Strategii Didactice

Strategii didactice utilizate în studierea disciplinei educației tehnologice. Elaborat:Tarlapan Inga

Plan  5.Metodele

de explorare directă

 6.Metoda

activă de efectuare a lucrării practice

 7.Metoda

orală expozitivă:instructajul,lucrul cu

manualul  8.Intuirea

prin problematizare,cercetare,descoperire,brainstorming,lu cru în grup,proiectul,cubul,C.C.C,TEHNICA 6:3:5

Metodele demonstrative realizează principiul instruirii, asigurând perceperea nemijlocită de către elevi a imaginilor obiectelor concret studiate. Materiale didactice de care dispune învățătorul, se împart în două grupe: 1.

Naturale

2.

Plastice

Materiale plastice Modelele Machetele Tabelele Tablourile Fotografiile Desenele Diagramele Diafilmele Fișele

tehnologice

Materialele naturale

Sculele Mostrele

de articole Materialele

Orice material didactic, fabricat și lucrat cu mijloace proprii, trebuie să corespundă : 

sarcinilor educativ-didactice;



să fie științific autentic;



să corespundă particularităților de vârstă ale elevilor;



materialul trebuie să fie viu, laconic, convingător.

Îmbinările demonstrării obiectelor naturale cu cuvântul învățătorului face instruirea mai accesibilă, trezește la copii interesul pentru sarcina de muncă și inițiativa de creație. Deosebit de folositoare la lecțiile de educație tehnologică sunt convorbirile euristice îmbinate cu demonstrațiile.



La lecțiile de educație tehnologică de rând cu demonstrarea reprezentărilor , învățătorul este nevoit să execute crochiuri, schițe și desene pe tabla clasei.

Fișă tehnologică  Reprezentarea

grafică, în care sunt date desenele necesare și este indicată succesiunea executării lucrării, care se numește fișă tehnologică.

Metoda de problemă Prevede punerea unor anumite probleme , care se rezolvă ca rezultat al activității creatoare a elevilor. Astfel învățătorul, creînd situații de problemă, îndeamnă elevii să construiască ipoteze, organizând experiențe și observații, le dă posibilitate elevilor să respingă sau să confirme presupunerile înaintate, să deducă de sinestătător concluzii argumentate.

Metoda de cercetare Formează la elevi cunoștințe și priceperi, pe care ei pot să le aplice în situații de muncă noi. La aplicarea metodei de cercetare se folosesc cuvântul oral și cel tipărit, mijloacele intuitive și acțiunile practice. Însă toate aceste mijloace nu-i dau elevului soluția gata a problemei, ci îl îndeamnă la activitatea cognitivă creatoare, în care copilul trece treptat de la activitatea reproductivă la cea parțial – de căutare, de la cea parțial-de căutare la cea de problemă, de la cea de problemă la cea de cercetare.

Deasemenea metodele pot fi clasificate în:

Metode

tradiționale Metode netradiționale

Din cele tradiționale face parte: 

Lucru cu manualu



Lucru cu imaginea



Discuția



Expoziția

Metode netradiționale 

Brainstorming-ul



Lucrul în grup



Investigația comună



Proiectul



Cubul



C.C.C



Turul galeriei

Brainstorming 

Este o metodă de stimulare a creativității de grup. Aplicând această metodă, se pot ”produce” o mulțime de idei noi, susceptibile de a fi soluții pentru unele probleme dificile, pentru formularea unor concluzii.

Principalele etape ale acestei metode presupun următoarele acțiuni: 

Se anunță sarcina de lucru pentru fiecare grup;



Se solicită ca fiecare membru al grupului să-și exprime cât mai rapid , în fraze scurte, toate ideile la subiectul studiat;



Se ia o pauză pentru ”așezarea” ideilor;



Se examinează pe rând ideile expuse, se găsesc riterii de clasificare a lor pe categorii - cuvinte –cheie, imagini.

Condiții de aplicare optimă a metodei Brainstorming: 1.

Alegerea unui lider care, asistat de învățător în clasele primare, va ”colecta” și va înregistra ideile colegilor;

2.

Menținerea unui climat favorabil;

3.

Formularea scurtă, concretă a ideilor;

4.

”interzicerea interdicției” de a formula, de a emite orice idee.

După colectarea tuturor ideilor, se face evaluarea acestora.

Lucrul în grup Constă în organizarea și menținerea unor relații de cooperare și de competiție între elevii unui/mai multe grupuri, în vederea rezolvării sarcinilor de învățare. Elevii trebuie să îndeplinească anumite roluri: 

Un lider;



Un scrib;



Un timer;

S-a demonstrat că mărimea ideală a unui grup este de 5 membri.

Reguli de lucru în grup: a)

Alegem un lider-purtător de cuvânt;

b)

Vorbim pe rând;

c)

Discutăm în șoaptă;

d)

Fiecare membru al grupului are dreptul la cuvânt;

e)

Recunoaștem propriile greșeli;

f)

Nu criticăm neîntemeiat lucrul sau opinia cuiva

Scopurile metodei aplicate: 

A le oferi elevilor posibilitatea unei participări mai responsabile și a unei cooperări mai strânse;



A dezvolta abilități de comunicare interpersonală;



A ajuta elevii să se înțeleagă și să accepte unele diferențe dintre ei;



Alegerea materialelor, ustensilelor și a instrumentelor;



Organizarea și realizarea lucrării practice;



Analiza, prezentarea și publicitatea proiectului elaborat, a rezultatelor obținute.

Se pregătesc fișe colorate pe care se vor indica aceste acțiuni: Albastru – analizează, Portocaliu – descrie/definește/explică, Galben – compară, Verde – asociază, Violet – argumentează, Roșu – aplică/ realizează.

C.C.C. Se definește ca : Ce știu? Ce vreau să știu? Ce am învățat? Metoda se poate aplica pentru activități individuale sau în grup. Pașii de aplicare: 

Se prezintă pe tablă un tabel cu rubricile: Știu, Vreau să știu, Am învățat., elevii desenează în caiete sau pe coala de hârtie,



Elevii completează prima rubrică a tabelului, iar apoi se trec la răspunsuri la tablă,



Învățătorul solicită elevilor să formuleze întrebări despre ce ar dori ei să știe, să afle referitor la tema propusă

Turul galeriei Este o metodă de învățare prin cooperare, care îi încurajează pe elevi săși exprime opiniile. Lucrările elevilor sunt etalate în expoziție, ca într-o galerie de artă

Etapele de aplicare a metodei: 1)

Elevii sunt împărțiți în grupuri,

2)

Grupul I va trece prin ”galerie” și va nota diversitatea articolelor prezentate,

3)

Grupul al II-lea va observa calitatea executării a 2-3 lucrări,

4)

Grupul al III-lea va descrie 2-3 lucrări sub aspectul continuității tradițiilor.

Tehnica 6/3/5 E asemănătoare brainstorming-ului. Ideile noi, însă, se scriu pe foile de hârtie care circulă între participanți, și de aceea se mai numește și metoda brainwriting. Tehnica se numește așa deoarece există: 6 membri în grupul de lucru, 3 soluții fiecare, la o problemă dată, timp de 5 minute .

Etapele metodei: 1.

împărțirea clasei în grupe a câte 6 membri fiecare,

2.

Formularea problemei și explicarea modalității de lucru,

3.

Desfășurarea activității în grup.