Curs 7 PEP 1

2.2 Temperatura peretelui O temperatură a peretelui u til ajului diferită de temperatura medi ului ambi ant (sau de m ontaj), poate provoca solicitări import ant e ale util ajului care se evaluează, de obicei , ca t ensiuni termi ce. Tem peratura influenţează şi valoril e caracterist ice fizi ce ale m aterialului peret elui utilajului. Temperatura de cal cul – T c a unui element al utilaj ului este t emperatura peret elui, în condiţiile cele mai severe de solicitare (presiune, forţ e, mom ent e, t emperatură, et c.), î n timpul expl oat ării normal e a acestui a (i nclusiv perioadel e de regim t ranzitoriu). Temperatura maximă – T m a x a peretel ui utilajului, este valoarea cea m ai mare pe care o poate atinge t emperat ura peretelui în timpul exploatării normale a acestui a. Temperatura maxim ă a peretelui unui utilaj nu trebui e să depăşească, în cond iţiile norm ale de lucru, valoarea lui T c . Valoarea l ui T m a x se înscri e, l a recipi ent e, pe pl aca de timbru. Temperatura mini mă – T m i n a peretel ui utilajului este valoarea cea mai mi că pe care o atinge t emperatura acestuia în timpul exploatării normal e. Valo area acestei a se înscri e, de asem enea, pe pl aca de timbru. Pentru util ajel e amplasat e în aer liber şi neizol ate t rebuie să s e ţină seam a şi de vari aţiile t emperaturii mediului ambiant (climati ce). Valo rile presiunii maxime şi tem peraturii m axime respectiv presiunii minime şi temperaturii minime este obligatoriu să fi e î nscris e pe o pl ăcuţ ă at aşat ă recipientului numită pl ăcuţ ă de ti mbru.

2.3 Greutatea proprie

Greutat ea propri e a utilajului , reprezint ă suma greut ăţilor el emen telor component e (corp, am enaj ări interioare şi ext eri oare, fluidul de lucru, fluidul de probă, etc.). Greutat ea proprie se cal culează în trei si tuaţii: ▪ greut atea de mont aj; ▪ greut atea l a proba de presiune; ▪ greut atea în exploat are. Greutat ea de m ontaj est e greut atea corpului plus greut atea amenajăril or interioare şi exterioare. Greutat ea la proba de presiune est e greutat ea la montaj plus greutat ea fluidului de probă. Greutat ea î n exploatare est e greut atea la mont aj plus greut atea fl uidului de lucru.

2.6 Greutatea zăpezii La utilaj el e cu suprafeţe m ari, pe care zăpada se poat e depune, amplasat e în are li ber în zone clim atice cu i erni lungi, caracterizate prin depuneri m ari şi succesive de st raturi de zăpadă, greutat ea zăpezii trebu i e considerat ă în calcul e. Zăpada formează un strat pe suprafeţ ele de până l a 50 0 ; între 50 0 şi70 0 rămâne aderentă num ai în st rat subţire, i ar peste 70 0 – alunecă. La utilajel e care funcţionează sub vid, presiunea determinat ă de st ratul de zăpadă poat e pr ovoca pierderea stabilităţii. P resi unea exercit ată de înălţ imea h, a stratului de zăpadă est e:

în care,

z

h z (2.41) p = g     dh   g h z z z z z o est e densitatea zăpezii care vari ază atât pe

grosimea st art u lui h z cât şi î n timp, iar

z

este densitat ea

medie a zăpezii. Datorit ă tasării zăpezii, densitat ea creşte spre baza stratului de zăpadă. D ensit at ea st rat urilor proaspăt depus e este de cel mult 80 – 120 kg/ m 3 . Datorit ă însoririi, fenom enelor de îngheţ – dezgheţ şi umid ităţii atmosferice,  z poate ajunge la 400 kg/m 3 . Densitat ea zăpezii saturate cu apă atinge 800 kg/m 3 . Presiunil e det erminate de zăpadă sunt standardi zat e pe zone clim atice corespunzătoare fiecărei ţ ă ri.