Strategii de Dezvoltare in Judetul Mures

U N I V E R S I T A T E A D E Ş T I I N Ţ E A G R O N O M I C E ŞI M E D I C I N Ă VETERINARĂ BUCUREŞTI F A C U L T A T E A D E M A N A G E M E N T , I N G I N E R I E E C O N O M I C Ă ÎN A G R I C U L T U R Ă ŞI D E Z V O L T A R E R U R A L Ă

TEZĂ DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND STRATEGIILE DE DEZVOLTARE RURALĂ ÎN JUDEŢUL MUREŞ

C o o r d o n a t o r ştiinţific, Prof.univ.dr. D R A G H I C I M A N E A

Doctorand, Ing. Cighir Emil

BUCUREŞTI

-2008

CUPRINS CUPRINS

1

INTRODUCERE

-

1

C A P I T O L U L 1 - A N A L I Z A E V O L U Ţ I E I S T R A T E G I I L O R D E D E Z V O L T A R E R U R A L Ă PE P L A N M O N D I A L Ş l ÎN Ţ A R A N O A S T R Ă 6 1 . 1 . C O N C E P T U L DE DEZVOLTARE RURALĂ

1.1.1. Spaţiul rural. Conţinui, 1.1.2. Dez\'oltarea rurală

semnificaţii,

6

concepte

definitorii

6 12

1 . 2 . EVOLUŢIA STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE R U R A L Ă PE PLAN MONDIAL

1.2.1. 1.2.2. 1.2.3. 1.2.4. 1.2.5.

29

Strategii ale demnitarii rurale - consideraţii teoretice Dezvoltarea rurală, o problemă cu caracter global Dezvoltarea rurală In Ţările Central şi Est Europene Politica Agricolă Comună şi dezvoltarea rurală Noua iniţiativă comunitară pentru dezvoltare rurală -LEADER

29 30 35 36 44

1.3. EVOLUŢIA STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE RURALĂ ÎN Ţ A R A NOASTRĂ

45

1.4. CONCLUZII

51

C A P I T O L U L 2 - M E T O D E ŞI P R O C E D E E D E A N A L I Z Ă A D E Z V O L T Ă R I I R U R A L E 2 . 1 . INDICATORI AI DEZVOLTĂRII RURALE

54

2.1.1. Criterii aplicabile indicatorilor. 2.1.2. Cadre de analiză pentru indicatori 2.1.3. Grupe de indicatori 2.2.

55 55 56

M E T O D E ŞI PROCEDEE D E ANALIZĂ A DEZVOLTĂRII RURALE. STRATEGIA DE DEZVOLTARE RURALĂ

2.2.1. Programarea 2.2.2. Eficienţa programării 2.2.3. Metode de analiză

62

6~2 65 66

2 . 3 . CONCLUZII

78

C A P I T O L U L 3 - A N A L I Z A D E Z V O L T Ă R I I R U R A L E ÎN Ţ A R A N O A S T R Ă 3 . 1 . A N A L I Z A DEZVOLTĂRII RURALE PANĂ iN A N U L 1 9 8 9

3.1.1. Dezvoltarea 3.1.2. Dezvoltarea 3.1.3. Dez\'oîtarea

53

80

rurală In plan economic rurală in plan social. rurală in plan ecologic

80 92 96

3 . 2 . A N A L I Z A DEZVOLTĂRII RURALE D U P Ă A N U L 1 9 8 9

99

3.2.1. Dezvoltarea rurală In plan economic 3.2.2. Dezvoltarea rurală In plan social. 3.2.3. Dezvoltare rurală in plan ecologic

102 122 132

3 . 3 . CONCLUZII

139

C A P I T O L U L 4 - A N A L I Z A D E Z V O L T Ă R I I R U R A L E ÎN J U D E Ţ U L M U R E Ş 4 . l. SCURTĂ PREZENTARE A JUDEŢULUI M U R E Ş

4 . 2 . A N A L I Z A ŞI DIAGNOZA SPAŢIULUI RURAL

4.2.1. Criteriul 4.2.2. Criteriul demografic 4.2.3.Criteriile economice 4.2.4. Criterii privind locuinţa şi modul de locuire 4.2.5. Criteriile de echipare tehnică a localităţilor 4.2.6. Criteriul social 4.2.7. Criteriul ecologic a comunei

141 150 162 179

fizico-geografic

179 183 187 190 191 192 193

4 . 3 . STRATEGII DE DEZVOLTARE RURALĂ. S T U D I I COMPARATIVE PE CAZURI

monografică

141 141

4.1.1. Descriere generală 4.1.2. Anullza diversificării producţiei şl a serviciilor In cadrul exploalaţlllor agricole 4.1.3. Analiza dezvoltării infrastructurii rurale a judeţului Mureş

4.3.1. Scurtă prezentare

80

SÂNPETRU

DE CÂMP/E.

195

Analiza Stt'OT

195

4.3.2. Scwlă prezentare 4.3.3. Scurtă prezentare

monografică monografică

a comunei a comunei

A A. ELEMENTE DE STRATEGIE

4.4.1. Elemente de strategie comune, 4.4.2. Elemente de strategie specifice 4.4.3. Eişe de proiect privind dezvoltarea

RĂSTOLIŢA. Analiza SWOT SÂNGEORG1U DE MUREŞ. Analiza

SWOT

20H 221 233

rurală

4.5. C O N C L U Z I I

233 239 24H 249

C A P I T O L U L 5 - C O N C L U Z I I ŞI P R O P U N E R I

251

BIBLIOGRAFIE

267

ANEXE

276

LISTA T A B E L E

296

LIST O F T A B L E S

298

LISTA FIGURI

300

LIST OF F I G U R E S

301

LISTA A N E X E

303

LIST O F A P P E N D I C E S

303

LISTA A B R E V I E R I

304

REZUMAT

305

ABSTRACT

310

Rezumat Dezvoltarea c o m p l e x ă a spaţiului rural este un obiectiv de importanţă naţională, ţinând cont de condiţiile oferite de aderarea la Uniunea Europeană. Procesul tranziţiei de la e c o n o m i a supercentralizată la e c o n o m i a de piaţă a generat. în agricultura şi dezvoltarea rurală a R o m â n i e i , multiple p r o b l e m e de ordin economic şi social. De aceea, este normal ca preocupările privind identificarea unor soluţii şi m e t o d e de rezolvare a acestora să determine intensificarea preocupărilor teoretice şi practice în acest d o m e n i u . Multe din abordările tradiţionale nu mai sunt adecvate economiei de piaţă şi. în special, mediului rural, având în vedere noile cerinţele. Astfel se impune o abordare m o d e r n ă a acestuia, ţinând cont că spaţiul rural deţine o mare varietate de resurse locale a căror valorificare superioară pe baza durabilităţii, conduce la dezvoltarea acestuia. Dezvoltarea rurală este o strategie care implică extinderea binefacerilor creşterii e c o n o m i c e din mediul rural asupra celor al căror viitor este legat de căutarea mijloacelor de existenţă, la ţară. In contextul Uniunii Europene, conceptul de dezvoltare rurală a suferit schimbări, de la faza iniţială, respectiv cea a fondării Pieţei C o m u n e , până la cea actuală care a avut ca punct de pornire anul 1985. în care pentru p r i m a dată p r o b l e m e l e agriculturii au fost văzute preponderent în termeni de dezvoltare rurală integrată, accentul fiind p u s pe mediul înconjurător. Interesul deosebit manifestat de Uniunea Europeană faţă de problematica dezvoltării spaţiului rural este unul crescător, materializat în elaborarea de politici şi strategii în consecinţă. Astfel, dacă la începutul anilor ' 7 0 politicile structurale vizau transformarea fermelor familale în unităţi e c o n o m i c e competitive, anii ' 8 0 au determinat mutarea centrului de greutate spre problematica protecţiei mediului înconjurător şi a conservării peisajului rural. Sfârşitul secolului trecut a î n s e m n a t introducerea unui concept nou, care să înglobeze noile orientări, respectiv cel de dezvoltare rurală durabilă, integrată. Pentru R o m â n i a , acceptarea şi implementarea doctrinei dezvoltării durabile reprezintă o cale responsabilă de realizare a dezvoltării pe termen mediu şi lung, în concordanţă cu interesul naţional şi cu cerinţele formulate de organismele internaţionale. Politica Agricolă C o m u n ă considerată „propulsorul" unificării lumii europene, a fost elaborată la nivelul Uniunii Europene, ca răspuns la ameninţările externe generate de competiţia c o m e r c i a l ă americană şi p e fondul ameninţărilor interne venite dinspre societatea industrială. Etapele Politicii Agricole C o m u n e au evidenţiat cu claritate în cele peste cinci decenii de existenţă, evoluţia strategiilor adoptate, în strânsă concordanţă cu aspectele caracteristice fiecărei perioade parcurse, având în permanenţă, ca obiectiv principal "întărirea şi dezvoltarea mediului rural". Politica agricolă aplicată în R o m â n i a de după anul 1989, a influenţat direct dezvoltarea rurală, dar a fost bazată în principal, pe criterii sociale, ideologice şi mai puţin pe cele e c o n o m i c e , rezultatele având o influenţă nefastă asupra ruralului. Fărâmiţarea suprafeţelor agricole şi atribuirea lor unor persoane care nu desfăşoară activităţi în domeniul agricol reprezintă doar unul dintre efectele cu caracter distructiv pronunţat, al mediului rural. Teza, structurată pe cinci capitole şi-a propus, ca pe fondul unor consideraţii teoretice să prezinte starea ruralului mureşean şi să formuleze strategii de dezvoltare a acestuia. Astfel: Primul capitol, „ A N A L I Z A E V O L U Ţ I E I S T R A T E G I I L O R DE D E Z V O L T A R E R U R A L Ă PE P L A N M O N D I A L ŞI ÎN Ţ A R A N O A S T R Ă " , este consacrat analizei multidimensionale a conceptelor de rural şi ruralitate, a locului ruralului în ansamblul economiei româneşti. Plecând de la inteipretarea spaţiului rural sub aspect economic, ecologic şi social, analiza este orientată spre elucidarea aspectelor teoretice şi a semnificaţiei practice a conceptului de rural. S-a acordat atenţie elementelor care conferă ruralului individualitate, autenticitate şi specificitate în raport cu urbanul, precum şi funcţiilor spaţiului rural. Substanţa capitolului o constituie analiza exhaustivă a conceptelor de dezvoltare rurală, dezvoltare rurală integrată, respectiv dezvoltare rurală durabilă. în vederea perceperii complexităţii dezvoltării

durabile s-a insistat asupra analizei acelor opinii care privesc durabilitatea prin unitatea coordonatelor de natură e c o n o m i c ă , ecologică, tehnico-tehnologică, social-umană politică educativă, culturală, juridică şi spaţială. Au fost evidenţiate etapele parcurse de la elaborarea şi aplicarea iniţială a P A C demersurile legate de perfecţionarea acesteia. în concordantă cu noile realităţi agrare S-a pus accent asupra etapei 1962-1992. când P A C s-a bazat. în special, pe garantarea preturilor interne şi o r g a n i z a r e a de piaţă specifică fiecărui produs agricol, şi asupra reformei politicii agrare elaborată d e Ray M a c S h a r r y . S-a relevat importanţa Agendei 2 0 0 0 în reorganizarea substanţială a instrumentelor P A C . O atenţie deosebită s-a acordat prezentării aspectelor referitoare la strategiile de dezvoltare rurală p e plan m o n d i a l , cu accent pe acelea care au fost adoptate în ţările Central şi Est E u r o p e n e . A m considerat n e c e s a r ă evidenţierea rolului Politicii Agricole C o m u n e , în dezvoltarea rurală, modalităţile de realizare precum şi etapele parcurse de aceasta, cu sublinierea faptului că în cei 50 d e ani de la trasarea arhitecturii P A C , cea mai importantă transformare p o a t e fi considerată trecerea de la susţinerea agriculturii prin preţuri, ca prim pilon al P A C la dezvoltarea rurală (pilonul al doilea). A b o r d a r e a teoretică a noii iniţiative comunitare pentru dezvoltarea rurală - L E A D E R a urmărit p r e z e n t a r e a celor trei acţiuni în jurul cărora aceasta a fost structurată, tocmai pentru a-i sublinia importanţa: • A c ţ i u n e a 1: Ajutor pentru strategiile de dezvoltare rurală integrată, experimentală, bazate p e a b o r d a r e a " j o s - s u s " şi parteneriate orizontale; • A c ţ i u n e a 2: Ajutor pentru cooperarea interregională şi internaţională: • A c ţ i u n e a 3 : Legarea în reţea a tuturor zonelor rurale ale Uniunii Europene. Ultimul p a r a g r a f al capitolului, intitulat „Evoluţia strategiilor de dezvoltare rurală în ţara n o a s t r ă " surprinde măsurile de politică agricolă care au vizat spaţiul rural, cu influenţe directe asupra dezvoltării rurale. C a p i t o l u l al doilea. „ M E T O D E ŞI P R O C E D E E DE A N A L I Z Ă A D E Z V O L T Ă R I I R U R A L E " , are un caracter teoretico-operaţional şi a rezultat din necesitatea conturării unui dispozitiv cu ajutorul căruia să se poată aprecia nivelul de dezvoltare rurală a unor localităţi, zone sau regiuni, nivel a cărui interpretare să se constituie în punctul de plecare pentru elaborarea u n o r strategii de dezvoltare pe termen mediu şi lung. Este indubitabil faptul că elaborarea unor strategii de dezvoltare rurală, echitabile trebuie să se b a z e z e pe o serie întreagă de date, concentrate în baze de date informaţionale veridice, şi multilaterale, care să se poată constitui într-un suport pentru construirea unui sistem de indicatori care să e x p r i m e cantitativ, dar mai ales calitativ, multiplele aspecte de stare, structură, d i n a m i c ă şi c o m p o r t a m e n t a procesului analizat. Pe acest c o n s i d e r e n t s-a acordat o atenţie mărită criteriilor de alegere, precum şi cadrelor de analiză a indicatorilor dezvoltării rurale, partea teoretică având în contrapondere e x e m p l e d e serii d e indicatori, în vigoare în ţări p r e c u m Anglia, Finlanda, Franţa, Elveţia sau Canada. Subcapitolul referitor la indicatorii dezvoltării rurale se încheie cu o prezentare sintetică a celor u n a n i m acceptaţi de literatura de specialitate şi a căror cuantificare şi interpretare nu necesită un efort laborios, dar care asigură o imagine fidelă a stării subiecţilor Reţine atenţia faptul că indicatorii dezvoltării rurale îi înglobează pe cei ai "dezvoltării u m a n e " , la care se a d a u g ă cei referitori la economia rurală şi dotările edilitare. Partea a d o u a a capitolului şi-a propus realizarea unei abordări teoretice a metodelor şi procedeelor de analiză a dezvoltării rurale, punându-se accent pe reprezentarea, inclusiv prin s c h e m e bloc, a cadrului de p r o g r a m a r e acceptat la nivelul Uniunii Europene. C e l e două mari categorii în care se împart metodele de analiză, respectiv cantitative şi calitative au fost tratate diferenţiat şi cu un plus de atenţie pentru a doua categorie, autorul lucrării fiind un susţinător al curentului promovat în literatura de specialitate, care promovează calitatea şi apoi cantitatea. . . Prin urmare prezentarea în detaliu a metodelor de analiză calitativa a avut drept scop argumentarea deciziei d e alegere a acelora care aplicate în cadrul studmlu, au condus la

obţinerea de rezultate pozitive. în condiţiile concrete din teren: interviul, brainstorming-ul şi analiza S W O T , pe baza căreia s-au întocmit matricile strategiilor S W O T . Capitolul al treilea. " A N A L I Z A D E Z V O L T Ă R I I R U R A L E IN Ţ A R A N O A S T R Ă " a fost conceput în d o u ă părţi, divizate temporal de momentul Decembrie 1989. apreciat ca fiind un punct de întoarcere şi în domeniul dezvoltării rurale. Pe baza datelor culese din surse deschise, oficiale sau lucrări de specialitate s-a încercat conturarea imaginii ruralului românesc şi a tendinţelor de dezvoltare a acestuia, specifice perioadelor analizate. Datele au fost grupate şi interpretate ţinând cont de tridimensionalitatea spaţiului rural şi a n u m e . în plan e c o n o m i c , social şi ecologic. Prin prezentarea în paralel a indicatorilor care caracterizează ruralul românesc în cele două perioade, s-a încercat crearea unui cadru propice găsirii unor a r g u m e n t e privind scăderea ponderii în P I B . a agriculturii, ca principală ramură de activitate din rural. în perioada 19902 0 0 7 , de la 2 2 % la 7%. Situaţia este. cel puţin la prima vedere, de neînţeles datorită faptului că România avea tradiţie în cultura cerealelor. în perioada de dinaintea Primului Război Mondial, ocupând locul patru la exportul de grâu (după Rusia, C a n a d a şi S U A ) şi locul întâi la exportul de p o r u m b (fiind urmată de Rusia, Bulgaria şi Serbia). După 1950, p â n ă în 1989. colectivizarea forţată a creat mari exploataţii agricole, investiţiile masive ridicând gradul de m e c a n i z a r e , chimizare şi irigare al agriculturii româneşti. P o n d e r e a populaţiei ţării, ocupată în sectorul neagricol a înregistrat o evoluţie fluctuantă. D a c ă în perioada 1930 - 1992 s-a înregistrat o creştere p e r m a n e n t ă a numărului celor care îşi desfăşurau activitatea în sectorul neagricol, perioada 1992 - 2002 a însemnat o reducere accentuată a acestora, care a determinat revenirea la situaţia anului 1930. Sectorul neagricol de la nivelul anilor ' 7 0 cuprindea industria de stat locală, industria cooperatistă, mici antreprenori aflaţi sub controlul statului p r e c u m şi muncitorii la domiciliu, cuprinşi în industria cooperatistă. Perioada socialistă caracterizată prin încercările şi uneori reuşitele, în ceea ce priveşte ridicarea nivelului tehnic al muncii agricole, a dorit revalorificarea statutului social şi al prestigiului profesiei d e agricultor cu implicaţii în fizionomia satului românesc. Schimbările semnificative ale satului în perioada menţionată au vizat: înfăţişarea arhitecturală a satului, confortul curţii şi a locuinţei, diversificarea instituţiilor de producţie agricole, industriale şi de servicii, p r e c u m şi activitatea pe linie cultural sportivă. în p e r i o a d a care a u r m a t d u p ă 1989 satul românesc a fost supus unor reforme contradictorii. L e g e a 1 8 / 1 9 9 1 , a fondului funciar a divizat suprafeţele agricole în parcele m i n u s c u l e şi a determinat o dispersare a acestora, fapt ce a condus la o scădere accentuată a rentabilităţii exploataţiilor agricole. R e d u c e r e a contribuţiei agriculturii Ia formarea PIB după 1989, a fost determinată de deprecierea bazei tehnice, stagnarea investiţiilor, distrugerile de active p r e c u m şi greşelile înregistrate în gestionarea bunurilor aflate în proprietatea statului şi sprijinirea procesului de formare a agriculturii private. Agricultura r o m â n e a s c ă a evoluat în perioada postdecembristă sub incidenţa fenomenelor generate d e tranziţia spre e c o n o m i a de piaţă, pe fondul lipsei acute de resurse financiare şi materiale p r e c u m şi a unei conjuncturi internaţionale nefavorabile. Politica agricolă adoptată s-a materializat prin intervenţii ale Guvernului fie în favoarea producătorilor, fie în cea a consumatorilor, din anul 2002 încercându-se o aliniere la mecanismele comunitare. în ceea ce priveşte politica de preţuri au fost înregistrate mai multe etape de „liberalizare", intervenţia asupra acestora încetând din 1997. Mecanismele de subvenţionare a agriculturii au avut un impact negativ asupra producătorilor datorită imposibilităţii acestora de a-şi elabora un plan de afaceri coerent, pe termen lung. Activităţile e c o n o m i c e neagricole derulate în mediul rural au_cunoscut o reducere accentuată, d u p ă 1989, cu peste 5 0 % , în primul deceniu de tranziţie. In aceeaşi măsură s-a

redus şi numărul de I M M - uri. in principal acest regres se datorează lipsei fondurilor pentru modernizarea producţiei şi a lipsei de interes faţă de această categorie de activităţi. Anul 1990 a constituit m o m e n t u l de apariţie al unui fenomen nou în economia r o m â n e a s c ă şi a n u m e , creşterea într-un ritm lent dar constant, a populaţiei ocupate în agricultură. Atingerea. în anul 2001 a unei ponderi a populaţiei ocupate in agricultură de zece ori mai m a r e decât m e d i a înregistrată în Uniunea Europeană, se poate explica exclusiv prin existenţa unei e c o n o m i i slab dezvoltate. în care m u n c a neremunerată a ruralilor are o incidenţă crescută. Pe fondul reformelor din învăţământul r o m â n e s c , beneficiare de importante resurse financiare, cu excepţia unor măsuri specifice (reabilitarea de şcoli, facilitarea transportului pentru elevii din satele izolate) învăţământul rural nu a fost inclus în p r o g r a m e de dezvoltare, de a n s a m b l u . Sporul natural negativ din mediul rural românesc a oferit o motivaţie oarecum „suficientă" celor care au marginalizat învăţământul din mediul rural. Populaţia îmbătrânită din mediul rural, slaba dotare cu clădiri şi aparatură medicală m o d e r n ă c o n d u c la asigurarea unui act m e d i c a l , cu mult sub nivelul celui din mediul urban. Structura suprafeţei agricole a României este favorabilă practicării unui sistem de culturi ecologice. T o t o d a t ă suprafaţa ocupată cu păşuni şi fâneţe poate asigura obţinerea unor produse animale ecologice sănătoase. C a p i t o l u l al patrulea, ' A N A L I Z A D E Z V O L T Ă R I I R U R A L E ÎN J U D E Ţ U L M U R E Ş " , cel mai consistent al lucrării, reprezintă o posibilă proiecţie în viitor a ruralului m u r e ş e a n , prin materializarea strategiilor de dezvoltare propuse, sau a altora rezultate din interpretarea datelor statistice culese şi a categoriilor de indicatori evidenţiaţi. C a modalitate de lucru a m ales o variantă care şi-a demonstrat viabilitatea în n u m e r o a s e cazuri şi care a constat în parcurgerea următoarelor etape: • prezentarea ruralului judeţului M u r e ş , atât privind aspectele de ordin general cât şi cele referitoare la infrastructura acestuia; • alegerea dintre grupele de indicatori ai dezvoltării rurale prezentaţi în cadrul capitolului al doilea, pe aceia care au fost consideraţi reprezentativi în raport cu specificitatea ruralului mureşean. Valorizarea acestor indicatori s-a realizat în urma activităţii de d o c u m e n t a r e atât teoretică, cât şi în teren; • realizarea unei analize, respectiv a unei diagnoze a spaţiului rural al judeţului Mureş prin interpretarea indicatorilor aleşi; • elaborarea unor strategii de dezvoltare rurală, în cazul unor localităţi ale judeţului. Analiza realizată cu ajutorul acestor criterii a permis identificarea şi gruparea localităţilor rurale în funcţie de condiţiile socio-economice şi culturale existente şi totodată elaborarea unor strategii d e dezvoltare rurală durabilă adaptată pentru fiecare categorie în parte, cu diferenţieri de la o localitate la alta. Pentru a putea realiza o analiză cu un grad cât mai ridicat de obiectivitate, unele din criterii au fost detaliate în subcriterii. Condiţia de bază în selecţia subcriteriilor a fost ca acestea să exprime problemele principale cu care se confruntă viaţa locuitorilor din arealul supus analizei. Aceste subcriterii au permis evidenţierea notei particulare, specifice diferitelor teritorii. Criteriile şi subcriteriile au fost operaţionalizate prin intermediul unor indicatori cu o structură clar definită şi care să furnizeze un cadru d e lucru logic şi sistematic, să permită măsurarea intensităţii fenomenelor şi proceselor p r e c u m şi identificarea tendinţelor de evoluţie. Astfel, în u r m a prelucrării şi interpretării datelor colectate am apreciat ca fiind reprezentativă pentru judeţul Mureş împărţirea localităţilor rurale în trei grupe. în funcţie de potenţialul de dezvoltare: defavorizate, m e d i u defavorizate, respectiv favorizate. Analiza situaţiei existente în câte o localitate rurală din fiecare categorie a permis evidenţierea unor caracteristici c o m u n e ale acestora, dar mai ales a celor care le individualizează şi care au stat la baza elaborării unor strategii de dezvoltare croite pe condiţiile concrete ale fiecăreia. A m optat pentru prezentarea strategiilor de dezvoltare, pe următoarele categorii: Populaţia şi nevoile sociale, Infrastructura, Economia, Turismul-Agrotunsmul şi Mediul

înconjurător. în fiecare caz în parte e n u m e r â n d u - s e atât problemele identificate cât şi obiectivele prevăzute pe termen mediu şi lung pentru înlăturarea acestora. Datele care atestă starea de fapt în fiecare caz au fost culese din surse deschise, oficiale, lucrări monografice, sau din teren, utilizând ca metodă, interviul. Analiza S W O T a fost apreciată ca fiind m e t o d a corespunzătoare rigorilor impuse de studiu, elaborarea matricilor S W O T p e r m i ţ â n d stabilirea unor variante de strategii de dezvoltare a localităţilor rurale alese. Rezultatul obţinut în urma aplicării mijloacelor si m e t o d e l o r de lucru enumerate, a concluzionat faptul că indicatorii dezvoltării rurale, aleşi p r e c u m şi cuantificarea acestora au reuşit crearea unei imagini realiste a ruralului mureşean. Statisticile prezentate în cele trei cazuri particulare au confirmat estimările făcute, privind nivelul de dezvoltare rurală şi implicit au orientat activitatea de elaborare a strategiilor, de dezvoltare spre pragmatism. Capitolul al cincilea, " C O N C L U Z I I " este o rezultantă logică a celor anterioare, punctând prin conciziunea ideilor formulate. Astfel, pe lângă precizarea obiectivelor fixate, a mijloacelor şi m e t o d e l o r alese pentru materializarea acestora, p r e c u m şi rezultatele cercetărilor întreprinse, am evidenţiat printr-o analiză comparativă, elementele de strategie care vizează dezvoltarea rurală în cazul celor trei c o m u n e alese. Datorită faptului că atât nivelul actual cât şi potenţialul de dezvoltare al acestora prezintă diferenţe majore, a fost posibil ca în strânsă corelaţie cu specificitatea zonei şi a tradiţiilor locale, să fie identificate strategii de dezvoltare care să vizeze, în principal, domeniile deficitare şi dintre acestea, cu prioritate pe cele a căror rămânere în u r m ă este percepută acut de populaţia din zonă. Din aceste consideraţiuni în anexele 4.15 ^ 4.20 au fost propuse câteva proiecte, care exploatând specificul local oferă soluţii de dezvoltare.