Seria Stiinfele educaJiei este coordonata de Adrian Neculau
~i
Constantin
Cuco~
ANDRE de PERETTI : doctor in ~tiinte umanistice, ~i-a asumat responsabilitati multiple : de inginer, apoi de inginer-~efla Manufacturile de stat (1945- 1963), de profesor de litere Ia o clasa de matematici speciale (1951-1964); de parlamentar, ca membru a! Adunarii Uniunii franceze (1947-1952), de formator, ca director de studii Ia Institut National d'Administration scolaire et universitaire (1963- 1976), de cercetator, ca director de program a! unui departament de psihosociologie a educatiei, Ia Institut National de Recherche Pedagogique (INRP, 1976-1982). in ca!itate de consilier a! mai multor mini~tri ai Educatiei, a prezidat o comisie ministeriala vizind formarea cadrelor educatiei nationale (1981 -1982) ~i a asigurat des~urarea a numeroase misiuni in strainatate. A publicat lucrarile Organiser des formations, Hachette, Paris (1991) ~i Controverses en education, Hachette, Paris (1993) . JEAN-ANDRE LEGRAND: ca psihosociolog, el a contribuit, in cadrul a doua intreprinderi nationale (BNCI - actuala BNP - ~i grupul Elf Aquitaine), Ia aplicarea unor planuri de formare a cadrelor. in 1987, a fost ata~at pe linga Ministerul Educatiei Nationale, indeplinind, in acela~i timp, sarcini de inalt funqionar pe linga Pre~edintele Comitetului Suprem al Educatiei ~i Economiei. in prezent. conduce o revista privind formarea continua,. Rencontre. JEAN BONIFACE: ca jurnalist, a colaborat Ia revista pedagogica a cooperativelor ~colare, animation & education. Este autorul lucrarii Pas de loisirs pour les petits ecoliers (Casterman, "L' Ecole des parents", Paris).
Andre de Peretti Jean-Andre Legrand Jean Boniface
TEHNICI DE COMUNICARE Traducere de Gabriela Sandu
Andre de Peretti, Jean-Andre Legrand, Jean Boniface, Techniques pour communiquer
© 1994 Hachette Livre © 2001 by Editura POLIROM
I~i
pentru prezenta traducere
Editura POLIROM I~i. B-
DE PERETTI, ANDRE Tehnici de comunicare I Andre de Peretti, Jean-Andre Legrand, Jean Boniface; tract. de Gabriela Sandu. -
l~i:
Polirom, 2001
392 p., 24 em - (Collegium. Stiinte1e educatiei) Tit. orig. (fre): Techniques pour communiquer.
ISBN : 973-683-505-7 I. Legrand, Jean-Andre II. Boniface, Jean III. Sandu, Gabriela (tract.) 316.77
Printed in ROMANIA
POLl ROM
2001
CUPRINS I
0 parte dintre documentele sau materialele grafice prezentate in aceasti'i lucrare provin din activitlitile de concepere ~i experimentare realizate impreuna cu/de catre diver~i colegi, pe care, de cite ori a fost posibil, i-am mentionat ~i fatli de care ne exprimam intreaga gratitudine. AUTORII
CONCEPTUL DE COMUNICARE ... .. ..... . ..... ... ... .. ..... .... .... ....... .. .. ....... .. .... 7
PARTEA INTII GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP CAPITOLUL 1 - TEHNICILE
~I
UTILIZAREA LOR ... . ...... .. .. .... .. .... .... ... .. 23
CAPITOLUL 2 - ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI .... ... . ... ...... ..... .. .. .. ... .. . 31 CAPITOLUL 3 - INTERACTIUNEA iN SITUATIE COMPLET A .... ... .. .. .. .. .... 58 CAPITOLUL 4 - RAPORTUL CU REALUL ...... .. .... .. .. .. ..... .. .. .. ........ .... .. . .. 73 CAPITOLUL 5 - TEHNICI VIZiND CREATIVITATEA ... .. .... ... . ...... ... .. .. .... 105
PARTEA A DOUA EXERCfTII DE COMUNICARE CAPITOLUL 1 - EXERCITII VS TEHNICI.. ................. ... _............. . ... .. ...... 137 CAPITOLUL 2 - COMUNICAREA ~~ DEZVOLTAREA PERSONALA .. .. .. ..... 140 CAPITOLUL 3 - COMUNICAREA ~~ ARTA EXPRIMARII ............... . .... .. .. . 184 CAPITOLUL 4 - COMUNICAREA ~I NEGOCIERILE .... : ........ .. ........ . .. .... . 220
PARTEA A TRElA FORMAREA PENTRU CONVERSATIE CAPITOLUL 1 - CONVERSATIE
~I
COMUNICARE .. ............................... 261
CAPITOLUL 2 - VARIETATEA COMPORTAMENTEWR CONVERSATIONALE ..... .. .. .. .. .. ................... .. ..... ... ..... . 265 CAPITOLUL 3 - DINAMICA UNEI SITUATII ,FATA
IN FATA" .. ...... .. ...... . 303
CAPITOLUL 4 - ASCULTAREA DE TIP ROGERIAN ....... ..... ... .. ..... . ......... 317
"
PARTEA A PATRA
DISPOZITIVE DE SIMULARE CAPITOLUL 1 - REALITATI ~I SIMULARI ............................. ........ ....... 331 CAPITOLUL 2 - SITUATII DE SIMULARE ............. .. ....... .. .................... . 333 CAPITOLUL 3 - JOCURI DE ROL ............................... ........ ........ ..... .... . 352 CAPITOLUL 4 - STUDII DE CAZ .......................... .. .. ............... ............. 365
CONCEPTUL DE COMUNICARE
BIBLIOGRAFIE ...... .. ....... .. .......... ... ........... ... ... .... ... ........... .......... ....... 382 INDEXUL TEHNICILOR
~I
AL EXERCITIILOR . ....... ............................. 386
LISTA DOCUMENTELOR .................................................... .......... ...... 389
Lumea exterioara, natura in varietatea ei, ca §i nenumaratii indivizi, semeni ai no§tri, §i uneori noi in§ine, cu totii emitem semnale, in afara sau spre propria noastra persoana. Ni se intimpla, apoi, sa adunam, sa primim sau sa captam aceste semnale, pentru a le da, gratie raportarii lor Ia experiente sau constructii anterioare, valoare de semne : devenim, prin urmare, receptori ai unor informatii pe care le-arn interceptat din intimplare, chiar daca nu ne erau direct destinate .
Semnale §i informatii Transformarea semnalelor captate in semne, care sa ne puna in garda (§i sa ne informeze) in legatura cu unele posibilitati sau pericole apropiate, presupune interpretarea lor, prin apelul Ia un cod adecvat, testat in prealabil. Pentru a fi pus in jonctiune cu un cod adecvat, semnalul a trebuit, mai intii, sa depii§easca un anumit prag de intensitate ~i sa poata fi distins §i selectat, in ciuda interferarii cu alte semnale, creind zgomot in jurul lui. in plus, a trebuit ca indicatia pe care am decis sa o consideram drept decodor sa dobindeasca, in cadrul relationarii cu acest cod, o valoare de probabilitate suficienta pentru a ne insutlfl o oarecare certitudine. Cu toate acestea, e important ca impactul semnalelor, ca §i eel al decodarii lor sa nu
provoace o surpriza sau un §OC prea puternic, declan§ind unele procese emotionale de aparare, care, Ia rindul lor, ar diminua §ansa receptarii unei indicatii utile pentru conduita noastra. Deoarece ne pune in stare de alarma, stresul nu ne poate ghida. Informatia este furnizata de unele semnale care nu sint neaparat orientate, dar care pot fi §i dirijate. 0 informatie dirijata in mod intentionat devine un mesaj. Acesta presupune existenta unui destinatar sau acceptator, §i nu doar a unui receptor sau captator; el implica, de asemenea, existenta unui emitator sau destinator §i, in aceea§i masura, a unui codificator, nu numai a unei instante de decodare 1 •
Informatii
§i
mesaje
Orice mesaj presupune emiterea unei informatii, prin semnale codificate, in directia unei tinte determinate, eel mai adesea un I . Toti
ace~ti
tenneni pot fi glisi!i in Roman Jakobson,
Essais de Linguistique gemirale, Points, Seuil, 1970, p. 32 : .Consider eli realitatea fundamen talli cu care se confruntli lingvistul este .interlocutiunea: schimbul de mesaje dintre emitlitor ~i receptor, destinator ~i destinatar, codificator ~i decodificator". q. ~i p. 95 : .McKay ne pune in gardli in legliturli cu confuzia creatli intre schimb~l de mesaje verbale ~i extragerea de informatii din lumea fizicli, douli lucruri diferite, care au fost, in mod abuziv, unificate sub eticheta de comunicare".
8
TEHNICI DE COMUNICARE
interlocutor, tara retur obligatoriu ; Ia fel se intimpla in lumea vegetala §i in cea animala. Totu§i, in cazul oamenilor aceasta emisiune se efectueaza (a se vedea documentul 1) intr-un context de obiective §ide roluri, conform unei codificari cuprinzind posibile distorsiuni. Acestea pot proveni din discordantele de atitudine sau de conceptie (prevazute sau nu) dintre emitator §i receptor, dar ~i din diferentele notabile dintre registrele de limba utilizate ; de cele mai multe ori insa ele sint provocate de conditii imperfecte sau de perturbari efective, care pot afecta atit transmiterea semnalelor, cit ~i receptarea lor. Atitudinile interlocutorilor se pot caracteriza, intr-adevar, prin anumite ambivalente sau ezitari, traduse prin unele ambiguitati in formularea sau interpretarea mesajelor. De asemenea, reprezentarile pe care interlocutorii le pot avea unii despre altii sau despre rolurile lor, reciproc, risca sa falsifice interpretarea mesajelor, perturbindu-se claritatea sau stabilitatea identificarilor. Se intimpla frecvent ca o persoana sa anuleze, din inertie sau din nerabdare, ~ansele unei interpretari cit mai adecvate emiterii initiate. · De altfel, nici un termen nu este, in mod indiscutabil, univoc. Orice forma de limbaj se caracterizeaza printr-o polisemie care poate genera semnificatii enigmatice sau eronate. Nici un mesaj nu poate fi corect §i definitiv formulat sau receptionat, dintr-o data: sint necesare tatonari §i modificari progresive, in vederea clarificarii, in interiorul sistemului supraabundent de indicatii aferente, a sensului pe care il transmite. in mod natural, orice mesaj, de§i constituie in sine o pluralitate, este incomplet. Din cauza inertiei, el nu-§i poate controla caracterul incomplet, deoarece nu presupune un retur de informatie de Ia destinatar catre destinator, nici vreun schimb intre
CONCEPTUL DE COMUNICARE
ace~tia. Daca acest retur exista, intram in domeniul comunicarii, prin posibilitatea aparitiei redundantelor cerute . ty~·t..'JS!.£t~!r~:J.::-~"1:.:>'21"i!,~.~""W-tt~~¢~~4\~~~~~t,:~;.:,'l:,
.;
Comunicarea Comunicarea presupune reversibilitatea mesajelor in cadrul relatiei care reune~te doua entitati. chiar daca mesajele nu sint de acela~i ordin. Ea implica crearea unui sens, in functie de corelarile neintrerupte dintre facultatile noastre de percepere a semnalelor, de bogatia vocabularului (pentru a le decodifica), de imaginatie (pentru a le interpreta), ca ~i de memorie, pentru ale mentine coerente atunci cind, Ia rindul nostru, devenim emitatori §i adresam mesaje in retur. Acestea din urma pot fi : de tip feedback sau de tip retroac[iune, reformulari conforme codurilor noastre vizind limbajul general ~i limbajele tehnice (pe care le-arn integrat deja), care constituie vocabularul nostru personal, sau raspunsuri personalizate Ia ceea ce am considerat ca se poate stabili ca semnificatie pentru mesajele primite. In toate cazurile, comunicarea pune intr-o relatie fluctuanta cimpuri §i dimensiuni multiple ale modului nostru de functionare, atit Ia nivel mental §i fiziologic, cit §i Ia nivel social ; nu exista nici o justificare pentru ca aceste cimpuri §i dimensiuni sa fie, uneori, complet identice sau, eel putin, compatibile. Rezultii, de aici, ca orice comunicare se realizeaza printr-o serie intreaga de relationari intre memoriile, vocabularele, imaginatiile §i perceptiile aflate in joe. Ea se stabile§te prin creare de sens, gratie unei suite de verigi, care permit instituirea unor raporturi de contrast sau de opozitie intre obiectivele, rolurile, atitudinile §i cenzurile proprii fiecaruia §i care fac legatura cu mediul, in functie de diversitatea proiectelor (§i conform gradului de dependenta fata de institutii).
~
~ij ~~~
.,!1 ~
~
9
~
"'j.;;'
i" ·-~~ . ~· ·
.'! )
:·o; ,o. ,Q ?~f
:r;
~
'"'~ },·'
~ i~
~
t.~~
-:E ~
;:J
~0-4
<-:E If:
L~ L----------------------------------------------------~
10
TEHNICI DE COMUNJCARE
CONCEPTUL DE COMUNJCARE
M1
Comunicarea cu animalele este posibila?
~~::<
$Z tUI.~ {I ' ~
·-,@ .s::....
~
v
~
......
d)
t::
~
I=
~- - 0 0.. "0 ....
~fJ:
~~
ir:J: 'il:f :fh'1.
"'
O.
~a:l .... u
:;;:-g..§ u
.....
"' "3 - - - --.:::..0
"'"'~ rhu.l ~ ...... u.lu.lZc;j;::::JOZ E-c
z -
<
E-
------ 1~ E-o
"-'
....
"'
"3
'-------:--+.g
~
-~ 11.) ro
"(U'.!S.Q
I
0.~
~8o ~Q.)'tj
~
I
J
Comunicarea, se considera, ar fi un proces specific doar fiintei umane. Nici pe departe ! Etologul Boris Cyrulnik ne atrage atentia ca in ,lumea animalelor" exista sens, chiar daca acesta nu ne este inca accesibil ( ... ). Chiar din momentul perceperii, ,animalul conjerii sens lucrurilor care fi constituie lumea" 1• in acest sens, el vorbe~te despre inteligenta perceptuala, ,pentru a desemna aceastii activitate de selectare ~i interpretare, care marcheazii procesul de receptare a stimuliirilor din partea celorlalte animale" 2 Animalele comunica intre ele, fiecare specie avind propriul sau limbaj. Studiind pescaru~ii, Cyrulnik noteaza ca ,percepJia pesciiru~ului nu corespunde ideii de purii receptare de informaJii, fiindfin structuratii ~i fn mod activ structurantii. Ea e dovada existenfei unei veritabile semiotici, fn care semnalelor sonore ~i vizuale li se adaugii semnale gestuale ~i spafiale" 3 . intrucit ,ceea ce fl diferenJiazii pe om de celelalte vieJuitoare... este mai ales marea sa aptitudine de a semiotiza, plecfnd de aici, totul se poate constitui ca semn " 4 . Rezulta de aici ca fiinta umana, chiar dincolo d~ orice considerente antropomorfice sau antropocentrice, este capabila sa comunice cu animalele, sa schimbe adica semne cu aces(ea ~i sa creeze un cod comun, un limbaj operational ~i afectiv. 0
'-':.O ~
....
N - :::1
~ ~p 14----l o.--
0::
1.
B. Cyrulnik, lA Naissance du sens, Hachette,
Paris, 1991, p. 27. q. p. 47: "lmediat ce ~e unei stimullfri, animalul se sustrage, chiar ~i in miclf masurn, constringerilor rigide ale lumii exterioare: se manifestlf atunci un minim de sens, care, in unele 'cazuri, poate aplfrea ca foane elaborat". 2 . Ibid ., p. 32. 3. Ibid., p. 29. 4. Ibid., p. 116.
II
dovada in acest sens o constituie animalele familiare omului (~i mai ales cele care au fost u~or de dresat: caii, ciinii, elefantii, leii) ; a fortiori, nu putem omite experimentele lui Konrad Lorenz asupra gi~telor salbatice, pe cele ale lui Cyrulnik asupra pescaru~ilor ori incercarile cercetatorilor californieni de stabilire a unui limbaj fluierat cu delfinii (utilizarea competentelor ce vizeaza astfel de limbaje flicindu-se ~i cu ajutorul pastorilor din Pirinei) ~i, nu mai putin, tentativele de aplicare a educatiei protestante gorilelor tinere, prin intermediul unor limbaje gestuale (inspirate din codurile de comunicare folosite de catre cei cu deficiente auditive).
Comunicarea cu natura A~adar, sub rezerva unui proces de invii{are sub constringeri repetate, comunicarea om animal devine posibilii ~i chiar frecventa, in general practicii ~i, uneori, chiar sentimentala. Dar nici comunicarea cu natura (sau cu unele obiecte, pe care Winnicott le numea tranzitionale) nu poate fi trecuta cu vederea. ,Pfriul, rful, cascada au un limbaj pe care oamenii fl fnJeleg fn mod natural", constatii Gaston Bachelard5 . Acest filosof a! Noului spirit ~tiinfific ~i a! unei ContribuJii La psihanaliza cunoa~ terii obiective a evocat ,eel mai excesiv" dintre paradoxurile sale : ,El ar consta fn a dovedi cii glasurile apei sfnt ~or metaforice, cii limbajul fntinderilor de apa este o realitate poeticii directa" 6 • De cele mai multe ori, continua el, ,credem cii e posibil sii stabilim, ca Jinfnd de tiirimul imaginaJiei'' ,o lege a celor patru elemente, pentru a clasa diferitele imaginaJii materiale dupii
Gaston Bachelard, L'Eau er les Reves, Coni, Paris, 1942, p. 260. 6. Ibid., p. 22.
5.
felul fn care se raporteazii. respectiv fa foe, fa aer. fa apii sau fa piimfnt" 1• 0 vorbire sau un limbaj, un suport pentru
imaginatie, pe care o structureaza §i o diferentiaza in funqie de diverse elemente, o modelare a perceptiilor noastre, iata tot atitea atuuri pentru acceptarea unui posibil dialog cu natura ~i cu materia (,schema a viselor noastre nedefinite" 2) : este foarte adevarat ca procesul de comunicare impune nu numai un tur ~i un retur , intre doua entitati, dar §i acest schimb neintrerupt intre modalitatile de percepere §i de imaginare, exprimate prin unele construqii semantice. Este evident ca apa, de exemplu, ,grupfnd imaginile, dizofvfnd substanfele, ajutii imaginafia fn aCJiunea sa de dezobiectivare, de asimifare" 3 .
Comunidirile ~i constringerile interpersonale Nu putem sustine cu certitudine existenta unei predispozitii din partea noastra de a asculta natura sau de a intra in comuniune cu ea : prea multe sint informatiile §i mesajete pe care ea le difuzeaza in jurul nostru ~i catre noi ~i prea reductioniste sint selectiile noastre. Nici incercarile noastre de a comunica cu animalele, exceptind citeva profesii legate de cre~terea, dresarea sau de comportamentullor, nu sint prea frecvente . in schimb, in cea mai mare parte a timpului, este indispensabil, chiar obligatoriu, sa putem intra in comunicare cu semenii no~tri. in acest caz (pe linga impartii~irea unor coduri necesare), elasticitatea naturala a sernnificatiei sau definirea terrnenilor pe care ii schimbam\ afluxul de conotatii I. 2. 3. 4.
CONCEPTUL DE COMUNICARE
TEHNICI DE COMUNICARE
12
Ibid., p. 4. Ibid., p. 154. Ibid., p. 17. Pierre Bourdieu el a/., Le Metier de socio/ogue, Mouton-Bordas, Paris, 1968, p. 28: .Supunerea
posibile, fluctuatiile aleatorii ale atentiei noastre in raport cu multiple persoane, cu intentionalitatile lor, toate acestea obliga Ia intarirea sau Ia multiplicarea constringerilor focalizante ~i limitative din exprimarea §i receptivitatea noastra interpersonala. La nivel experimental, lucrarile initiate de echipa lui Kurt Lewin, reunite sub titlul Dinamica grupurifor, au <\_r~tat, irtr-adevar, ca, daca s-ar diminua constringerile structurale (nemaiexistind nici roluri marcate, nici sarcini prescrise, nici metoda impusa, nici retea de schimburi rationalizate, nici obiective accentuate, nici un nivel de schimburi convenit), raporturile dintre diferitii membri ai unui grup ar deveni dificile, nesigure, cu puternice oscilatii emotionale, ori chiar evazive ~i triviale. Imediat ce indivizii sint reuniti in mod neprevazut, tara organizare prealabila, ei pot resimti, intr-adevar, o mare dificultate de a-~i stabili pozitia, caci caracterul nedefinit al pozitiei fiecaruia in raport cu pozitia celorlalti suscita multiple posibilitati in legatura cu alegerea atitudinilor sale ~i cu exprimarea capacitatilor ~i a ideilor personate. Incertitudinea fiecarui individ intra in rezonanta, in mod necesar, cu cea a celorlalte persoane, in timp ce, in absenta unor norme, combinatiile, posibile ~i previzibile, de acord ~i de dezacord, de aliante sau de respingeri, de bumvointa sau de comportamente defensive se multiplicli vertiginos. Se poate dezvolta un fond de insecuritate, de angoasli, mai ales dacli ceilalti indivizi par a fi ei i~i~i mai nesiguri
~i mai imprevizibili in motivatiile §i in exprimarile lor sau in ceea ce prive~te dominantele imaginatiel lor.
Structudirile de grupuri naturale
Se poate deci considera ca o structurli definita prin impunerea unei tehnici, implicind constringeri (in termeni de norme, valori, roluri, obligatii, metode, niveluri §i scopuri), poate permite unor indivizi sli detina controlul asupra dinamicii de grup, potentiala, mereu subiacentli, prin evitarea oscilarii in toate directiile a articulatiilor sociale4 .
Fara indoiala, absenta unei structuri constringatoare este compensata, in mod inevitabil, de emergenta unor structurari naturale, pe care le-a descris englezul Bion. Procesele de structurare Nefiind situati in pozitie de lucru (working group), indivizii se plaseaza, intr-adevar, Constringerile in functie de care, cu ajutounii fata de altii in funqie de presupozitiile rul schimburilor efective de energie §i de de baza : fie cea de dependenta afectiva §i informatie, se vor construi in jurul indivipractica a tuturor fata de unul singur zilor baze de securizare §i articulliri de (dependancy group), fie cea de cuplaj, doi relatie pot fi clasate potrivit proceselor pe cite doi sau in doua subgrupuri care se care le pun in joe. Aces tea pot fi de exterioopun (pairing-group), fie cea a unei succe- rizare (sau, mai exact, de proieqie §i de siuni de confruntari §i de sustrageri (jight- clivaj) §i de interiorizare, adica de intro-flight-group)1. Nu este mai putin adevarat ieqie sau de cenzura. ca oscilarea intre aceste structurari face A.stfel se explica faptul eli, intr-o situaimposibile orice performanta, orice echili- tie de grupare sau de reunire care ii pune bru afectiv intre persoanele respective: in interactiune, stimulindu-i, indivizii sint anxietatea lor reciproca poate atinge cote interesati sli-§i puna in comun, prinproiecpericuloase. fie, reprezentlirile modurilor de a percepe Or, a§a cum remarca Eric Berne, fiin- Ia un nivel relativ ega!, prin care pot evita tele umane sint avide de structura (struc- izolarea sau o fli.rimitare excesiva : ei editure-hunger)2 §i au nevoie de consolidari ficli astfel o subculturii comunii, de grup, sociale, gratie carora i§i pot reduce ,anxie- care ii reune~te, din punct de vedere informatatea paranoida", caracterizata prin agre- tional, intr-un noi distinctiv. Aceasta subsivitate fata de ceilalti, aceasta pentru a culturii este conditionata de cultura socialli, putea convietui ~i Iuera impreunli, adica care guverneaza, in general, raportul dintre pentru a parcurge, in grup, drumul spre fiinte ~i lucruri in mediul respectivului grup. un program specific, cu scopuri comune3 . I.
necondiJiofUlta faja de un organon de reguli logice Iinde sa provoace un eject de inchidere prematuri, cauzind dispariJia, pentru a vorbi precum Freud; a e1asticitli!ii definirilor sau, cum spune Carl Hempel, a disponibilitli!ii semamice a conceptelor, care, eel pujin fn anumite faze ale istoriei unei $1iinje sau ale derularii unei cercetari, constituie una dintre condiJiile invenfiei".
13
Bion, Experiences in groups, Tavis Tock Publications, 1961. q. ibid., p. 146: .Activilalea work-group-ului este impiedicatii, deviata #.
eventual, asistala de alte activitafi psihice. avind in comun calitatea de puseuri emofionale puternice". 2. E. Berne, The Structure and Dynamic of Organizations and Groups, Ballantine, New York, 3.
1983, p. 215. Elliot Jaques, .Des systemes sociaux com me defense contre l'anxiete depressive et 1'anxiete
q.
de persecution", in Andre Levy, Textes fondamentaux de Psychologie sociale, Dunod, Paris, 1965, pp. 546 ~i 547: .Putem sli ni-i imaginl!rn pe indivizi proiectindu-~i in exterior pulsiunile ~i obiectele interne, care, altfel, ar fi sursa unor anxietli!i psihotice, ~i reunindu-le in cadrul vieiii instituliilor sociale in care se asociazli". 4. Pentru aprofundare, se pot consulta 1ucrlirile Risques et chances de /e vie collective, Epi, 1971; Du chc.ngemem tl l'inertie, Dunod, Paris, 1981; £'Administration, phenomene humain, Berger-Levrault, Paris - Nancy, 1968.
14
TEHNICI DE COMUN1CARE
Dar, prin activarea intre indivizii acestui grup a influentei anumitor valori §i a presiunii normelor curente, ea le poate adauga unele particularitiiti de facilitare sau de accentuare ori unele modificari specifice. 0 anumita coeziune va putea fi obtinuta doar prin efortul depus de indivizi in sensu! actualizarii referintelor comune in interiorul comportamentelor singulare, contribuind astfel Ia reliefarea elementelor de baza ale respectivelor valori §i norme . Intarindu-§i relativa lor ictentitate distinctiva in raport cu mediul §i cu oamenii din exterior, membrii grupului aflat in formare ajung sa-§i interiorizeze insa ,inegalitii[ile de situa[ie", dupa cum explicli W.J . H. Sprott. Dincolo de particularitiitile lor reunite, ei simt nevoia sa-§i localizeze diferentele 1 §i originalitatile, inspirindu-se din formele de raport reciproc existente deja in mediul lor. Pentru aceasta, ei se plaseazli in roluri complementare (daca nu chiar antagonice), adaptind in felul lor, prin introiecfie, unele modele de comportament (potrivite rolurilor respective §i care le justificli actele), pentru a reduce incertitudinile ce planeaza asupra relatiei lor complexe §i a favoriza previziuni de natura sa calmeze. Ei pot selecta, dupa caz, unele distinctii de statu!, care ii ajutii sa-§i diferentieze diversele reprezentliri personate. Consolidarile rolurilor introiectate in interiorul grupului, corelate cu e§alonarea lor in functie de statute §i favorizate de modelele de comportament, pot stabili, in consecintli, echilibrul oscilant a! inegalitiitilor §i a! diferentelor de situatie sau de caracteristici dintre indivizi, instituind posibilitatea formarii unui nivel ,moral" al grupului. Simultan cu repartizarea rolurilor §i cu completarea sau afirmarea subculturii comune se impune construirea unui dispozitiv adecvat al comunicli.rilor, sub forma I.
W.J .H . Sprott, Psychologie sociale, Payot, Paris, p. 14.
de re[ea selectivli. Aceasta introduce, prin unele instruqiuni sau dispozitii, o discriminare intre comuniclirile utile §i unele schimburi lipsite de interes sau perturbatoare. in acest fel, se instituie o cenzurii, care sa trieze multiplicitatea necontrolatii a informatiilor §i a mesajelor sau interactiunilor ; ea marcheaza, de asemenea, atribuirea selectivli. a sectoarelor §i a mijloacelor de aqiune incredintate indivizilor, pe cit posibil in funqie de rolurile lor. in sfir§it, ea se manifestli printr-un subsistem de sanc[iuni, cu substrat pozitiv §i negativ, care au rolul de a intli.ri baza de diferentieri interiorizate in cadrul grupului, §i aceasta in vederea asigurlirii unei dinamici echilibrate a schimburilor §i a contributiilor. Aceastli dinamica se bazeazli deci pe o organizare a comuniclirilor §i a relatiilor cu ajutorul unor dispozitive de subgrupliri divers articulate. Consolidlirile precedente au determinat o economie a energiilor individuale. in loc sa fie plasate, din cauza incertitudinii §i a instabilitlitii, intr-o mi§care brownianli, acestea pot fi, prin urmare, aplicate prin clivaj unor sarcini exterioare, mai mult sau mai putin distinctive, cu mijloacele §i in functie de rolurile §i de sectoarele atribuite fiecliruia. Pentru a evita insli o disipare a eforturilor in exterior §i incertitudinea in ceea ce prive§te intentiile, prin definirea unui scop comun sau a unui nod de obiective indreptate spre lumea exterioarli. §i Ia care se pot raporta diversele tinte §i activitiiti individuale, se stabile§te un Joe de convergenta a puseurilor individuale, cu conditia ca distinctia metodelor comune de procedurli s~ fie suficient de bine reaIizatii, pentru a se evita fenomenele de devianta, care pot ameninta coeziunea grupului .
CONCEPTUL DE COMUNICARE
15
forme induse de echilibru : cele care permit revelarea anumitor aspecte, ce nu ar fi Sfera interactiunilor perceptibile intr-o situatie mai globalli, §i estomparea altora. Am putea avansa ipoteza §i a structurarilor eli o succesiune de situatii caracterizate prin Prin aceste consideratii rapide se observli instructiuni variate ar permite, pe de o modul in care grupul poate sa functioneze, parte, abordarea unor probleme precise, prin integrarea personalitatilor individuale, diferite, iar pe de alta parte, i-ar ajuta pe cu mobilurile lor distincte §i imaginile lor indivizi sa se descopere §i sa se dezvolte pe originale, in reteaua sistemicli de circulatie anumite dimensiuni ale personalitlitii lor. a energiilor, stabilitii prin intermediul elemen- Cu citva timp in urmli, Moreno amintise eli telor ei de bazli: impregnate de subculturli, aceasta succesiune i§i are originea intr-o serie de roluri asumate §i jucate pe investite cu greutatea rolurilor, organizate parcursul unui !ant de situatii §i proiecte intr-o retea §i !ansate in urmlirirea obiectivelor stabilite, persoanele in cauzli i§i pot succesive. potentializa §i actualiza energiile intr-un mod particular, in raport cu alte grupuri . Tehnici §i potentializari Ansamblul elementelor de bazli §i al articulatiilor poate fi schematizat cu ajutoMai exact, in raport cu aceste elemente de rul unei sfere a interactiunilor §i a structubazli §i articulatii , fiecare tehnicli poate rlirilor1. permite, in aceste conditii, prin specificaDocumentul 3 (din pagina urmlitoare) rea sa interactivli, punerea in act a anumireflectli interdependenta generalizatii a tor potentialitliti, disponibile in interiorul fiecaruia dintre elementele de bazli §i a grupului. fiecarui pol de structurare §i informare pe Prin constringerile distinctive pe care care acestea ii edificli : conform celor cinci le introduce, ea poate avea ca efect cre§meridiane, al relatiilor (§i regulilor), al terea coeziunii grupului pe meridianul suporturilor (§i punctelor de sprijin), al relatiilor §i asigurarea unei participliri permotivatiilor (§i diferentelor), al instructiu- sonale §i consensuale pentru fiecare dintre nilor (§i dispozitivelor), a! productiilor (§i membri. Ea poate incita Ia depa§irea utilirezultatelor), §i conform celor trei niveluri zlirii ,limbii de Iemn" §i a indiferentei fatli de latitudine, respectiv paralelelor de de tentativele de banalizare a discursului. comportarnente §i de caracterizliri, ca Ia De asemenea, fiecare tehnica poate atriecuatorul conduitelor, loc de interferentli a bui anumitor indivizi roluri favorizante, cu stiluri mai mult sau mai putin obi§nuite, acestora. Se poate considera ca, ori de cite ori, pentru procesarea datelor §i a ideilor, conpe unul dintre cele patru meridiane §i pe form unor modele operationale §i in functie una dintre cele trei paralele de structurare, de referintele scoase in relief, pe meridiase privilegiaza unele dispozitii particulare, nul suporturilor. Pe meridianul productiilor, aceasta de Ia un pol Ia altul, se vor efectua schimburi de densitate de energie, putind rezulta poate determina unele scopuri §i exigente, poate impune aplicarea anumitor metode §i instrumente, poate cere utilizarea anumitor I. Yom putea gi1si, in Organiser des formations, proceduri ori poate supune studiului teme Hachene, Education, Paris, 1991, p. 117, o sfern variate sau nu, prescrise sau descoperite. ana1o~gli, cu citeva modificl!ri.
~i
Sfera interactiunilor
~~
•if ..
a structurarilor
~ ~
~~:~
c.z ;
;Ill. ; !I .
Mcridiane
·a! supor:u',ilor ~~ punctelor
I l
f~'; ·;,·,..~
~av.;
de sprijin
a! rcla!iilor
'II·
!Dt ~~<
~ttinte sociale
I r--;:_---'-.-7-,
I . '\. . 1
dtspoz![]velor
a! mOiiva!iilor
regulil:hnologii
ji a! diFel""!elor
~· . '
~tiinte umane
- ..
a!
\
ec~~~':J.~ce
I
'
Finalitatea purerii in
Ecuatorul co nduitei
practic~
\
\
j~~:!:c
Litera\turii
·
I
I
Spirituttitate
/Arta
/Fllosolie
REPREZENTARI \
""0""" PROIECTII \
in sf'rr~it, revenind la meridianul instrucJiunilor, aplicarea unei anumite tehnici poate favoriza aparitia unor retele selective de comunicare, fie chiar ~i prin repartizarea grupului in subgrupuri in mod divers situate, dotate cu mijloace identice sau diferite ; in plus, poate sa stabileasca modalitati ~i exigente de evaluare particulare, nea~tep tate sau obi~nuite ; poate asigura coordonarea subgrupurilor sau a indivizilor, gratie
I
CENZURI
I
17
CONCEPTUL DE COMUNICARE
TEHNICI DE COMUNICARE
16
/
CLIVAJE
unor tipuri variate de raporturi ; poate ritma schimburile §i aplicarea mijloacelor in functie de unele durate bine definite.
.Tehnici de mentinere a grupurilor in raporturile stabilite cti diversele elemente de baza ~i articulatii, fiecare tehnica, in mod obligatoriu experimentatA ~i validatli,
are ca funqie esentiala lmpiedicarea dezechilibrarii, din ineqie, a grupului ~i. implicit, a degenerarii intr-o dinamica confuza, neregulata ~i rara ~anse de redresare. Prin urmare, ea poate evita situatia in care indivizii nu sint lncadrabili in nici una dintre structurarile naturale sau presupoziJiile delimitate de Bion. Prin precautiile sau limitarile pe care le introduc in jocul interferentelor dintre indivizi ~i elementele de baza, ele reduc de fapt dificultatile care, intr-un grup, se produc prin implozie ~i care constau in a determina alegerea unui lider abuziv ~i acaparator, desprins dintre membrii grupului (Ia care s-ar raporta toti, prin abandon, pentru luarea deciziilor ~i chiar pentru exprimarea ideilor sau pentru conformarea sentimentelor, nu rara riposte afective mai mult sau mai putin imprevizibile), ori chiar in a dezvolta un antagonism rara sens intre doua paqi ale grupului (confruntindu-se dupa un mod de cuplare cvasisexual) sau, mai mult, in a precipita o competitie generalizata, In care luptele ~i retragerile, mai mutt sau mai putin evidente, ce apar In mod imprevizibil servesc Ia escamotarea problemelor reale, Ia respingerea cornu- · nidirii profunde dintre persoane ~i Ia eschivarea de Ia sarcinile utile sau chiar primordiale. Toate aceste riscuri de degradare a relatiilor umane sint inerente, in absenta unor tehnici care sa impuha o serie de instructiuni de organizare ~i reglementare. Acestea ar putea preveni derivele, conversationale sau obi~nuite, protejind schimburile dintre indivizi (nu ~tim in ce masura aceasta se intirppla .mai curind in viata curentli decit in cadrul intilnirilor dintre instructori! ) . De asemenea, ele ar putea permite dejucarea opozitiilor gratuite, generate.printr-o deviere a spiritului critic, ca ~i stoparea reactiilor orgolioase, repetitive. in schimb, pot favoriza deciziile ~i actiunile oportune.
Homo faber ~i-a datorat supravie!uirea dezvoltarii perseverente a uneltelor ~i a tehnicilor aplicate lumii materiale, pentru obtinerea unor resurse. Homo sapiens nu se poate deta~a de homo faber : el are nevoie de instrumente ~ide tehnici aplicabile lumii umane, pentru o cit mai coerenta valorificare a energiilor individuate ~i a multiplelor cuno~tinte acumulate.
Unele limite varietate
~i
o oportuna
Cu toate acestea, prin selectiile accentuate ~i limitele pe care le implica, nici o tehnica nu poate pretinde ca ar avea o eficacitate sau chiar o acceptabilitate universala in raport cu orice grup ~i in orice situa!ie. Fiecare tehnica i~i are propriile indicatii ~i contraindicatii, sfera sa de fecunditate sau de sterilitate, propria sa forta sau deficientlL Chiar ~i in cea mai buna aplicare a sa, nici una dintre tehnici nu poate fi adecvata in totalitate declt pentru o fractiune a grupului, neputind asigura declt lntr-o anumita masura lmiintarea catre obiectivele propuse, avind deci un spectru de a~teptari relativ Hmitat. Prin urmare, ar fi intelept nu sa se caute sau sa se impuna o tehnica perfecta, universala, ci, dimpotriva, sa se incerce utilizarea unei i!J.tregi game, suficient de complexe, de tehnici. intr-adevlir, nuiJ1ai un uz variat poate preveni unele riscuri de epuizare prin repetitie sau de satisfacere parti~Ul a indivizilor ~i chiar rezultatele incompJete. Tocmai nevoia de varietate, in conformitate cu Iegea lui Ashby (sau cu legea varietatii necesare1), ne-a detenn:inat sa propunem Iargul evantai de tehnici reunite in aceasta lucrare. I . Legea lui Ashby se poate formula foarte simplu: un sistem (sau mlicar un gnip , o echipa, o clasa) cu 0 anumita varietatt: (sau eterogenitate) nu
18
TEHNICI DE COMUNICARE
in plus, pluralitatea posibilitatilor deschise fiecarui utilizator permite unele alegeri, deci o personalizare a propunerilor sau a compozitiilor, in cazul unui formator sau al unui profesor. Totu~i. ar trebui sa incercam o diferentiere a tehnicilor utilizabile in mai multe situatii de acele tehnici care par a fi cele mai adecvate momentelor de formare : in acest sens, am marcat diferenta prin gruparea instruqiunilor ~i a constringerilor care le definesc sub denumirea de:! exercitii. 0 data operata aceasta delimitare, vom gasi, in gamele de tehnici stabilite, un ansamblu de precizari ce vizeaza repartizarea indivizilor dintr-un grup in subgrupuri distincte, dar divers articulate. in mod simetric, unele tehnici pot asigura, in timpul intilnirii tuturor membrilor unui grup , interactiuni delimitate prin proximitati prestabilite. Daca, pe de al~ parte, este important ca unele instruqiuni sa determine replasarea in cadrul realului , in acela~i timp , alte instruqiuni trebuie sa incite Ia actionarea de tip imaginativ, prin creativitate, cu asumarea unei distante fa ta de real. in ceea ce prive~te exercitiile destinate antrenarii indivizilor pentru o mai buna organizare a comunicarilor lor, in functie de necesitati, vbm putea recurge Ia o serie de game care vizeaza comunicarea ~i dezvoltarea personala, ca ~i comunicarea ~i arta exprimarii, comunicarea ~i luarea de decizii, comunicarea in situatii de confruntare. Referitor Ia raportul cu realul, vom avea posibilitatea de a utiliza exercitii de dezvoltare a capacitatilor legate de conduita in (• '
poate fi regularizat (Si stabilizat ,in ceea ce priveste dinamica schimburilor dintre · multiplele sale elemente) decit prin intermediul unui subsistem de regularizare, compus din unul sau mai multi formatori ~ i citiva responsabili , de o varietate eel putin egalli. In absenta acestei varietliti necesare, subsistemul va deveni reductor.
conversatie. in legatura cu recurgerea Ia imaginatie, ne vor fi utile unele exercitii de simulare, ca ~i valorizarea creativitatii.
CONCEPTUL DE COMUNICARE
dori sa ne consulte lucrarea, pentru a o concretiza in mediul practic sau pentru a o transforma in alte modalitati, precise, de abordare a comuniciirii. Multiplicitatea acestara din urma raspunde cumva conceptiei
19
explicitate de catre Belaval, cu referire Ia filosofia (~i Ia "teodiceea" ) lui Leibniz , conform careia "cea mai bunli dintre lumile <
0 inginerie in plina dezvoltare Pentru a rezuma, responsabilii , institutionali sau nu ; de animarea grupurilor sau de stagiile de formare au obligatia de a asigura, cu competenta, comunicari cu un bun nivel de densitate ~i neexpuse disiparilor sau "zgomotelor" inutile. Pe de alta parte, le revine sarcina de a canaliza schimburile dintre indivizi, in mod avizat, spre a putea atinge obiectivele scontate, indiferent ca sint de ordinul produqiilor concrete · ori de eel al dezvoltarii sau al perfeqionarii indivizilor. Facilitarea sau reglementarea comunicarilor, ca ~i concretizarile operationale sau imbogatirile personale presupun insa suficienta experienta (vizind unele proceduri tehnice sau exercitii de antrenament), daca ne propunem nu numai evitarea monotoniilor reductoare, dar. ~i favorizarea unor alegeri personalizate. intr-adevar, in absenta unei inginerii suficient de bine dezvoltate, responsabilii sau formatorii s-ar afla, in permanenta, in situatia de a improviza prin tatonari, daca nu chiar de a recurge Ia unele combinatii mai mult sau mai putin hazardate sau de a dovedi un elitism de suprafata. A trecut ceva timp de cind a inceput sa se manifeste, pe buna dreptate, o oarecare preocupare de a pune Ia dispozipa tuturor un set de practici ~i instrumente deja testate. in ceea ce ne prive~te , am incercat ·sa ne allituram mi~carii care anima aceasta preocupare ~i care raspunde unei logici de comunicare pe marginea comunicarii. Speram eli ceea ce va urma dupa aceasta introducere va putea servi colegilor no~tri ~i eli ei vor
I.
Y. Belaval, Histoire de La Philosophie . t. II, La Pleiade. Gallimard, 1973, p. 544.
CAPITOLUL 1
TEHNICILE Sectiunea introductivii a ariitat semnificatia necesitiitii de a recurge Ia utilizarea tehnicilor : controlul asupra riscurilor de incertitudine ~i de disipare a energiilor in raportul dintre indivizi, pentru a se asigura o stabilizare a structurii ~i a activitiitii unui organism sau ale unui grup. in aceastii primii parte vom giisi fi~e privind tehnicile adecvate organiziirii unui grup in subgrupuri, ca ~ i punerii in interactiune a indivizilor aflati in situatie de grup complet (grupul fiind fie de dimensiuni medii, fie de mare anvergurii). Pe de altii parte, ne vom familiariza cu unele practici vizind raportul cu realul, precum ~i cu unele tehnici de creativitate. Un preambul va permite, de asemenea, situarea instructiunilor a~a cum se prezintii ele: mai intii in plan spatial sau temporal, Ia nivelul fenomenelor afective ~i emotionale, rationale, dar ~i imaginative, sau, in sfiqit, in functie de formele de schimb pluraliste ; in al doilea rind, din perspectiva repartitiei subgrupurilor, fie prin atribuirea de functii identice sau diferentiate, fie prin atribuirea mijloacelor. Sii ne amintim cii fiecare tehnicii, oricit de generalii ar fi aplicarea ei, permite, gratie semnificatiei instructiunilor pe care le instituie, atingerea anumitor obiective, bine definite; totu~i, nici una nu poate riispunde tuturor a~teptiirilor pe care, in mod legitim, le poate avea un formator (sau un profesor), in vederea organiziirii de comuniciiri sau a sustinerii unor dezvoltiiri personate.
~I
UTILIZAREA LOR
Gamele tehnicilor de grup catalogate in aceastii prima parte au fost distribuite, pentru o mai u~oarii reperare a lor, in patru capitole, vizind organizarea in subgrupuri, interactiunea in situatie de grup complet, raportarea Ia real ~i, in sfir~it, creativitatea. E posibil insii sii distingem varietatea instructiunilor care le diferentiazii in functie de modalitiitile multiple pe care le instituie ~i care vizeazii raporturile dintre persoanele dintr-un grup sau dintr-o echipii, ca ~i formele de lucru adecvate anumitor obiective. Constringerile definite de astfel de instructiuni se pot stabili in primul rind din punct de vedere topologic: - in ceea ce prive~te spatiul; - din perspectiva timpului; - Ia nivelul fenomenelor afective ~i emotionale; - din perspectiva unor consideratii rationale ; - in functie de caile imaginatiei ; - conform multiplelor modalitiiti de schimb. in al doilea rind, structural, ele se pot traduce prin repartitia : - in subgrupuri cu functii egale sau diferentiate, - dar ~i intre indivizi, avind roluri egale sau diferite, - dincolo de atribuirea de mijloace, identice sau distincte.
in mod ega!, invitatii catre activitati de apropiere sau de indepartare, de explorare a unor locuri reale sau a unor situatii virtuale, in scopul definirii ~i al diferentierii unor exercitii de punere in contact a indivizilor, care sa asigure intirnpinarea ~i prezentarea reciprodi, ori pentru a-i antreria in sensu! stabilirii de relatii sociale sau al exprimarii ,- corporate ~i al echilibrului personal. in ceea ce prive~te locurile reate, se pot intilni instructiuni de genu! : "Vom forma un cere (sau un triunghi, un patrat etc.), ~ezati sau in picioare, inconjurind sau fiind
lnstructiunile Vom incerca sa gasim exemple pentru acea5tii varietate a instructiunilor, in vederea organiziirii de noi exercitii ~i. implicit, a eonsolidiirii ingineriei de formare, in functie de necesitiiti. De altfel, uneori am reu~it sa obtinem astfel de comportarnente.
in ceea ce prive~te spatiul in ceea ce prive~te spatiul, atit grupurilor, cit ~i claselor de elevi, le pot fi adresate, ..;
24
GAME ALE TEHN!C!LOR DE GRUP
incojurati de un alt cere de participanti, mi~cind sau nu piesele de mobilier ~i obiectele, intorclndu-ne sau nu intr-un anume sens, apoi indepartindu-ne sau nu". in anumite cazuri, participantilor li se cere sa se a~eze umar linga umar sau sa se deplaseze fi xindu-se cu privirea, in cazul intilnirilor din intimplare. De asemenea, se poate cere o explorare tactila a vecinatatilor, pereti sau obiecte, in tacere sau nu, dind curs unor explicatii pe marginea sentimentelor traite, prin prisma instruqitlnilor enuntate. Mai mult, se poate face propunerea ca unii dintre participanti sa arunce sau sa primeasca o minge, pronuntind un cuvint. Spat.iul virtual ofera posibilitati de explorare proiectiva : prin studii de caz, prin ,jocuri de intreprindere" 1, joe de rol, prin psihodrama, jocuri de decizie, prin situatii constind in tratarea unui incident, prin cerinta de a stabili scenarii plasate in tari imaginare, carora li se fixeaza coordonate fictive, ~i. in general, prin exercitii de simulare, capabile sa deschida perspectiva unei utopii.
Din perspectiva timpului Astfel de instructiuni pot direqiona schimburile spre evocarea trecutului ori spre referirea Ia prezent sau Ia viitor. intoarcerea in trecut se poate realiza prin exercitii de bilant, aplicate unor variabile de interes, de dificultate sau de e~ec ; acest fapt poate da na~tere unor schimburi de regularizare, in leglitura cu o eventuala interferentli, sau unui conflict de roluri privind membrii unei echipe. Se pot adopta ~i exercitii de schimburi profesionale : putem gasi, de exemplu, in fi~e, tehnica Grupului de Aprofundare Profesionala sau I.
Metoda de forrnare axatii pe studierea unor situatii ~i probleme analoage celor ce caracterizeaza viata unei intreprinderi (n.t.).
GAP (p . 92), conform careia un narator, in analiza unui caz personal, care il preocupli, este ajutat de imrebarile non-evaluative pe. care membrii grupului sau sint invitati, in mod imaginativ, prin unele instruqiuni, sa i le adreseze. Aceasta tehnica este inspirata de grupul Balint, condus de psihanali§ti, §i se adreseaza grupurilor de medici sau de infirmiere. Raportarea Ia prezent este impusa prin exercitii care invita participantii unui grup sa se concentreze pe ,aici" ~i ,acum", in ceea ce prive§te trairea lor prin raportare reciproca, explicitindu-§i reprezentlirile imediate despre ei in§i~i. ca ~i perceptiile directe asupra celorlalti, semnalind emergenta unor fenomene legate de putere sau de rezistenta evidenta Ia aceasta, denuntind, eventual, presiunile conformismului pe cale sa se instituie in grup. Instruqiunile care delimiteaza astfel exprimarea indivizilor definesc anumite forme de ,dinamica de grup", mai ales aqiunea de training group (sau T-group), pusa Ia punct §i dezvoltatli in SUA de catre Kurt Lewin §i National Training Laboratories, dar ~i in Franta, de ,Grupul centrat pe grup". Aceste forme impun prezenta unor animatori sau anali§ti extrem de bine pregatiti. Raportarea Ia viitor poate fi stimulata de unele instructiuni care cer imaginarea acestuia cu referire la un organism, la o situatie sociala, la o institutie : intr-o perspectiva de zece-doulizeci de ani sau cu gindul Ia mileniul al treilea, in incercarea de a sari peste blocajele, frictiunile sau obstacolele prezente, in a~a fel incit sa se poatli depista posibilitlitile de reorganizare sau de reorientare. Astfel de instructiuni vom intilni in cazul grupurilor sau a! tehnicilor de prospectiva (p. 109), ca §i in unele proceduri de analiza a valorii, utilizate de marile intreprinderi. Instructiunile avind ca suport timpul §i durata, desigur, pot fi redactate mai mult sau mai putin concis, intr-o forma mai mult
TEHNICILE SI UTILIZAREA LOR
sau mai putin originala, nea§teptata, tinzind spre o gama de acronie.
in legatura cu afectivitatea 0 mare varietate de instructiuni a fost formulata cu scopul de a limita natura interactiunilor ce se stabilesc intr-un grup axat pe schimb, pe formare sau pe terapie, in raport cu unele expresii afective, orice disertatie sau incercare de intelectualizare, chiar orice intentie de teoretizare fiind, in acest caz, interzisli sau raminind tara raspuns. Exprimlirile pot fide ordinullimbajului articulat (mai ales in grupurile de diagnostic), pot fi doar vocale (ca in cazul strigatului primar) ; pot fi gestuale, nesonore, simbolice sau demonstrative. Mutismul, mai mult sau mai putin deliberat, a! animatorului (care poate fi asociat cu tacerea distanta a analistului, din timpul curei , analitice) se poate constitui ca o conduita menita sa-i provoace pe participanti Ia o exprimare afectiva, printr-un transfer catre ceilalti sau catre persoana lui. De cele mai multe ori, instructiunile pot depa§i nivelul afectiv, pentru a recurge Ia o abordare directa a nivelului emotional. Ele determina manifestari fizice de agresivitate sau furie, de angoasa sau de teama, pe fondul unei supraexcitari, ca in cazul grupurilor-maraton, a! exercitiilor de bioenergie ori al strigatului primar (tehnica preconizata de Schultz). Respectivele instructiuni pot duce spre dezvliluire sau mascare, putindu-§i asocia, in acel~i timp, riturile de intrare in transa.
Din perspectiva unor consideratii rationale Un numlir de norme opuse pot determina accentuarea rationalitatii, excluzind orice
25
modulatie sentimentala §i orice transpunere in act, reala sau mimata. Astfel de instructiuni delimiteaza diverse forme de lucru in echipa, unele exercitii de grup, studii de concepte, de teoretizare pe marginea unor practici, analiza de texte, conduita in comunicare, analiza institutionala, definire a unor concepte sau a unor proiecte. Vom intilni diverse tehnici sau exercitii care utilizeaza un asemenea tip de instructiuni (a se vedea in special p. 67). Mai trebuie mentionate, referitor Ia aceasta categorie, instruqiunile care definesc activitati de refleqie, dar ~i de produqie (de material tehnic sau pedagogic), in interiorul atelierelor, cu impunerea unor norme de precizie §i de calitate sau de claritate. Asemenea instruqiuni ne sint mai familiare. Adesea insa varietatea acestora nu este foarte bine cunoscuta sau e insuficient dezvoltata.
Potrivit cailor imaginatiei Ca o contrapondere Ia invitatiile catre rationalitate, se recomanda recurgerea Ia imaginar, Ia fantastic, daca nu chiar Ia absurd, prin excluderea, pentru un anumit interval de timp, a oricarei operatii critice sau a oricarui protest in numele principiului de realitate. Sint extrem de cunoscute instructiunile bazate pe brainstonning : ,Exprimat.i prompt tot ce va vine, fiecaruia dintre voi, in mod spontan in minte ; formulati chiar §i <
26
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
li se ceara sa elaboreze, individual, apoi colectiv, legende adecvate (a se vedea p. 220). Uneori, imaginatia e valorizata prin plasarea intr-un cadru definit a unor personaje, obiecte sau a unor interactiuni ce urmeaza a fi inventate (de exemplu, ,Imobilul", conform unei tehnici creative puse Ia punct de Francis Debyser, Hachette, 1986). Luind ca punct de plecare o practica de invatare prezentata de un narator, membrilor unui grup Ii se mai poate cere sa se reuneasca intr-un grup mai; mic, pentru a se ajuta reciproc in transpunerea, pe cale imaginara, a diverselor dimensiuni ori a unora dintre caracteristicile care determina aceasta practica : prin marirea sau schimbarea scarii de raport ; prin reducere sau inlocuire ; prin modificare sau deformare. Un exemplu vom gasi in leu methodologique de transposition [Joe metodologie de transpunere] (a se vedea p. ll5).
Cu privire Ia formele de schimb pluraliste Se pot concepe instruqiuni care, in Ioc sa restringa intre anumite limite ~i in anumite direqii activitatile pe care Ie sugereaza, dimpot'riva, incita Ia cea mai mare varietate a formelor de schimb, de exprimare ~i de analiza ; a~a se intimpla cu activitatile interdisciplinare ~i cu cele interculturale. Este ~i ceea ce intilnim in practica grupurilor aleatorii, initiata de Carl Rogers ~i de asociatii sai. Se poate spune (sau sugera) ca fiecare are Iibertatea de a se piasa Ia toate nivelurile care ii convin : afectiv, emotional, imaginativ, simbolic, gestual, grupal sau institutional, singular sau interpersonal. Prin urmare, schimburile ~i interventiile regularizatoare ale moderatorilor se vor putea situa sau vor putea trece de Ia un nivel Ia altul, in mod liber, in functie de modalitatile care s-ar dovedi cele mai favorabile.
De asemenea, anumite instruqiuni deschise pot contribui Ia eliberarea indivizilor sau a grupului de o repetitie mecanica a unor instruqiuni implicite sau explicite, inchise sau nesigure, aplicate sau suportate anterior : indivizii ~i intilnirile lor sint orientate, atunci, spre propria lor autenticitate, renuntindu-se Ia rigiditatile dobindite, Ia defensivele acerbe sau Ia unele ticuri, ca ~i Ia un uzaj rigid a! ,limbii de lemn" sau Ia ni~te limbaje sofisticate, preluate de la experti sau de Ia formatori. Acest tip de instructiuni deschise corespunde recomandarii pe care a tacut-o Paul Fraisse, in calitate de pre~edinte al celui de-al XXI-Iea Congres international de psihologie, tinut Ia Paris in 1976 : , Viitorul apartine celor care vor face ape! Ia sarcini deschise, ~i nu inchise, Ia situatii ambigue, cu solutii multiple, in care planul experimental va tine cont de analizarea proceselor de elaborare ~i de stabilirea unor solutii".
Instructiuni de organizare in grupuri ~i subgrupuri Se intelege de Ia sine ca pluralitatea instructiunilor descrise mai sus poate fi alaturata altor constringeri, care implica repartizarea indivizi1or in grupuri ~i subgrupuri de marimi variate ~i pe durate modificabile, a caror varietate potentiaUl va fi indicata in capitolul 2. Modalitatile de structurare a raporturilor dintre persoane antreneaza insa moduri particulare dducru, de schimburi, de exersare ~i de productie : in functie de repartitia functiilor intre indivizi sau intre subgrupuri ; conform distinctiei eventuale (sau nediferentierii) de roluri incredintate indi~ vizilor ; in virtutea instructiunilor priviiid durata ~i obiectivele ; prin recurgerea, sau nu, la diverse mijloace scrise, orale, audiovizuale, informatice ~i. in general, tehnologice.
TEHNICILE Sl UTILIZAREA LOR
rind pe rind printr-o alegere intre trei formule : fie toti redacteaza un comentariu despre un minicaz, fie unele minicazuri sint impartite, urmind ca fiecare sa scrie un comentariu pe marginea minicazului atribuit, pentru ca apoi sa-l transmita altcuiva, care sa-l comenteze, Ia rindul lui etc. ; fie minicazurile sint produse de fiecare subgrup, incredintate unui alt subgrup, care le studiaza conform uneia dintre cele doua formule precedente, minicazurile putind face referire Ia unele dificultati sau Ia unele
Ar putea fi util sa analizam multiplele moduri de lucru in grup care pot rezulta de aici, atit inainte, cit ~i dupa consultarea fi~elor adunate in lucrarea de fata ~i punerea lor in aplicare, in vederea clarificarii alegerilor tacute ~i adaugarii unor optiuni complementare.
Functiile instructiunilor Tipologia prezentata aici este ilustrata prin citeva exemple, in vederea distingerii, intr-un grup, a unor subgrupuri cu funqii ~i roluri egale sau diferentiate, cu sau tara mijloace ~i suporturi grafice.
Cu functii egale Acelea~i
sarcini, acelea~i teme, acelea~i instructiuni (obiective variabile privind produqia ~i durata).
Cu roluri egale
-
-
-
in elaborare progresiva: timp de m minute, lucru in subgrup de doua persoane ; apoi, timp de m' minute, lucru in subgrup de 4 sau 6 persoane, prin regruparea precedentelor, cu alte instructiuni etc. in elaborare regresiva : subgrupurile initiale se impart in mici grupuri, Ia un anumit moment, cu instructiuni specifice. Cu eonsultare pe Zoe : prin subgrupuri de persoane reunite timp de n minute, in cadrul grupului, avind o instructiune scurta (de exemplu: phillips 6 x 6, ,6 persoane in 6 minute"). in minieaz : fiecare persoana redacteaza, in 5 minute, o problema sau o situatie traita. Aceste rninicazuri, anonime, sint citite public, apoi studiate
27
reu~ite.
-
in intergrupuri : in fiecare dintre intergrupuri exista unul sau mai multi reprezentanti ai mai multor grupuri care au lucrat separat, avind misiunea de a comunica, in mod discret, rezultatul schimburilor fiecarui grup. - Cu eartona~e verzi ~i galbene : doua subgrupuri (cu un numar ega! de participanti) pun intrebari, de Ia individ Ia individ, cu privire Ia ~teptarile lor (marcate pe carton~e verzi) ~i Ia temeri (marcate pe cartona~e galbene); cartona~ele sint reunite in functie de culoare, constituind obiectul unor reflectari aprofundate pentru intregul grup.
Cu roluri diferenfiate in eomunieare rotativa : subgrupurile Iucreaza pe o durata delimitata; apoi, un mesager pleaca din fiecare grup, fiind inclus in altul ; urmeaza prezentarea pentru o noua durata ; din nou, un mesager se indreapta spre un alt subgrup ~i a~a mai departe. Mesagerii succesivi pot fi indivizi diferiti sau pivofi mobili. - in triade : printr-o repartitie circulara a rolurilor, precum intervievator, intervievat, observator, sau facilitator, cercetator ~i secretar etc. Se pot constitui ~i tetrade ...
-
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
28
-
Cu ajutorul tehnicii de fnvecinare : fiecare i~i a lege numarul , unu" sau ,doi"; fiecare numar ,doi" i~i interogheaza vecinul cu numarul ,unu" din stinga ~i i~i transmite mesajul (a~tep tari ; idei ; intrebari etc.) vecinului cu numarul ,unu" din dreapta . Apoi, toti cei cu numarul ,unu" vor inscrie pe ni~te panouri mesajele primite, care urmeaza a fi reclasate. - Prin intermediul responsabililor cu dezbaterea - asista[i : grupul este fragmentat intr-un subgrup de indivizi insarcinati cu dezbaterile, fiecare fiind asistat de un consultant (~i, eventual, de un observator) . Studiul se efectueaza printr-o serie de faze de dezbatere, de doulizeci de minute, urmate de scurte faze de consultare intre fiecare participant §i consultantul sau (in prezenta observatorului, dadi exista unul). La un moment dat, rolurile sint schimbate. Este uti! sa se atribuie ~i roluri de secretariat, pentru a se nota argumentele emise pe parcursul diferitelor faze. - in stil , broasca-Jestoasa" : fiecare subgrup comunica cu celelalte prin intermediul a doi purtatori de cuvint, iar schimbul lor de replici trebuie sa constituie centrul de interes a! celorlalti participanti, rama~i in expectativa (asemenea ,broa§tei-testoase", care i§i retrage capul in carapace). Prin interpelare gestuata : un subgrup ii interpeleaza pe membrii unui grup prin intermediul intrebarilor care ii distribuie, progresiv, in subgrupuri cu functii diferentiate.
Ia semnificatia preferintelor sale, printr--o referire Ia o tema sau Ia o problematica. - Prin studii de caz : anumiti indivizi trebuie sa parcurga ni~te dosare aprofundate (elemente scrise, inregistrari; filme sau cazuri filmate ; ambele variante), pentru a analiza unele situatii concrete, a degaja problemele ~i a propune solu{ii. Cu mijloace video : unele faze de Jucru sint filmate in circuit inchis §i utilizate fie prin autoscopie, fie prin examinare (critica) de catre subgrupuri antagonice, conform unor instructiuni determinate. Avind in vedere produc[ia : poate fi vorba de realizarea unor fotografii, a unor fotomontaje, a unor grafisme pe diapozitive, a unor desene colective, benzi desenate, a unei edi{ii de imprimate, a unor filme, mingi §i alte suporturi, pe care se plaseaza desene sau cuvinte importante, precum reprezentari de amintiri, indicatii de calitate, dificultati, intilniri, reu§ite, proiecte de viitor, dorinte etc. Prin blazon. - Prin construirea cu ajutorul unor obiecte (cuburi, elemente ,!ego", pahare din plastic etc.) a reprezentarii unei institutii, a evaluarii unei secvente de formare sau a unei activitati, interpretate simbolic, prin aplicarea unor . reguli (impuse sau, alese) de plasare a obiectelor.
Cu functii diferentiate Cu roluri egale
Cu mijloace -
§i
supofturi dezvoltate
Cu ajutorul fotolimbajului: fiecare membru al grupului propune anumite reproduceri fotografice sau opteaza pentru un joe al fotografiilor, explicindu-§i alegerea ; i se cer Jamuriri cu privire
-
-
Prin observari reciproce : fiecare subgrup este, altemativ, realizator al unei sarcini ~i observator al unui alt subgrup, avind o sarcina similara sau diferita. Prin argumentare : doua mici grupuri se contrazic pe o tema data, sub
TEHNICILE SI UTILIZAREA LOR
supravegherea unui grup de animatori, in timp ce ceilalti participanti se deplaseaza, conform instructiunii de a se piasa in spatele unui subgrup de fiecare data cind acesta a enuntat un argument demn de a fi discutat sau respins (chiar ~i atunci cind se manifesta ostilitate in raport cu acest argument sau cu teza pe care o sustine). Prin pozitiile pentru, contra, neutru; un subgrup neutru prime§te, dupa concertari interne intre subgrupurile pentru §i contra, in mod alternativ, un partizan a! celui pentru ~i unul al celuilalt, pina Ia epuizarea subgrupurilor. Fiecare dispune de un minut pentru a- ~i prezenta argumentele. Subgrupul neutru i~i comunica evaluarea. Cele trei subgrupuri pot avea sau nu un volum echivalent. - Prin discU[ie de tip panel1 : un subgrup-e$antion discuta in fata grupului, iar fiecare i~i noteaza observatiile, comunicindu-le in scris unui subgrup de animatori. Ace§ti reintroduc mesajele fie Ia intervale exacte (din douazeci in douazeci de minute, de exemplu), fie in functie de oportunitatea acestora. - Prin metoda Delphi : proiectele elaborate de catre subgrupuri sint adresate unor experti, spre avizare. Propunerile Je sint returnate, cu misiunea de a indica unele sinteze posibile, fara ca expertii sa ~tie care dintre ei este consultat. - Prin comenzi reciproce: un subgrup, G 1, define§te, in doulizeci de minute, o tema sau o metoda de Jucru pentru un alt subgrup, G2, care o va studia in patruzeci de minute, in timp ce un al treilea subgrup, G3, observa diversele faze de schimb ~i de studiu, comunicindu-si reactiile §i propunerile unui 1. Tehnicli de anchetare care vizeazli relevarea
modificlirilor de comportament ~i a schimbadlor de opinie, gra{ie chestionarelor repetate Ia intervale regulate pe acela~i e$antion, tehnicli pusli Ia punct de Lazarsreld (n.t.).
29
al patrulea subgrup, G4, care claseaza aceste mesaje §i asigura analiza finala a productiilor realizate ~i a trairilor aferente.
Cu roluri diferentiate Prin studiul riscurilor (obstacole sau dificulta{i) : mai intii, fiecare este incitat de catre un animator sa enunte unele riscuri (sau obstacole, dificultati) care ameninta un proiect, o activitate sau un studiu. Tot ce se spune este scris pe o tabla (sau pe un panou de carton). Se face, apoi, o clasificare a tuturor riscurilor: indivizii se repartizeaza in subgrupuri, care aleg o categorie de riscuri, pentru a incerca sa descrie caile de reducere a fiecaruia dintre acestea, cu inscrierea lor pe o tabla. Ulterior, se face o unificare a solutiilor. - Prin studii de incidente : este prezentat un incident ; grupul se imparte in subgrupuri cu pareri opuse in privinta solutionatii lui. in cadrul subgrupurilor, o serie de studii, apoi unele faze de negociere sint arbitrate de catre subgrupul de animare. - Prin chemarea fn banca acuzaJilor: un subgrup este plasat in centrul actiunii de chestionare din partea celorlalte subgrupuri, cu privire Ia un obiect, Ia o problematica sau Ia o productie. Un subgrup de moderatori vegheaza ca aceasta actiune sa aiba Joe in conditii de moderatie si bunavointa. - Prin intermediul unui grup de aprofundare projesiona[{z (GAP) : un narator este ajutat sa exploreze o problema concreta care il preocupa prin intrebarile venind din partea membrilor unui grup, cu sprijinul unui moderator, irnpreuna cu care se retrage, pentru a analiza reactiile grupului.
30
-
-
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
in regim de sus{inere : fiecare grup i~i expune rezultatele sau pozitiile in fata unuijuriu, prin intermediul unui raportor sau al unei persoane alese. in complementaritate : fiecare subgrup are responsabilitatea unei sarcini distincte, in serviciul celorlalte subgrupuri ~i sub conducerea unuia dintre membrii sai (desemnat, tras Ia sorti sau ales).
Cu mijloace proiective -
-
Prin brainstorming incruci~at : fiecare subgrup poate studia in mod rational, prin analiza de sistem sau prin extrageri de idei, productia imaginativa (enuntata tara critici ~i cu stimulare) care ii este transmisa de un alt subgrup. E posibil ~i ca respectivul subgrup sa-§i fi transmis propria productie creatoare unui alt subgrup. Printr-un exerci{iu de prospectiva: unele mici grupuri trebuie sa-§i imagineze, separat, ce ar putea deveni diverse institutii (§coala, o universitate, o intreprindere etc.) intr-un viitor indepartat (peste zece ani, in anul 2040 etc.). Indivizii trebuie antrenati sa-~i lase Iibera
imaginatia, utilizind anumite proceduri legate de creativitate. E posibil ca totul sa se incheie prin stabilirea unui procentaj de 10%, reprezentind proiectiile eel mai rapid realizabile. Se poate actiona astfel ~i in retrospectiva. - Prinjocul metodologic de transpunere: un prezentator descrie o procedura sau un demers . Mici grupuri incearca transpunerea acestora intr-o maniera originala, prin deformarea creativa a tuturor elementelor, cu ajutorul imaginatiei. - Prin incercarea de inovare : intr-o situatie de simulare cu documente, date cifrate, imagini sau filme care propun scenarii diferite. - Prin comunicarea sau evaluarea cu expresie graficii : in subgrup, in tacere, desenind sau colorind, conform unor referinte cu simboluri diferite (in functie de unul dintre cele patru elemente primordiale) ~i pe teme distincte. - Prin jocuri de fntreprindere : diverse subgrupuri, avind organizari ~i misiuni diferite, sint plasate intr-o situatie specifica pietei, pornind de Ia un model economic ~i social, care permite stabilirea consecintelor pe care le au masurile hotarite de fiecare dintre ele.
CAPITOLUL 2
ORGANIZAREA IN SUBGRUPURI Se intimpla frecvent ca unele persoane care constituie un auditoriu sau un grup sa doreasca sa ramina impreuna, chiar §i atunci cind responsabilii sau formatorii cred in oportunitatea unei organizatii formate din mici grupuri care sa lucreze separat. Pentru a echilibra tendinta catre inertia grupala, trebuie deci ca acestea sa dispuna de un anumit potential de tehnici susceptibile de a pregati ~i de a asigura impartirea dorita, pe multiple cai, care sa nu fie doar de sciziparitate. Dupa o scurta evocare a dispozitiilor impuse, care lasa, in mai mica sau mai mare masura, libertate de alegere indivizilor, vom stabili citeva modalitati de investigare sau de stimulare; acestea permit : - fie aparitia unor subgrupuri mai mult sau mai putin naturale; - fie stabilirea de consultatii prin care sa se ajunga Ia ni~te decizii de repartizare in subgrupuri distincte; - fie instituirea unor grupari succesive ; - fie infiintarea de subgrupuri noi; - fie, in sfir~it, organizarea de raporturi intre diferite subgrupuri, Ia expirarea timpului acordat unor sarcini separate. Diversitatea modalitatilor reamintite gratie fi~elor care urmeaza ii poate ajuta, de asemenea, pe formatori ~i pe responsabili sa se elibereze de tentatiile manipulatoare sau autoritare. Ea poate favoriza o alegere adecvata a gamei de structurari propuse unor grupuri, iar aceasta poate da loc sau nu unei dezbateri constructive. in orice caz, selectia tehnicilor reunite in acest capitol merita sa fie completata cu unele forme noi, care ar putea fi difuzate, reu~indu -se astfel sa se consolideze ingineria colectivului.
impartirea unui grup in subgrupuri . · La intimplare La invitatia unui formator, indivizii sint repartizati : - prin invednare, dupa locul ocupat ; prin fragmentarea grupului §i distribuirea in colturi diferite ale unei sali ;
-
prin tragere Ia sorti, fiecare dintre participanti extragind cite o litera dintr-o cutie §i acelea§i litere urmind sa se grupeze ; sau prin numararea participantilor de Ia lla n (3, 4, 5 sau mai multi), prin gruparea lor fie in functie de acela§i numar, fie in Sl,lbansambluri de n ; in virtutea unor criterii explicite, a unor roluri impuse, a eterog~nitatii etc. ; prin dispatching (expediere) in locuri diferite, in momentul sosirii, pentru stagiu.
32
ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
-
Prin desemnare Membrii fiedirui subgrup sint desemnati dinainte, pe o lista, ori pe loc, in functie de ni~te criterii, explicite sau nu : - de catre un informator ; - de echipa de formatori ; de catre un mic' grup de participanti, tra~?i Ia soqi sau voluntari (fiecare dintre ei fiind invitat sa aleaga din grup, unul cite unul, pe rind, membrii subgrupului sau) ; - de unele persoane din afara grupului (invitati sau observatori) ; - de catre responsabili institutionali .
Voluntariatul Indivizii se dispun : prin intrare Iibera in una dintre s1Hile sau locurile disponibile ori prin preferinta pentru unele mijloace, utilizabile sau nu (audiovizuale, grafice etc.); in functie de afinitati sau de o cunoa~? tere anterioara ; prin inscrierea pe liste afi~ate (cu sau tara mentionarea numelui unui formator sau al unui participant care propune o activitate) ; prin alegerea uneia dintre temele sau metodele propuse de catre formatori sau de catre grup ;
-
in urma voturilor lor privind proiectele prezentate, pe tabla sau oral, de catre un formator ; prin participarea Ia un laborator de experimentare a unor tehnici ; prin participarea Ia un atelier de producere: de exercitii, instrumente, notite, fi~e tehnice, bibliografii etc.
Selectia Participantii sint repartizati in functie de : criterii explicite (privind originea geografica, unele discipline, funqii) ; - teste (prin prisma rezultatelor obtinute Ia acestea) ; - sociograrne (dupa echilibrul dintre optiunile ~i respingerile dintre indivizi) ; - dorintele exprimate dinainte. Indicatiile acestui prim inventar pot fi completate prin consultarea tabelului ce urmeaza , care este mai detaliat, sau prin referire Ia lucrarea Organiser des formations, pp. 214 ~i urm., de unde am preluat ~?i acest tabel. ·Yom putea, de asemenea, sa ne raportam Ia fi~ele in care sint detaliate citeva dintre tehnicile care unneaza a fi prezentate, in special Ia cele de elaborare progresiva ~i Ia cele intergrupale.
Varietatea impartirii in subgruputi Repartitia indivizilor unui grup in subgrupuri sau echipe poate fi efectuata : LA INTIMPLARE, PRIN : · separ.are geografica - pe loc (printr-o distinqie arbitrarli intre cercurile de v'eCini) - in mi~are (prin indicirea de lcicuri variate, cu viZa.rea fiecliruia dintre participanti) - prin dispatching (prin lbcalizarea persoanelor pe masura sositii lor)
tragere Ia sorJi - dupli lista alfabeticli a participanplor (primii de pe lista comunli, apoi urmlitorii etc. sau direct cei de pe lista comunli etc.) - prin atribuirea de numere (numlirarea, cu voce tare, a indivizilor, urmata de subgruplirile tuturor numerelor identice sau ale multiplllor etc.)
33
'"-=: prin extragere de insemn;(mici bilete, pusl voturilor - - - · - - - - - - - intr-o cutie, continind, Ia intimplare, o litera sau o figurli) Criterii de caracterizare, legate : · - de virstli - de sex - de origini (de locuri, ~coli, discipline etc.) - de niveluri (intelectuale, culturale, ftzice etc.) - de eterogenitate 1 - - - - - - - - - - - - --- - - _ - ---1 PRIN DESEMNARE, FACUTA DE CATRE: responsabili, profesori sau formatori - unul singur dintre ei, prin consens - unul singur, din proprie initiativli - fiecare, pe rind - fiecare, intr-o ordine oarecare unii membri ai grupului - desemnati de clitre responsabili - desemnati de clitre participanti - tra~i Ia sorti - remarcati pentru competente - voluntari persoane exterioare grupului - o persoanli din exterior, invitatli special - o persoanli oarecare - mai multe persoane invitate - mai multe persoane oarecare un amestec at categoriilor precedente - tara o ordonare - prin primirea propunerilor in bloc PRIN VOLUNTARIAT, CU AJUTORUL: afinitdfilor - intre participanti - in jurul animatorilor - in jurul participantilor - combinat fnscrierii libere pe liste afi~ate - vizind locuri de muncli - vizind nume - tara mentiuni - mixte alegerii unor lucrari distincte, urmiirind: - teme diferite - metode sau procese diverse - mijloace diversificate (audiovizuale, grafice etc.) - mixte
- prin ridicarea miinii, pentru sondaj - prin ridicarea miinii - prin ridicarea in picioare pentru luarea unei decizii - in scris intrarii fn localuri destinate anumitor programe - propuse de responsabili - cerute de participanti - propuse de participanti - propuse atit de primii, cit ~ide cei din urma PRIN STRUCTURARE PROGRESIV A. RECURGIND LA : o elaborare progresivii, prin grupiiri succesive de subgmpuri (a se vedea documentul 8) - subgrupuri de doua persoane (care se cunosc cit mai putin posibil) se modifica , apoi, dupa 10-20 minute, se regrupeaza cite doua (sau patru) persoane - subgrupuri de doua petsoane se regrupeaza cite trei (~ase persoane) etc. - de trei - de patru . intergrupuri, constituite prin preluarea din subgrupurile anterioare (a se vedea documentul 10) - a unui singur individ - a doi indivizi - a cite unui individ din fiecare subgrup - a cite doi indivizi din fiecare subgrup - a cite unei fraqiuni .din fiecare subgrup IN URMA UNEI SELECTII REALIZATE PRIN: teste - intelectuale - tehnice - ftzice - sportive - vizind experienta profesionalli sociograme - ale optiunilor in legatura cu cooperarea pentru indeplinirea sarcinilor - de distan\li, privind dorintele de proximitate sau de indeplirtare PRIN MIXAJ GENERAL SAU PRIN HIBRIDIZAREA SUCCESIV A A UNOR VARlETATI
34
ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
Interpelarea gestuaHi (sau microsociologie) Este vorba despre determinarea, in cadrul unui grup, a unor categorii distincte de persoane, in funqie de o serie de caracteristici enuniate cu voce tare ~i Ia care
....
indivizii trebuie sa raspunda prin gesturi, conform unui cod bine definit. Apoi, grupul va fi impartit in subgrupuri, in functie de categoriile delimitate. Numarul de participanJi : de Ia douasprezece Ia o suta de persoane. Durata : o jumatate de ora-o ora.
Interpelarea gestuala
~-
:"
~
Formatorul a pregatit o serie de intrebari, pe care le va adresa, una cite una, grupului. Yom intilni, imediat, diverse serii de registre de interpelari posibile. Formatorul va avea posibilitatea ·:Iii' de a afla daca, in interiorul grupului, exista. persoane care ar putea sugera intrebliri ce ar co~p~eta seria deja preg~titli sau_chiar ar inlocu_i-o: . . . . fz;·:~ Inamte de a-~1 formula mtrebanle, formatorul md1ca codunle pnvmd raspunsunle gestuale ~() ; care vor putea fi utilizate de catre membrii grupului. Putem avea in vedere, in acest sens, o gama destul de simpla (cu posibilitatea de a alege in funqie de grupuri ~i de intrebari): .
, ------------- - ---- - - - - ---- Registrul privind originea - tari? ora~e? regiuni? tirguri? (enuntate de catre formatori sau de catre participanti) - ~coli? colegii? Iieee? universitati? inalte? alte institute de formare?
•O' ·~.
~<
~~
Riispunsurile pozmve: in picioare; negative: afirmative :
··~"'f-0:
a~ezati .
- Raspunsurile afirmative cu indicarea unei mari intensitati sau a unei mari frecvente : bratul drept ridicat in aer (ca pentru a raspunde: ,foarte mutt" sau ,deseori"); - Raspunsurile afirmative cu o mai mica intensitate ~i frecventa: bratul drept orizontal (ca pentru a raspunde: ,mediu" sau ,uneori"); - Raspunsurile evazive: bra\e incruci~ate. Se pot utiliza ambele coduri, pentru a grada ~i mai mutt raspunsurile. - In picioare, cu bratul drept ridicat: ,foarte mutt" ~i ,foarte des"; in picioare : ,mutt" ~i ,deseori"; a~ezati, cu bratul ridicat : ,mediu". - A~ezati, cu bratul orizontal: ,citeodatli"; a~ezati: ,slab", ,rar". - Cu bratele incruci~ate: ,niciodata.". Ne-am putea imagina ~i alte coduri semnalizatoare. Pentru orice ipoteza, va trebui sa se aiba in vedere ca ni~te panicipanfi insiircinafi cu contabilizarea sa numere semnele gestuale, daca va fi nevoie, ~i sa le marcheze pe tabla ; ei · se vor oferi voluntar sau vor fi desemnati. Poate fi interesanta. codificarea caracteristicilor intr-un mod original, prin referirea Ia unele personaje, metafore saufabliau-uri ·(de exemplu, cu permisiunea grupului, s-ar putea distinge citadinii, ca fiind ~obolaniai or~elor, de rurali, ca fiind ~obolani ai cimpurilor). Interpelarea trebuie sa fie rapida, vioaie, sustinuta. prin buna dispozitie sau cu multa prudenta.. Trebuie sa se evite, desigur, intrebarile care ar putea parea discriminatorii sau dispretuitoare. in sfir~it, e posibil ca respectiva gaina de interpelari sa se sprijine pe ni~te registre de caracteristici sau de variabile vizind originea, domiciliul, comportamentele, experienta profesionala, preferintele culturale, apartenenta.
*
Istorioara populara, in versuri, din secolele XII-XIII (n.l.).
~coli
- copil unic Ia parinti? cu familie numeroasa? cu familie de dimensiuni medii? - domiciliu familial stabil in tine rete? schimbiiri frecvente de locuinta? ~ederi in strainatate in tinerete? casatoriti? necasatoriti?
-~
!S
35
- cu/rara copii ? - oameni ai locului? straini? naturalizati prin casatorie ? turi~ti ? - medii de formare sau tendinta: ~tiintifica? literara? artistica? artizanala? administrativa? psihologica? catre o Iimba straina? matematica? informatica? istorica? economica? mijloace de comunicare publica? politica? etc.
Registrul privind locuinfa - in centrul ora~ului? Ia periferie? in zona rurala? in zona industriala? - Ia bloc? in casa particulara? in domiciliu izolat? rara domiciliu stabil? - in locuinte noi? vee hi ? renovate? qmstruite personal ?
- cu chirie? in locuintii de serviciu? proprietari? - mobilata? in stil vechi? modern? rustic? clasic? - domiciliu indepartat de locul de munca? apropiat? deplasare cu ma~ina? cu mijloace de transport in comun?
Registrul privind componamentul - nesportivi? sportivi? suporteri? sportivi spectatori? gimnastica?
profesioni~ti?
- vacante de vara petrecute mai curind in tara? in regiune? in strainatate? Ia mare? Ia munte? Ia tara? acasa? intr-o a doua re~edinta? - activitati sedentare? axate pe calatorie? cu deplasari? pe aria departamentala? in intreaga tara ? cu misiuni in strainatate ?
- noncititori? cititori medii? cititori pasionati? ambele categorii? romane? reviste? jurnale? - cinefili? telefili? ascultatori radio? instrumemisti? cori~ti? - fumatori ? nefumatori ? fumatori ocazionali? gurmanzi? consumatori obi~nuiti? cumpatati? ecologi~ti?
Registrul privind e.xperienfa profesionalii E posibil sa ex.iste unele caracteristici ~i, pentru fiecare profesie; un registru specific : - activitiifi : in ateliere? pe ~antier? in birouri ? in turnee ? in timpul tiber?
- responsabilitiili : de conducere? de administrare? de gestiune ? de cercetare? proprii unei specialitati tehnice? de informatica? de formare? de restaurare? de securitate? ecologice? - vechime in post: recenta? medie? mare? reluata.?
- formare continua, prin: seminarii in cadrul intreprinderii sau al unui organism? seminar intern? autodidacti ? voluntariat? din obligatie? prin alternanta? - funcfie indeplinitii : in mod izolat? in echipa pluridisciplinara? in echipa pluricategoriala? in echipa omogena? singur . ~i, alternativ, in echipa? - statut : flira subordonati? cu citiva subordonati? intr-o seqie?
L.._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
36
r-- -
-- -
-
-
-- -
---- -
-
-- -
ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI
-
-- -
-
---
in cazul invap!imintului, se poate avea fn vedere un regim de experienp1 pedagogicii sau metodologica privind: - referinfele fn legatura cu metoda : Freinet?
Piaget? Wall on? Lozanov? Decroly? Alain? Dewey? Skinners? Rogers? La Garanderie? - pedagogia diferenJiara: durate variate ale cursurilor? atribuirea de responsabilitati ~i roluri elevilor? utilizarea flexibila a timpului? pluralitate de tehnici de lucru, in grupe ~i subgrupe? decompartimentiiri ale claselor? regrupare de clase? activitati interdisciplinare? organizarea clasei in echipe? modalitil!i interculturale de inva!iimint? pedagogie raportatii Ia obiective? cu elemente referentiale? - ajutorul $i sprijinul: intrajutorare pedago'gica intre elevi? tutorat? consiliere metodologica? module? formare in direqia cercetiirii documentare? ajutor personalizat?
- instrumentele $i procesele multiple de eva/uare: formativa? (liste de verificari? pe
sica? baroca? impresionistii? expresionista? cub is til? - monumeme : castele vechi ? castele ale Rena~ terii? din secolul al XVII-lea? al XVIII-lea? al XIX-lea? zgirie-nori? hotel uri de lux?
- Jari ale artei : Italia? Spania? Austria?
Germania? Portugalia? Ungaria? Cehia? Brazilia? Rusia? Statele Unite? China? India? - literaruri : clasica? moderna? straina? fictiune? de popularizare ~tiintifica? poezie? - gasrronomie : bucatiirie traditionala? moderna? chineza ·? japoneza? oriemala? araba? africana? mexicana? americana? nordica?
Registrul privind apartenenJa - colectivul de apartenenfa : institutori? profesori de colegiu? profesori de liceu? inspectori ? intendenti ? ingineri ? administratori ? profesori-cercetatori? jurnali~ti? cadre? d,octori ? comercian!i ? etc. - asociafii : amicale? culturale? centre de vacanta? caritabile? ecologice? de ajutor mutual ? educative? pedagogice? disciplinare? statistice ? informatice ? societa!i savante ? de petrecere a timpului liber? de arheologie? de coleqionari? axate pe creativitate? de biblioteci ? teatrale ? corale ? orchestrate? - cluburi sponive : vele? pl~a cu vele? pescuit? ski? catarari? ascensiuni? fotbal?
1. Se intelege ca pluralitatea interpelarilor imaginabile, detaliatii in fi~a de mai sus, nu este prezentatii cu intentia de a-i suprainciirca pe animatori in aplicarea uneia dintre tehnici, ci, dimpotriva, de a facilita unele alegeri ce ies din rutina, prin crearea unor obi§nuinte nerestrictive. in general, sint suficiente zece-cincisprezece interpelari, bine alese ~i cu umor formulate, acestea permitind plasarea indivizilor in subgrupuri, in functie de caracteristicile care ii unesc. Ele pot fi utilizate intr-un singur registru sau in mai multe.
grupuri? in funqie de nivel? in funqie de situatie? prospectiva?) prin autocorectare? prin coevaluare? sumativa (lucrare trimestriala? controale frecvente? examen deschis, dupa o revizuire organizatii? QCM 1 ? ) - anima rea : schimb de mesaje intre elevi? utilizare de mijloace audiovizuale? acompaniament muzical in anumite faze ale cursului? recitiiri colective? interpretarea unor roluri? exercitii mimice? utilizarea de metafore? recurgerea Ia anecdote? - activill'iJi/e extra:; co/are : calatorii cu elevii? vizite? jurnal de institutie? emisiuni de radio locale? competi!ii sportive? concursuri intelectuale?
Registrul preferin]elor culturale - muzica : clasica? jazz? rock? reggae? rap? - pictura : figurativa? nonfigurativa? cia-
Observatii
rugby? volei? baschet? joe cu bile? natatie? ping-pong? judo? mar~uri? - generaJii : tineri? maturi? cvadragenari? persoane de cincizeci de ani? inaintati ill virsta ? virsta a treia ? pensionari ? bunici ? - temperamente : nasculi vara? toamna? iarna? primavara? unul dintre cele douasprezece semne wdiacale ? unul dintre cei doisprezece ani chineze~ti ? · - roluri : pre~ediniie ? inspectie ? organizare ? analiza? animare? finantare? expertizc? secretariat? delega!ie? reprezentare? consi Iiere ? anchetare? 1.
Questionnaire d choiX multiple (Chestionar cu variante op!ionale) (n.t.).
I
i I
2. in ciuda aspectului lor punctual, registrele prezentate de noi sint departe de a fi exhaustive ~i suficiente, putind incita Ia cautarea altor criterii, mai originale sau mai adaptate publicului, regiunii ~i traditiilor acesteia, dacli exista. 3. in orice ipoteza, faptul de a permite aparitia unor diferente §i a unor asemanari in interiorul unui grup, prin interogarile succesive ~i prin raspunsurile gestuale suscitate de acestea, este extrem de benefic pentru climatul respectivului grup. Existii, astfel, mai putine enigme in ceea ce prive§te raporturile de tatonare, mai putine riscuri legate de partinire ~i de unele proiectii induse. Aceasta microsociologie reduce abundenta incertitudinilor §i a indoielilor reciproce, explicitind unele legaturi care, altfel, ar ramine subiacente.
Voturile diferentiate Principiul acestei game de tehnici consista in asumarea (precauta) a unei varietati de proceduri vizind votul. De aici decurge o analiza a schimblirilor produse in luarile de pozitie care au loc de Ia un vot Ia
37
altul, in virtutea existentei unor modalitati _ diverse de definire a constringerilor, de propunere a intrebarilor ce pot fi puse, de influentare a rezultatelor constatate, ca ~i de analizari ~i negocieri succesive. Pe de alta parte, aceasta tehnica ofera ocazia manifestiirii anumitor raporturi latente in interiorul grupului ~i a observarii influentei lor asupra alegerilor. Ea permite fiecaruia sa-~i analizeze atitudinile fata de problemele evocate, prin intermediul intrebarilor in numele carora se voteaza, ca ~i fata de subgrupurile, mai mult sau mai putin stabile, care vor rezulta.
Dispozitiv Numiirul de participan]i : de Ia cincisprezece pina Ia treizeci, pentru fiecare grup. Pot exista observatori in plus. Dincolo de aceasta, numararea voturilor poate fi greoaie, iar observarea, mai dificila. Durata : de Ia o jumatate de ora Ia doua ore §i jumatate, inclusiv fazele de analiza, care pot fi conduse in interiorul subgrupurilor.
Obiective 1. Explorarea diferitelor consecinte pe care le pot avea variatele proceduri de vot, cu avantajele §i riscurile aferente, depinzind de formularea instructiunilor §i a intreblirilor. 2. Analizarea fenomenelor specifice diverselor proceduri ~i inlantuirii acestora : influentele asupra rezultatelor succesive, stabilitatea sau fluctuatia luarilor de pozitie, criteriile de alegere 'etc. 3. Analizarea raporturilor dintre subgrupurile care se constituie (antagonismele, complicitiitile, temerile sau tentativele de manipulare, interferarile unor situatii anterioare etc.).
38
4. Eventual (~i cu prudenta) analiza atitudinilor persoanelor, in raporturile lor cu grupul ~i cu subgrupurile. ~~
5. Atragerea atentiei asupra precautiilor ce se impun pentru a asigura clarita tea ~i finalitatea unei decizii prin vot.
Voturile diferentiate
~J inrr-un ansamblu de activitati legate de stagiu,
efectueze conform unor instruqiuni diferite,
~~ participantilor li se atribuie r_es_p~~sabili_ratea legate de alegere, respingere, chiar de regret. -
ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
de a de_termma tema une1 activitatiultenoare
~·, (condmta, prmectul de anchetii, mterpreta-
{,l!flf}_. rea de roluri, dezbaterea publica, §edinta cu ~ii#l . . rl):, subiect deschis etc.) ori de a alege, pnn votun ~d succesive, intre mai multe 'teze sau ipoteze. ~Q'j - Aceste voturi se pot confirma, de regula, ~~ prin ridicarea miinii, dar exista o mare suplete · de procedura:· - in unele cazuri. se poate utiliza votul prin pozitiile a§ezat - in picioare §i chiar prin inscrierea optiunii pe o lista afi§ata (fiecare marcind o steluta in dreptul temei care ii convine, intr-un climat de grup extrem de viu). - in sfir~it, se poate utiliza, in unele cazuri sau Ia un moment dat, §i votul scris, cu ajutorul unui buletin secret. Faza preliminara in primul rind, e necesar sa se dispuna de un evantai de alegeri posibile. - Animatorul poate propune un anumit numar de teme sau teze, in funqie de preocuparile grupului. - La fel de bine, el poate aduna propunerile participantilor, pentru a le afi~a pe tabla. - in aceea§i masura, poate organiza un brainstorming, cu scopul de a aduna mai multe sugestii ~i idei. in toate cazurile, se poate dispune de un set de propuneri, ca baza pentru efectuarea votarilor succesive. Primafaza Voturile solicitate intr-o prima faza trebuie sa fie pur indicative ; rezultatele lor sint afi~ate pe parcurs, neantrenind nici o decizie, adica nici un angajament definitiv din partea participantilor. Prin urmare, ele au un caracter de sondaj, oferind indicatii privind primele tendinte ~i. in acest sens, e preferabil -sa se
_ "Votafi de cite ori vre{i, infavoarea tuturor temelor care vise par came rita sa fie luate in "d
,
consz erare. Aceasta instruqiune poate fi reluata imediat dupa primele rezultate afi§ate, in urma aplicarii ei, pentru a se veri fica stabilitatea anumitor voturi, mai mult negindite decit sincere. - • Vota{i acum doar de doua ori, in favoarea a doua teme care vi se par cele rnai utile ori cele mai atractive. " - , Vota{i de doua ori, pentru a indica temele pe care le respingefi categoric sau ... pe care afi prefera sa le vedefi respinse. " - , Vota{i o singura data, pentru tema pe care afi regreta eel mai mutt sa a vedefi respinsa. " - , Votafi o singura data, pentru tema care vi se pare cea mai importanta. "
- etc. Se va modifica ordinea in care diferitele teme sint supuse vorarilor succesive, pentru ca rezultatele sa nu fie influentate de o ordine constanta. Nu se va omite nici posibilitatea de a varia procedurile. A douafaza Dupa patru-cinci voturi, uneori dupa mai multe, ideile se decanteaza, se profileaza unele tendinte. apar unele convergente sau contradictii. sint puse in evidenta stabilitati sau variatii surprinzatoare. Pentru fiecare tema, se poate face calculul alegerilor prin sondaj, al celor legate de preferinta sau de regret, mai putin al celor vizind respingerea. Se pot pune Ia punct multiple formule de studiu asupra alegerilor. Pot fi luate in calcul unele regrupari, se pot cere unele clarificari, anumite teme sau teze pot fi eliminate, printr-un acord colectiv, pentru un plafon minim.
Observatorii pot oferi participantilor anumite elemente . Animatorul lasa sa se desfa§oare citeva momente de analiza §i de negociere, dupa care invita Ia reluarea unei serii de voturi pe lista temelor suprimate sau reformulate cu acordul grupului. A treiafaza Voturile trebuie sa se soldeze cu alegeri sau cu decizii : se stabile§te retinerea sau eliminarea propunerilor, dupa cum obtin unanimitatea sau majoritatea de voturi favorabile (diminuata, eventual, de voturile ostile) sau o pondere maxima (prin combinarea unor alegeri succesive). Cind apare o dificultate, cind, de exemplu, o tema sau formularea ei esre: in acela§i timp, pastrata formal de un grup important §i respinsa de un altul ori in alte circumstante, animatorul poate, Ia alegere sau rind pe rind, sa propuna un nou vot, pe bazele anterioare, modificind u§or instruqiunile sau formularea temelor, sau poate sa conduca o faza de analiza §i de negociere. Fazele de vot §i de
Analiza exercitiului Cu ajutorul observatorilor, participantii pot face, in sfiqit, analiza exercitiului, sub indrumarea animatorului, in functie de obiectivele urmarite, intr-un spirit de intelegere reciproca. Yom putea propune un expozeu asupra problematicii votului ~i a fenomenelor de antrenament, de inhibitie, de aproximari succesive, de halo ~i de clarificare progresiva, ce vizeaza indivizii, subgrupurile ~i grupurile. De asemenea, va fi posibila ~i referirea Ia o teorie a deciziilor ~i a votului, ca ~i aluzia la efectul Condorcet, conform caruia ·unele voturi succesive pot fi anulate. Decizia colectiva este subiectul a numeroase dificultati, printre care ~i acest efect Condorcet, observat cindva de ilustrul om de stat : daca mai multe alegeri trebuie racute
39
analiza - negociere se succeda in funqie de necesitati §i de timpul avut Ia dispozitie. Ultima faza de vor Ultimele voturi, de preferinta pozitive, permit retinerea, in unanimitate sau in majoritatea consideratii necesara (ca o optiune a animatorului sau ca o decizie a grupului, in funqie de momentele de care se dispune), a uneia sau mai multor propuneri, conform nevoilor, intr-o formulare precisa §i cu conditia raportarii rezultatelor Ia utilizarea care urmeaza sa se fad!, ceea ce obliga, uneori, Ia votari in cadrul subgrupurilor 1.
I.
De exemplu, pemru un studiu. subgrupurile se vor organiza plecind de Ia tezele propriilor lor alegeri. La fel, referitor Ia grupurile carora le sint incredintate sarcini alternative, fiecare subgrup va putea alege tema care ii convine pemru intilnirea sau discutia pe care trebuie s-o sustina, iar participantii se vor imparti in subgrupuri in funqie de tema pe care o prefera ~i pentru care au votal.
de catre diverse persoane, nu e intotdeauna posibila ordonarea lor in ~a fel, incit optiunile fiecareia sa fie respectate ; nu exista tranzitivitate a preferintelor pentru clasamentele efectuate. In acest sens, M. Girault2 propune exemplul a 15 persoane care trebuie sa se pronunte in Iegatura cu 3 candidati (sau politicieni), A, B, C. Alegerile individuale se prezinta conform tabelului : A este preferat lui B ~i B este preferat lui c de catre 2 electori. A este preferat lui C ~i C este preferat lui B de catre 4 electori. B este preferat lui A ~i A este preferat lui c de catre 3 electori. B este preferat lui C §i C este preferat lui A de catre 2 electori.
2.
M. Girault, .Quelques modeles de decision", in
Methodologie: vers une science de l'action, Gauthier-Villars, 1964, p. 359.
40
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI
C este preferat lui B ~i B este preferat lui A de catre 4 electori. Rezu!Ui di B este preferat lui A de ciHre 9 electori din 15 (majoritate absoluta), A este preferat lui c de catre 9 electori din 15 (majoritate absoluta) ~i. din nefericire, C este preferat lui B de catre 8 electori din 15 (majoritate absoluta).
Studiul cantitativ al alegerilor
~~~ ~~?
Voturile succesive nu ajung intotdeauna Ia clare, net diferentiate. lnteresanta .::C~ ar putea fi incercarea unor proceduri care
J.•. concluzii
'' Ill ~
~:E ' ':)
Se ~tie ca modurile de desra~urare a scrutinului au ca obiect atenuarea nedeterminarii care rezulta din acest efect Condorcet. Ar fi interesant sa se reia caile de reflectie deschise de catre renumitul politician. Ramlne ca un grup hotaritor, functionlnd organic, sa poata resorbi nedeterrninarile. Studiul privind eficacitatea ne determina lnsa sa abordam problema reuniunilor 1 •
sa permita compararea voturilor exprimate in legatura cu teme diferite . Sa luam un exemplu :
Instructiuni de vot
iO!
Rezultate obtinute pentru tema 4
Rezultate obtinute pentru tema 5
15
13
12
11
5
6
3
I
~0,1 Votul I Votati de cite ori doriti, in favoarea
:a 1":"1.
tuturor temelor care va intereseaza. Votul 2 Votati de cite ori dori(i , in favoarea tuturor temelor care va intereseaza. Votul 3 Votati de doua ori, in favoarea a doua teme care va intereseaza eel mai mult. Votul4 Votati de doua ori , indicind temele pe care le respingeti hotarit. Votul 5 Votati o data, indicind tema pe care ati regreta eel mai mult sao vede\i respinsa. Pentru a stabili ponderea relativa a fiecaruia dintre aceste voturi, le vom atribui un coeficient, in funqie de instruqiunile de vot. De exemplu: - voturilor 1 ~i 2 : coeficientul 1 ; - votului 3 : coeficientul 2, intrucit numarul de voturi emis este limitat; - voturilor 4 §i 5: coeficientul 3, deoarece, in cazul votului 4, o respingere conteaza, iar in cazul votului 5, regretul exprimat chiar §i r}entru un singur vot este foarte important. Se pot insuma voturile favorabile, cu coeficientul lor, se pot reimplirti voturile ostile, cu coeficientul lor, iar totalul se poate impiif\i Ia numlirul de voturi emise. Se obtine o pondere preferentialli relativli pentru fiecare temlL
2
Elaborarea progresiva Procesul de stabilire a comunicarii lntre indivizi ~i prezentarea lor reciproca, studierea de catre ei a temelor enuntate prin instructiuni succesive se desra~oara In mai multe etape de subgrupare ~i grupare. Participantii slnt invitati sa se reuneasca, mai lntli, cite doi sau trei, apoi sa se regrupeze succesiv In subgrupuri de dimensiuni cresclnde, prin fuzionarea subgrupurilor anterioare, pe durate din ce In ce mai lungi, pina se reintilnesc intr-o ~edinta generala.
Numiirul de participan{i: variabil, de Ia 12 Ia 30 sau 60 de persoane, chiar mai multe. Durata : variabila (a se vedea exemplele de constituire de grupuri, in grila anexa).
Obiective
3
in cazul nostru, aceasta pondere se va raporta Ia tema 4: 15 + 12 + (5 X 2) - (3 X 3) + ( 2 X 3) = 34 I 5 :::: 7
Acest proces de o mare simplitate permite organizarea unui grup mare in subgrupuri de dimensiuni convenabile. In al doilea
iar pentru tema 5 : 13
+
11
+
+
{6 X 2) - {I X 3) (3 X 3) = 42/5 :::: 8
Organizarea ini[ialii
+
Se pune astfel in eviden\li faptul ca ponderea relativa a temei 5 poate fi mai mare dec it cea a temei 4, ceea ce nu se putea observa de Ia inceput. Toate acestea nu constituie decit b probabilitate, 0 indicatie asupra careia participantii trebuie sa reflecteze, ea neantrenind incli decizia. I.
q.
extrasul din Andre de Peretti, L'administraBerger-Levrault,
tion, phenomene humain, 1968, pp . 234-236.
rind, el vizeaza ameliorarea calitatilor unei prezentari sau ale interrelatiilor dintr-un grup, permitlnd stabilirea urmatoarelor obiective: 1. Stabilirea unui proces eficace de prezentare aprofundatii a persoanelor In cadrul unui grup, cu evitarea tacerilor sau a monoIogurilor caracteristice momentelor initiale ale unei reuniuni.
2. Crearea unei ambian{e de comunicare, prin contacte intre toti membrii grupului. 3. Facilitarea unui demers de apropiere, ajutlnd membrii grupului sa se cunoasca intr-un mod mai personal.
4. Asigurareaforrru'irii de subgrupuri eterogene, unite In cadrul grupului. 5. Realizarea participiirii personate a fiecaruia dintre membrii grupului Ia o activitate de refleqie colectiva, prin comunicari lejere, In grupuri de dimensiuni din ce in ce mai mari. 6. Determinarea exploriirii progresive a unei teme, in profunzime, prin confruntarea amicala a diverselor pozitii ~i decantarea lor progresiva.
Elaborarea progresiva
5
Responsabilul, formator sau profesor, indica obiectivul principal ori tema de studiat. El invitli participantii sli initieze conversatii intre ei, pe Joe sau in diverse slili, in cadrul unor subgrupuri de mlirime crescindli, precizind totodatli instructiunile privind obiectivul §i timpul pentru fiecare etapli. Pe parcursul constituirii subgrupurilor initiale sau ulterioare, el nu intervine deloc, avind doar rolul de a marca, cu voce tare, timpul de regrupare ; trebuie sli intervinli in mod ferm, reamintind, in acela§i tirnp, cu prudentJi, instructiunile succesive cu privire Ia obiective sau Ia studiu. ·
41
Procesul se deruleaza de Ia sine, in mai multe etape, in general douli sau trei, sau, uneori, pinli Ia patru sau cinci. Fiecare etapli se divide in trei plif\i : constituirea subgrupurilor, prezentarea membrilor fieclirui subgrup, in fme, discutiile legate de obiectiv sau de temele distribuite. Constituirea subgrupurilor
- in prima fazli, responsabilul alege modulul de incepere (douli sau trei persoane), invitind respectivele persoane sli se reuneascli tiber, in subgrupuri de douli (sau trei) . E mult mai interesant ca subgrupurile sli fie constituite in mod eterogen (diferente de sex, de origine, de funqie, de nivel ierarhic etc.),
42
mai ales Ia inceput. Instructiunea initiala poate fi deci : , Va veti asocia in mici grupuri de doi (sau trei) indivizi, fiecare incerdnd sa gaseasca in interiorul grupului persoana (persoanele) pe care nu o (le) cunoa~te deloc sau o (le) cunoa~te eel mai putin". - In fazele urmatoare, responsabilul, in momentele indicate, lanseaza apelul Ia refacerea subgrupurilor, conform unui coeficient de regrupare anuntat dinainte (cu fuzionarea a doua sau trei subgrupuri ori chiar a mai multora). La fiecare regrupare, el aminte~te instruqiunile de prezentare reciproca ~i de studiu.
Primul exemplu : pentru un grup de 19 persoane ~i
- faza initiala : 8 subgrupuri de 2 subgrup de 3 ; durata : 10 minute ; - faza a doua : doua subgrupuri de 6 de 7 ; durata : 20 minute ;
~i
un
unul
- faza a treia : intregul grup ; 40 minute, pentru prezentarea generalizata ~i pentru discutii.
AI doilea exemplu : pentru un grup de 25 persoane - faza initiala : 7 subgrupuri de 3 4; durata: 15 minute;
~i
unul de
- faza a doua : 3 subgrupuri de 6 7 ; durata : 25 minute ;
~i
unul de
- faza a treia: comuna (20-40 minute).
AI treilea exemplu : pentru un grup de 32 persoane - faza initiala : 16 subgrupuri de 2 ; durata : 7 minute; - faza a doua : 8 subgrupuri de 4 ; durata: 15 minute; - faza a treia : 4 subgrupuri de 8 ; durata : 30 minute; - faza a patra, comuna : 18 minute-o ora. ~i ~a
ORGAN!ZAREA iN SUBGRUPUR!
GAME ALE TEHN!C!LOR DE GRUP
mai departe. Constituirea de subgrupuri se realizeaza in mod liber ~i extrem de u~or. Cu toate acestea, e important ca principiile de desfii~urare (orarul ~i numarul de participanti) definite Ia inceput sa fie respectate pinii Ia sfir~it.
Trebuie sa se prevada uncle modificari , atunci dnd, intr-o anumita etapa (din ratiuni aritmetice), nu este posibil sa existe acela~i numar de participanti in toate grupurile. Pot exista subgrupuri mai mici sau mai mari dedt o unitate. Responsabilul (responsablii) se poate (se pot) piasa, de asemenea, in subgrupuri deja constituite, pentru a facilita repartitia: el (ei) poate (pot) ramine in timpul procesului sau se poate (se pot) retrage atunci cind subgrupul respectiv este suficiei;lt de mare .
Prezentarea fn cadrul subgrupurilor - Pentru faza initiala: fiecare participant este prezentat celuilalt (sau celorlalti) . - Pentru fazele urmatoare: eventual, prezentarea de ciitre altcineva ; a poi, rezumarea ideilor, cerintelor ~i intrebarilor enuntate in faza precedenta, in mod succesiv, in micile subgrupuri. Participantii se pot prezenta in calitate de persoane, localizindu-se intr-un anum it fel. De asemenea, ei i~i pot expune preocuparile ~i ideile pe care le-au avut sau care s-au schimbat in subgrupul lor, intr-o faza precedenta. Daca numarul membrilor unui subgrup este mai mare decit 6, e indicata asumarea anumitor roluri (facilitator, purtator de cuvint, animator, raportor, secretar, observator) in cadrul acestuia. Imediat dupa a doua sau a treia faza, de exemplu, cite unul dintre membrii fiecarui subgrup precedent ii poate prezenta pe ceilalti, ace~tia din urma putind corecta, eventual, anumite puncte ale prezentarii (primul membru fiind prezentat, Ia rindul sau, de catre un altul). Trebuie evitatil intreruperea prezentarii (care se schimbii o data cu volumul, tinzind spre reducere, din cauza repetabilitiitii ori a impresiei ca aceasta devine din ce in ce mai dificila) . Se va insista asupra nevoii de obiectivitate ~i a atentie.i fiecaruia, pentru a se obtine o receptare exactii 'a lucrurilor. in plus, anumiti participanti pot fi insarcinati sa faca un rezumat al discutiei, in cadrul fiecarei ~edinte, sau un .raport privind modul in care au fost resimtite .fuzele succesive.
Schimburile din cadrul subgrupurilor - Pentru faza initiala : initierea discutiilor se poate face printr-o instruqiune de tipul: ,Ce
de Ia aceasta fntflnire (sau reuniune ; sau stagiu) ? " sau , Ce probleme a{i dori sa se studieze ? " sau , Care sfnt preocuptirile, a~teptarile voastre fn raport cu acest fnceput de discu{ie ? " etc. a~tepta{i
Pe de alta parte, discutarea unei teme se poate desfa~ura
conform unei instruqiuni de studiu date . De exemplu: , Care sfnt opiniile (sau primele impresii) ale voastre privind ... " sau ,PuteJi da exemple concrete fn legarurti cu .. . " ori ,Cuno~te{i referinfe (literare, ~tiinJifice, scrise sau filmate ... ) care ar putea clarifica studiul ... " etc. - Pentru fazele urmatoare : elaborarea progresiva a discutiei se produce conform unor instruqiuni, diferentiate sau nu, ~i in funqie de ceea ce s-a spus mai inainte. Duratele sint foarte importante. Timpul alocat trebuie sa creasca cu fiecare etapa, dar nu neaparat in mod proportional. Totul depinde de durata totala de care se dispune. E posibil ca o clasa sa dezvolte procesul primelor doua sau trei faze imr-o ora ~i sa rezerve intrunirii generale o alta ora de curs.
Sedinta generala in timpul unci ~edinte in plen, se pot audia darile de seama ale ultirnelor subgrupuri constituite, privind fondul schimburilor ~i discutiilor.
Variante Inversarea procesului in locul unei ~edinte in plen (sau dupa aceasta), procesul se poate desfli§ura normal, dar se poate termina cu o faza constind intr-un retur Ia subgrupuri de patru, trei sau doua persoane, acestea reunind indivizi care nu au fost in contact direct in precedentele subgrupuri .
Elaborarea progresiva coordonata Participantii sint repartizati in mai multe grupuri, carora li se propune un subiect
43
Sinteza acestor raportari poate fi programata inainte sau dupa confruntarea generala a reactiilor sau a observatiilor vizind trairea diferitelor faze, mai ales in legatura cu : - reaqiile Ia instruqiunile privind durata ; - sentimentele participantilor atunci cind au trecut de Ia un subgrup Ia altul ; - dificultiitile de comunicare intilnite Ia inceputul sau Ia sfir~itul fiecarei faze ; - metodele utilizate pentru studierea sau informarea mutuala ; - rolurile detinute de participanti ; - conflictele observate intre subgrupuri, in timpul reuniunilor; - progresele, opririle, regresele inregistrate in urma aporturilor fieciirui subgrup in parte ; -etc.
Observa{ie Pentru echipa de responsabili, profesori, formatori sau animatori, acest proces ofera indicatii extrem de pretioase privind a~teptii rile, nevoile, preocuparile, conduitele diver~ilor participanti. ele permitind modificarea in sens pozitiv a desfii~urarii unui curs sau a unui stagiu, tinind cont de temperamentele individuale ~ide fizionomia proprie unui grup dat.
identic. In continuare, exercitiul de elaborare progresiva se desfa~oara normal, in fiecare dintre grupurile separate. La sfir~it, diversele grupuri se intilnesc in ~edinta plenara, pentru a-~i reuni rapoartele ~i pentru a face un studiu comparativ privind continutul ~i trairile.
Elaborarea progresiva §i comparata privind obiective sau teme diferite Procesul de desr~oara in acela~i mod, insa, in cursu! ~edintei in plen, compararea se face in ceea ce prive~te trairile, deoarece continuturile sint diferite.
ORGAN!ZAREA iN SUBGRUPURI
GAME ALE TEHN!CILOR DE GRUP
44
Exercifiu de evocare progresivii in fiecare faza, participantii nu au un subiect impus, ci i~i aleg, in fiecare subgrup, temele de refleqie. Responsabilii vegheaza Ia reglementarea diverselor subgrupuri, indemnindu-Ie sa inscrie pe tabla diferitele teme evocate (apoi cele care au fost, eventual, studiate), inainte de fiecare regrupare. Aceasta precautie are ca obiect evitarea frustrarii acelor participanti a caror tema nu a fost aprofundata. Conflictele vor putea fi arbitrate.
Elaborarea regresivii intr-o faza initiala, grupul se poate scinda in doua sau trei subgrupuri . Apoi, dupa un anumit timp, acestea se scindeaza in subgrupuri mai mici ~i a~a mai departe, printr-un proces invers fata de eel al elaborarii progresive, pina Ia atingerea modulului de doua sau trei persoane.
anumita faza. De exemplu, dupa ce s-a ajuns Ia subgrupurile de ~ase, opt sau noua persoane, se poate cere ca subgrupurile astfel formate sa ramina permanente sau se poate incerca o hibridizare a procesului inceput cu unul diferit : de exemplu, eel al unei comunicari rotative (adica un mesaj pleaca, Ia un moment dat, de Ia fiecare subgrup, pentru a se opri Ia altul, ~i a~a mai departe) . De asemenea, este posibil ca subgrupurile sa conlucreze sau sa se confrunte in dispozitiv de tip broasca-festoasa (fiecare raminind in spate, dar intr-o comunicare permanenta cu purtlitorii de cuvint) sau in dispozitiv specific discufiei de tip panel, in jurul unui mic grup ce reune~te emisari ai fiecarui subgrup permanent etc.
-
Hibridizarea cu alte tipuri de subgrupiiri Atunci cind se dore~te, se poate intrerupe elaborarea progresiva, incepind cu o
dezbaterea, intre cinci ~i opt asistenti. Durata : aproximativ 2 ore ~i 30 de minute. Daca numarul de participanti e mai mare, se poate proceda, in funqie de caz : - fie Ia dedublarea grupului in doua subansambluri, care vor Iuera separat; fie Ia desemnarea unor observatori ~i, eventual, a unor secretari sau a unor raportori, notati cu Z (a se vedea schema de mai jos).
z
z/ ....,
/
/ I I
I
H
~~
,,., ~
/
,.;
.... --- ~ -~
H
I
'
,A .... ' \
I
/ '\
'
.I
'\
Responsabilii cu dezbaterea - asistati
I I z~ -- ~- 1 I I I
\
\
Obiective 1. A permite fiecaruia, pe parcursul unui studiu, sa ia cuno~tinta de propriul sau mod de funqionare, gratie legaturii dintre el ~i consultantul sau. 2. Rezervarea de timp, in scopul intelegerii fenomenelor de '""grup ~i a dinamicii lor. 3. A pune in evidenta faptul ca a~a-zisele comportamente de sustinere favorizeaza funqionarea eficace a unui grup, marind volumul schimburilor. 4. A sustine persoanele cele mai putin locvace sau cele mai timide.
-r--, H ', Z \
\I
'I HI
I I
I 1
-..,--,z I
I
1 I
I I
I
H/
'
I
/
'/
....
/
I
Z'',,H ""-- ~ -
Exemplu: fa za initiala (a patra, in cazul elaborarii progresive): un grup de ~aisprezece; discutie in plen, timp de douazeci de minute sau o jumatate de ora ; faza a doua (a treia, in elaborarea progresiva) : doua grupuri de opt; reveniri Ia discutia anterioara, timp de cincisprezece sau douazeci de minute ; faza a tre"ia (a doua, in elaborarea progresiva) : patru grupuri de patru ; schimburi de propuneri, timp de zece sau cincisprezece minute ; faza a patra (initiala, in elaborarea progresiva) : opt grupuri de doi ; aprecieri ~i evaluare a procesului ~i a rezultatelor lui, in ~apte sau cincisprezece minute.
Numarul de participanfi (adul[i :jilsau elevi) : intre cinci ~i opt responsabili cu
45
Unii dintre participanti sint invitati sa- ~i aleaga un coechipier pe post de consultant sau asistent. in mod altemativ, ei vor juca rolul de responsabil cu dezbaterea ~i de asistent, ca ~i pe eel de consultant sau asistent, pe toata durata unei discutii pe o anumita tema, aleasa in prealabil. Se constituie astfel doua subgrupuri, conform schemei urmatoare : y ,,.,--r--. .... y <' I
, '
''...Y
, '
\
I
\
I
I
I I
I I
- ,Y I
Y~ I I I
I
.....
-- ~ --
z
Responsabilii cu dezbaterea - asistati Primafazii Daca nu s-a fiicut deja acest lucru, se determini! alegerea unei teme: aproximativ cincisprezece minute. A douafazii Aceasra tema este supusa unei lecturi lente : dintre cei care au sustinut-o eel mai mult se constituie un subgrup de responsabili cu dezbaterea (prin voluntariat sau desemnare tacuta de clitre formator). Fiecare dintre cei implicati in dezbatere alege un asistent.
I
\'
..,.
/
y ', ... .... __ .JI _
' >','
_ _ , ,'
y
y
x : Responsabili cu dezbaterea y : Asistenti
A treia Jazii Conform indicatiei formatorului, se deruleaza discutia dintre responsabilii cu dezbaterea, discutie intrerupta de o repriza de consultare (patruzeci ~i cinci de minute-o ora).
.,
1. Timp de zece-cincisprezece minute, cei '~ implicati se intretin pe marginea temei. Asis- t~ tentii, plasati in retragere, nu intervin, ci observa interventiile celorlalti ~i incearca sa ~flili inteleaga modul in care ace~tia i~i adminisi treaza raporturile in cadrul grupului. ~~ 2. Animatorul (formator, profesor etc.) opre~te ' dezbaterea ~i cere fiecaruia sa-~i consulte, ~~ timp de cinci minute, asistentul, in legatura ~~ cu maniera cea mai adecvata de a se exprima ·· sau privind manifestarea sa, in raport atit cu fondul dezbaterii, cit ~i cu situatia grupului ~i cu evolutia acestuia. 3. Schimbul se reia, timp de zece-cincisprezece minute, din punctul in care a fost intrerupt . Cei implicati in dezbatere pot pne coot de sfuturile care le-au fost date, fiira sa fie totu~i necesar sa faca referiri explicite Ia acestea.
JZ.
46
4. 0 noua consultare, de cinci minute. 5. Un schimb final, de zece minute. 6. 0 ultima consultare evaluativa, in cupluri formate din responsabili cu dezbaterea §i asistenti. timp de cinci minute. La sfir§itul celei de-a treia faze, rolurile se inverseaza: responsabilii cu dezbaterea asista, iar asistentii dezbat fie cu parienerul lor initial, fie, de preferin¢, cu un alt panener. Dezbaterea se reia fie pe aceea§i tema, fie pe o tema noua. A patrafaza I Discutii intre noii responsabili cu dezbaterea (ex-asistenti), timp de zece-cincisprezece minute,
Tehnici intergrupale Un grup de persoane este impartit in subgrupuri (numite primare); un intergrup este un subgrup secundar, care se constituie prin extragerea unuia sau mai multor membri dintr-o multitudine de subgrupuri primare. Se pot piasa in subgrupuri toti membrii anumitor, ori ai tuturor subgrupurilor. Yom numi intergrup complet pe eel in care sint reprezentate toate grupurile primare §i intergrup partial - pe eel in care grupurile primare nu sint, toate, reprezentate. Putem avea un singur intergrup (lnsarcinat cu o misiune de informare ~i de coordonare), mai multe sau, Ia cealalta extrema, o formula de intergrupuri generalizate, ·conform clireia toti indivizii sint repartizati in intergrupuri. Grupurile primare se pot reconstitui dupli reuniunile intergrupale.
Obiective Obiectivul principal a! acestui dispozitiv constli in cre~terea nivelului de intercomunicare dintre douli subgrupuri instituite in
intrerupte de o consultare de cinci minute (intre patruzeci §i cinci de minute §i 0 ora, in total; a se vedea a doua faza). A cincea faza
Grupul, complet, se dedica schimbului, in mod liber, timp de treizeci de minute, cu ajutorul observatorilor sau al unor secretari §i rapertori, daca ace§tia au fost avuti in vedere. Varianta Grupul s-a impaqit, mai intii, in responsabili cu dezbaterea §i asistenti. Apoi, primii au ales o tema de discutie.
cadrul unui grup, ca §i a supletei inregistrate in inaintarea activitatii subgrupurilor. El asigura o economie a timpilor destinati reunirii lucrarilor efectuate de catre subgrupurile primare, deoarece prin intermediul intergrupurilor persoanele din diverse subgrupuri se pun Ia curent intr-un mod direct §i rapid in legatura cu orientarile lucrarilor lor §i cu trairea lor personala, in interiorul subgrupurilor respective. Prin urmare, intergrupurile pot permite renuntarea Ia o §edinta in plen, adesea dificila ~i nesatisflicatoare Ia nivelul informarii reciproce a persoanelor. Prin eliberarea de intregul aparat aferent §i de duratele lungi inerente unei astfel de §edinte. intergrupurile indeplirteazli presiunea pe care raportorul, profesorul, animatorul sau unele personalitliti o pot exercita asupra activitlitii §i, implicit, a progresului subgrupurilor primare. In schimb, ele introduc diferente in ceea ce prive~te evidentierea unor- concluzii comune in ansamblul grupurilor: E posibil totu~i sa se aiba in vedere rapoarte scrise sau chiar o §edintli in plen, Ia sfir~itul reuniunilor, care ar putea servi Ia elaborarea de bilanturi sau Ia efectuarea unor operatii de evaluare.
47
ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
~
Tehnici intergrupale
In momentu_l do_rit: form~torul (sau ~rofesorul) poate cere mstttuirea dispozitivulm mtergrupal, precizind consemnul (unelement al fiecaru1 subgrup pnmar, doua-tre1. .. sau, eel mult, JUmatate) . Plasarea in intergrupuri a membrilor subgrupurilor se poate face fie printr-o repanizare • • x f. . fi . . mttmp 1"toare, 1e prm vo 1untanat, 1e pnn desemnarea, orala sau scrisa, a persoanelor (stagiari, elevi ... ), fie printr-o decizie autonoma a subgrupurilor, cu aplicarea instructiunii expuse de catre formatori . Diferitelor intergrupuri li se vor putea afecta anumite sali sau amplasamente, in care sa se organizeze dupa cum doresc. Ele i§i pot asocia unii facilitatori, secretari. in general, ele funqioneaza suplu, fara roluri diferite, putindu-li-se cere sau nu dari de seama, scrise sau orale. Durata de desfa§urare aferenta intergrupurilor poate fi cuprinsa intre zece minute §i o ora-doua (sau chiar mai mult). Formatorii panicipa Ia activitatea intergrupurilor, dar ei pot constitui §i un intergrup specific. Exemple 1. Sa presupunem organizarea initiala a unui grup de §aizeci de panicipanti in §ase subgrupuri de cite zece persoane . intr-o a doua etapa, se poate trece Ia o organizare a zece intergrupuri de cite §ase indivizi ori a cinci intergrupuri de doisprezece ori, in sfir§it, a doua intergrupuri de cite treizeci. in acest caz, subgrupul initial, de zece persoane, va trebui sa-§i repartizeze membrii, unul cite unul, cite doi sau cite cinci, in diversele intergrupuri prevazute. 2. Daca presupunem existenta a treizeci de participanti, repartizati, mai intii, in cinci subgrupuri de cite §ase, se vor putea constitui, de asemenea, §ase intergrupuri de cite cinci ori
Comunicarea rotativa Aceastli tehnicli are ca obiect stabilirea unei comunicliri regulate intre mai multe subgrupuri, care functioneaza in paralel,
•
"""'"
t~\
t~ei intergrupuri de cit~ zece ori doua de cite ti~ cmc1sprezece. Sint pos1bile unele combinatii ~~ intermediare, cind subgrupurile sau intergrupurile nu sint egale sau cind, in intergrupuri, IJII~ reprezentarea subgrupurilor primare nu este ~·· egala. "b~
tz}
M d
r
x .
.
·
~;
o a Uufl ~~ vanante . . . . .. • ."0 . · .' In once moment, se poate stab1ll lucrul m ,{Q;, paralel al unor grupuri primare (eventual i:.:·:.~· partial reconstituite) §i al unuia sau al unui numilr de doua intergrupuri complete sau paqiale, insarcinate cu coordonarea. Se poate prevedea constltUlrea unor intergrupuri omogene, pomind de Ia ni§te grupuri primare, eterogene, conform unuia sau mai multor criterii, definite in funqie de obiective, sau invers. Se poate opta pentru conservarea unor intergrupuri stabile, pe parcursul unui stagiu de formare, daca §i grupurile primare sint stabile ; se estimeaza posibilitatea aparitiei unor grupuri secundare, in funqie de compozitia unora sau a altora §ide obiectivele stagiului. E posibila §i sustinerea, in urma unei organizari in subgrupuri, apoi in intergrupuri, a unei reunilini in plen, adoptind un dispozitiv precum eel al broa~tei-[estoase sau al discu[iei de tip panel, cu provocarea sau exprimarea spontana a participantilor, in funqie de motivatia lor, stimulata de intergrupuri. Concluzii Multiplele dispozitlve de intergrupuri faciliteaza generalizarea comuniclrilor, introducind o anumita suplete in avansarea lucrarilor. Organizarea lor are §ansa de a fi fost prevazuta dinainte, gratie unor instructiuni simple, date grupurilor de baza in timp uti!.
pe parcursul unei activitliti de reflectare sau de elaborare. Exercitiul se deruleazli in mai multe faze, de durate egale. La sfir~itul fieclirei faze, cite o persoanli din fiecare subgrup se indreaptli spre un alt subgrup, urmind un
48
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
plan precis, in a~a fel lncit fiecare participant sa-~i schimbe o singura data subgrupul. In acest timp insa unul sau doi secretari-pivoti nu se mi~di deloc, pentru a asigura o oarecare permanenta in interiorul fiecarui subgrup.
Nurniirul de participanJi : este extrem de variabil. In schema teoretica, fi ecare subgrup cuprinde atitia membri cite subgrupuri sint : patru subgrupuri de cite patru persoane ; zece subgrupu,ri de cite zece persoane. Este posibil sa existe ~i ~ase grupuri de cite patru persoane, ceea ce deterrnina intreruperea rotatiei dupa doua sau trei mi~cari . in toate cazurile, se poate opri succesiunea mi~carilor sau se poate merge pina Ia capatul lor logic. In sfir~it, daca subgrupurile sint egale, pivotul poate cuprinde mai multe persoane. Durata : de Ia patruzeci de minute Ia doua ore sau mai mutt, cu faze de zece pina Ia douazeci de minute, iar, Ia limita, cu atitea faze cite subgrupuri exista . Pentru unele studii, e uti! sa se prelungeasca considerabil aceste durate, plna Ia o ora ~i jumatate, Ia nevoie, pentru fiecare faza. f:,. ,,.,: Fi.
ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI
Obiective a coe-
de rota tie expusa dinainte. Deplasarea de Ia un subgrup Ia altul se face in sensu! acelor de ceasornic (sau in sens invers) ori un subgrup oarecare trimite un mesager altui subgrup.
2. Facilitarea relatiilor dintre subgrupuri, In cadrul unui grup, prin evitarea inchiderii lor in mici ,feude".
in fiecare subgrup, secretarul il prime§te pe noul sosit, informindu-1 in Iegatura cu ceea ce s-a racut §i cerindu-i informapi despre activitatea subgrupului din care vine.
3. Favorizarea comunicarii dintre persoane, in interiorul grupului, printr-o simbolistica de deschidere.
Discutia (sau studiul) se reia, apoi, in cadrul subgrupurilor, timp de zece-cincisprezece minute.
1. Asigurarea coeziunii unui grup rentei unui studiu.
~i
4. Initierea unei forme dinamice de subgrupare, prin reinnoirea .
conjugarea
stabilitatii
cu
5. Obtinerea unor ~anse de mai buna comunicare, prin reinnoirea aleatorie a unui subgrup (o anumita persoana incomoda pe o alta, dar a plecat; cineva e perceput pozitiv de altcineva ~i acesta din urrna tocmai a venit). 6. Dezvoltarea facultatii de intimpinare celei de adaptare.
~i
Comunicarea rotativa d
.
f".y;l• aza e orgamzare ff~~ Formatorul sau animatorul indica obiectul ·zl discutiei 1• Participantii formeaza, de exemplu, 'llldcinci subgrupuri, relativ egale §i cuprinzind § eel mult §ase persoane, regrupate fie Ia intimplare, fie conform unei specializari (pro'"l fesionale, in functie de sex, de virsta, ae t categorie etc.). Modificarile privind numarul, compozitia subgrupurilor §i timpii vor fi precizate Ia inceput, in cadrul grupului. Fiecare subgrup desemneaza unul sau mai multi secretari-pivoti, care vor avea un rol I. De exemplu, o prezentare a persoanelor, evaluarea unui stagiu, un subiect de actualitate, corectarea unei teme, un studiu de text etc.
stabil §i vor ramine aceia§i pe tot parcursul exercitiului. (Acesta/ace§tia va/vor putea fi desemnati in prealabil.) Se poate stabili, de asemenea, lista mesagerilor .care vor parasi succesiv subgrupul, dar e Ia fel de posibil sli se acorde indivizilor libertatea de a alege dacli rlimin sau se deplaseaza. Prima Jaza de studiu (intre zece §i treizeci de minute) Cele cinci subgrupuri discutli pe marginea obiectivului indicat de clitre animator. A douafaza (intre zece §i treizeci de minute) Conform indicatiilor formatorului sau animatorului, din fiecare subgrup iese cite un participant, pentru a trece intr-altul, dupa o schema
a
A treia faze'i Un al doilea membru al fiecarui subgrup contacteaza un subgrup diferit de eel in care a fost primit primul mesager. A patrafaza Una! treilea membru a! fiecarui subgrup contacteaza un subgrup diferit de cele care i-au primit pe primii doi mesageri §i a§a mai departe ... Daca mi§carile s-au produs pina Ia capat, fiecare subgrup §i-a trimis deci cite un membru in fiecare dintre celelalte subgrupuri §i a primit de Ia fiecare dintre acestea cite un participant , in momente diferite.
49
(sau litere) subgrupurilor, anuntindu-se clar transferurile de persoane. De exemplu : in cazul precedent, referitor Ia cinci subgrupuri de cite §ase persoane, Ia sfir§itul primei faze, un participant trece de Ia primul Ia al doilea subgrup, de Ia a! doilea Ia al treilea §i a§a mai.departe ... La sfir§itul ce lei de-a doua faze, cite un participant trece de Ia primulla a! cincilea subgrup, de Ia a! cincilea Ia al patrulea etc. La sfir§itul fazei a treia, un participant trece de Ia primul Ia al treilea subgrup, de Ia al doilea Ia a! patrulea etc. La sfir§itul celei de-a patra faze, un participant trece de Ia primul Ia al patrulea subgrup, de Ia al doilea Ia al cincilea, de Ia al treilea Ia primul etc. Aceste deplasliri vor fi rezumate in schema care urmeaza. Adesea, e de dorit ca animatorul sa indice, pentru fiecare mi§care, oral sau scriind pe tabla (sau prin mesaje adresate subgrupurilor), sensu! deplasarii §i/sau subgrupul in care trebuie sa ajunga fiecare.
~
in fiecare subgrup, secretarul/-ii pivot/-ti asigura permanen{a, ceilalti participanti reprezentind temporarul. Comentarii Aceasta tehnica se efectueaza, in general, pe un fond de buna dispozitie, ce asigurli o oarecare eficacitate. Gratie ei, se evitli inchiderile in grupuscule izolate. Totu§i, pentru ca un subgrup sa nu prirneascli, in momente diferite, rnesageri ai aceluia§i subgrup de origine, e bine · sa se dea indicatii precise privind deplasarea. Se pot atribui nwnere
-
In sfi~itul fuzei I
-
In sfi~irul fuzei a 11-n In sfir~itul fuzei a Ill-a !a sfi~itul fuzei a IV-a
Varianta
Dispozitiv de re/aJie sau de informare succesiva Intr-un grup de doulizeci §i cinci-treizeci de participanti, implirtiti in trei, patru sau mai multe subgrupuri, paralele sau diferentiate, care au acelea§i obiective, poate aparea nevoia
de a culege sau de a transmite infomatii privind anumite aspecte, precise §i delimitate, despre ceea ce constituie obiectul activitlitii grupului . Fiecare dintre aceste aspecte delimitate poate fi asumat de catre o persoana (animator, expert, intervievator, responsabil cu
50
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
primirea sau cu formarea etc.). Aceste persoane intervin in interiorul subgrupurilor, pe parcursul activitiiiii lor, ele fiind cele care se mi~cii, prin rotatie, de Ia un subgrup Ia altul, conform unui plan ~i unui orar bine determinate. Desf(4urare
Intr-o anumitii faza a activitiiiii lor, subgrupurile (sau numai doua dintre ele) primesc, pentru un timp dat, de exemplu zece pina Ia cincizeci de minute, vizita unei persoane insarcinate sa furnizeze sau sa culeaga informatii. Fiecare vizitator intervine intr-un domeniu precis ~i diferit. El prezinti1, de exemplu, un experiment sau o cercetare Ia care a participat. Pentru o rotatie armonioasa, numi1rul persoanelor care intervin trebuie sa fie ega! cu numarul de subgrupuri, iar interventiile lor succesive, prin rotatie de Ia un subgrup Ia altul, trebuie sa aiba, in mod riguros, aceea~i durata. De exemplu, patru interventii succesive a patru persoane diferite, in interiorul a patru subgrupuri, acopera, in mod global, patruzeci de minute, daca fiecare se limiteaza Ia zece minute. Ordinea interventiei lor este, evident, diferiti1 de Ia un subgrup Ia altul. Formatorul sau un animator trebuie sa anunte vizitele, dupa care diferitele subgrupuri i~i reiau activitatea.
Emisiune ,in direct" a unui intergrup Membrii mai multor grupuri paralele sint invitati sa pregateasdi o emisiune, realizata de fiecare grup pentru celelalte. Fiecare grup, dupa ce ~i -a pregatit comunicarea, dispune de zece minute de antena pentru a comunica, in modul eel mai sugestiv posibil (prin pantomima, scheciuri, joe radiofonic, interviu etc.), ceea ce dore~te sa impa~easca in legatura cu evolutia generala sau cu o situatie deosebit de interesanta din activitatea lui sau din cea a seminarului.
Obiective
1. Fumizarea sau culegerea, in timp uti!, a unor informatii care intereseaza grupul in ansamblu, beneficiind de avantajele de cornunicare pe care le ofera grupurile mici. 2. Relansarea interesului reprezentat de un anumit studiu prin intermediul unor cazuri sau informatii fragmentate ~i personalizate. lndicaJii de utilizare
Acest dispozitiv, extrem de eficace, poate fi utilizat, de exemplu, pentru: - furnizarea, de catre expefli, a unor informatii subgrupurilor ; - reamintirea orienti1rilor generale ~i atragerea atentiei asupra modului in care ele pot sa se concretizeze intr-o aqiune precisa, in curs de elaborare; - analizarea a~tepti1rilor sau a tendintelor care se manifesta intr-un grup, in legatura cu anu mite aspecte ; - evaluarea unei activitati sau a unui stagiu pe sectoare; - determinarea, impreuna cu un grup de formatori sau de stagiari, a liniilor de forta ale unui stagiu ;
ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI
Numere : 16, 24 pina Ia 72, 96, repartizati in subgrupuri de 8 pina la 12 rnernbri.
Grupurile i~i pregatesc emisiunea in incaperi separate, timp de o jumatate de ora . Toate grupurile, reunite din nou, se succeda pe scena, fie intr-o parte, fie in centrul salii. Se procedeazi1, colectiv, Ia evaluarea mesajelor in ansamblu, a inteligibilitatii ~i a originaliti1Iii lor etc. Variance Se adauga mi~carile urmatoare : In cadrul grupului mare, se voteaza, cu mina ridicata, mesajul care intrune~te acordul fiecarui membru in parte. Cei care au votat pentru acelea~i mesaje se reunesc in intergrupuri ; eventual, daca depa~esc numarul de zece, sint divizati in doua sau trei intergrupuri. Fiecare intergrup are obligatia de a stabili o scurta motivatie a alegerii sale, neomitind punctele slabe, motivatie exprimata de ci1tre un delegat.
Comunicarea dintre grupuri sau echipe Obiective
2. Exersarea comuniclirii de experiente trliite altar persoane, care nu au participat la ele. 3. Stimularea creativitatii in comunicare. - in variantele de mai jos, se au in vedere exprimarea ~i clarificarea motivatiilor. Accesorii : nu sint prevazute ; este admis tot ceea ce gasesc participantii. Se pot procura totu~i magnetoscoape ~i casete sau tablouri.
Total global : o ora ~i jurnatate (pentru trei subgrupuri); doua ore (daca sint rnai rnult de trei grupuri) ; trei ore (pentru variantele de rnai sus).
Emisiune ,in direct" a unui intergrup
- etc.
1. Antrenarea in comunicarea de experiente atit grupurilor mici, cit ~i a celor mari.
51
Se intirnpla frecvent ca unele grupuri sa aiba retineri de a cornunica intre ele. in acest sens, existli o intreaga garna de posibilitliti : schimburile se pot derula cu functii egale sau diferentiate, cu concursul unor facilitatori sau nu, in grupari noi sau nu, conform unor suporturi de exernplificare multiple (identice sau nu), cu implicarea unor responsabilitliti egale sau ierarhizate. Numarul de participanfi : de Ia doua Ia treizeci de grupuri.
Precizilri
t~Wt~
t~~
~~ - E nece_s~r sa s_e puna_ in evideniiJele_I_Uentele ;-~~ de creauvttate m reahzarea emtsturut. Daca :2 · . grupurile sint numeroase (6, 7 sau 8), se ~1 reduce timpul de emisie pina Ia ~apte · sau f;2'~ cinci minute. ~ " :> - Cu cit grupurile sint mai numeroase, cu atit ~~ evaluarea gl_obala (a patra mi~care) va fi mai redusa : o JUmatate de ora pentru un grup ~~i mare este suficienti1. '#'
S,f
- E important ca emisiunea sa vizeze o comunicare sugestiva, ~i nu una exhaustiva. - Daca se adauga variantele de mai sus , se intare~te climatul de emulatie intergrupala. Acesta antreneaza, uneori , daca unul sau mai multe grupuri nu primesc nici un vot preferential, un blocaj dificil de surmontat ~i de explicitat.
Durata : intre o jurnatate de ora ~i trei ore.
Obiective 1. Furnizarea unor proceduri variate, pentru a se asigura relatiile dintre grupuri ~i membrii acestora.
2. Prezentarea procedurilor pe o tabla cu suficienta vizibilitate, care sa perrnita alegeri succesive.
52
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
Comunicarea dintre grupuri sau echipe
~;; Comunicarea dintre grupurile ~,:i:
cu functii egale .. Desta~urarea se efectueaza in urma alegeru :Ill uneia dintre formele definite mai jos, hotarita ':E . de catre formatori sau de catre reprezentantii ,:::) de grupuri . Am clasat aceste forme dupa :(,) ' modul in care reu~esc sa atribuie grupurilor 0 1 anumite funqii, egale sau diferentiate, con·C·· form reorganizarilor sau alegerilor de supor. :, turi specifice ~i in funqie de modul in care tin Ia distanta sau reunesc, intr-o adunare, grupurile.
;Z::
in micile grupuri noi Reunirea schimburilor sau a lucrarilor realizate in cadrul grupurilor se face in interiorul unor noi grupuri mici, in care se aduna membri ai unor grupuri diverse. Aceste reuniri pot fi organizate prin repartitie sistematica sau, mai simplu, Ia intimplare. • Intergrupuri (a se vedea pagina 46) Reunirea in intergrupuri presupune o punere in comun generalizatli, in parti egale, intre grupuri. Fiecare intergrup cuprinde unul, doi sau trei membri din fiecare grup . Aceasta noua reparritie a indivizilor se poate face intimplator, dupa dorinta fiecaruia, sau conform listei redactate de un responsabil. Intergrupurile se schimba u~or. Cu facilitator Fadi facilitator Conform unui chestionar redactat de responsabili • Grupuri de consultare Ia intimplare Indivizii se reunesc pentru a se consulta reciproc, in afara grupurilor lor. La invitatia unora Prin localizarea in locuri stabilite de catre responsabili Prin reunirea intr-un hoi sau intr-o sala mare, in picioare sau a~ezati in subgrupuri separaJe Grupurile ramin in formatiunea lor de lucru, dar comunica intre ele cu ajutorul unor
suporturi variate (scrise, orale, auditive, vizuale, a~diovizuale, mixte .. .), in formele urmatoare · • Studiu de mesaje scrise, redactate de unul sau mai multe grupuri ~i circulind de Ia un grup Ia altul Prin comunicare organizatli, coliform unor orare definite, dar tara comentarii Prin comunicare, cu inscrierea, in fiecare grup, de comentarii Ia mesaje Prin transmisiune dependentli de vointa fiecaruia • Primire de mesaje orale, exprimate printr-un purtator de cuvint al unui grup Primit intr-un grup Primit in multe alte grupuri Primit succesiv in toate grupurile, cu reciprocitate fata de ceilalti purtatori de cuvint • Ascultarea de emisiuni radio, apartinind fieclirui grup (a se vedea documentul 12) Fiecare grup a realizat, cu ajutorul magnetofonului, o emisiune de cinci-zece minute, destinatli celorlalte grupuri, primind, in schimb, emisiunile acestora, pe casete. Fiecare grup a delegat un purtlitor de cuvint care sa participe Ia o emisiune colectiva, adresata, in direct, tuturor grupurilor, prin difuzor. Se asigura derularea celor douli forme descrise. • Exarnen-discupe pe marginea unor panouri de expunere Un grup (sau fiecare grup) a pregatit concluziile sau propunerile care au rezultat din activitatea lui, sub formli de panouri, cu fotografii, colaje, titluri, obiecte etc.
Vizita neghidata Membrii celorla1te grupuri se mi~cl!. in jurul panourilor, luind contact cu mesajele continute, in mod direct ~i personal expuse. Vizira ghidata Membrii celorlalte grupuri sint insl!.rcinati de unul sau mai multi membri ai grupu1ui expozant sa emitli comentarii sau sli rl!.spundl!. Ia intrebari.
ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI
• Receptarea de mesaje audiovizuale Grupurile comunica prin intermediul unor filme ~i al altor mijloace video. Activitatea unui grup este difuzatli in circuit inchis, in direct, catre alte grupuri . inregistrarile pe casete sint schimbate succesiv intre grupuri. U n grup se exprima, in direct, clitre alte grupuri, apoi un alt grup continua in acela~i sens §i a§a mai departe. • Mixtura de suporturi Fiecare grup comunica cu celelalte, prin intermediul unui suport diferit, care poate fi scris, oral, auditiv, vizual sau audiovizual.
in plen Grupurile sint reunite in ansamblu ori in subansambluri. Unificarea lor se face sub forma de rapoarte sau dari de seama, mesaje scurte sau interviuri rapide. • Audierea rapoartelor de grup in adunarea generala Raportorii grupurilor fac, pe rind, o dare de seama asupra lucrarilor efectuate. Aceasta este o forma clasicll ; ea poate deveni greoaie dacll exista mai mult de trei rapoarte. Darile de seama ale raportorilor se fac in momente diferite ale reuniunii in plen, separate prin unele perioade de schimburi, de pauze, de activitati sau de divertismente variate. Fiecare grup dispune, in mod specific, pentru prezentarea dl!.rii de seaml!., de o re1,1niune in plen. • Remarcele observatorului fiecl!.rui grup Fiecare observator impl!.rtli~e§te din evenimentele care au marcat demersul grupului sl!.u, dupa care se sustine o discutie generala. Dupl!. expozeul fiecarui observator, grupul puncteaza anumite aspecte in prezenta celorlalti participanti. Fiecare observator conduce analiza grupului sau privind demersul flicut. • Reunire prin ,percutari" (a se vedea p . 63) Un responsabil sau un facilitator cere, in mod succesiv, fiecarui grup un prim mesaj scurt,
53
percutant (intre unu ~i trei minute), dupa care reia, de mai multe ori, aceasta cerere. ,Percutare" cu discutie, dupa fiecare serie de mesaje scurte ale grupurilor. ,Percutare" continua, tara pauza, intre mesajele scurte ~i tara discutie. "Percutare" continua, urmata insa de o discutie. • Dispunere de tip broascii-Jestoasa (a se vedea documentul 19) Doi raportori sau facilitatori, din partea fie carui grup, discutli cu ceilalti raportori sau facilitatori. Fiecare cuplu de raportor- facilitator ~i -a adunat in jurul sau in spatele lui intregul grup, cu care comunica in orice moment. Se mentine dispunerea in forma de broascii-Jestoasa, grupurile comunicind in orice moment cu raportorul sau cu animatorul. Schimburi ale cuplurilor raportor- facilitator, intrerupte de concertari precise, pe parcurs, cu grupurile aferente. Rind pe rind, un membru al unui grup inlocuie~te pe unul dintre purtatorii de cuvint. • Interviuri ale unor purtatori de cuvint sau ale unor observatori Un responsabil sau un facilitator intcrogheaza, pe rind,·in cadrul unui interviu, pe purtatorii de cuvint ~i/sau pe observatori. Interviu at tuturor purtatorilor de cuvint Interviu a! tuturor observatorilor Interviuri simultane ale fiecl!.rui cuplu format din purtator de cuvint §i observator lnterviul unora • Sondajul ansamblului de grupuri privind anumite intrebari Un responsabil, profesor sau facilitator, pune intrebl!.ri centrale sau de evaluare rapida grupurilor reunite. Grupurile rl!.spund ·pe rind. Grupurile rl!.spund atunci cind vor. in locul intrebl!.rilor, responsabilul poate propune inceputuri de fraze ce urmeaza a fi completate (,ActivitaJea noastra a ... "; "Rezultatele noastre sfnt ... " etc.)
54
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
intrebarile adresate au putut fi redactate, sub forma de propunere, de catre fiecare grup pentru sine ~i pentru celelalte. La fel, pentru frazele de completat.
Rapoartele grupurilor sint studiate inainte de reuniunea plenara ~i. pe parcursul acesteia, ele fac obiectul unor intrebari adresate membrilor grupurilor in cauza.
~apte
• Evaluarea prin conversatii simultane, de minute (grupuri amestecate)
Expozeul, discutia ~i chestionarea fiecarui grup se produc, toate, in plen.
Fiecare discuta cu vecinul sau din dreapta, apoi cu eel din stinga 1 •
• Juriul este compus din cite un reprezentant a! fiecarui grup.
Fiecare i~i interogheaza vecinul din dreapta in legatura cu ceea ce i-a ad us activitatea de grup ~i cu ceea ce a~teapta in continuare, fiind intervievat, Ia rindul sau, de catre vecinul din stinga.
Fiecare grup i~i expune activitatea sau punc!Ul de vedere in fata juriului ~i in prezen13 celorlalte grupuri. Juriul reaqioneaza direct.
Fiecare i~i intervieveaza vecinul din dreapta, apoi explica ce a inteles vecinului din stinga, dupa care redacteaza o nota de evaluare. Aceste note sint comunicate celor interesati sau sint citite in prezenta grupurilor ~i discutate.
Fiecare reprezentant expune, in fa\3 tuturor membrilor grupurilor, activitatea grupului sau ~i discuta cu ceilalti membri ai juriului, dupa care juriul interpeleaza fiecare grup, pentru completari; in stir§it, juriul se retrage pentru deliberare, urmind sa se pronunte intr-o ~edinta finala.
Acela~i scenariu ca mai sus, plus o evaluare globala, in interiorul fiecarui grup , in legatura cu ceea ce s-a spus ~i s-a realizat.
Juriul a primit, separat. fiecare grup, dupa care delibereaza singur §i, in cele din urma, reune§te in plen toate grupurile.
Comunicarea cu functii diferentiate Gama de sus[inere a punctelor de vedere Studiile elaborate pe parcursul activitatii fiecarui grup sim prezentate ~i sustinute in fata adunarii celorlalte grupuri. • Unul dintre grupuri indeplirie~te funqia special izata de juriu in raport cu celelalte, care expun rezultatele schimburilor sau lucrarilor lor. Sustinerea se face in mod succesiv, pentru fiecare grup, intr-o singura ~edin¢ generala. Sustinerea se face in simultaneitate, prin initierea unei controverse intre grupuri, arbitrata de catre juriu. Sustinerea, in fata juriului, se face printr-o suita de ~edinte in plen, consacrate, fiecare, cite unui singur grup, in prezenta celorlalte. • Grupurile functioneaza ca un mare juriu, pentru fiecare dintre ele, pe rind. Fiecare grup i§i expune punctul de vedere, dar iese in timpul deliberarii celorlalte grupuri relative Ia evaluarea punctului sau de vedere.
• Juriul este mixt (§i paritar) : cite un reprezentant al fiecarui grup, plus unele personalitati din exterior.
I.
Cf. Hostie, Les Serninaires de forma/ion aux relations de groupe, Epi, 1975, p. 70.
Juriul viziteaza fiecare grup. Dupa deliberare, i§i expune evaluarile in cadrul unei reuniuni generale a grupurilor. Fiecarc reprezentant expune, numai in imeriorul juriului, activitatea grupului sau. Juriul in vita fiecare grup. fn plen, sa-~i completeze susJinerea, fnainre de deliberare. Sustinerea se face succesiv, pentru fiecare grup, in fata celorlalte. Gama de reacfii
in Joe sa prezinte rezwnate obiective sau sinteze referitoare Ia schimburile efectuate in cadrul grupurilor, unii indivizi propun centrarea pe anumite reactii sau interogatii subiective in legatura cu anumite idei originale, sugerate de schimburi, in fata aqunlirii grupurilor. • 0 comisie de responsabili de reacpi, desemnati dinainte, se pronun¢, subiectiv, relativ Ia activitaiea fieclirui grup Ia care fiecare dintre ei a asistat. Ace~tia
discuta in prezenta tuturor grupurilor.
ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI
55
- - --- -- --- -- --- -- --- - - - -- -
Ei se exprima pe rind, dupa care urmeaza o discutie a intregii adunari. Responsabilii de reaqii discuta din nou. apoi asculta adunarea grupurilor §i i§i reiau evocarile.
• 0 comisie de interpelatori suscita reaqii in plen, readucind in centrul atentiei activitatea grupurilor.
• Discutia panelului de animatori sau fucilitatori ai grupurilor (id.) Panelul discuta asupra formei de lucru. · Pa 1 1 d. · d ~ d ne u sustme o JSCU\le e on , cu punctarea obstacolelor intilnite. . _ Panelul d1scuta m legatura cu sensu! de urmat. • Schimb in interiorul unui panel de autoritati
Interpelarea se face fll.ra adresa, iar reaqiile apartin indivizilor. Grupurile sint interpelate ca atare. Interpelarea este cind fll.ra adresa, cind focalizata pe cite un grup. Interpelatorii provin din fiecare grup, funqio nind in numele grupului de provenienta. • lndivizii se exprima cum §i cind vor, in
sau de responsabili Raportorii i§i prezinta darile de seama in fata panelului §i a adunarii, dupa care panelul discuta in legatura cu ceea ce s-a spus. in interiorul panelului are loc un schimb; apoi raportorii fac expuneri , iar panelul incepe discutia. La fel, plus imerventii ale adunarii generale.
cadrul adunarii grupurilor. Fiecarui grup ii este acordat un anumit timp.
Gama de interviuri "" ··m · d.IVIZI · · sau . .1e des•a§urate cu anum1{1 1nterv1un
Exprimarea este complet Iibera. Gama de discuJii fn regim panel Acest tip de discutie este 0 forma destul de cunoscuta. Funqionarea sa este descrisa in documentul 18. Panelul este un mic grup-e§antion. care poate fi compus din experti, raportori, animatori sau facilitatori provenind din diversele "'arupuri. • Discutie purtata de un panel de experti. pe margmea temelor stud1ate de catre grupun Panelul discuta rara intrerupere, in mijlocul adunarii.
cu mici grupuri pot permite exprimarea a ceea ce unii au retinut din lucrarile a diverse grup~ri. Aces~e in_terviuri pot fi ascultate in mod direct sau m diverse alte modun. • Ascultarea unor interviuri individuale luate anumitor membri ai grupurilor Interviuri individuale ale anumitor membri ai . -mreg1strate . _grupunlor, pe magnetoscop Interviuri individuale ale anumitor membri ai grupun.1or, ascu 1tate separat, 1a cerere
Panelul discuta in reprize de cite douazeci de minute, apoi asculta interventiile, orale §i scrise, ale membrilor adunarii, dupa care i§i reia schimburile. Panelul face schimburi in interiorul sau, dar codnti~~~ sa primeasca mesaje scrise din partea a un"' 11. • Discutia unui panel de raportori ai grupurilor (id.) . F1ecare raportor face o scuna expunere, dupa care are Joe o discutie generala.
• Observarea colectiva directa a unui mic grup, cu ajutorul unei camere video . . . M1cul grup poate fi colilpus dm voluntan. Micul grup poate fi compus din reprezentanti ai fieclirui grup. Micul grup poate f.i tras Ia sorti. • Observarea, in multiple feluri, a unui mic • mterme · d'JU1 camere1· VI'deo grup, pnn . . . Observarea vanata a unu1 m1c grup compus din voluntari . . . . Observarea d1fenta a unu1 m1c grup compus
Dupa fiecare raport, se initiaza o discutie a -- din reprezentanti intregii adunliri . Observarea diferita a unui mic grup tras Ia Unul dintre raportori face o dare de searna, discutata apoi de catre ceilalti raportori, in futa adunarii.
softi Observarea diferita a unui mic grup compus din voluntari, apoi din reprezentanti
--------------------- - ----
ORGANIZAREA iN SUBGRUPURI
56
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
--------------------------1
• Observarea - cu reaqie in direct (in circuit interior) a unui grup, Ia intimplare, voluntar sau reprezentativ, ~i a reaqiilor imediate ale acestuia Reaqii ale voluntarilor Ia discutia dintre voluntari sau membri reprezentativi, Ia intimplare
Reaqii ale unor reprezentanti Ia discutia dintre voluntari sau dintre persoane trase Ia sorti
Reaqiile unor voluntari cu privire Ia discutia membrilor reprezentativi sau a unor indivizi tra~i Ia soqi
----- - ------ - -- - -- - - - - -- - -, Observa[ii
l. Printre intrebarile adresate in timpul inregistrarii imaginilor se poate nota, in forma imperativa sau mai moderata, intre altele: - Ce va propuneti sa faceti ca participant Ia aceasta intilnire? - Ce sperante aveati cind v-ati hotarit sa veniti?
cu ajutorul panoului sau a! proieqiei televizate.
Trombinoscopul Pe masura ce sosesc Ia o intilnire (reuniune, seminar, colocviu sau stagiu), indivizii sint fotografiati sau filmati. Fotografiile se reunesc pe un panou, iar inregistrarea video este proiectata intr-un anumit moment al intilnirii.
Numarul de participanfi : intre opt §i cincizeci de persoane (sau chiar mai multe). Materialul necesar: un aparat de fotografiat instantaneu (Polaroid) sau o camera video, ca §i un panou de afi§aj sau un televizor; eventual, un set de reproduceri §i ilustratii sau unul de citate. Durata : o jumatate de ora pentru luarea de irnagini ~i o alta pentru prezentarea
Obiective 1. intimpinarea persoanelor intr-o maniera inedita.
2. Culegerea primelor impresii sau a declaratiilor participantilor. 3. Facilitarea cunoa§terii reciproce dintre indivizi. 4. Inducerea unei coeziuni de grup intre persoane. S. Stabilirea unei suprafete de reperare a pozitiilor de debut individuale.
Trombinoscopul Faza a doua
t Irnediat dupa sosirea participantilor, o echipa !0~ de anirnatori ii fotografiaza sau ii filmeaza ori executa ambele operatii.
·Dj Fotografiile
sint afi~ate pe un panou,. cu · - inscrierea numelor dedesubt, iar fiecare ,, adauga o fraza sau citeva indicatii despre el insu~i, Ia a Iegere sau ca raspuns Ia ni~te intrebari adresate in cadrul unui interviu, sau, in sfir~it, opteaza pentru un citat, extras dintr-o serie mai ampUl, care sa figureze ca o deviza personal a. Filrnarea debuteaza cu una sau mai multe intrebari, formulate identic sau diferit pentru fiecare persoana.
Panoul cu fotografii este prezentat intr-un moment bine ales, in futa grupului, in paralel citindu-se frazele redactate de fiecare ; participantilor li se pun intrebari din partea anirnatorilor sau a celorlalti participanti. Fiecare explica, eventual, ilustratia alaturata fotografiei sau citatul-deviza ales. Filrnul interviurilor individu.ale este proiectat daca lipse~te panoul sau ca o completare Ia acesta; se alege bine rnornentul, pentru a se putea puncta intilnirea, pentru a se indica evolutiile a~teptarilor ~i pentru a se provoca schimburi sau o evaluare a etapelor parcurse.
57
- Care sint a~teptarile voastre in legatura cu aceasta intilnire? - Ce obiective aveti? - Ce a~teptati din partea animatorilor? Dar a panicipantilor? - Exista vreo tema sau vreun exercitiu pe care nu ati dori sa le intilniti aici? - Ce placere sperati sa gasiti Ia aceasta intilnire?
- Ce imagine v-ar placea sa furnizati despre voi in~ iva? - Ce calitati sperati. sa valorizati in timpul schimburilor? - Numiti trei calitati pe care v-ar placea sa le valorizati pe parcursul acestei intilniri. - Care sint impresiile voastre imediate? - Ce amintiri va evoca intilnirea aceasta? - Cum v-ar placea sa va adresati participantilor? etc. 2. Psihologului american Carl Rogers ii placea foarte mult sa faca fotografii. in timpul unui seminar (sau workshop) tinut Ia Madrid ~i Ia Escurial, el a tinut sa fotografieze personal pe cei o suta ~aptezeci de participanti ~i , facilitatori". europeni ~i americani, prezentindu-se, modest, celor care nu il cuno~teau : ,Sint Carl Rogers". Aceasta se intimpla in 1977 .
INTERACTIUNEA iN SITUATIE COMPLETA
CAPITOLUL 3
INTERACTIUNEA IN SITUATIE COMPLETA Pentru a se adresa unui auditoriu, o echipa de responsabili sao de formatori trebuie sa asigure o regolarizare a interactionilor dintre participanti, ca §i a celor dintre ace§tia §i ea insa§i. intr-adevar, este important ca, pe tot parcorsol reoniunii, activitatile care vor fi abordate sa fie adaptate in functie de a§teptarile efective ale onora sao altora. Pe de alta parte, trebuie sa se aiba in vedere consoltarea, intr-on mod cit mai echitabil §i mai sostinut, a fiecaruia in raport co ceilalti. Va trebui deci ca in tot acest ansamblo de tehnici sa gasim onele dispozitive de consultare §i sondaj imediat, vizind toti membrii. Aceste dispozitive pot permite, in functie de caz : - o prezentare reciproca a persoanelor ; - o explicitare a modorilor lor de prezentare sao a nevoilor lor ; - o serie de pareri in legatura cu o tema de studiat (sau co on concept) ; - stabilirea unei complementaritati sao a onei compatibilitati intre poncte de vedere diferite §i opuse ; - structurari progresive ale onor pozitii. Specificitatea acestor tehnici rezida in posibilitatea de a fi utilizate in cadrol onor reuniuni in plen, fara ca, pentru aceasta, onii sa fie obligati sa ia·sa din sala de schimburi comune. Utilizarea lor presupune o gestionare exacta a timpului : prin folosirea unor scurte momente pentru reflectiile individuale sao ale unor grupuri mici, deja constituite, §i a unor momente de durata mai lunga pentru schimburile generate. Prea putin conteaza ca sala in care se gase§te asistenta (grupul) este pe on singur nivel sao co mai multe gradenuri, ca e mai curind lata decit lunga, ca scaunele sint fixate pe sol sao mobile : aplicarea acestor tehnici e oricind posibila, cu eventuale modificari, daca responsabilii au deliberat in legatura co necesitatea lor.
Tehnica vecinatatiJ Ne vom ocopa acunf de modul de utilizare a acestor tehnici, eficace §i suple. intr-o prima faza, participantii sint invitati sa se numere, in ordine, in sens circular,
cite onol sao cite doi, in contigoitate. Persoanele_avind numiirul doi intervin dopa cele co nomarul unu. Mesajele provenind de Ia acestea vor fi retransmise celorlalte co numarul unu,. care le vor transcrie pe tabla.
59
Numiirul de participanfi : de Ia opt Ia §aizeci sau mai multi. Durata : intre o jumatate de ora §i doua ore.
2. Degajarea, intr-un mod organizat, a unui ansamblu al a§teptarilor, nevoilor, problemelor sau punctelor de vedere apartinind participantilor, ansamblu suficient de bogat pentru a asigura o explorare in profunzirne.
Obiective
3. Crearea, in cadrul grupului, a unei asimetrii intre roluri, care sa antreneze o dinamica de relatie.
1. Stabilirea unui contact real intre vecini care ar avea tendinta de a comunica doar frontal, pentru a face mai comunicativ §i mai putin opozitiv (din cauza inertiei) cercul de persoane reunite.
4. Exersarea, eventual in multiple roluri, vizind ascultarea, chestionarea §i transmiterea.
Tehnici ale vecinatatii in timpul unei prime faze (de cinci minute), formatorul prezinta instruqiunile : participantii se numara, succesiv, unu - doi, formatorul indicind ordinea ~i mi~carea simpla de succesiune ~i rectificind cifra anuntata, daca apare vreo inadvertenta (din neatentie). Intr-o a doua faza, fiecare numar doi este invitat sa-l intervieveze pe numarul unu din dreapta sa ; interviurile se des~oara conform unei instruqiuni de prezentare, de exprimare a a~teptarilor, de explicitare a dificultlitilor, de formulare a punctelor de vedere, de evaluare a unei activitati anterioare etc., deja enuntate. Durata poate fi de zece pina Ia treizeci de minute. lmr-o a treia faza, fiecare numar doi este chemat, Ia indicatia formatorului, sa transmita mesajele culese de Ia numarul unu din dreapta sa catre numarul unu din stinga sa. Durata variaza de Ia cinci Ia cincisprezece minute. In cea de-a patra faza, mesajele transmise sint, pe rind, transcrise pe o tabla, in spatii pe care formatorul le-a delimitat in prealabil (sau in scris, pe pla~e). Durata poate fi cuprinsa intre cinci §i zece minute. in sfir§it, analiza mesajelor se poate face circular, in jurul tablei sau al pl~elor, printr-o discutie colectiva ; aceasta poate fi in legatura cu organizarea gindita a intregului ansamblu, cu studiul contrastelor revelate sau cu obiectivele ce urmeaza sa se profileze din continutul respectivului grupaj de mesaje ori cu procesul care tocmai s-a produs. Durata : intre cincisprezece minute §i o ora.
Comentarii cum se observa, aceasta tehnica contine o articulatie de roluri multiple. Numerele doi sint, mai intii, intervievatori, apoi transmitatori ai informatiilor primite; cei cu numarul unu sint, pe rind, intervievati, receptori ~i. in sfir~it, transcriptori. Asimetria creata poate sa provoace, uneori, frustrare numerelor doi : pentru echilibrare, e suficient ca formatorul sa le dea ocazia de a-~i explica punctele de vedere personale. De regula, bogatia opiniilor adunate acopera destul de bine punctele de vedere ale grupului In ansamblu, iar comunicarile laterale, realizate intre vecini, creeaza o ambianta de cooper are. Numaratoarea aleatorie previne orice rise de manipulare din partea formatorului sau a unui membru al grupului. Este de Ia sine inteles ca, pentru fiecare faza, memorarea poate fi facilitata prin luarea de notite. A~a
Variante • in locul numlirlirii prin unu §i doi, mai ales daca grupul este mare, se poate numara de Ia unu Ia cinci : in acest caz, numlirul trei va avea rolul de intervievator in raport cu micul grup constituit din vecinii sai cu numlirul unu, doi, patru §i cinci. Transcrierea pe tablli a rezultatelor acestui interviu poate fi asigurata de catre un voluntar din acest mic grup ; rezultatele pot fi comunicate §i oral, in reuniunea plenarli.
--------------------------
60
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
• E posibila ~i numararea de Ia unu Ia $Gpte: in acest caz, tot numarul trei asigura rolul de intervievator at numerelor unu, doi, patru ~i cinci , numarul $GSe jucind rolul de secretar (apoi transcriptor), iar numarul $Gpte - rolul de observator al comunicarii, pe durata interviului. in acest caz, este posibil ca, in timp cc numerele $GSe transcriu elementele grupajului de mesaje, observatorii sa explice ce au gindit pe parcursul opcratiilor.
Dispozitivul Phillips 6 x 6 saupm Aceasta tehnica (Phillips 6 x 6 sau p persoane, timp de m minute) pennite fractionarea rapida a unui grup mare in subgrupuri eterogene, pentru consultarea privind unele dispozitii sau pentru discutarea pe scurt a unui subiect dat. Ulterior, in ~edinta generala, purtatorii de cuvint ai acestor subgrupuri comunica, in mod succint, opiniile sau propunerile emise in fiecare dintre ele. Nunu'irul de participanji : cite ~ase persoane in fiecare subgrup (pentru grupuri de aproximativ treizeci pina Ia o suta cincizeci de persoane, in total). Durata : patru minute de organizare, ~ase minute in subgrupuri, doua minute pentru darea de seama a purtatorului de cuvint al fiedirui subgrup, in total - o jumatate de ora pentru ~aizeci de persoane. Acest dispozitiv se poate extinde ~i Ia grupuri mai mari.
• Se poate depa~i cifra ~apte, dar cu obligatia de a defini rolurile care urmcaza a fi atribuite numerelor superioare lui ~apte : pot exista, de exemplu, doi observatori ~i doi secretari-transcriptori; pot exista, de asemenea, mesageri, care vor face o prima dare de seama, scurta, privind schimburile care se vor fi cfectuat in micul grup. Nu e rccomandabil sa existe mai multdc patru sau, Ia rigoare, cinci intervievati.
Adesea, exista interesul de a reitera aceasta tehnica, a~a cum vom arata imediat.
Obiective 1. Anularea incertitudinilor reciproce ale indivizilor ~i a inertiilor grupale.
2. Abordarea mai multor aspecte ale unei intrebari, intr-un timp limitat, prin participarea naturala a reflectiilor spontane schimbate intre subgrupuri. 3. Facilitarea exprimarii ~i a comunicarii intre mai mult de cincisprezece persoane in acela~i timp. 4. Favorizarea unui mod de a lua decizii reprezentativ pentru diversele tendinte care apar in interiorul unui ansamblu, intr-un interval minim de timp. 5. Favorizarea confruntarii perceptiilor individuale ~i a creativitatii, proprii activitatii in grup, .cu asumarea complementaritatii acestor perceptii.
INTERACTIUNEA iN SITUATIE COMPLETA
61
Dispozitivul Phillips 6 x 6 sau pm U)
Organizarea exerci{iului Animatorul explica, in mod concis, oportunitatea, sensu! ~i modul de desfli~urare a exercitiului, dupa care expune sau reaminte~te, cu mulra claritate, subiectul care a fost stabilit ~i care, in funqie de obiective ~i de fazele stagiului, poate viza: - repartizarea pozitiilor pentru persoanele unui grup mare, prin raportarea Ia un studiu sau Ia o discutie aflate in desfli~urare ; - organizarea programului de lucru al unui grup; - alegerea unor teme de studiu ; - liniile de forta ale unei probleme ; - bilantul unui stagiu sau al unei activitati mai limitate etc. Acest dispozitiv poate fi utilizat atit pentru a suscita unele intrebari in urma unui expozeu, cit ~i pentru a relansa o discutie care stagneaza etc. (a se vedea introducerea generala, p. 15). Discu[iile din interiorul micilor grupuri Participantii se constituie, pe toe ~i repede, in subgrupuri de cite ~ase, care pot fi eterogene ... Fiecare subgrup nume~te sau nu un coordonator, care sa controleze repartitia timpilor de interventie, sa permita exprimarea fiecarui membru al subgrupului ~i. de asemenea, sa numeasca un purtator de cuvint. Ttmp de ~ase minute, intre subgrupuri se produc schimburi, prin care participantii i~i pot exprima tiber sentimentele sau ideile privind tema propusa. Spectacolul intregului grup, cu diversele sale subgrupuri in plina activitate, este extrem de dinarnic. Prezentarea rapoartelor La apelul animatorului (care poate interveni atunci cind ramine un minut}, subgrupurile se aduna pentru ~edinta generala. Purtatorii de cuvint pot ramine in subgrupurile lor sau pot fi invitati sa se reuneascll in jurul unei mese de discutie, restul participantilor instalindu-se in semicerc, iil jurul lor (a se vedea dispozitivul de discufie-pane[). Fiecare pl!rtator de ·cuvirit ex'plka succint purtctele _,....:_ a!xirdate in subgrupul s~u. interv'enind
cit mai putin posibil in organizarea expunerii sale. El reia elementele cele mai semnificative din ccea ce s-a spus. Cind fiecare purrator de cuvint $i-a incheiat expunerea, animatorul intreaba dacli vreo persoana a subgrupului respectiv are ceva de rectificat sau de adaugat. Sinteza darilor de seamii
,.
1·
z Ill
:E
:::» ()
:,·g
In functie de modul in care a fost utilizat ~' . exercitiul, sinteza se poate face sub diverse forme. • Discu{ia purtatorilor de cuvint In aceasra varianra, purtlitorii de cuvint discuta intre ei, valorizind elementele de care toata lumea dispune in ace! moment, avind in vedere, dadi e nevoie, solutiile posibile. Pe parcursul acestei discutii, ceilalti participanti pot transmite mesaje scrise diferitilor purratori de cuvint. Intreaga asistenta tine cont de elaborarea finala, fixara de catre purratorii de cuvint, cu luarea in considerare a opiniei majoritatii. Discutia poate fi condusa conform modelului de dispoziti v propus in documentul 19, eel de tip ,broasca-testoasa". • Sinteza realizata de animator In alte cazuri, animatorul se va limita sa faca un rezumat sau o clasificare a diferitelor propuneri sau refleqii. Dadi exercitiul a· fost adoptat in urma unui expozeu, aceasta metoda permite vorbitorului sa rlispunda in mod ordonat, dupll un ragaz de meditatie, diferitelor intrebllri §i dileme ridicate de clltre auditoriu. Variante • Dispozitivul 6 x 6 poate fi transformat in dispozitiv pm Timp de m minute, p persoane dintr-un grup mare lucreazll in subgrupuri. De exemplu, 4 - 15 insearnna eli vom cere unui grup sll se scindeze in subgrupuri de cite patru persoane, pentru o durara de studiu de cite cincisprezece minute. Totu$i. trebuie sa mentionam : cu cit anumite subgrupuri lucreaza
_____________________ _ _ _
62
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
mai mult timp, cu atit mai mult se indepi:ineaza unele de altele, in defavoarea uniti:itii grupului mare; de asemenea, cu atit mai dificile devin reunirile. Este preferabil deci cap §i m si:i nu fie prea mari.
• 6 x 6 sau pm reiterat Dupa o primi:i consultare a grupului mare (in formi:i 6 x 6 sau pm) ~i in strinsa dependentl\ de informatiile sau propunerile culese §i interpretate, adesea este oponun §i eficace sa se provoace o a doua consultare in forma 6 x 6 sau in noi pm-uri. Astfel, Ia inceputul unui seminar de formare a optzeci de profesori, pentru a-i determina si:i se prezinte §i si:i initieze cunoa§terea reciproci:i, formatorii cer panicipantilor sa caute, in
~~ Nu trebuie confundat turul de masa cu votul.
8
~Zf
Turul de masa face parte din studiul pro~-~ blemei, fiind un mijloc prin care grupul se informeazi:i rapid despre starea dintr-un ~ anum it moment a opiniilor din interiorul sau, ~ ~ pentru a putea demara studierea problemei.
I:&;
I
~~
!' Prin vot, se pune punct studiului unei pro-
-~~f bleme. Se afirma ca nu se poate consacra mai .!£ll
Dupa faza de punere in comun, formatorii cer pregatirea ~i reunirea instruqiunilor de prezentare alese de catre fiecare grup, acordind un interval de treizeci de minute (deci mici grupuri de 6 x 30) . La sfir~itul prezentarilor reciproce, micile grupuri constati:i ca au facut acest lucru intr-un mod original.
tills : cea mai mare parte a oamenilor se in~ala, eel mai adesea, in legatura cu ceea ce gindesc §i cu motivul pentru care gindesc a§a.) Astfel definit, turul de masa, ca instrument de lucru, alimenteaza §i imbogate§te refleqia grupului, unificind zonele de incenitudini asupra carora trebuie sa aqioneze. Din contra, votul, fiind un instrument de decizie, elimina incertitudinile, simplifica pozitiile §i cristalizeaza opozitiile. Existl\ totu§i o trasatura comuna celor doua proceduri : in ambele cazuri, comentariile ~i reaqiile Ia luarile de cuvint ale fiecaruia sint interzise. in ambele cazuri, toata lumea a§teapti:i ca discutia sa se incheie, pentru a interveni in legatura cu o alta modalitate de decizie.
63
Observafie
Plecind de Ia postulatele urmatoare : 1. indivizii ~tiu ce gindesc; 2. ei §tiu de ce gindesc astfel ; 3. omul putemic nu i~i schimba parerea; 4. discutiile sint, in general, sterile ; e suficient sa se voteze ~i sa se retina solutiile majoritare, este sigur ca se poate atinge gradul maxim de imobilitate sociala. intr-adevar, aceste postulate sugereaza fuptul ca niciodati:i problemele de fond nu sint dezbatute, nici studiate : toati:i energia care ar putea fi consacratl\ acestui studiu este deviatl\ spre cautarea sau constituirea unei majoriti:iti conservatoare. in Franta. asistam Ia acest proces de foane mult timp, atit pe palierul sting, cit ~i pe eel drept. (Cj. Patrice Ranjard)
Tehnica turului de masa
~~
1
formula 6 x 6, modaliti:iti originale ~i multiple de prezentari posibile. Dupa ce primesc diversele sugestii, inscrise de fiecare punator de cuvint pe ni-~te plan~e. formatorii cer acelora§i mici grupuri de cite §ase sa-~i defineasca alegerea pe care ar face -o in legatura cu respectivele modalitl\ti de prezentare (propuse de ele sau de alte mici grupuri).
INTERACTIUNEA iN SITUATIE COMPLETA
mult timp cautarii celei mai bune solutii §i ca trebuie luatl\ o decizie. in turul de masa, obligatia fiecaruia consti:i in a-i informa pe ceilalti, pe scurt, dar complet, in legatura cu opinia sa momentana referitor Ia intrebarea pusa. A informa, §i nu a convinge, deoarece discupa se va relua ulterior. Momentana, §i nu definitiva, studiul problemei fiind in curs. Prin urmare, aceasti:i informare trebuie sli fie completi:i, indicind toate nuantele, eziti:irile, incertitudinile §i chiar contradictiile §i sentimentele.
in
ceea ce prive§te· votul, fiecare adopti:i o pozitie definitivli §i fara nuantl\, renunpnd Ia indoielile, Ia ezirarile, Ia contradictiile sale. Participantii pun punct meditatiei a,supra problemei, pentru a se lansa in actiune.
in turul de masa, se presupune : 1. ca discutia poate duce Ia emergenta unei solutii mai bune decit celelalte; 2. ca dorinta principala a tuturor participantilor este sa fie elaborata cea mai buna solutie ; 3. ca, in consecintJ., daca fiecare este informat despre ,pozitia pe care se situeaza" toti ceilalti, aceasta il va ajuta sa continue sa reflecteze. ·
Reunirea prin metoda , percutarii" Atunci cind mai multe subgrupuri au lucrat Ia distanta unele fatii de altele, se incearca stabilirea comunicarii dintre ele, prin intermediul unei serii de mesaje scurte, percutante .
in legatura cu votul, se presupune : 1. ca este inutil (sau imposibil) sa se continue discutia ; ca trebuie sa se ia 0 decizie §i sa se aqioneze; 2. ca, in virtutea hotaririi, fiecare §tie ce ginde§te §i de ce ginde§te astfel §i ca, in consecintl\, normal ar fi . sa nu-§i schimbe parerea. (Unii gindesc chiar ca a-ti schimba opinia este o dovada de_ slabiciune, un indiciu ca sint influentabili ! ) ; 3. ca, prin urmare, solutia care corespunde gindirii unui numar cit mai mare de persoane este, in mod necesar, cea mai buna . (Trebuie notat ca punctul 3 ar putea fi adevarat daca §i 2 ar fi ; insa 2 este presupus a fi in general
Obiective 1. Incitarea fiecarui subgrup Ia redactarea unor mesaje precise, destinate celorlalte subgrupuri. 2. Facilitarea reunirii, cu evitarea constringerii prin raporturi prea strinse. 3. Favorizarea unor propuneri concise, venind din partea subgrupurilor. 4. Asigurarea unui anumit echilibru in exprimarea fiecarui subgrup. 5. Dobindirea controlului asupra duratelor.
Desfa~urarea
Dupa lucrarile efectuate separat, subgrupurile sint reunite in aceealli sala. Punerea in comun se face sub forma unor rapoarte sau dari de · seama, exprimate de fiecare grup, cu luarea in considerare a trei sau patru mesaje scurte (sau chiar interviuri rapide). Un responsabil sau un facilitator cere un prim mesaj scurt, percutant (intre unu !li trei minute), din partea fied:irui subgrup, in mod succesiv. Ulterior, el va reitera, de mai multe ori, aceasta cerinta. Sint posibile doua proceduri : "percutare", urmata de o discutie, dupa fiecare serie (sau rafalil) de mesaje scurte venind dinspre subgrupuri ; "percutare" continua, tara. pauza intre seriile de mesaje scurte, urmata de o discutie finala . .
INTERACTIUNEA iN SITUATIE COMPLETA
64
Obiective
Discutia de tip panel Principiul acestei tehnici consta in utilizarea unui grup restrins de indivizi competenti ~i/sau reprezentativi, constituind panelul (panel = e~antion), in vederea studierii unei probleme, in timp ce un auditoriu constituit intervine prin mesaje scrise.
DiscuJia de tip panel desemneaza exercitiul in ansamblu, iar panelul - grupul restrins in cadrul caruia se angajeaza discutia . Numiirul de parti'cipan[i : ~ase persoane pentru panel ; un auditoriu de marime variabila; un animator ~i un ,injector" de mesaje. Durata : intre o ora ore.
~i
jumatate
~i
trei
l. Organizarea unei retele de comunicare in interiorul unui grup mare, asigurind numarul maxim de interventii ~i implicarea tuturor participantilor. 2. Substituirea discursurilor sau monologurilor persoanelor cu o discutie mai putin formala, chiar mai dramatizata, permitind studierea unei teme prin schimbul de informatii contrastante sau prin elaborarea unor idei noi, cu regularizarea constantli a comunicarilor. 3. Sprijinirea fiecaruia in a-~i sustine mai bine punctul de vedere, in raport cu punctele de vedere ale celorlalti, mai mult sau mai putin distincte, exprimate in cadrul panelului sau a! auditoriului. .4. Provocarea aparitiei aspectelor emotio-
nale ale unei problematici. Discutia de tip panel
~.. Faza de organizare ·.,;1:: Cinci sau ~ase persoane, alese pentru compe;Z , tenta, pentru reprezentativitatea lor sau · ~~,~;
pentru or ice altii ratiune, constituie panelul, unei mese. sub
·: :e.'; care se instaleaza in jurul t'f ~.-1 *"1J conducerea unui animator.
fJ~ Ceilalti participanti se plaseaza in semicerc,
*0&in jurul panelului, pentru a forma auditoriul.
~ Dimensiunile acestui auditoriu sint variabile, ·
65
GAME ALE TEHN!C!LOR DE GRUP
dar limitate de conditiile materiale de ascultare §i de interventie, care. cu ajutorul unor instalatii tehnice, ar putea fi ameliorate. Membrii auditoriului primesc mici bucati de hirtie (eventual de culori diferite: o culoare pentru intrebari, o alta pentru exprimarea sentimentelor, o a treia pentru informatii suplimentare etc.), care le servesc pentru adresarea de mesaje. · Linga animator se gase§te ,injectorul" de mesaje, insarcinat in mod precis cu injectarea mesajelor auditoriului in interiorul panelului, in momente exacte (dupa fiecare
jumatate de orli, de exemplu, sau Ia initiativa respectivului, in funqie de oportunitatile ivite in dezbatere). Animatorul ii prezintii pe membrii panelului sau ii lasa sa se prezinte singuri, pe rind. expunind pe scurt, impreunli cu ei, scopul §i tema discutiei. Faza de discu[ie in cadrul panelului
Membrii panelului demareaza discutia prin prezentarea punctelor de vedere privind tema respectiva, efectuind schimburi sau opunindu-se. Membrii auditoriului pot trimite mesaje scrise, in orice moment, utilizind hirtiile care le-au fost distribuite, pentru a pune intrebari, pentru a-§i comunica impresiile, a emite sugestii, a fumiza informatii suplimentare, a-§i manifesta dezacordul etc. Injectorul de mesaJe claseaza aceste hirtii, pentru a le injecta in iil.teriorul panelului, in rilomente fixate sau iil funqie de oportllnitate.
E preferabil ca mesajele sa nu fie comunicate pe masura ce sosesc, pentru a nu bloca desta§Urarea discutiei ; se va rezerva un timp mai indelungat pentru lectura, pentru a se evita manifestarea eventualelor sentimente de frustrare in cadrul auditoriului. Totu§i, atunci cind o interventie pare a fi deosebit de importantii, injectorul de mesaje 0 poate transmite animatorului, care va aqiona in consecinta. Dupa fiecare lectura, panelul reia discutia, incercind sau nu sa raspunda di feritelor interventii, timp in care auditoriul continua sa trimita mesaje. La sfir§it, animatorul incearca sa facli o sinteza a aspectelor atinse ~i a preocuparilor, impreuna cu membrii panelului. Faza de discu[ie generalizariJ.
Discutia se poate generaliza ulterior, pe parcursul unei §edinte in plen, membrii auditoriului intervenind atunci direct, pe cale orala, asemenea membrilor panelului, sub conducerea animatorului . Este posibil sa se rezerve un timp de observare, pentru a vedea cum a fost perceput exercitiul de catre cele doua grupuri ~i pentru a reflecta !a unele aspecte metodologice. Experienta aratii ca membrii grupului de ascultatori au tendinta de a produce mesaje agresive, scrise sau orale, vizindu-i pe membrii panelului. Animatorul va trebui sa analizeze frecvent aceastii situatie de intemperanta §i de revan§a contra cenzurii impuse de structura discutiei de tip panel. El va avea posibilitatea de a distinge tensiunile reale de conflictele superficiale.
Variante Panel pe o temii improvizatiJ. Aceastii discutie se desfli§oara normal, insa tema de meditatie este aleasa de catre partici-
,Broasca-testoasa" Originalitatea acestei tehnici rezida in tipul de dispozitiv, axat pe rapoarte ~i pe discutie, in cadrul ~edintei generale, in care fiecare subgrup rlimine, compact, in preajma
panti Ia inceputul reuniunii, in toe sa fie predeterminatii. Panelul este constituit din voluntari sau din persoane ce par a avea o oarecare competenta in domeniu. Panel cu animarori pe post de marrori
Acest tip de discutie este precedatii de o discutie pe subgrupuri, in care participantii abordeaza tema propusa, sub conducerea unui animator. Constituirea acestor subgrupuri se poate face in mod eterogen (conform diferentelor de sex, de origine, de funqie, de nivel ierarhic etc.). ceea ce antreneaza o confruntare a unor puncte de vedere, adesea extrem de productiva. Subgrupurile se reunesc apoi pentru discutia de tip panel. Fiecare animator explica, in cadrul panelului, modul in care a perceput discutia, Ia nivelul continutului §i al formei, in interiorul subgrupului , ca posesor al unei oarecare experiente. Dincolo de rolul de animator-martor, aceastii discutie se deruleaza in conditii normale. Tehnica invocatii permite favorizarea schimburilor in grupuri eterogene, observarea modului de funqionare a unor grupuri cu structura §i statut diferite (in trecerea spre discutia de tip panel) ~i reflectarea asupra evolutiei sau a distorsiunilor inregistrate de fiecare animator-manor in raport cu discutia subgrupurilor. Cu toate acestea, experienta aratii ca deseori are toe un fenomen de oboseala in rindul auditoriului, in timpul discutiei-panel, daca animatorii subgrupurilor se limiteaza Ia un rol de raportori. in general, subgrupurile au ca obiectiv explorarea diversitiitii situatiilor sau a punctelor de vedere. Discutia de tip panel care urmeaza trebuie sa-§i fixeze un obiectiv precis, vizind orientarea lucrarilor ulterioare sau pregatirea unor decizii, de exemplu.
unuia sau a doi purtlitari de cuvint. Purta. torul de cuvint - sau unul dintre ei (daca sint doi) - este determinat sli-~i cedeze locul altei persoane a subgrupului respectiv, care sa exprime o opinie personala. De asemenea, el poate intra in comunicare cu membrii subgrupului sau , in anumite momente
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
66
dificile (asemenea broa§tei-testoase, care, in caz de pericol sau de dificultate, i§i retrage capul in carapace). Numiirul de participanfi : de Ia doua Ia §ase subgrupuri, de Ia §ase Ia douasprezece persoane, aproximativ (cu cite doi raportori pentru fiecare subgrup). Formatorul sau animatorul sint asistati. eventual, de un analist a! convergentelor §i de unul al divergentelor observate intre pozitiile §i opiniile subgrupurilor. Durata : variabila, dar, in general, considerabila ; toate cele trei faze ocupa eel putin o jumatate de zi.
Obiective 1. Reunirea lucrarilor efectuate de subgrupuri, care sa fie mult mai antrenanta
..!
decit audierea unor rapoarte succesive, urmata de discutii vagi.
discu{iei in cadrul subgrupurilor imre o jumatate de ora ~i doua-trei
;·J:;.j Timpul:
rz· ore.
,; ::. Participantii sint impartiti in doua sau mai :::) multe (de la trei pina la ~ase) subgrupuri de ~o discutie. ~v , ~0. ' Aceste subgrupuri efectueaza un studiu ~Q ; separat privind o tema comuna, definindu - ~i '•f.:~ pozitia de ansamblu. Ele desemneaza, din rindurile lor, unul sau doi purratori de cuvint, cu puncte de vedere complementare.
67
----- - ------ ---- ---------Subgrup I
2. Provocarea §i sustinerea unui demers de colaborare §i, eventual, de negociere in fiecare subgrup, cu favo rizarea mobilitatii purtatorilor de cuvint §i a consultiirii de catre ace§tia a colegilor lor. 3. Asigurarea, prin proxtmttatea subgrupului aferent, a unui climat de securitate pentru purtatorul de cuvint.
4. Mentinerea unui interes treaz in raport cu prezentarile sau opiniile sustinute de catre celelalte subgrupuri. 5. Favorizarea, prin aceasta tehnica, a unui proces de aprofundare a comportamentului democratic .
,Broasca-testoasii"
o ;. f,...! Faza
INTERACTIUNEA iN SITUATIE COMPLETA
Dacli exista doi purtatori de cuvint, eel care nu este momentan ocupat prime~te sugestiile ~i observatiile pe care subgrupulle elaboreaza, discret, pe parcursul schimburilor sau al darilor de seama. in caz de incertitudine sau ambiguitate privind o anumita pozitie minoritara, purtatorul (purtatorii) de cuvint desemnat (desemnati) poate (pot) face sa intervina, in locul lui (lor), un alt membru al subgrupului. Atit formatorul, cit ~i analistul observa procesul de derulare a schimburilor, regularizind interventiile.
Faza de aplicare a procedurii de tip • broasci:i-[estoasa" Dupa aceasta faza de discutie, subgrupurile E posibil sa se inceapa cu unele elemente de se reunesc, pentru a forma dispozitivul gen raportari scurte, din partea fiecarui subgrup, "broasci:i-testoasa" (a se vedea schema de in sensu! circular a! mesei, dar esenpala rlimine mai jos). discutia care se initiaza ulterior intre purtliPunatorii de cuvint se plaseaza unul cite unul torii de cuvint, sub conducerea formatorului. sau doi cite doi, in a~a fel incit sa poata · participa top Ia discupe, dar sa se poata adresa Tot atunci, fiecare subgrup il poate chema pe unul dintre purtlitorii lui de cuvint ~i il poate ~i subgrupurilor aferente, care se instaleaza inlocui, daca este cazul. in spatele lor, in imediata apropiere.
----------------:------------
MASA ·
. :RAPORTlJRILOR
Analizo convergentei
U~
f001
Animmori 1J ~ Analiza divergentei ____ 1J Faza de sinteza Formatorul sau un analist al convergentelor atrage atentia asupra punctelor de acord la care ajung subgrupurile. Un analist al divergentelor intervine atunci pentru a evidentia unele opozitii, aparute in momente diferite ~i care trebuie sa fie rewlvate.
Tehnici de argumentare in funqie de o tema data sau de o anumita teza, doua subgrupuri (sau numai doua persoane) se vor infrunta intr-o §edin(ii generala. Ceilalti participanti trebuie sa ramina rezervati §i sa se deplaseze, pentru a se opri in spatele unuia sau altuia dintre subgrupuri (sau a! uneia sau alteia dintre persoane), in functie de importanta pe care o acorda argumentelor succesive exprimate, indiferent de propriile lor sentimente fata de acestea.
Dispozitivul Numiirul de participanJi : - una sau doua -persoane pentru ;
Subgrup III Purti'itorii de cuvlnt ~i grupurile l~i reiau negocierile. Schimbul avanseazi'i lent, cu momeme de tensiune ~i de conflict, dar intr-un mod sigur, asemenea broa~te i- testoase care se luase Ia intrecere cu iepurele.
una sau doua persoane contra ; un moderator (care sa asigure succesiunea luarilor de cuvint) ;
-
Deplasliti
0
•
0
•
DD
• •
Pentru
•
Animator
•
Contra
Moderator
0
0
Observatori sau asistenti
0 0 0 0
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
68
de Ia zece Ia patruzeci de asisten[i, rezervati ~i mobili (in picioare); observatori (de Ia unul Ia patru).
Durata : intre o jumatate de ora ~i o ora, in total, sau intre zece ~i cincisprezece minute, pentru faze succesive de argumentare, urmate de reprize de observatii ~i analiza.
Obiective 1. Antrenarea in spiritul obiectivitatii ~i al tolerantei in raport cu ascultarea unei dezbateri.
2. Formarea abilitatii ~i a stapinirii emotionale in procesul schimburilor. 3. Exersarea privind precizia ~i eficacitatea argumentarii. 4. Explorarea contradictiilor unei teme sau ale unui proiect.
Tehnici de argumentare
~t~
~~~ Alegerea tezei sau a temei ~~1 Participantii trebuie sa precizeze o teza sau. o ~z,:
tema care a produs deJa sau nu controverse m de exemplu, clasele ete·~ ; rogene, experimentarea in biologie, riscul de ~:;.·: deces, ajutorul oferit lumii a treia, durata ~r programului de lucru, pedagogia diferentiatii , 3)
lUI; interiorul grupului:
lnslruqiuni • La inceput, asistentii ramin intr-un loc neutru. • Ulterior, imediat ce se produc schimburile de argumente, fiecare asistent trebuie sa incerce, atunci cind un subgrup exprima un argument conform sau opus ideilor sale, sa se plaseze in spatele acestuia, doar daca argumentul i se pare ca meritii a fi luat in considerare de catre celalalt subgrup, pemru a fi respins sau aprobat. La incheierea schimbului de argumente, for-
matorul (sau animatorul) le cere responsabililor cu dezbaterea sa-~i comunice impresiile. Dupa aceea, observatorii i~i expun concluziile, indiclnd seria argumentelor pentru ~i cea a argumentelor contra care au fost formulate. Participantii i~i exprima, in sfir~it, impresia de pina atunci, dupa care se initiaza o discutie generala, in vederea realizarii unei sinteze.
Organizarea schimburilor Dupa deplasarea fiecaruia dintre cele doua subgrupuri sau dintre cei doi indivizi aflati in Obstacole de evitat roluri antagonice catre 0 masa poate incepe Pentru formator sau animator una dintre difidezbaterea. cultiitile posibile este incercarea de a evita ca Moderatorul supravegheaza egala distribuire · asistentii sa ramina mult prea pasivi sau ca a dreptului Ia cuvint intre cele douli grupuri ace~tia sa reaqioneze negativ, pe motiv eli un (de exemplu, atunci cind un argument a fost argument care le treze~te interesul nu li se expus, moderatorul poate cere ca urmatoarea pare tratat satistacator. Acest lucru este vizibil intervenpe sa apaqina grupului antagonist, atunci clnd un participant parase~te locul de inainte de prezentlirile unui alt argument). desra~urare, mi~care neconforma cu instrucIn acest timp, asistentii (adicli toti ceilalti tiunea data. participanti) trebuie sa ramina obligatoriu in Uneori, se pot vedea asistenti care ramin in picioare, tara sa vorbeasca, fiind gata sa se mod abuziv intr-un loc neutru, ca pentru a se eschiva de Ia orice luare de pozitie. Trebuie deplaseze conform instruqiunilor.
INTERACTIUNEA iN SITUATIE COMPLETA
ncita0a reaqioneze i~od tran~an~entr:-
~
se putea progresa in schimbul de argumente, hiar ~i in probleme Ia care reaqia lor se prouce efect!v. La inceputul exercitiului, formatorul (sau animatorul) poate deci, daca e necesar, sa intervina, pentru a cere unui participant sau altuia sa explice de ce se deplaseaza in ace! moment sau de ce piistreaza distanta. Toate acestea permit conturarea obiectivelor ~i des~urarea exercitiului, incitind Ia o observare mai atenta a fazelor care urmeaza.
Variante - - - - - - -
69
-
-
-
_ Se poate hotiiri ca ni~te secretari sa tina o evidenta a schimburilor dintre responsabilii cu dezbaterea ~i a mi~carilor observatonlor, cu scopul de a le imparta~i Ia un anumit moment al discutiei . _ Unul dintre cele doua locuri ale fiecarei echipe poate fi liber ~ i oricare observator il poate ocupa, pentru a lua parte Ia infruntare, pentru o duratii de timp limitatii (cinci minute).
impartirea opiniilor
3. Antrenarea in audierea unor persoane aflate in situatie conflictuala.
Aceasta tehnica este recomandata de fiecare data cind exista o tema in raport cu care participantii unui grup se pot imparti in trei subgrupuri de opinie, aproape egale, circumscrise unei propozitii, unei teze sau unei orientiiri descinzind din respectiva tema . Subgrupul neutrilor va functiona ca un juriu, in fata caruia, dupa un oarecare timp de pregatire, subgrupul eel or pentru ~i subgrupul celor contra trimit, in mod succesiv ~i alternant, pe fiecare dintre membrii lor ca reprezentanti, pentru ale apara punctele de vedere.
4. Exersarea in elaborarea unor strategii de critica ~i aparare.
Numarul de participan[i : in jur de cine isprezece-treizeci . Durata : intre o ora ~i jumatate ~i trei ore.
Obiective Aceasta tehnica poate corespunde unuia dintre obiectivele urmatoare : 1. Degajarea §i evaluarea tuturor argumentelor posibile, in vederea sustinerii sau invalidarii unei teze. 2. Atragerea tuturor membrilor unui grup, chiar ~i a celor pe care o anumitii tema ii lasa indiferenti, prin incredintarea unui rol formal (de membri ai juriului).
5. Pregatirea pentru integrarea atit a elementului afectiv, cit §i a celui rational, pentru a obtine o mai buna eficacitate.
Analiza exercitiului Printre fenomenele care apar eel mai des, putem nota: - preocuparea de a convinge juriul lasa loc, adesea, nevoii de a argumenta contra grupului advers ; cu cit o persoana este mai atinsa din punct de vedere afectiv, cu atit mai mult are tendinta sa-~i justifice pozitia prin argumente aparent rationale ; daca discutia devine prea pasionatii, fiecare dintre grupuri incearca sa-~i consolideze propria pozitie ; atunci cind grupurilor li se cere sa-~i schimbe rolurile, se constatii, de cele mai multe ori, ca argumentele alese sint identice cu cele din situatia precedenta, dar inversate, ceea ce demonstreazii marea dificultate de a-i asculta pe ceilalti atunci cind sintem noi in~ine implicati.
70
I
INTERACTIUNEA iN SITUATIE COMPLETA
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
Discutia intrerupHi
impartirea opiniilor
·(;i
Faza de alegere a temei .{~f Un anumit subiect poate sa antreneze o divi~Z . zare aparenta a opiniilor in cadrul unui grup. ;i&( Daca nu se intimpla acest lucru, animatorul ·. :E' propune sau cere participantilor sa ofere un :::::» oarecare numar de teme care sa-i intereseze () ~i care sa constituie obiectul unor controverse ·0 sau discutii de genu! : energia nucleara, noii :0 filosofi, suprimarea pedepsei cu moanea, remunerarea activi tatii casnice a femeii, crearea unei armate profesioniste, seleqia, sistemul de notare, examenele, autoritatea etc. Cind lista atinge cam douazeci de subiecte, animatorul cere sa se voteze pentru fiecare tema in parte : - cine este pentru ; - cine este impotriva; - cine nu are o opinie sau vreo preferinta. Se va putea opta pentru una dintre temele care ii impart pe participanti in trei subgrupuri, aproximativ egale (cinci - pentru, ~ase - contra , ~apte -neutri, de exemplu), dad. respectiva tema intereseaza pe toata lumea. Faza de pregatire a argumentarii I se vor consacra cincisprezece minute. Fiecare dintre subgrupurile penrru ~i contra i~i pregate~te formularea argumentelor sale succesive ~i strategia de prezentare in fata juriului (compus din neutri). Aceasta prezentare va trebui sa fie astfel conceputa, incit fiecare membru al subgrupurilor sa poata expune o argumentatie intr-un minut sau chiar mai putin. La rindul sau, juriul i§i pregate§te dispozitiile necesare cintaririi argumentelor. Faza pledoariilor Participantii se reunesc in a~a fel, incit subgrupurile pentru ~i contra sa se afle fata in fatii, de o parte §i de alta a juriului (a se vedea schema urmatoare) . Pentru a lua cuvintul, un membru a! unui subgrup se a§aza aproape de j uriu (in pozitia A) ; dupa ce i§i sustine expozeul (eel mult un minut), el i§i reocupa locul, in subgrupul sau.
0::
f-
zw c..
Durata : intre o ora §i jurnatate §i trei ore.
JURIU
;:::J
71
• • • ·I • • • • •A =t~ • 0z • • u • • •
Atunci , un membru al celuilalt subgrup poate sa ia cuvinrul ~i a§a mai departe.
Aceasta tehnica a fost conceputa de Patrice Ranjard . Principiul ei este de a intrerupe schimburile unui rnic grup aflat in plina activitate, in rnomente precise, §i de a invita pe fiecare participant sa analizeze ceea ce observa referitor Ia pozitia fiecaruia dintre partenerii sai sau sa cornunice ce ar putea propune (pozitiv) fiecaruia dintre ei.
Numiirul de participanJi : intre patru §i §apte persoane.
Unul dintre membrii juriului supravegheaza timpii de imerventie. Ceilalti observa ~i iau notite in legatura cu argumentele. Faza de deliberare Cind toate argumemele au fost expuse, urmeaza deliberarea juriului, in timp ce subgrupurile, Ia rindul lor, evalueaza modul in care s-au des!a§urat schimburile. Faza de concluzionare Juriul i~i prezinta concluziile, care sint dezbatute de catre un avocat al fiecarei parti sau de intregu I grup. Varianta I Dupa aproximativ patruzeci de minute de prezentare a argumentelor (cite douazeci de minute pentru fiecare subgrup), animatorul poate, !ara sa fi anuntat in prealabil, sa ceara membrilor fiecarui subgrup sa inverseze rolurile §i sa prezinte argurnentele din puncrul de vedere opus celui initial. Juriul va analiza pertinenta argumentelor enuntate intr-o astfel de situatie nea~teptata. Varianta 2 Dupa fiecare expunere de argurnente, tacuta de cite un membru al unui subgrup, se introduce, obligatoriu, un minut de pauzii, spre a permite subgrupului advers sa-§i aleaga reprezentantul care sa contrazica, sa critice sau sa instituie un alt registru de argumentare.
Obiective 1. Relativizarea, de catre fiecare partiCIpant, a propriei sale pozitii, prin plasarea, in anurnite rnornente, intr-o situatie de cornprehensiune fata de pozitiile celorlalti . 2. Evitarea, gratie ritrnicitatii intreruperilor, a derivelor conversationale §i triviale, a caror inertie constituie un permanent pericol Ia adresa schirnburilor.
Discutia intrerupta Responsabilul (sau animatorul) reaminte~te constringerile, vizind intreruperea sau reflectia, Ia care echipa (sau micul grup) va trebui sa se supuna : ,Schimburile noastre vor rrebui sii se fntrerupii dupii jiecare reprizii de douiizeci (sau treizeci) de minute. in timpul jieciirei pauze, fiecare va fncerca sii defineascii fn scris modul fn care f~i reprezintii pozi{ia tuturor celorlal{i, exacr fn punctul fn care a ajuns discu{ia (sau analiza datelor ~i a informa{iilor). Aceste reprezentiiri vor fi trecute fn revistii pe rfnd". Varianta I Alte instruqiuni pot viza furnizarea, in scris, a unei sugestii pozitive, a unui argument ori a unei informatii utile, care ar putea ameliora pozitia fiecaruia dintre parteneri.
,gi
• A patra faza Schimburile se reiau pentru douazeci-treizeci ·"''1 de minute, fiind urmate de o noua intrerupere. • A cincea ~i a ~asea jazii Identice cu fazele a doua §i a treia. Si a§a mai departe ... Varianta 2
Schimb §i discutie asupra temei sau a problemei studiate (intre douazeci §i treizeci de minute) .
Independent de varianta vizind natura instruqiunii, dispozitivului i se poate alatura o mica echipa de secretariat, care sa adune redactarile fiecaruia, sa le trieze §i sa le citeasca. Aceastii echipa poate, de asemenea, sa puna intrebari, eventual fiecaruia dintre autorii interventiilor.
• A doua jazii Notarea reaqiei fiecaruia fata de ceilalti participanti, in funqie de perceptia pe care o are despre pozitia adoptatii de ei in discutie (§i nu
Pe linga participanti, poate exista un mic grup de observatori, care ar explica, ca o completare la defmirile pozitiilor elaborate de
• Prima fazii
~,<;,
,,· ~ , ... .... ..., . !' m legatura cu problema) sau esumarea apor- ~· .· tului pe care 1-ar putea avea fiecare (cinci- ~~~·· -zece minute). l..t. t~ ' • A treia fazii \'I Fiecare individ cite§te ceea ce a scris despre b !· ceilalti (cinci-zece minute). h'O·
Varianra 3
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
72
--------------- -- -- -- ----ditre fiecare in parte, propriile lor perceptii, sau ar propune un ajutor pentru fiecare. Varianra 4
E posibilli ~i explicarea, in momentele de pauzli, a facilitatii sau a dificultatii resimtite de fiecare in a-~i reprezenta pozitia unora sau altora dintre parteneri.
Observafie
Aceasta tehnica determina acordarea de atentie atit fiecaruia dintre membrii unei echipe, cit ~i propriei persoane. Este de Ia sine inteles ca o echipa va fi interesata, mai intii, sa se antreneze pe teme variate, inainte de a aborda studiile care ii revin .
CAPITOLUL 4
RAPORTUL CU REALUL Trei sint pericolele care pindesc schimburile dintre indivizi : vivacitatea excesiva (sau logoreea) unora, care inhiba exprimarea celorlalti membri ai unui grup; irealismul dezbaterilor, care impinge spre consideratii straine de realitatea concreta, impiedicind atingerea unor concluzii stabile; absenta unui cadru adecvat sau a unor instructiuni care sa ordoneze sau sa canalizeze schimburile, provocind degenerarea acestora in conversatii interminabile !?i confuze. Pentru a preintimpina toate aceste pericole, vom prezenta imediat unele modalitati-suport !?i citeva exemple de instructiuni care sa permita prelucrarea opiniilor fiedirei persoane (sau ale fiedirui subgrup), dar §i ancorarea acestora in planul concret al practicilor sau al experientelor individuale (~i colective), ca §i, in fine, condensarea, intr-un cadru exact ~i intr-o maniera concisa (dadi nu chiar lapidara), a diverselor consideratii ivite pe parcursul abordarii unei problematici oarecare. in tehnicile propuse, jocul dintre frazele orale ~i cele scrise sau transpuse grafic, ca !?i dintre suporturile metaforice §i multiplele instructiuni poate contribui Ia animarea modului de desfli§urare a procedurilor, garantind totodata un efect de reinnoire. Toate acestea pot servi unor uzaje directe, imediate, dar §i unei utilizari specifice activitatilor de culegere a informatiilor, din cadrul unor cercetari. in aceea~i masura, se pot sustine unele demersuri de dezvoltare sau de aprofundare individuala.
Tehnica blazonului Aceasta tehnicli, destul de simplii, se sprijinli pe un suport metaforic: blazonul, a clirui conotatie rezidli in nobletea persoanelor sau a grupurilor care, intr-un cadru special instituit, sint incitate sa se prezinte ~i sa se defineascli in functie de anumite caracteristici (sau instructiuni) trecute, prezente sau in formare.
0 scurta descriere intr-adevlir, indivizilor sau subgrupurilor li se propune sa completeze compartimentele unor steme cu desene, figurative sau nu, ori cu propozitii apte sa semnifice elemente importante ale reprezentlirii de sine sau ale apartenentei colective. Ulterior, blazoanele astfel obtinute vor face obiectul unei prezentari §i al unei comparliri reciproce, insotite de explicatii §i dialoguri multiple.
74
Numarul de participanfi poate fi cuprins
intre ~as e ~i optzeci de persoane sau mai mult, in subgrupuri de cinci-~apte persoane. Durata de elaborare a blazoanelor ~i de schimburi pe marginea lor variaza in functie de sarcinile primite, de marimea grupului complet ~i de calitatea schimburilor : de Ia o ora Ia trei, chiar mai mutt.
Obiective posibile (personate §i colective) 1. Sa se faca mai densa ~i mai concisa prezentarea unui individ ~i a aspiratiilor sale sau a unui subgrup fata de alte persoane.
2. Sa se propuna fiecarei persoane (adulte, dar, Ia fel de bine, tinere sau de virsta mica) realizarea unui efort de gindire valorizanta asupra ei inse~i, cu implicarea simbolismului inerent, de mindrie, a! blazonului. 3. Sa antreneze fiecare participant sa reflecteze, impreuna cu altii, asupra relatiei cu el
75
RAPORTUL CU REALUL
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP insu~i ~i
a transparentei fata de ceilalti sau a vointei sale existentiale, prin care sa- ~i exercite capacitatea concurentiala. 4. Sa sporeasca claritatea conceptiilor colec-
tive (profesionale sau sociale), ca ~i autenticitatea perceptiilor reciproce ale indivizilor in cadrul unui grup (de adulti, dar ~i de tineri), autenticitate evaluabila gratie centralizarii tuturor formularilor. 5. Sa ajute pe indivizii unui subgrup sau ai unui grup ca, racind unele alegeri, sa ia mai bine cuno~tinta, Ia nivel colectiv, de diversele lor conceptii profesionale sau de o obligatie de indeplinit sau , in fine, de structura lor culturala subiacenta (sau chiar de personalitatea lor de baza). 6. Sa faca posibila o comunicare iJUerculturala intre subgrupuri ~i tari de etnii diferite, prin prezentarea ~i intelegerea semnificatiei blazoanelor respective ~i a proieqiilor ascunse (aceasta tehnica a fost utilizata cu sprijinul unor funqionari internationali) .
,--------------------- - -----Faza de comunicare
Faza de evaluare
in cadrul grupului sau al subgrupului, indivizii i~i prezinta stemele. Ei i~i pot explica indicatiile sau desenele, pot pune sau li se pot pune intrebari sau pot, in fine, coopera Ia elaborarea unui blazon al grupului sau al subgrupului lor.
Ideile sau semimentele traite pe parcursul fuze lor de realizare ~ide comunicare sim explicitate, dind na~tere Ia refleqii : asupra imaginilor despre sine, a proiectelor existentiale, individuate sau colective, a caracteristicilor unei apartenente social e. a disonantelor stereotipale, a posibilitatilor de recunoa~tere de sine sau a celuilalt , asupra imbogatirilor presupuse de intilnirile interculturale sau a unor simple incercari de reprezentare a unei profesii (de exemplu, cea de profesor de un grad oarecare) sau a unui organism (de exemplu, o universitate sau un colegiu) .
Dad! exista mai multe blazoane de subgrup , fiecare subgrup i~i expune blazonul intr-o galerie a grupului. Schimbul, explicatiile ~i comentariile se realizeaza fie prin intermediul unei vizite comemate a ,galeriei", fie prin prezentarea fiecarui blazon, cu ajutorul unui ~evalet , in fata imregului grup, tie, mai frecvent, primr-un studiu comparat al fiecarui compartimem (sau diviziuni) al diverselor blazoane, studiu ce poate fi incredintat. pentru fiecare compartiment in pane, unor subgrupuri (voluntare sau desemnate) sau unor indivizi.
I Deviza pentru institutia in care ! funqionez (~coala. colegiu. uni versitate) 4 calita1i
4 defecte
3 amintiri
3 personaje
doua dorin1e
Ia alegere
1
I
Formatorul mentine, cu umor, un climat destins, de buna dispozitie, punind sub semnul intrebarii imerpretarile mai mult sau mai putin aberame . daca este cazul.
Doua principii privind -organizarea timpului -~ 4 sugestu pentru obstacole petr~e.rea . sau _ . unet ztle dtficulrap 3 motive 3 refei:inte pentru a spera pracuce
I
Doua masuri pentru
~ ~~uratelor
II
Un precept pemru conducerea unei clase 3 exemple 3 de subgrupe precautii diferentiate 3 roluri ce pot 3 exemple de regrupare fi incredintate elevilor
~~.v
Tehnica blazonului C')
Cll Faza de orientare ·
~
Formatorul enuntJi ~i comenteaza unul dintre ··(U ~ obiectivele sarcinii care va trebui sa fie realizata. El trebuie sa faciliteze un schimb sumar ~::i) ' privind semnificatiile posibile ale acestora, (,)~ pentru ca, mai tirziu, dupa perioada de expe'()~ rimentare, sa impuna evaluarea reala. El invita apoi grupul sa se scindeze, eventual, '·"' ...; in subgrupuri (de doua pinll Ia ~apte persoane), care pot avea aceea~i marime sau marimi diferite.
':f
.'PJ
Tot forrnatorul distribuie materialul necesar, pe cit posibil, pe foi mari de hirtie, eventual ~i hirtie de desenat, creioane colorate ~i chiar cutii de vopsele, dupa care indica, pe tabla, instructiunile, propuse ~i cuantificate , care sa incite Ia efectuarea de cautari ~i alegeri menite sa duca Ia completarea diverselor
compartimente ale stemelor. Sub semnul unei alternante utile, acestea pot viza : evocari personate sau culturale, caracterizari pozitive sau lacune ~i dificultati; contexte (experimentale, temporale ~i istorice, spatiale) vizind intentii, dorinte sau realizari; constringeri sau alerte ; valori sau optiuni libere. in sfir~it, forrnatorul precizeaza modalitatea de a umple compartimentele, prin desene sau figuratii ori prin cuvinte ~i fraze.
Faza de realizare a blazoanelor Dureaza intre douazeci de minute
~i
o ora.
in functie de obiective, fiecare i~i realizeaza, individual, sterna. Se poate §i ca, in interiorul fiecarui subgrup , indivizii sa colaboreze direct Ia conceperea ~i confeqionarea unui blazon comun.
Varietati de instruqiuni utilizabile pentru a determina exprimarea concisa, consecutiva unor alegeri, a unor conceptii, evocari, caracterizari, dificultati sau lipsuri, a unor multiple contexte, a unor intentii sau realizari, valori, constringeri sau preveniri. Definitie, deviza. citate, aforisme, desen, butada, titlu al unei carti, al unei fabule, formula, slogan. interpelare, acrostih, sigle Amintiri de Ia virste diferite (pozitive : cu satisfaqie ; negative : cu frustrare sau regrete), din locuri ~i momente diferite (vacante, familie, profesie, asociatii, viata sociala). Reminiscente ( spontane sau cliutate). Evocari Asociere de idei, situatii asemanapersonale toare. Sinonime, analogii, contraste, perceptii de sine. Anecdote (pozitive, negative); moduri de a vedea, probleme, hobby-uri.
I
'-- -
-
,L_ _ _ _ _
_ _ _ _ _ _l _
Referinre (persoane, autori, actori, muzicieni, interpreti, filosofi, savanti), opere, reviste, filme, manumente de arta : reputatie, personaje romane~ti, eseuri, tratate. Bibliografii succinte, etimologii. Teorii evocate. coduri de referinta : Evocari stereotipuri, conformitati sau confor- culturale mism ; extrase. E~mioane (paaems), legi enuntate. Modele. Axiome. Principii. _
______ __ _
76
RAPORTUL CU REALUL
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
77
r -------- -~ --- --- - --- ---
Feluri in care vii vad ceilalti. momeme preferate, fom1atii, obiceiuri, zvonuri. Puncte forte, avdntaje ; articulari ; logici ; coerente. Caracteristici. atribute, conditii. Origini geografice, profesionale ; operdtii. Calitati (pe care vi le recuno~teti, care vii sim recunoscute, pe care vi Caracte- le-ati dori recunoscute). rizari Structuri, retele . Principii, lucruri pozitive de Ta.cut ; faze ; roluri. Tipologie, clasamente, ierarhizare, ordonare. Date statistice, posibilitati. procentaje, amestecuri, indicarori, complementarirAti, ~anse. teme, nivel.
Imagini, plante, flori, arbori . ani male. minerale, obiecte. pierre pretioase.
Potentializare, context, mijloace, experiente, experimentiiri Context (pozitive, negative), initiative, expe- locuri, materiale, ipoteze. rimerual Inovatii, miisuri noi, metodologii, progresari, evaluiiri, schimbari, dezvoltiiri de bugete previzionale, rezerve, paneluri.
Date marcante, evenimente epocale : personaje istorice, perioade, fupte nationale sau internationale, date economice $i/sau sociale, .mediu inconjurator, cadre : epoca, Context secol; muzicieni, interpreti, peristoric sonalitati marcante sau Ia moda, cine~ti, staruri. figuri; celebrari, ani versari, fupte eroice.
Obieqii: lucruri de evitat; handi capuri. Dificultiiti : riscuri; obstacole: puncte slabe. Opozitii; grupuri de presiune: blocaje ; reaqii. Inconvenieme ; greutati : efecte Elemente indirecte ; derive. Complexitati. defectoase Lacune, deficiente, lipsuri, abateri. comradiqii, ignordnte,.erori, injustitii. exagerari, comratimpuri. Coreqie. !ipsa de peninenta, ame nin\iiri. incoerente, fragilitate. Incertitudini. Neintelegeri. perplexitati, ezitari . imerogatii. Marje, rezistente. Aparari, regrete, conflicte, comrarietiiti.
I
Totemuri, embleme, analogii, figuri. miwlogie, meta fore. simboluri.
Obiective. scopuri, propuneri, decizii, etape, stadii, tinte, piste, programe, programari . lntenJii Motive, mobiluri, impulsuri, efecte ~i scopuri scontate, consecinte, deschideri ; intenpi. Scopuri, planuri, planificare, determinari, problematici, orient.iiri, elanuri, paliere, elucidliri. A~teptiiri,
dorinte. vise, gusturi familiale, profesionale, culturale, nationale, intrebari problematice, propuneri, ipoteze, fictiuni, atitudini, pozitii, credinte, anticipari, Aria previziuni nea$teptate. proiactivii Sporturi (preferate, practicate), originalitii!i, motivatii, ginduri nemiirturisite, trasaturi ascunse, conceptii metafizice.
Materii ; discipline (vizate, preferdte. alese sau respinse), cazuri concrete : resurse ; bran~e ; domenii; profesii; meserii. Tari : zone ; sectoare ; depanameme; puncte izolate. Loc.aliziiri Zona de atraqii. poli; paradigme; practice delimitiiri. Registre, structuri, retele, exemple, medii (sociale, culturale). Resurse locale, frontiere. Constringeri. norme, obligatii, legaturi. raporturi, imeraqiuni. lanturi, subordonari, incitari, tutele.
Consrringeri
Evaluari, imerpretAri. imerese, motivatii, valori esentiale, tipul dominant, societatea doritii, finaValori litii!i , tem1eni etici, limite, idealuri, ideologii. aspiratii, remedieri, compensiiri.
Acte, activitati. aqiuni, ocazii, arte, metode, tehnici, insrrumente, suporturi, sarcini, mijloace. obiecte. Roluri (incredintate sau de incredintat). Practici, tehnologie, produqii. pregatiri. Realizari Proceduri, procese, executii, opeconcrere rdtii, strdtegii, transgresari. Transferuri, transpuneri, tranzitii, moditiciiri, extinderi. Alene, puncte-cheie, precautii , criterii, flash-uri, prioritiiti. prescriptii, limitari. Respingeri. refuzuri, interdiqii. alarme, time, piscuri, puncte de sprijin, pirghi i. Zona Iibera, la alegere, ad libitum, ginduri nespuse, glume (umor) , insolit, provociiri, deceptii . defulare, calambururi.
Averrismeme
Libenate
Faza de teoretizare
Comentarii
Acest exercitiu, concret, simplu, il poate conduce pe formator la unele complet.iiri teoretice : privind conceptul de congruentJi, rezistentele individuale ~i culturale din calea afirmarii pozitive, valorile de demnitate $i de acceptabilitate, istoria blazoanelor $i a armoariilor (care nu sint specifice numai aristocratiei 1), privind simbolismul in viata colectiva $i individuala, importanta de a avea un proiect existential, o civilizatie centratli pe acceptarea diferentelor, privind, in fine, personalitatea de baza etc. Realizarea blazoanelor a fost utilizata cu succes in activitliti de cercetare, in scopul conturarii unor tipologii profesionale 2 •
Grupurile de adulti pot deveni extrem de interesate, dobindind chiar unele elemente profitabile din schimburile pe care le efecrueazii. Astfel, aceasta tehnica se dovede$te extrem de. valorizanta. A$a cum noteazli un profesor : "Fiecare in parte $i toti impreuna se simt ni~te oameni de o anumitli valoare, capabili de un lucru bun. Critica, autocritica, mai ales, intervin imediat dupa separare. Fiecare se strliduie~te atunci sa atenueze impresia fuvorabila creata (aceasta se intimpla, eel pu~in, in grupul special din care am flicut parte. Sa fie oare Ia fel printre tineri? Voi face o asemenea experientJi). Concluzia este eli aceastli tehnicli dli na~tere unui climat favorabil acceptarii de sine ~i a celuilalt".
q. Michel Pastoureau, Traite d 'htfraldique, Grands manuels Picard, ed. a 2-a, 1993.
2. Pascal Galvani, Autotransformation etfonction de formateur, Chronique sociale, Lyon, 1991.
I.
78
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
Variante
;~; ~l
z''
IU '
:S
::) ()
0 Q
1. in Joe sa-~i realizeze propriul blazon, fiecare individ (sau subgrup) este invitat sa propuna citeva eiemente pentru fiecare compartiment al blazonului unui coechipier (individ sau subgrup) cu care este cuplat, ~i invers. Tatonarile, chestionarea care rezulta de aici, descoperirile care apar sint receptate cu buna dispozitie. Aceasta varianta poate preceda formula de mai sus sau ii poate urma.
2. in locul utilizarii suportului constituit de blazon, se poate recurge Ia aite suporturi metaforice. Cei mai obi~nuit este mingea. Suprafata sa poate fi impartita in cite compartimente se dore§te. Simbolismul utilizarii sale ii asigura
"''" :"::::-~. ">
-,v : : : ;
~if-~~
0'
~ G"'
o buna circulatie intre indivizi (daca fiecare a completat compartimentele cite unei mingi) sau intre subgrupuri (care detin in comun o singura minge). Formatorul va avea grijl\ sa completeze el insu~i una, pe care sa o puna in circulatie, impreuna cu ceielaite, evitind, prin luarea Ia cuno~tinta a continuturiior acestora, blocarea mi~carii, a ,paselor". Mingile pot fi desenate pe foi mari sau de marime medie. lndivizii sau subgrupurile pot inscrie pe marginile mingilor neconcepute de ei unele refleqii sau intrebari. Yom prezenta maijos tre i exempie de astfei de mingi, care ii pot incita atit pe adulti, cit ~i pe eievi sl\ reflecteze Ia o activitate, Ia o metoda sau Ia o disciplina.
0.
'+.
0
(>~
'}. ~
'?.
%-• 9'~ ~
Cy
"'
Dorinte
,.·.-
liO.
':~ !
Alte suporturi metaforice Pentru a se evita saturarea prin utilizarea
.~f blazonului, se poate recurge Ia o varietate de
J:Z!alte
suporturi metaforice, care sa serveascl\
,:111~ de cadru (sau tipar) unei meditatii conjugate
=~ cu o investigare ~i cu o serie de comparatii. ft)~ in formele lor sugestive, in compartimentele
Jt)~ prevazute, se va putea piasa invitatia de a
"-i:l raspunde Ia unele interogatii, de a face unele evocari , determinllri sau ilustrari, care vor fi redactate (sau desenate) intr-un mod concis (§i global), implicind anumite alegeri (individuaie sau interpersonale), dar care vor trebui sa sustina un proces simbolic, asociat naturii
suportului. Sa ne reamintim ca simboiurile sint inerente comunicarii din interiorul grupurilor1. SUPORTURI STATICE Registrul simplificat • Tablou impresionist (in culori) •
Afi~
de publicitate
• Compozitie realizati'i printr-un colaj de ilustratii (decupate din reviste) I.
Cf. Max Pages, La Vie affective des groupes, Dunod, Paris, 1968 ~i, ultima editie, 1984.
RAPORTUL CU REALUL
• Structuri geometrice (patrate, pemagoane, hexagoane, octogoane, stele, cercuri etc.) • Scheme §i grafice Registrul arhitectural • Planul unei case sau a/ unui imobil (cf. Francis Debyser, L'/mmeuble, Hachette, Paris, 1986): - incaperi (pivnite, poduri, garaj, bucat.i'irie, bai, sufragerii, dormitoare, camere de zi, generatoare de caidurl\, §emineuri, fundatii, grad ina ere.); - locuitori (repartitie , profesii, relati i, opinii, zvonuri etc.) ; - destinatie: iocuire, activitati profesionale, institutie de formare etc. • Planul privind solul sau planul de faJadii : vizind o biserica, o uzina, un imobil public, un monument ceiebru, un arc de triumf • Planul de utilizare a unei zone : planul de contur, plan rural sau urban • Perspectiva in pian indepartat, topografie , schita de gri'idina, peisaj, frontispiciu • Tabele de evidenta a lucrarilor Registrul vegetal • Arbori (ri'idacini, teren, trunchi, ramuri, frunze, flori, fructe, spatiere etc.): stejari, araucaria, ferigi arborescente, palmierui-evantai, vita-de-vie, meri. • Fructe (vedere global a sau in seqiune, compartimente, coaja protectoare, simburi, seminte, seva) : citrice, rodii, nuci de cocos, struguri, nuci, migdaie etc. • Flori (petale, pistil, tulpina etc.): margarete, orhidee, trandafiri, floarea-soarelui, camelii etc .
79
• AdministraJie: cautare de informatii, !ant birocratic, procedura. barem, demersuri, intervale de timp, recurs, documente necesare, costuri, inspeqii, coduri , regiementare, documentare etc. • Contabilitare: registru de operatiuni, foi contabile, extras de cont, raport financiar, bilanturi, cont de exploatare, cont de profituri §i pierderi; expertize, citate de raport ale Curtii de conturi etc. • Legislativ: propunerc de raport (redactare, discutie generaia; amendamente scrise, pe aiineate, adoptare), texte (expunere de motive, referinte, titluri §i parti, anexe). SUPORTURI DINAMICE Registrul geografic • Parcursuri rutiere (rute, imerseqii, bifurcatii, etape depa§ite, panouri, coduri, magazine, harti, pianuri, statii de benzina, avertismente etc .). • Ciiliitorii pedestre (piste, marcaje, opriri, sanitari, telefoane, priveli§ti , aprovizionarc cu hrana, puncte pitore~ti, indicatii geoiogice, curiozitati , botanica etc.) . • ltinerare culturale (circuite, monumente; personaje; istorii ; anecdote ; citate ; opere esentiaie, bibliografie). • Trasee dificile, iabirinturi, speologie (coborire. pe§tera, cursuri de apa). Registrul simbolic • Jmagini: Mandala, Tai-ghi-tou, arborele sefirotilor, curbele fractale, grafurile interactive. • Opere cinematografice: scenarii, manuscrise, personaje, aqiune, situatii, locuri, secvente (prima ~i ultima, de exemplu, dialoguri, citeva planuri etc.). • Opere deficJiune: povestiri, personaje simbolice, ariimale emblematice, operatii magice, locuri misterioase, transfigurari.
Registrul vie{ii practice • Po~tii : pachete (expediere, destinatar, continut, valoare declarati'i, coduri, ~tampila biroului de expediere, timbrare etc.), texte telegrafice, mandate cu mesaje etc. • Siiniitate: ordonante (prescriptii, masuri, Registrul operator sau mecanic orare, doze, precautii, dieteticl\, regim, ope- .· • Bicicleta ratii de prevl\zut, medicarnente specifice etc.), Ghidonul : ceea ce, rna ghideazl\ pentru ... examene medicale (exploriiri de efectuat, rezultaLanterna : ceea ce vreau sl\ luminez. tele in procente, compararea cu normele etc.), Roata din fa\ii: pe ce imi sprijin aqiunea; radiografie (osatura, tegumente, nervi, sispedalele : pe ce imi exercit efortul ; lantul : teme sangvine, mu~chi etc.) .
80
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
relcele prin care imi transmit efortul ; roata din spate: ceca ce rna propulseaza; cadrul : aqiunii mele ; Saua: pe ce imi mentin echilibrul ; Portbagajul: rezervele mele (de tehnica, de instrumente, de resurse etc.) ; Soneria : avertismentele mele ; frinele : pentru a regia ritmurile ; pampa : cum sa rna ,reincarc"etc. • Proiectorul De unde sa iau energia? ce dispozitive sa a leg (din ceea ce doresc sa arlit)? ce dispozitiv de largire? pe ce proiectez? etc. • Avionul Cab ina de pilotaj, cu radar, altimetru, rna net a de baleiaj, celelalte manete, indicatoare; aripile, velatura care imi sustine aqiunea, obloanele de ascensiune sau de coborire ; frinele (~i precautiile) ; cirma de direqie, de adincirne; carlinga, cabina, culoarele, scaunele, centura de siguranta. semnalele, hublourile, trenurilc de aterizare ; buncarele, compartimentele
pentru bagaje, rezervoarele, lista opcratiunilor de verificare etc. • Ambarca{iuni Catargele, pinzele, deriva sau chila, bara sau cirma, ansamblul de suprastructuri, compasui, haqile, cabinelc, postul emitator, receptorii, motorul, evidentiatoarele, baliza de pcricol. • Alte materiale Cargoul, trenul, ma~ina de gaurit; presa de imprimat, rna~ ina de ~tantat ; rna~ ina de scris ; computerul ; magnetoscopul sau magnetofonul ; diverse casete; aparatul de fotografiat. Registrul sportiv • Schi: bete. schiuri, ochelari, salopeta, lustruire, piste, pante de urcare, plimbari. • Balansoar: scaun, stilpi de sus tin~;~, lanturi, elanuri, cadente. • Obstacole : pista, marcare, viteza, bataie, prag, suprafata de ate rizare, bara de nivel, prajina etc. • Ca clemente de referinta : mingea ~i bicicleta.
e ce rna sprij in cadrul meu p a - echiltbrez .. ·-......._ saum -....~
ceea ce rna
Tehnica minicazurilor In cadrul unor subgrupuri, participantii expun, in scris, repede ~i tara a semna, unele situatii cu care s-au intilnit in viata lor ~colara sau profesionala, a~a cum le vin
ceea ce rna ghideaza . .
pe ce rna sprijin .. .
face sli avansez ...
releele ...
RAPORTUL CU REALUL
asupra carora irni exercit efortul. ..
in mime, fie ca sint pozitive, fie ca sint negative. Numiirul de participanJi (elevi, stagiari etc.): un grup de zece pina Ia cincizeci de persoane, impartite in subgrupuri de cinci pina Ia opt persoane.
81
2. Degajarea unei panorame a diverselor preocupari.
Obiective 1. Determinarea participantilor, elevi sau
adulti, sa expuna, concis ~i concret, situatiile profesionale cu care se confrunta in mod real .
3. Evideniierea comportamentelor spontane fata de o situatie. Oferirea de ajutor in scopui con~tier,tizarii acestora .
4. Favorizarea mobilita\ii atitudinilor comportamentelor.
~i
a
Tehnica minicazurilor Constituirea subgrupurilor Animatorul, formatorul, profesorul etc. prezinta exercitiul ~i cer participantilor sa se constituie in subgrupuri. Producerea de minicazuri in fiecare subgrup, animatorul aminte~te obiectul exercitiului, invitind apoi Ia alegerea ~i Ia elaborarea, in scris, a unui caz concret, care sa cuprinda ni§te modele interesame, demne de a fi propuse participantilor. De exemplu : un incident profesional ; o situatie flira ie~ire ; o dificultate sesizatii chiar de Ia inceput sau intr-un moment precis al evolutiei sale, ori din punctul de vedere al unei persoane oarecare etc. Lectura minicazurilor produse Animatorul aduna toate foile ~i cere unuia sau mai multora dintre participanti sa citeasca, in continuare, minicazurile elaborate . Participantii pot schimba, spontan, impresii asupra diversitiitii situatiilor produse. Important e ca toate sa fie luate in considerare, in mod ega!, ca fapte trliite. Alegerea unor minicazuri destinate aprofundarii in continuarea acestei faze de analizli globalli, se procedeazli Ia alegerea unuia sau a mai multor minicazuri ce urmeazli a fi aprofundate. Alegerea poate fi flicutli de animator, prin tragere Ia soqi ori in functie de uncle criterii, legate de generalitate, de dificultate sau chiar in numele unui obiectiv adoptat de clitre grup sau subgrup. Alegerea unui comportament individual (decizia) Animatorul cere fiecarui membru al subgrupului, dupa o noua lecturli a minicazului
lcb.
respec
;0,
Confruntarea comportamentelor a atitudinilor
~i
Faile sint irnediat adunate ~i citite, flira nominalizare. Pe marginea evantaiului de comportamente evocate se angajeazli o discutie ce vizeazli diversele interpretii.ri ale situatiei, consecintele fieclirui comportament, avantajele ~i inconvenientele, persoanelc ciirora, in virtutea functiilor detinute, li s-a atribuit posibilitatea de a lua o initiativa etc. La un nivel mai profund, atitudinile subiacente comportamentelor evocate fac, in egalli miisurli, obiectul discutiei. In mlisura in care anonimatul este respectat, aceste confruntiiri pot oferi fieciiruia anumite posibilitiiti de evolutie. Daca in interiorul subgrupului a fost desemnat un observator, el va putea concluziona in leglitura cu modul in care s-a desta~urat ~edinta, cum a fost ea perceputii ~ice teme au aparut in discutie.
82
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
Varianre
I . Derularea minicazului poate fi condusa numai paqial, in subgrupuri. Fiedirui subgrup i se poate cere sa aleaga unul sau doua minicazuri, pe care sa le prezinte grupului mare. 2. in loc sa i se acorde libertatea de a Iuera doar asup ra minicazurilor pe care le-a produs, fiecarui subgrup i se pot furniza, inainte sau dupa analiza raspunsurilor stabilite pemru acestea, minicazurile produse de un alt subgrup, propunindu-i-se sa redacteze raspunsuri fie individuate, fie colective (ca rezultat al unei discutii) , pentru unul sau pentru toate cazurile prezentate. Rezultatele comparative ale raspunsu rilor individuate sau colective vor fi, eventual, transmise de la un subgrup la altul,
Cartoanele verzi §i galbene Este o tehnica de exprimare-explorare a a temerilor in raport cu o situatie, o problema, un rol, un stagiu etc. a~teptarilor ~i
RAPORT UL CU REALUL
pentru a fi anal izate in timpul unei intllniri in plen. 3. Dupa faza de alegere a minicazurilor, participantii pot fi distribuiti in triade sau in dispozitive cvadripartite, fiind invitati sa discute unele dintre minicazuri , cu notarea punctelor de acord sau de dezacord. 4. Fiecare membru al unui grup preia un minicaz redactat de un altul, pe marginea caruia scrie un comentariu. Ulte rior, alege un alt minicaz, deja comentat, la care i~i adauga propriul comentariu (sau comentariu al comentariului) ~i a~a mai departe, pina clnd elaboreaza trei comentarii (sau mai multe). Fiecare i~i reia atunci minicazul personal ~i cite~te comentariile, dupa care urmeaza o discutie generala. A~teptarile sint inscrise pe cartoane verzi, iar temerile - pe cartoane galbene.
Numarul de participanji : intre
~apte ~i
cincizeci .
Durata : intre o ora ~i doua-trei ore. Material : cartoane verzi ~i galbene .
Cartoanele verzi §i galbene
,....
Doua grupuri , A ~i B, cu un numar egal 1 de participanti, sim repartizate de catre formator 1- la intimplare sau prin localizarea de o parte ILl ~ide alta a unei alei sau a unei linii. :E Acesta precizeaza di fiecare membru al grupu::::) lui A ll va chestiona pe un membru a! grupu() lui B, apoi ultimul il va imeroga pe primul, ,0 conform, de exemplu, instructiunii urma;·9.:~ to are : , Luati, fiecare dintre voi, ni~te ''··· cartoane verzi ~i ni~te cartoane galbene ~i asociati-va cite doi (unA ~i un B), timp de o jumatate de ora, pentru a va interoga reciproc, eel care interogheaza trebuind sa inscrie ~
z
I.
Daca participantii sint in numar impar, unul dintre ei i~i poate asuma un rol de observator, de secretar sau de asistent a! formatorului , cu conditia ca un formato r sa intre in jocul interogiirii reciproce.
raspunsurile pe respectivele cartoane (verzi pentru a:peptari; galbene - pemru 1emeri)". Primafaza A interogheaza pe B timp de un sfert de ora. imrebarea I : Ce sperati in \egatura cu acest stagiu (cu acest curs, cu meseria, cu concursu!, sau cu mutarea dumneavoastra etc.)? fntrebarea 2 : De ce vii temeti in legatura cu acest stagiu (sau cu acest curs, cu meseria, cu concursul, cu mutarea dumneavoastra etc.)? A noteaza raspunsurile lui B, pe cartoane verzi pentru intrebarea 1, pe cartoane galbene pentru intrebarea 2. E preferabil sa se scrie cu un creion moale ~i gros ~i sa nu se ezite sa se schimbe cartonul pentru fiecare a~teptare sau remere. A douafazii B interogheaza pe A timp de un sfert de ora, conform acelora~i modalitliti .
A treiafaza Se afi~eaza toate cartoanele verzi intr-un loc ~i toate cartoanele galbene in alt loc. A patrafaza in cadrul unei intllniri generate, se desfii~oara un travaliu colectiv, privind marile a~teptari ~i marile temeri prezente in imeriorul grupului. Variante 1. Fiecare membru al grupului A chestioneaza un membru al grupului B numai in legatura cu
Tria dele Tehnica triadelor este o forma de lucru utilizata in toate grupurile mici, cu roluri antagonice. Participantii sint plasati sau se asociaza ei in~i~i in subgrupuri de trei, sau triade , in interiorul carora sint, pe rind , imervievator, intervievat ~i observator.
Numarul de participanji: variabil, in functie de disponibilitatile practice vizind reprezentarea ~i urmarirea subgrupurilor de trei. Durata : in jur de doua ore.
Obiective 1. Sa ofere participantilor securitatea caracteristica unui grup mic.
a~teptlirile, lasindu-se interogat de acesta in ceea ce prive ~te temerile sale, dupa care se adreseaza unui alt B, ale carui temeri le noteaza , raspunzindu-i, Ia rindul sau. referitor Ia propriile-i a~teptari.
2. Schimburile se pot face prin cupluri de cite doi A, confruntati cu doi B, fiecare membru al cuplului jucind cele doua roluri, de intervievator ~i de secretar, sau doar unul dintre ele.
2 . Sa permita tuturor membrilor unui grup sa conduca o conversatie ~i sa observe o alta, in timpul aceleia~i ~edinte de doua ore. 3. Sa dea fiecaruia posibilitatea de a fi consultat, in mod direct, in legatura cu percep!iile sau cu parerile sale in raport cu o tema.
4. Sa arate ca, intr-un dialog, exista intotdeauna un al treilea, cum spune Sartre (in cazul de fata, pentru mai multa claritate, el este reprezentat de catre observator) . 5. Sa permita explorarea unor at itudini personale, raportate Ia o tema, Ia o problema. 6. Sa-i perfeqioneze pe participanti in ceea ce prive~te tehnicile de ascultare, de observare ~i de dialog.
Triadele Participantii se repartizeaza (prin desemnare, tragere Ia soqi sau alegere reciprocal in triade, adica in subgrupuri de trei, pentru a fi, pe rind, intervievator, intervievat, observator. Dacli numarul participantilor nu e un multiplu de trei, se pot institui unul sau doua dispozitive cvadripartite (subgrupuri de patru), cuprinzind ur: intervievator, un intervievat, doi observatori. In acest caz, rotatia nu este completli. sau timpii .sint redu~i. s.e va av_ea grij~ totu~t sa se astgure eel putm doua rolun
83
.... ·,,, ,.,.,,_ '·ClO
diferite pentru fiecare participant. Vor putea .\~ exista doi observatori Ia fiecare interviu ori ~-1;, doi intervievatori, in unele cazuri. Subiectul interviului - in raport cu o tema ~ sau cu o problematica - poate fi stabilit !J t dinainte sau lasat la alegerea grupului, a fie-;::,;. carei triade, a intervievatorului, a intervie- :.1r vatului sau a observatorului. Desfii~urarea se face in trei faze, continind, fiecare, cite un interviu (de aproximativ o 'j jumatate de ora), un raport de observare (de
-- -- -- - -------------------
iz
·R
:'P.
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
84
RAPORTUL CU REALUL
- - - ---- --- -- ---- - -- - -- - -- --
clteva minute) a comportamcntului intervievatorului ~i a intervievatului ~i. in sfir~it, un interval de analiza a comportamentului ~i a consecintelor acestora asupra desfii~urarii interviului sau a conversatiei (intre zece ~i douazeci de minute). Dupa fiecare faza, panicipantii i~i schimba rolul prin permutare circulara. imr-o a patra faza, in cadrul unei ~edinte generale, se face compararea diferitelor conversatii ~i o analiza comparativa a comportamentelor, atitudinilor ~i continuturilor obtinute in mai multe triade sau in toate, dad! grupul mare nu e prea numeros. Analiza se aplica, de asemenea dar intr-un mod diferentiat, de data aceasta -, multiple! or asumari ale aceluia~i ro! 1• Variante 1. Interviurile pot fi inregistrate pe magnetofon, fiind apoi analizate in cadrul fiecarei triade. Un schimb a! benzilor magnetice permite, dacii e cazul, efectuarea unui studiu comparativ. 2. Exercitiul poate incepe printr-unjoc de rol: in fiecare dintre subgrupurile de trei persoane, constituite in prealabil, li se distribuie participantilor cite un rol, de preferinii\ in scris. Aceste roluri sint diferite in fiecare triada, dar acelea~i roluri pot fi distribuite in toate triadele. Ele sint suficient de dense pentru a alimenta un interviu de douazeci-treizeci de minute ~i suficient de comprimate pentru a
putea fi asimilate in timpul disponibil. Astfel, intervievatul ~tie ce are de spus, dar o face mai mult sau mai putin complet, in funqie de comportamentul intervievatorului. Pemru aceasta varianta, trebuie sa se dispuna de trei roluri de clteva pagini. La inceputul exercitiului se vor acorda cincisprezece pinii Ia treizeci de minute de srudiu individual asupra rolurilor ~i. !a nevoie, un timp de revizuire !a inceputul fiecarui interviu. Comunicarea rezultatelor observarii ~i o prima analiza se pot face in cadrul unor grupuri mici. 3. Aceasta tehnica poate servi unui demers pedagogic global, vizind observarea atitudinilor unui intervievator pe parcursul unei conversatii ~i a interaqiunilor acestuia ~i ale intervievatului. Ea poate constitui un antrenament in legatura cu metoda conversatiei nondirective. Dincolo de intrebarea initiala care define~te cimpul permisiv, intervievatorul nu mai pune alte intrebari, incercind doar sa reformuleze sau sa puna in discutie, din timp in timp, ceea ce a spus intervievatul, pentru a-lincuraja sa- ~i aprofundeze explorarea personala. Judecatile de valoare ~i structurarile sint excluse. Intervievatorul se straduiqte sa pastreze un ton relativ neutru ~i binevoitor, care sa nu fie nici interogativ, nici afirmativ, nici negativ. Conversatia nondircctiva, utilizara in mod curent in demersurile de cercetare, poate fi folosita simultan cu alte tehnici, pentru a face o evaluare sau bilantul unui stagiu, de exemplu.
Permutarea completa a unei triade : participantii (A, B ~i C) prima faza intervievator
A B
intervievat observator
c
a 11-a faza observator intervievator intervievat
i~i
schimba de fiecare data rolurile
a III-a faza intervievat observator intervievator
Permutarea completa a unui dispozitiv cvadripartit : doi participanti joaca de doua ori rol, in special de observator sau de cointervievator prima faza a 11-a faza a III-a faza intervievat intervievator observator intervievat intervievator observator
c
observator D observator
I.
A se vedea
fi~a
intervievator observator sau cointervievator intervievator observator
Membrilor unui grup de lucru li se cere sa defineasca, in mod concis, forme de schimbari dezirabile sau realizabile, in vederea facilitarii discutiei sau activitatii in curs. ~apte
Formatorul da instruqiunile de pornire, oral sau in scris. Actul scrierii este individual. . 1. Imaginati-va ~apte schimbari pe care donti sa le introduceti intr-o procedura, intr-o organizatie, intr-o institutie, intr-un text sau material tiparit, intr-un instrument etc., pe parcursul schimburilor noastre . Aceasta instruqiune trebuie prezentata. prin precizarea faptului ca se tmpune 0 tmagmare nerestncuva, ca sub efectul unet baghete magtce. Schimbarile trebuie sa fie notate. 2. Pe o foaie, ordonati de sus in jos schimbarile, de !a cea pe care o considerati cea mai importanta (sau interesantil) pina Ia cea mai putin importanra (sau interesanta). 3. Pe o alta foaie, faceti aceea~i ordonare, insa de !a cea pe care o considerati cea mai realizabila pina !a cea mai putin realizabila. 4. Pe un panou se transcriu, pentru fiecare participant, cele doua liste astfel ordonate, plasate una linga alta. Se afi~eaza listele (propunindu-se, pentru transcrierea pe panou, un mod uniform de prezentare, care sa faciliteze lectura colectiva). Se dau cele patru instructiuni, una dupa alta, verificindu-se daca fiecare a raspuns Ia precedenta, inainte de a trece Ia urmatoarea.
acela~i
A B
Obiective
Cele §apte schimbari
Cele
a IV-a faza observator observator sau cointervievator intervievator intervievat
cu privire Ia analiza comportamentelor conversationale.
85
• •
Dezvoltarea coerenta a facultatilor legate de imaginatie ~i de realism. Formarea in scopul obtinerii conciziei ~i a deciziilor ordonate.
schimbari
.,
- reperarea a ceea ce lipse~te din ansamblul .:: listelor; - analizarea distantelor sau a paralelismelor _; z ; dintre schimbarile propuse de unii, in raport ~~~~ ·; cu altii, cu luarea in considerare a fiecarei ~J Iiste. ~-: • in sensu! pregatirii aqiunii ~"Q;
4;,
'g1
Pentru fiecare lista, trebuie subliniata schimbarea (sau cele doua schimbari) care se situ- :.) ~"" eaza eel mai sus, atit pe coloana din stinga, cit ~i pe cea din dreapta, adica schimbarea (-arile) cea (cele) mai importanta (-e) ~i cea (cele) mai realizabila (-e). E necesara, apoi, interogarea , individuala sau in cadrul unor ateliere, in legatura cu conditiile (materiale, psihologice, institutionale etc.) ale aplicarii acestor schimbari : - Ce obstacole stau in calea realizarii lor? Ce rise uri se asuma? - Prin ce mijloace se pot aplica? - Ce demersuri trebuie intreprinse, in cite etape? - Ce efecte sint scontate ? etc. Variante
1. Solicitarea unor schimbari care pun accent pe raportarea Ia trecut. Exploatarea exerciJiului : fazli colectivi:i 2. Cererea unor schimbari de comportamente • in sensu! analizei (sau conduite) personate. Dupa ce fiecare ~i-a prezentat lista ~i ierar- 3. Cererea, adresara fiecaruia, de a numi hizarile, schimbul colectiv se poate orienta in doua schimbliri dintre cele mai u~or de realidirectii variate : zat, conform opiniei individuale. Acestea sint - fixarea tipologiei schimblirilor propuse de inscrise pe tabla. Fiecare are dreptul de a fiecare ~i de catre grup, in ansamblu; merge sa sublineze, pentru evidentiere, doua - testarea creativitatii sau a dependentei fieca- . propuneri de schimbare, diferite de- ale sale. ruia ~i a grupului in raport cu modurile de gin- in final, sint studiate propunerile cu eel mai dire ~i de functionare curente dintr-o institutie ; accentuat marcaj.
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
86
Analiza unor nevoi §i probleme Inainte de a demara cercetarea unor date privind nevoile poteniiale sau problemele unei persoane, ale unui grup, ale unei categorii de persoane sau ale unui organism, e necesara explorarea naturii indicatiilor pertinente, ln vederea sintetizarii lor, prin consultarea simultana a unei largi varietaii de tinte posibile, expuse pe o tabla .
RAPORTUL CU REAL\JL
Numar de persoane : lntre doi participanti. Timp : lntre una mult).
~i
~i
zece
doua ore (sau mai
Obiective
Problematica
1. Sa se perfeqioneze proiectul unei cercetari de date.
in Critica raJiunii dialectice,
2. Sa se largeasca aria tintelor unet investigaiii.
Analiza unor nevoi ~i probleme 0 M Aceasta tehnica de pregatire poate fi pusa de operationalizare a posibilitatilor latente din 1- Ia punct de catre un animator, de catre un interiorul unui cimp" §i sa sugereze, cu voce Z formator sau chiar de catre o persoana care tare, terrneni susceptibili de a deveni time, Ill joaca acest rol. apoi obstacole, care slnt inscri~i. pe doua coloane, pe tabla. :E ::;) Primafazr'i
() Formatorul sau animatorul incearca o sche-
matizare a institutiei sau a categoriei de indiQ vizi care ar urrna sa faca obiectul unei analize privind nevoile sau problemele ce ii reprezinta.
0
A doua faza Forrnatorul sau animarorul ii invita pe participanti sa aprecieze natura nevoilor ~i a problernelor care vor declan~a procesul de investigare : - nevoi sau probleme ; - de forrnare ; - de organizare ; - de prospectare ; - de gestionare ; - nedefinite. A treia fazii Formatorul sau anirnatorul expune problernatica aferenta unei analize a nevoilor ~i a problernelor sau distribuie aceasta problernatidi (prezentata irnediat) ~i. dupa o lectura individuala sau in echipa restrinsa, o supune discutiei. A patrafaza Forrnatorul sau anirnatorul ii invita pe participanti sa consulte , rnatricea de detectare ~i
2. fie dintr-o e~alonare a complexitatii prin parcurgerea, patrat cu patrat, a tuturor elementelor ;
A cincea faza Fiecare participant este invitat sa rnearga Ia tabla, pemru a sublinia sau a taia unul dintre terrnenii inscri~i. dupa cum dore~te sa-~i intensifice sau sa-~i suprime imeresul pemru analiza ce urmeaza a fi demarata ; in ace! moment, se poate realiza o elucidare asupra op\iunilor. A ~aseafaza Matricea este consultata din nou, in legatura cu activitatile sau cu produsele de efectuat, tinindu-se com de tintele ~i obstacolele prevazute. Ca ~i rnai inaime, dupa o prima nurnire, cu voce tare, a termenului , acesta se subliniaza sau se bareaza. A ~aptea faza Participantii i~i exprirna gradul de consirntire ; pentru intarirea unui acord, se efectueaza citeva rectificari , dupa care se redacteaza o fi~a operatorie. Variante Ele vor rezulta : I._ fie din sirnplificarea rnatricei cornplexe, redusa Ia unele elernente, utile pentru o echipa data;
87
fie din dispunerea unei progresii de rna trice inglobate, din ce in ce mai detaliate.
3.
dupa Sartre, ,nevoia, negativitatea, depa-
proiectul, transcendenfa formeaza o totalitate sintetica, fn care fiecare dintre momentele desemnate le confine pe ware celelalre" 2
~irea,
Sartre afirma : ,in dezvoltarea sa plenara, nevoia este transcendenta ~i negativitate (negare a negaiiei ln timp ce se produce ca !ipsa ce tinde sa se autoanuleze), deci depa~ire -catre (pro-iect rudimentar)" 1 . Aceasta abordare dialectica ne aminte~te faptul ca notiunea de nevoie se poate defini sub un dublu aspect: - pozitiv (este vorba de a~teptari sau aspiratii, de dorinie sau elanuri, de tendinie sau de nevoi intime care ar trebui satisracute sau domolite) . - negativ (ln care caz se poate vorbi despre ceea ce e defectuos, de lacune sau de lipsuri, de slabiciuni sau de jene, de ignorante sau de griji, de obstacole ~i de contraindicatii negative, care trebuie sa fie compensate) . Aceea~i notiune poate fi dispusa pe un plan dublu : eel a! afectivitatii, cu caracteristicile legate de atraciie, gust, mobiluri, pulsiuni sau de pretentii ~i depa~ire, ~i pe eel a! obiectivitatii, unde functioneaza terrnenii legati de constringeri ~ide necesitati, de exigente §i de obi§nuinte, de probleme §i de teritorii . Aceste doua planuri (reperabile etimologic : vechiul cuvint saxon sunnea desemneaza grija, iar franceza a dat besogne) tin de resortul unor acte de investigare, care pot fi distincte, chiar daca,
I.
1. P. Sartre, Critique de Ia raison dia/ectique,
Gallimard, Paris, 1960, pp. 105-106. q . ~i p. 166 : ,Nevoia poate concentra totul : este primul rapon totalizant al acestei fiin1e materiale, omul, impreunii cu ansamblul material din care face pane".
In orice ipoteza, cercetarea acestor nevoi, ln cazul unor persoane sau a! unor organisme, se poate lmparti lntre actele de detectare, de explorare sau de examinare ~i cele de clarificare, de clasare, de evaluare , dar ~i de interpretare, de stabilire a unor referinte ~i. !a un nivel mai general, de analizare ~i de formulare a unor proiecte. Plura!itatea actelor vizlnd prospectarea nevoilor ~i sistematizarea lor, conjugata cu multiplicitatca tipurilor de nevoi, ln forme pozitive sau negative, ca ~i cu planurile afectivitatii, respectiv cu eel a! obiectivitatii, ar trebui sa-i constringa, in mod natural, pe cercetatori ~i pe anchetatori sa caute, pe de o parte, obiectivele pe care le vizeaza ln mod real ~i, pe de alta parte, actele ~i procedurile adecvate Ia care ar trebui sa recurga pentru a - ~i atinge scopurile, lntruclt mai importanta e ,fnsu~irea
modului de rezolvare a problemei care consta fn punerea problemei", a~a cum sugereaza J. L. Lemoigne 3 .
in scopul decantarii optiunilor pina Ia nuantele cele mai utile §i a! cre§terii gradului de rationalitate a! problematicii §i a! operatiilor succesive, propunem parcurgerea, sub forma unui tabel alfabetic, printr-o trecere in reyista rapida sau selectiva, a unei matrice continind o varietate de posibilitati explorabile sau problematizabile, extrem de apropiate sau mai lndepartate. 2. 3.
Ibid. , p. 107. Citat de catre Lugan, La Sysuimatique sociale, PUF, Paris, 1993, p. 101.
0 astfel de matrice poate fi consultata, Ia fel de bine, pentru a explicita, a extinde sau a relativiza, a localiza sau a generaliza, a transfera, a elabora activitati ~i proceduri vizind:
t~, ~T;
..:J
~ l;Ai•
RAPORTUL C U REALUL
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
88
studiile de piata ; analiza unor nevoi; analiza ~i studiul unor probleme ; cercetarea ; sondajul.
Matricea de detectare §i operationalizare a posibilitiitilor latente in interiorul unui cimp (in procesele de explicare, localizare, relativizare, extindere, clasificare, transferare, generalizare)
·jlirl
'•J i' J:) I I
~u'
:g
Tinte atribuibile sau posibilitiiti accesibile Plan afectiv
·: • acorduri • afinitiiti • ajutoare :· • arniniiri • antecedente • apariiri • apeluri • apetente • aspiratii • a~teptiiri • atraqii • autenticitate • beneficii • bucurii • calitiiti • caractere • cereri • ci~tiguri • competente • consideratii • conveniente • cuno~tinte • curiozitiiti • decizii • deschideri • deterrninari • dispozitii • dorinte • dorinte profunde • efecte • etica • excitiiri • facultiiti • fantezii • fericire • figuri • finalitiiti • garantii • ghiduri • grabii • gratii • grij i • gusturi • ideologii • imagini • inspiratii • interogatii • invidii • istorie • inclinatii • intrebari • judecap • legaturi • legaturi • libido • licente • limite • marturii • mentalitati • merite • mobiluri • motivatii • motive • naturi • necesitiiti • nevoi • norme • obsesii • opinii • oportunitii\i • originalitiiti • pasiuni • perspective • placeri • pofte • preferinte • pretentii • pulsiuni
Activitiiti ~i proceduri disponibile 1. Acpuni • a accelera • a actualiza • a actual iza • a ada pta • a ajusta • a amalgama • a amenaja • a amesteca • a analiza • a aplica • a aprofunda • a apropia • a argumenta • a armoniza • a articula • a atenua • a banal iza • a bifa • a cadrila • a calibra • a califica • a cataloga • a categorisi • a cerceta • a cintiiri • a clarifica • a clasi fica • a compara •. a conceptualiza • a corela • a cuantifica • a defalca • a descompune • a detecta • a dezvii.lui • a dezvolta • a dialectaliza • a disputa o partida • a elucida • a e~ntiona • a evalua • a exarnina • a explica • a explicita • a explora • a finaliza • a fi~a • a formaliza • a generaliza • a grada • a grupa • a hibridiza • a ierarhiza • a integra • a interpreta • a interveni • a investiga • a incruci~a • a inscrie • a jalona • a judeca • ajustifica • ajuxtapune
~
Obstacole contraindicapi Plan afectiv
• abandoniiri • afronturi • agresiuni • alarmiiri • arneteli • antipatii • ascunzi~uri • autodisuadiiri • banalitiiti • bizarerii • bintuiri • blocaje • brusciiri • bul versiiri • capcane • carente • cenzuri • certuri • chinuri • ciocniri • contradiqii • contrarietati • cri tici • cui pabiliziiri • decalaje • deficite • depresiuni • descurajiiri • devieri • dezordini • dificultiiti • disjunqii • disonante • dispret • dubii • du~manii • emotii • exagerari ale integritiitii • excese • ezitari • fanatisme • flecareli • fragilitati • frine • frustrari • gafe • gelozii • goluri • graba • griji • grosolanii • ignoranta • incertitudini • incoerente • indigniiri • ineptii • insatisfactii • insulte • interdiqii • ipocrizii • iritiiri • imbufniiri • incurcaturi • infruntiiri • ingroziri • jena • lacune • la~itate • lentoare • leziiri • lipsuri • malitii • marasme • rnituri
------- -- ------- --- ---------
~ puncte de vedere - - -
•alega -;-alegitimae atista • a miirgini • a mari • a masura • a modela • a modifica • a monta • a negocia • a netezi • a normaliza • a notifica • a omogeniza • a operationaliza • a optimiza • a ordonanta • a organiza • a orienta . l----==~==------1• a permuta • a plarufica • abilitiiti • abordari • a prescurta • a prospecta • activitati • adevaruri • a pune in eviden\ii • afaceri • alimentiiri • a raporta • a recenza • artefacte • articulari • a rectifica • a redresa • ascendente • atentii • a reduce • a releva • atributii • avantaje • a renova • a repara • bagaje • baze • bazine de • a revizui atraqie • beneficii • bilanturi • a schematiza • a sesiza • bunuri • a sinteriza • a situa • caracteristici • cereri • a structura • a studia • comportarnente • conditii • a teoretiza • a testa • constringeri • controale • a transpune • a trata • a tria • a uni ·• a uniforrniza • en tern • date • deterrninanti • a urzi • diferente • disponibilitiiti • a valida • a ventila • elemente • evenimente • a verifica • a vi7uali-,o • exigenta • facilitiiti • fapte • fenomene • adecvari • alene • fixiiri • forme • forte • frontiere • funqii • fundaluri • aproximiiri • balante • bifurcatii • fundarnente • brainstonning-uri • game • garanpi • genuri • bucle • gesturi • grade • calculari • cartografii • idei • identificiiri • chestionari • cimpuri • imperative • impuneri • conotatii • cotatii • indicatori • interactiuni • echilibru • interrelatii • interventii • facilitiiri • fezabilitate • invarianti • ipoteze • frecvente • jocuri • justificiiri • legaturi • legende • lexicuri • grile • homeostazie • limbaje • inginerie • interviuri • manifestiiri • mase • ipoteze • mecanisme • mediu • lecturi • localiziiri • logici inconjurator • mesaje • rnijloace • rnisiuni • rni~cari • loturi • nomenclaturi • nuante • rnize • momente critice • obi~nuinte • niveluri • noduri • notatii • panorame • noutiip • nuclee • probabilitiip • probiiri • obiective • obi~nuinte proceduri L obligatii • ocazii • 6cupatii •------- • • • • • • • • •
referinte • repere reprezentiiri • rezonante scopuri • sensibilitiiti solicitiiri • sperante susceptibilitiiti tendinte • tentatii • trasaturi urgente • uzaje valori • vanitati • veleitiiti virtuti • vocatii • vointe Plan obiectiv
89
•moliciune- - - - - • narcisisme • negativitiiti • neincrederi • neindeminiiri • nelini~ti • nemultumiri • obieqii • oboseli • obscuritati • obsesii • obstacole • obstinatii • ofense • ofuscari • opozitii • ostilitiiti • perplexitiiti • piedici • plingeri • prejudeciiti • pnmeJdll • refuzuri • respingeri • rezistente • rigiditati • ru~ ini • slabiciuni • spaime • stingacii • subterfugii • suferinte • suficiente • superstitii • suspiciuni • temeri • terori • tertipuri • trepidari • uzurpari • vicii • vicisitudini • viclenii • violente Plan obiectiv
--------
90
RAPORTUL CU REALUL
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
r----- 0
• • • • • • • • • • • • • • • • • • •
-----
opera\ii pirghii • pofte • poten\ialuri practici • precautii priceperi • probleme procese • propuneri puncte de sprijin randamente • regularitati rela\ii • reperaje • resorturi resurse • rezerve • rezultate roluri sarcini • schimburi • situatii sprijin • stari • stimulari structuri • suporruri
-recursivitate - - - - - - - - •-intirzieri - - - - - - --
• • • • • •
satisfaqii • semnificatii solutii • sondaje specificari taxonomii • tipologii varieri • varietati
~anse
teme • temeiuri • te ritorii teze • treburi time unelte • uneltiri • utilizari valori • vinzari zone
• jargoane • legaturi • !itigii • luari in deridere • lupte • ma~ti • mediocritati • minciuni • momeli • momente critice • monotonii • nein!elegeri • neutralizari • no man's land • obieqii • obligatii • obscuritati • ocoli~uri • omisiuni • opacitati • opozitii • oscilatii • perturba!ii • piedici • prejudicii • reduqii • rigiditati • riscuri • rivalitati • saruratii • scurgeri • sistematizari • slabiciuni • stupiditati • trivialitati • tulburari • uitari • uzuri • viduri • vigilen\e • vulgarita\i • zvonuri
Obstacole, dificultati sau rise Prezentare Formatorul (-ii) invita participantii sa formuleze clar activitatea, decizia sau situatia, reala sau ipotetica, ce urmeaza a fi supusa atentiei. Toate acestea pot prezenta, desigur. ~i unele avantaje, dar, in cazul de fata, numai riscurile vor fi luate in considerare . Faza de exprimare a remerilor in cadrul intilnirii generale, formatorul stimuleaza crearea unui climat permisiv, in care participantii sa-~i poata exprima temerile privind unele obstacole, dificultati ~i chiar riscuri . Se scriu pe tabla toate temerile evocate, prin intermediul termenilor afercnti sau intr-a forma compacta. Participantii sint invitati sa exprime glume sau fantezii (cain cazul unui brainsTOrming). dupa care sint provocati sa se destainuie, pina cind se aduna o importanta cantitate de temeri, avlnd ca efect un moment de epuizare. Faza de caregorisire a remerilor
Obstacole, dificuWiti sau rise Aceasta tehnica se sprijina pe un inventar imaginar a! pluralitaiii obstacolelor sau a dificultatilor care ar putea afecta fie o activitate, fie cursu! unui eveniment, fie o decizie ce trebuie luata, un proiect... Inventarul este cit mai dezvoltat. Obstacolele, dificultatile sau riscurile sint, apoi, studiate, in vederea discutarii realitatii lor ~i a anularii sau reducerii puterii lor reziduale, prin adoptarea unor masuri sau precautii adecvate. Sub forma sa de tehnica a riscului, aceasta procedura a fost expusa de ditre Norman R.F. Maier, cu scopul de ·a ·antrena in situatii noi ~i de a discuta realitatea sau aspectul fantasmatic al temerifor pe care acestea le inspira.
Numarul de participanfi : intre ~apte ~i cincizeci, intr-un grup, sau mai multe subgrupuri (de doua pina !a ~ase persoane) . Durata : intre o ora ~i ~ase ore.
Obiective 1. Dezvoltarea capacitatii de discernamint a indivizilor, necesara pentru a distinge dificultatile sau riscurile nefondate . 2. Reducerea sau eliminarea influentei obstacolelor intilnite, prin efectul eliberator a! evocarii lor. 3. Favorizarea atitudinilor obiective in relatiile cu ceilalti. 4. Marirea increderii indivizilor in ei in~i~i. S. Exersarea unor comportamente favorabile schimbarii.
91
Clnd participantii ~i -au incheiat exteriorizarea temerilor, a obstacolelor ~i a riscurilor, formatorul ii invitii sa examineze lista inscrisa pe tabla, cerlnd totodata cooperarea pentru stabilirea
categoriilor care vor permite ordonarea ~ multiplicitatii haotice expuse. Clnd se cade ... de acord asupra categoriilor, formatorul le cere participantilor sa se imparta in diverse Ill subgrupuri, cu misiunea de a studia una sau :S mai multe dintre acestea. ::;) () Faza de analiza pe caregorii
z
0
Fiecare subgrup i~i fixeaza atentia asupra Q remerilor care ar putea intra in categoria care ii revine, studiind consistenta fiecareia in parte ~i incercind sa gaseasca suita de dificultati, obstacole sau riscuri care i s-ar putea atribui. Formatorul se deplaseaza de Ia un subgrup Ia altul, incurajindu-le. Faza de recapirulare Lucrarile subgrupurilor slnt puse in comun, fie prin rapoarte orale, fie prin intermediul unor panouri. Fiecare subgrup expune obstacolele, dificultatile sau riscurile care par a fi cele mai consistente, indicindu-le pe cele care ar parea mai curind inhibante. Dupa o discutie, grupul trage concluzii. Subgrupurile au posibilitatea sa-~i reevalueze propriile rezultate sau pe cele ale altar subgrupuri, pina Ia obtinerea unui consens. Formatorul pastreaza, constant, o atitudine nondirectiva in rap on cu procesele ce se deru!eaza.
Variante Faza de analiza Ghida!i de catre formator, participantii anali zeaza fiecare rise ln parte, exprimindu -~i, pe rind, opiniile privind realitatea ~i fundamentul acestora. in cazul ln care participantii au tendinta sa minimalizeze realitatea fiecarei temeri sau a fiecarui rise, formatorul lncearca sa o sustina ; se lncurajeaza astfel o atitudine mai Iibera §i schimbarea de pozitie numai dupa ce se vor fi tacut cele mai necesare aprofundari. Acest lucru se poate realiza §i ln subgrupuri, fiecare dintre acestea raportlndu-se Ia lista stabilita ln comun ori chiar Ia una produsa de un subgrup sau alruL in absenta formatorului, realitatea riscului evocat trebuie
sa fie aparata de un avocar, in fiecare subgrup . Faza de reduc[ie Reducerea, cit mai rapid posibil, a obstacolelor, a dificultatilor sau riscurilor este un obiectiv a! grupului, putlndu-se face in toate subgrupurile reunite sau in fiecare subgrup (pe lista acestuia, a altui subgrup sau pe listele reunite). Formatorii sau facilitatorii vor conduce discutia, lasindu-i insa pe cei interesati sa argumenteze ei i~i~i §i sa propuna propriile lor solutii. Ei vor putea ajuta Ia clasificarea po:i:itiilor, propunind cite un vot pentru fiecare dintre riscuri, trebuind sa se arate mai curind reticenti decit deschi~i ln kgatura
-------- -- --- -- -- ~~- - -----
92
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
cu eliminarea vreunei temeri sau a vreunui rise. Raminind nondirectivi, ei vor veghea totu~i ca interaqiunile din cadrul grupului sa nu provoace presiuni excesive, susceptibile de a stimula incapatinarea celor care ezitii. Cind grupul reu~e~te sa-~i modifice atitudinea fap de o temere sau fata de un rise, acestea sint ~terse de pe listii.
Prelungirea posibilii a exerci{iului Nu este sigur ca grupul va reu~i sa trateze toate temerile, fondate sau nu, pe parcursul unei singure sesiuni . In acest sens, se poate programa o alta intilnire, care va permite analiza schimbarilor de atitudini. in acela~i context, unele riscuri, considerate evidente, ar putea sa nu mai aiba fundament, parind chiar ridicole. Evolutia unui singur participant are influenta asupra celorlalti, putind ajuta grupul in ansamblu sa evolueze. Se poate deci modifica structura subgrupurilor : de exemplu, determinindu-le sa comunice intre ele, prin ni~te emisari a caror prezenta poate schimba, intr-un anumit moment a! activitatii, componenta ~i echilibrul subgrupurilor. Astfe!, tehnica riscului se contope~te cu tehnica numitii a comuniciirii rorarive.
Grupul d.e aprofundare profesionala Activitatea formatorului implica eforturi continue de modificare §i perfectionare, eforturi cu atit mai dificile, cu cit responsabilitatea asumata il conduce Ia o anumita izolare ; de cele mai multe ori, aqiunea il antreneaza tara voia lui. Perfectionarea, aprofundarea presupun, in acest caz, schimburi cu alti formatori, pe parcursul carora e important ca fiecare sa poata obtine, in conditii de echilibru, o tensiune interogativa care sa-l ajute sa-§i extinda cimpul de reflectie §i perspicacitatea, putind descoperi astfel noi instrumente de formare. Totu§i, un astfel de travaliu interogativ trebuie sa ramina centrat pe
Pentru un formator, poate fi uti! sa se raponeze Ia afirmatiile lui Norman Maier, din Principes de relations humaines :
• ,Manifestarea temerilor fn interiorul unui grup poatefi mai inreresanta decit exprimarea lor de ciitre un individ izolat, deoarece situa{ia grupului asigura o oarecare siguran{a de exprimare, gra{ie ciireia fiecare subgrup se simte pu{in mai bine caracterizat. Mai mult, exprimarea unui individ ii elibereazii pe tofi ceilalfi, pinii intr-atir, incft efectele catharsis-ului sfnt cumulative. Foarte curind, apare un moment in care toate remerile au fast deja exteriorizate, membrii considerfndu-le nesemnificative pe cele deja expuse. Atunci cfnd toate remerile au fast exprimare, grupul este dispus sa examineze celiilalt aspect al problemei .. . " ; • ,La fnceput, to{i membrii se striiduiesc sii-:ji exprime absolut toate temerile. La sfir:jit, grupul
este unit gra{ie eliminarii acestora. fmre aceste douii faze, membrii sfnt in dezacord referitor la subiectul riscurilor ce trebuie eliminate .. . " ; • ,Pentru a reduce temerile, trebuie eliberatii nevoia de exprimare, acesta fiind punctul central al tehnicii riscu/ui .. . ".
activitatea profesionala a formatorului, evitindu-se cautarea sau oferirea, in cadrul grupului, a unui erzat de terapie personala sau a unei reglari de conturi, cu diverse mize.
0 prezentare rapida GAP 1 (Grupul de Aprofundare Personala) se prezinta ca un instrument de lucru cu un obiectiv delimitat, gratie anumitor reguli formale §i neformale §i cu instructiuni vizind roluri bine stabilite.
RAPORTUL CU REALUL
GAP se reune§te de rnai multe ori pe parcursul stagiului. Fiecare §edinta cornporta unul sau mai multe studii ale unor terne profesionale. Un moderator, desemnat dinainte, invita un narator sa ia cuvintul.
Prima fazii Enuntul initial este formulat, in citeva minute, de catre narator, care incepe sa expuna o problema profesionala ce il preocupa, rnarturisindu-§i pe indelete incertitudinea §i prezentind instrumentele pe care le-a folosit.
A douafazii Dupa zece minute, rnoderatorul il opre§te pe narator, invitind grupul sa-i adreseze acestuia o serie de intrebari, care sa nu depa§easca treizeci de minute. Naratorul nu este obligat sa raspunda Ia fiecare intrebare, putind doar sa asigure inlantuirea evenimentelor.
A treia fazii Cind setul de intrebari pare a fi suficient, moderatorul propune participantilor redactarea rapida a asociatiilor lor de idei, critici §i propuneri (intr-un timp de eel mult zece minute), fiecare trebuind sa scrie pe 0 foaie, intr-un timp scurt §i tara sa se semneze : 1. o idee (imagine, situatie) Ia care se ginde§te, prin asociere cu situatia evocata de catre narator ; 2. o autocritica; 3. o propunere.
A patrafaza 1.
Aceasta scurtii prezentare e stabilita dupa documentul ,Recueil methodologique des actions de formation", realizat ln iulie I 984, Ia Marseille-Luminy, Cooperation et Deve/oppement, edit. BLACT.
Mesajele scrise sint adunate §i inrninate moderatorului, care, impreuna cu naratorul, va face o lectura a acestora, in afara
93
grupului. In acest tirnp, ceilalti participanti initiaza schimburi intre ei, indicind ce au retinut ca element uti! pina in faza respectiva.
A cincea fazii Este posibil un schimb final.
Introducere in resorturile acestei tehnici Perfectionarea, aprofundarea unei responsabilitati profesionale presupun schimburi cu alti indivizi de aceea§ i categorie forrnativa. Important e ca aceasta interogare reciproca sa nu devina o punere in discutie a propriei persoane sau a celorlalti, urmata de declan§area unui proces cu caracter depresiv ~i culpabilizant. Este de Ia sine inteles ca schimburile realizate intr-un grup, cu prezenta permanenta a unui psiholog sau a unui psihanalist, ofera unele garantii de securitate . Tocrnai principiul prezentei unui astfel de expert a putut da formei de schimburi din interiorul unui grup, instituite de Michael Balint, o indiscutabilli eficacitate in raport cu unele categorii profesionale medicale. De cite ori este posibila realizarea unor grupuri Balint, in avantajul profesorilor sau a! responsabililor administrativi, exista certitudinea realizlirii unor conditii de eficacitate garantata, a§a cum s-a putut experimenta, mai ales de citiva ani incoace. Cu toate acestea, respectiva formula este, in mod inevitabil, costisitoare, aplicarea ei rliminind deci limitata. Prin urmare, a devenit necesara cautarea unei noi formule, care sa poata avea o extindere mai mare, cu oferirea unor garantii similare celor oferite de grupul Balint. Conceptia acestei noi formule, inscriindu-se in descendenta lui Balint, este
94
inspirata tot din orientarea rogeriana a grupurilor de intilnire, ca §i de intregul curent terapeutic a! instruirii autogene 1 pentru analiza tranzactionala, care tinde sa diminueze importanta expertilor, cu accentuarea contributiilor lor in momentele esentiale . GAP se prezi.nta deci ca un instrument de lucru cu obiectiv delimitat de ni§te reguli formale §i reformale §i de ni§te instruqiuni legate de rol inspirate din referintele de mai sus. EI a fost experimental de un numar mare de grupuri de profesori §i formatori, uneori sub numele de grup de reasigurare, conform unei sintagme apartinind profesorului Le Men.
Precautii Sa trecem din nou in revista, pentru a le explica mai clar, diferitele precautii care caracterizeaza GAP-ul, in funqie de referintele lor.
Prima precqujie Obiectivul este delimitat, neputindu-se adopta din exterior, nici impune prin presiunea grupului unele metode de comportament. E vorba, in primul rind, de stabilirea unor schimburi vizind atitudinile practicate in activitatea profesionaHL intr-o astfel de delimitare a obiectivului, ne putem inspira din ceea ce spunea Michael Balint2 in legatura cu medicii : ,Singurul lucru esen[ial e ca medicul sa nufie perturbat fn exercitarea activita[ii sale, sa fie incurajat, in orice situa[ie, sa continue ceea ce a fnceput, dindu-i-se libertatea de a vorbi despre munca lui zilnica". in text : training auto gene (metoda de relaxare bazata pe sugestie) (n.t.). 2 . Michaei Balint, Le Mediein, son mcilade er Ia maladie, Payot, Paris, 1968, p. 319. I.
RAPORTUL CU REALUL
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
A doua precaufie Limitarea Ia problemele profesionale are drept corolar grija de a evita cautarea sau oferirea, in cadrul grupurilor, prin diverse ocoli§uri, a unei forme deghizate de terapie personala. Mai important e ca fiecare sa fie ajutat sa aprofundeze modul in care, in raporturile sale personale, i§i poate ,utiliza personalitatea, convingerile, cuno~rin[ele, modurile sale predilecte de reac[ie etc.", tot ceea ce se poate rezuma prin termenul contratransfer. Pe aceasta tema, Balint precizeaza 4 : ,lnterpretarile transferurilor ~i ale contratransferurilor medicului au fast limitate de noi, in mod deliberat ~i indiscutabil. Se poateface o idee aproximativa despre scopul pe care il urmarim prin evocarea distinc[iei fundamentale dintre formare ~i terapie. Aceasta diferen[a corespunde destul de mult celei care exista intre faptul de a atinge transferul manifest, evident, ~i eel de a parveni la transferul latent, ascuns, at fiecarui medic, luat individual. Primul poate aparea in mod clar fn ansamblul grupului; de altfel, el intra fn efmpul preocuparilor acestuia, deoarece ultimul trebuie sa i se adapteze la fiecare intflnire, critiefndu-l, lasfndu-se injluenjat de el, respingfndu-l etc., dar numai medicul i~i cunoa~te contratransferul personal, de care, probabil, nu i~i dii seama fntotdeauna. A modijica acest contratransfer ar necesita un studiu mai aprofundat asupra personalita[ii medicului, care ar echivala cu o forma de terapie". Delimitarea obiectivului in termeni de aprofundare, §i nu sub forma de terapie este deci clara in cazul grupului Balint, aplicindu-se §i mai mult in cazul GAP-ului : nu se pune problema anchetarii personalitatii profunde a fiecarui participant, nici cea a situarii acesteia in stare de dependenta 3. 4.
Ibid., p. 325. Ibid ., p. 331.
sau a punerii ei sub semnul intrebarii. Interpretarile, judecatile, agresiunile care abunda in conversatiile §i intilnirile obi§nuite trebuie sa fie controlate : in !ipsa unui control exercitat prin prezenta unui psiholog sau a unui analist, aceasta delimitare se obtine, in GAP, prin aplicarea regulilor formale ale procedurii, care vizeaza amortizarea comportamentelor de proieqie §i evaluare, ca §i reducerea presiunii de agresivitate in interiorul grupului.
A treia precaufie Mentinerea procedurii este asigurata de rolul de moderator, jucat, pe rind, de catre fiecare participant. Chiar daca intervine putin, acest rol instituie, in cadrul grupului, o regularizare naturala, contra fluctuatiilor emotionale, el constituindu-se drept garantul unei supleti §i al unui bun-simt conforrne cu regulile neformale care situeaza, contractual, GAP-ul. Faptul de a juca un astfel de rol de regularizare cu destula deta§are areca efect utilitar demistificarea, desacralizarea activitatii pe care, intr-o situatie analoaga, ar desra§ura-o un psihosociolog.
A patra precaufie Totu§i, ~ste esential ca un psihosociolog sau, in absenta acestuia, un formator experimental in materie de GAP sa faca prima initiere in rolul de moderator, reunind noi participanti Ia o astfel de activitate de forrnare .
A cincea precaufie Dupa semnalul de incepere, dat pentru a verifica, in comun, Jimitele rolului de moderator §i natura sa practica, notele in aten[ia moderatorului il pot ajuta pe fiecare participant sa se pregateasca §i sa-§i asume
95
rara probleme acest rol. Sa ne amintim, in legatura cu atitudinile, citeva remarce ale lui Carl Rogers 1 , din cartea sa privind grupurile aleatorii : ,Pe parcursul intregului JWStnt program fn stilul de animare pe care il intilnim la cea mai mare parte a animatorilor no~tri, ca ~i in ~edin[ele teoretice - se regase~te o filosofie a animarii, centrata pe persoana. Aceasra concepfie subliniazafaptul ca, atft pentru grup, eft ~i pentru animator, cre~te rea este maximala atunci efnd acesta din urma ia parte la activitatea grupului mai curfnd ca persoana, decir ca un soi de experr. [... ] Toate acestea echivaleaza cu a spune ca spiritul care caracterizeaza programul lui La Jolla nu are nimic rigid sau impersonal; diferen[ele dintre echipa animatoare ~i participan[i sfnt reduse la minimum. Ceea ce tocmai am spus poate fl. fn[eles grqit, sfnt con~tient de aceasta. [ ... ] Atft eft e omene~re posibil, echipa evita sa faca vreo confirmare, prin aplicarea unei etichete celor care au urmat sragiul de formare . Nu exista dip lome, certificate sau vreo garanJie scrisa care sa ateste cii participanrul respectiv esre, fn prezent, expert. Echipa spera - este convinsii - cii eel care a ajuns la capatul programului este pu[in mai calificat decft era la sosire, putfnd sa anime un grup oarecare. Acesta este, fntr-adevar, scopul final. Aceste grupuri locale pot fi clase, organizaJii de cadre, grupuri de familii sau grupuri considerate aleatorii. lnten[ia echipei lui La Jolla nu e, cu toate aces tea, de a face din participanfi mae~tri ai grupurilor aleatorii". Moderatorul este, in mod obi~nuit, un membru a! grupului. Carl Rogers, Les Groupes de rencontre (trad. fr. D. Le Bon, cu o prefata de A. de Peretti), Dunod, Paris, 1973, p . 150. 2 . Ibid., p. 151.I.
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
96
A
~asea
precauJie
Din timp in timp (o data sau de doua ori pe an), va fi uti! ca fiecare participant sa fie invitat Ia o intilnire, de reglare, cu un specialist psihosociolog (sau cu un formator experimental), care va vorbi des pre problemele pe care le-a intilnit ca moderator sau ca participant a! unui GAP. El va putea cere acestui specialist sa asiste Ia una dintre ~edintele Ia care este moderator, pentru a trage ni~te concluzii. Acest tip de explorare se poate face in cadrul GAP-ului, a~a cum s-a constituit acesta de obicei, sau in cadrul unor reuniuni de componenta diferita, adica prin regruparea unor persoane de profesie sau de activitate analoaga sau nu, provenind din GAP-uri diferite.
in atentia moderatorului Rolul moderatorului presupune indeplinirea mai multor sarcini .
Aspectul
obi~nuit
al procedurii
Asigurarea derularii activitatii GAP-ului conform procedurii temporale propuse. Moderatorul urmare~te succesiunea temporala a celor patru faze ale procedurii, in limitele de timp indicate : - prima faza, citeva minute ; - a doua faza, 0 jumatate de ora-o ora ; a treia faza, intre cinci ~i zece minute ; a patra faza, intre dnci ~i zece minute.
,Moderato cantabile" Cu fiecare etapa a desfli~urarii, moderatorului ii revin noi obligatii : el trebuie sa evite ca procedura sa devina tensionata §i ca intrebarile adresate sa nu se transforme
in interogatoriu, in proieqie 2 unor judecati de valoare sau in critica, pc cit de camuflata, pe atit de evidenta. Pentru a-§i indeplini aceasta sarcina, e! va trebui sa aiba in vedere ca succesiunea intrebarilor sa nu fie prea rapida, asemenea ... rafalelor de mitraliera. In consecinta, el va interveni pentru ca acest lucru sa nu se intimple ~i pentru ca naratorul sa dispuna, intre doua intrebari, de un scurt timp de refleqie, chiar daca nu raspunde Ia toate. In acest sens, moderatorul va aminti, din cind in clnd, faptul ca naratorul nu este obligat sa raspunda, dar ca se poate raporta Ia intrebari, completindu - ~i Iini~tit relatarea.
Susfinerea chestioniirii pe un fond de bunii dispoziJie Pe de alta parte, moderatorul trebuie sa intercepteze in mod sub til toate exprimarile de opinie sau de judecati care ar putea lua o intorsatura interogativa. El face aceasta cu vivacitate ~i buna dispozitie. inainte de a-~i asuma rolul, fiecare moderator ar trebui sa caute modul eel mai simplu, convenit impreuna cu participantii sau cu eel care 11 reprezinta, de a reaminti regula vizind respectul fata de narator. El poate Iua, de exemplu, forma expresiei de sorginte engl~zeasca objection votre honneur, urmata de o invitatie de a reformula ; el poate ridica, de asemenea, problema regulilor neformale ale GAP-ului, poate arata un carton pe care scrie ,permiteJi - reluaJi" ori poate utiliza un obiect, un instrument sonor de tipul clopotelului, soneriei sau, pur §i simplu, o bricheta etc. Este evident ca nu se pune problema ca moderatorul sa se opuna preocuparilor diferitilor participanti' ci sa le modereze pornirile impulsive, permitind o interogare deschisa, temperata.
RAPORTUL CU REALUL
El trebuie sa fie atent Ia modul de a adresa intrebarile, care pot viza orice domeniu, cu conditia sa nu cantina vreun sens secundar, de tipul unei critici sau a! unei judecati deghizate.
97
De regula, moderatorul i~i poate indeplini strict obligatiile , ri'iminind rezervat in ceea ce prive~te chestionarea. Din timp in timp insa poate adresa el insu§i unele intrebari .
Reguli formale de procedura GAP-ul se reune~te de mai multe ori, cu o periodicitate hotarita de comun acord (in mod aleatoriu, o data pe luna, o data !a cincisprezece zile sau chiar saptaminal). Grupul ramine cit se poate de constant in ceea ce prive~te componen{a, pentru o perioada destul de tunga (de exemplu, intre ~ase luni ~i unul sau doi ani) sau pe parcursul unui singur seminar. Fiecare ~edinta compona unul sau mai multe studii asupra unor probleme profesionale (fiecare avind patru faze). Un moderaror, desemnat dinaime de catre grup, invita un 1wraror sa vorbeascii. Primafazii Enuntul initial, scurt, este racut in citeva minute de catre narator, care incepe sa expuna o problema profesionala legata chiar de exercitiul responsabilitatii sale (tara raport cu viata sa privata). El vorbe~te direct. tara notite. incercind sa nu se plaseze intr-o pozitie avantajoasa ~i exprimindu-~i deschis incenitudinea in legatura cu el insu~i, comrarietatea cauzata de respectiva situatie ~i chiar neputinJa, redescoperitii, dar nu exagerata, prin intermediul problemei in discutie . A douafazii Dupa eel mult cinci minute, moderatorul il opre~te pe narator, invitind grupul sa-i adreseze acesruia o serie de intrebari (durata : intre douazeci de minute ~i o ora). Aceasta procedura este adoptata pentru a se evita monotonia ~i pentru a preintimpina tentatia culpabilizarii (a culpel).
Dupa fiecare intrebare, fireasca sau nea~teptata, C"') C') naratorul poate raspunde sau nu, trebuind insa sa asigure cominuitatea discutiei, mai curind prin raportarea Ia intrebari sau prin ·w completarea lor, dec it prin raspunsuri.
....
z
A treia fazii
:2
·::l.
:·g.
Cind chestionarea pare a fi s~ficienta, moderatoru! le propune participantilor GAP redac- Q tarea rap ida a unor asociatii de idei. critici ~i .·,: ·: propuneri (durata: cinci-zece minute), cerindu-le sa scrie, pe o singura foaie sau pe trei foi distincte, nesemnate : - o idee. o imagine sau o situa{ie, chiar nea~tcptate, insol ite, Ia care sint pe cale sa se gindeasca, prin asociere cu situatia evocata de catre narator ; - o awocritica : .. Dacii a~ fi fast fn locul tau, a~· fi avUl urmatoarea dificultate .. - o propunere sau ni~te sugestii : ,Daca eram fn locul tau, iatii ce a~ fi [ncercat sa fac ... ". A patra Jazii Mesajele scrise sint adunate ~i inminate moderatorului, care se retrage cu naratorul, pentru a face lectura acestora, sub semnul unei relatii de facilitare. in acest timp, ceilalti membri ai grupuhii initiaza schimburi intre ei in legarura cu situatia evocata, comunicindu - ~i impresiile personate.
Cind lecrura e incheiata, naratorul spune daca sau nu un schimb final cu subgrupul, Fiecare intrebare trebuie sa fie deta~ata de nefiind obligat sa-~i exprime pozitia sau sa orice fond de repro~, de eval~are sau de inter- ·· intocmeasca o dare de seama. pretare. Moderatorurintrerupe cteci, cu umor, dar tara intirziere, orice intrebare care implica Dupa ce schimbul final s-a incheiat ~i, eveno judecata de valoare, exprimarea vreunei rual, dupa o pauza, poate fi abordat un al opinii sau orice remarca in acest sens. El doilea studiu asupra unei probleme profesionale, Ia invitatia moderatorului, daca se insu~i trebuie sa fie rezervat ~i sa nu adreseze dispune de timp suficient. intrebari de cit, eventual, foarte rar. dore~te
r GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
98
Nota Din cind in cind , in interiorul grupului se organizeaza cite o reuniune. Fiecare participant i~i prezinta propriile achizitii datorate evocarii respectivelor probleme ~i in legatura cu modul de funqionare a GAP-ului. Se discuta despre rolul de moderator.
_
Naratorilor nu li se adreseaza nici o intrebare, cu exceptia cazului in care unul dintre ei arata ca ar dori o chestionare suplimentara. A-ti scruta limitele, intr-un climat de cooperare, nu echivaleaza oare cu a-ti acorda ~ansa de a te autodepa~i?
1-
Cu totii am fost, sintem ori vom fi, Ia un moment dat, incurca!i sau contrariati de 0 'W· problema sau de 0 situatie. i lll( N . . d . x . _ . ! IIIIi ~ u serve~te 1a mm1c ec1 sa-l repro~am cmva •:3 aparenta sa neputintiJ., a~a cum e inutila nere; ( ) cunoa~terea propriei neputinte temporare. 1 Cel care i~i propune sa fie .. ~mecher" nu este · . deloc eel mai .. ~mecher".
:z
18·
A ajura prin intrebari
intrebarile , naive, insolite sau logice, pot contribui Ia panoramarea neputintelor resimtite de catre cineva sau de catre toti (deci ~i de catre noi in§ine) . Fan1 judecaJi, fara compLicitate E adevarat, ajutam prin intrebari, dar nu ne aflam aici pentru a supune pe cineva unui rechizitoriu sau pentru a judeca.
grupului, postura care sa-i permita sa expuna o problema acuta. Este evident ca, de fata cu cei de acela§i rang, se impune evocarea unor chestiuni §i dificultati de ordin profesional.
Libertate §i atitudine nondefensivii
Regulile neformale ale GAP-ului
:g·DreptuL La contrarietat.e ~i La neputinJa
RAPORTUL CU REALUL
Pr~n urmare, daca persoanacare intreaba este ~gnata
sau agasata, ~rebm: sa se cal~eze mamt.e de a:~~ adresa l~tre~anle, necrmcmd. dar mc1 flatmd sau mtnnd m compl!cnate cu interlocutorul. Fara exagerare Orice chestionare trebuie sa se realizeze tara nici un exces .
,Tot ceea ce e exagerat e nesemnificativ" (Talleyrand) . Acela§i lucru este valabil ~i pentru oricare dintre naratori, care trebuie sa-§i aminteasca ca dificultatile invinse devin aliatii cei mai siguri. Sint necesare unele momente de refleqie ; trebuie sa lasam lucrurile sa se deruleze natural.
Suportul oferit naratorului
Propuneri pentru naratori
in timpul redactarii mesajelor de catre participanti, moderatorul poate preintimpina eventualele reactii din partea naratorului, avind, apoi, drept misiune facilitarea citirii lor de catre acesta din urma, pe care il va ajuta sa recepteze corect continutul respectivelor mesaje, pastrind un climat de libertate, de naturalete a exprimarii. De asemenea, el va fi Ia dispozitia naratorului, pentru a discuta din nou in legatura cu mesajele (anonime).
Fiecare narator trebuie sa aiba posibilitatea de a aprofunda problemele care 1-au tracasat sau care il tracaseaza inca, intr-un elimat de sustinere efectiva.
Probleme strict profesionale E important deci ca naratorul sa aleaga o situatie dificila, care, Ia prima vedere, sa nu fie nici prea superficiala, nici prea profunda, cu exceptia cazului in care se simte, jntr-adevar, _in sigurama in interiorul
in timpul chestionarii, naratorul, sustinut de catre moderator, trebuie sa-§i aminteasca faptul ca nu e obligat sa raspunda Ia intrebarile puse, ci, dimpotriva, ca poate opta pentru aprofundarea acestora, printr-o refleqie asumata. El poate spune ceea ce ginde§te in momentul respectiv, fapt care nu constituie intotdeauna un raspuns direct. El nu are nevoie sa se apere in fata nimanui §i, prin urmare, nici in fata sa.
Stare de relaxare Pentru narator, poate fi uti! sa se plaseze, progresiv, intr-o situatie de relaxare, in care
sa asculte intrebarile, continuind firul relatarii pe marginea ecourilor acestora. El trebuie sa urmareasca in primul rind sa devina el insu§i, inlaturind treptat toate ma§tile care il impiedica sa observe latura pozitiva (pentru el) a unei dificultati sau a unei stari neplacute. El poate considera intrebarile ni§te semnale vazute printr-un retrovizor, ce ii permit sa-§i defineasca mai bine conduita pe care trebuie sa o adopte.
Simful umorului GAP-ul nu trebuie sa furnizeze momente de crispare, de autoculpabilizare sau de proclamare a unor gre$eli, ci de exersare sub semnul umorului, prin practicarea unei luciditati din ce in ce mai ascutite, care sa se exprime prin bonomie in raport cu sine §i cu ceilalti.
in legatura cu GAP-ul ~i cu aplicatiile sale Aceasta fi~a 1 de aplicatie nu are nici o preten1ie de contribu!ie originaHi. E vorba de un rezumat (sau, eel putin, o tentativa) al criticilor ~i propunerilor ce au ·rezultat din aceasta experienta ~i. in sfir§it, de o incercare (rara indoiala, modesta) de luare in considerare a acestora ... Obiectiv : observarea §i autoobservarea in timpul unui curs. Problema : realizarea acestui obiectiv. Mijloacele (sau instrumentele?) : 1. observarea unei clase pe viu ; 2. minicurs filmat ~i proiectat de pe o pozitie critica §i autocritica ; 3. o grila de observare, cuprinzind mai multe rubrici. I . Extrasli din Actele Stagiului de Pregatire a Formatorilor, CEPEC international (Centrul European de Presa ~i Expansiune a Comunicarii) (n .t.) .
99
~!f~~f'
Critici ~i propuneri (in raport cu cele de mai ;~ sus) .~ 2. Elevul trebuie sa evalueze un minicurs in ~Zi raport cu un sisteli1 de evaluare aplicat. flill 2 ~i 3. Testarea procedurii (procedurilor) asupra formatorului. t;:», 2 §i 3. Elaborarea unei grile mai simple de catre elevi ; suprimarea caracterului de evaluare aplicat grilei (modificarea acestui caracter ar fi suficienta, probabil). 1, 2 §i 3. Precizarea obiectivelor evaluarii ; evaluare sub forma de chestionar anonim §i Iectura in grup sau mutuala. 2. Utilizarea mai substantiala a magnetoscopului. 3. Delimitarea mai accentuata a caracterelor supuse observatiei. 3. Suprimarea grilei de observare; citeva indicatii pentru fiecare rubrica ar fi suficiente.
lSi
------- - -------------- -- -I ~i 3. Formarea integratorilor/formatorilor in spiritul tehnic ii conversa~iei.
- Trebuie inversate rolurile.
3. Metoda de autoevaluare conduce Ia un blocaj ; trebuie completata cu o de zbatere.
- Trebuie suprimat magnetoscopul ; este necesara o critica asupra rezultatelor, prin intoarcerea, eventual, Ia punctu I 2.
3. Defini~iile elementelor cuprinse in grila sint
4. Se impune aplicarea ins trumentului de
bine precizate?
observarc !a realitate. in timpul unui stagiu. confrumindu-se evaluarile, pastrindu-se, in limitele posibilitatilor. caracterul anonim al acestora, pe parcursul conversatiei.
Rejleqii pe marginea criticilor ~·i propunerilor I. Trebuie sa se arate : - necesitatea obse rvarii
~i
a autoobservarii ;
- limita numarului de caractere observabile. 2. E necesar sa se delimiteze:
- principalele caractere ale unei observa~ii ; punerea de acord privind defini~iile acestora. cu ilustrarea, discutarea lor ~i depistarea sensurilor ascunse ale cuvintelor. Trebuie sa se realizeze un document de lucru pe marginea constatarilo r (fi~a, grilii.. .).
intrebare Plecind de !a principiul conform caruia formatorn! ENS 1 , CPR.. i~i pastreaza privilegiul de a-i nota pe stagiari, nu risca el oare un blocaj in faza a patra?
Obsen•afie Instrumemele necesare atingerii obiectivelor 1, 2, 3 urmeaza sa fie experimentate.
3. Documentul de lucru trebuie supus testarii .
cu concursul formato rului, care se va autoobserva cu ajutorul magnetoscopului ~ i care va fi evaluat de ciitre stagiari , in mod nenominal.
I.
Ecole Nationale Superieure (Scoala Na!ionala Superioara) (n.t.).
Studiu de caz conform tehnicii GAP ID ,('I)
RAPORTUL CU REALUL
GAME ALE TEHN!CILOR DE GRUP
100
Prima jaza
1-i
Expunerea, de ciitre fiecare participant, a unei probleme. ·:E ' , Un profesor de matematica nu are Ia inde~ mina ni~te clemente concrete, prin care sa ·()' trezeasca interesul copiilor (doar zece din i;Q'~ patruzeci ~i cinci sint interesati). Ce s-ar ~C,t- putea face pentru ca majoritatea sa fie intere,"\:,.C. sara ? Cum se poate anima clasa ? "
ffi:
A douajazii intrebari din partea celorlalti participanti (~i
riispunsuri date de eel care ~i-a expus problema). 1. intrebare: Ce intelegeti prin ,a anima"? Riispuns : A trezi interesul.
i. :
Vreti ca o clasa sa fie animata sau sa asculte? R. : Sa ascu1te sau sa participe.
2. f. : Ati utilizat anumite instrumente? R. : Da, dar nu am inregistrat vreo reu~ita. De exemplu, am folosit reviste, insa elevii manifesta un soi de dispret fata de matematica. Am propus mici exercitii, dar, chiar cind sint facile, unii copii nici nu-§i dau osteneala sa se gindeasca Ia ele.
R. : Cele cu examen sint mai motivate, insa tara nici un rezultat. 6. i. : Ce obiective urmariti? Sa obtineti rezultate sau sa formati gustul pentru matematidi? R. : in orice caz, sintem obligati sa furnizam o metodologie precisa pentru rezolvarea de probleme, ~i acesta este, poate, un defect. 7. i.: Ati vorbit despre clemente concrete. Or, instrumentele ce pot fi utilizate depind de o situatie concreta. Nu ii revine oare profesorului datoria de a le crea? R. : Ba da, dar elevii nu accepta prea U§or o situatie de animare foarte diferita de cursu! centrat pe discursul profesoral.
8. i. : Eo problema personala nationala? Aveti contacte cu ceilalti profesori? Si ei se confrunta cu acelea~i probleme? R. : Nu, nu exista colaborare . 1
!ocala 1
9. f. : La orele de limba , Ia incepv.tul anului, facem o leqie sau o prima leqie in care explicam motivele ~i modul de invatare a respectivei materii . Faceti acela~i lucru ~i Ia matematica? R.: Nu.
10. f. : Ati folosit , putin mai inainte, termenul ,nullard" 1 • Nu e oare o eticheta in fata careia unii elevi se declara invin~i? R. : Unii nu incearca nici macar sa vada daca pot in~elege . 11. f. : Ati discutat cu consilieri IJedagogici sau cu inspectori? R. : Nu, nu exista vreo coordonare in acest sens.
101
12. i. : Fiecare notiune noua este introdusa cu un obiectiv precis 1 De exemplu, pentru invatarea integ ralelor, se poate a rata uti! izarea lor in fizica . R. : E dificil, daca elevul nu a studiat deja programa de fizicil..
A rreiajaza Fiecare i~i noteaza reaqiile fa\ii de problema: idei ~i propuneri .
A parra jaza, simulran !. Avansarea de propuneri
2 . Discutie in grup • Pe adulti nu-i inte reseaza chiar totul. De ce i-ar interesa pe elevi? • Scoala produce ,nulitati in matematica" : - referiri Ia limbaj ; - demers deductiv, ~i nu inductiv : nici o situa~ie de descoperire concreta .
A cincea jaza : sinteza propunerilor - precizarea obiectivelor ; - largirea cimpului de activitiiti; - colaborarea cu profesorii de limbil. (lectura ;
enun~urilor)
- integrarca istoriei matematicii ; - imroducerea de instrumente (microcomputere etc.); - demers experimental (,matematica failibila"); - reflectie asupra statutului erorii ; - acceptarea faptului ca nu toti elevii pot atinge acela~i nivel;
I. Fara valoare, tara nici o competenta (n.t.) .
- activitate de grup interdisciplinar.
Gamele de abordare a unei culturi de institutie
§i a spiritului care ii asigura functionarea ~i care se regase~te in activitatile ei specifice. E indispensabil sa existe o cunoa~tere semnificativa privind ,cultura" sa psihosociologica, favorizatli de unele abordari selective, adaptabile specificitatii acesteia §i implicind alegeri ale unor caracteristici ce urmeaza a fi explorate sau ale unor poli de structurare ce necesita o clarificare.
3. i. : in viziunea elevilor, matematica are vreo finalitate? R. : Fara indoiala, nu.
i. : E o clasa de baieti sau de fete? R. : Mixta. i. : Lipsa omogenitatii face, probabil, lucrurile mai dificile. Exista o diferenta de motivatie intre baieti ~i fete. 4.
5.
i. : Predati Ia clase care au examen?
R.: Da.
i. :
Si nu exista diferente intre clasele cu examen §i cele tara examen?
0 scurta descriere 0 interventie oarecare pe linga o institutie nu se poate limita Ia ni§te stereotipuri cu efect reductionist asupra valorilor, a normelor
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
102
2. Stabilirea unui raport intre variabilele desprinse ~i diver~ii poli de sr.ructurare detectabili in interiorul institutiei.
Obiective posibile 1. Efectuarea alegerii privind caracteristicile sau variabilele culturale care pot fi degajate nu dupa o prima impresie, ci abia dupa analiza unei pluralitati de topici posibile.
....C")
investigare limitata !a clteva elemente tipice, care pot constitui specificul culturii explorate.
I. Faza de detectare a
~nor
0 :2. Faza de pregiitire a unui protocol ·a
de in vestigare rapidii Indivizii elaboreaza, in echipa, cu referire Ia caracteristicile alese, unele modalitati de interogare sau anumite planuri de observare ~i de adunare de date , pe care le vor aplica, cu o multiplicare ulterioara a diverselor lor variante. Ei vor putea completa consideratiile asupra caracteristicilor, ca ~i intrebarile sau observati ile aferente, prin consultarea unor referentiale de abilitati (tabelul I) sau de practici (tabelul 2) . 3. Dupa faza adunarii ~i structurarii datelor, o fazii de restituire poate permite stabilirea unui raport de ,rezonanta" intre diversele caracteristici, in vederea realizarii unei schite a culturii institutiei vizate : aceasta poate fi realizata in forma de graf sau ca un contur ovoidal (in care rubricile sint inlocuite cu datele colectate) .
unei reuniuni . Abilitatea de formalizare . Capacitatea de problematizare. Gustul simplificarii. Forta argumentlirii dialectice . Gindirea inductiva. Gindirea deductiva. Spiritul de sintezi'i. Simtul demonstratiei. Utilizarea de imagini sau de metafore. SimT;Ul critic. Pragmatismul. Fler pentru oportunitati. Simtul contactului. Aptitudinea de a institui un climat de incredere. Perspicacitatea. Suplqea. Finetea modului de a intelege. Calitatea intimpinarii. Capacitatea de adaptare. Spiritul nondefensiv. Creativitatea. Sim(ul prioritatilor. Nivelul de atentie fata de contexte. Capacitatea de a progresa. Spiritul de ordine. Simtul organizatoric. SimT;UI novator. Gustul pentru previziune. Simtul sistematizarii. Originaiitatea. Forta logica. Dinamismul. Calitatea de negociator. Simtul masurii. Combativitatea . Stapinirea domeniului informatic. Tabelul 2 Referen[ialele vizfnd praClicile
Puncte de sprijin. Obiective definite. Tinte vizate. Parametri in vigoare. Referinte curente. Micile texte aflate in circulatie. Bibliografiile uzuale. Citatele evocate. Tehnicile prelucrate. Suporturile declarate. Instrumentele puse in evidenta. Metodele recomandate. Exigentele formulate. Procedurile comunicate. Formele de evaluare utilizate. Docimologia recunoscutli. Tabelul 1 Operatiunile scoase in evidenta. Activitlitile ReferenJialul principalelor abilitii[i subliniate. Functiile distinse. Articularile. Anecapreciate fntr-o institu[ie dotele difuzate. Imaginile admise. Povestirile Flexibilitatea comportamentelor. Intuitia. de tip saga privind. institu(ia. Analogiile (~i Imaginatia. Spiritul deschis. Aptitudinea de metaforele) utilizate. Dificultlitile recunoscute. a detecta. Gustul explorarii. Capacitatea de Faliile semnalate. Obieqiile stabilite. Antielucidare. lnteresul pentru explicitare. Simtul nomiile constatabile. Planurile principalelor consulfuii. Competenta in conversatie. Atitudi- expuneri. Problemele recunoscute. Varietatea nea Ia un interviu. Fermitatea in conducerea .. de legaturi cuprinse in organigrama. Stilurile -- -- -- - -- - --- ~ -----:---- ~ -----
103
------- - ------------------
afirmate. Medierile acceptate. Observatiile a~teptate. Modul de ascultare practicaL lnterventiile suscitate. Principiile explicitate. Legile de aqiune evocate. Efectele scontate. Punctele-cheie puse in evidenta. Ipotezele
form ulate. Nevo ile inve mari ate. Capacitatile dorite. Calitatile admise. Tabelurile sinoptice at1ate in uz. Imaginile aparente . Programele prezentate. Software-urile uti lizate.
Sfera caracteristicilor ce unneaza a fi detectate (~i puse in rezonanfa) fntr-o cultura de institutie (fntreprin dere sau institu[ie publica)
Gamele de abordare a unei culturi de institutie
caracteristici -~ In mod indi vidual sau in echipa , indivizii Z . consul til o sferii a caracteristicilor de detectat ·w, (a se vedea figura), manifestindu-~i dispozitia ·J : de a alege citeva dintre ele, dupa o discutie ~. privind opiniile pe care ~i le-au racut deja U despre institutia respectiva. ·
3. Favorizarea pregatirii unui protocol de
RAPORTUL CU REALUL
Produse .
lnformatie _.......,____ Cuno~t int e
domenii Sistem bportunitfili Prioritati ce trebu1e bbiecte valorificate afirmative Specificul Perspectiva pe piata
pe
Rol•til
(
Ima!!inea imreprinderii. t-·--t Srrategi i sau a msmutiei
Resurse ,.__ _
ubintelesuri Probleme ce trebuie rezolvate Axiome.
Procedee
GAME ALE TEHNJC!LOR DE GRUP
104
Var ianta ~ · Abordarea studiului asupra figurii de echilibru a! polilor structurarii , realitate specifica unei Z institutii, se poate face prin observarea graLIJ fului de mai jos, incercindu-se precizarea gradelor de : :::; - claritate sau clarificare; () - acceptare sau toleranta ;
P
:e·
- pertinenta sau compatibilitate ; - eficacitate sau adaptabilitate, recunoscute sau explicitate de diver~ii membri (~i actori) ai institutiei refe ritor !a polii cei mai vizibili sau !a cei care prezinta cea mai mare semnifica\ie in raport cu interven\iile particulare.
CAPITOLUL 5
TEHNICI VIZIND CREATIVITATEA
0
Q
Graful polilor de structurare ce urmeaza a fi densifi.caji fn cadrul unei instituJii Capacitiiti
~ observabile ~ Scopurile propu<;c
lnccni rudini rccunoscutc
~ Alene.
"T'
\
lpoteze / explicati ve Suponun de comportament
11
\
PrOiecr-Cadru pentru
ve dere
tt tt .
Nevoi
Temc ~
tt tt
1
Starute Consultatii
Prcviziuni o..........._ expi!Cltc ~ Detenninari
~
SitU3\ll de expen_mentare ~~ de Inv a{are\
1
Propozi\ii / elaborate
1
Rep rezen ti\ ri
• tt
lmagini
tt
~
Credibilitate
/
r~onsabili\ Evaluari
tt tt
~ Sanqiuni ol(
Cos.turi
I
Activitil\1 Sarc1m lnova\ll
Planlfican . dclegari .
c~1Unicarc\
si rolur i\
1
Ml)loace de aq1une . org.unzare. credne \
D1spoz1t1Vc de rclalii ~i
Acton . inrervcnicnti
Puncte de )nstitulii\
Valo ri
~
Proccduri
• tt
Daca referirea metodica Ia real §i Ia problemele din teren este necesar a, Ia fel de impor tant este, de asemenea, daca nu sa se evadeze din acest cadru , eel putin sa se poata lua o oarecare distanta sau un recul, pentru a se putea distinge mai bine problemele §i pentru a se gasi solutiile practice. in acest sens, in activitatea de formare sau in pregatirea unor aqiuni se pot utiliza unele moduri de exprimare mai putin rationalizate sau mai putin obi§nuite (prin intermediul unor grafisme sau asociatii libere), se poate recurge Ia unele suporturi vizuale sau materiale (uneori figurati ve, precum fotografiile) sau chiar Ia unele proceduri de prospectare sau de transformare imaginara. Potentialul de creativitate al acestor tehnici poate facilita exprimarea diver§ilor membri ai unui grup, ca o compensare fata de tendintele catre rutina. Cu ajutorul lor, dintr-o anumita practica, a§a cum este ea expusa, se pot extrage idei §i modalitati novatoare, care sa nu fie doar mimetice, ci asimilate in mod original. De asemenea, acest tip de tehnici il poate ajuta pe fiecare sa ia cuno§tinta de mecanismele reductioniste care li prejudiciaza gindirea §i detcrminarile, ca §i de constringerile superflue pe care le adauga involuntar unor instructiuni sau unor proiecte date. Ele fac apel §i Ia o oarecare doza de umor, in virtutea faptului ca ne dctu r neaza, in mod oportun, de Ia reactiile defensive, prea comune, in favoarea diferitului , a noului, a insolitului.
lngineric
tt
Prioritati
Exprimarea grafidi Aceasta tehnica i§i propune explorarea comunicarilor sau provocarea unei activitiiti de evaluare intr-un grup, gratie unor suporturi grafice . in acest scop , participantii realizeaza desene individuate sau/§i colective, urmind diferite instruqiuni. Numarul de participanfi : variabil, de Ia opt Ia cincizeci, in subgrupuri de doi pina Ia cinci. Durata : treizeci de minute-aproximativ doua ore.
Obiective 1. incurajarea unei exprimari mai facile (sau mai dificile! ), diferite, pentru indivizii aflati in grup. 2. Facilitarea schimburilor, cu punctul de piecare in produqiile individuale sau colective. 3. Favorizarea unor aspecte semnificative de evaluare a unei trairi sau a unei activitati efectuate, prin utilizarea unui instrument neobi§nuit de comunicare.
4. Evidentierea varietiitii relatiilor dintre membrii diferitelor subgrupuri . 5. Schimbarea climatuh.i1 unui grup, prin . ruperea de inertia schimburilor verbale .
106
Exprimarea grafidi
:t_;-/,·
TEHNICI VIZiND CREATIVITATEA
GAME A LE TEHNICILOR DE GRUP
-~;
Organizarea ... Formatorul repartizeaza participantii in subgrupuri de doi pina Ia cinci membri (Ia 1&1 ' intimplare sau conform unor criterii).
'z··
- forma de reprezentare, figurativa (in funqie de epoca ~i de loc) sau nu.
i:) mari, creioane de mai multe culori ~i etichete (,) (sau pioneze) , dupa care explica natura exer0 citiului, precizind instruqiunile.
• In mod subiectiv : diferitele grade de participare a fiecaruia, ceea ce, in mod global, se percepe ca fiind evaluarea subiectiva a vietii ~i activitatii grupului, dominantele pozitive sau negative, continue sau discontinue ale grafismelor etc.
~ - Activitatea grafidi
Variante
<:::&;. El incredinteaza fiecarui subgrup ni~te foi
Nu se vorbe~te, sub ni~i un pretext. Exprimarea sau eval uarea se face prin elemente gra fice (figurative sau nu). Alegerea culorilor ~i ordinea succesiunii grafismelor nu sint impuse. Uneori, se poate adauga urmatoarea instructiune : in fiecare subgrup, fie care, pe rind, trebuie sa traga o linie sau sa coloreze cu o singura nuanta.
Animatorul poate orienta instruqiunile in funqie atit de un obiectiv de comunicare, cit ~i de unul de evaluare. El poate cere ca desenul sa aiba Teferinta Ia anumite clemente : , VeJi exprima mi$Carea miirii" sau , Ve[i indica escaladarea dificilii a unui munte" sau , VeJi simboliza prezenJa focului" sau, in fine : , Ve{i detalia adieri de vinr sau mi~ciiri ale aerului".
Exploatarea exercitiului
Focalizind asupra grupului: , VeJi schemmiza via[a grupului ~i ambianJa acestuia" sau:
Primele faze de unijicare
, Ve[i simbo/iza munca implinitii".
• Ansamblul produqiilor se poate reuni sau nu. • La nivel individual, fiecare participant este invitat, in cadrul intregului grup sau in subgrupuri, sa explice ce a simtit in timpul exercitiului: fata de grup, fata de un anumit membru sau, in sfir~it, in raport cu ceea ce a vrut sa exprime ca element existential sau evaluativ in desenele respective. • Formatorul sau profesorul poate explica sau nu ceea ce a observat in legatura cu comportamentele proprii fiecarui subgrup. • Se poate reveni Ia nivelul subgrupurilor, pentru a reflecta Ia semnificatia concreta a desenelor obtinute, prin reexaminarea acestara .. . Ele sint, intr-adevar, expresia comunicarilor dintre membrii fiecarui subgrup, dovada gradului lor de coeziune ~ide implicare. Fiecare subgrup poate elabora un mesaj destinat tuturor (sau formatorului).
Cerind evocarea unei situatii imaginare :
Filzele ulterioare.de comunicare $i de rejlec[ie in cadrul subgrupurilor sau a! intilnirii generate, se pot studia : • in mod obiectiv : - importanta desenului in raport cu foaia, cu folosirea diferitelor culori ;
,DesenaJi o viitoare insliluJie FOlarii"; ,o casii cu o ambianJa reconjonantii"; , un birou in care munca e pliicUiii"; ,un ·metier cu randamem foane bun" etc. in tot acest timp, activitatea in subgrupuri poate fi acompaniata de o muzica de fond sau de · scurte secvente muzicale, in consonanta cu instruqiunea in cauza sau cu ambian{a. Avertismente Formatorul sau animatorul va trebui sa mentina o atitudine rezervatli ~i o anumita doza de umor, pentru a reduce riscul unor analize extrem de aspre. Trebuie sa se evite trartsformarea acestui exerci{iu de comunicare intr-un test proiectiv, urmarindu-se, in schimb, pastrarea fondului sau sugestiv, rara decriptarea simbolismelor indfviduale incluse in produqiile aferente. Criticarea, din punct de vedere estetic, a grafismelor astfel obtinute (printre care, adesea, se gasesc ~i creatii interesante) devine un act gratuit.
Tehnica galaxiilor
-
in legiiturii cu o problema data sau cu un cuvfnt, membrilor unui grup li se cere sa exprime spontan unele idei, fntre care se vor stabili unele elemente de legiirurii. Toate aceste asociaJii vor fi comunicate pe miisurii ce participanJii vor lua cuvfmul. Pleclnd de Ia reperarea asocierilor de cuvinte-cheie, care au puncte comune sau se opun, in frazele exprimate se vor putea degaja : reaqiile afective ale grupului;
107
intrebarile pe care ~i le pune acesta ; liniile de aqiune pe care ~i le traseaza in mod spontan.
Obiective 1. Utilizarea capacitatilor imaginative ale membrilor unui grup.
2. Explicarea unor atitudini latente fata de o problema data.
3. Asocierea explorarii intuitive
~i
a rapor-
turilor de rationalitate.
Tehnica galaxiilor
..·., ;*'' ·••
0 galaxie este formata dintr-o grupare de cuvinte-cheie, care au fost exprimate in dependenta de un cuvint-cheie considerat central, a~a-numitul nucleu a! galaxiei. Acesta a obtinut o inalta cota statistica, exprimind o idee esentiala a grupului. Determinarea, impreunii cu grupul, a nucleelor galaxiei
Schema de analiza Se pune problema determinarii : - galaxiilor care exprima elanul spontan al grupului, subiectivitatea sa , ace! Eu-care-
-vrea-sii-triiiascii ; - galaxiilor care se opun acestui Eu, ecranindu-l;
Tehnici de brainstorming Origine Inventat in 1939 de ciitre Alex F. Osborn
brainstorming-ul este frecvent utilizat in domeniile tehnice, comerciale ~i publicitare; intr-un mod mai general, el poate fi aplicat oriunde se cauta descoperirea unor idei noi.
- galaxiilor care exprima reaqii centrate pe .~g·( aqiune (de _exempl~, concentrare, atac, -~~ tlicere, munca dtscreta ... ) ; ~,z-: - galaxiilor exprimind reaqiile afective . ij,jr·;
intrebarile cele mai profunde se vor na~te din ~::E~ miezul galaxiilor de opozitie. Tot in jurul ~~! acestora se vor manifesta reaqiile afective ~Ci) ~ eel~ mai puternice ~i liniile de aqiune posibtla. ~,~
. ,gi
Celelalte cuvinte-cheie aderente Ia acest nuclcu central Trebuie sa se tina cont de frazele formulate de catre participanti, determinindu-se principalele intrebiiri pe care grupul, dacii vrea sa avanseze, trebuie sa le elucideze.
0 scurta descriere Brainstorming-ul (literal : ,furtuna in creier") este o metoda colectiva de ciiutare a unor idei noi, prin care participantii expun, intr-un mod cit mai rapid ~i cit mai putin critic posibil, toate ideile inspirate de o problema. Numiirul de participanJi : grupul optim, intre ~ase ~i douasprezece persoane (eventual, mai multe).
f
l
!08
GAME ALE TEHNICILOR DE GRU P
Durata : de la patruzeci de minute pina la doua ore sau mai mult.
Obiective 1. Analizarea problemei avansate, sub o infinitate de aspecte ; producerea cit mai multor idei. 2. Preluarea ideilor in starea lor incipienta, a~a cum se formeaza, inainte de a fi canalizate de gindirea logica ." 3. Explorarea potentialului intuitiv, asociativ ~i conceptual al unui grup de persoane .
4. Reperarea obstacolelor din calea creativitatii, a elementelor apriorice, a obi~nuin telor, constrlngerilor, inchiderilor.
Organizarea Nenumarate slnt conditiile care contribuie la cre~terea productivitatii brainstonning-ului.
Momentul eel mai favorabil, in care participantii sint extrem de destin~i ~i disponibili, este, de cele mai multe ori, dimineata. Spatiile trebuie sa fie lini~tite ~i confortabile, pentru a favoriza concentrarea : o mare suplete In aranjarea lor stimuleaza mobilitatea celor prezenti, largind gama de posibilitati. Echipamentul material pus la dispozitia participantilor trebuie sa fie variat ~i u~or de manevrat : table, foi mari pentru scrierea ideilor pe masura ce sint exprimate, eventual un magnetofon sau un magnetoscop. Grupul de brainstorming are o functionare optima atunci clnd in componenta sa intra intre ~ase ~i douasprezece persoane ; daca numarullor e mai mare, se recomanda constituirea unuia sau a mai multor grupuri paralele. Eterogenitatea grupului (diferente de virsta, de sex, de competen\i"i, de nivel ierarhic etc.) favorizeaza asociatiile de idei, imbogatind intregul proces.
Tehnici de brainstorming ;
Prima faza : analiza problemei Participantii incearca sa analizeze problema, :z ~ descom~uni?d -o in atitea part_i, as?ecte sau ; 112 fatete, cite smt necesare. E1 el!mma elemen'!aJr tele constringatoare, care nu ofera posibilii~.: tatea unor modificari. l()~ Animatorul poate participa ~i el Ia aceasta analiza, adres.ind intrebari intr-un mod cit mai deschis §i avind grija sa se abordeze mai ~~ multe subiecte simultan.
·.F·
sau Ia o selectare a ideilor: ,Nu judecafi, nu alegeJi".
!O:l
A treia instruqiune Nu ezitati sa vii inspirati din ideile celorlalti. pentru a le dezvolta, a le transforma sau a ajunge Ia ni~te idei noi ; produqia grupului e mai importantii decit cea a indivizilor. , Utiliza!i ~i transforma[i ideile celorlalfi".
[El;
A doua faza : cautarea colectiva de idei Prima instruc[iune Toate ideile sugerate de problema trebuie sa fie exprimate prin fraze simple sau prin cuvinte scurte ~i exacte. Cu alte cuvinte: ,Spunefi tot ce va trece prin cap". A doua instrucfiune Trebuie sa se evite orice atitudine critica care ar putea conduce Ia formularea unci judecati
A patra instrucfiune Nu trebuie sa se caute idei de calitate, ci sa se pastreze, inainte de toate, obiectivul cantitatii, cu acumularea tuturor ideilor, inclusiv a celor mai ciudate : ,Dafi ma.ximul de idei posibile, chiar ~i pe cele nebune~ti". Dupa enuntarea acestor instruqiuni, se impune fixarea cu exactitate a duratei exercitiului : de Ia zece minute pina Ia doua ore, in funqie de natura problemei ~i de numarul de persoane prezente.
------------ - -------------
i
TEHNICI V!ZfND CREATJVITATEA
A treia fazii: recoltarea exploatarea ideilor
~i
1 . Clasarea ideilor Participanti i incearca, cu ajutorul animatorului, sa claseze ideile pe categorii , pe ordine , ansambluri semantice sau tcmatice . 2. Selectarea ideilor
Pe marginea clasamentului, participantii opereaza o seleqie pe doua niveluri: mai intii ideile bune, apoi cele stralucite. A1egerea ideilor bune se poate face conform unui anumit numar de criterii: posibilitati de aplicare, compatibilitate cu alte idei deja adoptate, inscrierea intr-un anumit cadru de referinta etc. Selectarea ideilor stralucite se poate realiza printr-o metoda de comparare pe perechi, pri nt r-o evaluare dependenta de unele critcrii ce vizeaza calitati cerute sau in funqie de o apreciere operationala, privind eficacitatea pc termen scurt, mediu ~i lung. Semnificatia ansamblului produs meditatia asupra acestuia La sfir§itul ~edintei, animarorul poate ajuta grupul sa degajeze semnificatiile, supozitiilc ~i simbolismele cuprinse in ansamblul ideilor exprimatc, dupa care, intr-o a doua etapa, ~i
Tehnici de prospectiva Unor grupuri mici li se propune sa-~i imagineze ce ar putea deveni o institutie, o activitate sau o situatie care ii privesc, intr-un viitor mai indepartat sau mai apropiat. Li se cere apoi sa confrunte diferitele lor prospective cu problemele prezente.
!09
poate facilita emergenta unci expresii sau a unei refleqii, dincolo de obstacolele ~i stimularilc intilnite pe parcursul producerii de idei. Organizarea grupului de-a lungul celor trei faze Grupul se poate organiza in mai multe fcluri . Primul exemplu: acela~i grup, acela~i animator, pe tot parcursul celor trei faze. Al doilea exemplu: doua subgrupuri, G I G2, ~i un animator.
~i
- Prima faza: G I analizeaza problema, G2 il supune observarii pe G I . -A doua faza: G I produce idei , G2 il observa pe Gl. - A treia faza : G2 aduna lui Gl.
~i
selecteaza ideile
AI rreilea exemplu: doua subgrupuri, doi animatori .
- Prima faza: G 1 analizeaza problema cu animatorul A I. G2 analizeaza problema cu animarorul A2. - A doua faza: G I produce idei lmpreuna cu animarorul A 1, G2 face acela~i lucru cu A2. - A treia faza : G 1 ad una ~i selecteaza ideile lui G2 cu animarorul A2 , G2 aduna ~i selectcaza ideile lui G 1 cu A 1.
turism social, pentru a analiza posibilitatile unor organisme internationale, pentru a gasi noi deschideri in metodologie ~i pedagogie.
Numii.rul de participanfi: variabil, intre zece ~i o suta. Durata : intre o ora ~i trei ore, pentru activitatea in grupuri mici ; o ora pina Ia trei ore, pentru ~edintele in plen.
0 scurta descriere Obiective Aceasta tehnica a fost deseori aplicata, mai ales pentru a studia devenirea unei mari universitati, pentru a cauta noi forme de
1. Obtinerea unei deta§ari in raport cu grijile imediate §i cu blocajele provocate de acestea.
110
GAME ALE TEHN!CILOR DE GRUP
2. Facilitatea reflectarii asupra prezentului, prin proiectarea dificultatilor ~i a mizelor real e.
5. Reliefarea efectelor legate de cenzura, care constituie obstacole In calea evolutiilor sau a adaptarilor.
3. Favorizarea unui proces prin care imaginatia sa fie In slujba unor solutii de viitor.
6. Relnnoirea raporturilor interpersonale prin medierea unor imagini asupra viitorului .
4. Con~tientizarea, de ciitre indivizi, a propriilor lor aspiratii ~i a cailor de realizare, In cooperare, a acestora.
7. Stimularea apariliei unor demersuri noi sau a unor solulii practice privind un anumit organism.
Tehnici de prospectiva ·.~~ ~ -. Faza de prezentare conceptii de tip science-fiction, chiar de Ia ·-~·· Formatorul explica sensu! demersului pros- inceputul schimburilor initiate intre ei. pectiv ~ida indicatii practice micilor grupuri. Faza de explorare prospectivii ::!5 Acestea (intre cinci ~i opt persoane) sim com. puse din indivizi apaJ1inind aceluia~i ansamblu. Poate dura intre o ora ~i jumatate ~i trei ore . Ei sim invitati sa studieze, in prospectiva. ce in cadrul micilor grupuri, participantii se stivor deveni peste zec~, cincisprezece, doua- muleaza reciproc pemru a se avima cit mai zec1, tre1zec1 de am, m anul 2~30_ etc. aces: mult in propriul imaginar. Sint excluse criti·,_. ;. ansamblu, orgamsm, spa\IU, a~ezammt, aceasta cile. ironiile, obiectiile sau evaluarile negative, · institutie, metodologie, conceptie, dominanta de genu! : ,Este imposibil, e absurd! ". Pot fi ~.a . m.d. Instruqiunile pot fide genu!: ,Cum aplicate cele patru reguli ale brainstorming-ului vafuncfiona universitatea voastra/a~ezi:imfn (cit mai multe idei sau imagini, fllra cenzura, tul vostru peste doui:izeci de ani ? " ; , Cum chiar ideile , trasnite" ; se recomanda chiar va fi organizat un centru de documentare ~i plagierea ideilor celorlalti ; nici o critica sau informare fn anul 2030 ? " ; , Care vor fi reticenta). relaJiile dintre piirinJi ~i dasciili. dintre profeDe fiecare data cind o persoana emite o idee, sori ~i discipoli peste zece ani ? " ; ,Descrie[i e esential ca, timp de citeva momeme, sa fie formele de examen (bacalaureat sau licenJii) ajutata, prin apelul Ia imaginatie, in loc sa fie care vor fi adoptate fn secolul XXI" ; ,,Imacriticata. Se recomanda utilizarea diverselor ginaJi-vii activitiiJile interdisciplinare, spritehnici vizind creativitatea (amplificarea sau jinite pe informatica, peste o jumi:itate de secol" ; , Cum va fi pedagogia anului reducerea unor date ; dezvoltarea unor asociatii 2030?" ; ,Gi:isiJi noi soluJii, necesare rezol- nea~teptate, fortate; practicarea unor identifivi:irii conjlictelor sociale peste doui:izeci de cari de rol sau de situatie ; rasturnarea tuturor constringerilor in posibilitllti infinite etc.) . ani" etc. Fiecare instruqiune (~i perspectiva sa) poate Formatorul sau unii animatori pot adresa mesaje fi stabilita de catre formator sau elaborata scrise, prin care sa incite Ia visare ~i indrazimpreuna cu participantii. Pot exista variatii neala. Acestea trebuie sa circule in interiorul in formularea unei instructiuni; in functie de grupurilor, din cind in cind, pentru a stimula diversele grupuri mici, carora li se pot da imaginatia participantilor, pentru a le stirni curiozitatea ~i orgollul de indivizi capabili de chiar instruqiuni diferite. La sfir~itul acestei faze, formatorul trebuie sa prospectare, pe un fond de buna dispozitie.
:ffi
8·
·:o·
·,a·
insiste ca participantii sa faca un efort de - Formatorul vegheaia Ia mentinerea unui astfel imaginatie ~i sa nu ezite sa exprime pllrerile cele de climat, care sa faciliteze slabirea rezistenmai fanteziste, an_tici~arile cele mai exagerate, telor ~i eliminarea rutinei.
TEHNIC1 VIZiND CREATIY1TATEA
Faza Fdin[ei generale 0 prima ~edinta in plen permite unificarea orientarilor imaginare ale prospectivei studiate, prin intermediul unor rapoarte, scrise sau orale, al unor panouri de prezemare. Printre ideile ~i imaginile produse, forma~orul propune relevarea eel or convergente. Dupa acest moment, grupul discuta despre aspiratiile care tinct sa se contureze gratie aces tor convergente ~i care pot sugera unele posibilitati de aqiune, deliberate in comun sau in cadrul subgrupurilor. Sedinta se desfll~oara sub semnul preocupllrii de a da un continut pract-ic propunerilor, chiar celor mai simple, care se preteaza eel mai bine Ia aceasta; ea difera de analiza critica, ce se poate efectua in urma unui brainstorming.
Variante Formatorul poate provoca imaginatia creatoare cu ajutorul unor multiple documente referitoare Ia institutia, la organismul, la metodologia sau concep!ia ce urmeaza a fi supuse prospectarii (monografii; elemente statistice ; studii de proiectare asupra viitorului ; scenarii contrastante ; interviuri de speciali~ti etc.) . De asemenea, el poate experimenta unele tehnici legate de creativitate (mai ales rnatrice de asocialii forlate sau bisocialii '). in loc sa trateze problema unui ansamblu caruia li apaf!in participantii, formatorn[ poate propune studierea unor solulii originate pentru o criza ce atinge o tara imaginara sau una reala (Ministerul lndustriei ~i Cercetarii din Franla a produs ni~te filme in care slnt descrise tari imaginare, pentru a stirnula inovatia).
111
Faza specifica micilor grupuri Micile grupuri se pot reuni din nou, conform unei instruqiuni de aplicare imediata: ,Din tot ceea ce s-a elaborat, indicaJi acum ce ar fi posibil de realizat pfnii peste doi ani" sau chiar: ,Din toate aspiraJiile ~i visele exprimate, reliefafi cam 5% din cele care par sii fie fntr-adeviir aplicabile". Faza de ~edinJii fn plen 0 a doua ~edinta de acest fel poate permite compatibilizarea proiectelor pe termen scurt. De asemenea, formatorul poate invita grupurile sa reflecteze Ia exercitiu in ansamblu ~i sa-~i analizeze pozitiile in raport cu constr1ngerile impuse de situatia lor prezenta.
Indivizilor le este destul de greu sa-§i foloseasca imagina!ia, sa viseze, sa se vada in viitor, chiar In ciuda atltor schimbari tehnologice ~i culturale care s-au produs in ultimii douazeci-treizeci de ani. Formatorul trebuie sa insiste, sa lncurajeze, sa propuna scenarii nea~teptate, sa dea dovada de umor. La sfir~itul activitatii, multe dintre obstacole slnt In general depa~ite, demistificate. Sint conturate noi cai, iar unele conflicte interpersonale sau intercategoriale i~i gasesc solutionarea, caci e foarte adevarat ca dificultatile prezente nu pot fi suportate ~i depa§ite dedt prin raportare Ia vii tor.
Tehnica fotolimbajului
Comentarii
in anii '60, o echipa de formatori a intreprins o lncercare de a Iuera cu grupuri variate, mai ales de adolescenti, utilizind un material proiectiv constituit prin alegerea unor fotografii 2 testate pentru proprietatea
Experienta arata ca apelulla o sincronizare cu un timp viitor nu e prea u~or de realizat.
2.
1. Termen popularizat de catre Arthur Koestler.
Pentru un studiu mai aprofundat, a se vedea lucrarea lui Alain Baptiste ~i a lui Claire Belisle, Phmomethodes, Du Chalet, Paris, 1978. Aceasta editura publica ~i coleqii de fotografii seleqionate.
TEHNICI VIZiND CREATIVITATEA
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
112
lor de a determina reaqii ~i ginduri. Ulterior, tehnica in discutie s-a raspindit, in primul rind in formarea adultilor.
l. facilitarea, printr-un suport estetic, concret, a exprimarii fiecaruia in interiorul unui grup;
0 scurta descriere
2. sustinerea posibilitatilor de a lua cuvintul prin intermediul imaginilor ;
Membrii unui grup sint invita(i, conform unor instruqiuni specifice sau pe baza unei teme date, sa aleaga una sau mai multe fotografii dintr-un lot de cincizeci pina Ia o suta, eventual de acela~i format (sau poate chiar mai mare), fixate 'pe ni~te mese (sau, daca e cazul, a~ezate direct pe sol). Participantii prezinta, pe rind, fotografiile pe care le-au ales, explicindu-~i optiunile ~i schimbind impresii ~i explicatii in raport cu fiecare alegere in parte (alegere intemeiata pe o exprimare personala, ghidata de imaginatia creatoare) . Numarul de participanfi: intre ~ase ~i treizeci de persoane (sau mai multe, daca se constituie subgrupuri), adulti sau tineri. Durata : intre o ora ~i trei ore (sau chiar mai multe zile).
3. permiterea explicarii rezonantelor personale Ia o tema, prefatind explorarea rationala;
4. intensificarea con~tiintei individuale ~i colective privind originile ~i reprezentarile relative Ia un domeniu ; 5. oferirea unei modalitati de luare de contact ~i de comunicare favorabile constituirii unui grup sau unei echipe ; 6. acordarea unor posibilitati de a efectua sinteza, revigorarea evaluarii unei faze de studiu sau de confruntare in cadrul unui grup; 7. constituirea unui material de reevaluare, care sa permita reglarea relatiilor in interiorul unui grup ; 8. favorizarea ascultarii ~i a acceptarii fiecarei persoane in cadrul grupului ;
Obiective Crearea unui grup, abordarea unui subiect, realizarea sintezei unei activitati, confruntarea prin intermediul unor suporturi materiale . Mai exact:
9. stimularea creativitatii ~i sensibilizarea fata de simbolurile vizuale ; 10. studierea caracteristicilor (~i a unui univers socio-cultural.
~ Faza de organizare ~ i~ Formatorul expune metoda de Jucru : nu e
.
,
. t
Faza alegerilor individuale I se vor consacra intre ~apte ~i treizeci de minute. Diversele fotografii sint dispuse pe una sau mai rnulte rnese, suficient de distantate, pentru a fi U§or de observat.
Fiecare participant face, in lini~te, turul expozitiei de fotografii, a§teptind sa fie impresionat, provocat de una dimre ele. El alege apoi una sau rnai multe, respectind instructiuni le, tot flira sa vorbeasca . Cind alegerilc individuale par sa se fi efectuat (dupa §apte, zcce, treizeci de minute ... ), formatorul invita pe fiecare sa ia fotografia sau fotografiile alese. Daca aceea§i fotografie este tintita de mai multe persoane, ca va trece din mina in rnina, cit mai repede posibil. Faza reunirii Grupul (sau fiecare subgrup) se reune§te in cere, fiecare rnernbru prezentlndu-§i fotogratia (fotografiile), pe marginea careia (carora) ceilalti participanti i§i comunica impresiile,
Faza de evaluare sau de simezii
Daca e vorba de un singur grup, formatorul invitli participantii sa analizeze trairea fazelor precedente §i sa formuleze, in cornun, concluziile care se degaja cu privire Ia tema explorata sau de supus explorarii ori privind grupul insu§i. Daca exista activitati ale unor subgrupuri, fiecare dintre aces tea procedeaza Ia alegerea unui anumit numar de fotografii, ce urmeaza a fi extrase din alegerile individuale pentru a fi prezentate celorlalte subgrupuri, cu scopul de a reliefa unele convergente (§i divergente) caracteristice subgrupului respectiv. Ya exista deci, Ia reuniunea generala, o noua faza de cumulare a alegerilor efectuate de subgrupuri, urmata de o faza de confruntare sau de aprofundare (eventual, cu ni§tc grile), in legatura cu tema in discutie sau cu grupul.
Variante
gindi{i in legatura cu ... activitatea voastra cu o anumita te~. ipo~eza •. teorie, cu_ un anumit ~z:~ vorba de un test, ci de un material care favo- concept. evencment ~stone sau nu, m legatura rizeazli _comunicarea §i aprofundlirile atit in cu g_~upul, cu stagcul, cu o anumita faza a " ~ pia~ ratiOnal, cit §i in plan afectiv. El prezintli stu.dc_c~or etc. ~~ apot materialul . fotog:afic, descrie modul Prcvc~c. toate fot_ogr~fiil~. _una cite una. Nu va ~JIJ de desra§urare §I exphcli instruqiunea care grabqc, alege{c-o m lmc~te pe cea care va ~0.~ define§te faza alegerilor individuate. place sau vii displace eel mai mutt (sau pe tD; Respecuva · · . ambele)". mstructmne poate fi de genu! : • • . • • .. . • ,.Alege{i una sau mai multe fotografii care sii"~~pcerrc_mcaf11 sa_ gaslfl tree fotografl_i pri_n c~re . x . . ..,. a c, m acest moment ~~ accc cme expnmu eel mat bme ceea ce simJifi sau · sinteJi". '
I
• , Ve{i ciiuta, in tot ceea ce vii stii Ia dispozi{ie, douii sau trei fotografii care sii ilustreze problemele puse astiizi in cadrul studiului nostru (sau care sii desemneze orientiirile ce s-au profilar)" etc.
punindu-i intrebari in legatura cu motivele sau cu semnificatia alegerii . Nu trebuie sa existe nici critica, nici interpretare in aceasta faza. Formatorul faciliteaza schimburile, asculta, acorda dreptul Ia cuvint, intervine personal, reaminte~te instruqiunea, previne tentativele de interpretare sau de comentare agres iva. ajuta Ia reformularea impresiilor care nu sint explicite, face prezentarea propriei sale alegeri de fotografii, propune sugestii pentru aprofundarea limbajului fotogratic ~i a codurilor acestuia etc.
cli~eelor)
Tehnica fotolimbajului
'4li~
• ,.Care sint fotografiile care, dupa piirerea voastra, exprimii eel nwi bine grupul ? "
113
--------------------------
Variantele, diferite de cele provenind din distribuirea grupului in subgrupuri, se definesc in raport cu materialul fotografic cu ajutorul cliruia se efectueaza activitatea. Materialul este constituit, de obicei, din ni~te dosare specifice fotolimbajului, existente in comert, cuprinzind intre patruzeci ~i opt §i nouazeci §i opt de fotografii (de format 16 x x 23,5 sau 25 x 32), realizate de mari fotografi ~i regrupate conform anumitor teme (omul §i proiectul sau ; relatiile umane ; banii ; mizeria ; publicitatea; rasismul; natura; valorile unei culturi ; valorile mai rnultor culturi ; situatiile de grup; rolurile sociale etc.) .
Prima variantii
'.&::;
11
Materialul ~oate fi constituit dintr-un dosar de fotografii, alese de catre formator sau de-~ catre echipa de formatori, din coleqii proprii, ~W i din reviste ilustrate, din reproduceri... ~·
JBi
Pe parcurs, va exista o faza de schimburi privind motivele persongle care au guvernat, ~~{ in raport cu tema sau cu grupul , alegerea respectivului dosar. ~
i\ii
A doua variantii Aceasta poate consta intr-a triere efectuata de catre participanti, in legatura cu un ansamblu
-------- - ----
J
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
114
--------------------------]
de documente (originate sau extrase din reviste) aduse de formator. La sfir~itul activitatii , vor exista momente de refleqte pnvmd motivele ~i modalitatile efectuarii acestei trieri, prin care se va stabili un dosar comun, pe marginea caruia se va putea organiz.a o intilnire a persoanelor implicate. Se va putea adauga o instruc;iune de redactare a unei legende (pentru fiecare fotografie inc! usa in dosar).
Comentarii Aceasta tehnica este extrem de productiva, cu conditia sa ramina in perimetrul unor schimburi §i a! unui dialog direct, susiinut cu umor §i buna dispoziiie, tara tendinp de a interpreta sau de a exercita presiuni asupra persoanelor prezente. Medierea imaginilor fotografice favorizeaza, intr-adevar, unitatea interioara a fiecarui participant. Sentimente, emotii, amintiri, impresii, ginduri multiple sint
A rreia varianta E posibilii ~i alegerea uno r serii de fotografii lipite, eventual, pe un canon de format unic, aduse de fiecare dintre participanti sau de voluntari , provenind din coleqii personate sau din diverse reviste ilustrate, ~tiintifice sau nu. Se va putea da o explicatie asupra semnificatiei alegerilor care au condus pe fiecare (sau pe unii) sa asamblez.e ~i sa aduca aceste serii de fotografii, in vederea realiz.arii unui dosar al grupului .
reunite graiie formei, gestalt 1-ului sensibil a! imaginii §i limbajului sau. Ele asigura un exercitiu a! metaforei, care permite rewnarea realului in interiorul eului §i rezonarile acestuia in miezul realului. Apelulla analogie susiine, pe de alta parte, comunicarea interpersonala §i pe cea grupala, care au nevoie de imagini §i simboluri . Acest ape! este eseniial, in sfir§it, pentru elaborarea operatorie a celor mai abstracte conceptii §tiiniifice, a§a cum semnala deja Maxwell Ia sfir§itul secolului trecut §i a§a cum aflffila cercetatorii 2 §i savantii modemi.
Fotolimbajul U)
Exemplu legat de aceasta metoda, care facili-
'It teaz.a elaborarea unor proiectc de formare
...z
individuate
~i
colective:
.Ul Extras dintr-o Lista de instrucfiuni 1 :
:::e · - Alegeti
una pina Ia trei fotografii, maxi-
;,=~ mum, pentru a explica persoanelor din grup
~·~ ce a~teptati cu prioritate de Ia aceasta activi-
\flltate de formare pentru care sinteti aici. ...J -
Alegeti fotografiile ce exprima modul in care intelegeti sa participati, mai mult sau mai putin activ, Ia aceastl:i aqiune.
1.
I.
2.
Ata~atll unei colectii de fotografii a editurii Chalet, Paris.
Structura (germ., n.t.) . Cf lucrarea coordonatll de Andre Lichnerowicz, Fran<;oise Perroux ~i Gilbert Gadoffre, Analogie -
.
- Ave!i Ia dispozitie patruzeci ~i opt de fotografii. Alegeti eel mult cinci, care sa corespunda imaginilor pe care le aveti despre formare. -· Alegeti una, doua, trei fotografii, maximum, care sa exprime proiectul dumneavoastra personal de formare. - Alegeti una sau doul:i fotografii care exprima eel mai bine rezultatulla care ati dori sa ajungeti prin aceasta activitate de formare. - Pentru a evalua timpul de formare pe care tocmai l-am parcurs impreuna, vl:i propun sa alegeti o fotografie ce expriml:i, in opinia dumneavoastra, eel mai interesant aspect a! formarii ~i una legata -de ceea ce v-a lips it.
et Connaissance, Maloine, Paris, t. 1, 1980,
t. 2, 1981.
TEHNICI YIZIND CREATIYITATEA
- Alegeti trei fotografii care exprima eel mai bine sensu! pe care il acordati formarii permanente a adultilor. - Alegeti o fotografie care sa vizualiz.ez.e stereotipul eel mai raspindit, dupa opinia dumneavoastra, privind formarea.
Joc metodologic
de transpunere (JMT) Este o tehnica legata de creaovnate, prin care se pot folosi experimentarile altor persoane.
115
Aceste diferile instruCJiuni pol fi reformulme fn junqie de conlextul precis al fiecarui grup : lac ~i durata, obiective ~i mijloace ale formarii.
Obiective 1. Facilitarea ascultarii atente a unei practici expuse de o persoana.
2. Stimularea fiecarui individ in a-§i imagina o exploatare pariiala (sau derivata) a unei proceduri determinate.
3. Susiinerea inovaiiilor. 4. Perfeqionarea ingineriei de formare §i de instruire. Reguli formale de procedura 0
~edinta
de Joe metodologic de transpunere
(JMT) comporta una sau doua prezentari de
metode aplicate unui domeniu profesional, pe care prezentatorulle estimeaza a fi suficient de probante, adica prez.entind o oarecare ~ansl:i de reu~ita. Aceste studii se efectueaza in patru faze. Primafaza Dureaza intre zece
~i
treizeci de minute.
Prezentatorul, care poate face parte din grup sau poate fi din exterior, descrie tipul de metoda pe care l-a utilizat, tara a fi intrerupt, folosind imaginile, graficele, notele, informatil!e, inregistrarile care i se par utile, subliniind punctele-cheie ale metodei sale, precautiile pe care ~i le-a asumat ~i natura satisfactiei sale, mai mult sau mai putin mari. El indica momentul in care considera eli va putea raspunde unor intrebari . A douafaza Dureaza intre cinci
~i
cincisprezece minute.
La invitatia monitorului, fiecare participant joaca acest rot ; grupul adreseaza intrebari scurte prezentatorului, cerindu-i precizarea elementelor metodei expuse.
Desigur, nu se admire nici o critica, iar monitorul restabile~te, eventual, ordinea. El intrerupe destul de repede aceasta faza, pentru a preveni pierderile de timp prin discutii inutile .
~ ;~
·.z . ·w
A 1reia faza '::E Acopera intre treizeci ~i ~aizeci de minute . :;:) La invitatia monitorului, participantii se aduna in grupuri de doua-trei persoane. Grupurile Q trebuie sa fie reinnoite de Ia un studiu Ia ;. altul, de Ia o ~edintl:i Ia alta . Pe rind, in fiecare cuplu sau subgrup, cite un participant este ajutat de catre companionul (companionii) sau (sai) Ia transpunerea metodei propuse de prezentator. Pentru acest sprijin, el este provocat de interlocutorul (interlocutorii) sl:iu (sai) sa raspunda Ia citeva intrebl:iri : - Exista vreun aspect care sa va fi frapat in ceea ce a fost prezentat? - Aveti vreo idee in legl:iturl:i cu toate acestea? - Daca ar trebui sa aplicati metoda prezentata in proportie de 5% in activitatea dumneavoastrl:i, ce ati face? - Dar in proportie de 50%, de 100%, de 200%? - In definitiv, ce utilizare ii puteti da?
g
116
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
TEHNICI VIZiND CREATIVITATEA
Propuneri pentru prezentatori
Instructiuni pentru monitor
• Posibilitiifi de transpunere
Monitorul JMT-ului.
Fiecare prezentator trebuie slHi aminteasca faptul ca metoda pe care o expune poate servi unor efecte de transpuneri multiple. E important ca el sa se exprime In mod didactic, efectulnd analize prin care sa reliefeze unele elemente constitutive ale metodei sale ~i unele sinteze In care sa transpara tendintele majore.
• 0 varietate de prezentiiri de suporturi imagistice
~i
Prezentatorul va trebui sa utilizeze, pe cit posibil, imagini frapante, grafice (fotocopii, reproduceri sau retroproieqii), note informative dactilografiate, rapoarte de evaluare (lntocmite de catre multiplii utilizatori ai metodei sale), lnregistrari sonore, magnetoscopice, ale unor momente semnificative din desra~urarea metodei sale , tabele de puncte-cheie care dau accentele caracteristice metodei, anecdote referitoare Ia climatul In care a fost aplicata, materialele sau instrumentele utilizate pentru a - ~i jalona evolutia , fi~e subliniind precautiile care i s-au parut a fi, gratie experientei, necesare proiectului sau, efectulnd, In sfir~it, elucidarea personala a satisfactiei pe care a incercat-o experimentindu- ~i metoda. in absenta unor suporturi, el i~i va descrie metoda in toate articulatiile ei.
• Evitarea impactului negativ al falsei modestii Nuantind exprimarea satisfactiei resimtite, prezentatorul va evita · sa anuleze, prin justificari, scuze sau autocritici defensive, valoarea stimulatoare a metodei sale.
supravegheaza
• Modul de primire
~i
desra~urarea
efectuate. Dacli se stabile~te un schimb cu prezentatorul, el poate conduce desra~u rarea, elucidind, eventual, tensiunile care ar putea aparea.
117
• 0 eventualii tranziJie Daca se prevede prezentarea unei a doua metode ~i daca orarul ii permite, monitorul trebuie sa asigure tranzitia ~i sa - ~i relnceapa aqiunea sau sa predea comanda unui alt monitor.
ascultare Elernente de transpunere
El cere prezentatorului sa- ~i expuna metoda in prima faza, acordlndu-i tot timpul uti! (pe care 1-a putut evalua, impreuna cu acesta, 1naintea ~edintei).
• 0 demarare dinamicii Monitorul declan~eaza a doua faza, invitlnd participantii sa ceara lamuririle necesare, pentru a 1ntelege atlt spiritul metodei, cit ~i detaliile concrete. El se opune hotarit criticilor, discutiilor, digresiunilor, mereu cu umor, reamintind regulile neformale, macar In forma lor prescurtata.
• Susfinerea activitiiJilor de transpunere fn grupurile mici Monitorul face trecerea Ia a treia faza . Participantii se distribuie in mici grupuri de eel mult doua persoane. Monitorul are grija ca fiecare mic grup sa aiba la dispozitie un memento de transpunere ~ i reaminte~te obiectivele : sa se foloseasca ceva din metoda prezentata ~i sa se vizeze o aplicare practidi. Pentru aceasta a treia faza, el propune un orar de baza.
• Canalizarea spre o concluzie Monitorul poate verifica stadiul de avansare a micilor grupuri. La epuizarea timpului convenit sau ulterior, el propune reunirea pentru cea de-a patra faza, in care fiecare grup mic i~i comunica transpunerile
.....
Acestea sint incitarile clasice in activitatea bazata pe creativitate.
sau a simetriei din toate propozitiile delimi- ~ tabile;
Ele rezida in stimularea transpunerii diverselor elemente sau articulatii, desprinse din metodologia propusii, prin una dintre urmatoarele operatii :
9. inlocuirea unora dintre elementele metodologiei prin altele, extrase din diverse domenii Ill (dintr-o paletii de domenii aferente respec::) tivei metodologii sau din spatii conexe); () 10. analizarea metodologiei prin prisma unor 0 dispozitive sau simbolisme, cu reliefarea unuia Q dintre cele patru clemente: Pamint. Aer, Apa, Foe ~i transpunerea in dispozi tivc sau simbolisme care pun in joe un alt element;
1. scrierea rapid a a unor asociatii de idei, sugerate de diversele clemente ale metodologiei;
2. marirea sau reducerea proportiilor proprii elementelor sau partilor; 3. miirirea sau reducerea dimensiunilor; 4. comprimarea metodologiei Ia schema cea mai sumara; 5. prezentarea sub forma de naratiune romantara a metodologiei propuse ; 6 . extinderea metodologiei Ia alte sectoare de activitate ~i Ia alte persoane; 7 . inversarea calificiirii domeniilor sau ale persoanelor avute in vedere ; 8. prezentarea metodei opuse sau simetrice in raport cu cea propusa, cu extragerea negatiei
Anuntul de midi publicitate Aceasta tehnica 1 poate fi utilizata cu un public adult (profesori, plirinti ai elevilor, directorul institutiei. .. ), in cadrul zilelor de formare privind comunicarea/animarea,
...z :e
11. realizarea bisociatiilor (Koestler), in modul consacrat deja in domeniul creativitiitii , in special prin intermediul unor tabele de clemente cu dublii intrare ; 12. recurgerea Ia observarea atenta a unor figuri inductoare (de tipul tai-ghi-tou sau altele); 13 . identificarea fiecaruia cu una dintre formele sau cu unul dintte procesele metodei, ce urmeazii a fi exprimate prin mimica, pantomimii sau jocuri de rol.
ca un element de reflectie privind mediatorul de cornunicare ~i ca o evaluare interrnediara a aqiunilor de formare.
Participan]i : orice fel de public.
Durata: o jurnatate de ora.
Dispozitivul I.
Fi~li
redactatli de M. Aguillon, in Communica· lion-Animation (pentru elevi, profesori , formatori), impreunii cu Andre de Peretti, CNDP 1987, pp . 107-!09.
in aceea~i sa!a, participantii lucreaza individual.
GAME ALE TEHN1CILOR DE GRUP
118
E necesar sa se aiba in vedere furnizarea de foi albe, mari, pentru afi~are, de creioane (cite unul pentru fiecare participant), a unei foi de jurnal (mica publicitate dintr-un cotidian, de exemplu) .
Obiective •
Exprimarea, lntr-o forma concisa, incluzlnd o autoprezentare (~i. pe cit posibil, cu umor), a a~teptarilor sau nevoilor de Ia un moment dat (in cazul de fata. Ia jumatatea unui stagiu de formare), urmata de evaluare.
•
Crearea unei situatii de comunicare particulare : - in care mesajul include o prezentare a emitatorului (implicit, a unui cadru de referinta), realizata de el insu~i; - in care receptorul virtual, dar multiplu, in cazul in care raspunde, se inscrie dintr-odata in sistemul de referinta al emitatorului ; - care provoaca Ia meditatii asupra fenomenelor de perceptie (filtrari, alterari, interpretari, neintelegeri sau acorduri) .
Anuntul de midi publicitate
~ Primafaza 1- - Distribuirea cite unei foi
z· fiecarui participant.
}LI - Emiterea comenzii:
~i
a unui creion
sub forma unui anunt
::5_de mica publicitate ~i imitind stilul publicitar
:;o
(n Ve[i comunica ce sim;iJi nevoia, exact fn acest
~g moment al stagiului nostru, sa fntrebaJi").
Q - Citirea textului unui anunt de mica publicitate, extras dintr-un jurnal. A doua faza
de a reliefa cimpurile lexicale ~i, implicit, notiunile dominante ale grupului : sliiri psihologice, nevoi, a~teptari presante. Nu trebuie omise cuvintele juxtapuse, cele asociate .. . , divergentele sau concordantele. - Meditatie colectiva asupra tehnicii ~i a procesului de formare atlat in desta§urare (obiective neatinse, in raport cu ceea ce s-a fl!cut §i cu ceea ce urmeaza sa se faca). A cincea faza
- Redact.area, de catre fiecare participant, a Animatorii reiau aceasta evaluare, pentru a cite unui anunt ~i prezentarea lor pe o foaie · reconsidera, eventual : mare. - programul de perspectiva ; A treiafaza - modul de prezentare a obiectivelor fieclirei - Realizarea unui afi~ cu anunturi de mica secvente (daca se impune perfectionarea sau schimbarea acestuia), a firului conduclitor ce publicitate. le asigurli succesiunea. A patra fazii
- Lecturli ~i analiza in grup. - Reactii. - Animatorii pot cere un tablou a! tuturor anunturilor ~i o clasare semanticli, cu rolul
Variantii pedagogicii
- Exprimarea a§teptlirilor in raport cu instruirea, cu relatiile .. - Tehnica de prezentare ~ide punere in relatie.
TEHNICI VIZiND CREATIVITATEA
Cuburile Aceasta situatie de joe ~i de simulare predominant nonverbala permite : - explorarea anumitor dimensiuni psihologice individuale, interindividuale ~i socioculturale ; - reflectarea pe marginea procesului de creativitate ~i a inhibitiilor acestuia; - asumarea ~i analizarea unor situatii de conflict ~i de negociere. Tehnica in discutie a fost elaborata de Patrice Ranjard . In Joe sa 0 limitam Ia exercitii cu dominanta nonverbala, am extins-o ~i Ia activitati bazate pe discutie ~i evaluare.
Materialul
~i
modalitatile
Intre cincizeci ~i optzeci de mici cuburi din lemn (cu latura de trei centimetri) . Se pot utiliza ~i alte mici obiecte din lemn, din plastic sau din metal (de exemplu, pahare din plastic). - 0 masa rotunda sau hexagonala (sau orice alt fel de masa), care sa permita participantilor sa se situeze Ia o distanta egala fata de centru ~i sa se lnvlrta in jurul ei, daca doresc. - in jurul mesei, intre cinci §i opt participanti ; de preferinta - ~as e. - Observarea exercitiului este, totodata, indispensabi!a §i extrem de interesanta. Nu exista deci riscul de a nu avea observatori. - De Ia zece-doisprezece participanti in sus, e mai interesant, daca se dispune de timp, sa se practice un dublu joe : o jumatate a grupului observa cealalta jumatate. - Se poate opta intre a distribui zece pina Ia douasprezece cuburi sau obiecte pentru fiecare dintre participanti §i a le piasa in centru, rara a le imparti. Alegerea -
119
depinde de obiectivul fixat pentru fiecare grup (a se vedea mai departe).
Instructiuni
~i
reguli
Acestea trebuie redactate ~i afi~ate. • Prima regula , Cu aceste cuburi, trebuie sa realiza[i ceva care sa satisfaca fnrregul grup. Momentul fncheierii e eel horarfr de grup." • A doua regula ,Nu se a~aza decft cfre un singur cub." • A treia regula , Orice participant se poate opune la a~ezarea unui cub, fiirii afi obligat sa -~i justifice rejuzul, spunfnd, pur ~i simplu, nu."
Observatii Duratele supuse observarii : pentru faza construirii, lntre zece ~i patruzeci de minute; eel mai adesea, lntre douazeci ~i treizeci de minute. Timpul de analiza poate fi insa mult mai lung : lntre o ora ~i doua ore ~i jumatate. Regula : ,Nu se a~aza decft cfte un cub" este aproape intotdeauna transgresata, iar animatorul trebuie sa vegheze Ia respectarea ei. Fara a avea un ritm mult prea lent, e necesar ca dupa a~ezarea fiecarui cub sa existe timp pentru a spune nu. ParticipanJii adreseaza, aproape intotdeauna, intrebiiri al caror raspuns e continut de cele trei instruqiuni-reguli. Nu sinteti obligati sa raspundeti. dar trebuie sa faceti trimiterea Ia regulile afi~ate : ce e scris •. e scris, ce nu e scris, nu e scris! · Pe parcursul jocului, e posibil sa aparii : interdiqia de a vorbi ; interdictia de a justifica un refuz; obligatia de a utiIiza toate cuburile; obligatia implicita de a juca pe rind, cu posibilitatea lntoarcerii ;
TEHNICI YIZiND CREATIVITATEA 120
121
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
permisiunea de a muta cuburile celorlalti ; eventual, atribuirea unei semnificatii fiecarui cub sau obiect etc. 0 analiza ultima a acestor regul i suplimentare se va dovedi lntotdeauna extrem de utila . Un punct delicat ar fi : se poate spune nu pentru un cub deja plasat de un anumit timp? Regula : , Orice participant se poate opune a~ezarii unui cub fara a trebui sa -~i justifice refuzul, spunfnd, simplu, nu" contrazice aceasta situ~tie, lnsa instruqiunea : , Cu aceste cub uri trebuie sa realizaJi ceva care sa satisfaca fntregul grup. Momentul fncheierii este hotarft de grup" constituie o premisa a satisfacerii tuturor membrilor. Daca, totu~i. se pune aceasta intrebare, animatorul nu poate raspunde declt reamintind regulile ~i instruqiunile. Solutia ramlne sa fie descoperita de catre grup, ceea ce contribuie Ia lmbogatirea exercitiului.
Analiza La sfir§it, li se cere mai lntli participantilor, apoi observatorilor sa-~i exprimc impresiile, dupa care se inceardi., In comun, o analiza mai mult sau mai putin organizata. Trebuie distinse doua niveluri de exploatare : constructia realizata §i dinamica grupului In timpul accstei realizari.
Construcfia realizatii Verbalizarile grupului relativ la aceasta constructie arata, aproape lntotdeauna, ca ea are o valoare simbolica, fiind un fel de imagine a grupului, restrlnsa sau dispersata, armonioasa sau distorsionata, stabila sau schimbatoare .. . Frecvent, unele sectoare ale constructiei sint descrise ca reprezentind anumite aspecte ale grupului. De exemplu, unele cuburi sau grupaje de cuburi izolate reprezinta existenta unor
pozitii aparte in interiorul grupului . Un turn poate reprezenta un lider. Uneori, anumite episoade din trecutul vietii grupului ~i - au putut gasi o expresie in timpul construirii. Doua turnuri se lnalta, apoi scad in ini!ltime, pentru a lasa pe un al treilea sa le domine : ulterior, aceste variatii slnt interprctate ca exprimind anumite lupte din trecut ale liderului de grup. Un grup de cuburi e construit independent de masa construqiei, apoi este, in mod progresiv, unit cu aceasta : uiterior, grupul poate percepe aici expresia raporturilor din trecut §i a celor actuale dintre cele doua subgrupuri .
Dinamica grupului in timpul exercifiului Trebuie avute In vedere eel putin doua aspecte : comportamentele in raport cu respectivele cuburi ~i cu instruqiunile ~i interaqiunile din timpul fazei de construire.
Comportamentele fafa de cuburi §i reacfiile La instrucfiuni in cultura noastra, a propune unor adulti sa realizeze ceva cu ni~te cuburi din Iemn echivaleaza cu a le propune un joe pentru copii. Reactiile Ia o astfel de propunere variaza, cu siguranta, de Ia individ la individ, dar mai ales In functie de mediile socioprofesionale. • La nivel individual, comportamentele se situeaza intre urmatoarele doua extreme : - un participant l§i insu§e§te cuburile §i incepe sa se Joace cu aces tea flira a mai auzi nimic din ceea ce se intimpla in jurul lui (mai ales instruqiunile). Se joaca singur, intr-o brusca §i amuzanta mi§care de regresiune catre copilarie ; un alt participant este oripilat de aceasta incitare !a regres (sa se joace cu ni~te
cuburi, ca un copil ' ) ~i nu lndrazne§te nici macar sa le atinga, de teama sa nu lnceapa sa se comporte infantil. • La nivel colectiv, in general legat de mediul socioprofesional a! grupului, se pot intllni urmatoarele extreme : - grupurile care se tern de improvizatie, de a avansa rara sa ~tie catre ce, de a aqiona rara plan, rara o regula, In necunoscut, sub semnul fanteziei, al creatiei . Acestea blocheaza orice tentativa individuala de a a§eza un prim cub, cerind o discutie prealabila referitor Ia ceea ce se va construi. Unii se tern atit de mult, lnclt se hotarasc sa realizeze un desen plat §i figurativ! Cu un grup in care aceasta teama este previzibila, este preferabila o distribuire individuala a cuburilor. A le a§eza grupat, In mijloc, inseamna a intensifica tendinta de a discuta In mod interminabil, inainte de prima initiativa de a lc atinge; - grupurile care nu-~i acorda nici un timp pentru a reflecta Ia instructiuni, lanslndu-se Ia intlmplare imr-o realizare care va evolua treptat. • Referitor !a instructiunile ~i regulile jocului - acelea§i variatii : un numar destul de mare de persoane reclama precizari relativ la reguli ; uneori, s-ar putea spune ca devin, dintr-o data, incapabile sa inteleaga instructiunile, ca §i cum perspectiva de a se juca cu aceste cuburi (de a regresa) le-ar bloca inteligenta. in unele medii socioprofesionale, intregul grup este inhibat astfel. Altii, dimpotriva, sint incintati ca au ocazia de a se abandona jocului §i nu se sinchisesc deloc de instructiuni.
Interacfiunea din timpul realizii.rii Esential ramlne modul In care e utilizata regula : , Orice participant se poate opune a~ezarii unui cub, fara a fi obligat sa-~i justifice refuzul, spunfnd, simplu, nu". in fond, aici este vorba - de§i se evita cu grija pronuntarea cuvlntului - de un drept de veto, arbitrar §i absolut, al fiecaruia cu privire Ia actele celorlalti. Fiecaruia 1i slnt provocate, astfel, fantasmele de atotputernicie. in general, acest drept de veto este putin folosit. Daca ar recurge Ia el, cea mai mare parte a persoanelor s-ar simti mai agresive declt slnt pregatite sa suporte, ele preferind sa-§i reprime spiritul critic §i opiniile vizind construqia In curs : orice ar face ceilalti, gasesc di e bine ~i astfel nu au nevoie sa spuna nu, putlnd chiar sa-§i pastreze iluzia ca nu ar ezita sa se opuna daca s-ar ivi ocazia sau daca ar simti nevoia sa o faca. Pentru persoanele mai libere in raport cu propria lor agresivitate, nu-ul poate fi utilizat rara intentie agresiva fata de persoana careia ii este adresat, numai ca efect al impresiilor estetice sau In funqie de un anumit proiect asupra construqiei : de exemplu, daca respectivele cuburi sint de diverse culori, cineva se poate opune unora dintre juxtapunerile coloristice sau cineva nu dore§te cuburi izolate ori nu vrea ca acestea sa depa§easca o anumita inaltime. insa, in mod evident, nu-ul poate servi, In egala masura, reglarii unor conturi personate, trecute sau prezente : i se spune nu mai mult persoanei decit cubului sau, ceea ce, adesea, declan§eaza nu-uri represive din partea victimei sau a aliatilor sai din interiorul grupului. Forma prezentata aici poate fi simplificata, a§a cum vom vedea in variantele care urmeaza.
122
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
Adaptarea Ia unele cazuri particulare
CD Toate modalitatile, instruqiunile "'f
~i regulile indicate mai sus pot fi, evident, adaptate unor 1- obiective particulare. Nu vom da decit un Li.l exemplu, lasindu-i fiecaruia libertatea propriei sale creativita;i, pentru a inventa in :::> funqie · de problemele sale specifice, de () formare. 0 Pentru grup, scopul stagiului era de a se ·Q · pregati pemru reuniunile de negociere intre doua categorii de persoane, A ~i B. in cadrul fiecarui grup se constituiau deci doua subgrupuri, dintre care unul reprezenta persoanele A, iar celalalt- persoanele B, dupa care se prezentau urmatoarele reguli :
z
:::
ObieC£iv ,Cu aceSie cuburi, va rrebui sii realiza{i ... " (a se vedea, mai sus, prima instruqiune). Primafazii
Dureaza cinci minute. Membrii A se consulta intre ei in legatura cu unele caracteristici ale construqiei ce urmeaza a fi realizata. A douafaza
Aceasta este nonverbala : interdiqia de a vorbi. Regula
I. Cite un cub (a se vedea a doua regula). 2. Orice participant se poate opime .. . (a se vedea a treia regula). Nu s-a specificat ca membrii B nu trebuie sa se consulte, insa unii au racut-o, altii nu.
Memento al unui exercitiu de creativitate . Exista nenumarate lucrari in Jimba franceza care permit initierea in anumite practici de creativitate, ca ~i imbogatirea celor deja adoptate. La sfir~itul caqii de fata.vom propune 0 lista bibliografica, care
Jocul a fost abordat in mod diferit de catre patru grupuri de cite ~apte persoane ~i. de fiecare data, aceasta a permis aprofundarea analizei asupra nelini~tilor traite in raport cu viitoarele reuniuni de negociere. Varianre I. Se pot utiliza, ca obiecte, mici materiale de construqie, de orice natura , destinate copiilor (mai ales jocurile de tip Lego etc.) .
2. in loc sa se dea instruqiuni, se poate indica obligatia, pentru grup, de a-§i defini propriile reguli, care ar putea viza: - numarul de obiecte care pot fi a~ezate simultan (unul, mai multe sau toate, in funqie de dorin;ele individuale) ; - ordinea de a~ezare a obieCtelor (pe rind, rara ordine, conform dorintei fiecaruia, in mod inegal, prin negociere .. .); - libertatea fiecarui participant de a-~i exercita dreptul de veto in legatura cu o singura a§ezare de obiect, hotarita de catre alt participant; - posibilitatea de exprimare Iibera ori obligatia de a tacea ; - posibilitatea de a acorda (sau nu) o semnifica;ie unui obiect sau unui ansamblu de obiecte deja plasate . 3. Primre instruqiunile legate de realizarea propusa, se poate cere utilizarea unor cuburi sau obiecte pentru a sintetiza unele conceptii ~i idei, pentru a analiza noi forme de organisme sau pentru a efectua evaluarea unui mod de funqionare sau a unei secvente de formare.
cuprinde atit mamlale practice, cit ~i lucrari teoretice de referinta. Pentru formatori, ni s-a parut util sa prezentam un memento care sa perrnita rememorarea rapida a pluralitiitii exercitiilor, intre care e posil)l!a alegerea, pentru varierea modalitiitilor de antrenament sau pentru a insera, in desfli~urarea altor tipuri de formare, dteva elemente- pitore~ti, care sa stimuleze imaginatia ~i atentia.
TEHN!Cl YIZiND CREATIY!TATEA
0 incercare de clasificare Am clasificat aceste exercitii in dteva categorii operationale, in funqie de accentul pe care-1 pune imaginatia : asupra luarii in considerare a anumitor efecte de inertie ; asupra vitezei de evocare a unor imagini, uzaje sau idei; asupra unei strategii voluntare, de depa§ire sau de ruptura, in raport cu rutina §i cu locurile comune ; - asupra aptitudinii de a sesiza similitudini ; asupra capacitatilor combinatorii ; asupra fortei de epurare §i de rafinare a structurilor sau a funqiilor atribuite lucrurilor existente sau obiectelor ; asupra abilitatii unei persoane de a se folosi de constrlngerile inductive; asupra unor referenti afectivi, vizind stimularea in direqia elaborarii de istorii sau pove§ti.
!23
Prin urmare, se poate lua in considerare urmatorul clasament : - exercitii de clarificare teoretica privind creativitatea; - exercitii de ingeniozitate practica; - exercitii de debanalizare; - exercitii de cautare a unor similitudini ; - exercitii de combinari insolite ; - exercitii de epurare §i rafinare ; - exercitii privind constr!ngerile inductive; - exercitii privind referentii afectivi §i inventiile romane§ti.
Exercitii de clarificare teoretidi privind creativitatea E important ca indivizilor sa 1i se atraga atentia in legatura cu procesele inertiale, care risca sa le blocheze imaginatia.
Clarificarea teoretica Cele treizeci de piitrate Desenati, pe tabla, un patrat mare, pe care il impartiti in patru, apoi in 16 , intrebind apoi grupul cite patrate sim in desen.
Unii vor raspunde: §aisprezece; altii : §aptesprezece (adaugind patratul-cadru); altii vor vedea, foarte curind, combinatii de mici patrate §i vor spune: douazeci §i unu, apoi douazeci §i §ase. Putini vor fi cei care vor adauga cele patru piitrate obtinute din combinarea celor noua piitrate mici ~i dind un total de treizeci
(~aisprezece cu cite un piitrat;
S·'CJ!.J':'.
t~i
noua, cu cite patru patrate; patru, cu cite noua patrate; '··;-.. ~; unul, de §aisprezece patrate). Comentarii teoretice Ill Avem tendinta de a ne restringe capacitiitile r::S.; perceptive ~i pe cele combinatorii. Exisra, :.~; intotdeauna, mult mai multe posibilitati decit ~; cele pe care le recunoa§tem (prin inchidere ~ ·~ brusdi, prin inertia senzatiilor §i a atentiei gi; ~-noastre). Trebuie sa riiminem sensibili Ia ceea ce e potential in noi, in celalalt sau in anumite contexte, prin incercarea unor multiple combinatii.
Alfabetul cu trei linii incepeti prin a enunta urmatoarea instructiune: ,Trebuie sa desenaii, individual, prin trei segmente de dreapta (nu douii, nici patru), diferite litere ale alfabetului. Aveii trei minute ·(sau patru, sau cinci...)". in momentul stabilit, cereti fieciiruia sa cornunice numarul de litere desenate, invitindu-l la
--------------------------
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
124
tabla pe eel care a spus numarul eel mai mare, pentru a le arata tuturor ce a desenat. Trebuie sa faceti , eventual, o contestare, necesara in general cind se acorda libertate de inventie . Puteti face observatia ca ati spus : ,Iitere de alfabet", ~i nu ,caractere tipografice", ceea ce ar autoriza deci libertatea inventiva, pe care panicipantii nu s-au crezut indreptati!i sa ~i -o asume . In cea mai mare parte a timpului, trebuie sa atrage!i atentia ca literele desenate pe tabla sint majuscule, prin contagiunea cu un A, in mod natural, initial: or, pentru minuscule. exista multe posibilitati . De asemenea, se poate mentiona ca literele grece~ti (pi, lambda, alja etc.) sint excluse. In mare, instruqiunea voastra se poate rezuma Ia :
,DesenaJi, prin trei segmente de dreapta, citeva litere tipograjice, din alfabewl !min, majuscule". Comentarii teoretice in egala masura, exista tendinta restringerii capacitatilor de imaginatie ~i de creatie, prin adaugarea Ia constringerile care ne sint impuse sau propuse a unor constringeri suplimentare, inhibante sau de supraincarcare (ca, de exemplu, in interpretarea programelor. .. ) . Cele noua §i cele douasprezece puncte echidistantc Acest exerc itiu cste, de cele mai multe ori, cunoscut, dar solutia sa este, in egala masura, uitata. Desenati noua puncte echidistante, acordind zece minute pentru gasirea mijlocului de a !ega aceste puncte prin patru segmente de dreapta, trasate tara a ridica stiloul de pe hirtie. Cele patru solutii nu sint posibile decit dacli se cunoa§te ie§irea din patratul in care, in mod natural, se situeaza respectivele puncte. 4 I I
3
--~' "'J
Comentarii teoretice La fel, avem tendinta de a ne restringe capacita!ile de solutionare a unor probleme,
T E HNICI VIZi ND CREATIVITATEA
inchizindu-ne intr-un cadru care contextul real al posibilitatilor.
reduce
Desenati apoi douasprezece puncte echidistante, acordind cinci minute pentru unirea lor prin cinci segmente de dreapta, intr-o mi~care neintrerupta. Solu!iile cele mai evidente pledeaza pentru raminerea in interiorul dreptunghiului in care se situeaza cele douasprezece puncte.
~
,(-
- - I
s~,
!25
Problema lui Tartaglia
Comentariu
Aceasta problema este, uneori, atribuita lui Tartaglia (matematician italian din secolul al XVI-lea).
Solutia, ce pare evidenta, de ada doua monede unuia §i trei celuilalt, este inadecvata. Cele cinci piini trebuie impaqite in trei, fiecare ob!inind cinci sferturi : soldatul care avea doua piini nu i-a dat celui de-al treilea declt un sfert ; celal alt a trebuit sa-idea patru sferturi, deci de patru ori mai mul t, meritind , prin urmare, patru mo nede.
,Doi solda[i poseda : unul- doua pfini, celillalt - trei piini. Un alt soldat ii imilnqte: el nu are nici o piine, dar are cinci monede de our, pe care le va do celorla/Ji doi dacii impart cu el cele cinci piini, in mod ega/ pemru jiecare dintre ei. Cum vor trebui impar{ite monedele?"
Exercitii de ingeniozitate practica
----·-3
~\,
Comentariu reoreric Avem, in egala masura, tendin!a de a repeta solutiile obtinute intr-un alt context, pentru probleme analoage. suferind un efect de inertie (sau de halo). Uneori, este necesarli men!inerea in acela~i cadru. ,Cadavrele delicioase" 1 Este vorba despre tehnica suprarealisra bine cunoscuta, care se aplica in grupuri de patru sau cinci persoane .
0 foaie este impl!.rtita in patru sau cinci sectoare : unul pentru a scrie un subiect ; unul pentru un verb tranzitiv ; unul pentru un complement direct; unul pentru un complement circumstan!ial de loc ; unul pentru un adverb· de timp. Pe rind, fiecare trebuie sa plaseze pe aceea§i Iinie cuvintele corespunzatoare fiedirui sector, cuvintele precedente fiind acoperite prin plierea hirtiei, ceea ce provoaca surprize, mai ales daca fiecare incearca sa varieze cuvintele pe care Ie plaseaza rind cu rind. La sfir§it, hirtia este destacuta, iar frazele sint perfeqionate, prin acordarea genurilor §i a timpurilor.
Comentariu teoretic Avem tendinta de a ne banaliza evocarile, accentuind segmentele intermediare ale unui enunt, in Joe sa cauram alti termeni, nea§teptati sau insoliti, cu potential imagistic. I.
in text: ,Cadavres exquis" (de Ia le cadavre
exquis a bu le vin nouveau, una dintre primele fraze generate de suprareali~ti, care au practical mult acest joe) (n.t.).
E important ca indi vizii sa se exerseze in a produce, in scris, timp de clteva minute, maximul de idei. de propuneri. de situatii, de lucruri diverse, in vederea dezvoltarii capacitatilor vizind fluiditatea, flexibilitatea ~i originalitatea, in legatura cu unul sau mai multe clemente cuprinse in listele de mai jos. Ce se poate face cu : o cutie de conserve, o caramida, o radiera , o §urubelnita , o foaie de hirtie. o cutie din carton, un ziar. o cutie de chibrituri, un pian. un cui, un top de hirtie, o ramura de maslin. un ciine. un magar, ni§te sticle goale din plastic, un vechi caste!, un autoturism. o racheta, un pensionar etc.
Comentariu Dupa reunirea produqiilor individuale, se poate atrage atentia asupra pluralitatii registrelor utilizate (cu un uzaj static sau dinamic, practic sau estetic, moderat sau agresiv, literal sau figurat, natural sau artificial, senzual sau intelectual, banal sau inedit etc.). Cum te poti lipsi de : pantofi, scaune, ceas, hirtie, publicitate, pat, pallirie, centuri, autoturisme, .telefon, televiziune, radio, de§teptator, agenda, minitel, electricitate, frigider, aspirator, pantaloni, masa etc.
Comentariu Se pot face constatari privind multitudinea soluJiilor de inlocuire, calitatile civilizatiilor vechi §i multe alte lucruri.
Modelarc §i strivire
~
E vorba de propunerea ca , pornind de Ia ni§te :~ obiecte sau situatii, sa se efectueze uncle operatii de augmentare, diminuare, inversare, '. Ill; suprimare sau adaugare de clemente, modifi- •. 1~ care de fo rme sau de materii, deco rare, sen- ·;:r zuali zare , articulare, transferal unor domenii ~(): de folosinta , multiplicare sau reducere a can- t,P~ titatilor, distorsionare a calitatilor, alterare a~ propoqiilor etc. asupra emitatilor sau obiecte- ,:;.<{ lor urmatoare: umbrela , scrumiera, brichera, stilou. mapa , chiuveta, masa, fereastra, instrument de desracut conserve, pubela, oglinda, pantaloni, sac, papu§a , masa in familie, vacanta , relatia profesor - ~coalli, calculator, telefon, ma§ina de tuns iarba, primarie, inchisori etc.
..z·,
Comentariu Se poate observa evocarea unor real itati deja existente sau probabile in acela~i timp cu exersarea unor activitiiti de transformare §i adaptare. Distantarea Se propune tratarea unuia sau a mai multor evenimente : accident, pierderea unui pachet de tigari, vesela sparta, plecare in concediu, masa in doi , decesul unei rude blitrine, inceperea anului §Colar, e§ec sau reu§ita Ia un exarnen §colar, recoltarea fructelor, prepararea dulceturilor etc., in mod succesiv, in mai multe registre : liric, comic, tragic, scandalizat, epic, solemn, polemic, admirativ, emotional,
TEHN!Cl VIZIND CREATIVITATEA
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
126
--------------------------l
inspaimintat, pasti~ind stilul corsican, belgian, bntamc, german, nahan etc. Comentariu Se poate sublinia interesul de a dispune de 0 varietate de stiluri, pentru adaptarea !a pluralitatea contextelor posibile.
Mai scump, mai putin scump Se cere sa se enumere consecintele variatiilor foarte mari (duble, inzecite etc .) de cost privind unele bunuri sau servicii, precum:
detergenti, ape, alcool, carti, construqii, credne, tmpozne asupra soctetattlor, TVA, chirii, caliitorii cu trcnul, benzina, combusti~illichid, salarii, opere de ana, cacao, cafea, pune etc.
Comemariu Va exista posibilitatea analizarii faptelor economice cunoscute ~i distingerii efectelor indirecte sau a incidentelor sistematice asupra unor masuri adoptate sau previzionale .
1
acestor motivatii, ca ~i asupra evolutiei lor : prin compararea psihologiei generatiilor actoale - in raport cu puterea sau cu viata economica - cu cele de altlidara; prin opuner€a personajelor descrise de Balzac, Zola, Proust, Gide, Mauriac celor create de Same, Marguerite Duras, Marguerite Yourcenar; privind inaime sau dupa 1968, 1981 sau 1993; prin reintoarcere catre Grecia, Roma, Rena~tere etc. Comentariu
Putem progresa in intelegerea influentelor care ne determina sa aqionam in calitate de cerateni, consumatori, critici etc.
Exercitii de debanalizare
~ Dcosebit de utila este orientarea indivizilor catre o preocupare metodica, vizind degajarea actelor ~i a fiintelor de inveli~urile de W elememe comune, care le acopera in mod
~
·:5
obi~nuit.
I.
McLuhan (Herbert Marshall), sociolog canadian, conform caruia mijloacele de comunicare
Noi modalitiiti de organizare a momentelor festive Se poate propune conceperea unor meniuri ne~teptate : vizind ordinea felurilor de mincare. fripturile, gustlirile, vesela, sticlaria, fetele de masa, ~ervetelele, modul de iluminare, decorarile, scaunele, dispunerea persoanelor, luminarile, pateurile, bauturile, speech-uri!e in direct sau inregistrate, muzica, cimecele, mai ales cele de aniversare, ma~tile, florile inedite (ca forma, ca substantJ., imr-un buchet insolit etc.), unele picturi (culori nea~teptate , suporturi ~i suprafete deosebite, aplicari de pensula neobi~nuite etc.). Comenrariu
umane anumite inventii sau tehnici, precum: focul , scrierea, ceasul, fotografia, tipografia, fonograful, cinematograful, presa, ma~ina de scris, microcalculatoarele, informatica, cucerirea spatiala, aviatia, electricitatea, motoarele pe baza de benzina, de vapori, electrice; atomul, sticla, anestezia, telefonul, cimentul, plastifierea etc .
:;) · Scopul ~i mijloacele originale pentru : U a invata engleza, a nu fi bolnav, a te face 0 cunoscut, a ci~tiga bani, a-ti organiza secreQ tariatul, a traversa un riu, a cumpara un ziar, Comentariu a obtine increderea cuiva, a privi !a televizor, · E posibila delimitarea epocilor tehnologice ~i a tine o cuvintare sau a ruga ceva pe cineva, a treptelor de evolutie, marcate de dezvoltarea a te barbieri, a vorbi unor tineri etc. unei inventii. Comentariu in locul altuia Se vor putea evoca imrebarile privind caliSe cere imrarea in pielea unei alte persoane tatea vietii ~i ecologia. sau intr-un rol obi~nuit, pentru a le percepe in Transgresarea sau subminarea formelor mod diferit (elev, profesor in virsta, cap de actuale ale : familie, fost pretendent, tinara fata, avocat, familiei, prieteniei, literaturii, ierarhiei, ega- statistician, librar, pictor, arhitect etc.) ~i litatii , competitiei, natiunii, statului, rasei, pentru a explica modul in care vede lucrurile diplomatiei, Crucii Ro~ii, justitiei, organiza- respectiva persoana, care sint principalele rii internationale, religiei, conflictelor, sindipatru calitati ale ei ~i defectele ei specifice. catelor, societatilor anonime, puterilor etc. Comentariu Comeritariu Scopul rezida in reacordarea de sens ~i vigoare Aceasta imaginare de situatie pregate~te unor forme sau manifestari importante, dar terenul pentru utilizarea empatiei in relatia cu celalalt. incremenite. Micufii McLuhan 1 E vorba de reflectarea asupra incidentelor pe care le-au avut asupra societatii sau a vietii
127
De ce ~ctioniim Ne vom putea interoga asupra propriilor motivatii de a aqiona ~i asupr:a naturii culturale a audiovizuala moderne pun in discutie suprematia scrisului (Galaxia Gutenberg, 1962) (n.t.).
Surpriza face parte din sarbatoare.
Exercitii de ciiutare a similitudinilor De cele mai multe ori, gindim cu ajutorul comparatiilor sau cautam anumiti invarianti in obiecte, forme sau relatii. Chiar !a nivel ~tiintific, sintem obligati sa recurgem !a analogie, a~a cum o demonstreaza cele doua volume de documente ale seminarului de la College de France, publicate de Malouin, sub titlul Analogie ~i cunoa~tere. E foarte adevarat ca procesul de asimilare este extrem de fructuos, iar cautarea similarului ne lini~tqte la intilnirea cu celalalt, cu ceea ce e diferit. Prin urmare, se impune exersarea in detectarea similitudinilor, chiar ~i dincolo de asemanarile imediate. Compararea in cinci-cincisprezece minute, ne vom striidui sa formulam unele comparatii, pentru a descrie: copiii ie~ind de la ~coala, o atmosfera familiala conflictua\a, ploaia peste un peisaj montan, Victoria din Samotrace 1, un responsabil autoritar, fiecare anotimp, multimea dintr-un vagon de metrou, dorinta de exprimare, muzica lui Mozart, cartierele margina~e ale Braziliei, chipul unui boxer, Guemica de Picasso, ibi~ii roz etc. I.
Una dimre remarcabilele capodopere ale artei grece~ti tirzii (n.t.).
•·. ~.s .
.;(i)
Comentariu
' 1ft
Daca e posibil, comparatiile exagerate vor fi ;-.:;. ': dezbatute ~i ameliorate. Se va putea analiza talentul unor autori, precum Valery, Giono, fail; Claude!, de a utiliza comparatii sau metafore.fl~ :::i') Schema 'O; E vorba de figurarea, intr-o jumatate de ora, '() in mod individual sau in mici grupuri, a unui ;Q fenomen ca o discutie in grup, o holograma, ciclul ~colar, seleqia, comunicarea intre doi interlocutori, imaginatia, demersul de cercetare, un vals, alergarea, pedagogia, principiul navigatiei cu pinze, construirea unei fraze, funqionarea motorului cu explozie, educarea, formarea, cre§terea etc.
:;_z .
Comentariu
Schemele vor fi analizate tizate.
~i,
Ia
sfir~it,
sinte-
Cercetarea analogicii Instruqiunile de genu!: ,Ce este ca ... ?" sau ,,La ce nu'i trif!lite cu gindul... ? " sau , Cu ce se poate asemana ... ? " sint aplicate imediat anumitor obiecte fizice (canapea, camera video, aspirator, lingura, po§eta de dama, elicopter, oglinda, valiza cu rotile, ochelari etc.}, unor roluri sociale (profesor, inginer, arhitect,
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
128
TEHNICI YIZiND CREATIVITATEA
129
---- -- - - - ---- - ----------- aparator a! pacii, primar, deputat, senator, ~ef etc.) sau unor locuri (tribunal, motel, catedrala, uzina, ferma, pia;a, magazin mare, salon de coafura ~ . a . ) .
Comentariu in discutia privind analogiile exprimate, va trebui ca acestea sa fie delimitate cu grija de simplele asocieri de imagini sau idei, chiar daca acestea din urma au fost utile in formularea primelor. Se va putea discuta in legatura cu efectele prod use de o analogie : nuantare sentimentala. posibilitati euristice, catharsis . Vor putea fi diutate analogiile frecvent utilizare in unele ~tiin;e (cfmpul, in electricitate ; iradierea, in radioactivitate; undele, in tele comunicatii; jor{ele. in mecanica etc.) . Rclatiile analogice Se poate demara cercetarea unor puncte, caracteristici ~i principii comune. pentru realitati sau obiecte a parent fa.ra vreun raport uncle cu celelalte, alese de pe ni~te liste ca aceasta : parchet, flaut, dulap. diqionar. foarfece, pai. lighean, vatrai, pu~ca, rochie, kiwi , ing ra~a mint, placaj. reactor, margaretil. , cu;it, cama$ii de corp, gaura neagra, cometil., enzima. arama, caracatita. calculator, prajina, trambulina,
banca, bcton, nasrure, sala de cinema. os de iepure, carbon etc.
Comentariu inscriind pe tabla ideile analogice propuse de catre participanti, pot fi desprinse cele care marcheaza apropieri nea$teptate sau care dau sugestii concrete . Se poate discuta in legatura cu dificulta;ile de a extrage criterii pentru ni$lC definitii tipologice ~i de caracterizare. ldentificarea corporalii Ci!iva in$i sint invitati sa exprime, pantomimic, modul de funqionare sau de utilizare a unui obiect ori principiul unei noi calitii;i . concrete, aplicabile unor obiecte. Acestea pot fi alese din listele precedente, dintr-o lista elaboratli printr-o aqiune de brainstorming intre participanti sau chiar dintre cele care urmeaza : scaun, te lefon mobil, masa, ascensor, perforator, resort, srilou, mapa, biblioteca, hamac, ~osete, ceas etc.
Comentariu Astfel de identificari au putut servi Ia inventarierea unor obiectc noi sau Ia perfeqionarea structurii $i a modului de funqionare a unor obiecte deja existente.
Exercitii de combinari insolite
~~-; ~~'.
;z: ~Ill\ i.:::E~
.. ,,
' ::)' iJ ~
Plecind de Ia ni$te referenti dati sau in perspecriva anumitor sarcini, este important sa se stimuleze imaginatia, prin elaborarea cu ajutorul unor operatii combinatorii a unor cuvinte, ginduri, obiecte, clasifidiri sau cali_. . ta\I nO!.
:;~ Cuvinte
noi
:'Q '· Insrruqmnea ar putea fi : ,Pentru a desemna, ;',:~~·
a califica sau a evalua o solu[ie sau o realitate, o forma[ie sau o produc[ie, sfnte{i invita[i sa inventa[i, plecfnd de la al(e cuvinte sau de la metafore, unele adjective, substantive, verbe sau adverbe noi''. Formatorul va avea grija, bineinteles, sa precizeze instructiunile, alegind obiectivul propus $i natura gramaticala a termenilor preconizati, fie c3 sint abstraqi, fie ca sint concre;i. Se va putea
recurge Ia unelejocuri de cuvinte, calambururi sau ortografii alternative (panoplie ~i paneau-pli, chaleureu.x ~i chat I'heureux, milieu ~i mi-lieu etc.) 1 •
C . omentanu Se va atrage atentia asupra vinuozitatii creatoare a anumitor autori (Rabelais, Queneau ~i Hugo, cu Nrimade~h. insemnind J'ai rime d di2 etc.). Tinerilor le place sa foloseasca termeni putin utilizati sau sa practice le verlan 3 • in textul original. Ca posibil exemplu : ghicitoare ~i ·(s-a) ghicit oare ? , plugu~or ~i plug U$Or, stampe ~i stam pe etc. (n.t.) . 2 . ,Am rima pentru za.r" (n.t.). -3. Argou_.codificat, in care se inversea.za silabele cuvimelor (n.t.). l.
Dezvoltarea sociala $i cea tchnologica impun crearea frecventii a unor termeni noi (a$a s-a putut construi swgflation, plecind de Ia fenomenele, opuse, dar conjugate, de stagnation (stagnare] ~i inflation [inflatie]). Ginduri sau exprcsii noi Dupa distribuirea unui ansamblu de ginduri sau expresii variate, formatorul cere ca fiecare participant sa desparta in mai multe segmente anumite ginduri sau expresii ale alegerii lui, din care sa fabrice unele noi, prin combinarea rapida a doua sau a mai multora dintre fragmentele astfel obtinute . in acest sens, se poate invoca un poem de Prevert, construit in acela$i mod : "Un remorqueur de famille nombreuse et un pere de haute mer" 1 • Se va putea intocmi o lista de expresii $i citate sau proverbe, prin utilizarea unor diqionare de specialitate.
Comentariu Arta metaforei, ca $i poezia pot recurge Ia astfel de hibridizari. prin care unele idei sau fenomene, indepartate unele de altele, pot fi alaturate astfel incit sa apara semnificatii noi. Noi obiecte Pornind de Ia trei sau patru obiecte ce definesc unele uzaje distincte, se pune problema inventarii unui instrument care ar putea asigura, prin el insu$i, utilizarile in discutie sau una dintre ele, intr-un mod inedit. Exercitiul poate fi racut in grup; obiectele pot fi luate dintr-o listii preexistentil. sau elaborata in mod creativ de catre grup. Acestea ar putea fi : ceainic, carnian, incuietoare, bicicleta, fier de calcat, sticla, fa\il. de masa, storcator de fructe, brichetil., post de radio, microcalculator, balansoar, brici, eprubeta, stilou, carnet, pulverizator, scobitoare, pieptene, sughit, bascheti; cirlig (de undita), aparat de ceruit parchetul, ma$ina de tuns, scara etc.
Comemariu
unor astfel de ,miniconcursuri Lepine" 2 ajuta Ia intelegerea uzajelor ~i a limitelor proprii obiectelor care le sint consacrate. Noi clasificliri Se cere construirea unor tabele morfologice sau a unor taxinomii care sa regrupeze imaginativ toate tipurile reale sau imposibile (ori insolite) de locuri, lucrari, instrumente, sisteme sociale etc. (de exemplu, locuri de destindere, hoteluri . rute, dar $i : reviste, ciiqi diverse, romane, consrruqii oficiale, partituri muzicale, opere de arta sau : instrumente muzicale, unelte diverse, aparate de incalzit, telefon, instrumente de scris sau : societati politice, sisteme economice, confesiuni religioase, modalitati fiscale etc.) . intr-o prima faza, participantii pot enunta, fa.ra o ordine exactil., diversele tipuri . Intr-o a doua faza, dupa eliminarea ideilor fanteziste (admise Ia inceput), vor putea fi desprinse unele criterii de separare ~i de clasificare, pentru a se obtine un tablou sugestiv sau o taxinomie cu o complexitate din ce in ce mai mare.
Comenrariu Acest exercitiu poate servi Ia largirea perspectivelor asupra anumitor date practice sau sociale $i Ia intelegerea interesului ~i a limitelor oricarei clasificari sau ale oricarei etichetari, ale oricarei liste de criterii. Noi calitati Participantii sint invitati sa descopere ce calitiiti ar putea ~i ar trebui sa aiba unele realitati concrete, precum : un sistem de remunerare, un vehicul de transport in comun, o banca, un barem de notare, o sala de baie, un liceu sau o universitate, un ascensor, o pubela, o colivie etc. Dupa enuntarea calitatilor se va putea schita combinatia care rezultii.
Comentariu E necesar ca participantii sa fie invitati sli exprime simbolic, sa mimeze raporturile lor cu aceste calitati, cu ce reprezinta ele.
Se ~tie eli numeroase unelte sau aparate au fost concepute in acest fel. Discutiile pe marginea 2. I.
, Un remorcher al unei familii numeroase ~i un tara de apii adincii" (n.t.) .
Concours Lepine (fr.): initiat de catre Louis Lepine. administrator francez (Lyon, Paris), in 1902, tiind destinat recompensarii crea!iilor apar1inind artizanilor sau invematoril
TEHNICI VIZIND CREATIVITATEA
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
130
Exercitii de epurare §i de rafinare :> ;·
~·. E important sa se incerce detectarea funqiilor ....~ ~i a constringerilor utile, inutile sau impli~Z cite cuprinse intr-o realitate, intr-o activitate, Ul intr-un material , intr-un obiect, intr-o motivatie, intr-un comportament..
:E
· ~ Punctul de vedere al lui Sirius
.g~ Din
punctul de vedere al maqienilor, prin Q asumarea unui recul, a unei oarecare inaltimi sau a unei anumite distante culrurale, cum s-ar putea vedea modul de funqionare, realitatea: unui ora~, a unui birou de po~ta, a oficiilor religioase, a unei librarii, a unui autobuz, a unei curse de cai, a unei universitati, a unui palat de justitie, a Bursei, a unci cazarmi, a unui comisariat de politic, a unci primarii, a unui laborator, a unei uzine de construqii de automobile, a unui port, a unei gari, a unu i aeroport etc. ? Comentariu Important este sa se elimine progresiv banalitiitile, punindu-se accent pe remarcile originate sau nea~teptate, referitoare Ia una sau mai multe realitati (trase Ia sorti sau alese) . De ce actionam in prezent E necesara compararea mobilurilor ~i a constringerilor prezentului cu cele din timpurile parintilor, ale bunicilor no~tri, din secolul al XVIII-lea, din Rena~tere sau din Evul Mediu etc., raportat Ia personajele sau romanele ce descriu epocile respective, Ia activitatile noastre profesionale, farniliale, culturale, festive, ~colare, legate de caUitorie ~i de transport, Ia activitiitile economice, scriitorice~ti, privind somnul, sanatatea ...
aplicarca sau punerea in valoare a anumitor realitati: autostrazi, TGV, elitroliaj, walkman, materii compozite ~i plastice, ski, fotocopie, telecopie, cristale semi! ichide, platforme spatiale, ONU, satcliti, fotografie instantanee etc., prin comparare cu alte consecinte istorice (focul, roata, scrierea, ceasul, tipografia, fotografia, cimentul, telefonul, radioul, aviatia etc .). Comentariu Ar fi bine venita con~t ientizarea conditionarilor ~i a posibilitiililor antrenate de difuzarea de materiale sau materii noi. Defectologia Obiectivul consta in decelarea multiplelor defecte, insuficien\e, imperfeqiuni, slabiciuni, greutati, excese care pot apare a in legatura cu diverse obiecte ce sint studiate in comun: stilouri, piepteni, foarfece, pahare, cafetiere, dopuri , furculite, cutite, !inguri, ce~ti, chifle, chitare, claviaturi, cazi, agende, dictionare, rezervoare de apa etc. Comentariu Sintem atit de obi~nuiti cu utilizarea obiectelor familiare, incit nu le mai distingem defectele sau deficientele. Functiilc comparatc E interesant sa sc studieze difcrentele de funqii care pot aparea in raport cu o lucrare sau cu un obiect, definite prin acela~i termen, dar utilizate in diverse contexte. De exemplu: - un edificiu (public, profesional, de locuin¢ privata, de cult, de ingrijiri medicate, de gara, de invatamint...); - o publicatie (Ia coafor, intr-un centru de documentare, intr-un cabinet medical, in libraric, acasa ... );
· Comentariu Ar fi uti! sa se evoce, din nou, conditiile de viata ~i de destin ale generatiilor anterioare, - o tampa (intr-un salon, intr-un dormitor, pe in vederea diminuarii -lamentarilor nejusti- un culoar, intr-o saUl. de operatii, Ia tarli...); ficate sau a ignorantei in raport cu evolutiile--- - o vesta.(in ora~, Ia tara, Ia birou, incliHitorie, realizate. _ · acasa, Ia teatru, in sporturi. .. ); - un radio (in rna§ ina, intr-un tren, pe strada, Noile tehnologii Ia birou, intr-o camera, pe vapor. .. ); Se ia ca subiect de refleqie studiul privind consecintele asupra simturilor, a nevoilor - omasa (pentru lucru, pentru copii, de sufraindividuate ~i a vietii sociale, pe care le au gerie, pentru jocuri de carti, pentru salon ... ).
--------------------------
131
Comentariu
Comentariu
Discutiile privind aceste comparatii permit rafinarea uzajului anumitor obiecte ~i a motivatiilor noastre.
Privindu-ne inertiile de aproape, sintem in masura sa le evaluam, pentru a le supune unor simp.lificari, unor regrupari, cu ajutorul unor instrumente adecvate, a! unor masuri de reorganizare. in industrie, productivitatea depinde intr-o asemenea masura de importanta acordata economiei mijloacelor ~i de vigilenta permanenra, incit face posibila conrracararea dificultatilor, mereu renascute, ~i a efectelor indirecte.
Inertiile inutile E necesar sa ne reconsideram unele dintre comportarnentele de zi cu zi, pentru ale elibera de ni~te constringeri inutile: corespondenta, aranjamentele noastre, orarele, lecturile, ideologiile, conduitele farniliale. relatiile ierarhice. obligatiile asociative , angajamentele civice, timpul tiber, vizionarile TV etc.
Exercitii privind constringerile de inductie Impunerea unor forme, verbale sau vizuale, areca scop exersarea capacitiitii de a utiliza in mod pozitiv unele constringeri ~i de a evoca, cu o fluenta considerabila, idei sau lucruri . Cuvintele inductoare 0 persoana cite~te o lista de cuvinte altei persoane, care trebuie sa exprime, cu voce tare, cite un cuvint indus pentru fiecare cuvint inductor; prima persoana noteaza, in mod confidential, cuvintul indus §i timpul acordat pentru raspunsul Ia cuvintul inductor. Cind intreaga listii a fost cititii, se reincepe cu acelea~i cuvinte, iar in final se observa daca respectivele cuvinte induse au ramas acelea~i ~i dacli timpii de raspuns sint identici cu cei de Ia prima lectura . Lista propusa: cale, a reveni, joe, sageata, fileu, alura, sfat, retur, maestru, ecou, revers, pat, for¢, expozitie, mediu, conditie, demers, cuplu, dispozi\ie, linie, a asigura, canon, specie, fiu, a ci§tiga, a putea, revistii, a rupe, a retine, mina, abatere, sarcina, civil, lovitura, depozitie, revolutie, manopera, incredere, delicatete, a incalca libertatea, onoare, raport.
instabilitatc a cuvintelor induse Ia patru sau cinci cuvinte inductoare care, in profunzime, in mod specific pentru fiecare, atingeau anumite complexe . Obiectele inductoare
~t;;
.'J2 · :·-m;
:Hi. .
Jt:
~
imr-o prima faza, se alege, in grup, un obiect '~~ dintr-o lista variata; intr-o a doua faza, se ~' pune pro~lema emiterii unor _propozitii de tatonare, m scopul perfeq10nam obiectulUI · · ales; prin referiri Ia calitatile altor obiecte ale listei.
·B,
Lista propusa: ciocan pneumatic, motocicletii, radiator, carabina, clema, camera video , trambulina, ferastruica, violonccl, schiuri, microcalculator, orga, cle~te, ceainic, retea de inalta fidel itate, trapez, fier de calcat, imprimanta, cirma, magnetofon, ferastrau electric, electrod, arc de boltii, rezervor de apa, ardezii, stropitoare, barometru, robot de bucatarie, pompa etc. Comentariu
Comentariu
Acest exercitiu permite o analiza detaliatii a aranjarii mai multor obiecte ~i imaginarea unor combinatii ne~teptate ale acestora.
Aceastii procedura, a cuvintelor inductoare, a fost instituita de Carl Jung Ia inceputul secolului. in timpul experimentului, s-a dovedit ca fiecare persoana prelungea timpul afectat raspunsului, inregistrindu-se §i o oarecare
In acest exercitiu, important e ca fiecare participant sa enunte, oral sau in scris, foarte repede, eel mai mare numar de termeni referitori Ia o categoric (sau mai multe) de
Enumerarile stimulate
132
~
TEHNICI VIZiND CREATIVITATEA
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP ---------- - - - -- - ---------
lemente existente, care a fost ceruta, in felul rmator:
alwr vocale) ori utilizfnd un cuvfnt, din doua, care sa se termine fn -ion" etc.
- Dali maximul de nume de pasari, de specii diverse ... - Dali numarul maxim de nume de patrupedc sau de reptile, de insecte, de arbori, de pi ante, de fructe , de legume etc. - Dali eel mai mare numar de cuvinte aparIinind limbajului concret, utilizat metaforic, in teoriile ~tiiniifice (precum cfmp, nucleu, raza . .) , cu precizie.
Comentariu Acest exercitiu pregate~te intelegerea constringerilor de ordin poetic (numar de silabe, rime, aliteratii, regularitate strofica ... ), aratind cum se poate obtine un plus de creativitate, gratie unci constringeri.
Comentariu Apar dificultati in enumerarea unor termeni vizind realitati extrem de bine cunoscute! Forma constrinsa Fiecare trebuie sa se straduiasca sa construiasca fraze sau strofe, supunindu-se unor constringeri formate . De exemplu : ,Trebuie sa trata[i aceasta temii (un concept, un anotimp, un incident ... ) neutilizind decft cuvinte mono·· silabice sau neutilizfnd nici un cuvfnt care se termina printr-un e (sau un t, un s, un x, un m, n ... ) sau evitfnd aparitia unor a-uri (sau a
Formele inductoare Participantii sim invitati sa deseneze, cite doi sau trei, o figura, abstracta sau concreta, in mod repetitiv sau nu, dar neutilizind decit forme definite in cele ce urmeaza ~i pe care le pot reproduce Ia dimensiunile dorite (sau Ia scara) ~i in orice sens . 60LOOZ T G X = II •• /\ TIWC Foaia cu aceste forme poate fi afi~ata sau distribuita in fotocopii .
Comentariu Atit bazele de pornire, solutiile alese, constringerile reciproce, cit ~i analiza asupra desenelor realizate vor face obiectul unor discutii.
Exercitii privind referentii afectivi E important sa cxiste o buna asumare a propriei afectivitati. oferind posibilitatea unor evocari care sa nu fie exprimate intr-o limba de lemn sau in cercuri inchise.
Eroii
no~tri
Fiecarui participant i se cere sa caute, in amintirile sale, persoane reale sau imaginare care 1-au impresionat : in copilarie, in tinere{e, Ia maturitate. Indivizii vor putea apoi sa dialogheze pe acest subiect, grupindu-se cite doi, trei sau patru. In anumite cazuri, lise poate cere sa nu vo rbeasca despre persoane din familie:
Comentariu 0 astfel de aqiune nu e intotdeauna atit de facila pe cit se crede, ~i ne putem pune problema retinerilor afective ~i a efectelor de estompare care exista in profunzime.
Evenimentele-§oc Fiecaruia i se cere ca, in mod individual, sa aminteasca un evenimem sau o situatie, din trecutul indepartat sau foane apropiat, care !-a marcat, jalonindu-i existenta sau exercitind asupra lui o aqiune formatoare, u~or atenuata acum sau inca eficiema.
Comemariu Se poate analiza daca anumite evenimente . u~or de evocat, nu ascund in ele altele.
Parabola
~i
inventiile
133
romane~ti
:.,..·
precum cea a Penelope! ... " ; ,Raspunzfndu-i ; ~· Sfi:n>:ului. Oed~f i-a adres~t, Ia rfndu-i:, fnrr:- ;J.;.:~ ban pnvuui... ; , 0 clasa este ca o.. . ; .,In ··z ,: pe~tera lui Alibaba exista un col] pentru Ul comori culiUrale. Se pUieau vedea ... " ; :E. ,,Albinele se hotarfra sa schimbe stilul de ~ viap'i in stup. Pentru aceasta, ele ... " ; ,/n[e- .:() leptul indian evoca pentru noi echilibrul .0 . dimre scopuri $i mijloace. Trebuie, spunea · ·a~ el, Comentariu Nimic nu e mai elocvent, din punctul de vedere al comunicarii, decit forma verbala a parabolei. Se vor putea com para fabulele diferitelor tari , pove~ti din 0 mie $i una de nop[i sau, in Europa. marile mituri sau aventuri descrise de importanti romancieri.
Tarot-urile Prin intermediul unut JOC ,tarot", al unui simplu joe de carti sau a! unuia de fotografii prezentind multiple personaje, animate ~i situatii. fiecare grup mic (sau fiecare individ), alegind citeva carti, improvizeaza o istorioara ilustrata de respectivele caqi. Aceste mici istorii sim, ulterior, prczemate, pentru ca peninenta imaginilor servind drept ilustratii sa poata fi supusa unei analize. Istoria se poate scrie, eventual, sub forma de poem ori i se pot adauga ni~te desene care sa completeze ilustrarea deja fllcuta.
Se pune problema inventarii, in cadrul unor mici grupuri sau in mod individual, a unor naratiuni sub forma de fabu!a, de poveste, de mit, de aventura extraordinara, cu referire Ia teme pregnante ale activitatii sociale, culturale, politice, tehnologice, artistice .. .
Un astfel de exercitiu creeaza obi~nuinta de a stabili legaturi, printr-o logica deschisa §i creatoare, intre personaje ~i situatii privite din perspectiva unei eventuale compatibilitll.ti.
De exemplu : ,Responsabilitatea este asemiiniitoare cu ... " ; ,Lumea modernii este asemenea unui caravanserai unde ... " ; ,Despre reforma fn administraJie se poate vorbi ca despre ... " ; , Unele animale au hotarit sa reformeze modul de evaluare. Un viezure a fost desemnat deci pentru ... " ; , Un pe~te ~~ un ied dorira sa comunice : ei.. . "; , Prometeu mi-a spus ... "; ,Tapiseria educa[iei este
Inspirata dintr-o metoda terapeutica pusa Ia punct de catre Robert Desoille, · aceasta tehnica trebuie sa fie aplicatll. cu prudentll. ~i discernll.mint. Asumata in grup, ea este mai corect folosita datorita capacitll.tii membrilor grupului de a se sustine reciproc $i de a compensa posibilele momente de anxietate.
Comentariu
Dirijarea visului provocat
134
GAME ALE TEHNICILOR DE GRUP
Animatorul propune o situa!ie ca punct de plecare : ,SinteJi impreuna ... pe acaperi~urile Parisului, pe a paji~te narmanda, intr-a vale, pe un deal, pe o mare ambarca[iune cu pfnze, fn port, intr-a anti camera, pe un aerapart etc. (se dau cfteva detalii). inchideJi achii ~i descrie[i ceea ce a{i purea vedea ca intr-un vis, jiecare intervenind peruru a camp/eta sau a dez va/ta ceea ce au spus ceila/Ji ". La un moment dat. animatorul da ni~te instructiuni vizind o mi~care ascendema, vizind fie un catarg , fie un arbore, fie un perete, prin decolare, cu ascensorul, cu scara sau printr-un zbor simulat. Indivizii descriu peisajul, figurile pe care le percep, situatiile pe care le intilnesc. Animatorul observa reaqia fiecaruia Ia aceste evocari §i. imediat ce se ive§te momentul , ii invita pc participanti sa se opreasca sau sa se odihneasca pe o terasa spatioasa, pe o creanga. pe o costi~a de deal, intr-un spa1iu ae rian, lini§ti t, pe o platforma
confonabila, pe un nor pufos etc. Cind totul pare sa se fi stabilizat, el poate relua instructiunea legata de urcare sau poate propune, printr-o instruqiune inversa, coborire'a, cu aceea§i prudenill, cu supravegherea reaqiilor produse de evocari §i intercalind momente de odihna §i relaxare. Dupa un anumit interval, el poate propune poposirea intr-un loc agreabil. cerind o concentrare a atentiei generale: se pot initia discu1ii pe marginea celor traite §i a calitiilii creative a descrierilor.
Camentariu Indi vizii fac experienta capacitatilor lor onirice §i de imrajutorare imaginativa intr-o situa1ie aflata sub semnul securizarii : urcu§urile §i coboririle visate ar putea provoca ame1eli sau angoase neplacute, chiar grave, daca nu ar exista instruqiuni lini§titoare de supraveghere. Deseori, pot aplirea unele figuri mitologice sau unele arhetipuri ale imaginarului colectiv, care trebuie controlate .
PARTEA A DOUA
EXERCITII DE COMUNICARE
Tcrmenul ,formatie", a~a cum il intrebuintam pentru educarca, instruirea ~i perfectionarea fiintelor umane, ne solidarizcaza cu germanii, adepti ai conceptului global de Bildung. 0 astfcl de relatie cu ceca cc csteformii arc conotatii de ordin plastic ~i tangente cu lumea artelor, in general. in schimb, tcrmenul ,cxcrcitiu", discriminator, ne apropie de englezi ~i de americani. Cunoscuta lor rctinere anglo-saxonii ii determina, intr-adevar, sa nu discute decit despre trainings, desprc antrcnamentele legate de 0 disciplina ~i de 0 maiestrie, cu precautia semantica a formci lor participative, care le caracterizeaza intretinerea ~i reinnoirea neintrerupta, dar §i cu o conotatie marcata vizind lumea sportului ~i a dezvoltarii fizice. 0 serioasa oscilare intre toate aceste curente ne poate convinge, in mod categoric, sa le reunim, intr-un perfect acord, sub semnul cartezianismului prin excelenta . intr-adevar, mctodic, progresiv, acesta ne caracterizeaza eel mai bine, chiar dacii, aproape intotdeauna, ii uitam primul principiu, care ne recomanda ,sii evitiim cu multii grijii precipitarea §i piirtinirea" 1• Apelul Ia exercitii distincte §i discrete, partiale sau aproximative, simple, dar instructive, ne .poate conduce insa, dincolo de neriibdarilc ~i globaliziirile noastre, Ia ,divizarea Jieciireia dintre dificultiifile" unci instruiri sau ale unci achizitii de cuno~tinte, conform celui de-al doilea principiu metodic: ,in atitea Jragmente cit e posibil §i cit ar Ji necesar pentru a le rezolva mai bine" 2 • in legatura cu aspectul specific al fiecarui exercitiu rczolvat, ne este posibil, in acest caz, atit noua, cit ~i celorlalti, conform celui de-al treilea principiu, sa ne directionam achizitionarile, ,incepind cu cele mai simple §i cu cele mai accesibile, pentru a accede, pufin cite pufin, gradat, pinii Ia cunoa§terea celor mai complicate" 3 • Aceste principii de inaintare lenta ~i de articularc pragmaticii a operatiilor intelectuale §i practice necesare in comunicare justificii, daca mai e nevoie, succesiunea fi§elor tehnice, cuprinzind ·exercitii incluse in prezenta lucrare. Fiecare dintre ele ofera responsabilului cu formarea un cadru ~i anumite instructiuni, pe care le poate adopta, modifica (sau nu) ori pe care le poate lua ca referinta, ca punct de plecare pentru o noua structura de exercitiu. in orice ipoteza, multiplicitatea lor, dincolo de aparenta lor modestii, are ca obiect, in !ipsa unci adeviirate complctitudini, aplicarea, cu o oarecare aproximare simbolica, a celui de-al pat rulea principiu (intr-un mod atit de nefericit uitat in obi§nuintele noastre), care ne recomandii ,sa facem mereu calcule atit de depline §i estimiiri atit de extinse [incit sa fim siguri) ca nu omitem nimic". Alte doua consideratii, pe care le-arn evocat deja ~i care pentru noi constituie ni§te referinte, ne trimit, de asemenea, Ia acest principiu. Multitudinea exercitiilor prezentate poate, intr-adevar, sa permita formatorilor ~i persoanelor aflate in formare sa facii uncle alegeri, fiind autorizata o personalizare responsabila a strategiilor de formare. Ea poate, pe de alta parte, garanta ~i o bine venita varietate, deci prospetime, indispensabila complexitatii specifice lumii cunoa§terii §i fanteziilor comunicarii. Ordinea urmata aici va oscila, in mod justificat, intre exercitii ale caror instructiuni de rezolvare sint cele mai simple sau cele mai directe §i exercitii care, prin simularea pe care o propun, implica un grad mai inalt de complexitate, de sistematicitate. Important va fi insii sa se distingii citeva mari orientiiri, interesante prin aplicarea lor, prin diferentele existente intre procedurile lor §i tehnicile propriu-zise, ca §i prin deosebirile dintre ele, dupii cum vizeazii fie experienta subiectiva a persoanei, fie capacitiitile ei de exprimare, fie, in fine, raporturile sociale.
l.
Rene Descartes, .Discours de Ia methode", in Oeuvres et Lettres, La Pleiade, Gallimard, Paris, 1949,
2. 3.
p. 103. Ibid. Ibid.
CAPITOLUL 1
EXERCITII VS TEHNICI Prin caracteristicile lor fragmentare, discrete, dispersate, exercifiile pe care le propunem in cele ce urmeazii se disting, de fapt, de tehnici, mai globale ~i a ciiror prezentare a fiicut obiectul primei piiqi a acestei lucriiri. Ele se demarcheazii ~i mai mult insii prin faptul cii unele constringeri constitutive, procedurile care Ie determinii nu sint destinate sii fie reutilizatc in mod direct, prin transfer, gratie stagiarilor care Ie practicii, a~a cum, in mod invers, se prevede formal in legaturii cu tehnicile. Intr-adeviir, stagiarii, profesori sau formatori, sint antrcnati in folosirea acestor exercitii, pentru a se putea servi ulterior de ele in propriile activitati de inviitamint, de formare sau de animare. in schimb, ceca ce se a~teaptii de Ia exercitiile despre care vorbim este efectul interior pe care il declan~eazii in fiecare persoanii care Ie adopta, punct in care training-ul se intilne~te cu formarea. Respectivul efect poate fi, incepind din acest moment, delimitat in cadrul (sau registrul) dezvoltiirii persoanei, in eel al exprimiirii sale (verbale sau nonverbale), ca ~i in eel al raporturilor de comunicare mai mult sau mai pufin conflictuale, prin negociere ~i decizie, cu celiilalt.
Dezvoltarea . personaHi
a unor abilitati de pregatire, de clasificare, ca ~i de interpretare a faptelor sau a actelor ce ar fi trebuit sa fte dezLa sfir~itul unui exercitiU, efectul voltate; a~teptat poate viza o mai buna corriunicare - a unor aptitudini de intelegere ~i intima persoanei cu ea insa~i. pinare a celuilalt, ca ~i de adaptare in acest caz, o intreaga varietate de atentionari ~i de con~tientizari poate fi lentil, evolutiva a perceptiilor sociale, stimulata, din aproape in aproape, exercitiu pentru a li se asigura o flexibilitate cu exercitiu. Poate fi vorba atunci de cre~ oportuna; terea stiipinirii de sine sau de dezvaluirea : . - a unor valori mai mult sau mai putin - anumitor tendinte, individuate sau narimplicite, care sa fie situate cu mai cisiace, care trebuie controlate ; multii claritat~ ~i folosite intr-un mod - a unor motivatii, mai ales profesionale, mai responsabil. ce se impun a fi clarificate ; - a unor reactii specifice Ia anumite situaPe parcursul acestei varietiiti de exercitii tii sau incidente, care e important sa fie posibile, -ceea ce se vizeaza este dezvoltarea descoperite sau modificate ; personalitiitii : prin dezvaluirea atitudinilor -
EXERCITII DE COMUNJCARE
138
latente ~i prin antrenarea unor capacitati diverse, se are in vedere o comunicare mai clara in legatura cu posibilitatile existente. Toate acestea vor putea favoriza clarificarea ~i nuantarea conduitelor ulterioare.
Controlul asupra exprimarii
-
-
-
i
A~a
I
I
!·
cum am spus deja in introducerea prezentei lucrari, activitatile de comunicare cu celalalt implica punerea in joe a unor semnale sonore sau gestuale corespunzatoare unor coduri, intr-un mediu ce define§te un numar de posibilitati de fixare a unor obiective delimitate de roluri exacte, in scopul producerii unor mesaje speciale ~i a unor informatii destinate a fi primite, descifrate §i tratate metodic. Comunicarea dintre persoane (§i grupuri) presupune, in plus, reversibilitatea activitatilor privind emisia §i receptia, un tur - retur, prin efectuarea unei serii de acordari succesive intre memoriile respective §i atitudinile profunde sau proiectele particulare. Prin conexiunile pe care le realizeaza, schimburile de informatii ~i de impulsuri sau de energie. permit indivizilor sa urmareasca anurnite obiective ~i sa efectueze sarcini bine definite. Aceste schimburi pot fi distorsionate prin unele rezistente ~i tabuuri, daca nu chiar prin absenta de metoda in exprimarea sernnalelor §i utilizarea codurilor, sau prin reactii de aparare specifice unui anurnit gen de personalitate, care ii deturneaza pe indivizi de Ia raporturile lor productive. Obiectivele fixate, in mod distinct, pentru toate aceste exercitii vor putea consta, prin urmare, in sensibilizarea fiedirei persoane, in cadrul seminarului, fata de precautiile necesare exprirnarii Ia adresa celuilalt :
-
-
-
-
prin atentia acordata distorsiunilor ce pot aparea in transmiterea informatiilor sa.u a mesajelor; evitindu-se increderea intr-o interpretare imediata a unui cuvint sau a unui semnal primit, rara o verificare a semnificatiilor lor, prin adoptarea unei masuri vizind reexprimarea ; ameliorindu-se perceptiile sociale, printr-o acomodare realizata in contactul apropiat cu interlocutorii ; detectindu-se influenta pe care o au asupra sinelui mediul ~i stilurile aferente rolului impus ; prin reducerea mecanismelor de aparare in raport cu ceialalt ~i a implicatiilor acestora; urmarindu-se varierea formelor de exprimare adoptate, fie eli sint verbale, sonore, gestuale sau grafice, oricare ar fi suporturile ~i tehnologiile utilizate; cautindu-se informatiile complementare datelor de care se poate dispune, in mod organizat.
EXERCITII VS TEHNJCJ
revenirea persistenta Ia unele atitudini anterioare, care devin antagonice. Problemele ce rezulta din conflictele dintre persoane sau grupuri pot fi rezolvate, mai mult sau mai putin corect, conform unor consensuri obtinute in mod neasteptat sau in virtutea unor concesii mai mult sau mai putin pertinente, consimtite intre indivizi. Abandonarea punctelor de vedere, in !ipsa unei argumentatii convenabile si a unei consultari prudente a fiecarei persoane vizate, se poate produce din mai multe motive: - in virtutea puterii de afirmare ~i de autoapreciere, mai mult sau mai putin hotaritoare, a anumitor indivizi ; - mai simplu, din cauza prestigiului acestara, a statutului lor ; - din cauza unei neutralizari reciproce a opiniilor ~i parerilor, obtinuta in urma unor proceduri expeditive; - ca efect a! unei explorari incomplete a datelor utilizabile ; in sfir~it (~i mai ales) din cauza unei !ipse de metoda ~i de imaginatie creatoare.
139
In fata situatiilor conflictuale, indivizii trebuie sa fie antrenati, printr-o anumita varietate de exercitii, sa-~i dezvolte capacitatea de a sesiza unele fapte, dar ~i de a intra in raporturi de comunicare care sa nu sacrifice nici un punct de vedere. Ei trebuie sa fie incitati sa adopte metode de consultare reciproca, obi~nuindu-se sa conducli, in mod avizat, negocieri productive, pentru a -~i perfeqiona capacitatile de a Iuera in grup 1• Se impune ca ei sa fi adoptat deja unele masuri de precautie, de ,reJinere" sau ,pudoare", conform termenilor lui Michael Serres, din Tiers-Instruit, privind partinirile, nerabdarea sau rezisten~ tele lor (daca nu chiar ,zonele lor oarbe" de percepere sau inertiile de reprezentare). La fel, e important ca ei sa fi incercat sa- ~i controleze tentatiile legate de reaqionalitate sau de evitare. Pe parcursul exercitiilor alese, sint puse deci in lumina, sub semnul unei perfectionari progresive, capacitatile vizind schimburile productive ~i o sinteza metodica.
Yom prezenta deci un ansamblu de diverse exercitii-e~antion, legate de multiplele obiective enuntate, in atentia fonnatorilor ~i a stagiarilor acestora.
Comunicari §i negocieri Raporturile sociale §i luarile de decizii pe care le implica cornporta, in mod necesar, unele riscuri, constind in opozitii, infruntari sau divergente de opinii intre indivizi sau grupuri. Motivele sau cauzele acestora pot fi multiple : ..:. ciocniri de interese contradictorii ; - disonante culturale sau de limbaj, care impiedica intelegerea reciproca ; - aprecieri diferite ale unei situatii date ; - opinii divergente privind uzajul anumitor obiecte sau instrumente ;
I.
Cf. Organiser des formations, Hachette, Education, Paris, 1991, p. 297: ,Regles fondamentales du travail en groupe".
COMUN!CAREA
Sl DEZVOLTAREA PERSONAL:&.
Cuvintul e de aur Primafaza
CAPITOLUL 2
COMUNICAREA ~I DEZVOLTAREA PERSONAL A Caracteristica generala a exercitiilor din acest capitol consta in antrenarea vizind gasirea unor modalitati de interventie controlata, in diverse situatii de comunicare, de studiu sau de explorare de sine, in relatia cu celalalt. Pentru stagiari, este intr-adevar uti! sa-~i masoare timpul de interventie sau sa -~i aprecieze tendinta de a reactiona, de a interpreta in mod subiectiv situatii sau fapte. in egala masura, e profitabil ca ei sa ia cuno~tinta de propriile lor modalitati de instruire, de clasificare, de pregatire a unui proces de invatare sau de motivare profesionala, dar vizind ~i perceptia, imaginatia sau identificarea propriei lor personalitati. Echilibrul personal cere, de asemenea, exercitii care sa antreneze in vederea obtinerii congruentei (sau a securizarii psihice), a receptivitatii fata de celalalt, a empatiei (sau a comprehensiunii in raport cu ceilalti). in acest sens, va fi oportun sa se reflecteze, impreuna cu ceilalti indivizi, in legatura cu valorile spre care tind referintele individuale. Fi~ele tehnice prezentate aici ofera o oarecare varietate, care va putea fi amplificata prin alte exercitii, provenind din resursele bibliografice indicate.
lnterventiile regulate sau ,cuvintul e de aur" I
I·
Indivizii sint repartizati in subgrupuri de cite ~ase, care vor funqiona separat. Fiecare subgrup dispune de treizeci de minute pentru a defini o problema, pentru a se pune de acord in legatura cu o afirmatie sau chiar pentru a lua o hotarire. Fiecare participant dispune de un credit de timp de cinci minute pentru interventiile sale. Subgrupurile sint urmarite, in mod separat, de unul sau mai multi observatori. Pot urma una sau mai multe reuniuni, dar cu o componenta diferita a subgrupurilor 1 •
I. . Sursa : Serviciul de comunicare
~i
de formare.
Obiective 1. Observarea diversitatii comportamentelor verbale dintr-un subgrup.
2. Constatarea influentei atitudinilor individuate ~i a raporturilor interpersonale asupra determinarii unei strategii de interventie ~i calificarea acesteia.
3. Exersarea fiecaruia in a lua in considerare impactul timpului de exprimare verbala in cadrul unui schimb. 4. Masurarea volumului de interventii susceptibile de a fi emise intr-un timp dat (un minut). 5. Con~tientizarea, de catre fiecare participant, a interesului suscitat in interiorul subgrupului de unele interventii, in virtutea caracterului lor, functional sau nu.
La incepurul unei reuniuni de treizeci de minute,
fiecare participant, desemnat printr-un cod (initialele sale sau literele A, B, C), prime~te un carnet de bonuri de inrerven[ie verba/a, fiecare bon autorizind cite un minut de exprimare, care nu poate fi fragmental. Observatorul (sau observatorii) supravegheaza, cu un cronometru, respectarea duratelor de interventie, marcindu-le printr-un destul, imediat ce a(u) primit un bon, pe care scrie (scriu) numarul de ordine corespunzator interventiei, din seria de treizeci de interventii acordate fiecarui subgrup, dupa care noteaza aprecierile privind oportunitatea sau pertinenta ~i clarita tea fiecarei interventii, precum ~i atitudinile . Scurgerea minurului regulamentar este semnalata printr-un destul. Carnetele de bonuri trebuie sa fie pregatite dinainte ~i marcate apoi cu codul fiecarui participant . Se poate utiliza modelul alarurat sau oricare altul. Reuniunea se desfii~oara pe o tema definita ~i conform unei instruqiuni precise . Nu exista vreun facilitator sau vreun animator desemnat in prealabil, fiecare persoana raspunzind de propriul credit ~i utilizindu-$i bonurile de interventii a~a cum vrea (conform strategiei sale implicite sau explicite). Acest exercitiu comportli citeva reguli complementare: 1. fiecare participant are posibilitatea de a renunta Ia utilizarea unuia dintre bonurile sale, pentru a-l ceda unui alt membru al subgrupului, mlirind astfel durata interventiei acestuia; 2. membrii subgrupului se pot pune de acord ca fiecare sa introducli unul sau douli bonuri intr-un vas, pentru a asigura o discutie Iibera, intr-un - interval de ~ase pinli Ia doulisprezece minute ; 3. fiecare poate utiliza, de asemenea, un bon flirli sa vorbeascli, impunind in acest fel
!41
;,.:-;fr·
•CD
celorlalti cinci un minut de tlicere (sau de ;:u,;, reflectie). ~~i
A doua Jaza
~Z\
:UI\
Dupa cele treizeci de minute ale reuniunii, ··:&:· fiecare subgrup mediteaza asupra propriilor · :i)~ trliiri, analizind strategiile de interven1ie ale fiecaruia cu ajutorul observatorilor $i plecind ~ de Ia citirea bonurilor, clasate in funqie de ~: numarul de ordine al interventiilor. Se poate 'i:;J:> desena pe tabla un tabel sau o schema a interven\iilor, pentru fiecare subgrup in parte. La sfir~it, toate tabelele pot fi reunite ~i supuse discutiei, intr-o adunare generala a grupului . Adesea, caracterul stimulant al acestui exerCi\iu treze~te, participantilor dorinta de a reincepe o partidil dupa prima incercare. Se poate ceda o singura data acestei dorinte, dar jocul risca sa devina, rapid. o intrecere in detrimentul antrenamentului.
;()r
A treiafaza 0 a doua reuniune, cu acelea~i reguli, dar cu o alta tema (sau o alta instruqiune) este condusa in cadrul unui intergrup 1 constituit din subgrupurile initiate, adica prin formarea, cu ajutorul participantilor, a unor seqiuni diferite sau prin amestecarea in noile subgrupuri a unor vechi factori de interven1ie cu fo~ti observatori din precedentele intilniri, printr-o schimbare de roluri (fo~tii participanti vor trebui, in acest caz, sa preia rolul de observatori). 0 posibila sinteza La sfir~itul celei de-a doua reuniuni, in fiecare subgrup se face inca o analiza, urmatli de o discutie finala, in cadrul unei reuniuni general e. Formatorii (sau profesorii) pot face atunci o expunere pe marginea regularizarii individuate a interventiilor ~i in legaturli cu natura strategiilor posibile. I.
A se vedea, in partea intii, documentul privind dispozitivele intergrupale, p. 46.
142
.1 t:~·'L"l;
EXERCITII DE COMUNICARE
Model de carnet cu bonuri de interventie verbalii
~=~ Cele
cinci bonuri ale plan~ei vor fi decupate, codificate pentru un anumit partictpant ~i -~ introduse intr-un plic, care i se inmineaza. De fiecare data cind dore~te sa se exprime, acesta ·;z ;; transmtte bonul corespondent observatorulut, care mscne numarul m ordmea celor tretzect de ;Jii~ interventii acordate fieciirui subgrup, i~i noteaza aprecierea privind oportunitatea ~i claritatea :2 ?interventiei, precum ~i atitudinea pe care o observa Ia participant.
::J·
":(;) . . : Cod: ................ . • d e OTid·me : ............ .. . .. ........ . {Q 1 N umar ;;,;;,_t Prima interven{ie de un minut Pentru observator Oportunitatea interven{iei: da 0, nu 0 Atitudinea celui care intervine : anxios, crispat, des tins, dezinvolt ...... ...... ... ....... ......... .
Oportunitatea interven{iei : da 0, nu 0 Atitudinea celui care intervine : anxios, crispat, destins, dezinvolt ·............................ ..... .
Primireafiicutli de subgrup: imeres, atentie, indiferentJ., opozitie ... ............. ........... .
Primirea fiicutii de subgrup : interes, atentie, indiferenta, opozitie ........................ . ... .
,of
Cod: ................. . Numiir de ordine: A patra interven{ie de un minut Pentru observator
COMUNICAREA SI DEZVOLTAREA PERSONAL.\
Exercitiu de procedudi aplicata unui incident Aceasta tehnica a devenit clasica in formarea responsabililor cu securitatea. (Ea a fost generalizata, pentru orice tip de formare, de catre doctorul Paul Pigors de Ia MIT, Institutul de Tehnologie din Massachusetts). Principiul sau consta in prezentarea, intr-o forma succinta, a unui incident critic, real sau imaginat, astfel incit participantii sa se imparta in grupuri antagonice din perspectiva solutiei ce se impune a fi gasita.
Nurniirul de participanji : eel putin zece. Durata : aproximativ doua ore.
Obiective Cod: .............................. . Numlir de ordine : ......... ... ... . A doua interven{ie de un minut Pentru observator Oportunitatea intervenfiei : da 0, nu 0 Atitudinea celui care intervine : anxios, crispat, des tins, dezinvolt .. ........ .
Cod: .... ... .. ... ..... .... ......... . Numar de ordine : . .. .. ..... .... . ... ..... .. . A cincea interven[ie de un minut Pentru observator Oportunitatea interven[iei : da 0, nu 0 Atitudinea celui care intervine : anxios, crispat, destins, dezinvolt . . . . . . . . . . . . . . . ...... .. ... ,
Primireafiicutii de subgrup: interes, atentie, indiferentJ., opozitie ........................... . .
Primirea fiicuta de subgrup : !meres, atentie, indiferenta, opozitie .... .. ..... ... ....... .. ..... . .
1. Antrenarea participantilor in analiza ~i rezolvarea rapida a problemelor cotidiene. 2. Accentuarea puterii de discernamint in raport cu punctele critice ale unei situatii. 3. Imbogatirea grupului prin evocarea unor experiente individuate.
4. Clarificarea proceselor individuate ale deciziei, prin con~tientizarea, de catre
fiecare partiCipant a motivatiilor sale subliminale, a tendintelor de a-~i proiecta prejudecatile ~i de a exploata in mod subiectiv elementele de informare.
Pregatirea Formatorul prezinta un incident critic, care sa ii poata diviza pe participanti in eel putin doua subgrupuri in ceea ce prive~te solutiile ce se cer. Incidentul, real sau imaginar, trebuie sa fie expus intr-o forma destul de concentrata, pentru a lua un aspect critic ~i pentru a putea fi citit repede. El trebuie sa-i implice in mod intens pe participanti. in acest sens, este insotit de intrebari precum : , Ce aJi face fn locul lui ... ? " sau ,Ce parere avefi despre atitudinea lui ... ? ". Animatorul trebuie sa adune dinainte elementele de informare necesare (legi, decrete, organigrame, bilanturi, extrase de presa, prospecte, planuri, grafice, fotografii etc.), pentru a putea fi in masura sa raspunda ulterior intrebarilor pe care le-ar putea adresa participantii. Fiecare participant va trebui sa primeasca o foaie continind enuntarea incidentului in forma neprelucrata.
Douii ·exemple de incidente Cod: . .. . .. .................. .... .. . Numlir de ordine : ......... ... ............ . . A trela intervenfie de un minut Pentru observator Oportunitatea intervenfiei : da 0, nu 0 Atitudinea celui care intervine : anxios, crispat, des tins, dezinvolt ...... ... .... ...... ·.: .......... . Primireafacuta de subgrup: interes, atentie, indiferenta, opozitie ... ..... .. .................. .
Intr-o institutie universitara, intr-o sala de curs (de chimie, de exemplu), se inregistreaza un inceput de incendiu, care ameninta sa ia amploare. - Ce trebuie sa facli profesorul, elevii sau studenJii, personalul de laborator ? - Ce trebuie sa facii persoanele din conducere, din administra[ie, agen[ii de ordine, portarul ? N.B. - Care sfnt textele, regulamentele, ra[ionamentele?
143
In curtea unei institutii de invatamint s-au incaierat doi elevi. Amindoi sint raniti, dar nu cedeaza. Ceilalti elevi privesc incidentul de Ia distanta. Ce crede[i eli e de facut ? N.B. - 0 procedurli axatli pe incidente critice poate consta $i in a cere fiecarui participant sa redacteze pe scurt o situa[ie di.ficilt'i, intflnita de el (se regt'ise~te aici procesul tehnic al a~a-ziselor minicazuri).
7 . Discu{ie generalii
1. Prezentarea incidentului l~\: (douiJ.-trei minute)
Dupa ce a explicat grupului obiectivele
~i
:ur procedura exerciriului, formatorul evoca inci:5 dentul respectiv, dupa care distribuie tuturor --~
participantilor enunrul sau, pentru a facilita o cunoa~terc aprofundata .
U · fiecaruia
.g·. 2. Analiza incidentului (cinci-zece minute) \,
i
\.
- privire fiwinte, asupra necesitatii de a ne modifica atitudinile personale, daca se dore~te reglarea adecvata ~i eficace a unor astfel de cazuri .
Procedura aplicata unui incident (in 9 faze)
=~~·!.f.t
,·p .:: ;U»·:
_z
COMUNICAREA SI DEZYOLTAREA PERSONAL!\
EXERCITII DE COMUNICARE
144
(zece-cincisprezece minute) Tori participantii se reunesc intr-o ~edinta generala. Purtatorii de cuvint exprima, in mod succesiv, prin expuneri contradictorii, concluziile subgrupului lor, ceea ce face loc unei dezbateri generale. Formatorul ii ajuta pe participanti sa integreze diferitele puncte de vedere, pemru a putea ajunge Ia un consens.
Daca enunrul este insuficient pentru intelegerea incidentului, participantii au posibilitatea de a pune intrebari formatorului (de genu! : cind? unde? cum? cine? ce? de ce? etc.). Formatorul se limiteaza Ia a raspunde intreblirilor, fara sa incerce judecati de valoare asupra lor, avind grija ca Ia fel sa se intimple ~i in cazul participantilor. El poate, eventual , sa imparta anumite documente.
intre participanti se produc schimburi de puncte de vedere in legatura cu invatamintele extrase din incident, in incercarea de a vedea cum se poate rezolva o problema in viata reala ~i ce masuri preventive sint necesare pentru evitarea unor situatii de confuzie, de ezitare sau de precipitare similare celor expuse.
3. Sinteza (cinci minute)
9. Discu{ia finalii (zece minute)
Unul dintre participanti este invitat sa faca, pentru intregul grup, sinteza informatiilor culese in faza precedenta.
in fine, panicipantii discutii cu formatorul despre tehnica utilizata , intrebindu-se daca obiectivele urmarite au fost intr-adevar atinse.
4 . Delimitarea problemei (zece-cincisprezece minute) Participantii incearca sa i~i dea seama care este problema fundamentala, ceca ce nu e intotdeauna u~or. Cu ajutorul informatiilor deja culese, formatorul ajuta grupul sa-~i faca 0 imagine destul de ampla asupra incidentului .
Variante • Pentru faza 6, subgruparea poate fi stabilita nu atit prin vot, cit prin clas ificarea raporturilor individuale (in funqie de tipurile de decizie), realizatii de formator sau de catre grup.
5. Decizia individuali:i (cinci minute)
Fiecare participant i~i cite~te decizia. Atunci cind toate deciziile individuale sint cunoscute, formatorul le cere participantilor sa voteze pentru acelea pe care le considera cele mai bune. Pot exista mai multe decizii care sa intruneasca un numar mare de voturi. in caz de unanimitate, animatorul trece direct Ia faza 8 .
6. Lucri:iri desfii~urate in subgrupuri (zece minute) Fiecare subgrup format in mod liber in interiorul grupului analizeaza motivatiile ~i desemneaza un purtator de cuvint.
Observa[ii E important ca incidentul critic propus sa fie ales cu grija ~i ca animatorul sa fi adunat suficieme informatii pentru a putea sa ajute
Lectia situaHi intr-o progresie
8. Evaluarea (zece-cincisprezece minute)
• Pentru faza 7, Mucchielli 1 vorbe~te despre reuniunea in formula grupului mare, pentru sustinerea de pledoarii, propunind jocuri de rol prin care sa se mimeze realizarea diferitelor decizii propuse. • Pentru fuza 9, animatorul poate fuce o incercare de conceptualizare. M. Mucchielli propune orientarea refleqiei in patru direqii :
- privire in urmi:i, asupra conditiilor ~i a contextului in care s-a produs incidentul ; - privire de sus, asupra principiilor operationale ce trebuie generalizate ; - privire in jur, asupra solutiilor analoage;
!.
La
Dynamique
des
groupes,
Entreprise
modeme d'Editions, !967.
--------- - ------- - --------
Prin alegerea unor tactici adecvate 1, profesorul este antrenat in aplicarea §i realizarea unei strategii deja desavir§ite in faza de pregatire a unui curs : motivind elevul, transformindu-1 intr-o persoana activa, responsabila de propria formare, care va fi in masura sa colaboreze cu camarazii §i cu indrumatorul sau. Un astfel de elev nu va pune probleme de ordin disciplinar, decit cu foarte rare exceptii.
participantii, ferindu-se sa ii oblige sa adopte, in mod pasiv sau conflictual, ideile sale. Aceasta metoda poate fi utilizata pentru reinnoirea celei vizind studiile de caz sau alte tipuri de simulare a formarii. Ea poate servi atit pentru furnizarea, cit ~i pentru prezentarea anumitor aspecte ale ~tiintelor aqiunii ~i educatiei.
Obiectivele vizind capacitiitile ce trebuie exersate Stagiarul este capabil :
1. sa situeze rolul leqiei respective in ansamblul strategiei sale educa{ionale ;
2. sa stabileasca un plan de leqie ;
3. sa aleaga metodele didactice adecvate, precum §i suporturile didactice necesare ;
4. sa abandoneze planul prevazut, in special pentru a urma unele sugestii fructuoase ale elevilor.
Pregatirea unei lectii: lectia situata intr-o progresie Exercitiile sim efectuate impreuna cu formatorii, in cadrul seminarului.
PrimafaziJ. Stagiarul stabile~te un plan, pe care il raporteaza Ia alte proiecte de curs, discutindu-1 cu unul dintre formatori. A douafazii Stagiarul i~i prezinta planul ~i pozitia strategica grupului constituit din ceilalti stagiari. A treia fazii Discutia este sustinuta, in seminar, in prezenta formatorilor ~i vizeaza : cautarea unor modalitati
!.
Cu punctul de plecare intr-un numar de documente elaborate de un grup de formatori elvetieni.
145
de demarare a leqiei ~i de reluari utile, de precizari privind obiectivele, calitatea Iegaturii cu lectiile precedente ~i urmatoare; atentionarile ~i punctele-cheie ce trebuie explicate elevilor ; elaborarea unei scheme metodologice, care sa desemneze cuno~tin tele ce trebuie evocate pentru a se explicita contextele didactice ~i pedagogice ale unei lectii ; importanta notarii instruqiunilor referitoare Ia sarcinile ce s-ar putea da elevilor (a se vedea documentul 65) ; reamintirea necesitatii de a exista o anumita calitate a comunicarii reciproce dintre profesor ~i elevi, care sa mareasca ~ansele de intelegere.
EXERC1Tll DE COMUN1CARE
146
0 sursa de informare : bibliografia Acest exercitm trebuie sa permita, gratie unor vizite ~i unor lucrari, dezvoltarea, In cazul stagiarilor, a calitatii ~i a varietatii referintelor lor teoretice ~i practice. E importanta stimularea capacitatii stagiarilor de a discerne ~i de a experimenta, In scopuri utilitare : bibliografia adecvat,a (premisa a instruirii), criticile ~i comentariile capabile
-
-
-
sa faciliteze comunicarea Ia nivelul elevilor; o bibliografie concreta, permitlndu-se contactul vizual, tactil (nu doar furni zarea unei liste de titluri); bibliografia institutionala, pentru asigurarea cunoa~terii mijloacelor de invatamlnt oficiale (bro~uri, fi~e ... ) ; o bibliografie de breasla, care sa faca posibila cunoa~terea documentelor elaborate de colegi.
COMUN1CAREA $1 DEZVOLTAREA PERSONALA
Introducerea unei materii noi Acest exercitiu are In vedere plasarea stagiarilor in diverse situatii, caracterizate de introducerea unor concepte sau date, ~i extragerea indicatiilor metodologice generale.
Obiective
147
2. Dezvoltarea capacitatii de a-i activa pe elevi. 3. Exersarea capacitatii de a trezi interesul prin diverse cai : - printr-un expozeu ; - prin avansarea unei probleme (instituirea unui dezechilibru) ; - prin prezentarea ~i studierea unui document; - printr-o activitate de cercetare.
1. Exersarea capacitaP,i stagiarilor de a atrage atentia elevilor, de a le suscita interesul.
Pregatirea unei lectii : despre corecta utilizare a bibliografiei Pregatirea unei lectii : introducerea unei materii noi
M
:~ Se efectueaza prin parcurgerea diferitelor
... faze indicate in cele ce urmeaza sau a unora Z dintre acestea .
ur .::!:1 Prima jazii
:;:) Se organizeaza vizite comentate in biblioteci, centre de documentare etc.
u··
0 ' A doua jazii Q · Se indica spre Jectura trei capitole din manuale, in legatura cu acela~i subiect (pe cit posibil, limitat), cerindu-se realizarea unei critici ulterioare: - pentru uz personal ;
i·
- pentru utilizarea in clasa.
A treiajaza Se organizeaza o act1v1tate comparativa pe marginea aceluia~i subiect, din doua surse diferite: - un manual; - plecind de Ia lucrari mai elaborate.
Prin acest exercitiu se reliefeaza dificultatile de utilizare a anumitor lucrari in raport cu altele.
A patra fazii Se redacteaza , plecind de Ia diferite surse. un document de popularizare (clar, precis, structural), destinat elevilor. A cincea jaza Se prezinta trei documente (de orice tip) . cu cerinta de a Je folosi, in mod judicios, pentru un subiect ales. A ~asea jazii · Se organizeaza periodic schimburi de documente intre stagiari ; se selecteaza unele dintre ele, cu motivarea alegerii. A ~aptea jaza Diverse exercitii care sa incite candidatii Ia utilizarea documentelor iconografice, a schemelor etc.
Exercitiile pot fi prezentate in orice ordine. • Un stagiar cite~te un text privind capacitatea de a introduce corect o materie nouii. Apoi, pe grupuri , stagiarii incearca : - sa reproduca expozeul ; - sa exprime ce au simtit pe parcursul sustinerii acestuia ; - sa evoce alte posibilitati de introducere a subiectului stabilit. • Timp de x minute, citiva stagiari vor prezenta colegilor introducerea unei Jeqii vizind o materie noua. • Prezentarea inceputului unui film video pe marginea practicii pedagogice, in scopul : - descrierii cu precizie, cu voce tare, a activitatilor indrumatorului ~i elevilor, a interactiunilor, ~a cum sint percepute de catre stagiari ;
-'~~r
- compararii diverselor tipuri de interventie J,D; profesorala ~i descoperirii structurii filmului -H~ (stil transmisiv, incitativ, adaptativ) ; ~Z~ - ~alificarii, eventual ier~rhizarii, stilurilor. }~-~ • In perspecuva unu1 vutor curs, pe tema ~~ Introducerea unei materii noi : ~CJJ - un grup de stagiari va observa trei leqii tO~ diferite (stabilite de ni~te indrumatori care vor fi de acord sa le accepte), urmind sa se :-;&; consemneze rezultatul obse-rvatiilor (se are in vedere posibilitatea inregistrarii, filmarii etc.); - un grup de stagiari va consulta capitolul consacrat respectivei teme in diverse lucrari de pedagogic, dupa care va prezenta un rezumat; - un grup de stagiari va imagina trei introduceri posibile Ia studiul unei materii noi, Ia alegere, ~i le va prezenta celorlalti stagiari ; - apoi, in timpul cursului de metodologie, se va avea in vedere o faza de exploatare.
·a.;
EXERCITII DE COMUNICARE
148
Formula rea instructiunilor Acest tip de exercitii trebuie sa sensibilizeze stagiarii fata de importanta de a da instructiuni mobilizatoare ~i de a le verifica interpretarea impreuna cu elevii.
COMUNICAREA ~I DEZVOLTAREA PERSONAL.\
2. sa stabileasca o distinqie neta intre instructiunile generale ~i cele ocazionale ;
3. sa adapteze formularea acestora (vocabular, stil) Ia nivelul elevilor; 4. sa asigure coerenta
~i
gradarea lor ;
5. sa defineasca momentul eel mai favorabil a! cursului pentru indicarea acestora ;
Obiective
6. sa completeze instruqiunile cu exemple;
Stagiarul trebuie sa fie capabil :
7. sa le puna in evidentJi.
1. sa dea e levilor instruqiuni adecvate in raport cu obiectivele
~i
Pregatirea unei Iectii : formularea instructiunilor
:~·~·
~.;
Pornind de Ia unset de instruqiuni, mai mult
J~ sau mai putin adaptate, stagiarii sint invitati,
;-j
;~ in grupuri mici, sli le reformuleze, apoi sa
discute: _intr-o intilnire generalli, noile lor _ ., formulan.
"0! :'Ut - Antrenarea in conceperea de instruqiuni, ~-0,
prin redactarea individuala a unor instruc-
' a·~ tiuni adecvate unei sarcini determinate, aleasa #',..[;; de intregul grup sau de catre fiecare, instruc-
tiuni care, ulterior, vor fi dezblitute in plen.
I.: ·i
:r
,,I
- Antrenarea in gradarea numarului de instruqiuni necesare pentru o activitate data.
Elaborarea de lucrari scrise
Dificultatea va avea un ritm progresiv : prima sarcina trebuie sa poata fi rezolvata de toti elevii. Indrumatorul va concepe probleme de tipul papu~ilor ruse~ti : pentru a rezolva a doua problema trebuie ca, mai intii, sa o fi rezo!vat pe prima etc. El va trebui sa-§i supuna proba aprecierii unui coleg. Vor fi favorizate LS-urile comune mai multor clase.
Pregatirea unei lectii : elaborarea unor lucrari scrise
cu demersul ;
JriJ
Prin fixarea unor instructiuni precise in Jegatura cu ceea ce va fi supus controlului, se diminueaza partea de subiectivitate (privind compozitia in Iimba franceza, de exemplu). Indrumatorul va varia tipul de LS (memorizare, analiza, deduqie, redactare, utilizarea unor cuno~tinte, transfer, abstractizare, descoperire .. . ) §iva evalua diferitele capacitati ale elevilor, printr-o comunicare directa cu ei.
149
- Exersarea stagiarilor in sensu! transpunerii unor instruqiuni analizate literal in instructiuni explicitate grafic. - Stabilirea unui schimb privind planificarea controalelor succesive care ar putea fi propuse elevilor. - Provocarea stagiarilor Ia o discutie in legatura cu distinqia sectoarelor particulare de instruqiuni (nivel, activitate materiala, spatiu, timp, calcul, tratare de date, evocari etc.). - Propunerea, fikuta anumitor grupuri mici, de exercitii de simplificare a unor instruqiuni redactate de alte grupuri mici.
Obiective pentru conceperea unor lucrari scrise
'I
Este vorba de incitarea stagiarilor, prin intermediul unor Iucrari ~i prin studiul asupra altora, aberante, de a defini, pentru elevii lor, unele lucrari scrise care sa fie in concordanta cu procesul de invatare.
Fiecare lucrare scrisa (LS) va trebui sa fie elaborata in dependenta directa de modalitatile de instruire adoptate ~i de obiective, pentru ca prin ea sa se poata controla ceea ce s-a realizat deja, intr-un fel similar exercitiilor. Subiectul unei LS va fi stabilit impreuna cu elevii.
Exerci{ii de pregatire a unor lucrari scrise, care sa permita verijicarea : - achizitiei de notiuni (memorizarea); - rationamentului formulat ; - capacitatii de cercetare, de exploatare ~i de informare; - gradului de. realizare a obiectivelor propuse, verificare urmata de discutii in plen.
iS\
Redactarea, in cadrul unui grup de lucru, a unor ji~e practice, prin care sa se defineasca precautiile necesare pregatirii ~i impunerii de lucrliri §i teme scrise elevilor. Aceste fi~e ar trebui sa cuprinda indicatii privind modalitiitile de evaluare (~ i . eventual, baremurile) aces tor lucrliri . Se poate lua ca model ceea ce urmeaza. Aceastii fi~a este conceputii in trei plirti.
Studii de lucriiri neconven{ionale (de tip nonlimitativ, intflnite in practica) : - Care e data mortii lui Ludovic al XIV-lea? Ce eveniment important a inceput doulizeci ~i cinci de ani mai tirziu ? - De redactat un chestionar cu optsprezece intrebari.
inainte
[PfeilarnrearE: ··1
I
~ill t.~~,. ~
I
j!
'"iii~.;
- 0 lucrare cu intrebari vizind doar detalii. ~~i - 0 incercare intr-un domeniu neexperi- ~.,;:~ mentat. tZ;. - Un franc francez echivaleaza cu 0 ,3 franci ~~J elvetieni . Cam citi franci elvetieni costa o ~~ haina de blana de 350 F ? ~~ - Versiunea latina pentru : carlirnida, furt de ~D~ bani publici, prorogare. - Se cere unor elevi de unsprezece ani , care f~ < au studiat doua sisteme politice, sa raspunda Ia intrebarea: ,Ce diferenta exista intre cele douli sisteme? ".
Derularea exercitiului se face printr-o alternare a lucrari lor centrate pe diverse capacitati, pe care dorim sa le testam in mod diferentiat ~i tran~ant Ia elevi, cu critica privind unele probleme sau intrebari , din care sa se poatii extrage o morallL
2
3
in timpul
Dupa
Redactarea TE . ]
!Corectare ~i notarel
EXERCITII DE COMUNICARE
!50
COMUNICAREA $1 DEZVOLTAREA PERSONALA
1. Generalitii!i Stagiarul trebuie sa se straduiasca : - sa comunice dadi LS-urile vor fi sau nu anuntate; - sa repartizeze LS-urile pe durata intregului trimestru (planificare); - sa fixeze din timp data de sustinere a acestora, in funqie ~i de cele fixate de colegii sai. El se va abline sa impuna LS-uri punitive.
2. Procesul de achizi[ie
(Obiectiv atins)
note clasament '1
Comunicarea prin intermediul intrebarilor adresate elevilor
;j
·iI
II !!
I;
q
I, :·I -i
I
3. Exersarea in formularea de intrebari operatorii.
Observatii privind citeva dificultati de ordin general
Este vorba de sensibilizarea stagiarilor, pentru a-§i formula corect intrebarile . Ei Formatorii pot avea dificultati de gestionare trebuie sa inteleaga ca dificultatile prezente a raporturilor cu fiecare candidat in parte . in formularea intrebarilor se vor repercuta · Se pune problema posibilitatii de a actiona intr-o incapacitate de intelegere a acestora in afara seminariilor de metodologie, in ~i. implicit, in ni~te raspunsuri schematice, orele prevazute special pentru aceasta. vagi, consecinta a sterilitatii intrebarilor. Formatorii au putine mijloace de a elabora strategii de remediere . Va trebui deci ca ei sa lucreze impreuna !a conceperea Obiective acestora. Am putea sa ne referim ~i Ia modul de 1. Sensibilizarea fata de observarea proceorganizare a ~edintelor de lucru ale formaselor intrebari - raspunsuri - invatare. torilor, care se desfl'i~oara pe durata mai 2. M.anifestarea empatica a profesorului multor zile, pentru a ne raporta Ia o activifata de dificultatile de intelegere resimtite tate concreta, direct utilizabila impreuna de elevi. cu candidatii?
!51
Pregatirea unei lecfii : comunicarea prin intermediul intrebarilor adresate elevilor Trebuie sa facem observatia ca acesre modalita!i pot fi centrale asupra unui individ sau a unui grup de candidati. 1. Prin utilizarea unci secvente de invatamint filmate se poate cere observarea ~i analizarea intrebarilor ~i raspunsurilor, urmate de lucru in grup, prin discutie metodologica, axata pe observarea efectuata asupra unui profesor necunoscut. 2. Candidatii pot fi pu~i intr-o situatie de frustrare asemanatoare cu cea in care se pot gasi elevii . Formatorul adreseaza intrebari vagi, imprecise. Este vorba aici de un joe de rol, avind ca scop sensibilizarea candidatilor Ia problema pusa. 3. Observatorul (indrumator metodologic, de exemplu) puncteaza intrebarile puse de candidatul atlat in procesul didactic, dupa care categorisqte aceste intrebari in funqie de anumiti parametri (continut, forma etc.). 4. Aceea~i situatie ca mai sus, dar cu utilizarea unci inregistrari sonore, care sa trezeasca interesul pentru respectiva problema. 5. Adresarea unor intrebari in mod strucurat este un lucru care se invata. Trebuie sa se cunoasca schemele de intrebari posibile (acestea sint de mai multe tipuri : alternative, inchise, deschise, progresiv deschise, necesitind o dezvoltare etc.). Exersarea de catre candidati
Emiterea de ,mesaje-eu" in vederea elaborarii ~i conducerii exercitiilor care vizeaza dezvoltarea congruentei, un alt tip de abordare poate fi furnizat de teoriile ~i practicile lui Thomas Gordon, fost asistent a! lui Carl Rogers. ,Metoda
sa de formare neprejudiciatii in rela[iile umane" a fost flicuta publica mai ales prin lucrarile sale, Parents efficaces ~i Devenir enseignant efficace: enseigner et etre soi-meme, traduse ~i publicate in Quebec, incepind cu 1977. in legaturli cu prima
,:!j:.~'.;
i!i' lib;.:
a tuturor tipurilor de intrebari, in vederea ;,·p~ utilizarii lor ulterioare. 6. Determinarea candidatilor sa retlecteze, ·&~~ ; indirect afectiv, Ia problema in discutie : , Ce ':S , senrimente fi provoc elevului atunci cfnd fi !:»; pun o fntrebare ? ". ·:U.';
·z:
7 ~ Impunerea pregatirii unci leqii sau a unci parti de leqie, cu obhgatia de a redacta complet intrebarile ~i eel putin unul dintre raspunsurile posibile. 8. Realizarea unui exercitiu practic in grup. Stabilirea unui subiect, a unci teme sau a unci notiuni de studiat in clasa. Degajarea mecanismelor necesare ~i determinarea momentului incepind cu care trebuie sa intervina sistemul intrebarilor ~i raspunsurilor. 9. Practicarea, in cadrul seminarului de metodologie, a unui joe de rol ce implica recurgerea Ia intrebari ~i raspunsuri. 10. Pornind de Ia un chestionar scris in prealabil, necunoscut candidatilor, se stimuleaza activitatea, dupa care se constata divergentele ~i convergentele. 11. Exersarea privind reformularea imrebarilor puse de un animator sau de unul dintre panicipanti . 12. Dupa ce a fost pusa o intrebare, se imagineaza evantaiul intrebarilor posibile.
.-.g
.hb
carte, Rogers observa di abordarea preconizata contribuie Ia respectarea ,dreptului
piirintelui de aft el fnsu~i ~i. totodatii, a dreptului copilului de aft el fnsu# 1". Printre modurile eficiente de a te confrunta cu un copil, Thomas Gordon distinge ,mesajele-tu" ~i ,mesajele-eu". Primele favorizeaza, de cele mai multe ori involuntar, comportamentele devalorizante, moralizatoare ~i ineficace in raport cu copilul
68. Parents e!ficaces, Ed. du Jour, Quebec, 1977, coperta a IV -a.
!52
(sau cu orice aWi persoana, chiar cu un adult in toata firea). in schimb, ,mesajele-eu, ,riscii mutt mai pu[in sa provoace rezistenJa sau revolta", caci ,a comunica fn mod sincer unui interlocutor efectele pe care le are comportamentul lui asupra voastrii este mutt mai pu[in periculos decft a-i sugera cii este riiutiicios sau riiuvoitor pentru cii ac[ioneazii astfel" 1• Perceperea unui mesaj este un fenomen cathartic : pentru emitator, ih masura in care el se situeaza, metodic, in· concordanta cu el insu~i, tara a- ~i cauta vreun alibi, tara a ceda tendintei de a proiecta ceva asupra altuia, ~ i pentru receptor, care se plaseaza, tara ocoli~uri, tara moralizare, tara ipocrizie, fata in fata cu el insu~i. · Printre exercitiile prezentate de Thomas Gordon, am ales emiterea de ,. mesaje-eu "2 . Prin aceasta, stagiarii aflati in formare sint invitati, pe parcursul unei prime faze, sa transforme unele ,mesaje-tu" care le sint prezentate in ,mesaje-eu". Cheia fumizata la final de exercitiu, in decursul unei a doua faze, permite o comparatie intre raspunsurile stagiarilor ~i redactarile-tip . in timpul unei a treia faze se pot initia o discutie privind exprimarea personalizata, coerenta, cu un efect interior de congruenta, ~i o analiza a efectelor acesteia asupra dialogului. Aceasta faza permite schitarea varietatii
i
I
l j I
1. 2.
Ibid., p. 164. Ibid., pp. 409-411.
COMUNICAREA
EXERCITII DE COMUNICARE
formularilor personale, prin care s-ar evita apelul (comod) Ia formule nerecomandabile (,sfnt jenat... nu fmi place"), care au fost utilizate, uneori in mod abuziv de catre unii, in timpul unor seminarii de formare.
Formularea de mesaje Dupa un studiu privind varietatea unor formulari de mesaje, ca raspuns Ia diverse situatii, indivizii sint invitati sa- ~i redacteze formularile conform varietatii invocate.
Numiirul de participan[i : intre cinci ~i cincizeci de persoane. Materialul necesar: foi de situatii, cu sau tara mesaje (1 §i 2).
Obiective 1. Pregatirea intrarii in dialog, direct sau indirect, cu unele persoane.
2. Oferirea posibilitatii de a alege intre mai multe forme de interpelare a celuilalt, cu exprimare neutra sau implicare personala. 3. Prevenirea tentatiilor legate de rationalitate sau de culpabilizarea celuilalt.
SI DEZVOLTAREA PERSONALA.
!53
Formularea de mesaje Primafaza Formatorul exprima oportunitatea de a nu interveni in mod automat, prin punerea in discutie a celuilalt. ci mai curind prin implicarea personala, a~a cum se recomanda in instruirile pentru analiza tranzaqionala : evitind pozitiile dominatoare, dar facilitind schimburile, pe cit posibil nondireqionale, intre subieqi. A douafazil Foile I (documentul 69), care contin mesaje de raspuns !a siruatii schematizate, sint studiate de catre participanti . Ace~tia sint apoi invitati sa - ~i exprime sentimentele ~i sa faca observatii privind diversele raspunsuri, de Ia categorisirea celui mai activ, culpabilizam sau tolerant ori a celui cu cea mai evidenta implicare personala a locutorului. pina !a eel mai putin implicant . Ulterior, sint srudiate efectele produse de diversele mesaje. A treiafaza Singuri sau in cupluri (daca nu chiar in mici grupuri), participantii trebuie sa redacteze, in raport cu o serie de situatii (foaia 2, documentul 70), unele mesaje corespunzatoare celor
trei registre, a! lui tu (sau voi), a! lui se (sau el) ~i a! lui eu (sau. noi). A patra faza ~esajele elaborate_ sint re~nite, in plen sau m subgrupun, punmdu-se m diSCUtle gradul lor de conformare in rapon cu registrele alese.
J'"
~
F,J
11'~
~~; ~.
11
{>,.,1 ObservaJii Mesajele se pot diferentia, de asemenea, in 1 " ' ' funqie de cele trei registre, prin acordarea unor caracteristici : - de judecata ; - de conformare ; - de indrumare; - de interogare ; - de diversiune.
Variama Fiecarui participant i se cere, pentru fiecare situatie ~i pentru fiecare registru, sa indice mesajul pe care ar dori sa-l comunice. Cind toate situatiile au fost explorate, fiecare i~i contabilizeaza alegerile, corespunzatoare caracteristicilor evocate. Cite doi sau in mici grupuri, participantii discura in legatura cu tendintele lor personale, vizind caracteristicile pe care le aleg in mod preferential ~if sau cele pe care le adopta rar.
r
------ -
I ~
tD
~ z·
Ill
I· j ! I
i f, I
Ii I
Foaia de situatie cu mesaje (1) Situatii 1. Un elev il lov~re sau il bruscheaza pe unul dintre colegii lui mai mici.
Registrul ,tu" (sau ,voi") - Ar rrebui sii-\i fie ru~ine .
Registrul ,se" (sau ,el") - Nu love~ti pe cineva mai mic decit tine ! - Trebuie sa te calmezi! - Nu se face asta. - E~ti mindru de tine? - Aceasra poare aduce mari neplaceri.
- Ei bine, opre~te-te I - Ai putea sa-ti ceri :::» scuze . .. ~ - Cum iti consideri 0 gesrul? 0" ,. - Du-mi, re rog, geanta in clasa. - Nu e corect sa ii 2. Un mic grup - Simeti prea zgomoderanjezi pe altii . face muir zgomor, tO§i! deranjind cele- Un pic de lini~re ! - Ati putea sa va - Ar fi mai bine sa ne lalte grupuri. domoliti putin ... - Ar trebui sa va dati intelegem. seama ce galagie faceti. - Ce se petrece ? - Ce va insuflete§te a§a - Nu se mai intelege nimic I de tare? - Ati purea sa rna ascultati? 3 . Cineva (tinar - Nu ti-e ru~ine sa - Nu e normal sa se sau adult) se vorbeasca grosolan . vorbe~ti astfel ? exprima intr-un - Ai purea sa te exprimi - Oricind se pot rectifica cuvintele mai atent. mod grosolan. nepotrivite. - Ai putea sa-ti ceri - E mai bine sa taci, scuze ... decit sa fii vulgar. - De ce tii sa vorbe~ti grosolan? - E chiar imposibila o - Bine, spunecne ce nu exprimare mai e in ordine. delicara? - E in regula, miine va fi mai bine. 4. Ni~te stagiari - Raportul vostru este - Un raport prea au inaintat un superficial nu e deloc insuficient. raport cu adevarat - Va trebui sa-l refaceti satistacator. superficial. - Trebuie reluate toate ~i sa-l terminati. - Trebuie sa colaborati acestea. mai mul t penrru a face o - Corect e sa facem lucrare corecra. bine ceea ce facem. - Ce s-a intimplat? - De ce nu ati avut - Va fi mai bine data timp? viitoare. - Promisiunile voastre sint vorbe-n vim ! 5 . Un student - Nu e bine sa te faci - Nu va stinjene~te ajunge cu intirzi- faprul ca deranjati atita astfel remarcat. ere ~i deranjeaza Iume? - Sa trecem peste asta. intregul amfi tearru.
:E
COMUNICAREA S1 DEZVOLTAREA PERSONALii.
EXERCIT!l DE COMUNICARE
154
------ -------------
Registrul ,eu" (sau ,noi") - Sim ~ocar sa vad un baiat mare lovindu-1 pe unul mai mic. - E necesar sa intervin? - A~ vrea sa-ti ceri scuze. - Ma intreb ce inseamna roate aces rea. - N-am nimerit rocmai bine! - Nu sint deloc incimar de galagia voasrra. - A~ vrea sa nu fiu deranjar de zgomorul vostru. - Mi -ar placea sa fie mai putina agitatie. - Ma intreb ce se petrece. - A~tept momentul in care fiecare grup sa poara Iuera in lini~te. - Gasesc ca e necuviincios sa te exprimi astfel. - ~ vrea sa aud un altfel de limbaj. - Te sratuiesc sa-ti conrrolezi cuvimele. - Ar rrebui sa rna supar sau sa rna indignez? - N-am auzit nimic .
- Regret ca trebuie sa citesc un text neterminat. - A~tept o alta redactare. - imi place sa cred ca veti reu~i sa va organizati mai bine. - Ce-ar trebui sa cred despre o asrfel de lucrare? - Nu am nimic de spus. - Depling dezinvolrura unora. - Va cer putina lini~te.
--------
i I
- ---- -
155
---------------
- Luati Joe mai repede, - Trebuie sane comportam civilizat. va rog . - Ce e eel mai - Ar fi ma i bine sa neplacut? ajungeti Ia timp. - Ali intirziat; de ce 7 - Mai bine mai tirziu decit niciodara. - Ne deranjati I - Nu se recomanda - Sinteti nedrepti. 6. Unii parinti ai criticarea deciziilor - Ali face mai bine sa elevilor (sau ai unor persoane cu stagiarilor) ii con- ne ascultati. testa cu vehementa. - Nu veti ci~riga nimic responsabilitare. pe unii profesori. dadi veti continua a~a. - Ar fi bine sa schimbati tonul. - Sinteti convin~i de - Cu invective nu vom justetea atitudinii reu~i sa progresam dvs . ? deloc. - Ne puteti spune, poate, ~i altceva, decit - Care sint adevaratele motive ale acestui sane faceti repro~uri. conflict? - Toate aceste certuri insipide nu folosesc Ia nimic. - E mai u~or sa critici - Va opuneti rara sa 7. Ni~te stagiari dec it sa aqionezi. ~ti!i despre ce e resping o tehnica - Trebuie sa incercam. vorba .. . propusa pentru - indepartind - incercati aceasta experimentare de prejudecatile, nu tehnica, vom discuta catre unii putem decit ci~tiga. dupa aceea. formatori. - Aveti interes sa expe- - Ce va face eel mai muir sa ezitati? rimentati noi tehnici. - Nu se moare din - Ce va sperie 7 asta I - Cred ca unii dintre voi ar dori sa inceapa. - Nu prea sinte!i siguri - E greu de luptat cu 8. Unii profesori obi~nuintele ... de voi in~iva. ezita sa aplice ~i - Nu ezita!i : elevii va - E necesar ca indoIa orele lor o ielile sa fie puse practica pe care au vor ajuta. experimentat-o cu - Va trebui sa puneti in deoparte. paranteza ezirarile ~i sa - Inovatiile sint intotinteres in timpul deauna bine venire. incepeti sa inovati. seminarului de - De ce va e teama mai - Elevii sa fie oare formare. cei care ne obliga Ia mult? rutina 7 - Yeti face ce doriti ! - intotdeauna ezitati?
- Mi-ar placea sa nu fiu intrerupt. - Ar trebui sa rna opresc? - Revenind Ia oile noastre .. . - Sint dezolat de turnura pe care o iau discutiile aici. - A~ vrea sa schimbati tonul. - Am putea sa vorbim mai calm. - Ne e permis sa nu reaqionarn? - Frumoasa recompensa I
- Nu am inteles reticentele voastre excesive. - Va ce r sa incepe!i. - Vad foarte bine ca ezitati! Acest Jucru nu va poate impiedica sa incercati , crede!i-ma. - Ce impresie va creez propunindu-va aceasra tehnica 7 - Va admir.. - Ma surprind temerile provocate de transferul acestei practici. - Va cer sa incercati gindindu-va Ia propria noastra experimentare. - Insist sa incercati sa va depa~i!i indoielile. - Ce a~ putea face pentru a vli ajuta? - Va voi accepta hotarirea.
!56
.1
~i ""'i f#.'• ~;:
~ Iii'
:Ji'
;o·,
COMUNICAREA SI DEZVOL1i\REA PERSONALX..
EXERCITII DE COMUNICARE
. .
Registrul ,tu" (sau ,vOI'")
Registrul ,se" (sau ,eI")
:a :
2. Antrenarea in sensu! sesizarii ~i exprimarii lor imediate, in scurtul moment al producerii in cimpul imaginar.
Acest joe de asociatii verbale poate fi sau nu premisa conceperii unui text. Numiirul de participanfi : intre ~ase ~i douasprezece persoane. Durata : trei ore.
3. Dobindirea unei anumite viteze a asocierilor, altfel spus dezvoltarea atit a fluiditatii imaginilor, cit ~i a celei verbale.
Obiective
5. Antrenarea in sensu! gruparii unor imagini, printr-un efort colectiv, vizind convergenta fatii de o tema.
Registrul ,eu" (sau ,nm'")
1. Un elev trebuie sa dea explicatii pentru o absen\ii nemotivara sau nejustificata.
;()·- - - - - - + - - - - - - - - + - - - - - - - + - - - - - - - !
iO'
Joe de asocieri ale unor imagini
Foaia de situatie cu mesaje (2) Situatn
2. Doi elevi se insultii.
'"~:-:''\
!57
L Disocierea unor imagini ~i idei abstracte.
4. Utilizarea asociatiilor individuate pentru crearea unor asociatii colective, ~i invers.
3. Un elev riimine blocat,
neputind riispunde Ia o intrebare care i se adreseazii.
4. Secretara dumneavoastrii
a uitat sii vii informeze in legiiturii cu o comunicare importanta.
5. Un coleg vii "interpeleazii insistent ~i, considerati dumneavoastrii, pe nedrept.
i l
i
I I ·i I
6. Un superior ierarhic a uitat de o cerere de concediu (pentru un eveniment familial, pentru o inmormintare) pe care i-o inaintaseti. 7. Un elev (sau un subordonat) va adreseazii 0 intrebare care va surprinde.
8. Pe stradii, o persoana va bruscheaza.
Joe _de asocieri ale unor imagini Primafazii inceperea prin surprinderea, cu ajutorul limbajului, de catre fiecare participant, a defiliirii de imagini care apar in mod spontan in minte. Se exclude orice idee abstracta . A douajazii in~iruirea unei serii de imagini care vor deveni surse pentru asociatii individuate, ce vor fi notate de fiecare.
Exemple: - strazi ~erpuitoare ; - fumul atingind acoperi~urile ;
- o floare in leagiinul ei verde ; - un spate curbat. A treiajazii intocmirea inventarului tuturor imaginilor, centrate pe fiecare element inductor. A patra jazii in jurul fieciirui grup de imagini, crearea colectivii a unui text, in versuri sau in proza. Aceasta fazii poate fi elaboratii in mod individual.
Exercitiu de explorare personala a motivatiilor profesionale Trebuie sa alegeti o meserie. Ce vi s-ar plirea mai important pentru viitoarea dumneavoastra slujbli? Ati putea spune : ,A~ alege mai curfnd aceastii activitate pentru
ca ... " I. 2. 3. 4.
se fac servicii oamenilor ; trebuie sa se giiseascli intotdeauna solutii ; salariile se mliresc u~or ; modul de h:i.ctu poate fi schiinbat; 5. existli libertate de mi~care ; _,____
____ ____ ___...;..
6. te poti simp admirat; 7. spatiul de Iucru este agreabil ; 8. faci parte dintr-o echipa; 9. nu existli riscul ~omajului; 10. poti fi exact a~a cum iti dore~ti ; 11. superiorul este onest in relatiile angajapi; 12. imi place ambianta de lucru (locurile, oamenii, mentalitatea); 13. cind te intorci seara acasa, ai sentimentul unei zile im'plinite ;
_______________ _
158
EXERCITll DE COMUNICARE
14. am autoritate asupra altora; I 5. se apreciaza sugestii1e
~i
29 . nu faci mereu
idei1e noi ;
17. calitatea muncii poate fi judecatii dupli rezultate;
32. se fac multe lucruri dife rite ;
:j
·: ,.
I ·I
:! 1 !l' .Il ,
I
·I
li ' !I
I
33.
e~ti
pus in valoare;
18. exista un superior care inspira sigurantli; 19. va exista intotdeauna activitate;
34. poti avea bune contacte cu colegii de munca;
20. poti face lucrurile sa arate mai putin urite sau chiar mult mai frurnoase ;
35 . imi permite sli am genu! de viata care imi place;
21. mie imi revin deciziile;
36. nu se discutii pe seama celorlalti;
22. salariile cresc o data cu preturile;
37 . trebuie organizatli activitatea celorlalti;
u~or
puse in
38. nu-mi face altcineva munca; 39 . se plate~te suficient pemru a avea un trai decent;
24. obligatiile vizeaza consilierea narea activ itiitii celorlalti ;
~i
coordo-
25. existli arnenajari convenabile facilitati;
~i
diverse
41. se pot face sau manipula obiecte destinate pllicerii estetice; 42 . poti oricind avea un alt post, in intreprindere ; 43.
28. importanta activitiitii este recunoscuta de catre ceilalti ;
45 . se pot !ansa idei noi.
e~ti
44. rezultatele eforturilor sint vizibile;
Numiirul de participanJi : un grup de ~i
jumatate.
Obiective Material de
1. Evidentierea gradului de empatie ~i transparenta a fiecaruia. 2. Con~tientizarea diferitelor perceptii: - de sine, - asupra celuilalt, - a celuilalt asupra ta ~i analizarea factorilor care influenteaza . perceptia altuia.
Prezenrare Se distribuie fiecarui participant lista caqilor ~i 0 grila, precizindu-se ca fiecare trebuie sa aleaga doua caqi, oferind tot atitea fiecliruia dintre membrii grupului. Se acorda un timp de zece-cincisprezece minute, dupa care se string optiunile. Pentru a facilita recapitularea, fiecare comunica titlurile caqilor pe care le-a ales, titluri care se marcheaza in tabel printr-un punct ; titlurile alese pentru ceilalti se marcheaza printr-o cruce.
aceea~i
incadrat de un superior corect ;
zece-douasprezece persoane. Durata : in jurul unei ore
Situa{ia Unii vor ridica problema cunoa§terii limitate . Este necesar deci sa se scoatii exercitiul dimr-o astfel de zona criticli.
Desfii~urare
40. te poti simti stlipin pe munca ta;
27. iti poti face prieteni printre colegii de munca;
!59
Empatia
31. ceea ce se face aco!o arnelioreaza traiul oarnenilor ;
Exercitiu de empatie
~:
lucru;
30. pot spune: ,l-am ajutat pe ceilalti";
26. nu te impiedica nimeni sa ai propriul stil de viatii ;
1··· .
acela~i
16. imreprinderea respectiva 1anseaza frecvem noutati;
23. ideile personale pot fi discutie;
I.
COMUNICAREA SI DEZVOLTAREA PERSONALA
Pentru fiecare participant : o lista de carti ce ar putea fi, eventual, actualizata, racindu-se 0 alegere printre cartile editate ~i tinindu-se cont de preocuparile stagiarilor. Se vor putea utiliza reviste sau note de lectura ; - o grila de apreciere.
Cind toti ~i-au exprimat opiniile, tabelul M obtinut va arlita in mod clar gradul de empatie .'~ ~i de transparentii a fiecaru ia. ..... Se pun in evidentii rezultatele semnificative, -: ~ dupa cum urmeaza : - un participant a primit toate cliqile ; : - un participant a primit aceea~i carte, oferita ~ de toti ceilalti, in timp ce el nu a ales-o; 'O - un partiCipant nu a pnmit o carte pe care, ·Q totu~i , a ales-o. Se discutii apoi pe marginea acestor rezultate, in cadrul unei reuniuni de abordare a diferitelor perceptii .
:5
Concluzie Acest exercitiu este o aplicare concreta a perceptiei celuilalt Ia ni velul grupului, favorizind progresele in ceea ce prive~te cunoa~ terea acestui altcineva , gratie fenomenului perceptiei.
Propunerea a doua liste de carti Prima listii (furnizata de ANPE 1) I. Besan~on J., La Guerre d'lsrael, ,I.:histoire immediate", Seuil. Este un reportaj istoric, care analizeaza fapte recente. Fara sa furnizeze neaparat toate elementele, autorul incearca sa aprofundeze fapte imediate. 2. Gignoux C., Les Grandes Etudes historiques, Fayard. Este o lucrare de meditatie de tip istoric asupra metodelor de cercetare utilizate ~i asupra autorilor importanti. 3. Green G., Pouvez-vouz nous preter votre mari, et d'autres scenes de la vie sexuelle, Robert Laffont. Roman de tip umoristic, cu incursiuni in viata sexuala a oarnenilor, incurclituri etc. Lucrare destinatii arneliorlirii sanatatii. 4. Kenny P., Raid 59, Fleuve Noir . Roman de spionaj, avind ca fundal conflictul Est - Vest. Simpatiile autorului sint, in mod I.
Agence nationale pour I' emploi (agentia nationala pentru locurile de munca) (n .t.).
clar, de partea Vestului , in detrimentul agentilor secreti din Est , care devin deseori victime . 5. Kyle R. , Greve des coups fourres , NRF 2 , Serie noire, Gallimard . Roman siruat in cadrul vietii cotidiene. Roman politist, bazat pe infruntarea marilor sisteme : adevarul, onestitatea. Morala trebuie salvata. 6. Musil R., Les Desarrois del 'eleve Torless, Seuil. Este vorba despre viata unui tinlir aflat in regim de pensiune Ia o ~coala din Germania, cu toate dilemele specifice adolescentei, vazutii <;;a o perioada dificila (datoritli problemelor ce incep sa se puna) , cu descoperirea primelor sentimente. 7. Parturier F., L :Amant de cinq jours. Roman in care un cuplu acceptli sa traiasca tiber timp de cinci zile ; ca urmare, femeia i~i alege uri' amant. Se povestesc aventurile lor. La sfir~it, ea se reintoarce in propriul climin, reluindu-~i viata. flira consecinte vizibile. 2.
Nouvel Roman Franpis (n.t.) .
8. Sarraute Nathalie, Le Planetarium. Roman modem, bazat pe dificultatea raporturilor umane. 9. Van Vogt, La Maison etemelle. Scriitor de science-fiction. Omul este o mica ma~ina, care traie~te intr-o casa eterna. Se descopera, una cite una, puterile acestei ,mici ma~ini"' care face lucruri ,omene~ti" rara a fi intr-adevar om. 0 atmosfera specifica science-fiction-ului. A doua listii de ciir[i l. De Cezanne d Matisse. Chefs-d'ceuvre de la Fondation Barnes, Gallimard-Electa/RMN, 1993. Publicatii cu ocazia prezentarii Barnes Ia muzeul d'Orsay: acest ,fals catalog de expozitie este o adevarata carte de arta ". Ea reveleaza rolul important al coleqionarilor in istoria artei. 2. La Grande Muraille, urmata deLe Forum des aveugles a lui Ismail Kadare, Fayard, 1993. Doua povestiri alegorice, referitoare Ia tragicomedia conditiei umane. Pe un ton care trimite uneori Ia De~ertul tiitarilor 1 sint evocate existenta ~i consecintele tiraniei. 3. Cinvenrion du monde de Olivier Rolin, Seuil, 1993. Autorul a adunat vreo cinci sute de cotidiane, in treizeci ~i una de limbi ; punctul lor comun este data aparitiei, 21 martie 1989. Else refera Ia acest echinoqiu de primavara printr-o avalan§a de cuvinte, atit in ,limbajul omnibuzelor", cit §i in stilul ,cenaclurilor literare". 4. Et ne cherchez pas d savoir de Marc Bez, Rivages, 1993. Lucy este o copie a diavolului . I se incredinteaza contracte pe care le executa in avantajul sau in detrimentul clientilor sai. Canea cuprinde povestea unui astfel de contract, a carui rezolvare este dificila. Pe parcursul povestirii, autorul abordeaza subiecte interzise r avansind
i 1 I•
i
COMUNICAREA SI DEZYOLTAREA PERSONAL'\
EXERCITII DE COMUNICARE
160
I . Povesti re a scriitorului italian Dine Buzzati (n. l.).
judecati Ia adresa unei Americi prea putin stralucitoare. 5. ,Repenser Israel". dir. Ilan Greilsarnmer, Autrement, 1993 . Cartea invitii Ia o meditatie senina. 6. Ld-bas, un scenariu original a! lui Luis Bufiuel ~i Jean-Claude Carriere dupa romanul lui Joris-Karl Huysmans, Archipel, 1993. Luis Bufiuel descopera in 1920 acest roman a! lui Huysmans, in care este vorba despre Gilles de Rais §i despre ritualurile satanice. In !975, el scrie, in colaborare cu Jean-Claude Carriere, o adaptare a acestui roman, renuntind Ia turnarea lui. , Erau vremuri caracterizate de scandal uri" , spune Carriere. Cine-cluburile gasesc in respectiva lucrare un document important referitor Ia acest cineast, care §i-a inceput cariera printre suprareali~ti. 7. La Canrique des cantiques. tradusa §i adaptata de Yann Le Pichon, Le Mercure de France, 1993. Autorul a curatat acest text asemenea unei fresce, redindu-i toata prospetimea, §i i-a adaugat o meditatie in care sint amestecati, nu tara motiv, Rimbaud ~i Iisus Hristos. 8. Enfanrs de l'ombre, Sors Chalandon, Marva!, 1993. Copii Ia lucru, fotografiati de Marie Dorigny §i despre care vorbe§te Sors Chalandon, intr .. o cutremuratoare evocare ... 9. L'Enjant meduse de Sylvie Germain, Gallimard, 1993. Un roman extrem de actual, care evoca disparitiile de copii. Autoarea e de parere ca omenescul §i animalicul din noi se intrepatrund, ca, ascunse undeva in strlifundurile noastre, dorinta. spaima, rliul, bucuria, ura constituie tesatura vietii noastre. Aceste lucrari, ca §i comentariile pe marginea lor sint cuprinse in revista Lire, nr. 216, septembrie 1993. in acela§i sens, se mai poate utiliza Le Monde des Livres sau paginile de bibliografie ale a! tor cotidiane.
Studii de situatii Acest proces consta in a propune participan{ilor situa(ii concrete (putind fi schematizate sau simplificate in scop pedagogic) : se cere fiecaruia sa aleaga, dintr-un evantai de comportamente, standardizate intr-un mod semnificativ, pe acela pe care 1-ar adopta.
Numarul de participan]i: variabil, in grup mare sau in mai multe grupuri mici . Durata : variabila, de Ia o jumiitate de ora Ia doua ore.
Obiective 1. Dezvoltarea capacitatii de a evoca in mod concret diverse circumstante, fa{ii de care se impune o anumita atitudine.
2. Formarea abilitatii de a explora o situatie, prin ana lizarea diverselor posibilitati legate de comportamentele individuale. 3. Sensibilizarea Ia diverse aspecte ale unei responsabilitati, ale unei profesii, ale unui rol, pe parcursul unui stagiu de formare.
4. Facilitatea descoperirii, de catre fiecare individ , a tendintelor sale obi~nuite, in scopul indepartarii inertiei.
Organizarea grupului Participantii pot Iuera individual, dar pot sa ramina ~i in formula de grup mare, pentru a ini(ia schimburi . De asemenea, se pot impaqi in subgrupuri, care pot fi omogene sau eterogene (in raport cu di fe rentele de virsta, de sex, de origine, de formatie, de rol, de funqie, de nivel ierarhic, de profesie). Organizarea grupului poate fi modificata pe parcursul desra~urarii exercitiului, conform nevoilor de moment ~i dorintelor exprimate de participanti.
Prezentarea situatiei Formatorul explica succint natura exerci(iului, supunind analizei participantilor (In mod individual, in subgrup sau in plen) una sau mai multe situatii, corespunzind mai multor comportamente-standard, in raport cu care le cere sa- ~i exprime preferintele, personale sau apartinind fiecarui subgrup in parte.
Exemple de situatii SituaJia 1 Este vorba despre un tip de formare instituit de Ministerul Educatiei Nationale din Franta, 1 - ·· CE2 6 MAFPEN d"10 ca urmare a e~ ~aru - - · Grenoble a hotant formarea tuturor profeso. . . . nlor de clasa a §asea, prm rota{1e, tlmp de . . _ . P~tru am ._ In ce rna pnv:~te, a~ f~st ~esponsabllul unu1 grup de douazecl § 1 cmct de persoane, desemnat de rectorat pe o duratli de · b ne · §apte z1·1e (o data- tre1· , d.m nou tret· ·m nmem §i in sfir§it una in martie). ' ' Pnntre stagiari se afla Fr~n~oise, _in vi~sta de cmc1zec1 de am, membra a unet ech1pe de patru persoane care obi§nuiesc sa lucreze
161
.
i,l;l
impreuna. Inca de Ia inceput, Simone .~ declara: "N~ urr;:ez nici?.da~a vreun stagiu, ~· nu a!~ta_la nzmzc . Cole~n sal, d_e ase~enea, part1c1pa Ia putme stagn, dar smt mat des - ~ -,,! chi§i . Fran~oise, prea putin Ia curent cu ideile --~ . . d d .-. d . x d x !i actua1e pnvm mo a1ltatl 1e e a mvata, a era ~""'~ d"fi It t - t t · 1 · I. .il..,., cu 1 1cu a e 1a con1mu u1 s agtu ut. n .Ill;~~( timpullucrarilor desra§urate in mici grupuri, ea nu intelege ce trebuie sa facli §i o spune. '·f!s-! . . ~?, Intrebareameaeste: a. d bT a fll - a cumsepoatecaFran~mseJ s _ mte1eag. • ara s se esta 1 1z~ze prea ta_re, ca ceea ce 1se propune o poate aJuta sa devma ma1 eficientli? Cum poate fi motivatii sil. evolueze, sa se formeze, cum i se poate obtine adeziunea pentru stagiu?
---- --- - - -----------------
g
&
!62
COMUNICAREA
EXERCITII DE COMUNICARE
- - - - - - - - - - - - - -,Nu-e - - -- - ---- fnJelepc sa iei deciz;ii singur, fn probleme
SituaJia 2 Pe parcursul unui stagiu. doua secretare de institutie (sau alti membri administrativi, chiar profesori) discuta: ..in general, eu, spune prima, cfnd mise cere ceva ce pare a fi fmpotriva oriciirui regulament sau dificil de acceptal, riispund imedial «llU » . Apoi. fi cer direccorului adjuncl sa examineze fmrebarea, fncercfnd sii in[eleg dacii acesca dore~le sau considerii cii e ucil sii riispundii a.firmativ, dupa care dis cUI cu el fn aces/ sens ".
..in cazul meu, e invers; replica cealaltli, spun de Ia fnceput uda", ?i apoi vorbesc cu directoarea fn a~ a fel, fncfl sii-i las ei posibilitacea de a spune «11U", dacii e cazul." Acestea sint doua maniere de a Iuera.
care fi vizeaza ~i pe alJii. impiirtii~esc fntocdeauna dificulrii{ile ~·i profesorilor, Jiicfndu-i sa fn]eleaga toc~i ca decizia finalii fmi apar[ine." ,Sfnt placit pencru a conduce. Dacii fi las pe ceilal{i sa ia deciziile pe care ar fi rrebuic sii le iau eu fnsumi, simc cii nu-mi fac dacoria." )ncredin]ez cea mai mare parte a problemelor membrilor echipei mele, liisfndu-i sii le rezolve. Sfnt, fntr-un fel, un catalizacor ~i nu Jac altceva decfc sa le reflect gfndurile ~i sencimentele, pentru a deveni mai con~rien{i de ele."
, Consider cii dificulta{ile trebuie sii fie rezolvate imediat. Nu poe pierde timp cu ~edin]ele . Cineva rrebuie sii ia iniJiativele aici ~i numai eu sfnt fn miisurii sii fac acesr lucru." Fiecare dintre aceste afirmatii reflectli un punct Ce ginditi despre ele? de vedere diferit cu privire Ia imaginea de bun conducator. in sprijinul fiecarcia dintre ele Sicua[ia 3 Un elev vi se confeseaza : , Cu dumneavoastra se pot aduce argumente privind fie o larga experientl\, fie existenta unor cazuri specifice, lucrez bine, dar Ia . . . (materia unui alt profesor, de franceza, de exemplu) nu mii descurc fie anumite poziti i teoretice, care vor parea, cu to ate acestea, contradictorii, imediat ce le deloc ~i nu cred cii mii voi descurca vreodata. vom supune unei confruntliri. Tocmai astfel De alifel, profesorul nici nu mii place, iar de contradiqii pun. in lumina optiunile in fata cursurile lui sfnc coral insipide". carora se gase§te orice responsabil. Ce raspundeti? 1. il aparati pe profesorul neagreat, intr-un Sirua[ia 5 Dupa un inceput de reuniune Ia care jucati mod discret. 2. Vorbiti despre materia dumneavoastra. rolul de animator, in urma emiterii unei pareri 3. ii cereti elevului sa va explice de ce e de catre un participant, ce mod de interven!ie interesat de cursurile dumneavoastra. ali adopta pentru a reinsufleti discutia? 4. ii faceti morala . 1. De ce spuneti ca .. . ? 5. Insistati sa aflati cit mai multe. 2. Cine nu implirtli§e§te aceastli opinie §i de ce? 6. Analiza\i situatia. 3. Ce ati face in locul lui? 7. Rezumati cu mult calm ceea ce tocmai vi 4. N-am putea sa . .. ? s-a spus. 5. E, intr-adevar, ... ? 8. Va hazardati sa interpretati !ipsa de atraqie 6. Care sint inconvenientele? Dar avantajele? pe care o resimte elevul in raport cu celalalt · 7. Cine ar vrea sa . . . ? profesor: se simte mult prea ata§at de acesta 8. Al!ii ar putea gindi eli...? (sau a§teaptli prea mult de Ia el); il identifica 9 . De fapt, dumneavoastra credeti eli ... ? cu unul dintre parintii sai.. 9. it sflituiti pe elev sa incerce sa comunice cu Situa{ia 6 Kurt Lewin, intr-un studiu intitulat respecti vul profesor. 10. ii propuneti sa vorbiti chiar dumneavoastra Psychologie dynamique 1 , prezintli trei metode cu celalalt profesor. contrastive de a conduce, care pot produce trei tipuri de atmosfera in cadrul grupului. Situa{ia 4 Cum se poate alege o metoda de conducere ,Atunci cfnd am luat o decizie, amfiicut tot ce 1. Kurt Lewin, Psychologie dynamique, PUF, Paris, !958 . am putut pentru a fi acceptata de profesori ."
--------------------------
SI DEZYOLTAREA PERSONAL!\
163
,--- - - -- -- - -------- - --------A
B
c
1. in orice moment, politica este stabilita de monitor. 2. Tehnicile §i etapele activitatii sint hotarite doar de moni tor; se stabile§te cite un punct o data, etapele viitoare raminind mereu. in mare parte, neclare. 3. De obicei, monitorul atribuie fiecarui membru sarcinile de indeplinit §i camarazii de echipa. 4. Monitorul se comporta dife rit in ceea ce prive~te elogiile §i criticile Ia adresa activitatii fiecarui membru, dar nu participa efectiv, cu exceptia demonstratiilo r. El are mai curind o atitudine amicala sau neutra, decit vizibil ostila.
1. Orice problema legata de politica face obiectul discutiei intregului grup, incurajat ~i sprijinit de monitor. 2. Perspectiva activitlitii este stabilita in faza initiaUi a discutiei, cind sint schitate etapele generale necesare atingerii scopului. Daca e cazul, monitorul sugereaza doua sau trei tehnici. dintre care grupul poate sa aleaga. 3. Membrii sint liberi sa lucreze cu un camarad. la alegere . Decizia privind sarcinile apartine grupului. 4. Monitorul este obiecciv sau realist in elogiile §i criticile sale, incercind, in principiu, sa fie un memb ru obi~nuit al grupului, tara a trebui totu§i sa indeplineasca o cotli prea mare din activitate.
l. Toata libertatea de decizie apaqine grupului, in intregime, sau indivizilor, tara participarea monitorului. 2. Monitorul furnizeaza diverse m!lteriale; daca i se cere, poate furniza informatii suplimentare. in rest, el nu ia parte la discutie. 3. Rare comentarii pri vind activitatile grupului §i doar la cerere ; nici o tentativa de a participa sau de a interveni in desfa~urarea evenimentelor.
Demararea studiului de situatii Prima fazii
Participantii i§i formuleaza alegerile individuate . A douafazii Se efectueaza o alegere in cadrul subgrupurilor. A treia fazii
Participantii i§i compara alegerile privind comportamentele tipice puse in discutie, in plen, incercind sa analizeze, cu ajutorul formatorului , consecintele care pot rezulta de aici, cintlirind avantajele ~i inconvenientele .
·.·.;: .. ·
It) A ctncea fi" aza . ~· Participantii sint invitati. in subgrupuri sau t- · in plen, sa reflecteze Ia modul in care s-a ·Z·.• desta§urat exercitiul, abordind mai ales 111( problema distorsiunilor, incercind adica sa inteleaga de ce §i in ce mod au investit tot ~.a1 felul de clemente personale, inexistente in ~~;; configuratia situatiei.
.
:11'
tO:,
A $asea fazii
Refleqie generala asupra comportamentelor. in fine, animatorul poate largi cadrul de dezbatere, expunind categoriile specifice de comportamente (a se vedea documentul 76, A patra fazii · privind comportamentele ca raspuns Ia o Dupa ce au fost studiate mai multe situatii, se situatie, dupa un model al lui Porter) sau incearca, individual, in cupluri sau in cadrul atitudinile prezente intr-o relatie (a se vedea subgrupurilor, analizarea tendintelor perso- documentul 77). nale de a adopta mai curind anumite comportamente, decit altele.
t.Gl
CO M UNICAREA
Sl DEZYOLTAREA PERSONAL;;,
165
EXERCIT!l DE COMUNICARE
164
lnfluenta atitudinii Iiderului asupra comportamentului grupului Catcgoriile de comportamcnte-raspuns Ia o situatie Se poate incerca situarea prin prisma cclei ' "" , mai mari frecvente pe care o poate inregistra 1- , apelul Ia o categorie 1 : fie Ia nivel de grup. Z fie Ia nivelul uneia sau a! fiecarei persoane in ~ parte, dupa care se poate reflecta asupra G motivelor care conduc Ia un comportament .::'.) dominant, in special Ia ni velul atitudini lor. U).
00 s·1tuat1e .
Q . ,Sfnt preocupat de Japtul cii nu reu~esc sii-1 · .;: conving pe acest elev sii ajungii Ia timp fn clasii ." Comportamente
Ancheta - asupra problemei Acest elev locuie§te departe de §COali:i? - asupra imerlocurorului Aveti motive personate sa va nelini§tili in privinta accstui elev? - asupra altar persoane Ave\i §i al!i elevi care ajung, in mod sistcmatic, cu intirziere? - asupra rela[iei dintre interlocutori De ce imi spune!i acest lucru §i in acest moment?
Decizii - ordin Va cer sa-l pedepsiti pe acest elev Ia prima lui intirziere. - amenin[are Daca nu reu§iti sa-l faceti sa fie punctual , va voi aplica sanqiuni. - sfat in locul dumneavoastra, a§ vorbi cu parin!ii lui . Suport - ajutor Contati pe mine, voi discuta eu cu acest elev. - informa[ie Acest elev i~ i va schimba curind domiciliul. - identificare Ca §i dumneavoastra, nici mie nu-mi plac cei care intirzie. - sprijin Nu va mai faceti griji. Evaluare - pozitiva Este bine sa va asumati rolul pina Ia capat. - dubitativa Este, credeti, uti! sa va nelini~titi din cauza nepunctualitatii unui elev? - negativii Nu ati procedat corect lasind nepedepsite intirzierile acestui elev.
I. Aceastii categorisire este inspirata de lucrarile lui Elias Porter (a se vedea, in partea a treia, exercitiile de fonnare vizind conversatia, pentru precizari teoretice ~i completari pra:ctice .
lnterpretare - explicativii Dumneavoastra in§iva a\i fost, sanqionat pentru nepunctualitate.
altadata,
- directivii Sinteti. probabil, iritrigat de intirzierile acestui elev pentru ca ele dovedesc \ipsa dumneavoastra de autoritate. - proiectivii Preocuparea dumneavoastra provine, ffira indoiala, din teama ca aceste intirzieri sa nu se extinda §i in cazul celorlal!i elevi. - cooperanta Nu reu§ili sa-l influenlali pe acest elev : nu sintcti. lara indoiaUi . nici dumneavoastra in~i v a prea convins. Reverberare (comprehensiune) - fn oglindii Nu reu~iti sa-l ajutati pe acest elev sa ajunga Ia timp §i va preocupa acest lucru . - subiectivii Va simt implicat personal in problema comportamentului acestui elev. - fn ecou intirzierile acestui elev va preocupa. Diversiune - informativii Peste citeva zile trebuie redactate buletinele §colare. - evazivii Nu trebuie sane facem griji pentru atita lucru. - de respingere Existii subiecte de conversatie mai importante .
Kurt Lewin (1890- 1947). psiholog din §Coala de Ia Berlin, emigrat in SUA, este fondatorul psihologiei dinamice. El a ajuns Ia concluzia ca intre subiect §i mediul inconjurator se stabile§te un sistem de foqe in echilibru, constituind un cimp dinamic sau o structura care poate explica aqiunea individuala : atunci cind echilibrul este distrus, se creeaza o anumita tensiune pemru individ, iar comportamentul sau tinde sa-§i recapete acest echilibru. in !939, Lewin §i colaboratorii sai , Lippitt ~i White, au studiat, in acest sens, problema autoritatii in cluburile de copii, prin instituirea a trei climate sociale : autoritar, democratic ~i indiferent , caro ra le-au definit, nuantat, caracteristicile. Rezultatele obtinute au fost urmatoarele: - climatul aucorirar provoaca doua reaqii: fie apatie, fie explozii de furie colectiva. Apare
.....
sentimentul de frustrare, generator de I"" agresivitate latenta, care se §i poate mani- \t-~ festa. in unele cazuri . - cl imatul democratic permite descarcarea .: Iii . agresivitiitii pe parcursul activitiiti i. Grupul ;:5;_ democratic este eel mai productiv ~i eel mai ~=t putin agresiv dintre toate. fQj.
z!
- climatul indiferent este eel care provoaca ~' cea mai multii agresivitate : abandonarea ele- ~~ vilor de catre monitor cauzeaza o anumita · · frustrare, generatoare a unei puternice reaqii agresive. Yom arata modul in care, in unele experiente efectuate, copiii au fost plasati, succesiv, in toate cele trei situatii, cu monitori diferiti pentru fiecare atitudine. Rezultatele se refera Ia toate cluburile de copii.
Ne propunem sa aratam ca, pornind de !a clemente disparate sau incomplete, fiecare interpreteaza faptele in ideea obtinerii unui ansamblu coerent, foarte probabil in funqie de un anumit tip de cultura 1•
Observatiile rezulta d in perceptia personal a. Pentru a observa ceva, trebuie sa putem vedea, simti, auzi, gusta. Inferentele sint ni~te decizii privind semnificatiile observatiilor noastre. Aceste doua moduri de a gindi sint indispensabile bunei noastre functionari, dar, cind apar confuzii intre ele, se perturbeaza intreaga judecata.
Numiirul de participanfi : un grup de zece-cincisprezece persoane. DuraJa: intre o jumatate de ora ~i o ora.
Instructiuni
Interpretarea subiectiva a faptelor
Sursa : Analize cinematografice, acompaniind un scurt metraj cu continut pedagogic, intitulat
Cititi cu atentie istorioarele care urmeaza, tinind cant cli tot ceea ce cuprind este exact. Pe alocuri insa ele sint in mod deliberat inexplicite. Nu incercati sa le invatati pe de rost, deoarece le puteti reciti oricind. Cititi apoi afirmatiile numerotate §i hotariti daca vreuna dintre ele vi se pare exactii, falsa sau discutabiHi. inconjurind litera A, dovediti ca sinteti sigur ca afirmatia este in mod evident
Mejiez-vous des apparences.
adeviirata.
Observare
~i
inferenta
0 judecata sanatoasa presupune 0 distinctie clara intre doua genuri de idei pe care le putem avea despre- Iumea exterioara. in general, Ie numim observatii ~i inferente. I.
166
EXERCllll DE COMUNICARE COMUN!CAREA SI DEZYOLTAREA PERSONALX..
inconjurind litera F, dovediti ca sinteti sigur ca e fn mod evident falsa. inconjurind semnul de intrebare, aratati ca aveti indoieli cu privire Ia oricare parte a afirmatiei.
Parcurgeti afirmatiile in ordine §i nu reveniti asupra raspunsului precedent . Nu recititi afirmatiile dupa ce ati dat toate raspunsurile. Aceste schimbari sau reconsiderari ar altera exercitiul.
Istorioara 1
~- Paul Dupont a fast ucis. Poli[ia a arestat
.j.:"
~ase
suspeCJi, toJi criminali cunoscu[i. Se ~tie . Z · cii to[i se aflau fn apropierea locului fn care Ill Dupont a murit, cam la ora la care s-a . :::E produs evenimentul. To[i aveau moti1•e ::;) ~ serioase de a-i dori moartea. $i totu~i, unul dintre suspeCJi, Robert Dax, a 0 fost definitiv eliminat. Q I . A F ? - Se ~tie ca Robert Dax se gasea in .. preajma locului in care a fost ucis Paul Dupont. 2. A F ? - Se ~tie ca toti cei ~ase suspeqi erau prin apropiere. 3. A F ? - Doar Robert Dax a fost eliminat.
·u·
4 . A F ? - Toti cei ~ase suspeqi se gaseau in preajma scenei mortii lui Dupont, injurul orei Ia care s-a produs evenimentul. 5. A F ? - Politia nu ~tie cine 1-a ucis pe Dupont. 6. A F ? - $tim ca toti cei ~ase suspeqi se gaseau aproape de locul in care s-a comis crima . 7. A F ? - Uciga~ullu i Dupont nu a marrurisit de buna voie. 8. A F ? - Robert Dax nu a fost eliminat de pe lisra. 9. A F ? - $tim ca cei ~ase suspeqi se gaseau in apropiere de locul crimei.
Istorioara 2 . ~·, La po~tii, un funCJionar tocmai f~i aprinsese o Jigara, cind a aparut o persoana care a ~-" cerut o sumii de bani. Dirigintele oficiului a ~ ~~~ - deschis casa de bani, al ciirei con[inut afost · :::E:< rapid luat de ciitre respectiva persoana, care 'Q ' a dispiirut imediat. Un agent de poli[ie a ~(); reu~it sa-l aresteze. :~0.' I. A F ? - Presupusul hot nu a cerut bani. 2. A F ? - Hotul era barbat. 3. A F ? - Persoana care a. deschis casa de bani era dirigintele. 4. A F ? - Dirigintele a adunat continurul casei de bani ~i a disparut. 5. A F ? - Cineva a deschis casa de bani . 6. A F ? - Dupli ce persoana care a cerut bani a strins continutul casei, a displirut. 7. A F ? - De~i casa continea bani, nu ni se spune ce suma.
f'q!
Istorioara 3 Proiectul lui Jacques Martial
0
2. A F ? -Martial supraestimeaza competenta lui Lambert. 3. A F ? - Lambert nu reu~e~te sa gaseasca nimic nou . 4. A F ? - Lambert nu are permisiunea de a face chelruieli tara a-1 consulta pe Martial.
Desfa~urare
14. A F ? - Persoana in cauzli a ie~it din oficiu, luind continutul casei de bani.
I se cere unui stagiar sa citeasca prima povestire §i sa formuleze ni§te raspunsuri posibile. Pentru fiecare raspuns inexact, i se cere o justificare, pentru a se evidentia interpretarea subiacenta. Se verifica daca toata lumea a dat acela§i raspuns, pentru ca interpretarea sa poata fi subliniata, eventual, mai curind de un alt stagiar, decit de animator. ·
15. A F ? - lstorioara abordeazli o serie de evenimente in care sint mentionate doar patru persoane : dirigintele, o persoanli care a cerut bani, funqionarul, un agent de politie.
Pentru fiecare caz in parte, imediat ce majoritatea stagiarilor au inteles interpretarea situatiei, se accelereaza raspunsurile Ia intrebari.
16. A F? - Istorioara cuprinde urmatoarele evenimente: cineva a cerut bani, o casa a fost deschisli, continutul acesteia a fost luat, un individ a disparut.
Istorioara 2 este un caz real (un traficant de droguri, arestat intr-un oficiu po§tal in timp ce retragea ni§te bani, in carnete de
10. A F ? - Hotul a deschis casa. 11. A F ? - Pretinsul hot nu a luat banii. 12. A F ? - Hotul nu a cerut bani dirigintelui . 13. A F ? - Dirigintele a deschis casa de bani .
.b
Jacques Martial, director de cercetiiri Ia o 5. A F ? - Doar trei dintre colaboratorii lui :;~ societate de produse alimentare, iniJiazii un Martial au permisiunea de a face cheltuieli ~ program de dezvoltare prioritarii a unui nou tara sa-l consulte. ··111 procedeu. Trei dintre colaboratorii siii primesc permisiunea de a cheltui fiecare pina Ia cinci- 6. A F ? - Directorul de cercetari il trimite :S zeci de mii de franci, fiira a fi nevoie sa-l pe unul dintrc cei mai buni colaboratori Ia ::;) uzina din Aquitaine . () consulte. Martial trimite pe unu/ dinrre cei mai buni colaboratori. Lamber1, Ia uzina din 7. A F ? - Trei persoane au permisiunea de Aquitaine. cu insarcinarea de a aplica in mod a cheltui, fiecare, cincizeci de mii de franci ·Q independent nou/ procedeu. in aceea~i siiptii- tara sa-l consulte pe Martial. mfnii. Lambert descoperii un nou unghi de 8. A F ? - Martial are o opinie foarte buna despre Lambert. abordare a problemei, extrem de promiJaror. 9. A F ? - Nu e vorba decit de patru perI. A F ? - Martial trimite pe unul dintre cei mai buni colaboratori Ia uzina din Aquitaine. soane in aceasta istorioara.
8. A F ? - Hotul a cerut bani dirigintelui. 9. A F ? - Dupa ce funqionarul a aprins o tigara, a aparut o persoana.
167
10. A F ? -Martial este directorul de cercetari al unei societati de produse alimentare. 11. A F ? - in timp ce Martial acorda, Ia trei dimre cei mai buni colaboratori ai sai , permisiunea de a cheltui fiecare plna Ia cincizeci de mi i de franci, nu ni se spune foarte clar daca Lambert este unul dintre ace~tia .
cecuri). E foarte important ca Ia sfir§itul exercitiului sa se spuna ca e vorba de un caz real, ca replica Ia obieqia generala, conform careia ar fi o siruatie creata penrru nevoile demonstratiei racute de animator. Chiar in absenta unei astfel de obiectii, e bine sa se insiste asupra veridicitatii faptelor, inainte de prezentarea concluziei.
Concluzie E necesar sa se puna punct subiectivitatii, asimilarii cu Ul!_ele scheme cunoscute, nevoii de a stabili un raport intre doua informatii consecutive, care, in realitate, nu intretin nici un raport, pentru a obtine un tot coerent, dar .. . inexact.
!68
EXERC!Tll DE COMUN!CARE
E necesar sa i se acorde sprijin, pentru a-§i con§tientiza propria fluiditate sau rigiditate, In functie de roluri .
Exercitiul semnaturilor Participantul este determinat sa-§i exprime sau sa-§i proiecteze diferitele modalitaii de a se identifica, de a-§i indica, prin semnatura, marca personala, in functie de situa1 tiile In care se gase§te .
Material Cite o foaie mare §i cite o carioca pentru fiecare participant.
Semnaturile
,..
-CIO Prima faza . ~ ·' Animatoru l li invita pe participanti sa ia foile respective ~i sa faca pregatirile preliminare.
z· U.l
J
A douafaza ·::;· Animatorul cere fiecaruia sa inceapa sa scrie ·(); diferitele sale semnaturi sau marci distinc0 . tive, in funqie de o diversitate de siruatii (eel ,J l · mult treizeci de minute).
ObservaJii Se tree in revista diferitele moduri de a semna: - semnaturi stercotipizate, regulate sau nu, lizibile sau nu, complete sau nu, fanteziste (desene) etc. ; - grosimea trasaturii de creion; - marimea spatiului utilizat pe foaie; - sentimentele incercate in timpul exercitiului.
A rreiafaza Fiecare comunica unei alte persoane din grup semnificatia modalitatilor sale de a semna (eel mult treizeci de minute).
Ii'i
~
.
I'
·I'
I 'I
Antrenarea pentru atingerea congruentei Conceptul de congruenta desemneaza realizarea unui acord interior In psihicul unui individ (acord care sa fie vizibil atit pentru sine, cit §i pentru ceilalti), iar exercitiile care pot sustine §i facilita aceasta realizare vor viza cind o elucidare colectiva §i personala a acestui concept, cind cautarea unor suporturi susceptibile de a accentua o con§tiintli de sine pozitiva, cind unele schirnburi aprofundate, cind evocarea unor zone de fragilitate, cind dezvoltarea unei sensibilitati organice. I. Sursa: Madeleine Roy, Quebec.
Numarul de participanfi : de Ia citiva pina Ia cincizeci (In mici grupuri). Durata : de Ia o zi pina Ia mai multe zile.
Obiective 1. Obtinerea unei mai bune reflectii interioare. 2. Gasirea unor motive de confirmare a propriei imagini. 3. Atingerea echilibrului intre raportul cu sine, cu un partener sau cu un mic grup.
COMUNICAREA SI DEZYOI.TAREA PERSONALA
169
Sensu! conceptului de congruenta Dupa ce a reamintit obiectivele exercitiilor, forrnatorul propune o explorare a pozitiei acestui concept, in comparatie cu altele.
Primafaza Aceste concepte pot fi degajate prin exprimarea sentimentelor spontane ale participantilor privind termenul In discutie sau prin unele asociatii de idei libere. In egala masura, se poate !ncerca cautarea unor legaturi cu termeni folositi frecvent de ciitre psihologi (in special de Carl Rogers}, precum: acord, autenticitate. buna-credin\11, bun-simt. bunastare, bunavoin\11. caldura, claritate, comunicare, incredere, con~tiinta organica, cuviinta. echilibru perceptual, !ncredere in sine, fluiditate interioara, armonie, umor, limpezime, luciditate, atitudine nondefensiva, prezenta de spirit, pozitivitate, influenta. retinere, tact, transparenta. unitate interioara, decenta.
A douafaza Utilizarea adjectivului pentru definirea unei poqiuni limitate, precise, permit!nd o anum ita continuitate, aminte§te faptul ca exercitiul congruentei trebuie sa evite orice perfeqionism : se pune problema de a obtine exact ceea ce trebuie din calitatea interioara cautata, care. in terrneni negativi, se opune riscurilor de inchidere, inhibitie, inconstanta, umilire, ipocrizie, neincredere, fragmentare, opacitate, perturbare, blocaj, con§tiinta nefericita,
crispare, descurajare, refuz rigiditate, tulburare, vid interior.
interior,
f:·
}~::
Se initiaza discutii in legatura cu ace§ti ~Z~ termeni ~i cu riscurile implicate de ei. (U.I ·
ES
A treiafaza
{Q
Dupa discutiile privind diver§ii termeni, ~'(,)· pozitivi §i negativi, numiti prin sinonime sau ~Ci) prin conotatii, prin clarificarea conceptului sau in contrast cu semnificatia sa teoretica ~i ;~"-• practica, formatorul poate propune fiecarui participant sa-~i forrnuleze propria definitie privind congruenta .
·:c
A patrafaza Ulterior, definitiile rezultate sint supuse unei discutii . Pentru a incheia, se poate elabora un conceprogram, care articuleaza conceptul de congruenta de alte concepte principale selectate. De exemplu, dupa ce diver~ii termeni au fast inscri~i in tabel, fiecare participant trebuie sa-i sublinieze pe cei considerati utili, capabili sa articuleze congruenfa, marcindu-i printr-o bara pe cei considerati a nu prezenta nici un interes, ori poate marca prin stelute utilitatea unuia sau altuia dintre concepte, ca ~i proximitatea grafica fata de termenul central. Terrnenii cei mai subliniati (§i mai putin barati) sau cei marcati prin cele mai multe stelute s!nt retinuti, pentru a servi Ia articularea congruentei.
Evocarea unor momente pozitive §i a unor imagini tonice Forrnatorul ii invita pe participanti sa redac- - Amintiri legate de momente vesele ~i exaltezc personal (sub forma de minicazuri sau de tante, traite cindva sau de curind, fiecare blazon ori prin interrnediul unor fotografii, in trebuind sa explice de se afla inca sub influ- ~, ~' functie de tehnica fotolimbajului) unele evo- enta lor. rill~ cari de natura sa-i reconforteze §i sa le aduca . . . .. Hun · · Pa · · .. fi bl" · , fa a - Exemple de cuvmte, s!labe, reflequ, pro- . Uflfl: rt!C!pantn pot .1 .0 ~ga\I _sa C. verbe citate S ectacole Ca i filme SaU redactl\n pentru toate rubnc!le mscnse ma1 . '. . ' ~ • rt : . , jos sau pot alege liber, dupa caz ; pot face pic~r~ (§I loc~:I) care ~e-au stnnulat §I ne redactari succesive privind instruqiunile fur- ~ai sumuleaza_m mod direct sau care ne plac t"i <.'! nizate 0 data cu fiecare etapa de catre forrnator m mod deosebit. ori, in sfir§it acesta din urma poate alege o - Evocarea anumitor persoane din anturajul singura rubrica. nostru ori dintre personalitatile sau autorii
f
.
r ~
--- -- ------- ---- - -- - ----- -
170
EXERC!Tll DE COMUNICARE
care ne-au dat un plus de incredere in noi in~ine ~i de care ne amintim cu placere. - Indicarea activitatilor ~i a situatiilor in raport cu care ne simtim eel mai bine ~i eficienti (§i, eventual, cautarea criteriilor care ne permit sa ne simtim in largul nostru). - Imagini pozitive despre noi in~ine, pe care ne-ar placea sa le regasim in consideratia pe care nc-o acorda ceilalti. - Amintirea unor fapte sau acte in legatura cu care sau in cursu! carora ,ne-am simtil in mod deosebit in acord cu noi in~ine.
- Exprimarea unor momeme precise, in care am simtit cea mai mare placere (sau fericire), in urma audierii in comun a mai multor fragmente muzicale. - Indicarea citorva preferinte indubitabile, cu referire Ia lecturi, sponuri, auditii, spectacole, activitati ludice, instrumente muzicale, voiaje etc. Exercitiile se pot incheia prin redactarea personata a unei fi~e de pozitivitate, cuprinzind citeva indicatii pentru intarirea de sine, care s-au desprins pe parcurs.
COMUNICAREA
Sl DEZYOUAREA PERSONAL.,\,.
Explorarea zonelor de fragilitate Formatorul le cere participantilor sa se imparta in mici grupuri de cite doi sau trei ~i ,sa se ajute reciproc in sensu! explicitarii calme a unor momente negative sau a unor imagini delicate despre ei in~i~i pe care le au". Acestea ar putea fi (§i se aleg din) : - evocarea anumitor persoane care i-au supus unor incercari, cindva sau mai recent; - amintirea unuia sau a mai multor momente de vexare sau de umilire pe care le-au suportat; - di.utarea unor tipuri de situatii care le sint dezagreabile sau ii descumpanesc ;
Exercitii de exprimare corporaHi -~ Formatorul propune participantilor sa pregaCl) teasca personal (intr-o prima faza), apoi sa perfeqioneze, colaborind cite doi sau trei (in Ill a doua faza) :
...z
:! • o
fraza extrem de personala, pe care ar :). putea (§i o vor rosti) in fata fiecarei persoane (,) prezente ;
!;0
• o descriere vizind sprijinul sau comui-ar face mai putin defensivi, intarindu-i ;
.q.nicarea care
.j 'I
• o descriere centrata pe sprijin. pe care le-ar pliicea sii o propunii celorlalti, pemru a ~ti daca le-ar conveni . • redactarea unei maxime sau evocarea unei situatii, reale sau filmate (sau a unui citat), in acord cu momentul : - pentru a-§i recapata increderea inaintea unei probe, - pentru a relativiza unele preocupari sau o vicisitudine, - pentru a compensa unele pulsiuni agresive, - pentru a se alerta in legatura cu necesitatea de asumare a unor precautii practice, - pentru a exprima mai multa buna dispozitie, - pentru a-§i decontracta spatele §i umerii cind scriu un text ;
• un memento de citeva exercitii, necesare pentru a-§i recapata insufletirea, echilibrul, pentru a-~i simti intregul organism, pentru atingerea unei detente to nice, a decontractarii, lini~tirii, a unei atentii treze etc. Se poate face referire sau nu, cu moderatie ~i doar daca domeniul formarii le-a adoptat §i le-a experimentat, Ia diverse exercitii propuse de Gerda Alexander - Eutonie, de Gordon (Parents ouEnseignancs efficaces), de diver~i autori, influentati de antrenamentul sportiv, de yoga ori, in general, de catre forma tori! specializati in analiza tranzar{ionalii ~i sofrologie; • trierea, ce poate fi facuta personal, in legatura cu un Q_evaluare vizind perceptia interioara (sau un rol de indeplinit) : cj. Recueil d'/nstruments et de processus d'eva/uation formative, INRP, vol. 2.
171
- investigarea formelor de conflict pe care le suporta eel mai greu ; - explorarea zonelor de susceptibilitate sau de vanitate extrema §i, in primul rind, a celor de fragilitate; - imaginea negativa (in negru) des pre ei in~i~i. a§a cum se tern ca ar fi perceputa de ccilalti (~i care poate fi descrisa pornind de Ia o fotografie personala) ; - o refleqie asupra zonelor personate de exprimare somatica, prin care se traduc corporal perplexitatile. Uncle dintre aceste explorari pot primi drept suport ni~te fotografii (fotolimbaj) sau blazonul. De asemenea, elc pot face ape! Ia telmicile legate de cuvimele inducware, puse Ia punct de Carl Jung.
Uneia dintre persoanele prezente i se cite§te, pe un ton ega!, de catre un forma tor sau partener o lista de circa patruze:;i de termeni, variati §i lara legatura imre ei. Se cronometreaza timpul corespunzator fiecarui raspuns implicat, notindu-se eel aferent _fiecarui cuvint inductor, ca §i cuvintul indus. In general, pentru cea mai mare parte a termenilor, imervalul afectat raspunsului e de citeva secunde, cu exceptia a patru sau cinci cuvinte pentru care se ajunge !a douazeci, treizeci, cincizec_i de secunde sau mai mult. Fonnatorul sau partenerul reincep lectura aceleia§i liste, in acelea§i conditii ; de regula, Ia fiecare cuvint inductor se !nregistreaza aceea§i ezitare care s-a produs Ia prima lectura §i, deseori, se poate constata cii, ulterior, cuvintul indus nu mai coincide cu eel notat prima data . Ace~ti termeni generatori de raspunsuri instabile indica o zona de fragilitate sau, in limbajul lui Jung, semnaleaza vecinatatea unui complex 1•
-~
, f.;
z
Ill
:! :) :(,)
'0 ·Q
Lista de cuvinte inductoare poatc fi alcatuita §i de grupul atlat in formare, fiecare membru propunind citiva tenneni : unii depreciativi sau defeti~ti, ceilalti desemnind fie situatii de punere in dificultate, fie situatii ingrate.
I.
Cf. C.G. Jung, L'Honune d Ia decouverte de son {une, Ed. duMont Blanc, Geneve, 1944.
Exercitii de sensibilizare organidi
0 a treia faza va putea viza insumarea elementelor redactate §i discutarea sau valorificarea acestora;
Aceste exercitii presupun o pregatire solida in cazul formatorului. Ele pot fi insa practicate ~i intr-un mod simplu §i moderat, vizindu-se :
• o experienta intr-o tacere profunda, in prezenta uneia sau a doua persoane, cu o discutie in mici ·grupuri in legatura cu capacitatea de a suporta tacerea ~i de a dispune de ea sau privi!ld nelini§tea noastra crispata.
• perceperea pr~priului corp in spatiu, luind ca reper axa vemcala, cu 0 instruqiune privind necesitatea de a resimti grcutatea: in talpi, in gambe, apoi in bazin, in coloana vertebrala, in zona cervical a §i cap; • supletea intinderilor: degetelor miinilor bratelor, corpului, gambelor; ' '
- in pozitiile : a~ezat, intins sau in picioare ; • echilibrul tuturor partilor corpului, in ~.Pl pozitia culcat, cu ochii inchi~i. cu resimtirea ~~ u_nei res~ira\ii ~ini~tite, exact. sub ~iafragm,~. ~~ cu o Circulatie nonnala a smgelUJ ; ~ vizualizarea, cu ochii inchi§i, a celor mai :·,'' Importante funqii : respiratorie, digestiva, ·J cerebrala , musculara... ~~ • _o prezentare de sine in fata unui grup,J P_nntr-un gest pregatit, cit se poate de intens §I annomos ;
-- - --------- - - -- - -- - --- - - -
'
COMUNICAREA SI DEZVOLTA REA PERSONALA
-------------------------• imaginarea aetivitiitilor vitale, interpretate in funqie de dinamismul eelor patru elemente (aer, apii, foe, parnint); • finetea taetilii in raport eu diverse obieete, in direqia atingerii unei pronuntate eon~tiinte organiee; • o gimnastieii oeulara, eu mi~earea lenta a oehilor, eapul raminind fix, printr-o rotatie de sus in jos, de Ia stinga Ia dreapta.
,Fereastra lui Johari"
ji
j
.l
173
EXERCITII DE COMUNICARE
172
Schimbul de impresii reciproce ale fiecaruia asupra celorlalti (feedback) este unul dintre conceptele cele mai importante ale formarii privind relatiile umane. Tocmai gratie acestui schimb, acestui feedback, aflam cum ne vad ceilalti. ~i invers. Feedback-ul este un schimb de informatii, verbale sau nonverbale, lntre doua persoane sau lntre o persoana ~i un grup, privind efectele pe care unele le au asupra sentimentelor ~i perceptiilor celorlalte, Ia momentul respectiv. in aceea~i masura, feedback-ul rezida in impresiile celorlalti, exprimate eel mai adesea in termen.i de sentiment ~i de perceptie, privind efectele produse de comportamentul nostru asupra lor. La origine, termenul feedback a fost imprumutat din electricitate ~i electronica de catre Lewin, care 1-a aplicat proceselor de grup. in constructia rachetelor, de exemplu, fiecare exemplar poseda un sistem intern care transmite mesaje unui organ de directie, ce se gase~te pe sol. Clnd racheta se indeparteaza de traiectoria sa, sint transmise unele mesaje organului de directie, care face ajustarile necesare, replasind racheta pe traiectoria sa. in cadrul formal ii privind relatiile umane, grupul actioneaza Ia fel, ca un organ de corectie si de directie pentru participanti, care, pe parcursul acestui proces de feedback, slnt mentinuti pe traiectoria lor In ceea ce prive~te obiectivele lor personate de formare.
Si alte exereitii au fost perfeetate ~i publieate, mai ales in Statcle Unite, de ditre Jones ~i Pfeiffer, iar in Franta de eiitre Gerard de Angeli ~i Jean Hebrard (in Formation aux relations humaines, volumele I. 2 §i 3, Ed. de L'Entreprise, Strasbourg , 1976). Printre variatele exercitii propuse, il vom intilni pe eel numit , fercastra lui Johari ".
Acest schimb reciproc de informatii poate fi ilustrat prin schema ,ferestrei lui Johari" 1 • Acest concept a fost inventat de doi psihologi, Joseph Luft §i Harry Ingham, In cadrul activita~ii lor privind procesele de grup. Schema este un fel de fereastra ce permite comunicarea lntre noi §i ceilal\i, In ceea ce prive~te informatiile pe care le furnizam sau pe care le primim, referitoare Ia noi in§ine sau Ia ceilalti. - - - - -- - - -- - - - - - . -Eu incerc sa aflu cum ma viid ceilalti_. Lucrurilc pe care Lucrurile pe care It )tiu despre nu le )tiu despre 1 ~ Lucrurile •• LUMINA ZONA pe care ZILE I 1 iNTUNECATA cetlaljt le c despre 0~ mine >~'~ Lucruriie ~--v/'--pe care \ ~ ceilalti -11'<" le nu le wnosc despre \ FA~A mine ASCUNSA I ._----·----_·..:..::~
~riu
I
INCONSTIENTUt
I.
Dupa Gerard de Angeli, Jean Hebrard, Formation aux relations humaines. vol. I, Editions de I'Entreprise, Strasbourg, 1976 .
Aceasta schema este formatii din doua coloane ~i doua linii, care, intersectindu-se, alcatuiesc patru patrate. Cele doua coloane verticale reprezinta eul, cele doua coloane orizontale - grupul sau pe ceilalfi. Prima coloana din stlnga reprezintii lucrurile pe care le cunosc despre mine insumi ; a doua coloana contine lucrurile pe care nu le ~tiu despre mine. Prima linie vizeaza lucrurile pe care le ~tiu ceilalti despre mine, a doua linie - lucruri pe care grupul le ignora in legatura cu mine. Informatiile cuprinse in fiecare dintre aceste linii ~i coloane nu sint statistice $.i nici statice, intre diferitele patrate initiindu-se un anumit schimb, pe masura ce in interiorul grupului se intensifica increderea ~i schimbul personal. Aceasta mi~care va avea ca ~feet modificarea dimensiunilor ~i a formei fieciirui patrat din interiorul ferestrei. Primul patrat, numit partea vizibila, contine lucrurile pe care le cunosc despre mine insumi ~i pe care §i grupul le cunoa!?te. Este o zona caracterizata de un schimb liber de informatii intre mine insumi §i ceilalti. Comportamentul, gindurile mele sint, in aceasta zona, publice ; oricine poate avea acces Ia ele. Pe masura ce lncrederea fata de o alta persoana cre~te, respectiva zona se va mari, probabil, direct proportional cu gradul meu de deschidere fata de aceasta. Cea de-a doua zona, numitii zona oarbii, contine aspecte referitoare Ia persoana mea care sint cunoscute doar de ceilalti. Acestea pot fi obisnuinte, maniere, modalitiiti de a reactiona fata de ceilalti, de care nu sint intotdeauna constient. intr-o zi, de exemplu, intr-un grup, cineva mi-a semnalat faptul ca atunci cind mi se cerea parerea in legatudi cu o chestiune personala, cu o problema dezbatutii in grup, intotdeauna tuseam inainte de a raspunde. Cea de-a treia zona, numita faJa ascunsa, contine informatii pe care le tin
secrete, poate din teama ca, daca grupul mi-ar cunoa~te sentimentele, perceptiile, opiniile in ceea ee-l prive~te sau referitoare Ia anumiti indivizi, ar putea sa-mi devina ostil, sa rna respinga intr-un fel. In consecinta, prefer sa pastrez doar pentru mine aceasta informatie. Poate ca nu gasesc suficienta receptivitate sau destul sprij in in cadrul grupului, pentru a i-o imparta~i. Altfel spus, mi-e teama sa nu fiu judecat negativ de catre ceilalti. Cu toate acestea, daca pastrez aceste lucruri secrete, nu am nici o ~ansa sa aflu cum reaqioneaza ceilalti. Aceasta inseamna ca , daca nu-mi asum unele riscuri, nu voi ~ti niciodata daca opiniile mele slnt sau nu fondate. De asemenea, e Ia fel de posibil sa pastrez aceste informatii !?i pentru a rna proteja de ceilalti sau pentru a mentine un oarecare control §i o oarecare putere asupra lor. Ultimul patrat, adica necunoscutul, cuprinde lucrurile pe care nici eu, nici grupul nu le ~tim despre mine insumi ; este partea nevazuta a aisbergului, ceea ce e dincolo de COH§tiinta. E, poate, propria mea motivatie interna, dinamica mea personala, de care nu pot fi con~tien~ : experientele afective pe care le-arn avut in copilarie sau potentialitiiti pe care · nu le-arn descoperit Inca. In termeni psihanalitici, este ceea ce am putea numi incon~tientul. in mod natural, fiecare isi cunoaste fereastra ideala. Unul dintre obiectivele ce pot fi fixate in interiorul unui grup, de exemplu, este de a reduce zona oarba, de a face adicli linia verticala sli se deplaseze spre dreapta. Cum se poate ajunge aici? Singura modalitate este de a solicita din partea celorlalti un feedback relativ la modul in care ne percep, la impresiile si intrebarile pe care le au in legatura cu noi. Prin urmare, e necesara dezvoltarea unei atitudini receptive, pentru a-i incuraja pe ceilalti sa impartii cu noi aceste informatii.
COMUNI CAREA
EXERClTII DE COMUNICARE
174
-
LUMIN A ZILEI
--1
'@ 0.
LUMINA ZI LEI
ZONA it·fi'UN ECAT A
.§ ZO NA i NTUNECATA
Am indicat, mai jos, patru tipuri extreme , ca repere fa \ii de care oricine se va putea situa : 1 - persoana transparenta 2 - anchetatorul 3 - elefantul imr-un magazin de portelanuri 4 - broasca-testoasa
-;;
-;: 0
1l ;"' ~
..
.,""'
.$!
L ~~I--~-;-N'_S_A____
I
,'I
d lI: ~r
!
J
Un alt scop pe care ni-l putem fixa, pornind tot de Ia schema ,ferestrei lui Johari", este de a reduce fafa ascunsa, adica de a determina coborirea accentuata a liniei orizontale. Cum se poate obtine aceasta? Pentru ca fata ascunsa contine informatiile pe care le pastrez secrete, ii pot reduce suprafata, imparta§indu-le participantilor reactiile personale pe care le-arn avut fata de ceea ce se petrece in cadrul grupului sau in mine insumi. Prin acest proces, grupul poate §ti unde rna situez, neavind nevoie sa-mi ghiceasca sau sa-mi interpreteze comportamentul. Cu cit rna dezvalui mai mult celorlalti, cu atit linia orizontala coboara mai mult.
FAT A ASC UN SA
NEC UNOSC UTUL!
2_ Anchetatorul ZOM I
LUM INA ZILEI
iNTUNECATA
I
,..
·co
:;Ill
1_ Persoana transparema
0
c
175
Patru variante ale ,ferestrei lui Johari"
~
inceardi sa aile cum il vad ceilalti-
SI DEZYOLTA REA PE RSONA LA
tI
:e::;)
..
()
0
a
,··,
LUM INA ZILF.l
I
Se poate nota ca , atunci cind se reduc dimensiunile zonei oarbe §i ale fe[ei ascunse, prin furnizarea §i primirea unui feedback, se maresc, in acela§i timp, dimensiunile par[ii vizibile. Desigur, fiecare poate pune accentul mai mult pe reducerea zonei oarbe sau pe cea a fe[ei ascunse. Putem avea, intr-adevar, tendinta de a cere celorlalti mai multe informatii decit dam . Acest dezechilibru intre cele doua mi§cari poate avea consecinte asupra comportamentului fiecarui membru al grupului §i a reaqiilor pe care ceilalti le au fata de el. in consecinta, in funqie de forma par[ii vizibile, se poate stabili existenta unor diferite tipuri de personaje in cadrul grupului.
FATA
ASCU ~SA
I
I
3. Eletimtul intr-un magazin de poqelanuri L U MINA
ZILEI
FATA ASCUNSA
F.'lA
____lN ECU~O SCU~
ASCUNS A
NECU NOSCU TUU
4 . Broasca-testoasa
ZONA
iNTUN ECAT A
NECUNOSCUTUL
- Prima fereastra reprezima ceea ce am numit persoana transparenta. Dimensiunile corespunzatoare partii vizibile sint foarte importante, sugerind faptul capersoana ascunde foarte putine lucruri in relatiile -cu ceilalti. in consecin\ii, ceilalti fac mai putine imerpretari (§i, eventual, interpretari negative) sau au o mai mica tendinta de a se proiecta asupra comportamentu1ui respectivei persoane. Intentiile §i opiniile acesteia sim
t
..
LUMINA ZILE I
FATA ASC UNS A
ZONA iNTUNECAT ..i.
NECUNOSCUTUL
clare pentru toata lumea. imrebarea legitimli pe care ne-o putem pune este : sli fie aceasta fereastra ideala? Rlispunsul trebuie sli-1 dea fiecare, in funqie de obiectivele sale personate, de situa\iile §i de persoanele pe care le imilne§te. Trebuie sli notlirn totu§i eli, in relatiile noastre cele mai intime, dacli ne descoperim mai mult in fata celorlalti §i dacli le comuniclim mai mutt ce impresii avem despre ei , jocurile de manipulare §i de putere vor fi, probabil, mai putin prezente.
176
II
!'
,.
•
;i'.' >I'
EXERCITII DE COMUNICARE
- ln eel de-al doilea tip de fereastra, ancherarorul, cea mai mare importanta o are fa fa ascunsa. Esre vorba de o persoana care are mai ales tendinta de a chestiona, de a solicita multiple informatii de Ia ceilalti . neimpana~in du-~i impresiile, pe care le pastreaza secrete in fata ascunsa. Interventiile sale in grup vor fi de tipul : .. Ce gfndi[i despre aceasra ? " ; .,Cum a{i fi procedar daca a{i fi fosr in /ocul meu ? " ; .. Care e poz1jia dumneavoasrrii faJii de ceea ce rocmai v-am spus ? " ; .. Ce impresi i avefi despre grup ? ". El vrea sa ~tie cum se situeaza ceilal!i, inainte de a lua el in su~i atitudine. De aceea, sageata simbolizind cerin!a de feedback este lunga, in timp ce cea care reprezinra emiterea de feedback esre scurra. Se va intimpla, probabil, ca in timpul unor discutii cineva sa spuna : ,lncercaJi mereu sa afiaJi ce gfndesc ceilal[i, dar dumneavoasmi nu vii spune{i niciodarii opinia". Acest sri! poate provoca reaqii de iritare. de neincredere ~i de disrantare fa!ii de persoana in cauza. - Cel de-al treilea tip, elefanrul fntr-un magazin de porfelanuri, se caracterizeaza printr-o zona oarbii extrem de importanta. Aceasta inseamna ca persoana, in interaqiunile sale cu ceilalti, are mai ales tendin!a de a spune ce crede despre ceilal!i, despre grup, de a-~i exprima opiniile in legatura cu subiectele in discutie, nepreocupindu-se sa ceara, in compensatie, informatii de Ia ceilalti, ceea ce il face sa para insensibil Ia ceea ce pot gindi ceilalti sau ca nu asculta ce ii spun ceilalti participanti. Acest lucru se intimpla pentru ca e posibil ca respectiva persoana sa nu ~tie foarte bine sa asculte, dar ~i pentru ca ea raspunde Ia feedback -ul celorlalti in a~a fel, incit ace§tia nu se simt incurajati sa continue ; se poate intimpla, de exemplu, ca persoana in discutie sa se infurie sau sa ameninte cu plecarea, ceea ce limiteazafeedback-ul pe care i 1-ar putea oferi ceilalti. in consecin\ii, ea nu are nici o §ansa sa afle care e impactul personal asupra celorlalti . Neputind utiliza aceasta informatie pentru a-~i schimba comportamentul, cea mai mare parte a reaqiilor §i a comentariilor sale par a nu avea nici un raport cu ceea ce respectiva persoana spune in cadrul grupului, fiind evazive
sau distorsionate. Din moment ce nu solicita ~i nu prime§te informatiile corective venind dinspre grup, ea nu are nici un punct de referinta pentru a-~i modifica componamentul, aparind, pe drept cuvint, ca un elefant intr-un magazin de portelanuri. -AI patrulea ~i ultimul tip, broasca-Jesroasii, reprezinta persoana care ~tie destul de putine lucruri despre ea insa~i §i despre care ~i grupul ~tie destul de pu!ine . Este pcrsoana care face figura de observator in cadrul grupului, de tacut, ~i care cere ~i ofera foarte pu!ine informa!ii. Cele doua sage!i, simbolizind cele douil. comportamente, sint deci foarte scurte. ln cadrul grupului respectiva persoana apare drept misterioasa , deoarece e dificil de situat, nici o atitudine fata de ceilal!i nefiind transparenta. Atunci cind este intrebata in legatura cu !ipsa sa de participare, persoana poate raspunde ceva de genu! : .,Aflu mai mulre ascultfnd". Acest tip de persoana, neparticipind activ la discutie, prime~te foane pu!ine informatii din partea grupului in ccea ceo privqte, pentru ca ea nu le ofera celorlalti ocazia de a reaqiona . Participantul activ va afla mult mai mult dintr-o astfel de situatie a grupului, decit observatorul. Acesta din urma e numit broasca-!estoasa pemru ca , din cauza carapacei, nu se poate exterioriza, impiedicindu-i, in ace la§i timp, pe ceilal!i sa patrunda in intimitatea ei. intr-o situatie de grup, men!inerea unei astfel de carapace necesita o foane mare doza de energie pentru a contracara curiozitatea grupului, energie care este folosita, in acest caz, pentru a mentine sistemul inchis, nu pentru autoexplorare ~i. mai ales, pentru deschiderea catre ceilalti. Scopul feedback-u!ui reciproc este de a permite deplasarea informatiilor continute infafa ascunsa §i in zona oarbO. catre partea vizibila, existind, in acela§i timp, posibilitatea aparitiei unor noi informatii dinspre zona necunoscutului. 0 persoana poate avea o subita intuitie asupra relatiei existente intre situatia de grup §i unele evenimente pe care ea le-a trait in trecut. Pentru formatorul care suscita ~i faciliteaza acest proces intre participanti. dificultatea rezida, pe de o parte, in a pregati pe fiecare
COMUN1CAREA
~I
DEZVOLTAREA PERSONALA
pentru a oferi feedback-u! ~i a fi receptiv Ia acesta ~i. pede alta parte, in a facilita dialogul dintre persoanele implicate, ghidind exprimarea celui care dafeedback-u!, in sensu! precizarii a ceea ce acesta dore~re sa comunice, ~i incurajindu-1 pe eel care prime~tefeedback-u! sa puna intrebari ~i sa exploreze mai mult impresiile ex primate de interlocutor. Unii considera ca aceasta atitudine, de cerere ~i de exprimare de feedback, nu poate fi insu~ita
Emotiile §i nelini§tile Si alte exercitii vizind congruenta §i comprehensiunea de sine pot fi, in egala masura, imprumutate din literatura inspirata de Eric Berne, care a dezvoltat teoria ~i practicile legate de analiza tranzactionala. Un mare numar din aceste exercitii vom gasi in lucrarea lui Claudie Ramont,
Grandir: education et analyse transactionneUe, La Meridienne, Paris, 1989.
Trei stari Eric Berne ~i emulii sai au cautat ca1 adecvate ~i instrumente conceptuale de referinta, care sa ofere indivizilor posibilitliti de autorefleqie ~ide autonomizare. Se ~tie eli articulatiile semnalate in interiorul psihicului uman de analiza tranzactionala, in termeni de sfere sau de stari, sint in numar de trei. in starea de parinte, desemnatli de Berne, ceea ce revine in scenli este complexul insistent al prescriptiilor ~i interdictiilor de origine parentala (~ta. mama ~i alti educatori), puternic memorizate §i amalgamate. Evocarile de atitudine pe care le inspira au rolul de a echilibra (daca nude a reprima) izbucnirea pulsiunilor ~i emotiilor, in individ reaparind copilul care a fost ~i pe care il poarta neintrerupt in el. Intre cele doua stari, ceea ce stabile~te echilibrul este un complex de procese
177
numai prin practica, ci ca necesita ~i o anum ita filosofie, adica un ansamblu de valori care trebuie sa fie mai intii invatate. Conform acestei filosofii de baza, individul trebuie sa se accepte pe sine ~i pe ceilalti. Atunci cind gradul de acceptare ~i de toleranta cre~te, tendinta de a dafeedback-uri care sa se constituie in judecati de valoare, critici eminamenre negative sau reglari de conturi scade.
~i de operatii, de metoda ~i de cfntiirire (meditatie) 1 ; astfel, se instituie un arbitraj in jocul dintre parintele ~i copilul launtric, amintind de constringerile sau de medierea ~i a§teptlirile mediului interpersonal ~i social (sau chiar material): este starea de adult, manifestatli printr-o vigilenta acti vii in raport cu prezentul §i cu viitorul ce se profileaza.
Scenarii
~i
tranzactii
intrebarile pe care problematica lui Berne le pune fiecarei persoane (in virtutea unei metacogniJii sau a unei introspeqii reflectate) vizeaza starea spre care avem predilectie, intr-o situatie data, atitudinile ~i raspunsurile noastre fata de celalalt : pentru a configura un scenariu, unjoc, prin intermediul tranzacJiilor. Acestea se efectueaza in functie de modul in care una dintre cele trei stari ale unui interlocutor intra intr-un raport cu una dintre cele trei stari ale celuilalt : parinte, in cazul unuia, fata in fata cu un copil, in cazul celuilalt sau, mai bine, adult cu adult, ca ~i multe alte combinatii posibile. Ceea ce se impune e evitarea unei situatii de blocare, incercindu-se stabilirea unor raporturi intre stari de acela~i tip, fapt ce presupune o analiza de clarificare a propriilor tendinte de a urma anumite scenarii (de dominare sau de supunere, de exemplu), in raport cu I.
in text : .pesee (pensee)" (n .t.).
EXERCITII DE COMUNICARE
178
personaje sau circumstante determinate. Toate acestea presupun, de asemenea, o armonizare, in interiorul propriei persoane, a celor trei stiiri (care nu coincid, desigur, cu cele enuntate de Auguste Comte).
Emotii ~i nelini~ti
.
- ~· Fiecare fraza dintr-un dialog poate dezvalui, t- in atitudinile noastre, stari diferite; fiecare z .gest este semnificativ ~i, in plus, un gest
IU poate exprima o stare a eului diferita de cea
:::E
care transpare din cuvint.
:::) ~ Doriti sa va exersati? in legiiturii cu situa[iile de mai jos, precizaJi . Q dacii reaC{ia este :
.8::
· · - o reaqie P (parinte) sau - o reaqie A (adult) sau - o reaqie C (copil). ln fiecare exemplu , existii o reaqie P, una A ~i una C. Daca ati raspuns corect, inseamna ca ati racut primul pas (insa, vai ! , destul de mic) privind analiza tranzaqionala .
Un funCJionar at serviciului de facturare a ratiicit o scrisoare importanta. ,Nu este prima data cind se intimpla aceasta."
II ll' t\i
'~
'
Pentru ilustrarea teoretica ~i practica a analizei tranzactionale, propunem, mai departe, un exercitiu extras din lucrarea Grandir, education et analyse transactionneUe.
, Cautati to ate persoanele carora le-a putut trece prin mina zilele acestea. Poate v-ar putea ajuta doamna Martin." , Va
0
prive~te,
~ina
nu e treaba mea."
a riimas in pana.
,lncercati sa 0 puneti in mi~care chiar in aceastll diminea\ll." ,Drace ! Ma~ina asta e mereu in panlL Imi vine sa o arunc in aer ! " ,Cei care folosesc aceastll ma~ina ·sint prea neglijenti. Ar trebui sa fie mai atenti."
Domnul Julien, ~eful- serviciului de piese demontate, este nemulJumit de raspunsul dat de secretara sa la o nota din panea serviciului de repara[ii.
, Va asigur, domnule Julien, am citit de trei ori aceastii nota . Mi-ar placea sa precizati care e adevarata problema ce ni s-a pus." ,De ce sa raspund Ia aceastii nota? Cu siguran\ll, domnul X habar n-are despre ce e vorba."
in timpul mesei de prfnz, circulii zvonul cii domnul Y va fi transferal. lata reac[iile colegilor sai : ,Asta-i buna! A~ vrea sa ~tiu ce a mai racut acest incurca-lume ... " , Ce s-o fi intimplat, de fapt? " ,Bietul Georges, n-are parte decit de necazuri: ~i cu familia, ~i cu banii ~i . acum, ~i Ia serviciu." Domnul Jacques, ~ef de serviciu, a avansat o sugestie celor din conducere. care a fast respinsa. Secretara lui fi spune : , Va lnteleg, cred ca o aspirina ~i putina relaxare va vor face bine." ,Ce trist! Cum se poate proceda oare cu o astfel de conducere ? " ,Regret ce vi s-a intimplat. Va pot ajuta cu ceva?" 0 secretara, cu un decolteu foarte adinc ~i cu o justa strimta, atrage urmiitoarele comentarii : ,Ia te uitii ... ce priveli~te ! " ,Astfel de tinute ar trebui interzise in birouri." ,Ce urmare~te, de vine Ia serviciu intr-o astfel de tinutli?" Doamna Dubois tocmai a obfinut o promovare ne~teptata. ReacJiile colegilor sai : ,lntr-adevar, doamna Dubois are nevoie de asta : i~i cre~te destul de greu cei patru copii." ,Nu e de mirare, de multll vreme perie in stinga ~i-n dreapta ." ,Care sint motivele acestei decizii?"
COMUNICAREA
Sl DEZYOLTAREA PERSONAL..\
Exercitiu de perceptie evolutiva Pe parcursul unui dialog dintre doi indivizi, care i§i exprima impresiile produse de un tablou sau de o serie de tablouri, perceptiile fiecaruia slnt supuse schimbarii: parerile exprimate se modi fica, detalii neglijate l§i fac aparitia; cu alte cuvinte, se contureaza un alt mod de lntelegere.
Numiirul de participan{i : de Ia cinci Ia douazeci de persoane. Durata : intre patruzeci de minute §i doua ore . Materialul: aparat de proieqie, ecran, draperii pentru obscurizare .
179
Obiective 1. A-i face pe indivizi mai con§tienti de simplificarea excesiva a primelor lor perceptii (vizuale §i auditive) §i a primele lor consideratii.
2. Exersarea participantilor in direqia obtinerii unei atentii constante fata de o activitate prin care perceptiile lor pot fi accentuate.
3. Dezvoltarea unei metodologii vizlnd perceperea §i intelegerea progresiva, in vederea ameliorarii comunicarilor.
4. Exersarea in intelegerea empatica .
Perceptia evolutiva Se poate face ape!, ca material incitativ, Ia o serie de diapozitive 1 • ln ceea ce ne prive~te , am utilizat cu predileqie doua serii de tablouri ale unor mari pictori, ca ~i unele fotografii surprinzlltoare : I. Un Andre Lhote, un C. Segonzac, un M . Chagall, un C. Villon, un F. Leger, Las Meninas de Velasquez. 2. La Cime de Kyno (catedrala Notre-Dame de Toutes-Graces, piata d'Assy); le Voyage imaginaire : un soir de jete de Herve Telemaque; L'ojfre d'Amin Dada: le silence de l'Angleterre, 1975; Coraux de Ia Mer Rouge ; le voyage imaginaire : /'ocean des iles ; Plainscape de Erro, 1970 ; Pay sage avec saint Fran{:ois de Paul en priere de Emmanuel Maignan, Roma, 1642. E important ca operele alese sa fie sugestive, contrastante, cerind un efort de intelegere ~i de analiza. I.
Acest exerci1iu a fost pus Ia punct de Madeleine Roy, profesoar:i ~i cercetlltoare din Quebec. Ca diapozitiv, ea folosea o pictura surprinzlitoare, rea1izatll de o clientli aflatll in tratament, cerind fiecarui spectator sa reaqioneze cu voce tare, punctind evolu1ia perceptiilor asupra respectivului tablou.
~=~·
Prima faza ... :····t,; Inainte de prima proieqie, formatorul explica fuptul ca fiecare este invitat sa exprime cu ~ voce tare ceea ce vede, ce il frapeaza, ceea ce Jill~ simte ~i ceea ce crede ca intelege din sensu!, f:::Ei din mesajul fiecarei picturi care se proiec- ~!) i teaza in fa{a grupului. Fiecare formulare per- ~1()_; sonata trebuie sa fie acceptata, eventual pusa \Q in discutie, dar in nici un caz negata sau .'Q 1 respinsa. """•.,
;,e·
~.·t{ ',
A douafazii Se proiecteaza un diapozitiv. Sint exprimate observatii ~i pareri, fucilitate ~i provocate de catre formator, daca e cazul, dar necomentate de acesta. Proieqia este prelungitll un anumit timp (de Ia zece Ia treizeci de minute). Formatorul constata convergentele §i divergentele de perceptie §i de impresie, dupa care trece in revistll descoperirile de detalii sau de structuri, apoi evolutiile ce transpar din expresiile participantilor sau din dialogurile lor. El le lasa libertatea de a- ~i exprima sau nu interesul pentru tabloul in discutie, punind chiar intrebllri de genu! : , V-ar pliicea sa deJineJi acest tablou ? in biroul dumneavoastra ? in sufragerie ? in camera dumneavoastra ? "
!80
EXERCITII DE COMUNICARE
sau ,Crede[i ca prietenilor dumneavoastra le-ar placea acest tablou ? " , Cine ar cumpara astfel de lucrare ? " . in general, sint exprimate pareri diferite. A treiafaza La un moment dat, in timpul proieqiei aceluia~i diapozitiv, facilitatorul ii interogheaza pe membrii grupului in legatura cu viziunea momentana asupra tabloului: ,S-a modificat intensitatea ? E mai clar ? Mai sumbru 7 Ave[i sentimentul ca raponul dumneavoastra cu tabloul s-a modificat ? Vii sim{i!i arras sau respins de acest tablou ? Ce gfndi!i despre primele dumneavoastra impresii ? Ce gfnduri :fi ce sentimente crede[i ca a vrut sa comunice autorul ? ". A patrafaza Sint proiectate multe alte diapozitive, care sa suscite reaqii. descoperiri, intrebari ~i dialoguri. Formatorul a continuat sa le suscite, sa le confrunte, sale sintetizeze, printr-un dialog conceptual §i afectiv cu participantii . A cincea faza La finalul proieqiilor, formatorul invitli grupul sa - ~i reuneasca observatiile, constatarile §i sentimentele pe care le-a exprimat. in ceea ee-l prive§te, el subliniaza aspectele teoretice ce pot fi inferate pornind de Ia experimentarea efectuatli . El reaminte§te mai
Concluzie
-~
111 comunicare,
'! j ·K·i
i
ales faptul ca operatiile de intelegere implica interaqiuni sociale, care imbogatesc perceptiile §i interpretlirile, nuantindu-le, dici tocmai ,prin dialog. prin schimb, prin fndoiala, conflict, argumentare, suscitate de exemple - fn cazul de faJa, prin diapozitive - fncep sa se armonizeze percepJiile intuitive ale unora :fi ale altora, evolufnd spre o fn[elegere comunii" (Britt-Mari Barth, L'Apprentissage de I 'abstraction, Retz, Paris, 1991 ). De asemenea, formatorul poate ream inti faptul eli, in general, perceptiilor noastre spontane li se diminueaza precizia ~i completitudinea, din cauza unei tendinte spre simplificare, care ne determina sa grabim incremenirea formelor percepute. Este ceea ce Andre de Peretti 1 a numit ,efect de inchidere prematura" a for-melor sau ,efectul Bufiuel", din perspectiva inchiderilor fantasmatice ale u~ilor din filmul L'Ange exterminateur. Experienta traitli in legatura cu modificarile progresive, in perceperea unor tablouri diverse ~i in impresiile sau intelegerile succesive, incitli Ia extragerea principiilor valabile in orice proces de comunicare stabilit fie cu un artist, prin intermediul operei sale, fie cu o persoana oarecare, gratie exprimarii, limbajului sau. I.
Cf Du changement a I 'inertie: dialectique de Ia personne et des sys1emes sociau.x, Dunod,
Paris, 1981 .
celuilalt, cu inevitabile oscilatii cognitive ~i afective, se va putea efectua daca e controlata nerabdarea, daca fiecare avanseaza printr-un efort de empatie ~i daca "timpului i se acorda timp". "StiiruinJii fntru azur" ne cerea Paul Valery, caruia astrofizicianul Hubert Reeves i-a raspuns in mod direct, prin titlul semnificativ a! uneia dintre cartile sale.
e necesar, in primul rind, sa relativizam primele noastre perceptii ~i impresii subiective in raport cu interlocutorul - persoana sau grup. in a! doilea rind, tre:buie sa avem in vedere faptul ell fiecare mesaj formulat de interlocutor va fi, in mod sigur, provizoriu, aproximativ ~i partial, dar ~i ell, in contrapartida, receptia-perceptia pe care o vom avea in legatura cu fiecare mesaj va fi, de asemenea, imper- Variante fecta, incompleta, insuficienta. in a! treilea rind, dacii sintem atenti, structurarea pro- Se poate organiza un exercitiu analog, gresiva a unei intelegeri empatice a cu ajutorul unor inregistrari muzicale
COMUNlCAREA Sl DEZVOLTAREA PERSONALA
apartinind unor autori ~i unor stiluri diferite §i mai mult sau mai putin surprinzatoare (muzica clasica, baroca, romantica, jazz, blues, rock etc.).
Exercitii de reperare a valorilor Participantilor li se propune sa aleaga, in mod individual, de pe o lista ~ase termeni care evoca valorile cele mai importante, permitindu-le sa se situeze in cadrul unei diagrame metaforice (sau mandala 1) ~i sa initieze un schimb de aprofundare.
181
Numiirul de participanfi : de Ia o persoana Ia patruzeci de persoane. Durata: intre o ora §i trei ore (sau mai mult).
Obiective I. Determinarea fiecarui participant sa-§i exprime valorile dominante. 2. Favorizarea masurarii dependentei fie carui participant de valorile declarate in cadrul grupului sau, dimpotriva, a autonomiei in raport cu acestea.
3. Con§tientizarea domeniului, ingust sau larg, in care se situeaza respectivele valori.
Reperarea valorilor Primafazii Formatorul propune prima instructiune, expunind o lista de termeni : ,Ave[i un sfert de ora (sau mai mult) pentru a alege din lista care v-a fast distribuita ~ase termeni care, pentru fiecare dintre voi, evoca eel mai bine valoriZe carora le acorda[i cea mai mare importan[ii, din perspectiva vie[ii voastre personale :fi a echilibrului societa[ii (fn unele cazuri, «din perspectiva for[ei organiza[iei voastre»}".
Imaginatie, Imagine de sine, Initiativa, Inventivitate tehnologica, indrazneala, Justete, Justitie, Laicitate, Libertate, Loialitate, Mindrie, Morala, Noblete. Onoare, Ordine, Originalitate, Ospitalitate, Perseveren{ii, Pro- · gres, Prudenta, Reciprocitate, Recuno~tinta, Regularitate, Respect, Responsabilitate, Rigoare §tiintifica, Sobrietate, Solidaritate, Spirit cuprinzator, Spiritualitate, Stiinta, Vigoare.
Lista de termeni Adevar, Apanenen{ii, Autonomie, Avint, Bunastare, Bunatate, Civism, Competen{ii, Constrlngeri, Cultura, Curaj, Demnitate, Dezinteres, Dezvoltare, Discernamint, Disciplina, Echilibru, Echitate, Egalitate, Etica, Exactitate, Fermitate, Fervoare, Fidelitate, Fraternitate, Frumusete, Generozitate,
A doua faza (o jumiitate de ora) in cadrul unor mici grupuri sau in plen, fiecare participant indica cei ~ase termeni ale~i, care sint inscri~i intr-un tabel. Apoi, fiecare expune motivele alegerii, indica termenii care lipsesc de pe listli ~i care, din punctul lui de vedere, ar fi meritat sa figureze in ea. Grupul compara alegerile tacute.
I . Termenul mandala desemneau diagrame de constructii, eel mai adesea nuantate. in lucrarea L'art du rantrisme a lui Philip Rawson (trad. fr. Louis Frederic ~i Jean Cathelin, Arts et Metiers graphiques, Paris, 1973), tennenul (p. 219) este definit ca o ,jorma de diagrama utilizartl penlru
a concenrra $i a localiza energia psihictl". in mod asemanator, ibid., pp . 183-184: ,Mandala in sine, ca un complex diagramaric,
slructural in jurul unui puncl cenlral, focali zeaztl energiile pe care le confine asupra Sushummei centrale a celui ce mediteaztl. in aces/ timp, diferitele figuri care apar crisralizeaztl fragmenre ale experienfei psihice $i ale semnijicafiei". Sa nortlm ctl, in ideologia tanrrictl, Sushumma desemneaztl ,canalul coloanei vertebrale a corpului subril".
l EXERCITII DE COMUNICARE
182
COMUNICAR EA .SI DEZVOLTAREA PERSONAL<\
- --- --------- - -------- - -- -
turile dintre cei patru poli: Apartenenta Constringere - Initiativa - Imagine de sine.
A treia fazii (o jumiitate de ora) Formatorul distribuie triplul patrat (sau maruiala valorilor), cerind fiecaruia sa-l studieze cu multa atentie, dupa care sa incerce sa situeze termenii pe care i-a ales ~i sa-i sublinieze. , Ce veciniitii{i apar in jurul termenilor pe care i-a{i ales ? Alegerile voastre acoperii in mare pane cimpul mandalei sau doar o por[iune ? in fine. ce vii inspirii mandala ? Dacii a{i avea de construir una. ce a[i face ? "
Sagetile simple indica genealogia valorilor, iar cele duble marcheaza tensiunile de echilibru metastabil dintre polii de valorizare sau dintre valori.
A patra fazii (o JUmatate de ora) Fazele anterioare pot fi urmate de un schimb general, centrat pe o dezbatere in jurul citorva texte alese.
Exercitiu de ierarhizare a intereselor Mai multor membri, a§ezati in jurul unei mese, Ii se propun douasprezece obiecte de interes. Pe un tabel agatat in fata grupului sint inscrise patru coloane de cite trei repere.
""-<».:-_,
~GA~TA~E Curaj
~ ~Exactitate/1 ADEV ..\R
~ ""-/,:;h
"'{> /
~ ~.:-.,
,...,.~"
~
~ ..0."<:-'
'"<·
Sobr!etate
c::::,.,~D'"' "rn • ii ""'=~'~"{. ~~/~~. /t ~ >
I ~/il ' 'If
Prudenta
ORD>NE I ,jl!:
'!I''
'( !~
Morn"<
.
> E<;,,
CompetcinJta
' Spirit ./A.partenen{._ dezimeresatT ""'4;.,
ct>"'
0~
ii i
···:!·; !I.:
·~
Noble1e
%./<'
/
"~t
",~
I. Dupa cinci minute de meditatie individuala, participantii i~i marcheaza alegerea (pe foaia 1) .
"'
I
.l
__
-;,.~·<[?
·~
::~~~~~~~~e
Y
~
/
1 llJ
~...-.,'b
~
2. Pastrind foaia I in fata lor, discuta intre ei despre diferitii itemi, pentru stabilirea ~i apararea clasamentului lor (intr-un interval de zece minute). 3. Dupa ce i-au dar animatorului foaia I, participantii procedeaza Ia vot, pentru a aprecia in comun fiecare item ~i pentru a elabora, pe tabla, o ierarhizare comuna (a majoritatii simple).
Bunatat~;g•~me
Genet;>zttate I .
arta boga1ie prietenie securitate sanatate inielepciune placere ~tiin!ii putere
longevitate dragoste independen!ii
+U-'~m+U;dm
Este vorba de inscrierea pe o singura Iista, ·unii sub altii, in ordinea descrescatoare a imeresului, a urmatorilor termeni :
l;;Jcneros
g
~%,~, ~n ll~~t~!t oc; , L , ~/ 1 t/ . . .- - ~t /. «
.
Procedura rapida - cinci minute : - foarte important : I - important : 2 - comun: 3 - neglijabil: 4. Suma se inscrie imediat pe tabla.
Imaginatie 1. Sursa : Georges Rousseau.
FRUMUSETE. Recuno~tin\3
It(
,.
1. Ajutarea fiecarui participant sa-§i exploreze zonele de interes personale. 2. Provocarea unui studiu privind influentele grupului asupra fiecaruia dintre membrii sai.
3. Antrenarea in sensu! autonomiei in
lerarhizarea intereselor 1
Spmt RespeiJct
Obiective
raport cu celalalt.
Triplul piitrat sau Mantfala valorilor Diagrama sau mandala este construita, aici, incepind cu primul patrat, realizat prin !egaDREPTATE Loialitate ~ Echitate
Delicatete~F~:~~~ Vigoare
It(
•
Spiritualitate
CULTURA
183
~:
Rezultatele identice sint reexaminate rapid. ~i Se stabile~te o ordine. . ~1 Rezul tatul care apare pe foaia 2 este no tat ~i .liz > pastrat de catre animator. . 1.1&1~
f! l
4. Se acopera tabelul ierarhizarii colective, cerindu-i-se fiecarui participant o scara per- ~j sonala (foaia 3). :U
Se da semnalul de incepere. Se noteaza timpii i~ de inminare a foii 3. lj!t•':
r
Rezultate - Pentru fiecare indi vid, se compara : Foile 1-3 : variabilitatea, influentabilitatea · sau rezistenta Foile 2-3: gradul de supunere fata de grup Faile 1-2 : adecvarea Ia normele grupului (eel mai apropiat este eel mai expus influentei, eel mai putin apropiat e eel mai frustrat). - Se compara media foilor 1 cu rezultatul foii 3. Aceastii experienfa permite fieciiruia sa -~i miisoare propria dependenfa faJa de grup sau, dimpotrivii, autonomia. Fenomenul nu trebuie analiza! ca o calitate sau ca un defect individual, ci ca fiind esen[ialmente legat de situa[ia din interiorul unui grup la un moment dat.
COMUN!CAREA Sl ARTA EXPRIMARll
CAPITOLUL 3
COMUNICAREA SI ARTA EXPRIMARII A~a cum am amintit in introducerea acestei lucrari, destul de multe fenomene risca sa perturbeze transmiterea informatiilor ~i, mai ales, comunicarea dintre indivizi. in absenta unor metode adecvate ~i a unor precautii de ordin practic, fiecare se poate inchide in lumea sa, nemailuind in considerare lumea celuilalt sau deformind fara sa vrea mesajele pe care le prime~te. Din timp in timp, fiecaruia ii revine sarcina sa-~i verifice atitudinea fata de alte persoane, prin suspendarea ajutorului oferit de modalitatile verbale ~i prin concentrarea atentiei asupra mecanismelor de proiectare ~i de identificare sau de aparare care il indeparteaza de acestea. Exprimarea presupune o transpunere in situatie, in functie de o reJea de relafii: aceasta trebuie sa fie clarificata ~i adaptata, tot a~a cum formularea mesajelor ca raspuns Ia mesajele primite trebuie sa fie ajustata prin aproximari succesive ~i variata prin toate modalitatile de semnificare posibile. in plus, e~antionarea tehnicilor ramine partiala : va trebui sa fie ameliorata.
Obiective
Zvonurile
li
,til
l\1!
Ji (:
:i, · • 'I
·:
:t
Doua subgrupuri inventeaza o poveste, plecind de Ia un numar deterrninat de cuvinte (alese de catre participanti), ~i ~ i-o transmit prin mai multe relee. Numiirul de pafticipanJi : eel putin zece. Durata : variabUa.
1. Studierea fenomenelor de reducere ~i de distorsionare a unui mesaj transmis prin intermediul mai multor relee succesive.
2. Stabilirea legilor care guvemeaza aparitia ~i propagarea de zvonuri intr-o organizatie.
Zvonurile Exercitiul se des ~oara in trei faze succesive. 1. Elaborarea mesajelor Animatorul imparte grupul in doua, dind indicatiile necesare. De exemplu, dintr-un grup de §aisprezece persoane, animatorul va forma doua subgrupuri , A §i B, de cite opt persoane, §i va fixa instructiunea urmatoare : ~ ,Fiecare dintre dumneavoastrii va scrie trei cuvinte, Ia intfmplare. dupa care vefi reuni
cele douazeci :fi patru de cuvinte alese in subgrupul vostru, compunind fmpreunii o poveste de cinci sau :jase fraze, care sa includa, obligatoriu, aceste, douiizeci :ji patru de cuvinte. Avefi Ia dispoziJie intre douazeci :ji treizeci de minute". 2 . Transmiterea mesajelor Imediat ce cele doua subgrupuri, A ~i B, au terminat de scris povestea lor, animatorul cere
--------------------------
185
tuturor membrilor din B sa paraseasca sala, cu exceptia unuia (Bl), caruia un membru A va trebui sa-i citeasca povestea compusa de grupul sau .
Transrniterea celor doua pove~ti poate fi inregistrata pe rnagnetofon, pentru o mai buna relevare a de forrnarilor pe care acestea le suporta.
Ulterior, animatorul introduce un alt membru din B (82), cu urmatoarea instruqiune: ,Bl vii va transmite un mesaj, pe care if vefi transmite, Ia rindul dumneavoastrii, altcuiva. fi putefi pune intrebiiri lui Bl, dar nu avefi dreptul sii luafi notife ".
3. Studiul distorsiunilor
Astfel, povestea primului grup trece prin filtrul de opt relee succesive a! celui de-al doilea grup . Apoi, eel de-al doilea grup i§i transmite povestea prin filtrul constituit din cei opt membri ai prirnului grup .
Comentarii 0 experienta asemanatoare a fost utilizata de Allport §i Portman, In studierea zvonurilor. In cartea lui Miller, Langage et communication [Limbaj :ji comunicare], vom gasi o descriere a acestei experiente, ca §i unele concluzii privind zvonurile. Se poate nota, In mod special: • o scurtare a mesajului; • transformari constlnd In : - nivelare §i omitere de detalii, - accentuarea unui detaliu, - asimilarea subiectului in funqie de unele motive personale, - proiectarea unor stereotipuri, avind ca obiectiv completarea lacunelor de memorie. Ardoino remarca ~i faptul ca, intr-o organi?.ati,e, zvonurile apare atunci cind canaIele oficiale de comunicare functioneaza
Anirnatorul evoca, din nou, ceea ce s-a spus sau reia benzile inregistrate, cerindu-le participantilor sa imrerupa expunerea sau derularea benzii de fiecare data cind apare o distorsiune relevanta. Grupul discuta cu anirnatorul despre cauzele respectivei deformari . In general, grupul este foarte surprins §i amuzat de amploarea distorsiunilor observate sau inregistrate. Deseori, se poate obtine o poveste care, dupa ce a trecut prin toate releele, nu mai are nici o legarura cu cea conceputa initial.
defectuos . Continutul zvonurilor ar depinde de climatul afectiv al organizatiei (speranta sau teama fata de un evenirnent a§teptat). Atunci cind se utilizeaza nu un mesaj, a§a cum au racut Allport ~i Portman, ci o poveste creata de grup, starea afectiva a acestuia intervine nu numai prin transformarile succesive aplicate, dar §i In continutul pove~tii elaborate. Aceasta experienta se poate utiliza nu numai pentru a demonstra influenta afectivitatii asupra continutului mesajului transmis, dar §i pentru a analiza, impreuna cu grupul, continutul afectiv al mesajului pe care el insu~i 1-a conceput §i 1-a transforrnat. in Iegatura cu aceasta tema, facem trimitere Ia un film realizat in cadrul serviciului de cercetare al ORTF de catre Enrico Fulchinioni, director al serviciului Cinema de pe linga UNESCO.
186
EXERCITII DE COMUNICARE
COMUNICAREA $1 ARTA EXPRIMARII
- Grupul este dispus astfel incit sa formeze 0 bucla inchisa, participantii fiind in numar impar (daca nu, vor fi completati de un animator) . - Cei prezenti se numara de Ia I !a 3.
A treiafaza
!,,,
Primafaza Fiecare participant cu numarul 2 il intervieveaza pe eel cu numarul 3: in acest timp, numarul I continua intervievarea numarului 3 din cealalta triada (sau i se cere sa scrie, in zece rinduri, un raport legat de obiectul interviului).
A patra fazii
·.::),
Varianta 1
~;~ Aceasta
experienta se poate realiza ~i cu un :~ singur grup, propunindu-i-se primului participant o imagine care va putea servi ca baza
JZJ; ~.ur
":::E:
a pove~tii ce va fi, ulterior, transmisa din om in om. in final, confruntarea imaginii indueware ~i a pove~tii relatate de ultimul participant este, adesea, extrem de elocventii.
Varianta 2
;::::»
·()" Ca suport a! mesajului transmis intre participanti. se poate utiliza 0 imagine aleasa pentru ~· simplitatea ~i. totodata, pentru ambiguitatea -~· sa 1 . Pot fi adoptate doua proceduri : I. Se prezintii desenul care face obiectul mesajului primului participant timp de doua minute, cerindu-i-se, apoi, participantului urmator sa 1! descrie ca pe o scena !a care ar fi asistat . Fiecare dintre membrii grupului va proceda !a fel. in final, se com para ceea ce a fost descris cu realitatea. 2. Desenul este lasat Ia dispozitia primului participant atit cit ii este necesar pentru a-! descrie urmatorului, el trebuind totu~i sa ramina singurul care a vazut desenul. Prezentam aici un exemplu de imagine pe care am utilizat-o deseori ~i care este extrasa dintr-o publicatie de mare tiraj. lnteresul reprezentat de aceasta variantii consta in faptul eli incita primul povestitor Ia o puternica implicare personala, inducind, in consecinta, o importanta. doza de afectivitate in toata aceasta experienta.
o.·
~ I:
187
Telefonul arab
;:~~~~·
Fiecare numar_I cite~te cu voce tare interviul ~4.~ pe care !-a obtmut; dupa fiecare raport, nu- f'z f marul 3 poate indica deformarile, adaosurile ~LLI} sau omisiunile. ' ~'·
0 discutie pe marginea exercitiului, cu sem- :~g: nalarea tipurilor de erori, a corespondentelor :a! acestora cu activitatea profesionala (telefon, ',..~,, consemnari etc.).
A doua faza Fiecarui numar 2 i se cere sa dicteze numarului I interviul realizat cu numarul 3.
Varianta sau contraproba Prima, a doua - neschimbate
~i
a treia faza
A patrafaza Fiecarui numar 1 i se cere sa-i incredinteze spre lectura numarului 2 textul pe care 1-a scris, dupa care numarul I i~i reia textul.
pentru a semnala deformarile, adaosurile sau omisiunile.
A
~aptea
faza
0 discutie privind exercitiul : importanta §i avantajul scrisului, a feedback-ului etc.
A cincea fazii Numarul 2 ii dicteaza numarului 3 ce a retinut in urma lecturii sale.
Precau[ii necesare: relevarea diferentelor: evitarea judecarii unei persoane sau a alteia; sintetizarea numai a tipurilor de erori care sint intr-adevar generate.
A ~aseafazii Numarul 3 cite~te cu voce tare ceea ce a scris, iar numarul 1 poate, eventual, interveni
- Se va insista, de asemenea, asupra inciden· telor unor astfel de deformari in activitatile profesionale.
,,I• ''·I
'\:
1. Sursa : Georges Rousseau.
·H
!
:\'
:1: :1::
;j
il: )•'I
A chestiona, a relata, a transcrie, a raporta
1. Analizarea complexitatii comunicarilor a transmiterii acestora.
~i
! ,j
~
Obiective
E important sa se ia contact cu dificultatile de inserare intr-un ,!ant de informatii". De asemenea, trebuie sa se descopere diversele cauze de deformare : exprimare inadecvata (cred ceva ~i spun altceva), o intelegere defectuoasa, deformare prin interpretare, proiectare, omitere etc.
2. Exersarea in sensu! unei redactari sintetice pe marginea schimburilor dintr-o conversatie. 3. Studierea cauzelor materiale sau psihologice ale deformarii informatiilor primite §i retransmise .
Reproducerea unui desen
Obiective 1. Acest exercitiu 1 are ca scop demonstrarea dificultatilor comunicarii.
Este vorba de transmiterea catre un grup, prin unul dintre membrii sai, a informa- 2. El incita Ia intelegerea utilitatii feedback-u!ui sau a comunicarii-retur in tiilor pe care le detine numai el. comunicare.
1.
A fost inspirat de psihologul Leavitt, in demersul s~u vizind experimentarea dificult~tilor de comunicare.
EXERCITII DE COMUNICARE
188
;;:·~
COMUNICAREA SI ARTA EXPRIMARII
Reproducerea unui desen
'ii' I ~\·
se cere unui participant sa determine un -~~: grup sa reproduca un desen care i se inmi' --<\ neaza ~i pe care il vede numai el. Cornu~=- nicarea treb~i~ sa fie exclusiv. verballL. Nu ~ · este perm1s mc1 un gest . La sfir~Itul exerci!IU·: ::» lui , emitatorul trebuie sa fie izolat de grup.
,U . Experienta se
desfa~oara
~ ?:\:----------A
data aceasta, participantii pot pune intrebari emitatorului, permitindu-i astfel sa-~i inteleaga mai bine mesajul.
~w
Exercitiul dureaza aproximativ douazeci de minute. La capatul acestei experiente, desenele participantilor sint confruntate cu originalul . Diferenta existenta intre acesta ~i reproduceri permite masurarea calitatii comunicarii . 0 discutie poate favoriza aprecierea naturii neintelegerilor ~i, mai ales, a dificultatilor de codificare.
I I
2
i
~~ I
i~ l
j
~
Exercitiul dureaza in jur de douazeci de minute. La sfir~it, desenele participantilor sint confruntate cu originalul. Tot atunci, distanta existenta intre original ~i reproducere permite masurarea calitatii comunicarii.
i
jl
I.
· 11
·',
Aceste doua desene sint cele utilizate de catre Leavitt in experientele sale. Alaturam alte doua desene, folosite de alti psihologi 1 • Fiecare are posibilitatea sa-~i pregateasca suporturile preferate. Este, totu~i. importanta selectarea unor desene care sa permita masurarea ratei de reu~ita a grupurilor, ca, de exemplu, in cazul lui Leavitt :
\'
• numar de dreptunghiuri :
A douafazii Un emitator Beste insarcinat, Ia rindullui, sa ceara reproducerea desenului de mai jos. De
rx
'
Cel de-al doilea exercitiu pune in evidenta mai ales problemele de ascultare, puternic perturbata de nelini~tea participantilor, nelini~te ·generata de dbrinta de a reu~i.
~:;I'
0
in trei faze.
participantilor reproducerea desenului de mai jos. Emitatorul e singurul care comunica, grupul neputind sa-i puna nici 0 intrebare.
~ i
_ ______ _
~
Jg~ Prima fazii gi';:~ Un emi\litor A este insarcinat sa le ceara
.Il'.
189
- de dimensiuni corecte ; - bine orientate ; - dispuse corect in paginli...
1. Surse: Analize cinematografice, pentru desenul din stinga, EDF [Eiectricite de France] (Serviciul Cercetare), pentru eel din dreapta.
J ocul de puzzle
-
noua elevi (emitiitorul este un elev); trei elevi ~i ~ase adulti (emitatorul este un adult, apoi un elev).
Exercitiul 1 consta in a determina membrii unor subgrupuri de lucru sa realizeze aceea~i figura (sau puzzle) ori aceea~i fraza compusa din piese sau cuvinte care i-au fost incredintate. Asamblarea pieselor sau a cuvintelor poate fi realizata de fiecare participant, daca respectivul reu~e~te sa exploateze in mod uti! informatiile care li sint furnizate.
Materialul : Cu un grup de douazeci ~i §apte de stagiari, e necesar sa se aiba in vedere trei seturi de douazeci ~i §apte de plicuri, corespunzind, fiecare , unui joe de piese cu trei modele definite.
Descriere
Obiective
Numiirul de participanfi : grupul se compune, de exemplu, din douazeci ~i ~apte de persoane - treisprezece profesori, doi parinti ai elevilor ~i doisprezece elevi de anul ill. Subgrupurile sint constituite astfel : noua adulti (emitatorul este un adult);
1. Constatarea faptului cii transmiterea unei informatii complexe pe cale orala ~i traducerea sa sub forma unei constructii sint bogate in dezvaluiri privind dificultiitile de comunicare, in ansamblu.
1.
2. Favorizarea verificarii blocajelor §i a rezistenteior care rezultii din competitia, comtienta sau latenta, a participantilor.
Sursa : Oficiul Scolarll.
Central
pe·mru Cooperarea
Durata : sint necesare doua ore. E de dorit ca cele trei subgrupuri sa functioneze in siili diferite .
190
EXERCITII DE COMUNICARE
Puzzle
<·-"~;·
,= · in fiecare subgrup, animatorul prezinta ~ exercitiul, anuntind apoi instruqiunile cores~f punzatoare diferitelor faze.
;·Iii ' Prima faza
La nivelul subgrupului se initiaza o discutie, sub conducerea animatorului, care ii solicita ~i pe cei trei observatori.
·. :5
A cincea fazii
Animatorul cere fiecarui subgrup sa desemneze un emitator ~i un observator, adult sau O elev, in funqie de natura subgrupurilor. Acest Q emitator se instaleazii, fiind ascuns de un , ~.. ecran, in fata unei mese pe care se gase~te figura ce urmeaza sa fie reconstituita de catre receptori. El nu trebuie sa dezvl!.luie forma ce trebuie obtinuta. Piesele necesare acestei operatii le sint inminate receptorilor intr-un plic. In aceasta prima fazii, ei nu pot comunica intre ei, urmind doar instruqiunile emiti[torului. Dupa ce emitarorul indica locul tuturor pieselor care constituie figura de reprodus, se poate trece Ia faza urmatoare. Fiecare receptor se deplaseaza. pentru a vedea realizarea celorlalti stagiari, ca ~i modelul ce trebuia obtinut.
:~
A douafaza Alt emiti[tor, alt observator, alta figura de reconstituit. Instruqiunile sint aproape acelea~i ca in prima faza ; cind un receptor nu a in1eles o instruqiune, comunica aceasta batind in masa sa. A rreiafaza
,,;i !
.. ,
I
1
I ~i
A parrafaza
Alt emiti[tor, alt observator, alta figura de reconstituit. De data aceasta, receptorii ii pot cere, oral, emiti[torului sa explice din nou, sa reformuleze, sa precizeze .. .
0 reintoarcere Ia grupul mare, pentru a se compara modurile de funqionare a celor trei subgrupuri. Precau[ii necesare Mai ales in faza 1, animatorul trebuie sa supravegheze seriozitatea participantilor; nu rareori se intimpla ca receptorii sa incalce instruqiuneaprivind tacerea. Partea de joe face exercitiul agreabil, dar este necesar sa se respecte regulile.
COMUNICAREA SI ARTA EXPRIMARII
,Patratele divizate" in acest exercitiu 1 nonverbal, un numar de indivizi sint antrenati in a coopera pentru rezolvarea unei probleme colective, reprezentata prin figuri geometrice.
19 1
Numiirul de participanfi : un numar variabil de grupuri, cuprinzind cite ~ase membri (5 participanti ~i un observator-judecator) . Durata : patruzeci ~i cinci de minute.
Materialul Obiective 1. Analizarea anumitor aspecte ale coope-
-
rarii din interiorul unui grup, in timpul rezolvarii unei probleme .
-
2. Sensibilizarea participantilor fata de comportamentele care pot favoriza sau bloca rezolvarea unei probleme colective.
un lot de piitrate divizate ; cite o copie, pentru fiecare grup, a foii de instruqiuni pentru participanti ; cite o copie, pentru fiecare observator, a foii de instruqiuni adresate observatorilor-judecatori.
Patratele divizate Rezolvarea unei probleme colective
~-
...... Gt
Animatorul formeaza grupuri de cite cinci participanti , plus observatorul-judeciitor, caruia ii inmineaza un exemplar al foii de instruc[iuni.
Urmeazii semnalul de incepere a exercitiului. ;~: E recomandabil ca animatorul sa treacii prin (~ fata fiecarei mese, pentru a asigura respec- !Ill-! tarea instruqiunilor. ,
Ulte rior, el cere fiecarui grup sa-~i impartii plicurile, care trebuie sa riimina inchise pina Ia semnalul de incepere a exercitiului. In cagrul fieca rui grup, animatorul dacite un exemplar a! foii de instruqiuni participantilor. El cite~te cu voce tare aceste instruqiuni, intrebind daca e nevoie de explicatii complementare, avind posibilitatea de a chestiona grupurile pentru a le verifica gradul de intelegere.
Cind toate grupurile ~i-au efectuat sarcina, animatorul declan~eaza faza de analiza. ~O ; Observatorii i~i comunica constatarile, in jQ ~ timp ce animatorul Jncurajeaza grupurile sa !/ . transpuna aceasta experieniii in situatii profesionale sau de alta natura. in cadrul fiecarui grup, el cere adunarea punctelor care au aparut pe parcursul analizei ~i care par a fi esentiah; pentru rezolvarea unei probleme, prin cooperarea intregului grup.
!l,lll
; I!!
: il I{
il!!
:~
•.1
I . Conceput de Henri Ostrowesky.
•o· i( f
COMUNICAREA .)1 ARTA EXPRIMARl!
EXERCIT!l DE COMUN1CARE
192
193
-- -- - - -- - - ----- -- - -- - -----
• in calitate de observator
lnstructiunile
,.•:,;,:.:
·~· Fiecare dintre dumneavoastra se afla in ,. ·.5!: posesia unui plic continind piese din carton,
t;;care sa permita confeqionarea unor patrate. ;iii{La semnalul animatorului, se demareaza <:if exercitiul, sarcina grupului dumneavoastra o~
constind in construirea_ a cinci_ patr~te ~e dtmenstum_ egale. Acttvttatea e mchetata ~n ~:b'· momentul m care fiecare participant are m :C:r· futa sa un patrat perfect, de aceea~i dimen';!''Js> siune cu cele care se gasesc in fata celorlalti membri ai grupului. ~(),
lnstruCJiuni de bazii I. Nu aveti dreptul sa vorbiti. 2. Nu puteti cere una sau mai multe piese ce1orlalti membri ai grupului. 3. Nu se admire sa utilizati nici un mijloc pentru a va insu~i 0 parte din piesele altor participanti. 4. Puteti. in mod optional, sa oferiti din piesele dumneavoastra celorlalti membri. ... -
lnstruqiuni pentru observatorii-judeciitori Sarcina dumneavoastra este dubla : - pe de o parte, observati ; - pe de alta parte, judecati. • in calitate de judeciiror Trebuie sa fiti sigur ca fiecare participant cunoa~te regulile urmatoare : I . nici o comunicare verbala ; 2. nici o comunicare de tip nonverbal (semnale emise prin mi~cari ale capului, clipiri din ochi, desemnarea unei piese cu degerul etc.); 3. participantii pot oferi direct piese celorlalti membri ai grupului, dar nu au dreptul sa ia piese apartinind altora; 4 . participantii nu au dreptul sa-~i plaseze piesele in mijlocul mesei, pentru ca ccilalti sa le poata lua; 5. unui membru ii este permis sa dea toate piesele puzzle-ului sau, chiar daca a construit deja un patrat.
D
Plicul nr. 5 contine: G, B, F, C.
2. pe cei care, terminindu-~i patratul, se retrag din activitatea pe care grupul trebuie sa o efectueze;
Puncte susceptibile sa aparii fn timpul analizei exerciJiului
3. pe cei care ,{in" Ia piesele lor, nedorind sa dea nici una ;
I. Fiecare persoana trebuie sa inteleaga problema in totalitate.
4. cite persoane sint angajate in mod activ in asamblarea colectiva a pieselor?
2. Fiecare persoana trebuie sa inteleaga modul in care poate comribui Ia rezolvarea problemei. 3. Fiecare persoana trebuie sa aiba cuno~tinta de comributiile potentiate ale celorlalti panicipanti.
5. care e nivelul de anx ictate ~i de frustrare? 6. exista un moment-cheie, incepind cu care grupul coopereaza ? 7. exista membri care incearca sa tri~eze (vorbind, desemnind anumite piese cu ajutorul degetului, al capului etc.), pentru a-§i ajuta colegii de grup sa rezolve problema? Fiecare grup trebuie sa dispuna de un set de cinci plicuri .
4. E necesar sa se inteleaga problemele celorlalte persoane, pentru a le putea ajuta sa - ~i aduca contributia maxima. 5. Grupurile care acorda atentie marita propriilor procese de rezolvare a problemelor au mai multe §anse sa fie eficiente, decit cele care nu fac acest lucru.
Plicul nr. 1 contine: I, H, E.
Jocul construirii unei vile
F
E
B
II•
1. pe cei care vor intr-adevar sa ofere o parte din piesele lor ;
Plicul nr. 2 contine: A, A, A, C. Plicul nr. 3 contine: A, J. Plicul nr. 4 contine: D, F.
!~ £n] ______ ,...
A
I
Trebuie sa notati elementelc urmatoare :
c
c F
A <11( - - - - ---)lo-
<11( -------)lo-
7,5 em
7,5 em
,!.
7.5em
•:u
Numilrul de participanfi : intre cinci §i noua sau chiar pina Ia douazeci §i §apte (in subgrupuri de cite trei). Durata : intre patruzeci §i cinci de minute §i 0 ora §i jumatate.
'E
I
G
ii
,,.... '"' I
'f
i!
l
I
H.
J
!':
A
Jocul consta in realizarea, de catre fie care dintre membrii grupului de lucru, a unei figurine compuse dintr-un anumit numar de piese incredintate, conform unor directive transmise sub forma de mesaje, scrise sau orale.
A
7,5em
Obiective 1. intelegerea faptului eli transmiterea unei informatii complexe, pe cale scrisa sau orala, §i traducerea ei sub forma unei construqii, scheme etc. sint doua procese elocvente relativ Ia dificultatile de comunicare. 2. Experimentarea rezistentei in fata organizarii in mici grupuri sau intr-un grup mai mare, in vederea stocarii unor informatii . 3. Oferirea posibilitatii de a deduce, din respectiva situatie, unele principii metodologice, in scopul cercetarii indicatiilor §i a informatiilor necesare unor sarcini determinate.
194
EXERCITII DE COMUNICARE
COMUNICAREA $1 ARTA EXPRIMAR!l
195
-- - - -- - - - - -- - - - -----------
1:.
Vila in stil elvetian
'·~-; lnstruqiunile
jocului, enuntate de catre de catre formator, sint
- C I : pentagonul e dispuS astfe[ incit Sageata constituita de cele doua linii oblice indica nord-estul.
"'- l. toate informatiile verificate - necesare ~i
- C 2 : pentagonul e dispus astfel incit una dintre cele trei laturi egale ale sale sa se sprijine pe linia oblica a trapezului marc.
:F.' animator
z
sau urmatoarele :
.:::5 · suficiente pentru realizarea sarcinii - sint Ia '::) dispozitia grupului, in respectiva sala: e vorba de regruparea unor piese de puzzle' 0 pentru a obtine imaginea unei vile ;
u··
~.' 2.
nu exista nici o restriqie de comunicare;
3. animatorul inmineaza f}ecaruia dintre grupuri sau dintre jucatori un plic, pregatit dinainte, continind cele noua piese ale puzzle-ului (ale figurinei). Plicurile contin ~i una, doua sau trei informatii (in funqie de numarul participantilor), pe mici foi -mesaje. Prezentam, in continuare, diversele informatii care trebuie sa fie repartizate, evitindu-se situatia in care o persoana sau un grup detine un set de informatii desemnat prin aceea~i litera (de Ia A Ia E). - A 1 : se cere construirea figurii, cu ajutorul pieselor respective (a se vedea maijos) . Cind acest lucru se realizeaza, se obtine intreaga parte de jos a figurii de ansamblu, in marime naturala; - A2 : toatii partea de jos a figurii de construit se compune din patru piese : doua triunghiuri identice ~i doua trapeze. Reunite, aceste patru piese formeaza un mare dreptunghi, cu o excrescenta triunghiulara pe partea stinga ~i in inaltime. - 8 1 : cele trei trapeze mai mari sint dispuse unele deasupra celorlalte, pe lungime.
~
- 8 2 : eel mai lung dintre trapeze se gase~te intre cele doua trapeze de marime medie.
A; I I:'; , I
'!
i
i
- 0 1 : linia care delimiteaza baza figurii este constituita din doua segmente (adica din doua laturi de piese) egale intre ele. Linia care delimiteaza partea de sus a figurii, Ia fel. - 0 2 : doua piese de puzzle constituie, fiecare, jumatatea lucarnei ~i o parte din panta aferentii ; aceste doua piese sint de o marime considerabila, totalizind impreuna noua laturi (cinci, respectiv patru) . - 0 3 : linia care delimiteaza inaltimea figurii ~i cea care delimiteaza partea de jos sint paralele, a doua fiind dublul celei dintii.
Comentarii
- Participantii au tendinta de a se grabi sa manipuleze piesele, inainte chiar de a fi prim it cele treisprezece informatii indispensabile sau dupli ce vor fi primit doar o parte din ele. - Indivizii sau subgrupurile au, deseori, atitudini de neincredere unii fata de altii, alocind mai mult sau mai putin timp pentru a se consulta ~i a-~i transmite informatiile.
Vila, in realitate lata, mai jos, in atentia animatorului sau a formatorului , in marime naturala, puzzle-ul in discutie. E mai bine ca acesta sa nu fie cunoscut de catre grupuri.
-De cele mai multc ori, lipse~te dorinta de a-i ajuta pe cei care inca nu au realizat corect figura. - Individul sau grupul care detine informatia cea mai importantli (A l, care vizeaza baza construqiei, Ia adevlirata sa dimensiune) nu rcu~e~te intotdeauna sa se foloseascli primul de ea.
in pregatirea materialului, formatorul va avea grija sa decupeze (pe carton, hirtie, lemn sau materiale plastice) atitea ansambluri de cite noua piese cite i~i propune sa reconstruiasca, in funqie ~i de marimea grupului.
- 0 4 : partea din fa\il a acoperi~ului formeaza o strea~ina, mai proeminenta ~i mai joasa in dreapta decit in stinga. - E 1 : partea din fata-dreapta e constituita dintr-un triunghi. - E2 : cea din stinga - dintr-un trapez. - E 3 : informatiile pe care le detin participantii nu sint utilizabile decit regrupate, cite doua sau cite trei. Apoi, animatorul noteaza pe o tabla unele observatii privind ceea ce se petrece in grupul mare sau in subgrupuri. Fiecare dintre jucatori cite~te, individual sau in cadrul subgrupului sau, mesajele primite. Unii incep sa manevreze piesele, in timp ce ceilalti se ocupa, in mod progresiv, sa adune informatii ~i sa profite, pe termen mai lung sau mai scurt, de observatiile emise de catre animator, care descrie ceea ce se intimpla in sala.
---------------------------
, Reexprimarile" "Vreau sa vii propun o mica experienJa de laborator, pe care o veJi putea fncerca spre a testa calitatea propriei dumneavoastra fn[elegeri. Cu proxima ocazie cfnd veJi avea o discufie cu sofia, cu prietenul dumneavoastra ori cu un mic grup de prieteni, stopaJi-o $i, cu titlu de experiment, folosiJi aceasta regulii : «Nimeni nu-~i poate exprima punctul de vedere decit dupa ce va fi expus, inca o data, ideile ~i sentimentele interlocutorului, cu exactitate ~i spre satisfactia acestuia>>. Aceasta ar presupune, pur
$i simplu, ca fnainte de prezentarea propriei opinii sa se asimileze cadrul de referinJii at interlocutorului, pentru a-i fnJelege gfndurile $i sentimentele fn asemenea masura, fncft sa poata fi rezumate fn numele lui."
0 scurta descriere Inspirat din frazele de mai sus, apartinind lui Carl R. Rogers, acest exercitiu a fost conceput ca o prelungire a practicilor vizind comportamente axate pe fnJelegere, aplicate de catre eel citat ~i de catre Elias
196
Porter. Ace~ tia eviden~iaza importan(a, In cadrul unor schimburi, a unei verificari constlnd In reformularea mesajelor primite, lnainte de a emite, eventual, mesaje de raspuns , prin aceasta creindu-se reale conditii de ascultare. Numarul de participan[i : variabil (patru-cinci persoane, eel pu(in ; mai multe grupuri de cite patru pina Ia opt membri ; pina la o suta de persoane). Durata : lntre o ora ~i o ora ~i jumatate.
Obiective 1. Atragerea aten(iei asupra dificultatilor de comunicare, mai ales In ceea ce prive~te ascultarea celorlalti, ~i asupra necesitatii de a nu brusca un proces de schimb sau o informatie. 2. Exersarea indivizilor In reformularea, In multiple feluri, a glndirii exprimate de o persoana (apoi, de mai multe persoane), printr-o restituire fidela.
3. A stimula reexprimarea nu numai a ideilor, dar ~i a sentimentelor care transpar In atitudinile ce inso(esc dialogul. til
;\il 'fi·1.1 ·
rj
I! ,rt 1!:
;II!:
;~
~~~'~ ::
·~I
COMUNICAREA SI AR'IA EXPRIMARII
EXERCIT11 DE COMUN1CARE
4. Antrenarea In sensu! unei rezumari coerente a mesajelor cuprinse Intr-a conversatie sau intr-o discutie oarecare.
Prezentarea exercitiului Animatorul indica o tema de lucru generala, In relatie directa cu problemele personale
sau profesionale ale participantilor, dupa care explica in ce consta exercitiul, precizind instruc(iunile privind reexprimarea . Instructiune vizind reexprimarea : ,De cfte ori vefi avea posibilitatea ~i chiar de fiecare datil cind o persoana va vorbi, cineva dintre voi va reformula mesajele emise. Cel care va reformula fl va intreba pe emi[ator daca e de acord cu modul de reexprimare a mesajului sau . Daca e de acord, vor puteafi emise ~i alte mesaje. in caz contrar, emiJatorul ini{ial va reexprima el insu~i ceea ce dorise sa spuna ; se va face o noua reformulare a mesajului s[m, dupa care vafi, din nou, consultat. in cazul in care el nu va fi nici acum de acord, se va repeta procesul, pina La obfinerea confirmarii". Schimbul de idei va lua deci forma unui !ant de mesaje (M), de reformulari (R) §i de exprimari ale acordului (A) sau ale dezacordului (D) . Daca e sa reprezentam acest !ant, obtinem ceva de genu! : un prim mesaj M 1, urmat de o reformulare R 1 ~i de un acord A 1 ; un a! doilea mesaj M 2 , care nu a fast reformulat; un a! treilea mesaj M 3 , urmat de o reformulare R3 apoi de un dezacord D3 ; in acest caz, emi(atorul va reexprima M sub forma M' 3 , urmat de R' 3 §i de 3 A' 3 etc. Mt - RI - At
Mz M3- R3- D3- M'3- R' 3- A' 3 etc.
197
Reexprimarea Anirnatorul se ocupa, daca este cazul, de repartizarea participantilor in subgrupuri, in general de cite patru pina Ia opt persoane. in ceea ce prive~te subgrupurile cuprinzind rnai rnult de §apte persoane, e necesara desernnarea unui conducator ~i a unui observator in fiecare dintre ele. Participantii abordeaza terna de discutie, incercind sa urmeze, pe cit posibil, instruqiunea ~i indicatiile date de catre animator. Acesta poate fi prezent sau nu, dar nu trebuie sa intervina sub nici o forma . Conducatorul grupului are obligatia de a facilita schirnburile §i de a reaminti instruqiunea.
DiscuJie Iibera Dupa un anurnit tirnp (treizeci-patruzeci ~i cinci de minute), anirnatorul ii poate invita pe participanti sa-§i studieze, in mod neconditionat, tern a de lucru, tara a rnai tine com de instruqiunea vizind reexprirnarea .
$edinJa plenara Observatorii explica rnodul in care s-a desta~urat exercitiul in grupurile lor, dupa care toti cei prezenti incearca sa concluzioneze in
.. J .
ro·
legatur1! cu ceea ce s-a parcurs : ,S-au facut ~p~ desrule reformulari ? Exista suficiente acor- ~:; duri reale ? Cu ce dificulta[i ne-am confrun- ~S; tar ? Ce constatari putem face ? Ce purem f~: desprinde din toate acestea ? ". in unele cazuri, subgrupurile pot irnpune instruqiunea de ~ reexprirnare obligatorie dupa fiecare rnesaj 1 mdiVtdual. . in fine, anirnatorul poate face 0 expunere pe cct rnarginea problernelor legate de ascultare §i •·--~ -- de ernitere a rnesajului.
f;: ;'b8·
De asernenea , pentru indicatiile teoretice se pot consulta diqionarul privind cornunicarile, publicat sub direqia lui Abraham Moles, §i cartea semnata de Dora ~i Millet, Les Communications, sau cea apartinind lui Andre de Peretti (ect. Epi), Liberre er relations
humaines. Evenruala reluare a exerciJiului de reexprimare Animatorul poate propune participantilor un al doilea exercitiu de reexprirnare, in care sa se tina cont de observatiile facute in cadrul ~edintei generale.
Variante Exerci[iu de reexprimare, aplicar unor fragmente de conversa[ie
Acest exercitiu poate fi, in mod uti!, asociat cu eel vizind comportamentele conversationale .
Dupa §edinta plenara, animatorul poate propune participantilor sa incerce reforrnularea unor fragrnente de conversatie (extrase, eventual, dintr-o reuniune), inregistrate sau dactilografiate. Din ace! moment, el va incita pe fiecare in parte sa studieze, in cadrul grupului, diferentele dintre reforrnulari §i mesajul initial. De asernenea, el va putea propune jalonarea unei game de reforrnulari, incepind cu reluarea unui singur element sau a unui singur cuvint central a! emitatorului, pina Ia adoptarea unui cornportament de intelegere sau de tip oglinda, cu reexprimarea totala a rnesajului §i a atitudinilor, treclnd prin forme intermediare, de rezurnare partiala sau completa.
Exerci[iu de reexprimare, bazat pe o insrruc[iune globata Conducatorul are misiunea de a cere exprimare globala a ceea ce s-a spus, data Ia cinci minute, de exemplu, fie forrnularea a cinci sau zece mesaje de participanti.
o refie o dupa clitre
Exerci[iu de reexprimare prin juxtapunere Animatorul distribuie sarcini diferite privind reexprirnarea mai multor subgrupuri, unele avind obligatia de a reformula din clnd in cind mesajele emise in interiorul lor, altele lucrind asupra unor fragrnente de conversatie (sau a unor secvente de reuniune), inregistrate sau dactilografiate.
198
Comentarii Acest exercitiu de reexprimare este extrem de interesant, dar trebuie sa fie aplicat cu multa suplete de catre animator. E necesar sa se evite culpabilizarea participantilor, care, deseori, se confrunta cu dificultatea de a asculta, cu retinerea de a reexprirna sau a reformula gindirea celorlalti sau cu dificultatea de a se face intele§i. in acest sens, se impune reamintirea ambiguitatilor, posibile sau inerente, ale unui mesaj. Se recomanda incercarea de a le induce participantilor un sentiment de securitate, aratindu-li-se progresele previzibile §i incitindu-i sa reia singuri exercitiul, servindu-se de secvente dactilografiate sau inregistrate.
Emisiunea realizata cu ajutorul magnetofonului
i'
.jl.
Exercitiul are ca obiect realizarea, in subgrupuri, a unei emisiuni de zece-cincispr.ezece minute, inregistrata pe banda magnetica, destinata altor subgrupuri participante Ia acela§i stagiu sau altor echipe paralele, §i vizind, de exemplu, vizite, realizari, aqiuni susceptibile de a fi reproduse sau adaptate ori analize aplicate unor situatii concrete.
cea a unui fragment de raport privind o activitate de grup (ancheta sau studiu pe teren), un evenirnent (reportaj) sau o aqiune Ia care au participat persoanele care produc emisiunea. Se mai poate pune accentul §i pe reprezentarea §i analizarea unei situatii etc. Numiirul de participanfi: variabil. Un subgrup extrem de restrins, de doua sau trei persoane, poate realiza o emisiune, cu conditia de a insera documente sonore, fragmente de conversatii sau de interviuri, ceea ce presupune o pregatire destul de indelungata §i existenta unui material preinregistrat substantial. in cazul unui stagiu scurt, un subgrup de §ase pina Ia zece persoane este, in general, suficient. Mai multe subgrupuri pot funqiona in paralel (realizind mai multe emisiuni) sau prinjuxtapunere. Un subgrup poate face ape! Ia participanti externi, daca, din punct de vedere material, e posibil §i daca se dore§te acest lucru. Durata : realizarea unei emisiuni de cincisprezece minute necesita intre trei §i §ase ore, pentru un subgrup de §ase pina Ia noua persoane. in plus, trebuie prevazuti timpii necesari pentru comunicarea observatiilor §i prezentarea emisiunii in fata publicului.
Obiective
.il
,..,·1:
L
q ~· i
~;, ~
)I
Jl
~:
'I'
l·
COMUNICAREA SI ARTA EXPRIMARII
EXERCITII DE COMUNICARE
Prezentare Desra§urarea exerci!iului poate fi centrata, in functie de obiectivul urmarit, fie asupra continutului §i a utilizarii documentului produs, fie asupra functionarii interne a grupului, a articularii §i a evolutiei rolurilor in cadrul acestuia ori asupra ambelor aspecte. Realizarea unei emisiuni se poate face fie sub forma unei dari de seama, fie sub
Pregatirea materiala Fiecare subgrup va dispune de eel putin un magnetofon, cu microfonul §i benzile aferente. in cazul in care se dispune de al doilea magnetofon, cu microfon, aceasta ve permite inregistrarea, totala sau partiala, a principalelor faze ale exercitiului, independent de emisiunea in sine, pe o alta banda.
Pe cit posibil, fiecare subgrup va avea Ia dispozitie o sala separata, pentru a nu le deranja pe celelalte, mai ales pe parcursul ascultarilor succesive ale inregistrarii pe cale de a se efectua. Daca se opteaza pentru utilizarea documentelor sonore preinregistrate, va trebui prevazut materialul necesar lecturarii acestor documente, in vederea introducerii lor in emisiune.
Realizarea unei emisiuni .
Realizarea unei emisiuni inregistrate pe magnetofon cuprinde patru faze principale, pe care le prezenilim subgrupurilor interesate .
199
.
A treia fazii
3. Prezentarea §i analizarea unei anumite realizari, a unei actiuni sau a unei situatii, prin elaborarea unui document. 4. Incitarea catre observarea sarcinii efectuate in cadrul unui grup.
~-~.~: ,z ':Ei
incepe prin desemnarea observatorilor. Este o faza de explorare ~i de alegere a temei emisiunii: obiectiv, orientare generaUi, in funqie de publicul caruia ii este destinata, determinarea punctelor forte (in jur de treizeci de minute).
Este faza de producere, in timpul careia se ':111· incepe inregistrarea emisiunii prin secven1e extrem de scurte, de zece-treizeci de secunde, ~:::)~ care sint ascultate inainte de inregistrarea, in continuare, a unor secven1e din ce in ce 10· mai lungi . Aceasili faza dureaza intre o ora ~i ,g • doua ore. ···•
A douafazii
A patrafazii
Este faza organizarii temei ~i a grupului (de Ia treizeci Ia cincizeci de minute) : alegerea elementelor de informare in jurul carora se vor articula refleqiile ~i comentariile; definirea formei emisiunii (interviu, interviu de grup, marturii, eventuala inseqie a unor scurte jocuri de rol, secventa de reportaj, mas a rotunda etc.) ; stabilirea unei scheme de lucru ~i a unui orar; fixarea rolurilor necesare ~i distribuirea acestora (a se vedea infra),
Dureaza intre treizeci de minute ~i o ora. Este faza de analiza in cadrul subgrupurilor : analiza procesului de elaborare (cu ajutorul unuia sau al mai multor observatori) ~i cea a secven1elor produse. Analiza intregii emisiuni poate fi propusa grupului mare, dar, uneori, daca mai multe subgrupuri lucreaza in paralel, e dificil sa se evite tendinta fiecaruia de a-~i justifica mai intii propria produqie, in detrimentul celorlalte .
Primafazii
;-o'
1. Antrenarea privind exercitiile de sinteza. 2. Pregatirea pentru o forma particulara de exprimare §i reflectarea Ia problemele legate de forma §i continut pe care aceasta le implica.
~
mventarul, eventual, al documentelor deJa ;o realizate ~i utilizate de catre grup. ;;.~
Rolurile privind functionarea interna a subgrupurilor Observarea Realizarea, intr-un timp limitat, a unei emisiuni inregistrate pe magnetofon este o sarcina care permite analizarea relatiilor din interiorul subgrupului §i care dezvaluie
capacitatea de organizare §i coeziunea interna a respectivului subgrup. E necesar ca subgrupul sa incredinteze unuia sau mai multora dintre membrii sai misiunea de a efectua o observare atenta §i nepartinitoare a acestor aspecte. Rolul sau rolurile de observator vor fi atribuite inca de Ia inceputul primei faze a exercitiului.
200
EXERCITII DE COMUNICARE
Articularea rolurilor Yom putea remarca faptul ca, datorita telmicii inregistrarii, se pot atribui noi roluri (operator, asistent tehnic), ca anumite roluri sint legate de forma aleasa pentru respectiva emisiune (prezentator, intervievator, animator etc.) sau de competenta privind tema aleasa (roluri vizind funqii indeplinite in viata profesionala sau participarea Ia evenimentele abordate, de exemplu). In sfir~it, rolurile ierarhice sint alte roluri posibile, care intervin atunci cind subgrupul este compus dintr-o echipa (academica, de conducere a unei institutii, de exemplu), care reune~te persoane de niveluri ierarhice diferite . Aparitia unor roluri tehnice neobi~nuite declan~eaza o anumita efervescenta in cadrul grupului, permitind analizarea articularii de ansamblu a rolurilor, pe parcursul unor modificari inevitabile.
preluare de putere sau, pur §i simplu, pot fi percepute astfel. De acest lucru va trebui sa se tina cont in faza observarii.
Rolul conduciitorului emisiunii Limitarea temporala necesita, eel mai adesea, un rol de conducator a! emisiunii. in funqie de continut, acest rol poate fi definit ca unul de realizator, de animator a! spectacolului, de intervievator sau de prezentator etc. Cel care conduce emisiunea are datoria de a prezenta persoanele care intervin, de a supraveghea derularea normala a interventiilor prevazute, de a asigura momentele de tranzitie, pentru a da continuitate ~i. totodata, ritm intregii emisiuni. Este un rol dificil ~i. in general, indispensabil.
Procedura de inregistrare Rolurile tehnice
l!i
!• ~l
f ~· l"
j'
1:
Producerea unei emisiuni inregistrate necesita prezenta anumitor persoane : - un operator, care sa raspunda de funqionarea magnetofonului, reglind ~i controllnd nivelurile de inregistrare ~i punindu-se la dispozitia grupului pentru diferitele manevre care se impun ; - un secretar care sa controleze duratele fiecarei secvente ~i timpul global a! emisiunii ; - animatorul spectacolului, prezentatorul sau intervievatorul, care, de asemenea, pot cere unei persoane sa {ina microfonul la o distanta mica de eel care vorbe§te. Aceasta asigura buna calitate a inregistrarii §i previne ezitarile. Toate aceste roluri tehnice, care vizeazli, de regula, inlesnirea modului de desfli§urare a emisiunii, pot, uneori, sa perturbeze funqionarea grupului, pot reprezenta o
0 data stabilit continutul principalelor interventii, distribuite rolurile §i conceputa schema de ansamblu, in general, exista tendinta de a-i lasa pe participanti sa se exprime in mod spontan . E necesar sa se treaca, destul de repede, Ia inregistrarea pe portiuni succesive, cu durate din ce in ce mai lungi. Inregistrarile pot fi reascultate oricind ~i reflicute in intregime sau incepind cu un anumit moment, determinat in funqie de remarcele flicute in cadrul grupului. Va trebui sa se evite preocuparea excesiva privind eventualele imperfectiuni care se pot produce. Tacerile, ezitarile, zgomotele intempestive pot fi eliminate ulterior, cu conditia ca microfonul sa fie instalat Ia aproximativ treizeci de centimetri de persoanele care vorbesc. Daca participantii sint suficient de abili §i daca se dispune de un magnetofon, ei pot fi incitati sa realizeze un montaj.
COMUNICAREA $1 ARTA EXPRIMAR!l
Desfa~urarea
emisiunilor
Citeva dintre emisiunile realizate in aceste conditii oarecum precare prezinta un interes general incontestabil, chiar §i pentru alte grupuri. E bine ca acdora care au participat Ia respectiva emisiune sa Ii se ceara acordul privind utilizarea ei viitoare, in special in cadrul activitatilor de formare §i, eventual, dupa o serie de ameliorari de ordin tehnic.
,Bula papaHi" Ideea exercitiului 1 s-a nascut din urmatoarea refleqie: ,Si daca grupul de persoane aici de fafa n-ar fi, de fapt, decft produsul hazardului ? Si daca a comunica fntre ele, a produce ceva fmpreuna, aici §i acum, nu ar fnsemna, fn cele din urmii, decft a reu§i organizarea acestui hazard ? ". Prin acest exercitiu, fiecare i§i imagineaza cuvintele rostite de unul sau mai multe personaje, prezentat(e) printr-un desen intr-o situatie de comunicare ; aceste cuvinte sint transcrise intr-unul sau mai multe spatii destinate replicilor, dupa care tot grupul realizeaza, printr-un colaj, o banda desenata, careia ii stabile§te mai intii linia directoare. Numiirul de participan{i : unul sau mai multe grupuri, de opt sau zece participanti, fiecare grup dispunind de cite o sala. Durata : patruzeci §i cinci de minute pina Ia o ora.
I.
Fi$3 redactatii de M. Aguillon.
201
Materialul Se vor pregati fotocopii ale imaginilor extrase din culegerea publicata de INRP 2 sau din ni§te benzi desenate ale caror replici au fost ocultate, de exemplu Cabu ; trebuie sa se aiba in vedere ca aceste imagini sa prezinte situatii ce se pot preta Ia o interpretare multipla. E necesar sa se prevada cite una pentru fiecare participant, distribuita Ia intimplare ; se pot prevedea citeva in plus, fie pentru a permite unele schimburi, fie pentru a-i autoriza pe cei interesati sa mai completeze una. Trebuie sa existe §i o posibilitate de afi~are.
Obiective 1. Favorizarea exprimarii de catre fiecare participant a unei opinii, a unei impresii, a unei interogatii etc. : - intr-o faza de evaluare intermediara sau finala sau in una de declan§are a unei secvente de formare ; - injurul unui context situational sugerat, in acela§i timp, prin imagine, prin referinta profesionalli §i prin tema stagiului.
2. Constringerea grupului, prin incercarea de relationare a tuturor imaginilor, deci a tuturor producpilor individuale, de a ajunge Ia un acord in ceea ce prive§te stabilirea unui raport, elaborarea unei trame, a unei pove§ti comune, care sa reveleze lucrurile ascunse ale grupului.
2 . Andre de Peretti, Recueil des instruments et de processus d'evaluation formative, .INRP, 1981, pp . 962-989.
(Qi Prima faza
i~ Dureaza in jur de cinci minute :
',2~ - prezentarea exercitiului; ;gp - distribuirea imaginilor ; ~ill; :
instruqiune: ,Pleclnd de Ia cuvintele ~:t~ urmatoare: animatie, ascultare, concertare, ·U . intelegere/neintelegere, stereotipuri, prejudecati, intimpinare, comunicare .. . ~ide Ia trairea dumneavoastra, completati spatiile pentru · replici ale imaginilor distribuite ". -
·o.
:.p,·
- constituirea arbitrara a unor grupuri de opt pina Ia zece persoane, in funqie de componenta actuala a grupului mare.
A doua faza Redactarea individuala, cu accent pe elementul spontan. A treiafazii Descoperire
~i
schimb in cadrul unui grup.
Cautarea unui fir conducator ~i organizarea imaginilor, apoi afi~area variantelor fiecarui grup.
A patrafaza Comunicarea privind versiunile. Fiecare purtator de cuvint expune firul conducator al istoriei elaborate.
,j,
A cincea faza Refleqie asupra versiunilor. Refleqie asupra tehnicii.
il
l
~.
Observa{ie: ar fi interesam fie sa se inregistreze povestirea elaborata de catre purtatorul de cuvint, fie sa i se ceara acestuia transcrierea ei imediata. Varianta pedagogicii
Aici se impune luarea in considerare a tuturor elementelor, deoarece se pune problema efectuarii unei opere colective, care sa nu elimine, Ia sfir~it, nici una dintre produqiile individuate, ci, dimpotriva, sale integreze in totalitate ~i sa le valorizeze, chiar daca produqiile sint de calitati inegale. I.
Banda desenatli (n.tr.) .
.
. .
.
•W·
3. cea pe care aungerea obJecnvuiUJ o va face ·'::!. ~. posibila (activitate de exploatare).
+ Activitate de achizitie
Activitate de evaluare
Fi~a
L.
~0
:·.-.,:f".a Activitate de exploatare
activitatilor propuse
~
Sa asculte, luindu - ~i notite.) o emisiune radiofonica despre romamismul german. 1
.r"/
-1!'~
~
·,~o
«&- ·,v ~ c,1>"' -v" ~1> . "'IT . ""'(,<$>
-il'
':>c.,<.'"'
".);-' ~ o .~<.."' , ·,v s"!>'I> r:,v« "o'' "o'ti
A~"'
;._,v•
--~/ ,o~"~><::'-v'~>-'. ,:,'-o'. '>'IT -J
"'"'
J'b-'>«"' <.
:x>"'"'
;_,,c., " \,.<..v
'-
,cui'
-~~'-"
~'-'ti
'!1;'-
-v~ ,_ru~ .;_,,"' '~
;?/
1-"' ru'<. i;;.c.," ~. '&>c.,'-"' ~$,:"~><: ,s.'~><::> •,ru<..'ti
c;'l>,v ,_ru">'<-': '-"'~'\.o"'""
A::::."' ~ -v<::> '>o'-~ru ru'ti o'<.."' ,-:,'
Sa citeasca o opera completa despre care se §tie ca apartine romantismului.
v ~'IT~ «<; ·,S.V - ~"'
"~'!.>" '<.
i
Sensibilizarea
..
Obiective
I
i·
2. cea care ii va permite sa verifice daca ~fr obiectivul este atins (activitate de evaluare); ~~ -
Obiectiv ,sa cunoasca trasaturile stilului romantic"
c,O
n!,
,
J
: g.
I . cea care ii va permite sa atinga obiectivul (activitate de achizitie) ; :~,
()
Comentariu privind efectul de reduC{ie zero - Exercitiul de zece cuvinte sau zece obiecte enumerate - minipedagogie - demonstreaza faptul ca piedicile din calea comunicarii condue Ia dorinta de a utiliza intregul material propus, in timp ce alegerea, Ia inceputul activitatii, este Iibera.
• 'I
i
Formatorul ii propune grupului un scop : cunoa~terea caracteristicilor esentiale ale stilului romantic. in acest sens, el prezinta o fi~a de activitati, cerind fiecaruia sa indice daca, in ceea ee-l prive~te, urmase vreuna dintre urmatoarele forme de instruire :
- Exercitiu de transcriere a unor mesaje orale, tinindu-se cont de contextele ~i referentii situatiilor de comunicare. - Exercitiu de elaborare in echipa a unei povestiri, pleclnd de Ia unele imagini (stapinirea tehnicilor de BD 1 ~i/sau roman-foro : linearitate, flash back , simultaneitatea tinor aqiuni in locuri diferite, importanta naratorului etc.).
203
Sensibilizarea
,Bula papala"
r,
' Ill!
COMUNICAREA $1 ARTA EXPRIMARII
EXERCITII DE COMUNICARE
202
Se are in vedere 1 ca, plecind de Ia o alegere sau de Ia un clasament pe marginea unei liste de activitati, sa se abordeze notiunea de stategie didactica.
1. Provocarea unor reflectii in legatura cu etapele de pregatire a unui proces de invatamint, respectindu-se succesiunea (sau interactiunea) celor trei faze, de achizitie, de evaluare ~i de exploatare.
I.
2. Aprofundarea strategiilor de comunicare didactica.
Exercitiu (vizind unele tehnici de sensibilizare) propus de catre Philippe Meirieu.
Sa distinga, prin opozitie, intre un text clasic §i un text romantic cu acela§i subiect .(o declaratie de dragoste).
,ru . c.,"'
,o'li ~"
5'1/ ,:,~ru ,o~'lf ,ru· 'IT"()-<::>,ru-?ru
~ru~
"~ru ~" ,oc; S'IT ~~ ·~ ~ru -~"' \{0' ,ru"~ J
~'
COMUNICAREA $! ARTA EXPRIMARII
EXERCITI! DE COMUNICARE
204
-
-- - - --- - - - -------- - - -- ---(
-11-
----------- - 10-
sa fo\oseasca \a ca\cu\atoru\
Sa ilustreze un text romantic prin desene, forografii, colaje care corespund inspiratiei texrului.
personal -prograrnul i~titulat Literatura franceza '1/llrornantisrnu\ui"
D~sco-perirea
-
Sa asiste Ia un
- 13Sa explice in zece rinduri trasiHurile stilului romantic.
-~
- 14Sa expuna unui grup de colegi motivele preferintei pemru un text romantic prin raportare Ia un text clasic.
-
bazindu-se pe competentele dobindite, pentru a permite, retroactiv, experimentarea unor strategii ; sprijinindu-se pe capacitatile existente, pentru a propune maniere originale de a le utiliza (prin aplicarea unui mod particular de funqionare). Strategia subiectului este de o importanta incontestabila, dar trebuie sa fie depa§ita.
Improvizari succesive
Comentariu Exista o situatie de instruire arunci cind se permite dobindirea unei competente sau a unei capacirati . Yom numi strategie activitatea originala pe care o desra§oara subiectul pemru a efectua aceasta achizitie.
Acest exerctpu consta in a impune membrilor unei echipe obligatia ca, intr-un interval de timp foarte scurt, sa conceapa povestiri, mici istorii, utilizind un suport oarecare.
205
Obiective 1. Stimularea, gratie timpului rectus acordat, a spiritului inventiv a! participantilor. 2. Antrenarea in observarea raporturilor dintre persoane . 3. Con~tientizarea necesitatii intrajutorarii, pentru ca exercitiul sa poata fi efectuat.
Numarul participanfilor: grupul este divizat in cinci echipe, fiecare fiind compusa din patru pina Ia opt membri. Durata: cea totala este de aproximativ o ora-o ora §i cincisprezece minute ; exercitiul e structurat in cinci paqi, fiecare acoperind in jur de zece minute . Intre aceste etape sint prevazute citeva minute, in care echipele sa-~i poata prezenta reciproc ceea ce au conceput.
capacitate --------~
capacitate~-------
noua .. asimilare"
I
~---
cf J. Piaget -----l~
~
,acomodare"
~
I in atentia formatorului ¥: \.
!I ~
i:
t
I
EI va unnari evidentierea a trei consecinte : • Un proces de invatfunint nu se poate desfii~ura decit decit dacli se pune accentul pe subiect, pe capacitatile, pe s trategia acestuia. Nimic nu poate fi dobindit: tara o raportare Ia subiect ; ignorindu- i-se sau neutralizindu- i-se strategia. • Prin unnare, actiunea didactica trebuie sa se straduiasca : sa repereze capacitatile prealabile ale subiectilor ( evaluarea de tip diagnostic) ;
sa asigure varierea strategiilor didactice, astfel incit subiectii sa-§i poata utiliza propria strategic de instruire ; sa observe comportamentele §i rezultatele subiectilor, pentm a decela criteriile de pertinenta in raport cu o propunere sau alta (evaluare formativa). Pentru aceasta, se cere instituirea dispozitivelor care sa pennita vehicularea informatiei necesare. • Respectul absolut fa)li de strategia preferentiala a subiectului ar putea conduce insa Ia inchistare ; trebuie deci ca acesta sa-§i imbogateasca repertoriul metodologic : -
Improvizarea ·'·• Echipele se retrag in spa[ii diferite, astfel incit o mica istorie, dupa ce, in prealabil, membrii ~/ sa poata Iuera Ia adapost de orice eventuala au cazut de acord in legatura cu tema sugerata fop;.'. indiscretie. de respectiva auditie. Apoi, sint desemnati :·t!ii~ cei care, pe rind, vor face public ceea ce • Prima echipii §i-au imaginat. Pe
,z·
}i
ftl
------- - --- - -- - --- - - - ---- -
206
- - -- -- - - ---- - ----- - ---- - -evident, plina de clemente neprevazute, de peripetii. Cind cele zece minute acordate s-au scurs, echipa inmineaza textul examinatorului, care il pastreaza, urmind sa-i citeasca echipei urmatoare ultima fraza a acestuia. Echipa urmatoare va trebui sa se serveasca de aceasta fraza pentru a elabora urmarea, in conformitate cu ceea ce a retinut sau a perceput din pasajul povestit.
ili
~
• A cincea echipii Aceasta va Iuera cu magnetofonul. Membrii echipei vor trebui sa se succeada, pentru a citi un scurr pasaj dintr-un text oarecare, pasaj care nu va depa~i patru sau cinci rinduri. Pentru fiecare membru, eel mai important lucru este sa- ~i preschimbe vocea, imaginindu-~i un mod de a vorbi diferit de eel obi~nuit. Membrii se succeda intr-o ordine prestabilita, prin numerotare. Cele cinci echipe revin fntr-un spa{iu comun atunci cind prima faza, de zece minute, este incheiata . • Prima echipii f~i citqte poemul, pe care il poate insoti, eventual, de elemente mimice sau de orice alt fel de suport suplimentar. Poemul, in versuri libere, este recitat de unul sau, de preferinta, de catre mai multi membri. E posibil ca, pentru a realiza acest episod, unii dintre participanti sa se deghizeze, dindu-i astfel un aspect mai percutant. • Cea de-a doua echipii poveste~te istoria pe care a compus-o plecind de Ia fundalul sonor. Lucrurile se desta~oara astfel : in timp ce se asculta muzica sau simularea muzicalli care au inspirat textul, membrii echipei povestesc scenariul conceput tuturor celor prezenti. in anumite momente, fondul sonor va putea fi intrerupt, pentru a se obtine anumite efecte. • Cea de-a treia echipii poveste~te episodul care constituie continuarea Ia ceea ce s-a spus, avind grija, de asemenea, sa se opreasca lntr-un moment nea~teptat, astfel incit sa solicite Ia maximum irnaginatia creatoare a echipei care va urma. • A patra echipa ~i-a fncredinJat ft.~a animatorului, care o pastreaza pina Ia sfir~itul exercitiului.
It,·· ·
COMUNICAREA SI ARTA EXPRIMARII
EXERCITII DE COMUNICARE
Pentru moment, echipa nu trebuie sa intreprinda nimic . • A cincea echipii ascultii, Ia rfndul ei, tot ceea ce spun primele echipe, dar nu actioneaza in nici un fel . in mod succesiv, cele cinci echipe fac un schimb de activitate, in a§a fel incit, Ia sfir§itul exercitiului - cam dupa o ora - , impreuna, sa realizeze un poem, sa compuna o istorie pornind de Ia un fond sonor, sa elaboreze o istorie in episoade, sa scrie urmarea ultimei fraze dintr-o istorie redactata de o alta echipa ~i sa participe Ia o inregistrare. La capatul exercitiului, se asculta istoria constituita din diversele secvente pe care echipele Ie-au scris luind ca punct de plecare ultima fraza a unei secvente precedente. De cele mai multe ori, rezultatul e o istorie abracadabranta, care declan§eaza mutt amuzament in rindurile asistentei. in ace! moment, se asculta, de asemenea, toate inregistrarile, fiecare echipa trebuind sa incerce sa recunoasca vocea membrilor care au intervenit in ultimele cinci inregistrari succesive. Acest exercitiu necesitil. multa creativitate din partea participantilor, cil.rora li se cere ca, intr-un timp foarte scurt, sil. producil. extrem de mutt. De asemenea, pot fi analizate reaqiile din interiorul echipei . Se poate considera ca aceastil. echipil. se aflil. intr-o situatie dificila, chiar critica, deoarece e constrinsa ca, tara a fi fosr prevenita, sa indeplineasa o sarcina cronometrata. Se pot vedea profilindu-se atunci lideri naturali, unele tensiuni sau, dimpotriva, o accentuata buna dispozitie, pe un fond de cooperare entuziastil.. De altfel, acest exercitiu este, in general, extrem de amuzant, iar membrii executa cu multil. plil.cere diferitele activitati care le sint propuse, in ciuda constringerilor presupuse de durata limitatil. §i a agitatiei inevitabile care decurge de aici. La finalul evaluarii care urmeaza exercitiului, animatorul atrage atentia asupra faptului eli, in conditii bine determinate, un grup poate fi
provocat sa efectueze, foarte repede §i intr-un mod extrem de variat, sarcini care, Ia inceput, pareau imposibil de realizat. Este pus in evidenta §i factorul , timp", care joaca aici un rol stimulant, ca §i intelegerea
207
din cadrul echipei , ce constituie un factor de succes, ori, din contra, tensiunile, §icanele, care au condus Ia rezultate mai putin satisfil.catoare.
Comunicarile nonverbale
cineva, rara sa vorbeasca sau vorbind cit mai putin posibil.
In prezent, sint practicate numeroase exercitii de comunicare nonverbali'i, mai ales pentru stimularea creativiti:itii. Exercitiul de fata poate fi utilizat mai ales Ia inceputul unui stagiu, pentru a facilita contactul dintre participanti . Pentru tinerii profesori, lucrurile nu sint intotdeauna u~oare.
Numiirul de participanJi : variab il . Durata: variabila.
Obiective 1. Con~tientizarea existentei celorlalti, gratie observatiei, schimbului de priviri ~i simtului tactil.
2. Exprimarea retinerii de a intra intr-un
0 scurta descriere
raport direct, rara cuvinte.
Participantii sint invitati sa se mi~te in interiorul unei camere ~i sa exprime, pe rind, ce fac de obicei atunci cind intilnesc pe
3. Dezvoltarea unor atitudini autentice. 4. Regasirea unor moduri de exprimare mai libere ~i mai complete.
Comunicarea nonverbala Animatorul explica panicipantilor natura exercitiului, dindu-le diverse indicatii pentru fiecare faza 1 •
A douafaza Atunci cind intilnim pe cineva, ochi.
Primafaza Sugestie : deplasati-va §i incercati sa adunati maximul de informatii despre cei care va inconjoara, observind : - atitudinea ; - deplasarile ; - modul de a-§i tine miinile ; - forma fetei ; - vestimentatia ; - parul; - trasaturile ; - etc.
A treiafaza Atunci cind intilnim pe cineva, ii mina.
1.
Extrase din canea lui Louis Timbal-Duclaux, La Crt!ativite dans L'entreprise, Retz, Paris,
A patrafaza Depa~iti conventiile sociale ~i atingeti-va. Atingeti hainele celorlalti, incercati sa aveti cit mai multe contacte cu cei care va inconjoara. Reglementare Pentru a obliga pe fiecare participant sa se angajeze in mod direct, se poate scinda grupul in serii de cite doi. 1990, in care Guy Aznar descrie exercitii de creativitate realizate impreuna cu echipa sa .
208
EXERCITII DE COMUNICARE
,..,
Variante
.0 Acest exerCI\IU poate fi abordat in doua "" moduri diferite, in funqic de obiectivele .1- urmarite. Obiectiv cemrat pe creativitatea grupului: Ill cu ajutorul acestui exerci;iu, grupul incearca, :E inaime de toate, sa suspende roate condi;io;:l narile, pemru a gasi ulterior noi modalitali U de a aborda o anumita problema. ~g. Obiectiv cemrat pe dezvoltarea personala : · dupa aceasta experienta, unii participanti doresc sa exprime ceea ce au simlit (de exemplu, dificultatea de a suporta anumite priviri). Grupul poate, in acest caz, sa ii ajute sa analizeze respectiva dificultate.
z •
•
Exerci[ii de exprimare corpora/a • Poate fi executa! ~i un exerci;iu analog celui de mai sus, folosind ca mijloc de exprimare corporala ~i indicind ca instruqiune urmatoarele : , Trebuie sii exprima[i ceea ce sim[i{i fa[ii de ceilal[i parricipan{i numai prin intermediul unor atirudini corporale". • Un at doilea exemplu, clasic, de amrenare in sensu! creativita;ii poate fi prezentat dupa cum urmeaza. Unor participanli voluntari li se cere sa apeleze Ia cite un subgrup constituit din alte persoane, pentru a realiza impreuna cu accsrea un ansamblu sculptural : fiecare
Exprimarea grafidi
);
Exercitiul consista in explorarea comunicarilor sau in efectuarea unei evaluari in cadrul unui grup, gratie unor mijloace grafice. in acest sens, participantii au de realizat desene individuale ~i/sau colec tive, conform unor instructiuni variate.
Numiirul de participan[i: variabil, de la opt la cincizeci, in subgrupuri de doi pina Ia cinci. Durata : de Ia treizeci de minute pina Ia aproximativ doua ore. l .. i
sculptor modeleaza, in mod inventiv, relatia stabilitil intre corpuri $i mi$cari sau intre unele dintre aceste persoane, pemru a obtine un ansamblu ori un grup semnificativ din punct de vedere estetic. El poatc, de exemplu, sa ia brarut unei persoane pentru a-1 a~eza pe umarul alteia, cu scopul de a contura o forma, de a fasona un obiect, in a~a fel incit sa imegreze fiecare element intr-un ansamblu, figurativ sau nu, a~a cum 1-ar putea concepe un sculptor adevarat.
Cind fiecare individ ~i-a incheiat lucrul, este intrebat de catre animator ce a vrut sa faca ~i ce a simtit. La fel, fiecare membru at subgrupului este intrebat ce a sim;it in aceasta ipostaza, de element at unui grup ,sculptat" (~i deci manipulat). Aceasta punere in comun ~i discu;ia care urmeaza se pot face pe subgrupuri sau in cadrul unei reuniuni generate . Dupa o prima experien!a, morivele figurative sau nonfigurative pot fi alese in interiorul subgrupurilor sau at grupului ~i realizate de aceia~i sculptori sau de altii. in aceasta faza a exerci;iului, se pune, eventual, problema respectarii unui anum it numar de constringeri explicitc, cain cazul unui artist care ar avea de executat o comanda.
Obiective 1. Favorizarea unei exprimari mai facile, diferite, a indivizilor. 2. Facilitarea schimburilor, pornind de Ia realizarile individuale sau colective. 3. Favorizarea unor aspecte semnificative de evaluare a unei trairi sau a unei activitati efectuate, prin folosirea unui instrument de comunicare neobi§nuit.
4. Reliefarea varietatii relatiilor dintre membrii unor subgrupuri diferite. 5. Deschiderea climatului unui grup, prin anularea inertiei care caracterizeaza schimburile verbale.
COMUN!CAREA SI ARTA EXPRIMARII
209
Exprimarea grafica Organizare Formatorul repartizeaza participantii in subgrupuri de cite doi pina Ia cinci (Ia intimplare sau in funqie de unele criterii), inminind fiecarui subgrup foi mari, creioane colorate ~i hirtie adeziva sau pioneze. in continuare, el explica natura exercitiului, prezentind instruqiunile. Activitatea graficii Participan;ii sint invitati sa se exprime grafic, conform urmatoarelor instruqiuni : - sa nu vorbeasa, sub nici un pretext ; - sa se exprime sau sa faca evaluarea prin mijloace grafice (in mod figurativ sau nu); - alegerea culorilor ~i ordinea in succesiunea elementelor grafice nu sint impuse. U neori, se poate adauga urmatoare instructiune : in fiecare subgrup, fiecare trebuie sa traseze o singura linie sau sa foloseasca o singura culoare o datil. Desfii$urarea exerci{iului • Primele faze de punere in comun : - real izarile pot fi sau nu reunite; - Ia nivelul indivizilor, fiecare participant, in cadrul unei ~edin;e generate sau in interiorul subgrupurilor, trebuie sa expliciteze ce a simtit pe parcursul exercitiului fata de grup, fata de un membru, in raport cu ceea ce a vrut sa exprime, ca elemente existentiale sau evaluative, in respectivul desen; - formatorul sau profesorul pot explica sau nu ceea ce au observat in comportamentele din interiorul fiecarui subgrup ; - se poate reveni Ia nivelul subgrupurilor, pentru a se reflecta Ia semnificatia concretli a desenelor obtinute, printr-o reexaminare a acestora .. . intr-adevar, ele reflectli bogatia comunicarilor dintre membrii fiecarui subgrup, ca ~i gradul de coeziune ~i de implicare a acestora. • Fazele ulterioare, de comunicare ~ide reflectie. in cadrul subgrupului sau al intilnirii in plen, se poate studia : obiectiv: - propoqia desenului in raport cu foaia, folosirea diferitelor culori ;
ro
- forma de prezentare figurativa (in funqie C) de epoca ~ide toe) sau nonfigurativa; ~subiectiv: '~ :
- diferitele grade de participare a fiecaruia ; 1~·, - ceea ce este perceput ca evaluare sugestiva ; :15· a vie!ii ~i activitatii grupului, dominantele ~ pozitive sau negative, continue sau discon- .(.)·: tinue ale elememelor.grafice etc. ·0 · Variante
Atit pentru un obiectiv de comunicare, cit ~i pentru unul de evaluare, animarorul poate orienta instruqiunile : I. cerind ca desenul sa aiba un anum it raport cu elementele - , ve{i exprima mi!jcarea miirii" ; sau , ve{i indica escaladarea unui munte" ; sau , ve{i simboliza prezen{a focului"; sau, in sfir~it, ,ve{i reda adieri de vfnr sau mi!jctiri ale aerului"; 2. focalizind asupra grupului - ,. ve{i schematiza via{a grupului !ji ambian{a acestuia" ; sau , vefi simboliza munca fmplinirii"; 3. cerind evocarea unei situatii imaginare ,desenaJi o viitoare institu{ie !fColarii" ; sau ,desenaJi o casii cu un ambient agreabil" ; sau ,desena{i un birou fn care munca este pliicutii" ; sau ,desenafi un atelier cu randament bun" etc. ; 4: acompaniind activitatea persoanelor in cadrul subgrupurilor cu o muzica de fond sau cu secvente muzicale alese in consonanta cu instructiunile sau cu ambianta. Avertismente I. Formatorul sau animatorul va trebui sa asigure ~i sa ceara o rezerva de umor, pentru a reduce riscul unor analize acerbe. 2. E necesar sa se evite transformarea acestui exercitiu de comunicare intr-un test proiectiv, pastrindu-i-se potentialul sugestiv fiira a se decripta simbolismele incluse ig productiile individuate.
Este inutil sa se critice aspectul estetic sau inestetic al elementelor grafice obtinute (cu atit mai mutt, cu cit, deseori, se produc creatii interesante).
::0
EXERCITII DE COMUNICARE
210
,Casa fericiHi" Este vorba despre experimentarea a diferite tipuri de comportament proprii unui profesor §i despre observarea consecintelor acestora, mai ales asupra ambiantei din interiorul grupului (a! clasei) §i asupra calitatii rezultatelor obtinute 1 .
Obiective 1. Provocarea aparitiei atitudinilor implicite ale participantilor, aflati !ntr-un climat indus de comportamentele unuia dintre ei. 2. Con§tientizarea varietatii comportamentelor posibile In cadrul !nvatamintului. Numiirul de participan[i : s!nt necesare eel putin douazeci de persoane, in vederea constituirii a trei grupuri de lucru . in fiecare dintre aceste grupuri este desemnat
COMUNICAREA SI ARTA EXPRIMARII
cite un projesor. El este eel care va indica echipei (clasei) sale ce activitate urmeaza sa se efectueze, conform unor instruqiuni pe care le vom prezenta mai t!rziu .
Materialul Pentru fiecare echipa de lucru (de patru p!na Ia §ase persoane) : - doua foi pentru desen, de format 70 x 50 em; - o cutie cu douasprezece gua§e (In fiecare cutie - acelea§i culori) ; - un sui de h!rtie adeziva ; - un creion cu radiera ; - o rigla de treizeci de centimetri ; - un magnetofon (eventual); - pentru fiecare profesor, o ,definitie de comportament ". E necesar sa se dispuna de trei sali de reuniune pentru grupurile de lucru §i, eventual, de o sala de regrupare.
,Casa fericita" '-~ ~ Prinw. faza , ~.: Este consacrata instruqiunilor generale.
~~; A
doua faza • _ • _ :;-11,1' Este o faza de lucru m echtpe (m JUr de 2-~ o ora).
' :J:
~ ll'
b j A treia faza t(ll' fo: :j Este faza de reunire a rezultatelor grupului. i
lj
II
.I
I'!! :
·at
Este uti! sa se desemneze observatori, care ··- pot circula intre echipe, pentru a compara consecintele diferitelor comportamente ale profesorilor .
Activitatea ceruta grupurilor Fiecarui grup i se cere sa realizeze un desen colectiv, reprezentind o locuinta cu o ambianta extrem de placuta. Fiecare profesor va prezenta aceasta sarcina in funqie de instructiunile care i s-au dat.
'.
Ji!
i:i l:i
r·, li
r
r
I.
Exercitiu propus de catre Jacques Richer.
Variante in locul unei case cu o ambianta extrem de placuta, se poate prezenta o insrruqiune vizind : - o institutie plllcere;
~colara
in care se invata cu
- un atelier in care se lucreaza cu entuziasm ; - un birou cu un ambient deosebit ; - un ghi~eu unde se face o primire amabila. De asemenea, poate fi propus un exercitiu analog, in scopul fabricarii unui obiect determinat. Acesta poate fi realizat cu material de tip /ego sau din hirtie, carton, plastilina etc. Un exemplu de acest tip se va putea gasi in documentul care urmeaza, in care sint descrise cele trei tipuri de comportamente ale unor animatori insarcinati cu realizarea unui dodecaedru.
211
Trei tipuri de comportament Comportamenru/ profesorului nr. 1 Vi se cere sa adoptati o atitudine autoritara, adica tot ceea ce spuneti trebuie sa fie pe un ton dur, care nu admite comentarii - un ton cazon -, exprimind severitatea ~efului. Distribuiti mijloacele de lucru, rezervindu-va dreptul de a desemna obiectivul global, a~a cum il concepeti. Numai dumneavoastra hotariti totul, de dumneavoastra depinde victoria grupului, pe fondul unei ambiante de competitie . Dumneavoastra stabiliti disciplina ~i etapele activitatii fiecaruia ~i momentul fiecarei sarcini, membrii grupului neputind prevedea cc se cere, lucrind din aproape in aproape ~i in mod indiv idual. Nu va implicati in activitate, doar emiteti ordine. Aveti propriul plan de realizare, care constituie puterea: dumneavoastra ~i pe care nu il comunicati altora. impaqiti ordine in stinga ~i in dreapta, pas cu pas . Decideti personal in legatura cu ce are de facut fiecare, nelasind pe nimeni sa faca ce ar dori. Dati grupului urmatoarea instruqiune : ,trebuie sa se facii un desen colectiv, pe tema: o /ocuin[a fn care e placut sa locuie~ti; fiecare trebuie sa rna asculte, nu se admite nici o intrebare, eu sint eel care conduce". Dupa aproximativ patruzeci de minute, grupul trebuie prevenit ca ie~iti pentru citeva momente, fara a spune motivul. ..
Comportamentul profesorului nr. 2 Vise cere sa adoptati o atitudine democratica, adica tonul dumneavoastra trebuie sa fie binevoitor ~i incurajator. Va identificati cu grupul, spunind noi inca de Ia initierea schimburilor. Explicati grupului, in linii mari, activitatea ce urmeaza a fi efectuata. Animati discutia grupului, in a~a fel incit acesta sa-~i stabileasca singur fazele ~i repartitia activitatii. Puteti propune citeva idei ~i procedee.
1>;.i+.
''0 ·
Nu emiteti niciodata judecati Ia adresa ~+ subieqilor, considerati individual, ci privind ~ grupul in intregime. Exemplu de exprimare ~H.• c~itica: :·?aca vo~ ~ont~nua astfel, nu vom ~~ a1unge mcwdata mcaten . t:iil'. Sinteti prezent afectiv, participati realmente ~ :::,; din cind in cind, fara a pierde din vedere ~() evolutia intregului grup. ·.0 Puneti Ia dispozitia participantilor intregul i·O' material. Ajutati-i sa hotllrasca ce vor sa realizeze in mod precis, cautind impreuna modul in care se poate executa desenul colecti v, pe tema: o locuin[a fn care e placut sa traie~ti. Dupa aproximariv patruzeci de minute, grupul trebuie prevenit ca ie~iti pentru citeva momeme, fara a spune motivul...
Comportamentul profesorului nr. 3 Vi se cere sa adoptati o atitudine de indiferen[a: prezentind grupului, in linii mari, activitatea de efectuat, il anuntati ca nu cunoa~te!i nimic in legatura cu aceasta, ca nu aveti competenta necesara pentru a-1 ajuta. Nu se recomanda, sub nici o forma, ie~irea din sala in timpul activita!ii. Yeti lasa participantii sa lucreze in lini~te . Nu veti raspunde Ia imrebarile lor decit in mod evaziv, in funqie de semimemul pe care il ave!i privind utilitatea vreunui raspuns. Nu participa!i in nici un fel. Distribuiti materialele ~i atit; nu incercati sa imerveniti in ceea ce se petrece intre membrii grupului. Spuneti doar, de mai multe ori, daca e necesar: , Trebuie sa realizati un desen colectiv, pe tema : o locuin[a in care e placut sa traie~ti". Va instalati apoi intr-un colt, Ia o oarecare distanta de grup, pentru a citi, de exemplu, unjurnal. Ramineti politicos, dar indiferent, declinindu-va in continuare competenta. Dupa aproximativ patruzeci de minute, grupul trebuie prevenit ca ie~iti putin, tara a spune motivul...
EXERCIT!l DE COMUNICARE
212
Dodecaedrul Daca sesiunea dumneavoastra prevede eel putin optsprezece participanti ~i eel mult douazeci ~i cinci, ii veti putea dispune in trei subgrupuri de cite cinci sau ~ase persoane, plus citiva observatori, dintre cei care nu sint afiliati Ia grupurile de lucru. Se recomanda ca ace~tia din urma sa nu fie foarte multi. Exercitiul 1 cere, p~ de alta parte, un personal de cadre important : trei monitori ~i trei observatori-psihologi . in plus, e necesar sa se dispuna de trei sali, de un arbitru din afara ~i de material.
Obiective
,,
II:
~I
:.11.II'·
,:· I
•fl
!Jt:; c
;ii!. !J:
lata obiectivul prezentat grupului, inainte de inceperea exercitiului : , Vom efectua un exerci;iu legat de activitatea fn grupuri mici $ide condi;iile acesteia. Vor fi trase la sor[i trei mici grupuri de cfte cinci. membri. Fiecare dintre ele va merge fn cfte o sala, desemnata, de asemenea, prin tragere la sor;i. Cele trei grupuri vor efectua aceea~i activitate - pur manuala - , dar nu vor exista nici competi;ie, nici orar. Fiecare grup va Luera cu unul dintre monitori, care va expune sardna ce urmeaza a fi fndeplinita ". , Un observator-psiholog, dublat de un participant-observator, va [ine sub observa[ie fiecare sata, fn vederea unei confruntari ulterioare a rezultatelor." Obiectivul real, neanuntat, consta in compararea comportamentelor indivizilor, in cadrul unor grupuri supuse unor ambiante diferite, prin care sa se evidentieze relatia dintre comportamente ~i climatul grupului de lucru.
I.
l '
i!
I
Variantli. datoratli. lui Roger Mucchielli, op.cil.
Rolul monitorilor Cele trei grupuri, care, ca ~i siilile, vor fi efectiv trase Ia sorti. vor fi supuse unor climate diferite, create de catre fiecare dintre monitorii responsabili. Ace§tia trebuie sa fie capabili sii-§i joace corect rolul. Repartizarea rolurilor va fi lasara Ia alegerea lor ; ei vor prelua rolul ce le va corespunde eel mai bine.
COMUNICAREA SI ARTA EXPRIMARII
ansamblu ~i. eel mai adesea, dacii e posibil, incluzindu-se (exemplu de critica: ,Dacii vom continua astfel, nu vom ajunge practic niciiieri"). Prezenta sa trebuie sa fie efectiva, el participind in mod direct, din cind in cind, fiira sa piardii din vedere evolutia intregului grup. Prezentarea pe care o face activiriitii trebuie sa fie deosebitii (cf. infra) .
Rolul monitorului grupului nr. 3 Rolul monitorului grupului nr. 1 Monitor autoritar §i dur, care vorbe§te pe un ton de cazarma. El i§i ia rolul de §ef in serios, creind un climat de lucru individual in spiritul disciplinei ~i a! ordinii. Dupa distribuirea mijloacelor de lucru, monitorul va explica prima etapa a activitatii, fiira a furniza explicatii §i in ceea ce prive§te scopul final, dar supraveghind modul de executare al fiecaruia. Activitatea este strict individuala. Cuvintele monitorului pot fi: ,E bine!" sau ,Nu e bine!" sau ,Trebuie refacut '", adresindu-se intotdeauna indivizilor, §i niciodatii grupului in total irate, nespunind niciodata noi. El nu trebuie sa se implice efectiv. 0 data depa~ita prima etapa, dupa o verificare, monitorul trebuie sa dea startul pentru cea de a doua, aqionind in acela!ii fel, pe etape, pinii Ia sfir!iit (referitor Ia delimitarea in etape cf infra).
Rolul monitorului grupului nr. 2 Este un monitor democratic !ii cooperant, extrem de binevoitor !ii incurajator. El spune noi chiar de la inceput, explicind grupului ce e de fiicut, in linii mari. Apoi, adoptind un stil nondirectiv, el incearca sa anime o discutie a intregului grup, pentru ca acesta sii-!ii fixeze singur fazele activitatii. El nu trebuie sa emitii niciodatii judecati la adresa unor subiecti, ci doar privind grupul in
Monitor indiferent, prezentind doar in linii mari activitatea in fata grupului (cf. infra); el afirma ca nu cunoa§te nimic in direqia respectivii, eli ii va lasa pe cei prezenti sa actioneze in deplina libertate, interzicindu-le doar sa paraseasca incaperea in timpul desfii§urarii lucrului; in general, ii va lasa in pace, cu singura conditie ca !ii ei sa procedeze la fel in ceea ee-l prive~te. Totu~i, le va riispunde la unele intrebari, daca ei vor considera eli aceasta ii poate ajuta. Acestea fiind spuse, monitorul va incepe sa- ~i citeascii ziarul, intr-un colt al siilii. Fata de participantii care vor veni ulterior sa-i adreseze intrebari, elva manifesta politete §i intelegere, dar se va declara in continuare incompetent, lasindu-i sa procedeze a~a cum doresc.
213
Materialul Pentru un grup (urmind a fi dispuse pe o masii, cind echipele sint gata) : - douasprezece sau treisprezece foi din carton u~or, avind in jur de 40 x40 em ; trei perechi de foarfece ; cinci echere ; doua suluri de hirtie adeziva ; cinci compasuri simple ; cinci raportoare simple ; o cutie cu mici etichete colorate (cite o culoare pentru fiecare grup, pentru reperarea productiilor specifice); - cinci creioane ; - doua radiere. (Nu sint necesare decit trei perechi de foarfece .)
Construirea rationaHi a dodecaedrului Aceasta cuprinde cinci etape : 1. Realizarea, in centrul foii, a unui poligon regulat, cu latura de 5 em . ':Jr;,<$:
Sarcinile grupului Se pune problema construirii de ditre grup a cinci dodecaedre regulate. Un dodecaedru regulat presupune un volum cu douiisprezece fete, fiecare dintre acestea fiind un pentagon regulat. in cazul dodecaedrului pe care voni incerca sa-l construim, pentagoanele vor avea latura de cinci centimetri. Cu aceste dimensiuni, ne putem a~tepta !a un obiect finit, cam cit o minge mai mare. Dodecaedrul va fi confectionat din carton.
Pentru aceasta, se poate folosi compasul : figura fiind inscrisa intr-un cere cu diametrul de 8,5 em, se traseazii o -coarda de 5 em, se ia cu compasul o distantii. de 5 em ~i, din cele doua extremitati ale corzii, se traseata noile puncte de intersectie ~i a~a mai departe. De asemenea, se poate face un nod plat, dintr-o fi~ie de hirtie destul de lungii, lata
de 4,75 em, obtinindu-se un model care va servi apoi Ia desenarea tuturor celorlalte pentagoane.
5. Montarea §i lipirea eel or doua jumatati obtinute, pentru a constitui dodecaedrul.
Aplicarea exercitiului 1. Dupa citirea atenta a prirnei parti a acestui exercitiu, pot fi prevazute §i explicate tipurile de comportamente care vor putea fi observate pe parcursul acestei experiente in fiecare dintre cele trei grupuri, presupunind ca participantii se vor implica in mod serios in ceea ce li s-a propus.
4.75 em
2. Este evident eli, daca participantii 2. Pe fiecare laturii a primului penta- sint la curent cu obiectivele reale §i §tiu, de gon, luat ca figurii de bazii, se construiesc exemplu, ce se incearca a se demonstra sau ca surpriza (a se vedea documentul privind cinci pentagoane identice. ,incidentele") face parte din experientlJ. ... comportamentele nu vor mai fi acelea§i. Cu toate acestea, procesul se va desfa§ura nu va scapa de sub incidenta legilor privind dinamica grupurilor ; un singur nou parametru va fi introdus in ecuatie : cunoa§terea totala a scopurilor respectivei demonstratii de catre toti participantii. in aceasta eventualitate, incercati sa 3. Prin decuparea acestei figuri §i prevedeti comportamentele grupurilor. efectuarea, mai intii, a unei plieri, apoi a 3. Ce deduqii generale puteti face In unei lipiri intre laturi, se obtine un semi- legatura cu reaqiile pe care, de regula, dodecaedru, avind forma unui fel de cuveta le corelam cu triisiiturile de caracter ale geometrica. subiectilor participanti Ia realizarea unei 4. Aceea§i constructie, pe o alta foaie, a sarcini colective, sub controlul unui instructor sau al unui monitor? celeilalte jumatati a dodecaedrului.
\·
~
li
Instructiuni vizind activitatea pe grupuri
' II
WI lt!J •I
,1 :\i ill!: ,, ' -.j
L
r
l':
COMUNICAREA SI ARTA EXPRIMARII
EXERCITII DE COMUNICARE
214
Grupul nr. 1 U.sati ca etapele sa se deruleze una dupa alta. Nu vorbiti despre dodecaedru inainte ca figura sa fi fost terminatll. Executantii nu trebuie sa ~tie, in fiecare etapa, spre ce se fndreapta. Ei trebuie doar sa se supunll directivelor.
Grupul nr.
2 Vorbiti despre dodecaedru chiar de Ia inceput. Creati conditiile imaginarii figurii in spatiu;
prezentati dimensiunile ~i desenul general al unui pentagon regulat ~i lasati grupul sa aleaga modul in care sa-l realizeze cu exactitate, dupa -ce, in prealabil, ati evocat cele doua moduri posibile (coMtructia geometrica, cu ajutorul cercului, §i cea empirica, prin innodarea hlrtiei). Lasati grupul sa se orgar{izeze efectiv pentru activitate. Dacll participantii doresc sa alcatuias~a un Ian! de l~c~. lasati-_i sao faca. Veri~catJ doar d1mensmrule latunlor pentagonulm, aceasta fiind singura exigentll comuna, strictii (ca §i numarul total de cinci volume).
--------------------------
215
Grupul nr. 3
- ,Femeia de serviciu care deranjcaza"
Explicati ca se pune problema construirii, cu ajutorul intregului material aflat Ia dispozitie, a cinci dodecaedre, carora le veti da definitia geometrica . Detaliati definit iile (pentagonul.. _ celc douasprezece pentagoane ce Iimitcaza volumul dodecaedrului), liisindu-i apoi pe participanti sa se descurce singuri . Nu explicati maniera de a realiza pentagonul, nici semidodecaedrul. Dati, in schimb, ca instruqiune, respectarea marimii larurii pentagonului : 5 em.
Aceastii varianta de intruziune intervine in absenta monitorului (intruziune organizatii, ca ~i precedenta), existind insa intentia clara de restabilire a ordinii. Venind cu marura ~i fiira§, cea insarcinata cu menajul incearca sa adune riima~itele §i, fiiclnd aceasta, deranjeaza elementele deja strucrurate de grup, ca ~i instrumentele de lucru, fiira comentarii, dar intr-o maniera hotarita.
N.B . - in nici unul dintre grupuri, timpul acordat nu e limitat.
.. lncidentele" in cadrul experientei complete, se beneficiaza de prezenta unuia sau a doi supraveghetori exteriori, a caror interventie prilejuie~te observatii interesante privind moralul ~i reactiile grupului. Desigur, aqiunea acestora trebuie sa constituie o adevaratii surpriza. Dacii membrii grupului au cuno~tinta de existenta lor, reaqiile sint diferite. Pot fi organizate doua genuri de intruziuni-incidente, a caror desra~urare o prezentam in continuare (pentru expcrientll. vom alege, practic, una dintre celc doua) : - ,Necunoscutul care vine sa se informeze" Spre mijlocul activitatii (in mod normal, dupa patru'zeci de minute de lucru neintrerupt), monitorul anuntll ca va Iipsi citeva momente ~i iese. Putin dupa aceea, apare un personaj necunoscut grupului, declarind ell e un coleg al monitorului §i intrebind unde este domnul X ... (monitorul). Dupa care, ca atras de elementele vizibile ale activitatii, se apropie de grup, il interogheaza in legarura cu ceea ce face, criticlnd, ironic, ceea ce vede .. .
Observatorii Imobili ~i discreti, intr-un colt al inciiperii, observatorii (unul sau doi, a~a cum am vazut) au ca misiune sa se sustraga atentiei grupului ~i sa noteze toate reaqiile acesruia, atit in prezenta, cit ~i in absenta monitorului . Aspectele ce trebuie sa fie notate : - climatul general §i reaqiile grupale ; - atitudinile fata. de monitor ; - atirudinile participantilor unii fata de altii; - reaqiile fatll de intrus ; - atitudinea in rap?rt cu sarcina. Desfii~urarea
experien{ei
Dupa efecruarea cxperientci, in cadrul intilnirii grupului mare, observatorii i~i citesc raportul privind ceea ce s-a petrecut, din perspectiva dinamicii grupurilor respective. Ulterior, este initiatii
,Papu§a de cirpa" Este vorba despre punerea indivizilor in relatie cu propriul lor corp, intr-o situatie colectiva 1 •
n~- ~
COMUNICAREA $! ARTA EXPRIMARII
EXERCITII DE COMUNICARE
216
Numarul de participanii : maximum doisprezece Ia un animator. Animatorul sau animatorii trebuie sa manifeste o atentie distributiva . E de dorit prezenta a doi animatori, unul plasindu-se intr-o pozitie care sa-i permita observarea intregului grup, celalalt fiind disponibil pentru a participa ~i a interveni atunci cind crede de cuviinta. Cei doi i~i pot schimba rolurile pe parcursul exercitiului. Durata : extrem de variabila. Faza de exercitiu efectiv nu poate fi decit in mod exceptional mai scurta de patruzeci ~i cinci de minute, aceasta depinzind mult de obi~ nuinta pe care o au participantii in raport cu activitatea corporala. Din contra, faza de verbalizare poate dura o ora sau doua, in funqie de importanta schimburilor ~i de competenta animatorului. Sint necesare
--- -- - - ----- - - --- -- --- - ---
eel putin doua ore pentru a propune acest exercitiu unui grup de zece pina Ia douasprezece persoane.
manipulat trebuie sa tina neaparat ochii inchi~i. sa nu exprime nimic, sa se comporte ca o papu~a de cirpa, fiind disponibil, receptiv Ia aqiunile celuilalt. Cel care aqioneaza ~ine ochii deschi~i ~i riimine tiicut. Dupa ce a efectuat seria de mi~cari, participantul respectiv se poate rea~eza pe spate, a~teptind, Ia rindu-i, sa fie manipulat. Fiecare participant i~i organizeaza singur diversele momente ale experientei, stind intins, fiind disponibil pentru ceilalti, tinind ochii inchi~i , ori manipulindu-i, cu ochii deschi~i. pe cei care ii stau Ia dispozitie. Exercitiul este intrerupt de catre animatori atunci cind ace~tia estimeaza ca fiecare a putut sa ~i-1 asume suficiem, din dubla perspectiva, dar nici prea devreme, nici prea tirziu, aceasta
Obiective 1. Perceperea modului in care ne punem corpul Ia dispozitia celuilalt (localizarea rezistentelor, a tensiunilor) ; estimarea gradului de incredere pe care i-o acordam efectiv. 2. Con~tientizarea distantei dintre intentia pe care o avem atunci cind manipulam pe cineva ~i ceea ce simte in realitate respectiva persoana (modul in care este primita interventia noastra), ca ~i a stinjenelii pe care o resimtim fata de unele persoane.
Observatii curente Materialul 0 sala confortabila, cu mocheta sau covor de douazeci pina Ia douazeci ~i cinci de metri patrati, pentru eel putin opt persoane ; o buna izolare fonica.
•
• Cltl
Exerci~iul
comporta doua modalitati : una prin
f~, care fiecare se lasa manipulat de altcineva ~i ~~~ alta prin care fiecare intervine asupra corpu-
c.Z - 'J lui celuilalt. Ordinea acestor doua momente ~ este lasata Ia dispozitia participan~ilor.
Ji J
InstrucJiuni
lj [h )ii
l" t:'
il;\· I"
i .,·'I ;;.!
',!
i~.ij Animatorul le cere participantilor sa incerce sa se simtli in largul lor (scotindu-§i, eventual, incaltamintea ~i ~osetele, desflicindu-~i centurile) sau, ~i mai bine, sa abordeze o tinutii lejera (pantaloni de dans, un body etc.), dupa care ii invitii sa se mi~te prin sala, relaxindu-~i umerii, bratele, inchizind ochii §i intinzindu-se, Ia un moment dat, pe spate, intr-un loc care le convine. Cu ochii inchi~i. ei trebuie sa incerce o relaxare cu efecte 1.
Jtl:
Exercitiu propus de ditre Jacques Richer.
tonice imediate, o con~tientizare a propriei lor prezente, dincolo de orice activitate motrice. Animatorul conduce oral exerci~iul. Dupa un anumit timp, cind crede eli e cazul, el anuntli ca fiecare poate fie sa ramina destins, Ia dispozitia celor care vor veni sa-l manipuleze, fie sa deschida ochii ~i sa se ridice pentru a merge linga un alt participant, asupra caruia sa intervina a~a cum crede de cuviin\li. Manipularea vizeaza membrele (ridicarea ~i coborirea unei gampe, indoirea unui genunchi, rasucirea pe o parte ... ). Poate fi uti! sa se procedeze Ia o demonstratie flicutli de un animator, inainte de initierea aqiunii impreuna cu participantii, dar incercind sa se evite inducerea unor manipulari stereotipe. Cel care este
Rezistentele subieqilor manipulati : nu ii lasa pe ceilalti sa faca ce trebuie. Ori se opun, ori anticipeaza mi~carea pe care i~i imagineaza ca ceilalti vor sa le-o impuna. Nevoia de identificare a celor care i-au manipulat, cu exprimarea diferentelor dintre gradele de satisfaqie. Mirarea provocata de lumea senzatiilor. Analiza privind trairile trebuie sa fie, in permanenta, controlata de catre animatori, in funqie de compet~nta lor. ace~tia
,Papu§a de cirpa"
·!.'::·
217
• •
Participarea animatorilor Primul lor rol este de a da instructiunile, de a ghida inceputul mi~carii ~i a! relaxarii prin abordarea unui ton calm, a unei atitudini lejere, ~i de a tine totul sub observatie prin mentinerea unei atentii constante, a contactului continuu.
fiind o problema interpretabila din punct de vedere clinic. Exprimarea celor resim;ite sau verbalizarea
Aceastii faza este absolut indispensabila. in funqie de orarul disponibil, e mai bine sa se scurteze faza de manipulare decit sa se suprime cea de exprimare. Animatorul ii invita pe to~i participantii sa se reuneasca intr-un cere, asezati pe jos, cu o distanta mica intre ei, dupa care deschide discutia privind ceea ce s-a resim~it mai intii in postura de manipulat, apoi in cea de manipulator. Schimbul este condus de catre animator, imr-un mod nondirectiv, §i se cemreaza asupra persoanelor, in a~a fel incit sa fie facilitate exprimarea fiecaruia si comunicarea generala.
Ei trebuie sa intervina insa §i ca participanti, fie ca manipulatori, fie ca manipulati, ~i aceasta pentru a evita mai intii o ierarhizare a conduitelor ~i apoi, mai ales, pentru a permite anumitor participanti sa intervina, sa manipuleze un animator, adica pe cineva care, pentru ei, e incarnarea autoritatii. In acest caz, s-a intimplat ca, uneori, sa se observe importanta verbalizarii pentru evolutia unei persoane. De asemenea, se creeaza posibilitatea de a interveni astipra unui participant, in perspectiva unei relatii de sprijin, care nu va fi neaparat verbala. Experienta noastra ne permite sa afirmam ca, deseori, manipularea exercitata de noi i-a ajutat pe unii participanti in sensu! con~tientizarii modului lor de a fi ~i a problematicii personate privind relatia de autoritate. Este motivul pentru care ne pronuntam hotarit impotriva minimalizarii importantei pe care o poate avea functia de animare. Ceea ce li se cere neaparat animatorilor este sa fie suficient de formati pentru a nu se in~ela in Iegatura cu ceea ce simt atunci cind intervin in desta~urarea exercitiului.
EXERCITII DE COMUNICARE
218
, Cei doi nevazatori" Este vorba de con§tientizarea pe cale fizica a reactiilor la constringerile sociale 1 •
Obiective 1. Con§tientizarea modului in care dam sau primim impulsul pentru o mi§care.
2. Con§tientizarea rolului pe care il avem, dincolo de intentia con§tienta.
Numii.rul de participanJi : intre doisprezece §i cincisprezece, eel mult. Animatorul trebuie sa aiba o atentie distributiva, avind in vedere modul de structurare a activitatii, pe perechi sau in trio . Durata : extrem de variabila, in functie de investitiile participantilor in raport cu activitatea. Totu§i, faza de "'ctiune §i cea de verbalizare nu se pot desra§ura in mai putin de o ora §i jumatate-doua ore.
sa se insiste asupra regulii privind obligatia de a tine ochii inchi§i, conditie esentiala pentru buna desfa§urare a exercitiului. Nerespectarea acestei reguli echivaleaza cu refuzul de a participa. Participa toti stagiarii, §i numai animatorii tin ochii deschi§i, pentru a fi atenti la fiecare in parte §i pentru a asigura respectarea exercitiului. Daca cineva nu vrea sub nici 0 forma sa participe, atunci trebuie sa paraseasca sala. Refuzul sau de a inchide ochii este, ipso facto, un motiv de excludere din activitatea grupului. Deseori, acest exercitiu nu e realizabil daca in prealabil nu exista relaxarea, concentrarea asupra propriei persoane ; prin urmare relatia cu celalalt este posibila gratie existentei, mai intii, a relatiei cu sine. Dupa un anumit interval de timp, animatorul poate propune schimbarea partenerului, deschizind astfel o perspectiva celor care simt aceasta nevoie.
Exprimarea celor resimtite Materialul -
-
0 sala cu mocheta sau cu un covor foarte mare, ciue sa atenueze zgomotul produs de caderea bastoanelor. Bastoane (unulla doua persoane). Ni§te cozi de matura, rupte in doua sau trei segmente, pot fi extrem de utile. Se poate utiliza un set de bastoane de diverse lungimi (40 em, 60 em, 1 m, chiar 1,20 m) .
Instructiuni Un animator descrie situatia. Cel mai bine e ca demonstratia sa fie scurta, dar clara, realizata cu ajutorul unui partener. Trebuie 1.
Exercitiu propus de Jacques Richer.
Este o faza indispensabila a exercitiului. Orice actiune trebuie sa fie exprimata, pentru a fi cu adevarat formatoare. Animatorul conduce intr-un mod nondirectiv, adica facilitind exprirnarea fiecaruia §i comunicarea generala. El trebuie sa aiba in vedere ca tot ceea ce a fost trait in diversele ipostaze (a conduce sau a fi condus, a fi intermediarul intr-un trio cu baston sau cu contact direct al palmelor) sa fie exprimat de eel putin citiva participanti, fapt care, adesea, antreneaza expri~parea tuturor, §i mai ales a celor pen~ru care aceasta e profitabila.
Observatii curente •
Contradictia dintre comportamentul real §i rolul prescris. Cel care voia sa se lase condus se descopera impunindu-§i
COMUNICAREA Sl ARTA EXPRIMARII
propria mi§care altcuiva §i respingind impulsurile pe care le prime§te §i, invers, ceea ce provoaca o profunda reflectie asupra problematicii personale vizind relatia de autoritate. • Placerea sau neplacerea resimtite, dincolo de conformarea fata de rol. De exemplu : ,M-am liisat condus, ~a cum s-a convenit {fapt confirmat de partenerj, dar mi-a fiicut pliicere". Sau,
219
dimpotriva : , Ce bine era cfnd mii. liisam condus [ceea ce ~i partenerul confi.rmii] - Fiiceam ceea ce doream ". Aceasta calitate a trairii nu e niciodata independenta de relatia interpersonala. • Nerabdarea conducatorului, care dore§te sa-§i manipuleze partenerul sau intreaga retea, in timp ce reu§ita mi§carii depinde de intelegerea mesajului senzorial-motor.
Cei doi nevazatori Se pune accent pe rolul care consta in a conduce sau a fi condus intr-o mi~care, cu ochii inchi~i, comunicind prin intermediul unui baston. Bastonul nu este tinut, ci e pur §i simplu mentinut in adincitura fieclirei palme, prin presiunea de contact necesarli ~i suficientli pentru a putea percepe dacli celiHalt pierde sau nu contactul. Mai intii panicipli douli persoane, apoi trei ~i, eventual, ceea ce se intimplli rar, mai mult de trei. Panenerii care au constituit perechi i§i stabilesc rolurile intre ei : cine conduce, cine se Iasli condus ? intr-un prim interval, jocul se des~oarli verbal. intr-un a! doilea interval - nonverbal. Aceastli instructiune va fi propusli, pe parcursul aqiunii, de clitre animator. - Animatorul are misiunea de a observa, Ilisind fiecare pereche sa evolueze §i veghind Ia respectarea instructiunilor initiale (ochi inchi§i, schimbare de rol) §i, in functie de ceea ce percepe, introducind noi instruqiuni. De exemplu : "Nu se va mai spune cine va conduce # cine se va liisa condus, aceasta se va exprima cu ajutorul bastonului". - Cllderile bastonului trlideazli dificultatile de a stabili un contact just. Animatorul are grija ca acestea sa fie acceptate, flirli a perturba derularea actiunii. - Atunci cind estimeazli eli durata exercitiului in doi a fost suficientli, animatorul propune
l•
'C2;.
dispunerea in trei . in aceasta situatie, parte- ~~ nerul din mijloc trebuie sa facli in ~a fe i, ~'i incit mesajul pe care il prime~te de Ia eel ~~ care conduce sa ajunga Ia a! treilea. ~ Fiecare participant i~i schimbli Iocul, asumin- ~::11 du-~i diferitei~ pozitii ale Iantuiui de comuni- rZ~ care §I de aqJUne astfel reahzat. ~~ - Dupa o prima secventa cu bastoanele, este i,O~ posibilli propunerea contactului direct, de Ia ~. palma Ia palma. Perceperea posibilitlitilor participantilor depinde de animatie. In acest caz, contactul senzorial se poate transforma rapid in relatie senzualli. Acest exercitiu se poate face in tlicere sau poate fi acompaniat de o muzicli lenta (mi$Carea se face cu ochii inchi§i) . Este preferabil sa se fuca, totu~i, in tlicere. Muzica trebuie aleasli §i utilizatli in sensu! facilitarii mi§clirii, atunci cind inhibitia este foarte putemicli, dar se impune precautie fatli de inductia pe care o poate genera. Muzica este un mediator a carui putere afectiva este incontestabilli, trebuind, prin urmare, sa fie corelatli cu obiectivele urmlirite. De exemplu, se va putea utiliza Canonul pe trei voci ~i un bas de Pachelbel, dar aici nu e vorba de o exprirnare corporalli pe fond muzical. Dacli participantii sint intr-adevlir prea inhibati §i nu reu§esc sa se adapteze, .-aceasta se intimpla pentru eli animatorul gre§e§te insistind. EI trebuie sa §tie sa se adapteze Ia realitatea psihologica a grupului.
COMUNICAREA SI NEGOCIERILE
Obiective CAPITOLUL 4
COMUNICAREA
~I
NEGOCIERILE
Schimburile nu se produc intotdeauna sub semnul unei reciprocitiiti perfecte. Uneori, e necesar sa se argumenteze §i sa se dezbata dacii trebuie sa se ajunga sau nu Ia o decizie colectiva. Totu§i, cu cit fiecare poate reflecta mai mult, in mod izolat, redactindu-§i propunerile individuale, cu atit mai dificil ii este ulterior sa accepte perceptiile celorlalti §i sa coopereze Ia o elaborare colectiva de text sau de optiune, existind riscul de a omite o informatie adecvata, formulata de ciitre o persoana. in consecinta, se impune con§tientizarea : diferitelor principii care pot ghida conduitele; intereselor opuse, in functie de rolurile profesionale sau sociale detinute de unii sau de altii ; contradictiilor §i a dublelor constringeri inerente unei situatii ; ata§amentului narcisst fata de formularea unor puncte de vedere; naturii modalitiifilor de apiirare pe care fiecare tinde sa le puna in joe; tulburarilor afective, inerente unei luari de pozitie colective §i care e necesar sa fie anihilate. Mentionam eli exercitiile prezentate in acest capitol pot fi completate prin utilizarea unor dispozitive de simulare diverse, prezentate in cea de-a patra parte a Iucrarii de fata.
Interpretarea unor imagini 1
in acest exercitiu , membrii unui grup sint invitati sa redacteze, mai intii individual, apoi in cadrul unei serii de subgrupuri, ni§te legende sau istorioare corespunzlitoare unei imagini unice, fotografie sau desen complex, care le este prezentatii. Aceste formuUiri colective obliga Ia unele discutii, cu luarea in. considerare a diferitelor perceptii (care au fost intarite prin I . Exercitiu conceput de Andre Levy.
formuHirile anterioare), soldindu-se, prin urmare, cu unele compromisuri decizionale. Numarul de participanfi : de Ia cinci Ia patruzeci. Durata : intre o ora ~i trei ore, in functie de numarul de participanti.
Materialul Reprezentari sau ilustrari relativ complexe sau ambigue, intr-un numar suficient. in anumite cazuri, s-au utilizat plan~e din testul Thematic Aperception Test al lui Murray.
1. Con~tientizarea diferentelor existente in perceperea §i interpretarea aceleia~i scene, reprezentata printr-un desen sau printr-o fotografie.
2. Exersarea fiecarui participant in a lua o anumita distanta fata de o perceptie sau formulare, mai ales privind unele detalii sau intelegerea de ansamblu a unui document.
221
3. Dezvoltarea, in grupuri mici, a aptitudinii de a accepta unele concesii ~i de a ajunge Ia compromisuri tara compromitere. 4. Antrenarea unor echipe in sensu! evitarii solutiilor reduqioniste, banale, in procesu l de reunire a consideratilor privind o situatie reprezentata sau evocata.
5. Atragerea atentiei asupra necesitatii asimilarii unor precautii preliminare, in timpul primelor consultari pe marginea unei imagini sau a unui text.
Interpretarea unor imagini Formatorul prezima importan!a exercitiului din perspectiva pregatirii unei activitati in cadrul unei echipe performame, sublini ind ca, in diferitele faze ale exercitiului, vor fi necesare eforturile tuturor. Prezentind, in cominuare, aceste faze, el distribuie fiecaruia (sau proiecteaza pe un ecran) o imagine (sau un document) de referintli.
Primafaza Dureaza intre zece ~i douazeci de minute : fiecare participant este invitat sa redacteze una sau mai multe fraze rezumind o istorie pentru care imaginea de referinta ar putea constitui o ilustratie. A douafaza Dureaza intre douazeci ~i treizeci de minute : participantii sint invitati sa se imparta in grupuri de patru- ~ase persoane, stabilite dinainte sau constituite pe loc (cf. documentul 4) . Fiecare mic grup va trebui sa redacteze, in comun, o noua istorioara, care ar putea fi ilustrata de imaginea de referintli. A treiafaza Dureaza douazeci-treizeci de minute : diversele grupuri participante primesc instruqiunea de a se consulta ~i a negocia, pentru a produce, in comun, o singura scuna istorie sau o legendli care ar putea fi ilustrata de imaginea de referintli. A patrafaza Dureazli in jur de treizeci de minute : daca acest fapt nu s-a produs deja, pe parcursul .....;_
diverselor faze, participantii sint invitati de ·: . clitre formator sa descrie ~i sa analizeze sentimentele, problemele ~i dificultatile pe care ~ le-au resimtit pina in ace! moment. ~ Prin aceasta analiza se poate determina o lista ~ld de precautii metodologice (iar pentru fiecare J. ; participant- una de avertismente personale), necesare in studierea unui document ~i in!() , sintetizarea consideratiilor pe care acesta le poate suscita, precum §i o serie de conditii ~~:) psihologice pertinente, proprii adoptarii unei decizii in echipa.
:·t
lr:J,; c;
Comentarii Acest exerciiiu poate permite fiecarui participant, cu ajutorul discret a! formatorilor, sa-~i con~tientizeze inertiile .personale ~i a~amen tul, mai mult sau mai putin obi~nuit, fatli de detalii sau modalitati proprii de descriere. De asemenea, el favorizeazli elaborarea unei metode vizind alegerile necesare pentru a ajunge Ia o solutie satistaclitoare, pentru a clarifica o situatie sau a echilibra unele interprerari sau schematizliri. E important sli se mentinli un climat de buna dispozitie, chiar de umor, pentru ca exercitiul sli nu devinli stresant pentru participanti. Variante I. in locul unei singure imagini, e posibil sa se propunli un mic set de trei pina Ia cinci imagini, relativ diferite, obligind Ia o incercare de corelare. 2 . in locul une i imagini figurative, se poate propune o compozitie nonfigurativa.
____ __________________ _ _ ..;.,..._
EXERCITII DE COMUNICARE
222
3. Imaginea poate fi inlocuit.li prin ni~te elemente de banda desenat.li, in care spatiile destinate replicilor sint goale (sau au fost ~terse) ~i rezuma o situatie sau o mica istorie. 4. Desenele pot fi inlocuite prin unul sau mai multe texte, chiar printr-o list.li de personaje sau de roluri, pe marginea carora se va cere elaborarea, in funqie de diferitele faze, a unor
,Supravietuirea pe uscat" Vom prezenta douasprezece intrebari privind diferitele aspecte ale supravietuirii umane intr-un loc izolat. Pentru fiecare dintre aceste intrebari, trebuie sa alegeti, in mod individual, varianta care vise pare a fi cea mai apropiata de solutia propusa. lncercati sa va imaginati in situatia descrisa, amintindu-va eli sinteti singur lli ca aveti un echipament extrem de sumar (cu o singura exceptie, care a fost indicata). Acolo unde va gasiti este toamna : zilele sint calde ~i uscate, dar noptile sint reci. Dupa ce veti raspunde individual Ia fiecare dintre aceste intrebari, va vom cere sa le -reluati, dar, de data aceasta, in mici grupuri. Grupul dumneavoastra va trebui sa decida atunci, in functie de consensul obtinut, care e cea mai bunli varianta pentru fiecare situatie. In nici un caz nu trebuie sa va schimbati deciziile individuale in urma unei discutii in cadrul grupului. Atit raspunsurile individuale, cit lli rlispunsul grupului vor fi, ulterior; notate, conform unui rlispuns-tip, care va va fi propus de Catre Un grup de expeqi I .
istorii succesive (dupa modelul
COMUNICAREA SI NEGOCIERILE papu~ilor
ruse~ti).
5. Atit desenele, cit ~i textele pot fi inlocuite printr-un dosar cuprinzind diverse documente. Se cere extragerea, in mod succesiv, fie a unor articole de jurnal (sau de rev ism profesionala), fie a unor texte radiofunice, fie a unor scenarii de filme, fie a unei sinteze adresate unei autorimti.
Obiective 1. Demonstrarea modului de stabilire a consensului intr-un grup de lucru.
2. Explicarea conceptului de sinergie.
Numiirul de participanJi : intre cinci lli douasprezece persoane. Rezultatele sinergice sint mai frecvente in micile grupuri de cinci pina Ia l/apte persoane . Durata : intre o ora lli o ora lli jumatate.
Materialul necesar • • • •
0 copie a foii de decizii, ce trebuie completata de fiecare participant ; Un instrument de scris pentru fiecare; Cite o copie a foii de raspunsuri ale expertilor in supravietuire pentru fiecare ; Cite o copie a foii de instruqiuni.
Modul de dispunere a incaperii 0 sala suficient de mare, pentru ca fiecare grup sa se poata reuni in intregime, plus mici sali aUiturate, in care subgrupurile vor putea Iuera in mod izolat.
Instructiuni
I . Drepturi rezervate.
Decizia adoptata prin consens este o metoda destinatli grupurilor de lucru care au de studiat o problema sau de hotlirit ceva,
permitind implicarea fiecaruia in discutie ~i integrarea ideilor ~i sugestiilor propuse de toti membrii grupului in solutia finala . Aceasta va trebui sa reprezinte, practic, unanimitatea grupului . Desigur, este mult mai utila aceasta modalitate de lucru : ea cere eforturi constante din partea fiecaruia, pentru a se respecta regulile jocului ~i, de asemenea, mult mai mult timp . Totul/i, experienta aratli di o astfel de metoda genereaza solutii mult mai bune decit alte tipuri de abordare, precum votul majoritatii, persuasiunea sau compromisul. in cautarea unui consens, fiecare dintre membrii grupului va trebui : 1. Sa-:ji defineasca poziJia eft mai bine posibil, inainte de reunirea grupului (~tiut fiind eli aceasta pozitie este incompleta
223
~i eli i se vor alatura sugestiile altor participanti) ; 2. se simta responsabil de a-:ji exprima propria opinie, in a~a fel incit grupul sa poatli profita de sugestiile tuturor. 3. Sa-:ji asume responsabilitatea de a asculta opiniile ~i sugestiile celorlalti participanti, fiind pregatit sa- ~i modifice pozitia in funqie de argumentele logice care vor fi expuse. 4. Sa accepte confruntarea, atunci cind e cazul, a propriei pozitii cu pozitiile celorlalti participanti. Se ~tie eli doar prin analizarea diferentelor pot aparea solutii creative. Nu trebuie deci sa se utilizeze tehnicile destinate evitlirii conflictelor, precum voturile, compromisurile sau abandonarea discutiei in scopul de a mentine pacea.
sa
,Supravietuirea pe uscat" Foaia de decizii pe care trebuie sa o completeze fiecare participant 1. V-aJi indepiirtat de grupul prietenilor dumneavoastra ~i iatii-vii, acum, riitiicit, singur, fntr-o piidure neumblatii. Nu aveJi nici miicar un minim echipament pentru a vii semnala prezenfa . Cel mai bun mijloc de a va avertiza prietenii este de: . - a chema in ajutor cit mai convingator posibil, pe un ton grav; - a striga cit de tare puteti ; - a fluiera cit mai ascutit ~i cit mai tare posibil. 2. Vii aflaJi intr-o zonii plinii de ~erpi. Cea mai bunii modalitate de a vii proteja este de : - a face cit mai mult zgomot cu picioarele ; - a merge incet, tara zgomot ; - a va deplasa noaptea. 3. SfnteJi riitiicit fntr-o regiune siilbaticii ~i vii este foame. Cel mai bun mod de a recuno~te plantele comestibile consta fn : - a minca tot ce maninca pasarile ; - a minca toate plantele, cu exceptia celor care au bobite de un ro~u stacojiu; - a pune pe buza inferioara un mic fragment din respectiva planm, timp de cinci minute ; dadi nu se intimpla nimic, se poate minca. 4. Vremea devine caldii ~i uscatii. Avefi cu dumneavoastrii aproape un litru de apii. Trebuie : - sa utilizati rational apa, sa nu beti decit o cana pe zi ;
Raspuns individual
Raspunsul grupului
·.o~
' lftl l~% ;:~{
~~'
~~f
'"Z• ~w ; ~~ \
~:):
;,(,)_ :"OJ
rat .. ~ ~
224
COMUNICAREA SI NEGOCIERILE
EXERCITII DE COMUNICARE
225
--- - ----- - ----- -- ---------
- sa nu beti din ea inainte de a va opri pentru innoptare ; in ace! moment, veti putea bea cit veti avea nevoie; - sa beti atit cit va trebuie, pentru a va stinge setea . ~i vii estefoarte sete. Ajungefi, in sfir~it, lingii un piriu, pentru a descoperi, de fapt, ca e secat camp let. Cea mai bunii ~ansa de a giisi apii o aveJi daca : - sapati oriunde in albia piriului ; - sapati pe sub plantele ~i radacinile de arbori de pe malurile piriului; - sapati in albia piriului ~i intr-o adincitura a reliefului . 6. incercafi sa piiriisifi aceastii zona de~erticii, cabo rind de-a lungul albiei, unde s-ar putea giisi apii. S-a fiicur noapte. iar eel mai bun toe de oprire este: - aproape de apa, pe chei ; - undeva Ia inaltime, pe un povirni~ ; - Ia jumatatea pantei . 7. V-aJi indepiirtat de locul fn care v-afi insralat, pentru a face o mica plimbare o data cu venirea nopJii. intunericul cuprinde rapid fntreaga piidure ~i. la fntoarcerea ciitre punctul de plecare, intensitatea luminii produse de lanterna dumneavoastrii fncepe sa scadii. in acest caz. trebuie : - sa va indreptati cit mai repede posibil spre locul instalarii, cu speranta eli lanterna va functiona macar pina veti regasi drumul de intoarcere ; - sa incercati sa incalziti bateriile Ia subsuoara, pentru a le reactiva, remontindu-le apoi in lanterna; - sa aprindeti lanterna in reprize de citeva secunde, pentru a recunoa~te drumul, ~i sa avansati incet. 8. Din cauza unui viscol, sinteJi blocat in micul dumneavoastrii cart. Pentru a putea dormi, aJi liisat rqoul aprins. Acest lucru poate fi periculos dacii flaciira este : - galbenii; · - albastra; - ro§ie. 9. Avefi de infruntat un riu cu un curent extrem de puternic, cu o albie plinii de pietre mari ~i cu apii tulbure. Dupii ce ati ales, cu multii atentie, locul de traversare, trebuie: - sa traversati, tinindu-va cu grija cizmele §i rucsacul; - sa va scoateti cizmele §i sa aruncati rucsacul pe celalalt mal; - sa va aruncati rucsacul pe celalalt mal, dar sa traversati cu cizmele in picioare:. 10. Atunci efnd traversati un riu cu un curent foarte puternic # apa vii ajunge la centurii, trebuie sa vii deplasati fntorefndu-vii : - spre amonte ; - spre celiHalt mal ; - spre aval.
5. Nu mai avefi apii
Raspuns individual
Raspunsul grupului
11. Vii aflaJi intr-a zona stfncoasii, alunecoasii, acoperita cu mu~chi,
pe unde trebuie sii vii cii{araJi pentru a putea trece mai departe. Trebuie sii vii ca{iira{i: - cu picioarele goale ; - pastrindu-va cizmele in picioare ; - in ~osete.
Raspuns individual
Raspunsul grupului
12 . Refmorcfndu-vii la locul instaliirii, avefi surpriza sii descoperi{i un urs imens fnvirtindu-se in jurul cortului dumneavoastrii. Nu sinte{i inarmat. La zece metri de dumneavoastrii, ursul se ridicii pe picioarele din spate. in acest caz. se impune : - sa o luati Ia fuga ; - sa urcati in eel mai apropiat copac ; - sa ramineti pe Joe, pregatit sa va retrageti lent.
Raspunsurile expertilor in materie de supravietuire Pentru fiecare dintre cele douasprezece intrebari avansate, veti gasi, mai jos, varianta recomandata de catre expertii in supravietuire. Sint recomandarile cu aplicabilitate in cea mai mare parte a situatiilor. in anumite cazuri insa va fi necesar sa se aiba in vedere alte solutii. 1. Striga{i dupii ajutor, pe un ton eft se poate de grav.
0 voce grava este auzita, intr-adevlir, pina departe, ~i mai ales intr-o p~dure deasa. Numai strigind tare, cu o voce grava ~i folosind ' cuvintul ,ajutor", veti avea cele mai multe ~anse de a fi reperat de insotitorii dumneavoastra. Un strigat ascutit nu se va auzi prea departe §i va putea fi confundat, de Ia distan{a, cu tiplitul unei pasliri sau al unui animal oarecare. 2. Producerea, cu picioarele, a eft mai mutt zgomot posibil. in general, §erpii sint speriati de zgomot §i, in acest caz, se vor indeplirta imediat de dumneavoastra. Exista chiar mari §anse sa nu vedeti nici unul, doar daca nu 1-ati luat prin surprindere sau daca mi cumva se gase§te intr-un loc din care sa nu poatli scapa. Unii dintre ei vineaza noaptea §i, mergind incet, e foarte posibil sa intilniti citiva. 3. Vii puteti pune pe buza inferioarii, timp de cinci minute, un fragment din respectiva
,CD
plantii; dacii nu se intimplii nimic, incerca{i f~ J' sii mfnca{i pufin din ea. .~~~ ~ \
Desigur, cea mai bunli solutie e de a nu minca ~~1 decit plantele pe care le cunoa§teti. Cind aveti tllf~ insa indoieli §i nu exista alte solutii, e bine sa~-.\' recurgeti Ia testul gustativ. Daca planta este ~; otravitoare, in momentul respectiv veti avea ~ o senzatie extrem de dezagreabila, ca un prim ;<.Q il semnal. Culoarea bobitelor nu e neaparat . semnul unei plante otravitoare ~i. pe de alta parte, pasarile nu au acela§i sistem digestiv ca a! nostru . O$L.
4. BeJi apii atit cit simiifi nevoia. Ceea ce trebuie sa se evite, in acest caz, este deshidratarea, deoarece, o datli procesul inceput, nu mai puteti sa-l opriti, iar rationalizarea cantitlitii de apa nu va va putea permite sa luptati eficient impotriva acestui pericol, mai ales daca sinteti doborit de insolatie. De aceea, e bine sa se consume apa atunci cind se simte nevoia §i, desigur, sa se caute o sursa de apa cit mai repede posibil. 5. Siiparea in albia pfriului # fn scobitura unei viii. intr-adevlir, in scobitura unei vai apa curge eel mai repede, se atinge cea mai mare adincime §i existli eel mai putin mil, acesta fiind ultimul loc expus secarii.
--------------------------
226
EXERCITII DE COMUNICARE
6. La junuirarea unei panre.. in caz; de furtunii , locul respeCliv poate fi expus la un adevarar torenr. in consecin{a, nu e bine sa vii plasa{i fn scobitura creata de un torenr, ciici risca{i sa aluneca{i 0 data cu apele, ceea ce li s-a fnrimplat deja unor amatori de drume{ii montane. Pe de alta parte, daca va posta{i pe creasra, va expune{i ~i mai mutt la ploaie, la vinr ~i la trasnet, fn caz de furtuna . E preferabila deci plasarea la junuitatea pantei.
bateriile la subsuoara, spre a le reactiva, urmfnd sa le reinrroduce{i fn lantemii. intr-adevar, bateriile electrice i§i pierd in mare masura din putere, epuizindu-se rapid, atunci cind e frig. Este deci foarte indicata relncalzirea lor. Preferabil e, desigur, sa se evite plimbarile sau rraversarile prin padure pe timpul noptii, existind destule obstacole care pot pro. duce rani (crengi joase, bu§teni, gropi etc.) , iar intr-o astfel de situatie, o gamba fracturata, o rana Ia ochi sau o glezna luxatii ar constitui un serios handicap . Atunci cind vii aflati intr-o regiune impiidurita, e preferabil sa rarnineti aproape de locul instalarii, deoarece, dupa apusul soarelui , intunericul se lasa imediat. 7.
A~eza{i-vii
8. Galbena. inrr-adevar, a flacara galbena indica faptul ca arderea din re~oul dumneavoastrii este insuficienrii ~i ca, probabil, se degaja oxid de carbon. in fiecare an, numero~i drume[i mar asfuia{i, fn corturi, fn acest mod. 9 . Traversa{i pastrind cizmele ~i rucsacul. Traversarea unui curent puternic este sursa a numeroase accideme. Va trebui sa va pastrati
Ati ri'ispuns, in mod individual, Ia chestionarul privind supravietuirea ; acurn trebuie sa dati raspunsuri Ia acelea§i intrebiiri, in calitate de grup, arnintindu-va ca este necesar ca fiecare riispuns sa intruneasca unanirnitatea. Acordati deci un tirnp suficient pentru a asculta §i a incerca sa intelegeti, luind in considerare pozitiile tuturor rnernbrilor grupului, pentru exprirnarea cit rnai cornpletii a propriei pozitii. fiicind dovada unui spirit constructiv, necesar pentru ca intregul grup sa ajunga Ia o solutie.
pamofii sau cizmele, pentru a vii proteja picioarele de ascuti~urile pietrelor. Pe de alta parte, daca rucsacul este bine echilbrat, va va putea asigura o mare stabilitate; daca e ermetic ~i impermeabil, el vii va putea servi chiar de suport, in cazul in care veti cadea intr-o groapa plina cu apa. 10. Spre celalalt mal. Multi oameni se ineaca alegind un sens gre~it de intoarcere, atunci cind incearcii sa traverseze un vad . intoarcerea spre amontele unui riu este solutia cea mai periculoasa : curentul vll poate impinge inapoi, iar greutatea rucsacului va poate cauza rasturnarea. Cea mai mare stabilitate o puteti avea intorcindu-vll perpendicular pe curentul de apll ~i privind punctul de sosire de pe cellllalt mal. 11. in ~osete. in acest fel, aveJi aderen{a cea mai mare ~i simJiJi eel mai bine terenul pe care vii deplasa{i . incalJiimintea dumneavoastrii de munte poate deveni lunecoasa, iar mergind cu picioarele goale, risca{i sii vii raniJi.
12. RiimfneJi pe lac, dar fifi pregatit sa bate[i fn retragere. Daca vii agitati, cu sigurantll il veti provoca ~i mai mult pe respectivul urs, imobilizat de simpla dumneavoastra prezentl\ . Daca e atras mai ales de proviziile dumneavoastra, e preferabil sa-l lasati sa se infrupte, pemru ell se va indeparta atunci cind va fi satisflicut. in general, se recomanda retragerea foarte lenta, in cautarea unui copac, a unei stinci abrupte etc., pentru refugiere.
Posibile variante ale exercitiului Alfi itemi In locul problernei de supravietuire propuse in acest exercitiu, se poate utiliza, de exernplu, o listii a celor rnai irnportante zece problerne existente actualrnente in institutia in care lucreaza participantii. In prealabil, se poate cere unui e§antion reprezentativ din rindul personalului sa faca o listii vizind ordinea descrescatoare a
COMUNICAREA $1 NEGOC!ERILE
importantei problemelor respective, pentru a o utiliza ca pe un raspuns-tip, in raport cu care se vor nota raspunsurile date de participanti. In timpul desfii§urarii exercitiului, se poate cere, de asemenea , participantilor sa sugereze un anurnit numar de iterni, pe care, ulterior, li se va cere sa-i ordoneze.
Grup cu grup Aceastii formula rezida in a-i cere unui grup sa lucreze in prezenta unui alt grup, de
227
observatori. Ulterior, rolurile se inverseaza, utilizindu-se doua exercitii diferite.
Varierea duratei Durata acordata diverselor grupuri pentru a rezolva problema respectiva poate fi schimbatii. De exemplu, se vor acorda douazeci de minute unui grup , treizeci de minute altuia §i nu se va impune nici o Iimita de timp unui al treilea. Se vor compara , apoi , rezultatele §i gradul de satisfactie al participantilor, in funqie de lirnitele fixate.
,Supravietuirea pe uscat 1'
·N
I . Dupa ce a organizat subgrupurile, anima- 8. Fiecare participant prime~te o copie a foii -if: torul prezintll , pe scurt, exercitiul, explicind de rezultate ~i, cu ajutorul acesteia, i~i calcu- :";;' scopul, modul de derulare. leaza singur punctajul. in fiecare subgrup, :1"1: 2. in continuare, el distribuie participantilor un voluntar va calcula, de asemenea, puncta- :.ffi' foaia de decizii, cerindu-le sa o completeze jul solutiei comune, ca §i media scorurilor .'~( individual, flira a comunica unul cu altul (zece individuale din respectivul subgrup. f'O~ minute). 9. Fiecare subgrup discutll desl?re metoda pe i;Q~ 3. Se reunesc mai multe subgrupuri, iar fiecllrui participant i se inmineaza cite o copie a care a utilizat-o pentru a-~i rezolva proble- (0 ; mele ~i despre comportamentele care fie au ·• Q foii de instruqiuni. 4. Dupa ce foaia a fost citita de catre partici- facilitat, fie au ingreunat activitatea ~i propanti, animatorul face citeva scurte comentarii ductivitatea in cadrul grupului. pe marginea continutului acesteia. 10. Animatorul conduce o discutie generala 5. Subgrupurile se despart, pentru a Iuera privind exercitiul, pe teme precum conducll(tre izeci de minute). torul unei echipe, stabilirea unui compromis, 6. Cind toate subgrupurile au terminat, se strategia de rezolvare a problemelor, de luare reune~te intregul grup, participantii a~ezin a unor decizii, climatul psihologic ~i posibile du-se unii lingll altii. aplicatii ale tehnicilor demonstrate pe parcursul 7. Animatorul pregllte~te o tabla, pe care vor exercitiului . fi notate rezultatele.
Anticiparea riispunsurilor in cazul in care se lucreaza cu rnai multe grupuri, doua dintre ele pot . fi solicitate sa cornpleteze, separat, aceea§i foaie de decizii, ceriridu-li-se totodatii sa anticipeze riispunsul dat de celalalt .grup. Se va reuni, apoi, totul, aratindu-i-se fiecarui grup predictiile fiicute de celelalte.
Aceastii variantii perrnite fiecarui grup sa aiba o imagine despre el insu§i, putind contribui Ia irnbunatiitirea cornunicarii dintre grupuri .
Clasarea I se poate cere fieciirui participant sa-i claseze pe ceilalti intr-o ordine descrescatoare,
COMUNICAREA SI NEGOCIERILE
229
EXERCIT!! DE COMUNICARE
228
Exercifiul se poate face individual $i fn privind influenta asupra solutiei adoptate grup, comparfndu-se apoi diferitele clasade catre grup. Fiecare va putea calcula atunci media gradelor de influenta care i-au mente. Numarul de participanfi : grupuri de fost atribuite, dupa care va calcula un scor real, bazat pe diferentele existente, pentru §ase pina Ia opt persoane. Durata : in jur de doua ore §i jumatate. fiecare item al problemei propuse, lntre raspunsul sau §i eel al grupului. Ulterior, se va putea face o comparare a aces tor doua Materialul necesar tipuri de scoruri.
Pe parcursul desta§urarii exercitiului, fiecarui participant trebuie sa i se inmineze: o foaie de instructiuni ; Pot fi propuse mai multe secvente succesive, vizlnd probleme diferite, In a§a fel inc!t - o foaie de decizie. Animatorul trebuie sa aiba in vedere : grupurile sa-§i amelioreze treptat metoda compararea rezultatelor ; de lucru. De Ia o faza Ia alta, se va putea - rezultatele §i explicatiile furnizate de schimba chiar componenta grupurilor. catre NASA . in atentia unuia dintre subgrupuri (In Douii copii desta§urare, al doilea paragraf) : in Joe sa dea cite 0 copie a foii de decizii - respectarea regulilor fundamentale de lucru In grup. fiecarui participant, animatorul poate lnrnina cite doua. Prima va fi returnata de catre fiecare dupa faza individuala, iar a doua dupa faza de grup. Aceasta va permite Obiective animatorului sa calculeze dinainte, pentru fiecare grup, In timpul desfli§urarii fazei 1. Compararea eficacitatii adoptarii unei de grup, diferenta dintre scorul maxim §i decizii, at!t individuate, cit §i colective. eel minim, ca §i media scorurilor indivi- 2. Demonstrarea faptului eli functionarea duate. Astfel, dupa faza de grup, unele unui grup depinde in mod direct de metorezultate pot fi deja comparate §i discutate dele de lucru ale membrilor sai, prin de catre subgrupuri. compararea modurilor de adoptare a unei decizii, prin vot §i prin consens.
Schimbarea
,Accident pe Luna" Imaginati-va un accident pe Luna : se pune problema stabilirii echipamentului indispensabil actiunii de regasire a rachetei-mama, prin clasarea a cincisprezece obiecte, in ordinea importantei (a se vedea 1 documentul 11l : foaia de instructiuni) . I. Acest exerctttu este cunoscut din 1972, cind a fost publica! (traducere in francezli dupa textul datorat lui Jay Hall) in nurnarul 27 a! revistei
3. Sublinierea faptului di, daca sint bine stapinite, conflictele pot favoriza creativitatea. 4. 0 buna apreciere, din partea grupului, a propriului potential, in sensul cre§terii eficacitatii:-
Psychologie (cf. ~i el Communicacion,
Francis Vanoye, Expression A. Colin, Paris, 1973).
Instructiuni, decizii lnstruqiuni valabile pentru fiecare participant Faceti parte din echipajul unei nave spatiale, programata, initial, sa recontacteze racheta-mama, in cemrul fetei luminate a Lunii. Dupa o serie de defeqiuni mecanice, a trebuit sa aselenizati Ia o distantll, de aproximativ 320 Ian futli de locul de imilnire fixat. Pe parcursul aselenizarii, cea mai mare parte a echipamentului debord a fost avariat, cu exceptia celor cincisprezece obiecte de mai jos. Pentru echipajul dumneavoastra, reimilnirea cu racheta-mama este vitala, ~i trebuie sa alegeti echipamentul indispensabil acestei lungi calatorii. Exercitiul consista in clasarea, cu ajutorul foii de decizii, a celor cincisprezece obiecte, in ordinea necesitatii. Puneti cifra I in fata obiectului care vi se pare eel mai important, 2 in fata urmatorului, ca importanta, ~i a~a mai
~i
l
reguli fundamentale
·co departe, pina Ia numarul 15, pus in fata celui _".;considerat eel mai putin uti! : - o cutie de chibrituri ; - alimente concentrate ; - cincizeci de metri de fringhie din nailon; - 0 para~uta din matase ; - un aparat de incalzit cu energie so lara ; - doua pistoale de calibru 45 ; - o cutie cu lapte praf; - doua rezervoare de oxigen, de cite 50 kg; - o harta a constelatiilor lunare; - o barca de salvare gonflabila; - un compas magnetic ; - 25 litri de apa; - o trusa medicala, cu seringi pentru injeqii subcutanate ; - semnale luminoase ; - un emitator - receptor cu energie solara (frecventa medie).
r~
iti;z Ill
:E
~
(.)
0
Q
Foaia de decizii Obiecte
I
I
I
I
Clasament Puncte de Clasament Puncte de Clasament NASA individual abatere colectiv abatere
- 0 cutie de chibrituri - Alimente concentrate - Cincizeci de metri de fringhie din nailon - 0 par~uta din rnatase - Un aparat de inclilzit cu energie so lara - Doua pistoale de calibru 45 - 0 cutie cu lapte praf - Doua rezervoare de oxigen de cite 50 kg - 0 harta a constelatiilor lunare - 0 barca de salvare gonflabila - Un compas magnetic - 25 litri de apa - 0 trusa medicala, cu seringi pentru injectii subcutanate - Semnale luminoase - Un ernitator - receptor cu energie solara (frecventa medie) ~---------------------------
COMUNICAREA Sl NEGOCIER!LE
EXERCITII DE COMUNICARE
230
r-- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - --- ----- - --- - - - - --- - - Reguli fundamentale privind lucrul in grup 1. Evitarea impunerii agresive a opiniei personal e . Prezentarea punctului de vedere propriu intr-o maniedi cit mai logica, cit mai Iucida posibil, cu ascu1tarea atenta a reactiilor celorlalti participanti ~i reformularea lor inainte de revenirea asupra propriei pozitii.
Ciasamentul NASA
motive similare sau complementare. Nu trebuie sustinute decit pozitiile intemeiate pe baze in acela~i timp logice ~i obiective .
4. Se impune evitarea formulelor gata flicute privind rezolvarea conflictelor, precum hotlirirea majoritatii, hazardul sau concesiile reciproce. Daca un membru opozant sfir~e~te prin a ceda in privinta unui punct, nu e cazul sa 2. Daca discutia pare a fi ajuns intr-un impas, sa se considere indispensabila recompensarea lui se evite privilegierea punctelor de vedere majoprintr-o cedare, simetrica, in privinta unui alt ritare, cautindu-se solutia cea mai acceptabila punct. pentru toti participantii. 5. Divergentele de opinii sint normale ~i ine3. Nu trebuie sa se camufleze o divergenta vitabile . Ele trebuie puse in eviden\li, favori doa r pentru a se evita un conflict ~i pentru a se zindu-se, in acela~i timp, participarea tuturor mentine un climat armonios . Sa fie puse sub Ia procesul de decizie. in masura in care d.iversemnul intrebarii aco rdurile superficiale, obtigentele ofera grupului un avantaj extrem de larg nute prea repede ~ i prea u~or. Argumentele de informatii ~i opinii, ele reprezinta o garantrebuie sa fie cintarite, pentru a exista sigutie a reu~itei in ceea ce prive~te decizia finala. ranta eli decizia este acceptata de toti, din
,Accident pe Luna" - exercitiu de negociere
~
~~ Exercitiul .~Y, succesive.
se desfli~oara in patru faze
.....
z:• Prima fazii : clasamentul individual lllj Dureaza in jur de zece minute.
~:; Dupa ce a primit fo aia de instruqiuni , fiecare () ' participant completeaza un ex~mplar a! foii de decizii , daca aceasta exista. In caz contrar, fiecare indica pe foaia sa de instructiuni ordi~ nea in care claseazli diferitele clemente propuse. Pe parcursul acestei fuze, nu e permis nici un schimb intre participanti .
-o: '.Qlj
A doua fazii : clasamentul colectiv Dureaza intre patruzeci ~i cinci de minute ~i ora. in cadru1 unei reuniuni, participantii incearca sa stabileasca un clasament colectiv al acelora~i elemente, in interiorul unor subgrupuri de cinci pina 1a zece persoane.
0
Daca grupul este campus din zece persoane, poate fi structural astfe1: ~apte participanti, un animator ~i doi observatori.
Atunci cind participantii sint in numar mai mare, pot fi repartizati in subgrupuri, care sint lasate apoi sa lucreze liber sau clirora li se dau instructiuni diferite de lucru, fiind invitate sa ia decizii in moduri diferite : de exemplu, unele conform majoritatii simple, celelalte prin consens. Toti participantii trebuie sa fie de acord, unul singur dintre ei putind sa se opuna, cind considera eli e necesar. De asemenea, mai e posibil ca primului sub,.rup sa nu i se dea nici o instruqiune, fiind Hisat sa se organizeze singur, dar celui de-al doilea sa i se prezinte, inainte de inceperea exercitiului, citeva reguli fundamentale privind activitatea in grup, care sa-i asigure o mai mare ~ansa de a atinge unanimitatea.
A treia fazii : compararea clasamentelor In stabilirea clasamentului lor, expertii de Ia NASA s-au sprijinit pe utilizarea altemativli a doua criterii, legate de : - ceea ce asigurli supravietuirea ; - ceea ce poate asigura reintilnirea cu racheta-mama.
--------------------------
231
Obiecte 0 cutie de chibrituri
Utilitate C1asamentul NASA 15 Absenta oxigenului face imposibila I aprinderea lor.
Alimente concentrate
Mijloc eficace de recuperare a pierde rilor de energie. Utila pentru suspendari, pentru escaladarea rocilor. eventual pentru ridicarea rani tilor. Poate servi ca proteqie contra razelor solare.
4
Fara utilitate : costumele de cosmonaut sim bune izolatoare termice. Pot ser-Vi Ia accelerarea propulsarii ; in ultima instanta , pentru autosuprimare.
13
0 cutie cu lapte praf
Poate constitui o dificultate , fiind mai grea decit alimentele concentrate.
12
Doua rezervoare de oxigen de cite 50 kg
Primul element esential al supravietuirii .
0 hartli a constelatiilor lunare 0 barca de salvare gonflabila
Indispensabila pentru orientare.
Cincizeci de metri de fringhie din nailon
0
par~uta
din matase
Un aparat de inciilzit cu energie solara Doua pistoale de calibru 45
II I I I I!
Un compas magnetic 25 litri de apa
0 trusa medicala, cu seringi pentru injeqii subcutanate
Semnale lurninoase Un ernitiitor - receptor cu energie solara (frecventa medie)
Poate servi ca sanie pentru tractarea obiectelor ; gazul (CO) utilizat pemru o asemenea barca poate fi uti! pentru propulsare. Flira utilitate pe Luna, aici cimpul magnetic nefiind valorizat. Indispensabili, compensind o puternica deshidratare, cauzatli de ciildura mare de pe fata lurninatli a Lunii. Injectlirile cu vitamine, ser etc. necesitli o fantli speciala (prevazutli de NASA) in costumul de cosmonaut. Utile in momentul intilnirii cu racheta-mama. Uti! in incercarea de a comunica cu racheta-mama, dar neavind o prea mare importantli.
Cind clasamentele colective sint incheiate, in cadrul fieclirui subgrup animatorul oferli participantilor clasamentul-tip, furnizat de NASA,
6
8
II
3 9
14
2
10
7
5
cerindu-le sail transcrie, pe parcurs, in rubricile corespunzatoare de pe foaia de decizii, daca dispun de ea, sau direct pe foaia de instructiuni.
~------------------ - - -- ---- ~
232
EXERCITII DE COMUNICARE COMUNICAREA SI NEGOCIERILE
Ulterior, participantii i~i calculeaza punctele de abatere, adica diferenta in valoare absoluta, pentru fiecare rubrica, dintre clasamentul propriu ~i eel efectuat de NASA. Suma diferentelor va constitui rezultatul lor individual. La fel se procedeaza pentru compararea rezultatelor colective ale fiecarui subgrup cu cele obtinute de NASA. Dupa calcularea mediei rezultatelor individuale, se vor putea compara :
individuale mai bune decit cele ale subgrupului, acest lucru este luat in considerare intr-un fel sau altul. Rezultate individuale. Cele mai bune rezultate
Rezultate medii, inainte de discutie
Rezultatele de dupa discutie
obiective §i de capacitatea de inventie a fiecaruia in directia utilizarii, intr-un mod nea§teptat, intr-un nou context, a obiectelor aflate Ia dispozitia sa. Se va putea observa cii rezultatul colectiv este in mod propoqional mai bun atunci cind modalitatea de discutie permite utilizarea tuturor resurselor grupului ; in acest
233
sens, modalitatea de decizie consensuala , de exemplu, genereaza rezultate mai bune, in ansamblu, decit decizia majoritatii . Cu ajutorul observatorilor, in fiecare subgrup vor fi posibile nuantarea analizei §i extragerea unui anumit numar de concluzii privind conditiile care favorizeaza eficacitatea unei activitati de grup .
- reiultatele celui mai bun; - rezultatele medii ale fiecarui subgrup, inainte de discutie ; - rezultatele fiecarui subgrup dupa discutie, luindu-se in considerare deciziile majoritatii simple sau cele obtim.ite prin consens. Daca nu e oportun sa se ceara rezultatele individuale, se vor cere doar rezultatele fiecarui subgrup, ulterioare discutiei. Se poate observa atunci ca, in general, daca exista rezultate
Analiza exercitiului 1. Funcfionarea grupului Ce instructiuni au fost date grupului? Subgrupul §i animatorul §i-au fixat un plan (de exemplu, elemente vitale, utile, inutile ...)? Fiecare participant a avut posibilitatea de a se exprima ? Fiecare participant a ascultat sugestiile celorlalti sau a incercat sa-§i impuna propria lista? Au existat fenomene de suprematie, de conflict sau de regrupari in interiorul subgrupurilor? Cit timp a necesitat adoptarea diferitelor decizii ? Au existat subgrupuri care sa adopte moduri de decizie precum legea majoritatii, concesiile reciproce sau intimplarea? Au dat acestea dovada de creativitate? etc.
A patra faza : explicarea clasamentului efectuat de NASA Animatorul comunica participantilor criteriile care au stat Ia baza clasamentului efectuat de expertii NASA. De asemenea, el ii poate intreba pe participanti dacil doresc sa propuna propriile lor criterii.
2. Decizii individuate §i decizii colective Ce concluzii se pot trage din compararea rezultatelor individuate cu cele colective ? in majoritatea cazurilor, subgrupul obtine rezultate mai bune decit persoanele care il compun, fapt datorat eliminarii erorilor, prin schimbul de cuno§tinte dintre participanti, §i creativitatii de grup, prin care se descopera modalitati originate de a utiliza anumite elemente. Ce concluzii se pot trage din compararea rezultatului colectiv cu cel(e) mai bun(e) rezultat(e) individual(e)? Se intimpla deseori ca o persoana rnra vreo competenta tehnica deosebita in domeniul spatial sa obtina rezultate mai bune decit subgrupul caruia ii apaqine. Intr-adevar, utilizarea celor cincisprezece obiecte pentru atingerea celor doua obiective esentiale, supravietuirea ~i deplasarea, este mai putin dependenta de cuno§tintele tehnice decit de claritatea cu care sint percepute §i exprimate cele douli
Varianta ,Pierdut in largul oceanului" Prezentam, in continuare, un exerci[iu complementar sau alternativ la cele precedente 1 • Unul dintre amicii dumneavoastra (bogat), care poseda un iaht, v-a invitat sa efectuati o croaziera, in vacanta. in sudul Pacificului. Pe nea~teptate, vasul, echipamentul ~i continutullui au fost, practic, distruse de un incendiu a carui cauza nu se cunoa§te. Va aflati in deriva, iar iahtul e pe cale sa se scufunde lent. Aveti o pozitie extrem de nesigura, deoarece principalele instrumente de navigatie au fost distruse in timp ce ceilalti pasageri ~i echipajul va solicitau, in mod prioritar, sa luptati contra incendiului. Cea mai buna estimare pe care o puteti face este di va aflati Ia aproximativ o mie de mile marine sud-sud-vest fata de cea mai apropiata coasra.
Yeti gasi, mai jos, cincisprezece articole care au rarnas intacte in urma incendiului. Pe de alta parte, barca de salvare pneumatica, prevazura cu visle, este in perfecra stare ~i e suficient de mare pentru a va transporta impreuna cu ceilalti pasageri ~i marinari, inclusiv cu cele cincisprezece articole enumerate mai jos. Inventarul buzunarelor celor scapati cu viatll este urmatorul : un pachet de tigari, mai multe cutii de chibrituri ~i cinci bilete de banca. I.
Text tradus si adaptal de Paul M . Nemiroff ~i . W.A. Pasmore, The 1975 Annual Handbook
10 YCI{
.. ·~: Sarc_ina dumnea~oastr~ consra in a ~ranja cele ;~: cmc1sprezece art1cole m functte de unportanta '2 ; lor, din perspectiva supravietuirii dumnea- ;:&if voastra . Puneti cifra 1 in fata articolului care ,;:E:, vi se pare eel mai important, cifra 2 in fata ~:;:) ; urmatorului, ca importanta. ~i a~a mai :..();. departe, pina Ia cifra 15 , pusa in dreptul celui '0 . mai putin important : -~ - un sextant ; - o oglinda de buzunar ; - un bidon cu douazeci ~i cinci de litri de apa potabila; - o piasa de aparare contra tintarilor; - un set de suferta~e cu hrana (ca in armata) ; - harti ale Pacificului ; - o perna plutitoare (omologata); - un bidon de zece litri cu amestec de ulei ~i benzina, pentru un motor in doi timpi ; · - un mic receptor radio cu tranzistori ; - o bomba antirechin ; - o folie din plastic, subtire, opaca, de aproximativ 5 m 2 ; - un flacon cu un sfert de Jitru de rom de 80° ; - cinci metri de fringhie din nailon ; - doua cutii cu batoane de ciocolata; - material de pescuit. for Group Fi:zcilitators. J.E. Jones, J.M. Pfeiffer Editors, USA, de G. de Angeli eta/.
234
.... '.;<
EXERC!Til DE COMUNICARE
Clasamentul stabilit de ofiterii Marinei Comerciale a Statelor Unite
~t-1.3 Elementele cele mai importante atunci cind
·~ cineva este pierdut in mijlocul oceanului sint 'fo!i>. articolele care atrag atentia ~i care asigura
:Z, supravietuirea pina Ia sosirea salvatorilor. ·IU, Instrumentele de navigatie sint de mica :::!5' importanta. Chiar daca un mic vas de salvare - ~· ar fi capabil sa atinga uscatul, ar fi imposibil 0 . sa fie inciircat cu destula apa ~i hrana pentru Q asigurarea subzistentei in toatii aceasta peri. oada . Prin urmare, oglinda §i bidonul cu zece litri amestec de ulei §i benzina sint de prima importantii . Aceste anicole pot servi ca semnale pentru interventiile de ajutor aeriene sau maritime. De o importantii secunda sint apa §i hrana. Scurtele explicatii care insotesc clasamentul nu reprezinta toate utilizarile potentiale ale articolelor clasate, ci, mai curind, importanta prioritara a fiecaruia dintre ele. I. Oglinda de buzunar: semnal pentru interventiile aeriene §i maritime. 2 . Bidon cu zece litri amestec de ulei ~i benzinii : acest amestec plute~te pe apa §i il putem aprinde cu ajutorul unui bilet de banca §i al unui chibrit. 3. Bidon cu douazeci ~i cinci de litri de apa porabila : importanta evidenta. 4 . Set de suferta~e cu hranii : asigura ratia alimentara de baza. 5. Folie din plastic sub{ire, opacii, de aproximativ 5m 2 : utilizabila pentru colectarea apei de ploaie, putind constitui, totodatii, un element protector. 6. Douii cutii cu batoane de ciocolata: rezerva de hrana.
, Machiavelism ul" Machiavelli 1 , in lucrarea sa Principele. da sfaturi celor care doresc sli se lanseze in politica : pentru a reu~i in acest domeniu, I.
Machiavel(li), Le Prince, coli. 10-18, Union generale d'ectition, 1962.
7. Material de pescuit : clasat mai jos decit
ciocolata, deoarece ,putin valoreaza mai mult decit nimic". Nu exista nici o certitudine case va putea prinde pe~te. 8. Cinci metri de jrfnghie din nailon : poate fi
utilizatii pentru prinderea unor echipamente, prevenindu-se caderea lor peste bord. 9. Perna pluriroare (omologarii) : poate servi drept colac de salvare, daca cineva cade in apa. 10. Bomba antirechin: importantii evidenta. 11. Flaconul de rom: continind 80° alcool, poate servi ca antiseptic in cazul unor raniri ; in rest, nu prezinta importanta (ar putea provoca deshidratarea, daca ar fi consumat). 12. Un mic tranzisror : mica valoare, nefiind emitator; pe de alta parte, in apropiere nu se afla nici o statie emitatoare. 13. Hiiryile Pacificului : tara valoare, in absenta unui echipament de navigatie aditional ; important este nu unde ne gasim, ci unde se afla salvatorii. 14. Piasa aparatoare contra {fn{arilor: nu cxista tintari in mijlocul Pacificului. 15. Sextant : f:ira valoare, in absenta unor suporturi ~i a unui cronometru . Cheia Iogica a exercitiului face ca, in clasament, articolele de semnalizare sa fie plasate inaintea hranei ~i a apei de baut , deoarece, f:ira acestea, nu existii practic ~anse de a fi reperat ~i sal vat. in plus, cea mai mare parte a actiunilor de salvare au loc in primele 36 de ore, §i pe aceastii duratii se poate supravietui f1ira hrana ~i apa.
trebuie sli excelezi in arta manipullirii flirli scrupule a celuilalt. Experimentele2 efectuate de Richard Christie ~i Florence Geis 3 in 1970 pe un· J. -P. Gruere, J. Jabes, Traite des organisations, PUF, Paris, 1982. 3. Richard Christie, Florence Geis, Studies in Machiavelliannism. Academic Press, NY, 1970.
2.
COMUNICAREA Sl NEGOCIERIL E
e~antion de 1196 studenti americani aratii eli cei care au tendinta de a raspunde pozitiv Ia propozitia nr. 3 : , Oricine se fncrede total
fn altcineva se expune unor serioase nepli:iceri" au, in egala masura, tendinta de a se comporta intr-o maniera mai machiavelica decit cei care nu imparta~esc deloc aceasta parere. in acest sens, autorii invocati au pus Ia punct o experienta-joc implicind trei persoane. Acestora li se inmina o suma totala de zece dolari, ce trebuiau implirtiti in interiorul oricarei perechi posibile. Unul dintre jucatori, eel mai putin machiavelic dintre cei trei, trebuia deci sa nu primeasca nimic . De cele mai multe ori, acesta a fost cazul celor care au raspuns negativ. Una dintre concluziile studiului efectuat stipula faptul ca machiavelismul este larg
235
raspindit in toate straturile populatiei, nefiind legat in mod semnificativ de o ideologie politica particulara, de vreo clasa socialli, de un grup etnic sau de o regiune geografica.
Obiective •
•
Sensibilizarea participantilor Ia logica lui Machiavelli. Stimularea unei refleqii asupra feno menelor de manipulare.
Numiirul de participan[i : intre doisprezece
~i
cincisprezece.
Durata: in jur de o ora. Materialul: cite un exemplar a! chestionarului pentru fiecare participant, o tabla.
Machiavelismul
, ..
-;(:f·
Cititi propozitiile urmatoare ~i notati-le, individual, in funqie de urmatorul barem. - in totalitate de acord: 5 -De acord: 4 - Nesigur: 3 - lmporriva: 2 - in rotalitQ/e conrra :
8. E mai bine sa evitam revelarea fata de altii ':~ a adevaratelor mobiluri ale actelor noastre, -Tt;;~ in afarii de cazul cind sintem siguri ca putem ~obtine un avantaj din aceasta. ·:~ , 9. Cind ~tim cii oamenii nu pot pastra un secret, ne putem permite sa propagam zvo- ::::» nuri care ne pot servi. ()
1. Cea mai buna modalitate de a mane.vra oamenii consta in a incepe prin a le spune ceea ce doresc sa auda. 2. Deseori, predicind minciuna se poate afla mai U§Or adevarul. 3. Oricine se increde total in altul se expune Ia serioase neplaceri.
10 . Ada dovada de brutalitate cu buna ~tiinta ~0 ; suscitii reaqii de respect ~i de stima. ~
4. E intelept sa-i flatezi pe cunoscuti. 5. Este o dovada de abilitate sate inconjori de subordonati loiali, dependenti de ~eful lor. .. Ia nevoie, pina Ia compromitere. 6. A ~ti sa-ti rezervi portite de ie~ire in timpul unui angajament echivaleaza cu ana de a administra corect incertitudinea. 7. Ratiunea de Stat este un exemplu: sfir~itul justifica mijloacele atunci cind reprezinta interesul public.
;l :
11. A fi un conducator avizat inseamna a practica concertarea, pentru a-ti face acceptate propriile concluzii sau pentru a-ti insu~i in mod abil ideile altuia. 12. Putini oameni rezista placerii de a Ii se oferi o masa buna; banii sau onorurile oferite cu indeminare permit mistificarea reaIitiitii chiar ~i fatii de con~tiintele cele mai calite.
13. Trebuie sa-ti
iube~ti
inamicii .
14. A face dovada unei inteligente a bunelor relatii sociale inseamna a poseda un repertoriu de roluri adaptate circumstantelor celor mai variate, fiind apt de disimulare in orice ocazie.
----- - ------- - --- - --- - - - - -
EXERCITII DE COMUNICARE
236
15. Pentru a stapini, un adevarat ~ef ~tie imparta ~i sa-~i dozeze aliantele .
sa-~i
16. Istoria umanitatii este cea a unei multimi de ,linge-poale", urmind orbe~te pe citiva cinici . 17. Atunci cind ~i
e~ti
umilit, e bine sa ,intinzi celalalt obraz", iertind ofensele.
18. Esentialul este sa spui ceva cu greutate ~i sa repeti de multe ori ; cam in acest fel se constituie un adevar. Fiecare i~i calculeaza scorul, adaugind punctele corespunzatoare fiecarui raspuns. in funqie de scorurile obtinute, grupul se poate diviza in doua paqi : de o parte, cei cu un scar ridicat, de cealalta- cei cu un scar scazut. Animatorul invita apoi cele doua subgrupuri sa se reuneasca , sa-~i confrunte punctele de vedere, in incercarea de a stabili un acord .
,Negocierea schimbarii" Obiective
'
COMUNICAREA .SI NEGOCIERILE
''
/
~ ~
exprimarii rapide ~~ creative a unei contraargumentari .
itJi_; ~
lOt Chiar daca situatiile nu sint precizate, aici se iPl pune problema constituirii unei argumentatii susceptibile de a putea servi unor negociatori.
L
Traite des organisations .. .
10. Teoretic, suna bine, insa experienta mea ...
20. De mult doream sa fac asra, dar. ..
11. Ar fi necesar acordul lui .. . ~i sint sigur de
..____
13. Este solutia petermen scurr, iar ceea ce dorim e o solutie durabila.
~
'-
14. Ne descurcam deja mai bine decit concurentii no~tri.
25. Nu veti reu~i niciodara atit tirnp cit curare va fi ...
~ ....._. B
A.,_.
~
~
'.
'-
Eventual a dispunere a participantilor : conform schemei de mai sus. 0 reflectare asupra notiunii de manipulare este bine veniti!.
2. Reflectarea asupra obstacolelor ~i a blocajelor situatiilor de negociere, privind o schimbare in organizatie. de trei-patru persoane. CondiJii practice : o lista de obieqii din partea fiecarui participant.
refuzul sau. 12. Eo solutie pe terrnen lung, iar ceea ce ne intereseaza este momentul prezent.
17. E prea complicat, nimeni nu va intelege.
26. Bineinteles. cu cifre se poate dovedi orice. 27. Aceasta este o problema ce tine de competenta Direqiei generale. 28. Fiti rezonabil' 29. Nu vindeti castraveti gradinarului!
18. E contrar politicii noastre.
30. Buna idee! Trebuie sa formam un comitet.
15. Este radical diferit de ceea ce se face in industria noastra. 16. Clientul nu ar accepra niciodata.
Redactia Este vorba de un exercitm vizind un comitet de redactie, care trebuie sa aleaga diferite fotografii pentru a ilustra J.ln articol.
Obiective Treizeci de moduri de a elimina o idee 1. Am incercat deja. 2. A~a ceva nu s-a mai tacut niciodata. 3 . p-max a curn, ne-am pu tut ,.tpst· de as ta . N _ 4 · u e prevlizut m buget. 5. Nu avern personalul necesar. 6. · Nu departamentul nostru ar fi eel care ar beneficia de aceasta. 7 . Cine va plati? 8. Riscurile potentiale sint prea mari.
--------------------------
I.
19. E functional, poate, in Statele Unite, insa Ia noi ..
.,.X
...........
Negocierea schimbarii .... Anirnatorul distribuie cite o lista fiecarui par~ ticipant. Dupa rnomentele rezervate lecturii "JZ1. celor t~eizeci de propuneri, acest~ forrneaza ~~•~' grupun de tret-patru persoane. Ftecare grup ~~-l' . . . • . ~ va trebut sa mventeze ~· sa forrnuleze m scns i::J~ o serie de contraargumente, prin care sa cornbata fiecare dintre cele treizeci de cli~ee.
cind va veni momentul. ..
21. Dorim ca personalul nostru sa aiba un ragaz de refleqie, ~i nu pur ~i simplu sa ... 22 . Nu in acest mod se procedeaza pentru ... 23. Daca eo metoda atit de buna, de ce n-a incercat-o nirneni pina acurn? 24. Timpul e prea scurt.
Numarul de participanfi : mici grupuri
1. Antrenarea participantilor 1 in sensu)
237
-- -- -- -- - - - -- - - ---- - ----- 9. Nu sintem inca pregatiti pentru aceasta, dar
in interiorul
unui grup :
1. explicitarea atitudinilor ~i rolurilor neforrnale asumate de catre participanti ;
2. reliefarea ecourilor provocate de structurile formale introduse ~i de cele neformale, care au fost recunoscute ; 3. derularea unor negocieri (acord ~i dezacord, cornpromis ~i tocmeli).
Numarul de panicipanJi : un grup de douasprezece pina Ia paisprezece persoane. Durata : in jur de trei ore. Materialul: intre douasprezece ~i douazeci §i patru de fotografii sau chiar mai multe.
238
EXERCITII DE COMUNICARE
COMUNICAREA SI NEGOCIERILE
Redactia
Clarificarea unei decizii
;ici.,.
:.(II ~
Prima Jaza ··~· Grupul este invitat sa se constituie intr-un comitet de redaqie al unei reviste, care '.1&1' trebuie sa aleaga trei fotografii ilustrind un articol pe marginea dialogului, a colaborarii, · :::»· a participarii, a coresponsabilita!ii sau a ori() carui alt subiect care reune~te preocuparile prezente ale grupului. La dispozi!ia membriQ lor se afla numeroase fotografii. Pentru a - realiza acest lucru, ca , ~i pentru a elabora structurile pentru care au optat (alegerea unui pre~edinte, a unor membri cu funqii sau atribu!ii diverse etc.), ei dispun de o ora.
,z. .:e:·
·o
A douafaza Evaluarea activita!ii realizate pina acum (treizeci de minute). A treiafaza Fiecare membru propune trei subtitluri (sau legende) pentru fiecare dintre cele trei fotografii repnute, avind Ia dispozitie cinci minute. A patrafazii Plecind de Ia confruntarea legendelor propuse in mod individual, grupul trebuie sa elaboreze alte trei legende (cite una pentru fiecare fotografie), care sa intruneasca unanimitatea. Aces tea pot coincide cu ccle propuse de unul dintre membri, dar, in egala masura, pot fi substantial modificate sau recompuse. Aceasta faza acopera o ora.
Clarificarea unei decizii Se pune problema alegerii de argumente, in perspectiva luarii unei decizii 1 .
II)
A cincea faza • Evaluarea fazelor a treia ~i a patra ~i, eventual, a activitlitii in ansamblu (treizeci de minute). Variante - in prima faza, grupul poate fi invitat sli decida care va fi subiectul articolului de ilustrat. - in prima sau a patra faza, reuniunea de decizie se desra~oarli conform unei proceduri stabilite dinainte, de exemplu: cu un redactor-~ef care sa decida sau cu un animator care sa fuciliteze comunicarile etc. Aceasta contribuie Ia aprofundarea unei forme particulare de reuniune structurata. - Evaluarea celei de-a doua faze poate fi rezervata pentru sfir~it. Se pare, totu~i, eli e mai avantajoasa intercalarea a eel putin zece minute de evaluare, care sa permitli exprimarea eventualelor tensiuni, reanalizarea articulatiilor primei faze. - Pot fi propu~i, mai ales daca sint mai mutt de opt participanti, doi observatori, care sli-§i comunice impresiile in timpul fazelor a doua §i a cincea. Observatii • in vederea evalulirii de ansamblu, e bine sa se acorde acela§i interval de timp ambelor reuniuni de decizie : din prima §i din a patra faza. • Se recomanda concretizarea sarcinii de realizat, precizindu-se (sau permi!ind membrilor sa precizeze) carui saptliminal sau carei reviste, cunoscut(li) de clitre participanti, ii este destinat respectivul articol ilustrat.
Obiective 1. Antrenarea in ceea ce unor reuniuni-discutii.
Fiecare grup (pot fi mai multe) trebuie sli-§i desemneze un animator. Acesta va dispune de un set de instruqiuni, redactate pe doua fi§e, pe care leva inmina grupului, in fiecare dintre cele doua faze care urmeaza.
Primafazii Fiecare dintre grupuri are de analizat o situa!ie diferita, trebuind sa conceapli o anumitli argumentatie pentru a clarifica varietatea deciziilor care ar putea fi adoptate intr-o prima faza. A douafazii Fiecare grup comunica unui alt grup situa!ia argumentatia privind discutia in funqie de care respectivul grup trebuie sa ia o decizie. ~i
A treia faza Grupurile comunica in vederea efectulirii unei analize a fenomenelor intilnite. Continutul fi§elor Instruqiunile, incredintate stagiarului-animator, figureaza pe doua fi~e.
Primaji$ii Situatie : se urmare~te luarea unei decizii (a se vedea a doua fi§li). Ea nu depinde de grupul dumneavoastra, dar va fi luata in funqie de argumentarile produse atit in interiorul acestuia, cit §i in interiorul altor grupuri . Scopul reuniunii: intr-o ora, trebuie deci sli fi!i capabili sa expuneti sumar argumentele esentiale care ar putea hotari decizia.
Telefericul prive~te
A douafi~ii ~ Prezinta decizia urmlirita . Aceasta nu trebuie ..-, sa fie realista, ci suficient de plauzibilli ~ pemru a merita sa fie luata in discu1ie. De 'Iii as:me~ea, ea tr~buie sa ii vizeze in suficient~ masura pe parttctpantt, pentru ca ace§tta sa :::» fie dispu§i Ia o refleqie pe marginea ei . .(,) ·
-':e
Cu titlu indicativ, dam citeva exemple de posibile decizii.
·0 .'O
- Guvernul intentioneaza sa acorde oriclirui adolescent o mica sumli (prelevata, evident, din finan!ele publice). - in cartierul dumneavoastra a fost instalatli reteaua de teledifuziune (cu o produqie !ocala). Ce loc trebuie sli de!ina politica in programul dumneavoastra? - Se urmare§te liberalizarea vinzarii §i consumului de droguri u§oare. - Se are in vedere introducerea in institu!iile §COlare a unui birou individual pentru fiecare profesor, ceea ce ar constringe Ia patruzeci de ore de prezenta Ia locurile de activitate. Aceasta experienta trebuie sa fie realizata cu mai multe grupuri, care sa delibereze separat pentru ca, dupa o ora, sa fie tentate sli-§i reuneasca argumematiile, pentm a ajunge Ia o pozitie comuna. Ulterior, se pot analiza fenomenele de influenta a liderului de grup, ca §i mecanismele de animare, impreunii cu toti participantii Ia respectiva experienta.
Obiective
animarea
2. Exersarea in analiza pe marginea unor situatii proprii intilnirilor.
Este vorba de luarea unor decizii dificile, in funqie de o serie de criterii in acel~i timp efective ~i obiective 1•
3. Antrenarea in directia argumentarii .
1. Sursa: Patrice Ranjard.
239
1. Drepturi rezervate.
Acest exercitiu vizeaza antrenarea in sensu! luarii de decizii in circumstante deosebit de traumatizante. Va trebui sa se desra~oare in grupuri de zece participanti, impartiti in doua categorii : actori, care vor avea rolul principal, ~i unii observatori, care vor trebui sa favorizeze sinteza finala. Alegerile care Ie sint cerute grupului sau unuia dintre participanti pot avea, in
EXERC!TII DE COMUN!CARE
240
functie de formula adoptata, implicatii Ia nivel individual, cu rezonante afective profunde. Acesta este motivul pentru care exercitiul este prezentat sub doua forme : una care 'il situeaza direct in mediul educativ, alta care transpune aqiunea in universul general al muncii, permitind astfel distan(area
fata de contextul profesional in care este practicat, situatie devenita clasica in aqiunile de formare. Oricare ar fi formula adoptata, e indispensabil ca sinteza sa fie realizata in grup §i intr-o maniera suficient de ampla, pentru a permite exprimarea tuturor motivatiilor care genereaza optiunile.
Exercitii vizind conflictul de loialitate §i de afectivitate
':i)··~ . ~ ; Dupa ce i-a prevenit pe participantt m -~-, legatura cu aspectul general a! exercitiului, - ~; animatorul le incredinteaza fi~a in care sint {~ ': explicitate situatia ~i constringerile Ia care va ~-~ : fi supus eel insarcinat cu luarea deciziei. ~ ,.
Text privind mediul educativ
:t): Asociatia profesorilor liceului din ora~ul X a
·8
organizat o mica deplasare Ia munte. Un grup a ales sa parcurga o portiune de traseu cu telefericul. La un moment dat, cablul transportator se rupe lajumatate. iar cabina, imobilizata deasupra unei ripe de cinci sute de metri adincime, ameninlil cu caderea in orice moment. Se organizeaza in graba o aqiune de salvare cu elicopterul. Responsabilul va cere directorului liceului (ramas in vale) sa hotarasca ordinea evacuarii, sugerindu-i di nu vor putea fi salvate, inainte de inevitabila prabu~lre, decit cinci - ~ase persoane. Directorul liceului sinteti dumneavoastra sau micul dumneavoastra grup ~i veti avea de facut alegerea, justificind ordinea pentru care ati optat. Profesorii sint : 1. Dl Abel, 54 ani, 1,80 m, 80 kg, casatorit, doi copii, patru nepoti, profesor de educatie fizica, consilier municipal, ofiter in rezerva, cavaler a! Legiunii de onoare. 2 . Dra Bernard, 26 ani, 1,60 m, 48 kg, profesor licentiat in litere. Este logodnica fiului prefectu1ui. 3. Dna Clotilde, 34 ani, 1,58 m, 60 kg, divortata, trei copii, profesor titular de matematica.
4. Dl Daniel, 38 ani, 1,70 m, 65 kg , celibatar, profesor titular de ~tiinte naturale. Principalele sale hobby-uri : coleqia de fluturi ~i lectura 80 1 • Directorul are ceva indoieli in legatura cu sanatatea sa mintala . 5. Dna Ectouard, 30 ani, doi copii, 1,65 m, 50 kg, profesor titular de engleza. Este fiica administratorului liceului . 6. Dl Fernand, 25 ani, I, 75 m, 72 kg, licentiat in istorie . S-a casatorit in urma cu o luna . 7. Dna Gregoire, 45 ani, 1,75 m, 70 kg, profesor licentiat in matematica, delegat sindical, membra a Asociatiei de certificare a aptitudinilor pedagogice, corespunzator categoriei sale. 8. Ora Henri, 55 ani, 1,50 m, 40 kg, profesor titular de spaniola, recent admisa in ordinul distinqiilor academice . 9. Dna Ines, 40 ani, patru copii, 1,60 m, 52 kg, profesor titular de ~tiinte fizice, sotia cenzorului liceului. 10. Dl Jacques, 30 ani, casatorit, trei copii, dintre care unul handicapat, 1,85 m, 75 kg, profesor titular de muzica ~i principalul lider a! unui partid politic de opozitie din ora~ul X. Tocmai a fost desemnat sa- ~i reprezinte partidul Ia viitoarele alegeri legislative, cu reale ~anse de reu§ita. 11. Dna Kleber, 44 ani, cu un copil, vaduva, profesoara de germana, 1, 75 m, 65 kg; exista zvonuri conform carora directorul (celibatar) nu ar fi i:lsensibil Ia farmecele sale. I.
Bulletins officiels (n.tr.) .
--------------------------
COMUN!CAREA !;>I NEGOCIERILE
12. Dl Lucien, 25 ani, 1,85 m, 90 kg, licentiat in engleza, jucator international de rugby, capitan al echipei ora~ului X, care, peste zece zile, trebuie sa participe Ia sfertul de finala a! competitiei de Ia Manoir. Trebuie sa adaugam ca e nepotul inspectorului pe linie academica ...
Text referitor la o intreprindere Comitetul de intreprindere a! uzinei X a organizat o scuna deplasare Ia munte. Scenariul este identic cu eel precedent. Pre~edintele -director general a! uzinei sinteti dumneavoastra sau grupul dumneavoastra ~i va trebui sa va j ustificati alegerea rae uta in ceea ce prive§te ordinea de evacuare. Persoanele implicate sint: I. Dl Abel, 54 ani. 1,80 m, 80 kg, casatorit, doi copii, patru nepoti. inginer, consilier municipal, ofiter in rezerva, cavaler al Legiunii de onoare. 2. Ora Bernard, 26 ani, 1,60 m, 48 kg, secretara Ia Direqie. Este logodnica fiului prefectului. 3. Dna Clotilde, 34 ani, 1,58 m, 60 kg, divortata, trei copii, infirmiera. 4. Dl Daniel, 38 ani, 1,70m, 65 kg, celibatar, tehnician. Principalele hobby-uri: coleqia de fluturi ~i lectura notelor de serviciu. Directorul are dubii in legaturli cu sanatatea sa mintala.
Jocul pozitiilor defensive in incercarea sa de adaptare in raport cu lumea (familie, activitate etc.), individul infrunta o serie de situatii care ii pot provoca o anumita anxietate. Fiecare dintre noi are modurile sale predilecte de a reactiona Ia aceasta anxietate. in literatura psihologica, aceste forme de reactie sint numite mecanisme de aparare sau de evaziune. Acestea au drept functie, in cadrul personalitatii noastre, reducerea tensiunilor provocate de existenta cotidiana §i atenuarea caracterului infrico§ator al anumitor realitati pe care nu ne place sa le infruntam.
241
5. Dna Ectouard, 30 ani, doi copii, I ,65 m, 50 kg, administratorul restaurantului din cadrul intreprinderii. Este foarte stimata de intregul personal. 6. Dl Fernand, 25 ani, 1, 75 m, 72 kg, magazioner. S-a casatorit in urmli cu o luna. 7. Dna Gregoire, 45 ani, I, 75 m, 70 kg, maistru de intretinere, delegat sindical, militanta convinsa ~i eficace. 8. Dra Henri, 55 ani, I ,50 m, 40 kg, informaticianli, recent promovata ca ~ef de serviciu. 9. Dna Ines, 40 ani, patru copii, I ,60 m, 52 kg, sotia directorului intreprinderii. 10. Dl Jacques, 30 ani, casatorit, trei copii, dintre care unul handicapat; I ,85 m, 75 kg, cadru comercial. Militant al unui partid politic de opozitie, tocmai a fost desemnat sa-~i reprezinte partidul Ia viitoarele alegeri legislative, cu reale ~anse de reu~it1i. II. Dna Kleber, 44 ani, cu un copil. vaduva, directoare de· personal, I, 75 m, 65 kg ; exista zvonuri conform carora directorul nu ar fi insensibil Ia farmecele sale. 12. Dl Lucien, 25 ani, I ,85 m, 90 kg, jucator international de fotbal, capitanul echipei ora§Uiui, care, peste zece zile, trebuie sa participe Ia disputarea sfertului de finala al Cupei. Trebuie sa adaugam ca este nepotul deputatului de circumscriptie.
0 scurta descriere Existenta acestor mecanisme de aparare este un lucru absolut normal, care ne permite adaptarea Ia mediul inconjurator. Numai atunci cind acestea ne perturbeaza comportamentul §i viziunea asupra lumii, ele devin simptome ale unei tulburari mental e. Orice persoana normala trebuie sa §tie care ii sint reactiile de aparare obi§nuite, spre a-~i putea ameliora adaptarea fata de lume §i fata de celelalte persoane §i pentru ca, astfel, sa se poata simti mai bine in propria piele.
242
EXERCITII DE COMUNICARE
Obiective Scopul acestui joe 1 privind pozitiile defensive este de a permite fiecarui participant sa descopere momentul §i modul in care sint utilizate aceste mecanisme, in raport atit cu sine, cit §i cu ceilalti. Pe parcursul acestui joe, vom prezenta participantilor un anumit numar de exemple privind mecanismele de aparare cele mai comune, care au putut fi observate in viata curenta . Participantii -v or fi apoi invitati sa claseze aceste exemple intr-o anumita categorie. Se va putea intimpla, §i acest lucru va trebui sa fie considerat absolut normal, ca participantii sa claseze anumite comportamente in categorii diferite fata de cele propuse de autorul jocului . Scopul jocului nu e ca participantii sa accepte in mod obligatoriu punctul de vedere a! autorului, ci doar sa poata discuta intre ei §i sa se
.r('!o ·
familiarizeze cu mecanismele de aparare, pentru a putea aprecia importanta acestora in viata lor profesionala §i in relatiile cu ceilalti. Jocul poate fi utilizat alaturi de o expunere pe marginea mecanisme! or de aparare, pentru a-i motiva pe participanti ~i in vederea unei concretizari a conceptelor. La incheierea acestui joe, participantii ar trebui sa fie capabili : sa intocmeasca o lista cu zece mecanisme de aparare, cele mai des intilnite; sa defineasca aceste mecanisme in termeni de comportament ; sa recunoasca, in fata unor exemple concrete, un tip sau altul de mecanism defensiv; sa evalueze caracterul adaptat sau inadaptat a! unui mecanism de aparare sau a! altuia, intr-o anumita situatie sociala.
Jocul atitudinilor defensive
1. Se joaca in mici echipe de trei pina Ia ~ase prezentate in cele ce urmeaza ~i. eventual, '~ · persoane . . indicatii scune, concentrate, privind definitia ·~'· 2. Fiecarui participant i se inmineaza cite o lor, nemarcind totu~i numarul de referinta a! ,ffi ;~oaie de raspunsuri, iar fiecarui grup - un fiecaruia . Fiecare participant i~i noteaza, pe foaia sa de raspunsuri, numarul cartii, urmat J:E,' joc ~e cinci~eci de carJi.. . . . de eel a! mecanismului de aparare pe care ;~ ~ 3. F1ecare dmtre cele cmcizeCI de cliqi descne crede eli 1-a recunoscut in situatia prezentatli ru~ 0 situatie sau un eveniment din viata reala, '- considerat a ilustra fiecare dintre mecanis- de respectiva carte de joe. ' mete de aparare prezentate in cadrul jocului. 6. La sfir~it, toate raspunsurile sint comparate. 4. Cartile sint batute, iar pachetul este ~ezat Daca nu existli unanimitate in cadrul grupului, pe masa, in a~a fel inc it sa nu se poatli citi . fiecare dintre minoritari trebuie sa explice Primul jucator ia prima carte de deasupra motivele alegerii sale, incercind sa convinga pachetului, citind descrierea situatiei pentru majoritatea sa-~i schimbe raspunsul. ceilalti membri ai grupului. 7. Majoritatea voteaza apoi in secret, fie inca 5. Animatorul a indicat dinainte pe tabla o data pentru acela~i raspuns, fie, eventual, numele celor zece mecanisme de aparare pentru raspunsul exprimat de minoritate. ;~
1. Joe propus de Richard Kellog, in Pfeiffer e/ al., Formation aux . relations humaines, ales ~i prezentat de Gerard de Angeli ~i Jean Hebrard, Ed. de l'entreprise, 1976.
COMUNICAREA SI NEGOCIERILE
243
8. Dupa aceasta prima faza de persuasiune, dacii mai exista minoritari, ace~tia trebuie fie sa se alature votului majoritatii, fie sa argumenteze din nou. in cazul in care jucatorul minoritar se dovede~te, in continuare, sigur eli detine raspunsul bun, el trebuie sa spuna: ,Cer confirmarea" , consultindu-1 pe animator, care comunica raspunsul propus de joe. 9. in cazul in care jucatorul minoritar ar detine raspunsul bun (eel prop us de joe), ar obtine atitea puncte citi jucatori majoritari exista, iar fiecare dintre ace~tia din urma ar pierde cite un punct. in cazul in care jucatorul minoritar ar fi intr-o pozitie eronatli, ar pierde un punct, iar fiecare dimre jucatorii majoritari ar primi . cite unul (punctul pe care 1-ar fi primit in cazul in care jucatorul minoritar s-ar fi retras ~i n-ar fi cerut confirmarea). 10. Jucatorii care nu au votat impreuna cu grupul majoritar ~i care nici nu au cerut confirmarea nu marcheaza nici un punct. 11. in cazul unui vot ega! sau foarte strins, fiecare judi tor trebuie sa incerce sa-i convinga
pe ceilalti eli raspunsul sau este corect. in acest caz, toatli lumea va vota in secret. in cazul in care ~i eel de-al doilea vot ar fi nediferentiat, animatorul ar trebui sa deblocheze situatia, anuntind raspunsul corect. 12. Ci~tigatoruljocului este eel care a totalizat eel mai mare numar de puncte dupa ce toate cele cincizeci de carti au fost jucate. 13. U n animator poate conduce extrem de u~or trei sau patru grupuri in acela~i timp, deoarece nu trebuie sa intervina decit cind se cere o confirmare sau cind existli un vot strins. 14. Grupurile pot sa desfa~oare jocul ~i tara animator. Pentru aceasta, este suficient sa li se furnizeze lista celor mai bune raspunsuri , creindu-se totu~i cadrul care sa nu le permita verificarea acestora decit in mod separat, cite unul o data. 15. La sfir~itul jocului, fiecare trebuie sa cornunice ce 1-a frapat eel mai tare. Care situatie? De ce? Are legatura cu situatii traite de el
Mecanismele de aparare
Regresia (3)
Refularea (1)
Plasat intr-o situatie de frustrare, individul se reintoarce Ia comportamente ~i reactii infantile.
Aceasta col)sta in respingerea dincolo de cimpul con~tiintei a unei dorinte sau a unei amintiri dureroase ori in uitarea unui eveniment apropiat, fata de care avem motive de teamli.
Rafionalizarea (2) Este un mecanism extrem de comun, care are ca scop justificarea propriilor actiuni, atitudini, opinii, din ratiuni care, aparent, sint cit se poate de logice. Acest mecanism de aparare permite explicarea unui comportament intr-o manierli relativ rezonabilli, in scopul camuflarii adevliratei motivatii.
insu~i?
Proiecfia (4) Este tendinta de a atribui celorlalti propriile sentimente ~i motivatii. Aceastli proiectare asupra lumii exterioare permite reducerea sau evitarea anxietlitii provocate de recuno~terea unor instincte ~i dorinte inavuabile.
Deplasarea (5) Un sentiment (in general, de agresivitate sau de ostilitate) pe care il incerclim fatli de o persoanli sau fatli de un obiect e deplasat spre un substitut al persoanei sau a! obiectului respectiv. Acest mecanism se produce
244
EXERCIT!I DE COMUNICARE
atunci clnd circumstantele nu sint favorabile exprimarii deschise ~i directe a acestui sentiment.
ldentificarea (6) Este un mecanism prin care adoptam comportamentul ~i maniera de a fi ale unei persoane pe care o admiram ~i pe care am ales-o ca model. Acest mecanism ne permite sa fim acceptati de catre noi grupuri ~i sa ne integram in interio~l acestora.
Sublimarea (7) Este procesul prin care nevoi sau motivatii care au devenit tabuuri pot fi exprimate intr-un mod socialmente acceptabil (de exemplu, sexul ~i agresivitatea).
Formarea reacfionalii (8) Este tendinta prin care individul adopta comportamente situate Ia antipodul celor pe care, in sinea lui, le respinge . In acest fel , el i~i poate ascunde adevaratul sentiment sau adevarata motivatie, exprimind, in mod vizibil, contrariul.
Compensarea (9) Individul care se simte descoperit intr-un domeniu incearca sa dep~easca unele limite intr-un domeniu diferit. Inferioritatea resimtita poate f1, de altfel, reala sau imaginara.
Fantasma (10) Este tendinta de a evada intr-o lume a viselor ~i a ideilor, atunci cind problemele reale ~i concrete devin prea cople~itoare. Fantasma poate fi un refugiu ~i o activitate de compensare a incapacitatii resimtite in realitate.
Observatie Cartile de joe utilizate in acest exercittu contin cinci exemple referitoare Ia fiecare dintre cele zece mecanisme defensive descrise mai sus. Fiecare carte are un numar, cu o cifra sau doua. Pentru a cunoa~te raspunsul bun, adica acea categorie careia ii apartine cartea, e suficienta referirea fie Ia o cifrli unica (in cazul unui numar cu o singura cifra), fie Ia: unitatea corespunzatoare (in cazul unui numlir cu douli cifre). Astfel, cartea 7 apartine categoriei 7 (sublimare), ca ~i clirtile 17, 27, 37 ~i 47.
COMUNICAREA $! NEGOCIERILE
245
Situatiile descrise in jocurile de dirti 8. Un Miat animat de o puternica dorinta sexuala poate reaqiona uneori criticlnd fetele ~i devenind misogin. 31 . Dl Martin a pastrat, timp de mai multe saptamini, in buzunarul vestonului sau o scri-
soare pe care sotia il rugase sa o expedieze. Scrisoarea, destinata soacrei, era o invitatie catre aceasta de a veni sa petreaca clteva zile impreuna cu ei. 23. Atunci clnd apare un nou-nascut imr-o familie, copilul mai mare poate deveni uneori mai dificil (fiind mai zgomotos ~i cerind mai multa afeqiune din partea parintilor sai). 25. imr-o societate, atunci cind exista mai multe grupuri sociale, de rasa sau de religie diferita, care traiesc impreuna, se poate intimpla ca, Ia un moment dat, grupul majoritar sa acuze minoritatile ca ar fi cauza tuturor problemelor. Aceasta tendinta de a cautp un vinevat. un tap ispa~itor, constituie baza tuturor formelor de rasism. 27. Conform unei metode psihologice, o 4orinp1 sexualii frustratii sau blocatii se poate ex prima prin pictura sau prin poezie. 6. Atunci clnd Josiane a inceput sa mearga Ia liceu, a descoperit ca nu era Ia fel de bine imbracata precum colegele ei de clasa ~i le-a cerut parintilor sa-i cumpere haine moderne, pentru a nu fi mai prejos decit celelalte. 19. Patrice a devenit tehnician intr-un laborator medical, dupa ce a ratat primul an de studii de medicina. in prezent, este unul dintre cei mai buni tehnicieni ai laboratorului. 4. Persoanele carora le place sa fie ajutate ~i sa li se rezolve anumite lucruri ii acuzli deseori pe ceilalti ca sint dependenti ~i lene~i. 29. Monique a suferit mult, cind era timra, din cauza fizicului sau, prea putin feminin, conform gustului personal. Cu toate acestea, ea a §tiut sa dep~easca aceasta.lipsa de farmec fizic, cultivind o atitudine extrem de binevoitoare, surizatoare in raporturile ei cu oamenii. 1. Cf[iva dintre prizonierii de rilzboi inchi# in lagarele de concentrare, dupa perioada de detentie, au fost atin§i de amnezie, fiind incapabili sa povesteaca ceva din ceea ce au trait.
;CO.·
20. Therese este una dintre fetele cu eel mai ' C\1 mare succes din clasa ei. Cu toate acestea, se :..-,. pare ca nu i~i pierde caput, preferind sa-~i :t·{ gaseasca placerea in a visa Ia ziua in care va Z' deveni o celebra actrita de cinema , aclamata ~~ de milioane de admiratori. .'~
32. Michel Sarre este unjucator invederat ~i. ~: de curin?, a p~erdut o su"_la imp~rtanta Ia [O'~ ruleta. St-a revmdut splendtda ma§ma Alfa- ~(f -Romeo ro§ie, de lux, inlocuind-o cu un ·· · batrin Volkswagen. Le-a explicat colegilor de serviciu ca ii este suficient pentru a parcurge traseul dintre locul de munca §i domiciliu. 7. Rodolphe era foarte agresiv ~i se batea adesea cind era in ~coala primara. Atunci cind a intrat Ia colegiu, a devenit pasionat de fotbal, care, intr-un fel, i-a absorbit intreaga agresivitate. 42. Annie este convinsa ca a fost clasata printre ultimii Ia ultima verificare Ia chimie deoarece majoritatea elevilor au copiat. Ea crede ca e Ia fel de buna Ia chimie cum e Ia celelalte materii. 41. Jeannette a descoperit o coincidenta destul de curioasa in ceea ce prive~te frecvemarea liceului. De fiecare data clnd e programata o verificare Ia ora de engleza, se treze~te prea tirziu §i ajunge Ia §coala Ia sfir§itul orei.
21. Unii adulti care au fost victime ale unei agresiuni sexuale in copilarie au uitat toate detaliile acestui dureros episod al vietii lor.
3. Michael este un baiat de §ase ani, care nu a mai udat patul de Ia virsta de trei ani. Parintii sai s-au mutat de curind, in suburbie, §i, cit a durat perioada de acomodare in noua casa, Michael a udat din nou cear§afurile, in mai multe nopti consecutive. 9. Copilul care nu are predispozitii spre efort fizic §i sport i§i poate direqiona intreaga energie §i toate eforturile inspre domeniile intelectuale. 45. Pierre se leaga mereu de fratele lui mai mic, flicindu-i mizerii de fiecare data clnd el insu§i e dojenit de parintii sai.
246
EXERCITII DE COMUNICARE
---------- - --- - ---------- 35. Dna Loiseau nu intelege de ce, de o saptamina, sotul sau este atit de iritabil ~i de prost dispus. Nu e, totu~i. vina ei eli acesta nu a obtinut promovarea pe care o a~tepta . 34. Roger este un alcoolic invederat, dar care a reu~it intotdeauna sa le ascunda acest viciu amicilor sai. De altfel, el e convins ca majoritatea oamenilor beau in aceea§i masura. 5. Printre cei mai bunijuciitori defotbal, unii rateaza uneori un go! pe care le-ar fi fost u~or sa-l marcheze. in acest caz, li se intimpla citeodata sa traga ni~te lovituri incrincenate inspre peluze sau chiar in gambele adversarilor, dupa repunerea mingii in joe. 10. Copiii fntre trei ~i zece ani i~i inventeaza adesea parteneri de joaca imaginari, care ii insotesc chiar ~i in somn, care au, de cele mai multe ori, un caracter ~i un comportament clar definite ~i stabile ~i care nu le pot provoca surprize neplacute. 43. Philippe a fost concediat de curind de Ia intreprinderea unde Iuera. in loc sa caute un loc de munca, a inceput sa bea, alcoolul permitindu-i sa uite detaliile dureroase ale evenimentelor trecute. 37. Louis, un copil af!at in atentia Asistentei pub lice, a fost prins in flagrant delict de homosexualitate ~i a fost trimis, pentru un timp , intr-o cas a de reeducare. De §a pte ani, el s-a reintegrat, reluind un curs de via¢ normal, iar acum a devenit unul dintre cei mai buni fotografi ai revistei Lui. 11. Un licean a uitat ca verificarea Ia geometrie, de care se temea, avea loc vineri. Si to~i. data verificarii era marcata de mai multe saptarnini in agenda sa. 46 . Tinerele fete af!ate Ia virsta adolescentei manifesta deseori admiratfe fata de starurile de cinema §i vedetele dirt lumea muzicii, incercind sa le irnite, imbracindu-se ca acestea §i adoptindu-le manierele. 33. Michael nu. rateazli nici o ocazie de a le arata parintilor slii eli este independent §i destul de mare pentru a se descurca singur. Atunci cind are insa o mica dificultate cu prieti:nii sai apropiati sau cu anturajul, ar dori, de·· fiecare data, ca tatal sau sa-i ofere o solutie.
26. Dl Badin, primarul comunei, are multa admiratie pentru Generalul de Gaulle. Crede, de altfel, ca ii seamana §i se straduie~te, atunci cind vorbe§te, sa aiba acela§i ton al vocii. A citit toate lucrarile Generalului ~i. de asemenea, toate cartile care s-au scris despre el. 49. Oamenii care au fast fntotdeauna foane
activi de-a lungul vietii, cind devin pensionari, in general, inventeaza noi moduri de a-~i ocupa timpul. 12 . Atunci cind Andre a aflat ca nu a trecut examenul de admitere Ia Politehnica, a pretins ca, oricum, nu ar fi fost extrem de incintat sa fie admis in aceasta inalta institutie, preferind sa absolve printre primii 0 ~coala mai putin prestigioasa. 14. Dna Mangin i§i acuza deseori prietenii sau colegii eli sint vorbareti ~i colporteaza neadevaruri despre o persoana sau alta. Pemru cei care o cunosc, e evident ca ceea ce critica Ia altii sint, de fapt, propriile sale tendinte. 40. Guy tocmai a fost exclus de catre directorul sau din echipa de fotbal in care juca. El a declarat eli putin ii pasa §i ca directorul va ramine perplex atunci cind il va vedea jucind, ca profesionist, in echipa Paris-Saint-Germain. 24 . Femeile cu nevoi sexuale excesive le acuza adesea pe celelalte ca incearca sa flirteze, imbracindu-se intr~un mod ostentativ, pentru a atrage privirile barbatilor. 30. Tinerii din cazarmi sint privati de contactele normale cu femeile, posibile doar in viata de toate zilele. Este motivul pentru care ei pun pe pereti fotografii cu tenta sexy, aceste imagini concretizindu-le visele §i dorintele ascunse. 36. Christiane este o fetita de patru ani, care incearca sa o imite pe mama sa. Saptamina trecuta, ducindu-se Ia baie, §i-a dat cu ruj de buze §i cu crema de fa¢. 38. 0 mamii care nu §i-a dorit copilul se poate simti vinovata de acest lilcru. Pentru a combate acest sentiment ~i pentru a-§i dovedi dragostea fa¢ de copil, e tentata sa-l inconjoare cu o atentie, cu o protectie §i o indulgen¢ excesive. 50 . Catherine este, intr-adevar, foarte geloasa pe micul sau frate, care· tocmai s-a nascut,
--------------------------
COMUNICAREA Sl NEGOCIERILE
247
r------------- - ------------- .fiind convinsa eli nu e fratele ei, ci un soi de monstru de pe alta planeta. 16. Jacques il admira foarte mult pe unchiul sau , care e inginer chimist . El a afirmat deja eli ar dori sa studieze in aceea§i ~coala ca ~i acesta, urmindu-i profesia. 2. Unii alcoolici pretind eli nu agreeaza atit de mult gustul alcoolului, dar case simt obligati sa bea impreuna cu prietenii lor, pemru a nu fi altfel decit ceilalti. 39. Martine, cind era tinara, §i-a dorit foarte mult sa piece sa lucreze in Africa, in oricare dintre tarile subdezvoltate. Casatoria a impiedicat-o sa-§i realizeze acest proiect, §i totu§i este mereu activa in cadrul organizatiilor caritabile care se ocupa de ajutorarea acestor tari. 47 . Copiii teribili, care smulg aripile sau picioru~ele mu~telor ~i care prind ace de siguranta de spatele catelu~ului lor, au deseori predispozitii de a deveni denti~ti sau chirurgi. 13. Aceastii tfniiriifemeie, dupa o disputa vialema cu sotul ei, hotlira~te sa se despartli de acesta, pentru a se intoarce sa locuiasca Ia parintii sai, unde spera sa-§i regaseasca rolul de copil dependent, care a~teapta semne de indulgenta ~i de dragoste nelimitata. 22. Brigitte nu a fost invitata Ia petrecerea-surpriza din seara precedenta. Ea le-a spus prietenilor ei ca, oricum, chiar daca ar fi fost invitata, nu ar fi venit, deoarece profesorii i-au dat mai multe teme ca de obicei ~i nu ~i - ar fi permis sa iasa.
Numarul clirtii de joe
18 . Marie-Jeanne, inca de Ia virsta cea mai frageda, a avut mereu un sentiment de repulsie fa¢ de mama ei . in forul sau interior insa ea nu accepta acest sentiment, care o inspaimintli. De aceea, in fata prietenilor ei , declara intotdeauna ca i~i adora mama. 15. Patronul dlui Bertrand i-a tacut ni§te observatii destul de dure privind aspectul neglijent ~i !ipsa de curatenie a atelierului. Cind s-a intors acasa in aceasta seara , dl Bertrand s-a certat cu sotia §i i-a dat ciinelui citeva lovituri de picior.
28 . Conform psihologilor, oamenii care vor sa reformeze societatea ~i sa apere moralitatea publica sint, de cele mai multe ori, persoane care i~i controleazli cu greu dorintele incon~tiente.
48 . Cei carefac campanii contrapornografiei au, adesea, drept scop incon§tient dorinta de a-~i combate, de a-~i reprima propriile tendinte. Pentru ei, este o modalitate de a-i convinge pe ceilalti de virtutea, de inalta lor moralitate.
17. Recurgerea Ia Jigarii sau Ia pipii este, adesea, legatli de nevoile pe care le avea copilul mic de a-~i suge degetul mare sau de a introduce diverse obiecte in gura. A fuma o tigara este o alta modalitate, mai demna pentru un adult, de a-§i satisface aceasta nevoie orala. 44. intr-o discutie, eel care se dovedqte eel mai rigid in atitudinea sa ~i eel mai greu de convins va avea deseori tendinta de a-i considera pe ceilalti incapatinati §i opaci Ia ideile altora.
Denumirea mecanismului defensiv Raspunsul individual I Raspunsul grupului
248
COMUNICAREA SI NEGOCIERILE
EXERCITII DE COMUNJCARE
infruntarea imaginan'i Este vorba despre observarea unor sentimente provocate de situatii stresante.
Obiective 1. Facilitarea con~tientizarii privind atitudinile posibile intr-o situatie de conflict ~i de infruntare intre persoane .
2. Examinarea metodelor posibile de a reactiona in situatiile de conflict.
3. Introducerea notiunii de negociere, aplicata relatiilor interpersonale, ~i prezentarea capacitatilor necesare pentru practicarea negocierii in situatiile de conflict.
Numii.rul de participanJi : de Ia opt Ia Durata : intre patruzeci minute
~i
;Of' t.-~
~~~· Animatorul explica participantilor ca le va
Z propune un exercitiu prin care fiecare sa devini'i ~~~ ~ con~tient
de propriile reaqii, in situatii de conflict. Prima parte constituie un exercitiu :l de imaginatie sau de dezvi'iluire a fantasme·() lor, care va dura in jur de zece minute.
·::1
~0.;. A doua fazii
~~:t Pregi'itirea :
animatorul cere participantilor sa se a~eze confortabil pe scaune, cu antebratele sprijinite de masi'i, cu ochii inchi~i. pentru a incerca sa se relaxeze, sa se autoexploreze, con~tientizindu -~i senzatiile ~i fiind receptivi Ia zgomotele din jurul lor.
A treiafaza infruntarea imaginari'i : animatorul descrie, pe indelete, urmatoarea situatie : Mergeti pe trotuar ~i. deodatll, in capatul strazii, pe aceea~i parte, observati o siluetll care vise pare familiara. Este cineva cunoscut, dar cine oare? Si, pe masura ce va apropiati , recunoa~teti persoana. Este cea cu care aveti, in prezent, cele mai multe probleme. (Urmeazii o pauzii.)
A nouafazii
- satisfaqia in raport cu rezultatul obtinut. ~i
cinci de
o ora.
~i instalarea : un panou, instrumente de scris (pentru toti participantii), o sala bine izolata fonic.
Materialul necesar
Concluzie Conflictele sint inevitabile, uneori putind fi chiar factori de progres. Nu trebuie deci evitate, suprimate, ci, dimpotriva, abordate intr-un mod constructiv. Negocierea este, probabil, cea mai eficace ~i mai umana strategie a relatiilor, prin care se pot rezolva situatiile conflictuale.
infruntarea imaginara
~CI.l~ Prima fiazii . .,.
-
patruzeci .
Ce veti face ? Aveti mai multe solutii posibile. Trebuie sa vii hotariti : ce solutie alegeti? Imaginati-va scena, ce veti face, ce veti spune, ce se va intimpla. (0 pauza.) Acum totul a trecut : persoana a plecat. Ce simtiti ? Ce ginditi despre ce s-a intimplat? Sinteti satisf1kut? A patrafaza intoarcerea in prezent : animatorul ii cere fie caruia sa revini'i, treptat, Ia realitate, devenind co~tient de propriile senzatii, de propriul corp, fiind a~ezat pe scaun, de contactul picioarelor cu podeaua, de zgomotele din jur. Ulterior, le cere tuturor sa deschida ochii cind au terminal. A cincea faza Fiecare va incerca, timp de cinci minute, pe o foaie de hirtie, o descriere in legliturli cu ce s-a intimplat, privind persoana intilnitll, ce a flicut cit a durat respectiva sceni'i, ~i mai ales privind : - diferitele atitudini posibile, pe parcursul scenei; - atitudinea care a fost, in cele de urmli, aleasa;
A
~aseafaza
Participantii se impart in mici grupuri de cite trei ~i le descriu celorlalti scena pe care ~i-au imaginat-o, reaqia aleasa dintre diversele posibilitllti ~i nivelul de satisfaqie. in fiecare subgrup, un raportor va face lista tuturor tipurilor de atitudine vizate de participanti. A
249
--------- - ---- - ---- - - ---dificultatile intimpinate;
~aptea
fazii
intregul grup se reune~te din nou, iar animatorul noteaza pe tabla toate reaqiile posibile in fata situatiilor de conflict care au fost mentionate in cadrul subgrupurilor. A optafazii Plecind de Ia datele obtinute, animatorul face o scurtll expunere a tipurilor de reaqii posibile in fata unor situatii de conflict, cerindu-i apoi grupului sa situeze diversele comportameme enumerate in cele cinci categorii propuse mai jos :
I
I
Fuga
Cal mare
"'V' re
Animatorul propune examinarea ~i discutarea relatiei dintre nivelul de satisfaqie ~i tipul de strategie utilizat de fiecare. Variante • I se poate cere unui participant sa descrie scena pe care ~i-a imaginat-o, utilizind aceasta descriere intr-un exercitiu bazat pe jocul de rol repetat. • Jocurile de rol se pot derula in interiorul subgrupurilor, unul dintre participanti jucind rolul de observator, pe parcursu l infruntllrii dintre ceilalti doi . in acest fel, pot exista trei jocuri de rol succesive. • Participantilor li se poate cere imaginarea unor situatii de conflict in raport cu une le persoane din grup, dupa care un participant voluntar va putea sa joace respectiva scena in fata grupului. • Ulterior, intre eel care a jucat scena ~i persoana din grup cu care acesta ~i-a imaginal ca este in conflict poate avea loc o discutie. • in cadrul subgrupurilor, participantii pot fi incurajati sli pregateasca confrunti'iri pe care ar dori, mai tirziu, sa le pi-ovoace in realitate.
Confruntare
Exercitiu de confruntare Fiecare individ trebuie sa propuna ni§te criterii care sa permita caracterizarea comunicarilor din interiorul grupului §i modul de functionare al acestuia, dupa care urmeaza 0 discutie intre toti participantii.
Obiective 1. Ameliorarea analizei privind funqionarea unui grup. 2. Perceperea partii subiective care marcheaza idealul fiecaruia . 3. Familiarizarea cu unele compromisuri.
250
EXERCITII DE COMUNICARE
COMUNICAREA $1 NEGOCIERILE
Un joe paradoxal: ,Cele trei tabere"
Confruntarea
.;.:.:~
~~ Formatorul
indica instructiunile, furnizind ;~ fiecarui participant lista caracteristicilor ~ stabilite. f'..:;>i Durata : douazeci de minute, individual, apoi -~ o jumatate de ora pentru activitatea in grup ,-=t ~i. in sfir~it, zece minute de discutie.
11-
~' ';()~ InstruCJiuni
~~ - inscrieti numarul I in fata propozitiei care ~{ vi se pare cea mai adecvata pentru a defini un grup echilibrat, apoi num~rul 2 in fata urmatoarei, conform aceluia~i criteriu ... pina Ia 35, in fata propozitiei celei mai putin conforme cu ideea pe care o aveti despre un astfel de grup. intr-o prima faza, lucrati individual. - Ulterior, va trebui sa va puneti de acord cu ceilalti membri ai grupului privind stabilirea unui clasament comun a! celor mai favorabile ~ase propozitii ~i a! celor mai putin favorabile, tot in numar de ~ase. Lista caracteristicilor - Responsabilul faciliteaza stabilirea unui plan de lucru prin consuitarea tuturor. - Spontaneitatea nu trebuie sll- ~i piardll drepturile nici un moment. - Daca exista o buna organizare, se poate Iuera foarte bine ~i intr-un grup mare. - Fiecare se simte interesat. - Nu trebuie respinse conflictele dintre membrii unui grup. - Liderul de grup este ales numai in funqie de competentli. · - in legllturll cu productia grupului, gestionarea schimburilor ~i regularizarea opozitiilor, e utilll repartizarea unor roluri complementare. - 0 sanatoasll competitie intre membri este oricind incurajata. - Nu se poate Iuera decit dacll fiecare ~i-a putut explica sentimentele sau gindurile ascunse. - Membrii se ascultll reciproc. - Exista intotdeauna mediatori care reu~esc sa aranjeze lucrurile.
- Repartitia initiala a rolurilor ramine stabilll in interiorul grupului . - Este bine ca intr-un grup sa existe o pre~e dintie de tip rotativ. - Litigiile se regleazli printr-o procedura de vot. - in derularea activitatilor unui grup, trebuie sa funqioneze arta de a face compromisuri. - Obiectivele sint bine definite de Ia inceput. - imr-un grup, e dificil sa se stabileascll obiective care sa fie agreate de toti. - Membrilor le face mare placere sa se reintil neasca. - Nu exista o diferentll prea accentuata intre nivelurile de informare ale unora ~i ale altora. - Obiectivele grupului trebuie redefinite in momente oportune, in funqie de situatii ~i de sarcinile asumate. - Sint evitate situatiile de conflict. - Membrii i~i asuma puterea impreuna . - Se recomanda ca analizele privind ceea ce se intimpla sa se faca cu umor ~i numai atunci cind ambianta este foarte destinsll . - Liderul trebuie sa sugereze un plan pentru fiecare reuniune . - Agresivitatea poate fi exprimata deschis . - Este facilitatll constituirea unor subgrupuri neformale. - Subgrupurile pot ie~i din sala de lucru cind vor. - 0 data luate, deciziile sint aplicate in litera lor de clltre toti participantii. - Fiecare i~i poate exprima in sigurantll sentimentele. - Sentimentele sint luate in considerare atunci cind sarcinile au fost indeplinite. - Liderul i~i asuma functiile esentiale : productia, facilitarea, regularizarea. - Mernbrii se controleaza reciproc. - Numarul participantilor nu trebuie sa depa~easca cifra opt. - Deviza grupului este: ,Libertate, Egalitate, Fraternitate ".
Este vorba 1 de exersarea unor actori in situatii paradoxale, in care pot fi, alternativ, dotati cu putere sau subiecti ai unor amenintari, ceea ce ii obliga sa reflecteze Ia unele strategii subtile.
Despre maniera de a juca Prezentind jocul, nu se ~tie daca trebuie definit un obiectiv precis, care sa asigure ci~tigarea partidei (capturarea unui numar exact de prizonieri, de exemplu). in ,Cele trei tabere", este, intr-adevar, important ca jucatorul sa descopere el insu~i. tara sa i se spuna, mecanismul paradoxa! a! jocului. in fata acestor fenomene neobi~nuite, aparute brusc, participantii reactioneaza alegind strategii prudente sau indraznete. urmarind stabilirea de aliante ~i contraaliante. Procesul de regularizare care se va produce intre jucatori ~i intre tabere poate fi considerat ca tacind parte din joe. Interaqiunile verbale legate de negocieri se conjuga atunci cu interactiunile motrice propriu-zise.
251
Un moment de oprire naturala a jocului se produce atunci cind toti membrii unei echipe au fost tacuti prizonieri. Se poate constata atunci ca jucatorii care au tacut capturari nu mai pot ie~i din joe, deoarece se afla, de acum inainte, in totalitate Ia discretia adversarilor lor dominanti. Invingatorii nu vor deveni oare invin~i? Este, desigur, prilejul de a efectua schimburi contrariante privind regulile legate de victorie ! Astfel, jucatorii pot participa direct Ia stabilirea regulilor aferente reu~itei . in momentul in care participantii au inteles ca nu trebuie sa-~i captureze toti adversarii dominati, existind riscul de a deveni ei in~i~i vulnerabili, jocul se poate derula Ia nesfir~it, printr-un soi de autoreglementare. Aceasta absenta a unui sfir~it precis ~i a unor invingatori desemnati nu reprezinta un obstacol ; o regasim in numeroase alte jocuri sportive traditionale : ,Mingea plasata", ,Galo~ul", ,Cele patru colturi", ,Paca!itul", ,Ursul ~i gardianul sau"... Placerea jocului nu rezida in victorie sau in dominarea adversarului, ci in aventura, mereu reluata, a intilnirii, in peripetiile ludico-motrice.
,Cele trei tabere"
Q~ @
{&
•
@
0
•
.r.P.-:. Trei echipe se infrunta circular : fiecare {&"); dintre ele are drept de capturare asupra celei ~ de a doua ~i e vulnerabila fatll de a treia. ~t=1 Membrii fieclirei echipe se pot refugia in f.::C taberele lor, inviolabile. Capturarea se face prin simpla atingere. Un jucator care a capturat un adversar trebuie sa-l insoteasca in tabara · sa, neputind fi atins pe traseu. Formind un lant, incepind de Ia tablira celor care i-au rap it, prizonierii por fi eliberati de catre partenerii lor, printr-o simpla atingere. Prin urmare, fiecare echipa amenintll o echipa ce amenintl\, Ia rindul ei, echipa care o
------------------------- I . Sursa : G. Guillemard et at.• Le Boustrophedon, jeux de pleine nature, grandsjeux, Scarabee, 1974.
EXERCITII DE COMUNICARE
252
COMUNICAREA SI NEGOCIERIL E
253
- - - -- - - - - - -- - --- -- - - --- -ameninta. Adversarul pe care mi-l fac prizonier este, in rcalitate, eel care ar putea sa rna protejeze ! Cum se poate ie~i din asta? Desfii§urare Terenu/ Trei tabere sint dispuse in triunghi, aproximativ echilateral. Fiecare dintre acestea, fiind bine delimitata, destul de mare (cu un diametru de 4-5 m daca e vorba de un cere, de exemplu), este marcata prin trasarea unui contur pe sol, eventual cu ajutorul unor obiecte gasite Ia faia locului (crengute, ace de pin, mici pietre, mu~chi ... ). Refugiile trebuie sa fie Ia o distan\ll suficienta, pentru a permite un joe strategic destul de liber, care sa nu se reduca Ia o simpla proba de viteza; de exemplu, pentru a incepe jocul, se poate avea in vedere o distan\ll imre tabere de 60 pina Ia 80 m. Citeva tufi~uri , mici ridicaturi, citiva arbu~ti sau arbori nu pot impiedicajocul, dimpotriva. Trebuie, pur ~i simplu, ca respectiva cursa sa fi e cit mai rapida posibil ~i neexpusa Ia vreun pericol provenit din mediul inconjurator. Nu e necesara delimitarea terenului. Materialul Jocul nu necesita nici un accesoriu. Avind in vedere structura relationala a intilnirii, se recomanda doar asigurarea a trei seturi de fu lare, de culori diferite, care sa permita distingerea clara a apartenentei fiecarui jucator Ia o tabara sau Ia alta. Pentru a forma echipele, participantii stabilesc un acord privind procedura de repartizare a jucatorilor. A devenit deja clasica desemnarea acestor trei echipe prin numele a trei animate, care se domina reciproc : de exemplu, vulpile, care devoreaza gainile, ele insele capabile sa ucida viperele, care, Ia rindul lor, pot paraliza vulpile. Dupa suibilirea unui acord, echipele constituite se indreapta in cele trei directii· alese, spre a-§i trasa refugiile. in momentul in care cele trei tabere au fost delimitate conform conventiilor adoptate, este dat semnalul de incepere. Dupa o punere de
acord genera Ia, unii dintre jucatori incep sa se aventureze in spatiile vulnerabile.
urmare, se a§azli in capatul §irului §i intinde bratul, cerind sa fie eliberat.
inceperea jocului Luc, din tabara Vulpilor, observa participantii, care incep sa se disperseze pe teren, ~i este tentat sa ramina in tabara sa, deoarece aici nu risca nimic : adversarii sai, Viperele, nu pot nici sa-l atinga, nici sa patrunda pe teritoriul sau. Daca ramine in refugiu, e mai sigur, dar ~i mai putin amuzant ! in acest caz, se lanseaza spre tabara Gainilor. Situatia se complica. Cea mai mare parte a jucatorilor din tabara Gainilor s-au indreptat, Ia rindul lor, spre tabara Viperelor. A le cauta acolo ar insemna aruncarea in gura lupului ! Dar cum se poate proceda altfel? Luc il zare§te pe Dominique, .o Gaina, in raport cu care are un avantaj, §i se apropie de el, impiedicindu-i retragerea in propria-i tabara. Dar, in acest moment, i§i da seama ca Patrice, o Vipera, care are drept de capturare asupra sa, a sesizat mi§carea §i incearca, Ia rindul sau, sa il blocheze. E necesara o atentie distributiva §i neimreruptil.. Dominique a reu~it sa se indeparteze ; daca Luc reu§e§te sa-l prinda din nou, ii va fi suficientil. o singura atingere pemru a ~i-1 face prizonier. insa Patrice, care i§i face acela~i calcul in legatura cu Luc, se apropie din ce in ce mai mult §i, curind, i§i demareaza aqiunea. El incepe sa alcrge dupli Luc, care il urmare§te pe Dominique. Deodatil., Luc are o idee : deoarece Dominique are un avantaj fatli de Patrice, va incerca sa se debaraseze de acesta din urmli, aruncindu-1 Ia picioarele lui Dominique. Prin urmare, Luc initiaza o cursli in arc de cere, pentru a-1 impresura pe Dominique §i a-1 interpune intre el §i urmaritorul sliu. insli Patrice nu se lasli pliclilit; simtindu-se amenintat, i§i folose§te toata energia in ultimele mi§cliri §i reu§e§te, dintr-o suflare, sli-1 atinga pe Luc, inainte ca Dominique sa se poatli imerpune. Luc este capturat, Patrice il duce spre tabil.ra sa, tirundu-1de brat. in timpul acestei secvente, Patrice este invulnerabil pe tot traseul de intoarcere : nu poate nici sa prindli pe cineva, nici sa fie prins. Ajuns in tablira Viperelor, Luc intilne§te alte douli Vulpi, prizoniere ca §i el; prin
Juclitorii din tabara Viperelor s-au organizat : o jumatate dintre ei au plecat in ajutorul partenerilor lor capturati de clitre Gaini, iar restul au ramas in tabarli, pentru a-i pazi pe prizonieri. De aceea, Vulpile, care vin in ajutorul coechipierilor lor, au pe cine sa intilneasca. Din fericire, sosesc jucatorii Gaini, care au ascendent asupra Viperelor, dar nu indraznesc sa inainteze, deoarece Vulpile au avantaj in faia lor! Stind Ia capatul cordonului de prizonieri, Luc are, deodatli, revelatia caracterului extraordinar al situatiei : Viperele i§i pastreaza prizonierii ca pret in confruntarea cu Vulpile, flira vreo alta masura de aparare in fata acestara (in afara de fuga) ; insa, Ia rindul lor, Vulpile sint descoperite in raport cu jucatorii din tabara Gainilor (doar daca nu ramin cumva in tabarli), iar ace§tia din urma au, Ia rindul lor, motive sa se teama de Vulpi.
-- - -----------------------
Fiecare jucator trebuie sa stea, in mod constant, Ia pinda §i sa tina com de rnai multi panicipanti in acela§i timp. ,Arnice, ia seama in dreapta! ", ,Amice, ia seama in stinga! ". Luc i§i da seama eli unul dintre partenerii sai, Jean, pare sa se fi pus de acord cu Corinne (jucatoare Gainli), promitindu-i sa nu o prinda, cu conditia ca ea sa-l protejeze de Vipere ...
Jocul, privit din alte unghiuri Acest joe pe echipe este original : el nu irnplica opozitia frontala a doua tabere, ci confruntarea de tip triunghiular dintre trei echipe. A~a cum am notat deja, aceasta infruntare antreneazii circularitatea dreptului de capturare : al Vulpilor asupra Gainilor, al acestora asupra Viperelor §i a! Viperelor asupra Vulpilor. Un astfel de sistem este neobi§nuit, declan§ind forme de interactiune paradoxale, care pot fi observate ~i in alte jocuri traditionale, dar care in "Cele trei tabere" sint ilustrate intr-un mod extrem de spectacular. Se pot
~i amindoi , de ~ i neincrezatori unu l fatli de celalalt, avanseaza pe furi§ catre tabara. Lydia , Vipera, demareaza o aqiune de capturare a lui Jean, Vulpe , dar, zarind-o pe Corinne, bate imediat in retragere. intr-.o strafulgerare, profitli de golul creat §i, atingind mina lui Luc, elibereaza, dintr-o data, intregul !ant de prizonieri, dupa care se indeparteaza alergind. Luc §i prietenii sai eliberati i§i iau fularele in miini §i ridica bratele, pemru a semnala ca sint in afara jocului pina cind vor ajunge in tabara lor. La graniia fiecareia dintre cele trei tabere se desra§oara scene analoage, iar jocul atinge apogeul.
Recapituliiri
~i
observatii complementare
• Contactul §i eliberarea se efectueaza prin simpla atingere . • in interiorul taberei sale, fiecare jucator este invulnerabil. Nici un participant nu are dreptul de a traversa o tabiira adversa. • Cind un jucator a capturat un adversar, nu poate fi prins, dar nici nu poate prinde pe altcineva (nu se poate captura deci decit un adversar o data). • Un jucator elibereaza dintr-o data intregul !ant de prizonieri, prin simpla atingere a jucatorului de Ia extrema. Eliberatorul, care ramine in joe, poate fi, Ia rindu l sliu , atins.
oare scoate Ia lumina particularitatile acestei comunicari motrice?
Reteaua interactiunilor distincte Putem numi interactiune distinctii orice interactiune asociata cu o putere de capturare fata de un adversar (a Vulpii fata de Gaina, de exemplu) sau cu o putere de eliberare in re;tport cu un partener (a unei Vulpi in raport cu o alta Vulpe, de exemplu). Puterea de capturare corespunde unui contra fatii de un partener (al unei Vulpi fata de o alta Vulpe, de exemplu) ,
COMUNICAREA SI NEGOCIERILE
EXERCITII DE COMUNICARE
254
corespunzind, in acela~i timp, unei contracomunidiri distincte, de tip negativ, iar puterea de eliberare - unei comunicari distincte, de tip pozitiv. Avem destule date pentru a putea schita reteaua interactiunilor distincte ale ,Celor trei tabere". Virfurile grafului din figura 1 reprezintli jucatorii, iar arcurile simbolizeaza comunicarile distincte (cu vector pozitiv) sau contracomunicarile distincte (cu vector negativ). Se forrneaza, astfel, trei grupuri sudate, legate in mod unilateral, printr-un circuit al antagonismului, care trece neintrerupt prin fiecare echipa. Circulatia dreptului de capturare confera o mare originalitate acestui sistem de. interaqiune. Din preocuparea pentru simplificare nu am figurat decit un arc negativ intre doua tabere, in timp ce, de fapt, ar trebui sa existe perechi de jucatori. Figura 1 - ReJeaua de interacJiuni distincte
ale • Celor trei tabere" Vulpi
Gllini
,/ ,,/'
cu ceilalti participanti. Ei sint ezitanti, ca ~i cum nu ~i-ar mai recunoa§te in mod clar rivalii, in timp ce, de cealalta parte, adversarii dominati sint desemnati in deplina cuno~tinta de cauza. Aceste conduite, aparent incoerente, ambigue, nu pot fi oare clarificate din perspectiva retelei interactiunilor distincte? Sa aruncam o privire asupra grafului in discutie. Analizindu-1 mai de aproape, ne dam seama eli ascunde un surprinzator paradox.
Figura 3 - Dubla constrfngere ludicti
+
,Dubla constringere" ludica Putind captura Vipera care ameninta Vulpea, Gaina o protejeaza, in definitiv, pe aceasta din urrna. Or, Vulpea incearca sa elimine tocmai Gaina I in acest fel, se priveaza de singurul ei aliat obiectiv. Capturindu- ~i adversarii, orice jucator se expune Ia propria-i pieire. Acesta este paradoxul ludic exemplar. Figura 2 arata eli aceasta interactiune, centratli pe o solidaritate indirecta, este o relatie intre trei jucatori (o relatie ternara), sprijinindu-se pe un intermediar : in cazul de fata, Gaina protejeaza Vulpea, amenintind Vipera, care o poate anihila pe Vulpe.
Vipere
-
Vulpe
Gliinll
~~ ~
Viperli
---= - ~
interacpune distinctll de solidaritate (eliberare) interacpune distinctll de antagonism (contact)
Am.remarcat ca.jucatorii sint, adesea, in impas pe teren, lasind uneori impresia eli nu mai ~tiu in ce mod trebuie sa interactioneze
-- - -~ - - -
+
- -- ~- ~ Figura 2 - RelaJia de protecJie indirecta
Vu ~lpe Gllinll
.+
paradoxa!, sa-l protejeze tocmai pe acesta din urma. Aceasta este sursa paradoxului. Acest pervers eject ludic, aceastli stranie inversare a relatiilor e valabila pentru toate arcurile circuitului : Vipera protejeaza Gaina, care incearca, totu~i, sao captureze, iar Vulpea protejeza Vipera, care trebuie sa incerce sao e!imine. intr-un final, a§a cum se observa in figura 3, relatia de solidaritate indirecta forrneaza un circuit reprezentind inversul circuitului de raporturi antagonice.
-----~
interactiune de contact
____. interactiune de protectie indirectll
Fiecare jucator, avind drept de capturare asupra jucatorului care i~i ameninta adversarul dominant, poate, in mod
----=--..
interaqiune de contact interacJiune de protectie indirectll
Interactiunea de protectie indirecta, cu adversar interpus, instituie un fenomen de dublii constrfngere : jucatorul este prins intre doua imperative, care se neaga reciproc. ,Ca Vulpe, i~i spune respectivuljucator, trebuie sa capturez Gainile, insa, cum acestea neutralizeaza Viperele care rna amenintli, nu ar fi oare neinspirat sa-mi elimin aliatii indirecti, fiira de care ~ deveni complet vulnerabil ? " Reteaua dreptului de capturare este dublatli de o retea de protectie indirectli, total inversatli. Intre cele trei echipe, se
255
stabile§te, astfel, un sistem circular de interactiuni de proteqie, pozitive, care constituie exact inversul sistemului de interactiuni distincte negative. La baza aliantelor bizare dintre doi adversari care se coalizeaza impotriva unui al treilea... inainte de a se infrunta din nou, unul dintre ei aparind atunci drept paciilit (lipsit de aparare in fata fostului sau aliat), se afla deci tocmai aceasta ambivalenta. profunda a relatiilor intergrupale.
Paradoxul in actiune Jucatorii se acuza uneori de triidare; existenta unui dublu joe al jucatorilor nu se datoreaza unui joe dublu a! interaqiunilor, care cumuleaza, in acela§i timp, antagonismul §i solidaritatea ? Daca i§i captureaza adversarul, jucatorul se priveaza de protectie in legatura cu ceea ce il ameninta; daca nu il captureazli, nu va putea ci§tiga niciodata. Acest pervers efect ludic deconcerteaza. Sportul, in general, nu ne-a obi§nuit cu un asemenea tip de schimburi. Sporturile colective, de exemplu, ilustreaza un model de infruntare de o transparenta indiscutabila : in interiorul fiecarei echipe, raporturile sint perfect solidare, iar intre cele douli echipe, sint total antagonice. Ambiguitatea este exclusa, nu se admite nici un compromis. Acest model de duel i§i are calitatile sale, dar e departe de a epuiza toate nuantele posibile ale comunicarii motrice. Ca §i alte jocuri paradoxale (,Mingea plasatli" sau "Galo§ul"), "Cele trei tabere" il invitli pe copil intr-un univers subtil, in care conduita rationala, in aspectele ei legate de opozitie §i de cooperare, trebuie sa fie inventatli pe parctirsul desfii§urarii partidei. Jucatorul are posibilitatea de a-~i stabili singur aliantele, trebuind sa invete sa negocieze, sa faca uz de amenintare, sa dejoace §iretlicurile ; mai e necesar §i sa
anticipeze relatiile stabilite de ceilalti, sa preaqioneze cu buna ~tiinta ~i sa se poatli orienta intr-un climat de ambiguitate. Farmecul jocului rezida in aceastli zona nesigura ~i contradictorie, care lasa o mare marja de interpretare ~i de initiativa fiecaruia. Jocul ,Celor trei tabere" acorda, in acest fel, un loc central metacomunicarii, adica unei comunicari despre comunicare. Nu e vorba de o simpla anecdotli ludica sau de o interpretare subiectiva, apaqinind unui jucator sau altuia. A~a cum reiese din analiza retelei interactiunilor distincte, ambivalenta este instituita chiar de corpusul de reguli . insu~i sistemul de interactiuni al jocului este eel care face inteligibile conduitele jucatorilor. Metacomunicarea paradoxala este in insa~i inima jocului.
, Cartierul HLM 1 "
0
Obiective
rn
1
"'
6
zll:~J
sl
3m~ I
N
E
6"'
Gascogne ]
4
7llle-de-r:rancel
=
I Provence
j
Teren viran
1. Exersarea in direqia unei activitati colective . 2. Dezvaluirea, prin accelerarea succesiunii momentelor, a reprezentarilor ~i a motivatiilor fiecaruia.
)(,/ "1
uC\11
prezintii exercitiul in termenii in patruzeci de minute, trebuie sa distribuiti, tiC")~ Formatorul de comun acord, toate aceste locuinte, tinind :i'...rAurmatorii : com, atit cit se poate, de ordinea cererilor ~i ?tJ~ Voi toii constitui[i membrii biroului respondorintele exprimate de solicitanti. · Z' sabil cu spa{iul locativ al unei comunita[i de Puteti lua hotliriri in mod liber, pe loc, in ::w' diner-o suburbie parizianii. Fiecare dintre voi functie de orice informatie suplimentara, ~::!5;1 a inregistrat un anumit numar de cereri din necomradictorie in raport cu datele de care ~-=~ partea unor familii din cartierul siiu ~i fine, ~~ binein[eles, sii le dea un raspuns cit mai dispuneti, daca acestea sint suficiente pentru a vli indeplini sarcina. :!Qi satisfacator". Cererilor le este atribuit cite un numar de Cele ~apte imobile sint identice, fiecare avind ordine (in functie de momentul depunerii lor un parter ~i trei etaje, in total 16 apartamente, in fiecare cartier). Precizarile privind mliri- dintre care : mea apartamentului dorit vizeazli numarul - 5 apartamente Ia parter : 2 F2, normal ; 2 de persoane care compun familia solicitan- F3, normal; 1 F4, normal. tului, iar cele referitoare Ia confort - nivelul - 4 apartarnente Ia etajul I: 2 F3, normal; 2 venitului. · F4, normal. Un nou ansamblu imobiliar tocmai a fost pus - 4 apartarnente Ia etajul II: 1 F2, confort; 1 Ia dispozitia biroului comunal de locuinte. F3, confort; 1 F4, normal; 1 F4, confort. Locuintele disponibile se carilcterizeazli prin : - 3 apartamente Ia etajul Ill: 1 F4, confort; 1 F5, normal; 1 FS, confort. - mlirime (patru tipuri : de Ia F2 Ia FS) ; Total : 16 X 7 = 112 apartamente. - confort (doua tipuri: normal ~i confort).
,
f.e;!.
-------------------------Habitation a Ioyer modere (Locuin~ cu chirie moderata] (n .tr.).
Strada (cu sta(ie de autobuz)
Se propune studierea distribuirii de locuinte intr-un astfel de cartier, intr-o anumita perioada de timp, cu specificarea pozitiilor fiecaruia dintre cei angajati in negociere.
,Cartierul HLM"
I.
257
COMUNICAREA $1 NEGOCIERILE
EXERCITII DE COMUNICARE
256
Lista de cereri Fiecare lista de cereri va trebui sa fie recopiara, pentru a-i parveni fiediruia dintre participanti.
Participantul A Ati primit, in ordine, cele 15 cereri care urmeaza (N : normal; C : confort) : Al : F3N; A2: F5N; A3: F3N; A4: F3N; AS : F3C ; A6 : F2N ; A7 : F2N ; A8 : F3N ; A9: F4N; AlO: F4C; All: F2C; Al2: F2C; Al3: F3N; Al4: F3N. Participantul B Ati primit, in ordine, urmatoarele 8 cereri : 81: F5N; 82: F5N; 83: F2N; 84: F3N; 85: F2N; 86: F5N; 87: F4N; 88: F5C. Participantul C Ati primit, in ordine, urmatoarele 30 de cereri : C1: F4C; C2: F5N; C3: F4N; C4: F4N; C5 : F5C ; C6 : F4C ; C7 : F2C ; C8 : F3N ; C9: F3C; ClO: F2N; Cll: F3N; C12: F4C; C13: F4N; C14: F4N; C15: F3C; C16: F4C; C17: F4N; C18: F4N; C19: F3C ; C20: F3N ; C21 : F2N ; C22 : F3N ; C23 : F2N ; C24 : F2N ; C25 : F5N ; C26 : F3C ; C27 : F4N ; C28 : F3N ; C29 : F2N ; C30: F4N. Participantul D Ati primit, in ordine, urmlitoarele 17 cereri : Dl: F2C; D2: F2C; D3: F3N; D4: F2C; D5 : F3N ; D6: F5C ; D7 : F3N ; D8 : F2C ;
-(')
D9: F3N; DlO: F2N; Dll: F4C; Dl2: 'C?. F3N; 013: F4N; 014: F4N; Dl5: F4N; ;,--._ --~ 016: F4N; Dl7: F2N. ifo!t'·
Participantul E Ati primit, in ordine, urmatoarele 18 cereri: El : F4C; E2 : F2C; E3 : F2N; E4: F2N; E5 : F4N ; E6 : F3C ; E7 : F3C ; E8 : F3N ; E9: F4C; ElO: f2N; Ell: F3N; E12: F5N; E13: F3N; E14: F3C; El5: F4N; E16: F5C; E17: F5N; El8 : F5N. Parlicipantul F Ati primit, in ordine, urmatoarele 17 cereri : Fl : F2N; F2: F3C; F3: F4C; F4 : F2N ; F5 : F4N; F6: F3C; F7: F3N ; F8 : F5N; F9: F3N; FlO: F4N; Fll: F3C; Fl2: F5N; F13: F4N; F14: F4C; Fl5: F2N; F16: F2C; Fl7: F3N. Participantul G Ati primit, in ordine, urmlitoarele 19 cereri : Gl : F2N; G2 : F3C ; G3 : F2C ; G4 : F3N ; GS: F3N; G6: F5N; G7: F4C; G8: F3N; G9: F4N; G10: F3C; Gll: F4C; G12: F4N; G13: F2N; G14: F2N; G15: F4N; G16: F3C; G17: F5N; G18: F3C; G19: F5C.
.J ·z_
~Ill·,
~•J
~fi';
,0 . Q',
- - - - . -- · - - - - · - - - - -
CAPITOLUL 1
CONVERSATIE Formarea pentru practicile conversationale, fie ca e vorba de cele cuprinse in sfera cercetarii din ~tiintele umanistice, de cele legate de psihoterapie sau, mai simplu, de cele din domeniul marketingului, at sondarii audientei ~ i at evaluarii , se poate dezvolta in doua mari directii: cunoa~terea unor game multiple de comportamentc intcrpersonale ~i, complementar, antrenarea in sensul observarii a ceea ce se petrece in cadrul unor conversatii variate, con form concepfiilor care sint puse in joe. 0 situatie conversationala intre doua persoane prcsupune posibilitatea de a putea realiza schimburi reciproce, intr-o maniera suficient de profunda, prin cvitarea, in primul rind, a tuturor stingaciilor de limbaj, care pot bloca comunicarea, impiedicind exprimarea punctelor de vedere, a sentimentelor sau a previziunilor. in al doilea rind, e importanta evitarea crisparii, a blociirii intr-o atitudine autodefensiva in raport cu propriile puncte de vedere. Exista, desigur, mai multe modalitati de manifestare. Cele doua persoane pot incerca sa se informeze reciproc, aprofundindu-~i astfel modul de a gindi, sau, dimpotriva, se pot situa pe pozitii diferite una fata de cealalta: in acel moment, conversatia se poate transforma in int erviu, fara a exclude posibilitatea existentei unei reciprocitati ~i a unui anumit nivel de intelegere intre interlocutori, ciici conversatia, parte integranta a comunicarii, nu poate fi conceputa fara o aprofundare a schimburilor dintre persoanele implicate, in special dacii e vorba, de exemplu, de un formator, de un psiholog, de un consilier, de un psihiatru etc. Aceasta const ituie una dintre preocuparile omului de ~tiinta american Carl Rogers (~i ale echipei sale), care ne-a sugerat, in repetate rinduri, ca am putea sa incercam sa intelegem mai bine ce se intimpla atunci cind e~ti interlocutor intr-o situatie conversationala ori cind e~ti intervievator sau intervievat intr-o situatie specifica, de interviu. Este posibil ~i de dorit sa nu se produca cantonarea intr-o simpla atitudine conversationala, de rutina, necontrolata, ci sa se tinda spre o con~tientizare a situatiei, ameliorindu-se pe parcurs comportamentele, corectindu-se o prima interventie stingace prin alte interventii, care pot clarifica ~i nuanta comunicarea. E necesar sa se ajunga in punctul in care comportamentele adoptate in timpul unei conversatii sa poata facilta continuarea comunicarii ~i aprofundarea ei, dincolo de precautiile ~i tatonarile inerente. De fapt, nimeni nu e con§tient in totalitate de ceea ce ginde§te sau simte intr-adevar, §i pentru aceasta fiecare are nevoie sa-§i imbogateasca, putin cite putin, propria reflectie, propriile informatii pe care le adreseaza interlocutorului, precum ~i modul de primire a tuturor elementelor pe care acesta i le impart~e§te. P rin urmare, exercitiile pe care le vom prezenta au in vedere confirmarea -faptului ca indivizii pot fi in masura sa controleze situatiile cele mai frecvente, prilejuite de intrevederi, interviuri §i, mai ales, de activitatile profesionale de orice natura, dar §i de relatiile amicale. Numai observindu-~i comportamentele pe care le adopta instinctiv in timpul unui schimb, o persoana poat e deveni con~tienta de propriile atitudini ~i de interesul pe care il poate avea de a le ameliora, intr-un mod coerent, rational.
~~
COMUNICARE
in orice comunicare sau relatie se impune decelarea atit udinilor existente Ia nivelul eel mai profund al personalitiitii §i a comportamentelor care se manifestii in modurile de exprimare, atit de variate. Acela§i comportament axat pe intrebiiri poate apiirea, de exemplu, intr-o forma temperatii sau, dimpotrivii, agresivii, traducind atitudini extrem de diferite, percepute ca atare de interlocutor. Un ton prea lejer poate da impresia de dezinteres profund, in pofida vocabularului folosit §i a politetii de suprafatii. Tonul prea politicos poate fi perceput ca o respingere ascunsii .
~i
Atitudini comportamente
Distinqia atitudine - comportament este extrem de importanta . Fata de o anumita persoana, pot avea o atitudine constringatoare sau una de neutralitate binevoitoare si voi adopta comportamente care imi vor exprima atitudinea sau, din contra, o vor disimula. Daca se doreste deci ca o comunicare sa se desfiisoare in mod armonios si nuantat, e indicat sa se evite orice conflict intern, in cazul oricaruia dintre interlocutori, intre atitudini ~i comportamente. Aceasta presupune antrenament ~i atentie, ce pot fi dobindite gratie unor exercitii ca acelea pe care Ie vom descrie in cele ce urmeaza ~i care le vor putea da practicantilor un sentiment de securitate ~i posibilitatea de a introduce o oarecare variatie in modul lor de manifestare in relatiile cu ceilalti. Atitudinile, fiind mai profunde, sint, implicit, mai complexe, in timp ce comportamentele sint observabile oricind :
daca adresez 0 intrebare, rna inscriu intr-un comportament de interogare, dar e important sa se inteleaga ce se ascunde dincolo de aparente.
Finete
~i
complexitate
Unul dintre exercitiile care au fost puse Ia punct de cineva .c aruia ii datoram mult, Elias Porter, asistent a! lui Carl Rogers, ne permite sa demonstriim faptul ca intreblirile "aparente" au, Ia nivelul atitudinilor, cadre de referinta extrem de diferite. Tocmai aceste subtilitati, aceste complexitati se cuvine a fi descoperite si valorificate in cadrul unui stagiu de formare privind conversatia §i mai ales in anumite contexte organizationale : vizind profesorii, in raport cu e levii, ca si cuplurile familiale (un partener fata de celalalt si amindoi fata de copii) si, in gem!ral, toate profesiile legate de informatii ~i comunicare. Necesitatea antrenarii este evidenta, daca nu se doreste expunerea Ia situatii ridicole, cum se pot auzi ~i vedea zilnic Ia radio si televiziune.
262
FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
Acestea presupun, desigur, existenta in punctul de plecare a unor refteqii in acest sens, a unei atentii metodice, indreptate ditre persoana interlocutorului, cu evitarea oridirei retrageri, distante, disipari sau a oriciirei atitudini negative de distantare, care sa provoace anumite fracturari ale intelegerii. in acest sens, e necesara o anumita organizare, o intrevedere neavind Joe oricum ~i oriunde , ea reclamind un anumit grad de confort ~i de lini§te.
conversatii transcrise, pentru a constata modul in care se desra~oara lucrurile. Caci anumite ·instrumente nu pot fi stapinite decit gratie unor exercitii prealabile, iar inainte de a produce muzica unei comunicari armonioase, pline de rezonante, se impune intelegerea modului in care pot fi solfegiate notele variate ale comportamentelor noastre .
Efectul de inchidere Varietatea exercitiilor in plan practic, vom intilni anumite tipuri de exercitii focalizate pe modurile de ascultare §i alte tipuri, ce nuanteaza modurile de interventie utilizate pe parcursul unei conversatii. Dar cum se prezinta o schema de antrenament, de perfeqionare vizind conversatia? Mai intii, e necesar sa-i stabilim structura : Ia inceput, daca cineva ni se adreseaza, poate avea rolul de solicitator, confruntindu-se cu o serie de dificultati, de doleante, temeri, incertitudini. El trebuie sa fie ajutat sa expliciteze ceea ce dore§te sa exprime, caci nu se poate explica totul chiar de la intrarea in joe. Mai e posibil ca respectiva persoana sa fie interesata de propriile noastre activitati ~i ginduri. Pentru exprimarea oricarei ipoteze, trebuie sa avem o perceptie clara asupra propriei noastre situatii. Aceasta poate fi definita la nivel profesional : putem fi, de exemplu, consilieri, psihologi, profesori, persoane investite cu vrei.m rol institutional sau, dimpotriva, tar-a nici un rol definit. Important e, evident, sa intelegem ce rol joaca fiecare sauce rol dore§te sa-i impuna celuilalt. Yom avea unele faze de-a lungul exercitiilor in care vom analiza direct ceea ce se petrece pe parcursul unei conversatii, dar vom putea, in egala masura, examina unele
De regula, precautiile ce trebuie asumate pot explica, intr-un fel, faptul ca o parte a Iucrarilor care au fost consacrate problematicii conversatiei s-au situat, mai intii, in cadrul unui demers nondirectiv, deoarece parea a fi necesara evitarea precipitarii intr-o anumita direqie sau spre o anumita decizie, a§a cum de prea multe ori oamenii au tendinta sa procedeze, incheind prea repede un proces de comunicare aftat in curs de desfa§urare, din cauza unei ineqii intretinute de ceea ce am numit eject de fnchidere. Comunicarea necesita desfa§urarea intr-un anumit spatiu - timp, rara precipitare, orice inchidere prematura antrenind blocaje, replieri ale fiecarei persoane asupra ei inse§i. Yom studia deci anumite tipuri de conversatie, dar numai dupa ce vom explora un oarecare numar de categorii de comportamente, prin intermediul exercitiilor de antrenament a caror gama o vom prezenta in continuare. Pentru toate acestea, vom gasi un punct de sprijin in lucrarile lui Elias Porter.
Elias Porter Acesta a publicat, in anii '50, sub titlul An introduction to therapeutic counseling, o Iucrare care a fost larg utilizata, am putea
CONVERSATIE SI COMUNICARE
spune chiar plagiata, de nenumarati formatori . in aceasta lucrare, extrem de originala, autorul ne prezinta o tipologie, o caracterizare a comportamentelor, prin prisma unei relatii conversationale, terapeutice sau de alta factura, cu evidentierea fundalului atitudinal aferent. intr-un cuvint introductiv, Carl Rogers subliniaza citeva paradoxuri ale caqii. De exemplu, nu se spune ca exista o singura modalitate de a proceda in comunicare, o singura tehnica, ci sint prezentate diverse maniere, neprecizindu-se care e buna, care e nerecomandata, fiecare fiind oportuna intr-o anumita faza a conversatiei §i putind sa nu fie intr-o alta. Apoi, acestea au anumite efecte, ce pot fi prevazute in contextul imediat al comuniciirii (§i, eventual, dupa un anum it timp), iar cunoa§terea acestor Iucruri poate face posibila corectarea lor, modificarea sau, din contra, completarea lor cu alte elemente. Problemele aferente conversatiei §i natura unor interventii ale diverselor persoane sint extrem de bine punctate. Fiecare este plasat intr-o situatie de reftectie personala. 0 astfel de conceptie practica nu a fost intotdeauna respectata in Franta, unde formatorii au utilizat unele categorii ale lui Porter, dar plecind de Ia presupozitia ca exista categorii mai bune §i instituind astfel un fel de ierarhie, in special in favoarea comportamentelor de reformulare, de reexprimare, celelalte tipuri fiind considerate mai putin bune §i, uneori, in mod direct nerecomandabile. Desigur, a prezenta un set de tehnici poate parea, a§a cum o recunoa§te Porter in prefata sa, dintr-o perspectiva umanista, oarecum §Ocant, extrem de directiv, apasator in raport cu individul, care ar trebui sa ramina liber. in realitate insa, tocmai printr-o raportare Iucida Ia ni§te grile de comportament ne putem edifica cu privire la adevaratele intentii pe care le nutrim fata de cineva, putind ajuta respectiva persoana
263
sa inteleaga mai bine ceea ce o anima ~i nu a fost inca formulat. Dupa cum spune autorul, o tehnica data nu e directiva sau nondirectiva in mod intrinsec, ci numai in raport cu ipoteza formulata. in mod similar, comportamentele nu sint caracterizabile in absolut, ci prin raportare Ia atitudini, care le nuanteaza, conferindu-le unele aspecte particulare.
Cele cinci categorii ale lui Rogers ~i Porter Atunci cind ajungem Ia consideratiile de ordin practic, ne dam seama ca Rogers ~i Porter au evidentiat existenta a cinci categorii de comportamente, aplicabile unor situatii de consiliere sau conversationale : comportamente care vizeaza o definitie a situatiei conversationale ; comportamente care au ca obiect formularea problemelor §i urmarirea evolutiei lor; apoi, drept cea de-a treia categorie, unele procedee de dezvoltare a perceptiei asupra situatiilor. Urmeaza o categorie in cadrul careia sint incluse unele informatii §i, in sfir§it, o alta prin care se enunta solutii practice, in vederea adoptarii unei decizii. Tot acest ansamblu este inscris intr-un tabel 1 , care dezvaluie pluralitatea analizelor care ii pot aduce un plus de claritate celui care dore§te sa ajute o persoana sa se explice mai bine. Porter distinge, apoi, cele cinci atitudini de baza care pot fi adoptate in cadrul unei conversatii, permitind alegerea unor comportamente : - o atitudine sau intentie de sprijin, de interogare, de provocare la discutie ; - o atitudine sau intentie didactica (teaching), interpretativa; I.
Cf. La relation d'aide et Ia psychothirapie (Counseling and Psychotherapy), ESF, n' 11 ' ed .. 1991.
264
FORMAREA PENTRU CONVERSAT IE
-
o atitudine sau intentie evaluativa, activa, sugestiva, moralizatoare; - o atitudine sau intentie de sustinere, simpatie, reasigurare, moderatie ; in sfiqit, o atitudine de intelegere, intelectuala, afectiva, de apreciere 1 • De regula, regasim aceste cinci mari categorii in toate formele de exercitii care se utilizeaza , in special pentru formarea privind sondajul §i marketingul , pentru cea legata de terapeutica §i de cercetare. in ceea ce ne prive§te, vom prezenta o serie mai ampla de categorii .
Uzajul. Citeva observatii Ghidurile de dialoguri sau conversatii inregistrate arata, in cazul unei comunicari reate, multitudinea unor comportamente care stau Ia baza schimburilor dintre persoane, invitindu-ne sa intelegem in ce masura un interlocutor dore§te sa comunice sau nu. E bine ca indivizii sa se exerseze in directia cunoa§terii intregii claviaturi de raspunsuri posibile §i a tonalitatilor notelor disponibile, pentru a putea obtine, in ciuda dificultatii aparente, o adevarata armonie a schimbului, cu disonantele sale implicite. in acela§i timp, sintem ajutati sa emitem o intreaga serie de ipoteze prudente, care se clarifica in mod progresiv, prin intermediul dialogului, §i care vizeaza sentimentele, pozitiile, valorile pe care o persoana se straduie§te cu greu sa le explice.
Conversatia ~i mijloacele tehnologice Diverse exercitii pot fi efectuate cu ajutorul unei inregistrari video sau al unui I.
E. Porter, An introduction to therapeutic counseling, Moughton Millin Cy, 1950, p. 70.
film-ancheta, ori pe marginea unei terapii 2 sau, pur §i simplu, prin studierea unui scenariu. Pentru o persoana sau un grup de persoane care Iucreaza impreuna, una dintre practicile de formare recomandate de catre Rogers este intreruperea, Ia un moment dat, a citirii textului unui dialog, pentru ca fiecare sa-§i spuna, referitor Ia ceea ce s-a petrecut in cadrul ultimelor cinci sau §ase schimburi : ,Care ar fl. comportamentul pe care l-a$ adopta, mesajul pe care l-a$ formula ? ". Fiecare trebuie sa-§i noteze versiunea §i sa o comunice ulterior, pentru a putea fi comparata cu cea a lui Rogers, in cadrul unei discutii. Analizind ansamblul documentelor, se observa marea varietate adoptata de Rogers . 0 vom regasi putin mai departe (in capitolul 4), detaliata in interiorul textului referitor Ia comunicarea rogeriana . Exercitiile care urmeaza au fost clasate in doua capitole. Primul (,Varietatea comportamentelor conversationale ") este consac rat unor exercitii multiple, care servesc reperarii unor comportamente ale caror efecte pot fi reliefate §i a caror formulare urmeaza a fi insu§ita de catre persoanele aflate in stagiul de formare . Acest capitol cuprinde o serie de caiete de lucru, de documente §i de texte teoretice destinate clarificarii activitatilor legate de ascultare, de interventie sau de ajutor. Cel de-al doilea capitol (,Dinamica unei situatii <>") este centrat pe un antrenament efectuat in directia observarii unei situatii conversationale §i, prin intermediul_unor fragmente de dialog, a unei analize apofundate pe marginea schimburilor interpersonale. 2.
Un prim exemplu privind o serie de conversatii terapeutice, realizate de Rogers insu~i. vom putea gl!si in lucrarea publicatl! in Franta sub titlul La relation d'aide. et Ia psychotherapie, din care a doua parte contine nouli dialoguri intre autor ~i unul dintre studentii sl!i.
CAPITOLUL 2
VARIETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSA TIONALE Conversatia, care reune§te, intr-un dialog evolutiv, doua persoane de temperamente diferite §i cu roluri sau statute distincte, trebuie sa fie feritii de riscurile unor schimburi greoaie (in limba de lemn), de imprecizia sentimentelor exprimate, de manipularea subteranii, de comprimarea faptelor evocate, de o rupturii prematurii, de descurajare §i, in sfir§it, de o rutinii deprimanta. in acest sens, se pune problema de a face explicita, mai ales pentru persoanele responsabile din punct de vedere profesional, conduita adecvata conversatiilor (fie ca sint de consul tare, de evaluare, de sondaj, de control a! gestiunii, de cercetare sau de terapie), ca §i multiplele tipuri de riispunsuri sau interventii posibile pe parcursul schimburilor §i consecintele probabile (diferite, in functie de fiecare tip de interventie utilizat), in perspectiva continuarii comuniciirii. in miisura in care piistreazii in memorie intreaga serie a comportamentelor de dialog sau de riispuns §i dacii s-a putut exersa in practicarea lor, un locutor va putea dispone de posibilitatea efectuiirii unei alegeri gindite in fiecare etapii a unei conversatii, asigurindu-i astfel continuitatea §i progreso! spre o mai mare claritate: in ace! moment se poate produce o elucidare de tip cathartic, in avantajul ambilor interlocutori, calitatea dialogului putind fi salvatii. Exercitiile cuprinse in documentele acestui capitol au deci ca prim obiectiv con§tientizarea de ciitre indivizi a gamei extrem de extinse a comportamentelor posibile. Un al doilea obiectiv este familiarizarea, exersarea privind diversele tipuri de comportament, ca riispuns Ia un fragment din interventia unui interlocutor, in timpul unei conversatii. Cel de-al treilea obiectiv constii in stimularea fieciiruia in directia adoptiirii, cu o U§Urintii din ce in ce mai mare, a pluralitatii de comportamente posibile Ia un moment dat, ca replica Ia un fragment de conversatie. Din toate acestea pot rezulta o con§tientizare a ceea ce se petrece cu adevarat in interiorul unui schimb, ca §i o stiipinire mai subtila a modalitatilor de interventie, sub semnul respectului fata de interlocutor §i al claritatii in ceea ce prive§te propria persoana.
266
Mod de utilizare Exercitiile 1 propuse aiel utilizeaza fragmente de conversatie carora le pot corespunde nenumarate raspunsuri, traducind diferite tipuri de comportamente §i putind explicita, mai mult sau mai putin clar, unele atitudini profunde.
Obiective 1. Studierea, spre a putea fi utilizata cu mai multa suplete, a unei game de comportamente mai intinse decit cea care e de obicei reperabila intr-o situatie de dialog.
Primafazii A cincea fazii Dupa ce a distribuit documentele necesare, animatorulle cere participantilor sa parcurga cu atentie gama de comportamente prezentata, raportata Ia doua exemple, incercind sa evidentieze impreuna unele nuante (documentul 134). Ulterior, se poate initia o discutie privind tipologia aces tor multiple comportamente, care formeaza, simbolic, razele unui soare (documentul 135).
4. insu§irea obiectivelor particulare apartinind unor variante ale exercitiilor propuse.
A treia Jazii
E necesar sa se dispuna : de unele fragmente de conversatie (intre care se pot inscrie §i exemplele cuprinse in documentele care urmeaza) ; eventual, de magnetofoa:ne; daca e nevoie, de elementele situationale care pot fi obtinute prin intermediul tehnicii minicazurilor. Aceste exercitii se bazeaza pe o metoda de formare testa!a, inspirata de lucrlirile lui Elias Porter, Carl Rogers ~i Max Pages.
Participantii incearca sa elaboreze raspunsurile corespunzatoare a doua fragmente de conversatie, utilizind intreaga gama a comportamentelor (documentul 144).
A
Se poate folosi, de asemenea, un exemplu elaborat pe marginea unui text §i a unui context literar (documentul 138). Prin studierea fasciculului, participantii tree, apoi, Ia unele fragmente de conversatie, urmate de opt raspunsuri, continuind sa accelereze ritmul (documentul 139). Ei pot sa consulte, in egala masura, documentele 141 §i 142, mai complexe.
A patra fazii Participantii incearca, in sfir§it, sa elaboreze raspunsurile corespunzatoare unor fragmente de conversatie, conform unei
~asea
fazii
Ei vor incerca sa se perfectioneze, pentru a-§i putea situa tendintele implicate de multiple comportamente, in special de interogare §i de reformulare (documentul 144), dar §i pentru a putea prevedea efectele propriilor alegeri (documentul 145).
A douafazii
3. Dobindirea capacitatii de a clasifica varietatea comportamentelor utilizate de interlocutor.
Organizarea din punct de vedere material
serii de cinci tipuri de comportamente, indicate in prealabil (documentul 143).
Desfa~urare
Participantii sint invitati sa analizeze un fragment de conversatie, urmat de cinci raspunsuri, a§a cum exemplifica documentul 136, pentru a incerca sa repereze tipul de comportament Ia care se refera fiecare raspuns. Animatorul verifica §ida explicatiile necesare. Participantii continua exercitiul, cu alte exemple, urmate de cinci raspunsuri, accelerind putin cite putin ritmul de codificare, conform gamei prezentate in documentul 134.
2. Plasarea in fata unui interlocutor ~icon §tientizarea efectului produs de propriile comportamente (prin capacitatea lor de inducere a unor reactii proprii intervievatului, dar §i de revelare a atitudinilor reale pe care le avem fata de respectiva persoana).
I.
VARIETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATIONALE
FORMAREA PENTRU CONYER SATIE
Valorizarea exercitiului
II
I
I I I
Formatorul analizeaza diferitele tipuri de raspunsuri, reluind ~i generalizind observatiile ce s-au putut face pe marginea lor, explicind semnificatia §i consecintele fiecarui comportament §i subliniind di exista riscul accentuarii dependentei sau a angoasei celui care so lie ita intrevederea fap de eel caruia i se solicita (a se vedea descrierea consecintelor pe care Ie pot avea diferitele comportamente conversationale in documentull46, care poate servi ca baza pentru o expunere sau pentru o Iectura). Vom nota ca e important ca formatorul, ffira sa privilegieze un comportament anume, sa aminteasca utilitatea, prea putin valorificata, a comportamentelor de reverberare sau de intelegere din cadrul conversatiei §i al oricarei forme de comunicare. Se vor putea arata bogatia comportamentelor de intelegere (prin studiul cuprins in documentul 147), ca §i aspectul umanist al unei relatii conversationale (prin documentul 148).
267
Variante I. Exercitiul poate incepe in mod diferit. in timpul primei faze, animatorul poate prezenta un fragment de conversatie, urmat de mai multe raspunsuri (cinci, de exemplu), cerindu-le participanti1or sa exprime ce simt in raport cu fiecare dintre ele. Observatiile acestora sint, apoi, reclasate pe o tabla, in a§a fel incit sa fie precizate avantajele ~i inconvenientele, indicatiile §i contraindicatiile in raport cu fiecare raspuns . Animatorul ii ajuta astfel pe participanti sa stabileasca, treptat, gama diferitelor tipuri categoriale ale raspunsurilor, s-o completeze prin exemple complementare, explicind consecintele §i semnificatia fiecarui comportament. in continuare, exercitiul se desffi~oara normaL
2. E posibil ca, dupa cea de-a treia faza, sa li se prezinte participantilor unul sau doua fragmente de conversatie, urmate de gama de raspunsuri posibile, pe care anima~ torul le poate furniza ffira o ordine precisa sau le poate regrupa pe tipuri categoriale. 3. La sfir§itul exercitiului, e posibila prezentarea unei inregistrari pe banda magnetica a unei conversatii complete, in care participantii vor trebui sa deceleze tipurile de comportamente utilizate de intervievator. 4. Se poate incepe prin invitarea participantilor sa recunoasca, confomi diferitelor raspunsuri elaborate fiecare intrevedere, tipurile de comportamente pe care, daca ei ar fi cei care ar trebui sa raspunda, le-ar putea observa imediat. in acest caz, instructiunea este urmatoarea : "Sa presupunem ca·aceasta persoana v-ar fi cunoscuta fntr-un grad suficient de mare pentru ca ea sa poata spune ceea ce spune (~i a~a cum o spune) ~i ca dumneavoastra sa-i puteJi raspunae. CitiJi raspunsurile propuse pentru conversaJia avuta in
Ia
268
V ARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATIONALE,
FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
vedere. Sublinia[i-l pe eel care se apropie eel mai mutt de ceea ce a[i fi dorit sii fi riispunde[i acestei persoane fn circumstan[ele stabilite, fiirii a vii gfndi dacii riis punsul e bun, ci liisfndu-vii fn voia spontaneitii[ii".
Aprofundari teoretice
Exercitiile nu pot fi abandonate astfel, rara a fi insotite de un comentariu teoretic. Va trebui ca formatorul sa extraga din documentele 149-154 unele elemente care sa Aceastii modalitate de a proceda permite permita relationarea achizitiilor practice cu participantilor sa ia cuno~tinta de compor- anumite referin(e, care sa le globalizeze. tamentul pe care au tendinta sa-l adopte de Pede o parte, in documentul 149, seriile obicei intr-o situatie conversationala. Ea de schimburi punctuale pot fi racordate Ia poate fi practicata ~i in grupuri mici. Toto- o dinamica a conversatiei in ansamblu. Pe data, ea poate avea un efect culpabilizant, de alta parte, in documentele 150 ~i 154, daca animatorul nu este prudent. comportamente1e categorizabile sau obser5. Exercitiul se poate inscrie intr-un vabile pot fi raportate Ia o d imensiune demers pedagogic global (vizind con~tien interioara, conform unor atitudini mai tizarea atitudinilor unui intervievator pe complexe, specifice diferitelor persoane. Documentele 151 -153 prezinta o serie de parcursul unei intrevederi), divizat in mai indicatii practice privind unele dispozitii multe etape ; de exemplu : exercitiu de analiza a comportamentelor ; ce trebuie adoptate in cadrul unei converdetectarea acestor comportamente ~i a satii, in scopul regularizarii schimburilor rezultatelor aferente in interiorul unei in raport cu teoretizarile relatiei. in fine, documentele 154 ~i 155 furniconversatii reale, realizata intre doua zeaza elemente teoretice referitoare Ia persoane; perceperea raporturilor interpersonale. faza de reducere : triadele. Doua exemple de comportamente
Frederic este un student de optsprezece ani . La cafenea, Bruno, un prieten de-al sau, fi vorbqte despre insuportabilele dureri de cap pe care le are de doua-trei saptamfni. Frederic fl fntreabii daca a consultat un medic, Ia care celalalt fi raspunde : .. Nu am jost la nici .un medic. Nu vreau sa mi se acorde nici o fngrijire ". Frederic poate dispunde adoptind unul dintre urmatoarele comportamente : Decizii sau soluJii - Ordin : ,Du-te imediat sa-l vezi pe doctorul cutare". - Amenintare : ,Daca nu-mi promiti ca vei vedea un medic, le voi spune parintilor tai". - Sfat: ,in locul tau, a~ incerca sa rna odihnesc".
Suport - Ajutor : ,Daca vrei, te insotesc Ia doctorul cutare, care imi este ruda". - Indicatie : , 0 cauza a durerilor de cap poate fi o tensiune foarte mare, ca urmare a unei digestii greoaie". - ldentificare: ,Te inteleg, ~i eu sint cam Ia fel ca tine". - Sustinere: ,Stii, toata lumea sufera de dureri de cap; voi displirea". Evaluare - pozitiva : ,De fapt, ai dreptate - nu serve~te Ia nimic sa te indopi cu medicamente, iar medicii nu fac mare lucru"; - dubitativa: ,Nu ~tiu dacli ai dreptate sau dacli te ~eli, neingrijindu-te";
--------------------------
- negativa: .. E~ti un fraier, nu se va intimpla nimic dacli in loc sate sclifose~ti te ingrije~ti ".
Ancheta - asupra problemei : .. U ode §i in ce fel te doare, exact? " ; - asupra persoanei: ,De ce nu vrei sa te ingrije§ti ? " ; - asupra altor persoane: ,E§ti indispus din cauza interventiei cuiva, prieten sau profesor, in viata ta?" ; - asupra relatiei: ,De ce imi vorbe~ti tocmai acum despre durerile tale de cap? ".
lnterpretare - explicativa: ,Cred ca ai o amintire neplacuta in legatura cu vreun medic" ; - directiva : ,Nu vrei sa te supui unei ingrijiri pentru eli vrei sa te autopedepse§ti pentru ceva"; - proiectiva: ,E§ti nelini§tit in legatura cu examenele §i ti-e teama de orice examinare medicala"; - cooperanta: ,Suferi, dar vrei sa rezi§ti in singuratate, din mindrie sau din nehotarire". Reverberare - subiectiva: ,Ceea ce imi spui rna intristeaza"; - in oglinda : ,Nu te simti bine in acest moment ... nu vrei sate supui unei ingrijiri §i, de aceea, vorbe~ti cu mine ... " ; - in ecou: , Te simti rau ... ". Diversiune - informativa: .. Stii, antinevralgicul este bun pentru durerile de cap" ; - evaziva : ,E problema ta ... " ; - de respingere: ,Oh! Lasa-ma in pace, descurca-te singur". UN PROFESOR: .. Am o perioada foarte dificila: Ia ore se produc frecvent incidente; nu reuiesc sa-i determin pe elevi sa lucreze suficient~
Decizie sau solu{ie - Ordin: ,Faceti-mi un raport detaliat".
269
- Amenintare: ,Daca nu veti obtine rezultate, e posibil sa va coste". - Sfat: ..in locul dumneavoastra , a~ chema doi sau trei lideri de grupa §i a~ avea o discutie sincera cu ei".
Suport - Ajutor: ,Daca doriti. am putea organiza impreuna o intilnire cu citiva dintre elevii dumneavoastra ". - lndicatie : ,Stiu eli unii dintre colegii dumneavoastra au avut, de asemenea, mari dificul tati cu ace~ti elevi, in aceasta perioada". - ldentificare : ,Eu insumi am avut probleme cu citiva elevi ". - Sustinere: ,Nu va fuceti griji, se va rezolva". Evaluare - pozitiva : ,Modul in care va asumati responsabilitatile de profesor nu poate decit sa va onoreze". - dubitativa: ,Nu exagerati, poate, situatia, din exces de con§tiinlii profesionala? ". - negativa: ,Daca veti fi deprimat nu veti rezolva nimic ". Ancheta - asupra problemei : ,Elevii dumneavoastra sint ineqi sau opozanti in raport cu disciplina pe care le-o impuneti? " ; - asupra persoanei: ,Sinteti. poate, mai abosit in aceasta perioada? " ; - asupra altor persoane: ,Cum se comporta ceilalti profesori in relatia cu dumneavoastra?"; - asupra relatiei : ,De ce simtiti nevoia sa va confesati in acest moment? ". lnterpretare - explicativa: ,Pe vremea dumneavoas!_ra, ati fost un bun elev ; de aceea suportati mai greu clasele agitate" ; - directiva : ,Elevii dunmeavoastrli-lucreaza insuficient ~i vi se opun pentru eli va simtiti inferior responsabilitatilor care va rev in" ; - proiectiva : ,Sinteti nelini~tit, de fapt, gindindu-va Ia criticile care v-ar putea fi ad res ate" ;
270
V ARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATIONAL,E
FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
- ----- -- - - - ----- - -- - -- ---- cooperanta: ,Deoarece sinteti incordat incerclnd sa vii determinati elevii sa lucreze mai bine, vi se intimpla sa fiti mai des in opozitie fa¢ de ei in aceasta perioada~ .
Reverberare, fn{elegere - in oglinda: ,Aveti o perioada extrem de grea, tot felul de dificultati de relatie ~i de activitate apar Ia orele dumneavoastra~; - subiectivii.: ,Ma surprinde tulburarea dumneavoastra~ ; - in ecou : .. Va simtiti in djficultate, in aceasta perioada, Ia ore ... ". Diversiune - informativa: ,Vom intra in vacanta peste trei saptamini" ; - evaziva: ,Oricum, nu riscati nimic ... "; - de respingere: ,Pareti prea des nesatisfii.cut ~i iritat".
VERSE DE SITUARE A UNOR COMPORTAMENTE Deeizie : a ordona, a ameninta, a impiedica, a forta sa, a impinge Ia, a conduce ... Sfat: a sfatui, a sugera, a ghida, a avertiza, a recomanda ... Ajutor: a-~i propune sa, a propune, a promite, a se angaja sa, a imprumuta, a da .. . Sus{inere : a lini~ti, a consola, a calma, a tine com de, a relativiza, a minimaliza ... Judeeata : a judeca, a masura, a evalua, a lauda , a condamna, a compara ... Anehetare : a se intreba, a chestiona, a intreba, a consulta ... Interpretare: a afirma, a explica, a defini, a clasa, a atribui, a deduce, a ilustra, a conchide ...
inJelegere : a reformula, a reverbera ... Rejuz : a respinge, a nega, a abandona, a refuza ...
271
·1fi
,Soarele comportamentelor"
~~~ Diversele comportamente de
raspuns pot fi repertoriate in funqie de calitatea lor (mai mult
~~~au mai putin marcatii. de obiectivitate sau de subiectivitate~ ~ide modalitat_e~ lor practica (de
~
mterventie sau de acompamament),
ill~ a-:;
a~a
cum se sugereaza m figura de ma1
JOS.
INTERVENTIE
+
~~
m l ~
D~NE
~..
t.~
m 0 8 I E
c T I
v
u L u I
iNSOTIRE
Fragmente de conversatie, urmate de cinci dispunsuri Notele rezervate animatorului, in care se precizeaza diversele comportamente de raspuns, pot fi consul tate in documentul 137.
Un bQrbat de treizeci de ani ,Sint suparat pe fratele meu. Nu a vrut sa-mi imprumute bani pentru a-mi continua studiile. E un egoist ~i sint foane furios cind rna gindesc la el. Stiu ca aceasta nu le va conveni parinfilor no~tri, dar intenfionez sa rup relafiile ~i eu ei; vor vedea ei atunei ... M-am saturat, insa ezit sa fae vreun pas, pentru eli mil gindese totu~i eli ei sint in virsta ... ·• Raspunsuri 1. ~titi, in familie apar frecvent dificultii.ti. Nu le dati prea multil. atentie, mai bine sa cautil.m
impreuna pe cineva care v-ar putea ajuta sa rezolvap problema. 2. Ce gen de studii doreati sa urmati? 3. Ati regreta imediat daca ati rope relatiile cu familia. intelegeti ca trebuie sa fiti rezonabil! 4. Pentru ca fratele dumneavoastra nu vrea sa vii imprumute bani, intentionati sa rupeti legaturile cu parintii, gindindu-va eli acest lucru ar exercita o anumitii. presiune asupra · lui.
5. V-ati supil.rat pe fratele dumneavoastra, care nu a vrut sa vli imprumute bani, iar acum ezitati sa rupeti legliturile cu parintii, care sint in virstil..
272
FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
Un student de douazeci ~i doi de ani ,Nu mai ~tiu unde mi-e caput. Nu primesc bursa, studiile rna obosesc $i nu mai vreau sa rna fntreJin din banii parinJi/or mei . .. A$ vrea sa lucrez undeva, dar ceea ce mi se propune nu e de foe interesant." Raspunsuri I . Sinteti mult prea orgolios. Ramineti, in continuare, cu parintii dumneavoastra ~i terminati-va studiile sau gasiti-va o ocupatie, tara a mai face atita caz. 2. Va pot ajuta sa gasiti ceva de lucru, care sa va permita cominuarea studiilor. 3. Doriti sa va eliberati de tutela familiei pentru ca nu reu~iti sa va urmati normal studiile. 4. Ce studii faceti? 5. Sinteti indecis : in momentul de fata nu ~titi daca trebuie sa va intrerupeti studiile, care va apasa, eliberindu-va astfel de tutela familiei, sau daca sa va asumati o ocupatie care vi se pare lipsita de interes. 0 tfnara de nouasprezece ani , Va spun, fmi detest tarat. it detest! it detest! it detest! Fara nici un motiv. Tatal meu este pastor. Este un om drept $i bun. Nu a ridicat niciodata mfna asupra mea $i. cu toate acestea, am un puternic sentiment de ura faJa de el, sentiment care fmi creeaza teribile remu$Cari, de$i nu am, repel, nici un motiv sa-l detest. Stiu ca e foarte rau sa-Ji ura~ti tatal, mai ales cfnd nu existii nici un motiv, $i asta rna nelini~te$te profund." Raspunsuri 1. inteleg, bineinteles, sa va faceti repro~uri, mai ales daca nu vedeti nimic care sa poata justifica sentimentele pe care le incercati in legatura cu tatal dumneavoastra. Pe de alta parte insa, veti descoperi ca dincolo de aceasta ura se ascunde o oarecare iubire fatl! de el. Si tocmai aceasta iubire joaca un anumit rol in ceea ce prive§te sentimentul dumneavoftstra de culpabilitate. 2. Am impresia ca toti trecem printr-o anumita perioada in care ii detestam pe unul sau altul dintre parinti .. E un fenomen extrem de raspindit. Aparent insa, majoritatea oamenilor
reu~esc
sa gascasca un mijloc de a depa~i aceasta perioada. 3. lata, cu siguranta. o problema care trebuie rezolvatii. Bunele relatii dintre parinti ~i copii constituie un lucru atit de pretios, nu numai Ia virsta pe care o aveti, dar ~i pentru viitor, in cit e imponant sa aveti grija. 4. Faptul ca incercati astfel de sentimente fata de tatal dumneavoastra, tara nici un motiv, va tulbura. 5. Important este sa descoperim cauza acestui sentiment. Vorbiti-mi despre tatal dumneavoastra. Spuneti-mi tot ceea ce va vine in mime in legatura cu el. De exemplu, spuneati ca nu a ridicat niciodata mina asupra dumneavoastra. E posibil sa va fi impiedicat sa faceti anumite lucruri pe care voiati sa le faceti? Nu va amintiti nimic de genu! acesta? Un nou angajar, fn vfrsta de douazeci de ani ,La naiba cu to{i' Totu~i. rna straduiesc eft pot, viid ~i ei foarte bine asta. Dar nu, mereu sfnt gata sa critice, sa-~i ia aere de superioritate, sa-mi vorbeasca despre experienfa lor.. . Nu mai departe, ieri : am avut o idee fn ceea ce prive~te organizarea activitaJii. Si e clar ca, fn ceea ce-i prive~te, ei nu au prea des idei. Mi-au spas sa tac, de parcii nu aveam nimic de spus, trebuind doar sa asculz. Astfel de situaJii rna descurajeaza, sfir~esc prin a rna considera eu fnsumi un imbecil ~i mii fntreb daca voi ajunge vreodatii ..." Raspunsuri I. Bine, sa incercam sa vedem cum stam. Nu e atit de grav, i se poate intimpla oricui. 2. Imediat ce sinteti criticat, aveti tendinta de a deveni agresiv, de a va simti descurajat, pierzindu-va increderea §i punindu-le pica celor care v-au actus in aceasta stare. 3. Va strliduiti sa faceti cum e mai bine, sinteti interesat de munca dumneavoastra, dar o sugestie pe care ati tacut-o a fost refuzata, ~i imediat ati inceput sa aveti indoieli. 4. Stimabile, daca te vei !lisa demoralizat de astfel de timpenii, nu vei ajunge, intr-adevar, Ia nimic. E~ti barbat sau copil ? ! 5. Sa vedem despre ce e vorba . Este prima data cind ni~te neplaceri va provoaca o astfel de reaqie?
VARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATION ALE
273
- --- -- -- - --------- - --- - -- -
Un biirbat de douiizeci
~i
doi de ani
..Stiu ca a~ putea reu$i cu acest proiect de renovare. Tot ce imi trebuie e sa am o oarecare vedere de ansamblu, pu[in fler $i curajul de a incerca. Or, cred cii pe toate acestea le am deja. in plus, daca a~ putea avea miicar un mic ajutor financiar ... nu a$ ezita sii rna lansez." Riispunsuri I. Daca doriti, va pot da numele unui consilier financiar, care va analiza cu placere, impreuna cu dumneavoastra, situatia conturilor ~i va putea, tara indoiala, sa va dea sfaturi utile privind mijloacele de a gasi o sursa de finantare . 2. Aveti dreptate : trebuie sa fii sigur de tine daca vrei sa realizezi ceva. A incepe cu ezitare poate insemna, intr-adevar, o ratare sigura. Sinteti pe un drum bun §i va doresc sa reu~iti. 3. Daca ati avea fondurile necesare inceputului, ati fi sigur eli le-ati folosi in mod avantajos. 4. Sinteti sigur eli veti putea reu~i, pentru eli va dati efectiv seama de ceea ce e necesar pentru ca afacerea sa mearga. Cind vedem lucrurile clar, siguranta vine de Ia sine. 5. Ati analizat deja riscurile Ia care va expuneti? Un barbat de treizeci de ani, repatriat ,La ce bun sii lupJi ? Nimeni nu se ocupa de noi. Toate locurile bune au fost luate. Si-au biitut toJi joe de noi, iar acum ne lasii de izbeli~te. ii blestem pe toJi, pentru cii sfnt duplicitari. far sofia mea ... (tacere)" Raspunsuri I. Nu se tine in nici un fel com de dumneavoastra, ~i acest lucru va revolta, pentru eli va ginditi eli aveti ni~te drepturi, mai mult decit oricine altcineva, ~i eli ati merita o oarecare consideratie. 2. Nu sinteti singurul indreptatit sa fie furios, §i exista deseori motive. Cu timpul insa veti uita ~i va veti repune in mi~care . 3. incepuseti sa vorbiti despre sotia dumneavoastra? ... 4. Va inteleg sentimentele, insa revolta va impiedica sa mergeti inainte. Trebuie sa dovediti
eli sinteti barbat. Trebuie sa vii depa~iti ranchiuna, daca vreti sa ajungeti Ia ceva. 5. Considerati eli ati fost exploatat, ~i aceasta va infurie. 0 femeie de treizeci $i doi de ani ,Nimeni altcineva nu 1-ar suporta. Tot timpul se plinge, nimic nu e pe gustul sau. Eu sim buna doar pentru repro$uri, iar distraqiile sfnt impiirJite cu altcineva. Am avut prea malta riibdare, existii ni~te limite. in unele zile, a~ renunfa Ia toate, e prea nedrept, Ia urma urmelor. Sint inca tfniira, nu se mai poate. Mii vedeJi riimfnind singurii, pentru a-mi cre~"le copiii ? Si dupii aceea, care ar ji soarta mea ? " Raspunsuri I. Care e profesia sotului dumneavoastra? 2. Sinteti sigura eli nu aveti nici o responsabilitate in legatura cu atitudinea sotului dumneavoastra? Pentru ca, in mod sigur, n-a fost a~a intotdeauna ... 3. in unele zile, va simtiti excedata, dar, in timp, va ginditi Ia dificultatile pe care le-ar presupune o schimbare. acela~i
4. Fiti serioasa, destule femei sint in situatia dumneavoastra. Barbatii nu sint intotdeauna u~or de inteles. 5. Nu mai acceptati rolul pe care vi-I rezerva sotul dumneavoastra, dar nu puteti concepe viata tara el. Un biirbat de rreizeci $l cinci de ani ,Ma gindesc eli, daca ~ accepta acest post, fiind clar eli mi s-ar oferi ocazia sa-mi dovedesc valoarea in cadrul institutiei §i ca a§ avea o §ansa de avansare ... , da, cred ca ar ti mijlocul eel mai sigur. Nu e chiar ceea ce a§ fi dorit... Dar, de fapt, nu mai tin sa am o munca spectaculoasa. Nimic altceva decit un post bun, stabil, cu perspective. Da, voi accepta acest post §i imi voi discuta proiectele cu patronul, cu multa franchete. Dupa aceea, sotia mea §i cu mine, simtindu-ne mai stabili, vom putea cumplira o casa, gindindu-ne foane serios Ia o instalare definitiva in acest ora~. Copiii, de asemenea, au nevoie de un loc al lor. Nu au avut pina in prezent, dar, incepind de acum, vom fi cu totii foaite stab iii."
------- -------------------
274
FORMA REA PENTRU CON VERSATIE
Raspunsuri 1. E minunat. Uneori, drumul eel mai lunge eel mai rapid. Consider ca, in prezent, sinteti foarte bine ancorat. Modul dumneavoastra actual de a vedea lucrurile e, cu sigurantiJ., dintre cele mai constructive. 2. Daca aveti cumva dificultati in a va prezenta problema patronului ori dadi. doriti sa fiti ajutat in legatura cu o eventuala avansare, amintiti-va neaparat ca sint aici pentru a va fi de folos. 3. V-ati informat in legatura cu reglementarile privind avansarea in cadrul societatii, spre a ~ti dadi. drumul pe care vreti sa-l urmati este eel mai susceptibil de a va putea conduce spre ceea ce v-ati propus? 4. Desigur, o munca spectaculoasa este atractiva, insa nu e chiar ceca ce v-ar putea aduce maximumul in materie de securitate sau de lini~te familiala . 5. Acest post nu e, probabil, atit de stralucit, pe cit ati fi vrut , insa o anumita stabilitate este ceea ce v-ar avantaja eel mai mult pe dumneavoastra, pe sotia, ca ~i pe copiii dumneavoastra.
5. Doriti sa reu~iti. Sinteti pregatit sa acceptati toate dificultatile pentru a ajunge unde doriti, inclusiv pe cele provocate de colegi. Atitudinea dumneavoastra pare sa-i determine pe cei din anturaj sa nu aiba incredere in dumneavoastra ~i sa va puna bete in roate, pentru a vli impiedica sa reu~iti.
Un biirbat de treizeci $i $ase de ani ,M-am hotarft sa fncerc sa realizez ceva. Munca nu mii sperie. Nu mi-e teamii ca voi primi lovituri, numai sa $liu fncotro merg. in acela$i timp, am impresia cii $i colegii mei f$i dau seama de asta $i ca nu $liu ce sa mai inventeze pentru a-mi crea dificulta[i. Doresc insa sa devin cineva $i voi reu$i, pfnii Ia urmii, sa tree de cei care fmi pun befe fn roate."
2. Atentie! inainte de a va !ansa intr-o activitate extracasnica, trebuie sa fiti foarte sigura di. familia nu va avea de suferit. Nu trebuie sa va ginditi numai Ia dumneavoastra. 3. Ei bine, situatia nu e chiar disperata : trebuie sa gasiti pe cineva care sa stea cu copilul.
Riispunsuri 1. V-ar interesa sa sustineti citeva teste, pentru a vedea in ce direqii ati putea reu~i cu siguran\li? Aceasta ar putea constitui un mare sprijin, ajutindu-va sa vli cunoa~teti punctele forte ~i pe cele slabe. 2. Cum va explicati aceasta importanta hotarire de a realiza ceva? ·3. in concluzie, sinteti pregatit sa dlirimati lumea pentru a vli atinge scopurile. Nu credeti eli acest lucru risca sa vli facli mai mult rliu decit bine? 4. Considerati eli trebuie sa fiti in frurite, oricare ar fi eforturile ~i mijloacele necesare pentru a ajunge acolo.
0 femeie de treizeci $i $apte de ani ,lntr-adeviir, nu ma pot hotari: sa accept aceasta munca, care pare interesanta ii care nu e pros! platita, dar, in aces! caz, va trebui sa gasesc pe cineva care sa stea cu copiii, ori sa continuu, ca $i pfna a cum, sa fac croitorie acasii, dar riscind sa fnnebunesc tot cosind de dimineafa pfna seara, singura, cu o casii de care trebuie sa mii ocup $i cu un so[ care bombiine cfnd ma giisqte, seara, nervoasa. inrr-adevar, nu $liu ce sa fac ... " Raspunsuri 1. imi puteti spune mai multe despre activitatea care vi se propune ~i despre opinia sotului dumneavoastra in legatura cu aceasta? E important sa cunoa§tem toate elementele problemei.
4. incurcatura in care va aflati se explica in doua feluri : pe de o parte, nu mai puteti continua sa faceti croitorie acasa, unde vli simtiti prea singura, iar, pe de alta parte, va nelini§tesc eventualele consecinte ale unei activitati extracasnice, ale distan\lirii de climin, pe care aceasta o va irnplica.
5. Ori continuati sa lucrati acasli, insa aceasta va pune nervii Ia incercare §i va indeparteaza de sotul dumneavoastra, ori acceptati aceasta activitate in afara climinului, dar rlimine de rezolvat problema supravegherii copilului. 0 femeie de patruzeci de ani ,Nu mai ies din asta. $i, dincolo de toate, este absolut imposibil sa poti Iuera cu un asemenea personal. Trebuie sa fac totul singura, sa rejac ce au jacut anga)atii. in acest fel,
YARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONYERSA TIONALE
275
----- - ----- - -- -- -- - - -----sintem mereu in dezordine, iar ei nu in[eleg nimic, sfnt incapabili de cea mai mica ini[iativii. Deseori, decft sa fncerc sa le explic timp de doua ore o opera[ie, prefer sa o fac eu fnsiimi: merge mai repede $i, eel pufin, e ceva binefiicut. $i se mai piing ciijac o munca farii sens, dare tocmai vina lor, ei sint incapabili sa faca altceva." Raspunsuri 1. Ma intreb daca angajatii sint, intr-adevar, atit de incapabili pe cit credeti dumneavoastra ... Nu aveti cumva tendinta de a-i subestima? 2. Stiu ca nu e U§Or sa lucrezi cu oamenii, trebuie sa-ti asumi foarte multe responsabilitati. 3. Nu aveti incredere in oameni, nu gasiti timpul necesar sa ii formati ~i sfir§iti prin a fuce dumneavoastra ceea ce ar trebui sa faca ceilalti . 4. Considerati eli personalul nu e foarte competent §i ca sinteti obligata sa faceti totul dumneavoastra. 5. Ia sa vedem, citi angajati aveti sub ordinele dumneavoastrli ? Un bdrbat de patruzeci $i $ase de ani ,lata : e nou fn institufie $i e genu/ care se crede mare pentru cii are diplome. Se crede foarte dqtept, dar, Dumnezeule! nu $lie cu cine are de-a face. ii voi arata ca sint capabil sa ma descurc mai bine decil el." Raspunsuri 1. Considerati eli sinteti §i eli trebuie sa ramineti primul. Nu puteti accepta sa fiti depli§it. 2. E foarte bine sa incerci sa fii eel mai bun, dar credeti eli e cea mai buna metoda sa adoptati, chiar de Ia inceput, aceasta atitudine in ceea ee-l prive~te? 3. Haideti sa intrlim putin in detalii. Care e funcpa acestei persoane in institutie, in raport cu a dumneavoastrli? 4. Va trebui sa actionati cu mai multa metoda ~i refleqie. Va fi necesara putina abilitate. 5. Acest nou venit, care va ia de sus, va induce dorinta de a-1 depa~i ...
Un $ej de serviciu ~i un nou angajat (de douiizeci ~i unu de ani) ,Ei bine, Marin, cum te descurci cu colegii de birou ? - E catastrofal! $i totu~i. m-am striiduit cit am putut, insa, cind dl Liard $i adjunctul dumneavoastra s-au infuriat pentru cii ma fn,elasem fn legiiturii cu o jactura mai complicata, acest episod m-a ICisat ... Ma striiduiesc, fntr -adevar, cit pot... , fnsa , cind ei fmi spun ca nu e fnca destul, mil gfndesc ca voi sjfr$i prin aft convins ca nu sfnt bun de nimic." Raspunsuri 1. Ia sa vedem, Marin, sa incercam sa arlincam o privire asupra situatiei. Toata. aceasta poveste este atit de grava pe cit crezi ? 2. Altfel spus, atunci cind ti se face un repro~ . ai tendinta sa intrevezi un e~ec definitiv? 3. Te-ai straduit cit ai putut, dar s-a prod us o eroare §i in acel moment ti-ai spus ca nu e~ti bun de nimic. 4. Spune-mi, Marin, numai din cauza acestui incident de Ia birou ai inceput sa te indoie§ti de tine? 5. Ce era cu acea factura dificila? Un profesor ii un student ,- Pentru ce problema voiai sa mii intilne$ti ? - Ei bine, a$ vrea sa vii consult fn legaturii cu alegerea materiei opfionale pentru viitorul meu examen. Am vorbit deja despre asta cu mai multe persoane, dar fiecare imi spune altceva, ceea ce mil pune in ~i mai mare dificultate, nereu~ind sa mii hotariisc ce sa aleg. A~adar, am decis sa va caut, gindindu-ma ca sinteJi eel mai in mdsura sa mil scoatefi din incurcatura." Riispunsurile projesorului 1. Daca va inteleg bine, considerati eli e vorba despre ceva in legaturli cu care nu puteti decide singur ~i va intereseazli plirerea mea. 2. Printre cele patiu materii optionale, exista, poate, una sau doua care sa intruneasca preferintele dumneavoastra?
------------------------ - -
276
FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
V ARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATIONALE,
277
-- -- ------- --- - - --- - - - ---3. Sa vedem . .. Daca v-ati fi pus mai intii serios problema in legatura cu ceea ce puteti ~i doriti sa faceti, inainte de a-i consulta pe altii, ati fi vazut mai clar lucrurile . 4. Dificultatile dumneavoastra sint legate, fl\ra indoiala, mai mult de o !ipsa de incredere in
dumneavoastra in~iva, declt de aceasta problema particulara, privind materiile optionale . 5. Yom reflecta impreuna; uneori, o conciliere a propriilor dorinte ~i aptitudini e dificila.
Note rezervate animatorului :~ :;
'M." Comportamentele vizeaza respectiv :
.....
~;
Un biirbat de rreizeci de ,ani :Z < 1. comportament indiclnd suportul (ajutor ~i 'llli sustinere) ; 2. comportament favorizind ancheta asupra ::) problemei ; . ():: 3 . comportamem favorizind evaluarea nega:O :. tiva; ·:~ . 4. comportament favorizind interpretarea directiva; 5. comportamem de reverberare.
·:E.;
Un student de douiizeci $i doi de ani 1. comportament structurind evaluarea negativa, in pofida aparentelor datorate unor ordine comradictorii ; 2. comportament sugerind suportul (ajutor deschis); 3. comportament structurind interpretarea negativa; 4. comportament structurind ancheta asupra persoanei; 5 . comportament favorizind reverberarea in oglinda. 0 tiniira de nouasprezece ani 1. comportament de interpretare ; 2. comportament de suport; 3. comportament de evaluare; 4. comportament de in~elegere; 5. comportament de ancheta. Un nou angajat, in virsta de douazeci de ani l. comportament de suport (minimalizare a problemei) ; 2. comportament de interpretare ;
3. comportament de intelegere ;
4 . comportament de evaluare negativa; 5. comportament de ancheta asupra persoanei .
Un biirbat de douazeci
~i
doi de ani
2. comportarnent de ancheta asupra persoanei;
2 . comportament de evaluare;
3. comportament de evaluare negativa; 4. comportament de interpretare ;
3. comportament de ancheta asupra altar persoane;
5. comportament de intelegere.
4. comportament de consiliere;
0 femeie de treizeci Ji Japte de ani I . comportarnent de ancheta asupra problemei ; 2. comportament de evaluare negativa; 3 . comportament de suport (ajutor); 4. comportament de interpretare; 5. comportament de intelegere.
5. comportament de intelegere.
Un $ej de serviciu $i un nou angajat (de douazeci $i unu de ani). 1. comportament de suport ; 2. comportament de evaiuare; 3. comportament de intelegere ; 4. comportarnent de interpretare; 5. comportarnent de ancheta.
4 . comportament de interpretare ; 5. comportarnent de ancheta asupra problemei .
0 femeie de patruzeci de ani I . comportament de evaluare ; 2 . comportament de suport; 3. comportament de interpretare ; 4. comportament de intelegere; 5. comportarnent de ancheta asupra problemei .
Un bilrbat de treizeci de ani, repatriat
Un barbat de patruzeci $i $ase de ani
4. comportament de interpretare;
1. comportament de imerpretare ;
I. comportament de interpretare ;
5. comportament de suport (de ajutor) .
1. comportament de suport (ajutor) ; 2. comportament de evaluare pozitiva ; 3. comportament de intelegere;
Un profesor $i un student 1. comportament de intelegere ; 2. comportament de ancheta (asupra problemei); 3. comportarnent de evaluare;
2. comportarnent de de suport (minimalizare); 3. comportament de ancheta asupra altor persoane; 4. comportament de evaluare; 5. comportament de intelegere.
0 femeie de treizeci Ji doi de ani I. comportamern de ancheta asupra altor persoane; 2. comportament de evaluare negativa; 3. comportament de intelegere ; 4. comportament de suport (banalizare a problemei); 5. comportament de interpretare.
Un intermezzo referitor Ia posibilele atitudini fata de ceHilalt Acest exemplu, propus de un organism de formare, poate furniza unele idei privind extragerea din anumite romane a unor situatii ce reclama o anumita atitudine.
5. comportament de intelegere.
,,leri, cum stateam noi in faJa baracii, dupa ce a baut un pahar de vin, s-a fntors spre mine, alarmat : «Ce mai e # cu lichidul asta rO$U, $efule ? Spune-mi, daca poJi ! Dint r-un vechi butuc ies ni$le ramuri, $Iii, acele soiuri acre, de ornament, care atfrna, iar timpul trece, ciorchinii se coc Ia soare, sfnt strivi[i ; se pune zeama· fn butoaie, unde fermenteaza singura, pentru a ne aminti de ea Ia sarbiltoarea Sfintului Gheorghe, cfnd, ce sa vezi ? A devenit vin ! Ce sa fie oare aceasta minune ? Bei din zeama asta ra$ie # simJi cum fJi cre$te sufletul, nu-l mai fncape biltrfnul tau trup, se ia cu Dumnezeu Ia harJa. Spune-mi, ce sa fie asta ?»" 1
Un bilrbat de treizeci $i $ase de ani I. comportament de suport (ajutor) ;
I.
Un bilrbat de treizeci $i cinci de ani 1. comportament de evaluare pozitiva ; 2. comportament de suport (ajutor); 3. comportarnent de ancheta asupra problemei ; 4. comportament de interpretare;
-- ---------- - -------------
Extras din Alexis Zorba de Kazantzakis .
Citeva riispunsuri posibile
:tii cC")·
I. ,,Asta e semn ca trebuie sii mergi sii te :~ ·fi·xx·•·" ..,CU l Cl, uru tnttrztere. ·:z~ Dupa opinia lui Porter, atunci cind se produce ~Ill} o asumare a roiului interlocutorului, pentru a . i: evoca, a-1 consulta, a-i sugera sau a-i ordona . · · acestuia ce sa faca, este vorba de o atitudine de decizie.
In
2. "Zorba, ce spui tu despre vin e fantastic, n-am auzit pe nimeni vreodata sa vorbeasca atft de frumos despre asta." Se emite aici o judecata de valoare, se face referire Ia partea buna (~i Ia cea rea) a spuselor celuilalt, a felului lui de a gindi, de a privi lucrurile. Aceasta e o atitudine de evaluare.
3."Seara, $i eu fmi pun astfel de fntrebari. E normal." Atitudinea de sustinere tinde sa reduca intensitatea sentimentului incercat de catre celalalt, sa-l tempereze. Putem s-o numim ~i atitudine de ajutorare.
~
278
FORMAREA PENTRU CONYERSATIE
Y ARlETATEA COMPORTAMENTELOR CON VERSA TIONALE'
- ------ ---------- --- -- -- --~
Vorbe~te-mi despre vinuri/e Cretei, Zorba. Cum sint ? Cum se numesc ? " Aceasta atitudine de ancheta conduce spre adunarea unor informatii suplimentare. .. . . 5. ,,/[1 pui intrebari pnvm~ mistere/e legate de tra~sform~rea arbore~U/ mfruct, a strugurelu1 m vm ~~ a vmulu1 m Vlgoare pentru eel care it be a." Se face aici un efort de intelegere, prin transpunerea in locul celuilalt ~i reforrnularea a ceea ce acesta tocmai a spus, pentru o mai buna con~tientizare a situa{iei.
4. ,
_., ~'~":'·
rezervate animatorului, precizind diversele comportamente de raspuns, pot fi consultate in cadrul documentului 140.
:.jj.:. Z ' 0 femeie de douazeci $i $apte de ani Ill J
nelini~te~te tot ce e in esen{a lucrunlor, ca ~~ puterea pe care acestea o pot avea ~supra ta." In acest caz, se merge pina Ia interpretarea dincolo de nivelul imediat, de suprafata, al intelegerii, analizindu-se ratiunile adinci care il determina pe interlocutor sa vorbeasca sau sa aqioneze astfel.
6. ,Te
dar nu am filcut absolw nimic pentru el. .. ~i pentru nimeni altcineva . .. asta e adevarul." Raspunsuri 1. Y-ati interesat, nu existi! posibilitatea de a obtine o pensie de batrinete ? Poate am putea fuce ceva in acest sens, pentru a nu mai fi obligat sa fiti intretinut de fiul dumneavoastra sau sa acceptati vreun ajutor din partea lui.
in funqie de modul in care am reu~it sau nu sa arlitam direqia de urmat, in funqie de atitudinea care a fost adoptata , (spuneti) ce sentimente va incerca celalalt ~i cum va continua discutia?
2. Yeti accepta oferta fiului dumneavoastra sau veti avea de-a face cu mine .. 3. Cum mergea casnicia dumneavoastra? Y-ati dorit un copil? 4. Comportamentul din trecut va face nedemn de ajutorul pe care fiul dumneavoastra vrea sa vi-I acorde acum. Asta vreti sa spuneti? 5. Da, ar trebui sa parase~ti tara . Dupa cum prevezi relatiile cu fiul tau, nu va merge altfel. 6. Y-ati gindit bine Ia ce ar reprezenta acest lucru pentru fiul dumneavoastrli, daca nu il lasati sa fa eli ceea ce v -a prop us ?
Fragmente de conversatie, urmate de opt raspunsuri
iJ:~ Notele
,Nu
·
~t1u,
• d x mtr-a evur, ce sux 1~ac. Oh .1 Ch'wr
!). nu-mi dau seama daca ar fi bine sa refncep
;~ sii predau. Dar asta ma calca atft de tare pe ie)~ nervi ... Abia suport munca asta, am fnsii 0
"a'- oarecare stabilitate $i ni$te condi[ii deloc de !.ll neglijat. Sau, poate, sa las totul balti1
$i sa
fac ceva care ma intereseaza fntr-adeviir... (o pauza lungli). Dar e posibil sii se sfir$easca prost, cu un salariu foarte mic .. . $i nici nu ~tiu dacii a$ putea s-o fac sau nu." Raspunsuri 1. imi puteti spune mai multe despre problema care va intereseaza in prezent? E important sa putem reflecta Ia ea. 2. inainte de a va !ansa in altceva, ar fi bine sa fiti foarte sigura ca e ceva avantajos ~i ca veti putea beneficia eel putin de securitatea ~i de satisfaqia morala pe care vi le da invatlimintul. 3. Daca ati abandona invatamintul, nu v-ati mai bucura de increderea mea. M-ati dezamagi. 4. Ei bine, ia sa vedem! Ya putem ajuta, flira indoiala, in legatura cu aceasti! decizie. Ya putem da, probabil, unele teste, care va vor perrnite sa judecati in ceea ce prive~te ~ansele in noul domeniu care va intereseaza. De asemenea, am putea examina citeva dintre aspectele care va nemultumesc actual mente. ·
5. in locul dumneavoastra, nu a~ ezita, ~face ceea ce rna intereseaza, chiar pemru un venit mai mic. 6. lndecizia dumneavoastra e de inteles ~i e cauzata de .opozitia pe . . dintre incertitudinea . . c~re. o avet~ pnvmd noua activJtatc Ia ca~e va gmdJtJ ~~ _sennmente~e de_ n~multumJre m ra~ort cu ~ctlvJtatea de mvatammt, Ia_~~re se adau~li ezJtarea de a abandona conditnle de secuntate prezente. 7. Pentru moment, vli cer sa nu vli mai ginditi Ia dificultati . Miine va veti reintoarce Ia catedra ~i vom vorbi peste citeva zile in legaturli cu noile dumneavoastra preocupari. 8. E, intr-adevar, o hotarire greu de luat, nu-i E de ales intre asumarea riscului de a debuta intr-un nou domeniu ~i mentinerea in climatul de securitate al activitatii plicticoase din invatamint. a~a?
I I
II .
Ii
7. inteleg ce vrep sa spuneti. Considerati eli nu sinteti demn de ajutorul pe care vrea sa vi-I dea, deoarece in trecut nu ati facut nimic pentru a-1merita. In ceea ce prive~te declaratia ca nu ati facut niciodatli nimic pemru nimeni, ea lasli sa se inteleagli ca asumarea responsabilitatii de a-i ajuta pe ceilalti ~i acceptarea ajutorului din partea lor sint o problema pentru dumneavoastrli.
I'
I
I
5. Rezultatele dumneavoastra sint mediocre ~i va cautati scuze. 6. Calmati-va, relaxati-va ~i veti putea sa va regasiti eficacitatea, sa va bucurati din nou de afeqiunea ~i prietenia mamei ~i a colegelor dumneavoastra. 7. Yom incerca sa gasim o solutie pentru toate aceste probleme. Ar trebui , poate, sa incepeti prin a vli odihni. Ya pot aranja petrccerea citorva zile intr-o casli de odihna. 8. incercati sa uitati toate acestea. odihniti-va nu va mai faceti asemenea griji .
~i
Un biirbat de douazeci de ani , Nu fac nimic pentru ca, in acest fel , ceea ce se va spune despre mine va putea fi adevarat. Nimeni nu-mi acorda incredere, tot ce fac este critical ~i. mai ales, sfnt cons ide rat un lenq. " Raspunsuri 1. Daca toate acestea continua, voi face un raport. 2. Sinteti criticat, sinteti considerat un lene~. 3. Cine sim cei care va criticli? 4. Sinteti. astfel , un subiect de birfa. 5. Puneti-va pe treabli imediat . 6. in locul dumneavoastra, a~ asculta ce spune responsabilul de serviciu, sint sigur ca toate acestea se vor aranja.
0 tfnara de optsprezece ani
7. Trebuie sa discutlim despre toate aceste lucruri cu ~eful dumneavoastra, pemru a le clarifica. Dupa aceea, totul va fi in ordine.
Raspunsuri
II
4. Sinteti obosita, aveti impresia eli nu va iube~te nimeni, iar activitatea ~colara nu va da satisfaqii.
8. Mergeti cit mai repede Ia viceprimar, ca venind din partea mea. ii voi telefona pentru a-i vorbi despre problema dumneavoastra.
"Nu ~tiu ce mi s-a intfmplat - eram obosita, nervoasa. Toata lumea fmi face reprofuri, iar eu fncerc sa-mi fac bine treaba, lnsa colegele nu ma agreeaza, iar mama nu mai vrea sa merg La club joia. Lucrarea trimestriala nu este foarte buna, ~tiu, fnsa ma straduiesc .. . "
Un biirbat de cincizeci de ani "Nu-l pot lasa pe flu/ meu sa mii ajute acum, cfnd nu mai sin~ in putere, Mai am inca pu[in orgoliu $i, in afara de asta, fli[i, atunci cfnd_ era copil, nu am mi$Cat un deget pentru a-/ ajuta. Am plecat din Jara - mama lui a murit cfnd l-a nascut - $i i-am /asat pe ai mei sa se ocupe de el, apoi i-am gasit o bona, iar acum ... Am simJit o strapungere in inimii, zilele trecute, cfnd ne-am inti/nit $i mi-a spus : «Ne putem-descurca impreuna, tata, am cf[iva bani pu$i deoparte». Nu, nu, nu -·vreau asta. Voi pleca de aici. Va fi un moment dur. ..
279
--------------------------
1. Pentru Dunmezeu ! Ce v-a trecut prin minte? 2. Daca veti continua a~a. veti ajunge in fata consiliului de disciplina. 3. Prin urrnare, va faceti tot fe1ul de idei. Sinteti obositi!, de aceea puneti totulla inima.
8. Nu cunosc motivele adinci ale acuzatiilor ce vi se aduc, insa atitudinea dumneavoastra mise pare a fi extrem de dezagrabilli. A refuza sa munce~ti nu e o modalitate de a rezolva situatia. -
0 femeie de treizeci
#
cinci de ani
.Noua conducere ma sperie. Se aude ca vor sa schimbe totul. Nu $tiu daca nu ar trebui sa fac o cerere precisa in acest sens. Sint oare uti/a La ceva ?
--------------------------
280
FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
Raspunsuri 1. In 1ocu1 dumneavoastra, a~ sta lini~tita, pentru moment. 2. In caz de dificultate, contati pe mine. 3. Cine v-a spus ca vor sa schimbe totul? 4. Sinteti pre a nehotaritlL 5. De~i sinteti nelini~tita din cauza schimbarilor pe care le va face noua conducere, ezitati sa faceti o cerere ; ayeti inca un rol important. 6. Va sperie schimbarile pe care le va face noua conducere, pentru ca nu sinteti sigura de utilitatea serviciilor dumneavoastra. 7. Faceti o cerere precisa. 8. Ma veti scoate din sarite daca veti continua sa-mi vorbiti despre asta.
Un barbat de douazeci $i opt de ani ,Am fast admis fn cadrul administra[iei fn urma concursului pentru ata~a[i. in opt ani, am progresat enorm de mult. E adevarat ca am urmat destule cursuri ~i continuu sao fac. Actualmente, de exemplu, urmez La Lille ni~te cursuri privind noi metode de programare ... Aceasta nu rna fmpiedica sa-ifiu recunoscator ~efului meu de serviciu, care pare sa rna apre cieze $i care m-a stimulat eft a putut. Am ajuns la indicele cu numarul 500 ... Peste un an voi beneficia de o noua numire la Nisa, ora~ul meu natal. Nu mi s-a scris negru pe alb, dar sfnt sigur ca a~ a va fl ... Avfnd fn vedere vfrsta mea, aceasta schimbare e o ocazie unica ! Numai dupa aceea, o data ajuns acolo, rna voi sim[i fara ie~ire. Ma voi trezi pe acela~i plan cu cadre avfnd diplome de fnalte ~coli. Mi-e teamii ca acest lucru sa nu constituie suprema mea reu~ita, sa nu rna opresc aici ... ~i am douazeci ~i opt de ani. lata de ce doresc sa rna prezint Ia concursul intern organizat deENA 1" Raspunsuri I. Cred eli, pentru cariera dumneavoastra, ar fi uti! sa ramineti citiva ani in cadrul acestui serViciu, pentru il putea aborda concursul cu un maxim a! ~anselor de reu~ita. I. Ecole nationale d'administration nalll de administratie] (n.tr.) .
[~coala
natio-
2 . Am impresia ca ati avut o evolutie interesanta, iar dorinta dumneavoastra actuala de schimbare este indreptatita. 3. Va aflati intr-o situatie pe care destui functionari o cunosc. Din fericire, administratia ofera destule posibilitati ... In general, fiecare gase~te cite o solutie pentru problemele sale. 4. Sinteti sigur ca faptul de a va gasi Ia un loc cu un mare numar de posesori de diplome nu va lasa nici o ~ansa de a progresa? 5. Se pare ca. impins de ambitie, de altfel legitima, riscati sa luati o decizie pripitlL Din teama de a nu va vedea viitorul blocat, neglijati avantajele pe care le-ati putea obtine de Ia postul dumneavoastra actual. 6. De~i faptul ca faceti parte din aceastii admi nistratie v-a fost favorabil, va temeti sa nu vedeti aceasta evolutie stopatii ~i preferati sa cautati cit mai repede o situatie care sa va ofere mai multe perspective de viitor. 7. Trebuie sa mergeti neintirziat sa discutati cu ~eful dumneavoastra. 8. Nu renuntati Ia postul dumneavoastra, daca vreti sa va bucurati in continuare de stima ~i sprijinul meu.
Un barbat de douazeci ~i ~ase de ani ,Ar trebui oare sa rna casatoresc cu ea sau trebuie sa rna gfndesc Ia viitorul meu ? Daca un individ f~i propune sa se gfndeasca Ia viitorul sau - ~i are multa ambi[ie ~i o tendin[a clara de a progresd - , se impune sa devina un dur, uitfnd de orice sentiment. Dar o iubesc mult pe Marie, o iubesc fntr-adevar, ea a fost fngerul meu pazitor. Daca ne-am despar/i, nu ~tiu ce a~ face. Nu ~tiu de ce a$ fi capabil, chiar nu ~tiu. Pede alta parte, nu am mijloacele necesare ~i pentru a-mi continua studiile ~i pentru a rna casatori. in ceea ce o prive~te pe Marie, ea spune ca, daca nu ne putem casatori acum, .ea nu e dispusa sa a$tepte. Nu $tiu ce sajac. 0 iubesc, fnsa daca m-ar iubi # ea, ar spune «acum sau niciodata» ? lata ce nu pot sa fnJeleg." Raspunsuri I . Cu alte cuvinte, nu va puteti hotiiri daca sa va casatoriti, riscindu-va astfel viitorul, sau sa va concentrati asupra carierei, riscind sa
VARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSA TIONALE.
281
--------- - --- - - ---- - -- --- -
ratati casatoria. Atit de mult par sa depinda una de cealaltii ... 2. incepeti sa rna agasati. Nu ~tiu daca voi mai suporta mult timp confidentele dumneavoastra. 3. Nu e atit o problema de indecizie intre casatorie ~i planurile dumneavoastra de viitor, cit o problema mult mai profunda, aceea de a afla daca, in ceea ce faceti, puteti depinde numai de dumneavoastra in~iva sau de aprobarea persoanei iubite. 4. Ma intreb daca nu puteti sa reu~iti in ambele direqii, ~i in cariera, ~i in casnicie. Ali discutat impreuna despre posibilitatile de a va mari venirurile printr-o activitate suplimentara sau prin una asumata de partenera dumneavoastra? In acest sens, sint desrule universitati ~i ~coli care v-ar putea ajuta. In plus, studentii casatoriti care vor sa-~i croiasca drumul lor n-au timp pentru distraqii costisitoare . Aici
nu exista posibilitatea de a desta~ura activitati sociale, a~a cum va puteti a~tepta sa gasiti intr-o comunitate. 5. Ocupati-va de studiile dumneavoastra ~i lasati deoparte aceste pove~ti sentimentale. 6. Cred ca trebuie sa tineti cant de ce va gindi Marie daca o luati inainte ~i va hotariti sa va continuati studiile, ~i sa nu va casatoriti acum. Cum va primi ea toate acestea? Pentru a lua o decizie, trebuie sa tineti com de ceea ce e preferabil pentru amindoi. 7. Si de ce nu v-ati casatori cu Marie? Vii iube~te ~i o iubiti . Este ingerul dumneavoastra pazitor; arunci, nu aveti de ce sa ezitati, nu? 8. Cred ca atingeti un punct important: in ce masura va iube~te ea. Imi puteti spune mai multe in acest sens? Cum reaqioneaza Ia ideile dumneavoastra?
Note rezervate animatorului Comportamentele vizeaza, respectiv :
0 femeie de douazeci ~i ~apte de ani 1. comportament de anchetii asupra persoanei ; 2. comportament de evaluare negativa: ,Vii i~elati punindu-va aceastii problema"; 3. comportarnent de amenintare; 4. comportarnent de suport (ajutor) ; 5. comportarnent de consiliere; 6. comportament de interpretare cooperanta ; 7. comportarnent de recomandare ; 8. comportament de reverberare (intelegere). Un biirbat de cincizeci de ani I. comportarnent de suport (ajutor eventual) ; 2. comportament de amenintare; 3. cornportament de anchetii asupra persoanei; 4. comportarnent de interpretare cooperanta; -·5. comportarnent de consiliere; 6. comportarnent de evaluare negativa; 7. comportarnent de interpretare directiva; 8. comportarnent de recomandare. 0 tfnara de optsprezece ani 1. comportament de anchetii asupra persoanei ;
.b~.
2. comportament de amenintare ; 3. comportament de evaluare ; 4. comportament de intelegere; 5. comportament de interpretare ; 6 . comportament de consiliere; 7. comportament de suport (ajutor) ; 8. comportarnent de recomandare.
Un biirbat de douazeci de ani 1. comportament de amenintare ; 2. comportament de intelegere; 3. comportament de anchetii.; 4. comportament de interpretare; 5. comportarnent de recomandare ; 6. comportament de consiliere; 7. comportament de suport (ajutor); 8. comportarnent de evaluare negativa. 0 femeie de treizeci # cinci de ani 1. comportarnent de consiliere ; 2. comportarnent de suport (ajutor); 3. coinportarnent de anchetii asupra a! tor persoane; 4. comportarnent de evaluare negativa;
----------------------- - --
;;.'1!1'·.
~trl ~. rz ~ Ill
~:E
f:D~
i.u;·
~~
Si -~
VARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSA TIONALE'
FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
286
~;J
Gama exercitiilor de chestionare §i de reformulare
~~ .
·~
"~1 Printre alte exercip.i posibile, vom putea elabora ~ minisituatii care sa ne permita nuantarea ~~ modului de percepere a variatelor orientari
Fi$a B ,Astazi dimineaJii am inchis radioul, pentru a contempla rasaritul in lini$te: eram incintat."
~J familiare, cit ~i cele vizind chestionarea sau
Raspunsuri 1. Nu iti place sa asculti radioul?
~,! pe care le pot lua atit uncle comportarnente
l!:)! cele ~~
~O'ft
•Q~ . •.
legate de reformulare, centrate asupra interlocutorului chestionat ori raportate doar Ia curiozitatea celui care pune intrebari. Excelente game de exercitii de acest tip, propuse in vederea autofonn:arii, se vor putea gasi in lucrarea lui Jean Artaud 1 • Ele pot fi utilizate cu succes in cadrul grupului. Prezentam citeva extrase, cu titlu de exemplu. Ca ~i in cazul identificarii unor raspunsuri diverse, sinteti invitati sa reperati printre urmatoarele raspunsuri de tip intrebare pe cele care sint centrate asupra persoanei chestionate ~i pe cele care exprima eel mai bine ipoteza sau sugestia persoanei care chestioneaza. Procedati in acest mod pentru fi~ele A, B, C. Va veti putea veri fica solutiile prin raportare Ia fi~a de raspunsuri.
3. Era deci chiar atit de frumos? 4. hi place chiar atit de mult rasaritul soarelui? 5. Erai incintat? 6. Aceasta nu se putea contempla decit in tacere, nu-i a~a?
Fi$a c ,M-am siiturat pina peste cap de casa asta, aici nu se poate Iuera serios." Raspunsuri 1. Ce ii repro~ezi acestei case ? 2. Nu reu~e~ti sa lucrezi serios aici, nu-i
~a?
3. Ce te ginde§ti sa faci ? e~ti
4. De ce
Raspunsuri 1. Carui nivel se adresa stagiul tau de informatica? 2. Ce te nemultume~te? 3. Ei iti cunosc obiectivul? 4. Cum ai reacponat Ia modullor de comportare? 5. Ai dori sa vorbe~ti despre asta? 6. Vei mai organiza un alt stagiu?
Raspunsuri centrate pe intrebari : 1, 3, 6.
Jean Artaud, · L'Ecoute, attitudes et techniques, Chronique sociale, Lyon, 1991, pp. 146-149, 166.
Aici se mai poate adauga o distinqie referitoare Ia timp : intrebari despre trecut, despre prezent sau privind viitorul, in legatura cu interlocutorul sau cu o alta persoana. 0 alta posibilitate ar viza intrebari centrate pe anumite locuri sau grupuri.
2. Ce te incinta, soarele ?
Fi$a A ,Organizasem, impreuna cu un grup de elevi, un stagiu de informatica. Dincolo de tehnica, obiectivul era adaptarea Ia viaJa de grup. Or, intr-a seara. s-au comportat adios $i am plecat certa/i $i jurio$i unii pe ceilalfi. Nu sint deloc mulfumit de toate acestea."
I.
repertorii care sa combine intrebari redactate centrate pe : - problema sau situatia specifica interlocutorului; - persoana acestuia ; - alte persoane ; - relatia dintre persoana care chestioneaza ~i interlocutorul ei, in cadrul unei conversatii sau a! unui interviu. ~i
287
atit de pesimist?
5. E~ti, intr-adevar, Ia limita? 6. imi poti spune de ce anume te-ai saturat?
Fi§a raspunsurilor Ia chestionare, in atentia formatorului Fi~aA
Raspunsuri centrate pe eel chestionat: 2, 4, 5. Fi~a
B
Raspunsuri centrate pe intrebari: 1, 2, 4. Raspunsuri centrate pe eel chestionat: 3, 5, 6. Fi~a
C Raspunsuri centrate pe intrebari: 1/ 3, 4. Raspunsuri centrate pe eel chestionat : 1, 3, 4.
Variante Exercitiile s-ar mai putea diferentia ~i din perspectiva formelor precedente, propunindu-se
------------------------
Reperarea efectului unui raspuns 0 alta forma de exe~citiu poate consta in a prevedea efectele unu1 raspuns dat. Nu facem altceva decit sa indicam principiul, adaugind extrasul din cartea, deja citata mai sus, a lui ·Jean Artaud. Dupa ce ati citit sau ati ascultat declaratiile unei prime persoane ~i raspunsul pe care il da interlocutorul, sinteti invitati sa exprimati ceea ce simte eel in cauza. Se simte el oare ascultat, inteles sau, dimpotriva, neinteles, tradat, ofuscat etc. ? Puteti caracteriza raspunsul in functie de categoriile lui Porter (vom putea repera acest efect in tabelul indus in documentul 146). Dupa aceasta clarificare, veti putea verifica efectu1 real produs de raspuns in raport cu autorul declaratiilor, prin consultarea documentu1ui 146.
Un prim exemplu ,Mi-e teamd cii nu sfnt disponibil pentru acest exerciJiu." Riispuns Fiti 1ini~tit, veti putea atinge direct esentia1ul. Ceca ce conteaza e sa o scoatem Ia capat.
Efectul produs de acest riispuns ? Reformulari Sinteti invitati sa reperati obiectul pe care se centreaza reformularea : - faptele secundare ; - problema; - persoana; - sentimentul. 1.
Jean Artaud, op. cit., p. !57. Vom gasi in aceasta lucrare ~i alte exemple de exercitii vizind formularea unor rlispunsuri personale,
"'.,_.,,.
Pentru a va ajuta in toata aceasta cautare, va propunem un alt exemplu. ~--J ____ _
-•
- · -'
-
-·----
______ J , _
•
"-'-·'·
4
Fa pte
2
Problema 1. Reformulare privind fapte1e: Concediul nu a fast lini$tit.
2. Reformulare privind problema: Nu au existat momente de lini~te. 3 . Reformulare privind persoana: Nu aJi putut petrece un concediu lini$tit. 4. Reformulare privind sentimentul: SinteJi dezamagit de acest concediu. Nu vom mai enumera exercipi1e care urmeaza ~i pe care un formator le poate elabora singur sau le poate regasi in lucrarea lui Jean Artaud 1 sau Ia alp autori. detectarea propriilor tendinte din momentele formullirii raspunsurilor, reperarea efectului produs de un rlispuns asupra autorului declaratiei, efectele rlispunsurilor, intelegerea celuilalt. ..
~I; \ +r~
Wl\'.f
FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
288
VARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATION ALE
289
~ ---- - -- --- - - - -------- - -----
profunde, o intrebare adresata cuiva il poate deturna pe accsta de Ia problematica sa personala, punindu-1 in situatie de dependenta sau, dimpotriva, dindu-i, daca e cazul. impresia unei bune intimpinari §i a eliberarii. Atitudinile subiacente trebuie sa fie deci controlate cu multa grija.
Note privind consecintele diferitelor comportamente conversationale CD-
-~ . Comportamentul propriu unci conversatii
1
·:'F. este o forma de conduita sociala aparenta, ... , care poate fi asumata o data cu diverse atituZ ' dini profunde (care o accentueaza, o tempeIll: reaza sau o contrazic). Oricum, el provoaca ::!: asupra interlocutorului anumite consecintc ;:) probabile. In general, acestea pot fi consta.;U.r, tate in legatura cu doua grupuri de fenomene, ;'D · distincte ~i antagonice, specifice dinamicii ~~ personalitatii. Primul grup vizeaza dispozitiile interioare ale interlocutorului fata de celalalt. Acestea pot fi apreciate prin prisma a trei variabile : gradul de dependenta. intensitatea conflictelor in raport cu ceilalti ~i importanta reaqiilor defensive, prin care pcrsonalitatea se ascunde (i~i pune o masca) in relatia cu cclalalt. Cel de-al doilea grup cuprinde dispozitiile interlocutorului fata de el insu~i : con~tiinta propriei responsabilitati (autonomia sa asumata), angoasa in fata propriei solitudini §i intimpinarea (sau explicitarea) comunicarilor care il privesc. Se constata ca primul grup de variabile tinde sa se dezvolte direct proportional, in timp ce al doilea se mic~oreaza atunci cind in conversatie intervin comportamentele directive, §i se intimpla invers cind sint utilizate comportamentele nondirective sau ,de intelegere~. Se mai constata §i faptul ca uncle comportamente dintre cele precedente pot avea proprietati oscilante in raport cu fenomenele subiective atribuite interlocutorului.
Comportamente directive Comportamentele de decizie (amenin{are, ordin, sfat) §i de informare maresc dependenta interlocutorului fata de cellilalt, in mlisura in care, din exterior, se tinde, mai mult sau mai putin, spre preluarea pozitiei sale. Prin influenta exercitara; acestea provoacli §i· o refulare a tendintelor spontane, riscind, prin urmare, sli intensifice conflictele interne, suscitind prin aceasta reactiile I. A se vedea Andre de Peretti, Liberte et relations humaines, Epi, 1996. pp. 43-47.
defensive ale personalitatii supuse unci presiuni din exterior. Aceste comportamente diminueaza totodata incertitudinile interlocutorului, reducindu-i deci refleqiile libere §i, in consecinta. con~tiinta propriei responsabilitati. In acela§i timp. ii comprima vidul interior, angoasa, ·dar, in mod obi~nuit, ele oferli putine §anse pentru o analiza aprofundata a propriului eu, pentru o explicitare a comunidirilor. Comportamentele de suport (ajutor ~i sustinere), pe care le-arn putea considera mai putin directive §i axate pe mai multa intelegere decit cele vizind consilierea, dau exact acelea§i rezultate, caci problemele individului sint asumate din exterior, fiind tratate cu intentia de a fi reduse §i banalizate. in acela§i timp, sint reduse incertitudinile ~i angoasa . Comportamentele de evaluare (pozitiva sau negativli) au acelea§i efecte, insa Ia un nivel afectiv supralicitat, care cere mai multa prudenta. intr-adevar, aqionind prin forta influentei pe care o exercita, ele pot produce eliberarea de angoasli, dar risca, in acela§i timp, sli blocheze posibilitatile unor schimburi, prin alterarea con§tiintei de sine §i comprimarea increderii.
Comportamentele de interpretare directiva §i cooperanta pot aqiona in doua moduri diferite, in funqie de natura explicatiei pe care o aduc (subtilli sau greoaie, profunda, progresiva sau primara). Ele pot atenua atit angoasa, cit §i reaqiile defensive, dar le pot §i intensifica. Acestea sint comportamente delicate. Rogers le adopra rar (spre deosebire de psihanali§ti, care, cu multa prudenta, e adevarat, fac din ele tipul lor esential de relatie, pe o perioada dererminata). Comportamentele de diversiune maresc gradul de dependenta. dar §i angoasa, reducind responsabilitatea, dar §i comunicarea.
Comportamente intermediare Comportamentele de ancheta (practicate de prea multe ori in mod impulsiv) sint ambigue, in sensu! ca, din perspectiva atitudinii
Yom nota interesul pe care 11 prezintii comportamentele de intelegere ~i de reverberare, care faciliteaza explicarea actelor de comunicare §i care stau Ia baza comportamentelor conversationale nondirective (importante pentru orice conversatie, dar esentiale pentru abordarea in profunzime. a anchetelor sau a cazurilor terapeutice). in toate cazurile, comportamentele directive au avantajul de a fi estimate §i stabilite mai curind Ia sfir§itul unci conversatii, decit Ia inceputul ei.
8 A
Aparare
Responsabilitate (singuratate)
Angoasa
Comunicare
~ ~
~ ~
~ ~ ~ ~
X X X t~ t~ t~
X t~
X X t~ t~
intelegere
~ ~ ~
~
~ ~
Diversiune
/
/
/
Sprijin Evaluare *Cercetare 1 **Interpretare 1
L
Dependenta Conflicte interioare
~
Hotlirire
Comportamente nondirective Comportamentele nondirective, de intelegere §i reverberare, au consecinte inverse, tacind vizibil efortul de a respecta §i de a reverbera in mod direct, tarli alterare, problema traita de catre interlocutor. Acesta poate trai o situatie in care se face apel Ia responsabilitatea sa, dincolo de orice dependenta. Nesimtindu-se presat in raport cu tendintele sale spontane, el §i le poate accepta tara vreun conflict, provocat de necesitatea unei elucidari. Procedind astfel, pentru moment, el are tendinta de a resimti o angoasa §i mai mare, in masura in care nu se produce nici o preluare derivativa, din exterior, a problemei sale.
Fiecare tip de comportament poate fi mai mult sau mai putin indicat intr-o situatie conversationala sau alta, intr-un moment sau altul. in funqie de starea interlocutorului, centra til fie pe o posibila responsabilitate (care trebuie intensificata.). fie pe angoasa (care. pe moment, poate fi compensata) .
/ / /
/ / /
/
I
/ / /
/
Dificil de condus (se impune pruden\li).
* Ambiguli: rezultate in ambele sensuri. ** 0 mai mare· arnploare. Comportamentele inreriocutorului A ~ efecte asupra interlocurorului B
/
FORMAREA PENTRU CONVERSA TIE
282
5. 6. 7. 8.
comportamem comportament comportament comportament
de de de de
intelegere ; interpretare; recomandare ; amenintare.
Un barbat de douazeci ~i opt de ani. 1. comportament de consiliere; 2. comportament de evaluare pozitivll:; 3. comportament de suport (banalizare a problemei); 4. comportament de anchetll: asupra problemei ; 5. comportament de interpretare; 6. comportament de intelegere;
V ARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATION ALE'
7. comportament de recomandare ; 8. comportament de amenintare.
Un exercitiu de identificare Barbat, treizeci
Un barbat de douazeci ~i ~ase de ani 1. comportament de intelegere ; 2. comportament de amenintare sau diversiune; 3. comportament de interpretare; 4, comportament de suport (indicare); 5. comportament de recomandare ; 6. comportament de evaluare; 7. comportament de consiliere ; 8. comportament de anchetll: asupra unei alte persoane.
"t: 0
tinara de optsprezece ani
~~ ,,Atmosfera familiaLQ este irespirabila. ParinJii
~~~~~ nu se infeleg cu fratele ~eu mai mare ~! au ~..d loc tot felul de scene. Dm cauza asta, aJung s~ sa fi detest pe toJi. Astazi, am plecat imediat, trfntind u~a. Mama continua sa faca repro~ ~uri. Nu rna voi fntoarce acasa in aceasta ;'Q • seara ~i nici miine." ·
•01 ... f~
Citeva raspunsuri posibile I . Si dad i-ati telefona fratelui dumneavoastrll:, pentru a-1 intreba ce crede despre toate aces tea ... ? 2. Nu e deloc nostim sll: supoqi conflictele fu.miliale. Dar, in general, toate acestea nu dureazll:, lini§titi-vll: ... 3. Va invit Ia mine. Vom discuta in timpul cinei. 4. Vreti sll: merg sa vorbesc cu parintii dumneavoastra, in timp ce rlimineti aici? 5. Nu veti regreta, intr-o zi, aceastll: decizie negindita? 6. Mama dumneavoastrll: mi-a spus de curind ell: §i-a dat searna ca situatia era neplll:cuta pentru dumneavoastrll:. 7. Sinteti cumva mai nervoasll: in acest moment?
12. imi puteti spune din ce motive se cearta pll:rintii §i fratele dumneavoastrll:? 13. Aveti de gind sa protestati deoarece aveti parte de destule dispute, care va aratll: ca nimeni nu se ginde§te Ia dumneavoastra. 14. Atmosfera din familia dumneavoastra a devenit insuportabila ; ati plecat de-acasa trirttind U§a, nemaiintentionind sa vll: intoarceti asta-searll: ; iar miine ... 15. De ce vll: confesati mie? 16. Nu mai suportati doleantele mamei §i mustrll:rile adresate fratelui dumneavoastra pentru ca nu doriti sa pierdeti dragostea lor.
opt de ani
in legaturll: cu acest caz relativ complex, vor trebui identificate comportamentele de rll:spuns pe duratll: lunga §i consecintele lor. Assurances taus risques este un important grup al unor companii de asigurari, vechi de peste o suta de ani, care se bucura de largll: notorietate in rindul publicului, fiind bine implantat aproape in toate regiunile Frantei. i§i datoreaza reputatia §i succesul punctualitatii cu care i§i respect!~ angajamentele §i calitatii serviciilor pe care le ofera clientelei. Dacll: existll: categorii de asigurll:ri care se cumpara, precum asigurarea pentru automobil, · mai ales de cind a devenit obligatorie, exista, in schimb, altele care se vind. in unele domenii, concurenta este acerba, ca, de exemplu, in ceea ce prive§te asigurarea contra incendiilor. in acest caz, societatile care reu§esc eel mai bine nu sint in mod necesar cele care, aparent, ofera cele mai bune preturi, ci cele ale caror reprezentanti sint eel mai bine calificati : buni tehnicieni, buni vinzatori' preocupati sa le ofere clientilor lor un autentic sen,iciu postvfnzare.
8. Voi refuza sa vll: mai vorbesc dad nu va intoarceti Ia parintii dumneavoastrll:. 9. Vll: felicit ell: ati hotll:rit sll: va luati viitorul in miini §i sll: pll:rll:siti un mediu familial demoralizant. 10. Ce atitudine aveti fu\ll: de tatll:l dumneavoastrll:? 11. Sinteti saruratll: de scenele interminabile dintre pll:rinti §i fratele dumneavoastrll: §i ati devenit agresivll: ; in aceasta searll:, nu va veti intoarce acasa, de unde ati plecat furtunos, insll: dupll: aceea ...
~i
1
Gama comportamentelor de riispuns ce urmeazii a fi descifrate ~i identificate
- .p;.~ ~:
283
i
I I
I I I-
II i I i
j
In aceastll: perspectivll:, de multi ani incoace, Direqia pentru incendii a grupului amintit a pus Ia punct un sistem de formare profesionala, constind in mai multe stagii, pentru colaboratorii sai exteriori : agenti generali §i personal al agentiilor Grupului. incll: din primii ani, rezultatele obtinute au fost satistacatoare, iar multi participanti Ia aceste stagii §i -au exprimat regretul ca alte domenii ale grupului nu le-au pus Ia dispozitie o organizare similar!~. Domnul Vion, §eful biroului de studii din domeniul ,accidente §i riscuri diverse", fiind foarte interesat de problemele de pedagogic (tine cursuri Ia Scoala National!~ de Asigurll:ri) §i; in acela§i timp, receptiv Ia dorintele §i nevoile exprimate de agenti, dore§te ca acestea sa ajungll: Ia niveiul Directiei. El spern ca intr-<> zi i se va incredinta misiunea de a organiza I.
Situatie selectatli psihosociolog.
~i
prezentatli de G. Rousseau,
N.
ni§te stagii: in acest sens, vrind sa fie ·· ~ : pregatit, se hotarll:§te sll: se informeze in !ega- •'P turll: cu ceea ce s-a realizat deja in aceastll: ·.,_;· direqie. i§i incepe ancheta printr-o vizita Z: tacuta colegului sau de Ia incendii, domnul ~ Clement, cu care a stabilit o intilnire. ·IIIIi
,Sint mu/Ji ani de cfnd am constatat, Ia rindul . ~ meu, eft de insuficiente sint uneori cuno~- · 0 tinJele tehnice ale agenJilor no~tri. Daca, in ·Q ansamblu, materia de care ne ocupam noi e mai puJin complexa decft cea de care va ocupaJi dumneavoastra, avem insa o mai mare diversitate de tipuri de garanJii. Destul de frecvent, agenJii no~tri, necunoscfndu-le, neglijeaza sa le propuna clientelei. E adevarat ca mu/Ji dintre ei vin la sediul nostru pentru a face ceea ce obi~nuim sa numim stagii. Ei iau contact cu principalele servicii, pe perioade variabile de timp, neJinind cant intotdeauna de circumstanfe ~i indeplinind, de prea multe ori, un rol de suplinire ... at unci cfnd se produc fmbolnaviri ... sau in perioada concediilor. Ei nu beneficiaza de o formare. Nu se poate face nici o comparaJie cu ceea ce aJi realizat dumneavoastra . E imposibil ca Direqia noastra sa nu-~i dea seama de acest lucru. Cf{iva dintre membrii ei s-ar pronunJa, fara indoiala, in favoarea unei organizari simi/are cu a dumneavoastra .. . poate ca sintem chiar in pragul unei astfel de realizari ... dar cine poate ~ti ? ... de aceea doresc sa rna documentez. pentru a putea vorbi despre ceea ce s-a facut in alta part{! ... caci e de presupus eli mi se va cere ... ~i nu a~ vrea sii ratez o astfel de ocazie ! Cred prea mult in importanfa formarii profesionale ... , Comportamente posibile pe parcursul comuniclirii. Exercitiu de }_dentificare
I. In prezent, direqia dumneavoastra geneeste sensibilizatll: Ia nevoile de formare profesionalll: a agentilor no§tri? Ati perceput ceva in sensu! acesta ... sau aveti informatii care sll: va dea de gindit? ral!~
----------------- - --- - - - --
FORMA REA PENTRU CON VERSATIE
284
2. Formarea profesionala va ocupa din ce in ce mai mutt loc in viata societatilor noastre: viitorul apaqine celor care vor accepta sa investeasca in acest domeniu. Exista insa riscul unei angajari imprudente in aceasta direqie : un e~ec e mai de temut decit absenta unei realizari. Cu mare placere va voi imparta~i din experienta mea... caci nimeni nu devine peste noapte pedagog, o ~titi Ia fel de bine ca mine.
3. Sint
~i
eu Ia curent cu doleantele stagiarilor in urma perioadei petrecute de ei in cadrul serviciilor dumneavoastra. Au impresia ca i~i pierd timpul, iar comparatia pe care o fac, in mod natural, cu stagiul referitor Ia incendii nu duce decit Ia amplificarea regretelor, a insatisfaqiei lor. no~tri,
V-ati dat seama de aceasta lacuna ~i vi se pare imposibil ca Direqia dumneavoastra generala sa 0 mai ignore inca mult timp : va ginditi ca, daca ar hotari sa o acopere, ar putea face ape! Ia ~eful biroului de studii, pentru a organiza un proces de invatamint. EI ar fi. in acest sens, Ia fel de calificat ca oricine altcineva . .. De altfel, experienta dumneavoastra de profesor Ia Scoala Nationala de Asigurari va determina sa considerati ca se poate intreprinde ceva in acest domeniu ~i vi se pare eli realizarile celorlalte companii, mai ales ale companii:i noastre, va pot edifica, va pot pregati sa faceti fata unei misiuni legate de studii care v-ar fi, eventual, incredintata.
4 . E greu de inteles de ce conducerea unei importante companii nu a fost preocupata, atit de mult timp, sa - ~i formeze agentii. Concurenta privind preturile este o realitate evidenta ... insa cea Iegata de calitatea consilierii, a serviciilor are o cu totul alta importanta' ,Asigurarea nu pare scumpa decit inainte de producerea accidcntului." Aceasta formula, extrem de uzitata, devenita banala, exprima, de fapt, realitatea. Daca insa cei din conducere doar o aplauda, negindindu-se Ia ce implica ea, totul devine o comedie ! ... Ar trebui, fara indoiala, sa adaugam: ,Asigurarea prost facuta costa scump. Asigurarea bine facuta reprezinta o economie". Prin urmare, domnilor directori, formati-va agentii ~i vinzatorii de servicii ! 5. Daca inteleg bine, va preocupa atit partea tehnica, fiind responsabil a! biroului de studii, cit ~i cea pedagogica, avind in vedere faptul ca va bucurati de 0 funqie didactica in cadrul Scolii Nationale de Asigurari. Deoarece actualmente se pune accentul pe formarea profesionala, s-ar putea ca. intr-o zi, aceasta sa devina o preocupare constanta in interiorul societatii dumneavoastra . De ce nu vi s-ar propune acest lucru? ... In general, e bine sa fiti pregatit pentru orice eventualitate. inteleg, de asemenea, motivul pentru care va incepeti ancheta cu mine, pentru ca, in ceea ce prive~te grupul nostru, directorii sint Ia curent cu ceea ce se face in alte sectoare . . . cu ceea ce fac ceilalti ...
inceputuri de conversatie - In vederea abordarii gamei de comportamente-raspuns ce urmeaza a fi elaborate Tiniirii profesoara ,Sint dezgustata de egoismul colegilor mei. Nu -i intereseaza deloc tinerii profesori. Reuniunile profesionale $i cele sindicale sint . insuportabile, fiecare ramine pe pozifia sa, criticind-o pea celorlalfi. Nimeni nu e dispus sa aplice un proiect de renovare pedagogica, care e, totu$i, extrem de interesant. fmi vine sa las totul balta."
Posibile raspunsuri l. Suport: 2. Evaluare : 3. Ancheta : 4. lnterpretare : 5. intelegere : Student, douazeci $i trei de ani jmi ci~tig cu greu existenta ~im-am saturat de probleme!e de ordin jinanciar. Am posibilitatea
VARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSA TIONALE·
- - - - - - - - - - --- sa merg sii lucrez in Africa, unde mi se oferii o situatie mai sigurii. Mama este insii batrinii bolnavii $i are nevoie de prezen[a mea. Nu mai $tiu ce sii fac. " Posibile riispunsuri I. Suport: 2. Evaluare: 3 . Ancheta: 4. Interpretare : 5. Intelegere: Femeie de douiizeci $i cinci de ani ,Am abia douiizeci $i cinci de ani $i sint deja imbiitrinitii. M-am siiturat de via[a casnicii, de so[ul meu, care se comportii ca un veritabil dictator, ~i de copii, care sint din ce in ce mai tiranici. Mi-ar pliicea foarte mutt sa plec departe ... foarte depart e. Dar cum sii procedez ? fmi iubesc mult copiii Posibile riispunsuri I. Suport: 2. Evaluare: 3. Ancheta : 4. lnterpretare : 5. intelegere: Barbat de treizeci de ani ,Familia sotiei mete $i cu mine sintem absolut incompatibili ... Douii lumi diferite! Fac tot ce le stii in putere pentru a mii evita . Daca ma vad venind, traverseaza Strada. Personal, mii prefac ca nu-i viid. Cind mergem la ei, abia daca-mi adreseaza vreun cuvint. De altfel, nu vad ce am avea sa ne spunem. Nu avem nimic in comun... Timp de cinci saptamini, cit sofia mea a stat in spital, nu m-au invitat o singura data La masa. .. Oh, dar, vedefi dumneavoastra, asta nu mil deranjeaza deloc !
- -
- ------ -
285
---
Dacii ei nu se ocupii de mine, nici eu nu sinr obligat sii mii ocup de ei. Dacii nu mii invilii Ia ei, nici ei nu vor veni Ia mine." Posibile riispunsuri . I. Suport: 2. Evaluare: 3. Ancheta: 4 . Interpretare : 5. Intelegere: !ago ~i Roderigo ' (dupa Othello de Shakespeare) I ago Ce se intimplii, Roderigo ?
Roderigo Se intimplii cii nu qti foarte loial. !ago Eu ? in legiiturii cu ce nu sint loial ? Roderigo in fiecare zi, mii duci de nas cu alte ~i alte vorbe in~eliitoare. Am chiar impresia ca faci tot posibilul pentru a mii lipsi de toate bunele ocazii, in lac sii mi le prilejuie~ti. Am ajuns La capatul riibdiirii : m-am hotiirft sa nu mai indur lini~tit tot ceea ce deja mi-ai dovedit cii e~ti in stare. Iago
Posibilul riispuns al lui !ago 1. Suport : 2. Evaluare: 3. Ancheta: 4. lnterpretare : 5. Intelegere : 6. Hotarire : I . Propus de catre un organism de fonnare.
Gama comportamentelor de intelegere sau ,de reverberare" din cadrul dialogului §i al comunidirii
~ -
Gama care urmeaza poate fi explorata cu a largi claviatura m~lita.tilor de -~ intelegere, dincolo de categornle pnme, de ~t tip ecou, oglindii ~i raspuns subiectiv. Ea poate servi unei analize subtile asupra unui ~l fragment de conversa.ti.e (vom avea citeva ~ exemple) sau ca exercitm d~ al~ger~ a un~r ~· comportamente intr-o anum Ita snuatie sau m ~1 cadrul unui joe de rol. 1
~ scopul de
:llf.
1. Ecoul semnijicantului verbal
prin interjeqie : ,Hm!"; ,Ah!"; ,(H)ai?" etc.; - prin adverb: ,Bine"; "Sigur"; ,Da" etc.; - prin incurajare: ,Ascult ... " ; , Vii urmiiresc ... " ; ..inJeleg .. . " etc. ; - prin reluarea unui cuvint exprimat de interlocutor: un cuvint-cheie, ultimul cuvint rostit etc. ; - prin reluarea unui scurt pasaj din mesajul interlocutorului.
f!i (
,.\! ':.
j~ ~~-;
~:;
·!I
'i
::-
i·
!I
:,
2 . Reflectarea semnificantului nonverbal - prin formularea verbala a unui gest sau a unui semn nonverbal ce insote~te un mesaj oral : ,Aud cum vii tremurii voce a ... " ; ,Degetele vi se string" etc. ; - prin producerea nonverbala a unei atitudini fizice a locutorului, care ii acompaniaza mesajul oral ; - prin indicarea intensitatii particulare ~i/sau a tonului dat de locutor unui cuvint sau unei expresii din mesajul sau : ,AJi rostit cuvintul... cu multii jorJa." ; , Vi s-a schimbat tonul cind aJi vorbit despre ... " etc. ; - subliniind importanta unei taceri in mijlocul mesajului ; - invitindu-1 pe locutor sa revina asupra unei secvente din mesajul sau, unde a dat dovada de ezitare sau de tulburare ; - prin constatarea existentei unei contradictii intre ceea ce e spus ~i ceea ce pare a fi exprimat nonverbal : ,SpuneJi ca relaJiile dumneavoastra cu ... sint pa~nice ~i. totu~i. pareJi sii va crispaJi cind vorbiJi despre el ... ".
3. Oglinda relaJiei, sau a medierii - prin defi_nirea diferitelor roluri jucate intr-o relatie: "In acest moment, rolul meu nu e de a vii da un sfat, ci de a vii ajuta sii vii exprimaJi cit mai complet posibil" ; _ prin caracterizar~a climatului specific respectivei relatii: ,In acest moment, relaJia noastrii pare a fi mai incordatii de cit puJin mai inainte"; "Mi se pare cii intre noi existii ... "; - prin reliefarea structurii relatiei : , Va aflaJi aici, exprimindu-vii anxietatea, iar eu am aerul de a vii asculta, jiira a raspunde cerin[ei dum neavoastra .. . " ; - prin elucidarea intentiilor plasate in relatie de catre interlocutor: ,imi spuneJi toate acestea, chiar in acest moment" ; - prin explicarea cadrului sau a contextului propriu dialogului : , Ceea ce ne inconjoarii pare sii vii jeneze"; ,SpuneJi aceste lucruri uitindu-va cum iau note, pentru a-mi servi mie sau dumneavoastrii"; - prin exprimarea sentimentelor traite in cadrul relatiei: "Mi-ar placea sa vii spun ce emoJie incerc ascultindu-va". 4. Reformularea con[inuturilor
sau a semnificaJilor primite - prin rezumatul mesajului complet al locutorului; - prin reproducerea identica a mesajului ; - prin dezvoltarea mesajului ; - prin explicitarea continutului latent al acestuia; - prin localizarea anumitor implicatii ale lui : "AJi spus ... ; aceasta prive~te meseria dumneavoastra ? " ; - prin rearticularea ca alternativa, dilema, opozitie, paradox: ,Pede o parte, spuneJi ... , dar, pe de alta parte, spune[i, de asemenea ... ; afirmaJi ... , ~i totu~i vii asumaJi ~i .. . ".
5. Reverberarea sensului - prin invitatia de a completa mesajul : ,Mi-ar pliicea sa completaJi ceea ce tocmai aJi spus";
-----------------------!l:]
VARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATIONAI,E
FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
290
291
.,Daca e posibil, pute[i spune mai multe despre asta ? " ; .,Nu sint sigur daca v-am inJeles bine .. . ";
- prin reflectarea unui simbolism exprimat ~i care nu e desemnat : ,AJi vorbit despre vid, iar dumneavoastra doriJi sa giisiJi 0 plenitudine";
- prin inversarea rolurilor: ,in fond, ce v-ar placea sa mil auziJi spunind ? " ; ,in locul meu, ce a[i gindi ? "; .,Dupa pare rea dumneavoastra, ce trebuie sii inJeleg ? " ; - prin invitatia Ia o analiza asupra sensului mesajului: .,Spune[i .. . , pute[i explica ce inseamna aceasta pentru dumneavoastrii ? " ; .. Si aceasta, pentru dumneavoastra, ar vrea sii insemne .. . " ;
- prin rearnintirea ~i stabilirea de raporturi intre mai multe mesaje emise de locutor : .,SpuneJi .. . , dar v-am auzit spunind puJin mai inainte ... "; - prin sinteza fazelor succesive ale dialogului : ,lata ca, in acest moment, plecind de Ia o anumitii problema, aJi vorbit despre unele lucruri exprimind anumite sentimente ~i formulind anumite interogaJii, iar imediat dupa aceea a[i spus ... "
Paradoxul lui Avraam formare 1,
in activitatea de poate fi utila raportarea Ia un personaj exemplar a modului de a stapini atitudinile intr-o conversatie, operatie prin care sa se evidentieze valorile puse in joe. in acest sens, ne putem aminti de paradoxul lui Avraam, care presupune sa-i respeqi pe ceilalti pastrindu-ti, in acela~i timp, originalitatea ~i care poate viza atit valorile laice, cit ~i pe cele ecumenice sau ~tiintifice.
0 ospitalitate eroica Avraam, figura istorica ~i arhetipala, este, in general, prezentat, pede o parte, ca practicant al unei ospitalitati eroice: pentru el, strainul, necunoscutul, fiinta diferita nu e sub nici o forma un du~man, punlnd problema vreunui pericol, ci, dimpotriva, in primul rind un trimis al lui Dumnezeu, un oaspete care trebuie servit §i respectat cu fidelitate, iar tara straina nu e in nici un caz un loc de exil ~i de amenintare, ci un pamint al tagaduintei. Pede alta I.
Extras din Andre de Peretti, Du changement d l'inerrie, dialectique de Ia personne et des systemes sociaux, Dunod. Paris. 1981.
2.
Teo1ogu1 Jacques Pohier, intr-un articol controversat al revistei Connexions (no. 5, Epi, 1978, p. 120), presupune suprapunerea. peste un Avraam biblic sau apartinind Coranului, a mai mu1tor personaje distincte. De fapt, e1 evoca apropierea de un Avraam originar a unor personalitati diverse ~i disjuncte in timp, dar p1asate in aceastl! genea1ogie in virtutea unor fuziuni
parte, Avraam nu pierde ~i nu altereaza nici una dintre valorile spirituale care ii apaqin ~i care ii justifica fidelitatea fata de trib ~i fata de originile sale. intre aceste doua manifestari de fidelitate nu exista loc pentru deformari complezente ale celuilalt sau ale propriului eu, pentru compromisuri la~e. ci pentru o confirmare paradoxata a strainului, oaspete sacru, ~i a propriei fiinte, respectata in mod ega!, prin diferenta acceptata tara urma de slabiciune2 .
Calatorii Conform Bibliei §i Coranului, Avraam pleaca din Ur, urmind o chemare interioara, care il impinge spre alte zari : pe ace! pamint strain este gazduit de ni~te necunoscuti. La intoarcere, aflindu-se Ia capatul puterilor ~i al spiritului sau de toleranta, el va lupta in favoarea oaspetilor sai succesivi. Exista insa mai multe nuclee narative, precum faimoasa istorie de clan .• Israelul se construie§te Jacfnd din Isaac fiul lui Araam", p. 121. lnteresat de psihanalizl!, Jacques Pohier se preocupa, de fapt, exclusiv de sacrificiu1 lui Isaac (sau Jsmae1), ~i nu de episoade1e propriu-zis avraamice, precurn eel referitor Ia Mambre. in orice caz, ideea suprapunerii sau a unei apropieri de personaje nu ar face altceva decit sa accentueze afirmarea unei 1egaturi fundamenta1e intre ospitalitarea fa!li de strain ~i fidelitatea fatli de sine sau fa!li de legaturile originare.
292
V ARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONYERSA TIONALE,
FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
-------------------------legata de Mambre (sau Mamre). Clnd apar trei calatori necunoscuti, Avraam se grabe§te sa-i lntlmpine, prosternlndu-se ln fata lor, pemru a-i accepta primirea unicii : ,Doamne, de am aflat har inaintea Ta, nu ocoli pe robul Tiiu!" 1 • Cuvlntul tractus prin Doamne nu e altul declt Adonai, dar ortografiat cu un Kamats (Monoy, in pronuntia evreilor de origine germanidi sau slava), adica un termen care nu i se aplicii. declt lui Dumnezeu insu§i 2 . Si Avraam continua: ,Se va aduce apii sii Vii spiilafi picioa rele ~i sii Vii odihniti sub acest copac. Si voi aduce pfine, ~i vefi mfnca, apoi Vii vefi duce in drumul Vostru, fntrucft trecefi pe Ia robul Vostru ! ". Ei raspund : ,Fii pre cum ai zis" 3 . Striiinul trimis de Domnul Astfel, Avraam nu ii considera pe cei trei necunoscuti ni§te straini, trimi§i de Dumnezeu, ci ca pe Dumnezeu lnsu§i (Adonai) 4 . La rindul lor, ace§ti vizitatori , care ar fi purut fide temut, le aduc lui Avraam §i Sarei (ln ciuda rlsului ei nelncrezator), buna-vestire, fruct al ospitalitatii lor sacre : se va na§te Isaac, prin aceasta fiindu-le asigurata fecunditatea. 0 fecunditate existentiala, daruita celui care il accepta pe celalalt ln totalitatea sa §i care nu a lncercat sa-l facli, in mod meschin, conform cu sine, sa-l reduca din comoditate §i nici sa-i lntinda marfa proasta a ideologiei sau a obiectelor sale de pietate, ci care a lncercat, pur §i simplu, sa fie in fata acestuia cit mai mult el insu§i §i, in acela§i timp, cineva care asculta, care prime§te ~i imparte cu celalalt ceea ce-i apartine. Pe linga imaginea lui Avraam, nu se poate uita cea a celuilalt copil al sau, lsmael, despre a cl'irui trimitere in de§ert §i despre a! cl'irui destin tragic (care sta Ia originea popoarelor arabe, a Islamului) avem cuno~tinta ~i
al carui nume inseamna: ,Dumnezeu aude, Dumnezeu intelege". Ospitalitate ~i fidelitate Gratie modului sau de a-§i pnmt oaspetii, Avraam poate incerca sa salveze din nou Sodoma, consideratii pervertita5 , gratie unei ospitalitati lntotdeauna mai importante declt prejudecatile. in !ipsa posibilitatii de a-i prezenta pe cei zece intelepti, Ia sfir§itul pateticei dezbateri de Ia Mambre, el poate obtine mintuirea lui Loth §i a celor doua fiice ale sale, care se oferisera, de asemenea in mod eroic, sa-i salveze pc oaspcti, primiti ca trimi§i ai Domnului . Aceasta legatura cu ospitalitatea atinge legarura cu valorile originare, cu aliantele familiale, cu legaturile fundamentale. Exact in acest punct se produce emergenta paradoxului : pe de o parte, Avraam prime§te §i protejeaza ceca ce ii este eel mai strain, dar, pe de alta parte, el se prime§te §i se respecta, Ia fel de profund, pe sine. in aceastli perspectiva de fidelitate, de autenticitate, el trimite, ln mod semnificativ, sa se caute o sotie pentru Isaac, devenit adult. ,:)i jurii-mi pe Domnul Dumnezeul cerului ~i pe Dumnezeul piimfntului cii fiului meu Isaac nu-i vei lua femeie din fetele Canaaneilor, in mijlocul ciirora locuiesc eu. Ci vei merge in tara mea, unde m-am niiscut eu, Ia rudele mele, Ji vei lua de a colo femeie lui Isaac, fiul meu" 6 Fidelitate simbolica fatll de radacini, futll de traditii, ca semne persistente ale originalitlitii sale ! Si tot sub semnul ospitalitatii oferite cu generozitate, prin daruirea apei, o recunoa~te servitorul trimis de Avraam pe Rebecca, nepoata a acestuia din urma, care este dusa in fata lui Isaac, in Canaan. Tocmai in virtutea acestei fidelitati. destinsa, lipsita de rigiditate, reinnoita fl'ira nici o crispare, poate Avraam sa il intimpine pe celalalt,
I . Facerea, 18, 3. 5. 2 . Charles Leben, ~Une enigme biblique : le dialogue des plaines de Mambn!", in Information juive, Paris, no 278, ianuarie 1978, p. 4. 3 . Facerea, 18, 4-6. 4 . in Coran, cei trei straini sint trimi~i ai Domnu- 6. lui; dar mesajul de primire ~i diatogul aferent ospitalitati i sint acelea§i. Cf. 15, 51 ~i 29 (capitol numit al Pliianjenului), 27-33. - - - ·- - - - - ' - - __._--------'--
Cf. Louis Massignon, in Parole donnee, ,Les trois prieres d'Abraham" , coli. 10-18, p. 285: ,Sodoma este ora~ul care se iube~te pe sine, care se refuzd vizitdrii de cdtre ingeri, oaspefi, straini sau care vrea sa abuzeze de ace~tia". Facerea, 24, 3-4,
intr-o relatie de prietenie cu toti cananeenii din lume. Suficient de sigur peel insu~i pentru a fi suficient de sigur de ceilalti ~i de posibilitatea stabilirii unor relatii inaltatoare, el lncearca raporturi de generalitate universalizantii cu ceilalti, pe care ii respectl'i. Cl'ici, gratie consistentei relatiei cu sine, celalalt poate fi acceptat, cu diversitatea sa. El lnceteaza sa reprezinte un pericol, o sursa de alteritate, daca il ajutam sl'i-§i gaseascli locul a§a cum este, acolo unde se atla. Dimpotriva.
Poate fi definitli ca o situatie de dependentll. eel care imreaba atribuindu-i dinainte celuilalt o superioritate legatli de competentll. experientll. statut ; in plus, eel interogat poate reprezenta o imagine sexuala lini§titoare (aprioric, este cineva care a reu§it in direqia sexualitl'itii, care i~i domina problemele de aceastii natura). Aproape intotdeauna, situatia initiala este ~i una de doleanta : eel care intreaba se plinge de cineva (consoarta, copii, §ef etc.). Este posibil ca prima intrebare sa o escamoteze pe cea reala, fiind exterioara situatiei-problema. Dezvoltarea acestei situatii ini[iale • E posibil ca situa[ia de dependenta sii dureze, adica eel caruia ii sint adresate intrebarile sa preia conducerea conversatiei. Atitudinile descrise de Porter, sub numele de investigatie, de solutie, de sustinere, de judecatii-evaluare, de interpretare, mentin situatia initiala. Astfel mentinutii, situatia de dependentl'i evolueaza u~or spre una de transfer : eel care intreaba percepe in celalalt o imagine parentala, operind asupra lui un transfer afectiv pozitiv, ca asupra unui pl'irinte ideal, care va rezolva totul pentru el. Cel care intreabl'i tinde sa se cantoneze intr -o atitudine de a~teptare pasiva a unei rezolvl'iri, atitudine in care nevoia sa de solutie e din ce in ce mai mare.
De asemenea, in cazul celui cl'iruia ii sint adresate intrebl'irile se pot produce fenomene de
__...._-- ____;,.-----
~----
teama fatll de celalalt este cea care ne modifica. Este foarte adevarat eli riscurile aoastre sim de natura interioara, ca tin de inertii §i ca §ansele noastre se dezv1Huie gratie ospitalitatii reciproce. Confirmare
0 lntllnire sub semnul respectului confirma individualitatea fiecaruia; omul prime§te, iar ceea ce prime§te nu e un continut, ci o prezentll. care constituie o fortll.
Dinamica unei conversatii SituaJia ini[ialii
293
~~;tc;,~
contratransfer (chiar faprul de a fi ales una t~ dintre atitudinile precedente aratli o predis- ~ pozitie catre acest contratransfer). El poate ~ vedea in persoana celui care intreaba un copil ~~ pe care trebuie sac! educe, prin antrenarea ! . l adeziunii acestuia Ia dorinta ~i Ia valorile sale, putind, de asemenea, sa proiecteze asupra situatiei celuilalt fie experienta sa privind situatiile analoage pe care le-a putut cunoa§te, fie propriile sale probleme ~i solutiile pe care le-a putut, de bine, de rau, gasi, fie valorile sale morale. Aceasta poate provoca un veritabil refuz, o respingere a situatiei reale a celui care intreaba, falsificata de perceptia pe care o are ln acest sens celalalt, in funqie de propria sa traire.
i
!Pi
Aceasta situatie de transfer nu poate evolua pe parcursul unci conversatii, a~a cum se intimpla in ~edintele psihanalitice (transfer negativ, apoi defulare), din cauza duratei mult prea reduse a situatiei conversationale ~i a fuptului eli eel care ofera raspunsuri este foarte rar un psihanalist etc. Transferul poate fi demarat, mentinind trebuie s-o repetam - situatia de dependentl'i §i de a§teptare a unor solutii din partea celui intrebat. Dadi acesta din urma propune unele solutii, ele sint aproape intotdeauna respinse de catre celalalt, ca fiind impracticabile sau inadecvate. Se poate intimpla ca acesta sa accepte sa le incerce, din supunere ~i pentru a vedea, foarte rar cu succes, eli ele nu corespund, in
298
FORMAREA PENTRU CONVERSA TIE
La nivelul comportamentelor de exprimare sau de raspuns - alegerea comportarnentului adecvat dintr-o varietate (de decizie, de supon, de evaluare, de chestionare, de interpretare, de reverberare), in concordan\li cu atitudinea reala;
Structura unei relatii stabilite in cadrul unei conversatii sau al unei reuniuni
~~;;
fi.~ ' ~ ~ Problemele de ordin practic
I
'. fii;J pe care mi le pun
in raport cu funqia de mediere, imi propun :
~'i -
sa-mi mentin
~i
sa-mi imbogatesc atentia
~f (atentie variabila §i de tip media) ; ]S~
- sa
organizez, sa ajustez spatiul §i timpul
~),:~ (prin controlarea inefiiilor, introducerea unor
~f delimitiiri) ·
¥
- definirea unui comportament cit mai pur posibil, evitindu-se orice amestec intre intrebari §i sfaturi, evaluare §i suport, interpretare §i decizie etc. - varierea comportarnentelor utilizate, pentru a se evita monotonia, tinindu -se cont de modificarile atitudinilor.
'
- sa observ intreaga situatie §i citeva clemente singulare (sa-mi asum ~i sa echilibrez raporturi le ierarhice).
• Regula de aur a medierii Verificarea faptului eli, emotional, plasez toate persoanele, ca §i pe mine insumi, pe o suprafata de prezenta echipotentiala. in raport cu funqia de recepfie - ascultare, sint dispus : - sa primesc ~i sa retin totul, Ia toate niveIurile de clasare posibile (adresare, verificare a mesajelor) ; - sa valorific pluralitatea referintelor disponibile in propria mea persoanli (sa-mi dinamizez referenJialul personal);
- sa discern §i sa primesc transferurile care imi sint adresate sau care sint adresate altora (distingind intre funqia ~i persoana mea).
• Regula de aur privin"d receptarea - ascultarea Pentru a-mi controla contratransferurile, e necesar sa-mi stabilizez mi~carile subiective, utilizindu-Ie pentru explorarea relatiei, pentru a fi ~i mai mult eu insumi (§i consecvent). in raport cu funqia de interven[ie' rna pregatesc pentru : - a acorda in timp util (~i fiira precipitare) ajutor (de actiune sau de identificare); - a rna alatura in mod prudent Ia structurarea care se elaboreaza in cadrul schirnburilor proprii relatiei (afichetii, inventie , interpretare); - a efectua frecvent reformulari, reverberari variate (de tip ecou sau oglinda). • Regula de aur a intervenJiei Se impune asigurarea apliclirii celorlalte douli reguli de aur ~i incercarea contactului, prin echilibrarea intre prezen\li §i distan\li in cadrul aqiunii mele.
VARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATIO NALE'
299
Scurtii referire Ia conceptele-reper care ne guverneaza atitudinile ~i comportamentele in cadrul unei conversatii
I· .., ,
Congruen[a sau u~urinJa de a fi tu insuJi Pentru a face fata acestei discutii, am avut grija sa rna pun de acord cu mine insumi? Oare problematica de care sint preocupat introduce o prea mare distan\li, prea multii Uitare de sine, uitarea irnpresiilor pe care le incerc efectiv fa\li de interlocutorul meu? Nu ar trebui sa-mi acord un rligaz pentru a-mi pune in ordine ideile, cuno~tintele, sentimentele ~i obiectivele pe care le urmaresc acceptind o discutie?
Tin con~ de diversitatea de posibilitll.ti ale ~~ fiecliru1 mterlocutor? A~ putea face o evaluare a situatiei, pentru a verifica daca acord aceea~i consideratie ~ fieciirUI element expnmat de clitre un mter- :1:1~ locutor? ~t Ar fi posibil sa-mi readuc in atentie, in mod egal, toate persoanele implicate intr-o discutie? Sint in masura sa evit identificarea interlocutorilor mei cu inexactitll.tile sau dificultiitile relationale pe care ei le prilejuiesc?
Pot sa nu spun, in modul eel mai direct, flira supradimensionare, ce simt in raport cu atrnosfera discutiei noastre?
Pastrez destula disponibilitate pentru a nu rna simti foarte iritat in prezenta anumitor indivizi?
Cum sa rna unific, sa rna echilibrez, sa-mi gasesc puterea in mine insumi, pentru a-mi putea asuma riscul (controlat) de a exprima ceea ce sint, ceea ce e just atit pentru mine, cit ~i pentru celalalt?
Empatia ~i simJul analitic
Mai direct: "Joe crispat un anumit rol sau mii manifest, printr-o funCJie clar definita, in calitate de persoana ? ". 0 considerare pozitiva sau o intimpinare echidistanta ~i echilibrata Acord aceea§i atentie tuturor interlocutorilor, oricine ar fi ei ? Am fa\li de interlocutor o solicitudine neposesiva, de pe pozitia mea de persoanli distinctii, care ii permite celuilalt sa aiba propriile lui sentimente, propriile lui experiente?
ii1 iii
It 8
Preocuparile pe care le am nu imi ascund incenitudinea sau nelini§tea interlocutorului meu in legatura cu viitorul sau, dar ~i cu prezentul? Sint intr-adevar preocupat sa-i fac pe interlocutorii mei sa simtll. eli sesizez impresiile pe care ~i le fac despre discutia noastrli, chiar daca nu le implirtli§esc? N-a~ putea, in anumite momente ale conversatiei, sa le propun celorlalti sli-§i exprime punctul de vedere in legatura cu relatia noastra?
Este posibil, uneori, un schimb de impresii intre interlocutori, privind conditia lor profesionala §i sociala?
'I
i
FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
300
'''* ,
fi
~i
Bazele psihosociologice ale relatiilor umane
Rela{iile umane ambivalenJa ~~ Fiecare individ are tendinta naturaHi de a ~~ ~tab iii rel~li_i cu ~er~oanele care il !ncon~o~rlL l~~ I~ acela~I ump ~nsa el dore~te sa ~limma Ia (~i distantli ~~. Imphclt, sa fie proteJat Impotnva ~; acestor relatii. ~ Fenomenele afective ~i emoJionale ~ Aceastli ambivalentll privind relatiile umane provine din incertitudinile CU care. acestea ....... impovlireazli echilibrul personalitlitii. Intr-adevlir, fiecare relatie antreneazli o serie de tendinte de transformare in raport cu partenerii, tra~sformli~i Ia ~~re fiecare personalitate rez1stli gratie reaqnlor afecuve ~~ emoponale. Reactiile afective favorizeaza rezistenta Ia transformlirile exercitate asupra imaginii pe care ne-o facem despre noi in~ine. Reaqiile emotionale tinct sa frineze variatia constringerilor reciproce pe care indivizii le exercitl\. Relatiile ii antreneazl\ pe indivizi intr-o instabilitate potentiall\, tinutli sub control de organizatiile social e. Ca o exemplificare a acestor fenomene, vom aminti Parabola porcilor spi1 no~i a lui Schopenhauer, citatli de Freud : ,intr-a zi geroasa de iama, mai mulJi porci spino$i s-au strfns unii fn alJii, pentru a se proteja fmpotrivafrigului, fncalzindu-se reciproc. Fiind fnsa jena{i de Jepi, ei s-au fnde partat din nou. ObligaJi sa se reapropie unii de ceilalJi din cauzafrigului persistent, ei au simJit, o data fn plus, ac]iunea dezagreabila a [epilor, iar aceste mi~cari succesive de apropiere ~i fndepartare au durat pfna cfnd au gasit o distan{a convenabila, la care s-au sim[it, in sfir§it, in largul lor".
a
I.
Freud, Essais de psychanalyse, Payot, Paris, p. 112.
~i
Via{ a fn grup problemele legate de partlczpare Modul in care indivizii se ad una. in grupuri organizate e de natura sa determme regularizarea relatiilor umane ~i distantele sociale. Structurile circumscrise autoritlitii tinct sa se stabileasdi. in ~a fel incit sa pro~jeU: indivi_zii de mfluenta fen?m.emel~r af~c~~ve ~~ em~~IO nate declan~ate tn JUfUI Imagtnll autontlitn. De aici rezultl\ o noua ambivalenll!: indivizii reclamli ~i evitli o particij:)are in formll irationail! Ia activitatea grupului ~i, totodatli, o participare Ia deciziile rationale. Tocmai din cauza acestei ambivalente, ca ~i a tensiunii emergente, autoritatea investitli nu - ~i poate delega intotdeauna puterea. RelaJiile umane ~i comunicarile Dincolo de structurile organizatiilor (in special, dincolo de structura ierarhicli), diferentele dintre indivizi dau na~tere unor tensiuni care nu pot fi exprimate, constituindu-se in adevlirate surse de conflict. Liderii se aplirl\ impotriva fenomenelor emotionale care tinct sa se descarce ~supra lor, incercind sa controleze aceste conflicte. Cu toate acestea, ele reapar in forma unor distorsiuni Ia nivelul executiei. In vederea stabilirii unei mai bune structuri ~i a unor raporturi mai reate, importantl\ e facilitarea comuniclirilor. Dincolo de conflictele care i~i vor face aparitia, se vor putea stabili raporturi mai exacte, iar in activitlitile indivizilor se va produce o oarecare modificare: de aici va rezulta o autoreglementare, prin armonizarea rolurilor ~i a obligatiilor. Astfel, va deveni posibilli diminuarea rigiditlitii ierarhice ~i atribuirea unor zone de responsabilitate, mereu mai vaste, fieclirui individ.
II
YARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONVERSATIONALE
301
Teoria perceperii raporturilor interpersonale Toti sintem psihologi, preocupati de studierea comportamentelor umane 1• Unii dintre noi studiaza aceste comportamente doar pentru a intelege ordinea logica a evenimentelor. Allii intreprind aceste studii in scopul de a fi mai utili celorlal\i. Exista ~i unii care i~i propun sa invete sa determine ~i sa controleze comportamentele semenilor. lnteresul meu personal este de a gasi noi mijloace de a fi , fn primul rfnd, uti!. Ma imereseaza sa dezvolt o teorie a comportamemului uman care sa poata fi utilizatli nu numai de personalul specializat, ci de toata lumea, pentru a incuraja descoperirea de sine ~i schimbarile constructive din cadrul relaliilor interpersonal e. Teoria se bazeazli pe cinci principii sau concepte majore. Primul principiu este ca trasaturile de comportament sfnt mai bine fnJelese atunci cfnd au ca obiect cautarea satisfaqiei. Motivatiile din spatele trl\sl\turilor de comportament constituie factorii esentiali ai personalitlitii, ~i nu trl\sl\turile in ele insele. Acestea din urma dau consistenta comportamentului nostru, provenind din circumstantele a ceea ce consideram satistacator in relati ile noastre cu ceilalti ; ele constituie ~i baza credintelor ~i conceptelor referitoare Ia modul de a reaqiona in reciprocitate, in scopul obtinerii satisfaqiei. Cel de -al doilea principiu major este ca exista eel pu]in doua condi]ii, fn mod clar distincte, care influen{eaza tipurile de comportament fn ceea ce prive~te stimulii. Una dintre aceste conditii transpare atunci cind putem di.uta, in mod Iiber, satisfactiile pe care le a~teptlim de Ia ceilalti. Cea de-a doua e reliefatli atunci cind ne gl\sim in conflict ~i in opozitie, caz in care nu mai sintem liberi de a cliuta satisfaqiile, trebuind sa ne prezervlim integritatea ~i orgoliul. Trlisliturile de comportament pe care le dezvliluim in aceste douli cazuri difera foarte mutt. I . Elias Porter, Ph. D. Text prezentat Ia Congresul international de psihojogie, Ia Paris, in 1960.
"'"'
~VJ
Cel de-al treilea principiu major a! acestei ()1), teorii l-am preluat direct din Eric Fromm: t~2 o slabiciune persona/a nu e nici mai mult, . ~: nici mai puJin decft exagerarea unei forfe q~
perso~ale.
. . . . ~- Permiteti-mi sa defmesc ~1 sa_ Il ustrez ter- \::) merutfor{a ~~ slabzcwne. Un md1v1d aq10- {(i)' neaza cu fo$ atunci cind existli o foarte mare ¥(); probabilitate ca o interaqiune interpe:_rsonala ~Q; sa fie in mod mutual productiva. In mod '" ' simetric, un individ aqioneaza sub semnul slabiciunii cind se intimpll\ invers. A aqiona cu incredere e dovadli de fo$ : aceasta contribuie Ia cre~terea probabilitlitii de productivitate mutuala. A aqiona cu exces de incredere sau credulitate e dovada sllibiciunii : aceasta diminueazli probabilitatea de productivitate mutuala, mllrind-o, in schimb, pe cea a unui deznodlimint distructiv sau, eel putin, neproductiv pentru unul sau altul dintre indivizii implicali. Acel~i lucru e valabil . ~i atunci cind existli sigurantli de sine sau - in · forma sa neproductivl\ - un exces de sigurantli de sine sau arogantll. A fi prudent e un semn de forta, a fi prea prudent sau neincrezator e o dovada de slabiciune. Cel de-al patrulea principiu major a! acestei teorii afirma ca, fn general, cu i::ft conceptele unei teorii a personalitaJii se apropie mai muir de experienfa persona/a, cu atft sfnt mai eficace, facilitfnd descoperirea de sine. Cu cit o teorie asupra personalitlitii vizeazl\ mai mutt individul, in loc sli se refere Ia om in general, cu atit mai utilli este ea pentru toti indivizii. in consecintll, dacl\ principiile teoriei personalitlitii s-ar apropia suficient de mutt de propria noastrli experienll!, psihoterapeutii ar putea deveni instructori, iar principiile - vindeclitori. Cel de-al cincilea principiu se refera la primul: trasaturile de comportament au drept scop cautarea satisfac{iei. Teoria sustine eli existli trei dorinte fundamentale diferite in fiecare individ ~i in relatiile lui cu ceilalti.
294
FORMAREA PENTRU CONYERSATIE
Y ARlETATEA COMPORTAMENTELOR CONYERSA TIONALE
295
------------- - -----------general, nici situatiei reate (pe care eel intrebat nu o percepe decit prin prisma subiectivitatii sale ~i a celuilalt), nici unei evolutii a personalitatii celui care adreseaza intrebliri. • Modificarea situa[iei ini[iale de dependen[a Atitudinea comprehensiva descrisa de Porter este, de fapt, traducerea in plan comportamental a atitudinilor intime asumate de catre eel intrebat (atitudinile de nonjudecata, de noninterventie ~i de empatie descrise de clitre Rogers). Cel intrebat aratli astfel eli refuza rolul parental, magistral.. .. pe care ar vrea sa · i-1 atribuie celalalt. in general, exact in aceasta faza se produc tacerile pe care eel intrebat trebuie sa invete sa Ie suporte ~i sa le respecte, clici ele corespund, chiar daca sint penibile, unei evolutii, unei transformari a situatiei de dependentli initial e. intr-adevlir, situatia evolueaza in mod normal spre o relatie de autenticitate (Rogers), in cadrul careia eel intrebat nu mai e perceput de catre celalalt ca un parinte, un maestru sau unjudecator, ci ca o persoana tara un rol bine definit, ca un interlocutor in preajma cliruia celalalt face, deseori pentru prima data, experien!il capacitatii sale de a-~i analiza propriile probleme, de a se explica, a se face ascultat ~i inteles, de a se face acceptat a~a cum este, tara a fi nici judecat, nici contrazis. Deseori, in cazul celui care intreaba se produce o deblocare a exprimarii ~i a gindirii, care poate, in situatiile cele mai favorabile, sa constituie prin ea insa~i inceputul unei evolutii ulterioare, pe care acesta o va urma singur, catre autonomie ~i asumarea propriei situatii. Daca discutia dureazli ori se prelunge~te cu una sau mai multe alte reprize, deseori vom asista Ia:
- o modificare a intrebarilor, adevarata problema a celui care intreaba fiind din ce in ce mai clar abordata ~i exprimata ; - o precizie din ce in ce mai mare in analiza propriei situatii din partea celui care intreabli; - perceperea de catre el a unei parti de responsabilitate in cadrul situatiei (in locul atribuirii intregii responsabilitati celorlalti) ; - cautarea activa, matura a unor solutii personate ~i adecvate, comportind, de cele mai multe ori, o modificare a comportamentului celui care intreaba, in Iocul ~teptil.rii unei modificliri in comportamentul celorlalti sau a unei modificari a situatiei prin interventii exterioare. Atunci cind relatia de autenticitate a fost bine stabilita (~i numai atunci), unele investigari discrete (neavind alura unui interogatoriu care sa se incheie cu emiterea unor ordonante): ,Mi-a~ putea permite sa va intreb daca ... " ; unele sugestii, ~i nu sfaturi : ,Poate ca a[i put ea ... " ; , V-aJi gfndit La ... " ; reformulari de tip ecou (neadaugind nici un element Ia ceea ce a spus eel care adreseaza intrebarile, dar punind in valoare anumite aspecte) pot favoriza evolutia situatiei conversationale spre propriul scop : autonomia celui care intreabli in raport cu celalalt. Este o situatie educativa in sensu! propriu, educarea fiind procesul care il conduce pe eel educat Ia desprinderea de educator. Acest rezultat poate fi obtinut numai prin mai multe discutii cu aceea~i persoana care pune intrebliri; in anumite cazuri, este posibil sa se des~oare discutii cu mai multi membri ai familiei, succesiv sau, uneori, chiar simultan. Aceasta ultima situatie presupune ca relatia sa fi fost deja dominata partial de catre cei interesati.
Trei atitudini rationale in timpul unei discutii in fata unui interlocutor, care poate fi o persoana sau un grup, dincolo de toata gama comportarnentelor noastre, trei atitudini - sau, daca vrem, trei registre - sint posibile: o atitudine de presiune, una de distantli ~i una de contact. Atitudinea de presiune Se organizeaza mai mutt sau mai putin clar, conform unei suite de comportamente directive : emitere de ordine, chiar amenintare sau sanctiune; sfat ori sugestie; ajutor sau sustinere morala; in sfir~it, ~i mai ales, judecati, evaluliri. Aceste comportamente, implicind angajarea intr-o direqie determinata, pot exercita o presiune mai mutt sau mai putin semnificativa . in orice caz, folosirea lor reliefeaza prezenta psihica (de cele mai multe ori, superioritatea), responsabilitatea unei personalitati in raport cu un interlocutor, supus exigentei (prin constringere sau judecata) de a deveni identic cu ea sau cu un model vizat de aceasta. 0 astfel de atitudine presupune conditionare. Atitudinea de distan[a sau de a?teptare Se poate structura in cadrul acelora~i comportamente, dar atenuate. Ea va viza, prin ordine ocolite sau amenintll.ri confuze, sfaturi vagi, sugestii, ajutor sau suport ipotetic, mentinerea Ia o distanta convenabila a interlocutorului. Ordinele sau ajutorul, obiectele reate sau schirnbil.rile sint, pentru o persoana, tot atitea cai de autoprotectie, in spatele unui aparent interes. Interlocutorul este, de fapt, invil.luit intr-o pinza de paianjen, tesuta sisternatic. Raporturile legate de responsabilitate, de complicitate sau de comuniune sint reduse. Educatorul introduce momente de suspensie in interiorul schimburilor sale cu interlocutorul. in acest sens, el poate recurge nu numai Ia comportarnente directive, ci mai ales Ia un comportarnent de ancheta, punind intrebliri pentru a elucida sau a devia interogarea realli din partea interlocutorului. De asemenea, el poate recurge Ia un comportarnent de interpretare, incercind sa explice conduita celuilalt, ~a cum ar trebui s-o inteleaga acesta. Individul care a adoptat o astfel de atitudine se plaseaza Ia adapost
~}
f,01
de reaqiile interlocutorului, neinteresindu-1 ce face acesta. retragind orice forma de conditiOnare . ;~
{a,;
Atitudinea de contact
•
.
P1
E mai complicat de definit. Ea presupune plasarea in fata celuilalt nu sub semnul pre~ ~ smnn, mc1 at retragern, CI sub eel at unm echilibru fragil, necesitind o continua restabi- ~~ lire. Individul care adopta o astfel de atitudine L l are o prezentli directli in raport cu celalalt, fiind autentic in totalitatea sentimentelor sale ~i urtnil.rind atent evolutia sentimentelor interlocutorului. Eo situatie de intimpinare a tuturor descoperirilor pe care celalalt le face in legatura cu el insu~i, in timpul discutiei. 0 astfel de atitudine presupune o acceptare neconditionata a celuilalt a~a cum este, ca ~i adoptarea, in orice moment, a oricarei cai. Orice inacceptare, orice refuz ar conduce, inevitabil, prin rezistenta, Ia o atitudine de distantare sau de presiune.
to1
Individul respectiv nu cintare~te lucrurile ~i nici nu se sustrage, ci i~i pune in lumina propri ile valori de respect fatli de celalalt ~ i fatli de sine, mentinind o anume egalitate cu el insu~i, tara a se indoi sau a emite judecliti (cu atit mai putin condamnari) in ceea ee-l prive~te pe interlocutor. El manifesta mereu incredere in aptitudinea celuilalt de a-~i gasi singur propria direqie, de a descoperi singur sau, in mica masura, impreuna cu el insu~i solutiile pentru problemele sale. Pentru a obtine o asemenea atitudine, nu e recomandabil sa se recurga Ia comportarnente directive. Cele de ancheta ~i de interpretare sint intr-o mai justa corespondentli cu a~tep tarile interlocutorului : e necesar sa se formuleze intrebarea pe care acesta e pe cale sa ~i-o puna, ca ~i explicapa pe care, mai mult sau mai putin co~tient, a . putut s-o dea. Este posibil ~i un comportarnent de informare (vizind expunerea de cuno~tinte sau proprietatea faptelor), cu conditia sa nu se exercite nici o presiune, mai mutt sau mai putin camuflatli, asupra interlocutorului ~i nici sa nu intervinli vreo intentie de eschivare.
296
FORMAREA PENTRU CONVERSAT IE VARlETATEA COMPORTAM ENTELOR CONVERSAT IO NALE
in cele din urma, atitudinea de contact poate fi actualizata eel mai fidel prin comportamentele de tip oglindii. Individul cu un astfel de comportament explica , !a un moment dat, cit mai clar posibil, ce a inteles relativ Ia preocuparile interlocutorului, plasindu-se in cadrul lui de referinta, dar fll.ra a-i lua totu~i locul. Un astfel de comportament este numit de catre Rogers comprehensiune. Prin atitudinea de contact, individul resimte emotional problemele interlocutorului, stapinindu-~i pornirile de a exercita presiune sau de a se distanta. El il lasa pe celalalt sa-~i aleaga drumul, mergind alaturi de el, solidar, sub semnul unei increderi totale. Psihologii Porter §i Rogers au aratat consecintele diferitelor comportamente ~i mai ales ale atitudinilor subiacente. Presiunea §i tendinta de a direqiona fiineaza angoasa interlocutorului, frinind insa dezvoltarea, explicitarea privind comunicarea, fata de celalalt ~i fata de sine, riscind sa accentueze dependenta, conflictele interioare §i reaqiile defensive (retrageri, eschivari sau agresiuni) ale interlocutorului . De asemenea, distanta, ancheta sau interpretarea pot mai curind frina decit accelera fenomenele de angoasa §i de comunicare, ca §i pe cele de dependenta, de aparare ~i de conflict, totul depinzind de nivelul de a§teptari at celuilalt. Contactul §i comprehensiunea vor putea accentua explicitarea comunicarilor, dar ~i sentimentele de angoasa. in schimb, ele contribuie Ia scaderea dependentelor, a conflictelor interne §i a reaqiilor defensive.
Tentafia adoptiirii atitudinilor de presiune La nivelul consecintelor, ce-ar trebui sa prevaleze intr-un dialog? Dar in dialogul dintre un educator §i eel supus educarii? Dar in eel cu un client? in mod natural, facem uz de trei atitudini. Dar, in calitate de educator, Ia ce dozaj §i Ia ce mod de apticare specific ar trebui sa recurgem? La o atitudine de presiune considerabila, excesiva (caracterizata de pasiune) sau absenta? Raportata Ia orare, Ia formele de lucru sau Ia nivelut cuno§tintelor de asimilat? La fel, ce tip de contact trebuie sli adoptam, de distantare sau de apropiere? La ce nivel de frecventa §i de
intensitate? in conversatia individuala sau in raporturile de grup, de clasa? Cu privire Ia continuturi sau Ia forme? Si cu ce scop? La toate aceste semne de intrebare, sli adaugam faptul ca deseori adoptam comportamente care ni se par specifice unei atitudini in mod deschis diutate, in timp ce le utilizam deformat, alunecind de Ia o atitudine Ia alta. A discerne intre atitudinile de adoptat intr-un dialog e totuna cu a discerne intre nivelurile spirituale. E important sa se mentina in mod clar atitudinea care corespunde unei profunde motivatii, a§a cum apare ea in raport cu situatia de educator, responsabil de indrumarea unor semeni. Trebuie sa observam eli, de multe ori, comportamentele directive, articulate pe o atitudine de presiune, con§tientli de ea insa§i ~i rezultat at asumarii unei responsabilitati , pot face .dovada unui mai mare respect fa til de interlocutori decit comportamentele de interpretare sau chiar decit incercarile de intelegere, care, in realitate, pot fi expresia unei atitudini de distantare incon§tienta sau de contact nesigur. intr-adevar, toate aceste atitudini nu sint, in ochii no~tri, oarecum echivalente? lnterpretarea lor nu ne lezeaza oare in unele dintre obi~nuintele · sau rezistentele noastre? Sli o spunem direct: in calitate de educatori, sintem tentati sa adoptam atitudinile de presiune, fiind obligati sli procedlim astfel din nevoia de a atinge adevlirul ~i eficacitatea. Nu sintem noi oare invitati Ia invlitarea, rlispindirea ~i observarea legilor morale sau ale eel or fizice? De asemenea, e bine sli spunem ca deseori ne situam intr-o atitudine de distantare, cu atit mai mult cu cit nu am . vrea sli recunoa§tem acest lucru. Ca o compensare a unor presiuni prea sustinute, trecem, bucuro§i, Ia ni§te atitudini mai rezervate.
297
-- - -- - -- - -- - - - ---- - -----
ambigua, instabila §i paradoxala, putind da curs unor interpretari eronate. in general, pendulam destul de u~or intre atitudinea de contact ~i cea de distanta.
chiar redutabila, prin aqiunea indirecta pe care o exercita, putind fi utilizatil. pentru manipularea unor persoane in direqiile pentru care noi in~ine optam in secret ?
Si, Ia urma urmelor, aceasta atitudine este compatibila cu o viati'i morala sau cu procesut de invatamint? Nu e, poate, prea relativizanra, toleranta, aproape sceptica sau, dimpotriva,
intr-adeviir, aceasta e fntrebarea : ce atitudine sau ce dozaj de atitudini sii alegem pentru forma ~i con{inutul activitaJilor noastre de educmori, de formatori ?
Avertismente practice Avertismeme practice pentru regularizarea comuniclirilor, a transferurilor ~i intelegerii intr-o activitate conversationala de formare ~i de invatlimint :
La nivelul propriei persoane - stabilirea echilibrului interior; - asigurarea unei stil.ri de confort, de transparenta fatil de sine ; - pregatirea in vederea valorizarii intregii personalitati, Ia nivet intelectual ~i organizatoric.
La nivelul raportului cu celiilalt - verificarea disponibilitatii de a-i acorda atentie cetuilalt (individ sau grup) ; - asigurarea
acelu i a~i
interes pentru fiecare;
- pregatirea pentru acceptarea tuturor schimburilor, intr-o atitudine principia! nondefensiva ~i de nonrespingere.
La nivelul obiectivelor sau a! intenJiilor - aprecierea gradului lor de adecvare in raport cu atitudinile §i invers ; - aprecierea gradului lor de acordare cu imaginile celuilalt; - preglitirea in vederea situarii ~i a intelegerii propriilor reaqii fail! de cellilalt.
Si totu§i, cu totii consideram ca educatorul nu ar trebui sli facli uz de distantare, decit cu foarte multa precautie.
La nivelul rolurilor
Dar sli revenim Ia atitudinea de contact. Pe de o parte, ea ne seduce pina intr-atit, incit sintem tentati sli ne simtim vinovati eli o practicam insuficient, farli destulli claritate ~i rigoare. Se impune sli recunoa§tem eli ea ni se pare
- verificarea gradului de acceptare §i de pertinenta a rolurilor;
- asigurarea de faptul eli diferentele dintre roluri nu produc blocaje ;
- organizarea succesiunii timpilor, intervalelor, ritmurilor de exprimare . ..
La nivelul limbajelor - stabilirea unei varietati a canalelor de transmitere vizualli, sonora, gestuala ; - stabilirea unci clasificari a conceptelor §i a referintelor ; - verificarea gradului de adecvare a codurilor utilizate ~ i/ sau a compatibilitatii lor.
La nivelul reprezentarilor - favorizarea aparitiei conotatiilor cu proprietati de facilitare sau de blocare, asociate temei sau termenului studiate ; - recurgerea Ia metafore, pemru u~urarea memoriei ~i stimularea ideilor ; - explicitarea teoretizarilor sau a ipotezelor implicite. La nivelul cadreloi' de referin{ii - asigurarea compatibilitatii dintre informatii sau cuno~tinte ~i organizarea cognitiva (Weltanschauung) a celuilalt; - asigurarea cu privire Ia apelurile, subterfugiile sau suporturile care faciliteaza utilizarea noilor concepte in sistemul de gindire al celuilalt; - favorizarea mesajelor de retur ale celuilalt (retroaqiune sau feedback) ;
La nivelul structurilor - luarea in considerare a caracterului sistemic al oricarei comunicliri sau relatii ; - evocarea ~ i analizarea, atunci cind este necesar, a constringerilor sau a presiunilor institutionale; - accentuarea, prin elaborarea unor proiecte ~i/sau contracte, a transferurilor sau a transpunerii cuno~tintelor §i abilitatilor.
------------ - ------------ -
302
FORMAREA PENTRU CONYERSATIE
Prima este dorinia de a ajuta o alta persoana, de a vrea intr-adevar sa o ajuti ~i sa o vezi reu~ind. Toti am simtit, Ia un moment dat, aceasra nevoie. Cea de-a doua e dorinia de a fi capabil sa dirijezi evenimemele, de a prelua comanda. Toti am dorit, intr-un anumit moment, sa fim o persoana investira cu autoritate. Cea de-a treia dorinta vizeaza autonomia, independenia, ~i, de asemenea, cu totii am dorit, Ia un moment dat, sa facem lucrurile singuri, flira ajutorul ~i intl'!rventia nimanui. in cazul anumitor indivizi, una dintre aceste motivatii poate fi predominanra, in timp ce, in cazul altora, nu prevaleaza nici una. Cu totii am simtit insa un amestec al acestor trei dorinte. Cind un individ e liber sa-§i satisfadi dorintele, dorinta de a ajuta ia forma unei incercari efective de a fi uti! celorlalti. Dorinta de a conduce ia forma cauta.rii tuturor ocaziilor fuvorabile propriei afirmari, asigurarii functiilor de conducere. Dorinia de autonomic transpare in incercarea de a mentine ordinea logica a lucrurilor, in pastrarea propriei independente. in faia unui conflict §i a unei opozitii, dorinta de a ajuta se exprima pregnant prin nevoia de a prezerva, de a reinstaura arrnonia, dorinta de a conduce - prin eforturile de a-i domina pe ceilalti, iar cea de autonomic- prin incercarea de a conserva resursele personate, prin asigurarea propriei independente. A~a cum am specificat Ia inceput, intentia mea este de a dezvolta un sistem de referinta care sa contribuie Ia intelegerea .comportamentului uman §i care sli poara fi utilizat de fiecare, specialist sau nu, nemaiexistind atunci decit problema necesiratii de a arlita fiecliruia cum se poate servi de acest sistem. Penniteti-mi sli descriu pe scurt sistemul pe care l-am dezvoltat §i modul in care poate fi folosit. El se nume~te "Inventarul modurilor de desfli~urare a forte lor personaliratii" ;
seamana cu un simplu test, dar este conceput astfel incit sa promoveze descoperirea de sine in timpul rezolvlirii chestionarului. Persoana se gase§te in faia unei fraze care trebuie sa fie completatli prin una dintre cele doua variante propuse. Prima varianta se refera in mod special Ia altruism, a doua - Ia nevoia de a conduce, iar a treia - Ia autonomic. Persoana respectivli repartizeaza cele zece puncte intre cele trei optiuni posibile, pentru a sublinia frecvenia relatiilor sale, proprie fiecarei variante. Exisra zece serii de fraze ce urrneazli a fi completate, in doua tipuri .de situatii: atunci cind totul merge bine in ceea ce prive~te relatiile §i atunci cind persoana se afla in conflict. Se obtin doua rezultate pentru fiecare situatie. Pentru oameni, in general, e foarte U§Or sa inteleaga eli ceea ce confera consistenta comportamentului lor sint propri ile lor motivatii. Atunci cind incep sa-§i compare motivatiile personate cu cele ale altora, incep sli-§i formeze o idee mai clara despre ei in§i§i §i despre ceilalti, ca §i despre faptul ca acest exercitiu se concentreaza asupra fortelor personaliratii, ei reactionind, in general, cu interes §i entuziasm. Ca un ajutor suplimentar Ia descoperirea de sine, am dezvoltat ceea ce se nume§te the feedback edition (sec venia de feedback) in inventarul deplasarilor de forte ale personaliratii. Acest chestionar este distribuit de clitre subiect celorlalte persoane, pentru a-1 completa cu ceea ce gindesc despre el. in general, indivizii declarli eli e uti! sli ~tie cum sint vlizuti de ceilalti. Astfel de instrumente au fost incluse in diverse programe privitoare Ia educatie, Ia afaceri, Ia industrie, Ia guvem, Ia unele profesii vizindu-i pe medici in general, pe denti~ti, pe infirrniere, ca ~i Ia orientarea profesionalli ~i Ia reintegrarea socialli. ·
CAPITOLUL 3
DINAMICA UNEI SITUATII ,FATA iN FATA" Ar fi instructiv sa se renunte Ia abordarea doar a unui fragment de conversatie, incercindu-se compararea unor intregi discutii, in scopul explorarii diversitatii (sau opozitiei) strategiilor §i stilurilor lor. Din tot acest demers pot rezulta unele reflectii privind fecunditatea lor, din perspectiva calitatii informatiei culese. Exersarea asupra textelor scrise il poate ajuta pe fiecare sa-§i deceleze propensiunile de a interveni intr-un dialog §i de a-§i intari vigilenta, pentru a evita anumite devieri, mai molt sau mai putin impulsive. in egala masura, il poate pregati in sensul observarii in mod avizat a unor conversatii §i al analizarii lor metodice. De asemenea, aceste exercitii permit o trecere in revista a activitatilor conversationale (fapt care solicita responsabilitatea fiecaruia), urmata de explorarea varietatii §i a densitatii acestora, ca §i a tendintei spre perfectionare sau nuantare. in ceea ce prive§te textele mai lungi, se poate urma sfatul lui Carl Rogers : Ia un anumit moment al conversatiei, putem pone sub semnul tacerii interventia consultantului sau a terapeutului, pentru a observa ce sintem tentati sa facem. Ulterior, vom putea compara formularea pe care am emis-o cu cea a textului, in forma sa initiala, pentru a trage de aici citeva concluzii §i pentru a face o autoevaluare. Exercitiu de reflectie asupra conversa~iei 1
Acest exercitiu poate fi prezentat fieclirui participant Ia o activitate de forrnare conversationalli, in orice moment. I. Cite discutii aveti, in medie, slipraminal? - una? - doua? - cinci? - zece? - doulizeci ? - mai multe?
2. Care e durata medie a acestor discutii? - trei minute ? - cinci minute? - zece minute? - doulizeci de minute? - treizeci de minute? - patruzeci ~i cinci de minute? - o orli? - doua ore? - mai mult?
I.
3. Printre aceste discutii, cele mai multe le aveti. Ia prima vedere, cu cei care sint. .. - responsabili ? - colegi?
Sursa; INAS.
FORMA REA PENTRU CON VERSATIE
304
-
- - - - - - - - - - - - - -8. ---- - ----- Ati efectuat vreun antrenament in ceca ce superiori ierarhici? colaboratori? persoane din exterior? exper~i?
parteneri ? copii? tineri? familii 7 4 . Care e procentajul aproximativ al discutiilor in care dumneavoastra in~iva solicitati ceva (informatii, dari de seamii)? -5%? - JO%? - 30%? -50%? - 75%? 5. Care e procentajul discutiilor in care aveti un rol de consultant (acordind sfaturi sau infonnatii celui care Je solicita)? -5%? - 10%? - 30%? -50%? - 75%? 6. Dintre toate discutiile, dupa piirerea dumneavoastra, mai dificile sint cele pe care Je aveti cu cei care sint. . . - responsabili? - colegi? - superiori ierarhici? - colaboratori? - persoane din exterior? - experti? - parteneri ? - publicul Jarg? - copii? - tineri? 7. De obicei, in discutiile dumneavoastra, aveii un rol de intervievator sau de intervievat?
prive~te
DINAMICA UNEI SITUATII .,FATA iN FATA"
Timpul liber
305
Obiective
conversatia sau comunicarea?
- Nu. - Da, insa ... - Da, indirect. Ce concluzii ati tras? 9. Scrieti, in mod spontan, douasprezece cuvinte (imagini) care va vin in minte cind va ginditi Ia cuvintul discuJie. 10. Dificultatile pe care Je intimpinati personal in cadrul discutiilor se situeaza, dupli parerea dumneavoastra, mai curind Ia nivelul faptului de (marcati cu o cruce clisuta corespunzlitoare): 0 - a asculta cu atentie ceca ce se spune - a fi intr-un contact deschis cu 0 interlocutorul - a-1 intrerupe in mod impulsiv 0 pe interlocutor 0 - a $ti cind se poate vorbi · 0 - a ~ti cind trebuie intrerupt dialogul 0 - a nu suporta tacerea 0 - a vli Jasa condus de propriile idei 0 - a fi repede obosit de dialog - a manifesta prea multa curiozitate 0 ~i a formula intrebliri flirli intrerupere 0 - a va situa ierarhic - a vii exprima in mod variat 0 - a pastra o distan¢ utilli 0 - a putea rlimine dumneavoastrli i~ivli 0 - a fi blocat de prima perceptie asupra 0 interlocutorului 11. Scrieti, in mod Jiber, citeva sugestii in Jeglitura cu ceca ce v-ar interesa sa faceti in timpul unei activitati de perfeqionare conversationala. Ce a~teptati in acest sens?
Vom studia doua texte, A §i B, culese cu ocazia unei anchete privind timpulliber (texte publicate In Bulletin de Psychologie).
1. Studierea a doua stiluri diferite de a conversa pe aceea§i temii. 2. Aprofundarea impactului respectivelor sti!uri asupra calitiitii comunicarii. Numiirul de participanJi: de Ia doi Ia douiizeci.
Timpulliber intr-o prima fazli, cititi cu atentic fiecarc dintre ccle doua texte, adnotindu-le. Intr-o a doua fazii, incercati sli analizati ceea ce se petrece pe parcursul discutiei dintre cele doua persoane, din punct de vedere psihologic. Notati mai intii fenomenele cele mai evidente (perceptibile Ia prima vedere), apoi urmariti,
~~':
cit mai subtil posibil, articulatiile deSTa$Urarii, evidentiind semnificatia psihologica a L~.:; fcnom~nelor care sc produc (in alti ~crmeni, ~~ spuneti de ce se petrec astfel lucrunle). ~z.. intr-o a treia fazli, intre indivizi se va initia o ~~ discutie, pentru a se defini stilul ~i compor- ~ tamentele distincte ale celor doi interlocutori. ; ;
Ancheu2 asupra timputui tiber Textut A I este intervievatorut, S este subiecrut intervievat.
I - Buna ziua, domnule ! S - Buna ziua ! I - Sintem pe cale de a face un studiu privind timpul liber ~i am dori sa cunoa$tem atitudinea dumneavoastra fa¢ de acest subiect, in general. Sinteti de acord sli vli adresez ni~te intrebliri in acest sens? S - Da, desigur. I - Mai intii, cit timp acordati, in mare, timpului liber? In ce proportii? S - Ei, bine... E dificil de spus, deoarece timpul meu liber e, intr-un fel, suprapus cu ocupatiile mele. Cu exceptia serilor, cind am o ora sau doua de relaxare veritabila, in restul timpului, rligazurile fac parte din viata mea nonnala, de exemplu : ies cu copiii, citesc, stau pur $i simplu ... I - Ah, da ! Deci lectura este, pentru dumneavoastrli, o ocupatie importanta in timpul liber... S - In sfir$it, aceasta depinde de moment .. . I - Ce cititi, de preferin¢? S - Oh ... , anumite romane politiste, de mic interes, pe care mi le imprumuta ni~te buni prieteni ... cam asta, in mare. I - Dar in afara de Iectura, teatrul vli place? S - Destul de mult, insa nu merg aproape niciodatii Ia spectacole.
- . personate Adnotan
ta~
'< 8'1 .:w;~
310
FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
DINAMICA UNEI SITUATII .FATA iN FATA"
311
---- - -- - --- - -- - -- - -------Transcrierea conversa[iei 11 . C - Dati impresia ca va e teama ca, mai devreme sau mai tirziu, sa nu apara uncle perrurbari in ceca ce prive~te calitatea sau randamentul activitatii. 12. A - Cred, intr-adevar, ca orice tensiune dintre indivizi, fiind sursa de friqiuni, neintelegeri , neincredere, sfir~e~te , in mod inevitabil, prin a se rasfringe asupra activitatii, care e o opera colectiva. 13. C - De ce presupuneti dumneavoastra, domnule, di, pentru a fi bune, raporturile profesionale, administrative trebuie sa se bazeze pe o buna comunicare, de tip... sa zicem, afectiv? 14. A - Nu presupun, ~tiu din experienta ca bunele relatii dintre indivizi asigura eficacitatea activitatii.
0 analiza a dinamicii conversafionale
Transcrierea conversaJiei
0 analiza a dinamicii conversaJionale
11. - Fiind acum avantajat, C il provoaca pe A : el este eel care intelege ca situatia s-a inversat. A nu va putea, ulterior, decit sa se apere. 12 - Ceca ce A ~i face, refugiindu-se intr-o remarcl!. de ordin general (escamotind situatia).
20. A - Oricum, daca ar fi a~a. ar fi vorba de o prejudecata favorabila , care ar face subiectul unci revizuiri pe parcursul activita\ii, ~i simpatia initiala ar risca sa se topeasca precum zapada Ia soare, Ia prima dovada de nesupunere.
20. - Neintelegind elementele implicite ale situatiei, insista asupra continutului, vrind sa demonstreze di este logic. Expresia ,sli se topeascli precum zapada Ia soare" are, poate, legaturli cu propria-i senzatie corporala , el simtindu-se atacat din toate paqile.
21. C - (ironic) Este evident ca dovada lipsei de loialitate ~i a duplicitatii pune Ia grea incercare simpatia initiala, presupunind ca aceasta a existat 1
21. - Emite o fraza cu dublu sens, care face trimitere Ia situatia traita : daca pina acum mi-ati fi fost simpatic, e clar ca duplicitatea dumneavoastra vii face in mod indubitabil antipatic in ochii mei.
22. A - (nefnJelegfnd decft pe jumatate, dar, oricum, ofensat) Vreti sa spuneti ca, pentru mine, nu sint simpatici decit sclavii? (Tacere. Secretara aranjeaza in mod ostentativ ni$te dosare.)
22 . - intelege pe jumlitate aluzia Ia situatia actuala ~i reformuleazii afirmatia lui A, mentinindu-se, totu~i. in atitudinea initiala. Si-a atins bine tinta, dar, mentinindu-se pe o pozitie oarecum neutrl!., il determina pe C sa taca (tacere prin care incuviinteaza cele spuse de A, dar il ~i forteaza sa continue, in acela~ i sens).
23. C - Cu siguranta, noi nu vii cerem sli fiti un sclav. Nu vii puteti plinge de ingerinte din partea noastra in acest serviciu, nici dumneavoastra, doamna (adresindu -i-se secretarei). Va bucurati de o adevlirata autonomic in aceasta institutie, v-ati creat un fel de mic stat in stat. 24. A- Problema ar consta in a ~ti dacli acest fapt introduce perturbatii in raporturile dintre acest serviciu ~i restul uzinei.
23. - Continua, efectiv, dar de pe o pozitie defensiva, sa adopte aceea~i atitudine fata de cell!.lalt ~i fu\li de secretarli. Facind aceasta, nu se poate, totu~i. abtine sa nu acuze respectivul serviciu eli nu e ,sclav", plirind sa regrete acest lucru. 24 . -Face referire Ia problema de fond : autoritatea in cadrul uzinei ~i. mai exact, relatia serviciului financiar cu Direqia.
13. - C declan~eaza o argumentare Ia nivel rational, punind sub semnul indoielii opiniile celuilalt: ,presupuneti dumneavoastra .. . ".
14. - Obligat sa joace un anumit rol, pentru a-§i reci~tiga avantajul, face ape! Ia ,experienta" sa, cind, de fapt, e tinar ~i nou venit in institutie . 15. C - in acest caz, vreti sa spuneti ca nu 15 . - Pentru a-1 face sa simta decalajul fata de rolul pe care vrea sa-l joace, subliniaza contraputeti Iuera decit cu oameni care va plac? diqia: ,dumneavoastra . .. ", ca o implicatie Iogica. 16. A - Sa nu exageram. Nu e vorba despre 16. ~ Continua sa se apere in ceca ce prive~te iubire, nici macar despre afectiune, ci despre sensu! exprimat, vorbind despre incredere (Ia care, in acest moment, chiar aspira, in raport 0 prietenie reciproca, despre incredere, rna cu celalalt). rog, loialitate ... 17. C - in acest caz, pe ce criterii faceti 17. - ii face sa-~i con~tientizeze adevaratul angajarile? in funqie de dip lome ~i calificari statut, eel de seleqioner, cu toatc fantasmele sau in funqie de simpatia personala? (rfsete aferente acestui rol : spuneti ca seleqionati in funqie de diplome, ~i. de fapt, cautati oameni din partea secretarei) cu un anumit tip de dependen\li. Risetele secretarei semnifica faptu1 cl!. ea i~i dli seama eli avantajul e de partea lor, in timp ce accentul cade pe o situatie pe care ea a trliit-o personal. 18. A - (stinjenit) Pai. .. ambele v;J.riante ... 18. - Simte, vag, eli se aflli in fata unor Nu credeti cl!. fuptul de a Iuera cu oameni persoane ostile. El incearcli sl!. redobindeascli simpatici simplificl!. in mod considerabil complicitatea lui C, flicind apella o opinie pe munca, eliminind acele tensiuni penibile care care o considerl!., in general, admisa in rinse nasc din antipatie, acele rezistente in raport durile ~efilor. cu transmiterea ~i executarea ordinelor? 19. - Percepind capcana, ia o pozitie inchizi19. C - (neraspunzind la fntrebare) Ar fi. oare, exagerat dacl!. am spune cl!. tocmai devota- torialli: el este eel care devine intervievator, mentul ~i supunerea percepute de dumnea- pe o temli care i1 solidarizeazli cu secretara, voastrl!. in cazul candidatilor Ia angajare sint impotriva adjunctului. elementele care vi-i fac simpatici?
--------------------------
Conceperea unei discutii in doi Acest exercitiu 1 vizeaza familiarizarea cu anumite consideratii emise de o persoana, privind dificultatile comunicarii §i discutarea acestora.
I . Sursa : Cegos.
Obiective 1. Studierea reprezentarilor privind comunicarea interpersonaUL
2. Stabilirea unor cadre de discutie in legatura cu diversele conceptii asupra unei conversatii.
DINAM1CA UNEI S!TUATII .. FATA iN FATA"
313
FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
312
\' ,
Fiecare cu propria-i conceptie
~~
~ intr-o prima fazli, fiecare membru al grupului ·.~ se familiarizeazli cu textul (prin lectura perso-
8
nata sa.u colectiva •. cu voce ~re, ~n n:od direct pnn mtermedml une1 mregistran). Intr-o a doua fazli, formatorul cere fiecaruia :) sa spunli repede ce l-a frapat mai intii ~i cum ·C,f percepe texrul. 0 1intr-o a treia faza, se vor putea emite unele Q'~ consideratii de ordin teoretic ~i practic, fie. care putindu-~i redacta propria-i conceptie privind conversatia, in general.
· = , ~au
J
Textul propus fntrebare Cum vi s-a plirut aceastii problema, aparuta in cadrul unei discutii in doi? Raspuns imi puneti o intrebare destul de dificilli, de complexli. Nu prea ~tiu cum s-o abordez, intelegeti? Conversatia este un lucru capital, esential, este ceva fundamental, pentru ca vizeazli existenta mea, raporturile mele cu ceilalti. A comunica este esential, ~i rna refer atit Ia viata privata, cit ~i Ia cea profesionala ... insa, in ceea ceo prive~te pe ultima, deseori raporturile ierarhice complica lucrurile. in planul activitatii, vedeti dumneavoastrli, avem tendinta de a ne refugia in spatele unei anumite specialitati, care impiedicli dezvaluirea omului real. Vorbim de un expert, da, dar unde este omul? Cu colegii, e mai u~or atunci cind ne cunoa~ tem, existli mai putine bariere. increderea e mai mare. Ni se cere mai putin sa juclim un anumit rol. in acest caz existli §i mai multi! comunicare. Nu trebuie sa ne imaginlim eli e suficient sa vorbe§ti clar, cu o persoanli suficient de inteligentli, pentru a exista o comunicare adevliratli. intr-o conversatie, dincolo de cuvinte, existli atit de multe lucruri ... in ceea ce prive§te activitatea, exista relatiile ierarhice, care apar, uneori, ca un impediment, dar, in realitate, in orice conversatie,
raporturile de for¢ sint frecvente, chiar §i in afara relatiilor ierarhice. Aceasta se intimpla mai ales intr-o discutie in care sint antrenati doar doi indivizi, in timp ce, in cazul unei reuniuni, te poti sustrage mult mai u~or. intotdeauna exisra cineva care domina ~i altcineva care se lasa dominat; cineva care seduce, altcineva care se lasli sedus. De fapt, se poate stabili destul de rar o comunicare reala intre douli persoane. Cel mai frecvent, nu se produce decit un schimb de idei gata flicute, §i nu o conversatie veritabila: venim in contact unii cu altii, dar tara un efect real. Ne imprumutlim o parte din noi i~ine, dar ascundem ceea ce sintem, intr-adevlir. Existli, totu~i. o comunicare, dar Ia un nivel superficial. Fata in fatli nu sint decit ni§te fantome, ni§te roboti care i~i vorbesc. Pentru a exista intr-adevlir o discutie, e necesar sa se anuleze cenzura interioara, care ne impiedicli sa fim noi in~ine. Trebuie sate simti tiber, iar neincrederea sa disparli. E nevoie de sinceritate. Atunci, mi se va spune eli aceasta tine de domeniul utopiilor, pentru eli nu ne aflam in cea mai bunli dintre lumi §i eli nu intilnim numai oameni ·autentici, oameni adevarati. Stiu foarte bine, dar, daca plecam de Ia acest principiu, vom ramine mereu Ia nivelul schimbului superficial. Dacli incepeti dumnea- · voastrli, ei bine, aveti ~anse sa vi se rlispundli in acela§i fel. Ne este teamli, sintem mereu in defensivli, nu sintem liberi, nu manifestlim incredere, iar neincrederea provoacli neincredere... o discutie e, intr-adevar, extrem de dificila. De altfel, nu cred eli intr-o conversatie existli reguli, una veritabilli presupunind chiar contrariul. A impune reguli ar insemna mecanizarea a ceea ce nu trebuie sa fie decit o intilnire. Uneori, cred eli, intr-o discutie, existli douli persoane, fa¢ in fa¢, dar nu §i un schimb intre ele. Acesta se situeazli dincolo de persoane, ele nu iau parte, fiind ascunse in spatele unor ma§ti, iar aqiunea se desfli§oarli in interior. Ne putem chiar intreba dacli existli ni§te persoane. Deseori, vigilenta ne slabe§te §i persoana din fata noastrli aproape eli dispare. Nu mai existli
- -- - ---- - ----- -- - ---------
decit o fiintli conditionara de obi~nuintele ei. Adevarata persoanli este uitara. Nu se mai produc decit raspunsuri automatizate. De aceea, e necesara o interogare de sine, pentru regasirea adevaratei persoane. Dacli nu existli nici o persoanli realli, cum poate exista discutia? Ceea ce trebuie sa faci pentru a progresa nu e sa inveti ni~te reguli, ci sa inveti sa fii fata de
celalalt exact ceea ce e~ti intr-adevlir. in acest sens, revin mereu Ia crezul meu : pentru a exista o comunicare reala, un schimb veritabil, un ci~tig efectiv, nu trebuie gasite reguli, metode, trebuie sa te glise§ti doar pe tine insuti. Trebuie, mai intii, sa te regase§ti ~i sa nu -ti fie teama sa fii, intr-adevar, tu inSU\i in fata celorlal!i.
Fi~a de analiza a continutului unei secvente de conversatie .
l ·JD ·p
. -
Ana I1za crono 1og1ca
Aplicarea fi§ei de mai jos Ia un text de conversatie, cu modificliri sau simplificliri ulterioare, ~ se poate dovedi intr-adevar utila. ~---------------------------------------- ~ · Fapte, Mediu Comportamem Nevoi R _ ~~ 1 Teme Cezu tanta :~-situatii ContextMijloace-aqiuni Motivatii abo rdate E . C . _. I aracter tl":' verumente -moment apacita\I nterese ;,:U.
iZ:
Ce ?• Situapa profesionalli
• ~::ara serviciu • Flira resurse
C
• Documentarist, tara contacte, nici deplasliri
L_ _ _ _ _
____ _
_
?
urn .
_
De
?
ce .
iO \
.tft_. ~i:
• Cautarea unui • Simtul responserviciu sabilitatilor • Trai decent • Persoana afectuoasa, • Activitate interesantli activa, tonica • Sociabilitate • Non-rutina • Nevoie de evidenra contacte • Importan\il. acordara celuilalt • Nevoie de rni§Care • Nevoie de valorizare • Efectueaza multe • Nevoia de a fi • Tenace, insistenra acceptatli demersuri • incearcli sa-i • Spontanli • Poate fi inteleaga pe agresiva, prin ceilalti accentuarea • Nu suportli afectivitlitii indiferenta • Reacpe de furie • Spontaneitate, cooperare • Curiozitate a • Nevoie de • Analizeaza, stimulare spiritului sintetizeaza, intelectuala • Concentrara ~i, redacteaza dacli e motivara, • AnUinite dificultliti de concentrare inver§unatli •_ Asiduitate _ __ __ __ _______ _ • Inadaptare Ia rut ina
• Agenpi specializate • Mediu variabil, deschis sau ostil
Cautarea unui serviciu
Adaptare
Cind ~ d ? une. • Anglia • Izolare social a
FORMAREA PENTRU CONYERSATIE
306
DINAMICA UNEI SITUATII "FATA iN FATA"
----------- - --------- - ---I - Cam de cite ori pe luna, cu aproximatie, mergeti Ia teatru?
Adnotiiri personale
S - Ah, o data sau de doua ori, eel mult.
I - Va ascult.
Adnou"lri personate
S - Mai imii, daca am timp liber?
I - Da . Si cinematograful?
I-Da.
S - 0 data pe sliptamina. I - Iar in ceea ce prive~te picrura, sculptura ... le apreciati?
S - Am, bineinteles, ca toatli lumea.
S - Moderat, nu prea rna dau in vim. I - Nu vizitati expozitiile de acest gen ?
S - Nu prea mult, dar, in I-Da.
S - Nu, niciodata! I - Referitor Ia lectura, v-ati constituit o biblioteca personala? De ce dimensiuni? Ce opere cupri nde ? S - N - a~ putea spune eli ' am o biblioteca. Au fost tot felul de contributii succesive, nu neaparat din partea mea, aceasta insemnind ca, printre cartile pe care le avem, putem sa luam in considerare cam cincisprezece-doulizeci, pe care .Ie recitesc din cind in cind, nu in mod regulat, dar, in fine, pe care le voi reciti, cu siguran¢, ~i in anii care vor urma .. . I - Si in ceea ce prive~te sportul? Practicati? Sau vli place sa fiti spectator? S - Nu-mi place sli fiu spectator ~ i nici nu mai practic ... Cindva, am practicat patinajul pe roti le ~i cam asta e tot ... Mai e §i ping-pong-ul, care nu e propriu-zis un sport .. .
S - Am timp liber Ia I - Da .. .
I - Va place Ia tara? S - imi place foarte mult, exceptind pescuitul ~i vinlitoarea, pe care nu le agreez deloc. I - Dar in ceea ce prive~te ocupatiile casnice? Vli place sa gatiti ? Sau poate doar sa asistati Ia prepararea mincarurilor? s - imi place mult sa-mi petrec timpul in buclitlirie, dar nu rna ocup de gatit 1 I - inteleg . Si acordati mult timp aprecierii deliciilor culinare? S - Nu, nu prea am mult timp pentru astfel de placeri . Textul B I - Ap fi dispus sa discutam despre petrecerea timpului liber? S - Petrecerea timpului liber ? I - i:>a.
S - Dar cum vine asta petrecerea timpului liber ? Ce ati dori sa va spun despre acest lucru? Daca rna bucur de el? I - Vli este greu sa vorbiti despre acest subiect? S - Nu, insli vlid eli nu imi puneti intrebari, preferati sa nu o faceti 1·· I - Ah, da! V-ar placea sli vli pun intrebliri? S - Exact.-Ar fi mai u~or, iatli! Ma luati pe nepregatite, nu prea ~tiu ce sli spun, cum sli va explic .. . timpul liber. ..
--------------------------
I - Da. sfir~it,
sfir~itu l
am.
saptaminii . ..
S - A-ti petrece timpul liber, pentru mine, inseamna a merge Ia tara; iatli, in acest moment, merg Ia vinlitoare. Am ni~te prieteni care detin o mica proprietate linga Rambouillet, a~a se face eli merg cu o oarecare regularitate Ia vinatoare. I - Da ... S - Ei bine ,
a~a
307
imi petrec eu timpul liber in prezent.
I - Da, deci cea mai mare pondere a timpului dumneavoastrli liber
o detine in prezent vinatoarea? S - Da, dar cind rna intorc seara sint obosit, vreau sa rna odihnesc. I - Da ... S - Nu putem considera ca acesta e timp liber, intr-adevlir, cind e~ti epuizat, vrei sa te odihne~ti, tragi un somn rapid, pentru ca, a doua zi, s-o iei de Ia caplit etc. I - Da .. . S - Da, actualmente mai ales vinatoarea imi ocupa timpulliber in sfir~it. merg, desigur, cu sotia mea Ia cinema.
~i,
I-Da .. S-Oh, dar nu prea des! 0 data pe luna, citeodata de douli ori. Si sli nu uitam eli in ianuarie, februarie, se cam incheie sezonul pentru vinlitoare. Nefiind inca vreme potrivitli pentru ie~iri, cam stam prin casli. Si atunci citesc cite ceva, rna rog, buchisesc. in afara de asta, mai e grlidinliritul, de care rna ocup pinli, hlit, spre perioada concediilor, cind am nevoie de o destindere. Atunci, in general, mergem Ia mare sau Ia munte, dupa care totul reincepe, se reia ciclul, urmeazli vinlitoarea, apoi. .. I - Da, deci va petreceti concediul mergind Ia mare sau Ia munte. S - Ah, desigur, pentru eli ceea ce conteazli e sli schimbi aerul, atmo~fera, pentru copii, apoi sa schimbi. .. ce? in sfir~it, totul, sli schimbi tara, atmosfera, mli rog ... I - Da ... prin urmare, din perspectiva timpului liber, schimbarea este importantli pentru dumneavoastra? S - Cred ~i eu, schimbarea, da, a~a e, erect eli schimbarea e ~ea care conteaza in ceea ce prive~te timpul liber. Vedeti dumneavoastra, ·incep sli inteleg, acum merg Ia vinatoare ...
FORMAREA PENTRU CONYERSATIE
DINAMICA UNEI SITUATII ,FATA iN FATA"
- - - ---- - - - - - - -- ---------Adnotari personate
Analiza conversatiei
308
I - Da ... S - Apoi, clnd se incheie cu vinatoarea, gractinaresc, iar in timpul concediului mergem Ia mare sau Ia munte. Dar nu e atit de important sa mergi Ia vinatoare sau sa gractinare~ti, esential e sli faci mereu altceva. Toatii saptamina rna intilnesc cu clientii, discutlim noutii.Iile, abordam problemele vizind afaceri care ii intereseazli ... ca ~ i pe mine, foane mult. insa, Ia sfir~itul saptliminii, daca pot sa rna exprim astfel, e~ti satul de toate, ~i ceea ce conteazli e schimbarea. I - Da .. . S - Cli e vinlitoare, eli e grlidinarit, totul e sa fac i o schimbare.
I-Da .. . S - Asta e: vinatoarea, grlidinaritul, chiar marea sau muntele, esential e sa faci o schimbare. Sli zicem marea ... in ceea ce mli prive~te, prefer marea ... insli sotiei mele ii place muntele. Atunci alternam, o datli una, o datli alta. Dar, in sfir~it, ceea ce conteazli e eli am racut o schimbare. Nu mai sint aceia~i pereti , nu mai e acela~i ora~. nu mai sint toate astea, am tacut o schimbare, mli rog. in fond, a~a gindesc eu despre petrecerea timpului liber. intr-adevar, am mare nevoie de timp liber. I - Da. A~ putea concluziona eli, in opinia dumneavoastrli, daca nu e schimbare, nu se poate vorbi de· petrecerea timpului liber? S - Bineinteles, de~i cu siguranlli e un lucru arhicunoscut. Cind nu intervine schimbarea, continui aceea~i vialli, cu munca, trezirea Ia ~apte dimineata, intoarcerea acasli, seara, Ia ~apte ~i jumlitate, oboseala, cop iii care Iipa, ~i toate celelalte, care iii mac ina nervii ... in sfir~it, doar se ~tie foarte bine : omul modern are nevoie de schimbare'
Analiza unei conversatii Este vorba de asistarea la o discutie ~i de comentariile inspirate de aceasta unui expert 1 .
Obiective 1. Sensibilizarea eel or antrenati in ac tivitatea de formare in raport cu analiza atitudinilor care marcheaza o conversatie.
2. Compararea propriilor impresii cu cele ale unor experti.
I.
Drepruri rezervate.
3. Llirgirea cimpului de reperare a mizelor latente pe care le au persoanele pe parcursul unei conversatii .
Dupli o prima faza de analiza personaia, o a doua fazli, de schimburi, va fi completatli de o a treia, de refleqie asupra textului inscris in cea de-a doua coloanli.
309
:<-,-,
Varianta : analiza efectuatli de expert poate -~ sa nu fie distribuita in acela~i timp cu textul ·!~ conversatiei, ci numai dupa ce fiecare §i-a ~- redactat propria-i analiza, paragraf cu paragraf. l:iri;e~ :;ail~
Transcrierea conversatiei Adjunctul (A), dupa ce s-a anuniat, intra in vasta incapere in care se glisesc cadrul de conducere (C), a~ezat Ia biroul sau, §i secretara acestuia (care a fost angajatli chiar de catre adjunct).
0 analiza a dinamicii conversationale
I. Adjunctui - Domnule, vli multumesc eli m-ati primit Ia aceastli ora tirzie. Voi incerca sa fiu scurt, pentru a va llisa sa plecati apoi intr-un week-end binemeritat. 2. Cadrul - Dar luati loc. Despre ce este vorba, exact ? 3. A - (o privire ciitre secretara) Ei bine . .. imm ... iata: chiar dacli dumneavoastrli in§ivli sinteti. in acela§i timp, devotat §i competent. .. 4 . C - (cu un surfs) Vli multumesc ...
1. - Vrea sa se arate curtenitor, dar incearcli sli ia o pozitie de superioritate, exprimind o judecatli privind munca lui C; ,binemeritat"...
5. A - Cu toate acestea, activitatea desfli§uratli in cadrul serviciului din care faceti pane ... imm ... nu are randamentul scontat, motiv pentru care conducerea e nelini§tita ... Cadrele sint, desigur, responsabile, in mod colectiv, de modul de funqionare al serviciului ... (momente de tacere) 6. A - (reluind) Neplacerile care par sli existe sint · atit de neclare, de greu de definit, ~i. pentru eli e vorba despre o problemli de serviciu, cred eli e preferabil sa va intreb pe dumneavoastrli, pentru a intelege mai bine ce se intimplli ~i pentru ca directia sa poatli lua mlisuri adecvate. 7. C - Domnul B este Ia curent cu demersui dumneavoastra? 8. A - Hmm ... de fapt. .. Conducerea a preferat ca eu ~i §eful personaiuiui sa intreprindem in mod direct ancheta. Deci, pentru a incepe, va cer sa faceti 0 descriere a situatiei. 9 . C - Dar de ce anume se piinge conducerea, de fapt? Existli motive de nemuitumire privind activitatea din cadrul servfciului nostru? 10. A - Pentru moment, nu .
·~: It ~'~~-"'
~~
~ '.:--,...J
3. - ... §i ,sinteti devotat §i competent". Se simte obligat sli accepte prezenia secretarei , ceea ce impune superioritatea lui C. 4. - Ceea ce il amuzli pe C, fiind in contradictie cu scopul intrevederii. 5. - Acuzli in mod colectiv cadrele, culpabilizindu-1 §i pe C .
6. - Amenin\li cu ,decizii adecvate", inducindu-i o oarecare insecuritate lui C. in acest moment, climatul confidential e deja afectat de un sentiment de neincredere.
7. - incearcli sa conteste interventia lui A, flicind ape! Ia ierarhie. 8. - Acest raspuns dezvaluie faptul eli existli o voinlli de manipulare ascunsli. lgnorli sentimentul de neincredere al lui C §i il obligli sa facli marturisiri. 9. - Se retrage in spatele solicitlirii de fapte precise, in timp ce A, jenat, nu poate face referire decit Ia zvonuri vagi. C il pune pe A intr-o posturli dificila, pentru a se elibera de orice obligatie.
FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
314
D1NAM!CA UNE! S!TUATII .,FATA iN FATA"
r-- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Terne bo d a r ate
C~rnportarn~nt.
Fapte,_ struatu Evenimente
Mediu Context-moment
Mtjloace-aqtum Capacitiiti
Ne_voi. Mottvatu lnterese
Ce?
Cind §i unde?
Cum?
De ce?
Autoaprecierea posibilitatilor Adaptarea • Cr~terea Ia rnediu salariului • Arneliorarea siruatiei materiale
• Co~tientizarea unui potential de aptirudini
Analiza unei discutii profesionale Acest tip de discutie 1 va implica, dupa o scurtii explorare a problemelor pe care le presupune aprecierea (~i notarea) persoanelor in cauza, o analiza a consecintelor.
Obiective 1. Compararea unor stiluri ~i metode folosite in cadrul unei discutii. 2. incercarea de definire a efectelor vizate de interventiile persoanei care conduce discutia. I.
Sursa: seminaru1 Mucchielli.
Tell and speak judecii §i provoaca Ia exprimare
Problem-solving rezolvare
Judeciitor
Judecitor
Asistent
Rolul persoanei
• Adaptabila • Un bun nivel intelecrual ~i polivalenta • Stirnulata de succes ~ide incurajari
care conduce discupa
$! ~·E"'
''2
.r,~ i
(;
~
~
- Comunicarea aprecierii - Eliminarea atitudinii defensive
- Favorizarea autoperfeqionarii in cazul subordonarului
IPOTEZE SUBJACENT£
- Atunci cind i~i descopera defectele, subordonatul sirnte dorinta de a le co recta - Sintern capabili sa devenim mai buni, daca alegem sa o facem noi in~ine - Un superior este caliticat pentru a evalua un subordonat
- Oamenii se vor schimba in masura in care le va disparea sentirnenrul ca au de ce sa se apere
- Perfectionarea se poate produce fllra sa fi fost nevoi ti sa ne coree tam defectele - Faprul de a discuta impreuna problerne legate de activitate determina ameliorarea randamentului
REACfii
- Sentimenrul ca e interzis sate aperi - Sentimenrul ca e necesar sa-ti disirnulezi agresivitatea
- Sentimentul ca putem - Sentimentul ca existii o problema pe care trebuie exterioriza un comportarnent defensiv sa o cercetam ~i s-o rezolvarn impreuna - Persoana se simte - Conduita rezoluriva acceptata
TEHNICI
- Tehnica de vinzare - Rabdare
- Ascul tarea ~i reflecta- - Ascultarea ~i reflectarea sentirnentelor rea sentirnentelor - Elucidare (clarificarea - Rezurnat ideilor celuilalt prin reforrnulare) - Explorare (prin intrebari neutre). - Rezumat.
Analiza unor tipuri diferite de discutie profesionala
IDEEA CENTRALA
- lndivizilor le este favorabila critica, considerind ca sint sustinuti
- Putern respecta sentirnentele celorlalti in masura in care le intelegern
- Dialogul scoate Ia iveala idei noi ~i interese colective
Prima faza va fi consacrata unui schimb privind problematica ~i dificultatile procedurilor. de apreciere din cadrul organismelor sau chiar al stagiilor de formare. Cea de-a doua faza se va axa pe studiul . asupra relatiilor dintre cauza ~i efect, cu referire Ia trei tipuri de discutii de apreciere. Faza de concluzionare va trebui sa permira o clarificare a atitudinilor ~i comportamentelor, intr-o situatie centrata pe apreciere (a se vedea documentul 161).
MOTIVATII
- Recurgerea Ia stirnulari pozitive, negative sau Ia ambele - Motivatie extrinseca, prin faprul ca se alarura activi tati i
- Reducerea rezistentei Ia schimbare - Stirnulari pozitive (motivatii extrinsece §i citeva intrinsece)
- Accenruarea sentimentului de libertate - Cr~terea responsabilitapi (motivape intrinseca, in sensu! ca interesul este intirn legat de sarcina)
ciSTIGURI
- Succes mai sigur atunci - Creeaza o atirudine - Arneliorare aproape cind subiecrul manifestii favorabila fata de supe- asiguratli respect fata de un superior rior, ceea ce rnar~te .1..ansele de succe~ _
• Veselie, buna dispozitie • Se adapteaza situatiei
Plasara intr-o situatie dificila, aceasta tinara manifestii un comportament combativ ~i tonic. Dupa toate aparentele, ea dispune de multli vitalitate ~i rezistenta. fiind capabila sa se adapteze Ia forme ~i ritrnuri de lucru diferite. Din punct de vedere intelectual, se situeaza,
Tell and sell judecii §i vinde
- Cornunicarea aprecierii, persuadarea subordonarului de a deveni mai bun
• int.arirea motivatiei fata de rnunca
0 fncercare de sintetizare :
Metoda
OBIECfiV
• Mediu receptiv • Sef inte!egator • Mediu mai favorabil, contacte amicale
• Asimileaza date noi • Metodica
Rezul tanta C aracter
315
• Schirnbare de sine, atunci cind nu se poate schimba mediul
• Curaj, vointa. refleqie • Luciditate, realism, viziune arnpla
cu siguranta. deasupra mediei, asimilind u~or ~i dind dovada de dinamism intelecrual ~i spirit de organizare . Cu o buna afectivitate, spontana, sociabila, ea reaqioneaza cu vivacitate, dovedind maruritate, simt practic ~i adaptabilitate. ii este favorabil un context liberal ~i are nevoie sa fie valorizata atit in ochii ei, cit ~i in ai celuilalt.
3. Alcatuirea unui tablou a! multiplelor intentionalitati susceptibile de a structura derularea unei discutii.
L__ _ _ _ _ _ _ _
~----
"--------- -
': t tO '~
FORMAREA PENTRU CON VERSATIE
316
--- ---------Metoda
Tell and sell judecl ~ vinde
Rolul persoanei care conduce Judecltor discupa - Pierderea franchetei RISCURI ~ Inhibarea judecatii personale - Crearea unor probleme de justi ficare VALOR! - Consolicjeaza practicile ~i valorile deja existente
- - - - - - - , - - .- - - - Tell and speak judecl ~ provoaca Ia exprimare
Problem-solving rezolvare
Judecltor
Asistent
.
CAPITOLUL 4 I
- E posibil ca nevoia de - Se poate ca subiectului sa-i Iipseasca idei le schimbare sa nu fie - Schimbarea poate fi suscitata diferita fata de ceea ce i~i propusese superiorul - Permite ~fului ca, in - invatarea din expeurma raspunsurilor rienta ~i ideile personale subiectului, sa- ~i modi- sint pe acela~i plan fice punctul de vedere . - Este facilitata - Unele discutii schimbarea prornitatoare
I
ASCULTAREA DE TIP ROGERIAN Despre ascultarea de tip rogerian 1 vom spune mai intii eli nu e o receptare, ci un dialog. Rezulta de aici ca e caracterizata de o serie de schimburi, avind Ia baza unele precautii, care justificii proiectul central, de urmiirire participativa a interlocutorului. in al treilea rind, acest tip de ascultare se situeaza Ia intersectia diferitelor spatii create de o relatie. in fine, e o ascultare de tip existential, avind prin urmare un caracter paradoxa!. Yom incerca o prezentare in functie de aceste patru caracteristici.
0 ascultare de tip dialog Ascultarea de tip rogerian nu e destinata unei receptiiri pure, a~a cum au putut sa creada unii, ea neconstind intr-o tacere prelungita din partea formatorului sau a terapeutului, ci intr-o serie de interventii ale acestora. Aceasta se poate constata foarte u~or daca se face ape! Ia nenumaratele inregistrari sau transcrieri ale unor ~edinte de terapie individuala sau de grup, pe care Rogers le-a ~i publicat, in vederea ,efectuarii unor studii ulterioare, pentru verificare sau validare. Rogerianul se caracterizeaza prin frecvente luari de cuvint. Caci, departe de a structura vointa, motivatii tehnic, de a tiicea, formatorul sau terapeutul i~i propun o discutie permanenta cu persoana aflata in relatie cu ei. Eventualele tiiceri care pot surveni nu sint cultivate, fiind forme de presiune asupra interlocutorului, pentru a-1 forta sa batii in .I'
Extras din revi'sta Etudes therapeutique:S' Andre de ~rerti, 1974.
retragere sau expresii ale rezervei ascultatorului, prin care sa-~i sublinieze rolul. Daca totu~i apar, aceste tiiceri sint respectate, ca element de punctare, ca timp de reflectie sau ca u~oara trecere spre altceva. Insa terapeutul (sau, conform denominatiei preferate a lui Rogers, facilitatorul) nu Ie lasa sa se prelungeasca Ia nesfir~it : el intervine, dialogind cu eel din fata sa. Tacerea nu e deci, sub nici o forma, un true de ordin tehnic, prin care sa se stabileasca o diferentiere intre terapeut ~i un individ sau un grup. Dimpotriva, prin intermediul schimbului, facilitatorul i~i demistifica rolul, in cadrul relatiei de aju~ tor, neincercind sa-~i aroge un statut axat pe . superioritate sau pe supervizare. El vorbe~te pentru a mentine contactul cu o persoana, situindu-se eft mai aproape de momentele de inspiratie ale acesteia, de schimbiirile lor de directie sau de intensi~ tate. Chiar mi~carea ,turbionara" a unei persoane poate permite uneori celeilalte sa o insoteasca intr-o anumitii directie, care se poate contura in mod progresiv, printre curentii care se ciocnesc in interiorul ei, cu
FORMAREA PENTRU CONYERSATIE
322
eventuale gre!?eli, efect a! incercarilor; dar, dincolo de acestea ~i de gravitatea ~i projunzimea unei abordari empatice, desfli~urata cu modestie, din perspectiva unei imperfectiuni asumate de ambii protagoni!?ti. 0 data in plus, remarcam structura dialectica (teza, negatie a tezei, dar ~i negatie a negatiei), inerenta atit proceselor, cit ~i conceptelor implicate in ascultarea de tip rogerian. Vom incerca o descriere a acestei structuri dialectice, dincolo de multiplicitatea emergentelor sale. Acest tip de ascultare este, intr-adevar, destinata situarii cit mai apropiate de client ; cu toate acestea, ea nu se abandoneaza nici unei complezente sau fuziuni afective, ori conivente sociale; !?i totu!?i, ea reu!?e!?te sa stabileasca comunicarea intre doua ·fiinte originale, distincte, prin intermediul unui traiect existential. Altfel spus, aceasta modalitate de ascultare i~i asuma, de Ia bun inceput, unele precautii, nefiind, totu~i. defensiva, ci manifestindu-se, adesea, in mod indraznet, dat fiind ca terapeutul poate ajunge, in timpul transferurilor din cadrul relatiei, chiar Ia a-~i explica propriile sentimente. Dincolo de toate acestea, ascultarea rogeriana se intemeiaza pe un solid bun-simt, recunoscut !?i respectat flira ocoli!?uri, ca !?i pe mult tact. Referitor Ia acest tip de ascultare, mai e posibila ~i recunoa~terea unui mod direct de intimpinare (Iara susceptibilitate), dublat de o anume mobilitate ~i de autonomie, ca !?ideo racordare Ia ritmul interlocutorului. in egala masura, putem vorbi despre importanta planului imediat (aici ~i acum), revelarea, in comun, a ceea ce se contuParadoxuri ~i structuri reaza ca fiind important pentru client, dialectice canalizarea inspre relatia traita, favorabila actualizarii evolutiilor. Mai trebuie remarPutem vorbi dec! pina aici de un pro- cat ca nu exista nici o presiune, de~i teragres in comunicarea cu clientul, dar ~i de peutul ofera raspunsuri in orice moment, nepunind, niciodata, in discutie evolutia clientului, ba mai mult, nici ceea ce spune
deoparte propriul sine (self), iar acest lucru nu ii este accesibil decit unei persoane suficient de sigure de ea insii$i, pentru a exista garanJia cii nu se va riitiici prin ceea ce se poate revela in universul strain $i bizar al celuilalt $i cii se poate intoarce oricind, in deplinii securitate, in propria sa lume. Poate cii aceastii descriere asigura o mai buna reliefare afenomenului legat de fiinfa empaticii, ca modalitate complexii, exigentii, puternica $i mai ales subtilii $i delicatii de a fl.". Si Rogers adauga, in legatura !?i cu lucrarile efectuate de Truax, in 1967: ,Terapeutul avanseazii printre sentimente $i experienfe pe care clientul le lasii sii se fntrevadii, $i face acest lucru cu sensibilitate $i precizie. Se poate ca tot acest confinut care apare sii fie nou, dar el nu e strain . Erorile pe care le poate comite tera peutul (situat fn punctul eel mai fnalt al scalei de empatie) nu se constituie fntr-un sunet discordant ; ele dobindesc caracterul unui riispuns formulat cu titlu de incercare. in plus, terapeutul este sensibil La propriile-i gre$eli, modijicfndu-$i sau schimbindu-$i rapid riispunsurile pe parcurs $i dovedind, in acest mod, cii recunoa$fe mult mai bine elementele despre care vorbe$te clientul sau pe care acesta este pregiitit sii le descopere, pe parcursul exploriirii sale. in sfir$it, terapeutul reflectii imaginea unei fiinte solidare cu pacientul. intr-o explorare experimentalii, aflatii, deci, sub semnul incerciirii $i al erorii. Tonul vocii sale exprimii gravitatea $i projunzimea abordiirii sale empatice" 1 •
I.
Truax. 1967. p. 566.
ASCULTAREA DE TIP ROGERIAN
sau postuleaza acesta, nimic altceva, ~i mai ales nimic din ceea ce e exterior relatiei. Structurarea dialectica care se desfli~oara, in mod polimorfic, in practica rogeriana justifica atributul de paradoxa iii, care i-a fost deseori aplicat. Dificultatea de a fi inteleasa poate, de asemenea, sa justifice erorile de aplicare (prin reducerea acestei dialectici Ia unul sau Ia doi dintre timpii sai), ca ~i criticile nedrepte carora le-a fost tinta. Pentru a sublinia caracteristicile acestui mod de ascultare (intimpinare autentica, precautii in timpul dialogului, suplete a evolutiei), s-ar impune o descriere mai ampla. Ascultarea se bazeaza, in primul rind, pe o atitudine esentiala de intimpinare, stabilita mai intii in raport cu sine, de pe o platforma nondefensiva : facilitatorul incearca sa- ~i comunice propriile-i mi!?cari interne, ca ~i presiunile exercitate de lumea exterioara, manifestind sinceritate fata de el insu~i. dar ~i fata de altii, conform unei transparente care justifica increderea in celalalt, postulata apoi flira retinere. El nu ii va cintari pe ceilalti in funqie de impresiile sale pasagere, dar nici nu va pastra tacerea in legatura cu unele dispozitii de a fi (feelings) care se vor dovedi a fi persistente. El incearca, in orice moment, sa fie autentic, cit se poate de spontan in raspunsurile date clientului, care e ascultat cu scrupulozitate, in momentele in care dore~te sa fie ascultat, chiar cu riscul unei eventuale hazardari. Ascultatorul se lasa absorbit de relatie, uitind de 6rice metoda, ~a cum un virtuoz uita de claviatura atunci cind executa o piesa sau improvizeaza. Dincolo de toate acestea, terapeutul nu se angajeaza in dialog intr-un mod imprudent. intr-un a! doilea timp al dialecticii stabilite, elanul spontaneitatii este negat, terapeutul avind, totu~i, unele repere §i fiind ata~at anumitor tehnici . Dar mai ales el e directionat spre anumite tipuri de discurs, evitind pe cit posibil altele (de
323
judecata, de interpretare). Uneori, el i~i exprima intelegerea prin intermediul unor comportamente bazate pe suport afectiv, pe informatie obiectiva sau pe chestionare, recurgind, in mod obi!?nuit, Ia o transpunere a celor audiate. Aceasta transpunere e expresia elocventa a ceea ce, pe urmele lui Porter, s-a considerat a fi comportamentul de comprehensiune. Aceasta comprehensiune poate cuprinde o gama extrem de variata, de Ia un simplu ecou pina Ia forme de reverberaJie sau de rezonanJa .
Unele game de comportamente Ecoul este el insu~i susceptibil de a fi produs in diverse moduri. Daca are ca obiect manifestarea prezentei atente a ascultatorului in raport cu ceea ce exprima interlocutorul sau, ca semnal de dialog, el poate Ilia forma unor onorri.atopee, a unor interjectii obi~nuite (hm, ah etc.), a unor adverbe (da, bine, exact etc.), a unor expresii (infeleg, a~a cum spun, in mod frecvent, ascultatorii de Ia SOS-prietenia): a unui cuvint preluat din discursul interlocutorului (un cuvint important, nu neaparat eel care a fost pronuntat ultimul sau uneori chiar acesta), a unei formule de verificare pozitiva sau interogativa: , v-am auzit", , vii urmiiresc", ori ,nu sint sigur cii am auzit bine (sau infeles) ce a[i spus ultima data (sau in cutare moment)". Un exemplu il ofera insu~i Rogers, in cadrul unei discutii terapeutice celebre cu o tinara americana, Gloria : , Ceea ce spune[i mii intereseazii, dar nu sint sigur asupra unor termeni pe care i-a[i utilizat". iri afara de ecou, transpunerea ascultarii se poate face prin unele modalitati de reflectare. E vorba, in acest caz, de o reflectare pregnanta a situatiei de exprimare a interlocutorului : . nu referitor Ia ceea ce
324
FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
spune, ci Ia cum o spune. Analiza poate porni de Ia reluarea punctuall:i a intensitatii cu care au fost pronuntate anumite cuvinte CaJi pronun[at apiisat cuvintul ... ") . Se poate reproduce semnificantul vocal, gestual, corporal, situational. Toate acestea presupun o ascultare - observare extinsa, asupra lntregului ansamblu senzorial- ,observ cil face[i gesturi de iritare"; ,vii simt agitaJia"; ,ja[a dumneavoastril ~i-a schimbat expresia"; ,miinile vise crispeazil"; ,nu avefi un aer chiar atit de ezitant" etc. Reflectarea semnificantilor este, adesea, utilizata In terapiile de tip Gestalt, dar In mod diferit, pentru a determina · aparitia sistematica a contradictiilor dintre semnificanti ~i semnificati. Intentia ascultatorului rogerian nici nu poate fi alta : el se straduie~te doar sa sus tina ceea ce exprima clientul, reflectind, verbal sau nu, formularea acestuia, formulare asumata, dar care merita sa fie reflectata, pentru a fi mai bine integrata In proiectul sau de explicitare. Rogers catre Gloria : ,Am impresia. dupil tonul vocii dumneavoastril, cil vii detestafi atunci cind min[iJi chiar mai mult decft atunci cind face[i lucruri pe care le dezaproba[i". Semnificatii merita, in egala masura, sa fie rearticulati de catre terapeut, pentru garantarea realitatii modului sau de intelegere ~i a atentiei sale. Rejormularea semnifica[ilor discursului se poate face fie sub forma unui rezumat succint sau mai detaliat, fie ca o dezvoltare, mai mult sau mai putin intinsa. Ea se poate realiza intr-un mod neutru, in mod dubitativ sau interogativ, fl'ira fixarea asupra unei forme repetate (,nu sint sigur cii am in[eles dacii ... " nu se poate formula de mai multe ori : persoana in cauza ar putea crede ca. nu 0 intelegem sau ca' ne indoim de ea). Reformularea afirmativa sau neutra e mai sigura, chiar dad\ e rectificata de client. Ea nu se poate face prea des, existind riscul de a-1 tulbura pe interlocutor sau de a-1 tine Ia distanta. Ascultatorul poate recurge Ia comportamente de tip oglindil, ele insele variate,
prin care sa incerce sa reflecte rela[ia de comunicare dintre el ~i client. Oglinda poate oferi o imagine tranzitorie : ,imi spune[i aceasta chiar fn acest moment" sau una mai globala : ,se pare cil abordafi discu[ia noastril cu o aten[ie constantii, indreptatii spre ... " in discutia cu Gloria, Rogers ii spune, lnaintea unei lungi pauze: ,Sim[ili cii aici este conflictul ~i cii e ireductibil, deci nu existil nici o speranfil ~i sfnte[i gata sa imi cilutafi privirea, iar eu nu am deloc aerul cil vii voi ajuta". Mai departe, Rogers va spune, aproape ca printr-un fel de inversare a oglinzii : ,A~ putea sa vii intreb ceva ? Ce a[i dori sa vii spun ? ". Raspunsul Gloriei va genera, atunci, reformuHiri, apoi reflectari ~i ecouri. Comportamentul de tip oglinda poate ajunge chiar ~i pina Ia o minianaliza institutionala a raporturilor terapeutice. Dincolo de aceasta, pot fi activate unele comportamente de reluare a unui ansamblu de secvente. Este vorba atunci de o reverberare mai globala. Reverberarea e o transpunere a ascultarii a§a cum a fost ea memorizata de-a lungul unei serii de schimburi succesive. Ea se realizeaza prin reluarea uneia sau a mai multor enuntari anterioare ale interlocutorului §i apare ca un fel de sinteza, articulind contrastele, tara a le respinge lnsa ~i tara a le accentua, transformindu-le In contradiqii. Este o reamintire discreta: ,Dar acum citeva secunde spunea[i, de asemenea, cii avefi impresia de a nu putea remedia nici miicar aceasta ... ", reia Rogers, pe un ton blind, dialogul sau cu Gloria. Si, mai departe, completeaza: ,Am impresia (~i aceasta vi se va piirea un riispuns evaziv), am deci impresia cii persoana faJii de care nu sinteJi in intregime onestii sinteJi chiar dumneavoastrii in~iva. Cilci am fast extrem de jrapat de japtul ca aJi spus: .. . etc.". Aceasta reverberare poate cumula, in acela~i timp, comportamente de tip ecou, de reformulare ~i de tip oglinda, asociate registrului personal, in incercarea
ASCULTAREA DE TIP ROGERIAN
de a reexprima ceea ce o alta persoana a explicat in mod progresiv, sub forma de sentimente, tendinte ~i demers activ. Ascultatorul rogerian poate merge chiar mai departe : el poate reverbera rezonanta sentimentelor primordiale care se nasc In persoana sa pe parcursul dialogului. A§a cum am spus deja, nu poate fi vorba, desigur, de ni~te impresii pasagere, ci de o forma afectiva care s-a consolidat in mod durabil ~i a carei exprimare se produce, Ia un moment dat, Ia nivelul fluxului de sentimente ale clientului. Aceasta forma poate constitui o simpla transparenta: ,Mi-ar placea joarte mutt sii vii pot da un riispuns in legaturii cu ceea ce ar trebui sil-i spuneJi". a~a cum Rogers ii marturise~te, cu simplitate, Gloriei. Dar se poate merge §i mai departe, pina in miezul unui transfer. in acest sens, ramine celebru episodul in care Rogers ii vorbe~te Gloriei despre sentimentcle sale profunde. Aceasta, in urma unei analize asupra reaqiilor ei imediate de incredere §i de respect fatli de Rogers, termina prin a spune : , Vreau sa spun, [in sii precizez, in sfir~it, mi-ar fi pliicut sil-mi fiJi tatil. Nu ~tiu de ce mi-a venit asta in minte". Dupa o scurta, dar intensa tacere, Rogers ii spune : , Vii simt ca pe o joarte drii.guJilfiicii. (daughter, ~i nu girl)". Lasind sa treaca un nou moment de tacere, marcat de o reactie cathartica in cazul Gloriei, adauga, pe un ton extrem de blind : , Cred ca regreta[i, intr-adeviir, ca nu aJi avut posibilitatea de a discuta deschis cu tatiil dumneavoastra". Rogers a descoperit importanta dezvaluirii de catre terapeut a propriilor sentimente traite in relatia cu clientul sau, cu ocazia tratamentului aplicat schizofrenicilor (care a prilejuit monumentala publicare a unei cercetari efectuate prin animarea unui grup cuprinzind mai multe sute de cercetlitori). in fata tlicerii in care se inchid astfel de pacienti, singurul material articulat asupra caruia poate interveni terapeutul este doar
325
propria sa rezonanta Ia aceasta situatie frustranta. Dar descoperirea tacuta In aceste conditii a fost exploatatli in §edintele de ascultare a tuturor celorlalti clienti : In locul rezumarii Ia unele tehnici (de ecou, de reflectare, de reformulare, de tip oglinda sau de reverberare), centrate asupra client~lui, putea fi mai utila recurgerea Ia ni§te tehnici centrate asupra propriei persoane, suprimindu-se, astfel, tabuul abstinentei. Din acest moment, lncepe sa se reveleze eel de-al treilea timp a! dialecticii, prin negarea influentei unor tehnici delimitate, chiar daca acestea au combatut in mod uti!, prin negatia lor intrinseca, riscurile legate de aventura sau de complicitate, proprii ascultarii rogeriene (sau oricarei forme de ascultare). in aceasta etapa, facilitatorul se situeaza intr-o suverana disponibilitate, fiind deschis spre orice element insolit care poate aparea in legatura cu celalalt sau cu sine lnsu§i. El nu se lasa influentat de cursu! unei singure expresii sau al unei singure mi§cari (a interlocutorului sau a lui insu~i). , Cind sint, intr-adevilr, capabil sa mil las antrenat intr-a rela[ie - ~i am sentimentul cii., de data aceasta, era cazul . . constata Rogers, in urma discutiei sale cu Gloria, atunci nu numai cii mil simt din ce in ce mai emoJionat de a fi in contact cu lumea interioaril a clientului, dar, de asemenea, incep sa extrag din propria mea experienJa interioara imediatil jraze care par sa nu aibii nici un raport cu ceea ce se intimplii., dar care, in general, se dovedesc a fi intr-a relaJie extrem de semnificativii. cu ceea ce simte clientul." Si, mai departe, Rogers adauga: ,Spun toate acestea aproape imediat dupii ce am jormulat o concluzie pe marginea acelei discuJii ~i. acest japt fiindu -mi caracteristic, din tot interviul nu-mi amintesc mai mutt de unul sau douii. comentarii sau incidente. Stiu doar cii amjost extrem de prezent in relaJia pe care am trait-a, chiar in momentul in care se desfii.~ura".
FORMAREA PENTRU CONYERSATIE
318
conditia ca ea sa fie sustinuta (fie ~i numai prin readucere in pozitia initiala, daca e sa dezvoltam metafora ce trimite Ia domeniul yachtingului). Ceea ce cauta Rogers este un dialog de pe pozitii egale, de forma eu - tu, descris de Martin Buber ; acest dialog consta intr-o structurare orizontaHi a rolurilor, vizind un ajutor fratern, ~i nu patern. Aceasta ascultare, centrata pe dialog ~i contact, se dovede~te a fi deci echilibrata. Ea se desta~oara conform unei balante bine stabilite intre atentia fata de celalalt ~i atentia fata de sine, intre exprimarea celuilalt ~i propria exprimare. Dialogul favorizeaza o percepere de ordin muzical, contrapunctic, a diverselor schimburi ~i. prin urmare, a raportarii limbajului propriu Ia limbajul celuilalt. Toate acestea implica, in mod natural, unele precautii.
0 ascultare centrata pe precautie §i participare Ascultarea de tip rogerian presupune o atitudine de intimpinare sustinuta. Ea rezida· intr-o prezenta (sau prezentificare) readaptata in mod constant Ia ceea ce exprimii o persoana care incearca, pe un fond de nesiguranta, cu multa dificultate, sa-~i elucideze problemele interioare, atit de incurcate ~i nelini~titoare.
in orice moment, se pune deci problema perceperii ~i a intelegerii directe, cuvint cu cuvint, pas cu pas, a ceea ce e enuntat sau avansat de catre interlocutor, tara susceptibilitate, tara neincredere, tara partinire fata de posibilele inexactitati sau eventualele fantasme ce pot aparea in afirmatiile sale. E bine sa se evite formarea unei idei prealabile in raport cu ceea ce .respectiva persoana va trebui sau va putea sa fie, idee care ar putea fi total diferita de ceea ce
dovede§te ea insa~i despre sine, in mod provizoriu, in prezent. Prin urmare, acest tip de ascultare i§i asuma unele precautii, pentru a nu proiecta asupra interlocutorului alegeri proprii terapeutului (sau facilitatorului), chiar raportate Ia o anumita experienta sau Ia unele teorii confirmate. Fluida, ea este atenta Ia propriul ei puis, pentru a evita aparitia vreunei crispari, intemperante sau reactionalitati care ar putea s-o altereze, deviind dialogul spre o suita de replici ce exprima o opozitie imprudenta fata de client. in consecinta. ascultatorul trebuie sa se straduiasca sa nu se lase in voia prejudecatilor sau a tendintei de a anticipa ceea ce vrea sa spuna interlocutorul. El nu trebuie sa insiste asupra lucrurilor care nu se pot spune, avind grija totodata sa nu cedeze unor presentimente. in egala masura, el trebuie sa evite raportarea fortata Ia vreun element din trecutul respectivei persoane, neincitind-o, implicit sau nu, sa vorbeasca mai mult despre visele sale ; de asemenea, el trebuie sa evite orientarea spre vreo hermeneutica de extractie anxioasa. Mai mult, ascultatorul trebuie sa incerce sa asculte sau sa vorbeasca tara a ·concepe vreun proiect in legatura cu celalalt. in acela~i timp, el nu trebuie sa aiba reculuri in fata nici unui element care emerge in spusele acestuia din urma, avind grija sa nu frineze nimic din ceea ce se desfii§oara in dialogul lor. Asumindu-§i aceste precautii (resimtite ca avertismente, ~i nu ca reguli), facilitatorul tinde deci spre o ascultare participativa, acordind atentie lucrurilor ce se spun pe loc §i imediat, tara semne de nerabdare, racordindu-se Ia ritrnul interlocutorului sau §i avansind astfel o data cu el in elucidarea, tatonanta, a problemelor acestuia, a§a cum sint ele prezentate in ace! moment. Interlocutorul este luat in serios, ascultarea fiind centrata pe lupta aqestuia cu sine, pe trairea lui interioara, tara
ASCULTAREA DE TIP ROGERIAN
precipitare, tara dorinta de a ajunge cit mai repede Ia un rezultat. Atitudinea de ascultare ramine calma, iar limbajul, reflexiv. Efortul de comprehensiune este mentinut constant, pentru a se evita orice inchidere a clientului in interiorul vreuneia din pozitiile sale provizorii . Caci in procesul de percepere sau de intelegere exista intr-adevar o anumita pondere de inchidere. in mod natural, sintem tentati sa clasam foarte repede o forma pe care incepem sa o deslu§im. Un anumit efect al inertiei ne antreneaza in directia completarii, fixarii, rotunjirii ~i inchiderii, conform legii formei perfecte (adica in tunctie de unele scheme de simplificare, de economie ~i de obi~nuinta sau de prezumtie), a reprezentarilor, a structurilor elaborate pe baza citorva elemente, inainte de a lua in considerare totalitatea elementelor. E necesara o vigilenta permanenta, pentru a ne sustrage acelui declic care marcheaza blocarea prematura a impresiilor noastre. Trebuie sa prevenim conceptiile denaturate pe care ni le formam despre sentimentele ~i gindurile celuilalt. Prin urmare, nu trebuie sa ne oprim Ia nici una din aproximarile relatiei percepute, dimpotriva, e bine sa ne situam in perspectiva unei transformari a constatarilor ~i a elaborarilor. Actul nostru de ascultare trebuie sa se desfii§oare printr-o insotire fraterna, umar linga umar, a respectivei persoane, inaintind printre structurile sale evolutive de perceptii §i sentimente (cuvintul feelings este mult mai bogat decit traducerea noastra obi§nuita, care e prea plat afectiva, in timp ce de fapt e vorba de ecouri mult mai profunde). Ascultarea de tip rogerian presupune deci acompanierea persoanei de-a lungul· evolutiei simptomelor sale : acestea nu p.ot fi considerate criticabile, ele meritind sa fie acceptate drept medieri naturale, de care persoana in cauza i§i propune sa se foloseasca pentru a avansa. Ele nu sint ni~te
319
manifestari naive, legate de o tendinta de eliminare obstinenta (sau obsesiva), prin respingerea oricarui semn marginal , ci ni§te tranzitii necesare. Ascultarea rogeriana pune accentul pe ceea ce este articulat sau exprimat in respectivul moment, chiar daca acest lucru ar putea fi taxat drept semn al superficialitatii sau ai unei atitudini defensive, daca nu chiar ca tinind de iluzoriu. Ceea ce conteaza e ca semnele §i semnificatiile prezentate sa constituie cai de acces, care sa asigure o apropiere profunda, cu conditia ca ele sa nu fie obturate de vreo suspiciune sau respingere. Aceasta modalitate de ascultare - in masura in care nu contine o anumita doza de neincredere fata de respectiva persoana (provocind, in mod implicit, riscurile unei atitudini excesiv de precaute din partea terapeutului) - nu poate impinge spre un narcisism defensiv pe nici unul din protagoni§tii dialogului. Plecind de Ia respectul celuilalt, de Ia o abordare neprecipitata, care sa nu exercite presiuni, ascultatorul nu trebuie sa se abandoneze dorintei de a explica, de a straluci, de a interpreta. El are in vedere o apropiere progresiva, calma, de zonele emotionale, de afectivitate repliata, ale interlocutorului : aceasta apropiere se face tara bruschete, tara scurtcircuite, prin atingerea lucrurilor simple, §i nu prin asalturile bru§te sau interminabile ale unei hiperelucidari sau ale unei interpretari sofisticate (§i sententioase §i, in final ,. reductioniste). Dar, pentru a nu exista nici un dubiu : simplicitatea §i subtilitatea merg impreuna in masura in care se pot conjuga pretentia de profunzime §i _platitudinea evidenta (sau eschivarea). Axata pe precautie §i participare, atitudinea rogeriana este in mod esential nondefensiva : terapeutul nu incearca, prin interventiile sau prin tacerile sale, sa apere un statut, sa-§i mascheze implicarea, sa-§i ascunda sentimentele §i nici sa se protejeze
320
FORMAREA PENTRU CONYERSATIE
prin utilizarea unor tehnici sau metode pregatite dinainte. Cii.riiu$ia, cum o nurne§te Binswanger, pe care ascultatorul o face in cooperare cu clientul sau, impovlirat de preocuparile sale, se desta§oara sub semnul sinceritatii, a! transparentei in raport cu ce simte in contact cu acesta, tara a profera ceva : dadi are ni§te impresii profunde, el filtreaza elementele angoasante, profitind, totu§i , de toate indicatiile pe care i Ie furnizeaza acestea in Iegatura cu relatia stabilita cu clientul. Dadi asculta §i se exprima cu spontaneitate, aceasta nu are nimic dintr-un reflex automat de formulare a propriilor sentimente sau a celor exprimate de ceHUalt. Spontaneitate §i transparenta, intimpinare sincera, dar nici frusta, nici sofisticata : prin aceasta se reveleaza caracterul paradoxa! a! acestui tip de ascultare in cadrul unui dialog.
Intersectie
~i
contraste
Sintem in masura sa prezentam multiplele fatete ale ascultarii de tip rogerian §i aparentele lor contradiqii . Mai intii, o astfel de ascultare este centrata asupra persoanei ; terapeutul se strliduie§te sa mentina un contact activ cu persoana din fata lui, aflata in plin proces de evolutie, indiferent ce spune §i ce face aceasta (dintr-o considera[ie pozitivii. necondi[ionatii.). Si totu§i, in virtutea incitlirii la sinceritate, la congruen[a personala, acest tip de ascultare e centrata §i asupra propriei persoane, a§a cum este, rasfringindu-se asupra celuilalt tocmai prin influenta sa. in sfir§it, chiar dacli terapeutul oscileaza intre atentia acordata celuilalt §i cea acordatli sie§i, el se concentreaza, in egala masura, §i asupra relatiei experimentate (experientiale) intre individul respectiv §i el insu§i, care le favorizeaza o 1ntilnire bazata pe empatie, prin care li se estompeaza diferentele.
Sinele; nu un sine repliat, ci unul sensibil Ia celalalt, diferit; nu celalalt, distinct, ci coeziunea lor, resimtita in cadrul relatiei : coexistenta acestor trei faze simultane (sine, celalalt, relatia) presupune o ascultare situata fn punctulrriplu al coprezentei persoanelor implicate in dialog . in plus, aceasta modalitate de ascultare deschide ni§te direqii aparent divergente : ea vizeaza, simultan, ceea ce se exprima Ia nivel emotional, afectiv, intelectual, institutional sau ecologic. Ea implica dispozitii organice, sentimentale, teoretice, culturale sau .politice, structurindu-se prin contactul cu fluxurile de energie care circula prin celalalt, prin intermediul relatiei de sprijin, sau in interiorul ascultatorului insu§i ; ea se dispune, de asemenea, §i Ia nivelul blocajelor de energie, in punctele de inchidere interioara respectivei persoane, ca §i Ia nivelul raportului cu terapeutul sau chiar in interioritatea acestuia (tara a pierde din vedere lumea exterioara §i referintele personalizate ale celor doi protagoni§ti) . in actul de ascultare, esentiale sint aceasta mi§care a energiei sau stoparile ei : ceea ce spune §i ceea ce anima persoana in cauza este acceptat, . perceput pe indelete, cu multa siguranta, Ia toate nivelurile, in incercarea de a capta totalitatea vibratiilor emise de elementele puse in joe. in acela§i timp, acest tip de ascultare presupune o intimpinare imediatli a ceea ce spune cellilalt, fiind, totu§i, o apropiere progresiva (dincolo de ceea ce este spus) de cadrul de referinta sau de eel de rezonanta in raport cu care se spune ceva ; cu toate·. acestea, ascultlitorul nu inceteaza sa rlimina in contact cu propriu-i cadru, tara a-l invada pe eel apartinind celuilalt, incercind sa inteleaga cum percepe acesta ceea ce exprima, ca §i modul in care s-ar putea piasa in locul lui, tara sa piarda sensu! acestui ca # cum . EI cotnunica de foarte aproape, neidentificindu-se, totu§i, cu celahilt. Prezenta §i distanta sau, mai curind,
ASCULTAREA DE TIP ROGERIAN
321
prezentificare §i distan[are simultane, aparitiei atitor caricaturi sau deviatii care intr-un echilibru perfect. Ascultatorul nu s-au tacut l)i se mai fac), s-a explicat in lasa relatia sa se transforme intr-o fuziune acest sens: afectiva §i fantasmatica, neincercind, ,Modalitatea de afi cu celiilalt, pe care tOtu§i , sa introduca vreo distanta, vreo falie o numim empaticii., are mai multe aspecte. sau vreo denivelare. Aceasta inseamnii: patrunderea in universul Ascultarea rogeriana apare ca o teribila celuilalt, a~a cum este perceput de acesta, exigenta de intimpinare sau de acceptare. pentru a te simJi acolo ca in propriul tau Ar trebui, cumva, sa fim perfeqi? Ba bine univers. Aceasta implied $i o anumitii sensica nu : modul de a se solidariza al terapeu- bilitate, in orice moment, in raport cu tului se manifesta prin aproximare, tara schimbarea semnificaJiilor percepute, care nici cea mai U§oara inclinatie de a culpabi- se produce in interiorul celuilalt, in raport Iiza. insa el nu inceteaza sa revina asupra cu teama sau furia , cu tandre[ea sau con pozitiei sale, modificindu-§i raspunsurile fuzia, cu tot ceea ce, pentru respectiva pe parcurs, folosindu-se de proprii-i pa§i , persoanii, e pe cale sii constituie experienJti chiar §i gre§it orientati, pentru a sprijini imediata ~i. probabil, fugitivii. Aceasta tatonarile clientului sau. echivaleazii cu a triii, temporar, viafa in Congruen[ii., considera[ie pozitivii. mi~care a celuilalt, cu a i te substitui dis necondi[ionatii., empatie, aceste stari nu cret, fiirii a emite judecaJi, cu a percepe sint atinse o data pentru totdeauna ; ele semnificajiile de care celiilalt nu e con sint mi$ciiri, procese - spune Rogers - , ~tient, dar nu ~i cu a incerca sii-i dezviilui intr-o articulare dialecticii, am adauga (fie- sentimentele pe care le ignorii, ceea ces-ar care mi§care compensind o alta §i negind, putea considera ca o grava amenin[are. astfel, inertia care ar impovara-o). A fi in Toate acestea presupun comunicarea proacord cu tine insuti - fie ; dar pina in priei imagini despre universul celuilalt, punctul in care ajungi sa te inchizi, dintr-o intimpinind, totodatii, cu o atitudine inetendinta narcisiaca sau schizofrenica. Prin dita, eliberatii de teama, elementele care fl urmare, este vorba de negarea replierii asu- sperie. Aceasta implicii verificareafrecventa, pra propriului eu (stare care s-ar atinge impreuna cu respectiva persoanii, a preprintr-o congruenta mult prea comple- ciziei propriei ei senza[ii $i ghidarea zentli) : deci deschidere catre celalalt, recu- ulterioarii in funcfie de riispunsul primit. noscut ca radical diferit de sine l)i acceptat Sfntem, astfel, un fidel companion pentru neconditionat in aceastli diferenta. insa celalalt, care triiie$te fn lumea sa inteaceastli diferenta nu poate fi elaboratli sub rioara. fncercfnd sii dezviiluim semnificasemnul excesului ; simpla sa constatare [iile posibile care se manifesta in fluxul trebuie sa fie completatli de descoperirea experientei sale, in plin proces de constide clitre ascultlitor a unei modalitliti, de a tuire (experiencing), ajutiim persoana fn se sincroniza, de a fi in rezonanta cu cela- cauzii sii-§i direc[ioneze aten[ia spre un lalt, prin empatie. Si aceasta este, in acela§i sistem util de referin[e, experimentfnd mai timp, ascultare fn ecou, privire insotitoare intens semnifica[iile §i progresfnd, astjel, §i contact de aprofundare, cu perspicacitate prin intermediul acestei experien[e. §i eleganta, intr-o comunicare atit temperata A fi cu celiilalt fn acest jet echivaleazii §i verbala, cit l)i existentiala progresiva. cu a ne liisa deoparte, pe moment, propriile in ceea ce privel)te empatia, Rogers, dupa noastre valori, spre a piitrunde, fiira prece mult timp va fi fost descurajat de a mai judecaJi, in universul celuilalt. fntr-un vorbi despre aceasta (in urma constatarii anume sens, aceasta fnseamna sii ne lasiim
326
FORMAREA PENTRU CONVERSATIE
in acest fel, atmosfera calduroasa este prezervata gra{ie disponibilitatii regasite dincolo de medierea tehnicilor de interven{ie, prea mult exersate.
Concluzie Pentru a lncheia, putem lncerca decelarea, In ascultarea de tip rogerian, a unor elemente comune ~i altor psihoterapii, daca ar fi sa ne referim chiar ~i numai Ia neutralitatea binevoitoare, Ia aten{ia disponibila sau variabila ~i Ia importan{a acordata cuvintelor ~i oricarui limbaj (conform metodei instituite de Freud ~i Lacan), dar ~i Ia o percep{ie organica asupra propriei persoane ~i asupra celuilalt. Cu toate acestea, practica rogeriana se diferen{iaza de alte practici prin urmatoarele caracteristici : - calitatea tacerii acceptate, dar neutralizate ca mij loc de presiune sau ca modalitate de structurare tehnica (prin aceasta se apropie respectiva practica de Gestalt-Therapie 1); absen{a unei abordari toretice sau a unui decupaj conceptual preliminar (ca, de exemplu, in analiza tranzac{ionala, pentru a nu invoca declt cea mai simpla forma de teoretizare, unde clientului i se propune un cadru de analiza prestabilit). Rogers nu introduce o alta teoretizare, pe Iinga cea deja prezenta In limbajul respectivei persoane (in acest sens, el se apropie de practica lui Binswanger) ; - excluderea unei utilizari excesive a materialului oniric sau a anarnnezei. Nu se pune problema recurgerii Ia o alta I.
Terapie axa~ pe mobilizarea resurselor individului, in sensu! relieflirii tuturor contradicliilor sale, cu posibilitatea de a ~i le reduce el insu~i (n.tr.).
-
simbolizare, declt Ia cea introdusa in discu{ie de clientul lnsu§i : dar aceasta nu e nici accentuata, nici lncurajata, nici decriptata. Limbajul ramlne simplu, chiar aparent obi~nuit, atlt Ia client, cit §i Ia terapeut ; o economie a abordarii, pentru a permite persoanei In cauza focalizarea (prin coparticipare) asupra trairii sale imediate, flira antrenarea unor elemente exterioare rela{iei stabilite cu terapeutul, care pot cauza distrageri. Este vorba de replasarea individului, prin intermediul dialogului, lntr-un echilibru a! energiilor sale psihice §i In perspectiva propriilor sale puncte de vedere. Terapeutul nu trebuie sa fie malifios sau, a fortiori, extrem de autoritar (cum sint, din plicate, atl{i magi din domeniul terapiei, freudiene sau de alta sorginte); implicarea emo{ionala In rela{ie, consim{ita, In limite normale, de catre ascultator. Rogers remarca faptul ca prescrip{iile rationaliste relative Ia contratransfer (inca nevalidate In mod riguros, §tiin{ific) pot perturba perceptia asupra unor interven{ii expresive, care ar putea fi oportune. Transferul intimpinat §i urmat prin rezonanta §i flexibilitate se poate resorbi In mod natural : in Joe sa fie refuzat, el poate fi intensificat reactional, atingind un apogeu al complexitatii. Dar aceasta acceptare nelntrerupta a transferului presupune o suple{e de fond, care sa previna fixarea asupra unor reguli sau {inte dogmatice, ascultatorul trebuind sa fie disponibil, atit prin mobilitate, cit §i printr-o anumitli doza de rabdare, neiner{iala (care sa asigure ci§tigarea unor rligazuri, printr-o corecta administrare a timpului). Ascultarea e in slujba persoanei in cauza : ea nu se des~oara sub semnul grabei ~i nu for{eaza clientul in sensu! unei transformari rapide -(pe care acesta nici nu
ASCULlAREA DE TIP ROGERJAN
poate, dar nici nu dore§te sa ~i~o asume), neimpunindu-i indreptarea spre o alta direqie decit cea care se va contura in el insu~i in mod progresiv §i, implicit, liber; asumarea unor precautii, necesare pentru a nu-l fixa pe client in limitele unei dependente oarecare fata de terapeut, chiar de Ia inceputul relatiei lor §i in orice moment, ca §i a grijii de a nu interveni prin exercitari de putere sau autoritate ; - o observare evolutiva §i multidimensionala Ia toate nivelurile de exprimare a clientului ; - o mare simplitate, pentru a nu-l descuraja §i a nu-l domina pe celalalt, completata insa cu o mare finete §i sprijinita pe unele cercetari experimentale §i teoretice, exemplare prin rigoarea lor; - o anumita modestie de ordin existential, pragmatic, asociata unei inalte idei
327
despre fiecare persoana, ca §i despre sine; - acceptarea paradoxului ca pe un element definitoriu a! intilnirii interpersonale; - o anume voinJii politica de a inversa aspiratia catre putere a unui individ, transformind-o in energie aflata in serviciul altora, §i nu in modalitate de dominare a celorlalti. Aceastli vointa. politica face obiectul cartii lui Carl Rogers, Un manifeste personnaliste, publicata, intr-o traducere franceza, in 1979 ~i in care autorul i§i situeaza demersul ~i modu! de ascultare, centrate asupra persoanei, in raport cu intemperantele ~i violentele de care sint afectate politicile de sprijin, de asisten{a, de administrare, de conducere, de institu{ie sau de opresiune. Modul sau calm de a asculta, ca ~i avertismentul sau patetic merita sa fie receptate.
~ ~
rJ).
'"C
0
N
~
~
~
> ~ ~ > >
rJ).
~ ~
~ ~
< ~ ~ ~
~
e~
> ~ ~
~
>
CAPITOLUL 1
REAL IT ATI SI SIMULARI Crearea unor situatii care reproduc realitatca indivizilor aflati in formare a fiicut parte, intotdeauna, din preocupii~ile profesorilor ~i ale formatorilor. in cariera unui educator, intervine un moment in care se impune instituirea unci punti intre planul teoretic ~i eel real, intre fragmentar ~i global. Aceastii preocupare, a ciirei necesitate este resimtitii intr-un mod din ce in ce mai accentuat in vremurile noastre, s-a evidentiat uneori in unele situatii de instruire sau de rodare, care ii asigurii elevului confruntarea cu realitiitile viitoare. Existii domenii in care discipolul nu poate fi pus intr-o situatie realii, fie din ratiuni tehnice, de securitate, fie din cauza duratei activitiitilor pentru care e pregiitit, fie chiar pentru cii existii o confruntare cu un sistem complex de probleme §i de responsabilitiiti. Tinind cont tocmai de aceste dificultiiti, ca ~i de necesitatea de a sensibiliza elevii fatii de , viata" profesionalii, s-au conceput unele dispozitive de simulare, prin care o conjuncturii profesionalii este ,jucatii" ca o situatie de interactivitate. Aceasta explicii de ce, incii de mult timp, in transporturile rutiere, aeriene, maritime, au fost elaborate unele simulatoare de zbor, de conducere sau de pilotare, actualmente utilizate Ia un inalt nivel de complexitate. Mediile industriale solicitii extrem de multe instalatii de acest tip. in fata problemelor legate de educatie, de formare, de gestionare, de relatiile dintre indivizi, e prea putin probabil sii se facii apel Ia astfel de sisteme, bazate pe date matematice sau pe miisuriiri de capacitate, de abilitate, care necesitii mereu reactii previzibile, chiar dacii sint produsul unei oarecare complexitiiti. Atunci cind se abordeazii dimcnsiunea umanii, se subintelege, totodatii, includerea unui factor de non-automatism, deci de imprevizibilitate, ca ~i obligativitatea unei negocieri, a unei decizii luate in comun. in aceste conditii, confruntarea cu o situatie realii (sau chiar ~i cu una artificialii), ca §i cea cu o multiplicitate posibilii de decizii eficace au condus Ia elaborarea unor dispozitive care sii permitii o abordare globalii a modalitiitilor sau tehnicilor de rezolvare ~ide gestionare. Sii mai notiim ~i faptul cii utilitatea acestor dispozitive este extrem de dependentii nu numai de ,realismul" lor, dar mai ales de gradul de participare al formatorului Ia procesul lor de elaborare. Acesta din urmii este constrins Ia ni~te alegeri legate nu numai de natura activitiitii de formare aflate in curs, ci mai ales de specificitatea grupurilor ~i a indivizilor cu care a lucrat. Mai existii, in sfir~it, ~i o dimensiune a actualitiitii, care trebuie avutii in vedere atunci cind se vorbe~te despre constituirea ~i utilizarea acestor dispozitive, care ,imbiitrinesc" repede. Vom intilni, in cele ce urmeaza, citeva situatii, jocuri sau cazuri carora le sint asociate uneori ~i anumite clemente teoretice. E~antioanele prezentate aici au ca obiect furniwrea unor idei catre formatori, in scopul elaboriirii de noi situatii ~i dispozitive, prin care sii se poatii adapta sau completa exercitiile deja utilizate.
Dupii ce am analizat un anumit numar de fenomene legate de comunicare, de conversatie, de problematica grupului, se impune sa restituim tot acest ansamblu din perspectiva dinamicii lui caracteristice. Ce se poate spune oare despre toate aceste mecanisme, pe care, pe de o parte, le-arn demontat in interactiunea lor ~i care, pe de alta parte, sint inserate in evolutia unei structuri, a unei organizatii ? Acesta este §i obiectul dispozitivelor pe care le vom explora incepind de acum. Un ansamblu de metode pedagogice se sprijinii pe simularea unei situatii mai mult sau mai putin apropiate de activitatea celor supu§i formiirii.
De Ia pseudorealitate Ia formare Instituirea unei situatii de simulare pentru ni~te indivizi, in vederea antrenarii lor in sensu! abordarii unor obligatii. profesionale sau a unor situatii de luare de decizii, ori al intelegerii complexitatii problemelor §i a unor serii de responsabilitiiti, este deja cunoscuta §i confirmatii ca fiind importantii. In continuare, vom prezenta citeva dispozitive, situatii sau jocuri, ciirora, in func tie de caz, le sint asociate unele elemente teoretice. Prin e§antioanele existente aici, ne-am propus sa dam unele suporturi §i .sugestii formatorilor, care sa le permita elaborarea unor multiple dispozitive, spre a putea adapta sau completa exercitiile deja utilizate. Simularea permite trairea unei pseudorealitiiti §i determinarea evolutiei ei sub
forma unei experimentari sau a unei actiuni de formare, creindu-se astfel conditii pentru anticiparea unei intrevederi, a unei reuniuni, avindu-se in vedere reaqiile posibile ale interlocutorilor ~i pregatirea pentru dezbatere, negociere .. .
Metodele Acestea pot . fi grupate in trei mari categorii: 1. situatie de simulare ; 2. joe de rol ; 3. studii de caz. Aceste tehnici diferite fac apel Ia materiale mai mult sau mai putin sofisticate. Utilizarea lor poate acoperi diverse durate, unele jocuri putind dura mai multe luni . In toate aceste forme de abordare, faza de analiza, care se deruleaza a posteriori, in cadrul unei situatii interactive, este primordiala.
332
DISPOZITIVE DE SIMULARE
Obiectivele Simularea faciliteaza con~tientizarea problemelor abordate §i, Ia nivelul participantului, a comportamentelor acestuia, a manifestarilor sale apriorice, a competentelor sale (in termeni pozitivi sau negativi). Ea constituie, in acela~i timp, o aqiune de sensibilizare, dar §i de participare. Rolul animatorului este esential. La inceputul exercitiului, elva trebui sa procedeze in a§a fel incit obiectivul pedagogic propus sa fie bine accentuaL Pe parcurs, el va trebui sa anime grupul, preintimpinind totodatli derapajele care pot fi cauzate de latura aproape ludica a §edintelor de simulare. in concluzie, lui ii va reveni misiunea de a favoriza grupului realizarea sintezei asupra propriului sau demers, din care sa se retina anumite aspecte caracteristice. El va trebui sa aiba grija mai ales ca rolurile asumate, luarile de pozitie exprimate, dezbaterile §i negocierile sa nu lase unuia sau altuia dintre participanti o remanenta afectiva negativa; de unde importanta alegerii suportului §i, in acela~i timp, a concluziei dezbaterilor. Aceste tehnici sint extrem de dificil de utilizat. Intr-adevar, cu cit se miqoreaza distanta dintre eel supus formarii ~i obiectul formarii sale, cu atit mai mult este el implicat, in ansamblu, cu atit mai mult se intervine Ia nivelul profund al persoanei sale §i cu atit mai mult este invitat sa evolueze, sa se schimbe.
Cu toate aces tea, rezistenta (esential afectiva) Ia implicare este considerabila. Este motivul pentru care, destul de frecvent, e necesara scoaterea problemelor din mediul profesional vizat, pentru transpunerea lor intr-un alt mediu (de exemplu, din universul educatiei in eel al intreprinderii). Acest demers permite suprimarea caracterului dramatic al problemelor §i evitarea unor tendinte pesimiste, de culpabilizare. Temele §i situatiile sint legate mai putin direct de obiectivele pedagogice determinate. Formatorul este eel care trebuie sa-§i dea seama daca o situatie sau alta poate determina grupul sa progreseze. Exista o anumita maleabilitate a suporturilor, care permite orientarea analizei spre obiective pedagogice diferite. Trebuie sa adaugam, in sfir§it, ca Ia nivelul tehnicilor utilizate, atit in ceea ce prive~te pregatirea, cit ~i animarea, limitele sint in numar destul de mic. Suporturile pot fi numeroase §i variate : audiovizuale, scenice, scrise, desenate, inregistrate ... Animarea trebuie sa faca ape! Ia toate resursele ~i competentele formatorului, a carui preocupare esentiala trebuie sa fie stimularea evolutiei in profunzime a grupuJui, cit mai departe pe scara posibilitlitilor sale, protejind, in acela~i timp, pe fiecare participant de traumatismele care pot fi produse de o imp1icare afectivli prea putemicli. Altfel spus, Jocul acestor metode in cadrul procesului de formare nu e deloc de neglijat.
CAPITOLUL 2
SITUATII DE SIMULARE Exercitiile l>ropuse in acest capitol vizeaza simulari relativ simple: rezulta, de aici, o oarecare u~urinta de realizare §i posibilitatea de a valoriza conduitele care ar fi fost adoptate, in cadrul lor specific, de diver§ii participanti. Desfa~urarea operatiilor consecutive definirii simularii implica o observare atenta : aceasta va fi asigurata de animator sau de formator, care vor putea fi asistati de unii participanti. Printre fenomenele observate, vom putea nota: mecanismele de izolare a indivizilor (sau a echipelor), - transferul de comportament sau al unor puncte de vedere obi~nuite, inadaptate Ia situatia propusa, varietatea conduitelor in raport cu acela§i ansamblu de constringeri, rapiditatea intrarii intr-o serie de conflicte de interese, de roluri sau de functii, - tendintele irealiste (mai ales privind duratele), !ipsa de incredere in alte grupuri decit in eel de apartenenta, - inclinatia catre manipulare sau tri§are, - tendinta spre nerespectarea unui contract incheiat, - incapacitatea distingerii adevaratului adversar, - influentarea liderului de catre unii, in detrimentul altora etc. Frontiera dintre simulare ~i jocuri de rol sau studii de caz este, in mod evident, labila. Totu~i, simularea implica operatii practice, in timp ce celelalte doua formule sint aplica}Jile preponderent prin dialog §i reprezentare teatrala sau chiar prin unele schimburi tehnice.
Incidentul dintr-un centru de orientare ~i informare Este vorba despre un incident provocat de catre un subgrup in timpul unei reuniuni, fapt care antreneaza plecarea uneia dintre persoanele care au intervenit. Pe parcursul unei reuniuni bilunare a unui astfel de centru, este desemnat un
consilier, care sa prezinte, pentru toti colegii sai, intreaga documentatie primita in intervalul scurs de Ia ultima reuniune. El are aceasta misiune de foarte multi ani. Cu ocazia fiecarei reuniuni, o parte dintre participanti ascultli, iar restul discuta despre altceva. In ziua Ia care ne referim, doi dintre cei prezenti discutau mai aprins decit in alte dati. in Joe sa continue sa vorbeasca,
SITUATII DE SIMULARE
DISPOZITIVE DE SIMULARE
334
consilierul a preferat sa citeasca paginatia Buletinului oficial. S-au scurs citeva secunde plna Ia instalarea tacerii. in ace! moment, consilierul a parasit sala.
Obiective 1. Studierea problemelor ridicate de anumite comportamente. 2. Identificarea tipurilor de sentimente ~i de conduite pe care le-arn fi adoptat In functie de rolurile atribuite .
:1
Incidentul A treia fazii Prima fazii !"i Formatorul propune grupului expunerea unui Formatorul faciliteaza o reunire a comportamentelor evocate de catre participanti, in mod ~~~; incident (evocat in textul de mai sus). succesiv, in raport cu cele patru roluri aferente situatiei provocate prin plecarea consiA doua fazii lierului. Aceasta faza poate fi condusa in mod ;:&~ Fiecare este invitat sa-~i puna intrebari in progresiv (in cadrul unor mici grupuri, apoi ~:Q~ mod individual. .. Cum trebuie sa procedam? in formula completa) . ·()~ - daca sintem unul dintre cei doi turbulenti ; A patrafazii ~~' - daca sintem consilierul care a ie~it; Formatorul propune o discutie privind metoda · - daca sintem animatorul ; de lucru ce trebuie adoptata in cadrul grupu- daca facem parte din auditoriu. rilor de ,egali ". ·
echipa pedagogica insarcinata sa se ocupe de stagiul unor tineri care solicita posturi. Acest stagiu trebuie sa dureze ~ase luni §i sa fie intensiv. Vi s-a cerut sa faceti o pregatire de o saptamina, in vederea insu~irii de catre stagiari a unor elemente care vi se par importante. Puteti asigura dumneavoastra i~iva desfll§urarea acestui proces sau puteti invita unul sau mai multi colaboratori dintre colegii dumneavoastra. Spre a suscita interesul stagiarilor pentru acest curs experimental, vi se cere sa scrieti o pagina de prezemare. Textul va trebui sa fie
335
redactat astfel incit cursantii sa poata opta in cuno§tinta de cauza pentru unul sau altul dintre cursuri. Stagiarii in calitate de tineri solicitanti ai unor posturi beneficiind de un stagiu de ~ase luni, intensiv, in acela~i cadru institutional, doriti sa participati Ia aceasta aqiune experimentala. Trebuie sa alegeti un curs pentru dumneavoastra in~ iva. in acela~i timp, sinteti sratuiti sa formulati dinainte, in mod clar, criteriile pe care va sprijiniti alegerea. ~i
·.=-;
Formularea unei secvente dintr-un proces de invatamint ~i negocierea sa Se are In vedere pregatirea In echipa a unui proces de invatamint, adaptat Ia un grup ~i negociat impreuna cu el.
Obiective 1. Clarificarea principiilor ~i continuturilor unei sesiuni, ale unei actiuni de formare, pe durata scurta. 2. Gasirea unei formulari atractive pentru actiunea de formare adresata anumitor categorii de persoane.
Simularea unui proces de invatamint intr-un timp foarte scurt, care permite amplificarea calit.iitilor ~i defectelor aferente comportamentelor profesionale, uneori in maniera caricaturala, se pune problema simularii unui proces de invatamint (Ia nivel primar, secundar sau superior).
3. Sublinierea tentatiei profesorilor ~i a formatorilor de a pregati un proces didactic destul de inaccesibil ,elevilor" sau stagiarilor.
4. Dezvaluirea capcanei in care pot fi
prin~i
unii profesori, aceea de a vrea sa abordeze totul, intr-o tota!a ignorare a duratelor acordate tematicii.
5. Evidentierea dificultatii resimtite de o
Obiective 1. Reliefarea dificultatilor de" concepere ~i de organizare a unui proces de invatamint.
2. Atragerea atentiei asupra dificultatilor proprii lucrului in echipa a! profesorilor.
echipa sau chiar de doua persoane de a - ~i imparti roluri diferentiate ~i complementare.
6. Prezentarea diversitatii formulelor realizabile, luind ca punct de plecare ,program".
aeela~i
0 secventa dintr-un proces de invatamint Primafaza Formatorul separa participantii in doua grupuri: a! profesorilor ~i al stagiarilor.
Formatorul irunineaza fiecarui grup textul care il vizeaia ~i pe baza caruia se explica unele
schimburi §i se redacteaza formularile cerute. A treiajaza Textele redactate sint schimbate intre grupuri, fiind analizate in interiorul fiecaruia dintre ele.
A patrafaza Cele doua grupuri se reunesc, intregind explicarea propriilor lor pozitii ~i efectuind o clarificare a respectivelor texte.
Profesorii Sinteti profesori intr-un departament universitar sau intr-un GRETA 1 ~i faceti parte dintr-o I.
Groupements d'etablissements pour Ia formation continue [Grupuri de institutii pentru formarea continua] (n.tr.).
--------------------------
Simularea unui proces de invatamint Primafaza Formatorul cere grupului sa se scindeze in subgrupuri de ~apte-opt membri, care vor trebui sa desemneze, in cinci pina Ia zece minute, pe doi dintre ei drept profesori ai fiedirui subgrup ~i pe un altul, ca observator a! activitatilor ~i comportamentelor. A douafaza Fiecare subgrup deleaga pe cei doi projesori sa-l contacteze pe formator, care inmineaza
fiecarei echipe de profesori, lara vreo explicatie, foaia de instruqiuni de mai jos : jn calitate de projesori, avefi sarcina de a pregati ~i conduce, fn cooperare, fnceputul unui curs privind fnvaJiimfntul (pentru nivelul ales), plecfnd de Ia urmatorul material: - arbore; - carti; - lumina; - imaginatie ;
336
DISPOZ!TIVE DE SIMULARE
- personal irate ; - distraqii; - etica; - fam ilie; - deschidere ; - teste; - comunicari ; - cuno~tinte ; - viziune globala ; - critica; -judo. Ave{i La dispozi{ie douazeci sau treizeci de minure pemru a pregari ~i a comunica grupu lui proiectul dumneavoastra didactic". A treiajaza Profesorii i~i pregaresc ~i elaboreaza proiectele, in cadrul diferitelor subgrupuri, sub supraveghe rea unui observator. A patra faz a in fata formatorului (sau a echipei formatorilor) , fiecare subgrup expune ceea ce s-a intimplat: - metoda propusa de profesori; - continuturile asimilate ; - semimemele incercate. Apoi projesorii indica ceea ce au vrut sa faca ~ i modul in care au incercat sa coopereze.
Alternanta unor sarcini vizind studiul ~i observarea Acest exercitiu, relativ w~or de aplicat !?i de condus, cere participantilor sa se imparta in mai multe subgrupuri, care vor avea de indeplinit, pe rind, sarcini distincte, dar asociate, alternind o activitate cu observarea activitatii celorlalte subgrupuri, fiecare lucrind in permanenta in prezenta celorlalte. De exemplu, un subgrup se poate ocupa cu alegerea unei teme, unul, cu studierea acestei teme, un al treilea, cu observarea !?i redactarea de mesaje, un altul, cu tratarea mesajelor ori cu organizarea etc.
in sfir~it , observatorii trag o concluzie asupra a ceea ce au remarcat, in ceea ce pr i ve~te atit pregatirea, cit ~i modul de desta~urare a procesului didactic in imeriorul subgrupurilor. A cincea faza Formatorul conduce un srudiu comparat privind unele metode utilizate ~i piedicile intilnite. Varianta ,Sarcina dumneavoastra fn calitate de responsabil de orientare, fn cooperare cu colegul dumneavoastra, consta fn a stimula gfndirea unui grup, fn legatura cu materialul de maijos: - arbore; - bro~ura; - lumina; - dosar; - personalitate ; - distraqie ; - afectare; - familie; -test; - sfat. Dispune{i de douazeci-treizeci de minute pentru a va analiza sarcina, a va elabora strategia ~i a determina grupul fncredin{at dumneavoastra sa lucreze."
Obiective 1. Propunerea unei simulari vizind existenta unor raporturi de interdependentli !?i putere intr-un cadru social. 2. Evidentierea !?i analizarea conflictelor dintre subgrupuri in interiorul institutiilor. 3. Acordarea posibilitatii de a reflecta in legaturli cu problemele vietii in grup. 4. Oferirea ocaziei de a elabora unele reguli metodologice de lucru in cadrul unei reuniuni. 5. Producerea unei situatii care sa faciliteze prezentarea unor elemente teoretice de psihologie sociala.
SITUATII DE SIMULARE
337
Studiu ~i observare I. Prezenrare ~i organizare
Formatorul explica, rapid, natura exercitiului invita participantii sa se impartii in subgrupuri: G 1 , G 2 , G 3 , G4 , G 5 , definindu-le sarcinile afereme ~i constringerile specifice. - Subgrupul G 1 , compus din trei pina Ia cinci persoane, va dispune de douazeci de minute pentru a discuta ~i defini un subiect, ce urmeaza a fi prelucrat ~ i propus, cu o metoda de studiu adecvatii, subgrupului G 2 , care, impreuna cu celelalte subgrupuri, va urmari discutia primului subgrup. ~i
- Subgrupul G 2 , reunind intre cinci ~i opt persoane, va dispune de patruzeci de minute pemru a srudia subiectul definit de G 1, conform metodei indicate, in prezenta celorlalte subgrupuri. - Subgrupul G 3 , cuprinzind de Ia cinci pina Ia o suta (sau mai multi) participanti. va tine, in lini~te, sub observatie subgrupurile G ~i G , 1 2 adresind mesaje scrise subgrupului G 4 . - Subgrupul G 4 (compus din trei pina Ia opt persoane) prime~te mesajele subgrupului G 3 , le claseaza ~i observa reaqiile subgrupului G5 . - Subgrupul G5 ~i formatorul administreaza timpii afectati ~i propun o exploatare colectiva a mesajelor ~i a observatiilor, ca ~i a impresiilor provenite de Ia diversele subgrupuri.
·z
c
- se simte in pozitie de lider in raport cu G 2
;
- nu intra deloc in raport tu acesta ; - are tendinta de a-~i masca propriile conflicte ~i neplacerea de a fi observat de G 2 ~i de celelalte subgrupuri , cautind un subiect relativ abrupt, tara a se preocupa de componenta lui G 2 ~i de dori ntele membrilor acestuia, care sim, totu~i . prezenti ( ~i care reaqioneaza nonverbal) ; - nu tine cont de durata scurra care limiteaza activitatea lui G 2 •
G2 : - resimte presiunea, de autoritarism defensi v, exercitata de G 1 asupra sa ~i incearca sa-i reziste; - trateaza cu reticenta subiectul, incercind sa-l deformeze ;
2 . Faza de executare a sarcinilor subgrupurilor G1 ~i G2
- Acompaniate de activitatile lui G 3 controlul efectuat de G 5 .
:an
activitiitii grupurilor, a conducerii reuniunilor, U) a diferitelor forme de ani mare, a fenomenelor · ~ ·· de autoritate (conducerea grupului sau ..... puterea) , a relatiilor dintre indivizi in cadrul unui grup (o clasa, o institutie, o organizatie ,W etc.). ·:5 ;::) 5. Comentarii (,) in general, pe parcursul executiirii sarcinilor, 0 se observa urmatoarele fenomene : G,:
~i
G 4 , sub
- urmeaza, dar GJ:
~i
evira metoda atribuira.
3. Faza de exploatare a mesajelor emise de G3 - Ia inceput, este mai in largul sau decit G 1 ~i Gz; Faza de valorificare a mesajelor emise de G 3 , ca ~i a impresiilor traite de diversele subgru- - curind se sirnte totu~i frustrat de exprimapuri, unele in raport cu altele, privind com- rea direcra, verbala, ~i de !ipsa de influenta portarnentele lor in raport cu sarcinile ~i cu imediara a mesajelor lui ; perceperea situatiei. G5 interpeleaza succesiv - arara interes, apoi indiferenta; pe G 1 ~i G 2 in legatura cu indeplinirea misiu- - i~i indepline~te, Ia incepu(, sarcinile de nilor lor, apoi cu raporturile lor fatJi de G 3 , _ redactare, de,Observare, de valorificare, dupa cerindu-i lui G 4 sa concluzioneze pe marginea care le abordeaza in mod neregulat. mesajelor lui G 3 , dupa care acesta din urma G4 fi G5 : generalizeaza schimbul. sint ocupate cu misiunea lor; 4. Faza de teoretizare La sfir~it, formatorul poate sa faca o expunere de ordin general asupra vietii emotionale ~i
- se amuza pe seama reaqiilor lui G 1, G 2 , G 3 ; - se simt imr-o pozitie dominanta;
------------------------- -
DISPOZITIVE DE SIMULARE
338
- sint pregatite sa fie agresive in raport cu celelalte subgrupuri. in general, in timpul ~edintei de valorificare, se observa urmatoarele fenomene : - competitia spomana dintre subgrupuri, consecintii evidenta a naturii dispozitivului care le leaga, provoaca emergenta unor sentimente de frustrare, a unor opozitii afective, a unor atitudini agresive in raport cu autoritatea sau cu cei de Ia baza, ~i aceasta cu atit mai mult, cu cit formatorul le inlesne~te izbucnirea adoptind o atitudine permisiva, neutra. Acesta poate ~i trebuie totu~i sa le controleze confruntarile. evitind manipularile ~i gindindu-se Ia modul in care s-ar putea echilibra luarile de pozitie. Pe parcursul schimburilor : Gl: - ii repro~eaza lui G 2 de a nu fi studiat subiectul ~i de a fi falsificat metoda pe care i-a indicat-o.
-~-,
G2 : - protesteaza impotriva acestor cnt1c1 ~i se apara insistind asupra insuficientelor ~i conflictelor lui G 1, ca ~i asupra inadecvarii subiectului ~i a metodei .
GJ: - critic a atit pe G 1, cit ~i pe G 2 , dintr-un imbold de defulare; - favorizeaza exprimarea opozitiei dintre G 1 ~i Gz. G4:
- regleaza pe alta cale nivelul agresivitatilor, rectificind exprimarile excesive ale unora ~i ale celorlalti ; - denunta agresivitatea lui G 2 ; - i§i arata propria-i agresivitate (pina atunci, retinuta). G5:
- echilibreaza conflictele dintre unii ~i ceilalti, spijinindu-se §i pe sfaturile formatorului .
Varianta (prin simplificare)
~~--
1. Faza de prezenrare
-:.,;.~
a exerci[iului
~i
organizare
;.z~ Animatorul propune un subiect de discutie
!uf (stabilit in prealabil), invitind participantii :i sa se repartizeze in subgrupuri ~i indicin-
;3,: du-le, rapid, ce vor avea de racut.
~ ~ 1 (§~se _pina Ia opt persoane) va conduce ~ diSCU\Ia tlmp de
0 Ora.
.'!li G 2 (imre §ase §i o suta de persoane) va inter-
veni, in scris, trimitind mesaje cu o.bservatii sau propuneri lui G .
G 3 (pentru
a-~i
exprima imp resiile, a emite sugestii, a aduce informatii complementare, a-~i manifesta acordul sau dezacordul, a-~i arata imeresul sau sentimemul de frustrare pe care 11 incearca etc.). G3 supune observatiei, in acela~i timp, pe G 1 ~i G 2 . Atentia sa poate viza mai ales : - ideile emise ; _ metoda de lucru urmata . . . . . ' . - clunatul dm mtenorul subgrupunlor;
3
G (de Ia trei Ia opt persoane) va primi mesa3
jele subgrupurilor §i ii va supune observapei pe G 1 §i G 2 •
2. Faza de studiu G 1 trebuie sa se organizeze rapid, pentru a desernna un animator §i un raportor. dupa -·care va discuta asupra stibiectului timp de 0 ora. G 2 trebuie sa intervina in scris, in orice moment, fl\cind sa-i parvina mesajele sale lui
- maniera in care sint sustinute rolurile; - - momentele in care pot aparea roluri neprevlizute; - momentele de opozitie din interiorul lui G 1, apoi din eel a! lui G 2 ; - modul de acordare a cuvintuluL (cei care vorbesc §i cei care nu vorbesc in G 1, cei care trirnit sau nu trimit mesaje in G 2). - posibilele lupte pemru conducere in G 1, §i nonverbale in G 2 etc.
SITUA Til DE SIMULARE
3. Faza de exploatare
Formatorul adreseaza imrebari, succesiv, lui G 1 §i G 2 sau in ordine inversa, in funqie de gradul de tensiune, in legatura cu ceea ce au trait, cu ceea ce erect despre executarea sarcinilor lor §i cu sentimemele pe care le nutresc fatii de observatori. ii da, apoi , cuvimul lui G 3 , pentru a vorbi despre mesajele §i observatiile emise. 4. Faza de reorerizare (cf. supra)
De asemenea, e posibil sa se faca referire Ia dispozitivul adaptat de Jacques §i Maria Van Bockstaele, in anii '60, dispozitiv in cadrul
Dilema Acest exercitiu, u~or de aplicat, a fost inspirat de un caz bine cunoscut in teoriile deciziei, care poate fi rezumat astfel: Doi pre supu~ i hoti sint arestati in urma comiterii unei fapte reprobabile. Judecatorul ii inchide in doua celule separate, spunind fiecaruia : ,Dacii fl denun[a[i pe celiilat fiirii ca el sa o facii, va fnsemna cii ve[i fi ajutat justi[ia ~i. prin urmare, nu ve[i fi condamnat decft la cinci Zuni de fnchi soare, iar celiilalt, la patruzeci ~i opt de luni. Dacii nici dumneavoastrii, nici celalalt nu miirturisiJi, veJi fi achitaJi amfndoi. fnsa, dacii vii denunfafi reciproc, veJi fi condamnafi, fiecare, la cite treizeci $i $ase de Zuni de inchisoare". In virtu tea alternative! or pe -care le comporta, acest exercitiu a primit, frecvent, numele de Dilema prizonierului: ce strategie poate alege fiecare dintre parti. ca ~i fiecare dintre prizonieri, avind in vedere ipotezele ce se pot face in legatura cu posibilul comportament al celuilalt ~i dat fiind un astfel de barem de riscuri sau de avantaje. Sa remarcam ca, Ia inceput, exercitiul pare dificil de efectuat, de inteles, ca toate
339
caruia grupul observator beneficia de comentariile unui animator, care, cu ajutorul unui microfon §i a! unor cli§ti, ii sensibiliza cu privire Ia fenomenele care se desfl\§urau in fata lor. 5 . Comentarii
in general, se constatii. urmatoarele fenomene: - subgrupurile nu vor sa intre in relatie unele cu altele in timpul efectuarii exercitiului, cind nici o cenzura nu le imerzice sa o faca ; - G 2 se arata agresiv in mesajele sale referitoare Ia G 1 §i G3 . Deseori, el amicipeaza unele propuneri care sint apoi emise, prin inducfie. in interiorul lui G 1 .
jocurile, chiar ~i cele mai simple. E necesar sa li se explice participantilor ca totul devine mai clar pe masura ce se inainteaza.
0 scurta descriere Acest joe de simulare reune~te trei subgrupuri : doua echipe trebuie sa ia o serie de decizii, pe care sa le incredinteze, confidential, unui subgrup de bancheri. Deciziile sint reprezentate schematic, dar in a~a fel incit combinatiile lor sa antreneze unele consecinte pentru toate cele trei subgrupuri, plecind de Ia acela~i harem. Sint prevazute doua faze de negocieri, exercitiul jucindu-se in mai multe faze ~i perioade de adoptare a unor decizii. Un al patrulea subgrup poate asigura unele functii de observare. Numarul de participanfi : eel putin zece, tara nici o problema, douazeci sau chiar mai multi. Durata : aproximativ o jumatate de orli-o ora, pentru exercitiu, intre o jumatate de ora ~i doua ore, pentru discutie.
Comentarii
Obiective
Strategia minimax, minimul maximului de riscuri (solutia BY), este una de prudenta de !ipsa de incredere, prin care banca iese mereu in avantaj. Strategia maximin. maximul minimului 1. Determinarea aparitiei aspectelor de cl~tiguri (solutia AX), este una prin care subiective ~i fantasmatice ale actelor de se poate ci~tiga mult, dar pierde Ia fel de decizie (in mod normal, rationale). mult. Fiecare echipa este expusa Ia riscul 2. Studierea fenomenelor de neincredere ~i de care cealalta se fere§te, dar problema de rivalitate latenta dintre subgrupuri. e de a ~ti.. . care e ad eva rata problema. 3. Aprofundarea ipotezelor strategice ale Or, adversarul este banca , ceea ce echipele percep deseori cu dificultate, intr-atit e de paqilor aflate in negocieri . puternica dorinta de a cl~tiga impotriva 4. Sublinierea faptului ca, in general, combativitatea este mai utila declt competitia . celeilalte echipe.
Prin asumarea acestui exercitiu ~i a discutiilor pe care le implidi, se pune problema studierii faptelor de negociere ~i a celor decizionale. De unde urmiitoarele obiective:
....CD
Diferitele faze ale jocului Dupa ce participantii s-au repartizat in diferitele subgrupuri (ca oriemare, pot exista bancherii, echipa AB ~i echipa XY), formatorul prezima modul de dsfli~urare. - Fiecare dint~e cele doua echipe dispune de trei minute din treisprezece pentru a alege intre doua decizii, reprezentate prin doua litere , obligatoriu inscrise pe mici bucati de hirtie, A sau B pemru prima, X sau Y pemru a doua. Alegerile nu ramin !ara consecinte. Baremul este prezentat pe tabla sau li se inmineaza o data cu regula vizind platile, raportate Ia cl~ti gurile ~i Ia pierderile fiecarci echipe, pentru fiecare cuplu de decizii (a se vedea tabe!ul I). in sfir~it, fiecare echipa prime~te , oral sau in scris, urmlitoarca instructiune: "Trebuie sa cf~tigafi maximul de puncte posibile". Partida se deruleazli in trei etape : douli de cite cinci luliri de decizii , separate de o fazli de negociere, de zece minute, §i o etapli finalli, pentru luarea a trei decizii. La sfir~itul fieclirei faze de negociere, echipele, separate, au trei minute inainte de a incredinta bancherilor deciziile J.or. - Bancherii vegheazli Ia respectarea riguroasli a timpului (a scadentelor), inscriind rezultatele in tabel.
- - -- -------- - -------------
341
r---------- - - - ----- -- -- - - - - - - - Desigur, acest joe are un scor nul, nemaifiind necesar sa se precizeze oral acest lucru : bancherii incaseazli ceea ce pierd ceilalti, ~i invers, platesc ceea ce ci~tigli ceilalti. Rezultatele afi~ate pe parcursul desfli~urarii jocului sim totalizate de catre bancheri, Ia sfir~itul fieclirei perioade. Rezultatul final este suma algebrica a celor trei rezultate partiale. Formatorul supravegheaza respectarea instructiunilor, sprijinindu-i pe bancheri in administrarea timpului ~i incurajindu-i pe participanti sa descopere, progresiv, semnificatia instructiunilor.
Baremul cf~tigurilor ~i al pierderilor. fn diferitele cazuri posibile de combinaJii ale cuplurilor de decizii. N.B.- in imeriorul acestu i tabel, echipele AB ~i XY trebuie sli fie inlocuite prin numele lor corespunzlitoare (de exemplu, albaFrii ~i ro~ii sau bizantinii ~i venetienii etc.) Cifrele + 3 , _3 , -6 se raporteaza Ia tot atltea unitati de cont (M F 1 sau miliarde etc. ), in funqie de inspiratia grupurilor. Acest tabel va fi afi~at sau distribuit, pemru a fi vlizut de ambele subgrupuri.
Tabelu l I : Baremul B
A
X
y
Dilema
Formatorul da clteva indicatii sumare in !ega· .,.. tudi cu jocul, dar cu o oarecare precautie, l•r pentru a nu antrena unele sugestii sau tenZ, dinte. El poate face ape! la ni~te volumari, -~ : care sa observe ceea ce se va petrece. ::{ Tot formatorul le cere apoi participantilor sa constituie patru subgrupuri: bancherii 0 (doi-trei), doua echipe de trei pina la ~ase persoane, care vor avea un rol activ in luarea - ~ · de decizii, ~i un subgrup de observatori. Participantii sint ruga1i sa-~i aleaga numele de echipe, putind fi vorba de prenume, de nume de ora~e. de culori etc. (de exemplu, alba~trii ~i galbenii) . Se poate face ~i o paralela cu unele situatii reale , in care cele doua parti sint imr-o aparenta competitie, avind totu~i scopuri comune. Distantate una de alta, echipele pot fi supuse atentiei mai multor observatori, care noteaza fenomenele de influenta, de contributie reflexiva sau de asumare a puterii in interiorul fiecareia dimre ele. Formatorul ii poate reuni pe observatori, pentru a-i preveni in legatura cu fenomenele ce pot fi observate in cadrul fiecarei echipe ~i intre diversele subgrupuri (natura relatiilor, a rolurilor ~i a comunicarilor) .
(f a.
SITUATII DE SIMULARE
DlSPOZITI YE DE SIMULARE
340
solutia BX: echipa AB: echipa XY : solutia BY: echipa AB: echipa XY :
solutia AX: echipa AB : + 3 echipa XY: +3 solutia AY: echipa AB : - 6 echipa XY: +3
Yom nota eli: - daca echipa AB joacli A ~i echipa XY, X, ambele echipe ci~tiga cite trei puncte, iar banca pierde 6 (strategie maximin : maximul din minimul de cl~tigu r i pentru echipe) ; - dacli echipa AB joaca B ~i echipa XY, X, AB 3 puncte, XY pierde 6, iar banca obtine 3 (strategia maximului din maximul de riscuri pentru XY);
ci~tigli
- dacli echipa AB joacli A ~i echipa XY, Y, AB pierde 6, XY ci~tigli 3, iar banca obiine 3 (strategia maximului din rnaximul de riscuri pentru AB); - daca echipa AB joacli B ~i echipa XY, Y, ambele echipe pierd 3, iar banca obtine 6 (strategia minimax pentru fiecare dintre cele douli echipe, minirnul din maximul de riscuri). Jocul se desta~oara deci prirr trei incercliri consecutive, separate prin douli negocieri de cite zece minute, prima - dupli cea de-a cincea incercare, a doua - dupli cea de-a zecea incercare. Dacli echipele nu utilizeazli timpul destinat negocierii (neintelegindu-se sau, dimpotriva, fiind imr-un acord deplin), durata alocata
+3 -6 -3 -3
trebuie sli fie respectata de clitre bancheri. De asemenea, ei nu pot accepta decit o singura decizie scrisa (A sau B ; X sau Y) Ia fiecare trei minute, neprimind deci un set de decizii o data. Discufie La sfir~itul partidei, animatorul discutli cu participantii (timp de o jumlitate de orli-o ora, aproximativ), reflectind in special asupra modului in care a fost interpretat jocul ~i asupra fenomenelor de negociere. Analiza situatiei in raport cu viata de grup realli, dacli este realizata cu precautie, se poate dovedi extrem de nuantata. Observatorii pot contribui cu informatii privind fenomenele din interiorul echipelor, care au avut consecinte asupra raporturilor dintre cele douli echipe (de exernplu, unul dimre participanti sugereazli trlidarea unui angajament asumat in tirnpul unei perioade de negociere sau emite el insu~i o hirtie continind o alta decizie decit cea luatli de echipli etc.). I.
Mii (milioane) de franci (n.tr.).
L----- - --- - ---------~----- - --
342
DISPOZITIVE DE SIMULARE
r-- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Tabelul ll: Exemplu de
I
afi~are
a unor rezultate Ia jumiitatea jocului
Nr. deciziilor
I
2 3 4
5 ~·
I
I I
1!
8 -9 10 12 Tl -
-
I
I
Deciziile Echipa AB Echipa XY BX I +3 I -6 BY I -3 I -3 BY I -3 I -3 BY -3 -3 AY +3 -6 -12 -12 +3 +3 AX
I
AY
+.)
I
-6
Banca +3 +6 +6 +6 +3 +24 -6
'J
I
+3
I
+3
-11 -12
13 T3 TOTAL: Tl+T2+T3
-
Deseori, chiar inainte de inceperea jocului, unul sau mai multi participanti semnaleaza faptul ca e suficient sa se joace combinatia AX (maximin), pentru ca cele doua echipe sa d~tige . Foarte rar se intimpla ca aceasta sugestie sa fie aplicata in mod hotarit. in general, cele doua echipe i~i asuma eel mai mic rise, combinatia BY (minimax), pierzind amindoua. Instructiunea ,trebuie sa ci$tigaJi maxi mulde puncte" este, invariabil, interpretata de cele doua echipe Ia modul ,trebuie sa
ci$tigafi mai multe puncte decft ceilalJi". Membrii fiecarei echipe i~i asuma cit mai putine riscuri posibile, din teama de a nu ft in$elafi de catre cealalta echipa, tara sa-~i dea seama ca interesele lor sint comune ~i ca adevaratul adversar este banca. in timpul negocierii, fiecare echipa incearca sa o convinga pe cealalta sa
SITUA Til DE SIMULARE
intr-o situatie neavantajoasa este tentat sa-§i suspende angajamentele. 0 situatie de cooperare are mai multe ~anse sa se produca daca, fie prin hazardul lucrurilor, fie prin vointa participantilor, cele doua echipe inregistreaza ci§tiguri sau pierderi in numar ega!. Cooperarea se poate decide atunci impotriva inamicului comun, adica a subgrupului de bancheri. 0 analiza reala a situatiei e foarte dificil de efectuat, §i mai ales de dus pina Ia capat, din cauza unei diversitati de motive cu caracter emotional : fenomene legate de neincredere, de competitie, de monotonie (se prefera pierderile decit monotonia), fenomene de inversare brusca a pozitiilor (intre majoritate §i minoritate, in interiorul unei echipe) etc. Se poate constata existenta unei dorinte contradictorii, de neasumare a unor riscuri §i, prin aceasta, de §i mai mare expunere.
343
Indivizii joaca in propriul lor detriment. Statistic, cele doua echipe pierd, iar banca iese ci§tigatoare. Solutia minimax (BY) face parte dintr-o infrastructura culturala, pe care participantii o adauga instruqiunii. Este vorba de seleqia reductiva a fenomenului educativ, caracteristica practicilor culturale. In realitate, e necesara combativitatea, §i nu competitia. Problema nu e ca toti sa fie Ia acela§i nivel, ci Ia niveluri care sa ofere maximul de posibilitati fiecaruia. Ceea ce se impune e indepartarea fantasmelor care estompeaza mizele reale, determinind o conduitli autodistructiva, in cazul ambelor echipe. Principiile negocierii pot fi desprinse din aceasta situatie. Pe parcursul schimburilor, se poate vedea pe viu importanta subiectivitatii, a proieqiilor neincrezatoare ~i a inversiunilor de pozitie.
,_1\i
Variante manifeste incredere, tara ca ea insa§i sa se angajeze intr-un mod explicit. Aceste angajamente sint, de cele mai multe ori, nerespectate. Atunci cind o echipa tradeaza angajamentele pe care ~i le-a luat in urma unei negocieri, membrii ei i~i justifica atitudinea sustinind ca §i-au luat masuri preventive impotriva eventualei tradari din partea celeilalte echipe. Cooperarea dintre cele doua echipe este prin urmare supusa e~e cului, din teama uneia de a nu fi in~elata de cealalta sau de a nu ci~tiga mai putin decit cealalta (e vorba aici de prezenta mitului identitar : se prefera o pierdere comunli, in Iocul unor ci~tiguri inegale). Unul dintre obiectivele fieclirui grup constli in a se situa in pozitie de fortli (de a pierde deci mai putine puncte decit partenerii de joe) in momentul negocierilor. in general, grupul care se gase~te
Varianta 1 ExerciJiu comprimat
Se poate reduce durata exercitiului ; acesta poate fi jucat in zece minute, el cuprinzind, atunci, doua faze pentru patru decizii (luate din doua in doua minute), urmate de o faza finala, alocata unui numar de doua decizii (luate, de asemenea, in doua minute). Etapele de negociere, dintre prima ~i a doua faza sau dintre a doua ~i cea finalii, vor fi reduse Ia ~apte minute. Aceasra forma restrinsa provoaca, de asemenea, fenornene interesante. Varianta 2 Fie pentru eli jucatorii par sa fi modificat rnecanisrnul exercitiului (jucind pe varianta AX in mod sisternatic sau falsificind anurnite reguli), fie pentru a accentua incertitudinile ~i tentatiile de a trlida angajarnentele (uitind de consecintele ernotionale care vor rezulta de aici ~i care se vor traduce, ulterior, printr-o deficien!ll a cooperarii dintre cele doua echipe), e posibil, de exemplu, ca Ia mijlocul celei de-a doua faze sa se intrerupa pentru un
~ ~
moment partida, anuntindu-se: ,Din cauza unor modificiiri pe piaJa mondialii, baremul . . s-a schimbat". Dupa care se afi~eaza noul ~'l barem. Acesta se poate prezenta in forrnele expuse in tabelele de mai jos (III, IV, V), .: ; stabilind un echilibru mai mult sau mai putin stabil intre echipe. ' if.
1
ti
i·2 j
~ Prin schirnbarea barernului, echipele sint deter- ;;Qf minate sa-~i reevalueze angajarnentele sau chiar ;tQ;~ sa le trlideze, mai ales daca existenta unui '"' barem asirnetric poate incita.la urrnarirea pro-: priului interes irnediat, in locul raportlirii deciziilor personate Ia eventualitatea unei cooperliri. Tabelul Ill
X
A solutia AX: echipa AB : + 2 echipa XY: +2 solutiaAY: echipa AB : - 8 echipa XY: +4
B
solutia BX: echipa AB: +4 echipa XY : -8 y solutia BY: echipa AB : - 2 echipa XY: -2 Baremul tabelului III fuvorizeaza solutiile BY.
J
--------------------------
344
SlTUATll DE S!MULARE
D!SPOZ!T!VE DE SlMULARE
---- - -- - -------- - -- -- - -----Tabelul IV X
y
A solutia AX: echipa AB : echipa XY: solutia AY: echipa AB : echipa XY:
+I +4 -4
+I
solutia BX : echipa AB: +4 echipa XY : -I solutia BY : echipa AB : -I echipa XY: - I
Baremul tabelului IV favorizeaza solutiile BX . Tabe lul V X
y
A solutia AX: echipa AB : echipa XY : solutia AY: echipa AB : echipa XY:
Satul
grup §i a influentei altor grupuri asupra modului lui de funqionare .
Exercitiu Ia care, in loc de doua echipe, pot participa trei (decizia : A sau B ; X sau Y; P sau Q), plus banca. in acest caz. se va putea propune un barem de genu! celui prezentat in pagina urmatoare .
Participantilor li se cere sa puna bazele 1 unui sat , care sa satisfaca, in acela~i timp, nevoile locuitorilor ~i normele definite de catre autoritati ~i speciali~ti.
2. Analizarea relatiilor dintre speciali~ti §i responsabili.
in aceastii formula, vor putea aparea joe uri de aliante. care sa complice situatia. Ya trebui sa se joace in patru faze, din care trei de patru-cinci minute §i o finala, de doua-trei minute ; imre toate aceste faze vor exista etape de negociere, de cincisprezece pina Ia douazeci de minute fiecare.
Numiirul de participanJi : eel putin zece (in principm, unsprezece participanti pentru jocul in sine; mai pot exista ~i altii, in postura de observatori).
Varianta 3 B
B
-4
solutia BX: echipa AB : -2 echipa XY : - 4
+4 + 12
solutia BY: echipa AB : -2 echipa XY : -4
+2
Obiective
I'
Solutia AXQ
Solutia AYP
Solutia AYQ
Variantii Cu doua sau trei echipe, se poate moditlca numarul de minute pentru fiecare faza. Astfel, poate exista o prima faza de cinci minute, o a doua de trei minute §i o a treia de cinci-§ase minute, mai mult sau mai putin finala. Mai e
N. B. - In funqie de provenienta participantilor, animatorul va transpune analiza intr-un anumit cadru institutional (de exemplu: patron, colaboratori, §ef de echipa §i speciali§ti d in industrie ; profesori, administratie universitara §i studenti ; director, profesori §i elevi etc.).
Satul
il
Materialul - Constituirea unui material de genu! celui utilizat in unele teste, precum testul satului (centrul de Psihologie aplicatii) sau eel al lui Mabi lle, sau orice alt material care poate fi construit in intregime. E important ca acest material sa fie suficient de variat, pentru a permite un proces de animare, continind §i unele clemente nedefinite.
Tabelul VI: baremul pentru trei echipe echipa AB: +4 echipa XY : +4 echipa PQ : +4 echipa AB : -4 echipa XY : -4 echipa PQ : + 4 echipa AB : -4 echipa XY : +4 echipa PQ : -4 echipa AB : - 6 echipa XY : + 2 echipa PQ : + 2
3. Studierea relatiilor dintre patroni ~i colaboratori.
1. Studierea, plecind de Ia o sarcma concreta, a atitudinilor din imeriorul unui
Baremul tabelului V favorizeaza solutiile AY.
Solutia AXP
345
Solutia BXP
echipa AB: +4 echipa XY : -4 echipa PQ : -4
Solutia BXQ
echipa AB : + 2 echipa XY : -6 echipa PQ: +2 echipa AB : + 2 echipa XY : + 2 echipa PQ : - 6 echipa AB : -4 echipa XY : -4 echipa PQ : -4
Solutia BYP
Solutia BYQ
- Lista elementelor care compun localitatea. - Planul pozitiei de implantare.
posibil ca numarul de minute sa fie tras Ia soqi, Ia inceputul fiecarei faze, cu ajui:orul a doua zaruri, cu specificarea ca totalul deciziilor sa fie, Ia sfir§it, de treisprezece Ia zece (sau de optsprezece Ia paisprezece, pentru jocul in trei echipe).
exerciJiului Durata e de o ora.
Animatorul invita unsprezece persoane sa joace urmatoarele roluri : - cinci sateni, in jurul primarului lor, reprezentind Consiliul local a! a§ezarii ;
Participantii care au primit cite un rol intra in joe, in timp ce ceilalti observa.
- trei reprezentanti ai autoritlitii (de exemplu, un prefect, un casier-platitor, un reprezentant al Ministerului Mediului) ;
DiscuJie in cadrul unei ~edinJe generate Dupa efectuarea exercitiului, participantii se reunesc in §edinta generala.
- doi experti (de exemplu, un urbanist, un arhitect), care vor putea fi consultati de unul sau altul dintre grupurile precedente. Animatorul le cere celorlalti participanti sa urmareasca modul de derulare a exercitiului,
1.
Desfii~ urarea
Animinorul da urmatoarele instruqiuni : ,Sarcina constii in a intemeia un sat care sa raspunda nevoilor localnicilor, respectindu-se normele definite de autoritliti §i speciali§ti. Aveti Ia dispozitie o ora. Sint permise orice fel de comunicari intre grupuri.
Prezentarea exerciJiului
Sursa: INAS .
a.o<;··t
mergind pe Ia diversele grupuri §i insarci- ;: . nind, eventual, pe unii dimre cei prezenti sa ~ . ~. fuca un raport de observatie, care sa serveasca ~ intr-o discutie generala; el furnizeaza apoi o t~ listii cu elementele necesare autori tatilor, una §Iii~ cu elememele miniaturizate, satenilor §i -~-~ planul a§ezarii, fiecarui grup . :':D\
Animatorul da cuvintul reprezentantilor fiedirui grup §i observatorilor. Se initiaza o discutie generala, privind modul in care s-a desra§urat exercitiul §i interesul pe care pare sli-1 fi provocat.
;g~·
·o·
;~-
346
DISPOZITIVE DE S!MULARE
Comentarii Experienta ne-a permis sa facem unele observatii privind acest exercitiu :
in legiiturii cu luarea de decizii Fiecare grup lucreaza separat, rara sa tina cont de activitatea celorlalte. Localnicii sint apoi presati de timp §i construiesc a§ezarea doar in functie de ideile lor individuate, dupa care incearca sa-§i justifice rational varianta de construetie in fata celorlalte grupuri.
in legiiturii cu relafiile intergrupale Fiecare grup i§i formeaza propria-i coeziune in raport cu un altul. Acest fenomen este in mod deosebit evident in momentul intilnirii intergrupale.
in legiiturii cu relo.Jiile ierarhice Pozitia primarului este interesanti:i in masura in care acesta face parte, in acela§i timp, din grupul satenilor §i din eel al autoritatilor.
i'd j
SITUA Til DE SIMULARE
Ambele grupuri vor incerca sa-l atraga de partea lor, neavind, totu§i, destula incredere in el §i suspectindu-1 de complicitate cu partea opusa. in functie de pozitiile sale, primarul va putea fi: fie lider al grupului satenilor, in opozitie fata de autoritati ; fie membru al grupului autoritatilor; fie element de legatura intre cele doua grupuri.
Expertii sint deseori ignorati in timpul primei parti a exercitiului. De obicei, se face apel Ia ei nu pentru competenta lor, ci mai curind pentru ca parerea lor sa serveasca impotriva celuilalt grup. La fel ca §i primarul, expeqii pot, prin urmare: fie sa se foloseasca de unul sau altul dintre grupuri pentru a-§i propaga ideile ; fie sa ajute pe unul sau altul dintre acestea in a-§i utiliza competenta in functie de obiectivele comune.
De asemenea, se vor putea adresa intrebliri precum:
dispoziiie, flirli a se atribui participaniilor roluri speciale. Totu~i. de fiecare datli, vor fi desemnaii doi sau trei observatori, in funciie de importanta grupului. Ul Materialul va fi dispus, in totalitatea sa, pe ·~ mijlocul mesei injurul clireia e reunit grupul. ~ datli a~ezarea construitii, se va incerca insufletirea ei, prin determinarea : - obiceiurilor locuitorilor ; - locului unde ,trliie~te" fiecare participant; - rolului deiinut de fiecare in cadrul localitliiii.
,Dacii survine un ciclon, ce parte a satului poate ft afectatii ? ".
10
Sau : , Cum se poate renova un sat ? Care sint conflictele din interiorul acestei
a~eziiri
?. ".
Notiunile de distrugere, de conflict, de renovare pot conduce Ia o mai bunli intelegere a relatiilor dintre participanti (mai ales dacli ~i -au ales locul de re~edinili). permiiindu-le ~i o analiza asupra acestora 1• I.
1. Familiarizarea participantilor cu fenomenele legate de conducerea unui grup §i cu tehnicile de coordonare a unei reuniuni. 2. Antrenarea vizind schimburile rapide, rara concesii excesive. Participanji: orice partiCipant Ia un seminar de management sau privind coordonarea unei reuniuni.
Consiliul local
Variante
! sat cu ajutorul materialului care i s-a pus Ia
Obiective
Se pune problema ca, filmind un grup care functioneaza ca un consiliu local 1 , sa se observe conditiile redactarii rapide a unui proiect.
in legiiturii cu relafiile dintre speciali§ti §i responsabili
Unui grup i se poate cere sli puna bazele unui
~~~
Consiliul local
347
Pentru o abordare mai aprofundati!, in aceea~i ordine a preocuparilor, se va putea utiliza: l'lmmeuble, de Francis Debyser, coli. .. Cn!er, animer. raconter", Hachette, Paris.
Dupli ce a anuntat eli schimburile lor vor fi filmate ~i supuse unei discuiii, formatorul distribuie grupului textul urmlitor : LocuiJi fntr-un sat de trei mii de locuitori, situat pe malul Loirei. Astazi dimineaJCi, aJi gasit, fn curia dumneavoastra po~rala, urmatoarea scrisoare :
,Subsemnatul, Walter Morin Chairman, de Ia «Morin Oil Company», declar eli dllruiesc localitliiii dumneavoastrli un milion de dolari (sau ~ase milioane de franci) dacli imi trimiteti. prin fax, un proiect legat de a~ezarea dumneavoastrll (loc de origine al bunicului meu, Auguste Morin, emigrat in Statele Unite in 1889). Acest proiect va trebui sa-mi parvinli imr-o ora ~i jumatate, sli cuprindli o singurli pagina ~i sli respecte cinci conditii : 1. sa prezinte un interes cultural, artistic ~i sli contribuie Ia bunlistarea ~i dezvoltarea locuitorilor din regiune ; 2. sli fie rentabil din punct de vedere financiar, adicli sa asigure beneficii care sli rentabilizeze pe termen lung investitia de inceput, pe o perioadli de doulizeci pinli Ia doulizeci §i cinci de ani; 3. sli fie original ; 4. sli nu favorizeze in mod special pe nici unul dintre locuitori ;
I.
Caz extras din 52 jeux de roles. de Dominique, Gilben ~i Yves Roze. publicatia Images pour Ia formation. Aceasti! propunere de simulare
5. sli intruneascli unanimitatea consiliului local.
Dacli membrii acestuia din urmli ajung Ia un acord mai devreme de o ora ~i jumlitate, fiecare locuitor va primi, ca avans, suma de cincizeci de mii de franci, in termen de patru- ·~-~ zeci ~i opt de ore." Walter Morin Scrisoarea e autentificatli de notarul d-lui Morin §ide ,Chase Manhattan Bank". Locuitorii a§ezlirii sint adunaii in fata prirnarului, cu scrisoarea in minli. Consiliul local, din care faceii parte, a fost reunit de urgenili. Componenta sa e urmlitoarea : - un arhitect; - medicul; - invailitorul ; - directorul centrului comercial ; - preotul; - comisarul de politie ; ~ pre~edintele sindicatului micilor comercianti; - patronul restliurantului ; - directorul unei societliti de transport ; - p~oprietiuul casteiUlt1i de prin partea locului ; - un antreprenor de constructii ; - primarul, fost secretar de stat Ia Turism, acum pensionat. Sedinta consiliului local este deschisli §i filmatli dupli ce grupul ~i-a implirtit rolurile.
insote~te un film intitulat Au pied du mur, dar ea poate avea ~i o utilizare independenti!.
DISPOZITIVE DE SIMULARE
348
Exploatare Caseta este apoi analizatli de clitre participanti, care pot observa, in mod special, fenomenele vizind autoritatea, conducerea unui grup,
Mozaicurile din etichete colorate Mai multe echipe, aflate in competitie, trebuie sa fabrice ~i sa vinda ansambluri de etichete colorate (mozaicuri) 1 • Numiirul de participan{i : variabil (mai multe echipe de cite ~ase persoane). Durata : doua ore ~i jumatate pina Ia trei ore.
Obiective 1. Sensibilizarea participantilor Ia problemele organizarii ~i ale repartizarii activitatii in echipa. 2. Familiarizarea cu practica vizind comenzile (de marfuri) .
I
....
~ Va dura in jur de cincisprezece minute. ~ Animatorul distrib~i~ un ghid tuturor partici~ pantilor, pentru a-1 mforma despre ceea ce ~:~ urmeaza, furnizindu -le detaliile necesare ~unei desfasurari a e~rciti_ului si precizin? ~lmpul acor~at fiec~el ech1pe, du~a Car~ II mv•t_ll pe cet prezenp sa se grupeze m ech1pe ~.. { de Cite sase persoane.
'iJ. at ,Q"i
Organiwrea exercifiului in interiiJrul fiecarei echipe Durata e de patruzeci de minute. Dupa ce a facut ape! Ia cite un voluntar pentru fiecare echipa, pentru : - vinzarea cutiilor cu etichete,
De asemenea, se poate apela Ia sursa invocata.
Exploatarea exerciJiului fn cadrul unei :jedinJe generate Durata poate fi variabila.
Organizarea Ia nivel material Sint necesare : - cite un ghid al participantului pentru fiecare persoana (documentul 173); opt foi de raport financiar pentru fiecare echipa (documentul 174); o serie de modele, A, B, C, X, Y, Z, pentru fiecare echipa (documentul 175) ; pentru fiecare echipa : eel putin ~ai sprezece cutii cu etichete in forma de cere, de romb sau triunghi, de culori diferite; - bani din hirtie, ca in unele jocuri de societate; foi pentru ciome ; - alte foi, cu forma ~i continut diferite de precedentele.
- cumplirarea contractelor incheiate si verificarea calitlitii acestora, - su~ravegherea ~espectiirii limite! or ~e timp, - as1gurarea une1 corecte desfasuran a operatiilor, - animatorul ii reuneste pe toti responsabilii, pentru a (e face precizari suplimentare (a Se vedea mai ales instruqiunile date participantil or in documentul 175).
Dupa incheierea exercitiului , se compara rezultatele obtinute de fiecare echipa. in cadrul unei sedinte in plen. Observatorii isi comunica constatarile. in interiorul grupurilor. se initiaza o discutie privind d ife ritele activitiiti pe care le-au
Sursa : IN AS.
dcsfa~urat ~i. in mod special, pri vi nd procesul de definire a metodci de lucru in echipa. La aceasta discutie participa ~i animatorul. care poate contribui cu o prezentare de ordin general.
Comemarii in cea mai marc pane a cazurilor, atit discutia, cit ~i executia pot fi in mod substantial facilitate prin unel e referinte Ia situatii scolare, ocazii cu care tinerii s-au organizat in vederea realizarii unor sarcini comune.
Ghidul participantului Instructiuni Echipa dumneavoastra este cea a unei cooperative, al carei rot e de a fabrica si de a vinde un produs. Vii at1ati in concurenta cu celelalte grupuri , iar invi ngatorul va fi eel care, Ia sfirsitul exercitiului, va fi realizat eel mai mare beneficiu sau cea mai mica pierdere.
Produsul • Articolele ce trebuie fabricate si vindute sint niste ansambluri de etichete, obtinute prin lipirea de hirtie coloratli pe o foaie alba . Exista trei modele : A, B siC, reprezentate in desenele alaturate si constituind produqia dumneavoastra de baza . in anumite conditii, puteti fabrica si alte trei modele: X, Y si Z. • Modelele dumneavoastra vor fi grupate in niste ansambluri de vinzare, numite contracte 1• Un contract cuprinde, in mod obligatoriu : - trei modele A, - doua modele B, - un model C. Pentru fiecare contract executat, si pentru a utiliza cit mai bine etichetele ramase, puteti fubrica si vinde, daca doriti, unul singur dintre modelele X, Y sau Z, Ia alegere.
in ceea ce prive~te restul, se poate face ape! Ia prezentarea modului de derulare a exercitiului, de Ia ~fir§itul ghidului respectiv (documentul 175) . .
• Modelele pe care le veti fabrica trebuie sa fie identice cu reprezentiirile din desene.
Diferitele faze ale exercifiului
E esentiala respectarea unui anumit mod de repartizare a culorilor in acelasi contract (A,
Fazele, in ansamblu, dureaza o ora §i jumatate. 1.
I.
349
-- - - - --- - - - - --- - - - -- - ---- -
preluarea sau pierderea puterii in cadrul unui grup. inaintarea spre solutie, certitudinile fiecaruia, administrarea timpului etc.
Mozaicurile din etichete colorate
~;. Prezentarea exercifiului in :jedinfii genera/a ~ ·~
SITUATII DE SIMULARE
Termen preluat din jocul de bridge etc .. vizind o anumilli mlzli (n.lr.).
C")
B, C. X, Y si Z), si anume, atunci cind ..... . afectati cite o culoare fiecarui semn din desen ~ !-' ; (de exemplu, gri deschis - pentru cruci; !.2·~ negru - pentru porpumle has urate etc.), ~ w , modelele dumneavoastra A, B, C, X, Y, Z ; · 2 trcbuie sa respecte indicatiile desenului. ~llll(j
,.,,
Dispunerea culorilor va putea fi modificata fl)~ de la un contract la altul.
.iii
• Controlul de calitate : cumparatorul va verifica masura in care contractu! dumneavoastra corespunde regulilor de fabricare si daca asamblarea etichetelor a fost realizata corect (etichete af1ate intr-o perfecta jonctiune). Contractu!, in ansamblu, poate fi rea lizat, la alegere. pe una sau mai multe foi albe.
Cooperativa dumneavoastrii Cooperativa dumneavoastra includa, obligatoriu :
trebuie
sa
- un director, - un director de produqie, - eel putin un operator pentru linia de fubri catie. Orice alt membru al echipei dumneavoastra (in afara de responsabilul insarcinat cu vinzarea cutiilor de etichete, cu achizitionarea si verificarea calitiitii contractelor realizate, cu respectarea limitelor de timp si supravegherea corectei desrasurari a operatiilor) poate fi ori operator, ori observator.
--- - ---- - -----------------
· P.~
SITUA Til DE SIMULARE
DISPOZITIYE DE SIMULARE
350
35!
---------------- - -- - -----Cei doi directori nu trebuic, in nici un caz, sa indeplineasca in mod direct sarcinile de produqie (triere, manipulare, lipire ... ), dar pot sa negocieze contractele, sa achizitioneze materiile prime etc. Observatorii, nefiind platiti. nu trebuie sa intervina in nici un fel in desta~urarea exercitiului. Materiile prime Aces tea rezida in etichete, in cutii de cincizeci de bucati. in forma de cercuri, romburi sau triunghiuri, de culori diferite, distribuirea lor in cutii fiind aleatoric. Date economice
• Cooperativa dumneavoastra dispune de un fond de rulment initial de 3.000 F. Cutia cu etichete costa 400 F. Celelalte materiale sint gratuite. • Salariile lunare sint urmatoarele : - Director: 1.000 F ; - Director de produqie : 600 F ; - Operator : 400 F. Salariile sint platite, obligatoriu, Ia sfir~itul fiecarei luni. • Pretul de vinzare : - Un contract: 1.000 F; - Un model X, Y sau Z : 200 F. Platile pentru cumparil.ri §i vinzari se fac pe toe (in numerar) . Rezultatele vor fi prezentate pe o foaie speciala, numitil. ,Raport financiar" (documentul 176).
Derularea exercitiului
Organizarea Prima dumneavoastra sarcina rezida in alegerea unui director, care va ramine acela§i pe tot parcursul exercitiului, el avind obligatia de a distribui posturile ~i sarcinile in cadrul echipei. in timpul acestei faze, vi se va furniza o cutie cu etichete §i un numar de foi-suport, pentru a va putea organiza activitatea. Aceste materiale vor fi vindute inainte de inceperea fazelor urmatoare. Diferitele faze ale exerci[iului Exercitiul, in sine, se desfil.§oara in trei faze: • Primajazii - douazeci de minute : prima luna de operare ; - zece minute : punere !a punct.
Raportul financiar
,,..·'!it···
Cooperativa ...
3. Costuri
Luna .. .
Salarii
I. Registrul de casii La inceputullunii : ... F
Director. .. = I. 000 F
2 . Vinziirile lunii
Director de produqie ... = 600 F Operator... x 40 C = ... F
Numarul de contracte ... x 1000= ... F Numarul de modele X, Y Vinzari totale =
... F
~i
Z ... x 200 = .. . F
Total
.;+:. ..~
:z· :w ;!J· ;:;,;
= ... F
~:u~
Materiile prime
;0
~Q·:
Numarul de cutii... x 400= . .. F
h, .• (
Costul total. . . = ... F Registrul de casa !a
sfir~itul
lunii
= ... F
Modele de mozaicuri din etichete
-~-·~i
• A douajazii - douil.zeci de minute : a doua luna de operare ; - zece minute : punere Ia punct.
~ ji2 ~r.'.J,c
I
• A treia jazii - douazeci de minute : a treia luna de operare ;
- zece minute : punere Ia punct. in timpul perioadelor de intrerupere, de cite zece minute, prevazute intre fazele de operare : - veti face bilantul lunii care s-a scurs ~i veti pregati raportul financiar; - veti trece in revista raporturile financ iare ale celorlalte echipe, care va vor fi fost comunicate, §i veti incerca sa valorificati informatiile; - directorul ales de dumneavoastra va putea efectua, pentru luna urmatoare, orice schimbare de organizare care i se va parea necesara.
iln1
-·~
.o. -- • ' .
I
JOCURI DE ROL
CAPITOLUL 3
JOCURI DE ROL Printre tehnicile pedagogice de simulare, jocul de rol detine un rol special, fiind atractiv prin aspectul lui' ludic, dar ~i eficace, prin profunzimea interventiei pe care o prilejuie~te. Numit, Ia inceput, Role Playing, el a fost inspirat de teoriile psihodramei, dezvoltate de doctorul Moreno, intr-o perspectiva terapeutica. Aceasta tehnica face parte dintre metodele care, prin marele lor coeficient de implicare, ii incita pe cei aflati in formare sa se familiarizeze din interior cu situatiile pe care, ulterior, vor fi obligati sa ~i le asume profesional. Ea poate fi practicata in cadrul unei conversatii sau al unei intilniri de mari proportii.
Practica j ocului de rol .Se desfli~oara in patru etape: 1. descrierea situatiei ; 2. repartizarea rolurilor (inclusiv a celor de observatori), urmata de inminarea catre fiecare participant a unei fi~e care sa cuprinda descrierea, uneori sumara, a situatiei, a rolului respectiv, a tipului de comportament pe care trebuie sa-l adopte; ' 3. jucarea situatid ; 4. analiza modului in care s-a derulat jocul de rol, eventual valorizarea teoretica a ceea ce s-a intimplat. in plan operational, animatorul sau profesorul au un rol determinant de jucat, mai ales din a doua faza, la inceputul careia se impune stabilirea decorului in care se va desfli;;ura aq-iunea, fie printr-o descriere flicuta de ,actori", fie cu ajutorul dispozitivelor care utilizeaza clemente existente in sala de formare, Dupa acest moment,
observatorilor care asista Ia desfli;;urarea jocului li se indica aspectele pe care vor trebui sale observe in ceea ce se va petrece. in timpul celei de-a treia faze, formatorn! trebuie sa vegheze ca situatia sa nu degenereze, fie din cauza eschivarii actorilor, fie chiar din cauza unei implicari afective excesive a unora sau a altora. in acest sens, el are Ia dispozitia sa un anumit numar de posibilitati. De exemplu, el poate inversa bru~l rolurile, ceea ce poate provoca confruntarea fiecaruia dintre actori cu situatia creata de el insu~i. El mai poate propune o pauza, in timpul direia fiecare sa poatli reflecta Ia propriul sau comportament, chiar cu participarea observatorilor. Poate asigura asistarea fiecarui actor de catre un membru al grupului, care sa-l consilieze, sa-l sustina, sa-l incur ajeze . Poate , de asemenea, sa improvizeze unele incidente perturbatoare, pe parcursul jocului. in concluzie, el trebuie sa anime jocul de rol in perspectiva proiectului pedagogic in care se insereaza aceasta actiune .
Jocul de rol poate fi utilizat intr-un cadru precis, prestabilit, prin care sa se intareasca sau sa se verifice unele capacitati. El poate fi asimilat ~i ca o tehnica ce permite evolutia unei situatii de formare sau de grup. In sfir;;it, in raport cu exercitiul, jocul de rol favorizeaza perceperea gradului in care strategiile noastre personale pot fi zdruncinate, repuse in discutie de catre celalalt. El permite, totodata, abordarea componentei afective, inerente oricarei activitati de invatamint sau de formare ~i, prin aceasta, evidentierea fenomenelor de sustragere, de rationalizare sau a celor vizind dorinta de putere etc. In prezentarea tuturor cazurilor care urmeaza, am eliminat rubricile , 0 scurta descriere", ,Obiective" ~i ,Desfli~urare", De fapt, aceste rubrici sint similare pentru toate jocurile.
Obiective 1. Cunoa~terea, prin utilizare, a existentei dispozitivelor de interaqiune specifice rolului care trebuie asumat in raport cu celalalt (ceilalti). 2. Determinarea propriilor reaqii in raport cu celalalt ~i cu mecanismele de regularizare ~i control ale acestuia. 3. intelegerea celuilalt, uneori prin transpunerea in locul sau (in raport cu noi in~ine).
Desfa§urare -
Descrierea situatiei de catre animator. Distribuirea rolurilor ; desemnarea unor observatori ~i a unor eventuali figuranti. Simularea situatiei, dupa o perioada de incalzire (aceasta permitind unele interventii ale animatorului, destinate sa favorizeze momentele de con~tientizare) . Activitate de analiza in legatura cu ceea ce s-a intimplat.
Avind in minte schema de derulare, se pot explora ori chiar alege jocurile de rol care urmeaza. Scurtele descrieri , formularea obiectivelor ~i modurile de derulare efectuindu-se in formele generale pe care tocmai le-arn amintit, in cele ce urmeaza vom prezenta doar textele cazurilor Ia care ne-am oprit ;;i care uneori sint scurte, alteori, mai complexe, fiind propuse in cadrul unei exem- plificari suficient de variate, pentru a oferi posibilitatea unor alegeri sau sugestii creatoare. Am hotarit sa nu restringem domeniile vizate de cazuri doar Ia mediile educative, deoarcce deseori e mai interesanta utilizarea unor cazuri din medii profesionale variate, aceasta permitind exersarea, de Ia distanta ~i cu recul, in sensu! intelegerii ulterioare a situatiilor caracteristice invatamintului.
Stagiara ~i directoarea - Joe in doua roluri Faptele
Se desfa~oari'i intr-un internat de adolescente cu virste cuprinse intre paisprezece ~i optsprezece ani, debile (QI de 55 pini'i Ia 75), constituind cazuri sociale. 0 pre-stagiari'i, Nancy, douiizeci de ani, a fost acceptati'i, in urmi'i cu trei luni, pentru un
353
stagiu de contact, in vederea unei eventuale admiteri intr-o ~coali'i de educatori specializati, dintr-o alta regiune. ,. Spre sfir~itul perioadei de stagiu, Nancy a luat de Ia secretariat doui'i rapoarte de sintezi'i, continind detalii confidentiale referitoare Ia doui'i adolescente, eleve interhiste ale respectivuiui
----------------- - - - ----- -
354
DISPOZITIVE DE SIMULARE --------------------------~
cemru, rapoarte pe care le-a luat in camera sa, in afara institutiei, in ciuda interdiqiei formale mentionate pe lista de instruqiuni afi~atli in spatiile afectate personalului.
Pede alta parte, documentele respective ii erau necesare asistentei sociale, care a pierdut mult timp cautindu-le, inchipuindu-~i ca Ia mijloc e o eroare de clasare.
Nimeni nu a vazut-o in momentul in care a luat aceste documente. In schimb, a intilnit-o pe secretara atunci cind le-a dus inapoi. Aceasta i-a reamintit imerdiqia pe care nu trebuia s-o ignore . Nancy i-a raspuns printr-un suris ironic.
in ace! moment se declan~eazli un ,dialog a! surzilor". Nancy se considera victimli a unei ,grave injustiJii" (sic). Ea a considerat aceste documente ni§te ,instrumente de lucru" (sic), necesare memoriului sliu de incheiere a studiilor (studii pe care ea nu le-a efectuat inca!).
Discufia
Pusa Ia curent, directoarea o convoacli pe tinara pentru a-i atrage atentia eli acest act indisciplinar - chiar involuntar slivir~it - ar echivala cu o violare a secrerului profesional.
Luind drept dovada de slabiciune tonul inte!egator al directoarei, ea trece de Ia rliceala Ia ironic, apoi Ia agresivitate. Dialogul ia atunci un alt ton ...
Profesorul de istorie blarnat -Joe In doua roluri -
.,..-{
.,..;~
_,.. Este vorba de o discutie 1 intre un director de • • • • 1-.( colegm §I plinntele unu1 elev.
eel de-al do ilea an de predare a istoriei Ia .0 primele trei clase din primul ciclu a! colegiul'Q lui A. Numlirul de elevi pe clase oscileazli intre douazeci §i cinci ~i treizeci ~i cinci.
mai mari in clasa: vorbarie, zgomote diverse, brutalitati, ironii Ia adresa sa (care se prelungesc, uneori, pina in strada). La toate acestea, doamna Duflot reaqioneazli printr-o tlicere disprewitoare, intrerupta de unele accese de furie. Notele pe care le acorda sint anormal de mici, pedepsele sint nenumarate §i, de multe ori, aplicate Ia intimplare, iar judeclitile pe care le emite Ia adresa elevilor sai sint, in general, extrem de severe .
Doamna Outlot pare sa-~i fi luat foarte tirziu gradele din invatamint. Situatia sa familialli nu se cunoa~te , iar contactele pe care le are cu colegii §i administratia sint dintre cele mai reduse. Mica de staturli, slabli, nervoasli, chiar agresiva, extrem de volubila Ia ore, ea se exprima pe un ton ascutit. Comportamentul sliu pare, deseori, bizar: adoarme in cancelarie sau in timpul reuniunilor ori merge sa-§i faca ·siesta in ma§ina. in plan profesional, este con§tiincioasli §i inteligentli, fiind capabila sa realizeze expozeuri exce)ente. Dupli o luna de Ia inceperea anului §Colar, doamna Duflot se confruntli cu dificultlip tot
Elevii acestui colegiu apartin, in cea mai mare parte, unui nivel social mediu §i nu pun mari probleme de disciplinli. Plirintii lor manifestli o atitudine moderatli, fiind intelegatori §i prea putin revendicativi. Raporturile lor cu administratia §i cu profesorii sint destul de bune. In interiorul institutiei existli o mare coeziune, §i venirea noului director, domnul Legendre, in virsta de patruzeci §i opt de ani, care a avut aceea§i funqie, timp de trei ani, intr-un alt colegiu §i care a fost transferat, Ia cererea sa, o data cu inceperea anului §colar, s-a produs in bune conditii, el fiind imediat acceptat §i apreciat, in general, pentru supletea stilului sau de a conduce.
I.
Din decembrie, situapa s-a inrliutatit. in clasele incredintate doamnei Duflot, nu se mai poate Iuera, aici guvernind cea mai mare dezordine.
•,
f=.:Faptele
~lf Doamna Outlot, cincizeci §i §ase de ani, 1 0~ licentiata in litere in regimul trecut, este in '(;)
1
Adaptare de M. Gaillat: caz abordat in timpul unei sesiuni de studii a principalelor colegii.
JOCURI DE ROL
355
-------------------------Elevii nu par sa fie afectati de aceasta situatie, vor vedea ei mai tirziu! ", aceasta e propria care, de altfel, ii amuza. Ei nu au venit sa se plinga, nici individual, nici in grup. Parintii, in schimb, au inceput sa se nelini~teasca. Mai multi dintre ei au solicitat o interventie a directorului, pentru a face sa inceteze aceastli stare de lucruri. Asociatia parintilor tocmai a cerut o imrevedere cu acesta, pentru a invoca problema respectiva, insa amenintarea cu redactarea unei petitii a ramas, pentru moment, flirli urmare. Profesorii nu par deloc dispu§i sa o ajute pe doamna Duflot, care, de altfel, nici nu dore§te acest lucru, dupa cum le-a declarat citorva d.mtre e1. · E a pretm · d e cax ,poate 1e~1 · . smgura . • din asta ". Pina aici, directorul s-a multumit sa joace ,rolul de tampon §i de amortizor", sperind eli situatia se va ameliora. El a intervenit mai intii cu o predica, apoi cu amenintari Ia adresa celor doua clase. ,Sa nu precipitam lucrurile,
lui afirmatie. in fata parintilor elevilor, care vin cu incriminliri, el raspunde, in general: ,Problema nu se poatc trata decit Ia un nivel superior". Fara sao declare public, el spera sa primeasca o cerere de transfer din partea doamnei Duflot, descurajata Ia sfir§itul actualului an §colar. Joe de rol
• 0 discutie intre director §i parintele unui elev. • Intrebari I. Ce credeti despre aceastli situatie? 2. in locul d-lui Legendre, ce ati fi flicut?
3. Avind in vedere starea de crizli actual a, ce considerati ca se mai poate face? 4. Cum ati proceda pentru a aplica tactica pe care o aveti in vedere?
Irnprurnutul - Joe In doua roluri Yves
Sinteti un profesor de liceu. Situatia dumneavoastrli este de invidiat: aveti nenumarate relatii mondene, in cadrul carora sotia dumneavoastra, care e magistrat, straluce§te prin spiritul §i toaletele sale (care va costa foarte mult). Jean, un prieten din copilarie, pe care il revedeti in rastimpuri, vine Ia dumneavoastra, dupa ce s-a anuntat prin telefon (plirea grabit §i agitat). Va aflati in biroul dumneavoastra.
,, . "~
~,..
Jean
~
';i :
Aveti nevoie, imediat , de doua sute de mii de franci, pentru a putea face fata unor obligatii I IU l vizind viitorul familiei dumneavoastra. in sta- ~J diu! actual, nu va puteti permite sa impru- Friii} mutati cu dobinda . ~J. Va hotariti sa cereti acest serviciu unui prieten intim . Va duceti sa il vedeti pe Yves, prieten din copilarie, pe care cindva tatal dumneavoastra 1-a ajutat sli-§i urmeze srudiile. Nu v-ati vlizut prea des in ultimii ani, dar niciodata nimic nu a tulburat aceasta veche prietenie. I-ati cerut lui Yves, prin telefon, o intilnire.
~ .- · · ~~
356
DISPOZITIVE DE SIMULARE JOCURJ DE ROL
I ~-
- - --- - --------- - ----------
0 problema de delincventa juvenila
- Joe in trei roluri Doamna Bouvet nu avea cuno~tintli de depunerea acestor plingeri, dar ii alertase pe profesori in legatura cu numarul exagerat de Faptele mare al absentelor din clasele a ~asea. :15 Colegiul municipal din localitatea X, in sub- In 12 octombrie, ea i-a scris primarului, cerin;:,· urbie, Ia nord de Paris, a inceput sa funqio- du-i sa asigure securitatea in imprejurimile '(,) neze in 1970, in ni~te cladiri provizorii - o institutiei. in acela~i timp, a avizat, tot in scris, '0 ~coala primara ~i ni~te clase improvizate -, ~i pe comisarul de politic, solicitind o ;:a '·. in a~teptarea terminarii noilor localuri care supraveghere discreta Ia ie~irea din colegiu . i-au fost destinate. El num~ra, pe atunci, trei Inspectorul ~colar ~i subprefectul au fost pu~ i , sute cincizeci de elevi . Ia rindul lor, Ia curent cu toate aceste demerLa urmatorul inceput de an ~colar, colegiul a suri, primind ~i cite o copie a celor doua putut fi instalat in noile spatii alocate, pri- scrisori invocate. mind patru sute de elevi in plus, cu infiintarea La initiativa municipalitatii, s-a stabilit o unei sectii pentru ~aizeci de elevi ~i a patru reuniune pentru 20 octombrie, in interiorul clase de tranzitie . colegiului . In afara unor reprezentanti oficiali,
to-
,. Jocul consista intr-un dialog intre trei t.i persoane.
ffi
Noile cladiri sint situate intr-un cartier unde, in urma cu opt-zece ani, au fost mutate, in regim de chirie moderata, patruzeci pina Ia cincizeci de familii cu cite opt-zece copii, provenind dintr-un canier declarat in stare de urgenta. Este vorba de persoane de origine nord-africana. neintegrate social. incepind chiar cu clasele primare, ace~ti copii formeaza o masa compacta .
Situafia se agraveazii
numaidecii §ase elevi, ciirora le da numele. Cu acordul doamnei Bouvet §i in prezenta sa, cei ~ase elevi suspectati sint supu~i unui scurt interogatoriu_ in total, aceste operatiuni au durat cincizeci de minute. Inspectorul de politic cere apoi permisiunea
Yeti avea un sfert de ora pentru a reflecta, inaintc de inceperea jocului_ Pentru persoana care va juca rolul domnului Rives, i se va cere animatorului un document complementar (a se vedea mai jos). Rolul d-lui Rives
de a
Pe parcursul reuniunii, domnul Rives va propune unnatoarele garantii : __ . _ _ . . - elevu lmphcatJ vor benefic1a de protecpe ; - nu se va face nici o consemnare ;
lua_c~ el
Ia
comisari~t pe
patru dintre
presupu~u vmovatJ (un elev dm sectJa suphmen-
tara, doi din cea de tranzitie, unul de a patra).
Joe de rot Discutia care se va angaja reunqte pe : - doamna Bouvet; - inspectorul de poliJie, domnul Rives; - directorul adjunct, domnul Dumas. Trei persoane din grup vor interpreta rolurile celor trei protagoni§ti ai discutici. Directorul va putea, daca dore~te, sa ceara prezenta ~i altor persoane, pc parcursul unei piirti a discutiei sau pe toatli intinderea ei _
printre care ~i primarul, au fost invitati sa participe : doamna Bouvet, asistatli eventual de membrii corpului profesoral, pre~edintii celor doua asociatii de parinti ai elevilor, insotiti daca e cazul ~i de citiva parinti ai victimelor, asistenta sociaia a sectorului , judecatorul care se ocupa de copii ~i comisarul de politic.
357
Restul grupului va sta in pozitie de observare, tara sii intervina.
- intilnirea de Ia comisariat va fi foarte scurtli . El ii infonneaza pe interlocutorii sai cii : - o convocare adresatii piirintilor e dejapregatitii; - o ma~inii a politiei a~teaptli, Ia comisariat, un a pel telefonic, pentru a veni imediat ; - copiii vor fi du~i cu insotitor Ia casele lor, pe miisurii ce vor fi audiati ; - in cazul unui refuz, politia nu vede cum s-ar putea asigura securitatea in circumstante similare.
intrebiiri I. Ce credeti despre initiativele cares-au luat sau care ar fi putut fi luate?
Imediat dupa inceputul anului ~colar, Ia 15 2. Daca at i fi fost directorul acestui colegiu, septembrie 1971, incep sa se produca acte de cum ati fi raspuns invitatiei primarului? De violenta §i fenomene de agitatie, indreptate ce? mai ales impotriva elevilor de a §asea, dar, Dupa ce ati discutat despre continutul paraatit in rindul victimelor, cit §i in eel al parinti- grafului ,Situatia se agraveaza", puteti cere lor acestora, pare sa se fi instal at o adevlirata animatorului sa va comunice ceea ce unneaza. conspiratie a tlicerii. Pe 19 octombrie, Ia ora 11 §i 30 de minute, un in pofida acestui lucru, doamna Bouvet, fostli elev de a cineca, Jacques, este agresat Ia garaprofesoara titulara de literaturi clasice, numitli jul de biciclete. El prezintli o zgirietura Ia directoare a colegiului Ia inceputul anului frunte, de trei centimetri, destul de superfi§Colar 1970, a aflat de toate acestea prin 10 ciala. Dupa ce e pansat, sumar, de doamna octombrie, datoritli unor telefoane anonime §i Bouvet, copilul este trimis acasa. Cum e a confidentelor pre§edintelui uneia dintre cele doua agresiune de acest gen, parintii fac imedoua asociatii de plirinti ai ele~ilor, repre- diat o plingere, nu fiira a-i detennina §i pe alti zentate in cadrul institutiei, asociatie care - doi plirinti sa procedeze Ia fel. depusese o plingere, semnatli colectiv, neinre- La ora 14, un inspector de politic se prezinta gistratli Ia comisariatul de politic, dar urmata in biroul §efului de institutie, cu un nutnlir de de unele plingeri individuale, din partea plingeri (cele trei din 19 octombrie §i multe citorva parinti . altele, anterioare). El dore§te sa lnterogheze
Vechea pravalioara - Joe in doua roluri -
I
Ij I
I
I
Domnul Gaspard
.:o' CD
,~5 'N?
Domnul Amoud Aveti §aizeci §i ~ase de ani §i de ti-eizeci de ani Sinteti reprezentantul unei mari edituri. Pentni ~ va ocupati de aceea§i librarie, intr-un carrier modest al Parisului. Afacerile decurg normal, a va crea puncte de vinzare exclusive, pros-l!i aveti o clientelli fidelli, dar imblitrinitli. hnpre- pectati librliriile care §i-au mai pierdut din~ prestigiu, propunindu-le o schimbare totala, ?.~\ unli cu sotia dumneavoastrii, puteti face fatli, cu ajutorul unui credit pe termen lung, acordat ~~ cu lejeritate, cerintelor care existii. Tineti Ia obi§nuintele dumneavoastra, §i noile formule de editura dumneavoastrli, pentru a le trans- ~0 ale vietii moderne nu sint pe gustul dumnea- forma in atrag·atoare magazine de distribuire a CD-ROM-urilor. Ati ajuns Ia vechea pravoastra. valie -a domnului Gaspard.
·~'
358
,; ,
DISPOZITIYE DE SIMULARE
Profesorul de engleza - Joe in trei sau patni roluri -
"7 . Institutul
.1~r
z;
·UI
:::&
;~ .0 ~.
_0 .· Q.
Malebranche este o importanta institutie privata de invatamint seeundar, pentru baieti, care acopera toata gama de clase, pregatind elevii pentru bacalaureat. Este condus de domnul Aubert, un om energic, competent, despre care se spune in unanimitate ea ~tie sa-~i conduca perfect afacerile. Acesta este secondat de domnul Bertrand, director de studii, o persoana amabila, inclinatli mereu spre concesii ... Orele de englezli sint asigurate de doua femei : doamna Grangier, care raspunde perfect conditiilor cerute de situatie ~i care se ocupa de clasele tenninale, ~i domni~oara Denis, care pina acum nu a predat decit Ia clasele primului ciclu. Ambele sint licentiate, cea de-a doua nefiind decit de un an in aceasta
I
Ne aflam in perioada in care trebuie reflicuta planificarea. Or, domnul Aubert crede ca domni~oara Denis ar avea dificultati in a-~i asuma predarea Ia clasele mai mari, lipsindu-i, in opinia lui, autoritatea ~i calitatile pedagogice necesare. De altfel, parintii unor elevi s-au pllns deja de modul sau de predare. Domnul Aubert se intreaba chiar daca nu ar trebui sa renunte Ia serviciile ei . El s-a hotarit sa se destainuie domnului Bertrand ~i se ginde~te sa o convoace pe domni~oara Denis, pentru a avea o discutie cu ea.
=~
·:P'~ Paul Savarin ~-":
~-, Va numiti Paul. Sa~arin. Sint:ti ~eful unui Ul . servJcJu academiC, m cadrul caru1a se efec-
::E
tueaza lucrari de comabilitate ~i unde exista un atelier informatic. Primiti vizita unuia • J dintre adjunqi, domnul Raoul Bertrand; acesta dore~te sa discute cu dumneavoastrli ~bJ problema inlocuirii unui angajat, care, fiind '-'61'"' bolnav, a trebuit sa piece Ia munte, pentru a unna un tratament. Nu se ~tie cind se va intoarce. El e responsabilul atelierului infofmatic, compus din zece angajati, in majoritate femei . Trebuie inlocuit cu altcineva? De cineva din cadrul institutiei sau din exterior?
O' ~i
-g,.
Domnul Bertrand, care are reputatia cuiva care se enerveaza destul de repede, dore§te sa obtinli o solutie rapida.
Raoul Bertrand Sinteti unul din adjunqii domnului Savarin, ~eful serviciului informatic, in cadrul caruia se efectueaza lucrari de comabilitatc §i unde exista §i un atelier informatic, compus din zece angajati, in majoritate femei . Responsabilul acestui grup, domnul Didier, este in concediu medical. Nu se §tie cind va reveni. E necesar sa se aiba in vedere inlocuirea lui. Domnul Savarin are reputatia unci persoane care nu se grabe§te niciodata. in ceca ce vii prive§te, considerati eli se impune o decizie rapida. Problema consta in a §ti dacli va fi desemnat cineva din cadrul grupului, al serviciului, din cadrul altui serviciu sau din afarli. Ati stabilit o intilnire cu domnul Savarin, pentru a-i expune punctul dumneavoastrli de vedere asupra problemei in discutie. ·· -
359
~antierul 1
Jules Lenoir
institutie. in principiu, s-a prevazut ca intre cele doua profesoare sa aiba loc un schimb, astfel incit, Ia inceperea anului ~colar, domni~oara Denis sa preia clasele superioare.
Savarin : ~ef de serviciu - Joe in doua roluri -
~~
JOCURI DE ROL
- Joe in doua, trei sau patru roluri -
Sinteti Jules Lenoir, in virsta de treizeci ~i ~ase de ani. De trei ani, ocupati un post de maistru, ~ef a! unei echipe de intretinere, pe ~antierul unei imporrame intreprinderi de lucrari publice. V-ati inceput activitatea in aceasta intreprindere in urma cu optsprezece ani, cind aveati, §i dumneavoastra, exact acela~i numar de ani. Aici, l-ati intilnit pe Paul Auber, cu trei ani mai tinar decit dumneavoastra, pe care decesul tatalui sliu 1-a constrins sli-§i intrerupa studiile §i sa se angajeze in aceea~i imreprindere. Circumstantele, ca ~i gustul comun pemru baschet v-au determinat sa Stabiliti relatii de prietenie cu Paul.
. Ia soc1etate . •m ;CO . re tientoare extrem de agres1ve :.~ ·-. general, ~i in mod special Ia §eful dumnea- •j:,· voastra direct, inginerul-~ef a! ~antierului, cu care aveti raporturi tensionate. ·w
z
I.
Sursa: Institut d'Administration des entreprises (IAE) [Institutul de Administrare a intreprinderilor], Universitatea din Paris.
·':!
Tocmai 1-ati reintilnit pe vechiul dumneavoastra prieten, Paul Auber, insarcinat cu o ~~ misiune administrativa temporara pe ~anticrul dumneavoastra . Aceastli reintilnire v-a O· flicut pllicere, de§i nu v-ati reglisit aceea~i · u~urinta de comunicare de altadatli.
Simbatii scara, inginerul-§ef al §antierului v-a cerut sii ramineti citeva ore in plus, impreunli cu echipa dumneavoastra , pentru a termina instalarea tevilor de car~alizare, necesare pentru reluarea activitiitii pe §antier luni, dimineata . in timpul unei plimbari pe un §antier, l-ati La amiaza, Ia masa, impreuna cu echipa dumsalvat, intr-adevar, de un grav accident, tra- neavoastra, ati consumat din plin bauturli. gindu-1 de pe marginea unui rambleu care Rezultatul a fost ca echipa nu a efectuat lucrarea cerutii §i ca ati mers impreunli prin toare tocmai se prabu§ea. cafenelele, adresind cuvinte jignitoare, pe un De atunci, a fost numit intr-un post Ia sediul ron strident, celor pe care ii intilneati. Ca sii companiei §i nu v-ati mai vazut. In ceea ce va incheiem, v-ati cerrar cu invlitatorul de prin prive§te, vii simtiti un deceptionat. Mai intii panea locului, care v-a repro§at tinuta, §i vi in plan sentimental, clici erati foarte indras-a spus ca 1-ati fi bruscat chiar, dacli n-ar gostit de o tinlira din regiunea dumneavoastra, ti intervenit camarazii dumneavoastrli. Acest dar nu ati reu§it sa-i imparra~iti sentimemele invlitlitor nu e un om rau, dare un amator de nutr.ite fata de ea. in plan profesional, va confleacuri, nu cunoa~te viata in diversitatea ei §i siderati un om activ, competent din punct de i§i petrece timpul fiicind observatii celorlalti. vedere tehnic §i un bun conducator. in general, se considerli eli sinteti un tip sigur In absenta inginerului, care, §titi §i dumneape sine §i capabil sii faca unele servicii. Acum voastrli, a fosr i~format in leglitura cu aceste insii, treceti printr-o perioadli dificilli. in unna evenimente, Paul Auber v-a convocat in birciul cu trei ani, aveati intentia sli plecati, dar nu ati sliu §i tocmai va ginditi Ia ce li veti spune. tacut-o, tara a §ti prea bine de ce. De atunci, principala dumneavoastrii distractie este sli mergeti impreuna cu altii in cafenele. Dar vli tineti bine, reu§ind sli salvati aparentele. Cu toate acestea, o data sau de douli ori pe sliptaminli, vi se intimplli sa aveti cite o "betic stra§nicli". Vise repro§eaza atunci eli deveniti violent §i eli tineti discursuri incoereme §i
,M.
Paul Auber Sinteti Paul Auber, in virsta de treizeci §i trei de ani §i, de putin timp, ocupati funqia de ata~at pe lingli §eful de serviciu al personalului, in cadrul unei intreprinderi de lucrari publice. Ati inceput chiar de Ia baza scarii profesionale. Moartea tatalui dumneavoastr~ v-a intrerupt studiile, dar, printr-un efort sus~ tinut, in afara orelor de Iucru, ati obtinut ni§te diplome §i v-ati calificat pentru uncle funqii administrative. Mai intii adjunct al §efului unui serviciu de mici proportii, ati fost apoi promovat intr-un post mai important
------------------------ -~
0g·
JOCURl DE ROL
361
DISPOZITIYE DE S!MULARE 360
.-- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ------, §i cu mai multe perspective de viitor, de care informat ca Jules Lenoir este responsabil de sinteti extrem de satisfacut. Tocmai ati fost trim is in misiune administrativa, timp de doua luni, pe un foarte important §antier, unde, sub conducerea unui inginer, lucreazii mai multe echipe de mai~tri ~i muncitori. d . . . . . lx ~~ p "cerea e. • ma1~tn, • · Jatl avut L surpnza . P nntre a-xl remn- 1m s· pe. carednu- 1 ma1. · d pe u1es .en01r, v"zuserap· e..patru e de 1 prm d' am . . mte\1 . 1egat . . m tmerete une lea ammnn d · a El §I pnntr-o - atone era munCitor, 1 ~r e rec~no~nnt : 1egat dumneavoastra, funcponar h' regJstratura. · · · · . . Ia - d b h umm1ca Jucap m· aceea$1 ec• 1pa e asc et · " b · · D 1 .tot e1. e §1 erap .oarte _ fl . . 1n pus, • . um pnetem ce l care, m nmp ce va a ap pe un ~anner, pnn prezenta sa de spirit, a evitat antrenarea dumneavoastra in alunecarea unei griimezi de pietre de pe un rambleu, accident in care riscati sa fiti grav ranit.
un accident deplorabil, care s-a produs simbata dupa-amiaza _ In timp ce inginerul, §ef de §antier, se giisea prin imprejurimi, pentru a discuta ultimele detalii ale unei mici intelegeri, iar dumneavoastra in~ivii vii giiseati Ia sediul intreprinderii, i se ceruse echipei lui Lenoir sa facii ore suplimentare, pentru a termina . . . . mstalarea tev1lor de canalizare. La am1aza . a consumat foarte multa bautura Ia' Lenmr _ •mcuraJmdu-~1 .. . ~~. ech1pa . sa_ faca Ia fel. masa, . . nu numa1. ca nu a reu~it sa Ultenor, ech1pa realizeze ceea ce i se ceruse ci in Ius ' prm ' . zona P ' membm.. e;. s-au deplasat •m grup • . cafenea •m cafenea §I_ adresmd • ' mergmd dm . . cuvmte nesenoase celor pe care ...• u mnlneau.
Din nefericire, v-ati dat repede seama ca Jules_
din cei prezenti, mai putin ametiti, nu ar fi
Pentru a incheia, intersectindu-se cuM, invatiitorul de prin partea locului, care le-a repro§at tinuta, l-au insultat foarte grav, Jules fiind gata sa se ia Ia bataie cu acesta daca doi
devenit, intre timp, maistru - s-a schimbat mult; in urma unei deceptii sentimentale, se pare, a inceput sa bea excesiv. Fiirii a fi, in general, intr-o avansata stare de betie, i se intimplii totu§i ca o data sau de doua ori pe saptaminii sa se imbete zdraviin, devenind atunci violent §i tinind discursuri agresive Ia adresa societiitii in general ~i a §efului siiu in
mtervemt. Seful §antierului, inginerul P, cu care nu aveti decit relatii profesionale, de altfel amiabile, tocmai v-a telefonat, pentru a vii comunica eli nu mai vrea sa auda vorbindu-se despre Lenoir in echipa sa §i pentru a vii ruga ca, in calitate de responsabil al personalului, sa incercati sa rezolvati aceastii situatie. Tocmai reflectati Ia ce ar trebui sa faceti in particular. Jegatura cu Jules Lenoir, pe care il veti primi Aceasta situatie este foarte nepUicuta pentru peste citeva momente. durnneavoastra. Astazi, luni dimineata, sinteti
~~ - ~i ~r:-t>:<,;.
,,
~
Radiomecanica - Joe in patru pina la opt roluri -
'j Societatea ,Radiomecanica" era specializatii, pina in prezent, in construqia de aparate el~c.trice $i rad_ioelectrice. !'flatii de mai m~lti :l!e' am mtr-o continua expansmne, aceastii socJe~t tate detine. o uzina _de o _mie dou~ sut_e de persoane, m suburbia sud1ca a Pansulm. il! Anul trecut s-a hotarit lansarea unei noi ~ activitiiti: fa.bricarea de relee. Pregatirile sint ~cute, dar instalatiile actuale n~ sint sufic1ente pentru dezvoltarea precomzata. Cumpararea unei noi uzine era deci necesara. ,Radiomecanica" tocmai a cumparat
"<<
I=t l
t
de Ia Bourges o tabiicarie apartinind domnului Montant. Domnul Beauchamp trebuie sa preia conducerea noii uzine. in acest moment el este preocupat mai ales de problemele legate de personal, impuse de aceastii implantare. La cererea domnului Block, director general al societiitii, aceste probleme vor fi avute in vedere cu ocazia unei viitoare reuniuni. Domnul Beauchamp 1-a insarcinat pe unul din tinerii sai ingineri, domnul Roussel, cu intocmirea, ca reper, a unei liste cuprinzind
--------------------------
problemele legate de personal care vor trebui sli fie rezolvate, ca §i a uneia continind masurile care ar trebui adoptate pinii Ia functionarea normala a noii uzine. Efectivul acesteia din urma ar trebui sa atinga, pinli in octombrie anul viitor, doua sute de persoane, dintre care in jur de o sutli douazeci de femei. 80% din cadrele de conducere vor proveni de Ia uzina din regiunea pariziana. La reuniunea stabilitli, domnul Block §i domnul
Beauchamp l-au invitat pe domnul Montant §i, dorind sa previna eventuale tensiuni, $i pe directorul general, §eful personalului societlitii, §i pe domnul Le Guirec, delegat a! perso-
nalului, reprezentant a! Federatiei sindicale a cadrelor §i agentilor de conducere din industria electronica . ln dimineata reuniunii, domnul Roussel ii declara domnului Beauchamp ca nu a avut timp sa redacteze lista ceruta. Pede alta parte, adauga el, ca specialist electronist, ,rna simt prea pu[in calijicat pentru acest gen de afaceri". Domnul Beauchamp ii telefoneazli atunci domnului Block, pentru a-i cere sa reprogrameze intilnirea. ,Nici vorba! - vine rlispunsul lnspectoru/ vine mfine $i trebuie sa ne precizam inten[iile. VeniJi deci fmpreuna cu domnul Roussel . .. "
Refuzul absolut al torturii .
.
,:;r,.
ttn,-
Avertisment
M otlvape
Exercitiul 1 pe care 11 propunem in continuare se inscrie printre exercitiile ce trebuie utilizate cu precautie. Atit intre faza de pregatire ~i cea de aqiune, cit §i intre aceasta din urma ~i faza de evaluare, va trebui sa se rezerve un interval de timp suficient de lung, pentru a putea realiza neutralizarea, din punct de vedere afectiv, a climatului grupului .
"
lntr-un context confuz, in care unii se vor ,~; pronunta in favoarea utilizarii torturii, chiar \~f §i in mod exceptional, se pune problema de a ~r acorda grupului posibilitatea de a analiza, ~~~~ prin intermediul unui joe, resorturile adinci ale ~J~ refuzului evocat. Astfel, fiecare va ti determinat sa-§i precizeze pozitia, sprijinindu-se ~i pe argumente sohde. :..
De fapt , este vorba despre un joe de rol care nu trebuie sa devina psihodrama. Tema abordatii poate fi traumatizantli, fie Ia nivelul evocat, fie chiar pentru ca unii participanti pot gasi aici anumite rezonante familiale sau amicalc. Participantilor lise va lasa deci o deplina libertate de a ramine doar observatori.
Pe parcursul pregatirii acestei dezbateri $i al dezbaterii inse§i, fiecare va apara sau va asculta argumentele corespunzatoare diferitelor atitudini. Ulterior, in cadrul unor schimburi reale, participantii vor fi mult mai capabili sa asculte, sa argumenteze §i sa apere o anumita pozitie, chiar minoritara §i contestatii .
ln stir§ it, e preferabil ca respectivul grup care se confruntii cu aceastli experienta sa nu se afle Ia primele sale reuniuni.
-~
{Pl Q!
Derulare Comportli mai multe etape.
Durata : in jur de trei ore §i jumlitate, in total. in timpul unei dezbateri, diferite personalitiiti - Definirea cadrelor dezbaterii ; efectueaza schimburi privind utilizarea, in - Distribuirea rolurilor ~i preglitirea dezbac prezent, a torturii, punindu-§i intrebari in- terii; legliturli cu fundamentul refuzului absolut de - Pauza; a recurge Ia aceasta, proclamat de organizatiile - Dezbatere ; internaponale. - Evaluare. Definirea cadrelor dezbaterii Sursa: ACAT, extras din Que fais-tu de ton frere ? : tren/e fiches pour s 'informer et agir, Fayard.
J
1
Descrierea situatiei propuse
I.
~Q)f.
• Locul (de exemplu, dezbatere televizata), circumstantele (in urma unui atentat, a eliberiirii
:"9,;
362
DISPOZITIVE DE SIMULARE
unui prizonier, a vtzwna rit unui film ... ), durata pregatirii (o ora ~i jumatate, maximum). durata dezbaterii (patruzeci ~i cinci de minute , eel mult). La cererea grupului , se poate prevedea utilizarea unui aparat fotografic, pentru fixarea anumitor momente ale dezbaterii. Daca respectivul grup este constituit din adolescenti, pentru buna des fa~urare a jocului, se impune desemnarea unui adult, care sa supraveg heze activitatea.
Distribuirea rolurilor ~i pregiitirea dezbaterii Pentru fiecare participant, se trage la soqi cite un rol. Grupul trebuie sa cuprinda eel mult cincisprezece persoane. Animatorul dezbaterii Rolul sau, extrem de important, rezida in provocarea exprimarii diferitelor argumente, in acordarea cuvintul ui fiecarui participant, in ev itarea polemicilor ste ri le, a exprimarilor simpliste, in relansarea discutiei cu ajutorul intrebarilor, in supravegherea respectarii timpului alocat dezbaterii, in introducerea in discutie ~i concluzionarea pe marginea ei, in prezentarea celor care iau cuvintul.
Cei care iau cuvintul inaintea tragerii Ia soqi. grupul stabile~te atitea acte de identitate cite interventii vor fi, avind grija sa mentina- pentru interesul dezbaterii o anumita propoqie intre partiza'nii ~i adversarii torturi i. De exemplu : - sotia unui prizonier dintr-o tara in care tortura este practicata in mod curent. Explicind ceea ce traie~te sotul ei, femeia cere ajutor (preocupata in intregirne de soarta sotului ei, aceasta nu sesizeaza subtilitatile discutiei) ; - un jurnalist, care se face ecoul unui climat de tearna existent in Franta. El este un sustinator al aplicarii exceptionale a torturii ; - un medic, care refuza ca ~tiinta sa se puna in slujba torturii. Ca medic, el are misiunea de a vindeca, nu de a provoca moartea. El insista asupra sechelelor pe care torturatii Ie pastreaza toatii viata ; - un rnembru al unei asociatii de aparare a drepturilor omului. Prezentind activitatea
respectivei asociatii, legata de lupta contra torturii, el se sprijina pe articolul 5 al Declaratiei din 1948 (a se vedea mai jos); - un om politic, care, pentru a nu nemultumi pe nimeni, ramine Ia ni velul cuvintelor generate prin care se condamna de obicei tortura, cerind adoptarea unor masuri exceptionale, tara precizarea naturii acestora ; - un comisar de politie . Acesta insista asupra difi cultatii misiunii sale, refu zind sa ia pozitie in cadrul dezbaterii (regulamentele se cunosc, el nu trebuie sa tortureze pe nimeni) ; - un om de afaceri, nevoit sa lucreze in tari in care se practidi tortura. Dupa opinia lui, toate condamnarile pentru acte de tortura sint exagerate . El i~i dore~te sa poata Iuera in conditii normale, iar autoritatilor acel or tari le cere sa fadi in a~a fel, incit acest lucru sa fie posibil (neinteresindu-l mijl oacele utilizate in acest sens) ; - o persoana care a trait mai multi ani intr-un cartier vizat in mod special de represiune, intr-o tara in care se practica tortura . Ea evoca climatul de teama continua, dificultatile intimpinate de familiile persoanelor arestate sau disparute. in intervalul destinat pregatirii, e posibil ca fiecarei persoane care intervine sa i se alature un alt membru al grupulu i, care sa o ajute. Sprijinindu-se pe Que fais-tu de ton frere 7 1 sau alte documente, pe care grupul ~i le va ti procurarin prealabil (in mai multe exemplare) , fiecare persoana care intervine trebuie sa se gindeasca la ni~te fapte care ar fi putut fi traite de personajul pe care il incarneaza, fapte prin care sa-~i consolideze argurnencltia. Atentie ! Fiecare dintre personaje are o pozitie fixa in raport cu tortura. in cadrul dezbaterii, el va trebui sa apere aceasta pozitie cit rnai onest posibil, indiferent de pozitia personala, reala. Spectatorii sint reprezentati de restul grupului, fiind irnpartiti in doua echipe : una cautind argurnentele unui refuz absolut al torturii, cealalta, pe cele ale pozitiei adverse. Aceastii !.
.Ce aide gind sa faci cu semenul tau?" (n.tr.) .
JOCURI DE ROL
363
------------------ ------
cautare se va efectua in timpul alocat pregatirii. Fiecare argument va fi notat in mod exact inaintea dezbaterii, acest lucru urmind sa folosesca in momentul evaluarii.
- punerea in valoare a ceea ce se intimpla, re liefarea importantei ascultarii ; - reluarea diferitelor argumente avansate in cadrul dezbaterii (in mod sistematic, dar rapid) ~i completarea lor, daca e necesar (cu acordarea cuvintului celor doua echipe, de data aceasta); prezentarea, in citeva cuvinte, a aspectelor legate de realitatea torturii care au fost ignorate sau atinse in treacat in timpul dezbaterii ;
Dezbaterea E necesar sa se prevada o pauza intre faza de pregatire ~i dezbaterea propriu-zisa, cum ar fi arnenajarea salii, avindu-se in vedere separarea de spectatori a celor care intervin in discutie.
- incheierea, cu rearnintirea scopului in numele caruia a fo st facut jocul de rol : analizarea refuzului absolut al torturii, adoptarea unei pozitii , pregatirea in sensu! apararii acestei opinii.
Animatorul face prezentarea, acorda cuvintul, relanseaza dezbaterea, concluzioneaza. Persoanele care intervin i~i interpreteaza personajele a~a cum doresc, dar nu trebuie sa uite ca respectiva dezbatere e un joe ~i ca fiecare joaca un rol.
Documente
Spectatorii nu intervin in discutie. Fiecare protagonist va expune argumentele avansate pe parcursul dezbaterii. Animatorul nu intervine, chiar cind lucrurile sint neclare, dar o face totu~i daca jocul degenereaza ~i daca unul din autorii interventiilor este abordat in mod personal ~i nu din perspectiva personajului interpretat.
Evaluarea Intre dezbatere ~i evaluare, trebuie sa fie introdusa o scurta pauza. Aceasta etapa este indispensabila. Jocul nu are sens daca se ramine la simplele impresi i provocate de discutle. Evaluarea permite fiecaruia ~i grupului in intregirne sa ia o oarecare distanta fata de ceea ce se intimpla ~i sa extraga uncle idei din aceasta activitate. Anirnatorul ales va conduce schirnbul. Rolul sau, dupa cum se vede, este dificil. lata citeva repere : - rearnintirea faptului ca ceea ce tocmai s-a desta~urat a fost un joe, ca, in cadrul evaluarii
care va urrna, fiecare trebuie sa iasa din pielea personajului sau ~i sa redevina e[ inSU§i; nilantarea, daca e necesar, a unei realitati care a fost, poate, caricaturizata ; - acordarea cuvintului celor care intervin in dezbatere, pentru a le perrnite sa-§i exprime dificultatile ~i interesul de a intra, pentru un tirnp, in pielea unui anurnit personaj, iar in al doilea rind, oferirea posibilitatii de a lua cuvintul ~i spectatorilor;
Declara[ia universala a drepturilor omului Articolul 5 : E interzisii supunerea cuiva Ia torturii, Ia pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradanre. Disciplina generalii din cadrul unitiiJilor militare 1 franceze Articolul 7 : Datorii ~i responsabilitati ale ~efului in exercitarea autoritiiJii, mi/itarul [. . .] are dreptul ~i datoria de a cere ascultare subordona{ilor siii: el nu poate ordona indeplinirea unor acre contrare legilor, regulilor de drept constitu{ional, aplicabile in cazul conflictelor armate, ca ~i convenJiilor internaJionale ratificate sau ap robate conform legilor.. . Articolul 8 : Datorii ~i responsabilitati ale subordonatului
[. . .}3 - Subordonatul nu trebuie sii execute un ordin previizind indeplinirea unui act in mod evident ilegal sau contrar regulilor di! -drept internaJional, aplicabile in cazul conflictelor armate, sau convenJiilor internaJionale ratificate sau aprobate conform legilor. Articolul 9 bis : Respectarea regulilor de drept international aplicabile in conflictele armate
I.
Extras din Decretul nr. 75-{;75, din 28 iulie 1975, modificat prin Decretul nr. 82-578, din 12 iulie 1982, vizind regulamentul de disciplina generala din cadrul armatei.
------- --------- ----------
364
DISPOZIT!VE DE S!MULARE
- - - - - - - - - - - - - -civile, ----- - - - -- prin ucidere, mutilari, tratamente nemi-
Conform conven{iilor interna[ionale, ratificate sau aprobate in acord cu legile in vigoare : 1 - Militarilor ajla[i in lupta lise recomanda :
- [. . .] sa trateze cu bunavoin[a, fiirii deosebire, pe toate persoanele scoase in afara luptei ; - sa ridice, sa respecre, sa protejeze $i sa ingrijeasca rani[ii, bolnavii $i naufragia{ii.
2 - [. .. ] in plus, li se interzice: - sa ocheasca , sa raneasca sau sa ucida un inamic care se preda , care este capturat sau prin intermediul caruia se ajunge Ia o incetare momentana a f ocului ; - sa prade mor[ii $i riini[ii; - sa refuze o predare necondiJionalii sau sa declare ca sint pregati[i pentru un masacru: - sa se dedea Ia orice distrugere inutila , Ia orice forma de jaf: -sa ia ostatici , sa ini[ieze represalii sau sancJi uni colecti ve; - sa condamn e indivizi, fara 0 judecata prealabita, data de un tribunal legal constituit ~·i fnso[ita de garan[iijudiciare prevazute de lege : -sa atace sau sa re[ina ca prizonier un reprezentant al inamicilor purtind un steag alb; - sa utilizeze mijloace care pot provoca suferin[e $i pagube inu tile; - sa atenteze Ia viaJa , Ia integritatea corpora/a sau La demnitatea bolnavilor, rani{ilor, naufragiaJilor, atit prizonieri, cit $i persoane
loase. rortura (sub toate formele ei) , suplicii. Biserica ~i tortura 5. implicarea fn vederea elabo rarii , de catre Na[iunile Unite; a unei conven[ii p rivind pro tectia tuturor persoanelor impotriva torturii ; 6. fncurajarea altar ini[iative vizind stabilirea unei strategii interna[ionale de lupta contra torturii $i crearea unui dispozitiv interna[ional eficace, destinat eliminarii acesteia; 7. implicarea pentru ca functionarii insarci na[i cu aplicarea legii, milirarii $i membrii serviciilor speciale de securitate, ca medicii $i alte persoane sa fie informate in legatura cu regulile interna[ionale mai sus inen[ionate, interzicindu -li-se sa participe Ia vreo forma de tortura sau sa fie complici ai celor care o practica: 8. opunerea, pe viitor, Ia orice schimb interna[ional de tehnici sau echipamente de torturd, ca ~i fa{ a de punerea Ia punct, fn mediile $tiin[ifice, a unor tehnici ~i mai perfectionate de torturii fizica sau menta Ia ; 9. incercarea de a patrunde in spaJiile de deten[ie $i in centrele de interogatoriu, pentru a vedea dacii persoanele ajlate acolo nu sfnt maltratale. [. .. ]
CAPITOLUL 4
12
12. Extras din obiective!e Declara]iei privind tortura, a Consiliului ecumenic al Bisericilor, · iulie-august 1977 .
STUDII DE CAZ Cazul rezida in expunerea unei situatii care, in cadrul unui mediu profesional sau privat, va implica probleme de gestiune, de organizare, de formare ... , pe scurt, de management. Situatiile prezentate sint complexe, pentru di pun in joe, uneori in opozitie, probleme de ordin tehnic, administrativ §i uman. Ele nu comporta solutii bune sau rele, ci cer din partea responsabililor calitati legate de decizie, transparind in alegerile de arbitraje, bazate pe previziuni vizind evolutia §i pe constatarile privind contextul in care se dezvolta situatia . .. Explorarea acestor situatii permite antrenarea viitorilor factori de decizie sau a viitorilor formatori in directia luarii de decizii, a definirii unor politici in conditii de lucru care vizeaza mai multe persoane. Din acest moment, ei pun in joe unele facultii!i legate de negociere §i de formularea unor propuneri. Particularitatea studiului de caz tine de prezentarea unei situatii in dimensiunile ei caracteristice, cu angajarea specialistului intr-un proces de refleqie mai global in Aceasta metoda, aflata Ia baza formelor legatura cu faptele traite. Nu mai e sufide invatamint propuse de catre Graduate cienta, de exemplu, 'prevederea unei orgaSchool of Business Administration of nizari ; e necesar sa se aiba in vectere ~i Harvard, a fost initiata in Franta, in 1926, daca aceasta organizare va fi acceptata de de catre Andre Siegfried . De aceasta s-au catre cei care vor trebui s-o sustina. Ceea preocupat ~koala de Stiinte Politice ~i ce se cauta sint unele solutii specifice. in plus, el constituie, pentru fiecare Camera de Comert din Paris, pentru ca, din 1929, sa 0 introduca in activitatea lor dintre participantii angajati intr-o cercetare colectiva, un demers individual prin care de formare. Aparitia activitatii de formare perma- fiecare se descopera pe sine, in reactiile nentl!., Ia s fir~itul celui de-al doilea razboi sale afective, pentru ca, asumindu-~i-le, sa mondial, a relansat interesul pentru studiile incerce regasirea unei oarecare obiectivitllti de caz. Mult timp, s-a racut o aplicare in ceea ce prive~te relatia sa cu grupul ~i rezervata in formarea vizind incadrarea in deciziile la adoptarea cllrora va coopera. industrie. Ulterior, s-a inregistrat o dezvolStudiul de caz ne introduce, intr-un tare mai larga, in sectoarele invatamintului anumit moment, in viata unei intreprinderi, superior, apoi in cele ale educatiei in a unei administratii, a unui grup social. El plaseaza grupul supus actiunii de formare, general.
Studiile de caz ~i formarea
366
DISPOZITIVE DE SIMULARE
exterior organizatiei, intr-o situatie de consultant, implicindu-1 chiar, prin descrierea unei probleme care 11 vizeaza pe unul sau altul dintre membrii respectivei organizatii. Domeniile abordate slnt nelimitate. Cazul tinde sa anuleze compartimentarile dintre problemele de gestiune, de finantare, de gestionare sociala, vizlnd tehnica de produqie ...
Trei tipuri de cazuri Se pot distinge trei tipuri de cazuri : • Cazul descriptiv 0 situatie este prezentata prin povestire ~i descriere. Problema este situata ~i delimitata, urmlnd sa fie dezbatuta de catre grup . • Cazul evolutiv Plecind de Ia o descriere analoaga, se pregatesc un anumit numar de documente complementare, care vor fi Ia dispozitia grupului, daca e necesara o clarificare a demersului initiat. in anumite momente, animatorul poate, prin propria sa autoritate, sa furnizeze grupului aceste informatii complementare, deschizlndu-i, prin aceasta, noi cai de reflectie. • Cazul interactiv E un caz care evolueaza in functie de pozitiile adoptate de catre participanti, fie In plan tehnic, fie in plan uman. La nivel tehnic, e posibila introducerea lntr-un computer a deciziilor (financiare, de exemplu) luate de grup, pentru calcularea consecintelor acestora in raport cu intreprinderea in cauza. Comunicate grupului, aceste rezultate ii pot devia, nuanta sau modifica deciziile. Este vorba aici de infruntarea unei anumite realitati.
La nivel uman, grupul poate fi pus fata In fata cu posibilele efecte ale propriilor lui decizii, fie cu ajutorul unor documente pregatite dinainte, introduse de animator Ia momentul oportun, fie chiar prin anuntarea unor noi momente, neprevazute (declan~area unei greve, de exemplu), animatorul ~i, eventual, un observator neimplicat fiind singurii care pot hotarl utilizarea sau neutilizarea acestor elemente, ca ~i momentul introducerii lor. Si intr-un caz, ~i in ceialalt, pe parcursul progresiei astfel animate, se pot avea in vedere unele expozeuri sau reuniuni-discutie, care, abordlnd subiecte teoretice precise, pot furniza grupului informatii sau cuno~ tinte pe care e liber sa le exploateze sau nu In rezolvarea cazului. Aceasta este formula utilizata pentru cazul pluridimensional. in anumite situatii se pot constitui comisii de expeqi sau de arbitri, care sa determine informatiile sau incidentele complementare In funqie de progresul grupului. Desigur, aceste diferite forme de studiu de caz se caracterizeaza prin anumite durate de exploatare. Daca e vorba de un caz descriptiv, studiul va putea acoperi, In mod sigur, o jumatate de zi sau o zi . Din contra, un caz interactiv va putea constitui trama unui seminar de una plna Ia mai multe saptamini. Anumite institutii de formare des~oara studiul asupra unui caz pe intinderea unui an, incluzind faze de reflectie §i faze de tratare computerizata a datelor cuprinse in respectivul studiu. in toate aceste formule, temele propuse, alese In -functie de obiectivul de formare, slnt, de cele mai multe ori, transpuneri ale unor situatii reale. Se poate chiar ca, flira a fi transpusa, o situatie reala, apaqinind, lnsa, trecutului, sa fie descrisa prin intermediul unor documente, precum bro§uri, afi§e, dosare de presa etc.
STUD!l DE CAZ
Tehnici ~i suporturi de prezentare
367
Parcursul unui studiu de caz
Tehnicile utilizate pentru prezentarea Se poate spune ca, in toate situatiile, un datelor unui caz slnt variate : studiu de caz urmeaza un parcurs care se - text scris, mai mult sau mai putin im- poate rezuma Ia cinci faze: portant, ilustrat cu fotografii, scheme, statistici etc. • Prima fazii - text lnsotit de documente audiovizuale, Prezentarea cazului, realizata deseori in precum diapozitivele, benzile magne- mod individual, in cadrul luarii Ia cuno§tice, foliile transparente, afi§ele, foto- tinta a respectivei situatii. grafiile, filmele video, bancile de date interactive etc. • A doua fazii - filme de cinema sau video, cu prezentaAnaliza §i diagnosticul relative Ia prorea situatiei alese sub forma unei puneri blema sau problemele de studiat, operatii in scena similare spectacolelor-fictiune. realizate in grup. Au fost experimentate unele filme care • A treia fazii ilustreaza cazuri proiective (J . Ardoino). Discutie ~i propuneri de interventii in Prezentind unele ambiguitati de imagine sau sunet, un astfel de film presupune ca respectivul caz. in acest stadiu, pentru mai participantii sa se puna de acord asupra multa concretete, pot fi utilizate tehnici anumitor elemente, necesare definirii pro- precum jocul de rol, simularea etc., alegeblemei pe care doresc sa o exploreze, prin rea apartinind grupului sau animatorului. aceasta proiectind, pe respectivul suport, • A patra fazii unele dintre preocuparile lor profunde. Cautarea unor solutii. Indiferent de suportul ales, aceste prezentari pot fi urmate de un chestionar • A cincea fazii care sa se focalizeze asupra problemelor ce Prezentarea solutiei alese de grup §i urmeaza a fi studiate. De asemenea, grupu- criticarea acesteia, chiar experimentarea ei. lui i se poate lasa libertatea de a delimita 0 posibila varianta poate presupune stusingur problema In cadrul cazului prezen- dierea aceluia~i caz de catre mai multe tat, toate acestea depinzind de obiectivele grupuri. intr-o astfel de eventualitate, se activitatii de formare in care se insereaza poate avea in vedere fie ca cea de-a cincea cazul respectiv. fuza sa fie faza de intilnire §i de confruntare Tot de obiectivele fixate, ca §i de gradul a grupurilor, fie ca, pe toata durata demersude maturitate a! grupului va depinde §i lui, sa se organizeze unele intilniri de evanatura procesului de animare a respecti- luare, care sa aiba ca obiectiv stabilirea vului studiu de caz ; se vor gasi aici toate unei acompanieri mutuale a grupurilor. dimensiunile pedagogiei, de Ia cele mai Modul de functionare a acestor tehnici inchise, pina Ia cele mai deschise. este dificiLde fixat. Sa remarcam faptul ca, daca studiul de ·caz este o prezentare a problemelor la adeviirata lor dimensiune, el este §i spatiul de incercare a unei pedagogii de coparticipare extrem de diversificate, care i§i utilizeaza toate resursele
368
STUDII DE CAZ
D!SPOZITIVE DE SIMULARE
pentru a se adapta Ia evolutia grupului ~i La ce folosesc aceste pentru a-i permite acestuia sa ajunga Ia studii de caz ? tratarea problemei propuse §i, probabil, a ,propriilor" probleme sau ale fiecaruia dintre Studiile de caz au origini variate. participanti . poate ca utilizarea lor in activitatea Se Un anumit numar de cazuri sint greu de de formare sa nu fi fost prevazuta. Formadat publicitatii, intrucit aceasta ar insemna o violare a dreptului Ia intimitate. in cele torul le alege in funqie de obiectivele pe ce urmeaza, prezentam doar citeva tipuri, care le urmare§te §ide varietatea modurilor dintre care unele dateaza de destul de mult de rezolvare pe care ele Je presupun. A§a se explica faptul ca unele romane timp. Rolul lor e mai ales de a servi ca exemplu. in acest domeniu, importante sint sau fragmente de roman, unele reprezentari mai intii observarea, analizarea §i abia teatrale, articole, imagini, fotog rafii, filme de fiqiune au putut fi utilizate ca suporturi apoi, eventual, transpunerea. De fapt, cu cit animatorii, formatorii vor pedagogice. Aceasta inseamna ca nu exista crea mai multe cazuri, cu atit vor dispune o solufie idealii pentru fiecare studiu de ei de mai multe instrumente, apropiate de caz. Exista in schimb solutia grupului, care preocuparile §i de obiectivele lor. Sa mai poate fi uneori raportata Ia nivelul evaluarii notam §i faptul ca numai prin observarea consecintelor sale in raport cu animatorul vietii cotidiene vom putea redacta cazuri sau chiar cu un alt grup. in acest domeniu, faza de explorare, susceptibile de a ne consolida aqiunea analiza, constituie elementul central. Caupedagogica. E necesara deci mai intii tarea solutiei grupului devine un antrenaobservarea, apoi redactarea, dublata de transptinere. De cele mai multe ori, cele ment in direqia confruntarii, a Juarii de mai bune abordari pedagogice sint furnizate decizii, or, a§a cum fiecare §tie, o decizie este rareori unicii, . . de cazurile traite de catre animator. Alternanta in decembrie 1950, Henri avea ~aisprezece ani ~i i~i incepea eel de-al do ilea an Ia Centrul de instruire a! uzinei, initiindu-se in meseria de frezor. De~i diidea semne clare de inteligen¢, instructorii nu erau multumiti de el, deoarece Iuera prost. Ei considerau eli bliiatul e lene~. Conduita sa nu era in general rea, dar raporturile sale cu profesorii nu erau, ce-i drept, prea bune. Ace~tia gliseau.cli e prea rezervat, a~a cum spunea dl Trochu, directorul Centrolui de instruire: ,;Cfnd ii faci o observaJie. ia o atitudine semeaJii, devine arogant, ro$e$te $i nu raspunde: are aerul cii te sfideazii". Raporturile sale cu colegii nu erau deloc mai bune. El nu le adresa practic nici un cuvint, nu se distra impreunli cu ei, nu participa Ia discutii ~i nici Ia incaierari.
Ace~tia
spuneau despre el: ,Ce ursuz e! ". Potrivit unor profesori, comportamentul lui Henri se datora mai ales unui temperament anxios. Totu~i. dincolo de toate acestea, ei notaserli eli, de Ia inceputul celui de-al doi\ea an, incepuse sli se ,dezghete", sli parli mai putin timid. De mai multe ori, instructorii ii flicuserli observatii privind calitatea proastli a activitlitii sale. in Ia fel de multe reprize, dl Trochu a convocat-o pe mama lui Henri, pentru a discuta cu ea despre toate acestea. in fine, de curind, el a prevenit-o oficial, printr-o scrisoare din partea conducerii uzinei eli, dacli activitatea bliiatului ei nu se va ameliora, contractu! de instruire va fi suspendat. Mama sa a venit Ia uzina ~i 1-a amenintat pe
- -------------------------
Henri, de fata cu dl Trochu, eli il va duce Ia de marina daca nu va face progrese. Henri traia cu mama sa ~i cu o sora mai micli, care era eleva. Tatal sau i~i abandonase familia in urma cu cit iva ani . Henri mai avea un frate, care se afla in tratament intr-un preventoriu. Situatia financiara a mamei era critica. Ea fusese vreme indelungatli bolnava, incapabila sa lucreze, ~i parasise Parisul pentru a veni sa se odihneasca Ia tara . De curind, ea reincepuse sa lucreze, dar mergea inca folosindu-se de cirje . in legatura cu acestea, Henri se plinsese Ia uzina ca, deseori, ,are parte de cite o cirja", ~coala
cind se intorcea seara acasa. Dl Trochu abordase acest subiect cu mama lui Henri, insa aceasta negase vehement eli ~i-ar fi lovit vreodatli fiul. Incidentul Ia care ne referim s-a produs dupa citeva sliptlimini de Ia scrisoarea emisli de conducere. Profesorul de matematica tocmai daduse o problema, cind Henri declara, cu voce tare, catre intreaga clasa : ..inca o problema de~teapta ... n' declan~ind, evident, un ris nebun printre colegii sai. Profesorul il diidu afara tara intirziere, dupa care il informa pe dl Trochu.
Accidentul Fred Henderson 1 era student Ia Drept, dar i§i petrecea cele mai multe din seri mai curind bind ~i distrindu-se cu prietenii decit lucrind. Parintii sai avind mijloace modeste, el impartea o mica incapere cu un alt student, intr-un camin apaqinind universitatii. intr-o seara, Fred se intoarse in camera sa injurind, deoarece nu ii mai raminea decit o jumatate de ora pentru a se intilni cu prietenii sai Ia teatru. Distraqia se prelungise ~i bause deja trei sau patru cocteiluri, inainte de a se intoarce acasa. Dupa ce se dezbraca, incepu sa se barbiereasdi. in ace! moment, Tim, colegul sau de camera, intra, izbind puternic u~a. Fred tresari §i scapa lama din minli, care, in clidere, ii produse o taieturli gravli Ia un deget de Ia picior. Tim ii veni in ajutor, dar, cum nu era foarte indeminatic, ii improvizli cu batista un bandaj destul de rudimentar. Fred i§i terminli de flicut toaleta, se imbrlicli ~i plecli Ia teatru. A doua zi el pleeli Ia cur5uri, flirli sli-~i mai schimbe pansamentul. Dupli citeva zile, constatli eli piciorul ii era inflamat ~i eli il durea. Consultli un medic, care ii prescrise ni~te antibiotice §i ii flicu un pansament dupli toate regulile artei. Din nefericire, infeqia cuprinsese ~i gamba, a~a eli Fred flicu febra ~i muri. I . Caz redactat de Guy Serraf.
369
·~~w
}.~
Diverse persoane i~i exprimara parerea in ~ legliturli cu cauza mortii. ~ Medicul care il ingrijise stabili drept diagnostic :(~ o septicemic generalizatli, iar laboratorul de~ analiza fu de plirere eli Ia mijloc a fost o ~ infeqie cu streptococi. Mama lui Fred spuse til eli bietul de el nu avusese pe nimeni care sa se ocupe in mod atem de el. Tim considerli 1)1.! eli acesta nu avusese noroc. Femeia de Ia II; poarta climinului de studenti flicu observatia , eli Tim avea prostul obieei de a izbi tot timpul u~ile . Tatlil lui Fred il acuzli pe medic de incompeten¢. Unehiul deeedatului fu de plirere eli, dacll tinlirul nu ar fi baut, nu s-ar fi intimplat nimic. Prietenii i~i amintirli eli Fred era mereu in intirziere. Unul dintre profesori sublinie faptul eli ii repro~ase deseori eli este neglijent. Un coleg, student Ia farmacie, glisi prilejul sa spunli eli oamenii ar trebui sli fie mai bine instruiti in ceea ce prive~te acordarea primului ajutor. Un alt coleg opinli eli, folosind un aparat de ras electric, e~ti Ia adlipost de astfel de accidente stupide. Bunica lui Fred spuse eli, dacli familia tinlirului ar fi fost mai instliritli, el nu ar fi implirtit camera cu altcineva, trliind astfel in inconfort. Care au fost, dupii pare rea dumneavoastra, cele trei cauze mai importante care au stat La originea acestui accident ?
U
DISPOZITIVE DE SIMULARE
370
STUDII DE CAZ
Educatoarea . Domm~oara X este educatoare e zece aru particular, in biroul meu, pentru ca altfel toate ,. in cadrul instirutiei pe care o conduc, fiind ie~irile din ci'imin vor fi suspendate. .:;; stimata de colegi pentru con~tiinta sa profe- Reaqia nu intirzie sa apara. Luind atitudine Z sionala ~i pentru corectitudine. contra pedepsei generale, grupurile au ajuns
~ .CO·
.
d
-!
imr-o zi, trecind prin pare, ea este surprinsa ~i scandalizata vazind, pe peretele uneia . :::); dintre cladirile ce dau inspre aleea publicll., o inscriptie injurioasa , grosolana, cu litere · • mari , impotriva d-rei Y, o educatoare Ia fel Q de stimata in cadrul institutiei. Acest incident o face sa reaqioneze imediat, grabindu-se sa rna puna Ia curent ~i cerindu-mi sa intervin personal.
:·llil:
g
Ia marturisiri vinovati s-au
~i ~i
dupa o jumll.tate de ora cei trei prezentat Ia mine.
Totu~i.
trebuie sa adaug ca unii elevi au fost de inscriptie, ~i de arnenintarea cu o sanqiune colectiva.
~ocati ~i
Aceasti'i leqie fu, cu toate acestea, benefica pentru seqia in cauza, fiecare elev fi'icind un efort remarcabil in direqia conduitei.
37 1
- -------- - - - -- --- -- ------
prezinte ideile negru pe alb colegilor sll.i, refuza, deoarece acestora, mult mai in virsta decit el, nu le-ar putea tine o leqie); - este extrem de mindru de experienta sa (,Sint in domeniul reeducarii de ~aisprezece ani"), el se vrea a fi un specialist in tipuri caracterologice ~i probleme privind instruirea profesionala. El nu intelege foarte bine de ce, in cadrul institutiei, se face ape! Ia alti speciali~ti , mai ales Ia eel de ortofonie, care nu se ocupa totu~i decit de tulburarile de articulare ;
- dupa opinia lui, in acest cadru de invatarnint, reeducarea este prea axati'i pe psihologie, ~i nu destul pe pedagogie ; va pune in discutie tipul de formare care se face, in acest cadru , pentru educatorii specializati ; - cu ocazia fiecarei intrevederi, vrea sa daca activitatea sa este apreciati'i.
~tie
Durota medie afiecareia dintre aceste discuJii este de doua ore.
PIERRE
li
Ce ar fi trebuit sa se facii, in aceste circumstanJe, pentru ca situa[ia sa nu fie traumatizantii, ci educativii, pentru toace grupurile in ansamblu ~i pentru vinova[i in mod special ?
:ierre este el:v in ~nul trei Ia _limbi clasice, mtr-o mstitutie pnvata de mvel secundar situara linga Paris. A fost admis aici in urma ~u patru am, dupa un an. de _a ~asea, efectuat mtr-un hceu panz1an. In tlmpul anulut de liceu, inceput cu o luna mai tirziu din motive de sanatate, activitatea sa nu a fost, se pare,
La sfir~itul anului patru , tatll.l sau ii propune sa se mute Ia o alta ~coala daca dore~te . De r~~ fapt, el nu ii ascunde faptul ca o astfel de ~~ schimbare nu va intirzia sa ridice unele pro- ~~ bleme; cu toate acestea, ii lasll. libertatea sa iii• decida. Pierre alege sa ramina in actuala ~~ institutie. ~:i)~
Cariera 1 ~ . Domnul N , de treizeci ~i noua de ani, este beneficieze de unele ameliorari de gradatie, prevazute conform dispozitiilor conventiei ~~-· celibatar, de profesie invatator. El traie~te ;~' impreuna cu parintii sll.i, dar dispune ~ide un colective privind copiii aflati sub semnul inadaptarii, siruatie de care pina acum nu s-a apartament separat. 11.1 Dupa un prim an de medicina, s-a indreptat tinut cont. Si-ar dori foarte mult sa se aiba in :5 spre invaiiJ.mint. Suplinitor in 1972, a reu~it vedere faptul ca lucreaza cu astfel de copii, :::)·: apoi sa se califice, mai intii ca invatiJ.tor, inadaptati, inca de Ia inceputul carierei sale, --~ apoi ca monitor-educator, in 1975, respectiv din 1972; in cazul unui refuz, s-ar simti lezat _.(),, 1978. in 1979 ademisionatdincadrul invaiiJ.- in raport cu educatorii specializati, care i~i ·~J mintului de stat, optind pentru eel privat. obtin diploma in trei ani, in timp ce lui i-au 2 Din 1979 pina in 1984, a ocupat doua posturi trebuit ~ase ani pentru a ajunge Ia CAEA • de invatator ~ i unu1 de educator-~ef, in trei E totu~i mai mult decit probabil ca, in cadrul institutii diferite. Pentru eel din urma post, conversatiei, va aborda acelea~i teme care el are un nivel formativ limitat (monitor- revin in mod invariabil in toate discutiile sale -educator) . . cu directorul, ~i anume: incepind din 1981, este invaiiJ.tor in cadru1 - se intreaba daca anii petrecuti in slujba institutiei in care a funqionat ~i ca educa- invaiiJ.mintului de stat nu sint cumva pierduii tor-~ef. in perspectiva pensionarii ; in 1982, a avut un accident destul de grav - cind a revenit, nu i s-au luat in considerare (traumatism cranian), dar attualmente se cornpetentele, de~i ,contribu[ia lui ar fi putut considera refi'icut. fi notabila" (dar nu participa Ia nici o reuni0 data sau de doua ori pe an, ii cere directo- une, Ia nici o conferiniiJ. in afara instituiiei, rului o audieniiJ.. De data aceasta, voia sa iar in interiorul acesteia, inviiat tiind sa-~i
satisfi'icatoare_ ~ici. pentru profesorii, nici pentru pll.nntu sa1. In clasa nu Iuera, Ia term1. . ~~.. aJuns . narea orelor JUca bile acasa, nu avea niciodati'i nimic de fi'icut. La sfir~it de an, consiliul profesorilor din liceu a decis ca Pierre trebuie sa repete a ~asea, dar parintii sai au sustinut ca au fost anuntati ca, din ratiuni administrative (domiciliul lor netinind de jurisdiqia liceului), fiullor nu putea sa repete anul in respectiva institutie . Parintii lui Pierre hoti'irasc, atunci, sa-l mute, ca elev internist, in institutia privata in care se afla in prezent, unde , va fi intretinut de ei ". 0 alta motivatie a acestei decizii este ca Pierre pune probleme chiar ~i in sinul propriei familii (relatii dificile cu fratii ~i surorile sale - ei tiind, in total, patru). in primii trei ani nu survine nici un incident notabil. Pierre se intoarce in familia sa 0 data Ia . cincisprezece zile (conform sistemului in vigoare), unde sta de sirnbi'ita pina luni dimineata. Conform codului disciplinar, daca elevul este consemnat, merge acasa ooar duminica dimineaiiJ.. Trebuie sa adaugam ca pedepsele de duminica sint aplicate in mod exceptional. in general, activitatea lui Pierre nu e foarte buna, rezultatele Ia examene permitindu-i, totu~i.~ urm~e~oala regula~
Pe parcursul anulu i !rei , lucrurile par sa . x · · b. D x ~ b · x 1 r~ fimearga ma1• putm "d me. til. oua .apte tre Ule s" ~.J Ie scoase m evi en : ::vi - de curind, Pierre i-a cerut tatll.lui sau sll. intervina Ia direqiune, pentru o ~Ita optiune in privinta celei de-a doua limbi. Intr-adevar, el a inceput intr-a patra sa studieze germana, dar nu se intelege cu profesorul. Ar dori sa fuca spaniola , deoarece cursurile respective sint tinu~e de.profesorul de litere, cu care ar.<: rap~rtun mai bune, ca urmare a unor lequ partlculare; - al doilea fapt vizeaza sistemul din intemat. in aceastll. institutie, care poate primi intre trei sute ~i trei sute cincizeci de elevi, exista doua sisteme de cazare : unul cu dormitor comun, altul cu carnere de doua persoane. Acesta din urma e rezerva~ elevilor cu vechime mai mare, celor care sint frati sau chiar celor care,_pe o anurnita perioada, au o buna conduiti'i. Pierre este cazat in primul tip de internat. El se plinge gtti'ilui sau de acest sistem, caci, spu11e el, acolo sint supravegheati de un monitor, extrem de dezagreabil ~i sever, care nu le lasa nici o libertate ~i care, in plus, le aplica pedepse colective de fiecar~ati'i cind_:: fac<:._!i'ilagie; or, Pierre,
Ma hotarasc deci sa intreprind o ancheti'i in fiecare seqie. Le cer tuturor elevilor sa faca investigatii printre ei, spunindu-le ca a~tept ca vinovatii sa marturiseasca, public sau in
·z ·
I . Sursa : EFPP, Ecole de Formation Psycho-Pectagogique .
2. Organism avind drept de atestare a unei anumite calitati (capaciti!ti) (n.tr.).
I"f
STUDII DE CAZ
D!SPOZITIYE DE S!MULARE
372
373
-------- --- ------- ---- ---dupa spusele sale, nu se salidarizeaza cu recalcitrantii. Prin urmare, el dare~te sa beneficieze de sistemul de internat cu camere de daua persoane. Intr-un mod mai general , Pierre se plinge de climatul existent in interiarul institutiei : , Te sufoci aici, e$ti campier rupr de exterior". in plus, in clasa, regula de a tri~a este implicita in rindul elevilar. Tatal lui Pierre se hatara~te sa transmita daleantele fiului sau directarului §Calii. Acesta le refuza ~i pe una, §i pe cealalta , canchizind, pede a parte, ca nu trebuie sa le dai satisfaqie elevilar, pede alta parte, ca parintii nu trebuie sa intervina in aceste prableme, care ii privesc pe director §i pe calaboratarii sai. Putin timp dupa aceasta intrevedere, tatal lui Pierre prime§te o scrisoare din partea directorului , redactata astfel :
,Damnule, De Ia intaarcerea din vacanta, anul al treilea e guvernat de un climat de dezardine, de neatentie, de varbarie, de trindavie. Masurile disciplinare care se impun pentru a remedia aceasta situatie au fast deja luate : interzicerea ie~iri i , in fiecare zi, intre arele 16 ~i 20 de minute ~i 17. precum ~i jaia (toata ziua). Elevii care nu var face un efan imediat [pentru schimbare] var fi cansemnati simbata ~i duminica viitaare. Dar, din nefericire, se intrevad sanqiuni individuate mult mai grave daca fiul dumneavaastra nu intelege seriazitatea acestui avenisment. Din acest mativ, va rag sa binevaiti sa ne sustineti aqiunea, explicindu-i clar ~i neintirziat gravele cansecinte antrenate de aceste sanqiuni ".
NOELLE PERRIER
~
insalubre, distruse) sau de alta nationalitate, recent implantate si atlate intr-o tluctuatie per~·' Cind un elev intra pe poana §Calii , autari·:~ de o populatie constituita din munciZ' tatea §i responsabilitatea §efului respectivei manenta, tori cu venituri modeste, cu program de lucru Ill institutii le inloc uiesc pe cele ale capului lung , deci cu o absenta prelungita a parinJ . fam iliei din care prav ine ace\ elev. Atunci tilor ; cu free vente destramari, sub diverse ' j i cind responsabilitatea familiala lipse§te - ~i se ale celulei familiale . Nenumarati elevi .'·g : . intimpla din ce in ce mai frecvent -, aceasta forme, domiciliati aici isi fac singuri un program, 0~ substituire se produce in conditii mult mai ;.f::j~ complexe, ~i nu flira antrenarea unei serii de dupa terminarea orelor de curs §i pina spre ora ~apte seara. La toate acestea, se adauga o ·.....\< probleme. Cazul prezentat de noi eo ilustrare insuficienta organizare a timpului tiber pentru in acest sens. tineri, aici existind doar o casa a tineretului, Cadrul recent construita, care nu atrage decit o clientelii !imitatll. ... l nstitu]ia E un colegiu de §ase sute de elevi, in regim Seful institu]iei de demipensiune (clll.diri noi), deschis in Director al colegiului din septembrie 1968 septembrie 1968, intr-un ora§ care numara (data inaugurarii acestuia) . Printre altele, senin total patru colegii. sibilizat Ia problema privind escapadele, prin care trebuie sa intelegem aqiuni indreptate nu Zona de recrurare impotriva colegiului (chiulurile - sau absente2 Este o ZUP in plina dezvoltare, locuita de ismul nemotivat - sint un fenomen paralel, familii dezrll.dacinate (provenind din carriere
::~~ l ntroducere
1
l.
Sursa: INAS.
2. Zone ii urbaniser par priorite [Zonli. prioritarli. in programul de urbanizare] (n.tr.).
--- - ----------------------
diferit), ci impotriva mediului familial sau al celui de cazare. Receptivitatea directorului Ia acest fenomen a fost provocatll. de faptul ca, intre septembrie 1968 §i septembrie 1971 , s-au inregistrat opt astfel de escapade : unele s-au incheiat in Elvetia sau Ia Marsilia, avind ca protagani~ti atit baieti, cit §i fete, iar una s-a soldat chiar cu un deznodamint tragic. Faptele : prezentare cronologica inainrea accidentului La inceputul lunii septembrie, directorul prime§te o scrisaare din partea unei asistente sociale din resedinta departamentului invecinat, prin care se anunta distribuirea, in colegiul pe care il conduce, intr-o clasa de a cincea, a elevei Noelle Perrier. Ca documente insotitoare, se primesc patru buletine trimestriale, care atesta faptul ca Noelle a fost ~colarizata, timp de doi ani, intr-o ~coala tehnica privata, dintr-un departament invecinat. Se mai precizeaza ca eleva va fi preluata de colegiu, in regim de demipensiune, §i gazduitll. intr-o institutie privata, condusa de maici. Cine a hotarlt distribuirea in acest colegiu (el nenumarindu-se printre primele patru care sint mai apropiate de institutia de cazare)? Si intr-a cincea? Dar in ceea ce prive~te cazarea? ... Directorul se ginde§te Ia o eroare de postll. : nici unul dintre ceilalti trei directori de colegiu nu o cunosc pe aceasta eleva. El admite ideea unei inscrieri (cite altele nu sint prezentate cu tot atit de putine elemente, §i chiar atunci cind tree prin serviciile administrative ale Ministerului? .. .) , cu atit mai mult cu cit acela§i lucru s-a mai intimplat in septembrie 1970 cu alta eleva, in conditii similare, iar integrarea acesteia in colegiu si in aceea§i institutie de cazare n-au constituit nici o problema, tirnp de un an. Directorul isi rezerva dreptul de a studia cazul in profunzime imediat dupli inceperea cursurilor. Dar agitatia implicitll. a acestei perioade nu-i va permite sa facli ce §i-a propus decit abia peste zece zile : Ia nivel §colar, el va corecta aceasta distribuire aberantll., intr-a cincea, plasind-o pe Noelle, care va implini §aisprezece ani, intr-a treia, profil practic, unde ea se va integra tara probleme. Situatia cazarii pare, in aceastll. perioadli, sa nu puna nici o problema.
lncidentul Se deruleaza in mai multe faze succesive. Primafaza
La iesirea de Ia orele de curs, in ajun de Toussaint 18 , Noelle nu s-a intors in caminul unde era cazatll. . Directorul este pus Ia curent in legliturli cu aceasta nu de catre staretll, ci gratie vizitei unei familii, ingrijoratll. de faptul eli fiica lor, tot dintr-a treia, profit practic, nu a ajuns nici ea acasli. Escapada dureazli douli zile §i douli nopti. Contacte telefonice ale directorului cu maica staretli. cu politia, anchetll. personala. Noelle se intoarce dupli patruzeci §i opt de ore ... , plictisita §i intristata de falsa ei libertate. A doua zi dupa sarbatoarea invocata, Noelle este chematll. Ia director, cu care are o lunga discutie, in timpul careia eleva se plinge de soarta care i se rezerva in camin: caramina sistematic, meticulos organizatll. (camera izolatll., zavorita, lini§te obligatorie in sala de mese, o institutoare func tionind ca o garda de corp permanentll. ... ) . Directorul ii cere sa aiba rabdare, fiind convins eli atmosfera se va destinde pe parcurs. Totul va fi in ordine ... A douafaza Douli zile dupa acest episod, inca o data, Noelle nu se intoarce acolo unde e cazata, mergind sa reclame lipsa de ospitalitate a dirigintelui sau. Aceasta -'- cl1ci despre o femeie este vorba - ii relateazl1, Ia rindul ei, directorului, care spune eli, in timpul discutiei avute cu Noelle, a atlat eli fata se atll1 sub incidenta autoritatiijudecl1torului pentru copii. Directorul reu~e§te sa-l contacteze telefonic, in ciuda orei tirzii. Judecl1torul i§i declinli autoritatea atribuitll., furnizind - in sfir§it - citeva informatii oficiale privind mediul familial al fetei . El nu pare sa fie prea surprins de politica de carantinl1, precizind eli o alta solutie nu s-ar putea intrevedea mai devreme de diew sl1ptll.mini. Maica staretli, convocatll. pentru a o lua pe Noelle in grija sa, i~i reafirml1 atitudinea fatl1 de tinl1ra fatl1, ale clirei cuvinte §i
I. Sarbli.toare religioasli, catolicli, pe I noiembrie, inchinatli. tuturor sfintilor (n.tr.).
374
DISPOZITIYE DE SIMULARE
STUDII DE CAZ
375
-- - -- - --- - -- - ---- - ---- - - - acre considera eli slnr un prost exemplu pemru celelalte ocupante ale pensiunii. 0 ia cu sine apoi pe Noelle, care trei zile mai tirziu, inrr-o micrcuri, dupa orele de curs, dispare din nou . Directorul e avenizat in \egatura cu aceasta abia vineri, Ia ora 9 ~i 15 minute, cind Noelle e prezema, ca de obicei. Ia cursuri ... Audiata inca o data, ea se indipatineaza sa nu se intoarca seara in camera, dupa care, in urma unei lungi discutii, e dispusa sa cedeze . .. Directorul ii cere maicii starete sa preia eleva seara, Ia ora 17. Raspunsul acesteia este mai intii negativ, apoi devine evaziv. Direcrorul cere interventia asistemei sociale a colegiului, care a fost alertata a doua zi dupa primul episod. De fapt, maica stareta este cea care, deloc inclntata de situatie, o preia, in cele din urma, pe Noelle, iar problema ramine neschimbata, repetindu-se zilnic... Dramatizarea sa progresiva anrreneaza riscul, pe zi ce trece tot mai mare, a! producerii unor serioase abateri din partea elevei (cu ocazia fiecarei escapade, ea ~i -a petrecut noptile in culoarele din subsolurile imobilelor din zona, in total patru nopti ~i. o data, treizeci ~i $ase de ore fara nici un pic de hrana).
fiind plasarea tinerei fete. lnformatii adunate fragmentar - ~i niciodata comunicate oficial de catre responsabilii exteriori, inainte de incident ~i observatii nesistematice,' chiar dupa producerea lui.
Zona de recrutare ,0 nesemnificativa organizare a timpului tiber pentru tineri". La nivelul zonei in discutie, nu exista decit o casa a tinererulu i, instalata in trei clase improvizate, situate pe aria institutiei ~colare. Natura activitatilor ~i a comportamentului beneficiarilor a creat o relatie tensionata intre colegiu ~i respectiva institutie (a se vedea, alaturat, motiunea extrasa din procesul-verbal a! reuniunii Consiliului de administratie a! colegiului, din data de 5 mai 1969) . in plus, in acea perioada, cllidirea era frecventara, destul de regular, de vreo doisprezece elevi, din clase de profit practic, fete ~i baieti. incepind cu dechiderea anului ~colar 1969, casa tineretului a fost reamenajata in interiorul unei constructii noi, mai proprie, aflara in imediata apropiere a colegiului, dar in afara ariei sale funqionale. Acest transfer a fost insotit de o organizare din ce in ce mai bine structurara ~i de ni~te preocupari culturale tot mai accentuate; in paralel, s-a intimplat ca elevii sa se Problema Care e rolul ~efului de institutie? Simplu simtli din ce in ce mai putin atra§i de activiexecutor a! celor prevazute In regulameme -- tatile organizate, iar frecventa lor sa devina (constatarea prezentei Ia cursuri in cadrul aproape episodica. colegiului ... ) sau educator, in sensu! deplin a! Alte detalii : elevii colegiului i~i pot petrece cuvintuluC preocupat sa incerce gasirea unei timpul liber in cadrul activitatilor asociatiei solutii (care poate chiar sa nu tina de autori- sportive. Doua seri pe saptamina, plus joia, tatea sa), in legatura cu problemele de ordin sinr organizate un antrenament sau competitii uman ale elevilor celor mai defavorizati? Daca de handbal, de atletism, de natalie, tenis, exereste ~a. care sinr mijloacele sale fa¢ in fata citii nautice, posibile datorita dorarilor cu inertia sau actiunea, de combatut, ale unor CREPS 1• Se cuvine sa notam faptul ca un persoane sau foruri administrative cu care intra numar de baieti ~i fete din clasele de profil in conflict sau intr-o oarecare concuren¢, Ia practic, care se remarca printr-un absenteism aproape sistematic Ia cursurile regulamennivel de atributii? tare de educape fizica, manifesra, din contra, Mediul familial asiduitate Ia ~edintele asociatiei sportive : Tara bolnav, fara servtctu ; mama deseori manifestare aparent contradictorie a nevoii de absenra, cu multiple legaturi extraconjugale ; ocupare serioasa a timpului in afara oraun frate ~i o sora cu escapade, ambii Ia virsta relor obi~nuite ale clasei ~i. totodara, adolescentei. Noelle insa~i. trei luni mai devreme, a paras it mediul familial, fapt care a reclamat interventia asistentei sociale locale, 1. ·· Centre regional d'education physique et sportive (Centrul regional de educatie fizicli ~i sportiva]. apoi a judecatorului pentru copii, incheierea
-- - -----------------------
abandonarea acestora din urmli. in cautarea unei pseudolibertati. in cadrul colegiului nu exista un centru socioeducativ autentic, din !ipsa unor animatori in rindul profesorilor ~i a unor mijloace materiale (localuri paqial readaptate - o sala de mese, transformata in una de jocuri pentru cei aflati in regim de demipensiune, trebuie sa rev ina Ia destinatia sa initiala).
Studii
Exista chiar ~i un club, dar de trei ani incearca cu greu sa reziste. nereu~ind sa depa~easca stadiul care-i permite organizarea unui voiaj de sfir~it de an ~colar.
- licenta in istorie, Paris, 1951:
Problema proximitatii casei tineretului Extras din procesul-verbal al reuniunii Consiliului de administratie a! colegiului ,Jean Moulin", din data de 5 mai 1969.
La cererea reprezentanJilor corpului projesoral ~i fn urma expuneriifaptelor de ciitre ~eful instituJiei, Consiliul de administraJie al colegiului le cere serviciilor responsabile din cadrul casei tineretului sa adopte de urgenJa toate dispoziJiile necesare, fn vederea eliminarii, fn eel mai scurr timp posibil, a tuturor inconvenientelor legate de prezenJa respective! cliidiri fn imediata apropiere a unor clase ale instituJiei ~co/are . Prinrre alre soluJii, Consiliul sugereaza ca responsabililor sa li sejurnizeze cfteva instrucfiuni imperative, pentru ca repetiJiile orchestrei sa aibii loc de acum fnainre in ajara ore/or de curs, adica dupii _ora 17, fn zilele stabilite. in plus, el at rage atenfia acestor responsabili asupra japtului ca pe viitor e bine sa se evite, Ia orice ora. utilizarea prea zgomotoasa a motocicletelor de catre tinerii care frecventeaza acest local. in sfir~it, el reamintqte ca vecinatatea unei instituJii ~co/are de ciclul intfi trebuie sa-i determine pe tineri sa incerce sa pastreze, [a orice ora. o atitudine decenta, care sa nu ajecteze moralitatea elevilor ~i reputaJia colegiului ... ~eful
institutiei
Antecedentele Jean Surroy, nascut pe 18 iulie 1929, intr-un mic ora~el din Nord ; mediu familial modest : tatal, mama ~i sora mai mare lucreazli, toti trei, in cadrul unei fabrici locale de tricotaje .
1940-1945 Scoala primara !ocala ; 1945-1948 Scoala normala de invlitlitori de Ia Lille; bacalaureat; 1948-1949 Elev, bursier, imr-un liceu invecinat; 1949-!955 Scoala normala superioara de Ia Saint-Cloud ; - DES 1 in istorie, Paris , 1952 : , La condition ouvriere dans le Nord de Ia France sous le Second Empire" [Conditia clasei muncitoare in Nordul Frantei, in timpul celui de-al doilea Imperiu]; - serviciul militar satisfacut; - admiterea ca profesor de istorie, Paris, 1954-1955; - CAPES 2 teoretic, istorie-geografie, Paris, 1955; - 1955-1956 : CPR ~i CAPES practic, istorie-geografie.
Cariera Septembrie 1956 - septembrie 1968 : profesor de istorie-geografie intr-un liceu tehnic modern Ia Rot.~baix, predli Ia primul ~i Ia al doilea ciclu- clase terminale -, timp de cinci ani. - Profesor delegat al BUS 3 ; - Secretar sindical Ia nivelul institutiei, timp de patru ani ; - Membru a! Consiliului interior, pe o perioadli de mai multi ani ; - Notarea pentru anul !967 : • nota pedagogica : 17, • nota administrativli: 19.
Diplome d'etudes superieures (Diploma de studii superioare] (n.tr.). 2. Certificat d'aptitude au professorat de l'enseignement du second degre [Certificat de aptitudine in profesorat pentru invlitlimintul secundar] (n.tr.). 3. Bureau universitaire de statistiques (Biroul universitar de statisticli] (n.tr.) . 1.
STUDII DE CAZ 376
377
DISPOZITIVE DE SIMULARE
-- - - - --- - --- - -- - - --- - ----Septembrie 1968 : inscris pe lista de aptitudine a principalelor colegii. Pina in prezent, funqioneaza ca director al colegiului ,Jean-Moulin", gradul noua. SituaJia familiala Casatorit (sotia - profesoara de litere), cu o fiica de zece ani. Evolutia cazului din momentul intocmirii fi§ei, in noiembrie 2 decembrie Aflata in grija staretei, Noelle se intoarce in ora~ul sau natal, din ordinul judecatorului pentru copii, sub autoritatea caruia se afla. 3 decembrie Este supusa unei examinari, in futa unei comisii compuse dintr-un psiholog, un neuropsihiatru, un educator dintr-o capitala regionala. 10 decembrie Ape! telefonic din partea asistentei sociale din cadrul serviciului ,Salvati cop iii ". Aceasta ii cere directorului colegiului sa scuze lacunele din informatii, de care se plinge, manifestindu-~i dezolarea in ceea ce prive~te distribuirea elevei Noelle intr-a cincea. Directorul profita de ocazie, pentru a pune lucrurile Ia punct . Asistenta sociala anunta intoarcerea elevei Ia colegiul ,Jean-Moulin", conform deciziei comisiei invocate, ~i transferul intr-un alt Joe de cazare, Ia caminul de copii eel mai apropiat de colegiu.
12 decembrie Noelle revine, insotita de responsabilul-educator al respectivului camin, care se afla sub tutela Serviciului de ajutor social pentru copiii ora~ului. Pusa Ia curent in ceea ce. prive~te responsabilitatile asumate ~i legaturile ce urmeaza a fi stabilite, Noelle W reia, firesc, orcle de curs, afi~ind un comportament normal, patind calma, chiar fericita. Un detaliu: o evidenta ameliorare in ceea ce prive~te tinuta sa vestimentara ~i grija fail! de aspectul ei fizic .
Scrisoarea asistentei sociale ciitre directorul colegiului , SalvaJi copiii" AsociaJia deparramentala 31 iuiie 1971 Domnului Inspector ~colar in atenJia Domnului Director al Colegiului ,Jean-Moulin" Domnule, Trebuia sa vii tnmllem dosarul ~colar al domni$oarei Noelle Perrier, nascuta pe 18 ianuarie 1956, pentru care solicitam o even tuala admitere in clasa a cincea de tranzi[ie, in cadrul institu[iei dumneavoastra . Aceasta adolescenta face fn prezent obiectul unei masuri de proteqie judiciara, urmfnd ca. incepind cu jumatatea lunii august, sa fie primita Ia internatul de Ia Maison Claire Fontaine. Dupa nenumarate demersuri, nu am reu$it inca sa gasim dosarul ~colar al respectivei eleve. Pfna vom reu$i aceasta, ne permitem sii va comuniciim cfteva informaJii $i aprecieri care v-ar putea interesa. Dacii am reu$i sa gasim dosarul in discuJie, nu am intfrzia sa vii punem Ia curent cu acest lucru . 0 datii cu mulrumirile noastre, va rugam sii primiJi, domnule, salutarile noastre. J.D. Asistentii socialii Piese aliitumte : cfteva informaJii
~colare.
Citeva informatii §Colare in legatura cu Noelle Perrier Perrier, Noelle nascuta pe 18 ianuarie 1956, Ia R .. . Domiciliul piirinfilor Domnul ~i doamna Joseph Perrier Cite Neuve, Ia M ... I· Domiciliul domni~oarei Noelle Perrier, incepind cu 1 august 1971 Maison Claire Fontaine, Ia R ...
-- - -- - --------------------
FraJi - Daniel, nascut pe 7 martie 1948, Ia R ... , casatorit, doi copii ; - Marie, nascuta pe 8 decembrie 1954, Ia R ... Profesia parin[ilor - Tatal: ajutor-contabil, in concediu medical; - Mama: secretara . InstituJii $COlare frecventate de minora - Scoala comunala din D ... (1959-1965) ; - Scoala comunala din J... (1965-1966) ; - Scoala privata ,Sainte-Marie" din R .. . , Ia internat ( 1966-1967) ; - Scoala privata ,La Providence" din R ... , Ia internat (1967-1969); - Scoala tehnica din R .. : , Ia internat (1969-1971) .
Examen medical $i psihologic A fost supusa unei consultatii de orientare educativa (,Salvati cop iii"), in iulie 1971. In plan psihiatric, examenul e negativ. Teste de nivel practic, Wechsler: Qi verbal : 95 ; Qi practic : 90 ; Qi global : 92. Va trebui sa se aiba in vedere o orientare in CET ~i pregatirea unui CAP 1 de funqionara de birou.
I.
Certificat d'aptitude professionnelle [Certificat de aptitudine profesionall'i] (n .tr. ).
Michel Michel este inginer Ia societatea ,Electra", o importanta intreprindere specializata in studiul ~i realizarea unor aparate de masura, ,inspector de calitate" , ata~at pe linga sediul din Lyon. Activitatea sa consista in efectuarea unor anchete sistematice pe linga ~efii responsabili de procesul de fabricatie ~i de control din patru uzine ale societatii, in asigurarea legaturilor dintre sediu ~i serviciile de control, ca ~i in primirea unei parti a clientelei.
actuali, patru li se par ~efilor lor a fi pe deplin calificati pentru a putea fi numiti. Michel se numara printre ei . Dar el nu este numit, de§i nu se poate invoca nici un motiv particular pentru fuptul ca ii sint preferati altii. Sefii sai declara: ,Singura raJiune este, intr-adeviir, numiirul de posturi ce trebuie ~ previizut; am fi putut Ia fel de bine sii il 1: c alegem pe "!_ich~l, inliiturfndu-l pe oricare dmtre colegu sal prompvaf!''. '...,..,
Michel apartine unui corp de doisprezece inspectori de calitate, aflati sub autoritatea unui director, domnul Garras ; printre ei pare sa existe o atmosfera de veselie §i destindere. Aceasta e datorata, in parte, tara indoiala, personalitatii domnului Garras, un om jovial, extrem de pitoresc, ajuns in mod natural in funqie, ca. de altfel, toti inspectorii sai, §i care pare sa intretina raporturi strinse ~i cordiale cu subordonatii, mai ales cu Michel. in decembrie 1960, ca urmare a crearii unei a cincea uzine §i in fata importantei noilor comenzi, conducerea societatii hotara§te instituirea unei trepte situate intre domnul Garras ~i inspectorii de calitate, infiintind trei posturi de ~ef de grup, fiecare dintre ei avind in subordine cite trei inspectori . Printre inspectorii
Michel pare sa fi fost profund lezat de aceasta ·decizie. Putin timp dupa aceea, el ii declara domnului Garras, intr-un moment de tulburare, ca vrea sa paraseasca societatea. Michel are, acum, treizeci §i doi de ani, e casatorit ~i are doi copii. Sint deja zece ani de cind funqioneaza in aceasta societate.
I':
in iunie 196/, Ia $apte luni dupii numirea ~eft lor de grup, Michel il anunfii pe dotnnul Garras cii va piiriisi societatea. El a gasit l!n post de adjunct al ~efului serviciului de_.control, pentru care i se ofera un salariu mai bun, Ia "Nuclea", care e unul dintre cei inai mari furnizori ai societatii actuale. Tot acum, domnul Garras afla eli, in ianuarie, Michel adresase mai multe cereri de lucru, dintre care una catre "Nuclea". Acestea ramasesera
378
DISPOZITIVE DE S!MULARE
tara raspuns, pina in iunie, cind Michel a fost recontactat de catre ,Nuclea ". in ace! moment, el s-a hotarit. in seara ultirnei sale zile de lucru Ia vechea societate, Michel merge in biroul domnului Garras, unde se lamenteazli minute in ~ir. El se plinge eli nu i s-a acordat suficienta consideratie, exprimindu-~i regretul ca parase~te ora~ul, unde era obi~nuit (va Iuera Ia Nimes). ,Literalmente, se viiicarea", va spune domnul Garras mai tirziu. Discutia se prelunge~te atit de mult, incit acesta din urma sfir~e~te prin a-i arata politicos u~a. pentru a putea merge sa cineze. Piiriisind societatea, Michel ii trimite directorului administrativ, domnul Andre, o scrisoare, in care ii mulilJme~te pentru un cec care tocmai i-a fost trimis, reprezentind suma corespunzatoare unei gratificatii exceptionale, acordata cu ocazia celui de-al cine ilea centenar al societlitii. in scrisoare, el mai vorbe~te ~ide placuta amintire pe care o va pastra Ia plecare. Directorul ii raspunde printr-o scrisoare amabilli. Domnul Andre explica faptul ca tine de politica sa curenta sa incerce totul pentru ca cei care pleacli sa o faca in conditii rezonabile .. . in plus, in cazul lui Michel, domnul Andre a incercat, prin scrisoarea sa, sa ii intindli o nada pentru o eventualli reintoarcere in cadrul societatii. Or, tocmai acest lucru se intimpla. in martie 1962, domnul Andre prime~te o scrisoare din partea lui Michel, care ii vorbe~te despre decepfia sa la ,Nuclea", flkind demersuri clare in vederea reintegrarii sale Ia ,Electra". Aceasta scrisoare este clarificata printr-o discutie pe care domnul Garras tocmai a avut-o cu Michel. Acesta din urmli i-a povestit despre dezamagirile sale de Ia ,Nuclea": remuneratia nu corespunde promisiunilor care i se flkuserli. Perspectivele de promovare sint mult mai limitate decit cele despre care i se vorbise in perioada transferului. Else plinge mai ales de faptul ca lucreazli intr-o relativa izolare, el neavind decit contacte administrative cu superiorii, prin intermediul circularelor. Regreta echipa pe care a plirlisit-o, ii regreta pe fo§tii colegi, pe ~efi, regreta ora~ul. El explicli faptul eli nu a plecat de Ia ,Electra" decit pentru a
CI~tlga putin mai mult, nemaiamintind de deceptia pe care a avut-o nefiind numit ~ef de grup. Reevocindu-i domnului Garras faimoasa discutie pe care o avusese cu el in seara pledirii sale, ii mlirturise§te: ,Dacii, in acea sedrii, mi-aJifi tras un perdaf. a~fi riimas aici". El ii da de inteles d-lui Garras eli dore§te foarte mult sa fie reintegrat ~i ca are incredere eli i se va oferi un post convenabil. Atunci cind domnul Garras ii spune ca ar putea fi vorba doar de un post de inspector, ~i nu de ~ef de grup, Michel rlispunde : ,Evident, nu poate fi eliminat nimeni, pentru mine". Reproducind acestea, domnul Garras nu-§i ascunde pllicerea eli il va putea avea, din nou, in echipa sa pe Michel.
Pentru domnul Andre, situatia e mult mai complexli. il preocupli mai ales problema raporturi lor cu societatea ,Nuclea". Cu ocazia pleclirii lui Michel, domnul Andre fusese extrem de §ocat de faptul eli directorul de Ia ,Nuclea" acceptase, flira mlicar sa -I prev ina : nu se procedeaza astfel intre fumizor ~i client, spusese el. in ace! moment, ii telefonase directorului general de Ia ,Nuclea" pentru a- ~i exprima, cu insistentll. punctul de vedere. Interlocutorul se scuzase, rlispunzind eli era deja prea tirziu pentru a reveni asupra problemei, deoarece se luase un angajament fatll de Michel. Mai adliugase eli acesta era in perioada de incercare ~i ca nu se putea ~ti daca va reu§i. Domnul Andre se intreabli de altfel acum dacli discutia sa cu directorul celeilalte societati nu a avut .CUJilVa o influentll asupra raporturilor dintre Michel §i noul sliu patron. Spunindu-§i eli Ia ,Nuclea" s-a incercat probabil descurajarea lui Michel, el i§i promite sa incerce o clarificare a lucrurilor, printr-un nou contact cu directorul de Ia cealalta societate. Orice ar fi. domnul Andre nu dore§te sa actioneze fatli de ,Nuclea" a~a cum a aqionat aceasta fatli ~e ei. Eventual, nu il va reprimi pe Michel decit cu acordul respectivei societati, afeasta fiind, dupli plirerea lui, ,o chestiune de corectitudine patronalli". Cintarindu-§i hotarirea, domnul Andre se intreaba~· de asemenea, dacli Michel nu §i-a format, cumva, o atitudine discutabilli in timpul petrecut Ia ,Nuclea", unde conditiile de lucru nu par sa fi fost bune pentru el.
STUD!l DE CAZ
Mai mult, domnul Andre se intreaba daca, in cazul in care il va reprimi, va trebui sa-l reintegreze neaplirat in cadrul societatii pe care a plirasit-o, clici exista, intr-adevlir, ~i alte societati apartinind aceluia~i grup, ale caror sedii sint situate in alte ora§e decit Lyon. Societatea lioneza este societatea-mama, care pare sa se bucure de un deosebit prestigiu in cadrul grupului. D-1 Andre pune in balantll doua rationamente contrare: pede o parte, i~i spune ca faptul di un angajat care a plecat pentru a cliuta un Joe de munca mai interesant nu poate fi reintegrat prea U§or (chiar pe acela§i post pe
Domnul Bertrand Ne aflam intr-o institutie de formare 1 pentru domeniul alimentatiei ~i eel al administrarii restaurantelor, institutie subordonata Camerei de comert a unui ora~ de importantll medie. Domnul Mercadier a fost angajat ca salariat auxiliar in sectorul pivnitelor. Fiind harnic ~i avind, in general, o activitate satisflicatoare, dupli douli luni de probli, este re{inut ca salariat permanent. Directorul, domnul Bertrand, care relateaza cazul, semnaleaza cu regret faptul ca in ace! moment s-a omis luarea in considerare a instruqiunilor vizind uzantele adoptate in cadrul intreprinderii cu ocazia unei angajari, poate pentru ca relatia domnului Mercadier cu elevii a constituit un factor cliruia i s-a acordat prea multa importantli. Putin mai _tirziu, domnul Mercadier are un accident. Solicitat fiind Ia operatia de infundare a sticlelor, elluneca pe podeaua umedli §i i§i sectioneazli degetul mare cu instrumentul de lucru. Potrivit domnului Bertrand, in acest accident, o parte a responsabilitatii ii revine institutiei, deoarece pe jos nu exista un gratar de lemn care sa impiedice lunecarea. in timpul concediului sliu medical, domnul Mercadier i~i prime§te salariul intreg, din partea societatii de intrajutorare de pe linga Camera de comert; aceasta e finantata prin cotizatiile patronale §i prin cele ale personalului.
1.
Sursa: Elf-Aquitaine.
379
care 1-a avut), cl poate fi un exemplu negativ in interiorul societatii ; pe de alta parte, crede ca intoarcerea unui Michel pi in de caintli, deceptionat de experienta din exterior, poate produce 0 bunli impresie in rindul colegilor sai. in ceea ce prive~te posturile de inspectori ce trebuie avute in vedere, pe viitor se poate numi un inspector Ia Lyon, dar nu e nici o urgentll. in plus, un tinlir inginer, cliruia i s-a promis primul post care va fi vacant, este gata de orice. Spre exemplu, Ia o alta societate, Ia Grenoble, e nevoie urgenta de un inspector.
~i
domnul Mercadier La reintoarcerea din concediul medical, t:~ domnul Mercadier, care ~i-a pierdut partiat j f' posibilitatea de a-~i folosi degetul mare, este ~ inapt pentru activitlitile care i se incredintau -·· pinli acum, motiv pentru care este repartizat Ia mezelarie.
De curind, directorul a fost avertizat de catre ,o persoanii pe care o consider demnii de incredere, spune el, pentru ciiface parte din familia mea", ca aceasta il suspecteaza de hotie pe respectivul angajat. Aceastli persoana ar fi auzit de Ia o alta, pe care, Ia rindul ei , o considera demnli de incredere, eli 1-ar fi vazut pe respectivul salariat oferind patru ·inimi de pore (sustrase de Ia tran§are) unui restaurant din ora~. De asemenea, ar fi auzit-o pe mama acestuia, care are reputatia de a fi alcoolica, spunind eli fiul -sau ,se descurcli". Domnul Bertrand considera eli astfel de mlirturii indirecte nu pot constitui o probli, ci doar o prezumtie. Cu ajutorul oamenilor slii, el initiazli o supraveghere discreta a salariatului, timp de zece zile, dar flirli nici un rezultat, ~i tara a-1 avertiza in legliturli cu aceasta nici pe §eful direct al celui in cauzli. Nu exista vreun mijloc contabil sau administrativ de a controla furtul. De§i a fost tentat sa apeleze Ia politie, domnul Bertrand respinge aceasta solutie, existind riscul declan§lirii unui scandal care ar prejudicia renumele institutiei. El respinge, de asemenea, ~i o perchezitie
tl.
380
DlSPOZ!TlVE DE S!MULARE
-------------------------colectivll, gindindu-se ell nu ar ajunge Ia nici un rezultat, ci ar nelini~ti , in schimb, intreg atelierul. incercind sa adune informatii, aflll ca mama celui vizat este in mod dar ,o femeie cu o viatll lips ita de moralitate, care bea", iar tatl\1 acestuia este militant a! unui partid politic de extrema stinga. il convoacll apoi pe eel in cauzll in biroul sau, impreunll cu directorul adjunct ~i cu ~eful personalului, pentru a-i spune celui dintii, cu aproximatie : ,$tiu dl furafi; avem dovezi ; vom pune polifia pe urmele dumneavoastra". Angajatul nu rllspunde, ceea ce, in ochii directorului, apare ,ca o certitudine a faptului ca e vinovat". Trimitindu-1 inapoi Ia locul sau de munca, convoaca intreg personalul seqiei de mezelarie, inclusiv pe ~eful de serviciu, caruia ii spune: ,Sint informal cala dumnea voastrii se jura. Am asigurat o supraveghere a seC{iei pe care o conduceJi". Domnul Bertrand se hotllr~te sa nu il concedieze pe respectivul salariat, neavind dovezi impotriva lui ~i fiind con~tient de responsabilitatea institutiei in raport cu accidentul caruia i-a fost victima eel in cauzll. Cautind un post pentru acesta, chiar in momentul in care ne relateazll povestea, i-a gasit unul de buclltar pe un ~antier de lucrllri pub! ice. Imediat ce postul va fi liber, se va putea dispensa de Mercadier. fntrebiiri 1. Considerati , asemenea d-lui Bertrand, eli ar fi trebuit sa se adune uncle informatii despre domnul Mercadier inainte de a fi angajat?
2. Ce credeti despre marturiile comunicate domnului Bertrand? 3. Dacll vi s-ar raporta astfel de mllrturii, le-ati neglija sau ati aqiona? Daca ati aqiona, cum ati proceda?
4. Din ce motive credeti ca domnul Bertrand nu 1-a prevenit pe ~eful domnului Mercadier in legaturll cu supravegherea initiata? 5 . in acest caz, ce credeti despre oportunitatea : - apelllrii Ia politia de stat, pentru ancheta ~i supraveghere? - apelllrii Ia politia privata, in aceea$i problema? - perchezitiei colecti ve? - supravegherii, a~a cum a organizat-o domnul Bertrand? - supravegherii de catre ~eful de serviciu? - adunllrii de informatii, fara interventia politiei? - discutiei cu eel in cauza? 6. Dupa opinia dumneavoastra, info rmatiile culese in legaturll cu tatal ~i mama domnului Mercadier: - contribuie Ia accentuarea prezumtiei de fun care planeazll asupra domnului Mercadier? - conduc Ia concluzia ell acesta este un element indezirabil in cadrul intreprinderii? 7. Din ce motive aprobati sau nu tactica utilizatll de domnul Bertrand de a-1 convoca pe domnul Mercadier in biroul sau? 8. Dacll nu sinteti de acord, ce ati face in locul lui? 9. Dupll pllrerea dumneavoastra, de ce a convocat domnul Bertrand personalul seqiei de mezelllrie? Ce credeti despre motivatia sa? 10. Cum considerati decizia domnului Bertrand : - de a nu-l concedia pe respectivul salariat? - de a-i gasi un post? 11. Daca nu il aprobati, ce ati fi facut in locul sllu? Acest caz poate fi utilizat ~i facind abstraqie de chestionarul de mai sus.
STUD!I DE CAZ
381
0 rnutare in cadrul serviciului meu administrativ, secretariatul dispune de doull mici birouri : in unul lucreaza secretara mea, domni~oara Dorsay, iar in cellllalt cele trei dactilografe, domni~oara Letailleur ~i doua tinere debutante, dintre care una cu un contract Emploi-Solidarite. intr-o dimineatii, conducerea rna anuntii ca e nevoie de birourile mele pentru un alt serviciu, situatie in care propun punerea Ia dispozitie a biroului secretarei mele. S-a hotarit deci ca domni~oara Dorsay se va allltura dactilografelor. 0 chem imediat, pentru a-i anunta vestea, care o bulverseaza. imi spune ell nu va putea suporta aceasta schimbare, iar eu o intreb de ce. imi declara ca o detesta pe domni~oara Letailleur ~i ca-i va fi imposibil sa lucreze in vecinatatea ei. - Nimic mai neplacur decft s-o vad a$ezati1 a colo, fiJ.riJ. sa scoatiJ. un cuvint! . . . E peste puterile mete, ma calciJ. pe nervi .. . Are mereu aerul ci1-$i bate joe de toJi !
Domni§oara Dorsey pomene$te chiar de demisia sa. Trebuie sll recunosc ca, pe moment,
lilt sint tentat sa profit de situatie, deoarece are m un caracter intr-adevar dificil. insa, dincolo 'I'" de asta, e o funqionarll de calitate. Nu uita tniciodata nimic.. e o adevllrata arhiva.. ~i 'Z apoi, e aici de douazeci ~i trei de ani I Dar, - W or ice ar fi, e o persoana tare ciudata. E mani- ::E aca. Nu poti ~ti niciodata cum s-o abordezi : :;) cind e exuberanta, cind e deprimata; se ' () manifesta excesiv in toate.
·o
Si cu povestea asta cu domni~oara Letailleur ! : Q Cealalta o antipatizeaza, nimeni nu ~tie de ce ; abia daca i~i vorbesc I Domni~oara Letailleur este o angajata competenta, poate cu o u~oara tend inti! spre persiflare. Se afla de opt ani in acest serviciu, lucrind bine ~i cu regularitate .
lata deci argumente pro ~i contra. in orice caz, nu pot sa ignor faprul ca domni~oara Dorsay este o foarte buna angajata. Si atunci, am incercat s-o determin sa revinll asupra pozitiei sale, dar farii nici un succes. Ea a facut dovada unei stari ingrijoratoare, ca ~i cum s-ar fi pregatit sll se arunce in Sena ! Ce e de fiicut ? Da!i-mi un sfat
1
BIBLIOGRAF!E
LIMBOS, E., L'animateur et les groupes de jeunes, prefata de Andre de Peretti, Ect. de Fleurus, 1973. LIMBOS, E., Mise en situations et exercices pour les animateurs, Ed . de Fleurus, 1976. M
BIBLIOGRAFIE Elemente bibliografice generale in limba franceza A
ANC ELIN-SCHUTZENBERGER, A., Vocabulaire de techniques de groupes, Epi (DDB), 1971; L'observation dans les groupes, Epi (DDB), 1972. ANCE LIN-SCHUTZENBERGER, A., ANG ELI, G. et al., Formation aux relations humaines, Ect. de I'Entreprise, 1976-1982. AUG E, H. et al., Jeux pour parter. jeux pour crier, Cle International, Paris, 1981. B
BAPTISTE, A., BELISLE, C., Photo-metho des, Ed. du Chalet, 1978. BARWW, M., BARLOW, C., L'expression orale et les techniques de travail en groupe, Nathan, Paris, 1979. BARTH, B.-M., L'apprentissage de /'abstrac tion, Retz, Paris, 1991.
c CARE, J.M., DEBYSER, F., leu, langage et creativite, Hachette et Larousse, Paris, 1978. COLLECTION FICHES ,EO~FORMATION PERMANENTE", Ect. d'Organisation, Paris, Adair- S., 49 fiches d'expression par le corps, Aznar G . et al., 56 fiches d'animation creative; Beau D ., 100 fiches de pedagogie des adultes; Beville G., 60 fiches jeux de communication, 1977; Laverriere J. et al. , 100 fiches d 'expression orale et ecrite; Laverriere J., Plailly G., 75 fiches pour organiser le travail de groupe.
D
DEMORY, B., CONVERT, A., creation, Chotard, 1974. DI WRENZO, G., Questions de 1991. DONNAY, J ., CHARLIER, E., des situations de formation, Bruxelles, 1990.
Le jeu et Ia savoir, ESF, Comprendre De Boek ,
G GARTNER, A. et al., prefata de Louis Legrand, Des enfants enseignent aux enfants, tract. fr. Rose Grosjean, Epi, 1973. GORDON, T., Enseignants efficaces, Le Jour, Montreal, 1981; La methode Gordon, Belfond, 1976. K
KORCZAK, Comment parler aux enfants aujourd'hui, Delval, Freibourg, 1989. L
LACROIX-NEUBERTH, R., Technesthesie, illusion-realite, Centre experimental de recherches de psychologic collective, Montpellier, 1979. LAWYE, G., La conduite d'entretiens, Ed. d'Organisation, Paris, 1982.
1982 ; Recuei/ d 'instruments et de processus d 'evaluation formative, INRP, CNDP, 1981. PERETTI, A. DE, La formation des personnels de !'Education nationale, La Documentation fran<;aise, 1982; Organiser des formations, Hachette Education, Paris, 1991. PFEIFFER, W., JONES, J., Developpement personnel. Phenomenes de groupe. Travail en Groupe. Organisations. Formations, Actualisation, 1982.
MACCIO, C., Animation de groupes, Chronique sociale, Lyon, 1973 . MEIRIEU, PH., Outils pour apprendre en groupe, Chronique sociale, Lyon, 1984. MUCCHIELLI, R., Communications et reseaux de communication, ESF, 1971; La conduite de reunion, ESF, 1970; La dynamique de groupe, ESF, 1970; La methode des cas, ESF, 1969 ; Les jeux de roles, , Que sais-je? ", PUF, Paris, 1983.
UNESCO, Les techniques de groupe dans Ia formation,, Etudes et documents d'education", nr. 24 (coo rd. J .B. Baffaut, A. de Peretti et R. Villeneuve), Paris, 1977; Un enseignement centre sur /'experience, id., nr. 17.
p
v
PERETTI, A. DE et al., ,Les techniques de groupe", in Les Amis de Sevres, nr. 12, decembrie 1978; Rapport de Recherche sur Les points d'appui de I 'enseignement, INRP, CNDP,
VANOYE, F.. Travai/ler en groupe, Hatier, Paris, 1976; Expression et communication, Colin, Paris, 1973 ; Pratiques de ['oral, Colin, Paris, 1981.
F
FUSTIER, M., Exercices pratiques de creativite, SME, Lyon, 1973. FUSTIER, M., Pratiques de Ia creativite, ESF, editia a 3-a, 1982 .
383
u
incerdiri de teoretizare A
F
ABRAHAM, A., Le monde interieur des enseignants, Ares, Toulouse, 1980. AMADO, A., GUITTET, A., La dynamique des communications dans les groupes, Colin, Paris, 1975 .
FERRY, G., La pratique du travail de groupe, Dunod, Paris, 1970. -
ANZIEU, D., MARTIN, J.-Y., La dynamique des groupes restreints, PUF, Paris, 1968. B
BERBAUM, J ., Developper d'apprendre, ESF, 1992.
FLAMENT, C., Reseaux de communication et structures de groupe, Dunod, Paris, 1965. H
HEBER-SUFFREN, C" M., Appels aux intelligences, Matrice, Vigneux-sur-Seine, 1988. L
Ia
qualite
BION, B., Recherche sur les petits groupes, editia a 3-a, PUF, Pari~, 1976. BOUTINET, J.-P., Anthropologie du projet, PUF, Paris, 1990. BUBER, M., Je et tu, Aubier, Paris, 1969.
c CROZIER, M., FRIEDBERG, E., L'acteur et le systeme, Seuil, Paris, 1977.
LA GARANDERIE, A. DE, Les profils pedagogiques, Centurion, 1982; Le dialogue pedagogique avec l'eleve, Centurion, 1984. LEFORT, G., Savoir se documenter, Ect. d'Organisation, Paris, 1990. LERBET, G., Leflou et l'ecolier, Ect. Universitaires, 1990; L'ecole du dedans, Hachette , Education, Paris, 1992. LEVY, A., Psychologie sociale: textes fonda~ mentaux anglais et americains , Dunod, Paris, 1965.
384
BIBL!OGRAFIE
TEHN!Cl DE COMUNICARE
LEWIN, K. , Psychologie dynamique, PUF, Paris, 1959. M
MAC GREGOR, D., La dimension humaine de !'organisation, Gauthier-Villars, 1960-1976. MAIER, N., Principes des relations humaines, Ed. d 'Organisation, Paris, 1957. MAISONNEUVE, J . , La dynamique des groupes, PUF, Paris, 1990. MEIRlEU, PH., Apprendre... oui, mais comment?, ESF, 1987; Le choix d'eduquer: ethique et pedagogie, ESF, 1991 ; Introduction d Ia pensee complexe, ESF, 1990. p
PAGES, M., La vie affective des groupes. Dunod, Paris, 1970 . . PERETTI, A. DE, Liberte et relations humaines, EPI (DDB) , editia I, 1966, editia a 7-a, 1974; Pensee et verite de Carl Rogers, Privat, Toulouse, 1974 ; Du changement d l 'inertie , Dunod, Paris, 1981 ; Controverses en education, Hachette Education, Paris, 1993. PONTALIS, J.-B.. Apres Freud, Julliard, Paris, 1963. POSTIC, 0. -M., La relation education, PUF, Paris, edi!ia a 2-a, 1982 ; L'imagination dans La relation pedagogique, PUF, Paris, 1989. PRIGOGINE, I., STENGERS, I., La nouvelle alliance, Gallimard, Paris, 1986. PROST, A., Eloge des pedagogues, Seuil, Paris, 1985. R
ROGERS, C. , La relation d'aide et Ia psychotherapie, ESF, 1970; Les groupes de rencontre, Dunod, Paris, 1973.
s SARTRE, J.-P., Critique de Ia raison dialectique, NRF, Gallimard, Paris, 1958.
T TROCME, H., J'apprends done je suis, Ed . d'Organisation, Paris, 1974.
v VON BERTALLENFFY, L., Theorie generate des systemes, Dunod, Paris, 1973.
385
Elemente bibliografice vizind creativitatea in limba engleza A
A HANDBOOK OF STRUCTURED EXPERIENCES FOR HUMAN RELATIONS TRAINING (vol. 1 : 1969; vol. 2: 1970; vol. 3: 1971), distribuita in Europa de Teacos Forlag A/S, Frederiksborgade 9 DK, 1360, Copenhaga. B
BENNIS et al. , The Planning of Change , Holt Reinhen, New York, 1962 .
c CARTWRIGHT, ZANDER, Group Dynamics, Ed . Row Peterson, New York, 1960 (lucrare teoretidi fundamemala) . H
HOMANS, G.C., The Human Hancoun & Brace, New York, 1950.
Group,
J
JOHNSON, K.G. et al ., Nothing Ever Happens, Glencoe Press, 8701, Wilshire Boulevard, Beverly Hills, California 90211 . K
KOLB, D., IRWIN, M., MC INTYRE, J., Organizational Psychologie, an Experimental Approach, Prentice Hall, New Jersey, 1971 (cuprinzind un mare numar de exercitii). M
MORENO, J.-L. et al., The International Handbook of Group Psychotherapy, Philosophical Library, New York, 1966. p
PFEIFFER, J.W., JONES, J.E., Annual Handbook for Group Facilitators, University Associates INC, La Jolla, California, 1969, 1970, 1971, 1972,,1973, 1974, 1975, 1976. PFEIFFER, W., HESLIN, R., Instrumenta tion in Human Relations Training, Universities Associates,. Publishers and Consultants, PO box 615, Iowa City, Iowa 52240 (cu prezentatea a 75 de instrumente) . PORTER, E. H., Introduction to Therapeutic Counselling, Houghton Mifflin Co, Boston, 1950.
B
Lucrari teoretice
BOTTOM, M., 50 fiches de creativite appliquee, Ed . d'Organisation, Paris, 1980.
A
c CLARK, Commem etre creatif dans /e travail, Dunod, Paris, 1986. D
DEMORY, B., La creativite en pratique, Chotard, 1974. F
FUSTIER, M ., Pratique de La creativite, ESF, editia a 3-a, 1982. G GAGE, Pratique de ['analyse des valeurs, Hommes et Techniques. GORDON, W.J.J., Synectics, Harper & Row, New York, 1961 ; Collier Mac Millan, Londra ; trad. fr., Stimulation des facultes creatrices par Ia methode synectique, Hommes et Techniques, 1965. H
HOSTIE, R., Les seminaires de sensibilisation des relations de groupes, Epi , 1972. J JAOUI, H., Clefs pour /a creativite, Seghers, 1975. L
LIMBOS, E. , L'animateur et le groupe de jeunes , Ed. de F1eurus, 1973. 0
OSBORN, A.F., Applied Imagination, Scribness & Son, New York, 1963; trad. fr., L'imagination constructive, Dunod, Paris, 1964. R RAPAILLE, G.C., La relation creatrice, Ed. Universitaires. ROUQUETTE, M .-L., La creativite, "Que sais-je? ", PUF. Paris, 1973.
ABELLIO, R., La structure absolue, Gallimard, Paris, 1988. ANZIEU, D. et al., Psychanalyse du genie createur, Dunod, Paris. 1974. ASTRUC, L., Creativite et sciences humaines, Ma1oine, Paris; Test de classification et de selection des creativites, Ma1oine, Paris. B
BEAUDOT, A., La creativite (culegere de texte americane) , Dunod, Paris. BONO, DE, Lareral Thinking, Jonathan Cape; trad. fr., La pensee laterale, EME. F
FERGUSON, M ., La revolution du cerveau, Ca1mann Levy, Paris , 1974. FOUCAULT, M., L'histoire de La folie, Gallimard, Paris, 1976. K
KAUFMAN, FUSTIER et DREVET, L'inventique , EME. KOESTLER, The act of creation, New York; Mac Millan, Londra; Hutchinson, tract. Fr., Le cri d'Archimede, Ca1mann Levy, Paris, 1980. KUHN, T.S., La structure des revolutions scientijiques, F1ammarion, Paris; La revolution copernicienne, Livre de Poche, Paris, 1992 . L
LABORIT, H., L'homme imaginant, "10-18", UGE, Paris, 1970. LUPASCO, S., L'energie de psychique, Julliard, Paris, 1974.
La matiere
M
s
MAC LUHAN, La galaxie Gutenberg, MAME, Paris, 1967.
SOL, J.-P., Techniques et methodes de creativite, Ed. Universitaires, 1974.
MOLES, CAUDE, Creativite et methodes d'innovation, Fayard, Paris.
v
T TEILHARD DE CHARDIN, P., L'energie humaine, Seuil, Paris, 1962.
VIDAL, F., La Leron d'imagination, Roben Laffont, Paris, 1980.
!NDEXUL TEHN!C!LOR SI AL EXERCITllLOR
Cuvintul cste de aur 140
D
INDEXUL TEHNICILOR ~I AL EXERCITIILOR
inchiderea (efectul de -) 262
Dezvoltarea personala 137
infruntarea imaginara 248
J
Dispozitivul Phillips 6 x 6 sau pm 60 Dodecaedrul 212
Comunicarea
E
• cu natura 11 • rotativii 47
Alternanta sarcinilor 294
• intre grupuri sau echipe 51 • cu funqii diferenJiate 54
Abordarea unei culturi de institutie 102 Anuntul de mica publicitate 117 Arta exprimarii 184 Ascultarea de tip rogerian 317 Atitudini rationale in timpul unei discutii 295
B Bibliografia • sursii de informare 146 Bicicleta 80
• exerciJii de - 135 • cu ajutorul fntrebiirilor adresate elevilor !50 Comunicari ~i negocieri 138, 220, 230 • nonverbale 207 Cornpensarea 244 Confruntarea 249-250 Congruenta (antrenarea pentru obtinerea -) 168, 320 Conversatia
Blazonul 73
• formarea privind -
Bonuri de luare a cuvintului 142 Brainstorming 107
• exe rci[ii 266
Broasca-testoasa 65
259
• fragmente de - 271, 278 • fnceputuri de - 293
Clarificarea unei decizii 238
• consecinJele comportamentelor proprii - 288 • dinamica - 293 • exerci[iu de reflecJie asupra - 303 • analiza unei - 309 • analiza unei secvenfe de - 313 Creativitatea 105 • exerci[ii de - 122 Cuburile 119
Cornbinatii insolite 128
Cuvintele inductoare 131, 171
"Bula papala" 201
c Canierul HLM 256 Canoanele verzi ~i galbene 82 Casa fericita 210 Carti (listele de -) 159 Cei doi nevazatori 219
133
impartirea opiniilor 70
Discutia de tip panel 64
Avenisrnente practice in cadrul unei discutii 151 Altemanta 368
Aprofundarea profesionala (grupul de -) 92
romane~ti
Dilema 339
• cu animalele 11
• pe luna 230
Inventiile
Desenul (reproducerea unui -) 188
• conceptul de - 7
Accident 369
lnterventiile regulate 140
Debanalizarea 126 Deplasarea 243
Discutia intrerupta 71
A
387
Ecoul 323 Efectul unui raspuns 287 Emisiunea realizata cu ajutorul rnagnetofonului 198 • , in direct" a unui intergrup 51 Empatia 159 Exercitii, definitie 136 Exprimarea corporala I 70 • grafica 106, 208
F Fantasma 244 Feedback 8, 172 Fereastra lui Johari ! 72 Formarea reaqionala 244 Fotolirnbajul 112
G
Jocul • de asociere a unor imagini 157 • defensiv 242 • vilei in stil elvejian 194 Joe paradoxa!: ,cele trei tabere" 251 Jocurile de carti 245 Jocurile de rol 352 • stagiarul
~i
directoarea 353
• profesorul de istorie blamat 354 • imprumutu/ 355 • delincvenfa juvenilii 356 • vechea priivalioara 357 • profesorul de englezii 358 • Savarin 358 • ~antierul 359 • radiomecanica 360 • refuzul torrurii 361
L Leqia situata intr-o progresie 145 Liderul 300 Lucrarile scrise (elaborarea de-) 149
Galaxiile 107
M Machiavelisrnul 235
ldentificarea 244, 283
Mandala 181
Ierarhizarea intereselor 183 Irnprovizarea 205 Incidentul - intr-un centru de orientare ~i forrnare 334 Instructiunile (Forrnularea - ) 192
Materia noua (introducerea unei - ) 147 Mesajele-eu 151
Interpelarea gestuala 34 Interpretarea unor imagini 221 Interpretarea subiectiva a faptelor 165
Mesajele: forrnulare 153 Minicazurile 81 Mozaicurile din etichete colorate 351
N Negocierea schirnbarii 236
388
TEHNIC! DE COM U N!CARE
0 Obstacole, dificultati sau rise 91
p Paradoxul lui Avraam 291 , Papu~ a de cirpa" 216 Patratele divizate 191 Perceptia evolutiva 179 Percutarea (punerea in comun prin - ) 63 Personalitatea (deplasarea fortelor de-) 301 Pierdut in largul oceanului 233 Porcii spino~i (parabola-) 300 Procedura de rezolvare a unui incident 143 Puzzle 190
R Raporturile interpersonale (perceperea -) 301 Rati onalizarea 243 Redaqia 238 Reexprimarile 195 Reformularea 286 , 290 Refularea 242 Regresia 243 Reperarea valorilor 181 Responsabilii cu dezbaterea - asistati 45 Reverberarea 290 Rogers ~i Porter (cele cinci categorii ale lui - ) 263
s Satul 345 • Consiliu{ local al - 347 Secventa de proces de invatJimint 334 Semnaturile (exercitii vizind - ) 168 Sensibilizarea organica 171 Sensibilizari 203 Simularea • studii de -
Studii de caz 365 • aliernanJa 368 • educaroarea 370 • cariera 370 • Pierre 371 • Noelle Perrier 372 • Michel 377 • Domnul Bertrand ~i domnu/ Mercadier 379 • 0 mutare 381 Subgrupurile : • organizarea fn - 32 • elaborarea progresi va a - 41 • elaborarea regresiva a - 44 Sublimarea 244 Suporturile metaforice 78 Supravietuirea • pe apa 233 • pe uscat 223 ~
Sapte schimbiiri (cele -) 85
T Tehnicile de grup 23 • ale vecinatiiJii 59 • ale turului de masa 62 • de argumentare 68 • ale galaxiilor 107 • de prospectiva 110 Tehnicile intergrupale 47 Telefericul 240 Telefonul arab 187 Timpul tiber 305 Transpunere (joe metodologic de -) 117 Triadele 83 Trombinoscopul 56
v
333, 335
• dispozitive de - 329 Simtul concretului Situatii (studii de - ) 163' Soarele comportamemelor 271 Stari (cele trei - ) 177
Visul provocat 133
z Zonele de fragilitate 171 Zvonul 184
LISTA DOCUMENTELOR 1. Conceptul de comunicare ... . . .. .. . ........ 9 2. Conceptul de comunicare ....... ... ... . ... 10 3. Sfera interaqiunilor ~i a structurarilor . .. . ... .. . ..... .. .... ... ... 16 4. Varietatile impartirii in subgrupuri . .... 32 5. Interpel area gestualii .. . ..... . . ........ _... . 34 6. Voturile diferentiate .... . . ........ . . .. ... . .. 38 7. Studiul cantitativ al alegerilor .. ... ...... 40 8. Elaborarea progresiva .. . .. . . ... ... .. .. .. .. 41 9. Responsabilii cu dezbaterea as istati .. _... ..... .. ...... .. . ........ .. ... _. ... 45 10. Tehnici intergrupale . ..... . . .. .. .. . .. .. .. .. 47 11. Comunicarea rotativa . ... ..... ..... ... _.... 48 12 . Emisiunea , in direct" a unui intergrup .. .. .. ..... . .... . .. . ... . .. . ... . ...... . 51 13. Comunicarea dintre grupuri sau echipe ···········-··-······ ·· · · ·· · ·· ··· ·· · 52 14. Trombinoscopul · ·· ····· ·· ···-··-· · ···· ·-····56 15. Tehnici ale veciniitiitii . ....... ........ ... . 59 16. Dispozitivul Phillips 6 X 6 sau pm ... ... 61 17. Tehnica turului de masa ... .. ... ... . .. . _.. . 62 18. Discutia de tip panel .... . ... .. .. .. ..... . ... 64 19. Broasca-testoasa . . ... . .... .. . . . ..... ..... .... 66 20. Tehnici de argumentare . .. .. .. . . ... ... . .. .. 68 21. impliflirea opiniilor . . .. .. ............ . ..... 70 22. Discutia intreruptl\ . .. .... .............. .. ... 71 23. Tehnica blazonului .. ...... .. .. .. .. .. ... . .... 74 24. Variante ...... ... ......... . .. .. .. . . .. .. ... . .... 78 25. Alte suporturi metaforice ... . .... .. . .. .. .. 78 26. Tehnica minicazurilor .... . . . .... ........... 81 27 . Cartoanele verzi ~i gal bene . .. ............ 82 28. Triadele . .... ... .. ................... . ... . . .. . . 83 29. Cele ~a pte schimbl\ri .. . . .. .. . . .. .. ... .. ... . 85 30. Analiza unor nevoi ~i probleme ... .. .... 86 31 . Matricea de detectare ~i operationalizare a posibilitl\tilor latente din interiorul unui cimp .... .. . . .. . ... ..... 88 32. Obstacole, dificultati sau ris<: .. .... . .. . .. 91 33. Reguli formate de procedurl\ ... ... .. ... .. 97 34. Regulile neformale ale GAP-ului ........ 98
35 . in legiiturl\ cu GAP-ul ~i cu aplicatiile sale . .. ....................... . .... .. .... ........ 99 36. Studiu de caz conform tehnicii GAP .... . . .. .. .. . . .. . . .. ..... .. .. .. . .......... 100
37. Gamete de abordare a unei culturi de institutie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102 38 . Varianta ... .... . . .... . .. .... .. .... ... .. ... . . . 104 39. Exprimarea graficl\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106 40. Tehnica galaxi ilor .... ....... . ... . . . . .. . .... 107 41. Tehnici de brainstorming _... .. . ... .. .. . . 108 42. Tehnici de prospectivl\ .. . ........... . ... . . 110 43 . Tehnica fotolimbajului . .. . . ...... . .. . .... . 112 44. Variante .. ... .. . .. . . .. .. . ..... .. .. . . .... . .. . .. 113 45. Fotolimbajul .. ... ... . . . .. .. . . .... . .. ... ..... 114 46. Reguli formate .de procedurl\ ...... ...... 11 5 4 7. Elemente de transpunere . ... ........ . .... 117 48 . Anuntul de mica publicitate . . .. . .. .. .... 11 8 49. Adaptarea Ia unele cazuri particulare ... .. .... .. .. .. ... ... . . .... .... ... 122 50 . Clarificarea teoreticl\ ... ... . . .. .. .... .. . .. 123 51. Exercitii de ingeniozitate practicl\ ..... 125 52. Exercitii de debahalizare .... .. .. .. ...... 126 53. Exercitii de cautare a similitudinilor . .. . .. .. .... .. . .. .. ..... ... 127 54. Exercitii de combinari insolite . . .... ... 128 55 . Exercitii de epurare §i rafinare ...... .. 130 56. Exercitii privind constringerile de inductie ... ........ .. ... .. ... . .. .... . ... .. 131 57. Exercitii privind referentii afectivi ~i inventiile romane§ti . . .... . ... . .. . .. . . . 133 58 . Cuvintul e de aur . . .... .. . .. .. ... .. . . . . . .. 141 59. Model de carnet cu bonuri de interventie verbala ...... . . . . .. . . ...... 142 60. Doul\ exernple de incidente ... . ... ... . .. 143 61 . Procedura aplicata unui incident (in 9 faze) ...... ....... ... .. .... . . . . . ... . ... 144 62. Pregl\tirea unei lectii : leqia situata intr-o progresie . . .. . .... ... .. .. .. . . . . . . ... . 145 63. Pregl\tirea unei leqii : des pre co recta utilizare a bibliografiei . . . . . . . . 146
390
TEHNICI DE COMUNICARE
64 . Pregatirea unei leqii: introducerea unei materii noi ............ ........... .. . 147 65. Pregatirea unei 1eqii: formularea instruqiunilor ... ......... ...... ........ ... 148 66. Pregatirea unei leqii : elaborarea unor lucrari scrise ....................... 149 67. Pregatirea unei leqii : comunicarea prin intermediul intrebarilor adresate elevilor ........... ... .................... ... 151 68. Formularea de mesaje ................... 153 69. Foaia de situatie cu mesaje (!) ........ 154 70. Foaia de situatie cu mesaje (2) .... ... . 156 71. Joe de asocieri ale unor imagini ... ... 157 72. Exercitiu de explorare personala a motivatiilor profesionale .... .. ....... 157 73. Empatia .......... ........ ... ......... .. .... 159 74. Exemple de situatii .............. ... ..... 161 75. Demararea studiului de situatii ....... 163 76. Categoriile de componamente-raspuns Ia o situatie ........................ ........ 164 77. Influenta atitudinii lideru1ui asupra comportamentului grupului ............ 165 78. Istorioara 1 ............ .... ............. ... 166 79. Istorioara 2 . . . . . . . ........ .. .. .. .......... 166 80. Istorioara 3 Proiectul lui Jacques Mania! .......... 167 81 . Semnaturile .. .......... ...... .... ...... .... 168 82. Sensu! conceptului de congruenta ... . 169 83. Evocarea unor momente pozitive ~i a unor imagini tonice ................ 169 84. Exercitii de exprimare corporala .. ... 170 85. Explorarea zone! or de fragilitate . . . . . 171 86. Exercitii de sensibilizare organica ... 171 87. Patru. variante ale ,fereastrei lui Johari" ................................. 175 88. Emotii §i nelini~ti .... .... ..... :.... .. ... . 178 89 . Perceptia evoluti va .... ...... ......... .... 179 90. Reperarea valorilor ....... .... ... ..... ... 181 91. Ierarhizarea intereselor . . . . . . . . . . . . . . . . . 183 92. Zvonurile ........................... .... .. . 184 93. Variante (1 §i 2) .......... .. .............. 186 94. Telefonu1 arab .......... ................. . 187 95. Reproducerea unui desen . . . . . . . . . . . . . . . 188 96. Puzzle ......................... .... .. ........ 190 97. Patratele divizate. Rezo1varea unei probleme colective . . . . . . . . . . . . . . . . 191 98. Instructiunile .. ............... ... .......... 192 99. Vila instil elvetian ...................... 194 100. Reexprimarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197 101. Variante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197 102. Realizarea unei emisiuni .......... .... . 199
103. 104. 105. 106. 107. 108. 109. 110. 111.
,Bula papala" .............. ...... ... ..... 202 Sensibilizarea .. ................. ......... . 203 lmprovizarea .... ......... ..... .... .. ...... 205 Comunicarea nonverbal a ... ... ........ . 207 Variante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ............. .. 208 Exprimarea grafica ...... .. .. ..... ... .... 209 ,Casa fericita" ............. ..... ... .. ..... 210 Trei tipuri de comportament ...... ...... 211 Instruqiuni vizind activitatea pe grupuri ......... . ......... .......... 214 112. ,Papu~a de cirpa" ....... .. . ... ........ 216 113. Cei doi nevazatori ........... . ...... ..... 219 114. Interpretarea unor imagini ............. 221 115. ,Supravietuirea pe uscat" - foaia de decizii pe care trebuie sa o completeze fiecare participant ........ 223 116. Raspunsurile expertilor in materie de supravietuire ............. ... .. ....... 225 117. ,Supravietuirea pe uscat" ...... .. ... 227 118. Instruqiuni, decizii ~i regul i fundamentale ............................. 229 119 . ,Accident pe Luna" - exercitiu .. ... 230 de negociere.. .................... 120. Variama: ,Pierdut in largul oceanului" .......................... .. .... 233 121. Clasament stabilit de catre ofiterii Marinei Comerciale a State lor Unite ........ .......... ....... 234 122 . Machiavelismul .............. ............. 235 123. Negocierea schimbarii ............ ... .. 236 124. Redaqia·...... ............ ... ..... .......... 238 125. Clarificarea unei decizii .............. 239 126. Exercitii vizind contlictul de loialitate ~i de afectivitate ......... 240 127. Jocul atitudinilor defensive ...... ..... 242 128. Situatiile descrise in jocurile de carti ..................................... 245 129. Infruntarea imaginara .......... ......... 248 130. Confruntarea ............ .. ................ 250 131. ,Cele trei tabere" ............ , .. ......... 251 132. ,Cartierul HLM" ...................... .. 256 133. Lista de cereri ............................. 257 134. Doua exemple de comportamente .... 268 135. ,Soarele comportamentelor" .......... 271 136. Fragmente de conversatie, urmate de cinci raspunsuri ... .. , ....... 271 137. Note rezervate animatorului ........... 276 138. Un intermezzo referitor Ia posibilele atitudini fata de ceU!.la1t .. ............... 277 139. Fragmente de conversatie, urmate de opt raspunsuri ............ .. .......... 278 140. Note rezervate animatorului ........... 281
LISTA DOCUMENTELOR
141 . Gama comportamentelor de raspuns ce urmeaza a fi de sci frate ~i identificate ............................. 282 142 . Un exercitiu de identificare ....... .. ... 283 14_~. inceputuri de conversa{ie in vederea abordarii gamei de comportamente-raspuns ce urmeaza a fi adoptate .... 284 144. Gama exercitiilor de chestionare ~i de reformulare ................ .. ...... 286 145 . Reperarea efectului unui raspuns ... 287 146. Note privind consecintele diferitelor comportamente conversationale .. ..... 288 14 7. Gama comportamentelor de intelegere sau ,de reverberare" din cadrul dialogului ~i a! comunicarii .......... 290 148. Paradoxul lui Avraam .......... .. .. ... .. 291 149. Dinamica unei conversatii ............. 293 150. Trei atitudini rationale in timpul unei discutii ............................... 295 151. Avertismente practice .............. ..... 297 152. Structura unei relatii stabilite in cadrul unei conversatii sau al unei reuniuni ........ ............. 298 153. Scurta referire Ia conceptele-reper care ne guverneaza atitudinile §i comportamentele in cadrul unei discutii .................. ............ . 299 154. Bazele psihosociologice ale relatiilor umane ...................... 300 155. Teoria perceperii raporturilor interpersonale .. ........... ............... . 301 156 . Exercitiu de refleqie asupra conversatiei ......... ..... .. .. .... 303 157 . Timpul liber ..... ....................... ... 305 158. Analiza conversatiei ..................... 309 159. Fiecare cu propria-i conceptie ........ 312 160. Fi§a de analiza a continutului unei sec vente de conversatie .. .. ...... 313 161. Analiza unei discutii profesionale .... 315 162. Incidentul ...... ............................ 334 163. 0 secventa dintr-un proces de invlitamint ............................ . 334
391
164. Simularea unui proces de invatamint ............................. 335 165. Studiu ~i observare ............... .. ..... 337 166. Varianta (prin simplificare) ............ 338 167. Dilema .... ... ...................... .... .... 340 168. Variante ......... . .......................... 343 169. Satul ...... ....... .......... ..... ... ......... 345 170. Variante ........... ..... .... ... ..... .. ...... 346 171. Consiliul local .......................... 347 172 . Mozaicurile din etichete colorate ..... 348 173 . Ghidul participantului ................. 349 174. Raportul financiar .. ..................... 351 175 . Modele de mozaicuri din etichete .... 351 176. Stagiara ~i directoarea joe in doua roluri .................. .. .... 353 177. Profesorul de istorie blamat joe in doua roluri ........................ 354 178 . imprumutul -joe in doua roluri ..... 355 179. 0 problema de delincventa juvenila joe in trei roluri .......................... 356 180. Vechea pravalioarajoe in trei roluri .......................... 357 181. Profesorul de engleza joe in trei sau patru roluri ............. 358 182. Savarin: §ef de serviciu joe in doua roluri .. ... ... ... ............. 358 183. Santierul - joe in doua, trei sau patru roluri ..................... 359 184. Radiomecanica - joe in patru pina Ia opt roluri .................... .. .. . 360 185. Refuzul absolut al torturii .. ......... 361 186. Alternanta ................................. 368 187. Accidentul ......... ... .. .. .... .. ........... 369 188. Educatoarea .. .. .. . . .. . . .. .. .. .. . . .. . .. . . .. 370 189. Cariera .. .. . .. .. .. .. .. .. .. .. .. . .. .. . .. .. .. .. 370 190. Pierre ....................................... 371 191. Noelle Perrier .. ........ ... .. .... .. ....... 372 192. Michel .................................... .. 377 193 . Domnul Bertrand §i domnul Mercadier .................... 379 194. 0 mutare ................... .. .............. 381 
