Model de reușită în afacere

Model de reușită în afacere Steve Jobs

Nume:Silaghi Șerban-Ionuț Clasa:a X-a A

Steven Paul Jobs (n. 24 februarie 1955 California, SUA – d. 5 octombrie 2011,[12][1][13][10] Palo Alto, California, SUA) a fost cofondatorul[18] și CEO-ul (directorul general) al firmei Apple Computer, precum și CEO al firmei Pixar, până la achiziția acestui studio de animație de către compania Disney. A fost cel mai mare acționar al companiei Disney  și membru în consiliul de directori ai Disney. Steve Jobs este considerat ca fiind unul dintre cele mai influente personaje atât din industria calculatoarelor cât și în industria divertismentului.[20] Cariera în afaceri a lui Jobs a contribuit la formarea mitului întreprinzătorului inteligent și individualist din Silicon Valley care este preocupat de designul produsului și importanța crucială pe care o are aspectul estetic al produsului în cucerirea clienților. Munca sa de dezvoltare de produse care sunt atât funcționale cât și elegante i-au adus o reputație la care mulți admiratori fac referință.[21] Împreună cu cofondatorul Apple Steve Wozniak, Jobs a ajutat la popularizarea calculatorului personal spre sfârșitul anilor '70. La începutul anilor '80, încă lucrând la Apple, Jobs a fost unul dintre primii care a sesizat succesul comercial pe care interfețele grafice operate prin intermediul mouse-ului îl pot avea. În 1985, după ce a pierdut lupta pentru putere cu consiliul de directori ai companiei Apple, Jobs a fondat NeXT, o companie care dezvolta o platformă de computere specializată în învățământul superior și piața oamenilor de afaceri. Primii ani Steve Jobs s-a născut în San Francisco, fiind adoptat de Paul și Clara Jobs, din Mountain View, comitatul Santa Clara, California, aceștia dându-i numele de Steven Paul. Paul și Clara au adoptat mai târziu o fetiță pe care au numit-o Patti. Părinții săi biologici sunt Abdul Fattah Jandali, pe atunci, un student sirian, fiu al unui moșier arab musulman din Homs și care a devenit apoi, pentru o vreme, profesor de științe politice în Nevada , și Joanne Carole Schieble, o studentă americană dintr-o familie cu rădăcini germane și elvețiene și care a devenit logoped. Jandali și Schieble s-au căsătorit ulterior și au avut o fiică, pe Mona Jandali, devenită Simpson, sora biologică a lui Steve, cunoscută ca filolog și romancieră. Steve Jobs a urmat cursurile unui liceu din Cupertino, California, frecventând după orele de școală prelegeri ținute de compania Hewlett-Packard din Palo Alto, California. Pentru scurt timp, Jobs a fost angajat la această companie, în perioada verii, lucrând împreună cu Steve Wozniak. În 1972 Jobs a absolvit liceul și s-a înscris la Colegiul Reed din Portland, Oregon. Deși a abandonat facultatea după doar un semestru, el a continuat să audieze unele cursuri precum cel de caligrafie. Jobs a declarat ulterior: „Dacă aș fi renunțat la acel curs în facultate, Mac n-ar fi avut niciodată fonturi multiple sau proporțional distanțate”.

Începutul firmei Apple Computer În 1976, Steve Jobs, Steve Wozniak și mai târziu Ronald Wayne, cu finanțare din partea unui semi-pensionar al firmei Intel, manager de produse pe piață și inginer, A.C. "Mike" Markkula Jr., fondează Apple. Înainte de a co-înființa Apple, Wozniak a fost hacker. Jobs și Wozniak fuseseră prieteni de câțiva ani; se cunoscuseră în 1971, când un prieten comun, Bill Fernandz, l-a prezentat pe tânărul de 21 de ani Wozniak lui Jobs, pe atunci în vârstă de 16 ani. Steve Jobs a reușit să-l convingă pe Wozniak să asambleze un calculator și să-l vândă. Pe măsură ce Apple a continuat să se extindă, compania a început să caute un director cu experiență care să administreze eficient dezvoltarea acesteia. În 1978, Apple l-a recrutat pe Mike Scott de la National Semiconductor pentru postul de CEO (director executiv), pentru ce s-a dovedit a fi mai mulți ani turbulenți. În 1983, Steve Jobs l-a ademenit pe John Sculley de la Pepsi-Cola să vină la Apple pe postul de CEO, întrebându-l: "Vrei să vinzi apă cu zahăr toată viața ta sau vrei să vii cu mine și să schimbi lumea?" În anul următor, Apple a difuzat la televiziune o reclamă la Super Bowl intitulată "1984". La adunarea anuală a acționarilor, din 24 ianuarie 1984, Jobs vizibil emoționat a prezentat calculatorul Macintosh audienței entuziaste; Macintosh devenind astfel primul calculator de dimensiuni mici, cu interfață grafică pentru utilizator, care a fost comercializat cu succes. Dezvoltarea a fost începută de Jef Raskin, fiind preluată mai târziu de Jobs. Deși Jobs a fost pentru Apple un director convingător și carismatic, unii dintre angajații din acea perioadă l-au descris ca pe un manager temperamental și inconsecvent. O criză din industria vânzărilor apărută la sfârșitul lui 1984 a deteriorat relația profesională dintre Jobs și Sculley, iar la sfârșitul lui mai 1985 - în urma unei lupte interne pentru putere și a anunțării unui număr semnificativ de disponibilizări - Steve Jobs a fost înlăturat din funcția de șef al diviziei Macintosh. NEXT Computer Aproape imediat, Jobs a înființat o altă companie de calculatoare, numită NeXT Computer. La fel ca Apple Lisa, stația de lucru NeXT era avansată tehnologic. Cu toate acestea, a fost în mare parte respinsă de industrie pentru că era prea scumpă. Printre cei care și-au putut permite, totuși, o stație de lucru NeXT au câștigat adepți datorită punctelor lor forte tehnice, devenind lider printre acestea, fiind orientate spre dezvoltarea sistemului software. Jobs și-a comercializat produsele NeXT în domeniile științifice și academice datorită tehnologiilor inovatoare, experimentale încorporate în acestea (cum ar fi nucleul Mach, procesorul de semnal digital și portul Ethernet built-in). NeXTcube a fost descris de Jobs ca fiind un computer "interpersonal", despre care se spune că este următorul pas după computerul "personal". Aceasta dacă computerele ar putea permite oamenilor să comunice și să colaboreze împreună într-o manieră facilă, rezolvând astfel multe din problemele cu care s-au confruntat computerele "personale". Într-o vreme când pentru majoritatea oamenilor e-mailul însemna un simplu text, lui Jobs i-a făcut plăcere să creeze NeXTMail ca pe un sistem de e-mail demo pentru filozofia sa "interpersonală". NeXTMail a fost primul care a sprijinit în mod evident, universal, clickable încorporarea fișierelor grafice și audio în e-mail. Jobs a condus NeXT cu o obsesie pentru perfecțiunea estetică, această preocupare fiind evidențiată prin crearea din magneziu a carcasei lui NeXTcube. Acest lucru a pus o presiune considerabilă asupra diviziei hardware și în 1993, după ce au vândut doar 50.000 de calculatoare, NeXT s-a axat în totalitate pe dezvoltarea sistemelor software o dată cu lansarea lui NeXTSTEP/Intel. Pixar și Disney În 1986 Jobs a cumpărat Graphics Group (mai târziu denumit Pixar) de la Lucasfilm, divizia grafică de calculatoare, pentru prețul de 10 milioane de dolari, din care 5 milioane de dolari fiind date companiei ca și capital. Noua companie, care a avut inițial sediul la Lucasfilm Kerner Studios în San Rafael, California, dar de atunci s-a mutat la Emeryville, California, a fost inițial destinată a fi un high-end grafic dezvoltator hardware. După ani de rentabilitate vânzarea Pixar Image Computer, a încheiat cu Disney un contract pentru producerea unor filme animate computerizate ,pe care Disney le-ar cofinanța și distribui. Primul film produs prin acest parteneriat, Toy Story, a adus faimă și aprecieri critice studioului la lansarea sa în 1995. În următorii zece ani, sub conducerea creativului director al Pixar, John Lasseter, compania a produs hit-urile de box-office: A Bug's Life (1998), Toy Story 2 (1999), Monsters, Inc. (2001), Finding Nemo (2003), The Incredibles (2004), Cars (2006), Ratatouille (2007), WALL-E (2008) și Up (2009). Finding Nemo, The Incredibles, Ratatouille, WALL-E și Up au primit fiecare premiul Academiei pentru cel mai bun film de animație, un premiu introdus în 2001. În anii 2003 și 2004, pe când contractul cu Disney se apropia de final, Jobs și directorul executiv al Disney, Michael Eisner, au încercat fără succes să negocieze un alt parteneriat, iar la începutul lui 2004 Jobs a anunțat că Pixar este în căutarea unui nou partener care să-i distribuie filmele după ce contractul cu Disney va expira. În octombrie 2005, Bob Iger îl înlocuiește pe Eisner la Disney, care a lucrat rapid la îmbunătățirea relației cu Jobs și Pixar. Pe 24 ianuarie 2006 Jobs și Iger au anunțat că Disney a fost de acord să cumpere Pixar într-o tranzacție all-stock, în valoare de 7,4 miliarde de dolari. Odată tranzacția încheiată, Jobs a devenit cel mai mare acționar unic al Disney, având aproximativ 7% din acțiunile companiei. Stocul de acțiuni deținut de Jobs îl depășește pe cel al lui Eisner, care deține 1,7%, precum și pe acel a membrului familiei Disney, Roy E. Disney, care deține aproximativ 1% din acțiunile companiei. Jobs s-a alăturat consiliului de directori al Disney după finalizarea fuziunii. Întoarcerea la Apple În 1996 Apple a anunțat că va cumpăra compania NeXT pentru suma de 429 de milioane de dolari. Afacerea s-a finalizat spre sfârșitul anului 1996, aducându-l pe Jobs înapoi în cadrul companiei pe care a co-înființat-o. În scurt timp acesta a devenit CEO interimar al firmei Apple, după ce directorii și-au pierdut încrederea în Gil Amelio, CEO, în urma unei lovituri de stat din cadrul consiliului de administrare. În martie 1998, pentru a se concentra pe eforturile Apple privind revenirea la profitabilitate, Jobs a reziliat imediat o serie de proiecte, cum ar fi Newton, Cyberdog, și OpenDoc. În lunile următoare, multor angajați le era frică să urce în lift cu Jobs, deoarece se temeau că atunci când se vor deschide ușile s-ar putea să nu mai aibă o slujbă. În realitate, Jobs a concediat rar oameni, dar câteva victime au fost suficiente pentru a teroriza întreaga companie. Jobs a schimbat, de asemenea, programul de licențiere pentru clone Macintosh, ceea ce a făcut să fie prea costisitor pentru producători să continue să facă utilaje. Odată cu achiziționarea firmei NeXT, o mare parte din tehnologia companiei și-a găsit utilitatea în produsele Apple, mai ales NeXTSTEP, care a evoluat în Mac OS X. Sub îndrumarea lui Jobs, compania a crescut numărul vânzărilor semnificativ o dată cu introducerea computerului iMac și a altor produse noi; de atunci, design-urile atrăgătoare și de branding puternice au funcționat bine pentru Apple. La 2000 Macworld Expo Jobs a renunțat oficial la interimat, devenind CEO permanent. În ultimii ani, compania s-a extins, introducând și îmbunătățind alte aparate digitale. Odată cu introducerea playerului muzical portabil iPod, a softului iTunes pentru muzică digitală, precum și a magazinului virtual iTunes Store, compania a făcut incursiuni în electronice de consum și de distribuție de muzică. În 2007 Apple a intrat în afaceri pe piața telefoniei mobile cu introducerea iPhone-ului, un

telefon mobil cu ecran multi-touch, iPod, și dispozitiv de internet. Stimulând în același timp inovarea, Jobs le reamintește angajaților săi de "nava adevăraților artiști", această metaforă însemnând că livrarea la timp a produselor este la fel de importantă ca inovarea și design-ul atractiv. Jobs a fost atât admirat cât și criticat pentru abilitatea sa desăvârșită de persuasiune și arta sa de a vinde, care a fost numită "câmp de denaturare a realității", fiind evidentă în cadrul discursurilor sale keynote (cunoscute sub denumirea de "Stevenotes"), de la Macworld Expos și la World Wide Developers Conferences a Apple. În 2005, Jobs ca răspuns la criticile programelor Apple de reciclare a e-deșeurilor în Statele Unite a organizat o incinerare în favoarea mediului la adunarea anuală a Apple, în Cupertino, din aprilie. Cu toate acestea, câteva săptămâni mai târziu, Apple a anunțat că va lua înapoi iPod-uri gratis la magazinele sale. Campania Computer TakeBack a răspuns prin pilotarea unui avion care a arborat un banner, la absolvirea studenților de la Universitatea Stanford, unde Jobs a ținut un discurs. Pe banner era scris „Steve - Nu fi un miniplayer, reciclează toate e-deșeurile”. În 2006 el a extins în continuare programele de reciclare Apple la orice client din SUA, care cumpără un nou Mac. Acest program include transportul maritim și „eliminarea ecologică” a sistemelor lor vechi.

Steve Jobs prezentând un model MacBook Air în 2008 Din toate aceste realizari se pot extrage sase lectii despre succes. 1. Stilul este obligatoriu Inca de la inceput, Jobs si Apple au crezut in stil: stilul fonturilor, graficii, designului industrial si al marketingului. Este usor de subestimat cate de excentrica era aceasta abordare in acele timpuri - si cat de excentrica ramane astazi. In vreme ce majoritatea organizatiilor cred ca stilul este apanajul exclusiv al marketingului, putini il ating chiar si numai in acest domeniu. Majoritatea produselor, fie ele hardware sau software, raman greoaie, urate si neatractive. Stilul este privit, in aceasta industrie, ca fiind o frivolitate. Oricine isi imagineaza ca succesul Apple rezida doar in ceea ce se afla in cutie rateaza o importanta lectie de succes. Impartim gandirea in partea stanga si partea dreapta: stanga e sistematica, rationala, lineara, in vreme ce dreapta e mai emotionala si creativa. Jobs a demonstrat ca succesul nu consta in sublinierea uneia in defavoarea alteia, ci imbinarea lor armonioasa. 2. Rabdarea e mai tare decat viteza Desi Apple este o companie recunoscuta pentru viteza cu care dezvolta produse, adevarul este ca Jobs se pricepea de minune sa astepte. Dupa intoarcerea sa la Apple, cand compania era in pragul falimentului, a facut ceea ce ar fi facut orice CEO destept: a redus liniile de productie de la 15 modele de calculatoare desktop la 1, a redus numarul inginerilor specializati in hardware si software, a redus inventarul si comerciantii si a mutat majoritatea productiei offshore. Nu e nimic iesit din comun aici. Insa intrebat in 1985 care va fi urmatoarea sa miscare, pentru a scoate Apple din nisa sa, a raspuns: "Am sa astept urmatorul lucru mare" ("The next big thing"). Sa astepti? In domeniul tehnologiei? E nevoie de curaj. Si, totusi, odata ce a aflat care este urmatorul lucru mare, a asteptat si a asezat, metodic, toate piesele, pentru a putea profita pe deplin de schimbarile seismice de pe piata americana cand s-a trecut la semnal analogic (broadband). 3. Drama e mai buna decat povestea de iubire Lansarile de produse ale lui Jobs erau faimoase pentru dramatismul lor. Nu ofereau insa povesti de iubire. Produsele faceau ceea ce spuneau ca fac - marketingul din jurul lor nu promitea fantezii, iluzii sau vise. Apple si-a promovat produsele fara a le exagera - asa sia construit increderea. Cand spunea ca produsele sale sunt usor de folosit, Apple nu spera ca este adevarat, ci stia ca este adevarat. Din acest motiv, odata convinsi de sinceritatea produselor, clientii Apple ramaneau loiali. 4. Nimic nu e mai bun decat o greseala buna Cariera lui Steve Jobs nu este fara de greseala. Pierderea controlului Apple a fost, probabil, cea mai mare si mai evidenta, insa au fost si mici greseli de-a lungul timpului. Valul de sinucideri de la fabrica Foxconn care produce iPhone e una dintre acestea. Insa Jobs nu a incercat sa nege ce se intampla si nici nu a diminuat importanta acestora. A reactionat rapid, subliniind ca Apple isi supravegheaza partenerii mai atent decat altii si a luat rapid masuri de remediere. Orice companie face greseli. Daca acestea sunt tratate cum trebuie, pot deveni adevarate izvoare de invataminte. Oamenii l-au iubit pe Jobs nu pentru ca nu facea greseli, ci pentru ca invata din ele. 5. Tehnologia nu este apanajul exclusiv al tineretii

In epoca companiilor care "ard" repede si mor tinere, Apple reprezinta o dovada a faptului ca poti fi inventiv si cool si dupa varsta de 25 de ani. Experienta, know how-ul si calitatile reprezinta ceva. Produsele erau cool, fara a fi construite de adolescenti care habar n-au si nu-i intereseaza constrangerile si nevoile oamenilor normali. Jobs a continuat sa fie le fel de inovativ la 50 de ani ca si la 20, o chestiune care ar trebui analizata indelung de companii. 6. Afacerile nu trebuie sa fie un lucru rau Intr-o epoca in care strazile sunt pline de manifestari violente impotriva dezastrului lasat in urma de o parte a lumii afacerilor, este bine sa existe si modele precum Steve Jobs. E nevoie de femei si barbati destepti, tineri si batrani, cu ambitii mari pentru munca lor, avem nevoie sa existe oameni care cred cu pasiune ca afacerile pot face bine. Acum ca Jobs nu mai e, nu putem sa nu ne ingrijoram ca nimeni altcineva nu reprezinta aceasta sinteza bogata de intelect, imaginatie si pasiune. Bibliografie: https://ziare.com/steve-jobs/apple/lectii-despre-succes-in-afaceri-de-la-steve-jobs https://ro.wikipedia.org/wiki/Steve_Jobs