Microcercetare Privind Relația Dintre Biserică Și Mass-Media În

Relația dintre Biserică și mass-media în societatea actuală Conferința Națională Tineri cercetători în științele sociale Ediția a doua Iași, 30 octombrie 2021 SUSȚINĂTOR: LUCIAN-CONSTANTIN CIOHODARU

Microcercetare privind Relația dintre Biserică și mass-media în societatea actuală

INTRODUCERE Punctul de plecare a prezentei microcercetări este continuarea demersului inițiat în cadrul cercetării elaborate în cadrul lucrării de licență, având ca temă Importanța tehnologiei în transmiterea Cuvântului lui Dumnezeu în rândul tinerilor de azi, al cărui început a fost prelegerea Preasfințitului Ignatie, Episcopul Hușilor, în cadrul Simpozionului „Dumitru Stăniloae al Facultății de Teologie Ortodoxă din Iași” , cu tema „Creștinismul în postcomunism (19892019) Tranziție - Terapie – Tendințe”. Lucrarea prezentată de PS Ignatie se intitula „Biserica și semnele vremii. Între norma Tradiției și consecvența realismului pastoral ” pe 17 mai 2019, subliniind importanța tehnologiei în transmiterea cuvântului lui Dumnezeu și necesitatea informatizării parohiilor, preoții fiind nevoiți să se adapteze noilor trenduri, menținând legătura cu enoriașii pe canalele media și distribuind cu regularitate materiale cu conținut religios. Preasfințitul menționa de asemenea și crearea unui „vlogging religios” pentru a răspunde ateilor progresiști neo-marxiști care răspândesc în mass-media informații denigratoare la adresa Bisericii.

Având această idee, am realizat ulterior instrumentele de lucru:

chestionar și ghid de interviu, materiale care sunt atașate în anexele prezentei lucrări. Cadrul cercetării a fost restrâns, chestionarul s-a adresat tinerilor care sunt voluntari sau intenționează să devină voluntari în cadrul asociațiilor creștine de tineri ortodocși (ATOR, ASCOR), tineri liceeni sau studenți. Scopul cercetării este: descrierea profilului valoric al tânărului din ziua de azi privind relația dintre biserică și mass-media, precum și combaterea fenomenului de fake news. Pentru atingerea scopului propus, cercetarea se situează pe două planuri: cantitativ și calitativ.  Prin cerceatrea cantitativă, am vizat valorile sociale ale tinerilor care au dorit să răspundă la întrebările cuprinse în chestionar, selectând un eșantion de 59 persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 53 de ani, „tineri de toate vârstele”, cum ar spune PF Daniel. Prin cercetarea calitativă am avut în vedere valorile comunității din perspectiva specialiștilor din domeniul teologic: preoți și profesori de religie.

1. IPOTEZA ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII 1.1.CONTEXTUL STUDIULUI Studiul a fost realizat cu scopul realizării părții practice a lucrării de disertație în cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” – UAIC Iași, Programul Comunicare și consiliere psihologică și spirituală. Eșantionarea a fost aleatorie, persoanele care au completat chestionarul au avut acest instrument pus la dispoziție în mai multe grupuri de chat în care sunt voluntari ai mai multor ONGuri, dar și studenți și absolvenți ai Facultății de Teologie Ortodoxă din Iași. Perioada de eșantionare a fost 23 iulie– 5 octombrie 2021. 1.2.

IPOTEZA

Cu cât se difuzează în mediul online materiale care nu pot fi verificate, cu atât mai mult tinerii care sunt în comuniune cu Biserica și accesesază frecvent rețelele de socializare vor avea capacitatea de a deosebi un material cu un conținut autentic de unul eronat. Scop: Analiza profilului tânărului din ziua de astăzi: apropiere de biserică, dargostea față de aproapele manifestată prin implicarea în activități sociale în cadrul organizațiilor creștine de tineret, cât și capacitatea de a deosebi ceea ce este adevărat de ccea ce este fals în mass-media autohtonă. Obiectivele: - Evidențierea valorilor tânărului de astăzi - Reflectarea importanței vieții religioase în ziua de azi - Reflectarea implicării tinerilor în viața bisericii - Evaluarea discernerii adevărului de minciună în presă.

PROIECTAREA EȘANTIONULUI

2. METODOLOGIA CERCETĂRII

Eșantionul a fost format din 59 de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 53 de ani.   METODE ȘI INSTRUMENTE DE CERCETARE

  Chestionarul întocmit are scopul de a măsura gradul de implicare al tinerilor în viața bisericii, vârsta de la care aceștia au pășit pragul biserici, cât și gradul de mărturisire a credinței prin intermediul rețelelor de socializare și în comunitate. Alături de chestionarul propriu-zis am utilizat și metoda observației. Tipul de observație pe care l-am ales a fost observația structurată, având de la început un ghid prin prisma căruia se analizează datele, informațiile în funcție de întrebările inițiale.   METODE ȘI TEHNICI DE ANALIZĂ

  După ce am cules datele – prin observație și completarea chestionaului, am încercat să identific o modalitate de a le organiza, selecta, transforma, abstractiza și reprezenta într-un mod cât mai relevant pentru cercetarea de față. După Strauss și Corbin, „codarea este procesul prin acre datele sunt dezasamblate, conceptualizate și reasamblate în alte date noi, și presupune minimizarea, evidențeirea sau ignorarea unor dimensiuni ale acestora, cu scopul de a servi intențiilor anunțate ale cercetării.”

3. PREZENTAREA REZULTATELOR Chestionarul a fost împărțit în 5 secțiuni: Religiozitate și viață personală, Primele clipe la Biserică, Legătura dintre lumea reală și lumea virtuală, Relația dintre Biserică și mass-media și Date de eșantionare. Prima secțiune a avut un număr de 4 întrebări, respondentul trebuind să își exprime acordul sau dezacordul cu privire la afirmație, pe o scală de la 1 la 5 (1. Deloc, 2.În mică măsură, 3. Nici în mică, nici în mare măsură , 4. În mare măsură, 5. În foarte mare măsură). Cea de a doua secțiune a avut două întrebări, prin care respondentul trebuia să ofere răspunsuri scurte cu privire la primele clipe petrecute în Biserică. Cea de a treia secțiune a prezentat legătura dintre lumea reală și cea virtuală, iar respondenții au trebuit să măsoare frecvența cu care realizează anumite activități. Cea de a cincea secțiune este cea mai complexă și cuprinde 3 întrebări închise ( o întrebare cu multiple variante de răspuns și două întrebări cu răspuns unic), precum și două întrebări deschise, cu răspuns elaborat. Ultima secțiune cuprinde datele de eșantionare a respondenților: vârstă, gen, mediul de reședință, ocupația, nivelul studiilor absolvite, confesiunea.

Religiozitate și viață personală

La acest item, 36 de respondenți au afirmat că participă la slujbe în foarte mare măsură în zilele de duminică și în zile de sărbătoare, iar o persoană a afirmat că nu participă deloc la slujbe.

La acest item, 28 de persoane au răspuns că participă activ în foarte mare măsură, iar 5 persoane au afirmat că participă activ într-o foarte mică măsură.

La acest item, 16 perosane au afirmat că nu citesc zilnic, 16 persoane au afirmat că citesc în mică măsură cel puțin un capitol, în timp ce doar 3 persoane au afirmat faptul că citesc zilnic în foarte mare măsură cel puțin un capitol din scrierile sfinte.

La acest item, 23 de persoane au afirmat că pun în practică în mare măsură ceea ce citesc, 21 de persoane aplică în foarte mare măsură, în timp ce o persoană nu aplică ceea ce citește.

Primele clipe la Biserică

Cea de a patra întrebare a fost „Când ai mers prima dată la biserică? Analizând răspunsurile obținute, putem concluziona că majoritatea respondenților au afirmat că merg la biserică din fragedă pruncie, ceea ce reflectă transmiterea în familie a educației religioase și a principiilor acesteia.

Cea de a cincea întrebare a microcercetării a fost „Cu

cine ai fost prima dată la Biserică și ce amintiri ai de atunci?” și a avut scopul de anamneză a primelor amintiri avute în cadrul pătrunderii în Biserică. Primele amintiri sunt Botezul, Primirea Împărtășaniei, participarea la Sfânta Liturghie, mulțimea credincioșilor, starea de bine din timpul slujbei. Așadar, se confirmă faptul că familia e mica biserică și împreună cu școala și biserica ajută la dezvoltarea armonioasă a tinerilor.

Legătura dintre lumea reală și lumea virtuală Cea de a treia secțiune a microcercetării se intitulează „Legătura dintre lumea” reală și lumea virtuală” și are drept scop evaluarea modului în care tinerii petrec timp pe rețelele de socializare, dar și asumarea postărilor cu caracter religios pe profilele personale de socialmedia. Această întrebare măsoară frecvența cu care sunt desfășurate anumite acțiuni: foarte des, des, uneori, rar, foarte rar, niciodată. Prima subtemă care a fost abordată a fost „Accesarea rețelelor de socializare” și au fost înregistrate următoarele răspunsuri: 18 persoane accesează des, 16 persoane foarte des, 11 persoane uneori, 10 persoane rar, 2 persoane foarte rar și 2 persoane niciodată.

A doua subtemă a fost „Postarea pe rețelele de socializare” și au fost înregistrate următoarele răspunsuri: 21 de persoane uneori, 13 persone rar, 10 persoane des, 7 persoane foarte rar, 5 persoane foarte des și 3 persoane niciodată. A treia subtemă a fost „Urmărirea online a slujbelor” și s-au înregistrat următoarele răspunsuri: 16 persoane foarte rar, 14 persoane rar, 13 persoane uneori, 7 persoane des, 5 persoane niciodată și 4 persoane foarte des. Ultima subtemă a fost „Distribuirea materialelor cu caracter duhovnicesc” și au fost înregistrate următoarele răspunsuri: 19 persoane uneori, 11 persoane rar, 11 persoane des , 8 persoane foarte rar, 7 persoane foarte des și 3 persoane niciodată.

Analizând aceste date constatăm că majoritatea respondenților utilizează

rețelele de socializare, postează sau distribuie materiale cu caracter religios, urmăresc online slujbele religoase dacă nu pot participa fizic în biserică.

Relația dintre Biserică și mass-media Penultima secțiune se initulează „Relația dintre Biserică și mass-

media” și cuprinde cinci itemi, fiind cea mai amplă temă a cercetării. Prima întrebare a secțiunii este „Care sunt principalele surse de informare pe care le utilizați?” și are drept scop descrierea mijloacelor de informare. Ca surse de informare predominante întâlnim Internetul, TV, Radio, Presa scrisă. De asemenea, unii respondenți se informează din cărți, cărți duhovnicești, discuții cu prietenii, iar o persoană nu se informează. Cea de a doua întrebare a secțiunii a fost „Cât timp petreceți zilnic informându-vă?” și a vaut drept scop estimarea timpului petrecut pentru informare. Au fost înregistrate următoarele răspunsuri: 46 de persoane nu au un timp stabilit, 10 persoane petrec 1-2 ore căutând informații, o persoană 3 ore, o persoană 3-4 ore, iar o persoană nu se informează.

Cea de a treia întrebare este „Când citiți o informație care nu vă inspiră încredere, consultați și alte surse de informare? ” și are drept scop evaluarea modului în care o persoană verifică autenticitatea informației găsite în mass-media. Unii respondenți au afirmat că ignoră știrile false, alții se documentează din mai multe surse, alții semnalează știrile false prin raportarea postării ca fake news sau semnalarea prin comentariu la acea postare.

Cea de a patra întrebare a fost „Cum ar trebui combătut fenomenul fake-news? ”și a avut drept scop identificarea de metode de combatere a fenomenului știri false. Unii respondenți au afirmat că nu poate fi combătut acest fenomen, alții că ar trebui aplicate sancțiuni dure, că trebuie verificate mai amănunțit știrile și autenticitatea lor, alții ignorându-l pur și simplu.

Ultima întrebare a acestei secțiuni, „Cine ar trebui să sprijine combaterea acestui fenomen?” a avut drept scop idemtificarea unui agent care să combată acest fenomen al dezinformării. 37 de persoane au menționat că acest fenomen trebuie combătut de fiecare cetățean, 8 persoane au menționat Biserica fiind principal agent, 6 persoane CNA, 5 persoane o instituție publică, 2 persoane o instituție privată și o persoană a menționat că nimeni nu poate să combată acest fenomen.



Date de eșantionare Ultima secțiune a microcercetării se numește „Date de eșantionare” și oferă caracteristici despre respondenți: vârstă, gen, domiciliu, ocupația și confesiunea. La acest studiu au participat 44 persoane de gen feminin, 14 de gen masculin și o persoană nu a declarat genul; 34 de persoane având domiciliul în mediul urban, iar 25 de persoane în mediul rural. Respondențiii au vârsta cuprinsă între 17 și 53 de ani, astfel: 2 persoane cu vârsta de 17 ani, 9 persoane cu vârsta 19 ani, 6 cu vârsta de 20 de ani, 4 cu vârsta de 21 de ani, 7 persoane cu vârsta de 22 de ani, o persoană cu vârsta de 23 de ani, 2 cu vârsta de 24 de ani, 1 cu vârsta de 25 de ani, 2 cu vârsta de 26 de ani, 2 cu vârsta de 27 de ani, 1 persoană cu vârsta de 29 de ani, câte o persoană cu vârsta de 31, 33, 37, 39, 40, 41, 45, 46 și 53 de ani, câte 2 persoane cui vârsta de 32,34, 36, 47 de ani și 3 persoane cu vârsta de 50 de ani.

Aceștia au următoarele ocupații: 1 asistent medical, 2

asistenți sociali, 1 bucătar, 2 persoane fără ocupație, 1 director PR, 1 director îngrijiri și profesor, 5 economiști, 1 educatoare și studentă, 1 inginer, 1 intelectual, 2 liceeni, 1 muncitor, 1 preot, 4 profesori, 2 psihologi, 1 tehnician IT, 1 sportiv, o învățătoare, 30 studenți. 58 de persoane sunt de confesiune creștin-ortodoxă, iar o persoană de confesiune romano-catolică.

60 50 40 30

Vârsta (ani) Număr

20 10 0 1

3

5

7

9

11

13

15

17

19

21

23

25

27

29

31

33

35

37

35

Ocupația

30 25 20 15 10 5 0 al al ial re ot or IT tiv nt re er or iri PR ist og an m toa toa gin ctu ice ncit pre fes hol ian por de edic soc grij or o u l o i s in ele u t st în rect con uca ăță pr ps nic m t t m ten or v i h d e n n n i d e î e te is ct as ire ist s a d

Numărul

CONCLUZII Această microcercetare surprinde realitatea societății

reflectată pe de o parte prin dorința implicării în combaterea fenomenului de fake news. Tinerii sunt o forță activă a bisericii, mergând la biserică din fragedă pruncie și fiind mădulare active ale bisericii. Biserica are nevoie de un nou suflu, de o adaptare la tinerii din ziua de azi, fiind nevoită să fie vizibilă și în mass-media spre a promova activitățile pe care le desfășoară. În prima și a doua parte sunt prezentate tehnicile de lucru, cât și metodele și instrumentele folosite. În a treia parte sunt prezentate datele cercetării.

Contribuții proprii sau ce aduce nou cercetarea Identificarea dorinței de implicare în rândul tinerilor. Măsura în care tinerii pun în practică valorile

religioase propovăduite de Biserică. Manifestarea interesului față de implicarea în activități de combatere a fenomenului de fake news. Asumarea publicării și distribuirii de material cu conținut religios pe paginile personale de socialmedia.  

Bibliografie Site-ul oficial al Simpozionului Stăniloae: http://www.simpozionstaniloae.ro/, data accesării: 14.05.2020.

Pr Ilarion MÂȚĂ – Resurse, limite și oportunități în creșterea calității vieții persoanelor vârstnice, Editura Filocalia, Roman, 2017 (pentru construirea machetei cercetării propriu-zise).