Dificultăți În Integrarea Socioprofesională a Tinerilor Pe Piața Muncii

DIFICULTĂ Ț I ÎN INTEGRAREA SOCIOPROFESIONALĂ A TINERILOR PE PIAȚA MUNCII Integrarea socioprofesională reprezintă procesul de asimilare a unei persoane în mediul profesional, de adaptare a acesteia la cerinţele de muncă și comportament ale colectivului în cadrul căruia lucrează. Pe piața muncii, se regăsesc o serie de dezechilibre care afectează o bună parte a persoanelor ce se află în căutarea unui loc de muncă, dar mai ales tinerii. Pe de o parte se înregistrează deficit de forţă de muncă calificată, iar pe de altă parte, persoane cu un nivel înalt de calificare se angajează la locuri de muncă inferioare pregătirii lor profesionale. Deși obiectivele integrării socioprofesionale sunt legate de capacitatea asimilării noului angajat în mediul profesional; de modul în care se acomodează cu mediul de lucru, echipa și sarcinile cuvenite, și se presupune că tinerii sunt maleabili și ușor de construit, iar integrarea lor socioprofesională în câmpul muncii ar trebui să fie asigurată de capacitatea lor de adaptare, în realitate lucrurile stau cu totul altfel. Studiile în domeniu, relevă că presiunea, dezintegrarea socială și stagnarea economică reprezintă factori care contribuie la procesul de trecere a populației de la instruire la încadrarea în câmpul muncii, să fie problematic. Articolul s-a concretizat pe baza unui studiu ce viza păreri atât din partea angajatorilor, cât și a tinerilor ce intenționează să devină viitori angajați, astfel în cele ce urmează voi prezenta situația din perspectiva ambelor părți. În opinia tinerilor, cea mai serioasă problemă în integrarea profesională este fluxul mare de informații, pe care trebuie să-l asimileze pentru a îndeplini cu succes sarcinile de serviciu. Acest lucru este confirmat și de angajatori, care susțin că acordă un volum mai mare de timp și că suportă cheltuieli în instruirea suplimentară a tinerilor odată cu angajarea acestora. Această problemă este fundamentată de faptul că, angajatorii sunt reticienți în ceea ce privește investiția în noii angajați, deoarece aceștia își pot oferi ulterior serviciile într-o altă organizație dacă primesc o ofertă mai profitabilă, întrucât angajații tineri nu sunt la fel de statornici ca angajații din generațiile anterioare.

O altă problemă menționată de tineri, este necorespunderea teoriei însușite cu practica , ceea ce înseamnă că elevii și studenţii nu au fost învățați să aplice în practică teoria învăţată. Același lucru a fost subliniat și de angajatori, care susțin că nu se bazează doar pe cunoștințele acumulate de tineri în instituția de învățământ, fiind neapărat necesară o pregătire de instruire aparte. În mare parte, angajatorii se declară nemulțumiți de nivelul de pregătire profesională al tinerilor angajați. Ei consideră că, învăţământul universitar s-a transformat dintr-un învăţământ de elită, într-un învăţământ superior de masă, ce a contribuit la creșterea numărului de absolvenți care nu au formate competențe solicitate pe piața muncii În concepția tinerilor, insuficienta deținere a competențelor profesionale s-a poziționat pe poziția a treia. Deoarece există carențe severe la acest capitol, angajatorii, prin prisma persoanelor din Hr, sunt nevoiți să pună accent pe abilitățile personale, precum: receptivitate, responsabilitate, rezistență la sters, lucru în echipă, flexibilitate, ambiție, etc , motivând, prin faptul că cele profesionale pot să le dezvolte în procesul de muncă, dacă acestea nu sunt suficient conturate pe băncile școlii....totuși realitatea denotă că tinerii își supraevaluează nivelul de deținere a competențelor personale și astfel există discordanțe între opiniile tinerilor și cele ale angajatorilor. Totuși, succesul integrării socioprofesionale propriu-zise a tânărului în mediul profesional și organizaţional poate scădea nivelul fluctuaţiei de personal. Rolul decisiv în acest context îl are organizaţia, prin punerea la dispoziţia tânărului a unei perioade de mentorat adaptată la specificul activităţilor solicitate de către postul de muncă ocupat.. Tinerii care beneficiază de acest avantaj se dovedesc a fi adaptaţi la un nivel mult mai înalt în cadrul organizaţiei.

Cea de-a patra dificultate, cu care se confrunta tinerii este, lipsa cererii pe piața muncii.... acest aspect contribuie ca mai mulți tineri absolvenți să accepte locuri de muncă care sunt departe de educația lor profesională. În acest context, majoritatea tinerilor se confruntă cu problema necorespunderii dintre specialitatea căpătată și postul de muncă. Necorespunerea specialiștilor care absolvesc facultăţile cu cererea de pe piaţă duce la descurajarea studenţilor în a depune efort pe durata anilor de studii.

Unii tineri, atunci când nu își pot găsi un loc de muncă, aleg să-şi continue studiile, obţinând un nivel din ce în ce mai înalt de calificare. Acest lucru accentuează supracalificarea acestora în raport cu postul pe care îl vor ocupa în cele din urmă. Astfel, acolo unde există un număr mare de absolvenţi de studii superioare are loc o inflaţie a cerinţelor de pregătire, transformând posturile care în trecut nu necesitau studii superioare, în posturi pentru care obținerea acesteia a devenit un standard . Conform unor angajatori, mulţi tineri au pretenţii de statut și de salariu nerealiste pentru nivelul lor de pregătire. Unii dintre ei au o percepție mai degrabă critică asupra modului în care se raportează tinerii față de piaţa muncii, considerând că ar trebui să fie mai realiști și săşi limiteze aşteptările de la locul de muncă în contextul economiei actuale. Acest lucru confirmă că este mult mai puțin costisitor pentru o companie să aștepte momentul potrivit pentru a angaja un specialist cu experiență decât să investească într-un tânăr nepregătit.

Pe cealată parte, tinerii se confruntă și cu probleme precum: specificul activității presupune un orar încărcat, lipsa posibilităților de avansare profesională, , salarii care nu corespund nevoilor, sau găsirea locului de muncă drept neatractiv, moment în care apare dorința de reorientare profesională. Cât despre marea problemă cu care se confruntă tinerii când vine vorba de inițierea pe piața muncii, cea a lipsei de experiență, articolul consultat, remarcă faptul că nu este obligatoriu ca tinerii angajați să dețină experiență de muncă înainte de a se angaja în companie, atâta timp cât ei nu acced pe poziții extreme de înalte, care bineînțeles necesită experință și de obicei se obțin în timp.

Problemele de integrare socioprofesională încep uneori cu mult înainte de angajare, în momentul alegerii unei specialități de către student. Unele probleme ce țin de integrarea socioprofesională a tinerilor în câmpul muncii ar putea dispărea dacă s-ar introduce în programul școlar, ”Orientarea profesională” ca disciplină școlară separatăPrin introducerea orientării profesionale în instituțiile de învățământ elevii/studenții s-ar informa despre profesiile cerute pe piaţă, cerințele angajatorilor și specificul profesiei pentru care optează. La moment, unii tineri, atunci când aleg o profesie, nu cunosc adesea caracteristicile de bază, cerințele față de această profesie și perspectivele asociate acestei profesii.

În concluzie, menționăm că pe piața muncii apare un cerc vicios. Pe de o parte, multe companii se plâng că nu găsesc candidaţi potriviţi pentru poziţiile pe care le au libere. Pe de altă parte, mulţi candidaţi nici nu aplică sau nu iau în serios ofertele de pe piaţa muncii. În opinia mea, da, este adevărat că tinerii se confruntă cu varii dificultății când vine vorba de a-și găsii un loc de muncă și totodată de a-l ocupa, iar cauzele principale ale acesti probleme sunt cele menționate mai sus. În calitate de tânăr, student în an terminal am speranța că persoanele în măsură vor conștiențiza că tinerii sunt viitorul economiei, în calitate de consumatori, clienți, dar nu în ultimul rând de angajați, și vor investi mult mai mult în primul rând în sistemul de educație, în restucturarea sa, astfel încât cererea de pe piața muncii să fie relativ egală cu oferta, în susținerea angajatorului, motivându-l astfel să îndrăznească să angajeze proaspeți absolvenți, etc. Tind să cred că vina aparține atât tinerilor poate pentru dezinteresul pe care îl acordă anilor de studiu și procesului de implicare pe piața muncii, angajatorilor pentru faptul că pun pe primul loc profitul și preferă să angajeze doar persoane deja formate, cu anii de experiență în spate, decât șă investească timp în tinerii cu potențial, dar mai ales sistemului. Am ales această temă, deoarce consider că este un subiect de interes atât pentru mine, cât și pentru colegi, și ca să fiu sinceră, am fost inspirată în alegerea subiectului de către lucrarea mea de licență, care e într-un domeniu conex Mi-a plăcut că articolul a transpus realitatea așa cum este. Cred că tema articolului are legătură cu seminarul deoarece introducerea tinerilor pe piața muncii este legată și de dezvoltarea profesională, iar contextul din care facem parte ține și de reglemntările europene....plus că, am regăsit în articol, punctate anumite idei care s-au dezbătut și la seminar. Articolul este bazat pe o cercetare realizată în Republica Moldova, dar eu am preluat tot ce mi s-a părut că este valid lokkși în cazul României. 2018.