CPSF_016 Mircea Serban - Ghidul Din Luna (2)

MIRCEA

ŞERBAN

GHIDUL DIN

LUNĂ

j..:

*

.. Povestiri Ştiinfifico·Fanfastice· 16

REZUMATUL CAPITOLELOR APĂRUTE ÎN NUMĂRUL 15 în

Din cauza unei defecţiuni survenite timpul zborului, a�tronava ,.Mondial- Pax....: 118" a trebuit să fac� o escală 10 ore pe lună. Profitînd de răgazul acestei întreruperi torţate, un grup de pasageri interplanetari descoperă în pustietatea lunei o piatră funerară. Al cui o ri mormîntu1? Căutînd să dezlege acest mister, studentul Efim Morov, din Moscova anului 2520, se foloseşte de două manuscrise vechi de cinci veacuri. El pătrunde astfel în cunoaşterea unor fapte petrecute cam prin mijlo­ cul veacului al XX-lea. Din paginile unui m<.nJscris rărflas nepublicat, studentul Efim Morov află despre viaţa unui tînăr american pe nume Bob Cooper. Urmărind "peripeţiile acestuia,· petrecute în anul 1955, asistăm la producerea unui accident aviatic a cărui victimă- Bob Cooper­ cade intr-un somn prelungit de-a lungul anilor. Cu toate eforturile depuse de ştiinţa medicală, bolnavul continuă >ă doarmă pînă în clipa cine medicii îi aplică un nou tratament. Trezit in zumzetul anului 2000, fostul pilot Bob Cooper se reîn­ cadre<:?.â treptat în ritmul vieţii. Complet restabilit, el caută să recupereze timpul irosit in urrra accidentului şi se interesează îndeaproape de preocupările ştiinţif:ce ale veacului atomic în care s-a trezit. ln_centrul atenţiei figureaza problema populării suprafeţei Lunei. /> lose iât,, d e o activitate demnă de omul anului 2000 şi mai ales ,fnîl1at qe ';� ecunoştinţă faţă de ştiinţă, Bob Cooper doreşte să-şi oJef.e TTrlti-eaga pricepere şi tot entuziasmul său temerarei acţiuni �tabHire a omului în Lună. �'�;�ce� . îl întîlnim într-unul din birourile Departamentului in­ f"' interesîndu-se de condi iile cerute voluntarilor. v �'e�ilatieta

�

'-�e

>C�T

de

(Urmare

din

nwl?ârtll 15)

DEPARTAMENTUL INTERPLANETA� DIRECŢIA ASTRO-BIOFIZICA

PROSPECT

i

Recentul Congres m ond al al asfro-biofizicienilor finut la Pari;-, luind in d iscuţie rapoartele sub co misie de explorare a suprafefei Lunei şi analizînd activitatea inlensl1 depusii în intervalul rdtimilor ani, a ajuns la con cluzia âi:

i

trebuie abandonat vechiul sistem de vizitare pe scurte durate a satelitu!ui nostru şi înlocuirea acestui sistem prin aplicarea celei mai potrivite formule pentru popu!area de­

finitivă

o

Lunei-

Congresul apreciază greutatea unui asemenea proiect şi în acest scop hotărăşte înfiinţarea unui oftciu interplanetar a cămi unică acti­ t•ilate va fi îndreptatâ spre descoperirea celor mai optime condiţii de rezolvare a problemei /ocuifului in Lună. Pentru început. ţinînd seamâ de faptul c1l stabilirea pe lungii duratei a omului terestru în Lună implică o serie de riscuri şi greutiifi, congresul se considera îndreptâ(it sil se adreseze even.fualilor so/i­ citatori fiicind un călduros apel la sentimentele Iar volunlare şi la hotiirirea lor liber consim(ilcl de a participa la u r ia ş a luptă de pionierat ce-i aşteaplil. Tn acest sco p, oficiul interplanetar este autoriza! siî adt1ciî la cunoştinţa voluntarilor condi(iile ce trebuie îndeplinite în mod r eciproc de ciitre oficiu, pe de o parte, şi voluntari, pe de altâ parte, precum �i sd aminteascâ t tu ror a aspectul specific al unei asemenea acţiuni lemerare.

u

CONDIŢII '

Se poate prezenta, oferind ştiinţei serviciile sale, orice persa,wi:i sănătoasiî, i ndiferent de vîrstâ. Sint preferaţi totuşi cei ce n-au implinit inciî vîrsta de 40 de ani. Se cere solicitantului să posede cunoştinţe de fizică, astronomie, chimie, geologie, rad ofoni e , mecanică, meteorologie şi noţiuni do> medic(rtiî pra, ctică, in special a cordarea primului ajutor medical. angajament este pe tim.n de un an . .. Jiib-eagf!\ cheltrdalcl a transport u lu şi a infre(inerii pe toa!tl Îl! sarcina of ici u lui interplanetar.

i

VDurat<;)primului �!ggt��l}g_qg

>··�·-��ll�lil��

i

Obligaţiile asumate de ofertant se rezumă la răspunderea asupra propriei lui v i eţ i şi la îndeplinirea cu stricteţe a instrucţiunilor cerute de bunul mers al cercetlltilor ştiinţifice. La a d m i t erea in serviciu, o[ertant1ll va fi asigurat pentm suma de 100.000 de bonuri, care va reveni familiei saa orictlrei alte persoane desemnate de of ertant. SPECIFICUL CONDIŢ/ILOR DE MUNC;l Pentru a aminti doar o parte din speci f i cu l condiţiiior viitoare de viaţă şi de muncă ale vohmtarulu.i admis in servicw, cităm: Siiuatd la o depărTare de Pămînt de peste 380.000 km, Luna satelitul globului nostru - are o suprafaţă de 38.000.000 krnp şi un volum de 22.000.000.000 kmc. forma atit dt' cunvswtâ a Lunei are o cirmmferin(â de /0.925 km. Prezentînd Piimintului veşnic aceeaşi faţă, Luna execută şi ea o mişcare de rota(ie şt, impreunâ cu Pâmintul, o mişcare în j tlful Soare­ lui. Ea are deci o axă de rotaţie, 2 poli şi un ewator. ;ltragem atenţia că cercetările întreprinse de oficiu privesc toate aceste puncte ale satelitului nostru. Ceea ce constituie insci obstacolul principal in rezolvarea problemer stabilirii pe lunga dmată a onwlt.i în Lună este ,faptul că aceasta tw are atmos:{erli. Ttwrngt!rt'a lipsei itwdişdl!i gaza:; necesar respira ţ ie! şi vieţ tl repreztntcl pentr11 şt:inţă r.Jzolvarea c u ce ririi absolute a sate­ litului Pcimintului. Aici trebuie indreptate !'for/urile cercetătorilor. Ei trebuie sii-şt creeze condiţii de viaţă cît mai apropiate de cond i ţiile oiiminteşti, la care sînt udaptaţi, lm{Jotriva absenţei aeru lu i are de luptat orice pdmîntean ajuns în Lunci. ln aceasta constâ adaptarea

intregii vieţi fizice şi

psihice a omului

terestru.

Neavînd înveli'ş protector de aer - atmosferă -� ceru l Luner este t•eşnlc senin, dar în sclzimb veşnic intunecat. Pe Lună tw exista nici auroră, nici crepuscul. Lipsite/ de rusC:rit şi apas de soare, noaptea succede zilei şr ziua succede nopţii fârcl nici o tranzitie. Frumuseţea unui răsărit sau a tiiWi ap11s este necunoscutâ în Lunci, atmosfera fiind ace ea cârci(} i s-ar datora schimbarea c!!lorli cerului. Daccl la toate acestea mai adtiugaţ i faptul cel Lrma se roteşte in jurul axei sale în 709 ore pâmîntcşti, adică in 29 de zile şi jumătare. 1r1seamnă că ZIIIO durează 354 de ore şi noaptea de asemenea. Deci în cursul zliei, timp de 35<1 de ore, Soarele e preze;1f la orizont şi. fiirci să intllneascll stratul protector al atmosferei, lot•eşte d ir e ct suprafaţ,;. Lunei. Luna ntt este atunci decit rm amestec de alb ş( negru. Nici o nuan(â nu vine să îndulceascâ a lte m a n ţ a nemiloasă a zi/ei cu noaptea, a luminii cu umbra. Pe Lunci nu e:.;istă nici anotimpuri. Satelitul nostru are. zile ŞI nopţi de cite 15 zile pămînteşti. A cea sta se înfîmplcl la ecuator. La poli. inegalitatea zilelor se face, ca şi pe Piimînt, resimţită î11 c u r s u l unui un, dar in mm micii musură, înt;ucit înclinaţia L u nei pe orbita ei este mai mică decit aceea a Pămîntului. Lipsa răsăritului şi a apusului de soare face ca singura gradaţie a luminjisau a întunericului să fie determinată de viteza urcuşulut sau" a 'Coborîrii soarelui la orizont. Locurile sint luminate de o lumin1i eg�Jfti!c ui�"�jJ!� zăpuşitoare. Spaţiile umbrite din cauza reliefului Lunez sin!c nkgre: Cele luminate le pot orbi de alitt1 strălucire. Noaptea cade

�ot�plet, a_tît

m

de _adîncă incit nu e;:istă termeni de comparaţie decît tnltmecunea mtnelor. Stelele lucesc a/unei pe cer cu lumini uii fixe '

şi neptlpiitoare.

. Tempe:atura e determinată de prezen(a sau a b senţa Soarelui la onzont. Ttmp de 351 de ore So are le dogoreşte, dînd o temperatt!ră superioare! apei în fierbere. Noaptea aduce ctl ea tlfl ger asemănator asprei no a s tre clime polare. Atunci, pe certtl ca de smoală al Lunei, apare la orizont, în noaptea încremenită de ger, discul strălucitor al Piimîntu!ui. D."n cauza apropierii, el pare de patru ori mai mare decit d'scul Soarelui. Tn faţa păminteanului ajuns în Lună, Pămîntul îşi pre­ zintă contine!!tele, m ările şi oceanele atît de cunoscute locul de unde a pornit la- drum. Spectacolul e neuitat. Oficiul interplanetar îşi propune crearea mai multor puncte fixe pe suprafaţa Aceste staţiuni permanente uor fi ins talat e atU pe jumătatea suprafeţei Lunei a cărei faţă o cunoaştem, cît şi pe cea/altii jumătate a Lunei, de pe care Pămîntul este neuăzut, pr ecum rămîne a s cunsă stidicilor de pe Piimint, Steaua Palarii, sau nordici/ar Cru­ cea Sudului. Principala statiune şliinţiiică• u� fi instalată în unicul punct de pe Lum'i de unde prezenţa Pâmîntu!ui la orizont cu uariafii de maxim11m 12'-/4° e vizibilă in permanenţă. Acela este punctul unde linia co.;e uneşte centrul Pămîrztllllli de centrul Lunei întîlneşte supra f a ţa satelif:tlui nostru. Acolo va fu n cţ ion a şi punctul de dirijare, contra! şi raport al intregii activitiiţi ştiinţifice desfăşurate pe satelit. LocurUe vacante prevăzute pentru întreaga desfăşurare a actwi­ tă/ii sînt in număr de 100, sit u a t e in spe c ial la poalele masivilor mun­ toşi, şi an.urne, cite unul pentru fiecare punct-bazii, cu excepjia punc­ tulu-i central-ghid, unde sint previiztde douii /ocun. Pentru de{inerea postului numit "ghid", com i te t u l de conducere al oficiului interplanetar va delibera la sfîrşitul înscrierilor de volun­ tari. Activitatea cercetcitorilor începe după retragerea întregului per­ sonal ajutător care va contribui ia asigurarea transportului interplane­

-

de

Lunei.

-

!ar, precum şi la instalarea staţiuni/ar. Legăturile prin astro-radiote/ev ! zor uor

ţinu_te

.

zi/ni_c �onf?rm fi . candtdaţllor defmli1va(1 ca programului de activitate ce se va mnuna acceptaţi. T n jocul necruţiîtor al capriciilor astrale, omului l se cere sii în­ vingă piedicile ce staLt în c a lea uoinfei sale. Tn cit!da vechilor lui de­ prinderi, pe care milioanele de ani piimîttteşti le-au imprimat speciei sale in luptă cu mediu!, i se cere prlminteanului ajuns în Lună sci-şi · găsească resursele adaptârii la noua sa oia(ă. , Institutul de astro-biofizică îi cere sci reziste un an. _Este_, _{ară îndo ială un apel la sacrif iciu, un apel l a datorie şi abnega{te, rtdtcate

,

Ja r angu l de

·

eroism.

Sîntem însă convinşi că speţa umaniî, care a ştiut să dea de atîtea ori, la timpul cuvenit, oameni dîrzi, cinstiţi şi curajoşi, ua găsl şi de astă dată prilejul unor nob ile afirmiîri. COMITETUL DE ORGANIZARE *

Citind pmspectnl, Bob simţi că are într-insul suficientă tărie fi­ �ică �! iJ.tai 1ites d� cnractcr pentru a-şi asuma ;.elul une.i �se�e;te� tncercati. Intr-adevar, după cum avea să se connrrne mat tJrzJU, ceJ

'"' '� ,)�� "--' _'-'� --

'-'

5

lio ae ani ai săi, cărora cofl\
Ştiinţa atinsese acea culme c a re si!. permită prelungirea vieţii om ul ui . Bnb se bucura acum de acea�tă cucerire a şti!nţci. Longevi­ tatea obi ş n ui tă a,iunsese la o medie ce depilşea suta de ani. Datorită �t;mulentilor fi7ico-chirnici, a trnt<:mentului cu hormoni, a folosirii în medicinri a izoiopilor radioactivi, precum şi a creării de condiţii de trai din ce în ce mai bune, durata vieţii omului se pre, l ungis e uimitor. Se tindea să se re ali zez e in privin!a om ul ui ceea ce biologia ne oferă pe în tr e a ga ei scară, adică să se ajungă la o clurată a vieţ ii egală cu de 8 ori durata necesară maturizării fizice complek a individului. La om, aceasta înseamnă ele 8 ori Z5 de ani, adică 200 de ani. Aceasta tre b u ie să fie durata normală a u nei vieti de om.

Bineînţeles că şi re a l i z'
tituie deocamdaW.

Şi, cu toată di fere nt a de vîrstă ce-i deosebea, Smirnov şi cu Bob se împrieteniseră din prima cl i p ă. Acum, după nu m i r ea lor, ei aştep­

tau cu nerăbdare să-şi ocupe locurile în racheta e xped iţi ei prevăzută să părăsească Pi[mîntul in ziua de 12 octom brie a anului 2000, por­ nind de pe rachetoportul "L U M I E R E" din Paris, unde se t' i n u s e si · C o n gresu l mondial al astro-biofizicienilor. Explicaţia f a ptu l u i că mul!imea se adunase in număr atit de mare să conduc ă o parle cii ntr e cei 100 de "locuitori ai Lunei" consta nu atît în curiozitate şi sporti vitate, cum se întîmplase la primele zl;o­ ruri în Lună. De dnta a ce ast a plutea şi un fel de sentimentalism ro­ mant i c . Se pleca pentru ma i multă v r eme . Se dădea bătălia hotărl­ toare : "Rămîne sau nu omul st ăpî nul Lunei?" Ca vizitatori, peste 1.000.000 de pămînteni s-au dus "să-şi vadă Pămîntul la picioare"', urcîndu-se pî n ă sus pe buzele cr ate rel o r lunare. Nimeni însă nu s-a hotărît să rămînă acolo. E x cu rs i a, foarte in ter e s a ntă , era pentru pă­ mînteni -to_t atît de istovitoare. Şi n um ai vizitatorii Lunei ştiau să aprţcie�e. -a)lJ>i voluptatea pămîntească a respi raj iei fără aparat de oxi'6enj -l! '-îl'l:l'br:icatu!ui in c�maşă şi haină fiiră căptuşirea tru:Jului în� _c-os1um��lurnr protector împotriva arşiţei sau gerului. Oricit tie

�� ���>:"€� \.6Lv'\\\�-<�V --�

proz:!:c ai fi fost înainte de zborul în Lună, dipătai de îndală, 13 î1w;wierc, romantismul apusurilor de soare. Pe mulţi, fircite, doar extravaganta cillătoriei i-a dus în Lt.:t'l. 1-'e om!ll de rînd al anului 2000 nu-l puteai con v i ng e că şi aceasta ar însemna ceva, la fel cu m nu puteai co n v i n ge pe mulţi contem­ porani ai an u l u i 1955 că alp i n i smul ar fi un sp ort de plăcere. Dar să lăs;;m acest lucru deoparte, "gusturile nu se discută". Iar cei 100 ele pănilnt-eni !111 plecau acum "de gustibus". Ei aveau de îndeplinit o misim1e înaltă. Ştiinîa le cerea lor ultimul cuvînt. De aceea, r.:ul­ ţ1mea venise d-i conducă, s:i-i aplaude la plecare. !11 puzderia de lume care se st r ă duia 5ă ajungă cît mai în rapi, un biîtrînel vioi p:irea cel mai emoţionat. Era Jim More!!, bunul prie­ ten al lui llob. V e ni se însojit de medicul care-i îngrijise prietenul şi-i dirijase întreaga reîncadrare în viaţă. Se ţineau la braţ per.!ru a nu fi despăr(iţi de mulţime. - Se comportă minunat. L-am văzut adineauri, spuse Jim doc­ torului. - Nici nu-ţi dai seama ce emoţionat mă simt. Paroă eu aş li în locul lui. - Nu trebuie să ne fie teamă. N-a dat nic iodată semnul vreunei slăbiciuni. Revenirea lui a fost cît se poate de firească. - Nu la -asia mă refeream, spuse doctorul. Sint e m o ţion a t pen­ tru cit-mi place să vă d cînd cel drept învinge. In privinţa prietenulai Jumitalc, mă bucură faptul că el se af!:t astăzi acolo unde meriti să fie. - Intr-adevăr. - Jl.sta mă bucură. Si viid că lucrurile şi oamenii ajung
ghiulele uriaşe. Celelalte, răspîndite în toate colţurile pămîntului, lşi luaseră zborul sau aşteptau să le vină rîndul la decolare. Din Mos· co';a, New York şî Londra porni s eră ,jncă de alaltll.icri. S-a şi anun­ tat sosirea l o r în Lună. Peste t rei zile vor pleca cei din Berlin, Peld n �i Sidney. Aici, la Paris, un du-te-vino de ma ş ini terminau de ,dus şi de încărcat ca intr-o g-ură f'ăm?nd:i intregul bagaj a! fiecărui pasager al rachete!or. Oficiul interpl:tnetar se îngrijise de case prefabricate dintr-un melal Izolator, rezistent şi uşor. In ele vor locui cercetătorii voli!n­ tari. Se încărcau de asemenea tuburi de oxigen, de bioxid de carbon , de hidrogen, de azot, amestecuri de gaz respirator, apă, instrumente

şi aparate de cercetări, camere Wilson, echipament de protecţie, insta­ laţie completă de !al:ora·�or culinar automat şi atitea alte lucru ri fo­ losilq!l!'€ Şi>rlJmicuri pe care viaţa le, face indispensabile.

'S!}ter!fti�tase,

in sfîrşit,.

lemn�,�� UC!splirtirii.

şi

cu

încărcarea.

Se

apropia clipa so­

7

Dacă incărdHura privind stabilirea in Lnnă pe timp îndelungat aîillou Cupă t-ah!ou sau paginii după paeird, din cele clouă cutii crt îiimc aşe-r.r"te după sp.ecialitiiji. Bineinţeles, îi stătea la dispoziţie şi legătma permanentă cu Pă­ mîntul prin astro-radioielevizor, ceea ce�l făcea oarecum prezc�t la toate preocupări!e tercsire. Acesta emitea însă în i::aza Hnui program pe care nu se ştie daca va avea întotd2auna timp siH urm�reasdi. Aşa că p
intelec-

mi:fi11.� �
> �-���l�tc�:��

O mare agii� fie dQ111 nea p� întreguf racl
Jn mintea l ui Bob, apăru o imagine a trec utu l u i . Yn urmă !Usasc în urmă ocean u l pentru a n u mai regăsi niciodată l umea at u nci. Pe bu ze îi inflori un nume : "Joyce . . . " Şi în ochi, lacri mi ... *

Aici se termină rn �mtscrisul romanului netermi nat al lui Frc lov, scris în urmă cu ci nci veacuri. Mai urmau cit�va rîffduri prin care Academia fă(:ea cunoscut cititerifor faptul că roma nul rămăsese ne­ term i n at.

Pentru Morov, prculema ce se punea acum era găsirea j urnal u l ui _ despre care se vorbea Îll prefaţă. Fură el nu putea trage cr;ncl uzia. Nu se putea afi rma că ero ul kii Fro !ov zace inmormi ntat i a Lună, c u toate că amănuntul somn ului de 45 de a n i putea constitui o do­ vadă puternică a de�coperirii tîlcuhri ascuns de epi taf.- I storicii î n s ă se feresc să facă afirmaţii pripite. E mai bine să întîrzii cu o vorbă decît s..o azvîrli grăbit şi necontrolat. Numai ,,Jurnalul unui ghid" mai 'Piltea ·c(}nstitui o confirmare sau o inl irmare a păreri lor sale. Mo­ rov s�; l!Qî�i�\ .. să p l ece în căutarea te:rtului. · <§2\r�:s� pe butonul telefonului cerina legătura cu New Yorkal, Bi·

V

�-��ll�lil��

9

b l i oteca U ni versită ţ i i Co l mn bh. C ă pătă imediat leg�tur::. şi p n m 1 r .• s ­ p n n s u l că i n e v i d e n ta bi b l i ografică j u rna l u l f i :r u rc :J. z ă i n c ahch-' <� <1 1 ,, M t•;:ctl l u i pla n etar" di n Paris. M u l t u m i şi î n c h i se. t e l e fo n u l . Era ora 10 d i m i n eaţa. Se gră bi să-I mai găsească pc profesor u l său de i sto­ rie, c ă r u i a să-i c o m u n i c e int �nţi a de a pleca l a P a r i s î n d upit-am iaza ace l e i a ş i z i le, r u g î n d u - ! totod a t ă s ă - i acorde şi o scri s oare d e rec o­ m n n d a ţ i e către con d ucerea m uzeu l u i . Obti ni n d a p robarea p rofesoru l u i s ă u , Morov a lergă spre a dm i ni stra ţ i a U n i versită j" i i , de u n d e obţi n u p e r m i s u l de c ăl ăt or i e cu avi o n u l , pe care se obl i !!·ă a - 1 resti t ui a d o u r� z i , d e indată c e · se v a intoarce d e l a Pari s . . Spre p r i n z , î m b u c î n d d o u ă s a ndvi ş u r i la bufet u l aeroporţu bt ,.T u s i no", hotărî că va l u a m a s a l a Paris. A vea un avion peste ci nci m i n ute. Peste o oră şi j u m ătate, zări ci u data schelărie meta l i di a t u rn u l u i E i f f e l . A j u n sese la t i m p ca să mai găsească " M u zeu l P l a ­ rt t> t a r " desch i s . U n f u ncţi o n a r i l c o n d u s e într-o c a m eră, d e u n de d i n ­ f i- u n d u lap scoase un vraf de foi l e g ate I ntr-o scoarţă groasă p u r­ t i n d eticheta " J u r n a l u l unui ghi d", d atî n d d i n a n u l 2002 şi apar j i ni n d l i B o b Cooper:. - Bob Cooper ? e x c l a m ă Morov. - P rec um vedeţ i , r ă s p u n s e blazat b i b l iotecar u l . Ex ac·t " Bo b C o o p e r , a n u l 2002 " . M o rov a b i a se p u t u stăpî n i d e b u c u ri e. N um e l e coi nci dea. Tot u l c perfect . A d e z l e gat m i st er u l . L u c r a rea sa va face v î l vă. Va l u a � i prem i u l oferit de re d a Cţ i a l o n d o neză. Da r dacă B o b Cooper a e xistat cu a d evărat, ceea ce se confirmă din confru n t a rea c e l or două texte scrise î n preajma a n u lu i 2000, ace:!sta n u însemna că el tre b u i e să f i m u r i t î n L u n ă ş i că o d i h neşte s u !J pi atra c u epitafu l b u c l u c a ş . D�d . ;� t e n ţ i e, Morov l I stori c i i n-au v o i e să se p r i peasdi. N -ai încă u i c i o d o v a d ă că Bob al t ă u doarme în Lu nă, c h i a r d acă se pot ri veşte că a m a i tras u n p u i de som n de vreo 45 de a n i în t i m p u l v i eţ i i . F i i p r u ­ d cn t ! N u trage conc l u z i i , p î n ă n u c u noşti şi c u pr i n s u l j u rnal u l u i ! ; r z :: fe ' P u teţi l u a loc î n sala de lect u ră . Muzeul nu se î ncl1i d e d e c i t p :. .t 8 scara. Şi c um j u rna l u l n u are decît v r e o 30 d e file, î n două ·J re s î n teţi gnta. C h i a r dacă ! n a f i note, n-o să depăşiţi ora 8. - O s i n gu ră î n t reba re, vă rog. La ce oră pot avea a v i o n de l e găt ură c u Moscova ? - T n a i nte de ora 8 s a u d upă ora 8 ? - Prefera b i l d u p ă ora 8. - Un mom e nt, s� c o n s u l t ghi d u l comunica ţ i i l o r 1 Scoase di n 1!!1· zunar un c a rn et, r ă s foi l a l i tera M şi s p u s e : Avet i avion l a 8 f i x . Apoi l a 8, 20, cu esca l ă B u d a pesta. La 1 0,30 cu esca l ă V a rş o v i a . $ c u rsă d i rectă de noapte, la m iez u l n o p ţ i i . - M u l ţ u m e s c. Aş p refera c u r s a de 8. Sper s-o pri n d . - Vă doresc d i n i ni m ă . S p or l a l ucru ! Şi se dcpărtă fără 5ă facă zgomot. Morov i n ce p u să citească p e n e răs uflate î n s e m n ă r i l e l u i Bob C o o p c r . " J u r n a l u l u n u i ghi d d i n Lu nă". 1r

12 oc:: t o_mb rie 2000 /,'\:_ ,·�
"' H ot[!'lre�\

de a ţine u n j u r n a l am l u at-o î n c l i pa cî n d pe ce ru l î n ht nec aF lils a m î n u r m a noastră secera rot u n d ă a P ă m î n t u l u i . I n-

--� '\\\�� � ��> :"€':) '-lY,�-<�v

ceta�em să m a i f i u plimi ntea n ? 1\lă copleşise oare tea m a s i n g u d ­ iăţii ? N u c r e d . i\i u nc i ci '! u n d e nevoi a 5povedanici în faţa u n u i jurnal ? Să i i u sincer. S i n t u n o m care s e slmtc dator faţă d ::: şt i i n j ă . C u m a ş putea î napoia măcar î n parte bi n e l e p � c a re şti i n ! a m i 1-a acordat, r e d i n d u - m ă vieţii ? I n t r- u n s i n g u r fe l : s ă fi u l a ri n d u l m e u de f o l o s .

N u arborez î n aceste clipe un eroism de paradă. Pur ş i s i m p l u , n u mi-e teamă de m a r e a î ncerca re. Ach i t a rea d a t ori ei t rece î n a i ntea oricărui alt gind. De aceea, poa te -m i ami ntesc de o pagi n ă din J LI I e s Verne, în care u nu l di ntre n a u fra g i a ţ i i î n cosmos l u a s e o hotărî re ce � e potrivea stării mele actuale. - ., Dragii mei, s p u n e a e l , n u ş t i u dacă v o m m a i reve d � a c î m i va globu l nostru pămîntesc. Totuşi să p r o c e d ăm c a şi cum acest'! l uc rări a r tr e b u i să servească i ntr-o z i semeni lor n o ş t r i . Să n e fie mi ntea l i beră de orice preocupare. Sîntem cercetători . Acest proi�c­ til e de fapt u n l a b orator t r a n s p orta t in sp a ţ i u Să observăm ! " L a fel gîn deam şi eu. 1 n p l u s l uasem hot ă rî rea d e a ţ i n e ş i u n j u rn a l . Să rămînă u rmaşi lo r umi l e ! e mele observa j i i . .

Aceeaşi zi Mi-am propu s ca î n semnări le m e l e să f i e i nt i tu la t e .,Jurna i 1 J I ghi d". A ş a c ă norma l a r fi fos t să-m i i ncep j u rn a l u l di n c l i [1
-

,

C:de�c '::-g�ţi�t .���i ·îj'n �ij!ocul

�-��ll�lil��

11

Pămîntul mă fasci na. Intra tocmai în u lti m a sa fază şi rărea u n a rc enorm înti n s pe firmamcnt. In cornul ace l a cu cîteva puncte lu­ mi nate m ai vi u - m u nţii, - lăsasem prietenii şi amintirile mele. B a n u , amintirile le-am l uat cu mi n e ; sint a i ci în rachetă . . .

13 octomb rie 2000 Pri vesc pe fereastra rachetei. Privesc cu ochi d e sim p l u muritor. Nu vreau să mă g î n de sc la cifre. Şi, abstracţie făcî nd de ci fre, gin­ dul îmi zboară l a mărimea corpuri lor c ere şti . Astfel că Soarele e u n balon d e două picioare diametru, faţă d e care Jupiter e doar o por­ tocală, Sa t u r n un măr mic, Neptun o cireaşă, Uranus o cireaşii mai mare, Pămîntul o maziire, Venus o măzăriche, Marte o gămăiie m are d e ac, Mercur un bob de m u ştar, iar asteroizli, sim;,Je boabe de nisip.

Aceeaşi zi N e apropiem de Lună. O p ri v e sc fără să-mi d es p ri n d pri v i ri l e d e pe e a . f ncep să-i d i st i n g c l a r m u n ţ i i . Sînt ac e i a ş i m u nţi p e care Gali leu, studii ndu-i pri ntr-u n achian, îi vedea mări ţi doar de 3Q d e ori şi îi dc�.cria că .,s i nt presăraţi ca ochii m ulticolori ai pencior din coada unu i păun". Mie-mi fac aceeaşi i m presie. Dar pe măsură

distantele descresc, aspectul lor se s�:himbă. Priviţi mai de aproape, aceşti munţi, c u văile şi craterele lor r&"; undc a!ditu icsc o suprafaţă zbîrcită, crăpată, o adevărată spume­ giltnră vrednică, într-a devăJ", de denumirea prea puţin poeti că cu c a re au cinstit-o englezii : " green checse", adică brinză verde, fer­ ce

mentată.

Dar cu toate că am trecut de jumătatea drumului ce ne des·­ Luna nu-mi apare m ai clară sau mai aproape decî t o văzu­ srm de pe Pămînt. Cu puter nku1 telescop de a·:olo imaginea ei imi f u s ese adusă pînă l a 16 km distanţă. Aici mă aflu mai departe de ea.

parte,

14 octombrie 2000 I ncep să simt trepidaţii, mici sm ucituri. Pi lotul î ncep e să fri ne:.:e viteza p�ntm a frin a căd erea ooastră. Am i r.t rat in s!era de r:ravi­ ta te a Lunei. In curînd ne atinzem ţi nta. A d m i r cal m u l tovarăşi i or m ei . Pi lotul, cel puţin, mi se pare formidabil. Cu cită si g uranţă îşi aiege el h>cu l de sosi re ! Să vă spun d rept : c prim u l meu zbor i nter­ p l anetar. Şi a s1a î n a n u l 2000 . Alţii sînt blazati la ora aceasta. De aceea, pen t ru a nu părea mai prejGs, trec veste a m ;!nuntu l sosi1i i. Pe m i ne însă, ca fost pilot, călătoria m-a uimit. Nu-t primu l lucru ce m ă u i m eşt e la omul anului 2000.

15 octombrie 2000 /�<-;:: --:T�:�,::,/ /

VH

---

__

Ilt'�iî'�ţom brie, după ce pilotul reperase locul pri n ratlar şi fi­ Xl}se · itia.p· de compas-ra dio valea m u ntelui Copernic, aselenizam frî-

> si�>l:�f:��

n ;:,t în îm părăf ia Lu nei. Şi fără dl.-mi fi p!·omis cineva vreo dată " L u n a de pe cer" astăzi am pus mba p e ca. Am păşit î n imperi u l Lunei şi mi-am a d u s ami nte de Mira beau . I n ţări le i mag i n a re a l e L u ne i s e p l asau î n ghtmă toate lucruri le ce nu exi stă: " N -aveai dreptate, J\lirabeau. Aci nu poţi plasa dedt c eea

ce există".

Am sosit la o r a 19, pe l u m i ni orbitoare şi arşi ţă tori dă. Pe P1î.m int începe noaptea l u i 16 octombrie. Aici ai nevoie şi de ceas. C a l e ndarul s i n g u r nu ţi-e de prea m a re iolos î n număratul zi l elor.

ta octombrie 2000 Ame n1!j area bazei centrale-ghid, î n care av� a m să-mi d e e p ii: n împreună c u i ngi neru l Smirnov, şirul ur m i a n d i n viaţă, n u i�tcnfă p:imîzl k a s c ă î n cu­ r.ri nsul pustiu a ! Lunei. !ar în i nterior te simţeai ca acasă, dadi, bineînţeles, aca-să ai
Pri ntre p r i m e l e preocupări pe rs o na l e a fost recunoaşter.:a pazi­ noastre pe harta Lunci . In acest scop studi a � em mai m u lte l!ilrţi selenografice moderne. Dispuneam chi a r şi de cîteva exem­ p!:� re mai vechi pri v i m ! i storicul întocm i r i i hărţilor L u n e i . Bi ne­ i n ţeles n u î n orl gi na l ci î n im a g-i ni de fi lm pe care n u aveam decît S'ă le ru !ez pe ecra n . . Luasem astfel cu mine prima hartă a Lunei , opera ceiebru l u i a stronom d i n Dan z i g, Hevel i t!s. A.�:esta, pri n procede� ce n u erau eJ\actc d ecît de două ori pe săptămînă, ad ică î n tjmpul prim t : l u i şi celui de-a l doi lea păt ra r, m ăsurase m unţii Lunei. El a greşit exa­ gerî nd mărimea pete lor luminoase şi rotu njite, care formează munţii c i rcu lari , şi a petelor închise, care akătuiesc aşa-zisele mări l u n are. Hcv�li!ls a, f?st pri m u l c a re a dat rel i ef u l ui Lu n ei nume pămînteşti. E l '3' boteza�
j iei

13

ci o l i , contemporan cu li eve l l li s. 1-i a rt a l u i este p l i n ă dt: g re ş e l i dar are şi u n m eri t. El a d a t m u n ; i lor numele m :� ri l or bărba ţ i d i n v e ­ chi m e ş i i n vă ţ a ţ i l o r din epoca sa. Acea stă metodă de n o m e nc l a t u ră a fost folosită şi ulterior. Tot răsfoi n cl c o l ec ţ i a hărîilor străvechi am dat peste harta l u i Dom ! 1� i co C a ss i n i , su!Jerio ::: ni c e l e i a l u i Ricci o l i , d a r p l i n ă to t u ş i de i n c x a r:tită·n d e rn ăsu ră·� o are. De-a hia i n cepi n d e l i h�r i i!e executate de piim î n i e n i î n a n i i de <; upă H 114, cîn d ra d a r u l a fost folosit la ll $ e : n c n e a m 'i s u r �t o r i de ia
Î l lfl:i i".

1 11 mod o f i c i a l mă foloseam de harta seien ografică a Ofici u l u i i nt e r p l a n etar, î ntocmită d!!pă o ri guroasă m ă s u rare a teritor i u l u i Lu nei , prect! m şi d u p ă o verificare a date lor cu ajutorul aparate l o r l!e ra d a r de pe Pămînt. A i c i treb u i e să amintesc că faţă de orice h artă geo grafică, o h n rt ă selcnogra lid e m u lt mai preci să. Ş i că, ele-abia ajuns in Lună, t·:11 1d a corijat m i c i le erori d e în sem nare geografică a Pămî nt u : u i . D e a i c i s - a u obser v a t ş i s-au î n d reptat m : c i l e greşeli a le geogra f i ­ l o r de a c u m c iteva secole. ·

1 B octombrie 2000 nc:i­

N e-am plictisi de m o a rte dacă in i m e n s i iatca z i l e l or ş i a ·j i :
tutu 1 d e astro-bi ofizică. Asti'.,.;i, de p i l d ă , pe ci n d aţi pi sem, m-am trezit speriat ca mora­ rul c a re t re sa re atu nci cînd î n c etează z gom o t u l ro j i i în Ecccu ! a!Jei . Am sărit în s u s şi am a lergat să văd de ce .,camera W i l s o n " îşi oprise răsuflarea ei de n1o n st r u . De ali:fc l , aceasta şi cu t i c-tant i cea s u l u i sînt s i n gurele zgomote de aci . De acea stă .,cameră Wi l s o n " n e-am î n vre d nki t să ne o:upăm z i l u i c , s upraveghi nd-o să f unctio neze neco ntenit. S c o p u l ? Să stu­ d iem r a d i a ţi i l e cosmice din Lună. Dar m � i întîi s-o descriu c u m arată .

.,Camera W i l s o n " se com p u n e d i ntr- u n reci pient sub presi u n � . u m p l ut cu u n g a z şi c u vapori d e a lcool . T r e i di ntre pereţii l a t e r a l i ai c e s t u i rec i p i c n t s i n t d e st ic'lă, i ar a l p a t r u l e a e:;tc form at d i n ­ scicol d e raze m a i m u lte con · tr- u n p i sto n mobi l . Cî n d t r e c e u n toare Gei ger- ;'1<\ii l l er dau sem n a l u l p o rn i r i i p iston u ! u i, i ar bm s·:a schim bare de temperat u ră în i nteri o r u l c a merei favo rizea z ă con d c n ­ sarea vapori lor d e a l cool î n j u r u l p a rtic u l e l o r i o n izate p ri n t recerea razelor. P i căt u r i l e care se produc a stfel r ă m î n v izibi l e o clipă şi form�ază desenul exact a l raze i , rcproducîncl u-i traiectori a. Aparate fotorrra i i c e î n regi strează această i magine efem eră şi, gnţie fctogm­ f i c i ob!lnute, se păstrează urma fenome n u l u i î n t i m p ce raza î n s �. ş i a >·/ altîj:•;;\;ccameră Wi l so n" , s u p n:pusă celei dintîi, este p l asată s u l> a<:ihine.3· 'iilrui cimp ma gnetic fo
a

.c'v o;

\i,

vhză traiectori
propria res p i ra ţ i e ş i aceea a cea s u l u i .

10 octombrie 20!;0 O a l t ă însărc i nare p r i m ită e ste m a i a m u z an t ă . M i s - a cerut � ă fac u n raport a s u p ra gravit ă ţ i i d i n L u n ă . Să n u c r e d e ţ i c ă lucruri i e a:estea au fost necunoscute p î n ă l a mi ne. Cr e d m a i degrabă c ă i
20 octombrie 2000 V i a ţ a mea cuprinde o n o a pte de 4 5 de a n i . A ş a c ă n u mi-o luaţi î n n u m e de rău dacă trec c u u ş u r i nţ ă peste a c e s t lap s u s d � t i m p ş i s p u n - f i i n d crnd c u mi ne i n s u m i - , . i n ;:;. i nte de m - a m c u l c a t " şi "cî n d m - a m trezi t". Exc l u d d i n t r - o d ată per i o a d a c u­ p r i n s ă între a n i i 1 955 şi 2000, pe ca r e n-am t răit-o : am vegeta!-u.

21 octombrie 2000 �

" C î n d m -a m trezit" şi am v w t - o pe i nfi r m ie ră uitîndu-se l a m i n e pr i n t r - o l u netă ş i pe i n d i c a t o r u l ei, u n ac a pri nzî n d tt- se i a 36,06°, a m înţeles că m-am t rezi t în a l t ă l u m e . Lumea m ea, aceea a a n u l u i 1 9 55 , n u fo l o s e a î n spitale termometre la distanţă, care ��i nu d e ranj e ze bol n a v i i . Mai t î rz i u a m aHat că acel ter m o m et r u s e baza p e spcc',·u·l i nf r a ro ş u . Era deci u nul d i n t re aspectele c u ceri r i i spectru l u i in fraroş u l u i care e:s:te i n v i z i bi l c u ochi u l l i b e r ş i Sf! si­ tuează î n spectru i nt re roşu vizibil şi undele- ultrasc u rte r a d i o fo nice. C u n oşteam d i n a i nte fototransi stoml ( aparat a c ă r u i s e n s i b i lita 1 e p ermi t e măsurarea c u o m a re p recizie a u n u i f l u x d e raze i n f r aro ş i i ) ş i ştiam c ă s e poate chi a r, recu rgî n d u-se l a ajutorul a m p l i fi c ă r i i c u ­ rent u l u i , d e t e rm in a cu ajutcrul u n u i fototra nsi stor de pe Pămî nt, o l u m inare apri n s ă într-unul din cratercle L u n e i . Făcusem de m u lt c u noşt i nţ ă cu fototra n s i storu l . Dar cind m i - a fost preze ntată fo sf o r o ­ g·fa fia, e x p l i c i n du-mi-sc că a n u m i ţ i "fosfori " tra n sformă razele i nfra­ r o ş i i î n l u m i nă v i z i b i l ă , am c re z ut în r e a l i z area "rnăşti i de opal care perm i te vederea i n v izi bi l u l u i " - v i s u l m i n u nat al rom a ncieru l u i fra n ­ c e z G u stav L e Rou gc, a utoru l cărţ i i " P ri z o ni e r u l d i n p l a n e ta Mart e " . I a r c î n d m i - a f o s t d a t ă în mină a c e a pereche de oche l a r i m a gi c i , se nsibi l i la raze l e i n fr a roş i i , pentru a vedea pe î ntu n e r i c , totu l mi se pă rea o g l u m ă a prieteni lor . . A�f i�'aiJV PUS pentru p ri m a o a r ă şi pot s p u ne că î n c ă u na d i n t re î mf)verţecfi�ft�le mele a fost î n lăturat ă . S-a lărgit sfera s i m ţ u r i l or omu­ l td,c Şmr!jl!:' viitor u l u i duce într-adevăr la perfecţionarea om u l u i .

15

25 octombrie 2000 Azi e " P ămînt p l i n " . A răsărit m a re şi strălud tor pe cer u l li e ;; r u ca de smoa l ă . Văd l im pede şi deosebesc cele d o u ă Americi , o p a r t e a Eu rope i şi a Africi i. America de n o r d e s t e rr. ai ştearsă. Treb uie să fie vreme rea, cu c er acoperit. Norii groşi împiedică deos ebirea con­ tururi i o r ei. Nu şti u ele ce, d a r acest tablou imi d ă u n aer d� nostal gie. N"!ă răscolesc a m i n t i ri l e. Dar şi un se ntiment i!p rot.�. pe de m î n d rie, de su­ periori tate î ncol ţeşte privind globul a ce l a rot u n d , a cărui viaţă o cunosc atit de bine. , Din p u stietatea m ea , privesc fix spre p u nct u l d i n m i j l o c , a·: olo u n de cred că e New York u l . Fără să vreau, r;i n d u l m e u c uprin d e mi­ l i o a ne l e de oameni care, p e uscat, î n u z i ne, in tre n uri , in metro uri sau pe ape, in m i i l e de vase, in mij locul zgomot u l u i şi a l m u nci i , p r i n ş i i n î n dep l i nirea m i i l o r de inde let niciri, n i c i n u m a i au t i m p să p ri­ vească Luna. Cu ochii mereu l a ceasornic, l a fi lele de calendar, atenţi la fieca re sonerie sau a pe l telefonic, fră m î n t ări le pămî nteşti ii absorlJ cu totul. De aic i , din locul m e u , îmbrăţişez cu p ri virea între g u l lor fre a m ă t .

4 noiem brie 2000 S e înt î m p l ă u neori să simţi nevoia d e a-ţ i abate gînd uri l e de la cee a ce te frămînt ă . I n asemenea situaţi i , u n i i citesc vers u r i , a l ţ i i d esenează, m e r R" l a pescuit . Femei le cro.5eteaz ă . P e m i n e , î nc ă de pe Pămînt mă l i n i ştea stu d i u l a s'ironomi ei. Stele l e im i deveni seră lu­ mea concretă. Ceasuri î ntregi s t ă tea m aplecat asupra c ă r j. i i pentru c a d i n r î n d u ri le pagi nilor, gî n d u l să se desp r i n d ă , să se piardă î n v i s . Planşele cu cifre, n u m i r i l e şi tabe l ele m ă purt au î n a l te l u m i . Şi n u sî nt un ori ginal i zo l at. Lucrul acesta se întîmplă d e cîn d

l u m ea.

C i n e a r fi dat oare nume constelaţi i l or, atrlbuindu-le forme ş i interpretări atit d e c i u d at e dacă n u s-ar f i găsit oameni care să l e privească î n d e l u n g şi să le c a ute dezlegare ? D�r n u - i ne vo i e sli m ergi c u răsco liri le pi�ă i n trecut u l începii rtat. Exem p l e n c n u m �l­ rate g;Jseşti î n toate timpurile, de-a lungul i storiei . Cu două veacuri î nai ntea erei noastre, ln N iccea, H ip a rc cak u la di stanţa de la Păm înt la S oa re. Şi în vremea aceea se prăbtr�ea u îm­ pără ţ i i l e . Oamen i i îşi făureau zei şi ti ardeau pe necred incioşi . Zăn­ gă nean a rmele. Numai H i parc pregătea l i n i ştit cata l o g u l ast r e l or. Altă dată, Hersch e l , fiu de muzicant sărac, el însuşi muzic a n t , observa d i n Londra cerul î n t i m p u i echinoxului de toa m n ii . N u avea ban i pentru un telescop. lşi şlefuia s i n g u r i e nt i lele. Descoperise to­ tuşi p l a net a Uranus, aşa cum descoperi faţa u nei fete la fereastra de peste drum . Se î ntîmpla ca atunci Napoleon să a m e n in ţ e Anglia cu cucerirea i nsulei. Se ţeseau i ntri g i . S e urzeau coa l i t i i . Cădea u sta­ tele ş i se prăbuşeau casele domnitoare. Herschel descri a l in i ştit stelele vari abi l e şi nebu loa sele, înşirî ndu-le în tabele:c s a ! e după m ă r i m i . Dar î R;u rma descop eri rii l:.:i H ersche l, u n fa:>t ciadat atrasi! attl!­ tia 'a . tro nQl)i:i l or. Ura n u s nu se mişca ve cer aşa cum a r fi tre�'!!i t. Ner_e gularităţile observate in mi şcarea pla netei n u s e putea u explica

.;:-y "'S��=- � � "�".-�2

u_6��=f-�\0

doar p1·i n atracţi a pla netelor cunoscute p î n ă atu nci. S-a nibcta ., � , ­ f e l i d eea c ă U ra n u s m a i este a tras d e o a l t ă pla netă î ncă nec u n o s­ cută şi care treb u i e să !ie situată u n d e va d::!parte. Pri n calc u l :! complicate şi IHngi, ţbind seamă doar de "dlrec­ ţia şi p uter�a atractiei, fai·ă a o căuta pri n telescolJ, astro n o m u l francez Le\·erri er d�: scoperă planeta N e p t u n stabHi n du-i matematic

pczifia, unele, c u greu, abia telescoapele putură s-o acest tim!), E u r.:;pa îşi zăngănea din nou a r me :e.

zărească.

Şi in

N u s î nt fi l ozof. Aici însă am căpătat gust u l de a gîndi in a cl i n­ cimea l uc ru ri l or. E drept, mai ales cînd privesc glob u l pămî ntesc, mă încearcă acelaşi sent i m e n t
lumii.

f m i v i n i n r.· · < 1 t e a m ă n u nte d e sp re viafa globu l u i de colo. E Piî. m întu l . Il cu nosc p a rc ă de cînd, în u rmă cu m i l iarde de a n i , s-a prins îrnprermă c u celel alte pla nete s ă joa;;e ho ra in j u r u l Soare 1 u i . li C ! i nosc etapele l u i mai însem nate cum imi cu nosc d ate l e mai

i m p011 a nte a l e

vietii mele.

G lobul d e colo e Pămîntul 1 Scoarta l u i a p ri n s să se i nchege i n urmă c u peste 3 m i l i arde de a ni, t i m p in care despre pămînt nu şti u mai mult decît c ă a rătăcit î n spaţ i u , antre nat i n c ur sa l t!i i n jurul Soare l u i . Şi tot u ş i . . . Exi stă u n fapt extraordinar petrecu� în acel ră s t i m p îndepărtat : a apărut viaţa. S-a u gă sit u r m e de a l ge rudimentare in roce le p e n i nsulei Sc:m· di nave, cărora rad icacti v i tatea l e atr i b u i e o vî rstlî. de u n m i l i a rd ş i jumătate d e a n i . S-au descoperi t vest i gi i şi m ai vechi , depăşi n d cu

m u lt două

miliarde

de ani.

G ! o b u ! de c o l o , c u conti n e ntele s a l e a t î t de c u noscute, a tră it s u h tot acest tăvă l u g de secole ş i m i l e n i i , cînd ca l d şi tropi c a l , c î n d rece şi acoperit de Şleî uri, înveşmlnti ndu-se mereu în hai na altor vege­ taţii şi sub l r.truchi !)::r()a altor a n i m a le. L-au scli. ! ciat d e l u vi i r oto­ pindu-l. L-au zgu d u i t cutremure. Şi e l conti nuă s ă- şi vadă d e dru· mul pe c a re se prinse să-I u rmeze. li cu n osc bine. Sînt pămî ntca n, părtidcă d i n el. Port în mine tGt ce-am l mt t de awlo. Dar d e - a bi a a ci , îi pot cupri nde mă rcaţa lui epopee. TI am cu totul cuprins in privi ri le mele. Ş i nu e greu, cu no$ d n d u-i t recutul, să-i pot prevedea viitoru l . Viaţa pe c are o adă­ posteşte, gradul de evolutie · at ! n s de om, n u pot decît să-i desăvîr­ şească, să-i înfru m u s cţeze existenţa. Natura, vechea stăpînă a lumii, tinde să se p l ece în faţa om u l u i.• a n o u l u i ei stăpîn . " [)"ţi-mi t m p u net de spri j i n şi v ă urnesc Pămîntul din loc" - ,spu5ese>c)mdva marele Arhi m ede, exjJunindu -şi teoria sistemelor viitorului poate îndeplini şi de.c pÎţ"!fhiî,•,c'�::: i nu mii î n doiesc. Omul ·

a(;Castă ·1gf111lire indrazneată.

17 noiem brie 2000 Astăzi, la ora 6,4 1 î n cepea ceea ce pe Pă m î n t se n u m eş t e z : u a de 1 7 noiembrie a a n u l u i 2000. Dormeam l i n i ş t i t , fără vi s e . Afu;i be z n a a d usese c u s i n e şi geru l . i n încăpere era pl ăcut. C e l e + 1 8')C a l e termometru l u i ne scuteau pînă şi rl e nev o i a i n ve l i r i i î n t i m p u l

som n u l u i . Şi tot u ş i m-am trezit brusc. Mi se păruse că ci n e v a m ă zgilţîise s ă m ă sco l . Mă u i tai pri n cameră. A l ăt uri dormea S m i rn o v . 1 se ci ufu l i s e părul s� u b l o n d , t u r­ ti n cl u-şi p e r n a cu cap u l şi cu p u m n u l strîns, a ş a c u m dorm c o p i i i i stoviţi de joacă sau d u p ă o p o v e st e l u n gă. B u n băiat Smirnov ăst a ! Zăb o vi i puţin să-I privesc. Adevărată faţă de r u s : suflet desch i s faţă d e sc h i s ă . Acum dormea. El nu s i m ţi s e n i m i c . Deci n u m a i m i e m i se n ă z ă ri s e. D e , ce să-i fac i , bătrîneţea l D ă d u i să m ă c u l c At u nc i s e porni şi di fuzorul să u r l e . E r a sem n a l u l apel u l u i pri n r a d i o intre staţ i i . Se t r ez i ş i S m i r n o v - Ce e ? întrebă m i rat priv i n d u-şi cea s u l . tncă nu e ora primi­ rii rapoarte lor. Apăsai pe buto n u l d i fuzorului ca să recepţ i o nez tran sm i s i a . C e l e auzite n e încreţiră pielea. O v o ce s u grumată d e emoţie a n u nţă î n di fuzor : - Alo, cent r u l . A l o , cent r u l . P.aza 6, G ru n d tra nsmite : un v u l ­ c a n î n activit ate, s i t u a t c a m l a 4 5 ° l a t i tu d i ne s u d ică , î n r a z a bazei m e l e , a m e n i n ţ ă întreaga r e gi u n e I n st a l a ţi i l e bazei a u f o s t dist r u s (!

-

.

.

.

s a l v at u n t u b de o x i g e n . A ş te :; t dispo­ z i ţ i i l e d v . Aştept d i sp oz i ţ i i l e d v . Plec sa u nu spre punct u l v ec i n ? Ro g d i s p u ne ţ i . Rog d i s p u ne ţ i . . . Apelul se mai repetă o d a t ă . Ne priviră m u n u l pe celălalt. P e Grund î l c u n oş t ea m prea bine. Trebuie să fie m ult prea alarm a n tă sit u a t i a pen t r u ca u n om c a G ru n d să ceară perm i s i u n ea d e a-şi pă­ ră�i po st u l . G r u n d era u n tînăr german ab�olve nt a l p o l it eh n i c i i . ll r­ m a �.e paralel cu pol iteh n i c a şi con servatoru l de m u zid şi i n sti t u t u l cie educaţie fizică. E r a u n tînăr vioi şi b i n e c re3cut - l a propriu ş i la fi gurat - a cărui p r i m ă grijă era să n u - ş i dezvolte f i z i c u l î n d a­ u n a p s i h i c u l u i , c u m se întîmp l ă de obicei cu m u l ţ i aşi ai sport u l u i . P e n t r u e l , crei e ru l şi m u şchii erau puşi pe a c e l a ş i p l a n . P e G r u n d t e puteai bizui. De aceea, î l re pa r ti z a s em chiar l a u n p u n ct de pe fa!a i nvizibi lă d e p e P ă m î n t a d i s c u l u i l u n ar. Şi ac um e l n e raporta c a ta s ­ trofa abătută asu pra bazei sale. - V u lca ni în acti vitate ? ! Erupţie în Lună ? ! - excl a m ă Smi rnov . - Ce te mi ră ? - î l întrebai . - Această l um e n u este î nc ă c u totul sti n s ă . O r ev ă r s are a focuri lor lăuntri c e m a i e p o s i bi l ă î n L u n ă . - Da , d esi g u r. D a r ac e a st ă ardere p resupune c o n s u m d e oxi g e n . De u n d e il ia, dacă atmosferă n u - i ? - Vulcanul, prin d e scom p u nerea u nor a n um ite combi nat i i c h ! ­ rn i c e , îşi p o a t e p r o cur a s i n g u r oxi genul şi s ă a r u n c e a p o i f l ă c ă r i i � i n vi d . N u c r e z i cu putinţă ? - Ba d a . Dar vom a na l iz a fe n omenu l mai tîrzi u. Acum treb ll i e să Vef!imjn ajutoru l l u i G r u n d . A p r e c i e prime.id ia eru p f i d ; SJ1tfrtuiY..itrecu l a ec r a n u l radaru l u i . pri·VlrJ$.1-o" l�/� parat ş i c h em ă d eodată cele două baze vecine. c�-.. Alo, · alo. Aic i c e n t r u l - gh i d . Al o, Gru n d . Alo, Wraczek. D i s p u de c u t r e m u r. D i n feri c i re,

•

am

·

H-:: m co ntopirea p ro viz ori e a baz € i nr, 5 cu !Jaza nr. 6. Wraczek ş i Gru nd, s c h i m baţi conti n u u coordonatele pentru a vă Î!ltl i n i , i cş : n J u n u l î n întîmpi n a rea cei u i i ;t l t. A l o , Grund. A l o Wracze k , e u personal, m ă i n ci rcpt s p r e ba z a nr. 5. P ă straţi c a l m u l ! Păstraţi c a l m u l ! Sp·re prînz a m aflat că G r u n d n u numai că nu şi-a pi e n: u t l i ­ n i ştea, d a r s a l v i n d u-şi apa ratu l de teleii l m at, a m a i zăbovit ore î n ­ t regi l i l m l n d raru l r ... nomcn ele p c !:: U j)rafaţa Lu nei. G ru n d uilaEe p a r c ă de oxi gen u l măst1rat ce-i mai rămăsc�e. U i i a se că v i a ţ a-i putea li a m ? n i n lată necu noscl n d u-se propor tiile ce le putea lua cata -;h'ofa. La aceasta n u S f' gî n de a . Un si ngu r gî nd îl m î n a . Era p ri m u l Fi�­ m i n l e a n c a re a vea prilejui să l i l nieze o erup(ie v u lcanică p e s:ltd!t. Asta-i era ch1toria i n c l i p a de fată : să s l u j e ască şt i i n t e i . Ş i , fără ero­ i sm ele para dă : n u era n i m t n i să-I p ri vcasd, n i m e n i să-I constrîn ::;it, el c o n t i n u a l u pt a . f i l m a i n tr-u n :-. . N u-şi părăc•ise p o s h! l . Lu :•.se c el � i n e educaţia ce o pri m i se.

Acee aşi zi Sm i r n ov nu m a i ză bovi nici o c l i p ă . Acest , .ghi d-şef" n u î :l!p l i ­ nise încă 2 5 de a n i . J u decata s a , preg:Wrea sa ştii n ţ i fică şi �c e l s i m ţ de ec hipă ce n u - l părăsea n i c i o c l i p ă , fiî ccau d i n tr-i n s u l o a tl ­ toritate n e c o ntest ată d e n imen i şi , totuşi 1111 cond ucător desă­ vîrş i t . " Con'd ucea c u h ăţ u r i l e H:sate din m ină", d a r s i m j e a i că l e p o a t e strînge o r i c î n d şi dest u l d e usb rator. A ş a �e i n t i m p l as e d u m i nica t re c u 1 ă , ci n d a m făcut o ;: n a l i .:: ă a fc ! u ! u i in c are ne desfă ş u ram ao::t i vitatea i ncrc d i n ţală. Ce-l I!HI Î s ă p u n : s e pe Ahmed Z a r a n , i n gi neru l turc ! N u ş t i u c u m m-aş li �.i mţit î n locu l l u i . D a r să scri u curn a u decurs fapte l e . Ter m i n a �cm to� m ai i n da l area d e f i n i t i vă l ! t tt t u r 0 r b azelor. Eram î ncîntaţ i d e reuşita r a p i d ă a p r i m u l u i o b i ec t i v . S m i rnov evi d c n ţ i a s e ch i a r pe cel care tcrm i n ase cel d i ntîi ş i cel m a i bi ne a m e na j a rea p u n ct u l u i . I l felicita p r i n r a d io p e A h m e d Z a r a n . I l cita c a exem p l u . O m u l s e dovedise u n gospo d a r m i n u n at. A ·doua seară, l u ni , in c a d r u l raport u l u i z i l n ic p e care-I j i n c u , s-a i ntimplat c a Zaran s ă 11 !1 răs p u n d ă . I n g-rijorat, S m i rnov repet ă d e vreo 10 ori apel u l . " S ă n u i se f i î nt î m p l at cev a l u i Ah­ m e d !" Se a u z i î n s ă şi r ă sp u n s u l la ape l . - Ce e, bre ? i\1-a i n n e b u n i t sem n a l u l . A l t ă treabă n-ave ţ i ? 1\l. i -e somn !

Alimed bă u s e . Consum ase (;rea n: u l t d i n

rezerva de bă u t u ri a l ­ l ă sl\te pentru , . ! a n e v o i e " î n t i m p u l l u n g i l o r nopţi l u n a re. Ahme d s e imbătase şi călcas� d e două ori d i sci p l i n a regulamen­ t l,l l u i : crmsumase peste l i m it e l e raţici ele a l cool, i a r pe deasupra n u dăd use raport u l a c t i v i t ă ţ i i sale z i l nice. Smirnov î l lăsă i n pace ş i trecu neobservat i nc i d e n t u l . A � o u a � z i de d i m i n e aţă, mare n e f u m i rarea cînd, aj uns l a r î n d u l l u 1 Ah· mcd, S m i r.nov îşi com p l etă c o n v o r b i rea î n fel u l u rmător :

coo l i ce

- Alo, Ahmed . B u nă d i m i n e a ţ a . Vreau să-ţi m a i spun ceva. Ieri n - a m p u t u t vorb i . D u m itale ţi-era som n . Ascu ltă ce vreau să-ţi s iH! ll . E şti u n _om care i m i placi. A c u m t rei z�1 c ţi-am l ă u dat calităţile ci u­ m i tak de�:b.t!·ll orga n i zator, de gospodar. S p u n e a i c h i a r că i nvăţa !: q i s l\o'tc porţi ·d�a de dnd îl c i t i seşi î n urmă cu a n i pe Ro b i n so n C r u soc. Ei �bi iiej� Ahmed, a lcătuim o prea str imă fam i l i e a i c i , ca să nu-mi

19

permit să-ţi fac- o mărh.:risire. Şi eu 1-:>. m citit pe Rolii nson Cruso�. Şi mie m�-e ilm:r. Gva î n să nu m! -a. plăcut l a el. Iţi aminteşti că l'l
S·a ocus>at c :: ni!gu storia şi ca atare nu-l i nte,·esa u decit pro!Hu ri l e sale perso n a le. I a r i n a i nte de a ajnngc tJe i ns u la l\Ceea nelocu it;:i, n u uvusese a ltă grijă decît d e a-şi agon!si c!t m a i multă avere. A mt'rs pî n :i î nt r-am!o, încît în ti nereţ.: urrr.lî.rf!a îmlJ orr:lfirea chiar prin i n s::: l ătorii. D ucea locuitori l or d in Gui neea, o s�am.'î. de nimic uri stră­ l : l�· itoa re, mărgele, o g l i nzi şi profi t i n d de fapt u l că băşt inaşii n u c u n oşteau valoarea auru l u i , obţi nea în srhimb aur. N o i condam n:>.;n.-., a �tii:r.i o asemenea t îrg u i a l ă . Dl!r astea ti le-am spus doar p eAtnf d i v re a u să-ţi ami ntesc că d acă fi gura lt: i Qobinson Crusoe m i - a r:-: mas şi astitzi tlragă, a'� easta s e datoreşte faptului d, în condiţiiie rele ale locuiiii pe insula pu stie, el a avut tn·�rede;-e în m u nca s a , a d � t dovadă de dirzenie în bimi rea picdici lor, de curaj şi de o vointă rlc iicr. Toc m a i ce ne trebuie şi nouă ac i . Şi e c u m te las, Ahme d . Trec p e �te citeva z i l e s.K te v ă d . la revedere. Acesta _e S m i rnov, iînărul i n gi ner ms. Acurri a plecat spre l o c u l c atastrofei. S-a d�rate!e n- !l ll în(:ă c o n l r o l �tc.

ft;:;t

Str� ş n ic b�.iat ! N -am a v u t încă ti mp, dar bre dore �c să-i bc;:c d espre :ioycc. Ce m i n u nată p ereche ar fi !

vor­

E grea s i ngurătatea. De cînd a plecat Smimov, e atit ele grea, m-:>pasă atit de tare încît cred că aş putea-o cîntări. Vorbind p r i n radio şi c u ceHalţi prieteni de l a cele l a lte baze, am a j u n s l a co n­ c l u z i a că, d i n simplă noţiune abstractă, s i n gurătatea se !J o;o,(e ma­ terializa. At unci, sub povara ci, simţi umc;ii cum s e ap leac ă , spate le L ! l m s e încovoaie. Astfel trebuie să [i a r?.ht şi Adam la î ncep u t u l t u i urbr legendelor sau Robinson Crusoe î n pri m a s a noapte pe insu la u n de-I aru ncase n a u fragi u l . Nici ocnaşi i deportati în Au strali a î n u rmă c u veacuri, n i c i pioni erii Americilor, ni ci !HOi'Ocii a nt i chităţii rdraşi de t u m u l t u l vi e ţ i i în p u stiuri n-au putut simţi o a semenea sin­ Ji tl rătate. Poate Byrd la Polul Nord, Izolat s i n g u r î n caban a sub­ terană sau A l ! ai n Gerb a u lt, traversî n d de u n u l s i n g u r într-o barcă A t l antic u l , să fi resimţit in parte amarui s i n gurătăţi i . Dar ei aveau i n jurul l o r vj ntul polar sau murm u ru l nepotolit al ocea n u l u i . Ceva care să îi în soţească, să-i tină treji, pe cînd l!d, nimic nu-ţi tine tovărăşie. E ş ! i si ngur ! Cit de nepreţuit ar fi în lună un lătrat de ciine, un mieunat de mită sau fie chiar, ceea ce pe Pămînt îmi producea atîta ocîrb1i, un Ş't>bolan. O muscli. Un bîziit. O pi �cătură de purice măc ar. Orice, n u mai singurătatea s-o î n v i n gi . Dar în zadar ai da aci, intregu l regat al lunei pentru u n c a l , nu vei gi:lsi cu cine să faci schimbul.

Aceeaşi dată /�< ;:: - _:��:':.:<;:,/ .c S�i_lt şi�_j(�r, fără /

ceas-.o- �8;20. Smirnov

����l:�f:��

Smlrnov. Stau şi-mt mvi n g som n u l . o fi ajuns la jumătatea dmmului,

Privesc la spre locul

catastrofei. Pe Pămînt,_ aceasta este ora inserări i . les oamenii să se p limbe, să se bucure de o seară. Aici este încă noapte şi, departe de a se apropia de răsărit, soarele va conti nua să ·l ipseaocă ind atî t a vreme. Pe Pămînt, calendarele se

subţiază. Foi le se sc utură rapid. Aici, zil ;! l e trec greu. Ca şi nopţile. Intr-o .zi şi o noapte, m i-am trăit o l u nă piior.1;:teasd. A � a că as<ăzi, m 1! s urind dup:t ceas, am mai rur-l · o foaie d i n calendar. Mă d u c să mă c u lc pe i-ntuneric şi mă voi trezi tot pe intuneric, pentru ca peste t!ou:i s&ptămî n i si-mi tleapăn viaja doar în lumina orbitoare a Soarelui ! Nici ceasul nu mă mai poate descurca cu cele 1 2 cifre ale sale. M-am dus să mă culc ş i am avut grijă să încui u�a cu cheia. De cine mă apiir ? Am p u f nit în rîs. Ciu!lată p u tere a obiş nuinţei pă­ l
18 noiembrie 2000 Timpul trece greu. Programul impus este sin gurul �ucru ce mă face să nu-mi pierd mi nţile. Veştile l ui Smirnov sînt laconice. Grund a iost rănit, lovi ndu-! u n bolovan ce se rostogolea de sus, de pe panta vulcan u l u i . La accident s-au adău gat şi neaju nsurile lipsei de a e r pent r u respiraţie - anoxem i a . Gru n d f i l m a se totul. Wra�zek a1armat că nu primeşte răspu n s s - a gră bi t spre b a z a vecină. Ind o dată Smi rnov avusese dreptate spunîndu-le să iasă unul în i n tîm:>i11area celuilalt. Wraczek .a fost primul la locul ac c:iderrtului. Primul care să mai apuce să vină la timp. *

M.ă uit la calen-dar. Se împlineşte aproape un veac de la moartea lui J u les Verne, scriitorul care a S<:ri s major it ]tea cărţi.l or sale într-o cameră goa!ă .din virful unui turn a,J casei sale din Amie.n s, încon­ jurat de o mulţime ele dicţionare şi encic:opedii. I n man sarda sa, el ş i-a imagi nat şi a aşternut p e hîrt ie neuitata "Clî:lătorie î n jurul l umi i", şi "Primii oameni în Lu nă". Ce n-ar fi sc ris el dacă s-ar fi aflat aici în locul m eu , în Lu nă, de \'Teme ce l u i i-a fQst de ajuns să ste a . citva timp pe bordul vasului " Saint-Mkhel" pe Sena, între Roue11 şi Paris, pentru a concepe lun ga di !ătorie subm arină a dpi­ tanu l ui Nemo. E dreţ·t că pe urmă el a vizitat Sc{)jia, A n glia, Statel e Unite, A.frica de nord, l talia, dar închipuiţi-vă u n Jules Veme în Lună, în l ocul m e u ! Ce să-i faci, n u se aşază î ntotde auna omu l potrivit pe locul potri vit 1 Unde mai puneţi că stînd ac i, nu i s-ar fi t ntîmpclat ca in 1 886 un tînăr dcl!:echi librat să tragă asu;Jra sa, neu::igîndu-1, dar lăsîndu-! i nfirm. Ad nu a re c i n e să tragă asupra ta.

23 noiem brie 2000 ' -, -�:�--�:_;�:<�·sfîrşitul / V-<>�iyti insemnărHor /

'-

.���� �� 1!t:agă

>··�·-��ll�lil��

asupra ta".

Zîmbe�,

de

am

ac u m

zece zi le. "Aici n u are şi de ce. Mi s-a părut că am

21

fod la un p a s de m o a rte. Eu î n s um i p a r c ă mă î n d o i e s c şi a c u m d e c e le p e t rec u t e . Dacă n - a ş a v e a m art ori , m-a � i p u t e a l u a drept u l i t.:i i r i n m i nc i n o s s a u l i p s i t de j udecată, c ă r u i a i s-au î nt u nec a t m i n · t i l e . D a r t o ţ i d i n L u n ă i m i st a u m ă rt u ri e c a ş i ra p o r t u l p r e z e n tat O f i c i u l u i i n terp l a n etar, l a c a re am a n ex at o fotogra f i e . Il g ă s i ţ i sem­ nal şi p a rafat d e i n t reaga n oa s t ră exped i ţ i e şti i nţi fică. I n t rea ga pov este î n ·: c p u s e l a vreo zece ore d e la p l eca rea lui S m i r­ nov la loc u l c atastrofe i . I ntr-adevăr, o n en o r o ci re nu v i n e n i c i o d ată s i n g u ră . Tre c u s eră z e c e ore de l a p l ecarea l u i S m i r n o v şi , pentru a-mi u m p l e go l u l s i n gurătăţ i i , îmi vedeam l i n i ştit de î n d e p l i n i re a obli ga­ ţ i i l o r. B a c h ia r l e ş i depă ş i sem. făceam p e n t r u a trei a o a ră c o rt ­ tro l u l apa r ate ior, cind l a o r i z o n t ceva asemă nător unui b o l i d stră­ ;J u c i n em i lo s î n b e z n a c er u l u i . Ce pri ve l i şte ! Părea u n bolid, d a r n a e ra . Această ghi u l e a zburătoare i vită pe ne a şt e p t at e î n întuneci m e , l a o d i s t a n ţ ă de cel p u ţ i n 100 k m , î n a i nta c u o i uţea l ă ameţ i toa re. J n u r m a s a lăsa o d i ră ce c o n t i n u a să-i înscrie .cîtva t i m p tra iecto­ ri a pe fo n d u l i n t u necat. Nu. Bo l i d n u p utea fi, î nt ru c î t p ărea că-şi părăseşte l i n i a cu rbă des·c r i s ă l a început. Piirea c h i a r c ă îşi taie din drum ş i , ::propi i n d u - s e , se m ă r e a î n m o d f a n t a s t i c . 1\\ a i c u r î n d aş crede că e vr e u n n o u l i p d e rachetă interp l a n etară. " Dar fără s ă ni se com u n ic e ni mic" ? mă g î n d i i m i rat.

La ra d i o , vocea lui Carlos rn :i linişti s p u n i n d u - m i : - G h i tl'l e a u a de foc nu p o a t e fi d ecît un bol i d. Este u n l u c r u d e s t u l d e obi ş n u i t. l i vedeam şi d e pe Pămînt. De acol o , ei prez e nt a u o l u m i n ă ceva m a i slabă decîi a Lu n e i . A i c i desigur că te-a u i m i t s.tră l u c i rea l o r. B i n eî n ţ e l e s , aceşti h o l izi s î u t incamiesc e n ţ i ş i î n v i d . Aeru l înconju rător n u le este nee!;sar apri nderi i lor. S-ar putea să l i avut o g ro si m e de 3-4 km ş i o i u ţ e a l ă de 75 km/secu nd ă , c u m s-a î n t î m p l at de atîtea o r i i n trecut. f i i p e pace, gîn d u l c ă ar f i o rachetă ·e n os·t im , d a r n u e re a l . In o ri ce c a z, i l u r m ă r i m şi noi .

Pe rî.nd, bazele 1 2, 1 6, 24, 35 şi t o at e celelalte p u ncte c a re î n ­ c i n geau teritori u l Lu n e i , peste care se ob serva f e n o m en u l , r a p o rtară. Curios, baza 35 era de a c e e a ş i părere.

- N u po a te fi b o l i d . Dacă Pămînt ul răs·p u n d e că aceast ă ra­ chetă n u a p leca t de acolo, bag m î na î n foc c ă e d i n a.! tă parte, d e pe a ltă p l a netă, d i n a l t s i s tem l - D i n a l t s i stem ?! H e n d e rs e n, controlează-ţi concentra ţ i a oxi­ ge n u l u i d i n c a m e r ă . Vezi să n u fi dat drum u l l a p rea m u lt . B e ţ i a de aer d uce l a beţi a gî n d u rUor. A i a j u ns chiar ·la a lte si stem e ?

- De ce nu ? Doar n-o să-m i înch i p u i vreodată că viaţa a po­ posit d i n tot U n i versu l d o a r pe Pămînt u l no st r u şi acu m a , p r i n noi, şi pe sate l i t u l s ă u .

- Bi ne. Tema o c u n oa şt e m . C rezi că acum a v e m de-a face c u o dovadă a înţelep c i u n i i lor superioare, c a r e l e - a pe rm i s să î n v i n gă d i s ta n ţe l e d i ntre si steme, î n t i m p ce noi ne m a i străd u i m să ne apro­ p i em de p l a n et e l e s i stem u l u i n o stru ?

- S i g u r că d a . Asta n u - i decît o codiţă ,fa gî n d u l m e u d i n a i nte. Dacă există v i a ţ ă în forme p o ate d iferite de a n o a s t r ă pămîntea n ă , baza u n ei m a i lungi evol uţii de-a l u n g u l t i m p u l u i , :.ă e Hresc se --:a j.L!Jl[�c;,CŞ( ) a un f e l de gînd ire superioară nouă. Să n u uităm d't '!lllcl- Sîntem cei mai vechi l oc u i tor i ai U n i versu l u i . . ,

r�;te

ca,��ln �

> �1��l�tc�:��

- . . . Chl a r dacă-! avem pe I z b u c n iră rîsete.

Bob Cooper cu

noi ?

- Hei, l a să că te mal pri n d eu, puşt i t� l e ! Să te l e g i ac u m de m i ne, c î n d pare-se că ne vin oaspeţ i . - Cam c i u d a ţ i o aspeţi , b u n i c u l e ! Era g l a s u l l u i Smi rnov, care cu rmli apoi discuţii le.

M-am întins comod pe c a n a p e a . Doream să-mi ami ntesc c e v a . P u se i magnet o io n u l să as,cu lt muzică de W a g n e r . N u ş t i u de c e , d a r m i e m i se p are cea mai potri vită ln m ed i u l li sta săl batic î n c a re t răiesc. Pe foml u l acestei m uzici, î n cep ui să dcru lez u ş o r, pagi nă c u pa g i nă, fi l m u l cărţ i lor clespre avent uri ext raordi nare. Răsfoiam p e e c ra n pagi n i le cărţii l u i H. G. We l l s "V.'ar of t h e Worlds" - " N ăvă­ l i torii din Stele " . Gîn deam că e cea mai apropiată lectură pent r u s t a­ rea m e a sufleteas�ă de acum. Ş i aco l o e vorba de oaspeţi d i n a l t e

p l a nete. fil ă oprii di re·:-t a s u p ra povest i r i i primelor clipe. Pe �ia n, lite­ re le se proiect a u mari de o şch ioapă. Citii : "il m convingerea că t oţ i cei de faţă se aşteptau sti v add ivin­ d u -se un om - poa te o fiinţă în tru cîtva deosebiltl de oamenii de pe Pâmint, dar, în părţ ile ei esenţiale, U it o m . Cel rm{in în ce m ă prit• eşte a ş a credeam. Dar, uitindu-mii cu b iigare de seamă, viizt�i mişci,ldtt-se ceva in u m brtl . m iş ciiri n esigure şi und1r inde, în cîlcill­ d u -se u nele pe altele, apoi do u ă discuri l u m ino a s e ca nişte ochi. In cele din !trmâ, c e u a care a d u cea cu un şarpe mic cenuşiu, de m clrimea unui baston obişnu it, ieşi depânindu -se ca u n ghem şi se rcisu ci în aer s pr e locul în c ar e mă aflam. A p o i t• eni un alt şarpe

la fel. Un fior neaş teptat îmi trecu prin tot tru p u l . O fem eie în spatele meu scoase u n ţipăt a scu tit. Mă înt ors ei jumătate, fiirii să s liibesc din ochi cilin dru l din care i eş e a u acu m alte t en t a m l e , şi începui sit-mi fac drum cu coatele prin mulţime. Pe feţele c elor care mii în conjurau t• ăzu i cum u imirea face loc groazei. A u zii din toate părţ i l e s trig ăt e învâlmclşite şi lumea incepu sd dea înapoi. Mii aflai deoda td singur, timp ce de partea c e a l a ltă oamenii fugeau. Tmi intorsei din nou prit•irile spre cilindru şi o s p a im c'i de nebiruit mii cuprinse. O dihanie enormii, cenuşie ş i rotu n d ă, cît un urs de mare, se ridica în cet şi greoi din c i l in dr u . Cînd se ivi în luminii, avu o striilucire ca de piele muiată. Doi ochi mari, întu n ecoşi, m ii privean fix. Matahala luată în intregimea ei, era ro tun dă şi poseda, să zic aşa, u n o bra z ; sub ochi, era o gură a l e căr e i margin i, fiiră b u ze, trem u r a u , se friim în­ (au ş i lăsa 1t să se scurgă un f el d e b a l e . Tr u p u l pî lpî i a şi gifiia CO!I­ v u lsit•. Un a p en d i c e ten tacu lar lung şi m oale se a n i n a de m arginea cilindrului, iar un altul se legâna in aer. A ceia care n-au uiizut ni ci od a tii tu! m arţian u i 11 , cu greu vor pu tea sil-şi în chip u ie ciudata şi groa z n i ca lor înfciţ işare, gura lor stra­ nie în formă de V, cu b u za de sus asc!t(iltl, fru n tea lipsii, lipsei şi b iirbia sub buza de jos ca u n ungh i . apoi zbu ciu mul neincetat al aces­ tei guri-, (en tacu lele ca n işte Gorgon e . respiraţia tu m u ltoasă a plii ­ m îrJi'iOr atmosferei deosebitii de a lpr, miş ciirile lor greoaie din mai mari de pe P
pe

in

i'n{i:;;o' cmi'zţJ;;>gr]l;f;iftifii

, �,��I1fi��

23

Toate a cestea fclcură asu pra mea o 1mpresie ce semdna w greata. Era ce v a spongios in pie[ea lor ardmie şi twsu rousii, c e v a ir.spiiim irt­ i cllor, cum nu se poa te spune, in stîngăcia mişcărilor tor domoale. Chiar de la a ceastâ primii Î!nt iflli:·e simţii dezgus t şi groazcl. Deoda tă monstrul dispâru. Se c!cltinase pe marginea cifin dru l u i şi cc'izuse in groapă cu u n zgomot asem ănător a celuia pc care i-ar pro· du ce o legiitll rct groasâ de piei. S coase un ţipd! rclguşit, foarte ciudat şi i1.' 1 edia t dupii c. ceea npiiru ti i! alt m onstru la fel. Cuprins de fricii, o fu m la fugii cit m ii {irzeau picioarele ... " *

Fă c l!i �11m1nă. Mă opri i din citit. Frumoasă î n tî!n ire - gl n d i i l t� a i la fugii t:H mă ţ in�an pidos.relc" 1 Mă i n cllir,tuii\tn în lecui ft1 L Eu ce-aş fi făcut ? In loc de răsplins, s l i ltsei l u m i n a şi î ncepui � �� •.kr u l ez "RObinson C rusce''. Imi a mir.tii c� �ituaj"ia s a mi-era mal ap roi;� ată,. î n�rudt sin �rurătatea era factor u l nostru · r:am u n . Păm în­ tr:anu� Jui We!!�, chi <'!r i n �rozrt, avea u nde � ii l"ugă. Trii ia pri ntre o a ­ u�e n l . RoLinscn e r a ca şi mine i n cl i p a e\i

.,o

nec uno:.;cuţi :

.Jn. vremea asta s-a intimplat un eveniment care tu lbură tot cursul liniştit al vieţii mele. Era pe la am iază. Mergeam pe malul m ării, /1!­ drep tiltdu-mă spre barca mea, cin d , deodată; plin de u imire şi ingro­ zit , ziirii urma unui picior omenesc desculţ îrrtipiirită foarte limpede tn n :·sip. Ct.!prins de o mare n elinişte, am pornit în arabă spre casă. spre cetatea mea. Nu mai simţeam pămîntul sub picioare. G indurile mi S e! lncurcau. Eram . speriat i a culme; L a doi-trei paşi întorceam capul. 1\'J ii temeam de fiecare tufă, de fiecare copac. De departe, luam drept o m fiecare ciot d i n cale. S-ar putea să fie u rma picioru lui vre u n u i sălbatic care a pic d pe insulc'i lntîmplător. Dar nu c u m v a sălbaticii au fost în rw m "r mare ? Poate că a!l ieşit în larg cu pirogele, iar curentul sau v intul i-t� tîrît pinii aici ? Foarte probabil că au co b o rit pe mal, iar dupii a ceea a u plecat din nou pe mare. Desigur că nu putuseră să fie in· cîntaţi să răm înă în aceas til pustietate. De altfel, nici mie nu-mi şurîdea să trăiesc tntr•o astfel de vecinătate. Fireşte, ei n.-atl băgat de seamă barca mea, altminteri ar fi ghicit că pe insulă se află oameni, �-ar ff apucat să-i caute şi pînă la urme!, fără îndoială, m-ar fi găsit . . . Eram gata chiar s cl admit . �:ă aceşti oa m en i n u venţseră din aitcl parte, ci era u locu itorii insulei. E drept că pinc1 acum nu zărisr rn niciodată . ureun om ; s-ar putea totuşi să se fi ascuns de mult pe aici. Prin urmare, în orice cUpă mii puteau ataca pe nepusă masei. Mu Ua v rem e mi-am muncit creierul îtt căutarea unui mijloc de apc'i· Pînă la u rmă însă, n-am găsit primejdii. rare împotriva acestei nic( 'u!J,u l. �;;:;';• ·' In pr-irnfil moment m - am decis să dărîm gardurile tuturor ogrăzi� tor m ele _şi sii dau drumul turmei,. iar apoi si1 sap ogoarele, pentru

��'�;�:_-�

a n im ici griu / şi oviizu l răsl!rit şi să-mi desfac cortul, pentnt ca duş­ manii sil nu p o a t ă descoperi nici o rrrtll <� a prezenţei om eneşti p e in s:t lâ. A ceastă hotărîre imi veni în min te indată ce văzusem fn.spăi­ minti'itoarea urme! de p i cior. T ntotdeauna, aşteptarea unei primejdii este mai cumplită decit însăşi primejdia şi aşteptarea umti rău este de zeci de mii de ori mai grea decit răul însuşi. N-am inchis ochii n oaptea intreagc"i.",. *

Furat de lectură, abia mă dezmeti cii la ape l u l radioului in di fu­ zor. Era glas u l serios al l u i Smirnov : - A1-J, alo. Aic i Sn1imov. Ciitre toate bazele. Către toate bazele. Cl:s:?-rvaţiilc cu privi re la aş a-zisul b o lid a u fost juste. Este v orba de o r.: dtet'l de tip n ec !lnoscut, mua s u p�ri oară rzchetclor pămînteşti , •� i cărei pas ageri îşi cat�tă acum un loc p0trivit ase!enizări i . Necuno:;­ cînd u rmări ie unei as emenea îr.ti l n ) !· l î n t r·� loc uitori ai unor p l a nete a m !l e î ndepărtate, dâm cuvcniia a ! a rmi:î. : Toate haz·� ! <: s e con s i ­ C: e r ă in stare de a·l armă. Amintim că b<:: za n r . 1 6 reperează i:n m o ­ mcn1 u l ci e fată trai -ectori a rachetei, l a mică ît1ii!"i"ime". !•ii i i �em. Baza n r . 1 6 era veci n ă c u p u n ct u l centm l-gl1 i d , in car
Ne!iniştea nu mă înşe!ase. f ntr-adevăr, la vreo !5 m i n ute d � 1:: ci ;,rea alarmci, in porţiunea d e oriznnt c o n trolată tl � m i.nc, se p tri:'"rr distinge c u l i m p czirile silueta ra-chetei străine. Pierdea lin ti i n înălţime şi vit�ză, cobora m e re u . Trecuse razant de vî-rfu l tod t ;,l m u ntel ui în valea cămia ne aşczasem baza. Fără îm!o!ală cit î n J;!ai !)U!in de cinci m i n ute s-u p utea S�i mă aflu faţă în iaţă cu <�:eş li nc-.:u nos·c u p. Pi!ru·l mi se zb:u· l i î n cap, iar !;ri n tot corp u l rn ă trecură fiori. 1\\ a i gă s i i pu�crc s r.. ue:;chid radio-emi ţătoru l şi să stri g. Vocea m i se p ăr u cindatii. mic î nsumi : - A lo, aici baza-gh i d ! Comunic : ·racheta misterioasă a po­ ::.osit la cîteva · sute de metri de baz a-ghid. Am term i n at er;:i�i unea fără să cer s 1aturi , tării să c e r ajutoare, fără să prom it că-i voi ţi ne l a cm·cr:t pe toţi. De ce ? N u şti u . Sim ­ team insă nevoi a de a-mi înv i n ge o spaimă ce mă invada pe m ăs u ră ce. c ! ip�le trecea u . Cred că orkine imi va da dreptate. Teama de ne­ cuno::.:cut este ceva firesc. Te poate nelinişti simpla întî l n i re c u u n m.:.unOS<:ut intr-o pădure, i ntr-u n lc;c p u st i u . Ş i , tot uşi acolo î ţi stă l a îndcmi nă graiul . T e poţi înţ�lege. Lucruri l e se complică dacă ar trebui să ajungi faţă în fafă c u u n trib de c a nibali. Da r orkît şi ei sint l oc u itori . ai acelei a ş i p l anete. Există cît de cît pu ncte comu ne, cel r.-ufin c a înfăţişare, cladi nu din punctul de ve dere a.l comportări i . Dar inchi!Jn ifi-vă ce m:i aştepta pc m ine ! Să dau piept cu n işte vie­ f uitoare din, ,altă p l a netă ! Cred că-mi îlldreptăţiţi oel inil}1ea. De alt­ i :l!ii���linişte îi cupri n:?ese şi pe tovarăşii mei. Difuzorul zbîr­ fel' <}f.;ei .. în irei.Jări :

V ��ir�le l�tîtea

>··�·-��ll�lil��

25

- t:c rn :-t i c n o u ? - A desci n s c i n eva d i n rachetă ? - C i j i crezi că sînt ? N u m a i pridide11m cu r:! $ p u n s u r i le. - N-:!m văzut n im i c i n c a . Aştept c a şi voi . P e n tru orice even­ t u a l itate Ins emi ţăto r u l d e : .:h;s, I m i t i'i: dasem tea m a pri n asta ? E posi bi l. De aceea poate că Smirnov imprc!m1Î cu cei din punctele vecine s ce oferiră să-m i v i n :i în i ntări r;!, - Noi, a
,_)�� \..__,�� --'-'

"�

C\

- Păstrînd e x a ct direc j i a în c a re m ă a f l u , o a s p e ţ i i au aj u n s l a m a i p uţ i n d e 1 0 m et r i . N u m ai t r a n sm i t n i m i c . P u teţ i u r m ă r i p r i n t e l e v i z o r peste c i "i: e v a c l i p e , i n t r e a g a s c e n ă a î ntî l n i ri i . Noroc b u n ! Clipele

se

�c u r ge a u

ca

anii.

Ca

anii

m a 1•caţi

de

bubnituri

de

tun. Ti m p u l ş i propri a- m i i n imă se î n l ă nţ u iseră l a o la l t ă . A p o i ... La u ş ă se au zi u n zgom.ot . D e - a b i a a c u m Ekui l u m i nă . T r c c u i î n cele d o u ă c a m ere c a re î m p i e d i c ă i eş i r e a aeru l u i d i n bază şi des­ ch i s·�i u ş a de afară. O d a tă cu geru l, t re i fă pturi i ntrară p e r i n d în casă. Dacă n-am m u r i t î n c l i p a acee a , c re d că sînt nemuri tor. S - a m a i a f l a t î n mine o r ez e r vă de p utere ca să m ă ajute să n u fug, şi să i n tru d t!pă c e i · t r e i oaspeţi î n c a s ă . A m î n t r-adevăr un s i stem n ervos form i d abi l ; "odi h nit", cu m îi p l ac e lui S m i r n ov să s p u nă. N u m a i stă pî n i rea de n e r v i m-a p u t u t hot ă rl s ă - i î nsoţe s c pe m u s a f i r i. !";ele t r ei form e î n grozi t o are i n 1 rară î n c a s ă ş i , s i m ţ i n d că a i ci e s te ',',atmosferii", îşi sc o a seră ca sca ş i cost u m u l de prote c ţ ie, ră m î n î n d , c a ş i J'i. i ne, în h a i n e . A d u s�seră c u e i t o t g e r u l d e a iară s a u m i e

m i -era fri g ? ! . Stăteam şi ne priveam faţă-n f a t ă . A u z i i c îteva s u n ete frumos arti c u l ate c a r e treb u i e să fi f c s t c u v i nte u i ntr-o l i m bă monosi l abică, C I ! multe i n f lexi u ni î n mod u l d e exp r i m a re. I i p r i v e a m g i n ci i n d u-mă c ă nici u n c u vî n t d e a l lor n u s-ar putea p o t ri vi c u vreo l i m bă p ă m i n ­ t e a n ă . E u b î i g u i , tot u ş i , u n . , F i t i b i n e v e n i t i ' ' . A p o i tăc u i , ret ras i n colj u l camerei, l î n gă d i iu zor, l î n gă s i n g ura l e g ă t u r ă cu c e i l a ! ţ i p r i ete n i . Oaspeţi i n u erau c u n i m i c m a i l i n işti ţ i d e d t mi ne. Dacă v ă d i t a lor t u l bu r :� re n u era t e a m ă , i ntrucit n u a v e a u de ce se te m e ( e u doar aş fi mot i v e ) , a t n c i c u s i g u r a n ţ ă că acesta era mod u l de exte­ riorizare a i m p re s i o n a b i l it ă ţ i i lor. Erau v ă d i t impresionat i . Şi, sit u i n ­ d u - n e pe poziţia lor, înţelegem de ce. Gîndiţi-vă : străbăt u seră u n asem e n e a d r um ; a u g ă s i t v i a ţă , ş i î n c ă s u b c e f o r m ă ! I n f a ţ a l o r stăteam eu c a u nic re p r e z e nt a n t a l r ase i p ă m î nteşti . Faţă d e ave a m un c a p m i c , br a ţe şi pi c i o a r e groase, p ă r pe tot c a p u l , m ă rog, t o ate m o ti vele c a să fi u p r i vit a ş a cum se i t a ei l a m i ne. Deodată, unul d i ntre ei făc u 11 11 gest c are m ă i n gheţii. Ri d ică bra ţ u l î n a rma t cu o armă necunoscută, o î n d reptă s p re m i n e , oc h i ş i se auzi u n c l i nchet. N u si ţ i i n i m i c . D a r m ă gî n d i i c ă om u l n u s i m t e î n totdea u n a d u rerea g l o n ţ u l u i care î l u c i d e . M ă pipăii c u m i n a în d rept 11 l i n i m i i ş i c ă zu i grăm a d ă . Leş i n a s e m .

avut

u

ei

u

u

m

C u c e i trei a p lec a ţ i a s u p r a mea mă g ăs i s e ră Smirnov, H -;: n d e rcn şi J a n no t . La încep u t nu ş t i u ră ce să c readă. Am fost o a r e atacat de oaspeţi ? ! At u n c i d e ce s î n t a şezat p e c a n a pe a şi c u cei t rei a p le­ c aţ i , as u p r a mea, n o r doctori ce-şi veghează bo l n a v 11 l ? €u ..,m gest p l i n de hotărîre, S m i rnov î m p i n s e l a o parte p e cel ce m i s-a părut c ă m ă î m p u ş c a se. Mi rat, S m i rn o v s e u i t a l a ceea c e " m u s a ! i ­ ru l " ţ i n e a i n mînă. I n ace l aşi l o c p r i v e a u ac u m ş i cei l a l ţ i d o i c o l e g·i d e l a bazele vec i n e . Treb u i e să-i fi trec ut p r i n m i nte gi n d u r i teri bi l ·� sau priviri le lor t r e bu i e SJă fi fost foa rte necruţătoare din moment ce, fără să scoată v reo vorbă, " m u s a f i r u l " ·se si m t i s e d ator să l e arate "aJ:f11 â''7 Semă n a oarecum c u u n p i s t o l a uto�tat. P u ţ i n m a i vol u­ tocu l u i , d a r trăgaci, o piedică ş i o ţeavă ce nu ]nXteau lă sa d u b i u l .

asemenea u

rnirl"oş;îl'J',�t�ptul

, �,��I1fi��

cu un

27

"Musaf i r u l " îndreptă arma reg·lementar, cu ţeava în jos, împinse piedica, trase tri1gaciu1. .. cel puţi n atlt înţelegeau prieteni i mei . . • şi &eoase, învîrtiild de t răgac i , o fotografie. Foto grafia mă reprezenta p e mine î n zedrnea de sec u ndă ce a premers kşi n u l ui m e u . Era o 1;oză în cH lori (ce pa!;d eram ) , pe care ap arat u l ce mi se plîruse armă o scotEa sensio: l i :tînd fi imul, developi n d u-.1, fixîndu-! şi copi i n ­ du-1 pe h ; rt i a c e s e afla tvt î n i nterioru l a r m e i dîndu-i aspectul ace l a de pi s tol val um i no�. Smirnov şi pi'ie"tmii mei, încîntaţi de amănunt u l tehnic, u ita­ seră apro ape cu d es lvîrşire lîngă cine se aflau. Intre timp, eu ni� t rezeam l i n i ştit, iar ceea ce vedeam mi se părea u n vi s ffrotesc Ş't ·

nicidecum reaiHatea. Situaţ i-vă pentru o c l i pă în loc u l meu ! I nch:puiţi-\· ;i că v-aţi trezi în c<'.sa dv. şi că aţi fi m artor u l unui a semenea t a b;ou. Trei oa­ meni obişnuiţi care, vă seamă nă dv., ar sta -lîngă alji trei o:unen i meşter.i nd c ev a la u n fel de j u cărie. Nu ar fi nimic deosebit. Dar dacă c e i l a l ţ i trei oam z ni nu v-ar semiina, ci ar avea un cap e n o r m , dovadă că p<�sedă u n creier mare, evola at. Ar avea un corp ciudat în care toracele se um fla ca nişte fo aie, re�·pirîml şui erător pcntra că oamenii aceia ar fi i.nvăţaţi cu a ltfel de res:>ira1ie. Şi dacă. i n capu l euorm de care v-am vorbit aţi vedea u n n a s subţ ire ş i :l u n g, doi ochi mici, dar pătru nzători , g u r a ca o l i nie tăiată, fără birze, mechile mici şi !ivite de cap, avîn d doar de :!s upra lor cîteva sm oc ur i de păr, spuneti-mi cum v-aţi simţi ? Să vă s p u n c u . Aţi c l i p i des din och i , pentru a vedea da-că nu c cumva vorba de u n vis url-t. C lipitu-l meu atra:;e atenţia l u i Smirnov, a dh ui vGce îmi dădu curaj să mă trezesc flefii primiră şi rlispunseră in cuvi nte pe care doar ei le î nţelegeau. Smi r-nov le ai'iresă, î n schimlJ, cî teva cuvi nte de poli-tej.e. 1; e c a re, la rî n d u l nostru, �oar noi le în ţe.l e:;cam. In timp u l acestor schimburi de amabi lit:iţi, Jan not trec use în c a­ m era de a lătu ri, de u n d e se î ntoarse cu o tavă încărcată c u pah?.rr şi două sticle de vi n Im n . Pe alte dou.'i farfurii, aduse într-u uL· diferite bri nzeturi şi s a l e-uri, iar în cea!altă fruct\: şi prl.jituri usc 1ri� lnapciat în camera de a lături Jannot se pregătea să mai aducă clteva scau ne. ?roiitai să.,l ajut, mai mult pentru a-1 i ntreba : - Crezi c-o să msnînce ce le dăm ? Poate sînt învăţaţi cu a !t !cl ce m î ncăruri . Cu siguran ja sa ştii n ţ i fică, care-I c:�rs.cteri zează, J :;n u o t îmi răspu n se : - Mai m ult ca si eur că există d eosebiri între fe l u l nostru de alimentaţie şi al lor. Dar după clte văd, par m am i fcre. Deci femci i e l o r nasc P-Ui v i i , pe care-i alăptea ză. Aşadar, u n deri vat al la!Jie! u o a u mai gt!Stat în viaţ a · lor. Cît despre fru cte şi d u l c i l!ri, n-avea nki o grijă 1 . Ca s!i existe viefuitoare de talia lor pe pla net a di n care v i i : , trebu i e să existe şi vcgdaţie bogată pe aco !o. Aşa că şi fructe au

"' ""� -o�� �&� --'-'

m ai mincat d î n ş i i . Cît despre vin, te rog s:i nu-mi spui că exi stă pe u n d eva vreo planetă locu ită u n de această licoare divină să n u tic cunosc u tă . A ş a c ă ceea ce ne t re b u i e acum si nt doar ni�te sca u ne. E d rept că l a oaspeţi n u ne-am aşteptat . H a i să i m provizăm ceva din lăzi l e acestea ! Ce s t a i şi te uiţi la m i n e ? ! l ntrarăm c u două scaune şi improvizar ă m şi o bancă. Smi rnov oferi oas,p eţilor să se scrvcasd. Oaspej i i i n d r ă z n i ră şi se serviră . Smi rnov a r d e a să ţi nă un toast . D a r cum ? In ce l i m bă ? I deea ii veni lui H ender s c n . C u n o ştea b a ga j u l meu. Căută banda de magnetofon şi se gî n d i să p u n ă muzidi. Se gî ndi la Si be l i u s, la G ri e g, l a cei ce-i p Ji'\.ceau lui. Se hotărî î n să asupra unei bucăji pe care o soc otea nimerită, l argă şi cuprinzăto are ca şi c l i p a pe c a re o trliam a c u m . Alese . , S!mronia a IX-a" de B cethowcn. i deea l u i liendersen se d o v e d i m i n unaiă. lncă de la p r i m e l e m1tsuti aie sim f o n ie i , capetele "oaspeţ i l o r " s e î nto arseră s p r e ban d a de m a g n eto fon, s e priv i r ă u nu l pe celă lalt, şi faţa l o r căpătă u n l!er tie . adî ncă simţire şi răSJcol i re. Muzica nu le era ceva n o u , nec u noscut. Era m a i mult s i g u r că acas ă l a ei, pe p l r. neta lor, m u z i c a ati nsef.e c u l m i de creaţie. f n ceea ce pri veşte felul lor de a a s c u l t a muzica, acesta depăşea rniis:tra unei educaţii sau culturi a lese ş i părea m a i d e g rabă c e v a î n n ă scut, firesc speciei ior, c a de a l t f � l ş l î n ţelegerea grai u l u i

vorbit.

Cit despre frumuseţea S i m fo n i c i a I X-a ş i măi estria com poz!to­ ru l u i , noi, pămiuten i i , n u puteam dedt să ne m î n d rim de e1ect u l ce l-a avut asu p ra oaspeţi lor. l ncă de l a î n c e p u tu l simfoniei, cî r: d trcmolu-ul viorilor sec u n de şi al vio!oncelelor î nt ă rit de c o r n i şi apoi de cei lalii s a f l ă tori se îm­ pleteau î n păienjenişul no t e l or, cu sdipi ri !e d e o c l i p ă ale viori !or, vio l d şi contrab;; ş i lor care săgetau adinc uri l e î n tu necate a l e c rchestre i , f i ­ g·u r i l e ,.oaspeţilor" deveni seră atente, c r i sp<�.te. C i lcmn p e feţele for efectele m u z i c i i , c a re trădau cînd o voi nţă severă, cî n d o d ezam ă g i re tragică, întreţesută pe a l o c u ri cu episoade v i s:itoare, l i r ice, cu mi nu­ nate expresi i ale i d e a l u ri l or frumoase, atrăr:;ătoare, pentru a c ăro r î n făptui re se duce o l uptă erokă p l i nă de peripeţli. Muzica se po­ trivea şi zbuci u m u l u i nostru de cerccl ători-pioni eri în i n i m i le cărora, f i e că eram pămî nteni s·au ve n i ţ i d i n cine şt ie ce altă p a r t e , ardea a ceeaşi fl acără . Sfîrş i t : ; ! primei părţi, a a c e l u i " A ! legro ma n o n tropo - un poco maestoso " ne a m i nt ea zorii prevesti tcri ai victori � i . Şi ca î n t o a tă m u­ zica lui Beethowe n, în clipa cînd de z o l a r ea şi t ri steţea păreau că n u m a i a u m a r g i n i , reînvia d i n nou motivul e nergic a l pr im e i teme, afir­ m î n d voi n ta de a l u p ta, vo i n ţ a de a î nv i n ge. Profitî n d

de p a u z a între

părţi, nu

,.Beethowen". B i neî n ţ e l es, oaspeţii

Smirnov spuse doar u n cuvint pricepuserii nimic din acest cu­

vînt, care p e n tr u noi trezeşte atîtea ecouri . r n schimb, în timp ce se a uzea cînte c u l d e bucuri e adus ca un chiot de către suflători in partea a doua, cind i ntervi ne apoi mişcarea rapidă, ,. Presto - u l " în care oboi u i � i c l arinet u l cîntă , acom p a n i aţi de către fa got, o temă melodioasă şi c:'ll d a p oi d u pă t r i o se reluă de l a i n ceput , ,. Scherzo .. ul vivace", ochii celor t r e i ne priviră pentru prirtia dată cu u n aer de î n a l t ă aprec iere. Nime11i nu îndră z n i s ă vorbească între partea doua ş i a t rei a , car�
���:r�El�!espre

�-��ll�lil��

29

pri n l i n i ştea sa poet ică, p r i n l i ri s m u.l ş i d u i o ş i a ei c a l d 1i, î n vii l u i a i n acea noapte d i n L u n ă . i ntreaga noastră f i i n !i). , p u rt î n d u - n e pe a ri pile nădcj d i l o r m i n u n ate. I n t e r e s a n t ă a r f i fost c u n oaşterea a m i n ­ t i r i l o r p e c are a.ceasb m u z i c ă le deştep t a , r ă s c o l i n d s e n t i m e n t e l e c e l o r d e faţă, făcînd u-i să g a s te d i n p l i n f a r m ec u l u n u i perfect echi­ l i b r u m o ral.

U l t i m a p a rte a s i m fa n i e i , revărs ată î n tore nt u l d ra m a t i c şi v i o­ l e n t al s u f l ători lor, desch i d e corzi l o r drum u l u nei m e l o d i i severe, care pre găteşte a p a ri ţ i a voci i o m e n e şt i . Pe rî n d , b a r ito n u l soli st, u r m a t apoi d e cor, soprană şi tenor u l s o l i s t p re i a u tem a sol e m r;ă in c a re c h e m a rea p at e ti c ă . , P r i ete n i , h a i d eţi să c î ntii m u n c!rl tec p l i n de far-.._ mec, de foc î n � .l ţător" se î n a l ţă t u m u ltuoa să i nd e m n i n d la a d e v:ii· a t a

fră ţ i e

a on!enirii. Oas p e ţ i i a sc u lt a u m i şcaţi m e l o d i a de spri n s ă d i n răs!lcirea l e ntii a be nzi i de m a gnetofon . Păreau Cll !t! n rl a f i în r:î n d uri !( r e l e , frii m î n tă­ t o a re, d i n c a re n i m i c n u i-a r putea s m n l ge. Ş i , totu:ji, cî n d c oru l şi orchestra, u n i t e î n f i n a l u l î n ă l ţător c a un i m n , ci ntau vers , ; r i l e :

"Slavă fie, stea curat ii ! Voie b ună pe f1!tmîn t ! Toţi pe lume fraţi noi s întem . . . " , u n u l d i nt r e oaspeţi s e ri d i că, z ă b ovi o clipă c a p e n t ru a-şi ri � ;,lt ; i g·in d n r i l c - m a i b i n e z i s s i m ţ u ri l e - ş i , i n a i n t i n d spre Smi r n o v îl c u p r i n se de d u p ă u m e ri , z g i l î î i n d u - 1 c u p u tere. E r a , f ă r ă î n d o i a l ă , form a l o r de m a n ifestare a u n or s e n t i m e n t e de pri ete n i e şi frl\(: 1!. Cei l a l ţ i doi ne îmbră ţ i ş a d p e H e n dersen şi p e m i n e . E ra o s c e n ă de 11 1 1 emoţi o n a nt patetism. Peni;u m i ne a fost c e a m ai î n ă l ţătoare c l i pă d i n v i a ţ ă . A s i stasem l a o l e c ţ i e de i mll tă u m a nit ate, c i n d f i i n ţ e a 1 i t de d e o s e bite d i n p u nct d e vedere f i z i c , aparfi ni n :l u n or l u m i atît de d i ­ feri te, se c o n s i d erau t ot u ş i ega l i , priet e n i , ba chiar fra'[ i . Ce l e c ţ i e m i n u n ată pentru i nt r e g- u l t r e c u t i st o r i c a l pă m î nlen U o r, c i n d i njositoarea t e or i e a rasi s m u l u i făcea atîtea victime ! Ce p i l d ă nei n l recută d e î n ă l ţ a re a cuvînt u l u i " o m " 1 Ce m î n d rie ! S i m ţeam i n noi băt î nd o i ni m ă m ai c a l d ă ş i c o l o ana ve rtebrală p arc ă î n d r e p ­ t î n d u -se. l n ă l ţa ră m cap u l . Eram m î n dri că ne p u t e m s p u n e .,oam e n i " , ,.serneni " .

J a n n ot a v u sese şi el d rept ate. Paharele f u ră golite c u s ete. A p o i m a i foto grafi arărn o d a t ă , . , c e ! c u a r m a " z i m b i n d u - m i ca p e n t ru a-m i s p u n e : . , F i i atent ! Nu ai de ce te speri a ! " Poza e ra o m i n u n e a r t e i fotografice, d e o n a t u r a l e ţ e i d entică p r i v i r i i obi ş n u i te a o c h i u l ui . O a speţ i i ne î m b răj i ş a ră d i n nou. l n ţ ele ­ serăm că vor să-şi i a r ăm a s b u n . l i cond userăm pî n ă afară, u n de, e c h i p a j i contra geru l u i L u n ei , . ii i n v i t a s e m în ! a n cheta bazei, p e n t ru a-i s c u t i de efort u l d r u m u l u i pî nă la rachetă. Pe drum, Sm i rn ov î n ­ c c rc ă s ă se înţeleagă cu e i , repet î nd în zadar, î n mai m u l t e l i mbi, aceeaşi î n t rebare ce n e fdimînta pe toţi : - De u n de sînteţi ? Di n ce planetă ? Di n care s i stem ? La i ns i st enţele s a l e p r i m i s e şi un răsp u n s : "Oro". Ce avea să î n se m ne-acest c u v î n t rm am m a i putut afla n i ci o d a t ă . L-am m â i re­ p c l <�f, 'de c'it!;,va ori, î n t i pări n d u-m i - 1 puternic in mi nte, in timp ce c i u date de C'! rcctări ş t i i n ţ i fice, mon­ na ;:;:cţfj tah:c'dli
a

f�'tQ�:�au n!;;tc aparate

> ��i�,l:�f:��

Racheta cu uaspeţ i i c i u d a ţ i d e c o l ase ca u n f u l ge r . Atita m a i şl i u c ă n u pridi deam făcî n d u-le s e m n e cu m i i n i l e. N e desp ă r ţ i s e m m a i m u l t d e c i t p r i e t e n i . Eram fra ţ i . Cop i i a i a c e l e i a ş i fami l i i care pop u · lcază U n i v e rs u l . G ă seam c ă , î n c i u d a t u t u ror deosebi ri lor, aveam to­ t u ş i m a i m u l t e a s e m ă nări , m a i m u l te p u n c t e c o n m n e . Era u , c a ş i r. o i , oa m e n i , s e m e n i i noşt r i , c u c a re stră n e p o ţ i i v o r rel u a , de si gur, U !l c o n t act m a i stri n s. . D a r p e n t r u n o i , "Oro" a s c u n d e a t a i n a p e c a r e d oar v i i to r u l o va d e z l e g a . P re z e nt u l ne-a a d u s î n s ă b u c u r i a u n ei m a r i p r i ete n i i . *

D u p ă p l ecarea o a s p e ţ i lor a v e a m impresia că s fera v i e j i i se l ă r­ �ise u i m i t o r . Priveam, stră l u c i n d în a d i n c u l n o p ţ i i l u nare, m i i l e d e n e stemate a l e a l t o r l u m i . Ş i , p e ntru p r i m a o a r ă , a m zim b i t l u m i n i l o r î n depărtate, s a l u t î n d î n e l e pe l o c u i t o r i i l o r , a d re s î n d u - l e gî n d u r i l e m e l e ş i c r e d i n ţ a c ă u r i a ş u l h ă u ce n e d esparte e m u lt p rea m i c c a s ă î m p i e d ice nesecata chemare a p r i et e n i e i ş i frăţiei. l l! n a î nceta să mi s e m a i p a r ă p u s t i e. E r a d o a r o t r e a p tă i n hm g u l d r u m de a p r opi e r e î n t r e l u m i . A k i , în v a l e a m u n t e l u i Coper n i c , la p o a l e l e Apeni n i l o r, u nd e Carp a t i i s e desfăşoară ca u n l a n ţ o r b i t o r î n p r i m e l e raze a l e z i l ei c e �e a p r o p i a , am cunoscut adevărata mî n d r i e d e a f i o m u l a n u l u i 2000. A ici am v e r i f i c a t , pe propria-mi p i e l e d e a l b, î n ă lţătoarea g î n d i r e ome­ n e a s c ă a s u pra e g a l ităţ i i î n t r e o a m e n i , i n d i fe re n t de f o r m a c ap u l u i S :! U c u l o a re a p i el i i . Ş i , c a u n on t a că r u i viaţă se l e a gă s t rî n s de ţ e l u l pro p u s , î m i făgăd u i s e m d e a n u m a i p ă r ă s i n i c i o d a t ă l u n a , de a s e r v i n e� l i ul it ln p u n ct u l de bază-gh i d atîta t i m p cit f o r ţ e l e nu mă vor pără s i . Siî !'3.­ rn î n aci p î n ă cî n d mai bătrîn fi i nd, a r f i d e p r i s o s să m ă î n a p o iez • pe P ă m î n t. · Doresc să f i u l ă s a t şi î n mormî ntat a ic i , p r i r.t r e stînc i l e vă i i u n ele mi-am trăi t adevărata vi ată. A c estea m i � e r a u g i n d u r i l e î n noaptea ce s e apro p i a d e s f î r ş i t u l ei, c i n d r ac he t a d i n tr-o altă lume îşi l u ase rămas bun ş i c î n d in am: imi mai su n a u m ă s u r i l e si mfo niei :

"Toţi pe lume fraţi noi sîntem. Voie bună pe piîmînt !". * • 1\'torov se d e s p r i n s e cu tot u l de frăm î n tări le s a l e pămî nteşti, pă­ ·· tru n z î n d at î t de i nt i m î n viaţa " gh i d u l u i di n L u nă". "Ăsta a fost u n om a d e v ă rat ! C u toate slă bici u n i l e sale, nu s-a

l ă sat i n fri nt". Răs-foi d i n nou p a gi n i l e j u r n a l u l u i c a ş i cum a r fi v r u t să-I nw i

d a tă î n faţă pe Bob Cooper. Ceasul î ş i intindea in prel u n­ g i re arătătoarele. Era 6 fix. D u p ă toate î n s e m nări l e l u at e nu m a i î n ­ că pe;tc niCi>o )ndoi a l ă că rezolvase p r o b l e m a . P u ţ i n t u l bu rat d e viaţa acistl.,li of!r '; are tră i se î n a i ntea l u i cu j u m ă t ate de m i l en i u , î n a po i e bilrlintec
ţ

:.:Il

ln se<: ra ace!ei 2şi zile, la ora 2 1 ,30, în apoiat cu a v i o n u l la m os­ c o va, i ntră în bimn rile age n ţ i e i de presă şi gît u i t d� emoţie cc,;:: u­

n ică :

- S î n t st u d e n t u l Efi m l'r\orov. Am întrepri n s cercet:lri p ri vi nd apartenenţa morm î nt u l ui descoperit in Lună. Comunicaţi, vă rog, pre­ sei că m o rmînt u l d i n Lună a p a r ţ i n e l u i Bob Cooper. A c e st a a tră i t între 1 9 32 şi 2008 ş i a l ucrat ca ghid în c a d r u l expedi ţ iei şti ! n ţ i fice o r gan izate de Ofic i u l i nterp l a n etar de pe l î ngă Departament u l de astro­ bioflzică. I n confirma rea ce lor ce susţin, indic ca s u rse : manu scri s u l rom a n u l u i neterm i nat a l scriitor u l u i Fro-lov d i n anul 20 1 0, pre cum · ş i " J u r n a l u l u n u i g h i d " , ţ i n u t de î n s u ş i Bob Cooper. ,;.. Pe c a l e a u n d el o r, vestea făc u , în mai puţin de o j um ă t at e de oră, î nconjur u l î n l re g u l !l i g lob, pătr u nzînd in toate r ed a c ţ i i l e l u m i i . A doua zi, S.Coţ i n d di n serta r teza sa de di p l omă, M o r o v scri s e pe pri m a ei p a gi nă : " De d i c a�;eastă l u c r a r e t riumfului c u raj u l u i şi i d e i i că î n marea fa m i l i e a U n i ve r s u l u i avem fraţ i pretuti n deni ". *

Prem i u l

c c n si i n d î ntr-un splendi d e l i-copter de turism îl pnm1 o s·�l.ptămî n ă . B uc u r i a fu î n doită, î ntrucît în aceeaşi zi

a b i a peste obţ i n use şi d i p lom a de ahsolvire. Plin de n erăbdare, a b i a aşteptă sosi rea serii, pentru c a Îmflreună c u i u bita sa, Lidia, să facă o p l i
ti nerii

îndrăt:ostiţi.

Dar cu Joyce c e s - o m a i fi întîmplat ? N i c i nu te-ai m ai in tere s at, răutăciosu le 1 Voi , bărbaţii, doar la voi vă gîndiţi ! - Joyce o fi aj u n s şe f a u n ei navo-staţii i nterp l a n etare. Mai mult ca s i g u r că aşa s-au p et r ec u t l ucrurile. Pe mine în sch i m b , un si n g ur l ucru mă mai frămîntă. - Care anume ? - Faptul că istoria modernă pomeneşte pe l arg de intilnirea pămînt e n i l o r cu fii nţe de pe a!te p lanete, dar omite cu desăvîrş ire o r i ce am ă n u nt î n l e g ătur ă cu faptu l că B o b Cooper a r fi fost în­ m o r mî n t at în Lu nă. E xp l ic a ţ i a acestei chestiuni v a t rebui să consti­ t u i e cea de-a doua l uc ra re a mea. Dacă vrei, va fi lucrarea n o a st riL Te iau c o l a boratoare. C e s.pu ; ? Primeşti ? Spun că trebu ia să te i n te re� ez i si dP. Joyce. Ş i , mă rog, pe cine să-I fi întrebat ? Pe S m i rno v ! Bine. Mă d uc soă-1 intreb 1 glumi Morov smuci nd c a m bru sc tna n ş a elicop.terul u i ca pentru a se î n to arce. Răută ciosu l e, m-ai !:peri at. Mai bine ai deschide ra d io u l . Se transmite m u zică de vechi compozitor i. P l imi>î n d u-se d e a s u p ra mi rr.m atei lor Moscove, cei doi t i n eri ascu ltau o " Noct u r nă" d e Chopi n . in acorduri le stllpînite s;.ut tu­ m u ltuoase a l e pian u l u i , Efi m şi Lidia a d m i r au stră l ucirea discului l u nar. 1 1 priviră î n d e l u n g , ca pe u n cunoscut, apoi se sărutară;

Sl'I RŞIT .

��.,.-,_-----------------------�c���l: ._.,�ţJjl<>fiJl).:Cx. ccutat

v

la

Combi n a t u l

Poligrafic

Casa

Scin�cii

••

1.

V.

S t � i i<>".