CPSF_015 Mircea Serban - Ghidul Din Luna (1)

MIRCEA ŞERBAN

GHIDUL DIN LUNĂ *

•

Colecfia

..

Povestiri Ştiinjifico·Fanfastice· 15

Ce!e povestite ma• JOS s-au intimplat intocmai la inceputul vea­ cului al XXVI-lea, cam prin anul 2520, cînd pumîntenii încetaseră să se mai preocupe de s atel i t u l lor. Luna, pentru a că re i cucerire se fă­ cuse la t im pul să:.� atîta vîlvă şi se depuseseră atîtea eforturi, ajun­ sese fie dată uitării. I n t o rş i la romantism, doar poeţii o mai cintau asemuindu-i răceala cu indlicrer.ta clistantă a p rea frumoasei fete iubite. Cit despre oamenii de ştEn!ă, ei, ca şi în t r ec ut, nu-şi pierdeau vremea admirînd-o. Pe n tru ei, faptul de a o fi cucerit n-a însemnat decît prir;ml pas : cucerirea sJ:aţiului int�rplanetar. O dată ajunşi aici , ei şi-au indreptat privirile spre aili .,luceferi". Marte, cu redusa lui cantitate de atmosferă şi apă, i-a ademenit totuşi mai mult. Acesta era, privit in linii mari, stadiul marilor descop.eriri cosmo.<;rafice. Să llisăm i1:să marile evenimente. Să intrăm clirect în mieznl f::t;,telor ce ne interesează.

să

Aşadar, ne aflăm în londra anului 2520, in mij!�l.:ul străvechiu!ui Trdalgar Squarc, în c a rt ieru l marilor redacţii. O cl ă d i r e uriaşă, cu peste 00 de etaje, străjuieşte împrejurimil_e ca un bloc masiv de pia­ tră. Fără nici un artificiu de ornament, clăc:iirca este un reuşit mo d el al artei cubiste. Ş i în pătratul eno rm al faţadei, un a!t pătrat mai mic

avind

tctuş i latura de 50 m, se inscrie cu mii de ca dimensiune, becuri. Este ecr an u l prin care re d a cţ i a informează publicul c uri os des­ pre u l ti m e l e ştiri şi telegrame mai importante. Acum b ec uri le sint stinse. Nu e n im i c im p o rt a nt de semnalat. In curînd se va face re­ clama unor produse de larg consum. Aceasta însă la ora 20. Deocam­ c':•tă ecranul e liber. Mulţimea în piilr.bgre, umple str5.zi!e. Ca întot­ ,;eauna, răcoarea serii de vară îmbie la plirr.bări. Omul oreistoric

chiar pitecanthroptll-str3u:oş se bucura, cred, la fel de mult de boarea răcoroasă a serilor de vară ca şi strănepoţii lor din anul 25�0.

�au

D:n acest punct de vedere, omenirea nu a făcut nici un progres. Era alomică nu a sch im bat cu nimic predilecţia perechilor de îndrăgostiţi pentru locurile mai puţin luminate. Ş i, în ciuda aerului condiţionat din case, bi'i:trînica de colo a aşteptat nerăbdătoare sosirea serii ca să poată ieşi cu căţeluşa ei preferată tJe stradă. Mai sînt dest ule ase­ mănări cu obiceiurile de acum 5-BOO de ani. Poate că pe drept cu­ vînt, deşi i-au l uat -o in nume de rău, profesorul de fizică - un bă­ tr;neLsi!nR�tk găsit nimerit spună în faţa studenţilor că, deşi s-::11. uimitoare în domeniul ştiinţei şi al tehnicii, roata a f�J'l\1l.s.Aot'totundă. Şi a avut dreptate. Omenirea, viaţa in general, veşnică schimbare. Evoluţia, ca şi materia, nu cunoaşte

a •făcut,J>��grese

t?�t;e ��NLî� C1 �:�;�-��:1:}�

să

limită. Unele adevăruri elementare, principiile de ha1.1i, ins1i, r1imin să d ăinui e peste ve a c uri. Dar să lăslim filozofia. Ce se vcdt• pc !•eran? Se publică o telegramă. Din jocul becuri l or aprinse se po:1!c citi : EDIŢIE

SPECIALA

,.Din cauza unei de[ecfi!tni surt•enite in filll/'lil ;·/Jum!ui. aslrn­ " ,, M OND ifi L - PA X - 1 1 8 a trebuit sâ fac
na"a

Mulj i mea curioasa mccpu să comenteze ştirea. Existenta unul mormînt în Lună cu un epitaf lip si t de sens la prima citire aţîţase �i mai mult curiozitatea atît de dezvoltată la omui modern. Adăugaţi la acea sta şi marele· p remi u oferit de redacţia ziarului şi veti înţe:ege că nu era lucru uşor să laşi să treacă neobservată noutatea zilei. Dupli cum vedeţi, presa îşi îndeplinea, cu aceeaşi modestie caracte­ ridică, dat o ri ile sale ca şi în mi leniu l trecut. Adevărata difuzare ştirii în întreaga lume se făcu insă peste citeva clipe, anunţîndu-se ac el aş i text· prin radio-televiziune, iar zia­ rele de dimineaţă i -au rezen:�t cîtev a coloane din pagina 1.

a

*

In a ce laşi t imp , ş t irea fu difuzată şi la Moscova. Studentul Efim Morov lo cui a pe Bd. "A 600-a aniver sa re " in clă­ direa înaltă de la nr. 48. De la fereastra locuinţei sale privea gîndi­ tor la splendida panoramă a cartierului din no rdu l Moscovei. lmobile cu terasc pentru slajii de elicoptere se inşirau pînă în centr l ora­ şului, perrnijind !'l'nsul unic al decolărilor şi aterizărilor "pe d re ap ta " . P-cf!lementarca circula!ici () indt•plin�a uriaşa sugeată roşie indicatoare a direcţiei de zbor, care se aprindca in mod autom:tt la cea mai mică

u

intunecare,

funcţionînd pe baza u nei celule fotoelectrice.

Mqr_oy privea nepăsător acest c ircuit continuu de vehi cu le aeriene, cîn� 'radiqlilc;flhunţă ştirea descoperirii din Lună. Subiectul îl interesa. Cuc vatjt\1i\tt \�mult, cu cit işi propuse să-şi susţină lucrarea de di­ plorpă ·<:III subiectul istoric "Cucerirea spaţiului interplanetar".

�,� ���l:�fl0

Avea o bogată documentaţie asupra a ce stei teme şi se credea In s tare să incerce chiar să d ez vă luie misterul intregii pr ob l em e. Premiul red acţ ie i nu-l l ă s a nepăsător, dar ma i mult îl i n tere s a re u şi t a pentru a-şi ridica, în felul acesta, va�oarea lucră ri i de di plomă . In

prim ul moment se giruli să ceară red ac ţ ie i lămuriri suplimen­ era de prisos. N i me ni n u-i putea spune mai mult. Toate elementele problemei i-au fost date. Doar cu acestea trebuia s-o rezolve. In sinea sa se socotea chiar obligat să parti�ipe într-un fel la rezolvarea problemei.

l
.Morov citea pentru a nu ştiu cit a oară t e xtul din ziar. 11 î nvă­ ţase pe dinafară. Un singur lucru i se părea valoros : ep itaful .. Aict

işi doarme al doilea

somn ...

"

S-ar putea să fie o figură de stil. Cu siguranţă că aş� e s te. Dar prea departe de adevăr nu putea fi. Nimeni nu scrie neadevăruri pe t!ll s im plu mormînt izolat. Da, pe mormintele pompoase ale c e l or m ari se scri au de obicei ipocrizii. Deci acel om şi-o fi avut viaţa împărţită in două. Ce s e n s să dea cuvintului "somn"? Din moment ce acum e mort, iar după c um scrie in epitaf "la al doilea · som n ", logic ar fi ca omului să i se fi intimplat ceva în timpul vieţii. Ceva ca o moarte .. . ca o m o a rte ... ca un somn lung.

Un somn lung .. . Citise unt:eva povestea unui om c are dormise zeci de ani in urma t mui accident. Da, citise într-adevăr, d ar unde? Unde? l.a biblioteca ,.Lenin", pc cit i se părea, într-un manuscris rămas de la un scri i t or . 11 ră sfo i s e cu prilejul documentării asupra subiectu­ lui de t ez ă . Da. Işi amintea p:!ifect. La bibliotecă, acolo trebuia să-I

caute ...

A doua zi, Morov intră în marea sală de lcclură a b ib li o teci i "Le­ nin" să caute manuscrisul. Il găsi imediat.

Cititorul e p oate curios să cunoască procedeul modern care per­ mite găsirea unei opere literare in lungul şir de titluri dintr-o vastă

bib!iote.:ă. E foarte simrlu. J n locul funcţionarei de !a fişier există un mic " creier electronic", pe butoa:1ele c ă ru ia trebuie să înregistrezi numele autorulu i şi titlu l lucrări i. Cifrul de recunoaştere sub c a re fig-urează l u cra rea îl primeşti · drep t răspuns, în mod automat, într-o c l i pă .

Se întîmplă în s ă că nu cunoşt i titlul în întregime sau c hi a r nu· inele autorului. . Aşa cum, de altfel, se intimplase cu Morov. In aseme· nea caz, nu ai de făcut altceva decit să enu nţ i datele problemei. Morov inregistră a păs î n d pe butoanele maşinii următoarele noţiuni :

++

NEPUBLICAT + + LIMBA RUSii ++ ++ .4STRON.'Il.!TICA + + 8

Pentru titlu lăsă spaţiu liber nemarcat, intrucit nu-l cunoştea, In­ tr-o clipă, in urma declanşării şi funcţionării electronice, maşina ii prezenta din cele 200.000 de titluri care figurau la se.-jiunea astro­ nautică, doar şase răspunsuri. In f iecar e dintre ele era vorba despre o l uc rare rămasă in manuscris, nepublicată, tratind despre astrcna­ utică, în limba rusă. Morov le s tră băfu în viteză şi se opri asuP,ra unuia, purtînd indicativul M-105.514, pe care-I r ecun o sc u drept lucra­ rea pe care o mai citise. Cu indicativul imprimat de maşina electronică, Morov intră in sala de l e ctură , în ca b in a spaţioasă pe care şi-o alese. Aici, pe pu­ pitrul la care se aşeză, formă la un mic aparat numărul şi litera aflată, intocmai cum ai forma un număr de telefon şi imediat ecra­ nul televizor din faţa sa se ilumină înfăţişînd prima paginit filmată a operei cerute. Din această clipă, cititorul poate "răsfoi" filmul i na­ inte, poate reveni asupra paginilor din urmă sau poate să-I opreas•:ă în loc, după cum doreşte, să citească lucrarea. La sfîrşitul lectur ii este suficient să ră s uce şt i butonul, închizînd cont a ctu l, pentru ca emi­ siunea televizionării cărţii să înceteze. O asemenea bibliotecă poate cu p rin d e milioane de lucrări literare şi ştiinţifice, poate primi mii de cititori, deservindu-i pe toţi deodată, in mod autom at. Cititorii pot cere să li se servească tot pe calea televiziunii, luc r ă r i la domiciliu sau chiar la locul lor de muncă, atunci cînd este nevoie de o documentare mai profundă asupra unei teme re­ clainate de producţie. Un singur om supraveghează buna funcţionare a întregii instalaţii. Programul său. de lucru este de patru ore zilnic... lată deci că M.orov găsise aici ceea ce-i trebuia pen tru dezle;;?.rea tain e i din Lun?\. *

Cu manuscrisul romanului neterminat al scriitorului rus Frolov, Efim işi completă datele problemei. Se părea că găsise chiar rezol­ varea. Manuscrisul, apartinind veacului al XXI-lea, pomenea în pre­ fată că subiectul este luat din realitate şi că autorul trăise o p ar te a povestir i i ca martor ocular. Tot in prefaţă se mai arăta că, im�resio: nat de întîmplare, cilutase să urmărească firul de-a lung�l an tlor Şt că făcuse cunoştinţă cu cel mal apropiat prieten al ero�lut. Pr!. e!en_!Jl li promisese că-i va pune la dispoziţie şi un jurnal cu msemnan ztl­ nice, ceea ce avea să-I ajute la terminarea romanului. Moartea scriitorului, unica scuzii obiectivă în och ii lui Morov, lăsă însă luc r urile neterminate. Din plicatc, acţiunea romanului se opreşte la jumătatea drumului. Şi fără confirmarea a ce ar trebui să existe în cealaltă jumătate, c o ncl u z i a 1111 putea fi trasă. Pînă atunci, Morov se apucă să citcasdi plin de atenţie manu­ scrisul lui Frolov. Jn faţa sa se proiecta un manuscris ingrijit, destul de citeţ, pe care biblioteca "Lenin" îl primise în păstr<'rc
amintt

j

�,��I�fJ0

veni.se prezent, pr in scurg-erea neînduplecată a ·timpului. Iar faptele arăt:
Manuscrisul datînd de prin anul 2010 - vechi, vasăzică, de peste cinci ve
In

loc de

prefaţă

Acţiunea Ci! faţu e lu�tă din rcnliiatea vieţii. Ea îşi are începu· tu! în America, in vara alit ce or;!imistă a anului l95i>.

Cadrul inceputl!lai îl constituie bătrîna clădire a Politehnicii din New York. De aco'o am început slî umdresc frămîntările lui Bob CooFer, pe care intimplarea mi 1-a scos de dou:i ori în cale.

De două ori şi f'lră să ne adresăm vre un cuvînt, întîlnirile noas­ tre s-au d�fii-::urat intr-un cadru dest:tl de stran'u: prima dată, în 1855; a doua onră, la int er va l de aproape jumătate veac, prin inter­ mediul unor pri:.!teni comuni : profesorul l�uzneîov şi inginerul Jim Morei, care mui tirziu îmi promisese sll-mi trimită ,.Jurnalul unui ghid" ·

rentru completarea documcnlaţici me�e.

Impresia profundă ce a produs determinat s-o prezint şi cititorilor.

asupră-mi viata «!;�sţu,i.

om

m-a

-

20!0

iil P�-�:ni!c ce urmează încerc sl fac a_c.est lucru. 1.

Frolov

- Moscova

-

apri:ic

*

Vara

�nu:ui 1935, .. Aşez:lt pe soclul unuia dintre feli!Jarele care pantalcni de stofă

strlijt;icsc treptele intriir:i, un tîn:ir îrnbrăc:::t în subţire şi un �ulovcr u�(.r ce-i scotea în evidenţă srrij: nea înglndurat băr!::ia in pai mă.

statura atletică, îşi

- Nu. 1·�-am cui să cer. N-am cui să m:\ adresez! - Incruntă­ t:Jra sprînceneior vădea prea bine că tînărul din faţa in trării ·Se străduia să alun:;e un gincl. H fruminta ceva. Astăzi se cerea rezol­ vat ă , după ce stătuse ascunsă mai bine de un an, întreb:1rea care-I rodea ca o carie : "De unde t:ani ? De unde ?" - Hcllo, Bob

- liello 1 Prin

!

faţa tînărului

t re c ea u

urcînd

voioşi, colegii

săi de

studii. Pe

chipHrile lor bronzate cle soare radia fericirea. Flutura tinereţea in p:irul ior blond-arămiu. Zîmbeau ochii, gura , intreaga lor făptură. Era

plăcdr să_ ui�i mii

pentru ul tima oară aceeaşi scar ă pe c a re timp de cinci zilnic. Bătrîna clădire a Universităţii Columbia din

1

New York îşi răsfăţa impunătoarea fatadă în lumina sîn���ric a amur­ gului. Zidurile că p ă t a s eră înfăţişare de decor de teatru, iar ferestrele păreau de foc reflectind ulti m ele raze ale apusului. Bine îmbrăcaţi, fumind poate mai mu l t decît le era obirl•iul, tinerii studenţi gu sta u savoarea ultimei zile de curs. Planuri serifl:i�:c de vi ito r nu se prea auzeau. In schimb , se pliinuiau itinerarli !le cxr11rsii, de voiaj uri. Se proie ctau vacante în r e giune a Marilor Lr.n•ri, pe coasta Pacificului sau a Atlanticului, in Europa. Se incheg:tu grupuri gălă­ gioa se de parteneri ai excursiilor. - Viu şi eu cu voi in fiaway. Am timp la into:lrccre să mai p rin d sezonul de pe coastă. - Adu-o şi pe Mary cu tine ! - Dacă vii şi tu cu Lorry. - .Bineinţeles că viu. Dar la Paris n-o i:tu.

Grupul izbucni în hohote de rîs. Bob prindea toate aceste frîn­ t uri de discutii. Aprecia in gind cheltuieli:e unor ascmetica călătorii. Mii de dola r i , mii... Şi lui îi trebuiau doar !lOO. Atit i se cerea pe nt ru susţinerea proiectului de dip}omă. De unde să-i i a ? De unde? Gind ul il rodea. Discuţiile colegilor il enervau. Nu mai pulu r:O.ll!la. :;e de­ părtă de gr u pul fără griji al colegilor . - lmbuibaţii, imbecilii ... Gindul lipsei de bani se împletea în el cu fmia nrnuti nţei, cu ura nedreptă(ii socia le. Era prea mîndru ca să o::pelc;;;c la scrvidiie lor. Mai mult ca si gur că I-ar fi i m prum ut at oricare dintre ci. Pentru ei ar fi un flea c. Dar la fel de sigur era că banii i-ar fi fost daţi cu acel gest de nesuferit pe care bogatul şi-1 arl;orează ori de cite ori este vorba să- şi arate superioritatea în bani - de altfel, singura

sup erioritate faţă de cel sărac, de alta nici nu poate fi vorba. ti auzea p arc ă spunindu-i : "la-I, Bob 1 Ţi ne-i! Şi nu u ita că eu te-am

făcut inginer !" Asta n u putea suporta Bob nici î n ruptul cap ul ui. S e zbătuse ani 1n şir. Se i n t r e ţ inu se singur. R1izbise prin greutăţile unui învăţămînt atît de inaccesibil unui tînăr sărac. Răzbise pînă aici şi si! se impot­ rnol eas că aproape de tintă? Nu. Nu e cu p uti n ţă. Va e-ăsi el i eşire şi din acest impas. Va căuta b;1ni şi-i va găsi in mod l!I!ora:Jil. ·cine era de vinil că plirinjilor săi nu IP. putea cerc să-I ajute! Tatăl era m eca nic la o uzină de automobile; salal"rul său trebuia să-i ajungă lui, soţiei şi celorlalti doi frati ai lui Bob. B:1b nu le era o p o va ră . Se intreţinuse singur tot ti m pu l studiilor lucrind in atelierul de reparaţii-auto al unui prieten. Acum, nici prlelenului nn-i m a i mer­ geau treburile. Pe Bob il durea destul faptul că nu-5i poate ajuta părinjii. El le cunoşte a greuUţile. Lor nici 1111 le pomenise de fră� mintarea sa. La ce bun să-i mai amărasdi? Gindul era doar al lui. Grijile de asemenea. Tn acea stă st a re sufletească intimpina el sfirşitul ultimului an de fa�ultate, "bucuria" ultimei zile de curs. Se depărtă de colegi şi se grăbi să-I mai prindă pc Jim, unicul său prieten de facultate, la fel de sărac, dar mai tînăr cu un an de facultate,. f.'entru Jim, n e voi le avean s c adenta încă unui an. Dar ori· cum, ,sfatu l u n ui prieten îl putea ajuta. Alergă să-I găsească. ··Pe"'Jilll il găsi acasă desenînd piese pentru jucării mecanice. Era

c���:��.'_b

!Jcupaţia

sa de ore libere. Lucra pentru a-şi putea procura cele ne­ cesl!re traiului de student sărac. Primea 25 de cenţi pentru fiecare piesă desenată. Aproape nimic, dar ingeniozitatea sa şi mai t.les răb­ darea sa tinerea�eă il ajutau să-şi imagineze jucării din ce în .:e mai compiicate, în alcătuirea cărora trebuiau �ă intre piese tot mai multe. "H pădilesc !" - îi plăcea lui Jim să spună gîndindu-se în ciud�i d în acea zi cîştigase un dolar şi jumătate. El uită în acele cli pe d oricare d;ntre colegii săi cheltuieşte doar in gestul oferirii unor !i g-iiri şcumpe mai rnu:t de�ît venitul său pc o zi. iiob ''JlUcă de pe masa de lucru a prietenuiui, o A fost de ajuns s-o atingă, sil-i strice echilibrul, braţul J ucăriei inarmat cu un baston alb de cauciuc inceru să se mişte rit m ic în SIIS in . jos, bazat pe un sistem simplu de pîrghii. Judiria vopsită în n egru nu avea irE� t:le!initivat a:>pcctul exterior. Bo!J pricepu aluzia şi

şi

jucărie.

şi

ziml.li' - Pe asta cit îli dă? - Dacă i-o \>ind lui l'r�c. Cart!ty cred că-mi dă vreo şase luni de închisoare. lztucniră în hohote. Cind se potolir�. Jim il lntrehă: - Ce vînt te aduce pe aci, la ora asta ? Bo!l ii repetă, pentru a suta oară, povestea atît de cunoscută a tezei de diplomă. Şi acum ce ai de gind să faci ? Există o singură şansă. Să mă angajez pilot de in;:ercare pentru proba avioanelor cu reacţie ,.Douglas". Serios? Foarte serios. Bine, dar pentru ca să ajungi aici nu trebuiai să urmezi ţi a de ae ro n a utică a Universităţii Columbia. N-aveai decît să te pe statuia Libertăţii şi să-fi dai drum u l cu capul in jos. După mele st<;tistici, rezultatele sînt identice. Cu toată supărarea lui Bob, Jim r e ş i să-I înveselească,

u

sec­ urei

uiti­ să-I

facă si! rîdă. - Dar să ştii că asta e singura soluţie pînă la urmă. - Fii om seri os .! N-ai văzut cum cad pi!oţii de încercare ? Uite ca ăsta ! şi-i ariită un clovn care nu se putu f i ne pe picioare decît o clipă, pentru ca apoi să facă o mulţime de tumbe caraghioase şi să sfîrşească, atunci cînd resortul se destinse complet, lungindu-se pe spate. Bob a p ucă jucăria in mîna sa. Tăcu. O cînt:iri in mină ca Ham­ let craniul lui Yorrick. - Pentru mine, lucrarea de diplomă Înseamnă a fi sau a nu fi. Experimentarea unui nou tip de avion înseamnă acelaşi lucru. Atunci de ce te miri? Crezi că nu ştiu, că astăzi, in goana concurentei avia­ tice, încercările se fac nu tocmai d u pă toate controalelc preliminare ? Ce să le faci ? N-au timp. Se tem să nu le-o ia inainte alte firme. N-au voie să întîrzie. Nici eu nu pot pierde înscrierea. - Ascultă, Bob. Un lw:ru e cert. 800 d olari nu găseşt i la mine. Nici tu n-ai să ţi-i poţi procura. Aşa că, după c1te te cunosc, tu n-ai venit aci ca să ceri un sfat, pe care, de altfel, nici nu fi l-aş putea da. :tu ai'1�iit o hotărîre şi, în indoiala ta, ai venit să mi-o împărta­ 1 lfi doresc mult noroc. Mult noroc, Bob 1 ···- Se întbrătişară. ·

şeşfi.,�fi�"·,� ;�şa

9

- i ţ i mai s p u n ceva, Jim. T.u şt i i că noi ţ i n e a m descoperim c e va "m are" în dome n i u l aviaţiei.

foarte m u lt

să

. - Ţi n şi acu m . Dar dacă o fi să fiu pi lot de i ncercare, s ă-mi pielea o dată cu aparat u l , acela va trebui să fie n e a p ii rat u n a parat construit d e mine. D e ce nu-l încearc ă f a b ri c a nt u l ?

î r!cerc

- Să-I l ăsăm deoparte pe fabricant. El n u se p r i c e p e la con­ st r uct ii avi atice, ci la aiaceri. El n u mă i nteresează de loc. � n schi m b O . c u nosc pe fiică-sa. Ea mi-a vorbit desp�e n o u l tip de a v i o n sup er­ sa n i e pe ca re-I experi m e ntează uzina tatălui ei. - A h a , pricep. Fiica m i l i :\rdar u l u i . . . s :; u se J i m , p l i n d e i n ;e­ lesuri şi, învîrti nd resort u l , cete drumul c l ov n u ! ni sii-şi l a cii t u m bc ! e

cara ghioase i ri

faţa

l ui Bob.

Cu toate grij i l e sale, Bob se î ndrăgostise de Joyce. Aşa cum t " poţi î n drăgosti doar l a 2 3 d e a ni . D i n toată fi inţa d i n t o ate si m li· riie. Nici lui n u-i venea să cread ă. N ici 11 1 1 i l f .J rii z 1 1 e a să-şi vcri i:c� !;entimenle !e, să l e ptmă l a îndoial ă , rle team.:i să nu-şi a l u nge feri c i · rea, c u m sp u l bcrl a m i r.ti rea vi s u l u i c î n d p r i v e ş t i l !; m : n a zi l e i .

De cîteva z i l e , B o l.J u m b l a p l u t i n d . Se î ml ri:l ::;e d i s c d e t . :l d•ip t i năr şi frumos. Numai s o a r e şi zimbet. Dci c�!1i a l ba ş t ri . �; � i ;� d ri:­ gost i s e de u n trup zvelt îm b r::!cat in şort şi !J! u ;d :t H�:� . ti i n r ;t re pi­ c ioarele, bra ţ e l e şi gitul se o icreau s o a 1·c l u i c ! l to a i n Gl f'e , c u �· ·n r d e i n t , : : , : i , � a i l l u ase drep·t ;t l t u l pe el, c a re i e ş i se p e t cn�rw l t: :: ( c n l :; r : t .: i r ; w l t ca :;:1-ş:

tnrp11J i st ovit d :! Î I1 V:i j ii i ur:J rcnl ru , . llX a lll �llC. J nvăţase no:w�c intrearr:î. Iar � ;1ari ! i a icld accs:cia J P i rw n:: t c i s e p::ru v i s u l c u z i r : a care vini! s � o crot c a � c ă ş i s ă m i n .; : i c � : n u n riib ( ca răt :k i j i ior în p ă d u r i , a cc nuşărese l o r nefericite, a stn:· r:1 ! i !or săr
o

- O, iartă-mă, c re de a m că e şti so!lre l u i .

Bill

Straford.

Nu

ved�&m d i n

cauza

Braţul fetei se despri n s e de a l său . V i s u l se term i nase. Dar zlna conti nuă să exi ste. B u i măcit, rosti stîn gaci, un c ri mp ei de scuză : -

Vă rog, iertaţi-mă. Mă

nu me sc

Bob,

nu

sînt

fata zîm bi stingherită şi e a . Frămînta coada

f ! nîn d-o cu amîndouă mîini le.

Bill.

rachetei

de tenis

- V-am confu ndat d!n cauza soarelui . Eram s i g u ră că sînteţi Bîll. Trebuia să vină să j ucăm o partidă. A întîrziat. E văru l meu . . .

Trezit tr ep t at - Mi-aţi face F?ta găsi că,

din

ameteală,

pţJ..Ifti . bi nelea din 0·1s�r_rc��SI:iJile. Era un b u n s c u;;;ll . Şi ,c

VTr:ezit""(t�La

� �:�;�-��:��:}-_�

Bob

îşi

reveni. lşi făcu puţin cu r aj

:

o deosebită p l ăcere să-mi fiţi partenera unei partide. s i n gur)!, acceptarea i n vitaţiei i-ar putea servi drept toropeala nesom n u l ui, Bob uită cu desă· jucător de tenis. L o ve a cu putere şi îş:

purta partenerul în t o a t e c o l ţ u ri l e t e re n u l ui . J uca b i ne. Şi ch i a r dacă

n-ar f i

fost

un bun j ucător de ten is, c i ne ar fi putut rezista am biţ i ei

a se evidenţia în faţa unei fete frumoase ! Aşa că-I înţelegem. J ucă spri nten ş i elastic. Cît de s p re fată... n u-l c er e t i l ui Bob părerea ! Era un î n ger : cu rach etă în loc de a ri p i oare . . . cu clrlionţi d e aur. Era o căpri oară p refăcută pe ntru un ceas î n fată , ca să p oa tă fermeca un om. Era cu si �uranţă rez u l t at u l unei v ră j i . . .. - Nu p r ea ai ţ i n ut seamă că nu s î n t bărbat îl m ust ră la s fî r ş i t oe

i n ge r u l

îmbujorat.

- Pe partener î l tratez î ntotdeau na de l a e g a l la ega l . S int un om d rept ! şi î i st r î n s e mîna pe�te plasa care-i despărţea. Mi se pare că nu ţi-am spus că mă cheamă Joyce. I ntocm a i . Cre d e a m că-!i ştiu n u m e l e . C ă te cu n o s c Je m u l t . N u m i s-a p ă r u t c u r l o s că n u m i l-ai s p u s . M i - a făcut m u ltă p l ăcere. l ţ i m u l ţ u m esc. O bi ş n uiesc să v i n m e r e u pe a c i . E m a i m u ltă l i n l şie. Se despărţi ră. D i n clipa aceea, Bob p ri n s e s e a ri p i . O m are că l ­ d u ră î l înva l u i a , î i u m r ! ea i n i m a , îl făcea p a rc ă ş i m ai b u n . I ubea. Ce l u n g i se păruse t i m p u l p i n ă a d o u a zi ! C u cîtă nerăbdare aşt e r ­ tase d i m i neaţa ! Ş i cu ciiă n e l i n i şte 1 " V a ven i ea oare s a u nu va mai avea s-o î nH i ncască nici o d at ă ? " De ce nu o întrebase ci ne este .> U n d e loc u i e ş t e ? Care-i este n ume l e de fa m i l i e ? Ce stu p i d ă i se p ă r ea i ntrea ga l u i com portare. D r a go s t e a î ncepea să-şi arate şi ce a l a l t ă faţă, aceea a gri j i i , a îndoielii, a ge l o z ie i , a s per a n ţe i î m p l e tită �u dez­ l!ădejdea. R ă s c o l i t de gî n d u ri, ajunse pe tere n u l de joc. P o r t a r u l i l s a l ut ii �om noros : ,. Fc.ceî i o mati n a l ă , domn u l e ? " 13 o b pricep u u n d e bate. E r a prea devreme : 7 ş i j u m ătate. S e aşcză p e o ba n c ă , î ş i s t.:a a s e u n carnet c u i nsem n a ri ş i î n c e rcă s a repete c î teva f o rm u l e pentru examen . Pe la 1 0 sosi Joyce î m brăc at ă i n a l b a st r u . Trec ură să joace . . 1 ntî i n i rea păru atît de f i reas că

de p a rc ă s-a r fi cu noscut ti i n

c o p i lărie. J u c a r ă o partidă frumoasă. La p l ecare, fata n u se desp ărţi de e l decît in fata case i .

Bob o c o n d u s e şi

Locui a î n cartierul U n i versităţi i , î ntr-o c a s ă bine alcătuită, d a r care n u arăta pri n n i m i c speci al că î n e a a r t r ă i unul d i n tre m a g- na ! i i i n d u striei ameri cane d e a v ioane.

- Am

a

j u n s , îţi

m u lţ u m e sc !

La rev
Bo b se î n depărtă şi p r i m u l gî n d ce-l avu fu aceia de a intra in

pri m a ca b i n ă de t elefo n pub l ic să contro l e z e d ac ă aceea era casa lui

Rob e rt

D o u g; as

Jr.,

vestit u l

fabr i c a nt

de

a v io�tne,

tată l

J oy c e-ei .

din carte. N u-i v e n i să creadă că fa t a unui asemenea om să se fi împrietenit c u e l . A p o i îi p ă r u r ă u că p u s e l a Căută pri ntre a ho n a ţ i i

î n d o ia l ă vorbele J oyce-ei. Dar ave a n evoie să se bizuie pe pro p r i i i săi ochi ca să creadă că acest a-i adevăru l .

Apoi

di n n o u î i p ă r u b i n e gî n d i nd u-se c ă a a d u s d i sc u ţ i a d e spre

aviatie, arătl n d u-i că i n c u rî n d va fi i n gi ner aeroteh nic. Ea îi vorbi

d espre n o i l e

cu

prcocup1lri

o s"u personică

mQltÎi -�Ei�t>ire

şi-i

ale tatălui ei

de

povesti

pentru reali zarea u n u i

1 .800 k m /oră. despre

li

descrise

a p ara t

aparatul

cu

p r i m u l ui

zbor de î ncercâre,� proiectat pentru săptămîna viitoare, de î n dată ce pilotul Joe

�r��I1I10

însemnătatea

Il

Grimm se va î n ţel ege c u tatăl ei a s u p ra pri m e i . Pilotul va primi 1 0.000 de dolari drept pri m ă . , . 1 0 .000 dolari - gi n d i 1 .000 d e dol a r i . 1 0.000 ! . . . "

Bob.

1 0 .000. ..

eu

m-aş

oferi

şi

pentru

M î i n e o va ru ga pe Joyce să-I prezi nte t a t ă l u i ei. Dar să n u înţeleagă fat a greşit. I ncep u s ă z î m bească l a prosti a ce-i t recu pri n minte. li va s p u n e că-I i nlerescaz�l mai m u l t ca performanţă spor· t ivă, precum şi î n c a d r u l spec i a l it ă ţ i i sale.

Ziua fatali ForÎota de p e aeroport trăda nel i n i ştea m u ltora. I n pri m u l ri nd a şefu l u i , a lui Ro bert Dou g l a s Jr. Pe n t r u Bob, e mo t i a t rec use. t ra m a i emoţionat cîn d i ntra se pentru p r i m a oară în biro u l tată l u i Joycc-ci. lşi ami ntea sce na.

A ştept a s e la ri n d în a n ticamera secretare i î m preună c u o d e : e­ gaţie trimisă de mu ncitori i u neia d i ntre uzi n e l e aparţ i n î nd conccr· n o l ui Dougias i n vederea u nor d i s c u ţ i i reve n d i c a t i v e c u d i recţ i a . Ce­ reau respecta rea concedi i lor de o d i h n ă cu p lată şi i n ch e i <> rea u nor co ntracte ce : c ct i v e d e m u ncă în l o c u l c e : o r i n d i v i d ua l e , c a re deza­ vantajau pe m u ncitori . In c a z de c ş u a re a t ra t at i velor, m u ncitorii ameninţau c u greva. S i t u a ţ i a era d e st u l C:e înwr t:m s ă dea l : ! (l l a c u o m u l d i n bi r o u l î n faţa că r u i a î ş i a ş t e p t a u r î n d u l . Un v a l !l e cle�.curajare acoperi nă­ d ejdi l e atît d e a p ri n se a l e lui B o b c u p r i v i re l a realizarea visul u i s ă u : s ă o bî i n ă ba n i i p e n t r u taxa ele d i p lomli. Simţ i c h i a r priviri ! r: u n u ia d i ntre m u n citori m ă s u ri ndu-1 d i n och i . A p o i auz i pe alt u l şopti n d :

- Nici o teamă, "stic lete" nu-i . Ar fi fo st mai bine î m bră c at . - Poa te-i vre u n " ga l ben" . - N-ar fi făc u t "coadă". Ar fi i ntrat d irect. - A t u n c i , l a să-! î ncolo. U nul d i ntre m u ncit ori se aprop i e tot u � i de

ti gară.

- Tot Da

-

la

B nb şi il oferi

11.

"boss" ?

- f u mezi ? şi ii î n t i n s e o ţ i gară. nu fmnez. Şi apoi, trebuie să i ntru ... - Aha, codul maniere l or e legante ; n u se fumează î n fafa s efului : p o r u nca a X l -a d i n bi bli e ! G r u p u l izbucni în rîsete. U n bec verde s e aprinse deasu pra u ş i i

- M u l ţum esc,

d i rector u l u i .

B o b bătuse l a uşă, c î n d secret ara-i făcu semn s ă i nt re. Şeful î l a ştepta în p i c i o a re şi ca prim gest îi o feri să ia loc şi să servească o ţi gariî. De abia cind f u m u l a l băstrui · u m p l u s e î ndeaj u n s de tare i nterioru l cab i n etu l u i d i rcciori a l , tăcerea fu spartă de acel "D«" cu care ,oo!igt:t.�;Jr. î ncepea orice d i scutie.

cv;-: J:l r��şl uşor

�'���:�fl0

mi-a vorbit .

de fam i l iaritatea cu care i se adresase.

- Da. Trebu ie să d i s c u tăm serios. I ncercarea e pl ină de ri sc pentru a m î n d o i . D u m n e at a î ţ i rişti viaţa. E u risc u n m i li o n de d o l a r i , atit cit m-a costat i nst a i a j i a şi montarea prototi p u l u i pe care vei f ac e z boru l . La r i s c u l d u m it a l e, te gîndeşti d u mneata. L:t al m e u , e u . Deci, m-ar i n t e r e s a s ă v ă d cu propri ii m e i ochi n a n u m a i reteri n­ ! c l e sau prem i i le srwrtive pc care le-ai obţ i nut, ci fe l u l în ca re i ! i pot incredinta valoarea avio n u l u i . Pentru m i n e , c î n d ti-am dat avi o­ n u l, e ca ş i c u m ti-aş fi dat u n m i l i o n de dolari. S -a r p utea să nu-i m a i văd înapoi. Ce vrei , n u te cu nosc ! Aşa că o pornim de l a îm· p r u m u t u ri m a i m i c i . . . Bob n u i n t e l esc u nde vrea să aj u n gă. T at ăl Jo yce-ei a p ă s ă D e u n b u t o n şi s p u s e : - Da� H aro f d , d:i o r d i n să se scoată pe p i s t ă un l'r\.C.:l ! Ur­ gent ! apoi a d resî n J u-sc lui B o b : - Să merger:1 dară şi 5ă ve dem ce pof i scoate dintr-un M . C .2. Cred că ai m a i zbu rat c u a � e me n e a c o l i v i e ? - Am z b u rat la miti ngnl de a n u l trecut. Am fo st p r e m i a t

- Tocn1 a i d e a c e e a . !3ob t r eb u i sii facă un t u r d e d e m o n st r a ţ i e . Fu strr. i ucitor. U n a d e vl:: rat as. Prim u l examen p l i! c u se tat ă l u i Joyce-ci. I n limbaj u l s:iu, ., B o b restituise impn! ITi iliul". f ş i aminti şi de discuţia c u J i m de după aceea . - Eşti u şor de inc intat ca un bebe l u ş , Bob. Ţi-a p l ă c u t primi rea şi purtarea " b oss"-u l u i ? Eşt i u n prost, dacă creieru l . tău nu poate clcosebi t k ă ! oş i a in vorbe le l u i . - Dar d e ce ? A fost des t u l de binevoitor ! Bi nevoitor, n u meşti t u a s t a ? - Dar c u m ? - Asc u ltă, B o b . Cîte parale crezi tu că merită v i a ţ a - N u vezi că, în

ciuda

ta

"J

părţilor ega l e de c are -ţi vorbeşte , atitu­

dinea l u i e s t e înşelătorie curată. - De ce ?

- Cum, de ce ? Tu îţi rişti viaţa. Deci, tot ce a i . Mai ai oare ş-i altceva i n afara ti nereţii tale ? El pune la bătaie doar a mia parte din ceea ce are. Ş i tot e;;ale ţ i s e par riscuri l e ? - Lasă astea ! Calculele n-it u ce căuta. dolari. Şi om u l ăsta m i - i dă .

1\\ i e-mi trebuie

800

de

- Da. Asta e si ngura ta scuză. Şi te înjeleg. Dar de c i nste a şi si nceritatea o am en i lo r de te:�.pa i n d ustri aşului tău să nu-mi vorbeşti. N u-i pic de o m e n i e în socotelile lor. Şi t u porneşti I a o asocia ţ ie în c are, departe d e a fi egal, eşti înşelat de o mie de ori chiar de la i nceput u l co nvenţiei . Bob tăcu. l nţelesese şi el a de v ă r u l situaţiei. Jim gî ndi că, ce înce!Juse d i s c u ţ i a, s-o şi cont i n ue : - Şi fiică-sa crezi că e mai b rea ză ? de t r u nchi . Bob t re sări ameninţător :

Surcica

o

dată

sare departe

nu

-:-- De ea să nu în drăzneşti să vorbeşti de rău. Cred că se luptă seri,os 'într-Insa d i n cauza prieteniei noastre, di n cauza deosebirii de

stare •;Ş�cţ<ţ!ă;+� Bob plecă, Jim ro s ti mai mult ca p entru s i n e ··· ceîncî

�r���1:�f10

:

" B i ne-ar fi 13

să-ţi treacă. ln «Lumea b u n ă » , senti mentel e sînt m a i slabe d ecît le­ gi le c l a se i căreia îi aparti n". Dar Bob n u mai avea c u :n să a u dă vort elc pri eten u l ui s :\ u . Plecase.

Astăz i era însă ziua hotă rîtoare. Tre t u ia r2S!J ectată convenţia. Ve nea şi J o y c e s ă a s i ste l a î n c e rc are. Ti nea strîns pumnul ei mic. Avea i n t r-i n s u l boabe de mei. Aşa era o b icei u l : să a r u nci în bot u l avi o n u l u i d e probă cu m e i - hrana păsăielelor. Bob, echipat d e :r.bor, strî n ge a m î i n i le priet e n i l o r. Reporterii foto­ grafiau apara t u l aseme ne a unei t orpi l e . Părea m a i d e g rab:! un fel de peşte s u p l u şi argintiu, cu d ouă aripioare m i c i întinse oblic. Bob salută încă o dată pe t oţ i , îşi puse casca ş i masca pentru altitudini stratosferi'ce şi verifică teate co ntacte le. l{e!>etase acelaşi l ucru timp de trei zile rulînd uşor pe p i sta heto nată a aeroport u l u i d i n spatele u z i n ei . n o rdul, c u toate in strume ntel e şi aparatele, îi deveni se fn­ m i l iar.

E o

bijuterie

de avion ! îi p lăcea să povtstească Joyce-ci ' h: p ă pe p i st ă . B o b rn a i s a ! ută o d a t !!. d i n c a r l i n gă, a p oi s e a u z i u n zgomot c e creştea m er!!u i n i nh:ns itatc, ca u n torent p r o d u s d e sute de obuze ce s'! re p e r c u t a în ecouri i n dcvărtate. Apoi nu m a i rămase d ecît :z gomo­ tul şi p u n ct u l d i n z;:rc ce se ştcq;ca i n a l ba s t r u ! i n a l t u l u i . Apoi se sti n s e � j z gom ot u L fiecare

rulaj

M u lţimea ue i n g i neri , mecan i c i , con stndori tlc a v i o a n e, oaspeţ i i s e îndrept ară spre poe t u l ra d i o l clegra r i st u ! ui , u n d e D o u glas J r, jiniP.d microfo n u l lîngă gură, cont i n ua cliscu j i a c u Bou, ;:l e cărui c u v i n t e lo· v e a u în d i f u z o r u l de pe masă. Radiote legraHstul scos din funcţie o f e r i şeiull:i s ă u s.:a u n u l . . Ci­

rectoml nici nu aprecie a m a bi l itatea gest u l u i . Era prea ai>sorbit d e i;;semn ătatea experienţei. Ţ i nea legătJ,Jra cu B o b .

- Alo, alo, a i c i B . O . B . * Am trecut limita New York-ul ui . Z bor C: i! a s upra Ocea n u l u i . V it e z a de î n cep u t : 800 km/oră. A l t i t u d inea 4 .0CO. [\iimic d eosebit. - Alo, alo. Aici baza. Recepţionăm. - Alo, alo. Aici B.O.B. Zbor de 6 m in u te. V i teza 1 .100 km/oră. A. ! titu d i n ea 7.000. N i m ic - Alo. Aici baza. Bi ne�i · Conti n u ă ! di ! : . !; : . • D u p ă alte · citeva mi n ut e d e tăcere, .in care . . nimeni nu î ndrăz n e a s a vorbească, vocea d i n d i f uzor se a u z i din n o u : - A l o, alo. Aici B . O . B. Zbor de 10 m i n u te . Presi u nea normală. · V i t eza 1 . 1 50. A l t itudine 8.500. - Conti n u ă .

deosebit.

,Font�'buă J

- A l o , alo. A i c i B . O . B . Durata

1 O.COO. ! ncep v i braţ i i le.

12

m i n ute. Viteza

Cont i n u ă . - }'.Jo, alo. A i ci B . O . B . Viteza 1 .600. A ltitud ine

1 .400.

1 2.000.

��' rn ·Cort'<'�fbirilc r a d iofonice, ca de multe ori in cele !elefonice, s ă ,S�JoS.lc<�stii .•separat J i tcrcle n u m e l u i s a u tn speci a l cifrele. m .\fLcl:1 r .i�a tca

transmiterii şi

ii��I�fi��

a ev ita

confuziile.

se

A ltit u d i n e

V i brat i i le

obi s n u i c < l e Aceasta n

DCntru'

� l nt tot m a i p u termce.

- N u -i nimic. Co nt i n u ă ! B o b forţă a p a r at u l . - Alo, a l o . A ici e B.O. B. Zbor d e peste 1 5 m i n ut e . V i t e • a 1 .800. A l t i t u d i n e 1 8.000. M i -e teamă să nu intru in rezo n a n ( ă . - N - a i ni c i o teamă. E b i n e c a l c u l ată const r ucţ i a . Fel i c i tări pen­ tru re c o r d . C o n t i n u ă ! Bob nu ştia c u i d a t or e a ză v a l u l de s i n g e ce-i n ă v ă l i i n o braz : presi u ni i sau fapt u l u i că Joyce e aco lo jos, in u r m ă ş i u r m i:reşte s uc · cesu l l u i . Forţă c u p u t ere t o =1.t e come nzi l e a p a rat u l u i . Com u n i c ă : - A lo, a ! o . A i ci B . O . B . la 16 mi n u te de zbor, viteza 1 .900 i1 m oră . A l t i t • • d i ne 20 .000 m . l a b a z ă toţi stri gară " U ra". J o y c e e r a i m bujorată ca d u p ă o par· tidă de tenis. C: neva s t r i gă : " S ă cont i n ue. Să n u se î n to arc ă . T r e b· u i e d o b o n t recordu l r u ş i l o r ! " I n d i f uzor se a u z i ră citeva p i ri i t u r i p u t e rn ic e . A p o i se aştern u l i n i ştea. De t rei m i n ut e , B o b n u m a i t r a n sm i t e a n i m ir. E nervat, tată l lui Joycc lovea c u deget e l e î n d i f u zor. N i m e n i n a ind ritz nea sa spargă tăcerea. In schi m b se fum a. Un n o r de f u m um­ p i u se camera. A c e : a ş i glas care str i ga s e mai i n a i n te că t r e h u i e do­ borît record u l r u ş i l o r găs i a c u m moti v să d e strame din n o u l i n iştea : - O fi f u g i t la r u ş i , cu a p arat cn tot ! Cîţ i v a îi r i s eră i n n a s pri v i n d u - 1 batjocoritor. Joyce îşi frăm î n ta bat i s t a pri v i n d pe fereast ră la a l bastr u ! s e n i n al c e r u l u i , aco !o î ş i l u ase r ă m a s b u n ş i i i u rase succes l u i Bob. Tată l ci bă n u i a n e n o r o c i re a. l ş i lipi ş i mai stri n s m icrofo n u l de. g u ră ş i cu voce stăp î n i t ă rosti : - A • o, Alo. A i c i baza. A i c i b a z a . A l o 1 I n toarce-te. S î n t e m m u l ­ ţ u m i ţ i . I ntoarcc-l e 1 De partea c e a l a l t ă nu m a i veni n i c i u n răsp u n �

uncie

Prima mea intilnire cu eroul povestirii, în vara anului 1955 C u regu l a r itatea m at e m atică a u n u i pend u l , v a s e le transatlant i c e osci lează î n t re c e l e d o u ă j ă r m ur i ale ocea n u l u i l e gînd coasta E u ­ ro p ei de c e a a Americii de N o r d . M a r e l e transat l antic e n g l e z "Queerz Mary" îşi îndep l i nea şi de astă dată meni rea de oraş p l ut ito r des­ ,!)icînd, în drum d e ' în :lild ere, v a l uri le At lanti c u l u i . Vasu l n u-şi săr­

,bătorea vre ft n j u b i l e u m a r it i m . Nu a j u n se s e î n c ă la a 1 000-a t ra­ versare a u r i a ş e i l!"rop i u m p l u te cu a p ă ce desparte cele d o u ă conti­ nente. Pe bord domnea tot uşi o î n s ufleţi re a m i nti toare d e zi l e mari, . 'i:!e sărbătoare. Dar mai presus de sărbăto rirea de s uprafaţă, dom ne:t

'

azi , acea m u l ţ u m i r e care, după ce a i n u ndat s u f let e l e o am e n i lor,

�e

r ev a r s ă pe chip u r i , d est inzî ndu-le, l u m i n î n d u-le. P a s a gerii - ei er�. l l acei c e dădeau astăzi aerul sărbătoresc a l va s u l u i . P retuti n d e n i , d i'l d i o a î n care r a d a p o rt u i u i N ew Yo rk rămăsese î n u r m ă , l ă s î n d a p :: i grifa. tilvărăc�lei vas u l u i , în c a b i ne, pe tcrase, pe c tl l o a r e , în s a l a c l ! t ­ bu hÎ i,��H':t,ţ<\(.b ar, căllito r i i se căutau, se s a l u t a u . intrau î n vorbă. U : 1 J uc('U ·era limpede : opti m ism u l î n v iora se de a stă d ată atmosfera, r e

�r��I1I10

15

c a re p ac hebot u l modern se st răd u i a a l t ă d ată s-o creeze cu aj u i or u l s p e ct a c o l e l o r s a u a l reu n i u n i l o r d a n s a nte. Acum e l e erau de prisos. De -:: e e ra u •atit d e aprinse d i a l o g u r i l e ş i atit de l argi gest u ri l e ? E x ­ p i i c a j i a e r a foa rte sim p l ă : s-a întîmplat c a u n n u m ă r m a r e de d e l e­ r; a ţ i p a rt i c i p a n ţ i la A d u n a r e a ·�·. J u bi l i ară a Orga n i z a ţ iei N aţ i u n i l o r U n i t e re u nite i n a n u l 1 955, c u pri lej ul i m p l i ni ri i a 1 0 a n i de l a i n­ i : i n ţa r e a ei, să se inapoieze de l a S a n - Fr a n c i s c o spre ţă ri l e lor, folo­ s i n d c ursa de î n a po i ere a lui "Qu ee/1 Mary " . Şi ceea ce a l cătu ieşte i ntotdea u n a farm e c u l fo rfot e l i i , al neasti m p ă r u l u i şi a l d i s c u t i i l o r i n ­ term i n a b i l e - gru p u l de z i a r i ş t i , reporteri ai radio u l ui ş i c i n e m a to­ r;-r a f i e i - era şi a c u m n e l i p s i t . E drept că d i p l o m aţ i i, p u r tător i i d e c u v î n t a i d e l e g a ţ i i lor, în­ t î l n i ţ i p e c u l oa re sau a s a l t a ţ i chiar in c a b i nele l o r, trebu i a u să răs­ :nmdă i nterv i u ri lo r p use de tot soi u l de gazetari . D a r adevărata a j? i­ t a ! i e , i ntre g u l s u s u r al s ă l i i ha r u l u i , ca şi p retut i n d e n i , i l făceau ,.re­ prez e n t a n ţ i i o p i n i e i p u b l ice". E i d i sc u t a u a p r i n ş i l a faţă, c u cite un păhărcl i n mînă, î n fata barm a n u l u i , care n u mai p r i d i d e a c u sa­ t i s facerea cere r i l o r. - .. . I n c u r î n d va avea loc int i i n i rea şef i lor g u vernelor ' celur p a t r u mari p u t e r i .

- F ă ră î n d o ia l ă , i n c i u d a m a r i l o r p ie d i c i ce m a i e x i s t ă , esen.­ j i a l u l este că se va schimba c l i m a t u l şi se va stabi l i m ă c a r u n m i n i m d e i n credere î n t re est ş i vest - î nt ă r i , c u g u r a p l i n ă, z i a r i st u l u n u i coti d i a n francez, mestec i n d c u poft ă u n s a n d v i ş c u ş u ncă, u n t ş i ouă, pe c a re - I uda mereu c u băutura aceea verd e d i n paharu l î n a l t şi sub­ J i ie, d i n c a re so rbea după f i ec a re î n g hi ţ it u ră.

- B i nei n ţe l es. Există m o ti ve de opt i m i s m . De la războ i u l rece se va trece apoi, p e etape, pe c a lca n e g-oc ieri l or la , .coexistenta acti vă", i a r de a i c i , l a c o l a b o r a r e a i nternaţi o n a l ă .

- N u treb u ie d e c î t restabi l it ă î n c rederea i nt re state, i n terveni gazetar p o l onez. - Citeva e v e n i m e n t e c a re s-a u p ro d u s recent ne permit să pri­ Yim cu opti m i s m e vo l u ţ i a c o n j u n c t u r i i i n t e r n a ţ i o n a le, a d ă u gă reuac­ l1J ru l u n u i z i a r din M o scova. Braţele se î nă \ţ a r ă c i oc n i n d p a h arele. - S ă bem pentru p ace, pentru fedcirea pop oarelor l Soarele i n trase ş i el pe fereastra rot u n d ă a haru l u i . Llll

Zgomotu l şi ves e l i a de l a b a r atrase ş i p e a l f i pasa geri, p e n t ru de acolo să se răsp i n dească în tot v a s u l , î ntocmai brizei care ' î n cep�:a să adi.c. ca

In a c e st t i m p , în c a b i n a T . F . F . un t i năr ra d i ot e ! e ;rra f i s t , t e r m i ­ n i n d c u transm itere ol şi recepţ i o n a rea corespon d e n [ei p a s a g-e r i ! or, s e amuza u r m ăr i n d o c o nvorbi re p e c a l ea u n d e lor i n t r e u n a v i o n şi o bază s i t u at ă u n d e v a în urmă. S e î n c e rca p e u ndeva doborîrea unui vechi record aviaiic. Se gî n d i că i-ar face p l ăcere şi o f i teru l u i d e serv i c i u să ascu lte convorbire a. Fiicu l e g ătura cu p u n t e a de c o m a n d ă şi raportă : --- Dpm n u l e ofi ţer, v-am d « t legăt u ra ratl io. Ascu ltaţi o con vor- · bir� 'între ..o:c<'bază şi un a v i o n d e a s u p ra o c e a n u l u i . f. vorba cred, de o JlCr iÎl�!Jli!'rlt� sport i v ă . de dobori rea u n u i r e c o r d. U rm ă r i ţ i pe reţeaua 2 . .E:u �;i nd!id. Vă s a l u t !

S'��I1I10

Ofitentl u rmări legăt u r a . Se auzeau l i m p ede d i s c u ţ i i l e : - Alo, a lo. Aici 8.0. 8. Zbor de peste 15 m i n ute. V i teza 1 .800. A lt i t u d i ne 1 8.000. Mi-e te amă s ă nu i ntru in rezo n a ntă. - N-ai n ic i o teamă. E bine c a l c u l ată

tru record. Cont i n u ă !

construcţia. Fe l i c itări pen·

- Alo, alo. Aici B . O . B . la 1 5 m i n ute de zbor, viteza 1 .900 k m /oră . A l t i t u d i n ea 20.000 m . Se a u z i ră pirii t u r i l e putern ice. Ap oi l i n i şte. I n ace a c l i p ă s u n.L t e l efon u l . Observator u l de ser v i c i u de pe pu ntea s u perioară raportă cu voce a gituită : - Dom nulft comandant. Deasupra n o a s t ră, o e x p lozie aeriană. Să d a u a l a r m a ? Ofi ţeru l , cu f i rea sa c a l m ă , stăp î nită, făcu o strîn să leg-ătură în­ tre raport u l observatoru l ui şi con vorbi rea a s c l ! l t ată pri n radio. - Nu. N u d a a l a rm a ! Nu răspî n d i p a n i c a ! S i ntem v a s r:i v i l . V i n î n dată. Se ridică, i ş i p u s e c h i p i u ! ş i s e grăbi spre p u nte. Cind î nchis e u ş a , r a d io u l rămas desch i s î i trimi se u l timele c u v i nte ! . .. " Alo, în· toarc e-te. Sîntem m u l t u m i t i . Intoarce-te ! " *

Un nouraş de f u m , ca un b u l găre a u r i u , se destrămă i n î n a l ! u l c e r u l u i . Se a u z i pe urmă o e x p l o z i e î n d epărtată. V i c t i m ă a propaga ndei ră z toi u l u i rece, observatoru l de servic i u d e pc p u ntea s u {>erioară v ă z u i n a sta bomba atomică, sfîrş i t u l l u m i i . S-a term i n a t ! Cu u n u l t i m efort dictat de d ato ri a faţă de d i s c i p l i n a vas u l u i , mai găsi putere s ă raport e z e căp it a n u l u i . N u îndrăzni s ă sp u nă c e c re d e a . Ş i bi ne făcuse. N u I-ar mai · f i spă l a t toată a p a A ­ t l a n t i c u l u i d e v o r b e l e camarazi l o r de pe vas. Bine că-I p o l o l i sc com a n · d a n t u i c u rl\,.p u n s u l său c a l m . Ci ne ş t i e ce s e i nt i m p l a d ac ă m a i d u­ dea şi a l a rm a , cu atîţia oaspeţi pe vas ! Şi m a i a l es z iarişti ! . , S l avă ţie, Neptu nc, că m·ai s a l vat de ru şi ne ! " C a m a ce st e a era u g i n ci ur i l e observator u l u i în c l i p a c i n d ofiţerul, aj u n s pc p u n t e , scruta c u binoclu i n treaga zare. - Fără zarvă, l a n s a j i din mers o barcă c u doi o a m e n i ş i c ă utaţi să sal vaţi ce se poate s a l v a . E o c ata s tr o f ă aeri a n ă. P are-se că pilo· tul se s a l ve a z ă c u paraşuta. f î l ! î i e ceva, dar nu prea se cleschi de. Şi acu;:l stopr. l i m a ş i n i le. l.u ă m pe borrl ! După un sfert de ceas, fu adu s pe bord u l vasu l u i u n trup r nert, î m b ră c at in costum de pi lot st ratos feric. V a s t i i î şi por n i motoarele şi e l icea de la pupă rcl n c c p u să l a se î n ur;;!J c i d i ra l at J. c: � spu mă.

1\1 u l j i m e a

chiar

p a s a geri l o r

u rmărea c u

atenţ i e

m i. �c ă r i l c

m e dicu l ui

ca re,

d e pe p u nte, t r e � u la aco; tl a re a ţ;imuiui a juto r medical. Răni­ t u l ui i se c o ntrolă p u p i l a ş i s e c o n �tatiî că la r i d i c a r � :1 p l e oapei se m i c ş o rează. 1 se luă p u l s u l ; un puls abia p ercept i b i l , c a şi bătă i l e i n i m i i ş i resp i ra ţ i a p lămî n i l or. Om•1 l tră i a , d e ş i piirea mnrL. 1 se Jăcu o i njecţie cu ad rena l i nă. Apoi fu du5 in c a h i netu l me­ dic\ll al v
cardi<)rtRI)ib��� şi >-cpc paful

se aştepta să-şi revi nă î n s im t i r i .

i n f i rmeriei se o d i h n e a acum, adi ncit î ntr-un somn

C
17

n u-i pr e a pl ăc u m e d i c u l u i , u n tl năr f r u m o s , voi nic, cu fala alb!{ ca de stat u i e a n t i c ă grea c ă . C o m a n d a nt u l v a s u l u i ţinea î n mină act e l e af l a t e a s u p r a a : c i d e n ­ tntu l u i : l e gi t i m aţ i a de student al U n i versitătii C o l u m hi a , Fac u l t >� ­ t e a d e aero n rj u t ică, carnet u l d e pi lot, legi t i m a ţ i a d e m e m hu a l cl u­ b u l u i " A r i p i l e victorioase". Toate pe n u me l e llob CG(• p c r , n ii.scut i n a n u l 1 932, l a N e w York. G a zetari i se î m b u lziră să afle noută ţ i . Com a n d a ntul, oprit î n uşa i nf i rmeriei, bară i nt rarea lor şi l i se a d resă cu g l a s u l poiolit şi re�-· pectuos al c n g·lezi l o r : - Gentlcm en, i m i cer SC!f{-e de a nu v:l p u t ea o f(; r nici o i n :or­ ma ţ ie l e g ă t u ră cu acci denh!l la c a r e d i n n
i

in

sosirii

A doua intilnire Anul 2000 " Re ve l i on u l l u i 2000" 1-arn sărbătorit l a m i n e a c a s ă . Pregătise n � ­ vastă-rnea o masă p e n t r u · c e i cijiva priet e n i c a r e ca şi mi ne, n u s e consi d era u .,retrogra z i " dacă vor răm î n e p e păm înt şi vor m î n c a gus­ toase l e m 1 n c.'i r u r i ruseşti, b i n e st ropite c u votcă şi cu ceai din samovar. Este drept că pe c o p i i îi aveam i n v i·l a ţ i h1 masă. Dar nepoţi i , nict u n u l . Nu-i n imi c . Fiecare virstă c u p l ăceri l e e i . N o i răm ii sesem aca s ă . La m ie z u l nopfl l, am p ri m it fe l i c i tări d i n Lu nă, di n pa rtea N a d i e i . Ne s p u n e a că cei de aco l o s a l ută P ăm î n t u l c u pri lej u l A n u l u i Nou. Am i e ş i t afară să pri v i m . t ntr-adeviir, din L u n ă se despri ndeau c o ­ rn ete a rt i ficia le ş i sate liţi l a nsaţi c a un joc d e artificii i n c i n s t ea p ă ­ minten i lor. Cîţi aşt r i noi răsăriseră atu n ci pe cer u l lui ZOOO, pri n î n ţ e lepci u · nea om u l u i p a ş nic 1 Şi a c u m mă înduloşează î n c re d e re a î n fortele dez­ r o b i te

ale

omului

modern.

Am

t r a n s m is

c o p i i lor

Atunci i n tră şi Kuz nejov cu s oţ i a s a .

"La m u l ţ i

ani ! ' '

Profesor � ! m i -a vorbit d oa1· de descoperirea v i t am i nei S, pe care

a reuşit s-o- crista lizeze.

�. pî n ă

teh �ţce:�o reîflvn e)d ···

uniJ!r

-€�\r,i)�bâ d e

621:i��l:�fl0

La

î n ceput mă p l ictisise c u atitea a m ă n u nte

l a urmă a făcut foarte bine. De poi m î i n e î ncep să lăsat in urmă cu a n i . un tratam e nt a p l i c a t de Kuzneţov

î ntr-un

caz

devenit

celebru, pe al căr u i erou î l văzusem la faţă pe un tra n s a t l a n t i c în urmă c u 45 ani. Pe atu nci, ş i �ro u l lui K u zn e ţ o v şi eu eram t i ne r i amîndoi. Eu însă mi-am trăit viaţa. El şi-a dormit-o. Astăzi m-am întî l n i t d e c i a d o u a oară c u acest o m . Despre asta v o i sc r i e i n cont i n uarea ro:na nu l u i ce i n te n ţ i o nez să-I edite:;: . ...

la secţi a de medicină experimentală d i n Moscova, com unicarea de profesorul Kuzneţov sti mi m are vî l vă. Demonstraţ i a prac­ t i c ă a a!>licării vitami nei S, pentru siim u l a rea funcţi i lo r bio l o gice, fu i n c u mmată de succes. · 'f o ate experien ţele fă c u t e î n laborator, pe a ni m a : e a u dat rezu ltate b u ne. Acum unnea ză ca acest m c d i c a w. e n t să tie a p l i c a t omului. Pro­ ·esoru l K u z neţov s u p u n e c o l e g i i or săi următoarea pro;> u nere : "Să i � aplice t ratamentu l cu v i ta m i n a S ceh:!l mai vechi bo l n av al c i i ni ­ c i i rl"'! ne!l fo-p s ihiatrie d i n New York". Cazul lui Bob Cooper a p a � i o n ::lt pc m u l ţ i psihia!ri şi neurologi. P:·nfc sorul [(uz netov cre d e cu c o n v i n rrere că vitam i n a S il va re· aduce pe 13ob Cooper - p i l o t u l de i ncercare -'- la "viaţa normală". "Via;a norm :1 l ă " e�te u n 'iei d e a vorb i , căci acest om, care uo arme de 4 5 11 n l . n u c u noaşte n i m ic d i n tot ce s-a i n 1ll ;1tuit î n acest timp, i n c i t trcz!rea h ! i - dacă va fi posi t:lă - r i d k ă nenumărate probleme. t( l! z n eţov c o n z i ci crli că după trezire prezenţa i n ţcrma nenţă a t:m!i priete n v.echi ar fi s u f i c ie n t ă pentru adapt�rea t reptată l a noua viajă. " Este nevcie uoar de o p ersoană c are 1-a c u n o s c u t i n t in erete pc Bob. I n rest, tratamcn!u l cu vitamina S î n H itură toate greutăţ i l e". S e gâs i şi co leg răutăcios să afirme că a m b i ţ i a şi dori n ţ a de rec l am ă I-au î n d em n at pc prorcsor să alea C"lî tocmai c a z u l lui Bob Co oper ca primă aplicare la om a n o u l u i trt.tament. Prieten i i adevă­ raţi îi l u au însă ll!Jărarca arăt î nd că a l egerea acest ui caz greu şi ne­ n:zoi vat dovedeşte, dimpotrivă, i ncrederea deplină a lui K u z n e f o v în d csccperi rea s a şi că Bob C
fi nută

un

P t m î n d u-i-se la vot propu nerea, după d i sc u ţ i i furtun oase, profeso­ r:.Jl

Kuznefov

obţine

aprobarea

co n si l i u l u i

medical

pentru

apl icarea

n :m i u i tratame nt. in p l u s , s-a căpătat şi î n c u vii nţarea i n gi neru l u i Jim f1lorel, c e l m a i b u n· p riet e n a l boi nav u l u i . Astfel c ă plecarea lui Kuz­ n:!jov l a N ew 'lor!; î n soţi t d e a < i s i� nt u l s�.u. dr. A n d reev, a fost ho­ ' . . .. ; g ŞÎ Uf!Ienf:ltă.

· Sosiţi în cli n ica de neuro-psihiatric di n New York, g-rup..:l ame­ rican de med i ci , "studenţi şi su rori înconj ură plini de nerlihuare pe cei doi oaf.pcţi ruşi. - C u m ? Dv. credeţi că Bob se va trezi ? """' nesigur. Toate experi e nţele făcute mă determ inl1 să a firm că posi bi l . Dar trezirea l u i Bob Cooper trebuie să fie

ace�t.�l�Et�;�ste urn_rai�

'

'ele a daptarea

S'�;�I1fl0

lui l a noul ritm ş i pentru acest l ucru vreau să

19

mă ajutaţi . Dacă l-am lăsa să se uite pe geam doar şi ar vedea c:H n­ tr-o dată sch i m bările atît de u l u i t o a re i s-ar putea proyo c a u n Ş(Ji: p sihic. Şi d e acest l u c ru treb u i e să ne temem. Tot u l treb u i e p reî n E m ­

,

p i n at.

- Este m i n u n at ceea ce n e spu neţi şi vă stau b u c u ros l a d i s ;>n­ z i ţ i e . Cind dori ţ i să i nceiJeţi experi enţa ? - î n t rebă medicu l-şef a u ­

cintat. - , M-am g i n d i t că e x p e ri e n [ a , mai bi ne zi s tratamel!t u l , să-I i n ­ r.ep peste o săptămînă. Pînă a t u n c i ar t reb u i să vă procuraji ni şt.: haine a�emănătoare ce l o r ce se purtau acum 45 d e ani. Cred că l e p ! a­ teţi găsi i n garderoba unui teatru. Le veji îm brăc a după trezirea l: nl.._ n a vu l u i . - Lucru l acesta e foarte s i m p l u . Am dori să c u n o a •:tcm in · c e constll tratamentul propri u-zi s ; est e d u reros ? - F i i i fără grijă 1 Teh n i c a este s i m p l ă. B o l n a v u l va �;porta •· tr a nsfuzi e de sî nge co n ţ i nî n d 0,05 v i t a m i n ă S pe cm3• Con c o m i te • va f i s u p u s u n u i tratament de i ra d i ere c u K22, c a r e arc o mare pnter�
Peste ş a p t e z i l e, d u pă cum se stabi l i , p rofesorul Kuznefov a p l i că Bob Ccoper tratament u l cu vitami n a S. I n treaga l um e med icală era c u och i i ajintiji asupra i nterventiei, aşte!1tînd cu nerăl:dare des­ făşurarea evenimentu lui, fie la faţa locului, fie in faţa a parate l o r d e televiz i u n e , c a re înregi strau toate fazele operaţiei. La ora 8 dimineaţa, l u i B o b i se făc u tra n sfuzia. Duoă calculele ' făcute d e profesorul Kuz nejov, trezirea trebui a să înecară după două ore. La ora 9,40, b o l n avul incep u să schiieze p r im e l e !:.cm nc de trezi re. La ora 1 0, 1 5 Bob Coopcr deschise ochii �i. foarte mi rat că se vede in· tr-o s a lă d e operaţie, se trezi. Stăpî n i n d u-şi em o ţ i a , J i m se apropie ş i spuse : - B ob, c u m te si mţi ? . Neprim i nd n ici un răspuns, adăugă cu glas sti n s · - Nu face eforturi . Bob 1 O să stăm de vorbll . Dar nu aC I· lui

B ob îl fixă pe J im, fără să-I recu noască. - B ob, nu te frămî nta 1 La revedere 1 *

Profesorul medici lor

Kuzneţov

din cli nică,

şi

doctoru l A n d reev mai ţ i n u ră,

o conferinţă. Mulţumiră la rin d u l li s-a făcut şi, indreptîndu-se spre

la

cerer ea

lor pentru

aeroportul frumoa sa �R�i�Jtire ce York, se grăbiră să se inapoieze chiar in acee aşi seară c en't l

�â

dirl��w

în pragac

bir

Moscovă.

Prin rad i o mai r ă s p u n seră î ncă m u l ţ i m i i de î n t r e băr i puse d i n c abi n a aeroport u l u i d e către stude n ţ i i ş i medici i I n stitut u l u i de neuro­ ps ihiatrie. Abia l a j umătatea d r u m u l u i s-a u despărţit c u ad e vă r a t . Era o �a 1 1 ,30. Se a f l a u deasupra mijlocu l u i Ocea n u lui Atl a n tic şi, după n ZI grea de m u ncă, aveau dreptul l a o d i h n a binemeritată.

Boh s e trezi se i n c l i n ic a de n c u ro-psihiatrie, acolo u n de, trecir.:l a n i i , se sch i m l: a u m e d icii ş ef i , ext e r n i i a j u n geau i nterni , intern i i me­ d i c i se� u n d a r i , j e ş e a u la p e n s i e surori le şi i n fi r m i erile, i ar, i n c i u d a dece n i i l or trecute, p at u l d i n cam era nr. 28 r ă m î n e a mereu o c u p at de a c e l a ş i paci e n t . V e st e a t re z i r i i l u i B o b a ţîş n it, din c a m e r a m i c u ţ ă de s p i t a l , in s a l o a n e , r-e c u l oa re, î n oraş, in l umea î n t reagă. Mai î ncet ca vestea, dar l a f e l d e t u m u l t t� o asă , g i n d i rea l u i Bolt se regru pa, se a d u n a d i n cioburi, s e în chega d i n frî nturi, se î n no d a î n zeci de gînduri, ce se împ leteau in m i i d e reţele. Gî n d u ri l e ţîşneau p e a i c i , reve neau pe d i n ­ colo, se i n d l ceau, se r ă z b oi a u cu senzaţ i i l e noi de acum, îl cople­ şeau, î l ameţe:
s a l t u l u i c a l itati v declanşat de apariţia erei atomice. A s tf e l că u n pre­ se temeau de "şo­

cedent asemăn :itor era n e c u noscut. De aceea, toţi c u l t r e z i r i i " , de

" m al a d i a adaptării" . Ş i pe b tmă d rept ate. în general, ş i m a i ales, în m e d i c i n ii unde e ste vorba � om, c o nd uzli le treb u i e tr a se n u m a i î n u rm a u n u i î ntreg lanţ de , uservaţi i . C i n e putea să s pu nă cum avea să evohtcze trezi rea defi­ niti vă a lui Bob, cind se ştie că p r i m a grijă a u n u i a..: c i d e n t at sau a unui s i m p i u l eş i n at, transportat la spit a l şi t rezit d o a r d n p ă citeva c l i p e , e să i n trebe : "unde mă aflu" ? ,.Ce s-a î n tîrnphit ?"

In

ştii nţă,

l nc h i p u i ţ i -vă ce anume

1 s-ar putea răsp u nde lui

aceste două întrebări simple 1 V a

rezista

Eob

doar la

oare, creierul său la pri m i re a

aceştpf -ră�pt\psuri fie e l e date n u chi ar imediat, ci î n u rmătoare l e , îpt5 .a uri cînd omul işi pierde minţile l a a f l a re a unel simpie

Ş �� veŞt!b�ule sau

z l l e:J

�r���1:�f10

r e l e . Se intîmplă ca şi a t u nci cînd pe firele purtătoare 21

de c u rent e lectric, se a d u n ă d eodată un voltaj superior. "Se arde sl­ guran ! a" - a m putea s p u ne, folosi nd un l imbaj teh n ic, d acă am compara c reieru l c u o u ri a şă ce n t r a l ă e l ectri că. Acest a ar fi "şoc u l " d e care m e d i c i i , nec u n o s c i n d fel u l i n c a r e ar p u tea reac ţ i o n a Bob, S P. temeau s li n u - l declanşeze, i a r l u i J i m , vech i u l s ă u prieten, îi rev e.­ n ise î n t reaga grijă a rei n c a d rări i s a l e i n viaţă. - Med i c i n a 1-a trezit. D u m neata fă-1 să nu-i pară rău ! - 11 spuse l u i J i m medicul d e gardă . Să f i i mereu c u el cel p uţ i n l a i n ­ ceput. Pe u r m ă o să vedem . O m u l e o v i e ţ u itoare foarte a d a ptabi l i\ . S p e r i n v i n d ecare. Dar s p e r n um a i p ri n concursu l dumitale. V i n n :.. i l n ic a i c i , p î n ă ce-l eli berăm p e n t r u totdeauna. *

J i m işi privi priete n u l trez i n du-se : - B ob, ce faci ? Bob,.um te simti ? Bolnav.ul privea cu och i i pierd u ţ i , ca somnam b u l i i . Se veJea li m­ ţ e d e că nu î n ţ e l e ge î ncă n im i c din s t a r e a l u i . - N u m ă cu n oşti, Bob ? Sîn t J i m 1 B o l na v u l fixa fără să recunoască i i g u ra ce l u i ce vorh t! a . Repl!iă ca o şo&ptă. - J i m ... Dodo ru l î i f.:c u sem n l u i Jim : " Pentru azi a j u n ge. Ne vedem m i i n e: " . A d o u a zi, ca şi c u m p e s t e noapte crei erul l ui B o b răsfois� u o 1 al bum, B o b i ş i rec u nos<:: u priete n u l . V i t a m i n a S î ş i făcea efect u l . - J i m ... - Da, B o b, e u sînt. - Ce schimbat eşt i , J i m ! Cum te s i m t i ? - B i n e. Var t u ?

- Mie mi-e

som n.

L u i Ji m i se u meziră och i i . Doctorul îi file u sem n să-I lasi!. - E u te las, Bob. Viu mîi ne să t e văd. - De ce n u m a i stai ? S p u e - m i ce mai e nou ! J i m se uită la doctor. Acesta î n c u v i i ntă cu ca:n• l . J i m se aşed pe m arginea pat u l u i . - Ce să-ji s p u n , Bob ? Toate-s bune. A m venit să t e văd şi o să vi u m ereu să te scot şi la p l i m bare, pînă-ţi treci convalescenţa , D a r nu-s b o l n av . S î n t doar toropit. P a rc-a ş l i dormit toatii vi aţa. Lasă astea. Trebuie doar să te întăreşti . Ş i acum te l as. N � vedem mîi ne. Medi c u l l e i ncuvii nfă ş i o p l im bare prin spital, pentru a doua zi Prim u l contact c u viaţa n o u ă ave a să se dea chiar in clădirea spi tal u l u i . - De-abi a poimîi ne î l scoţ i pe terasă. Jo i, î n c u rt e. Ş i p e u rm :i .

n

p e stradă. D acă rezistă acestor trei zi le, e s a l v at . Eu pe tactul ş i p r u denta d umitale. l ţ i doresc s ucces !

vă

l a s . M ă bi z u i

*

/<;: '--

Sp_itaJî!t ·� n u l u i 2000 uinil îniifrnl era care-I .c

îl

: -�,:;:,/

-- __

���I�f10

oferea destule s u rprize l u i B o b . Mai i n t i i privi p rintr- u n ochian m i n us c u l , pentm ca

a p o i să sp u n ă : "36,06". Ea folosea un termometru bazat pe s p ect r u l raz e:or i n i r::-ro;;i i . I n felul a.;:est a, d e l a d istanţă ş i i ntr-o· c l ipă, tcm(: erat u ra b o l n a v u l u i er a măsurată, fără a-1 dera n j a .

Pent r u J im , simpla rot i re a priviri lor i-a făcut cunoscut d spi­ ta ! u i se b u c u ră de u n i l u m i nat rece, ceea ce fiicea c a i n t i m p u l nopţ i i să l ie o l u m i nă ca zi ua, binei nţeles printr- u n si stem artl H c ial. Tempe­ ratura camerelor şi a s ă l i lor e r a •�:rl ată conti n u u pri ntr-un sistem de aer con:ll j 1 o n .:.t, c a re menti n;:a o a tmosferă plăcută de + J &OC. tn col­ t u r : i c sa!oan� :cr, b::: c u r i ue r:�ze n i l ra-violcte i m p iedicau i n m u l t irea m i cru b 1 l:> r dezi n f e � l i mJ in pen:.:lli e nţă a t 111osicra. Scări r u l n nte şi as­ (ensoare arN a u d a u u l :woo l u ptă p e n t r u scuti rca de orice e ! ort.

S :� l a de opcr<� j ic, c u U l l i n>trumentar com p l et s·:hi m i.Jat, era o i n �ăţ.::re cu j: cr
<:ind s e ina!'oie i n ca mera ne: a râ pc foai a ele o:.:;servaîie r., m a s e c u ochii a j i nt i ţ i asuj> ra vr:s. N u-i venea sa creada. l n 2 [JOll. :
s a , fără să v rea, privi r i l e l u i Bob a l u ­ lii s ată de soră p e nopt icră. O cli pă, ci. Apoi i ncep u să c l i pească ues, ner­ j u r u l foii era scrisă do:ta : 23 m artie

A n i i s e i memnau c u 2 in dreptul m i icn i i lor. 1 s e păru fantastic. I n groz i t, rc ul'i să facă, totuşi , scăderea : :wo0- 1 955. lJcrm ise 45 de ani 1 işi cuprinse capul in miini. Abia într- u n tirzi u reuşi să sczi­ seze

i n t e r va l u L

injelcse

Pa�tru-zeci-şi-ci ncl-de-a n i ...

go l u l săpat in viaţa sa, i n logica sa, i n toată men­ talitatea sa î n vccr.ită de ce i 45 ani de absenţă, de somn, de netral. Oită atl i n c. Jim il conduse incet spre p a t u l lui. Pentru azi e de ajuns. J\'iiine il v a scoate pe terasa spi î a l u l ui . Adaptarea făcută lent ac o p e ­ rea in c i i pe l o c u l ani lor di n :;ow! vieţii. Dar ceea ce avea i mport a nţa era ia;)t u l că Bob se ad::tpta. Asta era tot ce putea să conteze. Bob

Li!.!a u rmăt oare, ieşirea p e tera!Jă insemna de fapt ieşirea d i n spital. 1-'ri m u l pa s i n l u m ea de afară, in viaţa a n u l u i 2000. e ra poate p a s u l hotărîtor. Aceeaşi teamă in s u f l et u l medicilor şi a lui J i m : ' ' a rezista o a r e şocu l u i ? N u va fi prea tare emoţia ? Plin de blîndeţe, J i m îl luă. de braţ. Urcară c u ascensorul p î n ă pe te ra s ă şi luară l o c in fotoliile co nfort a b i l e rezervate pentru ei. I n mod special, J im i l trez i p e Bob I a ora li u i m i n eata, întrucît e mal r
"�·�-·--v � � -�"":� '...J,"- _v� '1

23

aparat . J i m răsuflă uşurat. Cînd a p ăr u un alt e l i co!l ter, şi a lt u l , �i altul, cînd văzdu h u l părea că fierbe de z u m zet u l c l ic e l or , Bob îş i

. . . � . u�a

întrebă priete n u l : - Spu ne-mi, J im , l o r l i se parc mai comod mij l oc u l ăst a de lo· comoţie ? J i m nu !'tiu ce să-i răs p u ndă. - Da. Le p l ace p e nt r u c ă foloseşte drumul d rept. N u tre b u i e să ţină seamă de i n tortocherea străzilor, ca automob i l c i e . La un moment dat, u n e l i copter p ă r u c ă se inş urubase î n a e r u l de deas u p ra lor. Bob şi J i m p r i v i ră î n sus. De abia la prî nz, văzî n d u-şi poza in prima pagină a z i aru l u i , a u î n ţ e l e s că au fost fotogra! iaţi cu ajutorul u n u i puternic t e leobiectiv de către u n reporter i n g e n i o s că�· .. rui a nu i se admise i n trarea în spi tal. Făc u ră haz de i n rz e n i o z i t atea fato-reporteru l u i : " 1\! !1 se poate spu ne că ă st a şi-a î n t rec u t strămoşi i . E l a fel ce î n d ră z n e ţ ca preclece �orii stii. Di s p u n e î n să · de o teh n ică Sllperioarii. I n d răz n e a l a report �ri lor u rămas aceeaşi l " D u p ă p ri n z , l a u m bra perdc l e i o r apărătoare d e soare, in l i mp ce cei doi priet e n i îşi sorbe a u ca!e
Cînd

pe a l ţ i spectatori . Mai bine r�mîi

aici să-I vezi p ri n t e lev i zo r . doar puţin 1 N u - m i t rehui e u n meci televi zat. Mie-mi p lace s ă strig, s ă fac gălăgie . . E u îmi su sţi n echipa. - N u , doctore. I a-mă că întîrz i i

+

Ei, hai, repede, vi no 1

Bob il pri vi pe Jim :

"Ca

pe

t impu l meu".

- I ntocmai, Bob. Teh ni ca se schim bă mai repede decit oamenii.

Omul, din păc ate, evo l uează mai încet. Gli ! ă �ie l a me c i u ri se făcea şi pe ti m p u l

n ost r u

,

conchise Jim. •

Jeşi.rea, p� strad ă a însem nat adevărata punere f aţă in faţă cu Im!Jrăcăm intea oame n i l or, mai ales a femei lor, afişele

n oJa care

reapţâ'ţ§.

{e

Imbiau

�i�I�fJ0

la excursii în lună, ochelarii pentru vizibilitate in în-

tu neric, străzi le cu circ u l aţ i a lor în sens u n i c , cu pasaj e s u bterane sau aeri ene pentru p i eton i , populaţia de toate rase le, negri, a l b i , g a l beni, s o s i ţ i de pretutindeni, cii.c i d i stanţele a u fost suprim ate d ator ită mij­ l o ace l o r d e t ra nsrort u ltrarap i de, - iata ce I-a u p u s la grea i ncer­

care pe Bc�•. Dar Bob a rez i �t at . Greu l a i nceput, di n c e i n ce mai stăpîn pe �i ne, pe rîn c u i r e a �ri n d u r i lor, p e d e p ri nderea ritm u l u i , Bob lupta s ă î nvingă. La braţ u l l u i Jim. Bo!J u m b l a c u s f i i c i u ne a şi stîn găcia unui ţăra n sosit în vizită la nişte r ud e d i ntr-u n o rn ş rm:re. f i e c �. re l u c ru nou p e c a r e - I v e d e a , şi c a re pentru J i nr n n mai î n sem na n i m ic, p e el î l u i m e a . J im s i m ţ e a i n t r e a g a n e l i :-.! ţ t e a p r i d c n u l ui s ă u , i l î n ţ e l egea, î l d u r ea c h i a r fiecare s t rî n soare a b;;; ţ r dui , P ·� c a r e , în m o d reflex, Bob i-o a p l i ca. N u-l d !l r � a în s e u � u l o b i ş n u i t al n o t i u n i i de d u rere, c i ca o sem n i f i c a ţ i e a fa pt u l u i d p e n t r u B o b a d a p t a rea se face greu. Fiec are c: ! r i u :-; n :! rc n l'ra � u 1 u i il fi": c -.· a -;;t s e o p re!t sd1 , s ă i nc e t i nea$-că r i t m u l r · :.t ş i l n r. S ă r m :• n a l P u !J ! F. a t ! ! de 1 ' H' n s li-j ; a j u n z i d i n urmă t i m p u l , : n d l-a i p i u·d u t ! i\ n 1 ; 1hh < i i r (d c ;.(t a u p r e a l:. : n e acest l u c r u . I a r Bob l'<) i a s:î s·� vi :al c c e cît m :! i reop e d c d i! cce:t ce m e d i c i i au n u m i t "ma­ l a � h ;a! :tptă.-i i la <: n u l 2iHJ:J". Siî. se vi n dece şi a p oi să r ei n t r e în r i t­ m a l o !: i � :n! i l a l m u nc i i . S �i fie fo l o � H '> r \·ie t i : , d re i a nu i-a d at încă n!mk. - 1'� -am c o n t r i buit c u n i m k l a efo r t u ri le semen i ! or m!!L Eu n-arn făc u t dedt să le ciau gri j i . E drept că o m u l se naşte deb i torul socie­ t 5 ţ i i , că incepu t u l v i e t i i i l găseşte p ri m i n d tot u l d i n pa rtea semeni l or s:i.i. Dar, o d at ă cu vi rsta, el de v ine , la rin d u l s ă u , cred it o r u l s o ci e t ă­ ! i i, înapoi n d ceea ce a p r i m i t . Desi f! u r, u n i i rămîn to at ă v i a ţ a dehi­ tori. Aceia sî n t p acostea omen iri i . Tn sch i m b , e x i stă alţii c a re, d i n n i m ic u l p e care I-au pri m i t, gă sesc t otuş i resurse să i napoi eze în s u t it sau chiar înmiit. E i re prezi ntă m î n d r i a societăţ i i . Ca e i v o i a m să aj u n g . Să d a u , s ă rea !izez ceva măreţ. S ă contri b u i la progres, la bu nă­ sta ie. Stupi d u l acci d e n t mi-a c u rmat viaţa, chiar dacă nu mi-a d at i rr sch i m b moartea. Ce n e n oro c i re ! Ajută-mă, J im ! Tu eşti s i n g u ru l care mă poţi ajuta. Nu mă l ă s a să trec pri n viaţă cum t rec anorm a l i i , ne­ b u n i i , paraliticii. Mai există în m i n e dest u l e forte pe c a re s o m n u l l e-a s l ă bit, d a r n u mi le-a topit. Ajută-mii să-mi revi nă măcar o p arte din entuzias m u l t i nereţ i i mele. lţi aduci ami nte de vara l u i 1 955 ? De ce nu m-am putut b u c u ra şi e u de viaţa pe care i n treaga ome n i re a î n ­ ceput s - o trăiască î n e r a p a ş n i c ă a energiei a t o mi c e . Ah , J i m , sînt u n antedi l u v i a n ... Lui vorbele p rieten u l ui î i storce au lacrimi. Bob î n s e m n a t ine­

Jim,

·eţea, facu ltatea, sport u l , greutăţi le şi b u c u ri i l e t i nere ţ i i lor de st u· ... enţi să raci , dragostea. N u-i răspu n se n i m i c . Crezu n imerit să-I con­ ducă pri n carti eru l U n i versităţi i , să revadă locurile pe u nde umblase pentru ultima oară i n urmă cu 45 de a"n i . Dorea să-I s u p u n ă · şi acestei grele incercări. Să vadă cum reacţ i o n ează. De altfel, aceasta urmărea şi medicul de l a sp ital care-i

spusese : " l ntrodu-1 t r e p t a t in viaţă l

l a-o de la capăt ul l ă s at rupt atu nci 1

Dar fi i

�vSe al}�op[ară d�ţiC�Cas�le nu

înfăţ işarea.

N u-L c.re-a s(!işme prea violente ! "

�(��Ilf}0

cu grijă ! Fii prudent 1

i ncet de cart i er u l mai li n i ştit şi cu mai m u l t ă ver·

ş i-au prea schimbat

N umeroasele bi ne-

25

faceri ale e r e i atom ice : calori fer u l atomic, a e r u l condi j i onat, televi­ L O r u l n u red a m ă rcc l ii cl i rea sau amenajarea speci a l ă a locuintei. Astiel c ă to t u l m a i pi1 rta m u iie d i n t re urmele trec u t u l ui în a cest ca r­ t ier. u n de m a i a les zgomct u l vehicu lelor orniră mai d eparte u r m i:i r i n d e l i copterul de t:l! lo a re v i ş i n i e pier zî n d u-se în a i llast r u l sen i n a l cer u l ui . Deodată, Bob se opr i . Jim i ş i � i m ţ i bratul s m u c it. Se u i !â la B o b care p ă l i s e şi privea f i ntă î n a i nte. Peste d r u m mergea o fată ca de \'reo 1 8 ani. Era blonda şi frum o;tsiL nob se despri r;se d e J i m şi, t r a v e rs î n d în grabă strada, stri gă ca un ieşit elin m i n j i : ".!oyce !" Fa t a se opri , r. ; � i m u lt Î n5 p :i i mi n l ată. 3ob o apucă de mînli, în­ cercă să-i sl\rute m l n a . · fata se i m r;o!rivi. O i n grozea u privirile l ui . J i m crez u de c n v : : nţi'; să i:ltcrvină. V r u s�- ş i tragă p r i ctc n l ' l d e o parte, si:\-i vorte ască, să se i n a p o i e z e acas�. L-a obo3it prea m u lt p l i m ­ barea. C e r u scuze fetei. Boi:J însă c o n l i n u a să s p u nă c u b u z e l e tre·

îi

m m·: n d : - Joyce, Joyce ... Fata işi reci:: p ătă c a l m u l . - D a . Mă n umesc Joyce. noEc.

Dar

r e d v . , îmi p .re r�: u ,

nu

vă

cu-

:

- E.n sînt Bob. Am fost prieteni... J it;J se î n .;; rozi. Prict z n u l său a vt: a h a f u.: i n a � i i . lşi scoase pălăria, s� s�uză ş i porni trăgînc.!u-1 p e Gob c u mare forjă. Boh, c u c a p u l în­ tors, striga f c ! ;:i : " L a revedere, J oy(e". Jim fbrbea de ciudă. Se d ă d u s e în specta.:ol cu u n nebun. Iar Bo!:l, lw r. u l său priete n , e p i erdut pentru totdea u n a . In zadar toate efortu­ ri le dep u s e 1 Bob n-a rezistat încercării. l i va spune m !! d i c u l u i. Se gră biră s p r e spita l . Pe drum, Bob părea boinav. Paloarea n u-i d ispă­ ruse şi rostea fă r ă şir n u m e l e lui Joyce. Seara c a re urmă, fu zbuci umată pentru to; i . P e n tru Bob, pentr:� J :m şi o r i c i t de ciu dat a r părea, chiar ş i pentru J oyce. in creieru l lui Bob, amintirile se rii sco lirli. R�vă:;:u strada şi cas;. unde o co n d u sese cindva pe Joy ce . Era p ri n cartierul uni versităţii, va face neapărat o vizită. G re trl c o n st a i n faptul că tre!Juia să s e s u s­

încă

t ragă su pravegheri i pers o n a l u l u i d i n s p i t a l .

A d o u a zi dimineaţă, furişi n d u-se pe parta din spate a grăd i n i i , p lecă t: i n spital î n a i ntea sosi rii l ui J i m . Se îmbrăcase c u grijă porni spre casa lui Joyce, a fetei pe c are o î n drăgi se i n t i n erete. La intr�r� îi deschise o fem e i e care-I invită să i a loc, nedumeritli d e â.Ceas ă<,yi ită matina l ă a u n u i necu noscut. ez
r.ob şi o

t

ţ

s���l;c��c�Ji

sta b i lească o rd i n e a l ucruri lor. Va vorbi cu Joyce sau d e s pr e Joyce ? Le va s p u n e starea în care se află. Va povesti totu l . Uşa se desch :se ş i o femei e ca de v reo 40 de a n i i n tră î n ca meră. Bob se ri di c ă, i n­ găimă citeva c u v i n te şi, tot pri v i n d c hi p u l femeii, începu cu glas tre­ m urînd ceva c e semăn a a spove d a n ie. - N-aş vrea să vă d eran j{'Z ... Femeia se a şeză în fotoli u l din faţa sa. Părea piinii de bun ăvoi nţă. - Luaţi l o c ! Păre ! i fo a rt e o b o s i t . B o b se rea ş e z ă şi r e l u ă f i r u l î nt rctă iat al vorbelor. - Imi pare rău că vă s u p ă r cu o ches t i u n e personală, la o oră atit de nepotrivită. Cred în s ă c ă p e n t r u ceea ce am de spus, pentru m i ne cel p u ţ i n . n u cred să exi ste v reo oră potri vi t ă. ... Faţa f e m e i i începu să fie cup r i n s ă de m i r a r e. C i n e era a c e st b ă :-­ bat ? De ce o opr ise i e r i pe Joyce pe stradă ? Ce d o re a ? U n de v o i ,l să a j n n (!?i ?

-- I n acca stii c a s ă nu este pri m a oară că i n t ru. Am c o n d us aici. Pru�
in

- Da, a m c u 1 mscu !-o. A urmat apoi st u p i d u l acciden t care m-a scos

din

viaţă

p e n t r u t!5 d e a n i .

- Sînt foarte

impresio nată.

M a m a m e a voroea auesea de aceasUi

n e feric ită i r1tîmpiare. Aji căzut cu u n avi on , î n ti mpul stabi lirii unui

record de v i teză. Vă n u m i ţ i deci Bob, B o b Coo{' er. ..

- I n tocmai . Sînt Bob Cooper. S i n t încîn tat. Mai m u l t î n duioşa t p e n t r u c ă t i m p u l n - a putut şterge n u m e l e meu c e l p u ţ i n î n acest lor.. Bob Cooper, fost p i l ot d e î ncercare l a u z i n a buni­

Sint într-adevăr

cu l u i dv.

Clazda îşi recă pă t as e l i n i ştea. Privi pe omul

din

faţa ei. U n ames­

tec de b ăt rîneţ e şi ti n ere [ e . Bărbatul a vea ceva c i u dat în t rl ns u l . Ceva ce te î

ilp iedica

să-i poţi aprec i a virsta. Părea de cel m u lt 50 ani , c u

pă rul argi nti u şi te n u l p roaspăt. N-avea virsta actelor sale.

Şi

era

totuş i de s ea m a mamei ei, deci cu 25 de ani mai în v î r s tă decît ea.

Il privi uimită.

- N u num ai atît. Dar vă pot arăta că în al b um u l m amei mele,

t

începutul primelor pagini, e p rin s ă şi o f o to gr af l e în ca re dv. şi

1ama, p l i n i de tin ereţe, vîsliţi împre u n ă , intr-un schiff. Bob rămase u i mit. Il porti să treacă î n c amera a lăturată, c ăută a l b u m u l şi îi a rătă poza. Pe Bob î l podidiră l acrimi le. Un nod urca ş i co bo r a îndeştîn du-i gi t l ej u l . Gazda re luă : - fii c a mea, Joycc, cea pe care aţi în t î l nit - o ieri pe stradă, a făcut l egătura între fi gura dv. şi a c e a s tă poză pe c a re o c uno ş t e a d i n .•

al bum;. � >

cv <

��!i'�(�v. ?

c�:;lh.

murm ură Bob gin dind. A t re i a generatie !

Fat a mea. 1 se î ntîmplă adesea ca mătuşile sau u nchii ei

27

ai fi b u nică-ta ! " , i n tr-atit e ste de izbitoare a s r ­ c u bu nica ei, a l cărui nume il şi poartă . Bob îndrăzni să i ntrebe : - De ce i -aţi p u s ace l a ş i nu m e ? I ntrebarea fu p rea d i rectă . O c h i i femeii se u m p l u ră de lacri m i . D u p ă o scurtă tăcere, B o b a f l ă şi acest a m ă n u n t . - In a n u l 1 980, cu trei a n i i n ai nt e a n a ş t e r i i fiicei mele, m a m a m e a p l ecă î m pre u n ă c u t ată l m e u ş i u n grup d e p r i e t e n i s ă - ş i petreacă reve l ionul î n Lună. Era ceva l a modă pe a t u n c i . Era m u lt p rea o r i g i n a l ca să poţi rez ista tentaţiei. S-a întîmplat insă ca, la jumătate oră d u pă d ecol area rachetei, să se prod ucă accide n t u l . Totu l se pe tre c u f u l ge rător. Racheta se c i o c n i �e de u n s a t e l i t art i fic i u l a l P ă m î nt u l u i . Drama s-a c o n s u mat î ntr-o m ii m e d e sec u ndă. - 1\ic i o i n e c ă•p ! i n s u l . - Şi î n p l o a i a de met eo r i ţ i ce cădea, ca un joc � e a rt i f ic i i a s upra Păm î nt u l u i , se găsea u ş i bncăji d i n p a sa geri i rache­ tei. E ra tri st u l reve l i o n al a n u l u i 1 980. Se aţiern u din nou tăcere a . N e noroc iri l e n u -i s c u t i se ră p e aceşt i doi o<..osJ e n i care 5 tăte a u faţă în faţă. Evol u ţ i a teh n i c i i atrage după s i ne, di n păcate, şi o e v o l u ţ i e a acc i d e ntelor. Pe l î n gă m i i l e bi n e faceri a l e progresu l u i , apărem• î n s c h i m b o m u l ţ i m e d e ac c idente i n e rente . Teh n i c a securit ăţ i i ş i a pre­ veni r i i acc i d e nt e lo r l u a se u n avi nt nemaicu noscut. Tot u ş i , u nel e acc i­ dente conti n u a u s ă z d r u nd ne l i n i şte a ome n i r i i ce se bucura d e ava n­ taje l e, erei .ato m i c e . "Şi e f iresc - g î n d e a Bob fără s-o s p u n ă c u g l a s tare - s ă fie să-i spună : "T u p a rc ă

măn arca

de

aşa. E a d e v ă r a t că stră m o ş i i n u se c ă l c a u u n u l p e c e l ă l a l t me r g î n !l c a r u l c u b o i s a u n u - ş i pri m e j d u i a u vi a t a a p ri n z î n d pentru gătit foc u l d e v r e a s c u r i . Ş i totuşi, chi ar în trec ut, l u m e a n-a re n u nţat la fo losi rea gaze l o r l i chefi ate, c u t o at e că u n e l e gospo d i n e n e g- l i je n t e îşi arunc<�u c a s a i n aer din neate nţie. Progresul cere şi o creştere a ră�­ p u nclerii. Mai m u l t ă ate n j i e te sc u teşte întotdea u na d e nep l ă c e re a ac­ cu

cidentelor". ln c e e a c e Jl civeşte a c c i dent u l care o p ie rd u s e pe iu bita s a Joyce, d o a r neaten ! i a l e-a c u rm at viaţa. Grupul t r e b u ie să fi fost pornit pe

distracţie,

aşa cum s e î nt î m p lă cî n d pleci într-o vacan ţ ă . I n �eme nea neatenţia se moli psesc deopotrivă. Pilot u l trebuie să se fi lăsat ş i e l a ntrenat de ac e e a şi st are de sp i rit. Accide ntu l se datora p i lot u l u i şi n u pro gresu l u i t eh n i c . N e no roci rea cădea pc seama o m u l u i . Ş i cu toate că p e fem ei a din faţa s a , din motive su biec t i ve lesne de î n f cles, progre s u l părea s-o speri e, E o b - o m u l c are dor­ mi s e 45 d e a n i - se stră d u i a să-i dem o n streze f i re sc u l u n u i a s e m e

p r i l ej u r i , vese l i a şi

nea v o i a j şi plăcer i l e pe care le procură o că l ă tori e i n terpla netara . Tocmai el ! Om u l care dormise atîta vrem e. i l s u r p r i n s e pe el insuşr curaj u l a t i t u d i ni i s a l e . Constat a c u bucurie c ă p ro g r e s u l nu-l speri e. Bob işi dădea seama că se s i m ţ e a a d aptat n o u l u i . I n c a s a a sta prin­ sese p uteri sporite. 1 n c i u d a spovedaniei a două n e noro c i r i c ura i u l s il u tot u ş i p arcă sporise. �idică pri v i r i le, cind gazda sună pentw a o chem a pc Joyce. D i n ceal��;ltă �ca meră i ntră Joyce semănî n d leit cu bunica ei, î n vorbă şi

''��\ HHlo:t

atitl1 di'ni. �

-

,

Aici mi-c m a i la î n demînă să vă vorbesc.

Nu ştiu cum,

eram s i g u ră că mă l u a ţ i d rept b u n i c a , l ucru ce nu mi se întîmplă prea c:ies l a vîrst a m e a ... Zimhi răutăci oasă. - Ie rog să m ă scuzi. E î n � ă t are g r e u să te stăpî neşti, ci n d i m p u l s u r i l e îji p o r n e s c deodată d i n creier şi d i n inimă, d i n st r ă fu n ­ d u ri le a m i n t i ri lor. l ncă o dată, te rog, iartă-mă 1 -· Ah, nu face n i m i c 1 N u s î nt del o c supărată. Ba chi ar m-a

da r

a m u z at. - li scamană grozav bu 01 i c i i , i nterven i m a ică-sa. S-au transmis într-insa toate ap ucăt u r i l e veciJ!lor p i c nieri d i n care se t ra ţ( e l a ori gine, fa m i l i a noa�.tră. E l a fel d e i n d răz ncată şi se p o ar t ă băieţeşte i nt oc­ mai mamei m e l e ... Apoi a tli e s i n d u - s e fet e i . J o yc e, să-i s p u n oaspe l u i nostru ce-ţi trece pri n ,:rînd ? - S p u n c- i ! - V n· a sii �c a n r�ajezc şefii de s t a t i e pe o n avo-s t a [ i e. U rmează M l � f l l l a un i n • l i ! n l s p e c i a l p c i l l r u pre găt i rea p e r s o n a l u l u i d e des er­ \' i re a u n e i a s • · l : , ._· n c · a 1(\ ri a r,ii ţa i e u n d e va Î 1� i. r c c e r ş i (l ămînt. -- Ce fi � �· p a rc c· u r i w;, n t a ll l ii ? C u si g u r:•. n ! ă că d u m nealui mă î n l c· : c ,�e. S(• r; c • a l ..- ,- a l'C d u m nea l u i s �i-1 i n i e rcsc:·e chiar problema lo­ r u i ri i J ; c r u c a n c· l ; > � in L t < 0 1 i i , <: c e a c e r u n s l i t u i c astii zi 'lema co n gres u l u i m o n d i a ! n i a � f r n - ! , i d i z i c i c n i 1ur d e l a Pari s. C e te mir?. c ă vreau s ă l i n .,şefă de gar:i", c u m s p u n e t ă t i c u ? M!e-mi p l ace. Asta e princi­ p a l u l . Nu-i a ş a ? Cred că-mi C:aţi d reptate ! - Da, Joycc 1 Eu îţi dau d r ep t at e . Te i n ţ e l e � şi i t i urez m u lt succes !

B o b gi\si că l u n ,; ise dest u l prima sa v i z i tă . l ş i c e r u scuze, m u l­ de primire şi i ş i l u ă rămas bun cu promi s i u n e a că va mai rc­ ven ! . La p lecare, ii strî n s e d i n nou mina lui Joycc. - Succes, fetiţo 1 Eu te î njeleg ... Fata î i zîmbi. A c e l a şi chip t î n ăr ş i frumos. Numai soar� şi zim­ bet. Doi ochi albaştri . J oyce 1

ţumi

*

Cînd Jim sosi alarmat să vadă d acă prietenul său se Jnapoiase î ntre timp la sp ita l, de u nde evadase atît d e misterios i n c u r s u l d i m i ­ neţii, Bob îl luă î n p rimire î ncă de uşă : - J i m , nu nă î n t r e b a nimic. Doar eu am de aflat l ucruri noi. 'entru m i ne, ch i a r eveni mentele vechi de decenii sint noutăt· i . Fii te . og b u n , i a loc şi vorbeşte 1 j im fu plăcut i m r-rcslonat de ac e astă t r e z i r e , de această poftă ţie vi aţă a priete n u l u i său. Bob renăştea. - Jim, sp une-mi te rog, c e s-a mai î ntîmplat in tot ac est timp ? Război a fost ? Bob. Război n-am mai avut. U l t i m u l război a fost acel a pe c a r e-J�t i şi tu : în 1 933- 1 945. De atu nci, după î n frî n gerea fas­ c i s mului, mari l o r p uteri în l u m e a fost schimbată şi pe a r e u a � le d em ocraţ ei au i n v i n s n econtenit şi p retuti ndeni. E drep:t că au mai izbuc n it d u ă războaie, dar d i n ferici re cu c aracter

la

- Nu,

i oi·�Jm:a poUtîc!• J x"N

�r���1:�f10

i

o

29

local, în Coreea ŞI t n V i e t n a m . Dar st a i , ce-1i vorbesc eu de a stea ' Doar le-ai mai a p u c a t şi tu. !'. It e l e n-au mai fost. Bob p � i vi l' e i n c rezător. - Cum se poate una ca asta ! ? - Fo arte si m p l u . l j i a m i nteşti de fel u l i n c a re ni se v o r b e a desr: re o bţ i n e re a unar victorii u ş o a re ş i r & p i d e p 1·i n n i m i cirea c e l or ce n u se s u p u n ord i nelor america n e ? - Da. f m i amintesc. Se vorbea de avioa ne i ndi.rcate cu b o m ht ato m i ce, zburi nd la m a r i î n ă l ţ 1 m i şi tn,bu i n d să pătrundă pc ne o b­ servate deast;pra t e r i t or i u l u i sovietic ... - Exact . Ei !;!ne, dragu l meu, t o at e aceste p l a n uri a u s u f eri t u n fa li ment tot a l . p l e s n i t c a n i şte băşici de săp u n , cînd sutele . d e mi l ioane ele o a m e n i din t o a t e ţări le globu l u i au s u s ţ i nut propunerile de pace a le U n i u n i i Sovietice. - Şi a fost pace ? - Asc u ltă ce-ji s p u n . Mişca rea împ ot r i v a f o l o s i ri i ar m e i atomice şi m·m ei c u h i d r o g e n , pre c u m şi l u p t a pentru i ncet area c u r s e i i narm ă · r i l o r c u mij loace de e x t e rm i n a re i n m asă, a c u p r i n s toate popoarele l u m i i . I ntr-un a stfel ue c l i mat, in c eas u l a l doi sprezece lea, omeni­ rea şi -a d rrt seama de grozăviile u n u i război atom ic. Ş i c o n d ucăto r i i cle st ate � i - a u pus pe d rept c u v î n t pro b l e m a : n u e s t e tot ul să f i i i h stare s ă clcc l a nşezi . u n a t a c atomic, c i să f i i i n s t a re să primeşt i · şi s:\ rczişti u n u i a s e m e n e a atac. I n fata u n ei even tualităţi. a tît de i n fri c o ­ ş:! toare, î t(elepciu nea omenească a tri umfat. Gre u la inceput, apoi trc;p­ tat , treptat, sit u a ţ i a i nterna ţ i o n a l ă s-a destins. N imeni n u dorca sit c a d ă v i c t i m ă u n e i exploz i i atomice. N u-i suridea n i m ă n u i să v a d ă p ! :: neta sau d o a r o parte · a e i p refăcută în 'ce n u ş ă rad iaactivă. Aşa di rii zhoi n-a m a i fost. Bob răm ase e _v rem e tăcut. l n creierul său se t oate aceste noutăţ i , vechi de peste patru decenii. Şi cind gînd u ri le i se lim­ pczi ră a s u pra ace s t ei probleme arzăto are, atît d e f r umo s rezo l v ată, o

Au

înregistrau

altă curiozi tate îl î n demnă să î ntrebe : Spune-mi , Jim , c i n e a aju n s primul în Lună ? Ruşii sau noi ? - O, ce cop i l e�ti ! C u m poţi să m a p u i asemenea probleme. I n p r i m u l rî nd, a f l ă că i n u r m ă c u a n i , cam pri n 1 957, a a v u t l o c desfă­ ;· ! l l·area în c o m u n a unor cercetări geofi zi ce mondiale, Asemenea "Ani �:eofizici" ca şi "con g-rese al e atomişt i lor" s-au ţinut c u regul aritate. Colaborarea i nternatională .se d esfăşura tn toate domeniile. I ar pen­ L u nă, află că după ce s-a u tr i m i s :ru cii m ă î ntrebi de p r i m u l zbor c i teva rachete experimentale teJeghi d '!ţe, fl\ră o a m e n i, s-a trecut a p o i la r a c h et a cu pasageri. Ci n e au alcătuit-o ? Şase oam e n i : un amer · c a n , un francez, u n rus, un chin ez , un e nglez şi un negru.

i

în

- U n negru l ? - Da. C e t e m i ră ? Adică, d a . N-ai d e u n d e să şt i i . Măi, Bob, m u ltl!. i storie trebuie să fac eu cu ti ne 1 - Nu te s :� păra, J i m 1 Pe cine vrei să î n t re b ? Eşti si ngurul om r � tă de c a re nu mi-e ruşi n e că am dorm it atîta t i m p . Tu m - ai cunn�­

cut ş i i n a i nte ... - Nu face nimic, Bob. N u fr.ce nimic. Iartă-m ă d acă t e - a m su pă· r
Efbf�e.' _atunci

- Ce-ai au2.it. Colon i i l e au devenit state i n depen dente. Colonia· l i sm u l a d i sp ă r u t . Cît despre negrii noştri, t u şt i i ce c u loare are vice· preşed i ntele stat u l u i nostru ? - N -o f i nel!ru 1 - Ba d a . I ntoc m a i . J i m s e a m u z ă de m u t r a l u i Bob. - Bob, ţ i-a <;; s p H ne şi a l tele, dar m i-e frică să n u adormi iarăşi. - M i i d e draci ! dacă ăsta mai e timp de dormit ! Spu ne m a i departe ! - stri gă Bob î n v i ora t . - Cu n e g r i i , l u c ru r i l e a u i nc e p u t s i m p l u . Ma i î nt î i , o s t u de ntă a C!:rut să fie a d m i s ă la u n i versitate a l ăt u ri de a l b i . Cazul ei a făc ut vl lvă. Ea îşi p ret i n d e a un d rept con sti t u î i o nr. l. Apoi o a l tă negresă n-a vrut s ă cedeze l oc u l în a u t o b u s u n u i bărbat a l b. . - Legea se gregaţ i e i . . . - Exact. V ă d c ă o m a i ţ i i m i nte. N u mai că î m p o t :oi v a boicot u l u i pe c a re a u î nceput să-I f a c ă negri i , n -au exi stat l e g i . Ş i a p o i , i n ter­ ve n ţ i a u nor p e rsona l ităţi d e c u loare, cărora li s-au ataşat perso n a l i· tăţi p rorresiste d i n ţara noastră şi di n l u m e a î ntreagă, precum şi ră su net u l i�cat i n l u me, au deter m i nat tempe rarea rasiştilor noştri. Tct,t t l l rc b t_! ic, b i n e i n ţeles, i ncadrat în s u f l u l n o u ce î ncep u se să stră·

b�t;�.

O i ll e l l ! f C I ! .

- Trebuie să f i e m i n u nată v i a t a astăzi. - E hine să tri!ieşti a st ă z i . Dar să şti i , m a i s î n t m u l t e

de făcut p e n t r u a f i î nt r- a d e v ă r mi n u nată. Tot u l dat orăm g î n d i r i i s ă n ătoase a ace l or care au î n ţeles l a timp c ă ştii n f a trebuie pusă d o a r in s l u j b a o m u l u i şi că cei ce · m u ncesc au drept u l să se bucure de roa d e l e m u n ­ cii lor. Dar sta i , Bob. tu ştii cite ore se m u nceşte astăzi ? · - Nu. Spune tu. - 4 ore pe z i . I a r sîmbăta ş i d um i n i ca e repa u s ofici a l . - Şi î n t i mp u l l i ber c e f a c i ? - Fac i ce vrei, ce-ţi face p l ăcere . De p i l d ă , dacă p l ec i vi neri l a p r i n z să vezi p i ram i dele, po ţ i s ă f i i î n aceeaşi seară l a Paris, l a u n concert ; a doua zi, l a Pek i !'. ş i d u m i n i c a , să schiezi î n Antarc t i c a . L u n i e ş t i î n a p o i şi l u c rezi d e l a 9 p înă la 1 3 l a prî nz. - l ţ i ba j i joc de mine ! - Cum îţi î nc h i p u i că aş î n drăzni . Toate acestea sint rea lităţi. M u n c a a încetat să m a i f i e o o b l i gaţi e grea. Ea a d e v e n i t p e n tru toţ i o chest i u n e strî n s l e gată de fer i c i rea şi d e z vo l tarea m u lt i l aterală a i n ­ d i v ; d u l � i ş i a colecti v u l u i . Toate acestea s i n t rezu ltat e l e noii orî n d u i r i a societăţ i i o m e n e ş t i şi a ş t i i n ţ e i p us e î n servici u l omeniri i . Ştii nfa şi teh nica a u pro gresat u i m itor. P a rcă pe ti ne , c i n e te-a trezit l a i aţă ? Oare n u şti i nţa ? Bob răma s e î ngînd urat, co p leşit de cele auzite . I l c up ri n se d i n nou u n fel d e t risteţe. D a r o a l u n gă d e î n d ată. 1 se părea că n u merită să se bucure de toate a c e s t e bi nefacer i . V e n i s e l a de-a gata. N u partic'i pase deloc l a toate străda n l i ! e omenirii. S i m ţea că are de p lătit o d a!orie. O va p l ă t i . *

toâţ�/tă, la con s u l t u l medical, lui r f_ţJ;' �ai b u n a fost o m i s . N i meni

; Cti

sfatiu· •

nire:a-A!oinav ului c u "copia" real ă a

�r���1:�f10

Bob i s-au dat n umeroase n u p utea să prevadă î n t i f ­ vechii lui i u bi ri . l nsern nătat ea

31

acestei intii niri a m � rcat răsc r u c e a v ie ţ i i sale. B o b a redeve n i t u n om. S-a trezit de-abia acum. Nu era mai nenoroc i t d ecît a l t i i . · s e r; i n d i l a J oycc-l:u ni
la Combinatul l'oligru iic Ca>� Scînteii

"1.

In

:;wnl1rul

V.

STA L I N "

JC)

Rugim cititorii si ne trimiti Impresiile 11 sugestiile lor asupra lucrărilor publicate fn colectia noasfri pe adresa : BucureJfl, Raionul 1. V. Stalin, Casa Scfntell, Plaja Scfntell Nr. 1, Redacjla revistei .$fllnji al Tehnică", Telefon 7.60.10 lnf. 1571- 1164. Colecfla .Povestiri atllnflflco-fantastlce· apare la 1 al 1 5 ale Ilecărel luni, tn 32 pagini, preful d e 1 leu exemplarul. ADonamenfele se fac la oflcllle popale, factorii poatall şl difuzorii voluntari din tntreprlnderl al lnsfllufll. ent.oiG�r Prejul ah�

:

�

J 6

lu� � nl _

•

•

'-'' 6 le�

·��

'

'��.