line, vom vedea şi asta ! Marlott zimbi i ro n i c . Se ridică, i ş i luă mapa cu care ve n is e şi, lent, se în dreptă spre cămăruţa lui Ananda ,Sing, pc care-I dădu ime diat afară. Rămas sin gur, ce ru l e g ăt ura telefonică cu New York-ul, legătură pe care o primi după cîteva ore. Era în zori, cind a v u loc următ o area scurtă discuţie. Am v or b i t cu ei, şefule, şi rezultatele le voi. căpăta cur în d . Cît dai pen tru asta? se auzi vocea "şefului". - lncă nimic. Mă voi conforma instrucţiunilor dumneavoastră. - Ai grijă de Mac , să nu cadă jqs ! - Nici o teamă şefule, aranjez eu tot u l 1 Amănuntele financiare fii n d puse la pu nct, urmă o convorbire cu privire l a cele ce trebuiau să urmeze imediat după ac eea . Cît t imp stătuse Marlott l a telefon, Strowberry şi Krieg sfel d avură timp să aţ ipească puti n. Amîndoi s e cr ed e a u absolviţi de orice urmare grav ă a eşecului suferit. Cî n d Marlott se î nt o a rs e, avură în să o surpriză neplăcută. - Uite, ce-i băieţi... ne-am răzgîndit. Documentele m i l e pre da!i ime diat. Nu mai putem avea încredere în voi. Dacă daţi din nou un c hix ca cel cu expediţia? - Pe cuvînt u l meu ! - Nu dau doi bani pe el, mister Joe ! Po !i să ţi-I arunci la gunoi. Cît despre H e r r Doktor; nici atît . Socotea la banilor în primul rin�! Tot azi, lista celor care au l u crat pentru voi ca să-i con tro lă m! De un'd� ·ştio eu că nu şi-a băgat coada şi vre u n roşu? Cînd voi avea
toate acestea în m î n :i vă l u a t i val i z a şi treceti 'lceanul. A i c i nu mai a v et i ce căuta. - D a r m i st e r 1\\ a r l o tt . - Sint sătul. - Ascu ltă-mă 1 E u n u la d u mneata m - a m a n gajat, î nce p u Joe. Vreau să-ti atrag at enţia că n u mă pr iveşte n i r.lic d i n c e l e spuse a l e i. Discut şi lăm u r e s c eu t o a t e cu bossu l. - Pe l;oss I-au apucat p a n da l i i le . Iar d e vorbit, veţ i vor b i n u m ai c u mine. Cele d iscutate a ici, ai c i tre bu ie să ră m î nă Să nu s u f l i , d o m n u l e Trănc ă ni l ă, nici u n c u v i n t cll- 1 vezi pe d rac u ! se a d r esă e l ma i a l e s l u i S t ro w ll e r r y . Ştii ca şi m i n e că c el or de l a Sing- S i n g le e dor d e cri m i n a l u l d i n B a f a l l o, d e e s c r oc u l din B o s t on ş i �e n u mai ş t i u eu c e gangster d i ntr-o bandă a lui T i g ger K i d . Ş t i u , şt i u , au fost aven· turi de t i n erete, dar d a c ă ţ i-e dragă p ielea ... A p o i s e i ni. oarse s r: rc K r ie g sf e l d : Cu t i n e e m a i s i m p l u . S p i o na j pentru to[i. P o i i ţ i a ori cărui g uvern e u r o pe a n sau asiatic dacă te-ar p r i n d e , ti -ar dărui un colac ci e frîn g h i e d r e p t am: ntire. Aşa că, p u i ş or i l or, el e a c u m i ncolo, eu s i nt ş eful vostru şi ce vă s p u n eu e sfi nt . S-a î nţeles ? - Da . s-a priceput. .. , răspunse moal e Strowbe rry. Kri e g s f e ! d se m u l ţ u m i doa r să privească i ntr-o parte. E;a la cea de-a d o u a i n i ri n gc r e gravă d in v iaţa l u i . ,
..
.
.
. .
*
La fr u g a l u l hreakiest * pe care Ahe 1\\ c. St�phe n s îl IL;:\ î n� p r c u n l Marlott, a c e s t a s e a ră t ă foarte flegmat i c . - D a r pentru d u m n ezeu, ce-ai p us la cale ? ! Ce s-a desc o p eli t ? Ce-au făcut acolo ? Spune o dată ! - Nimic, bo s s ! N - a fost absolut n i m i c m a i de s o i . - Atunci să se î nt o a r c ă şi să-mi aducă r e z u l t a t e l e , de a sta i-am cu
î n dopat c u dolari ! . . - N u se poate î ntoarce n i meni. Strow berry e c u noscut a c u m !! e t oţi , d e c i n u m a i e bun d e nimic, ci t d e s p r e n e a m t , după el p o l i t ! a a l eargă cu l imba scoasă. i i l u ă m cu n o i şi cînd va fi caz u l , le d ă m d r u m u l d i n n o u . De altfel. aceasta e ş i dori nta . , b o s su l u i nr. 1 ". La auzu l acestor cuvi nte, Abe Mc. Stephens pricepu că cel care p ierJuse partida era el şi nu al t u l , că u n zăcămî nt rad ioacti v îi scă· pase d i n mină, că toate visele sale în care se vedea magnat u l ura n i u l u i s-au p r ăb u ş i t. Banii lui rămî neau î n c h i ş i in vă gă un e le m u nte l u i Djayanta-Devy în l a bor at or u l astupat de stî nci uriaşe. Acolo u rma s ă sosească, d i ntr - u n moment i n altul, e x pe di ţ i a chineză, care putea des coperi t oc m a i ceea ce u rmărise el : uraniu/. Din acest moment, trust m a n u l , care se ş i văzuse o c l i p ă rege neîncoronat se simti prăbu şit î n t r-un abis fără fund, abi s care nu î n s em n a altceva decit f ă l c i l e larg d e sc h i s e a l e u nui re ch i n financ i a r mai p u ternic decit e l . După ac ea st ă convorbire, Mc. Stephens s e re t ras e abătut. I ntr- u n tîrz i u , îl chemă la el pe Ismael Khan : - Alteţă, începu el curtenitor, vr e a u să d i scut cu d u mn e ata o c h est i u n e i m p o r t a nt ă. - Vă ascu l t cu atenţie . . . - Pe Strowberry şi pe Kriegsfeld, îi cunoşti, n u ? Ei bine, fă-mi o p lăcere ! A ce şt i o a m e n i trebuie să d i spară ! E ult imul l u cr u pe care
ţ i - l . c�r. . .�
�_::_ �___ --···� -"' �- Br:__ca��Jest
-
mînc a r e
de dimin�ată.
19
- M i s ter S t e p he n s , r. i c i r. u şt i u c u m să vă m ulţumesc. De cind aştept s ă.- m i d e z mierde u r ec h i le asemenea vorbe 1 I n d i vi z i i ăştia m-a oJ f u rat, m-au dezonora t, mi-au p î n gărit tot ce-
Intra rea î n L h a s sa, ora ş u l sfînt al bu d i s m u l u i, Al exa ndru Meri �or şi-a fă c ut - o t r i u m fător, dar l e gat l a cap ca u n ve r i t a b i l erou al biltă ! i e i c u d urerile d e măsele. D i n noaptea sabotaj ului, cînd f u se� e c a m u d a t d e p l o aie, speleologul trăsese un cur e nt, ş i o i n fern al ă ne vra l gie p u se se ghi arele pe falca lui d reap t ă. E x p ed i ! i a co n d u să de Fîn Si a o - şa n se î n d reptă spre orga n izatia orăşe n e a � că d e partid. Aco!o avură bucuria să î n t î l n e a s că esalonul l u i L i Cian-su, sosit c u citeva ore m a i i na i n te. Se i n sera. A u fost i ntre baţi unde vor să rămî nă peste noapte. Tan ia dori s ă tragă l a u n han, ca să c u n o a s c ă oamen i i locu l u i ş i obiceiuri l e lor. O călă uză i i con d use 111 cel mai apropi at hote l . • Tn Ti be t nu e x i stă sat în care să nu se afle măcar u n han care fndeobşte este con d u s de o femeie, n u m i t ă nemo ( patro a n ă ) . Călăto r u l treb u ie să se ocupe e l i nsu şi d e an i ma l e le lui ad ăpo s ti t e i n c u n e , d u p ă c u m ş i m i ncarea şi�o pregăteşte sin gur, s e rvic i il e h a n !!if ei rezu mîndu-se la a d u c e r e a unui t re pi ed d e f i e r, p e c a re este a şternut jă ratic, şi l a vinderea a l i m e n t e l o r . Fură poftiţi in i ncăperea comună, unde m u ş teri ii de rlnd dorm, mănîncă ş i b e a u . Fi n Siao-şan ceru pentru T um a nova a ca meră sepa rată. Nemo o conduse l a etajul de sus, u n d e-i d ă d u o odăiţă. D u pă ce-şi lăsă l ucrurile acolo, Tania r e v e n i in încăperea com u n � . Lîn gă Meri şor îşi avea c u l c u ş u l u n o m care p u rta o î m brăcăm inte mode st li de lama şi avea în p i c i oa r e o pereche de pa p u c i z d renţu i j i . - ·Te dor d i n ti i , ai ? 1 i l i nt r e bă pe ch ipezeşte ac est a m ă s u ri n d u - 1 c u o privire i s cod itoare. - I n groz itor 1 - Ce s ă- i faci, ti min gi i e lama. Trece ca viata ! - Pînă una alta, imi sca pără ochii de d u rere. Merişor scrişni d i n d i n ţi . Dureri le il a s altau din nou şi faţa b i e tului nostru compatriot l u a n i ş t e schimono s e l i d i ntr e cele m a i ciuda t e . - Ce-i cu ti ne , Alexan dre ? il î ntrebă în gri jor a t ă Tania. Te-a apucat iar d u rerea ? - Da ! a b i a m u rm u ră geologu l . - Ai incercat să-i d ai cu arak ? ii prop u s e d e• a s tă dată m a i · practic l a m a . - Arak ? Ce-i aia ? S i r John Reed ii exp lici (.!eologu l u i că araku l este un ceang ( u n 11oi de bere) d i sti lat, o băutură extrem de tare, pe care n u o ri cine e In stare s-o s uporte . - Să înc e rcă m atunci şi araku / 1 a cc e ptă curajos romîn u l . - Stai puţi n ! S ă v ă d mai intii ce ai ! s p u se căl u !!ă r u l ş i , fără să fie r u g at. ii tra se l u i Mt'ri şor legătura d e pc cap, şi il desch ise �rur a, 1 se u i t ă î n ă untru. ba chiar i i s t recu r ă şi un d e ge t prin t re buze. Cum î i simfi m i ro su l . geologu l îşi dii.du se am a eli lama n u - şi spălase del!'dul d e cind se născ u se ş i sări cit colo, în ciuda fapt u l u i că-şi fă gă d u i s e să. se po a rt e c u oameni i fără o b i ş n u i tele lui i m p u l s i v ităti. ! i l întrebă nedumeri t l a m a . _ "---. .C� - - N rm_1c; M-a apucat aşa o ameţeală ...
�' ?
- Ciu dat ! aş fi zis că-t i venea să verşi . Nu cumva ti s-a aple.
? Hai deschide gura ! . Intel e geti desigur, că lucrul acesta nu I-ar mal fi făcut Merişor pentru nimic în lume. - Zău că nu mai e nevoie ! se eschivi el. Mi-a mai trecut ...
cat
Dar ochii ii erau impăienjeniti de durere. - Ce să-ţi treacă ! A bi a te mai t ii pe picioare. Dumneata să ştii că ai două boli deodată ; şi măseaua şi stom acul . Dar măseaua t re buie s-o scoti acum, că-i stricată 1 - Dumneata vrei să mi-o scoti ? se al armă geolo g u l , lisi ndu-şl och i� flră să vrea pe degetu l al cărui gust tulburător abia i l desfătase. - De ce nu ? flc u lama. Sint şi farmacist : un adevlrat călu gar tămăd uitor. Şi Dru n g prepară l a iuţeală o m i xtură , pe care sir Reed nu nu mai că se grăbi s-o n ote z e i n caieţelul slu, dar o şi gusti in c i n t at , o:u p lescăit u ri de l imbă. Cel mai ciudat lucru e el, după o jumă t at e de oră, d u reri l e i l lă sară pe Meri şor d e parcă îi fu seserl l u ate c u mina. *
Dupi zece z i le, Petea şi Tao-t su ajunserl!. in sfîrşi t la K an d in, d a r Lhassa era încă foarte departe. Pentru "expeditia" lor î ncepu o epocă neagră. Rămăseseră fări bani, fără a l i m en t e , supăraţi, inghetat! şi frinţi de osteneall. l>e Tumanov n u mai aveau nici o speranţă să dea pînă la Lhassa. Din precauţie, dar şi pentru a-1 imita pe ! u rii, Petea se p reschimbă î n chi nez. ( De rolu l de fată i se u rîse ) . Şoseaua era admirabill, d a r ca un fiic ut, n i c i o maşi nă, n i c i mă car o cărulă n u voia să-I ia. Şi m u ntii se făceau tot mai sălbatici şi mai a me n i n ! ători. Ţanc u ri intunecate se ridicau asemenea unor d ra goni din basme, vi ntu l ş uiera s i n ist ru, păduri s i l huie se apropiau tot mai m u lt o dată cu lăsarea nopţii. Cop iii se z gribuleau î n spii mîntaţi. l n cepură să fugă gon i ţ i de zgomotel e din jurul lor. U n torent spu megător c l ocotea parcă furios. Ţipete de anim a l e nemaivăzute îi urm iireau intr-o pădure p e care o străbătea şoseaua, l i anele î n t i ndeau ghiare flămlnde, gata să-i înhate. Ş i deodată, peste ei năvăliri "spi r itele îna r i p ate " , de c are se temuseră cel m a i m u l t. Cînd "spi ritele .. fură aproape, băieţ i i cu toată groaza lor, prinseră a rîde cu hohote.M îi inconj urase o ceată de m aimate . . . De-abia spre seară apăru un autobus antediluvian, care se in· drepta spre Kan d in. - Agati ? N u sînteţi obosiţi de drum ? îi saluti după obiceiul pămînt u l u i , un t ibetan bătrîn. Văzînd că băieţi i nu inteleg ii între bară pe chinezeşte : Incotro ? Vine furtuna. - S pre Lha,ssa 1 i i răspunse Tao-t su. - Mergeţi cu no i 1 ii invită tibetanul. După ce ne îndepl i n im treaba, vă lăsăm chiar la Potala *. Copi i i şi ci i nele lor se u rc a r ă in maşi nă, care hurducîndu-se, 11 duse i napoi spre Kandin. Pe de o parte se bucurau că sdpaseră de. v ijel ie, dar, pe de alta, se gindeau cu amli răciune că fac întoarsă calea pe care o străbătu seri atît de greu. In intuneric, abia se ghiceau con tururile citorva oameni. - Unde mergeti ? se i nteresl Tao-tsu. noi n u ştim încă ! veni răspu nsul.
-: N� � ·!:pt�ia\ -
cdcbrul palat al 1W D;�lal·Lama de la Lhassa.
21
·
- C u m asta ? - C ă u t ă m pe c i n e v a
şi nu ş ti m u nde-I vom găsi ! Tao-ts u ascultă cît s e poate de s u r p r i n s aceste bizare cu vinte. ,.Te pom e n e 5t i că pe n o i ne c ă u ta " 1 î i trec u pri n m i nte, dar a l u nga i w ediat acc2.stă n ă s t r u ş n i c ă i d ee . - Dar pe a c e l a pe care-I c ă u t a ţ i , îl c u n o aşt e ţi ? se hazardă el. - Nu !
Tao- t s u l l lt-i plăc u deloc exp l icaţia asta ş i ar f i vrut să o vorbă c u Petea. Dar, d u pă cite li se i nt i mp la se în u lt i m a v re m e , se tem u să d i v u l ge ident itatea priete n u l u i s ă u . N e m u l t u m it, s e rn u i ţ u m i d o ar să m o r m ă i e : - M i st e r i oasă treabă a v eţ i d e î n d e p l i n it ? - i n ir-adevlf. r, r ec u n o sc u serios bătrî n u l , avem de d u s la capăt o m i si u n e mist erioasă. După ce făcură o vreme, î l î n tre b ă p e T a o - t s u :
Lui �-c hi m be
C iti
ani
1 :! .
ai ?
s e a dresă apoi l u i Petea. dar e m ut, răspu11se t o t micul chi nez. - M ut ? făc u u l u it bă t r î n u l de p arcă i s-ar f i com u n i cat ci n e ş ! i c ce n ă z d ră v ă n i e . De cînd e m u t ? - De c i n d s-01 născut ! re p l i c ă rap i d Tao-t s u , s at i s făcut că d e data a st a poate s p u u e ş i e l l ucruri c i u date. - Foarte b i n e 1 c o nt i n u ă n eră b d ăt o r bătrî n u l . C i ne sînt pări n- Ş i tu ?
- 13
u re,
jii
lui ? - N i m e n i nu şt i e n i m i c ! m u rmur ă t a i n ic băi atul. - A ş a , aşa... D e c i o re î n car n a r e d i rectă . . . - E f o a r t e c u p u t i n ţ ă ! sforăi p l i n d e comp et enţi Tao-t su, care, la drept vorb i n d , î n c epe a să nu m a i î n ţe l e a gă n i m i c . U l u irea s a a t i n s e l im it a cin d bătrî n u l , după ce spuse cîteva cu , ; n \ e t o v a ră ş i l o r săi de d r u m , făcu semn ş o fer u l u i să o p rea s că . " U a ita" ! i i f u l geră p r i n minte ş i lui Petea, ş i l u i T a o -t s u . , N e -am a r s . . . Ne a l u n gă ! " Contrar i n s ii aşteptărilor lor, străvech i u l autobus se i n v i rt i I n j u r u l propri e-i a x e ş i p o r n i p e d ru m u l p e c a re ve n i s e . - U n d e me r g eţ i acum ? De ce v-aţ i î nto rs ? se i nteresă i n t r i g a t m i c u l c hi n ez după ce, bineinţeles, fusese î n gh i on t i t de către P etea . - O să vedeţi v o i 1 re p l ică bătrî n u l , a ciirui a ti tu d i ne se sc h i m bii d i n t r-o d ată . Scoase în p ri m u l rînd din brîu l larg cu care îşi st rîn sese mi j locul o morişcă de r u g ă ci u n i , pe care prinse să o v î nt u r e , şi începu s ă cînte o m e l od i e fără început ş i fără sfîrşit. Imediat exe m p l u l său fu u r m at şi d e cei l a l t i călători, iar a u t o bu s u l se u m p l u de o hăr m ă l a i e de ne d e s c r i s . l u an işi c i u l i u rech i l e , îşi r ăs u c i mirat ca p u l r a poi îşi în ăl f ă botul s p re tavan şi încercă să ţină coru l u i han g ul c u urletele c e l e m a i f r u m o s mo d u late p e care l e p u te a e m i te . Petea şi Tao-ts u nu mai p r ic e p eau nimic. I n c ap u l lor era 11 1 1 teribi l vă l măşag , care se i nc i l c e a c u fiecare nou k i l o me t r u parcurs.
·
Mergeau cu greu căci se stîrnise o m are vijelie. Pe neaşteptate, ,.orn n i t. us u l " opri, a r uncind t<-i pe unii în bratele a lt or a . Se a f l a u î n faţ a u n u i temp l u d i n mij l ocul u n u i sat. Bătrîn u l , care părea a fi con d ucă t o r u l celor d i n autobus, cobori primul ş i i n ce p u s ă ciocănească la poarta tem p l u l u i . U rm ă o a ni m ată tl i sc u ţie in ti betană. Ceea ce se p e trec u după scurt timp il făc u pe Petea' să �se umfle in pene, pe Tao-tsu să se ci up eas c ă de teamă c ă totu1 eşte un vis, iar pe l u an să se oprească din urlat şi s ă înceapă să lafrecc
/2-2\__ ' c�
Bătrînul i l l uă pe Petea in braţe, pe cînu ceilalţi ii făcură o sme· rită p lecăci une şi i ntrară cu el in templu, urmafi i ndeaproape de Tao-tsu şi l uan. La lumina palidă a opai ţelor de u nt, copiii se văz u ră î nconjuraţi de un întreg sobor de lamaşi dintre cel cu scufie galbenă. Petea fu depus la p icioarele statuii l u i Budha şi înveşmî ntat i n tr-un strai de mătase, i ar bătrî nul ajutat de călu gărul acel u i tem· p l u , ii oferi in dar un bloc gălbu i-cărămi z i u , c u miros rinced. - Mănîncă ! î l îmbie el. Petea ridică m i rat sprîncenele, i ntrebi nd u-şi din ochi priet e n u l . Acesta răspunse c u u n gest de neput i nţă. M a i m u lt cu sila, călugărul î i î n d esă î n gură citeva bucăţele din acel bloc, dovedit mai apoi a l i u nt vechi d e peste 4 0 d e ani. Numai l uan refuză cu demni tate acea stă m ii reaţă dovadă de adinc respect. Este ştiut că î n mănăst i r i l e d in Tihet, untul cu cit este mai vechi, cu atît e considerat mai f i n . m a i t! eli cat şi n u se foloseşte decît l a ceremonii deosebit de importantt:. I n templu răsună deodată o orchestră drăcească alcătuită din btJ c i u m ş i trompete d e aramă, tobe, ciurele de toate d imensiuni l e. I n această atmosferă stătură acolo cop i i i pînă dim ineaţa, cînu l a m a cel a l bit de vrem uri î l u rcă pe Petea î n autobu s urmat de tot soboru l . - U n d e mergem? î ntrebă tem:itor Tao-tsu. - La Lhassa 1 - In sfîrşit ! In oraşul reşed inţă al l u i Dalai-Lama se opriră pentru p u ţ i n t i m p şi, spre desperarea cop i i lor, autobusul plecă mai departe spre . apus, în�eptind u-se spre mănăstirea Trungh Ding. Ajunser ă acolo într-un minunat amurg. Porţi le grele de stejar �e deschi seră î n faţa drumeţilor şi, pînă c î n d să apuce să coboare, coru l şi fanfara că l u gă r ilo r făcură să zbîrnîie văzduhul. I n î ntîmpi nare le ieşi o proce s l u ne de l amaş i, care d uceau pe un şervet de mătase vio· letă u n cristal sferic. Bătrînul îl luă de mînă pe Petea şi-1 prezentă. A!Joi privi fix cîteva clipe globul . Ca trăsnit, se aruncă l a picioarele c op i l u l u i şi a proape o mie de alţi căl u gări făcură l a fel. Cînd se ridică, avea figura t ransfigurată. - I ubiţii mei, am găsit reîncarnarea p r i m ul u i nostru cam poge lung, aşa cum au arătat horoscoapele : are 13 a n i , e mut şi născut prin reincarn are d irectă. Lui Petea îi era teamă să nu i se m ai dea u nt să mănînce, căci aşa fusese tratat l a toate mănăstirile pe unde trecuseră şi unde fusese sărbătorit asem enea u ne i fii nţe coborîte parcă din lună. ·
.
*
Aşezaţi in preajm a focul ui, Drung pri nse a istorisi poveşti despre demoni i munţi lor şi despre oameni i săl batici pe care poporul î i soco· teşte l o c u i t o r i i acelor meleaguri. Tradiţia tibetdnă crede î ntr-adevăr in exi stenta u nei ra s e primi t i ve de oameni care, i z goniji de pe platouri de t ibetani, ar t r ă i acum pc brinele şi gri n d u r i l e i n accesi bi le. După credi nţele de acolo, aceşt i ,.oameni ai zăpez i l or" ar fi n işte fi inţe uriaşe, păroase, cu o putere ele zmei. I ntel i genţa l e -a r ti în schimb foarte red usă şi tocmai d ato l i tă ,minţii lor mai agere au izbutit ti betani i să-i go nească de pe p di ş ,..Oar(lenii zăpezi lor" se răzbună de aceea pe păstori i c are le ·
. .
c::C · d� poted!e.
23
S a v a n ţ i i au i n c e rc a t de n en u mă ra te ori să dezlege m i s t e r u l aces tor legende, dar n i c i u n u i european n u i-a fost dat s ă se i n t l l nească tu a c e şt i .,oameni ai z!lpez i lor". De altm i nteri, nici chiar ti b e t a n i i nu vor s u s ţ i n e vreodată că i-a văzut c u propri i i lor och i , ci doar că ar c u n oaşte pc careva care i-a văz ut. Cel m ai ad esea e vorba de vreun viir care a fost u rmărit d e "un om a l z ăpez i l o r " ş i care a re u ş it �ă scape, i a r d rept covadă este a m i ntit marele n umăr d e c i o b a n i tl i spa· r u ţ i pe cără r i l e zirnelor. Pe n tru l o c a l n i c i n u mai i n c a p e n i c i o î n d o i a l ă că să rma n i i au fost d evoraţi de acele să l batice făpturi. - Rockhi l l, s p u se sir Ree d , pret i n d e în cartea lui "Land of th�J Lamas" ( "Ţara lăma ş i i o r " ) că aceşti oameni să l b at i c i sint în r ea l l · tate u r ş i . - Această a fi r m a ţ i e n u s t ă i n p i c i o a re , îl c on tra zi s e Merişor. Prin aceste regi uni , urşii sint necunosc u ţ i . - O a l t ă ip ot e z ă ar fi că sînt n işte m aim u ţ e m ari, c o n t in u ă p a leo n t o l o g u l . Lege n d e l e menjionează că "oamenii z ă p ez i l or " ar a v e a u n simt dezvoltat al imit aţi e i . ( ntr-adevăr, observă Drung. E x i st ă nenumărate p o v e s t i r i despre această î n s u ş ir e a "oamen i lor zăpez i i " . O p ă ţ ani e curioasă i s-a Inti m p l a t unui ţ ă r an din B u than. I n c o l i ba lui avea u n l;idon c u pe t ro l , c a re-i s l u j e a la l u m i na t în t i m p u l l u n gi l o r n o p ! i de i a r n ă . I ntr-a zi, ţ ă r a n u l se pomeni i n co l ibă cu un "om al zăpez i lor", care rămase l î n gă uşă to c m ai î n dreptul b i d o n u l u i c u petrol. Ţăranul înşfăcă un v a s cu apă ş i era gata să-I arunce a s u pra vrăjmaş u l u i, c î n d o bservă că a c e st a se pr e g� t e a să-i i m i te g e st u l c u b i don u l d e p e t ro l . Văzînd asta, ţ ă r an u l se gr ăb i să se s t ro pe a scă pe s i n e , cu a p ă, ş i , imediat, s ă l !Jatic u l , d i n m a i m u fărea l ă , î ş i d e ş e rt ă pe trup b i d o n u l de petro l . Ţă;- ra n u l l u ă atunci d i n vatr ă un tăciune aprins, s ă lbat i c u l făcu la fel, petro l u l l u ă foc, şi-1 m i s tu i pe dată. - Astea seamănă c u poveştile Moşului Mazai * ! observă Tania rîzîn d :. ..Ru ptu ·şi-a Cu zea al puştii trăga ci,
Tnsă chibriturile el poart!l·n desagi.
Stînd în tufiş, pe-un gotcan mi-I momeş te, Pune chibritul la capsă şi·ocheşte".
- Ce wtră * * e
asta ? î n t re b ă Drung. c i o poezie, ii explică fîn, şi-i t r a d u s e versurile. Lama se su pără : - Ce v-am spus eu, sînt î n t î m p l ă ri pe ca r e vi le poate i storisi orice tibetan. De altfel nu-i nimic d e o s eb it î n e l e. E u î n su m i , acu m vreo 18 l u n i , am văzut un "om ·al z ăp ez i l o r ". Toţi amuţiră. Apoi Me ri ş o r z i s e rizind : - Şi p es em n e că i-ai turnat ş i l u i arak pe gît. Ba mi-am t u r nat m i e d u p ă ce am scăp at d e el . U n d e l-ai văzut ? s e interesă Li Cian-su. Pe m unt e l e sfîntului Djayanta-Devy. Aaa ! exclamă sir John. Asta-i u n m u nt e celebru, dar de fap t
- N u-i
sutră,
necu no�ut.
--� ."; ·-"foş<�1azai **
=
eroul u nei poeme a : carte
Su-t(ă_, ·== în l i mba sanscrită
-'-.,.
Cft�B�=��]o
lui N . A . Nckra sov. sfint:i,
rugăciune.
- Aşa-i ! M-a condus acolo u n venerabi l şi învăţat geshe, care nu 4 upă m ultă vreme a obţi n ut de la Budha o reincarnare şi mai fe ricită, adică, după cum sp uneţi voi, a răposat. - Foarte i nteresant 1 murmură d u s pe gînduri Li Cian-su. Apoi se adresă p e en glezeşte lui sir John : Experienţa m-a î n văţat că in rel atările fantasmagorice ale oameni lor din popor se ascunde intotdea· una un fapt extraord i n a r, dar cit se poate de rea l . - I ntr-adevăr, domnul meu ! întări sir John în stilu l s ă u alam· bicat : Acestea sînt m a nifestări empirice ale teratologicului. ln aceeaşi seară, E.C. I.T.-ul , la propunerea lui Li, luă o hotărîre importantă : o parte ti i n ex pediţie va p lec# i n ainte pentru a p u ne ba· zele viitoarei sta ţ i i experimentale şi a în cepe cercetările. Acest eşa lon trebu ia să fie con d u s de Li Cian-su, care, în soţit de Drung, vroia să desco!)ere legendarul mu nte al l u i Djayanta-Devy. Tot cu acest convoi p l eca şi Sprna. Restu l expetl i ţ i ei rămînea dcuă săptămîni la Lhassa pentru întregirea efectivu l ui c:1e m u ncitori, obţinerea de hărţi. d ocumente şi pentru d iferite form n l ităţ i . S i r John Reed, deşi ar fi dorit să plece cu Li, se dec ise să riim !nă la Lhassa : doar nu oricînd se i veşte c u i va posibi l i tatea să cu noască acest m u l t vestit oraş, care, pînă mai ieri. era aproape inaccesibil u n u i earope a n . Inainte d e p l ecare, Sprn a , fără să vrea, i i f ă c u Taniei o mare sur priză : Developînd foto grafii le l u ate pe drum , i-o arătă pe aceea prinsă în apropierea Cianţzi anu !ui : cu cei doi copii care fu geau după convoiu l expediţ iei. Şi atunci Tan i a i l putu admira pe însuşi Petea al ei, travestit î n fată. l n grijorată, Tumanova telefonă l a Şanhai. D irectorul taberei îi spuse că băiatul fusese "reperat", că in scurt t imp va fi găsit şi că, î n orice caz, n u trebuie să fie necăJ ită, deoare�e un N>varăş d e i s pravă n umit Tien-huă este pe urmele fugarului. l n ciuda tuturor acestor asigurări, geofiziciana n u f u cituşi d e puţin l i n iştită. Noaptea i l visă pe Petea p u s in cele mai primejd ioase situat ii şi a doua zi chema d i n nou Şanha i u l . După o săptămînă, F î n Siao-ş a n fu i nvitat l a orga nizaţia oră· şenească de p&rtid, unde îi fu i nminat un plic. In el găsi un bilet dacti lografiat : ·
.. Dragă t o v a răş e Fin , Petea Tumanov . cumnatul colabora toarPi du m nea voastrci se afltl tn calitate d e stare { La la maseria Tru ngh Ding. ln drumul dumn ea voastră, vă pu teţi abate pe la a ceastă m ănăstire şi să-i redaf i sta reţu /u i ei încarnarea l u i de pionier. Vă urează su c c e s , a l dumneav oastră Tien -httăa . *
Li C ian-su şi Sprna î şi ascundeau cu greutate emofia care-i cu prin sese. Amîn doi erau in prada sentiment u l u i contradictoriu pe care-I simte orice om care se avent urează î n necunoscut. Lor le revenea �arcina de onoare de a ajunge primi i l a punctul term i n us al expedi ţiei - aco lo u n d e toate i!)oteze l e urmau să pri ndă trup, să devină o vastă lucrare şti inţ ifică. lm1)reună cu cei doi oameni de ştiinţA, pleca şi proas:>ătul lor tovarăş, Drun g-Lama, in cali tate de călăuză. Ceata d imi neţi i mai stărui a încă î n jurul măreţei Potala, cetăţuia l u i Daiai-lam a ,. cind ce i trei se urcară în G AZ-ul aflat în fruntea ca ravl>.nei. care mai fă ceau parte încă patru autocamioane şi două a1Î to;>bd uri;\A ceste d i n urmă vehicule - făcute din tancuri amfibii -
dÎn(
25
au a t a ş at de c o rp u l lor schelet u l met al ic a l u n ut poa, c a re se poate !lt s H ! ş u ra ca o s;:ară de pompieri . Pe u n astf e l d e pod poate t rece f ă ră nici o d ificu ltate un autocam ion cu o încărcătură de ş a se tone ş i pot face f aţ ă şi r î u r i l or cu o lărgime d e aproape 10 metri. I n af a ră rle c a b a n a d i n m ateri a l e prefa bri cate, in a u t oc a m i o a n e se afla uti l a i u l n ecesar ridicări i unei hărţi geofizice şi aparat u ra l u i S p r n a . Acesta d i n u r m ă mai d ucea c u el un mic aparat de fil mat şi o p u şcă de vî n ătoare. Lî n g ă şofer se aşezase D r u n g - l am a ,
iar in fund Li şi Sprna . Părea că t ot u l este pus la punct , c î n d Dru n g cobori pe n e a ş t ep t a te , intră ca o furt u n ă i ntr-un � emp l u d i n a p ro p i e r e şi tot atît de v i j e l ios r.e rei ntoarse aducînd cu sme u n pa c h e ţ e l i n v,e l it cu gr i j ă într-o bu cată d e p î n z ă cam soioasă. - N-am i n c r ed e re în el, făcu n e m u l ţ u m i t S p r n a . N u-i u n om c u c a r e să poţi p leca l a d r um i n delun gat. Mi-e teamă să nu se r e p et e f i g u ra l a fiecare temp l u înt î l nit. - l a s ă - 1 . . . O să vedem de ce a p l ecat... In a c e l moment, lama se u rc a s e din n o u i n m a ş m a . Avea aerul sa t i sf ă cut a l omului care şi-a închei at c u bine afacerile. Gata 1 î m i u itasem cele m a i im p o rt a n t e l ucruri p e n t ru u n V •v
-
c a J a! o r .. .
- Care-s acelea ? î ntrebă S p r n a z î m b i n d . - Pofti m : bo t u l pe ntru masă, c u ţ itu l şi c u t i a de a g at ă în ca re-mi ţ i n toate rilbu ( m e d icamentele ) . A s t a i toată a verea mea. Iar p î n z a în c a re-s în v e l i t e , mai adause e l , e mantaua mea rle sch i m b. P l ecăm ? Z�romotul m o t o r u l u i ii r ă s p u n se în locul l u i Li C i an su . A n t ro p o t o g u l îi f ă c u z i m b i n d un s e m n l u i S p r n a , sem n care părea să s p u n ă : • , . vezi c ă n-ai avut d re p t a t e ? ! C u greu c onv o i u l îşi făcu l o c spre p o r ţ i l e oraşu l ui, m a i preci s •.!,re a c ee a de s u d , d e u n de trebuiau să se i nd repte spre lanţul mun t i lor Ka i l a s . La început, şoseaua era p l i nă de c a m i oa n e l e coopera t i v c l oi' a gricole care-şi aduceau m ărfuri le în oraş şi auto vehiculele care se indreptau s p r e Gyangtsc. Chiar d u p ă prima s u t ă d e ki lome· tri, se a ră ta u i n zare t u r m el e de yakl păzi te de p ă s t o ri î narmaţi. Pe a loc uri corturi le negre ale nomazilor arătau a ş e z ă r i vrem e l n ice, in j u r u l cărora se invîrteau cîini jeg ări ţl cu b l ana zbîrlită şi cozi p l i ne de scaieţi . Cu cît l nai ntau, cu atît peisajul era tot mai mono t o n . Aceleaşi coarne p le ş u ve cu piscuri şi pante î nzăp ez i t e , p a ji şti l e de • • n verde închis şi ochiurile a l băstrii a l e lacurilor depărtate dădeau c ă l ători lor noştri i m presia că se învîrtesc într-un cerc inchis. - N i c i nu ştiu cum aş putea face un film documentar ! bombăni d c ;; a m ă � it Sprna. Totul e [a fel, Tatra mea e c u mult m a i frumoasă. - Ei-ei ! oftă Drung. N u ştii să vezi ... c ă c i n u ai obişnui nţa să g·ă s c ş t i f r u m u se ţe a î n locurile măreţe. Priveşte numai comoara d i n d reapta noastră ! C i t t i m p soarele bate de sus, creasta muntelui acesta pare u n pelerin î n v e şm î n t a t în strai alb de pocă inţă. Cind astrul se lasă s p re apus, de sub straiul nepătat răsar sm a ra l d e v e rz i ş i p u r u l r u b i n al d ra goste i O altă neslemată e dagon-ul *. D e pe povirni ş u l d e m i a z ă n oa p t e cupola sa d e a u r l u m i nează t ot u l în j u r c u o r i s ip ă -
-
"
,
,
.
,
sci nte ietoare ...
- Nu-s poet, Drun g- l a ! oftă
sint l a fel i n T ibet... * D�,g<:)n H" rol i-ndli n�
-
s a ncht a r
lui Budha.
obl şnu:t
în
o p t ic i a n u l .
Asia
ce:1t r a l ă
D a r p arcă
şi
de sur.l,
t o ţ i munţii unde
pclerinil
- I n ţ ara c:i u m i t a l e sî nt m u n J t t Da ! - Ei bi ne, cînd i u beşti m u n ţ i i nu le cauţi fru rn u scţea el i n f u l!"a u n e i m aş i n i . Li C i a n-su îşi înăbuşi rîsul. Ştia bine că o r i c e european ve n i t pe m e l e a g u r i l e Ti betului caută n ea pă r at aco!o m ister ş i , în genera l , c e e a ce în l i m ba t u turor scri i torilor se numeşte s u b l i m . I n T i bet, fiec are !.t' aşteaptă să vadă l u cruri nemaipomenite, ch i a r de l a p r i m u l p a s . - A r e d re p t at e lama ! Li, ce - a r f i să o pr i m o c l i p ă să vid ru i· n e l e astea . .. - I n regulă, d r agu l meu 1 T o t u ş i să f i l m ezi m a i repede, ca să 'l u ne p ri n d ă seara pe d r u m . In a pro p ierea şose l e i se aflau dărîmătur i l e u n u i vech i c a s t e l ir. t ă r it . In m i j l oc u l l o r se rid i c ă t u r n u l s e m e ţ a l t e m p l u l ui î ncoronat ( li o c o l o a n ă s u bţ i re, l u c i o a s ă . Coborî n d , L i Cra n-su l u ă c u d i n s u l u n baston t a re d e bam b u �, care se term i n a cu u n fel de furcă asc u ţ i t ă cu d o i :.l i n ţ i . - La c e - ţ i foloseşt e ? - Pe ntru ş e r p i ! S-ar putea să-i i n t i l n i m ! R u i ne l e nu erau chiar atît de vechi pe cît c r e z u s e S p r n a . o ; n ;
nezle� exam ina două 5 ! l exuri crî mpărase-"t'u gre utate.
şi
citeva o as e
d i sp ers ate,
pe
care
le
27
*
După patru z i l e de mers, pe şosele de cel e mai m ulte on am pra.:t icabile, ajunseră la o trecătoare a cărei pantă urca foarte m u lt. Temperatura scăzuse sim ţitor şi, i n acea dimineaţă, vi ntul rece care s e prăvălea d e pe povirnişurile munţilor aducea cu sine valuri dense de nea sclipitoare. Erau la o altitudine d e circa 4.000 m p este nivelul mări i. Călători i noştri se inveşmintaseră cu şube grele ş i arătau ai doma txploratorilor polari. Chiar i n cea de-a patra zi, Li şi Spm a avură o di spută pe teme igienice cu Drung. Călugăru l t ibetan, conform unui obicei al său oe-o viaţă întreagă, era d e părere că apa serveşte î n mod exclusiv la adăpatul vitelor. Sprna i i p ropuse lui Dru ng să facă împreună o baie o e soare şi zăpadă. Lama n u primi n ici măcar să audă propunerea opticianu l u i . Cit ai clipi, Drung se trezi dezbrăcat şi tăvă l it într-o troia nă. N umai intervenţi a promptă a l u i Li il s.Wvă pe căl u găr. Infuriat, pro!erin d in co ntinuare cele mai teribile blesteme şi ame n in ţări, lama se incotoşmănă i ntr-o blană d e yak şi se ghemui i n fund u l GAZ-u l u i. După c e convo i u l î ş i relu ă drumul, c u toate că Drung se izolase i n tr-o straşnică m uţenie, trebui, l a i n s istenţele l u i L i , să le s p u n ă că l n ci �v a o r e vor aju n ge la poalele muntelui l u i D j a y a n t a- D e vy Fr igul se înteţea şi, ca din sen in, se i scă o cumplită furtună de zăpadă. Maşini le î naintau anevoie. Stihia devenise un obstacol de ne t recut. Ş uieratul vintului făcea ca trecătoarea să răsune asemenea tubu l u i cu cel mai grav timbru al u nei orgi uriaşe. - Drung-la ! zbieră Li C i an-su cît î l ti neau plăminii . Mai avem mult ? P uţi n ! răspunse Dru ng, apropii nd u-se de cei doi. Numai că n-o să aju n gem n iciodată. Aţi comi s u n sacrilegi u . V-aţi rîs de un om sfint ! - Cum ? Li fierbea de m î nie. - De mine ! Nu vă lasă sfintul Djayanta să t receţi ! Ca o confirmare curioasă a celor spuse de Drung, din i ntim· plare, p l esni un pneu al GAZ-ului. - Ce ne facem, tovarăşe p rofesor? î ntrebă deznădăj d u it şoferul. Dacă opresc, vîntul ne azvîrl e i napoi - Poţi merge astfel ? - Stric roata 1 Păcat de anvelopă şi de tot... Pe urmă mi-e teamă să n u rup şi axul maşi ni i... - Trage lîngă peretele m u ntelui şi opreşte ! Făcînd această manevră, fură aproape gata să se ciocnească de autocamion u l care venea pe urma lor. Legin du-se de automobi l , Li făcu semn autocamioanelor să treacă înainte, iar ei îşi remorcară ma şina de ultimul autopod, astfel i ncit radi atorul să fie ridicat d e la pămînt cu mai bine d e 30 cm. - Cît mai e? - Puţin ! repetă cu î n căpăţînare Drung, şi d in nou ami nti ceva despre p ede ap sa l u i Djayanta. - Cît ? Răspunde o d ată sau te las a ici ! Faţă de ameninţarea l u i Sprna, D run g ii lămuri că ajun seseră i n punct u l cel mai î n a l t a l defileu l ui ş i c ă d e acolo acesta cobora i arăşi . spre u n "�odi�, �nde scăpau defini tiv .j i ştc vede. Pc ici, pe
.
-
.
"
-
co:o, c i te o t u f ă de rodo d e n d r i, t;e :1 ţ i:l nă v i o ! c ! ă şi _! nepcn i m li r u n ţ i . Pt> a : o c ur i , se z ă reat! p et ice de zăpadă i m ac u l at ă . în preajmă, u n pirăiaş s u s ura vese l .
- A m aju n s ! :: n u n t ă b o s u m f lat Drun g . l i Cia r.-su şi S�rna i ş i lepă d a ră ş u b e l e şi i e ş i ră d i n m a ş i n a aco
peri tă de promoroacă.
- E i , c u m rămîne c u sfi n t u l ? z gi n d ă r i S p r n a ra na c ă l u gă r u l u i . - Vom vedea ! se m u l ţ u m i a c e s t a s ă bom băne. Ce v-aţi oprit ? Să mergem mai de p a rt e 1 Mai avem de m e r s aproape zece li * . D i n n o u maşi n i l e s e p u s e ri in m i şcare ş i , după c e s tră b ă t u r ă prin po d i ş u l , pe care nu u i s t a nici un fel de d r u m distanta s p u să C f' Dr.u n g, s e opri ră . f n f a ţ a exploratori lor se af.la un m u n t e i ntr-ade văr m ăret d i n stim·ă v i o l e t ă de gra n i t . Pe a l oc u ri. muntele era in tretăiat d e brîi e al be aparent c a l c a r o a se, iar d e a s u p r a unui a stfel de brîu, l a n i v e l u l unui n o u p l at o u d e d imens:uni m i c i , se d eschi dea f(,Ur3 u n t>i peşteri. A j u n se seră. La u n fo: înjgheba! re l o c , fî s i i a s f ă t o s u n ceai nic, i a r a l ă t u r i , bucătarul, d e s c h i d e a n i ş t � c u t i i � e con serve. B u c u· ria i z b i n z i i îi g a l v a n i z a se pe toţ i . - Tovarăşe doctor . . . ceaiul e gata ! - M u lţumesc, t o va ră ş e S i - D i n ! răsp u n st amabi l Li . Bem ac u m c u t o ţ i i , pe u rm ă t r e i o r e d e o d i hnă 1 /\\ a i avem d u p ă a ceea o după a m i ază de m u ncă. Strîn ş i c u toţi i î n j u r u l focu l u i , î ncepură din nou s li răsun� vechi cîntece ostăşe şt i , povestiri de l u pt e a m i n t i r i de-acasă. S p r n a , cll re n u p r i ce p e a mai n i m i c din ceea ce se vorbea, se mu l ţ u m i pe moment d o a r c u l uarea citorva vederi, a p o i c u f i l m area t a be r ei - N u tr�puie să-i mai aducem ami nte de s f i n t 1 îi a tr a s e ·aten ţ i a antropologul, ară t î n d spre lama, care n u părea să ia p art e la ,
,
.
buc ur ia c o l ectivă. - Ş t i u . . . Ac uma-i vorba de altceva : d e talentele noast re de al p i n i şti. Cum naiba s-o ajunge sus l a peşteră ? - Vei v e d e a ! E s i m p l u de tot... S i stemu l no s t r u ch inezesc e m u l t mai u ş o r decit a c e l a al sportivi lor e u ropeni.
I n zo r i i d i m i n e ţ i i u rmătoare, Sprn a v ă z u c u m l rare că erau aş teptaţi d e cî ţ i v a oameni din e s c o r t ă , care ti neau n ! şte pră j i ni l u n gi de a p roa p e 5 m fiecare şi de al c ă r o r virf era legată o f r î n gh i e cu l a ( . - Uite cum facem noi il învăţă Li. Primul prinde cu laţul d in
virful p răj in i i col t u l de
1
stîncă cel mai a p rop i a t . Pe u rmă se u rcă j)e el p1nă a j u n ge să-şi s t ab i l ea s c ă o po z i ţ i e de susţi nere pe aceş t i cinci
m e t r i . D e acolo caută să prindă următorul ţanc d e stîncă ş i a ş a mai d eparte. Cî n d ajunge p e u n punct u nd e îşi poate tine echi librul fliră prea m u l tă p r i me j die , aruncă u rm ătoru l u i c oa rd a . Noi doi vom urca ajutaţi de patru i nşi . Nu e nici o primej die. Sint numai vr�o 80 de 'l: e! r i d e cost işe ... N u-i u n fl e a c ! - Nici g re u nu e ! Ţi-e c u m v a teamă ? - N u , n k i vorbă de aşa ceva !
.
'
�
��'�
�tt -�1_-- m a' s u r (J '
dc 1 u n g .t mc
l o 1 o s 1. t � tn
China
-
cc :J . 500 m .
29
Ca n işte a l p i n i şt i incerc a ti. î ncepură e scaladarea cost işei şi, In puţin d e o oră fură sus, pe micul platou. - Capul drago n u l u i ! strigă D r u n g, care se căţărase d e u n ul singur.
mai
*
Luminată de ref lectoarele puternice purtate de exploratori , peştera a l u i Djayanta-Devy apăru ca un palat de basm. Cristalele m u lt icolore străl uceau feeric aidoma unei salbe de nestem ate. Păşeau cu evlavie ca i ntr-un dom părăsi t de secole şi î n atmos fera căruia dăinuia î ocă prezenţa unor necunoscuţi înaintaşi. Fiecare se î nî reba cine va mai f i trecut i naintea lor pe acelaşi drum. I n m in tea l ui Li Cian-su se reconstituiau legendele pe care le c u l esese cu privire la peşteră, iar Sprna se gîndea cum să poată cinem atografia m a i bin e neasem u it a operă a naturii pe care o avea î n faţa ochi lor. Mergî nd în şir indian, trecură pe ste pîrăul care t ă i a diametral p e ş tera. Uru n g, care şi el pentru prima dată pătrun sese î n acel m itic tocaş, răm ase deodată loc u l u i , ca. o stană de piatră. Pe fi gura l u i , se putea cit i spaimă a m e s t ecată c u o nesf î r ş ită adorare a zeităti i . Och ii i s e hol bară, gat a să-i iasă d i n orbite. L a fel de brusc c u m s e oprise, s e prosternă ş i incepu s ă murm ure fără de sfîrşit. L i Cian-su se aprop ie d e e l ş i , i n vo l u ntar, făcu un pas i n apoi. I n faţa lui Drung era un lei de p u ţ , a d i nc de m a i bine de zece metri. - Tovarăşe Sprna ! Te rog . vi no să vez i şi d u mneata ! Asemenea l u i Drung şi l u i Li Cian-su, Sprna, la rîn d u l său, ră mase î n mărmurit. Pe f u n d u l p u ţ u l u i se zărea un dinoz a u r c l!.re p ă r u den u m ită
..
că m i şcă. In acel moment, o pată de aer i n ghetat ii lovi în· obraz iar d i n
fund u l peşterii răzbătu pînă la e i u n răget înfi orător. D e parcă nu· mai at i t ar f i a şteptat, Drung se ri d ic ă ş i o rupse la fugă răcnind, a ntrenind după s i ne ş i pe ceilalţi oameni d i n escortă care ii i nsot e a u . - Fu giţi ! zbieră el . Fugiţi, dacă vreţi s ă tră iţi 1 Ne omoară ba· taurul ! Săriţi, iese balaurul din groapă ! Li Cian-su mai privi încă o dată pe fund u l văgăunii şi văz u ia ră şi d i noz a u r u l . . . - Staţ i 1 Opri ţ i ! N u este adevărat ! strigă ş i e l , l uînd u-se după lama.
.
S inguru l care rămăsese calm era Sprna. El îşi proiectase spre d i nozaur fascicolul de raze al rcfl ectoru l ui special pe care-I purta şi î ncepu să, fi l meze de zor fără să i a ami nte l a vaerele care străba lea u peştera. I ntre t imp, Li Cian-su îşi ajunse oamen ii din urmă tocma i atunci cînd aceştia trecuseră de pîrău. De fapt, e i s e şi opriseră acolo, căci u r let u l ace l a nemaipomenit contenise ca p r i n farmec. I n schi m b, Drung se prosternase d i n nou şi, amutit de spaimă, arăta ceva in s p re f u n d u l peşterii . Acolo se vedea un punct l u m i nos, de cu!oare verz uie, şi a cărui i ntensitate creştea mereu. Oarecum calmati de i nterventia l ui Li Cian-su, oamen i i , i ncă şovă ielnici, se î ntoarseră la locul unde Sprna îşi vedea l i niştit de treabă, dar, cum trecură iarăşi d e r i u şor, urlet u l reîncep u , de astă d ată, ce-i drept, cu o m a i mică
vigoa�e.
� , 'Sm guru1 rămas i n ceea ce mai tirz i u Li denumi "zona l i n iştită·' era Dritng.\ţ'
- De ce-ai p leca t ? între bă ironic Sp1 na. N u- 1 decit o mu•·•ie de d inoz a u r . D i n p r i d n ll j o c u l u i de umbre şi l u m ini, pare că m i ş că . As t a - i tot. Li C ian-su se lăsă în g e n unc h i pe margi nea grop i i şi pri v i ate nt ' înău ntru : - O f r î n gh i e ! Cobor ! Ca m ă s ură de precauţie, îşi puse pe obraz o mască legată de u n balon c u o x i g e n . Incet u l cu î ncetul, L i a l u neca i n j o s . P e s u b p l c i o a re le l u i , ş i r u i a o ş u v iţă de a p ă . ln faţă i se p re ze n t ă d eo d a t ă o v i z i u n e m ă reaţă : u n d i noz a u r î m p i etrit, asemănător u n u i b a s ore l i ef ie ş it d in s t î n c ă . C u s ute de mi l e n i i inainte, m agma î s urp r i nse s e i ntr-o at i t u d i n e de p ro s tea s că ferocitat e . N e tezit d e a p ă , pe re t e l e din spa te l e animal u l u i antedi l u vian, i l re n e c t a ; din cauza aceasta, privit d i n oi ferit e p u ncte, m o n s trul da i l uz i a c ă m i ş că . D u p ă c e l u ă o probă d i n rocă, L i C ia n-su fu scos la s u p r a f aţ ă . - Mai r ă m î n e să l ă m u r i m m i s t e r u l z go m ot e l o r care se a u d şi a l l u m : n i i c a r e se z ă r e ş t e a c u m p ă l i n d in fundul p e ş t e r i i . . . Jos, i n tabără se d is c u t a foarte m u lt d e s p re even imentele petre cute î n u l t i m a z i . C i n d v e n i vorba despre z gomotul pe care-I a u z i seră. în p e ş te r ă , S p r n a e xp l i că o a m e n i lor c u m se poate . p ro d u c e un asllel d e fenomen acustic ; ră m î n ea doar să d es c o p e re ori ginea şi pun : t �1 l l u i d e a m p l i l i care. Timp d e două z i l e , Li Cian-su r i d i că, aj utat de S pr n a , o scrie d � hiir!i p a r ţ i a l e ale regi u n i i u r m i n d să f ac ă u lter ior şi h a rt a a m ă n u n ţ i t ă a p e ş t e r i i . Concomitent c u areste l ucră r i se i n s t a l ă şi p ost u l teic graf i c al t a b \" r e i , a stfe l i n c i t a c e s t a să poată f i i n perm a n e n t ă l e )l":i t u ră c u res t u l e x p e d ijiei , care c o m p l et î n d u-şi e f e c t i v u l l a Lh a s s a , t re b u i a să sosească î n cel mai s c u rt t i m p . Toate acestea f i i n d t e r m i n a t e , reluară st u d i u l p e ş te r i i . C h i a r ş i Drun g a n t renat de e n t u z i a s m u l colectiv, p ă rea să f i re n u n t at la ,.prea cucernicie" ş i p u sese m i n a seri o s a c o l o u n d e era n e v o i e . N u se m a i s p e r i e U (! d i n o z a u r, căci fu c o b o r i t ş i e l i n puf c a să se c o n v i n gă de s p u s e : e ! ! l i L i C i un-s u . U n s i n g u r l ucru i l însp ă i m î ntă : coloana d e l u m i n ă d i n străiunduri lc peşt e r i i . C a să aj ungă a c o l o , tre c u ră d e p î r ă u ş i se a d i nc i ră in peşteră. S t r ă b ăt u se ră cam t re i su t e d e metri ti e la i n t rare, ci n d i n faţa lor se d e sf ă ş u r ă o pr i v e l i ş t e feerică. Dede· � L b!ul peşter i i t re ce a printr-o galerie l at e ra l ă u n gh e t ar pe suprafata c ă ru i a l u m in a s e r ef l e c t a i n t o ate d i rect i i le, c a într-u n j o c d e a t1 i f !c i i . Gheata l u i p ărea un b l o c u r i a ş d e cristal deci se puteau vedea clar moren�le d e pe f u n d . I ntr-un p u nct, g h e ţaru l făcuse u n meandru c u g10ri l e l n c h i s e de mi i de s ec o l e . B r a ţ e l e l u i s e d e sp ă r ţ i s e ră de trun c hi u l cel m a r e ş i rămăseseră ca o ci sternă l ater a l ă . Aj u n s acolo, Li C i:� n - s u fu cit p e-aci să repete prosternarea lui D r u n g . 1 se părea r.ă visează. O pereche de ochi i l pr i vea u d i n străfu n d u r i l e gheţ i i . S p r n a , c a r e îşi p r o i e ct a s e p u t e rn i c u l l u i reflector asupra petei de o formă c i u dată d i n g he t a r , nu p utu să se stăpînească ş i scoase un st ri g ă t de u i m i r e . Da, s u b cristal u l ile apă îngheţată se a f la u n cm i n carne şi o ase , însă n u u n om ca toti c e i l a l ţ i , c i un ur i a ş ne m a i p o m e n i t , î n v e şmî n t a t î n blănuri şi in m în a c ă r u i a se putea vedea o s e r u re de s i l e x. - E G i ga n th ro p u l l m u rmură Li. Tovarăşe Fra n t i ş e k, îfi dai seama d e val oarea acestei descoperiri ? P r i v e ş t e Scăzî nd apro x i m aţia pe care o p o a t e d a u n g h i u l de l u m i n ă , cred c ă i n d i v i d u l d i n fata noastră m ăs u ra aproape trei m etri . N i căieri p e lume nu s-a mai de swp�r1�, · n a s t fe l de exemp l a r . . . Vom p utea studia un s t ră m oş a l
1
numai 1
1î'
31
�
!
C O it i�ea l z abi l pentru omen i r i i . Am a i ns cu mi n a un vi s , '!!' v i s w(; � m am u t a to i antropolo gii din l u me. Paleont?.logn au g� s1t �� lben u n . p m a a c u m n uma1 p e intreg. I n sc him b, no i, a n tr o o.l o g n , a m stud1at • · · are ent g a f �r1 e t l u m . e d acelea i ş . schelete ! ""! w : . Fericit �e descoper irea fac u ta, lu1 L1 C1an-su 11 ven ea sa JOace. g e a gi r e d o cerce n î să vru i f r A meze. fil să ! t i rugă pe Sprna . . Făr� sa gantu l u i , dar se răsgi n d 1 . G � a a put� a sa s t ':_IC e tot u l . Se d u cea sa transm 1ta şte P a. dm rea 1eş1 spre � ! o vorbă, porni i n f u gă . co legi lor să.i din E.C . I .T . d es c o p e nr ea f ac uta .
t
t
p
J
z � p�
�
...
v
spu !l �
r
- Sprna se do ed i a fi un o m calm şi p revăzăto . D u pă ce- ş i ter m ină f i l ma rea ceru tă de Li , lşi continuă d r u m u l spre coloa na l u m ! no asă . I n fundu l peşteri i , temperatura era foarte scăzută şi atmosfera umedă. Pe aloc uri, trecea peste mici e tice d e g h ea ă. Drumul deve n i s e anevoios. Se strecura cu greu printre stal acmite. Lum i n a se ve dea din ce î n ce mai c la r. C u r înd , S prna îşi dădu seama că n u era vorba de o coloană. In faţa l u i, o porţi une de perete d i n fundul peş terii emitea raze lumi noase, f l uorescente, rec i . M u l ţ u m i n d u-se c u s i m p l a n registrare a f a pt u l u i , f izici a n u l făcu c a l e î ntoarsă în ta bără Tăc u , lăsînd u-! pe Li Cian-su r ad ă fericirii care-I cupri n sese. In după am iaza aceleiaşi z i l e se rei ntoarse i n peşteră î narmat c u u n doz i m e t r u ultra sensibil p e c î n d cei care-I aju tau adu ceau cîteva contoare G e i ger- M ii l ler, c u amplificator ş i n u m ărător. Cu cît se aprop i a u m a i m u l t d e pata lum inoasă, n u mărul v ibraţiilor î nregi strate creştea. Acum Sprna se dovedi a fi şi pr u d e n t, căci nu se mai apropie p r e a m u l t de f u ndul peşteri i. Se m u l ţ u mi să controleze datele arătate d e numără tor şi i n g î n d u rat, cobori. In tabără fu întîmpi nat de an t ropo l o g, a că rui faţă radioasă dovedea că o no u ă fericire se a d ă u ga s e cel ei d in i i - M i i n e soseşte co!oana l u i Fin S i ao- ş a n . - Atu nci le vom face cel mai ma r e dar ! rost i Sprna cu o emotie stăpî nită. I n f un d u l peşterii e te u n filon de rocă radioactivă. N u m ă rătoru l contoru l u i indică un el e me nt cu o forţă d e iradiere nem a i po· m e n i tă. M î i n e cînd vor veni prietenii noştri vor vedea că n-am stat de p o mană . E.C. I.T.-ul ş i -a inceput m u nca, iar sfîrşit u l cercetăr:lor noastre va n d rept i încrederea c a r e n e - a f o s t acord ată.
p
î
t
.
p
t .
s
î
ăţ
EPI LOG tr p
Povestirea noastră s e î n er u e i ntr-un moment c i n d c e l e d o u ă tabere adverse se af l ă la o cotitură a luptei lor. Ce s-a mai întîm p l at cu l a b o rator l mi sterios d i n adîncu l m u nt e l u i Djayanta-Devy? Ce unel tiri au mai pu s la cale M c . Stephens şi ri va l u l său, Mar!ott ? A iz· butit să r id ice E.C. I .T.-u l s t a i nea proiectată ? Ce fel de fiinţă era o m u l �ăsit în ghetarul d i n Him a l a a ? Cum s-a int i l n it T a n i a cu l u r i i ş i cu Petea ? l a t tot atitea întrebări ca r e deoc a m d at ă nu a u răsp u n s , d u p ă cum atitea probleme ale ş tii n fei, ale soc ietăţii, a l e na turii nu şi-a n găsit î ncă de z l egare. S in g u r u l l ucru de care îi putem a ig u r a pe citi tori i no ştr i e că. în cea de a doua p a rte a rom a n u l u i , vor afla nci aventuri extra o r d i n are, trăite de eroi i , pe care p oat e unii c ititori i-au şi i n d răgit. SFIRŞIT
u
ţu
ă
,' 'Tip�:u�:���ccutat -
y
s
la
Combi n a t u l
l'ol i g r " i i c B uc u r e ş t i
C :: sa
S c i nlci·i
.. ! .
V.
S T A U ;.; ·· , 
