Manual de Stat Major FT2 Romania (3)

NESECRET

ROMÂNIA MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Statul Major al Forţelor Terestre NESECRET Exemplarul nr.

F.T. - 2 MANUALUL PENTRU ORGANIZAREA DE STAT MAJOR ŞI OPERAŢII ALE FORŢELOR TERESTRE

BUCUREŞTI - 2005 -

NESECRET 1 din 275

NESECRET

Şeful colectivului de elaborare : General de brigadă dr. Mihai CHIRIŢĂ Colectivul de elaborare :

Colonel Gheorghe MATEESCU Colonel (r) Ion CANĂ Colonel Marin COJOCARU Colonel Florian RUJOIU Locotenet-colonel Viorel ROBITU Maior Iuri TĂNASE Plutonier major Cosmin PANA P.c.c. Maria FLORESCU

NESECRET 2 din 275

NESECRET

CUVÂNT INTRODUCTIV Forţele Terestre sunt în plin proces de restructurare şi modernizare. Reforma în domeniul militar vizează, din perspectiva întăririi capacităţii de apărare a ţării pe măsura integrării în NATO, realizarea unei structuri de forţă robustă, modernă şi de dimensiuni reduse, compatibilă cu structurile Alianţei.Aceasta are ca obiectiv fundamental pregătirea şi, la nevoie executarea unei întregi game de operaţii, independent sau întrunit cu celelalte categorii de forţe ale armatei în spaţiul terestru şi aerian, în orice zonă şi pe orice direcţie, pe teritoriul naţional sau în compunerea unor forţe multinaţionale, precum şi participarea la operaţii de stabilitate şi de sprijin în cadrul NATO, UE sau ONU. Elaborarea “F.T. – 2, Manualului pentru organizarea de stat major şi operaţii ale Forţelor Terestre” a fost determinată de necesitatea modernizării conducerii militare, de prezenţa tot mai activă a României în rândul Comunităţii Internaţionale şi participarea directă, alături de alte state, sub egida organizaţiilor internaţionale, la operaţii pentru soluţionarea crizelor, coroborate cu demersurile hotărâte de integrare deplină în structurile de securitate europene şi euroatlantice, ceea ce impune adaptarea conceptuală şi acţională la cerinţele acestora. Manualul este sursa doctrinară pentru procesul de elaborare a concepţiilor operaţiilor militare şi prin conţinutul său ajută comandamentele din cadrul Forţelor Terestre să evalueze diferitele situaţii şi să ajungă la decizii logice. Acesta prezintă proceduri generale de aplicare, îndatoriri, responsabilităţi şi standarde de elaborare a documentelor şi de desfăşurare a activităţilor pentru îndeplinirea misiunilor primite. Un comandant poate stabili proceduri şi poate organiza comandamentul după necesităţi pentru a fi în conformitate cu misiunea, resursele disponibile şi nivelul de comandă. Statul major există pentru a ajuta comandantul să elaboreze şi să aplice în practică deciziile. Nici o decizie de comandă nu este mai importantă sau mai dificilă de luat decât aceea care riscă vieţile militarilor pentru a impune voinţa naţiunii de a rezista agresiunii inamicului. Organizarea statelor majore şi procedurile de acţiune sunt structurate să îndeplinească cerinţele informaţionale critice ale comandamentului. Aşadar, pentru a înţelege statele majore, organizarea lor, responsabilităţile şi procedurile, mai întâi este necesar să se înţeleagă cum conduc comandanţii. Pentru a lupta cu succes şi a câştiga eventualele confruntări militare în care poate să fie angajată ţara noastră, asigurarea comenzii începe cu înţelegerea operaţiilor specifice luptei armate, precum şi a celor nonviolente. Cu certitudine, conflictele militare ale viitorului vor constitui o provocare pentru toate categoriile de forţe ale armatei. Tocmai de aceea, în acest domeniu, manualul reprezintă “un nou pas“ în realizarea compatibilităţii şi interoperabilităţii cu organismele similare din armatele statelor membre NATO . ŞEFUL STATULUI MAJOR GENERAL General dr. Eugen BĂDĂLAN NESECRET 3 din 275

NESECRET

Pagină albă

NESECRET 4 din 275

NESECRET

CUPRINS Pagina

CAPITOLUL I Principii generale ................................................................... CAPITOLUL II Organizarea comandamentului ........................................... SECŢIUNEA 1 Comandantul ........................................................................... SECŢIUNEA a 2-a Locţiitorul comandantului ............................................... SECŢIUNEA a 3-a Statul major ..................................................................... 1. Şeful de stat major ................................................................................ 2. Modulul personal - G1/S1 ................................................................. 3. Modulul informaţii - G2/S2 ................................................................ 4. Modulul operaţii - G3/S3 .................................................................... 5. Modulul logistic - G4/S4 ..................................................................... 6. Modulul relaţii militari-civili - G5/S5 ............................................... 7. Modulul comunicaţii şi informatică - G6/S6 .................................... SECŢIUNEA a 4-a Modulul juridic ................................................................. SECŢIUNEA a 5-a Modulul financiar-contabil ............................................... SECŢIUNEA a 6-a Modulul/ofiţerul de informare şi relaţii publice ............... SECŢIUNEA a 7-a Modulul asistenţă religioas/preotul militar ....................... SECŢIUNEA a 8-a Structura organizatorică temporară a comandamentului 1. Grupa de coordonare ............................................................................ 2. Grupa specială ....................................................................................... 3. Grupa comandantului .......................................................................... 4. Reprezentanţii ....................................................................................... 5. Ofiţerii de legătură ................................................................................ 6. Ofiţerii direcţionali ............................................................................... CAPITOLUL III Punctele de comandă si lucrul în cadrul acestora ............. SECŢIUNEA 1 Tipuri de puncte de comandă .................................................. SECŢIUNEA a 2-a Organizarea punctelor de comandă ................................. SECŢIUNEA a 3-a Organizarea activităţilor în punctele de comandă ........... CAPITOLUL IV Activităţile comandamentului pentru conducerea operaţiilor militare .............................................................................................. SECŢIUNEA 1 Activităţile comandamentului pentru cunoaşterea situaţiei .... 1. Culegerea informaţiilor ...................................................................... 2. Procesarea informaţiilor ...................................................................... 3. Diseminarea informaţiilor .................................................................... 4. Studierea şi valorificarea experienţei de luptă SECŢIUNEA a 2-a Activităţile comandamentului pentru pregătirea operaţiilor militare ............................................................................................... 1. Planificarea operaţiilor militare .............................................................. 2. Organizarea, coordonarea şi controlul operaţiilor militare ..................... SECŢIUNEA a 3-a Activităţile comandamentului pe timpul executării operaţiilor militare ............................................................................................... NESECRET 5 din 275

9 17 17 18 19 21 24 24 27 35 39 40 43 44 45 46 46 47 47 48 48 48 49 50 50 51 53 55 55 56 57 59 60 61 61 68 70

NESECRET

1. Activităţile comandamentului pe timpul ducerii operaţiei ofensive....... 2. Activităţile comandamentului pe timpul ducerii operaţiei de apărare .... SECŢIUNEA a 4-a Particularităţi ale activităţii comandamentului în operaţiile aeromobile şi aeropurtate .................................................................... SECŢIUNEA a 5-a Particularităţi ale activităţii comandamentului în operaţiile de stabilitate şi de sprijin ..................................................................... 1. Operaţiile de stabilitate ............................................................................ 2. Operaţiile de sprijin .................................................................................. SECŢIUNEA a 6-a Particularităţi ale activităţii comandamentului în operaţiile intermediare ......................................................................................... 1. Deplasarea ............................................................................................. 2. Staţionarea ............................................................................................. 3. Regruparea ............................................................................................ 4. Înlocuirea ............................................................................................... 5. Înaintarea spre contact ......................................................................... 6. Lupta de întâlnire ................................................................................. 7. Joncţiunea forţelor ................................................................................ 8. Retragerea ............................................................................................. SECŢIUNEA a 7-a Particularităţi ale activităţii comandamentului în operaţiile multinaţionale ...................................................................................... SECŢIUNEA a 8-a Activităţile comandamentului pentru planificarea operaţiilor militare viitoare .................................................................................. SECŢIUNEA a 9-a Activităţile comandamentului pentru asigurarea operaţiilor militare şi protecţia forţelor ............................................................... 1. Siguranţa ............................................................................................. 2. Protecţia electronică ........................................................................... 3. Contracararea efectelor operaţiilor psihologice ale inamicului ..... 4. Mascarea ............................................................................................. 5. Protecţia genistică .............................................................................. 6. Protecţia aeriană ................................................................................ 7. Apărarea N.B.C. ................................................................................. 8. Protecţia împotriva sistemelor incendiare ....................................... 9. Protecţia informaţiilor ....................................................................... 10. Protecţia medicală şi sanitar veterinară .......................................... 11. Protecţia mediului .............................................................................. 12. Protecţia muncii .................................................................................. 13. Activitatea de informare şi relaţii publice ........................................ 14. Asigurarea topogeodezică .................................................................. 15. Asigurarea hidrometeorologică ........................................................ 16. Asigurarea cu resurse umane ............................................................ 17. Asistenţa juridică ................................................................................ 18. Asistenţa religioasă ............................................................................. SECŢIUNEA a 10-a Activităţile comandamentului pentru asigurarea financiar-contabilă ............................................................................................... NESECRET 6 din 275

70 73 75 77 77 79 81 81 87 89 90 91 92 93 94 95 96 96 96 97 97 100 101 102 102 103 104 104 105 105 105 106 107 107 108 109 109

NESECRET

CAPITOLUL V Documente ce se elaborează de către comandamente pentru exercitarea conducerii operaţiilor militare .......................................... SECŢIUNEA 1 Conţinutul documentelor pentru conducere întocmite de modulele comandamentului şi de reprezentanţi ................................................... 1. Modulul personal, G1/S1 .................................................................... 2. Modulul informaţii, G2/S2 ................................................................. 3. Modulul operaţii, G3/S3 ..................................................................... 4. Modulul logistic, G4/S4 ...................................................................... 5. Modulul relaţii militari/civili, G5/S5 ................................................. 6. Modulul comunicaţii şi informatică, G6/S6 ...................................... 7. Reprezentanţii ....................................................................................... SECŢIUNEA a 2-a Conţinutul documentelor pentru informare întocmite de modulele comandamentului şi de reprezentanţi.................................................... 1. Modulul personal, G1/S1 .................................................................... 2. Modulul informaţii, G2/S2 ................................................................. 3. Modulul operaţii, G3/S3 ..................................................................... 4. Modulul logistic, G4/S4 ........................................................................ 5. Modulul relaţii militari-civili, G5/S5 ................................................. 6. Modulul comunicaţii şi informatică, G6/S6 ....................................... 7. Modulul juridic ..................................................................................... 8. Modulul/ofiţerul de informare şi relaţii publice ................................. 9. Reprezentanţii ...................................................................................... CAPITOLUL VI Redactarea şi transmiterea documentelor ......................... SECŢIUNEA 1 Redactarea documentelor ...................................................... SECŢIUNEA a 2-a Transmiterea/expedierea documentelor ........................... CAPITOLUL VII Riscuri în conducere .......................................................... CAPITOLUL VIII Prevederi finale ................................................................. ANEXE: ANEXA Nr.1 Glosar .................................................................................. ANEXA Nr.2 Documente pentru conducere şi informare conform competenţelor de elaborare pe nivele ierarhice .................................................. ANEXA Nr. 3 Ordinea şi domeniul de referinţă al anexelor ........................ ANEXA Nr. 4 Ordinul preliminar ................................................................. ANEXA Nr. 5 Planul/ordinul de operaţie .................................................... ANEXA Nr. 6 Ordinul grafic ....................................................................... ANEXA Nr. 7 Ordinul fragmentar ............................................................... ANEXA Nr. 8 Ordinul de deplasare ............................................................. ANEXA Nr. 9 Anexa pentru informaţii la ordinul de operaţie .................... ANEXA Nr. 10 Anexa pentru sprijinul prin foc la ordinul de operaţie ....... ANEXA Nr. 11 Anexa pentru protecţia genistică la ordinul de operaţie ....... ANEXA Nr. 12 Anexa pentru apărarea N.B.C. la ordinul de operaţie .......... ANEXA Nr. 13 Anexa pentru sprijinul logistic ............................................. ANEXA Nr. 14 Anexa pentru comunicaţii şi informatică.............................. ANEXA Nr. 15 Anexa pentru securitatea operaţiei ....................................... NESECRET 7 din 275

109 109 109 110 117 137 138 143 140 140 140 141 145 155 157 158 159 159 161 161 163 165 167 170 171 177 180 181 183 186 188 189 190 193 196 198 202 203 205

NESECRET

ANEXA Nr. 16 Anexa pentru deplasare ....................................................... ANEXA Nr. 17 Anexa relaţii militari-civili (CIMIC) .................................. ANEXA Nr. 18 Ordinul logistic .................................................................... ANEXA Nr. 19 Forma şi conţinutul ordinului tip schemă sau sub formă de schemă .................................................................................................................. ANEXA Nr. 20 Model pentru anexă - la ordinul de operaţie ........................ ANEXA Nr. 21 Conţinutul de principiu al unui plan privind angajarea forţelor la restabilirea „ordinii publice”, în sprijinul şi împreună cu forţele specializate ........................................................................................................... ANEXA Nr. 22 Conţinutul de principiu al unui plan privind dezangajarea forţelor participante la acţiuni de restabilire a ordinii publice ............................. ANEXA Nr. 23 Conţinutul de principiu al unui plan privind supravegherea eficace a operaţiilor militare într-o situaţie de criză ........................................ ANEXA Nr. 24 Ordonanţa militară .................................................................. ANEXA Nr. 25 a Centrul de informare şi presă ............................................. ANEXA Nr. 25 b Anexa (informare şi relaţii publice) ................................. ANEXA Nr. 26 Planul de procurare a informaţiilor ........................................ ANEXA Nr. 27 Planul asistenţei juridice la ordinul de operaţie ..................... ANEXA Nr. 28 Planul de control .................................................................... ANEXA Nr. 29 Planul organizării şi executării recunoaşterilor ...................... ANEXA Nr. 30 Planul de activitate ................................................................. ANEXA Nr. 31 Matricea planificării acţiunilor ............................................. ANEXA Nr. 32 Tabel cu repartiţia forţelor şi mijloacelor ............................... ANEXA Nr. 33 Formular tipizat pentru elaborarea concepţiei şi a planului de operaţie ............................................................................................................. ANEXA Nr. 34 Procesul de planificare a operaţiei militare ............................ ANEXA Nr. 35 Conţinutul etapei de orientare a personalului implicat în planificarea operaţiei ............................................................................................ ANEXA Nr. 36 Conţinutul etapei de elaborare a concepţiei ........................... ANEXA Nr. 37 Etapa de elaborare a planului ................................................. ANEXA Nr. 38 Etapa revederii planului ......................................................... ANEXA NR.39 Analiza situaţiei de către statul major pentru elaborarea variantelor de curs al operaţiei .............................................................................. ANEXA Nr. 40 Ghidul comandantului pentru planificare ............................... ANEXA Nr. 41 Procesul elaborării deciziei militare ....................................... ANEXA Nr. 42 Sarcinile comandantului şi ale statului major în procesul decizional ............................................................................................................. ANEXA Nr.43 a Briefinguri ............................................................................ ANEXA Nr.43 b Briefingul pentru analiza misiunii ........................................ ANEXA Nr.43 c Briefingul pentru recomandarea cursurilor de operaţie către comandantul comandamentului ........................................................................... BIBLIOGRAFIA ............................................................................................. NESECRET 8 din 275

208 209 210 212 214 216 217 218 219 221 226 230 231 232 235 236 238 241 243 258 261 262 263 264 265 267 268 269 271 274 275 272

NESECRET

NESECRET 9 din 275

NESECRET

CAPITOLUL I Principii generale Art.1. - Manualul este impus de necesitatea modernizării conducerii militare. Elaborarea lui a impus valorificarea şi prelucrarea la un nivel superior de performanţă, a experienţei acumulate în decursul timpului, în procesul de conducere al Armatei României şi a altor armate, precum şi din activităţile de parteneriat. Art.2. - (1) Comandamentele din Forţele Terestre asigură conducerea tuturor operaţiilor desfăşurate de către forţele subordonate, permanent sau temporar, printr-o riguroasă activitate de stat major desfăşurată în mod unitar şi cu participarea întregului personal. (2) Activitatea de stat major reprezintă un ansamblu de acţiuni şi decizii, desfăşurate succesiv, intercondiţionate şi integrate într-un proces unitar. Art.3. - Aceste acţiuni au, de regulă, următoarele caracteristici: a) se manifestă la nivelul tuturor comandamentelor, indiferent de nivelul ierarhic-categorie de forţe, corp de armată, divizie, brigadă, batalion/divizion şi de dimensiunile acestora; b) au conţinuturi, forme, importanţă şi ponderi de manifestare diferite, în raport cu nivelul comandamentelor ; c) constituie elemente ale conducerii structurilor militare şi se derulează succesiv sau prin cumularea a două sau mai multe atribute, în raport de condiţiile concrete şi uneori în funcţie de nivelul ierarhic. Art.4.- (1) Procesul de conducere presupune o succesiune generală de activităţi: primirea/deducerea şi însuşirea misiunii/ordinului; analiza situaţiei; formularea problemei; stabilirea direcţiei de evoluţie; fixarea obiectivelor; evaluarea resurselor; stabilirea priorităţilor; alocarea resurselor; alegerea metodelor; luarea deciziei; organizarea sistemului structural şi acţional; realizarea obiectivelor;controlul îndeplinirii obiectivelor şi luarea deciziilor de corecţie. (2) Succesiunea activităţilor menţionate şi faptul că ultimele operaţii prefigurează pe primele ale următorului proces de conducere, conferă acestuia un caracter ciclic. Art.5. - Atribuţiile unei structuri de conducere, modul sau persoană, desemnează o serie de activităţi, decizionale sau de rutină, precum şi obligaţii de a îndeplini anumite sarcini/misiuni, care sunt dimensionate în funcţie de structura sistemului şi factorii care îl influenţează. Art.6. - În analiza procesului de conducere se are în vedere că: a) esenţa conducerii rămâne aceeaşi indiferent de nivelul de referinţă şi de obiectul conducerii; b) conţinutul conducerii variază în funcţie de nivelul de referinţă şi de obiectul conducerii. Art.7. - Procesul de conducere presupune îndeplinirea unor activităţii specifice grupate potrivit următoarelor funcţii: prevederea/previziunea;planificarea; organizarea, decizia, coordonarea; controlul;evaluarea. NESECRET 10 din 275

NESECRET

Art.8. - (1) Prevederea/previziunea reprezintă un proces complex şi dinamic, o atitudine şi un mod specific de a gândi, proiecta şi acţiona a celor ce conduc, materializate într-un ansamblu de activităţi efectuate metodic cu scopul de a prefigura tendinţele de evoluţie în viitor a proceselor şi activităţilor conduse, de a determina şi aplica în mod conştient acţiunea legităţilor obiective, în vederea asigurării unei eficienţe maxime actului de conducere. (2) Principalele trăsături ale prevederii/previziunii sunt următoarele : a) precede celelalte funcţii; b) pune în evidenţă necesitatea practicării unei conduceri previzionale; c) anticipează evoluţia condiţiilor în care se va afla sistemul condus, precum şi starea, comportarea şi funcţionarea acestuia; d) identifică tendinţele existente; e) prefigurează procesele şi fenomenele ce vor avea loc în viitor şi resursele necesare, fără a-i diminua valoarea pe termen scurt; f) realizează o punte între ce este şi ce va fi, unde se vrea a se ajunge, în viitor; g) este un proces prin care conducerea prefigurează viitorul şi stabileşte diferite obiective pentru aceasta; h) realizează legătura inversă dintre prevedere/previziune şi practică, aceasta fiind aceea care generează prevederea/previziunea; este strâns legată de decizie şi de control; i) evaluează viitorul prin surprinderea tendinţelor şi a conjuncturilor probabile în care vor acţiona factorii de influenţă asupra forţei. (3) Prevederea/previziunea se particularizează în prognoze, planuri şi programe. Art.9. (1) Prognoza asigură îndeplinirea următoarelor funcţii : a) dezvăluirea tendinţelor proceselor care se desfăşoară în sistem; b) descoperirea principalelor legităţi ale dezvoltării viitoare a sistemului; c) determinarea variantelor posibile; d) caracterizarea cantitativă a stărilor viitoare, indicând parametrii şi datele când se vor produce anumite evenimente. (2) Elaborarea prognozei necesită: a) efectuarea analizei fenomenelor şi proceselor la care se referă prognoza, în scopul stabilirii corelaţiilor existente în trecut şi a factorilor generatori de schimbări; b) formularea unor ipoteze realiste de dezvoltare; c) asigurarea echilibrului dinamic permanent între obiectivele de evoluţie avute în vedere şi nivelul resurselor materiale, tehnice şi umane implicate în realizarea acestora; d) efectuarea proiecţiei evoluţiei viitoare a fenomenelor şi obiectivelor urmărite în mod global, complex şi multilateral, evidenţiindu-se implicaţiile economice, organizatorice etc, precum şi nivelurile abordate. (3) Prognoza se concretizează în studii de prognoză şi/sau scenarii pe baza cărora se adoptă decizii. NESECRET 11 din 275

NESECRET

Art.10. - Planul este destinat coordonării activităţilor/participanţilor în vederea realizării viitorului/scopului propus/obiectivelor, posibil şi dorit, fiind şi strategia deciziilor viitoare a proceselor de comandă.Acesta este instrumentul des folosit în comandă, el reflectând scopul/obiectivele, mijloacele, termenele şi responsabilităţile. Detalierea planului este strâns legată de perioada pentru care este întocmit. Cu cât perioada este mai mică, cu atât detalierea este mai mare şi invers. Art.11. - Programul este rezultatul activităţii de proiecţie şi constituie o etapă în cadrul procesului de conducere. Programul constituie o privire de ansamblu orientată spre viitor. El conţine prevederi complexe, ştiinţific fundamentate, privind conţinutul, sensul şi volumul posibilităţilor probabile. Este o formă de prevedere/previziune ştiinţifică a situaţiei viitoare, a comportării ori efectului dezvoltării fenomenului sau procesului respectiv. Art.12. - (1) In exercitarea funcţiei de prevedere/previziune este necesară adoptarea unei anumite metodologii care să cuprindă trei etape distincte de urmat. (2) Prima etapă o constituie analiza condiţiilor concrete, interne şi externe, de care depinde evoluţia sistemului sau desfăşurarea procesului condus. Această etapă se concretizează în aplicarea metodei de cercetare, de descoperire a adevărurilor cuprinse într-o realitate potenţială. Metoda este denumită analiză previzională. (3) Metoda cuprinde la rândul ei, momente distincte concretizate în : a) determinarea obiectului analizei; b) determinarea factorilor care pot influenţa evoluţia fenomenului respectiv; c) sintetizarea rezultatelor; d) stabilirea măsurilor corective care ar determina evoluţia dorită a fenomenului. (4) Cea de-a doua etapă o constituie determinarea variantelor de evoluţie a sistemului, care se realizează pe baza intercondiţionărilor şi a rezultatului interpretării datelor şi rezultatelor cu care s-a finalizat analiza previzională. Aceste variante sunt considerate prognoze ale fenomenului respectiv. (5) A treia etapă o constituie stabilirea, pe baza unor metode ştiinţifice de evaluare a probabilităţii de evoluţie a fenomenelor, a variantei cu cel mai mare grad de realizare. Aceste metode eficiente au la bază, ca o caracteristică principală, criterii după care se apreciază gradul de certitudine al diferitelor variante, precum şi indicatori pe baza cărora sunt ierarhizate aceste variante. Criteriile şi indicatorii pot fi stabiliţi, de la caz la caz, în funcţie de natura fenomenului a cărei evoluţie este determinată pe baza unor consultări largi a cadrelor cu experienţă din comandament. În cadrul acestei etape trebuie să se stabilească varianta de evoluţie cea mai probabilă şi nu cea mai dorită. Atunci când varianta cea mai probabilă de evoluţie a operaţiei militare nu coincide cu cea dorită de factorul decizional, planificarea, organizarea, comanda, coordonarea şi controlul desfăşurate prin măsuri specifice, stabilite şi aplicate cu competenţă şi în conformitate cu realităţile existente, determină modul de realizare al acestei coincidenţe. (6) Varianta de evoluţie pe care factorul decizional o stabileşte ca fiind absolut necesar de realizat şi pentru care urmează să se stabilească măsurile necesare pentru NESECRET 12 din 275

NESECRET

a-i asigura gradul de certitudine maxim, devine plan cu caracter decizional, obligatoriu pentru întregul efectiv din sistemul a cărei evoluţie a fost evaluată. In această etapă, având cât mai temeinic fundamentată evoluţia în perspectivă a sistemului şi cunoscând adevăratele potenţe ale acestuia, precum şi măsurile suplimentare necesare, se pot stabili obiectivele în concordanţă cu realităţile existente. Art.13. - (1) Planificarea, reprezintă un ansamblu de activităţi de complexitate variabilă desfăşurate de structura de conducere în scopul stabilirii cât mai clar posibil a tuturor elementelor ce caracterizează activitatea/procesul condus, şi anume: obiectivele; subiectul; resursele umane, materiale, financiare şi informaţionale; problemele de spaţiu şi timp; instrumentele, metodele şi procedeele utilizate. (2) Încadrarea secvenţială a planificării în ansamblul funcţiilor conducerii nu este evidentă, în realitate având loc o îmbinare parţială a acestora şi a activităţilor specifice. (3) Planificării îi revine sarcina de a stabili în detaliu toate elementele ce caracterizează un anumit proces sau o activitate militară: obiectivele; resursele umane şi materiale; durata şi spaţiul; metodele şi procedeele utilizate. (4) Etapele principale ale planificării sunt : a) conştientizarea oportunităţii; b) definirea obiectivelor, nivelurilor şi termenelor operaţiei; c) determinarea locului sistemului/unităţii faţă de obiectivele preconizate, prin evaluarea stadiului curent în funcţie de starea de lucruri dorită în viitor; d) elaborarea de scenarii, pe baza operaţiilor de dezvoltare a premiselor referitoare la condiţiile viitoare; e) compararea alternativelor; f) identificarea şi alegerea de către decidenţi a alternativei de acţiune optimă care devine plan şi urmează să fie aplicat; g) formularea planurilor de sprijin; h) implementarea planului şi evaluarea rezultatelor; în cazul că se constată abateri de la obiective, conducătorul este dator să adopte măsuri corective. (5) Cerinţele planificării sunt: a) să pornească de la vârf; b) să fie organizate/stabilite responsabilităţile, termenele etc.; c) demersul specific trebuie clar definit, riguros respectat şi adoptat în funcţie de realităţi; d) obiectivele, premisele/deciziile trebuie comunicate clar, fără ambiguităţi; e) comandanţii/şefii trebuie să participe la operaţiile de planificare; f) să presupună conştientizarea şi acceptarea schimbărilor. (6) Principalele aspecte ale planificării în conducerea militară sunt stabilitatea relativă a planurilor şi pregătirea din timp a soluţiilor de adoptat în cazul apariţiei unor factori perturbatori. Fiind instrumente de conducere, se impune ca planurile să fie riguros respectate dar şi adaptate la condiţiile nou apărute. Schimbările repetate în NESECRET 13 din 275

NESECRET

planificare duc la instabilitatea planurilor, diminuarea fondului de timp al comandamentelor şi împiedicarea lor să se ocupe de conducerea propriu-zisă. Art.14. - (1) Organizarea are drept scop adoptarea/respectarea unor proceduri şi folosirea raţională a resurselor, permiţând o mai bună comunicare şi înţelegere în muncă, prin constituirea sistemului informaţional, stabilirea regulilor/procedurilor reciproce necesare, introducerea ordinii în desfăşurarea operaţiilor. (2) Organizarea cuprinde o sferă de preocupări care se referă la : a) crearea şi perfecţionarea structurilor militare/unităţilor prin stabilirea elementelor organizatorice componente şi a caracteristicilor specifice care stau la baza funcţionării lor şi a sistemului în ansamblu, precum şi a legăturilor acestora cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea; b) determinarea condiţiilor pe baza cărora se stabilesc parametrii constructivi, dinamici şi funcţionali ai structurii, precum şi modalităţile de realizare a proceselor de comandă la pace, în situaţii de criză, război şi post conflict; c) organizarea operaţiei/luptei cu aspectele ce se referă la activitatea comandamentelor în ansamblu şi a modulelor din compunere în detaliu pentru conducerea nemijlocită a forţelor, îndeplinirea deciziilor şi a planurilor; d) organizarea îndeplinirii deciziilor şi a activităţilor ce asigură repartiţia şi îmbinarea folosirii în timp şi spaţiu a resurselor umane şi materiale şi a normelor de muncă, în vederea obţinerii la termenele prevăzute a rezultatelor calitative şi cantitative stabilite; e) organizarea muncii individuale şi colective, în strânsă legătură cu principiile de conducere, diviziunea muncii, individualizarea funcţiilor, cooperarea în muncă, amenajarea locului de muncă, ordinea, disciplina şi protecţia muncii etc. Art.15. - (1) Comanda reprezintă un ansamblu de activităţi prin care structura de conducere îşi impune voinţa asupra structurii de execuţie şi se materializează prin emiterea ordinului. Scopul comenzii îl constituie punerea în aplicare a deciziilor luate. (2) Caracteristicile comenzii sunt: fermitatea; asigurarea permanenţei; caracterul unitar; operativitatea. Art.16. - Metodele de comandă sunt: prin obiective; prin buget; prin proiect; prin excepţie. Art.17. - (1) Comanda prin obiective are la bază concepţia potrivit căreia unitatea condusă trebuie să aibă un obiectiv principal, clar definit, defalcat pe obiective parţiale, de realizarea cărora răspund cadrele de conducere. (2) La baza conceperii metodei de conducere prin obiective se află premisa că eficacitatea unei unităţi, mari unităţi sau a unui comandament depinde de întrepătrunderea obiectivelor sale cu obiectivele subsistemelor componente, ceea ce implică o corelare strânsă a trinomului obiective - rezultate - recompense /sancţiuni. (3) Conducerea prin obiective poate fi definită ca o metodă de comandă, bazată pe determinarea riguroasă a obiectivelor până la nivelul executanţilor care participă nemijlocit la stabilirea lor, precum şi pe corelarea strânsă a recompenselor şi respectiv a sancţiunilor cu nivelul realizării obiectivelor prestabilite. (4) Metoda de conducere prin obiective comportă următoarele etape principale: NESECRET 14 din 275

NESECRET

a) stabilirea obiectivelor fundamentale; b) stabilirea obiectivelor derivate, specifice şi individuale ; c) elaborarea programelor de activităţii, a calendarelor cu termene şi a bugetelor de venituri şi cheltuieli; d) adaptarea corespunzătoare a subsistemelor decizional, structural şi informaţional la cerinţele realizării obiectivelor; e) urmărirea realizării obiectivelor; f) evaluarea realizării obiectivelor şi recompensarea/sancţionarea personalului; g) luarea deciziei de corecţie. Art.18. - (1) Comanda prin buget reprezintă o metodă specifică de exercitare a funcţiilor acesteia prin care atât stabilirea obiectivelor fundamentale şi derivate, cât şi planificarea, organizarea, decizia, coordonarea, controlul şi evaluarea rezultatelor obţinute se fac sub forma financiar- contabilă. (2) Comanda prin buget presupune îndeplinirea a două condiţii principale: a) existenţa unui sistem de programare, evidenţă şi urmărire operativă a costurilor, atât la nivelul unităţii, cât şi la nivelul modulelor; b) existenţa unei structuri organizatorice în deplină concordanţă cu obiectivele stabilite prin care să se prevadă atribuţiile, competenţele, responsabilităţile şi relaţiile de colaborare pentru fiecare modul. (3) Cerinţa de bază a metodei constă în a defini activitatea în aşa fel încât să poată fi măsurată financiar, ducând la dezvoltarea spiritului de gospodărie, a gândirii economice. (4) Aplicarea metodei de comandă pe bază de buget comportă patru etape: pregătirea şi elaborarea; aprobarea; execuţia; controlul bugetar; luarea deciziei de corecţie. (5) Comanda prin buget are un rol deosebit prin faptul că presupune un control permanent al resursei financiare şi prin aceasta, asupra tuturor resurselor. Art.19. - (1) Comanda prin proiect reprezintă un sistem de conducere cu un puternic caracter novator. Acesta are o durată limitată, este conceput în vederea soluţionării unor probleme complexe, dar definite precis şi implică aportul unei largi game de specialişti din subsistemele organizatorice, integrate temporar într-un sistem autonom. (2) Modalităţi organizatorice de comandă prin proiect: cu responsabilitate individuală; de stat major/colectivă; mixtă. (3) Etapele comenzii prin proiect sunt: a) definirea generală a proiectului; se precizează obiectivele, amploarea proiectului, subsistemele organizatorice şi de execuţie; b) definirea organizatorică a proiectului; se stabileşte tipul de organizare, lista principalelor sarcini, competenţele şi responsabilităţile pentru conducerea proiectului şi competenţa colectivului de realizare; se stabileşte mărimea şi compunerea statului major;

NESECRET 15 din 275

NESECRET

c) desemnarea conducătorului proiectului, a responsabilităţilor subsistemelor componente, precum şi a altor persoane care vor participa la realizarea proiectului; d) pregătirea climatului pentru implementarea comenzii prin proiect, prin prezentarea noului sistem; e) implementarea comenzii prin proiect prin trecerea la realizarea obiectivelor prevăzute şi exercitarea sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor; f) stabilirea modalităţilor de control; g) evaluarea periodică a stadiului realizării proiectului; h) luarea deciziei de corecţie. Art.20. - (1) Comanda prin excepţie se bazează pe identificarea şi comunicarea situaţiilor în care este necesară intervenţia comandamentului aflat la un anumit nivel ierarhic în cadrul sistemului, el rămânând inactiv când activitatea se desfăşoară normal. (2) Comanda prin excepţie se caracterizează prin: a) informaţiile destinate cadrelor de conducere sunt selectate potrivit competenţelor decizionale; b) cu cât abaterile sunt mai mari, cu atât informaţiile referitoare la ele ajung la niveluri ierarhice mai înalte; c) reclamă un sistem de informaţii bine pus la punct; d) competenţele sunt precis delimitate, stabilindu-se intervalul de abateri la care conducătorii sunt împuterniciţi să ia decizii. (3) Etapele conducerii prin excepţie sunt : a) stabilirea obiectivelor, normelor şi a altor elemente care asigură desfăşurarea riguroasă a activităţii; b) stabilirea toleranţei admise pentru abaterile de la valorile prestabilite ale obiectivelor, normelor etc; c) compararea realizărilor cu nivelurile planificate; d) luarea deciziilor de corecţie. Art.21. - (1) Coordonarea constă într-un sistem de identificare a problemelor care semnalează comenzii când este necesar să intervină, aceasta neacţionând când o asemenea situaţie nu se impune. Se exercită permanent pe baza cunoaşterii modului în care funcţionează structurile şi impactul factorilor. (2) Rolul coordonării îl constituie menţinerea, păstrarea şi perfecţionarea stării de ordonare a sistemului conducător şi a celui condus, precum şi a tuturor relaţiilor dintre ele. (3) Necesitatea coordonării decurge din: dinamismul sistemului militar şi al mediului înconjurător; diversitatea activităţilor din comandamente şi unităţi; cerinţele integrării obiectivelor parţiale ale subsistemelor în obiectivele de ansamblu ale sistemelor; stabilitatea dinamică a unui sistem; creşterea entropiei. (4) Coordonarea vizează următoarele activităţii: a) realizarea sincronizării activităţilor în cadrul unei unităţi sau între mai multe unităţi; în cadrul aceleiaşi unităţi, coordonarea asigură sincronizarea activităţii şi între modulele funcţionale sau ierarhice; NESECRET 16 din 275

NESECRET

b) îndeplinirea unui rol integrator care asigură păstrarea legăturilor între subsistemele unui sistem, ritmul activităţilor şi succesiunea lor în timp şi spaţiu, când este cazul; c) efectuarea informării tuturor marilor unităţi/unităţilor asupra rolului lor în activitatea de ansamblu, menţinerea legăturilor informaţionale între sisteme; d) stabilirea proporţionalităţilor, constituind un mijloc operativ de grupare a eforturilor în cadrul sistemului, de distribuţie şi redistribuire a sarcinilor în concordanţă cu necesităţile practice de a menţine echilibrul între activităţi, sarcini şi executanţi; e) soluţionarea contradicţiilor şi conflictelor apărute în desfăşurarea evenimentelor; f) neconcordanţele, disproporţiile care apar în dinamica unui sistem şi care, dacă nu ar asigura posibilitatea efectuării unor corecţii, ar genera grave perturbaţii în funcţionarea întregului sistem. (5) În determinarea locului şi a spaţiului de manifestare al coordonării în procesul de comandă este necesar să se pornească de la constatarea unanim admisă că toate activităţile trebuie astfel conduse, încât ele să fie subordonate dinamicii sistemului, concentrării eforturilor pentru îndeplinirea obiectivelor acestuia şi posibilităţile reale existente. (6) Scopul coordonării îl constituie asigurarea desfăşurării operaţiilor într-o concepţie unitară, care să conducă la înfăptuirea obiectivelor. (7) Activităţile specifice coordonării sunt: armonizarea;sincronizarea; echilibrarea; proporţionalitatea; ordonarea; conlucrarea; colaborarea; cooperarea; coeziunea; convergenţa; antrenarea; unirea; dirijarea. (8) Principiile coordonării sunt: prioritatea obiectivelor; unitatea de comandă; excepţia; ritmicitatea; paralelismul; concordanţa dintre autoritate şi responsabilitate. Art.22. - (1) Controlul constă în supravegherea funcţionării sistemului condus şi compararea rezultatelor obţinute cu cele planificate. Acesta realizează cunoaşterea temeinică a realităţii şi a modului de aplicare a actelor normative ce reglementează activitatea domeniului militar. (2) Exercitarea funcţiei de control presupune derularea în ordine secvenţială a trei etape distincte: a) verificarea sistemului; se verifică rezultatele obţinute în îndeplinirea obiectivelor, starea şi dinamica sistemului; b) analiza concluziilor verificării; c) îndrumarea sistemului condus şi controlat; efectuarea corecţiilor. (3) Principiile controlului sunt: legalitatea; obiectivitatea; eficacitatea; intervenţia oportună; adaptarea; stimularea; cuprinderea. (4) Funcţiile controlului sunt: funcţia perfectivă; funcţia preventivă; funcţia recuperativă; funcţia apreciativ-stimulativă; funcţia educativă; funcţia informativă; funcţia de reglare.

NESECRET 17 din 275

NESECRET

CAPITOLUL II Organizarea comandamentului Art.23. - (1) Comandamentul operativ/tactic este elementul de structură din compunerea corpului de armată, diviziei, brigăzii, regimentului, batalionului/divizionului, precum şi al grupărilor de forţe similare din Forţele Terestre, organizat pentru exercitarea actului de comandă şi investit prin acte normative specifice, cu atribut de conducere a tuturor activităţilor militare ce se pregătesc şi desfăşoară în operaţie/luptă de către forţele din compunerea şi/sau subordinea acestuia. Comandamentul este organizat pe module funcţionale. (2) Domeniile de activitate specifice comandamentului sunt: resurse umane; informaţii/cercetare; operaţii; logistică; CIMIC; comunicaţii şi informatică; informare şi relaţii publice; asistenţă juridică; cunoaştere şi asistenţă psihologică; asistenţă religioasă; financiar-contabiă. (3) Acestea presupun următoarele activităţi: colectarea şi difuzarea datelor şi informaţilor de cercetare; acţiuni care implică utilizarea senzorilor şi sistemelor de avertizare; acţiuni specifice de război electronic; coordonarea recunoaşterilor şi supravegherii; utilizarea bazelor de date ale cercetării; utilizarea bazelor de date ale operaţiilor; utilizarea bazelor de date ale logisticii; utilizarea bazelor de date ale sistemelor de comunicaţii şi informatică; utilizarea bazelor de date ale resurselor umane; utilizarea bazelor de date cu obiectivele inamicului; estimarea ameninţărilor; planificarea rezervelor; planificarea operaţiilor; utilizarea bazelor de date şi informaţii din domeniul financiar-contabil. (4) Pentru cuprinderea tuturor domeniilor de activitate, în exercitarea unei comenzi viabile şi oportune, structura organizatorică cuprinde, de regulă, următoarele elemente: comanda militară, definită prin comandantul comandamentului; structuri subordonate comandantului; locţiitorul comandantului; modulul financiar-contabil; modulul informare şi relaţii publice; modulul asistenţă religioasă; modulul juridic; statul major. (5) În acest capitol sunt prezentate organizarea şi domeniile comune de responsabilitate ale statului major. Organizarea, încadrarea cu personal şi domeniile de responsabilitate ale fiecărui stat major specific diferitelor eşaloane şi arme sunt prezentate în manualele pentru luptă ale acestora. (6) Atribuţiile modulelor statului major şi documentele care se elaborează se stabilesc prin proceduri standard de operare, cu respectarea prevederilor din prezentul manual. SECŢIUNEA 1 Comandantul NESECRET 18 din 275

NESECRET

Art.24. - (1) Comandantul este autoritatea investită cu exercitarea comenzii întregului personal al comandamentului şi a celorlalte forţe aflate în subordine. (2) Autoritatea implică privilegiul şi libertatea comandantului de a impune deciziile proprii asupra subordonaţilor. A comanda înseamnă a conduce cu autoritate. (3) Responsabilitatea este o obligaţie etică şi legală pe care şi-o asumă comandantul pentru operaţiile, realizările sau insuccesele structurii pe care o comandă. Art.25. - Ordinul comandantului trebuie să fie în corelaţie cu sistemul legislativ, cu prevederile actelor normative naţionale şi internaţionale adoptate şi de ţara noastră şi cu prevederile actelor normative specifice de nivel superior sau de acelaşi nivel emise pe baza unui act de nivel superior, fără a depăşi limitele competenţei instituite prin acel act sau să contravină acestuia. Acesta nu trebuie să încalce regulile de angajare militară stipulate în normele dreptului internaţional aplicabile conflictelor militare şi să nu afecteze relaţia de echilibru între necesitatea militară şi dreptul umanitar. Art.26. - Comandantul trebuie să cunoască atât situaţia inamicului şi să aprecieze just posibilităţile în timp şi în spaţiu ale acestuia, cât şi situaţia forţelor din subordine, puterea de luptă şi gradul de asigurare pe linie logistică a acestora şi să influenţeze în mod pozitiv prin deciziile sale, desfăşurarea cu mijloacele pe care le are la dispoziţie, a cursului operaţiilor militare. Art.27. - Pe timpul pregătirii operaţiilor militare comandantul are următoarele atribuţii: ia decizia privind cursul optim al operaţiilor; stabileşte concepţia operaţiilor, misiunile marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor din compunerea forţei proprii şi a celor ataşate alocate; organizează conducerea operaţiilor forţelor; organizează forţele participante la operaţie; ia măsuri de asigurare a operaţiilor şi de protecţie a forţelor din subordine. Art.28. - Pe timpul ducerii operaţiilor militare, comandantul: ordonă executarea planului şi conduce forţele; coordonează eforturile acestora pentru îndeplinirea misiunilor primite şi stimulează iniţiativa subordonaţilor; menţine permanent legătura cu eşalonul superior, comandanţii din subordine, cu vecinii şi cei cu care cooperează; controlează îndeplinirea misiunilor; stabileşte şi face precizări suplimentare forţelor din subordine. Art.29. - Comandantul răspunde de înaintarea rapoartelor către eşalonul superior şi de informarea comandanţilor structurilor cu care cooperează, în măsura în care le interesează, cu date privind: primirea misiunii; decizia luată; îndeplinirea misiunii; obiectivele importante descoperite la inamic; schimbările bruşte ale situaţiei; măsurile luate. SECŢIUNEA a 2-a Locţiitorul comandantului Art.30. - Locţiitorul comandantului este autoritatea investită care participă la actul de comandă al unităţii din care face parte. El trebuie să fie capabil să preia în orice moment comanda. Relaţiile locţiitorului comandantului cu şeful de stat major, NESECRET 19 din 275

NESECRET

statul major şi comandanţii forţelor subordonate sunt stabilite de către comandant. Locţiitorul comandantului poate să dea ordin şefului de stat major în limitele stabilite de către comandant. El îl poate consulta oricând pe acesta în problemele specifice actului de comandă al unităţii. Art.31. - Locţiitorul comandantului nu are stat major. Când primeşte responsabilităţi specifice desfăşurării operaţiilor militare, i se asigură asistenţă din partea statului major. Art.32. - Locţiitorul comandantului poate solicita comandantului numirea unor ofiţeri din comandament sau din unităţile subordonate pentru a-l consilia sau i se poate constitui un stat major care să-i fie pus la dispoziţie pentru conducerea unor anumite acţiuni. Art.33. - Responsabilităţile specifice pe care le poate primi locţiitorul comandantului se referă la: asigurarea comenzii comandamentului şi a forţelor din subordine în situaţia în care comandantul a devenit pierdere de război, este în incapacitate sau indisponibil pentru exercitarea funcţiei de comandă cu care a fost investit; conducerea operaţiilor curente pe timpul pregătirii de către statul major a operaţiilor viitoare; conducerea unei grupări de forţe constituite temporar; coordonarea operaţiilor unei părţi din dispozitiv; conducerea activităţilor de pregătire şi de execuţie a unor misiuni speciale; coordonarea activităţilor de cooperare cu forţele din alte structuri; ordinea şi disciplina militară; activitatea de relaţii publice. Art.34. - Locţiitorul comandantului îşi desfăşoară activitatea, de regulă, în punctul de comandă de bază al structurii respective. Uneori, în anumite situaţii, el îşi desfăşoară activitatea şi în alt punct de comandă, stabilit conform planului/ordinului de operaţii. SECŢIUNEA a 3-a Statul major Art.35.- Statul major este elementul de bază al comandamentului prin care comandantul realizează conducerea forţelor din subordine. Art.36. - Statul major îşi desfăşoară activitatea sub conducerea directă a şefului de stat major, având la bază ordinele eşalonului superior, decizia şi precizările comandantului. Art.37. – Statul major este organizat pe module funcţionale şi desfăşoară următoarele activităţi principale: cunoaşterea situaţiei; furnizarea de informaţii către comandant; planificarea activităţilor; organizarea activităţilor; repartizarea sarcinilor în funcţie de competenţele şi atribuţiile personalului; coordonarea permanentă a activităţii compartimentelor din compunere; organizarea, instalarea şi deplasarea în timp scurt a punctelor de comandă; elaborarea documentelor pentru conducere şi pentru informare; transmiterea oportună a misiunilor; calculul riscurilor în conducere şi prezentarea acestora; executarea controalelor; menţinerea permanentă a legăturii cu forţele din subordine; cunoaşterea situaţiei operative/tactice a acestora; întocmirea oportună a cursurilor operaţiilor cerute de către comandant. NESECRET 20 din 275

NESECRET

Art.38. - Cerinţa principală a activităţii statului major este operativitatea. Aceasta se realizează prin: cunoaşterea permanentă a situaţiei, a ordinelor primite şi a măsurilor stabilite de comandant; înţelegerea clară a misiunii primite; procurarea, centralizarea, analiza şi exploatarea oportună a datelor şi informaţiilor despre inamic, forţele proprii, teren şi alţi factori; transmiterea la timp a misiunilor la subordonaţi şi urmărirea îndeplinirii lor; selectarea celor mai importante şi urgente sarcini asupra cărora trebuie să- şi concentreze eforturile; efectuarea în timp scurt a calculelor şi întocmirea documentelor de conducere şi informare, iar atunci când timpul nu permite, a celor strict necesare îndeplinirii misiunilor primite. Art.39.- Activităţile statului major au ca scop sprijinirea/ajutarea comandantului. Aceasta se realizează în mare parte prin contribuţia la pregătirea şi luarea în timp oportun a deciziei. Comandantul şi statul major vor avea permanent în atenţie împrejurările favorabile pentru corectarea procedurilor consumatoare de timp sau dificile. Art.40. - Statul major colectează, compară, analizează, procesează şi distribuie informaţia în flux continuu în cadrul comandamentului. Acesta prelucrează rapid şi asigură furnizarea elementelor esenţiale de informare pentru comandant şi alţi membrii ai statului major, concretizând cerinţele critice de informare. Art.41. - Comandantul şi statul major trebuie să aibă în vedere că sunt deseori solicitaţi să rezolve o multitudine de probleme în acelaşi timp. Informaţia trebuie să fie încadrată într-un sistem corespunzător de referinţă şi să fie relevantă pentru prevenirea irosirii timpului ofiţerilor de stat major şi al comandanţilor. Informaţiile pe care statul major le prevede şi pregăteşte includ: capabilităţile, constrângerile, cerinţele, resursele la dispoziţie şi celelalte probleme probabile cu care se pot confrunta în zona de interes; consilierea comandantului în ce priveşte capacitatea de reacţie în zona de interes; vizualizarea câmpului de luptă; posibilităţile şi limitele de angajare a forţelor de sprijin în zona de interes. Art.42. - Statul major pregăteşte estimări/evaluări pentru a sprijini/ajuta comandantul în luarea deciziei. Estimarea de stat major cuprinde o serie de elemente semnificative, evenimente şi concluzii bazate pe situaţiile curente sau anticipate, precum şi recomandări despre folosirea resurselor la dispoziţie şi întocmirea propunerilor privind solicitările de resurse suplimentare. Art.43. - Estimările pot fi prezentate sub formă de evaluări sau studii, scris/grafic/oral şi, de regulă, includ: proceduri de sporire a capacităţilor în zona de operaţii; date cu privire la insuficienţa mijloacelor alocate sau a resurselor ce vor sprijini operaţiile militare; propuneri referitoare la priorităţile pentru pregătirea, desfăşurarea şi sprijinul operaţiilor militare în zona de responsabilitate; priorităţile, riscurile, relaţiile de sprijin şi de comandă între comandant şi marile unităţi/unităţile/subunităţile subordonate; cursurile operaţiei; organizarea forţei pentru operaţii/luptă; repartizarea marilor unităţi/unităţilor/subunităţior subordonate, stabilirea relaţiilor de sprijin şi de comandă între cele organice, de întărire şi de sprijin; propuneri privind repartizarea resurselor şi sincronizarea angajării în operaţie/luptă a tuturor forţelor pentru a sprijini manevra; planificarea misiunilor; dispunerea şi manevra marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor. NESECRET 21 din 275

NESECRET

Art.44. - Statul major pregăteşte şi distribuie planurile şi ordinele pentru executarea/finalizarea deciziei comandantului, coordonând toate detaliile posibile. Art.45. – Punerea în aplicare a deciziei comandantului cuprinde activităţile desfăşurate de statul major pentru executarea instrucţiunilor, planurilor şi ordinelor în zona de responsabilitate a marii unităţi/unităţii. Art.46. - Statul major trebuie să identifice continuu problemele ce afectează îndeplinirea misiunii. Odată ce problema este identificată, statul major trebuie să analizeze ce acţiune sau activitate de coordonare să desfăşoare pentru rezolvarea ei. Art.47. - Activitatea de coordonare desfăşurată de statul major este necesară pentru: asigurarea înţelegerii intenţiei comandantului; asigurarea coerenţei şi desfăşurării complete a activităţilor statului major; asigurarea luării în calcul a tuturor factorilor; evitarea punerii în aplicare a planurilor, înainte de aprobarea lor; angajarea forţelor; desfăşurarea operaţiei; influenţarea factorilor. Art.48. - Pe timpul recuperării forţelor statul major desfăşoară următoarele activităţi: coordonează acţiunile forţelor pentru executarea recuperării; asigură ajungerea la timp şi în ascuns a forţelor în raioanele de recuperare; organizează siguranţa şi protecţia pe timpul deplasării şi staţionării; asigură şi menţine viabilitatea sistemului de comunicaţii; menţine ordinea şi disciplina forţelor şi păstrarea confidenţialităţii acţiunii de recuperare; organizează siguranţa nemijlocită pe timpul recuperării. Art.49. – (1) Recuperarea se organizează obligatoriu pentru toate acţiunile în adâncime, ca element de bază al planificării şi ca plan de rezervă, pentru situaţii neprevăzute. (2) Pentru recuperarea forţelor pe timpul pregătirii misiunii, statul major stabileşte următoarele: procedeele/variantele de recuperare; zonele/raioanele de recuperare şi modalitatea de regrupare şi deplasare către acestea; modul de rupere a luptei; direcţia de deplasare şi trecerea liniei frontului, dacă recuperarea se execută pe jos; nevoile de transport aerian; variantele privind traiectele de zbor; măsuri de securitate a zonelor/raioanelor de îmbarcare/raioanelor de debarcare; nevoile privind sprijinul de foc şi aerian; măsuri de cooperare; semne, semnale şi coduri folosite; variante de rezervă; măsuri necesare pentru păstrarea secretului acţiunilor; organizarea conducerii, controlului şi comunicaţiilor. Art.50. - Statul major are următoarea structură: şeful de stat major; modulul personal, G1/S1; modulul informaţii, G1/S2; modulul operaţii, G3/S3; modulul logistic, G4/S4; modulul relaţii militari-civili, G1/S5; modulul comunicaţii şi informatică, G6/S6. 1. Şeful de stat major Art.51. – (1) Şeful de stat major este autoritatea investită care coordonează activitatea statului major. Acesta ia decizii care privesc comandamentul doar în absenţa comandantului şi a locţiitorului acestuia. (2) Este principalul asistent al comandantului pentru direcţionarea, coordonarea, controlul şi pregătirea statului major, cu excepţia domeniilor pe care NESECRET 22 din 275

NESECRET

comandantul şi le rezervă. El îl scuteşte pe comandant de munca de rutină şi de detalii şi transmite date exacte, informaţii şi analize amănunţite de la statul major la comandant şi de la comandant la statul major. Art.52. - Şeful de stat major trebuie să fie în măsură să anticipeze evenimentele de pe câmpul de luptă şi să înţeleagă în cele mai mici amănunte viziunea comandantului asupra operaţiilor militare, evenimentelor şi cerinţelor. Ofiţerii statului major trebuie să-l informeze pe şeful de stat major despre orice propunere sau informaţie înaintată direct comandantului sau despre ordinele primite direct de la comandant. Art.53. – (1) Şeful de stat major are obligaţia să cunoască: a) situaţia; să prevadă schimbările probabile ale acesteia; b) preocupările şi intenţiile comandantului pentru folosirea forţelor; c) stadiul completării şi al operaţiilor militare; d) conţinutul ordinelor pe care le-a dat comandantul; (2) Pe această bază trebuie să fie în măsură să propună comandantului cursul optim al operaţiilor militare. Art.54. - Şeful de stat major răspunde de: a) activitatea statului major; b) cooperarea statului major cu celelalte structuri din comandament; c) organizarea activităţii de control a statelor majore subordonate.; d) integrarea şi sincronizarea planului operaţiei; e) managementul informaţional al statului major; f) planificarea mascării şi prevenirea fratricidului în planurile de operaţie; g) determinarea nevoilor de legături; stabilirea acestora pentru schimbul de informaţii şi primirea echipelor de legătură; h) supravegherea directă a activităţii din punctul de comandă, inclusiv dispunerea, protecţia, siguranţa şi comunicaţiile; i) disciplina, moralul, capacitatea operaţională şi de reacţie ale statului major; j) organizarea, planificarea şi conducerea pregătirii statului major; k) organizarea muncii statului major în conformitate cu misiunea primită şi precizările comandantului; l) cooperareaa pe verticală, cu statele majore ale eşaloanelor subordonate şi cel al eşalonului superior şi pe orizontală, cu statele majore ale marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor vecine; m) informarea comandantului, locţiitorului, şefilor de module şi şefilor de state majore ale marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor subordonate şi cele cu care se cooperează despre noile misiuni, instrucţiuni şi schimbări de situaţie; n) conducerea procesului de planificare; o) precizarea la modulul informaţii, G2/S2 a priorităţilor în realizarea nevoilor de informaţii necesare procesului decizional şi a datelor necesare organizării cercetării şi cooperării pe linie de armă, în zonele de responsabilitate şi de interes informativ; NESECRET 23 din 275

NESECRET

p) cunoaşterea şi verificarea execuţiei ordinelor şi precizărilor pe care comandantul le transmite statului major şi comandanţilor marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor subordonate; q) asigurarea, potrivit ordinului comandantului, a coordonării de către statul major a statelor majore subordonate; r) stabilirea programului de lucru şi succesiunea desfăşurării activităţilor. Art.55. - (1) Şeful de stat major este obligat să asigure ofiţerilor direcţionali, de legătură şi/sau grupelor de legătură: a) pregătirea necesară; b) mijloacele de transport şi de comunicaţii; c) personal pentru pază şi siguranţă pe timpul deplasării; d) documentele ce trebuie date comandantului/şefului de stat major la care sunt trimişi; e) documentele de conducere în secret; f) parola de identificare pentru unitatea respectivă. (2) Şeful de stat major anunţă din timp pe şeful de stat major de la eşalonul la care urmează să meargă ofiţerii direcţionali, de legătură şi/sau grupele de legătură despre ora plecării, itinerarul, mijlocul de transport şi misiunea acestora. (3) Şeful de stat major comunică ofiţerilor direcţionali, de legătură şi/sau grupelor de legătură înainte de plecarea în misiune următoarele : a) pentru cât timp şi cu ce misiune sunt trimişi, când trebuie să sosească la destinaţie şi persoana la care se prezintă; b) locul unde se găseşte comandamentul la care se deplasează, itinerarul de deplasare şi situaţia din zona acestuia, mijloacele de transport şi de transmisiuni la dispoziţie, militarii destinaţi pentru pază şi siguranţă; c) persoana la care se prezintă după întoarcerea din misiune pentru a raporta de executarea acesteia şi a preda documentele pe care le-a adus; d) cum să procedeze în cazul unui atac al inamicului sau când comandamentul/persoana la care este trimis nu este găsit la locul indicat; e) cum iau legătura cu comandamentul. Art.56. - Şeful de stat major al eşalonului la care ofiţerii direcţionali, de legătură şi/sau grupele de legătură trebuie să ajungă este obligat să urmărească ajungerea lor la termenul stabilit, iar în caz de neprezentare să comunice eşalonului care i-a trimis, să întâmpine pe ofiţerii mai mari în grad sau funcţie din statul major al eşalonului superior şi să le acorde sprijinul necesar. Art.57. - Pentru executarea recunoaşterilor privind dispunerea punctului/punctelor de comandă, şeful de stat major indică şefului grupei de recunoaştere următoarele: a) raionul/raioanele de dispunere a acestuia/acestora; b) lucrările de amenajare genistică ce trebuie executate; c) modul de organizare a comunicaţiilor; d) modul de organizare a serviciului de comenduire şi îndrumare a circulaţiei; e) organizarea pazei şi termenele de executare; NESECRET 24 din 275

NESECRET

f) forţele şi mijloacele ce se pun la dispoziţie; când şi unde. 2. Modulul personal, G1/S1 Art.58. - Modulul personal se subordonează nemijlocit şefului de stat major şi este structura specializată care analizează, evaluează şi conduce, potrivit concepţiei operaţiei/luptei, activităţile de asigurare şi întrebuinţare a resurselor umane. Art.59. - Şeful modulului personal conduce, coordonează şi răspunde de activitatea întregului modul, pregăteşte estimări şi elaborează propuneri specifice domeniului său de responsabilitate pe care, la ordin, le prezintă comandantului. Art.60. - Atribuţiile structurii/ofiţerului cu asigurarea cu personal sunt: a) culege, analizează şi prezintă şefului modulului personal, G1/S1 datele şi propunerile de întrebuinţare a resurselor umane; b) culege, analizează şi prezintă propuneri privind înlocuirea personalului şi completarea pierderilor, în conformitate cu principiile şi criteriile stabilite de modulele operaţii, G3/S3 şi logistic, G4/S4 şi, respectiv, cu nevoile de completare; c) solicită şi repartizează înlocuirile individuale conform priorităţilor stabilite de modulul G3/S3; d) analizează şi propune locurile şi modalităţile de realizare a completării necesarului de personal; e) ţine evidenţa personalului inapt din motive medicale şi a celui recuperat după tratarea afecţiunilor medicale; f) ţine evidenţa efectivelor şi raportează pierderile în resurse umane conform instrucţiunilor de personal în vigoare; g) gestionează activitatea privind evaluarea, promovarea, modul de repartizare pe funcţii şi structuri militare a personalului, precum şi modul de acordare a recompenselor şi a înaintărilor în grad, precum şi a promovărilor pe funcţii; h) propune variante de întrebuinţare a facilităţilor civile din zona de responsabilitate destinate cazării personalului; i) elaborează instrucţiuni generale referitoare la imaginea şi conduita disciplinară a forţelor, la controlul şi dislocarea militarilor rătăciţi, precum şi instrucţiuni speciale referitoare la dezertări, absenţii nemotivaţi de la serviciu şi alte cazuri disciplinare ; j) întocmeşte documentele referitoare la utilizarea eficientă a resurselor umane active şi de rezervă; k) cooperează cu comitetul de sprijin a familiilor militarilor, întocmeşte diferite situaţii de efective, ordine, rapoarte şi probleme administrative de personal. 3. Modulul informaţii, G2/S2 Art.61. - Modulul informaţii este structura specializată a statului major. Aceasta este subordonată nemijlocit şefului de stat major, care îl consiliază pe comandant în rezolvarea problemelor privind informaţiile militare. El monitorizează acţiunile desfăşurate de unităţile/subunităţile de cercetare şi de război electronic, NESECRET 25 din 275

NESECRET

precum şi a celor de armă, pentru culegerea de date şi informaţii militare. Totodată identifică factorii de risc şi ameninţările, analizează şi estimează evoluţia acestora, stochează, prelucrează, difuzează şi protejează informaţiile, inclusiv pe cele din spectrul electromagnetic, coordonează activitatea tuturor modulelor comandamentului, pentru culegerea datelor, informaţiilor şi protecţia acestora. Art.62. - (1) Şeful modulului informaţii conduce nemijlocit structura proprie şi propune măsuri specifice referitoare la unităţile/subunităţile de cercetare şi de război electronic subordonate, marile unităţi şi unităţi de armă pentru culegerea, analiza, prelucrarea, difuzarea şi exploatarea datelor şi informaţiilor. (2) Acesta pregăteşte estimări şi elaborează propuneri specifice domeniului său de responsabilitate pe care, la ordin, le prezintă comandantului. Art.63 . - Modulul informaţii este compus din următoarele structuri: a) structura/ofiţerul cu cercetarea; b) structura/ofiţerul cu protecţia şi siguranţa militară; c) structura/ofiţerul cu războiul electronic. Art.64. - Atribuţiile structurii/ofiţerului cu cercetarea sunt: a) procură, centralizează şi interpretează datele şi informaţiile despre inamic şi zona de operaţii; b) participă la analiza măsurilor şi operaţiilor de dezinformare a inamicului; c) propune întrebuinţarea unităţilor/subunităţilor de cercetare în operaţie; d) monitorizează operaţiile unităţilor/subunităţilor de cercetare; e) coordonează activitatea informativă a întregului comandament; f) întocmeşte estimarea cursurilor de acţiune ale operaţiilor inamicului; g) întocmeşte estimarea pentru informarea comandantului; h) participă la activităţile de luare a deciziei; i) participă, în cadrul statului major, la elaborarea principalelor documente de conducere şi informare; j) stabileşte acţiunile de cercetare iniţială; k) asigură realizarea şi menţinerea cooperării, pregătirea unităţilor/subunităţilor şi elementelor de cercetare şi protecţia acestora pe timpul desfăşurării operaţiilor; l) elaborează criterii de selecţie a personalului şi subunităţilor de cercetare pentru desfăşurarea unor activităţi specifice; m) elaborează documentele de conducere şi informare specifice şi le difuzează oportun; n) întocmeşte planul de procurare a informaţiilor; o) întocmeşte/actualizează studii de situaţie locală a zonei de responsabilitate a marii unităţi/unităţii; p) studiază şi generalizează experienţa pozitivă pe linie de cercetare/informaţii; q) identifică operaţiile şi capacităţile de procurare a informaţiilor de către inamic; NESECRET 26 din 275

NESECRET

r) cunoaşte situaţia şi posibilităţile forţelor şi mijloacelor de cercetare proprii, a celor subordonate şi ataşate, precum şi a celor cu care cooperează; s) propune măsuri pentru menţinerea/ridicarea capacităţii de luptă a unităţilor/subunităţilor de cercetare; t) interoghează prizonierii, transfugii şi civilii internaţi în lagăre; u) verifică, în baza planului de control, unităţile/subunităţile de cercetare subordonate; v) studiază/actualizează baza de date privind organizarea, înzestrarea şi principiile de întrebuinţare în operaţie a inamicului, documentele şi noile tipuri de tehnică militară provenite de la acesta, prezintă concluzii şi propuneri ce rezultă pentru forţele proprii; cooperează cu celelalte compartimente, pentru îndeplinirea activităţilor specifice. Art.65. - Atribuţiile structurii/ofiţerului cu protecţia şi siguranţa militară sunt: a) identifică operaţiile şi capacităţile de culegere a informaţiilor de către inamic; b) evaluează vulnerabilitatea comandamentului şi a marii unităţi/unităţii, la penetrarea de către forţele serviciilor de informaţii ale inamicului şi alte persoane racolate; c) efectuează analize asupra documentelor de conducere şi informare, a modului de transmitere şi primire a misiunilor, privind protecţia faţă de serviciile de informaţii ale inamicului; d) cooperează cu G3/S3 şi propune măsuri de securitate a operaţiei; e) coordonează respectarea măsurilor de asigurare a securităţii personalului marii unităţi/unităţii împotriva elementelor de spionaj şi teroriste inamice; f) supraveghează respectarea măsurilor de asigurare a securităţii informaţiilor; g) planifică şi conduce operaţiile contrainformative pentru sprijinul operaţiei/luptei; h) participă la activităţile şi operaţiile de dezinformare a inamicului; i) participă la analiza măsurilor şi operaţiilor de dezinformare efectuate de inamic şi contracararea acestora; j) monitorizează acţiunile structurilor şi forţelor de profil din cadrul marilor unităţi/unităţilor subordonate; k) cooperează cu structurile de profil în domeniul siguranţei şi protecţiei marii unităţi/unităţii; l) participă la interogarea prizonierilor, transfugilor şi civililor internaţi în lagăre, în scopul descoperirii elementelor informative ale inamicului; m) selecţionează personalul corespunzător pentru operaţii contrainformative. Art.66. - Atribuţiile structurii/ofiţerului cu războiul electronic sunt: a) centralizează şi analizează datele privind situaţia electronică a inamicului şi a forţelor proprii, elaborează propunerile privind întrebuinţarea forţelor şi mijloacelor de război electronic la dispoziţie pe direcţii, obiective şi misiuni ; NESECRET 27 din 275

NESECRET

b) propune măsuri pentru menţinerea unităţilor de război electronic în stare de pregătire permanentă pentru îndeplinirea misiunilor ce le revin; c) participă la stabilirea principalelor obiective electronice vitale ale inamicului care necesită a fi nimicite cu focul artileriei, loviturile aviaţiei, rachetelor şi navelor, precum şi prin operaţii ale celorlalte forţe nespecializate; d) propune principalele măsuri ce trebuie luate pentru asigurarea protecţiei electronice proprii; e) propune măsuri pentru organizarea conducerii, cooperării şi a modului de înştiinţare a unităţilor de război electronic; f) organizează controlul emisiei; g) gestionează datele privind situaţia electronică şi a celor aparţinând dezinformării; h) participă la întocmirea documentelor de conducere şi informare. 4. Modulul operaţii, G3/S3 Art.67. - Modulul operaţii este structura de bază a statului major. Acesta este subordonat nemijlocit şefului de stat major şi îl consiliază pe comandant în organizarea forţelor şi pregătirea acestora pentru desfăşurarea operaţiilor militare. El întocmeşte planificarea conform intenţiei comandantului, îl asistă pe acesta în conducerea şi exercitarea controlului general, precum şi în coordonarea acţiunilor forţelor din subordine. Propune locul de dispunere a punctelor de comandă. Art.68. - Şeful modulului operaţii conduce, coordonează şi răspunde de activitatea întregului modul. El pregăteşte estimări şi elaborează propuneri specifice domeniului său de responsabilitate pe care, la ordin, le prezintă comandantului. Art.69. - Compunerea modulului operaţii este, de regulă, următoarea: a) structura de planificare operaţii; b) structura de conducere operaţii; c) structura de sprijin operaţii - artilerie şi rachete terestre, artilerie şi rachete a.a., geniu, apărare N.B.C., mascare, asigurare topogeodezică, acţiune psihologică; d) structura de poliţie militară; e) structura de coordonare a operaţiilor speciale; f) structura de planificare şi conducere operaţii în adâncime; g) structura de asigurare hidrometeorologică. Art.70. - Atribuţiile structurii de planificare/planificarea operaţiilor militare şi conducere - conducerea/coordonarea operaţiilor în curs de desfăşurare: a) elaborează, în cooperare cu modulele personal, G1/S1 şi logistic, G4/S4 propunerile pentru modificarea/realizarea structurii/grupării organizatorice şi a dotării acesteia conform situaţiei concrete şi a misiunii primite/stabilite; b) selectează, în cooperare cu celelalte module, datele despre forţele proprii şi pregăteşte pe această bază, estimările necesare luării deciziei, îndeosebi cele referitoare la dispozitivele operative/de luptă, zonele de responsabilitate ale unităţilor şi repartizarea misiunilor; NESECRET 28 din 275

NESECRET

c) desfăşoară activităţi specifice de planificare a operaţiilor militare, îndeosebi elaborarea concepţiei şi a planului acestora; d) asistă pe comandant în conducerea operaţiilor militare curente; e) planifică activităţi în cadrul comandamentului pentru pregătirea şi ducerea operaţiilor militare; f) propune măsuri şi, la ordin, coordonează şi controlează activităţile privind elaborarea concepţiei şi a planului operaţiilor la comandamentele şi unităţile subordonate; g) actualizează situaţia privind starea forţelor; h) analizează, la ordin, documentele de conducere întocmite de comandamentele şi unităţile subordonate şi face propuneri referitoare la aprobarea acestora; i) elaborează concepţia privind organizarea, deplasarea, instalarea şi funcţionarea punctelor de comandă şi întocmeşte planul de pază al acestora; j) planifică recunoaşterile, inclusiv a raioanelor în care urmează a fi regrupate unităţile în vederea refacerii capacităţii operaţionale şi completării acestora; k) verifică aplicarea în comandament şi în unităţile subordonate a conţinutului documentelor privind conducerea în secret a forţelor pe timp de război; l) ţine evidenţa indicativelor, întocmeşte şi difuzează dispoziţiile pentru aplicarea acestora în comandamentele şi unităţile subordonate; m) elaborează estimări privind planificarea şi conducerea operaţiilor; n) propune întrebuinţarea în operaţie a forţelor subordonate; o) elaborează cursurile operaţiilor militare - cel puţin trei; p) elaborează documentele de conducere şi/sau informare pentru comandament şi unităţile subordonate; q) întocmeşte împreună cu modulul G5/S5, dar şi cu celelalte module, regulile de angajare conform precizărilor ; r) consemnează în scris ordinele date verbal de comandant; s) întocmeşte raportul de informare ce se transmite eşalonului superior şi completează jurnalul operaţiilor militare; t) întocmeşte planul de cooperare/coordonare; u) întocmeşte şi transmite informări subordonaţilor, vecinilor şi/sau celor cu care se cooperează; v) întocmeşte documentele/coordonează măsurile privind asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor; w) gestionează documentele operative/de luptă ; x) elaborează documentele specifice în punctele de comandă şi organizează pregătirea personalului numit în serviciu. Art.71. - Atribuţiile structurii/ofiţerului cu mascarea şi asigurarea topogeodezică sunt: a) organizează, planifică şi conduce acţiunile pentru ascunderea obiectivelor, a forţelor, activităţilor şi operaţiilor militare împotriva cercetării de toate tipurile a inamicului, precum şi inducerea în eroare a acestuia asupra situaţiei, intenţiei şi NESECRET 29 din 275

NESECRET

acţiunilor, în timp şi spaţiu, ale forţelor proprii; planifică şi organizează asigurarea topogeodezică pentru operaţiile militare; b) întocmeşte şi prezintă propuneri pe linia mascării şi asigurării topogeodezice şefului modulului operaţii, G3/S3 pentru elaborarea concepţiei şi a planului operaţiei; c) organizează aprovizionarea cu tehnică şi materiale de mascare şi topogeodezice în cooperare cu modulul logistic, G4/S4; gestionează şi actualizează bazele de date automatizate ale “Sistemului Informaţional Geografic” din zona de responsabilitate; d) cooperează cu G2/S2 şi analizează permanent datele şi informaţiile privind cercetarea inamicului şi face propuneri privind contracararea acesteia prin ascundere şi inducere în eroare; e) participă la întocmirea documentelor pentru securitatea operaţiei; f) elaborează, prezintă propuneri şi organizează întrebuinţarea resurselor umane, a tehnicii şi materialelor pe linie de mascare şi asigurare topogeodezică; g) stabileşte şi propune termenele şi urgenţele de realizare a măsurilor şi misiunilor de mascare şi asigurare topogeodezică; h) elaborează, actualizează permanent, şi la nevoie modifică sau adaptează documentele de conducere şi/sau informare pe linia mascării şi asigurării topogeodezice; i) participă la întocmirea documentelor de conducere şi informare; j) menţine permanent legătura cu toate modulele statului major pentru realizarea mascării şi asigurării topogeodezice şi organizează colaborarea cu acestea. Art.72. – (1) Atribuţiile structurii/ofiţerului de artilerie şi rachete terestre sunt: a) să cunoască permanent situaţia şi misiunile marii unităţi operative/tactice şi/sau a unităţii luptătoare, precum şi decizia comandantului pentru ducerea operaţiei; b) să cunoască compunerea, puterea de luptă, posibilităţile de foc şi situaţia artileriei şi rachetelor terestre din compunerea/subordinea forţelor proprii, gradul lor de asigurare pe linie logistică şi să propună măsurile ce se impun; c) analizează situaţia şi pregăteşte raportul cu estimările pe care le prezintă şefului modulului operaţii, G3/S3; d) participă la elaborarea cursurilor operaţiei; e) întocmeşte în cooperare cu structurile/ofiţerii de armă, planul sprijinului prin foc; f) planifică şi organizează acţiunile artileriei şi rachetelor terestre; g) planifică şi organizează pregătirea conducerii focului; h) participă la executarea recunoaşterilor şi la organizarea cooperării; i) planifică şi organizează cercetarea de artilerie; centralizează informaţiile obţinute; j) întocmeşte şi transmite documentele de conducere unităţilor/subunităţilor de artilerie şi rachete; k) participă la întocmirea documentelor de conducere şi informare. NESECRET 30 din 275

NESECRET

(2) Comandantul marii unităţi/unităţii de artilerie organice este coordonatorul sprijinului prin foc al marii unităţi luptătoare şi îşi desfăşoară activitatea cu ajutorul grupei/celulei de sprijin prin foc. Art.73. - (1) Atribuţiile structurii/ofiţerului de artilerie şi rachete antiaeriene sunt: a) să cunoască în permanenţă situaţia şi deciziile comandantului pe linia apărării antiaeriene; b) să cunoască situaţia marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor de armă din subordine - unde se găsesc, ce misiuni îndeplinesc, puterea de luptă, posibilităţile pentru îndeplinirea misiunilor, gradul de asigurare logistică; c) să cunoască situaţia unităţilor/subunităţilor din compunerea Forţelor Aeriene care acţionează în fâşia marii unităţi operative/tactice; d) să organizeze şi să conducă cercetarea spaţiului aerian în zona de responsabilitate şi să asigure primirea, prelucrarea şi exploatarea datelor despre situaţia aeriană; e) să raporteze şefului modulului operaţii, G3/S3 estimările pentru întrebuinţarea marilor unităţi, unităţilor/subunităţilor de apărare antiaeriană organice şi/sau primite ca întărire; f) să participe la elaborarea cursului operaţiei; g) să participe la întocmirea planului sprijinului prin foc; h) să pregătească şi să planifice lupta cu inamicul aerian; i) să participe la organizarea cooperării marii unităţi, unităţii/subunităţilor de apărare antiaeriană din compunerea marii unităţi/unităţii de forţe luptătoare, cu cele ale Forţelor Aeriene şi cu alte forţe şi mijloace de apărare antiaeriană care acţionează în fâşia marii unităţi/unităţii; j) să analizeze situaţia aeriană din zona de responsabilitate a marii unităţi, unităţii/subunităţii de apărare antiaeriană din subordine, să conducă neîntrerupt operaţiile militare ale acestora şi să controleze modul de îndeplinire a misiunilor de luptă; k) să raporteze ierarhic despre îndeplinirea misiunilor de luptă, situaţia marii unităţi şi/sau unităţii şi modul de întrebuinţare în operaţie/luptă a acesteia; l) să ia măsuri pentru executarea manevrei, realizarea legăturilor necesare conducerii, coordonării şi înştiinţării marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor subordonate; m) să participe la întocmirea documentelor de conducere şi informare. (2) Comandantul marii unităţi/unităţii de rachete şi artilerie antiaeriană organice este coordonatorul apărării antiaeriene al marii unităţi interarme şi îşi desfăşoară activitatea cu ajutorul celulei de coordonare a acţiunilor în spaţiul aerian. Art.74. - Atribuţiile structurii/ofiţerului de geniu sunt: a) elaborează şi prezintă şefului modulului operaţii, G3/S3 estimările pe linia armei pentru stabilirea variantelor cursului operaţiilor militare, luarea deciziilor, stabilirea concepţiei şi elaborarea planului de operaţie; NESECRET 31 din 275

NESECRET

b) organizează şi planifică executarea protecţiei genistice a operaţiilor militare; c) analizează şi actualizează permanent datele şi informaţiile privind situaţia genistică a forţelor proprii şi a inamicului, precum şi caracteristicile geoclimatice ale zonei de desfăşurare a operaţiilor militare, situaţia marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor de geniu din subordine, locurile de dispunere, misiunile în curs de executare, puterea de luptă şi gradul de asigurare logistică; d) cooperează cu modulul logistic, G4/S4 şi prezintă propuneri privind nevoile de achiziţii pe plan local, temporare sau definitive, precum şi folosirea unor capacităţi de producţie sau resurse materiale pentru suplimentarea logisticii de geniu; e) participă la elaborarea cursurilor operaţiei; f) elaborează şi prezintă propuneri privind întrebuinţarea forţelor de geniu din subordine pentru a participa la limitarea şi înlăturarea urmărilor atacului cu mijloacele de distrugere în masă; g) întocmeşte planul şi ordinul de protecţie genistică sau anexa protecţiei genistice la ordinul de operaţie; h) stabileşte şi propune nevoile de resurse specifice; i) propune misiunile şi coordonează operaţiile structurilor de geniu constituite în detaşamente cu destinaţie specială, detaşamente mobile/aeromobile de baraje, de distrugeri şi/sau de asigurare a deplasării; j) elaborează, actualizează permanent şi, la nevoie, modifică sau adaptează documentele de conducere şi informare pe linia armei şi ţine evidenţa barajelor şi distrugerilor executate în zona de responsabilitate a marii unităţi operative/tactice; k) consiliază pe linia armei geniu, toate modulele statului major, din proprie iniţiativă sau la solicitarea acestora ; l) participă la întocmirea documentelor de conducere şi informare. Art.75. - Atribuţiile structurii/ofiţerului cu apărarea nucleară, bacteriologică şi chimică, NBC, sunt: a) să cunoască în permanenţă situaţia şi deciziile comandantului pe linia apărării NBC; b) să cunoască situaţia unităţilor/subunităţilor de armă din subordine- unde se găsesc, ce misiuni îndeplinesc, puterea de luptă, posibilităţi, gradul de asigurare; c) participă la elaborarea cursurilor operaţiei şi face propuneri pentru a reduce vulnerabilitatea forţelor proprii faţă de un atac cu armele de distrugere în masă chimice, biologice, radiologice şi nucleare, ADMCBRN precum şi/sau faţă de emisiunile altele decât atacul, EADA; d) asigură asistenţa tehnică şi recomandă nivelul de purtare a mijloacelor de protecţie individuală NBC/EPINBC, ghidul de expunere operaţional la anumite debite ale dozei de radiaţie, măsurile de control NBC, operaţiunile de fumizare, măsurile de apărare împotriva unui atac biologic şi tehnicile de reducere a efectelor ADMCBRN/EADA; e) întocmeşte şi prezintă şefului modulului G3/S3 estimarea NBC, iar la ordin şi comandantului; NESECRET 32 din 275

NESECRET

f) planifică şi iniţiază procedurile pentru determinarea şi raportarea primei întrebuinţări a armelor de distrugere în masă chimice, biologice, radiologice şi nucleare, ADMCBRN, de către inamic; g) evaluează pierderile probabile şi impactul acestora asupra desfăşurării operaţiilor; h) evaluează impactul atacurilor cu ADMCBRN asupra operaţiilor în desfăşurare şi a celor viitoare; j) coordonează operaţiile unităţilor/subunităţilor de apărare NBC; j) colaborează cu medicul în ceea ce priveşte sprijinul medical pentru operaţiile desfăşurate în condiţii/medii chimice, biologice, radiologice şi nucleare, CBRN; k) execută analiza vulnerabilităţii CBRN în cadrul procesului de pregătire a informaţiilor, CBRN despre câmpul de luptă; întocmeşte concluzii finale al acesteia schema obiectivelor prognozate a fi lovite, matricea situaţiei de ameninţare CBRN şi furnizează informaţiile necesare pentru modulul informaţii, G2/S2; l) planifică şi coordonează operaţiile de decontaminare; m) evaluează în cooperare cu modulul nformaţii, G2/S2 condiţiile meteorologice şi de relief şi modul cum acestea pot influenţa folosirea armelor de distrugere în masă chimice, biologice, radiologice şi nucleare, ADMNBC de către inamic; n) evaluează impactul operaţiilor asupra mediului şi face propuneri; o) prognozează riscul contaminării radioactive, biologice şi chimice, RBC şi efectele probabile asupra operaţiilor militare; p) participă la întocmirea documentelor de conducere şi informare; r) întocmeşte ordinul de operaţie pentru apărarea NBC sau anexa pentru apărare NBC la planul/ordinul de operaţie; s) coordonează şi conduce operaţiile de control şi observare a contaminării radioactive; ş) compară, evaluează şi distribuie datele despre atacurile cu ADMCBRN/EADA şi despre contaminare, RBC; t) pregăteşte şi distribuie rapoartele nucleare, biologice şi chimice, NBC; ţ) planifică şi coordonează măsurile de control nuclear, biologic şi chimic, NBC, analizează informaţiile privind riscurile de materiale toxice industriale, MTI, din zona de responsabilitate şi elaborează propunerile pentru protecţia forţelor; u) colaborează cu modulul G4/S4 pe probleme logistice pentru echipamentele şi materialele de apărare nucleară, biologică şi chimică, NBC, întreţinerea şi transportul acestora; v) participă la construcţia adăposturilor împotriva atacurilor cu ADMCBRN/COLPRO (COLPRO = protecţie asigurată unui grup de indivizi în condiţii/medii CBRN, care permite scăderea nivelurilor optime de protecţie individuală NBC). w) face propuneri pentru folosirea fumului de mascare în operaţiile militare; NESECRET 33 din 275

NESECRET

y) face propuneri pentru folosirea sistemelor incendiare; x) propune şi coordonează luarea măsurilor de apărare pasivă pentru avertizarea şi protejarea forţelor proprii împotriva atacului cu ADMCBRN/EADACOLPRO; z) pregăteşte şi transmite, la ordin, eşalonului superior raportul de informare pentru apărarea NBC. Art.76. - Atribuţiile structurii/ofiţerul cu operaţiile psihologice sunt: a) să cunoască în permanenţă situaţia şi decizia comandantului pe linia operaţiilor psihologice; b) să cunoască situaţia unităţilor/subunităţilor de operaţii psihologice din subordine; c) cooperează cu modulul G1/S1 şi participă la realizarea şi menţinerea unei stări psihomorale corespunzătoare a forţelor; d) elaborează şi prezintă şefului modulului operaţii, G.3/S.3 estimările pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiilor psihologice; e) participă la elaborarea cursurilor operaţiei; f) coordonează desfăşurarea operaţiilor psihologice stabilite ; g) centralizează şi analizează informaţiile primite şi stabileşte modul de valorificare a acestora; h) colaborează cu diferite organe militare şi locale în scopul identificării operaţiilor de influenţare psihologică ostilă şi pentru contracararea acestora; i) stabileşte modalităţile de evaluare a eficienţei operaţiilor psihologice; j) elaborează documentele de conducere a operaţiilor psihologice; k) cooperează cu modulul G2/S2 şi cunoaşte permanent concepţia de ducere a operaţiilor psihologice de către inamic şi posibilităţile reale ale acestuia; l) identifică şi determină presiunile psihologice care se exercită asupra personalului şi propune modalităţile de contracarare a acestora; m) cunoaşte structura socio-culturală, starea psihomorală şi problemele cu care se confruntă inamicul şi organizează influenţarea psihologică a acestuia; n) participă la elaborarea documentelor de conducere şi informare; o) propune repartiţia şi modul de folosire a mijloacelor tehnice şi a materialelor proprii destinate operaţiilor psihologice, primite ca întărire şi a celor de pe plan local. Art.77. - Atribuţiile structurii/ofiţerului de poliţie militară sunt: a) cunoaşte situaţia şi decizia comandantului pe linia poliţiei militare; b) cunoaşte situaţia unităţilor/subunităţilor de poliţie militară din subordine; c) analizează datele primite şi prezintă şefului modulului operaţii, G3/S3 estimarea pe linia poliţiei militare; d) coordonează împreună cu modulul logistic, G4/S4 acţiunile poliţiei militare pentru îndrumarea circulaţiei şi menţinerea ordinii şi disciplinei în zona de responsabilitate a structurii militare respective ;

NESECRET 34 din 275

NESECRET

e) coordonează împreună cu modulul operaţii, G3/S3 operaţiile poliţiei militare pentru siguranţa nemijlocită a P.C. şi a personalului pe timpul deplasărilor şi/sau pentru executarea recunoaşterilor; f) cooperează cu modulul G2/S2 pe linia informaţiilor şi participă la întocmirea documentelor pentru securitatea operaţiei; g) primeşte, analizează datele şi formulează aprecierile privind infracţiunile săvârşite; h) sprijină activităţile pentru supravegherea prizonierilor de război, a civililor internaţi în lagăre precum şi a unor persoane ce aparţin altor state; i) participă la elaborarea cursurilor operaţiei; j) participă la elaborarea şi coordonarea măsurilor pentru asigurarea operaţiei şi protecţia forţelor; k) colaborează cu instanţele militare pentru prevenirea evenimentelor şi abaterilor grave, precum şi pentru întărirea ordinii şi disciplinei. Art.78. - (1) Structura/ofiţerul cu planificarea şi conducerea operaţiilor în adâncime se găseşte în statul major de nivel comandament operaţional, tip G3 şi mai sus. La nivelul marilor unităţi şi unităţilor se alocă temporar o echipă/ofiţer de legătură sau un reprezentant care coordonează acţiunile în adâncime. (2) Atribuţiile structurii/ofiţerului cu planificarea şi conducerea operaţiilor în adâncime sunt: a) organizează, planifică şi conduce operaţiile în adâncime; b) întocmeşte şi prezintă propuneri pentru realizarea/modificarea structurii proprii şi a grupării care acţionează în adâncime, a dotării acesteia conform misiunii; c) pregăteşte datele de bază despre trupele proprii, estimările necesare luării deciziei pentru operaţiile în adâncime; d) participă la elaborarea cursurilor operaţiei; e) desfăşoară activităţile specifice de planificare a operaţiilor în adâncime; elaborează concepţia şi planul de acţiune; f) planifică activităţile în cadrul structurii, pentru pregătirea şi ducerea operaţiilor în adâncime; g) coordonează şi controlează activităţile privind elaborarea concepţiei şi a planului de acţiune la comandamentele şi unităţile care acţionează în adâncime; h) analizează documentele de conducere întocmite de comandamentele şi unităţile care acţionează în adâncime; i) verifică aplicarea în unităţile care acţionează în adâncime a conţinutului documentelor privind conducerea în secret a forţelor; j) elaborează documentele de conducere şi/sau informare pentru comandament şi unităţile care acţionează în adâncime; m) coordonează împreună cu celelalte module, sprijinul de luptă şi logistic al unităţilor care acţionează în adâncime; k) consemnează în scris ordinele comandantului referitoare la unităţile care acţionează în adâncime; l) întocmeşte şi transmite informări unităţilor care acţionează în adâncime; NESECRET 35 din 275

NESECRET

m) intră în compunerea grupei speciale, atunci când este destinată să conducă operaţia în adâncime; n) asigură consultanţă/expertiză altor module privind angajarea forţelor aeropurtate/aeromobile, doctrina, tacticile, tehnicile şi procedurile acestora. Art.79. – (1) Structura/ofiţerul cu conducerea operaţiilor speciale se găseşte în statul major de nivel comandament operaţional, tip G3 şi mai sus. La nivelul marilor unităţi/unităţilor se alocă temporar o echipă, un ofiţer de legătură sau un reprezentant care să coordoneze acţiunile forţelor pentru operaţii speciale. (2) Atribuţiile structurii/ofiţerului cu conducerea operaţiilor speciale sunt: a) este responsabil cu integrarea şi conducerea forţelor speciale; b) îl consiliază pe comandant asupra capabilităţilor şi limitărilor forţelor pentru operaţii speciale; c) asigură cooperarea forţelor pentru operaţii speciale cu ale celorlalte forţe; d) coordonează solicitările specifice şi asigură legătura cu comanda forţelor pentru operaţii speciale din teatru/C.O.S., cu gruparea forţelor pentru operaţii speciale ale Forţelor Terestre şi comanda forţelor pentru operaţii speciale de la nivel central; e) coordonează sprijinul forţelor pentru operaţii speciale împreună cu celelalte compartimente; f) coordonează realizarea legăturii/joncţiunii între Forţele Terestre şi forţele pentru operaţii speciale; g) asigură consultanţă/expertiză altor compartimente asupra organizării forţelor pentru operaţii speciale, doctrinei, tacticilor, tehnicilor şi procedurilor acestora. Art.80. - Atribuţiile structurii/ofiţerului cu asigurarea hidrometeorologică: a) planifică, organizează, conduce şi controlează activitatea de culegere a datelor şi informaţiilor necesare pentru prognoza hidrometeorologică; b) determină şi analizează datele şi informaţiile referitoare la situaţia hidrometeorologică; c) face estimări şi prezintă propuneri referitoare la influenţa fenomenelor hidrometeorologice asupra operaţiilor militare, precum şi la măsurile de protecţie a forţelor; d) întocmeşte documentele de conducere şi informare privind asigurarea cu date şi informaţii despre situaţia hidrometeorologică; e) întocmeşte şi prezintă prognoze şi avertizări hidrometeorologice. 5. Modulul logistic, G4/S4 Art.81. - Modulul logistic este subordonat nemijlocit şefului de stat major şi este structura care răspunde de: organizarea şi conducerea sprijinului logistic; aprovizionarea cu tehnică, echipamente, produse şi materiale; mentenanţa tehnicii şi a echipamentelor militare; transporturile de personal, tehnică şi bunuri materiale; asistenţa sanitar veterinară; asigurarea căilor de comunicaţie; cartiruirea efectivelor şi adăpostirea animalelor; contractarea de produse şi servicii necesare operaţiilor militare; serviciile de campanie. NESECRET 36 din 275

NESECRET

Art.82. - Şeful modulului logistic organizează, conduce şi răspunde de activitatea întregului personal din compunerea acestuia. Acesta pregăteşte estimări şi elaborează propuneri specifice domeniului său de responsabilitate pe care, la ordin, le prezintă comandantului. Art.83. - Modulul logistic are, de regulă, următoarea compunere: a) structura/ofiţerul/ofiţerii cu planificarea/conducerea logistică; b) structura/ofiţerul/ofiţerii cu aprovizionarea pe clase de materiale; c) structura/ofiţerul/ofiţerii cu transporturile militare, coordonarea mişcării şi asigurarea căilor de comunicaţie; d) structura/ofiţerul cu mentenanţa; e) structura cu asistenţa medicală şi sanitar veterinară/medicul şef; f) structura/ofiţerul cu cartiruirea efectivelor şi adăpostirea animalelor. Art.84. - Atribuţiile structurii/ofiţerului/ofiţerilor cu planificarea şi conducerea logistică sunt: a) cunoaşte situaţia şi decizia comandantului pe linia sprijinului logistic; b) cunoaşte situaţia unităţilor/subunităţilor de logistică din subordine; c) analizează împreună cu modulul informaţii, G2/S2 şi modulul operaţii, G3/S3, situaţia operaţiilor militare ce urmează a se desfăşura în zona de responsabilitate şi stabileşte măsurile necesare realizării sprijinului logistic al acestora; d) participă la elaborarea problemelor de sprijin logistic a cursurilor operaţiilor; e) planifică şi organizează activităţile de logistică; f) elaborează documentele de conducere şi informare logistică a marilor unităţi/unităţilor subordonate; g) coordonează şi controlează activităţile necesare realizării sprijinului logistic al forţelor pe timpul pregătirii şi ducerii operaţiilor militare; h) elaborează împreună cu modulul personal, G1/S1, modulul operaţii, G3/S3 şi modulul comunicaţii şi informatică, G6/S6, propuneri privind locul de dispunere a marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor/formaţiunilor de logistică, precum şi locul de amplasare a punctelor pentru conducerea acestora; i) stabileşte şi asigură la solicitarea modulului personal G1/S1 şi a modulului operaţii, G.3/S.3 facilităţile necesare completării şi înlocuirii trupelor; j) coordonează împreună cu modulul operaţii, G3/S3, operaţiile poliţiei militare pentru comenduirea şi îndrumarea circulaţiei, siguranţa punctului de comandă, precum şi pentru menţinerea ordinii şi disciplinei militare în marile unităţi/unităţile/ subunităţile/formaţiunile de logistică; k) informează modulul operaţii G3/S3, cu privire la situaţia logistică şi la realizarea conducerii marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor/formaţiunilor de logistică din subordine; l) pregăteşte şi prezintă şefului modulului logistic, G4/S4, estimările necesare conducerii logistice;

NESECRET 37 din 275

NESECRET

m) organizează împreună cu modulele G3/S3 şi G5/S5, cooperarea cu organele administraţiei publice din zonă, în scopul realizării sprijinului logistic necesar forţelor proprii în operaţie; n) asigură informaţiile referitoare la starea resurselor, precum şi a nivelului stocurilor de materiale; o) participă la elaborarea documentelor de conducere şi informare; p) colaborează cu toate modulele comandamentului în problemele privind logistica forţelor în zona acţiunilor militare; Art.85. - Atribuţiile structurii/ofiţerilor/ofiţerului cu aprovizionarea tehnicomaterială sunt: a) cunoaşte situaţia, decizia comandantului şi starea tehnico-materială a unităţilor/subunităţilor din subordine; b) organizează şi conduce activitatea de asigurare cu tehnică, echipamente militare produse şi materiale de resortul tuturor armelor şi specialităţilor; c) stabileşte necesarul de tehnică, echipamente militare, produse şi materiale pentru luptă şi organizează distribuirea şi primirea acestora la marile unităţi/unităţile/subunităţile subordonate; d) solicită fondurile financiare necesare pentru achiziţia bunurilor materiale şi organizează achiziţionarea acestora din sursele avute la dispoziţie; e) ţine evidenţa bunurilor aprovizionate; f) organizează depozitarea, conservarea, întreţinerea şi distribuţia bunurilor materiale specifice; g) organizează şi conduce activitatea de achiziţii şi rechiziţii pentru bunurile specifice de la agenţi economici, persoane fizice sau juridice; h) organizează şi conduce activitatea de preluare a produselor şi materialelor specifice capturate de la inamic, stabileşte destinaţia şi modul de folosire a acestora; i) participă la elaborarea cursului de sprijin logistic; j) participă la întocmirea documentelor de conducere şi informare; k) face estimări şi prezintă şefului modulului logistic G4/S4 propuneri privind completarea cu tehnică, echipamente militare, produse şi materialele necesare ducerii operaţiilor; l) întocmeşte cererile de transport pentru tehnică, echipamente militare, produse şi materiale; m) elaborează în colaborare cu modulul operaţii G3/S3, norme de consum la produse şi materiale, precum şi propuneri de raţionalizare a acestora în funcţie de situaţia operaţiilor; n) organizează şi conduce activitatea de hrănire şi echipare a prizonierilor de război. Art.86. - Atribuţiile structurii/ofiţerilor/ofiţerului cu transporturile militare, coordonarea mişcării şi asigurarea căilor de comunicaţie sunt: a) cunoaşte situaţia şi decizia comandantului; b) organizează şi conduce transporturile de efective, tehnică şi materiale; NESECRET 38 din 275

NESECRET

c) face estimări şi prezintă propuneri privind executarea transporturilor militare; d) participă la elaborarea problemelor de sprijin logistic a cursurilor operaţiilor; e) propune itinerarele de deplasare şi transport; f) asigură permanent documentaţia necesară referitoare la reţeaua de drumuri naţionale, judeţene şi locale, precum şi la reţeaua de căi ferate din zona de responsabilitate; g) monitorizează starea căilor de comunicaţie din zona de responsabilitate; h) cooperează cu modulul operaţii G3/S3 pentru pregătirea informaţiilor şi elaborarea documentelor necesare mişcării forţelor şi bunurilor materiale; i) întocmeşte documentele de conducere privind transporturile militare, coordonarea mişcării şi asigurarea căilor de comunicaţie; j) cooperează cu modulul operaţii, G3/S.3 pentru planificarea folosirii forţelor şi mijloacelor de C.I.C.; organizează, coordonează şi monitorizează activităţile C.I.C. în zona de responsabilitate. Art.87. - Atribuţiile structurii/ofiţerului cu mentenanţa sunt: a) cunoaşte situaţia, decizia comandantului şi starea de operativitate a tehnicii şi echipamentelor militare; b) organizează şi conduce activităţile pe linia mentenanţei; c) organizează şi conduce evacuarea tehnicii deteriorate sau imobilizate în vederea reparării sau predării acesteia; h) participă la elaborarea problemelor de sprijin logistic a cursurilor operaţiilor; d) face estimări şi prezintă propuneri pentru mentenanţă, resursele tehnice existente şi evacuarea tehnicii deteriorate; e) cooperează pe plan local cu structurile de profil în problemele de mentenanţă care depăşesc posibilităţile proprii; f) participă la elaborarea documentelor de conducere şi informare. Art.88.- Atribuţiile structurii cu asistenţa medicală şi sanitar veterinară/medicului şef sunt: a) cunoaşte situaţia, decizia comandantului starea medicală a efectivelor şi sanitar veterinară a animalelor; b) organizează şi conduce activităţile pe linia asistenţei medicale şi sanitar veterinară ; i) participă la elaborarea problemelor de sprijin logistic a cursurilor operaţiilor; c) face estimări şi prezintă propuneri privind asistenţa medicală ; d) cooperează cu modulul personal, G1/S1 şi cu modulul operaţii, G3/S3, pentru organizarea şi asigurarea refacerii personalului contaminat; e) organizează, execută/conduce activităţile preventive vizând menţinerea sănătăţii efectivelor şi stării sanitar veterinare a animalelor ; f) organizează şi conduce evacuarea medicală; NESECRET 39 din 275

NESECRET

g) întocmeşte documentele de conducere şi informare privind asistenţa medicală şi sanitar veterinară; i) elaborează propuneri şi colaborează cu structura/ofiţerii/ofiţerul cu aprovizionarea tehnico-materială, intendenţa şi carburanţi-lubrifianţi în problemele privind asistenţa medicală şi sanitar veterinară a marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor subordonate. Art.89. - Atribuţiile structurii/ofiţerului cu cartiruirea efectivelor şi adăpostirea animalelor sunt: a) cunoaşte situaţia şi decizia comandantului; b) face estimări şi prezintă propuneri privind cartiruirea efectivelor şi adăpostirea animalelor; c) organizează şi conduce activităţile pe linia cartiruirii efectivelor şi adăpostirii animalelor; j) participă la elaborarea problemelor de sprijin logistic a cursurilor operaţiilor; d) organizează prevenirea incendiilor; e) întocmeşte şi prezintă şefului modulului logistic posibilităţile de asigurare şi modul de utilizare a apei pentru forţele cartiruite; f) întocmeşte documentele de conducere şi informare privind cartiruirea efectivelor şi adăpostirea animalelor; h) întocmeşte şi actualizează permanent situaţia fondului imobiliar disponibil. 6. Modulul relaţii militari-civili, G5/S5 Art.90. - Modulul relaţii militari-civili se subordonează şefului de stat major şi este structura care coordonează activităţile de cooperare ale comandamentului propriu cu autorităţile civile şi populaţia locală, cu organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale, precum şi cu cele internaţionale, în vederea menţinerii legalităţii şi legitimităţii operaţiilor militare şi sprijinirea îndeplinirii misiunii. Art.91. - Domeniile de competenţă ale modulului relaţii militari-civili sunt: a) asigură interfaţa între comandanţi şi autorităţile locale; b) armonizează relaţiile cu organizaţiile guvernamentale, neguvernamentale şi cu cele internaţionale. Art.92. - Atribuţiile structurii relaţii militari-civili sunt: a) cunoaşterea situaţiei şi deciziei comandantului; b) aprecierea impactului atitudinii populaţiei civile asupra operaţiilor militare; c) consilierea comandantului în îndeplinirea obligaţiilor morale şi legale referitoare la impactul operaţiilor militare asupra populaţiei, din punct de vedere economic, de mediu şi de sănătate, pe termen lung şi scurt; d) elaborarea estimărilor pe linie de relaţii militari-civili şi prezentarea acestora, la ordin, comandantului; NESECRET 40 din 275

NESECRET

e) minimalizarea interferenţei acţiunilor civililor în operaţiile militare, ce vor include restricţii de deplasare şi dislocare ale populaţiei civile; f) stabilirea şi menţinerea legăturii cu comandanţii militari, autorităţile locale şi militare, precum şi cu organizaţiile guvernamentale, neguvernamentale şi cu cele internaţionale, private şi de voluntari din zona de operaţii; g) planificarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor de întărire a relaţiilor cu comunitatea, pentru a câştiga înţelegerea publică, bunăvoinţa şi sprijinul pentru operaţiile militare; h) cooperarea cu juristul şi cu modulul G3/S3; consilierea comandantului în problemele privind angajarea în relaţiile cu civilii în zona de operaţii; i) participarea la elaborarea cursurilor operaţiilor militare; j) asigurarea şi transmiterea nevoilor de informare pe linia sa de activitate către modulul informaţii G2/S2; k) transmiterea informaţiilor operaţionale dobândite de la civilii din zona de operaţii către modulul informaţii G2/S2; l) colaborarea cu modulul personal G1/S1 pe linia folosirii resurselor de muncă pe plan local; m) cooperarea cu medicul în problemele de folosire a resurselor medicale, materialelor şi proviziilor; n) furnizarea instrucţiunilor către unităţi şi oficialii forţelor proprii/naţiunii gazdă, precum şi populaţiei din zonă, referitoare la identificarea, planificarea şi implementarea programelor de sprijin a populaţiei civile; o) identificarea resurselor specifice împreună cu modulul comunicaţii şi informatică G6/S6 şi asistarea acestuia în utilizarea sistemelor de comunicaţii civile în domeniul militar; p) asigurarea informaţiilor operative necesare modulului operaţii, G.3/S.3 şi cooperarea pe linie de artilerie/aviaţie în stabilirea protecţiei unor ţinte; q) întocmirea documentelor de conducere şi informare pe linia relaţiilor militari-civili; r) cooperarea cu modulul relaţii publice în probleme legate de opinia publică; s) cooperarea cu modulul personal, G1/S1 şi poliţia militară în probleme în problemele privind traficul în zona operaţiilor militare; t) identificarea resurselor specifice împreună cu modulul logistic G4/S4 şi asistarea acestuia în folosirea în sprijinul operaţiilor militare a facilităţilor, amplasamentelor sau a materialelor provenite de la populaţia din zonă. u) colaborarea cu structura de operaţii psihologice pentru realizarea de produse specifice, fluturaşi, pliante, afişe etc. 7. Modulul comunicaţii şi informatică, G.6/S.6 Art.93. - Modulul comunicaţii şi informatică se subordonează nemijlocit şefului de stat major şi este structura care planifică, organizează şi conduce realizarea şi exploatarea sistemului de comunicaţii şi informatic necesar conducerii operaţiilor NESECRET 41 din 275

NESECRET

militare, coordonării şi înştiinţării forţelor. Acesta stabileşte modul de întrebuinţare a tehnicii specifice de către eşaloanele din subordine . Art.94 - Şeful modulului comunicaţii şi informatică conduce şi răspunde de activitatea întregului modul. El pregăteşte estimări şi elaborează propuneri specifice domeniului său de responsabilitate pe care, la ordin, le prezintă comandantului. Art.95. - Modulul comunicaţii şi informatică are, de regulă, următoarea compunere: a) structura/ofiţerul cu comunicaţiile militare; b) structura de informatică/ofiţerul cu automatizarea conducerii forţelor; c) structura/ofiţerul cu activitatea de cifru. Art.96. - Atribuţiile structurii/ofiţerului cu comunicaţiile militare sunt: a) cunoaşte situaţia, decizia comandantului şi starea unităţilor/subunităţilor de comunicaţii/transmisiuni din subordine; b) organizează sistemul de comunicaţii şi informatică ; c) cooperează cu modulul G2/S2 pentru aflarea posibilităţilor inamicului pe linia comunicaţiilor; d) repartizează forţele şi mijloacele pentru realizarea sistemului de comunicaţii şi informatică ; e) gestionează spectrul de frecvenţe repartizat şi îl planifică pe categorii de utilizatori; f) coordonează operaţiile forţelor subordonate pe linia comunicaţiilor militare; g) asigură managementul sistemului de comunicaţii şi informatic ; h) organizează şi asigură funcţionarea reţelelor de comunicaţii ; i) planifică şi asigură primirea şi expedierea documentelor; j) propune raioanele favorabile pentru instalarea centrelor de comunicaţii ale punctelor de comandă ; k) cooperează cu modulele G5/S5 şi G4/S4 pentru stabilirea posibilităţilor de sprijin al comunicaţiilor pe plan local; l) organizează şi conduce activităţile pe linia poştei militare; m) analizează problemele de comunicaţii privind dispunerea punctelor de comandă şi a mijloacelor specifice, precum şi utilizarea mijloacelor de comunicaţii pentru dezinformare; n) cooperează cu modulul G2/S2 pe linia nevoilor de informaţii; o) asigură compatibilitatea electromagnetică; p) monitorizează utilizarea frecvenţelor radio pentru a reduce interferenţele şi perturbaţiile reciproce; q) coordonează aplicarea măsurilor de protecţie a comunicaţiilor, inclusiv repartiţia, distribuţia şi utilizarea echipamentelor specifice; r) pregăteşte, întocmeşte şi prezintă estimări privind comunicaţiile şi informatica; s) participă la întocmirea pe linia comunicaţiilor şi informaticii, a cursului operaţiilor militare; NESECRET 42 din 275

NESECRET

t) întocmeşte documentele de conducere şi informare privind comunicaţiile şi informatica; u) colaborează cu modulul operaţii, G3/S3 pentru actualizarea şi acoperirea oportună a nevoilor de comunicaţii; v) monitorizează şi coordonează toate aspectele de comunicaţii privind comanda, controlul, comunicaţiile şi calculatoarele, C4, în întregul sistem de comandă. Art.97. - Atribuţiile structurii de informatică/ofiţerului cu automatizarea conducerii forţelor sunt: a) cunoaşte situaţia, decizia comandantului şi starea unităţilor/subunităţilor de specialitate din subordine; b) propune soluţii pentru toate problemele privind prelucrarea automată a datelor care influenţează procesul de conducere ; c) pregăteşte, întocmeşte şi prezintă şefului modulului comunicaţii şi informatică, G6/S6, estimări privind automatizarea conducerii; d) coordonează activitatea modulelor de prelucrare automată a datelor; e) întocmeşte documentele de conducere şi informare privind prelucrarea automată a datelor ; f) coordonează prelucrarea automată a datelor precum şi schimbul automatizat de informaţii ; g) participă la întocmirea documentelor necesare modulului comunicaţii şi informatică, pentru problemele structurii de informatică. Art.98. - Atribuţiile structurii/ofiţerului cu activitatea de cifru sunt: a) stabileşte concepţia şi organizează realizarea legăturilor cifrate cu eşaloanele subordonate; b) asigură legăturile cifrate cu eşalonul superior, cu cele subordonate şi cele de cooperare; c) organizează şi coordonează activitatea de securitate a informaţiilor prin protecţia şi accesul autorizat şi ierarhizat la acestea; d) asigură păstrarea, evidenţa şi utilizarea corectă a aparaturii şi mijloacelor de cifrare, codificare şi a altor materiale specifice; e) elaborează sau acordă sprijin pentru întocmirea materialelor de codificare şi participă la instruirea persoanelor asupra regulilor de lucru cu acestea; f) asigură transmiterea oportună a informaţiilor; g) controlează respectarea măsurilor de securitate a utilizării aparaturii de cifrare, secretizare şi de calcul; h) verifică respectarea securităţii informaţiilor procesate ori stocate în aparatura de calcul sau vehiculate prin reţelele de calculatoare, telecomunicaţie şi sistemele de armament; i) elaborează propuneri privind structura şi înzestrarea cu aparatură şi materiale de cifru, documentaţie şi chei; j) organizează transportul materialelor, mijloacelor şi aparaturii de cifru în condiţii de securitate; NESECRET 43 din 275

NESECRET

k) cooperează cu structura de transmisiuni în vederea asigurării canalelor de comunicaţie necesare realizării traficului cifrat; l) coordonează activitatea modulelor de cifru subordonate şi urmăreşte respectarea disciplinei în muncă; m) coordonează şi controlează respectarea regulilor privind elaborarea, multiplicarea, evidenţa, mânuirea, distrugerea şi transportul documentelor militare; n) cooperează cu structurile specializate în organizarea şi desfăşurarea activităţii de mascare, disimulare, contraacţiune informaţională etc.; o) controlează activitatea de protecţie a informaţiilor în activitatea de informare publică. SECŢIUNEA a 4 -a Modulul juridic Art.99. - Modulul juridic se subordonează nemijlocit comandantului şi acordă acestuia asistenţă de specialitate pentru a asigura cadrul legal activităţilor, ordinelor şi dispoziţiunilor, precum şi pentru cunoaşterea şi aplicarea normelor de drept internaţional şi a restricţiilor impuse de aceste norme în procesul de elaborare a deciziilor. Art.100. - Activitatea modulului juridic în procesul luării deciziei nu limitează dreptul comandantului de a adopta, pe propria răspundere, soluţii optime şi oportune pentru îndeplinirea misiunilor primite. Art.101. - Atribuţiile modulului juridic sunt: a) cunoaşte situaţia şi decizia comandantului; b) asigură comandantului, la cererea acestuia, informaţii oportune privind reglementările interne şi internaţionale în domeniul de activitate care face obiectul deciziei; c) participă la întocmirea regulilor de angajare; d) furnizează informaţii utile în plan juridic pe linia instruirii personalului combatant; e) acordă asistenţă juridică comandantului şi comandanţilor unităţilor subordonate pentru cunoaşterea şi aplicarea normelor convenţiilor internaţionale de drept umanitar; f) asigură informarea pe linia cunoaşterii şi aplicării riguroase a actelor normative în întreaga activitate; g) apără interesele patrimoniale ale unităţii; h) reprezintă interesele unităţii în faţa instanţelor de judecată; i) pregăteşte şi prezintă estimarea juridică.

NESECRET 44 din 275

NESECRET

SECŢIUNEA a 5-a Modulul financiar-contabil Art.102. - Modulul financiar-contabil se subordonează nemijlocit comandantului şi este structura de specialitate a unităţii, în calitatea sa de ordonator de credite pe probleme economice şi financiar-contabile. Art.103. - Atribuţiile modulului financiar-contabil sunt: a) cunoaşte situaţia şi decizia comandantului; b) asigură şi răspunde de organizarea şi desfăşurarea activităţii financiarcontabile în conformitate cu prevederile legale în vigoare; c) asigură dimensionarea cheltuielilor proprii şi întocmirea lucrărilor de planificare financiar-contabilă, urmărind înaintarea la termenele legale a proiectului de buget şi a celorlalte documente; d) propune ordonatorului de credite repartizarea pe structurile de finanţare sau de asigurare financiară, a indicatorilor aprobaţi prin buget şi asigură comunicarea plafoanelor aprobate, urmărind încadrarea cheltuielilor în cadrul acestora; e) organizează şi conduce contabilitatea financiară şi de gestiune a bunurilor aflate în administrare proprie şi a structurilor repartizate în asigurare financiară, conform prevederilor legale, în scopul reflectării cantitativ şi valoric a tuturor mişcărilor de valori materiale şi financiare, precum şi pentru furnizarea informaţiilor necesare evaluării patrimoniului; f) asigură efectuarea decontărilor rezultate din obligaţiile contractuale prin conturile bancare, evidenţa şi virarea la destinaţie a creanţelor bugetare, urmărirea şi lichidarea debitorilor şi creditorilor; g) asigură întocmirea situaţiilor financiare, precum şi a altor situaţii periodice, pe baza datelor rezultate din execuţia bugetară şi de contabilitate; h) asigură efectuarea tuturor operaţiilor de plăţi şi încasări, întocmirea statelor de plată a soldelor şi salariilor, analiza şi centralizarea situaţiilor privind salarizarea personalului propriu şi a celor din structurile aflate în finanţare sau repartizate în asigurare financiară, pe categorii de drepturi şi structuri; i) asigură executarea controlului intern, precum şi a controlului financiar preventiv propriu asupra tuturor operaţiilor economice şi financiar-contabile care se supun acestui tip de control; j) asigură elaborarea şi înaintarea către ordonatorul de credite ierarhic superior, în termenele legale, a bugetului şi a altor situaţii financiare pentru mobilizare sau război; k) întocmeşte concepţia de sprijin financiar a operaţiei; l) asigură asistenţă financiară personalului şi familiilor acestora; m) asigură elaborarea şi transmiterea metodologiilor şi dispoziţiilor privind activitatea financiar - contabilă; n) asigură aplicarea normelor legislative în domeniu, precum şi a ordinelor, instrucţiunilor şi dispoziţiilor pentru aplicarea legislaţiei în vigoare; o) pregăteşte şi prezintă estimarea financiară. NESECRET 45 din 275

NESECRET

SECŢIUNEA a 6-a Modulul/ofiţerul de informare şi relaţii publice Art.104. - Modulul relaţii publice se subordonează nemijlocit comandantului şi îşi desfăşoară activitatea în următoarele domenii: a) informarea personalului militar; b) informarea personalului civil; c) informarea în mediul internaţional; d) gestionarea mediatică a crizelor şi a conflictelor de mică şi mare intensitate; e) gestionarea imaginii marii unităţi/unităţii; f) relaţiile structurii militare cu societatea civilă şi cu instituţiile statului de drept. Art.105. - Ofiţerul pentru relaţii publice/şeful modulului, îndeplineşte rolul de purtător de cuvânt al comandantului eşalonului la care funcţionează. Art.106. - Atribuţiile modulului relaţii publice/ofiţerului cu relaţii publice sunt: a) identifică şi-l informează pe comandant despre nevoile informaţionale ale forţelor proprii; b) asigură un flux continuu de informaţii corecte şi oportune despre operaţiile militare, în conformitate cu procedurile de securitate a informaţiilor şi a operaţiilor; c) elaborează documentele de planificare, organizare şi evaluare a activităţilor de informaţii şi relaţii publice; d) participă la elaborarea cursurilor operaţiilor militare; e) planifică şi conduce operaţiile mass-media, în colaborare cu celelalte structuri ale comandamentului; f) organizează şi conduce activitatea Centrului de Informare a Presei; g) cooperează cu modulul CIMIC în scopul unificării mesajelor de transmis; h) cooperează cu modulul personal şi cu structura de poliţie militară în probleme privind traficul în zona operaţiilor militare, pentru asigurarea accesului mass-media în diferite locaţii; i) cooperează cu modulul de securitate a informaţiilor pentru asigurarea securităţii la sursă ; j) identifică situaţiile şi locaţiile cu potenţial de criză mediatică ; k) gestionează relaţiile cu mass-media în zona de operaţii; l) monitorizează informaţiile vehiculate în mass-media, m) consiliază comandantul în probleme specifice; n) informează eşalonul de informare şi relaţii publice superior despre activităţile specifice desfăşurate, o) instruieşte şi informează personalul militar şi civil în legătură cu procedurile standard în cazul contactelor cu reprezentanţii mass-media. NESECRET 46 din 275

NESECRET

SECŢIUNEA a 7-a Modulul asistenţă religioasă/preotul militar Art.107. - Preotul militar se subordonează direct comandantului şi se conformează regulilor şi îndatoririlor stipulate în legile ţării, ordinele şi dispoziţiunile care reglementează activitatea de asistenţă religioasă în armată. Art.108. - Atribuţiile modulului asistenţă religioasă/preotului militar sunt: a) cunoaşte situaţia şi decizia comandantului; b) desfăşoară activităţi de educaţie moral-religioasă, etică şi civică a personalului prin predici, cateheze, conferinţe etc.; c) se preocupă, alături de comandant, de starea morală şi disciplinară a militarilor; d) acordă asistenţă religioasă personalului, membrilor familiei acestora şi populaţiei locale; e) acordă asistenţă religioasă în spitalele militare, acolo unde există; f) acordă asistenţă religioasă prizonierilor de război; g) consiliază comandantul în domeniul specific în vederea luării deciziei; h) participă prin activităţi specifice, la recuperarea psihică şi morală a militarilor afectaţi sau cu o conduită deviantă, scop în care colaborează cu structurile de specialitate de asistenţă psihologică şi juridică ; i) oficiază servicii religioase pentru militarii decedaţi şi se preocupă de respectarea tradiţiilor naţionale şi militare adecvate situaţiei; j) conduce activitatea specifică modulelor structurilor subordonate şi informează periodic modulele specializate ale structurilor superioare cu problemele specifice vizând asistenţa religioasă. SECŢIUNEA a 8-a Structura organizatorică temporară a comandamentului Art.109. - Structurile organizatorice temporare, funcţionează pe baza deciziei comandantului în scopul creşterii eficienţei planificării şi desfăşurării operaţiilor militare, în locurile şi perioada de timp stabilită. Acestea nu exonerează atribuţiile statului major şi nu stabilesc sau impun alte principii şi reguli de funcţionare a comandamentului. Art.110. - (1) Pe timpul planificării şi desfăşurării operaţiei, pentru creşterea eficienţei operaţiilor, comandamentul se structurează, temporar, în următoarele grupe/structuri: grupa de coordonare; grupa specială; grupa comandantului. (2) La nivelul comandamentului se stabilesc/numesc, în funcţie de situaţia concretă şi cerinţele operaţionale reprezentanţi, ofiţeri de legătură şi ofiţeri direcţionali. (3) Comandamentele marilor unităţi şi unităţilor de alte arme - artilerie, artilerie antiaeriană etc. se structurează pe grupe speciale, în funcţie de specificul NESECRET 47 din 275

NESECRET

misiunilor şi atribuţiilor de îndeplinit. Natura, destinaţia şi atribuţiile acestor grupe se regăsesc în manualele pentru luptă ale acestora. Art.111. - (1) Numărul grupelor/structurilor, a personalului şi specialităţilor diferă în funcţie de eşalon şi genul de armă. (2) Grupele/structurile se stabilesc pe baza hotărârii comandantului, în funcţie de: importanţa misiunii; volumul de muncă ce revine comandamentului, atât pentru planificarea operaţiei cât şi pentru conducerea forţelor subordonate pe timpul ducerii operaţiilor militare proiectate; nivelul pregătirii profesionale a ofiţerilor din comandament; condiţiile impuse de amplasarea punctelor de comandă şi organizarea acestora; obligativitatea organizării şi desfăşurării activităţilor în termenele stabilite de către eşaloanele superioare; necesitatea planificării operaţiilor militare concomitent, la mai multe eşaloane, în scopul reducerii timpului de pregătire a acestora. 1. Grupa de coordonare Art.112. - (1) Grupa de coordonare este structura temporară principală a comandamentului în cadrul căreia se obţin, centralizează şi analizează informaţiile referitoare la câmpul de operaţie/luptă în scopul determinării implicaţiilor acestora asupra actului de comandă. Acesta se constituie în componenta cu ajutorul căreia comandantul/şeful de stat major stabileşte şi realizează întreaga sa sferă de atribuţii. (2) Grupa are în compunere, de regulă, pe şefii de module din cadrul statului major. Art.113. - (1) Grupa de coordonare elaborează problemele principale ale planificării operaţiei militare. Această activitate se desfăşoară pe baza concepţiei eşalonului superior şi a precizărilor comandantului rezultate din însuşirea misiunii. (2) Şefii modulelor statului major determină limitele operaţiei, necesităţile de informaţii şi stabilesc datele referitoare la coordonarea planificării. Art.114. - Grupa de coordonare, după orientarea personalului implicat în planificarea operaţiei, elaborează concepţia acesteia. Art.115. - Grupa coordonează lucrul în cadrul statului major pe parcursul a două etape: a) analiză cursuri/decizia comandantului asupra cursului optim; b) elaborarea concepţiei/elaborarea planului de acţiune. 2. Grupa specială Art.116. - (1) Grupa specială, participă la redactarea cursurilor operaţiilor militare şi la analiza acestora. (2) Esenţa fiecărui curs al operaţiilor va fi reprezentată de scheme de manevră care reprezintă scenariul sintetic al modalităţilor de acţiune în timpul desfăşurării operaţiei. Art.117. - Componenţa grupei speciale este stabilită de comandant/şeful de stat major şi variază în funcţie de eşalon şi misiunea primită. NESECRET 48 din 275

NESECRET

Art.118. - Grupa specială împreună cu grupa de coordonare participă la analiza prin comparare analitică a cursurilor operaţiei în vederea stabilirii celui mai eficient. Art.119. - (1) La baza analizei cursurilor stă simularea operaţiei militare. (2) Prin simulare se evaluează capacitatea de reacţie a inamicului şi ulterior, se determină gradul de contrareacţie a forţelor proprii determinate de riposta anterioară a inamicului. 3. Grupa comandantului Art.120. - (1) Ofiţerii din grupa comandantului lucrează direct cu acesta, dar pot fi în acelaşi timp, membrii grupei de coordonare şi ai celei speciale. (2) Grupa comandantului acordă asistenţă acestuia pe linia specialităţii fiecărui ofiţer sau a modulului pe care îl reprezintă. Art.121. - Grupa comandantului este obligată să acorde aceeaşi asistenţă de specialitate şi şefilor de module din cadrul grupei de coordonare sau comandanţilor de mari unităţi şi unităţi din compunerea grupei speciale. 4. Reprezentanţii Art.122. - Reprezentanţii sunt ofiţeri din compunerea structurilor cu care cooperează - Forţele Aeriene, Forţele Navale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, alte formaţiuni, care îşi desfăşoară activitatea în statul major al marii unităţi unităţii unde au fost detaşaţi pe timpul pregătirii şi ducerii operaţiilor militare. Art.123. - In funcţie de situaţie, pe lângă statele majore ale comandamentelor de corp de armată, divizie sau brigadă îşi desfăşoară activitatea punctul de conducere al aviaţiei în luptă precum, iar la nivel batalion/similar punctul de dirijare şi indicare a obiectivelor. Art.124. - Reprezentanţii forţelor cu care se cooperează şi punctul de conducere al aviaţiei în luptă/punctul de dirijare şi indicare a obiectivelor se subordonează direct comandantului structurii militare pe lângă care sunt destinaţi să acţioneze, iar pe linie de specialitate comandanţilor/şefilor care i-au trimis. Art.125. - Pe timpul pregătirii şi ducerii operaţiei reprezentanţii organizează şi conduc, pe baza concepţiei operaţiei şi a deciziei comandantului, forţele pe care le reprezintă, menţin legătura cu acestea şi rezolvă problemele logistice ale acestora. 5. Ofiţerii de legătură Art.126. - Pentru transmiterea de către comandant a unor informaţii, ordine importante care nu fac obiectul anumitor nivele ale statelor majore şi comandamentelor, se destină din cadrul statului major ofiţeri de legătură. Aceştia pot fi destinaţi pentru transmiterea documentelor de conducere şi/sau informare. Art.127. - (1) Ofiţerul de legătură trebuie să aibă gradul şi experienţa corespunzătoare şi încrederea deplină a comandantului pentru executarea misiunii. El NESECRET 49 din 275

NESECRET

este reprezentantul special al comandantului şi are acces la acesta în conformitate cu îndatoririle sale. (2) Înaintea plecării în misiune ofiţerul de legătură primeşte indicaţii necesare de la şeful de stat major. Art.128. - (1) Unitatea organică a ofiţerului de legătură este unitatea care îl trimite, iar unitatea la care este ataşat este unitatea receptoare. (2) Ofiţerul de legătură îşi desfăşoară, în mod normal, activitatea la comandamentul receptor, până când este chemat de unitatea care la trimis. (3) Ofiţerul de legătură, reprezintă comandantul.El trebuie să fie capabil să înţeleagă modul în care gândeşte comandantul, să interpreteze corect mesajele comandantului, să transmită concepţia operaţiei şi misiunea. Art.129. - Pentru realizarea legăturii se aplică următoarele principii: a) eşalonul superior stabileşte legătura cu eşalonul inferior; b) unităţile din stânga stabilesc legătura cu unităţile din dreapta; c) unităţile susţinătoare stabilesc legătura cu unităţile pe care le susţin; d) unităţile din adâncime stabilesc legătura cu cele din faţă; e) unităţile care nu se află în contact cu inamicul stabilesc legătura cu unităţile care sunt în contact cu inamicul; f) unitatea aflată în deplasare stabileşte legătura cu unitatea care se află în staţionare; g) unitatea sosită stabileşte legătura cu unitatea care pleacă, în timpul unei pauze operative a forţelor aflate în luptă. Art.130. - In situaţii deosebite, cu aprobarea comandantului, din statul major se pot trimite la punctele de comandă ale marilor unităţi vecine sau la cele cu care cooperează, grupe de legătură. Art.131. - Atribuţiile grupei de legătură sunt stabilite de comandant sau de către şeful de stat major respectiv şi ele privesc rezolvarea unor probleme referitoare la: a) informarea reciprocă asupra situaţiei şi misiunilor; b) coordonarea eforturilor forţelor participante la operaţie în vederea îndeplinirii misiunilor primite. 6. Ofiţerii direcţionali Art.132. - Marea unitate operativă destină, din cadrul modulului operaţii, G3/S3, ofiţeri direcţionali pentru fiecare mare unitate tactică ce acţionează pe o direcţie independentă, sau care împreună cu alte forţe, formează o grupare operativă/tactică. Art.133. - Ofiţerii direcţionali se numesc de comandant, la propunerea şefului de stat major la nivel batalion/similar şi au următoarele atribuţii: a) cunoaşterea situaţiei operative/tactice şi a stadiului îndeplinirii misiunii de către marea unitate/unitatea la care au fost numiţi; b) participarea la elaborarea documentelor de conducere şi transmiterea oportună a misiunilor la subordonaţi; NESECRET 50 din 275

NESECRET

c) menţinerea unei legături permanente cu statul major al marii unităţi tactice; d) cunoaşterea nevoilor de sprijin şi logistic; e) raportarea situaţiei, a estimărilor şi propunerilor privind măsurile ce trebuie luate. Art.134. - (1) După sosirea la destinaţie, ofiţerul direcţional/şeful grupei este obligat: a) să se prezinte imediat persoanei la care a fost trimis şi să-i raporteze scopul venirii; b) să-i înmâneze documentele pe care le-a adus; c) să primească la plecare documentele sau informaţiile ce trebuie raportate comandantului care l-a trimis. (2) Ofiţerul direcţional/şeful grupei predă destinatarului documentele sigilate. CAPITOLUL III Punctele de comandă şi lucrul în cadrul acestora SECŢIUNEA 1 Tipuri de puncte de comandă Art.135. - (1) Sistemul de comandă constituie o componentă principală a dispozitivului Forţelor Terestre şi reprezintă ansamblul forţelor, mijloacelor, capacităţilor şi relaţiilor dintre acestea, utilizate pentru planificarea, pregătirea şi ducerea operaţiilor militare în scopul îndeplinirii misiunii. (2) Sistemul de conducere se compune din subsistemele: decizional, operaţional, logistic, de securitate, precum şi din relaţiile organizatorice ce se stabilesc prin acte normative între acestea. Art.136. - (1) Punctul de comandă este o componentă de bază a sistemului de conducere şi este constituit din personalul şi mijloacele la dispoziţia comandantului, dispuse într-un singur loc, sub o comandă unică, din care se exercită actul de comandă asupra marii unităţi, unităţii sau grupării. (2) Pentru pregătirea şi conducerea forţelor, numărul punctelor de comandă care se organizează depinde de nivelul eşalonului şi forma operaţiilor militare desfăşurate. Art.137. - (1) Comandamentele din Forţele Terestre îşi constituie, de regulă, puncte de comandă: de bază; de rezervă; înaintat; ajutător. (2) Conducerea din aceste puncte se realizează succesiv/alternativ/simultan, în funcţie de nevoile marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor subordonate, specificul misiunii, compunerea comandamentelor şi mijloacele existente. Art.138. - (1) Unitatea de tip batalion/divizion îşi constituie, de regulă, punct de comandă de bază şi punct de comandă de rezervă. (2) Comandantul de batalion/divizion poate conduce unele momente ale operaţiei dintr-un punct de observare. NESECRET 51 din 275

NESECRET

(3) Punctul de observare se organizează, atunci când terenul permite, pe un mijloc blindat - tanc, transportor amfibiu blindat, maşină de luptă a infanteriei, autospecială - având în compunere, de regulă, 1-2 ofiţeri cu mijloacele de legătură adecvate şi militari pentru paza şi siguranţa nemijlocită. (4) Pe timpul luptei de apărare, în funcţie de condiţii, mijloace şi timpul la dispoziţie aceste unităţi pot organiza şi puncte de comandă de rezervă. Art.139. - (1) Marea unitate tactică îşi constituie, de regulă, punct de comandă de bază, de rezervă şi înaintat. (2) In momentele hotărâtoare ale operaţiei, în scopul unei conduceri oportune a forţelor, comandantul se poate deplasa, însoţit de un număr restrâns de ofiţeri, în raionul de luptă, unde este absolut necesară prezenţa sa. Această grupă cu mijloacele de transmisiuni şi de automatizarea conducerii, precum şi subunităţile de pază şi transport strict necesare constituie punctul de comandă înaintat care funcţionează temporar, până la rezolvarea situaţiei. Art.140. - (1) Marea unitate operativă îşi constituie, de regulă, punct de comandă de bază, punct de comandă de rezervă şi punct de comandă înaintat. (2) In unele situaţii când pe anumite direcţii, grupări de forţe/mari unităţi, desfăşoară operaţii militare cu un grad de relativă independenţă, se organizează pentru conducerea acestora punct de comandă ajutător. Art.141. - Punctele de comandă se dispun, în localităţi, zone împădurite sau în alte raioane care asigură condiţii, pe direcţii şi la distanţe diferite în funcţie de eşalon, genul de armă, caracteristicile geo-climatice ale zonei, forma operaţiilor militare şi operaţiile probabile ale inamicului. Raionul de dispunere se alege, de regulă, înapoia forţelor care asigură realizarea efortului principal sau pe direcţia loviturii principale de interzis, la o distanţă care să permită conducerea tuturor elementelor de dispozitiv. Art.142. - (1) Locul de dispunere, timpul cât funcţionează în acesta, direcţia şi modul de deplasare a punctului de comandă se propune de comandant şi se aprobă de eşalonul superior. (2) Pe timpul pregătirii unor operaţii militare locul punctului de comandă, direcţia deplasării şi data instalării pot fi stabilite de eşalonul superior. Art.143. - Locurile în care urmează să se dispună punctele de comandă trebuie cunoscute de un număr strict limitat de persoane cărora le este necesar acest lucru pentru a-şi putea îndeplini atribuţiunile de serviciu. SECŢIUNEA a 2-a Organizarea punctelor de comandă Art.144. - (1) În punctul de comandă, modulele/personalul şi mijloacele tehnice aferente, vor fi dispuse grupat în centrul de operaţii, centrul de resurse, centrul de comunicaţii, centrul CIMIC, elemente ale subsistemului de securitate şi elemente ale subsistemului logistic. (2) Centrul de operaţii se compune din modulul operaţii, G3/S3 şi modulul informaţii, G2/S2. Şeful centrului de operaţii este şeful modulului operaţii, G3/S3 . NESECRET 52 din 275

NESECRET

(3) In centrul de resurse îşi desfăşoară activitatea modulul personal, G1/S1 şi modulul logistic, G4/S4. Şeful centrului de resurse este şeful modulului logistic, G4/S4. (4) Centrul de comunicaţii are în compunere modulul comunicaţii şi informatică, G6/S6, inclusiv centrul de comunicaţii şi de calcul şi se constituie din ansamblul forţelor şi mijloacelor de comunicaţii întrunite din punct de vedere organizatoric, funcţional şi tehnic sub comandă unică. Şeful centrului de comunicaţii este şeful modulului comunicaţii şi informatică, G6/S6. (5) Marile unităţi şi unităţile de armă pot organiza şi alte centre, în funcţie de specificul misiunilor de îndeplinit. Art. 145. - (1) Subsistemul de securitate al punctului de comandă cuprinde elementele, măsurile şi acţiunile prin care se asigură protecţia şi siguranţa acestuia. Acesta este subordonat direct, prin modulul operaţii, şefului de stat major. (2) Subsistemul logistic al punctului de comandă este format din elementele de sprijin logistic care asigură condiţii materiale şi prestările de servicii necesare pentru desfăşurarea actului de comandă. Acesta este subordonat direct, prin modulul logistic, şefului de stat major. Art.146. – Zonele/raioanele de dispunere a punctelor de comandă trebuie să permită următoarele: a) conducerea operaţiilor militare; b) realizarea unor comunicaţii sigure cu toate elementele - eşalonul superior, vecini, subordonaţi, inclusiv accesul la sistemele de comunicaţii şi informatice civile; c) mascarea şi protecţia elementelor componente, inclusiv nucleară, biologică şi chimică, securitatea fizică şi electronică a mijloacelor de comunicaţii şi informatice; d) asigurarea unor căi de acces şi evacuare, suficiente şi corespunzător amenajate; e) realizarea condiţiilor de lucru şi viaţă necesare - adăposturi, linii de comunicaţii interioare, condiţii de hrănire, odihnă şi iluminare, posibilitatea de deplasare individuală sau în grupuri la subordonaţi etc.; f) dispunerea dispersată a centrelor şi elementelor componente. Art.147. - Pentru dispunerea în teren a punctelor de comandă, se trimit din timp grupe de recunoaştere constituite din ofiţeri din statul major. Şefului grupei de recunoaştere i se pun la dispoziţie elemente de cercetare, de geniu, de apărare NBC, de transmisiuni, de pază şi poliţie militară. Art.148. - Când este scos din funcţiune punctul de comandă de bază al unei structuri subordonate, conducerea se exercită din punctul de comandă de rezervă, înaintat sau ajutător, iar când sunt scoase din funcţiune toate punctele de comandă, conducerea se preia numai de unul, stabilit prin ordinul de operaţie şi confirmat de eşalonul superior . Art.149. - (1) Manevra punctului de comandă de bază se execută cu aprobarea eşalonului superior, iar a celorlalte puncte de comandă la ordinul comandantului respectiv. NESECRET 53 din 275

NESECRET

(2) Operaţiile prin surprindere ale inamicului pot determina scoaterea din funcţiune a unuia din punctele de comandă. În această situaţie schimbarea raionului de dispunere se execută pe baza deciziei comandantului/şefului punctului de comandă respectiv, raportându-se ulterior eşalonului care trebuia să aprobe acest lucru. (3) Pe timpul ducerii operaţiei, punctele de comandă se deplasează, de regulă, prin salturi, înapoia dispozitivului forţelor care asigură realizarea efortului principal, pe direcţia loviturii principale/de interzis, la o distanţă care să asigure conducerea permanentă a forţelor din subordine. (4) Schimbarea punctelor de comandă în cadrul aceleiaşi mari unităţi/unităţi se face, de regulă, succesiv şi numai după ce în noul loc de dispunere s-au asigurat minimum de legături cu eşalonul superior, subordonaţii, forţele cu care se cooperează şi vecinii. (5) Manevra punctelor de comandă se execută în timpul cel mai scurt posibil, în secret, în mod organizat, asigurându-se condiţiile de mascare şi inducere în eroare necesare. Executarea manevrei nu trebuie să coincidă, în timp, cu momentele hotărâtoare din desfăşurarea operaţiei militare. Art.150. - În situaţia când comandantul/locţiitorul comandantului se deplasează în afara punctului de comandă, acesta stabileşte unde merge şi cu cine, itinerarul de deplasare, cât timp îşi planifică să lipsească, cine îl înlocuieşte în această perioadă, cine şi cu ce îi asigură paza şi care sunt mijloacele de comunicaţie prin care menţine legătura cu comandamentul propriu. În funcţie de posibilităţi, legătura se asigură cu eşalonul superior precum şi cu marile unităţi/unităţile subordonate. SECŢIUNEA a 3-a Organizarea activităţilor în punctele de comandă Art.151. - (1) Lucrul în punctele de comandă se organizează şi se desfăşoară, la toate eşaloanele, fără întrerupere. În acest scop, personalul comandamentului, trebuie repartizat în mod judicios în cadrul punctelor de comandă. (2) La toate eşaloanele, şeful de stat major/şeful punctului de comandă răspunde direct de organizarea şi desfăşurarea lucrului în punctele de comandă. Art.152. - Timpul de lucru şi de odihnă al personalului punctului de comandă se stabileşte de şeful de stat major/şeful punctului de comandă, iar personalul merge la odihnă după obţinerea aprobării şefului nemijlocit. Înainte de aceasta ei sunt obligaţi să informeze, în detaliu, pe cei care îi înlocuiesc asupra situaţiei şi sarcinilor care le revin. Art.153. - În punctul de comandă se stabilesc următoarele tipuri de relaţii organizatorice: ierarhice; funcţionale; de stat major; de cooperare; de control. Art.154. Paza punctului de comandă se organizează de şeful de stat major/şeful punctului de comandă prin şeful modulului operaţii. Art.155. - (1) În punctele de comandă se organizează serviciul de permanenţă şi serviciul operativ. Personalul îşi desfăşoară activitatea potrivit atribuţiunilor elaborate de modulul operaţii, G3/S3 şi aprobate de şeful de stat major. (2) Personalul pentru serviciul operativ este compus din: NESECRET 54 din 275

NESECRET

a) ofiţerul de serviciu operativ principal pe punctul de comandă şi ajutori ai acestuia - la punctul de comandă de bază al Comandamentului Forţelor Terestre şi al marilor unităţi operative; b) ofiţerul de serviciu operativ pe punctul de comandă - la punctul de comandă de rezervă al Comandamentului Forţelor Terestre, al marilor unităţi operative şi la punctul de comandă de bază al unităţilor şi marilor unităţi tactice. (3) În punctul de comandă de rezervă al marii unităţi tactice se organizează serviciul de permanenţă. Art.156. - (1) Ofiţerul de serviciu operativ principal se numeşte din rândul ofiţerilor superiori. El este subordonat şefului de stat major, are în subordine un ajutor şi îşi desfăşoară activitatea în centrul de operaţii. (2) Ofiţerul de serviciu operativ principal/ofiţerul de serviciu operativ pe punctul de comandă trebuie: a) să cunoască şi să actualizeze permanent datele privind situaţia din fâşia marii unităţi operative/tactice proprii, din cele ale vecinilor şi/sau ale marilor unităţi/unităţilor cu care se cooperează; b) să execute controlul asupra expedierii şi primirii la timp a documentelor operative; c) să raporteze şefului de stat major despre schimbările produse în situaţia operativă, iar în cazul primirii unor ordine şi date deosebit de importante să le raporteze imediat comandantului/şefului de stat major. Art.157. - Documentele care trebuie să se găsească la ofiţerul de serviciu operativ principal pe punctul de comandă sunt: a) atribuţiile ofiţerului de serviciu; b) harta de lucru a ofiţerului de serviciu operativ/principal pe punctul de comandă - pe care trebuie să se găsească situaţia forţelor; c) tabele de semnale, cu indicative şi convorbiri; d) graficul cu rândul la serviciu; e) registrul pentru înscrierea ordinelor şi rapoartelor primite şi transmise; f) registrul de predare-primire a serviciului operativ; g) opisul cu documentele ce se găsesc la ofiţerul de serviciu. Art.158. - Ajutorul ofiţerului de serviciu operativ principal se numeşte de şeful de stat major, de regulă, din rândul ofiţerilor inferiori; el se subordoneză ofiţerului de serviciu operativ/principal şi îşi desfăşoară activitatea în centrul de operaţii. Art.159. - Ofiţerul de serviciu operativ pe punctul de comandă se numeşte din rândul ofiţerilor statului major, se subordonează şefului de stat major şi îşi desfăşoară activitatea în centrul de operaţii. Art.160. - (1) Serviciul de permanenţă se organizează în scopul asigurării pazei punctului de comandă, menţinerii ordinii interioare şi desfăşurării în ordine şi siguranţă a activităţilor pentru lucrul, odihna şi hrănirea personalului. (2) Personalul pentru serviciu de permanenţă, de regulă, este următorul: a) ofiţerul de serviciu pe punctul de comandă şi un ajutor al acestuia; b) subofiţerul/militarul angajat pe bază de contract/caporalul de serviciu pe centrul de comunicaţii; NESECRET 55 din 275

NESECRET

c) subofiţerul/caporalul de serviciu pe punctul de control; d) subofiţerul de serviciu pe parcul cu tehnică militară; e) o subunitate de pază; f) o subunitate de intervenţie. Art.161. - Ofiţerul de serviciu operativ pe punctul de comandă este obligat să cunoască: a) locul de dispunere a fiecărui centru/element în cadrul punctului de comandă; b) terenul de aterizare pentru elicoptere/avioane de legătură; c) semnalele de alarmare şi de înştiinţare a personalului; d) modul de organizare a serviciului de pază şi intervenţie la punctul de comandă şi a serviciului de comenduire şi îndrumare a circulaţiei în cadrul acestuia; e) legăturile cu eşalonul superior, marile unităţi şi unităţile subordonate, cu cele cu care se cooperează, cu vecinii şi cu celelalte puncte de comandă ale marii unităţi/unităţii respective; f) modul de transmitere a ordinelor comandantului, locţiitorului sau ale şefului de stat major/şefului punctului de comandă. Art.162. - Ofiţerul de serviciu operativ pe punctul de comandă trebuie să aibă următoarele documente: a) atribuţiile ofiţerului de serviciu; b) harta de lucru cu situaţia forţelor, la batalion / divizion; c) tabele de semnale, cu indicative şi convorbiri; d) planul de pază şi intervenţie la punctul de comandă; e) graficul cu rândul la serviciu; f) registrul pentru înscrierea convorbirilor, ordinelor şi rapoartelor; g) registrul de predare-primire a serviciului de zi; h) opisul cu documentele ce se găsesc la ofiţerul de serviciu. Art.163. - Personalul de serviciu operativ şi de permanenţă, înainte de intrarea în serviciu studiază situaţia, ordinele transmise forţelor, se informează despre sarcinile în curs de executare şi despre cele ce urmează a fi îndeplinite, primeşte, după opis, documentele de la vechiul ofiţer de serviciu, după care, împreună cu acesta, se prezintă la şeful de stat major, respectiv la şeful punctului de comandă, pentru a raporta despre predarea şi primirea serviciului. CAPITOLUL IV Activităţile comandamentului pentru conducerea operaţiilor militare SECŢIUNEA 1 Activităţile comandamentului pentru cunoaşterea situaţiei Art.164. - Elaborarea deciziei este un proces ce constă într-o înlănţuire de activităţi logice prin care comandamentul analizează toţi factorii care influenţează situaţia militară şi alege varianta optimă pentru a îndeplini misiunea primită. NESECRET 56 din 275

NESECRET

Art.165. - (1) Prin situaţie se înţelege starea în care se află forţele beligerante la un moment dat într-un spaţiu determinat.Cunoaşterea situaţiei reprezintă o obligaţie permanentă a comandantului, a statului major şi a fiecărui ofiţer/subofiţer din structura comandamentului. (2) Nivelul de cunoaştere a situaţiei trebuie să fie cât mai ridicat pentru a se diminua riscul în luarea deciziei. Art.166. - Comandamentul oricărei structuri utilizează date şi informaţii.Acestea sunt structurate pe următoarele domenii: informaţii despre inamic; informaţii despre forţele proprii; informaţii despre zona de operaţii. Art.167. - Informaţiile despre inamic trebuie să cuprindă: compunerea forţelor - identitate, tehnică militară, organizare; dispunerea forţelor; gruparea forţelor şi mijloacelor; concepţia probabilă de întrebuinţare a forţelor - direcţiile de acţiune sau de interzis; procedee de acţiune folosite; aliniamente sau obiective ce sunt vizate a fi cucerite sau apărate; valoarea întăririlor; valoarea forţelor de sprijin; gradul de amenajare genistică; capacităţile speciale; operaţiile recente desfăşurate sau în curs de desfăşurare; puterea de luptă şi evoluţia ei; particularităţi, puncte tari sau slabe ale inamicului care vor influenţa eficienţa în luptă; suportul logistic. Art.168. - Informaţiile despre forţele proprii trebuie să prevadă: compunerea forţelor - identitatea, tehnica militară, organizarea; dispunerea forţelor proprii, inclusiv a elementelor de sprijin; gruparea forţelor şi mijloacelor; capacitatea operaţională; suportul logistic; capacităţile speciale; activităţi importante recente sau prezente; alte date - moralul militarilor, gradul de instruire, probleme civice, etc. Art.169. - Informaţiile despre zona de operaţii se referă la: elementele topografice ale terenului - relieful şi detaliile de planimetrie; clima - precipitaţii atmosferice, temperatura, umiditatea relativă, mişcări ale aerului, vizibilitate; alte date suplimentare care caracterizează zona - politice, sociologice, demografice, religioase, psihologice, economice, sanitar-veterinare etc. Art.170. - (1) Activitatea de cunoaştere a situaţiei are o dinamică neuniformă, în funcţie de forma de operaţie adoptată şi contextul dat. Fiecare situaţie în parte determină stabilirea gradului de urgenţă, natura şi ponderea informaţiilor pe domenii de activitate. (2) Pentru cunoaşterea situaţiei, comandamentul desfăşoară următoarele activităţi: a) procurarea informaţiilor; b) procesarea informaţiilor; c) difuzarea informaţiilor. 1. Culegerea informaţiilor Art.171. - Sursele de la care se pot culege informaţii sunt: a) unităţile şi subunităţile de cercetare ale forţelor luptătoare şi de război electronic subordonate, inclusiv cele primite ca întărire, precum şi alte forţe nespecializate, dar care îndeplinesc misiuni de cercetare; NESECRET 57 din 275

NESECRET

b) comandanţii şi statele majore subordonate; c) statul major al eşalonului superior; d) statele majore vecine sau cele cu care se cooperează pe linie informativă; e) elementele de cercetare sau unităţile, subunităţile care acţionează în folosul unităţilor şi marilor unităţi şi aparţin eşalonului superior, altor arme sau altor categorii de forţe ale armatei; f) organe ale administraţiei publice centrale şi locale; g) forţe ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, serviciilor de informaţii ale statului şi alte formaţiuni de apărare organizate potrivit legii; h) populaţia locală din zona de operaţie; i) prizonieri şi transfugi; j) documentele, armamentul şi tehnica de luptă provenită de la inamic; k) materiale documentare proprii, întocmite anterior, scheme, hărţi, filme, dischete, suporţi magnetici, casete audio şi video, etc. Art.172. - (1) Culegerea informaţiilor se realizează, de regulă, prin : a) rapoarte de informare; b) informări; c) procedee de cercetare specifice structurilor specializate. (2) Culegerea informaţiilor trebuie să se desfăşoare în cadrul unui sistem unitar şi planificat, conform „Planului de procurare a informaţiilor”, atât la nivelul comandamentului cât şi la nivelul modulelor, pe baza necesităţilor proprii. (3) Modulul informaţii/cercetare are responsabilităţi pentru iniţierea, coordonarea, completarea şi diseminarea informaţiilor din zona de interes. (4) Responsabilităţile pentru culegerea informaţiilor revin şi celorlalte module ale comandamentului prin forţele şi mijloacele subordonate, însă numai în domeniul specific. Informaţiile culese de celelalte module trebuie să ajungă în timp oportun la modulul informaţii/cercetare. (5) Culegerea informaţiilor constituie o activitate permanentă pe timpul pregătirii şi ducerii operaţiilor militare. 2. Procesarea informaţiilor Art.173. - Procesarea informaţiilor presupune centralizarea, analiza şi evidenţa acestora. Art.174.- (1) Centralizarea şi procesarea informaţiilor se execută la modulul informaţii/cercetare, indiferent de sursa de informaţii care a intrat în posesia acestora. (2) Informaţiile despre forţele proprii, precum şi concluziile din analiza inamicului şi a zonei de responsabilitate se centralizează la modulul operaţii, G3/S3. Art.175. - Procesarea informaţiilor constă în procesarea primară-decodarea, traducerea, evaluarea etc. şi gruparea acestora pe domenii. Art.176. - (1) Centralizarea informaţiilor constă în: a) primirea/recepţionarea; NESECRET 58 din 275

NESECRET

b) trecerea pe hartă/suport magnetic; c) gruparea pe categorii de forţe şi mijloace, pe obiective şi înscrierea lor în registrul de evidenţă. (2) Acest proces se desfăşoară continuu, atât pe timpul pregătirii operaţiilor militare cât şi pe timpul desfăşurării acestora. (3) Informaţiile primite de la surse trebuie să ajungă în timp scurt, pentru a-şi menţine încărcătura informaţională nealterată. (4) Informaţiile se centralizează în funcţie de importanţă. Acestea se vor raporta şi eşalonului superior căruia îi revine misiunea de a le înregistra şi include în circuitul decizional. Art.177. - Analiza informaţiilor este un proces complex ce presupune studierea, compararea, efectuarea de calcule, interpretarea şi sintetizarea acestora, în scopul de a stabili gradul de autenticitate şi semnificaţia reală a acestora, precum şi concluziile ce rezultă pentru comandant/statul major în vederea luării deciziei. Art.178. - Gradul de autenticitate al datelor şi informaţiilor poate fi diferit iar determinarea acestuia se face în raport de : a) calitatea sursei de informaţii şi condiţiile în care au fost procurate; b) confirmarea sau infirmarea prin alte surse; c) măsura în care informaţiile sunt verosimile, ţinând seama de operaţiile militare desfăşurate, situaţia operativă/tactică, normele şi principiile de operaţii ale inamicului; d) rezultatele obţinute prin cercetarea obiectivului. Art.179. - După gradul de autenticitate, datele şi informaţiile pot fi sigure, pro-babile, îndoielnice sau false. Art.180. - Informaţiile sigure sunt cele care au fost procurate, verificate, confirmate prin cel puţin două surse sau care provin din studierea directă a documentelor, fotografiilor, etc. Art.181. - Informaţiile probabile sunt cele care corespund parţial situaţiei create şi datelor cunoscute anterior, însă au fost primite de la surse de informaţii care s-au dovedit mai puţin sigure. Art.182. - Informaţiile îndoielnice sunt cele care se încadrează în ansamblul situaţiei create, sunt verosimile, dar contravin datelor sigure obţinute prin alte surse de informaţii. Art.183. - (1) Informaţiile false nu corespund situaţiei operative/tactice, sunt neverosimile, eronate şi contradictorii. (2) Uneori, acestea pot apare ca verosimile, în concordanţă cu situaţia operativă, ca urmare a măsurilor de dezinformare luate de inamic. (3) Acestea trebuie luate în evidenţă şi studiate cu atenţie, pentru a se descifra metodele de dezinformare şi mascare folosite de inamic. Art.184. - Procesul de analiză a informaţiilor trebuie să aibă în vedere situaţiile în care, datorită unor împrejurări, informaţiile considerate la prima vedere false, se confirmă prin alte surse ca fiind sigure, unele având chiar o mare valoare informativă. NESECRET 59 din 275

NESECRET

Art.185. - (1) Informaţiile probabile şi îndoielnice şi cele incomplete sau confuze, se confruntă cu alte date obţinute şi se analizează în contextul general al situaţiei, urmărind ca ele să fie verificate şi pe alte căi, inclusiv prin elementele de cercetare aflate în apropierea raioanelor respective sau prin transmiterea de noi misiuni de cercetare. (2) In documentele întocmite, lângă informaţiile îndoielnice/nesigure se va trece semnul întrebării. Art.186. - Prin centralizarea informaţiilor se realizează vizualizarea situaţiei pe hărţi, scheme etc., ce pot fi uşor şi repede înţelese, apoi se trece la etapa următoare cea de analiză. Art.187. - Evidenţa informaţiilor se va ţine pe hărţi, suporţi magnetici, tabele centralizatoare, registre de evidenţă, fişă sau alţi suporţi în funcţie de eşalon şi mijloacele la dispoziţie. 3. Diseminarea informaţiilor Art.188. - Diseminarea informaţiilor are ca scop punerea la dispoziţia persoanelor sau comandamentelor a rezultatelor activităţii informative. Art.189. - (1) Informaţiile trebuie să respecte următoarele cerinţe : a) să fie difuzate la timp pentru a putea fi utilizate oportun de cel care le primeşte; b) să fie scurte, clare şi precise; c) să fie transmise periodic; d) să fie protejate faţă de elementele informative ale inamicului. (2) Pe timpul desfăşurării operaţiilor militare se va asigura cunoaşterea permanentă a informaţiilor primite/culese de către toţi ofiţerii din comandament, în domeniul specific de competenţă. Art.190. - Diseminarea informaţiilor se face prin rapoarte de informare, informări sau alte proceduri de stat major ordonate de comandant şi avute la dispoziţie. Art.191. - Rapoartele de informare se prezintă comandanţilor şi eşaloanelor superioare iar informările se fac de către eşaloanele superioare, de comandanţi şi şefi către eşaloanele subordonate, între eşaloane vecine şi între cele cu care îşi coordonează operaţiile pentru îndeplinirea unei misiuni, precum şi între modulele unei structuri. Art.192. - (1) Comandantul şi întregul comandament pot fi informaţi verbal, în scris, prin prezentarea de hărţi, scheme şi prin reţeaua radio. Această informare poate varia de la prezentarea disparată a principalelor informaţii obţinute de cercetare ori a concluziilor după o analiză scurtă şi rapidă sau detaliată în conformitate cu relaţiile organizatorice existente. (2) Pentru cunoaşterea permanentă a situaţiei, se impune ca periodic şefii modulelor, obligatoriu modulul informaţii, să facă informări în care să prezinte situaţia la data şi ora respectivă şi o prefigurare a evoluţiei în următoarele ore. NESECRET 60 din 275

NESECRET

Art.193. - Informaţiile/situaţiile se vor transmite eşalonului superior prin rapoarte de informare, ce se vor înainta la termenele ordonate/stabilite sau ori de câte ori situaţia impune acest lucru. Art.194. - (1) Informarea comandamentelor subordonate, a celor cu care îşi coordonează operaţiile şi a celor vecine se realizează ori de câte ori este nevoie, prin procedurile stabilite - scris, prin mijloace de legătură etc. (2) Pentru a se realiza o informare eficientă, li se vor trimite direct copii/extrase ale rapoartelor primite de la sursele de informare. (3) In cazul apariţiei unor indicii a existenţei factorilor de risc nucleari, biologici şi chimici ca şi a pericolului întrebuinţării mijloacelor incendiare, forţe şi mijloace nedescoperite iniţial, tehnică militară necunoscută, schimbări radicale în situaţia inamicului şi a forţelor proprii, aceste informaţii vor fi raportate/transmise imediat eşaloanelor superioare, subordonaţilor, vecinilor şi comandamentelor cu care se cooperează. (4) Pentru a se gestiona corect activitatea de difuzare a informaţiilor, în documentele de evidenţă a acestora - registre, hărţi etc, se consemnează data la care a fost transmisă, cui şi când. Art.195. - (1) Informaţiile sunt folosite de către comandamente pentru analiza situaţiei şi elaborarea estimărilor de stat major. (2) Din analiza situaţiei trebuie să rezulte concluzii necesare stabilirii cursurilor operaţiilor militare, luării deciziei, elaborării planului şi a ordinului de operaţie, precum şi măsurile urgente ce se impun, în special, pe timpul desfăşurării operaţiilor militare. 4. Studierea şi valorificarea experienţei de luptă Art.196. - Conducerea activităţilor de studiere şi valorificare a experienţei în pregătirea şi desfăşurarea operaţiilor militare revine şefului de stat major, care împreună cu şefii de module din cadrul comandamentului numeşte ofiţeri ce se ocupă de: a) centralizarea, studierea şi interpretarea informaţiilor; b) analiza critică a operaţiilor; c) analiza activităţii statului major şi a modulelor din comandament; d) studierea conţinutul documentelor; e) studierea caracteristicilor tehnicii militare proprii şi a celei provenite de la inamic; f) analiza problemelor rezultate din discuţiile purtate cu unii militari; g) stabilirea măsurilor pentru valorificarea experienţei de luptă. Art.197. - (1) O atenţie deosebită se acordă analizei noilor mijloace şi procedee de acţiune folosite de inamic, metodelor de conducere, cauzelor unor insuccese, precum şi stabilirii măsurilor ce trebuie luate. (2) Învăţămintele rezultate se raportează eşalonului superior şi sunt aduse la cunoştinţa subordonaţilor prin: NESECRET 61 din 275

NESECRET

a) informări şi precizări făcute de comandant/locţiitor sau şeful de stat major; b) instrucţiuni, ordine, dispoziţii şi buletine informative; c) popularizarea faptelor de arme în presa militară; d) prezentarea tehnicii militare provenite de la inamic/a punctelor sale vulnerabile. SECŢIUNEA a 2-a Activităţile comandamentului pentru pregătirea operaţiilor militare Art.198. - Pregătirea unei operaţii militare de către comandament presupune următoarele activităţi: planificarea operaţiei militare; organizarea operaţiei militare;coordonarea forţelor subordonate pe timpul desfăşurării operaţiei militare; executarea controlului îndeplinirii operaţiei militare de către comandamentul propriu şi comandamentele subordonate. 1. Planificarea operaţiilor militare Art.199. - Planificarea operaţiilor militare, indiferent de tipul acestora, reprezintă un proces coordonat al comandamentului pentru stabilirea modului optim de îndeplinire a misiunii. Aceasta poate fi : a) “planificare deliberată”, care are la bază misiunile deduse de comandament ca urmare a analizei situaţiei şi anticipării locului şi rolului pe care unitatea îl va avea în acţiunea viitoare; b) “planificare de executare”, care se execută pe baza ordinului eşalonului superior. Art.200 . - Planificarea deliberată este specifică eşaloanelor strategice, dar poate fi folosită şi de către eşaloanele operative şi tactice. Art.201. - Planificarea operaţiilor militare reprezintă un proces complex de analiză şi evaluare a situaţiei inamicului, a forţelor proprii, vecinilor, condiţiilor de teren, de anotimp şi de stare a vremii, precum şi a misiunii primite şi de a determina, pe această bază, modalităţile de realizare a scopurilor şi/sau obiectivelor. Complexitatea acestui proces depinde de gradul de detaliere a misiunii stabilită de eşalonul superior şi de limitele formulate de acesta prin ordin, precum şi de timpul la dispoziţie pentru planificarea operaţiei. Art.202. - (1) Procesul de planificare al operaţiilor are ca scop stabilirea celor mai bune tactici, tehnici şi proceduri de operare care să asigure îndeplinirea misiunii operaţiei curente, precum şi pregătirea unei operaţii viitoare şi are ca rezultantă planul operaţiei şi ordinul de operaţie. (2) Planurile şi ordinele sunt mijloace prin care comandantul transmite subordonaţilor situaţia de pe câmpul de luptă, intenţiile şi deciziile, viziunea sa în ceea ce priveşte operaţiile militare viitoare.

NESECRET 62 din 275

NESECRET

(3) Acestea furnizează măsuri şi activităţi pentru ducerea operaţiilor militare asigurând, totodată, sincronizarea activităţilor statului major cu deciziile comandantului. Art.203. - Etapele procesului de planificare sunt: a) iniţierea; b) orientarea personalului implicat; c) elaborarea concepţiei; d) elaborarea planului de operaţie; e) revederea planului de operaţie. Art.204. - (1) Planul de operaţie şi ordinul de operaţie trebuie să asigure: a) adoptarea celei mai adecvate forme de manevră de mijloace şi de foc care să afecteze ireversibil centrul de greutate al forţei inamicului; b) modalităţi de prevedere şi depăşire a momentelor critice în evoluţia acţiunii forţelor proprii; c) concentrarea întrebuinţării forţelor proprii asupra centrului de greutate al inamicului; d) definirea clară a condiţiilor care asigură succesul în aplicarea puterii de luptă; e) realizarea unităţii efortului structurilor participante. (2) Acestea trebuie să constituie baza pentru planurile unităţilor subordonate dar trebuie să asigure păstrarea libertăţii de decizie şi acţiune pentru acestea. Art.205. - (1) In planificarea operaţiilor militare se pot folosi metode diferite, în funcţie de natura şi scopul misiunii, precum şi de timpul avut la dispoziţie, astfel: a) planificare succesivă pe eşaloane ierarhice - corp de armată, divizie, brigadă, batalion; b) planificare simultană, la două sau mai multe eşaloane. (2) Detaliile pe care le furnizează comandantul prin intermediul planurilor şi ordinelor depind de experienţa şi competenţa subordonaţilor săi, de coeziunea şi experienţa în pregătirea şi desfăşurarea operaţiilor militare a unităţilor din subordine, de complexitatea misiunilor. Art.206. - (1) Pentru a fi clare şi simple, planurile/ordinele includ anexe atunci când este necesar şi numai când acestea sunt legate de întreaga operaţie militară. (2) Anexa la planul şi/sau ordinul de operaţie reprezintă sprijinul adiţional şi sincronizarea care este necesară a se realiza pe timpul ducerii operaţiilor militare pentru îndeplinirea misiunilor. Art.207. - Toate planurile şi ordinele de operaţie trebuie să respecte următoarele cerinţe : a) să fie structurat pe cinci paragrafe - situaţia, misiunea, execuţia, sprijinul logistic, comanda şi comunicaţiile; b) să furnizeze organizarea pe misiuni/obiective şi forma de manevră; c) să cuprindă misiunea concretă având la bază ordinul eşalonului superior, incluzând durata în timp şi/sau spaţiu şi data începerii acesteia; d) să transmită concepţia desfăşurării operaţiilor militare. NESECRET 63 din 275

NESECRET

Art.208. - Iniţierea planificării are la bază directiva/ordinul primit de la eşalonul superior sau misiunea dedusă de comandant. In cazul planificării deliberate comandantul va informa eşalonul superior despre procedura iniţiată. Îi transmite principalele coordonate ale planului de operaţie, iar după obţinerea aprobării acestuia trece la execuţia propriu-zisă a misiunii. În situaţii excepţionale trecerea la îndeplinirea misiunii se face la ordinul comandantului. Art.209. - (1) Pentru declanşarea procesului de planificare a operaţiei, comandantul execută însuşirea misiunii primite sau aprofundarea celei deduse şi stabileşte problemele principale ale planificării. (2) Însuşindu-şi misiunea, comandantul trebuie să înţeleagă intenţia şi concepţia operaţiei eşalonului superior, să identifice locul şi rolul marii unităţi/unităţii în cadrul operaţiei eşalonului superior, misiunea şi scopul operaţiei. Concluziile reprezintă modul de acţiune recomandat statului major în vederea elaborării “Concepţiei “. (3) La însuşirea misiunii, în afara comandantului, pot participa locţiitorul comandantului, şeful de stat major şi 1-2 ofiţeri din modulele informaţii, operaţii şi logistic precum şi alte persoane stabilite de comandant. (4) Atunci când timpul pentru pregătirea operaţiei este scurt, la această activitate/etapă pot lua parte toţi şefii de module. În acest caz, nemaifiind necesară parcurgerea etapei următoare, orientarea personalului implicat în planificare, activitatea va fi făcută de către şefii de module cu personalul din subordine, cu problemele specifice domeniului respectiv de activitate. Art.210. - Elaborarea elementelor de bază ale planificării reprezintă activitatea de bază prin care comandantul identifică limitele operaţiei, stabileşte necesităţile de informaţii şi datele privind coordonarea activităţii modulelor pentru executarea planificării. Art.211. - Comandantul identifică limitele operaţiei determinate de obligaţiile şi restricţiile impuse, de ce trebuie să execute în timp şi spaţiu, precum şi de ce nu are voie să execute înainte, în timpul şi după terminarea operaţiei. Art.212. - (1) Stabilind datele privind coordonarea activităţilor, comandantul trebuie să ţină cont şi să identifice, când nu sunt precizate, următoarele: a) centrul/centrele de greutate; b) punctele decisive; c) direcţiile de efort - direcţia principală de efort sau direcţia loviturii principale; d) punctele critice; e) starea la sfârşitul operaţiei. (2) Aceste date îi vor permite, în faza iniţială, să identifice: a) cine va/vor participa la operaţie; b) ce trebuie să facă; c) unde va avea loc acţiunea; d) schema de manevră; e) cine execută efortul principal; f) când şi de ce se execută. NESECRET 64 din 275

NESECRET

(3) Pe baza unei analize sumare a inamicului şi a operaţiilor viitoare se determină necesităţile de informaţii şi zona asupra căreia trebuie să se extindă cercetarea precum şi priorităţile şi urgenţa acestora. Art.213. - (1) Etapa de orientare a personalului, conform anexei nr. 34, este responsabilitatea comandantului şi, în situaţii deosebite, pe baza indicaţiilor acestuia, se poate desfăşura de către locţiitor sau şeful de stat major. (2) Din ordinul de operaţii primit se prezintă: situaţia de ansamblu şi evaluarea acesteia în raport cu ”unitatea” proprie; intenţia şi elementele de bază ale concepţiei eşalonului care a emis ordinul şi îndrumarea pentru planificare. Art.214. - (1) Precizarea problemelor principale ale planificării stabilite de comandant sunt hotărâtoare pentru activitatea statului major în vederea pregătirii operaţiei şi reprezintă viziunea comandantului asupra operaţiei . (2) Documentul final al etapei de orientare a procesului de planificare a operaţiei îl reprezintă ghidul comandantului pentru planificarea operaţiei, conform anexei nr. 35 . (3) Ghidul, în formă redactată, reprezintă fructificarea şedinţei de analiză a misiunii şi cuprinde: ideile de bază privind intenţiile iniţiale ale comandantului; viziunea comandantului sub forma descrierii generale a cursului operaţiei militare pentru îndeplinirea misiunii; măsurile urgente pentru asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor; misiunile generale ale structurilor subordonate; misiunile imediate, preliminare, pregătitoare, care constituie baza fazei următoare a procesului de planificare, de elaborare a concepţiei; instrucţiunile de coordonare; activităţile principale de planificare şi termenele de executare; estimările - gradul de detaliere, cine prezintă, termene; măsurile urgente; nevoi de informaţii. (4) Această activitate permite personalului implicat în planificare să solicite precizările necesare pentru declanşarea activităţilor următoare; lămuririle trebuie făcute clar şi fără echivoc, concis şi să aibă caracter decis. (5) La eşaloanele de execuţie, batalion/divizion, această activitate se execută sub forma unui instructaj informaţional. Art.215. - (1) Elaborarea concepţiei operaţiei, anexa nr. 36, reprezintă etapa decisivă în procesul de planificare şi se materializează în urma deciziei comandantului. (2) Elaborarea concepţiei operaţiei se desfăşoară pe baza îndrumării comandantului pentru planificare şi cuprinde următoarele activităţi: a) analiza situaţiei; b) elaborarea cursurilor operaţiei; c) alegerea cursului optim de acţiune; d) precizarea deciziei comandantului. Art.216. - Pe timpul elaborării cursurilor operaţiei activităţile se pot desfăşura simultan sau succesiv. Analiza situaţiei şi elaborarea estimărilor specifice structurilor comandamentului se desfăşoară simultan, iar în final se elaborează variantele probabile de curs ale operaţiei militare.

NESECRET 65 din 275

NESECRET

Art.217. - Pentru analiza situaţiei, modulele comandamentului studiază datele şi informaţiile despre inamic, forţele proprii, teren/zona în care se va desfăşura operaţia, misiunile vecinilor şi condiţiile de timp şi starea vremii. Art.218. - (1) La analiza inamicului se determină: valoarea şi gruparea forţelor; concepţia probabilă de operaţie a acestuia în timp şi spaţiu - posibile cursuri ale operaţiei inamicului; posibilitatea întrebuinţării de către acesta a unor mijloace de căutare şi lovire, sisteme de armament etc.; părţi tari şi slabe ale dispozitivului acestuia; starea psihomorală a forţelor inamicului; operaţiile de război psihologic desfăşurate, în curs de desfăşurare şi cele probabile. (2) Gradul de detaliere a situaţiei şi operaţiilor inamicului se stabileşte, de regulă, în ofensivă, cu două eşaloane mai sus faţă de eşalonul propriu, inclusiv rezervele care pot fi folosite, iar în apărare, cu două eşaloane mai jos faţă de eşalonul propriu, inclusiv rezervele eşaloanelor superioare ce pot interveni în fâşia marii unităţi, unităţii. Art.219. - (1) La analiza forţelor proprii se va folosi ca instrument de lucru prioritar “situaţia de stare” la data respectivă, plus alte date care în final vor furniza aprecieri privind: situaţia, compunerea şi dispunerea forţelor şi mijloacelor; nivelul capacităţii combative a forţelor; gradul de completare cu resurs umane; starea psihomorală a personalului şi populaţiei din zona operaţiilor; repartiţia forţelor şi mijloacelor; forme de manevră; măsuri şi operaţii de asigurare şi protecţie a forţelor; logistica trupelor; situaţia celorlalte forţe din sistemul naţional de apărare din zona/raionul de dispunere, responsabilitate al marii unităţi sau unităţii. (2) Analiza forţelor proprii şi a inamicului se face în strânsă legătură cu situaţia, misiunile şi operaţiile vecinilor. Sub acest aspect se determină modul cum influenţează operaţiile proprii, precum şi posibilităţile de cooperare cu structurile respective. Art.220. - (1) Terenul, condiţiile de timp, de anotimp şi stare a vremii se analizează concomitent cu analiza inamicului, a forţelor proprii şi vecinilor pe toată aria de desfăşurare a operaţiei şi pe întreaga durată de executare a acesteia, stabilindu-se modul cum avantajează sau dezavantajează cursul probabil al operaţiei, realizarea dispozitivului de operaţie şi manevra. (2) La analiza terenului trebuie să se identifice: sursele şi resursele din zonă; numărul şi caracteristicile localităţilor şi obiectivelor industriale; lucrările de hidroamelioraţii şi hidrotehnice, caracteristicile căilor de comunicaţie, feroviare, aeriene şi navale; gradul de accesibilitate al terenului pentru diferite categorii de tehnică; acoperirile existente şi gradul de protecţie pe care îl oferă; existenţa cursurilor de apă şi caracteristicile acestora. Art.221. - (1) Concluziile rezultate în urma analizei situaţiei constituie baza estimărilor şefilor de module şi/sau ofiţerilor de specialitate şi se prezintă şefului de stat major şi la ordin comandantului. (2) Modulul operaţii centralizează estimările celorlalte module şi elaborează variante posibile şi probabile de curs de acţiune şi propune comandantului cursul optim al acesteia. NESECRET 66 din 275

NESECRET

Art.222. - (1) Alegerea cursului optim de acţiune se face de către comandant pe baza cunoaşterii şi evaluării personale a situaţiei, precum şi a estimărilor statului major. (2) Atunci când situaţia şi timpul la dispoziţie permit se execută recunoaşteri în zona de operaţii, cu scopul de a verifica datele cunoscute despre zona/raionul operaţiei, influenţa caracteristicilor acesteia asupra acţiunii forţelor, precum şi de a stabili gradul de fezabilitate al cursului operaţiei. (3) Recunoaşterile se execută de comandant împreună cu şefii de module sau ofiţeri desemnaţi de aceştia, precum şi comandanţi ai unităţilor din subordine. În unele situaţii, recunoaşterile se execută în numele comandantului, de persoanele stabilite de acesta. (4) Pentru alegerea cursului optim al operaţiei, şeful de stat major împreună cu şeful modulului operaţii prezintă comandantului fiecare curs al operaţiei, cu avantajele şi dezavantajele identificate, precum şi recomandarea statului major privind cursul optim. (5) In urma comparării variantelor de curs analizate, comandantul decide varianta optimă care poate fi cea propusă de statul major, una îmbunătăţită sau formulează o variantă nouă. Art.223. - (1) Precizarea deciziei comandantului este o declaraţie clară asupra cursului optim al operaţiei, pe care îl aprobă şi care se materializează în “Concepţia operaţiei”. (2) Aceasta se întocmeşte grafic pe hartă/text şi se păstrează la modulul operaţii. Ea reprezintă actul juridic pe baza căruia se elaborează “Planul de operaţie” şi “Ordinul de operaţie”. (3) ”Concepţia operaţiei” se supune spre aprobare eşalonului superior, conform precizărilor acestuia. Art.224. - Elaborarea planului operaţiei presupune detalierea “Concepţiei operaţiei” şi constă în desfăşurarea următoarelor activităţi: a) planificarea operaţiei militare; b) planificarea sprijinului logistic; c) planificarea activităţilor pentru asigurarea operaţiei şi protecţia forţelor. Art.225. - Planificarea operaţiei militare constă în: a) repartiţia unităţilor/subunităţilor din subordine şi a celor primite ca întărire în cadrul diferitelor elemente ale dispozitivului sau ale grupării de forţe şi precizarea misiunilor acestora; b) planificarea modului de realizare a dispozitivului; c) planificarea manevrei pe timpul desfăşurării operaţiei; d) planificarea modului de întrebuinţare a forţelor în timp şi spaţiu. Art.226. - (1) Planificarea sprijinului logistic necesită abordarea şi soluţionarea următoarelor probleme: a) planificarea aprovizionării forţelor şi a transporturilor logistice până la începerea operaţiei şi pe timpul desfăşurării acesteia, ţinând seama de consumurile zilnice; NESECRET 67 din 275

NESECRET

b) planificarea lucrărilor de mentenanţă, ţinând seama de disfuncţiunile care pot apărea datorită rulajului şi de pierderile prognozate pe timpul ducerii operaţiilor; c) stabilirea locului în dispozitiv al unităţilor de evacuare şi al celor de reparaţii, precum şi raioanele de adunare a tehnicii deteriorate; se stabilesc şi necesarul de piese de schimb, subansamble şi posibilităţile existente pe plan local; d) planificarea asistenţei medicale; e) planificarea asistenţei sanitar veterinare prin care se stabileşte modul de transport/deplasare al animalelor, a locului punctelor sanitar veterinare, precum şi situaţia epizootică în zona de acţiune; f) asigurarea căilor de comunicaţie; g) planificarea cazării forţelor şi adăpostirii animalelor în raioanele de staţionare. (2) Planificarea asistenţei medicale presupune: a) modul de evacuare a răniţilor la spitalele teritoriale sau la cele de campanie ale eşalonului superior; b) locul de dispunere a formaţiunilor medicale; c) situaţia epidemiologică în zona de operaţii. (3) Asigurarea căilor de comunicaţie presupune: a) alegerea, recunoaşterea şi pregătirea drumurilor, căilor feroviare, aeriene şi navale, dacă e cazul; b) repararea, restabilirea, întreţinerea şi menţinerea în stare de viabilitate a drumurilor, lucrărilor de artă, aerodromurilor şi instalaţiilor portuare, dacă e cazul; c) paza şi apărarea lucrărilor de artă; d) organizarea şi executarea serviciului de comenduire şi îndrumare a circulaţiei în raioanele formaţiunilor logistice şi pe drumurile de aprovizionare şi evacuare. Art.227. - (1) Planificarea asigurării operaţiilor şi protecţia forţelor constă în stabilirea măsurilor şi operaţiilor specifice cu caracter general, precum şi a misiunilor forţelor destinate pentru: siguranţă; protecţia electronică; contracararea efectelor operaţiilor psihologice ale inamicului; mascare; protecţia genistică; protecţia aeriană; apărarea N.B.C.; protecţia împotriva sistemelor incendiare; protecţia informaţiilor; protecţia medicală şi sanitar-veterinară; protecţia mediului; protecţia muncii; activitatea de informare şi relaţii publice; asigurarea topogeodezică; asigurarea hidrometeorologică; asigurarea cu resurse umane; asistenţa juridică şi religioasă. (2) Aceste activităţi se desfăşoară de către modulele de specialitate conform competenţelor şi, când situaţia o cere, de către comandanţii unităţilor/subunităţilor de sprijin şi se materializează în planul de operaţie sau ordinul de operaţie, precum şi în ordinele anexă. Art.228. - Planificarea operaţiei se materializează în “Planul de operaţie” care se elaborează sub formă grafică şi text. Art.229. - “Planul de operaţie” constituie baza documentară pentru elaborarea “Ordinului de operaţie” care se întocmeşte de către modulul operaţii, în cooperare cu celelalte module ale comandamentului. NESECRET 68 din 275

NESECRET

Art.230. - (1) Revederea planului (anexa nr.38) operaţiei constă în analiza efectuată de şefii de module, sub conducerea şefului de stat major în scopul actualizării acestuia, periodic, în funcţie de evoluţia situaţiei şi a datelor obţinute de statul major de la sursele proprii, organele militare teritoriale şi de la cele ale administraţiei publice locale, precum şi de la eşalonul superior şi vecini. (2) Periodicitatea revederii planului de operaţie este determinată de mărimea eşalonului care execută planificarea şi de frecvenţa schimbărilor în situaţia strategică, operativă şi tactică. Art.231. - Pe timpul pregătirii operaţiilor în adâncime comandamentul desfăşoară următoarele activităţi: a) culege şi analizează datele privind situaţia inamicului din zonele de paraşutare/debarcare, a rezervelor din apropierea acestor zone, situaţia forţelor proprii, zonelor de paraşutare/debarcare şi raioanelor de ducere a operaţiilor, condiţiile hidrometeorologice; b) elaborează decizia; c) planifică paraşutarea/debarcarea şi operaţia; d) dă misiunile de luptă şi organizează cooperarea concomitent cu pregătirea preliminară a paraşutării; e) organizează asigurarea operaţiei şi protecţia forţelor; f) stabileşte regimul prizonierilor de război, al echipamentului şi documentelor capturate, evacuarea şi exploatarea acestora; g) stabileşte diferite proiecte de evadare şi fugă; h) stabileşte măsurile de protecţie NBC şi de decontaminare; i) stabileşte repetiţiile care se vor efectua; j) organizează conducerea; k) completează unităţile cu personal şi asigură containerizarea tehnicii militare, armamentului, muniţiei şi materialele în vederea paraşutării; l) dispune pregătirea personalului şi tehnicii militare precum şi verificarea gradului de pregătire a acestora pentru îndeplinirea misiunii primite; m) asigură menţinerea securităţii informaţiilor şi a acţiunilor. 2. Organizarea, coordonarea şi controlul operaţiilor militare Art.232. - (1) Organizarea şi coordonarea forţelor subordonate, pe timpul desfăşurării operaţiilor militare se realizează prin transmiterea misiunilor la subordonaţi şi îndeplinirea măsurilor prevăzute în „Planul de operaţie”. (2) Modalităţile de transmitere a misiunilor şi tipurile de ordine sunt cele două domenii caracteristice ale acestei activităţi. Art.233. - (1) În funcţie de timpul la dispoziţie, caracteristicile situaţiei şi de mijloacele de legătură, ordinele se pot transmite oral şi/sau în scris. (2) Când ordinele se transmit verbal de către comandant, locţiitor sau şeful de stat major acestea se consemnează în scris şi se transmit, ulterior la subordonaţi. La eşalonul unitate/subunitate acestea se consemnează în scris în carnetul de campanie, iar subordonaţii semnează de luare la cunoştinţă. NESECRET 69 din 275

NESECRET

(3) Când timpul de pregătire a operaţiei este suficient, ordinul de operaţie se transmite, de regulă, în scris, prin mijloace mobile, sau prin convocarea comandanţilor din subordine, la punctul de comandă al eşalonului care planifică operaţia. (4) In situaţia în care timpul de pregătire a operaţiei este scurt se adoptă procedeul de transmitere succesivă a misiunilor, pe măsura elaborării planului şi stabilirii elementelor de bază ale acestuia. (5) Indiferent de procedeul şi mijlocul folosit pentru transmiterea ordinelor, în final acestea trebuie să ajungă în formă scrisă la subordonat - de la eşalonul batalion/divizion în sus. Art.234. - (1) Pentru transmiterea misiunilor se vor folosi, în principiu, următoarele tipuri de ordine: ordinul de operaţie, scris sau grafic; ordinul preliminar/de avertizare; ordinul fragmentar; ordinul de deplasare; ordinul logistic; anexele la ordinul de operaţie - personal, informaţii, operaţii, sprijin logistic, relaţii militari - civili, comunicaţii şi informatică, juridic, financiar, relaţii publice, asistenţă religioasă, reguli de angajare, securitatea operaţiei, deplasare, poliţie militară. (2) Conţinutul, forma şi specificul fiecărui tip de ordin se prezintă detaliat în capitolul V, secţiunea 1 şi 2. Art.235. - (1) Coordonarea forţelor se execută de către comandant şi presupune corelarea efortului, armonizarea diferenţelor şi informarea reciprocă între elementele din compunerea dispozitivului de operaţie/luptă implicate în realizarea/îndeplinirea unui obiectiv sau a unei misiuni comune. (2) Coordonarea forţelor implicate în realizarea planului de operaţie se realizează/execută, pe secvenţe ale operaţiei, pe direcţii, pe misiuni sau pe obiective. În funcţie de situaţie, coordonarea se face în teren, la macheta terenului, cu ajutorul calculatorului sau pe hartă. Art.236. - (1) Comandantul împreună cu şefii de module din statul major şi cu comandanţii elementelor de dispozitiv implicaţi în îndeplinirea unei misiuni comune stabilesc: forţele şi mijloacele participante; misiunile în timp şi spaţiu ale fiecărui element participant; cine execută efortul principal; mijloacele de legătură; modalităţile de informare reciprocă; semnalele de recunoaştere, înştiinţare, conducere şi cooperare. (2) Pe baza coordonării stabilite de comandant, forţele care îndeplinesc o misiune comună organizează sub conducerea acestuia şi cooperarea. Art.237. - (1) Controlul se execută pe baza planului întocmit de statul major şi vizează verificarea punerii în practică a prevederilor din planul de operaţie de către comandamentele eşaloanelor subordonate. Acesta se execută în scopul verificării înţelegerii corecte a ordinelor eşalonului emitent. (2) Atunci când ordinele eşalonului superior nu au fost înţelese corect, cel care execută controlul trebuie să semnaleze acest fapt comandantului, statului major al marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor controlate şi să ofere informaţii care să permită acestora înţelegerea corectă a ordinelor. Art.238. - (1) Precizările celui care execută controlul sunt obligatorii pentru structurile comandamentului controlat. NESECRET 70 din 275

NESECRET

(2) Reprezentantul eşalonului superior este obligat să raporteze despre situaţia creată comandantului care l-a trimis în control. (3) Activitatea de control nu trebuie să afecteze actul de comandă al subordonaţilor şi nici să impună măsuri pentru pregătirea operaţiilor acestora. Art.239. - Controlul se execută atât pe timpul pregătirii operaţiei cât şi pe timpul desfăşurării acesteia. În acest ultim caz vizează şi verificarea aplicării măsurilor transmise ulterior ca urmare a modificărilor intervenite în planul de operaţie al eşalonului superior. SECŢIUNEA a 3-a Activităţile comandamentului pe timpul executării operaţiilor militare Art.240. - Indiferent de nivelul şi structura comandamentelor, genul de armă şi nivelul eşalonului pe care îl conduc, acestea desfăşoară următoarele activităţi: a) urmărirea desfăşurării planului de operaţie; b) cunoaşterea situaţiei ce se creează în evoluţia operaţiei; c) elaborarea de estimări asupra factorilor care vor influenţa desfăşurarea ulterioară a acesteia; d) revizuirea planului de operaţie în punctele critice care impun acest fapt sau după caz, reevaluarea estimărilor şi întocmirea unui alt plan, care să corespundă situaţiei nou create; e) coordonarea eforturilor forţelor proprii pentru executarea misiunilor, asigurarea operaţiilor, protecţia şi logistica forţelor; f) menţinerea sau reorganizarea coordonării; g) controlul şi îndrumarea forţelor în executarea misiunilor. 1. Activităţile comandamentului pe timpul ducerii operaţiei ofensive Art.241. - Pe timpul apropierii de fâşia de asigurare, organizată de inamic, statul major desfăşoară activităţi pentru: a) intensificarea cercetării pentru obţinerea de noi informaţii privind concepţia operaţiei în fâşia de asigurare; b) menţinerea legăturii cu forţele de cercetare, detaşamentele înaintate, forţele care execută siguranţa marşului şi cu forţele principale; c) transmiterea oportună a ordinelor de operaţie; d) coordonarea forţelor; e) asigurarea viabilităţii căilor de comunicaţie; f) crearea culoarelor prin barajele genistice; g) realizarea apărării antiaeriene şi a măsurilor de asigurare a operaţiilor şi protecţiei forţelor; g) asigurarea sprijinului logistic. NESECRET 71 din 275

NESECRET

Art.242. - Pe timpul desfăşurării operaţiei cu detaşamentele înaintate şi elementele de siguranţă din fâşia de asigurare, statul major acţionează pentru: a) completarea şi prelucrarea informaţiilor referitoare la operaţiile inamicului, traseul limitei dinainte a apărării, dispozitivul de operaţie, sistemul de lovire şi de baraje; b) coordonarea operaţiilor detaşamentelor înaintate şi a elementelor de siguranţă; c) elaborarea estimărilor pentru continuarea planului de operaţie stabilit sau de modificare a acestuia dacă situaţia impune; d) coordonarea operaţiilor pentru ruperea din mişcare a limitei dinainte a apărării inamicului; e) luarea măsurilor de război electronic; f) conducerea operaţiilor de înlăturare a barajelor de pe direcţiile de înaintare a forţelor principale; g) coordonarea operaţiilor forţelor principale; h) asigurarea introducerii forţelor în operaţie conform planului sau corectivelor făcute. Art.243. - Pe timpul operaţiilor duse pentru ruperea apărării inamicului, în situaţia ofensivei din mişcare, statul major execută următoarele: a) organizează recunoaşterea, coordonarea, serviciul de comenduire şi îndrumare a circulaţiei, acoperirea prin măsuri radioelectronice de bruiaj a itinerarelor de marş; b) stabileşte porţiunile de comunicaţii impracticabile şi modul de varientare a acestora; c) asigură ieşirea şi desfăşurarea la timp a forţelor pe aliniamentele stabilite şi transmiterea ordinului pentru începerea pregătirii de foc; d) reorganizează, la nevoie, deplasarea forţelor, propunând comandantului modificarea planului de operaţie pentru a asigura îndeplinirea misiunii; e) ia măsuri pentru menţinerea şi restabilirea conducerii, precum şi pentru lichidarea urmărilor loviturilor executate de inamic. Art.244. - Când se trece la ofensivă din contact nemijlocit cu inamicul, statul major execută, de regulă, aceleaşi activităţi, precedate de operaţiile ce se impun pentru ocuparea bazei/poziţiei de plecare la ofensivă. Art.245. - Pe timpul ducerii operaţiei ofensive, statul major desfăşoară activităţi pentru: a) organizarea neîntreruptă a cercetării inamicului şi terenului; b) reevaluarea permanentă a estimărilor şi propunerilor despre situaţia inamicului; c) transmiterea oportună a misiunilor la subordonaţi; d) evaluarea loviturilor proprii şi estimarea celor viitoare; e) menţinerea permanentă a contactului cu inamicul, cu structurile subordonate şi vecinii; f) executarea la timp a manevrei şi sprijinirea forţelor de pe direcţia loviturii principale; NESECRET 72 din 275

NESECRET

g) întrebuinţarea oportună a forţelor de sprijin de luptă care vin în sprijinul forţelor luptătoare ce acţionează pentru realizarea efortului principal, a forţelor de sprijin nemijlocit a efortului principal, precum şi a forţelor din rezervă; h) coordonarea deplasării forţelor care vin în sprijinul celor care acţionează pentru realizarea efortului principal, a forţelor de sprijin nemijlocit a efortului principal, precum şi a forţelor din rezervă; i) protecţia flancurilor şi a spatelui; j) coordonarea permanentă a transporturilor şi a serviciului de comenduire şi îndrumare a circulaţiei; k) realizarea misiunilor de asigurare şi protecţie operativă/tactică; l) estimarea efectelor contraloviturilor/contraatacurilor şi prezentarea de estimări privind întrebuinţarea forţelor aeropurtate; m) pregătirea forţelor pentru trecerea la urmărire; n) realizarea joncţiunii şi scoaterea din încercuire a forţelor proprii; o) înştiinţarea oportună a forţelor proprii despre pericolul întrebuinţării de către inamic a armelor de distrugere în masă; p) lichidarea urmărilor întrebuinţării armelor de distrugere în masă, refacerea capacităţii acestora şi restabilirea cooperării şi conducerii. Art.246. - Pentru respingerea contraloviturii/contraatacului, statul major ia măsuri pentru a asigura: a) estimarea compunerii grupării de contralovitură/contraatac, a aliniamentului, timpului şi a direcţiei/direcţiilor probabile de executare a acesteia; b) executarea barajelor pe direcţiile de contralovitură/contraatac ale inamicului; c) consolidarea aliniamentelor cucerite; d) stabilirea măsurilor necesare pentru respingerea contraloviturilor/contraatacurilor; e) transmiterea oportună a ordinelor la subordonaţi; f) protecţia flancurilor; g) coordonarea forţelor pentru îndeplinirea misiunii în ritm rapid; h) dezvoltarea ofensivei în adâncime. Art.247. - (1) In vederea întrebuinţării/introducerii în operaţie a forţelor de sprijin nemijlocit a efortului principal şi/sau a forţelor din rezervă, statul major desfăşoară următoarele activităţi: a) comunică permanent date şi informaţii despre inamic, teren şi schimbările intervenite în planul operaţiei; b) transmite forţelor de sprijin nemijlocit a efortului principal şi/sau forţelor din rezervă, misiunile pentru care sunt introduse în operaţie; c) asigură coordonarea forţelor; d) reanalizează măsurile de coordonare cu forţele care, eventual, se află în încercuire sau cu cele din zonele libere. (2) Pentru toate celelalte modalităţi de ducere a ofensivei, statul major acţionează, de regulă, aşa cum s-a arătat până acum, prin adaptarea conţinutului NESECRET 73 din 275

NESECRET

activităţilor la specificul particularităţilor impuse de fiecare procedeu de ofensivă în parte. 2. Activităţile comandamentului pe timpul ducerii operaţiei de apărare Art.248. – (1) Pe timpul apropierii inamicului: a) în zona de siguranţă, când se organizează, statul major care pregăteşte operaţia conduce detaşamentele înaintate, precum şi forţele de sprijin pe timpul executării operaţiilor de hărţuire, pe aliniamentele intermediare până la aliniamentul poziţiei înaintate; b) pe timpul apropierii forţelor principale ale inamicului de limita dinainte a apărării, statul major prezintă comandantului estimări referitoare la schimbările în situaţia inamicului. (2) Estimările se referă la: grupările de forţe ale inamicului, altele decât cele cunoscute; grupările ce se pot constitui pe direcţia loviturii principale; posibilităţile de folosire de către inamic a armelor de distrugere în masă; modificările ce se impun în dispozitiv; măsurile ce se impun pentru menţinerea puterii de luptă; momentul când inamicul poate începe pregătirea de foc a ofensivei şi când când este cazul să se execute contrapregătirea; măsurile pentru scoaterea forţelor proprii de sub efectele pregătirii de foc, altele decât cele prevăzute în planul de operaţie. Art.249. - (1) Pe timpul executării operaţiilor în faţa limitei dinainte a apărării, în situaţia în care se execută contrapregătirea, statul major elaborează estimări privind: obiectivele şi grupările de forţe ale inamicului care să fie lovite; repartiţia acestora pe unităţi, şi mijloacele de lovire; consumul de muniţii; structura şi durata contrapregătirii; manevra forţelor şi mijloacelor care participă la contrapregătire; observarea şi evaluarea rezultatelor loviturilor; asigurarea legăturilor forţelor proprii. (2) În situaţia în care se execută atacuri în faţa limitei dinainte a apărării, statul major stabileşte măsuri pentru: transmiterea misiunilor la subordonaţi; crearea culoarelor prin barajele/obstacolele inamicului; eliberarea itinerarelor şi marcarea lor cu indicatoare vizibile pe timp de noapte; instalarea posturilor de comenduire şi îndrumare a circulaţiei; asigurarea consolidării aliniamentelor/obiectivelor cucerite, regruparea sau retragerea forţelor proprii în fâşia de apărare; coordonarea operaţiilor forţelor participante. (3) Pe timpul pregătirii de foc a inamicului, statul major execută următoarele: raportează imediat comandantului şi eşalonului superior despre începerea pregătirii de foc şi informează vecinii; determină raioanele lovite cu arme de distrugere şi nimicire în masă, evaluează şi ia măsuri pentru lichidarea urmărilor, restabilirea conducerii şi coordonării; precizează locul grupării principale de forţe a inamicului şi direcţia loviturii principale; ia măsuri pentru închiderea breşelor şi refacerea sistemului de foc şi de baraje; ordonă intensificarea cercetării pentru descoperirea la timp a trecerii inamicului la ofensivă şi verifică dacă forţele proprii NESECRET 74 din 275

NESECRET

sunt gata pentru respingerea acestuia; cunoaşterea situaţiei vecinilor; stabileşte şi propune comandantului eventualele manevre ale forţelor. (4) După trecerea inamicului la atacul limitei dinainte a apărării, statul major desfăşoară următoarele: raportează imediat comandantului eşalonului superior şi informează vecinii despre începerea ofensivei; identifică sectoarele de apărare, neatacate sau atacate cu forţe puţine şi atacate în forţă şi în funcţie de situaţie, replanifică manevra forţelor şi întărirea lor; asigură cooperarea forţelor pentru oprirea inamicului în faţa limitei dinainte a apărării; procură permanent informaţii şi propune comandantului măsurile ce se impun pentru nimicirea inamicului pătruns în dispozitivul propriu; ia măsuri pentru identificarea şi lovirea mijloacelor de cercetare, forţelor de angajare ulterioară şi rezervelor inamicului nou descoperite; coordonează operaţiile pentru nimicirea trupelor aeropurtate, aeromobile şi grupurilor de cercetarediversiune şi ia măsuri pentru introducerea la timp în operaţie a forţelor de angajare ulterioară şi sprijin sau a forţelor de rezervă; asigură funcţionarea neîntreruptă a sistemului de conducere. Art.250. - (1) Pe timpul desfăşurării operaţiilor în zona principală de luptă, pentru oprirea ofensivei inamicului, statul major transmite subordonaţilor ordinele de operaţie şi asigură conducerea forţelor pentru: limitarea pătrunderilor inamicului; menţinerea cu prioritate a punctelor decisive din fâşia de apărare; înlocuirea unităţilor ce şi-au pierdut temporar capacitatea de luptă; organizarea unor noi aliniamente şi raioane de apărare; nominalizarea unităţilor ce vor duce lupta în condiţii de izolare; executarea după plan, sau la ordinul eşalonului superior, a distrugerilor; coordonarea operaţiilor de hărţuire a inamicului. (2) Pentru executarea ripostei ofensive, contraloviturii/contraatacului statul major asigură: conducerea forţelor care limitează pătrunderea inamicului şi a celor destinate executării contralovituri/contraatacului; stabilirea obiectivelor care vor fi lovite de aviaţie, forţele navale, rachete şi/sau focul artileriei; asigurarea serviciului de comenduire şi îndrumare a circulaţiei; coordonarea marşului şi desfăşurării forţelor pe aliniamentul contraloviturii/contraatacului; executarea pregătirii de foc a contraloviturii/contraatacului şi sprijinul forţelor pentru îndeplinirea misiunilor. (3) După executarea contraloviturii/contraatacului şi recucerirea aliniamentului/obiectivului stabilit în funcţie de starea forţelor la sfârşitul operaţiei statul major execută următoarele: raportează eşalonului superior despre îndeplinirea misiunii şi starea forţelor; stabileşte măsurile necesare pentru continuarea operaţiilor militare; stabileşte şi asigură conducerea activităţilor pentru restabilirea apărării şi reconstituirea forţelor de angajare ulterioară şi sprijin sau rezervei; estimează situaţia inamicului; restabileşte conducerea şi cooperarea forţelor proprii; stabileşte şi urmăreşte executarea măsurilor pentru evacuarea răniţilor, tehnicii şi reaprovizionarea trupelor, regruparea şi înlocuirea unităţilor care şi-au pierdut capacitatea de luptă. (4) Pe timpul ducerii operaţiei de apărare în scopul nimicirii trupelor de desant aerian ale inamicului, statul major execută următoarele activităţi: actualizarea estimărilor şi a prevederilor de plan referitoare la operaţiile trupelor de NESECRET 75 din 275

NESECRET

desant aerian ale inamicului; conducerea operaţiilor de lovire a acestora înainte, pe timpul şi după desantare. (5) In toate tipurile de operaţii de apărare, apărarea pe poziţii/în zonă/ apărarea mobilă, întârzierea/apărarea pe aliniamente intermediare, sau în toate cazurile de particularităţi - în localităţi şi zone industriale, pe cursuri de apă şi în zone cu lucrări de hidroamelioraţii, pe litoral şi în deltă, în teren muntos-împădurit, pe timp de noapte, pe timp de iarnă, pe aliniamente şi în raioanele fortificate, în teren cu culturi înalte şi în deşert, statul major, în funcţie de desfăşurarea operaţiilor, prezintă comandantului noile informaţii obţinute, estimările şi propunerile de modificare a planului de operaţie prin corectarea cursului optim. SECŢIUNEA a 4-a Particularităţi ale activităţii comandamentului în operaţiile aeromobile şi aeropurtate Art.251. - Pe timpul pregătirii operaţiilor aeromobile şi aeropurtate comandamentul desfăşoară următoarele activităţi: a) culege şi analizează datele privind situaţia inamicului din zonele de paraşutare/debarcare, a rezervelor de care dispune în apropierea acestor zone, situaţia forţelor proprii, zonele de paraşutare/debarcare şi raioanele de ducere a operaţiilor, condiţiile hidrometeorologice etc.; b) elaborează decizia; c) planifică paraşutarea/debarcarea şi operaţia; d) dă misiunile de luptă şi organizează cooperarea concomitent cu pregătirea preliminară a paraşutării; e) organizează asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor; f) stabileşte regimul prizonierilor de război, al echipamentelor şi documentelor capturate, evacuarea şi exploatarea acestora; g) stabileşte proiecte de evadare şi recuperare; h) stabileşte măsuri de protecţie NBC şi pentru decontaminare; i) stabileşte repetiţiile care se vor efectua; j) organizează conducerea; k) completează unităţile cu personal şi asigură containerizarea tehnicii militare, armamentului, muniţiei şi materialelor în vederea paraşutării; l) dispune pregătirea personalului şi tehnicii militare precum şi verificarea gradului de pregătire a acestora pentru îndeplinirea misiunii primite; m) asigură menţinerea securităţii informaţiilor şi acţiunilor. Art. 252. - Pentru planificarea transportului aerian al unei forţe aeropurtate/aeromobile comandamentul acesteia analizează împreună cu reprezentanţii forţei aeriene, pe baza planului general de operaţie, următoarele: a) estimarea personalului, greutăţii şi gabaritului echipamentelor care urmează a fi transportate, a numărului şi tipului de aeronave necesare, duratei NESECRET 76 din 275

NESECRET

probabile a operaţiei, timpului recomandat pentru începerea deplasării aeriene şi operaţiei, planurile alternative; b) lanţul de comandă al forţelor aeropurtate/aeromobile, al forţelor aeriene şi între acestea; c) zonele de paraşutare/debarcare/extracţie şi traiectele de zbor, distanţele şi reperele alternative la acestea, precum şi planul de paraşutare debarcare; d) cerinţele de informaţii referitoare la capacităţile de dislocare terestră şi aeriană ale inamicului, limitările şi intenţiile în zona vizată, pe comunicaţii şi în zonele de aterizare; e) informaţii despre teren, inclusiv imagini şi fotografii precum şi informaţiile meteorologice, pe termen lung; f) rapoartele şi distribuţia informaţiilor; g) măsurile de securitate necesare - protecţie şi siguranţă, coduri şi parole, cenzură; h) numărul de aeronave disponibile şi echipajele necesare, încărcătura admisă pentru fiecare tip de aeronavă, informaţiile referitoare la posibilităţile de operare ale aeronavelor - viteze, înălţimi, etc. şi compatibilitatea între acestea, disponibilitatea de combustibili, compatibilitatea încărcăturii, echipamentul şi materialele necesare şi restricţii, capacitatea aerodromurilor cerinţe pentru echipamentele şi materialele speciale, lista tehnicii şi materialelor voluminoase; i) organizarea aerodromurilor pentru îmbarcare, decolare şi aterizare, inclusiv controlul traficului aerian şi organizareazborului; j) cooperarea cu alte structuri şi arme; k) acoperirea/escorta aeriană tactică, sprijinul de foc al forţelor terestre, sprijinul electronic, procedurile de identificare în aer şi controlul trecerii prin culoare; l) sistemul de comunicaţii, comanda şi controlul pe timpul zborului; m) proceduri de evacuare în caz de urgenţă al forţei aeropurtate şi evacuarea aeromedicală; n) organizarea aprovizionărilor şi reaprovizionărilor. Art. 253. - După analiza şi completarea elementelor iniţiale, comandanţii unităţilor aeropurtate/aeromobile şi de transport aerian stabilesc: numărul şi tipul aeronavelor care vor fi folosite pe timpul operaţiei; priorităţile pentru transportul unităţilor; compunerea eşaloanelor de transport şi a seriilor; reperele de pe traiect; zonele de paraşutare/debarcare/extracţie; ordinea paraşutării/aterizării seriilor; tipul de paraşute, echipamentul de protecţie şi a celui folosit pentru încărcarea materialelor; elementele de bază ale planului de zbor; sprijinul aerian tactic/neutralizarea apărării antiaeriene; numirea ofiţerilor de legătură; necesarul de informaţii; aerodromurile de îmbarcare; determinarea timpului pentru începerea transportului aerian; măsurile de inducere în eroare şi mascare; măsurile speciale de securitate şi protecţie; vitezele şi altitudinile de zbor, durata survolării zonelor; organizarea îmbarcării/încărcării; timpul de ajungere în zona de îmbarcare/aerodrom; organizarea cazării şi hrănirii; planul de îmbarcare/încărcare; controlul traficului terestru; măsuri de siguranţă terestră şi apărare AA; NESECRET 77 din 275

NESECRET

conducerea, controlul şi comunicaţiile; planul de dispersare; modul de asigurare cu echipament special de încărcare; timpul de staţionare; pregătirea planului de transport aerian; pregătirea planului paraşutării/debarcării; aprovizionarea ulterioară şi evacuarea forţelor; organizarea activităţilor în cazul anulării sau amânării operaţiei. Art. 254. – Pe timpul ducerii operaţiilor aeropurtate/aeromobile comandamentul desfăşoară următoarele: coordonează executarea îmbarcării, decolării, luarea formaţiei de zbor, zborul pe traiect şi paraşutarea/debarcarea; stabileşte legătura cu eşalonul superior şi cu subordonaţii; precizează misiunile în teren, uneori concomitent cu conducerea luptei pentru nimicirea inamicului din zona de paraşutare; coordonează acţiunile subunităţilor luptătoare şi de sprijin; analizează situaţia şi ajustează permanent planul iniţial în raport cu reacţia inamicului; asigură aprovizionare/reaprovizionarea unităţilor şi subunităţilor; culege informaţiile necesare despre situaţia luptei, inamic şi teren şi atunci când este nevoie reorganizează sistemul informaţional; solicită sprijinul prin foc şi de aviaţie; a decizia şi coordonează punerea în aplicare a planurilor de rezervă, precum şi a celor privind recuperarea, dispersarea, regruparea etc.; coordonează acţiunile şi creează condiţiile pentru realizarea joncţiunii cu detaşamentele înaintate ale forţelor terestre. SECŢIUNEA a 5-a Particularităţi ale activităţii comandamentului în operaţiile de stabilitate şi de sprijin Art.255. – Operaţiile de stabilitate şi de sprijin desfăşurate de către Forţele Terestre se execută în conformitate cu legislaţia internaţională referitoare la folosirea forţelor armate şi cu obligaţiile asumate de România pentru realizarea păcii şi securităţii internaţionale, precum şi cu legislaţia internă privind folosirea forţelor armate în operaţii de apărare şi menţinere a ordinii constituţionale, de intervenţie în situaţii de urgenţă civilă şi de sprijin al autorităţilor publice. 1. Operaţiile de stabilitate Art.256. - (1) Tipologia operaţiilor de stabilitate este diversă. Principalele tipuri de operaţii de stabilitate la care pot participa unităţile din compunerea Forţelor Terestre sunt: controlul armamentelor; combaterea terorismului; sprijinul operaţiilor antidrog; asistenţă umanitară şi civilă; asistenţă acordată unei naţiuni; evacuarea necombatanţilor; impunerea de sancţiuni; operaţii în sprijinul păcii; demonstraţia de forţă. (2) Structura, competenţele şi numărul de persoane din comandamentul destinat conducerii acestor operaţii se stabilesc prin acordurile de constituire a forţei întrebuinţate.

NESECRET 78 din 275

NESECRET

(3) Procedurile standard pentru conducere, raportare şi informare între comandament şi unităţile naţionale din compunerea forţei sunt în principiu, specifice Organizaţiei Naţiunilor Unite sau Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord. Art.257. - Pentru planificarea operaţiilor militare de acest tip, în afara activităţilor prevăzute pentru operaţii clasice, se mai execută: a) stabilirea şi difuzarea regulilor de angajare; b) identificarea şi planificarea măsurilor specifice de protecţie a forţei; c) stabilirea zonelor de responsabilitate în funcţie de ponderea şi gruparea forţelor participante, pe naţionalităţi, şi categorii de forţe; d) stabilirea cadrului relaţional cu părţile beligerante în limitele mandatului şi obiectivelor de îndeplinit; e) stabilirea normelor relaţionale între forţele naţionale participante în comandament în funcţie de pondere şi acordurile de constituire; f) organizarea coordonării cu reprezentanţi ai Organizaţiei Naţiunilor Unite, ai organizaţiilor internaţionale şi organizaţiilor nonguvernamentale, precum şi cu cei ai autorităţilor sau populaţiei locale. Art.258. – (1) Operaţiile în sprijinul păcii constau în: prevenirea conflictului; realizarea păcii; construcţia păcii; menţinerea păcii şi impunerea păcii. (2) Misiunea principală a unităţilor din compunerea Forţelor Terestre care acţionează în sprijinul păcii este de a descuraja declanşarea sau continuarea unor conflicte militare, participând, de regulă, în baza unui mandat, în cadrul unei forţe internaţionale abilitate/alianţe. Art.259.- 1) Comandamentele/comenzile marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor implicate în operaţii interne sau externe de prevenire a conflictelor organizează şi desfăşoară activităţi standard specifice pentru pregătirea şi ducerea operaţiilor militare. (2) In funcţie de nivelul eşalonului angajat şi/sau de armă şi specialitate, în zona de responsabilitate şi interes comandamentele desfăşoară activităţi pentru: a) organizarea înştiinţării oportune a structurilor subordonate, superioare şi vecine despre existenţa şi acţiunea unor forţe ostile şi prefigurarea unor pericole iminente; b) conducerea acţiunilor pentru supravegherea forţelor ostile; c) pregătirea documentelor şi activităţilor pentru dislocarea preventivă a unor forţe în scopul descurajării desfăşurării unor operaţii ostile; d) realizarea cooperării cu reprezentanţii forţelor/autorităţilor locale; e) planificarea şi punerea în aplicare a unor măsuri de stabilizare în conformitate cu mandatul sau ordinul de operaţii primit. (3) Pe timpul desfăşurării operaţiilor de pace, comandamentele mai execută unele acţiuni, aplicând proceduri standard de operare identice cu cele care se aplică în operaţiile specifice luptei armate, astfel: a) monitorizarea şi supervizarea zonelor de separaţie între zonele aflate în conflict; b) stabilirea de zone sigure; c) garantarea sau interzicerea libertăţii de mişcare; NESECRET 79 din 275

NESECRET

d) demobilizarea forţelor aflate în conflict; e) protecţia obiectivelor vitale în cadrul zonelor de responsabilitate; f) repararea căilor de comunicaţie; g) protecţia şi supravegherea taberelor de refugiaţi; h) monitorizarea schimburilor de prizonieri de război între părţile aflate în conflict; i) aprovizionarea cu apă, alimente şi carburanţi; j) monitorizarea strângerii şi depozitării armamentului. 2. Operaţiile de sprijin Art.260. – (1) În operaţiile de sprijin, Forţele Terestre sunt folosite pentru a sprijini autorităţile civile, externe sau interne, atunci când acestea se pregătesc sau răspund la crize şi alte situaţii deosebite care depăşesc posibilităţile acestora, prin asigurarea de sprijin, servicii, mijloace sau resurse specializate de bază, după caz. (2) Forţele Terestre pot executa operaţii de sprijin, ca operaţii de sine stătătoare, dar majoritatea operaţiilor specifice luptei armate, ofensive sau de apărare, precum şi cele de stabilitate presupun şi operaţii de sprijin complementare înainte, pe timpul sau după executare. (3) Operaţiile de sprijin includ: operaţii de sprijin intern/OSI - pe teritoriul naţional; asistenţă umanitară externă/AUE - în afara teritoriului naţional. (4) În operaţiile de sprijin intern unităţile execută: operaţii de salvare în caz de calamităţi naturale şi dezastre; sprijinul managementului consecinţelor accidentelor NBCRE; sprijinul impunerii legii civile; asistenţa comunităţii. (5) Asistenţa umanitară externă se execută, de regulă, prin operaţii de salvare, însă unităţile Forţelor Terestre pot participa şi la sprijinul managementului consecinţelor accidentelor NBCRE, precum şi la asistenţa comunităţii. Art.261. - (1) Unităţile militare pot participa la operaţiile umanitare desfăşurate atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia, în cadrul unor forţe multinaţionale sau separat, pentru intervenţia la dezastre, asistenţa refugiaţilor şi a evacuaţilor. (2) Statul major susţine acest tip de operaţii asigurând planificarea, comanda şi controlul. (3) Pentru intervenţia la dezastre, statul major al unităţii întocmeşte un plan în funcţie de situaţiile de intervenţie primite sau intuite, care cuprinde: organizarea forţelor de intervenţie; tehnica şi materialele pentru intervenţie; raioanele şi zonele cu obiective potenţiale de intervenţie; raioanele şi locurile unde se evacuează populaţia şi bunurile materiale. Art.262. - (1) Refugiaţilor şi evacuaţilor li se acordă asistenţă de către unităţile militare, la ordin, în raioane sau locuri amenajate de către structuri specializate, constând, de regulă, în hrană, echipament, cazarmament, asistenţă medicală, psihologică, religioase şi transport. (2) În situaţia când se ordonă organizarea şi amenajarea unei tabere de refugiaţi sau evacuaţi, statul major are în vedere: NESECRET 80 din 275

NESECRET

a) stabilirea locului şi marcarea perimetrului taberei; b) organizarea trierii, identificării şi asistenţei medicale; c) amenajarea locurilor de odihnă, hrănire, grupurilor sanitare şi a punctului alimentar; d) amenajarea perimetrului administrativ cu locurile de dispunere a corpului pazei, infirmeriei şi comandamentului taberei, instalaţiilor energetice şi de alimentare cu apă, unde este cazul; e) amenajarea unor depozite de alimente, echipament, carburanţilubrifianţi. Art.263. - (1) Operaţiile de salvare în caz de calamităţi naturale şi dezastre se constituie ca secvenţă a unei operaţii militare sau ca operaţii distincte în timp de pace, situaţii de criză sau război pe teritoriul naţional şi/sau în cel al inamicului şi pot fi clandestine, acoperite sau publice. (2) In funcţie de scopul operaţiei - recuperare de personal civil sau militar, echipament, armament şi/sau tehnică militară specială, statul major planifică operaţii de căutare, descoperire, identificare, salvare şi/sau aducere. Art.264. - (1) Aceste operaţii, când sunt conduse în teritoriul controlat de inamic, au caracter complex şi presupun o planificare detaliată, coordonare riguroasă şi o conducere permanentă a forţelor la dispoziţie. (2) Statul major/centrul operaţional are la dispoziţie un timp scurt pentru planificarea, declanşarea, executarea şi finalizarea operaţiei şi trebuie să manifeste iniţiativă, prevedere, sincronizare şi să dea dovadă de flexibilitate în conducere şi execuţie. Art.265. - (1) Operaţiile în sprijinul impunerii legii civile se planifică din timp sau la ordin, potrivit misiunilor primite. În ambele situaţii statul major ia măsuri pentru: a) identificarea zonei/obiectivului încredinţat, organizarea, protecţia şi controlul forţelor de observare şi executarea recunoaşterilor; b) repartizarea forţelor potrivit gradului de încadrare, specializare, dotare şi dislocare; c) organizarea legăturii cu structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu cele de informaţii şi ale administraţiei publice locale; d) organizarea sprijinului logistic al operaţiei; e) măsuri pentru informarea populaţiei despre restricţiile şi sancţiunile ce se impun; f) măsuri de asigurare a operaţiilor şi de protecţie a forţelor; g) planificarea dezangajării. (2) Pe timpul desfăşurării operaţiilor, comandamentul desfăşoară activităţi de comandă şi control al forţelor, conform planului operaţiei. (3) Pentru conducerea operaţiilor statul major elaborează următoarele documente: a) plan de operaţie pentru angajarea forţelor; b) plan de operaţie pentru dezangajarea forţelor; NESECRET 81 din 275

NESECRET

c) ordin de operaţie, ordin fragmentar, ordin preliminar şi rapoart de informare. SECŢIUNEA a 6-a Particularităţi ale activităţii comandamentului în operaţiile intermediare Art.266. – Operaţiile intermediare reprezintă acţiunile desfăşurate de forţele proprii înainte, pe timpul executării şi după încheierea operaţiilor specifice luptei armate sau operaţiilor de stabilitate şi de sprijin şi cuprind următoarele tipuri: deplasarea; staţionarea; regruparea; înlocuirea; înaintarea spre contact; lupta de întâlnire; joncţiunea forţelor; retragerea. 1. Deplasarea Art.267. - Pentru pregătirea marşului, pe timpul elaborării deciziei şi întocmirii documentelor de conducere, statul major, împreună cu reprezentanţii trebuie să studieze şi să precizeze: a) fâşia/itinerarele de marş, aliniamentele/punctele iniţiale şi cele de coordonare ale mişcării, iar când se prevede întâlnirea cu inamicul, aliniamentele probabile de desfăşurare şi modul de angajare a forţelor acestuia; b) starea drumurilor, podurilor şi a altor treceri peste cursurile de apă/canale, situaţia forţelor şi mijloacelor necesare pentru repararea acestora, varientarea sau înlăturarea obstacolelor; c) situaţia de radiaţie, chimică şi biologică în fâşia/pe itinerarele de marş şi măsurile ce trebuie luate pentru lichidarea urmărilor atacului cu mijloacele incendiare; d) dispozitivul de marş, repartiţia forţelor şi mijloacelor pe coloane/ordinea de marş, data începerii marşului, a trecerii pe la punctele/aliniamentele iniţiale şi de coordonare, raioanele haltei/odihnei şi de concentrare/staţionare, restricţii - exemplu, aliniamente ce nu vor fi depăşite înainte de…,- raioane interzise, dispozitivul pe aliniamentele de desfăşurare şi misiunile forţelor care nimicesc inamicul prin lupta de întâlnire; e) măsurile de asigurare a operaţiilor şi de protecţie a forţelor pe timpul marşului şi/sau luptei de întâlnire; f) situaţia epidemiologică şi epizootică în raioanele pentru halte, odihna de zi/noapte şi de concentrare/staţionare, precum şi existenţa surselor de apă şi de materiale în aceste raioane; g) modul de executare a serviciului de comenduire şi îndrumare a circulaţiei, precum şi a trecerilor peste cursurile de apă/canale şi peste alte obstacole existente pe itinerarele de marş; h) cantitatea, data şi locul unde se pun la dispoziţia marilor unităţi/unităţilor alte mijloace de transport, precum şi modalitatea de întrebuinţare a acestora; NESECRET 82 din 275

NESECRET

i) terenurile de aterizare pentru avioanele/elicopterele şi locul punctelor de adunare a documentelor; j) raioanele de adunare a tehnicii deteriorate; k) organizarea conducerii forţelor pe timpul executării marşului; l) porţiunile din itinerarele de marş care necesită măsuri suplimentare pentru asigurarea genistică a deplasării şi modul de varientare a drumurilor distruse sau greu accesibile; m) vitezele de marş pe diferite porţiuni de itinerar. Art.268. - (1) Pentru cercetarea şi recunoaşterea itinerarelor de marş, a raioanelor pentru halte şi odihna de zi/noapte şi a celor de concentrare/staţionare se trimit grupe de recunoaştere compuse, de regulă, din: a) ofiţeri din statul major; b) cercetaşi NBC şi cercetaşi de geniu; c) militari destinaţi pentru siguranţa nemijlocită; d) mijloacele de transport; e) mijloacele de comunicaţii necesare îndeplinirii misiunilor ce le revin. (2) Când timpul pentru pregătirea marşului este limitat, iar raioanele de concentrare/staţionare sunt la mare distanţă, recunoaşterea itinerarelor se execută o dată cu deplasarea coloanelor, iar organizarea serviciului de comenduire şi îndrumare a circulaţiei se face în colaborare cu organele administraţiei publice locale, succesiv, pe sectoare de comenduire, folosindu-se în acest scop, în funcţie de situaţie, alte forţe şi mijloace din cadrul sistemului naţional de apărare. Art.269. - Pe baza deciziei comandantului referitoare la cursul optim de deplasare a forţelor şi a planului operaţiei, statul major desfăşoară în principal următoarele activităţi: a a) stabileşte nevoile de informaţii şi organizează culegerea acestora; b b) elaborează documentele referitoare la executarea deplasării şi transmite misiunile la unităţile subordonate; c) pune în aplicare măsurile pregătite din timp pentru asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor; d) organizează recunoaşterile şi trimite grupe de recunoaştere pe itinerare; când timpul este limitat, recunoaşterile se execută odată cu deplasarea coloanelor; e) organizează serviciul de comenduire şi îndrumare a circulaţiei; f) coordonează şi controlează, în timp şi spaţiu, începerea şi executarea deplasării şi respectarea disciplinei acesteia; g) coordonează în timp şi pe aliniamente, deplasarea subunităţilor de asigurare a operaţiilor şi protecţiei forţelor cu cea a coloanelor principale; h) coordonează executarea măsurilor de asigurare a operaţiilor şi de protecţie a forţelor pe timpul deplasării, pe timpul haltelor, în raioanele de staţionare/concentrare; i) coordonează executarea transporturilor pe calea ferată conform ordinului de deplasare pentru forţele care se transportă; execută recunoaşterea staţiilor de îmbarcare şi debarcare; ia măsuri pentru asigurarea operaţiilor şi pentru protecţia forţelor pe timpul transportului, menţinerea permanentă a legăturii cu forţele NESECRET 83 din 275

NESECRET

şi staţiile de îmbarcare şi de debarcare de pe direcţiile de transport pe căile ferate, etc.; j) organizează cercetarea suplimentară a inamicului şi terenului, în special pe direcţiile ameninţate şi la flancurile descoperite; k) organizează lichidarea urmărilor atacului inamicului cu armele de distrugere în masă; l) stabileşte şi menţine legătura cu autorităţile locale şi cu celelalte forţe ale sistemului naţional de apărare dispuse în localităţile de pe itinerarele de deplasare sau în apropierea acestora; m) ia măsuri pentru desfăşurarea la timp a coloanelor în vederea angajării luptei cu inamicul terestru şi aerian şi coordonează operaţiile militare duse cu acesta; n) verifică periodic funcţionarea sistemului de comunicaţii. Art.270. - Când situaţia impune schimbarea itinerarelor de marş şi a raioanelor de concentrare, statul major desfăşoară următoarele activităţi: a) reorganizează serviciul de comenduire şi îndrumare a circulaţiei şi stabileşte noi măsuri de asigurare a operaţiilor şi protecţiei forţelor, impuse de noua situaţie; b) transmite unităţilor/subunităţilor subordonate, în cel mai scurt timp, noile misiuni şi verifică îndeplinirea lor; c) transmite noi ordine pentru asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor; d) dirijează coloanele pe noile itinerare de deplasare, în acelaşi dispozitiv sau într-un dispozitiv restructurat; e) comunică eşalonului superior şi vecinilor date despre începerea deplasării pe o noua direcţie; f) ia măsuri pentru trimiterea unor grupe de evacuare-reparare în porţiunile greu accesibile de pe noile itinerare. Art.271. - Când deplasarea se execută în alte condiţii de teren, anotimp sau stare a vremii, teren puternic frământat, muntos-împădurit, pe timp de iarnă, ploi sau zăpezi abundente, îngheţ, dezgheţ etc. statul major coordonează şi controlează executarea deplasării, având la bază: a) studiul monografiilor, hărţilor, fotografiilor aeriene, ghidurilor turistice şi altor materiale care pot completa datele necesare organizării deplasării; b) punctele critice, direcţiile de efort, limitele operaţiei şi starea de la sfârşitul operaţiei; c) pregătirea minuţioasă a trupelor şi tehnicii pentru executarea deplasării în asemenea condiţii; d) pregătirea logistică, necesară desfăşurării operaţiei în orice situaţie, care poate fi generată de aceste condiţii de deplasare. Art.272. - Când deplasarea se execută în teren muntos împădurit, statul major desfăşoară următoarele activităţi: a) face calculele necesare executării deplasării, ţinând seama de profilul şi starea drumurilor; b) trimite detaşamente de asigurare a mişcării pe fiecare itinerar de marş; NESECRET 84 din 275

NESECRET

c) stabileşte porţiunile de itinerar unde sunt posibile avalanşe şi alunecări de teren, sau se pot produce incendii şi inundaţii şi trimite detaşamente de salvareevacuare; d) instalează posturi de comenduire şi îndrumare a circulaţiei, în special la curbele periculoase, la urcuşuri şi coborâşuri; e) organizează măsuri speciale de protecţie a forţelor pe timpul trecerii acestora prin pasuri, defileuri şi peste cursurile de apă; f) pregăteşte mijloacele necesare pentru trecerea cursurilor de apă, abordarea urcuşurilor şi a coborâşurilor abrupte; g) analizează datele despre timpul probabil şi previne unităţile/subunităţile subordonate despre schimbările atmosferice periculoase; h) stabileşte modul de întrebuinţare a detaşamentelor cu destinaţii diferite şi organizează cooperarea între acestea; i) organizează sistemul de comunicaţii, ţinând seama de particularităţile de relief. Art.273. - Când deplasarea se execută pe timp de iarnă, statul major desfăşoară următoarele activităţi: a) actualizează datele despre timpul probabil şi previne trupele asupra viscolelor, ninsorilor abundente, scăderilor de temperatură şi apariţiei poleiului; b) ia măsuri pentru prevenirea degerăturilor la oameni şi animale şi controlează îndeplinirea acestora; c) organizează recunoaşterea itinerarelor şi determină grosimea stratului de zăpadă; d) ia măsuri pentru organizarea punctelor de încălzire pe itinerarele de marş; e) destină forţele şi mijloacele necesare pentru pregătirea şi menţinerea drumurilor în stare practicabilă, instalarea indicatoarelor şi jalonarea itinerarelor; f) urmăreşte pregătirea tehnicii militare pentru funcţionarea în condiţiile unor temperaturi scăzute şi asigurarea autovehiculelor cu carburanţi, lichid antigel, accesorii şi mijloace pentru mărirea capacităţii de trecere. Art.274. - Când deplasarea se execută în condiţii de dezgheţ, statul major desfăşoară următoarele activităţi: a) organizează recunoaşteri pentru stabilirea itinerarelor care permit varientarea porţiunilor de drum inaccesibil; b) dă ordine pentru pregătirea din timp a itinerarelor de marş; c) prevede întărirea detaşamentelor de asigurare a mişcării şi a celor de salvare-evacuare cu mijloace tehnice şi materiale din zonă; d) organizează controlul asupra realizării măsurilor pentru sporirea capacităţii de trecere a autovehiculelor şi a accesibilităţii drumurilor; e) prevede trimiterea unor grupe de evacuare-reparare pe sectoarele de drum greu accesibil şi ia măsuri pentru trecerea nestingherită a tehnicii militare prin aceste porţiuni.

NESECRET 85 din 275

NESECRET

Art.275. - In vederea transportului marilor unităţi/unităţilor pe căile de comunicaţii feroviare, navale sau aeriene, pe timpul activităţii de planificare, statul major desfăşoară următoarele activităţi: a) pregăteşte variante cu organizarea pe eşaloane militare de transport şi nevoile în material rulant, nave, avioane şi elicoptere, iar pe măsura schimbărilor ce intervin în situaţia efectivelor, compunerea de luptă sau dotarea/înzestrarea cu tehnică şi materiale, efectuează modificările necesare; b) prelucrează cu întregul personal care se transportă prevederile regulamentare referitoare la executarea transporturilor; c) controlează şi îndrumă permanent, activitatea de îmbarcare/debarcare şi modul de comportare a militarilor; d) ia legătura şi cooperează cu organele de transporturi militare pentru a primi date privind staţiile de îmbarcare/debarcare posibilităţile de folosire a diferitelor mijloace de transport - vapoare, nave, avioane, elicoptere; e) stabileşte raioane de aşteptare şi de adunare, de bază şi de rezervă şi momentul ocupării lor, precum şi itinerarele de marş, către acestea; f) stabileşte ordinea îmbarcării şi timpul destinat fiecărei mari unităţi/unităţi/subunităţi; g) întocmeşte oportun cererile pentru asigurarea mijloacelor de transport; h) organizează serviciul interior pe eşalonul de transport ; i) stabileşte măsurile de asigurare a operaţiilor şi de protecţie a forţelor, la îmbarcare, pe timpul transportului şi la debarcare; j) elaborează documentele necesare pentru organizarea şi executarea transportului; k) transmite misiunile la subordonaţi şi organizează conducerea, stabilind locul punctelor de comandă, modul de realizare a legăturii, semnalele de conducere, înştiinţare şi de alarmare; l) stabileşte măsuri privind debarcarea şi deplasarea pe jos sau pentru transbordare; m) controlează marile unităţi/unităţile/subunităţile asupra pregătirii în vederea transportului şi respectării măsurilor de mascare. Art.276. - După primirea ordinului de deplasare, statul major ia următoarele măsuri: a) definitivează calculul cu necesarul în vagoane, pe nave, avioane şi elicoptere; b) repartizează marea unitate/unitatea pe eşaloane de transport, în raport cu efectivele, tehnica militară şi materialele ce se transportă; c) organizează recunoaşterea staţiilor, porturilor, aerodromurilor, aeroporturilor de îmbarcare şi debarcare, a raioanelor de aşteptare şi de adunare de bază şi de rezervă; d) stabileşte itinerarele de marş din garnizoana de dislocare sau raionul de mobilizare/de staţionare/de concentrare spre raionul de aşteptare, din staţia de debarcare spre raionul de adunare şi din acesta spre raionul de concentrare; NESECRET 86 din 275

NESECRET

e) asigură amenajarea drumurilor şi executarea lucrărilor genistice în raioanele ocupate de trupe; f) organizează măsurile de asigurare a operaţiilor şi de protecţie a forţelor, îndrumarea circulaţiei, protecţia tehnicii şi a materialelor pe timpul transportului. Art.277. - Pe baza datelor primite de la organele de transporturi militare, a deciziei comandantului şi a planului operaţiei, statul major ia măsuri pentru: a) elaborarea documentelor de deplasare şi transmiterea lor structurilor subordonate; b) trimiterea delegaţilor la staţiile, porturile, aerodromurile sau aeroporturile de îmbarcare; c) instruirea comandanţilor de eşaloane; d) pregătirea marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor în vederea executării deplasării; e) realizarea informării reciproce cu reprezentantul organului de transporturi militare; f) organizarea serviciului de comenduire şi îndrumare a circulaţiei. Art.278. - Organul de transporturi militare, prin reprezentantul său este obligat să pună la dispoziţia statului major în timp util, date tehnice despre : a) indicativele eşaloanelor militare; b) staţiile/porturile/aerodromurile de îmbarcare; c) drumurile de acces spre staţiile/porturile/danele/aerodromurile de îmbarcare; d) danele/debarcaderele unde vor acosta navele de transport; e) existentul în materiale pentru construirea instalaţiilor de îmbarcare/debarcare în locurile de îmbarcare/debarcare neamenajate, când şi cum se poate trece la construirea acestora; f) termenele de începere a îmbarcării/debarcării. Art.279. - (1) Pe baza precizărilor comandantului, statul major organizează recunoaşteri pentru a stabili: a) staţiile/porturile/aerodromurile/aeroporturile de îmbarcare/debarcare, ţinând seama de cerinţele de protecţie a forţelor împotriva armelor de nimicire în masă şi mijloacelor incendiare; b) raioanele de aşteptare/adunare şi starea epidemiologică şi epizootică a acestora; c) danele/debarcaderele unde vor acosta navele de transport. (2) In situaţia când marea unitate/unitatea care se transportă se subordonează după debarcare, altei mari unităţi/unităţi operative/tactice, la sosirea în raionul de adunare, comandantul acesteia este obligat să ia legătura cu comandantul în subordinea căruia intră. Art.280. - In situaţia întreruperii circulaţiei sau schimbării destinaţiei, statul major împreună cu organele de transporturi militare ia măsuri pentru punerea în aplicare a planului pregătit pentru astfel de situaţii, asigurând : a) informarea comandanţilor asupra situaţiei nou create şi transmiterea noilor misiuni; NESECRET 87 din 275

NESECRET

b) organizarea recunoaşterilor; c) transbordarea eşaloanelor militare; d) deplasarea pe căile de comunicaţie existente; e) oprirea transporturilor până la redeschiderea circulaţiei; f) reorganizarea măsurilor de asigurare a operaţiilor şi protecţia forţelor şi transmiterea noilor misiuni la subunităţi. Art.281. - (1) Organizarea asigurării operaţiilor şi protecţia forţelor se face de către comandantul eşalonului de transport, stabilind: a) situaţia inamicului; b) date despre situaţia aeriană, de radiaţie, chimică, biologică, epidemiologică şi epizootică; c) modul de organizare a observării, înştiinţării şi a siguranţei nemijlocite; d) misiunile subunităţii/unităţii de apărare antiaeriană; e) măsurile pentru realizarea protecţiei trupelor împotriva armelor de distrugere în masă şi sistemelor incendiare; f) modul de realizare a mascării; g) organizarea logisticii; h) durata/timpul de realizare şi de către cine. (2) Pentru realizarea măsurilor de asigurare, şeful de stat major precizează şefului modulului logistic, G4/S4, efectivele, tehnica militară şi materialele care se transportă, durata şi organizarea marilor unităţi/unităţilor, pe eşaloane militare de transport. Art.282. - Pentru pregătirea şi executarea deplasării combinate, statul major: a) stabileşte procedeele de deplasare/marş/transport şi misiunile marilor unităţi/unităţilor care se deplasează; b) stabileşte succesiv raioanele de debarcare/transbordare/adunare şi itinerarele de deplasare a marilor unităţi/unităţilor ce se transportă pe calea ferată în cazul impracticabilităţii unor staţii/noduri; c) pregăteşte calculele necesare deplasării forţelor; d) înaintează cererile pentru transport; e) stabileşte succesiunea deplasării; f) organizează executarea recunoaşterilor; g) coordonează operaţiile şi măsurile de asigurare şi protecţie a forţelor de pe itinerarul de deplasare; h) organizează conducerea şi controlul deplasării trupelor. 2. Staţionarea Art.283. - Pe baza precizărilor comandantului şi a planului operaţiei, statul major organizează dispunerea marilor unităţi/unităţilor în raioane de concentrare, de dispunere, de plecare, de adunare, de aşteptare, ale odihnei de zi şi de noapte. Art.284. - (1) Înainte de ocuparea raionului, statul major organizează executarea recunoaşterilor. NESECRET 88 din 275

NESECRET

(2) In compunerea grupului de recunoaştere intră: ofiţeri din statul major; subunităţi de cercetare; subunităţi de transmisiuni; subunităţi de geniu; subunităţi de apărare NBC; subunităţi de poliţie militară; subunităţi de comenduire şi îndrumare a circulaţiei, precum şi câte 1-2 ofiţeri de la fiecare unitate/subunitate şi 1-2 militari de la fiecare companie similare. Art.285. - (1) Grupul de recunoaştere desfăşoară următoarele activităţi: a) precizează în teren raioanele de staţionare de bază şi de rezervă, locul punctelor de comandă şi fâşiile de siguranţă ale unităţilor/subunităţilor; b) precizează măsurile de asigurare a operaţiilor şi protecţiei forţelor; c) stabileşte itinerarele de deplasare în/din raioanele de dispunere şi drumurile de rezervă; d) precizează locul lucrărilor de adăpostire şi celor predispuse incendiilor, stabilind măsurile ce se impun a fi luate pentru prevenirea şi stingerea acestora; e) determină locul şi debitul surselor de apă, drumurile de acces spre ele şi stabileşte măsurile pentru paza şi apărarea acestora; f) precizează direcţiile probabile de pătrundere ale inamicului spre raionul de staţionare şi în raport cu acestea modul de acţiune a unităţii/subunităţii proprii; g) precizează modul de realizare a cooperării şi conducerii. (2) Şeful grupului de recunoaştere ia legătura cu organele administraţiei locale şi centrale în scopul stabilirii posibilităţilor şi priorităţilor de sprijin logistic, de lucru/odihnă şi de telecomunicaţii cu sursele zonale. (3) Atunci când forţele se dispun în raioane care au fost ocupate anterior de către inamic, înainte de ajungerea lor în asemenea raioane, statul major desfăşoară următoarele activităţi: a) organizează cercetarea terestră, nucleară, biologică, chimică şi de geniu, deminarea raioanelor şi porţiunilor de teren minate; b) organizează descoperirea şi nimicirea elementelor de cercetare-diversiune şi teroriste ale inamicului care acţionează în raionul respectiv; c) organizează adunarea, evidenţa şi paza materialelor şi tehnicii militare părăsite de inamic; d) stabileşte posibilităţile de dare în consum a apei, a alimentelor şi a altor materiale existente pe plan local, precum şi de folosire a diferitelor categorii de muniţie, armament şi exploziv rămase după părăsirea raionului de către inamic; e) determinarea raioanelor în care inamicul foloseşte staţiile radio de bruiaj cu o singură întrebuinţare, tipul şi caracteristicile lor şi modul de scoatere din funcţiune a acestora. Art.286. - După sosirea forţelor în raionul de staţionare, statul major execută următoarele: a) coordonează şi controlează dispunerea forţelor în raioanele stabilite, precum şi realizarea măsurilor pentru asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor; b) organizează siguranţa de staţionare; c) urmăreşte respectarea ordinii şi disciplinei şi menţinerea capacităţii de luptă a marilor unităţi şi unităţilor; NESECRET 89 din 275

NESECRET

d) organizează acţiunile forţelor pentru respingerea atacurilor prin surprindere ale inamicului şi schimbarea rapidă a raionului în caz de nevoie; e) verifică realizarea sistemului de comunicaţii; f) organizează şi controlează refacerea capacităţii de luptă a marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor; g) organizează desfăşurarea activităţilor pentru executarea lucrărilor de protecţie genistică a personalului şi tehnicii. Art.287. - (1) Pentru organizarea siguranţei de staţionare, statul major: a) stabileşte forţele şi mijloacele care se trimit pentru executarea cercetarii şi a siguranţei, precum şi misiunile acestora; b) coordonează deplasarea, instalarea şi conducerea acestora; c) stabileşte modul de executare a cercetării şi observării de către subunităţile de siguranţă, precum şi de înştiinţare a forţelor prin folosirea semnalelor unice; d) stabileşte succesiunea, modul şi timpul înlocuirii forţelor care fac siguranţa staţionării; e) organizează cooperarea între elementele de siguranţă şi care execută controlul îndeplinirii misiunilor; f) stabileşte zilnic “secretul” şi îl comunică forţelor care execută cercetarea şi siguranţa staţionării; g) precizează misiunile ce revin forţelor de apărare pentru asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor; h) organizează desfăşurarea activităţilor pentru executarea lucrărilor de protecţie genistică a personalului şi tehnicii. (2) In raioanele în care se staţionează un timp mai îndelungat, statul major elaborează un plan de instruie a forţelor, îl transmite structurilor subordonate şi controlează executarea lui, concomitent cu coordonarea activităţilor pentru completarea marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor cu personal, tehnică şi materiale în scopul refacerii capacităţii de luptă. 3. Regruparea Art.288. - Pentru regruparea forţelor, pe baza precizărilor comandantului şi a planului operaţiei, statul major desfăşoară următoarele: a) organizează şi coordonează realizarea măsurilor pentru asigurarea operaţiei şi protecţia forţelor; b) organizează recunoaşterile; c) elaborează şi transmite documentele de conducere către structurile subordonate; d) coordonează activitatea marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor pentru pregătirea operaţiilor viitoare; e) asigură şi menţine viabilitatea sistemului de comunicaţii; f) organizează predarea lucrărilor de artă, clădirilor şi instalaţiilor din raion/fâşie; NESECRET 90 din 275

NESECRET

g) organizează lucrările pentru menţinerea şi repararea drumurilor, inclusiv a trecerilor peste cursurile de apă/canale; h) ia măsurile pentru păstrarea secretului activităţilor şi desfăşurării în ascuns a acestora; i) organizează şi precizează misiunile marilor unităţi/unităţilor pentru zădărnicirea eventualelor operaţii prin surprindere executate de către inamic; j) coordonează activităţile de completare cu tehnică, materiale şi personal a marilor unităţi/unităţilor; k) înaintează rapoarte de informare, la termenele stabilite, despre modul de desfăşurare a regrupării. Art.289. - Pe timpul realizării regrupării, statul major desfăşoară următoarele activităţi: a) coordonează acţiunile unităţilor/subunităţilor pentru îndeplinirea măsurilor de asigurare a operaţiilor şi de protecţie a forţelor; b) asigură deplasarea la timp şi în ascuns a forţelor în raioanele stabilite; c) menţine ordinea şi disciplina forţelor şi păstrează confidenţialitatea activităţilor; d) organizează desfăşurarea activităţilor pentru executarea lucrărilor de protecţie genistică a raioanelor şi itinerarelor de deplasare; e) menţine viabilitatea sistemului de comunicaţii. 4. Înlocuirea Art.290. - Pentru înlocuirea trupelor, pe baza precizărilor comandantului şi a planului de operaţie, statul major desfăşoară următoarele activităţi: a) organizează recunoaşterile, luând măsuri ca acestea să nu desconspire activitatea care urmează să se execute; b) organizează şi coordonează realizarea măsurilor pentru asigurarea operaţiei şi protecţia forţelor; c) întocmeşte şi transmite misiunile la subordonaţi; d) ia măsuri pentru menţinerea sistemului de comunicaţii cu eşalonul superior, vecinii, cu marile unităţi/unităţile/subunităţile care se înlocuiesc; e) organizează predarea/primirea fâşiilor/raioanelor de apărare, barajelor, lucrărilor de distrugeri şi a liniilor de comunicaţii; f) coordonează operaţiile structurilor de protecţie genistică pentru asigurarea practicabilităţii drumurilor, inclusiv a trecerilor peste cursurile de apă/canale; g) precizează raioanele de plecare şi a celor de adunare după înlocuire; h) asigură deplasarea la timp şi în ascuns a forţelor în raioanele stabilite; i) organizează serviciul de comenduire şi îndrumare a circulaţiei; j) asigură respectarea regimului de lucru înaintea executării înlocuirii, păstrarea secretului activităţilor şi desfăşurarea în ascuns a activităţilor; k) precizează misiunile forţelor pentru prevenirea operaţiilor executate prin surprindere; NESECRET 91 din 275

NESECRET

l) verifică modul de realizare a completării cu materiale, tehnică şi personal pentru refacerea capacităţii operaţionale; m) raportează eşalonului superior la termenele stabilite despre modul de desfăşurare a înlocuirii. Art.291- (1) Pentru predarea/primirea fâşiei/raioanelor ocupate, după primirea ordinului de la eşalonul superior, şeful de stat major al marii unităţi/unităţii care predă, comunică marii unităţi/unităţii care primeşte: a) datele şi informaţiile despre situaţie/inamic, teren, condiţiile hidrometeorologice; b) dispozitivul forţelor proprii şi celorlalte elemente cu care se cooperează; c) organizarea sistemului de foc şi a conducerii focului; d) situaţia nucleară, bacteriologică şi chimică; e) organizarea măsurilor pentru asigurarea operaţiei şi protecţia forţelor; f) organizarea protecţiei genistice, în special locul de dispunere a câmpurilor de mine, barajelor şi obstacolelor; g) starea de practicabilitate a drumurilor de acces şi a trecerilor; h) date despre organizarea sistemului de comunicaţii; i) alte date ce interesează forţele care vin la înlocuire. (2) Statul major al marii unităţi/unităţii care predă fâşia/raionul şi al celei care o primeşte stabilesc împreună problemele referitoare la înlocuire şi verifică dacă forţele sunt gata pentru executarea acesteia. Art.292. - (1) Pe timpul înlocuirii, statul major al marii unităţi/unităţii care primeşte fâşia/raionul este obligat să: a) verifice permanent stadiul de pregătire a mijloacelor pentru deschiderea focului şi să asigure intrarea ordonată în acţiune a marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor proprii, în situaţia când inamicul ar trece la ofensivă prin surprindere; b) asigure deplasarea la timp a marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor care execută înlocuirea şi realizarea în termen, a dispozitivului; c) urmărească primirea de la marile unităţi/unităţile/subunităţile care se înlocuiesc, a tuturor datelor de cercetare, lucrărilor genistice, barajelor, obstacolelor, liniilor de comunicaţii; d) organizeze unităţile/subunităţile pentru realizarea măsurilor pentru asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor. (2) Statul major al marii unităţi/unităţii care se înlocuieşte menţine permanent legătura cu statul major al celei care înlocuieşte şi raportează la timp comandantului şi eşalonului superior despre modul de desfăşurare a înlocuirii. 5. Înaintarea spre contact Art.293.- Pe baza precizărilor comandantului şi a planului operaţiei, statul major desfăşoară următoarele activităţi: a) organizează recunoaşterile de-a lungul itineraralor de deplasare, luând măsuri ca acestea să nu desconspire activitatea care urmează să se execute; NESECRET 92 din 275

NESECRET

b) organizează dispozitivul de înaintare spre contact în aşa fel încât contactul iniţial să se realizeze numai cu parte din forţe; c) organizează şi coordonează realizarea măsurilor pentru asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor; d) asigură înaintarea forţelor, precum şi o rezervă adecvată; e) întocmeşte şi transmite misiunile la subordonaţi; f) ia măsuri pentru menţinerea sistemului de comunicaţii cu eşalonul superior şi cu vecinii; g) organizează manevra imediată şi de amploare pentru a încerca rezistenţa inamicului şi a-i găsi intervale sau puncte slabe; h) coordonează operaţiile structurilor de protecţie genistică pentru refacerea practicabilităţii drumurilor, inclusiv a trecerilor peste cursurile de apă/canale; i) precizează modul de executare a ocolirii obstacolelor; j) asigură deplasarea la timp şi în ascuns a forţelor în raioanele stabilite; k) organizează serviciul de comenduire şi îndrumare a circulaţiei; l) asigură respectarea regimului de lucru, păstrarea secretului activităţilor şi desfăşurarea în ascuns a activităţilor; m) precizează misiunile forţelor pentru prevenirea operaţiilor executate prin surprindere; n) verifică modul de realizare a completării cu materiale, tehnică şi personal pentru refacerea capacităţii operaţionale; o) raportează eşalonului superior la termenele stabilite despre modul de realizare a contactului cu inamicul. 6. Lupta de întâlnire Art.294.- Pentru lupta de întâlnire, pe baza precizărilor comandantului şi a planului de operaţie, statul major desfăşoară următoarele activităţi: a) organizează cercetarea inamicului, stabilirea itinerariilor de deplasare şi a aliniamentelor probabile de desfăşurare a forţelor proprii; b) elaborează documentele de luptă şi transmite, la timp, misiunile la subordonaţi; c) constituie oportun grupările de forţe şi mijloace, devansează inamicul în executarea loviturilor cu aviaţia, rachetele şi focul artileriei, precum şi în cucerirea aliniamentelor favorabile şi desfăşurarea forţelor; d) organizează şi menţine cooperarea permanentă între forţele participante la lupta de întâlnire; e) organizează lupta împotriva blindatelor inamicului, în special la flancuri; f) menţine viabilitatea sistemului de comunicaţii pe timpul marşului, desfăşurării şi ducerii luptei de întâlnire; g) asigură executarea la timp a manevrei de foc, precum şi de forţe şi mijloace şi consolidarea aliniamentelor cucerite. NESECRET 93 din 275

NESECRET

Art.295. - În scopul stabilirii aliniamentului pe care este posibilă întâlnirea cu inamicul şi determinării celor mai ameninţate direcţii, statul major ia măsuri pentru: a) organizarea cercetării pentru descoperirea oportună a inamicului; b) stabilirea grupării, compunerii, direcţiei şi itinerariilor de marş ale inamicului, precum şi a momentului trecerii unităţilor/subunităţilor de siguranţă şi forţelor sale principale pe la cele mai importante aliniamente; c) descoperirea la timp a existenţei mijloacelor de întrebuinţare a ADMCBRN, precum şi a unităţilor de tancuri. Art.296. - La angajarea luptei de întâlnire de către avangardă, statul major desfăşoară următoarele activităţi: a) intensifică cercetarea inamicului, acordând atenţie deosebită descoperirii forţelor principale, mijloacelor blindate, celor care pot întrebuinţa ADMCBRN, precum şi flancurilor dispozitivului acestuia; b) pregăteşte datele, concluziile şi propunerile necesare comandantului pentru precizarea hotărârii în vederea nimicirii grupării principale de forţe a inamicului; c) transmite, în cel mai scurt timp, la subordonaţi, misiunile de luptă, asigură ieşirea oportună a grupării principale de forţe pe aliniamentul stabilit, desfăşurarea în dispozitiv de luptă şi executarea loviturilor în flancul şi spatele inamicului; d) asigură şi conduce manevra marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor, deplasarea şi ocuparea aliniamentelor de desfăşurare, a raioanelor poziţiilor de tragere/lansare stabilite, precum şi cooperarea între forţele participante; e) ia măsuri pentru siguranţa flancurilor şi spatelui forţelor aflate în ofensivă, în special împotriva atacului cu blindate; f) organizează, amenajarea drumurilor necesare deplasării forţelor, realizarea manevrei de forţe şi mijloace pe timpul ducerii luptei, precum şi executarea barajelor genistice la flancurile grupării principale; g) coordonează conjugarea efortului forţelor şi mijloacelor care fixează inamicul de front cu cel al grupării principale care îl loveşte în flanc şi spate; h) execută controlul desfăşurării acţiunilor şi îndeplinirii misiunilor de luptă; i) stabileşte măsuri pentru consolidarea aliniamentelor/raioanelor cucerite; j) asigură instalarea la timp a punctelor de comandă, continuitatea legăturilor şi conducerii forţelor. 7. Joncţiunea forţelor Art.297. - Pentru realizarea joncţiunii forţelor, pe baza precizărilor comandantului şi a planului de operaţie, statul major desfăşoară următoarele activităţi: a) stabileşte forţele care urmează să realizeze joncţiunea şi modul în care trebuie să acţioneze pentru aceasta; NESECRET 94 din 275

NESECRET

b) organizează cooperarea între forţele care realizează joncţiunea, stabilind semnele şi semnalele de recunoaştere, de cooperare şi de legătură; c) stabileşte aliniamentele de încetare a focului de către artilerie, aruncătoare şi mitraliere pentru a se evita posibilitatea producerii fratricidului; d) stabileşte modul de acţiune al forţelor încercuite şi a celor care acţionează din exterior, după realizarea joncţiunii; e) stabileşte modul de acţiune al forţelor în cazul în care una din grupări a ajuns mai repede pe aliniamentul de întâlnire; f) organizează şi coordonează realizarea măsurilor de asigurare a operaţiei şi de protecţie a forţelor; g) întocmeşte şi transmite misiunile la subordonaţi; h) ia măsuri pentru menţinerea sistemului de legătură cu eşalonul superior şi cu vecinii; i) precizează raioanele de adunare după realizarea joncţiunii; j) coordonează executarea şi marcarea culoarelor prin barajele proprii; k) coordonează manevrele forţelor implicate şi sprijinul de foc, atât înainte, cât şi pe timpul şi după realizarea joncţiunii; l) efectuarea controlului şi îndrumarea permanentă a forţelor; m) sincronizarea permanentă a acţiunilor forţelor implicate; n) realizarea legăturilor şi respectarea regulilor de conducere în secret a forţelor; o) execută alte activităţi suplimentare pentru coordonarea şi realizarea joncţiunii. 8. Retragerea Art. 298. - Pe timpul pregătirii retragerii, pe baza precizărilor comandantului şi a planului de operaţie, statul major desfăşoară următoarele activităţi: a) organizează cercetarea în scopul precizării situaţiei şi a intenţiilor inamicului în faţa frontului, pe direcţiile de retragere şi la flancuri; b) stabileşte posibilităţile forţelor din contact în vederea menţinerii poziţiilor ocupate, precum şi măsurile ce trebuie luate pentru executarea în ascuns a ruperii luptei şi a retragerii forţelor principale; c) prezintă comandantului date, concluzii şi propuneri în vederea luării hotărârii şi transmite oportun misiuni la subordonaţi; d) stabileşte locul fiecărui element al dispozitivului de luptă în coloana forţelor principale, misiunile şi modul lor de acţiune; e) organizează manevra forţelor şi stabileşte raioanele pe care acestea le ocupă pe aliniamentele intermediare şi pe cel final, precum şi succesiunea ocupării lor; f) verifică pregătirea ariergărzilor pentru îndeplinirea misiunilor; g) pregăteşte din timp recunoaşterea itinerarelor pe care se execută retragerea, a aliniamentelor intermediare şi a celui final pentru ducerea luptei de NESECRET 95 din 275

NESECRET

apărare de către forţele principale, precum şi a locurilor de dispunere a punctelor de comandă; h) ia măsuri pentru apărarea locurilor înguste, podurilor şi a nodurilor de comunicaţii existente pe itinerariile pe care se execută retragerea, până la depăşirea lor de către forţele principale; i) precizează locurile favorabile pentru organizarea de ambuscade şi capcane, pentru instalarea de baraje, executarea obstacolelor şi distrugerilor; j) organizează serviciul de comenduire şi îndrumare a circulaţiei pe itinerarele pe care se execută retragerea, în special la punctele obligatorii de trecere; k) stabileşte aliniamentele de desfăşurare şi direcţiile de acţiune ale unităţilor/subunităţilor care trebuie să execute contraatacuri; l) asigură retragerea la timp a unităţilor/subunităţilor şi formaţiunilor de logistică, precum şi evacuarea oportună a răniţilor, bolnavilor, materialelor care prisosesc şi a tehnicii militare deteriorate; m) stabileşte problemele referitoare la cooperarea între ariergărzi, subunităţile de cercetare, vecini, aviaţie şi forţele principale în cazul când retragerea se execută cu desfăşurarea acestora pe aliniamente intermediare; n) organizează controlul îndeplinirii la timp a măsurilor de asigurare genistică şi de distrugere, la ordin, a obiectivelor planificate; o) asigură organizarea, în cel mai scurt timp, a apărării pe aliniamentul final, acordând atenţie deosebită siguranţei flancurilor şi realizării sistemului de foc. Art.299. - Pe timpul ruperii luptei şi retragerii, pe baza precizărilor comandantului şi a planului de operaţie, statul major desfăşoară următoarele activităţi: a) asigură menţinerea legăturii cu forţele principale care execută retragerea, cu subunităţile destinate ca ariergardă şi cu vecinii; b) ia măsuri pentru executarea oportună a manevrei rezervelor de arme, a barajelor şi distrugerilor planificate pe direcţiile pe care inamicul execută urmărirea şi la flancurile forţelor; c) conduce lupta subunităţilor de acoperire şi a ariergărzilor, deplasarea forţelor principale, executarea contraatacurilor şi ocuparea aliniamentelor de apărare stabilite. SECŢIUNEA a 7-a Particularităţi ale activităţii comandamentului în operaţiile multinaţionale Art.300. - Participarea comandamentelor la acest tip de operaţii presupune autorizarea acestora de către Organizaţia Naţiunilor Unite sau Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Art.301. - Structura, competenţele şi numărul de persoane din comandamentul destinat conducerii operaţiilor militare combinate, de regulă, se stabilesc prin acordurile încheiate între părţile interesate. NESECRET 96 din 275

NESECRET

Art.302. - Procedurile de operare, conducere şi informare atât în cadrul comandamentului cât şi între acesta şi unităţile subordonate sunt, de regulă, specifice Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord sau Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. SECŢIUNEA a 8-a Activităţile comandamentului pentru planificarea operaţiilor militare viitoare Art.303. - (1) Comandamentul, concomitent cu conducerea operaţiilor militare declanşate potrivit planului, identifică şi estimează noile operaţii posibile ale forţelor angajate. (2) Planificarea noilor operaţii în care ar putea fi implicate forţele proprii este condiţionată de evoluţia activităţilor stabilite prin planul de operaţie în curs de desfăşurare. (3) Activităţile desfăşurate de comandament pentru planificarea operaţiilor viitoare sunt, de regulă, aceleaşi cu cele pentru planificarea unei operaţii ordonate sau intuită, însă rezultatul acesteia are un grad de detaliere mai redus. SECŢIUNEA a 9-a Activităţile comandamentului pentru asigurarea operaţiilor militare şi protecţia forţelor. 1. Siguranţa Art.304. - (1) Pentru realizarea siguranţei operaţiilor militare, statul major desfăşoară activităţi pentru planificarea/coordonarea desfăşurării acţiunilor de supraveghere, pază şi apărare, prevenirea unui atac prin surprindere, zădărnicirea cercetării şi a altor operaţii desfăşurate de inamic. (2) În acest scop statul major organizează: a) observarea şi înştiinţarea forţelor; b) destină forţe şi mijloace pentru respingerea şi nimicirea inamicului pe direcţiile cele mai importante; c) stabileşte locul şi felul barajelor pe căile de acces spre raioanele de dispunere; d) asigură transmiterea misiunilor la unităţile/subunităţile destinate pentru siguranţă; e) stabileşte succesiunea, modul şi timpul înlocuirii forţelor care fac siguranţa; f) organizează legătura cu marile unităţi/unităţile cărora le fac siguranţa, cu subunităţile de cercetare şi elementele de siguranţă ale vecinilor; g) stabileşte semnalele şi modul de cooperare. (3) Măsurile referitoare la siguranţă se concretizează în planul de operaţie şi pe hărţile de lucru ale unui ofiţer din cadrul modulului operaţii, G3/S3 şi ale şefilor NESECRET 97 din 275

NESECRET

de module, G/S, numai în părţile ce-i interesează. Acestea se transmit marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor prin ordine de operaţii, ordine preliminare, fragmentare şi anexe la ordinul de operaţie - securitatea operaţiei, poliţie militară etc. 2. Protecţia electronică Art.305. - (1) Conducerea activităţilor de protecţie electronică constituie responsabilitatea comandantului şi se exercită de către şeful modulului comunicaţii şi informatică, G6/S6 în colaborare cu şeful structurii/ofiţerul cu „războiul electronic”. (2) Se evaluează: a) ameninţările potenţiale privind utilizarea sistemelor/mijloacelor electronice proprii, în timp, spaţiu şi spectru electromagnetic; b) situaţia electronică a forţelor proprii şi modul în care aceasta poate influenţa/determina desfăşurarea operaţiei. (3) Protecţia electronică se realizează prin măsuri tactice, tehnice şi organizatorice. (4) Măsurile tactice de protecţie electronică se realizează, de regulă, prin: a) dispunerea judicioasă a staţiilor radio astfel încât să fie evitată radiaţia electromagnetică în direcţia inamicului, precum şi perturbarea reciprocă între acestea; b) modificarea frecventă a locului de dispunere; c) mascarea mijloacelor de comunicaţii. (5) Măsurile tehnice de protecţie electronică se realizează prin: a) folosirea numai a frecvenţelor stabilite; b) codificarea mesajelor; c) aplicarea strictă a regulilor de conducere în secret a forţelor; d) reducerea puterii de emisie; e) utilizarea antenelor cu efect directiv; f) utilizarea, dacă este posibil, a modului de lucru cu salt de frecvenţă. (6) Măsurile organizatorice de protecţie electronică cuprind: a) interdicţia sau limitarea lucrului în emisie a staţiilor radio; b) stabilirea unui număr redus de persoane care au dreptul să folosească legătura radio; c) adoptarea măsurilor pentru asigurarea securităţii informaţiilor şi a transmiterii, folosirea semnalelor şi comunicărilor scurte; d) pregătirea personalului asupra cunoaşterii regulilor de exploatare a tehnicii şi a procedurilor de comunicaţii; e) transmiterea comunicărilor importante pe părţi şi pe frecvenţe diferite. 3. Contracararea efectelor operaţiilor psihologice ale inamicului Art.306. – (1) Contracararea efectelor operaţiilor psihologice ale inamicului cuprinde totalitatea măsurilor, tehnicilor şi procedeelor iniţiate şi aplicate de structura/ofiţerul de specialitate cu scopul de a proteja forţele proprii împotriva NESECRET 98 din 275

NESECRET

mesajelor ostile sau de a reduce impactul acestora. Aceasta se realizează prin contrapropragandă care constituie un complex de acţiuni planificate şi executate pentru anihilarea sau, cel puţin, diminuarea efectelor propagandei ostile a inamicului. (2) Conducerea operaţiilor psihologice constă în măsuri şi activităţi întreprinse cu scopul de a menţine sau modifica percepţiile, atitudinile şi comportamentele în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse, precum şi de prevenire a folosirii acestui gen de acţiuni de către inamic. Aceasta presupune aplicarea într-o concepţie unitară a unor tehnici şi procedee specifice pentru a proteja forţele proprii şi populaţia din zona de operaţii împotriva mesajelor ostile sau de a reduce impactul negativ al acestora şi cuprinde: a) cunoaşterea, analiza şi aprecierea situaţiei în raport cu scopul general al operaţiilor militare; b) identificarea şi evaluarea pericolelor potenţiale de natură psihologică şi stabilirea modalităţilor de contracarare a efectelor acestora; c) precizarea scopului fundamental, a misiunilor şi operaţiilor necesare a se desfăşura de către comandanţi, statele majore şi modulele de acţiuni psihologice; d) stabilirea formelor, metodelor, mijloacelor şi resurselor pentru îndeplinirea misiunilor specifice domeniului psihologic; e) coordonarea forţelor şi executarea operaţiilor. (3) Baza conducerii operaţiilor psihologice o constituie ordinul eşalonului superior şi planul de operaţie al structurii militare respective. Art.307. - (1) Conducerea operaţiilor psihologice presupune respectarea următoarelor principii: a) supremaţia îndeplinirii misiunilor; b) delimitarea atribuţiilor şi competenţelor pe niveluri ierarhice şi zone de responsabilitate; c) asigurarea conexiunii inverse. (2) Îndeplinirea misiunilor în acest domeniu constă în stabilirea şi ierarhizarea cerinţelor şi priorităţilor ce se impun într-o situaţie strategică/operativă/tactică concretă şi adoptarea măsurilor şi operaţiilor specifice, necesare susţinerii cu succes a eforturilor. (3) Delimitarea atribuţiilor şi competenţelor pe niveluri ierarhice şi zone de responsabilitate vizează obligativitatea individualizării, pe structuri ierarhice, a operaţiilor psihologice în funcţie de răspunderile ce revin acestora şi de particularităţile psihosociale şi culturale ale zonelor în care se duc operaţii militare. (4) Asigurarea conexiunii inverse constă în stabilirea şi aplicarea măsurilor pentru cunoaşterea efectelor operaţiilor psihologice desfăşurate sau aflate în desfăşurare în vederea aducerii corecţiilor necesare şi în scopul creşterii eficienţei operaţiilor întreprinse. (5) Structurile specializate cooperează cu cele care dispun de posibilităţi informaţionale sau tehnice pentru sprijinul desfăşurării operaţiilor psihologice. Art.308. - (1) Activităţi pentru pregătirea operaţiilor psihologice. (2) Planificarea operaţiilor psihologice se iniţiază: NESECRET 99 din 275

NESECRET

a) în timp de pace şi în situaţii de criză pe baza planurilor întocmite din timp; b) în război, pe timpul pregătirii şi ducerii operaţiilor militare; c) când se asigură suportul psihologic al forţelor proprii participante la misiuni de stabilitate şi de sprijin sau la operaţii de cooperare militară internaţională. (3) Pe timpul pregătirii operaţiilor psihologice statul major, prin structurile specializate, desfăşoară următoarele activităţi: a) stabileşte priorităţile specifice; b) face analiza psihologică a situaţiei; c) face analiza din punct de vedere psihologic a inamicului şi a forţelor proprii; d) analizează condiţiile ambientale şi efectele acestora asupra stării psihomorale a forţelor; e) întocmeşte estimarea psihologică. (4) Stabilirea priorităţilor vizează: a) măsuri pentru pregătirea mijloacelor tehnice şi realizarea unor produse de acţiuni psihologice; b) completarea cu efective; c) asigurarea suportului logistic; d) acordarea staţiilor de emisie pe anumite frecvenţe; e) introducerea/scoaterea în/din dispozitiv sau oprirea deplasării unor mijloace tehnice; f) recunoaşterea urgentă a unor raioane sau poziţii; g) măsuri de lichidare a urmărilor unor atacuri. (5) Din analiza psihologică a situaţiei se desprind concluzii care, în principal, vizează: a) starea moralului şi a rezistenţei psihice a inamicului; b) operaţiile de influenţare psihologică desfăşurate de către inamic; c) evoluţia probabilă a operaţiilor psihologice ale inamicului; d) starea psihomorală a trupelor proprii şi a populaţiei din zonă; e) misiunile operaţiilor psihologice; f) forţele şi mijloacele la dispoziţie, locurile de dispunere şi modul de folosire a acestora; g) temele de influenţare, conţinutul emisiunilor radio, de televiziune şi de amplificare, precum şi a materialelor tipărite; h) nevoile de informare şi logistică; i) modul de realizare a cooperării, inclusiv cu organele administraţiei publice locale şi instituţiile de profil din zonă. Art.309. - Pe timpul coordonării operaţiilor se stabilesc, de regulă, următoarele elemente: a) nevoile şi conţinutul informaţiilor specifice despre inamic şi forţele proprii; b) măsurile specifice acţiunilor psihologice, luate în funcţie de situaţiile concrete existente în fiecare unitate; NESECRET 100 din 275

NESECRET

c) problemele privind deplasarea, dispunerea, securitatea şi exploatarea mijloacelor tehnice de acţiuni psihologice; d) modul de realizare a suportului logistic al acţiunilor psihologice. Art.310. - (1) Realizarea operaţiilor psihologice începe imediat după întocmirea concepţiei operaţiei, în situaţia că există timp la dispoziţie suficient sau pe timpul desfăşurării activităţilor de iniţiere a planificării, când timpul la dispoziţie este insuficient. Aceasta se execută de către personalul specializat. (2) Conţinutul materialelor trebuie să reflecte temele de influenţare stabilite de către eşalonul superior, precum şi concepţia operaţiei. (3) Pe durata pregătirii operaţiilor psihologice se organizează şi desfăşoară concomitent activităţi de consolidare şi creştere a moralului forţelor proprii, de întărire a rezistenţei psihice a efectivelor şi de evaluare a eficienţei acestor acţiuni. Art.311. - (1) O dată cu declanşarea operaţiilor militare, modulele/ofiţerii cu operaţiile psihologice pun în aplicare activităţile planificate, urmăresc eficienţa lor, stabilesc corecţiile necesare, studiază operaţiile inamicului în vederea identificării unor elemente noi, organizează contracararea acestora şi participă la activităţile din cadrul comandamentelor marilor unităţi/unităţilor. (2) Urmărirea eficienţei operaţiilor întreprinse constă în analiza şi evaluarea stării psihice şi moralului efectivelor proprii şi a efectelor directe şi indirecte ale operaţiilor de influenţare desfăşurate asupra forţelor inamicului. 4. Mascarea Art.312. - Mascarea se organizează de către organele specializate la eşaloanele operative sau de către statele majore la nivelul tactic, pe baza planului de operaţie şi a ordinului de operaţie primit de la eşalonul superior. Art.313. - (1) Conducerea mascării cuprinde planificarea, organizarea, coordonarea şi controlul acesteia. (2) Planificarea mascării cuprinde următoarele etape: a) analiza situaţiei; b) analiza misiunii primite şi a modului în care mascarea poate influenţa îndeplinirea acesteia; c) estimarea mascării, ca parte a estimării operaţiei; d) integrarea mascării în cadrul fiecărui curs al operaţiei militare. (3) Prin planificarea mascării pentru fiecare curs al operaţiei se stabileşte : a) scopul, concepţia şi misiunile mascării; b) măsurile/operaţiile/lucrările prin care se duc la îndeplinire misiunile mascării; c) elementele planului mascării; d) conţinutul ordinului de mascare; e) forţele şi mijloacele necesare, manevra şi conducerea acestora. (4) Concepţia şi misiunile mascării se stabilesc de către comandant pe timpul orientării pentru planificare şi exprimă clar şi concis ideea în care trebuie organizată NESECRET 101 din 275

NESECRET

mascarea, pentru realizarea scopurilor stabilite de către eşalonul superior sau a planului de operaţie. (5) La întocmirea concepţiei de mascare participă statul major şi şefii de module din comandament. (6) Organizarea mascării cuprinde transmiterea misiunilor la subordonaţi, precum şi realizarea măsurilor care să ducă la îndeplinirea prevederilor din plan şi controlul/evaluarea. (7) Procesul organizării mascării se desfăşoară, de regulă, după validarea planului mascării dar, în unele situaţii, anumite măsuri şi activităţi de organizare se pot executa concomitent cu desfăşurarea procesului de planificare. (8) Coordonarea operaţiilor de mascare constă în corelarea eforturilor, armonizarea diferenţelor, informarea reciprocă şi adoptarea măsurilor şi operaţiilor de mascare la cursul operaţiei militare. (9) Coordonarea acţiunilor forţelor implicate în realizarea planului de mascare se stabileşte de către comandant şi se execută pe secvenţe ale operaţiei, pe direcţii, pe misiuni şi pe obiective. (10) Aceasta se desfăşoară în funcţie de situaţie, în teren, pe machete, pe calculator sau pe hartă. (11) Controlul modulelor subordonate vizează verificarea punerii în aplicare a măsurilor şi acţiunilor de mascare şi se execută pe baza planului de control întocmit de statul major. 5. Protecţia genistică Art.314. - Pentru conducerea protecţiei genistice statul major desfăşoară următoarele activităţi: a) planifică măsurile şi lucrările genistice de realizat de către marile unităţi, unităţile şi subunităţile de toate armele; b) prezintă pe linie ierarhică sau direct comandantului estimări privind întrebuinţarea forţelor de geniu din subordine pentru îndeplinirea misiunilor; c) transmite misiunile specifice protecţiei genistice la subordonaţi şi urmăreşte îndeplinirea acestora; d) analizează şi evaluează din punct de vedere genistic zona de acţiune, inamicul şi forţele proprii şi influenţa operaţiilor acestora asupra misiunii; e) face propuneri pentru amplasarea punctelor de comandă, măsurile de securitate specifice, lucrările de apărare apropiată, barajele explozive etc. şi posibilităţile de amenajare genistică a acestora; f) propune/solicită întrebuinţarea unor forţe şi mijloace suplimentare, de alte arme, pentru amenajarea punctelor de comandă; g) face propuneri referitoare la rutele/itinerarele necesare manevrei forţelor, aprovizionări şi evacuări precum şi la posibilităţile de cooperare cu organele locale în ce priveşte amenajarea şi întreţinerea acestora;

NESECRET 102 din 275

NESECRET

h) face propuneri pentru achiziţii şi rechiziţii pe plan local, temporare sau definitive, precum şi folosirea unor capacităţi de producţie sau resurse materiale în suplimentarea logisticii de geniu; i) se informează periodic asupra situaţiei logisticii de geniu, ca element al planificării unor operaţii ulterioare; j) primeşte, centralizează şi prezintă toate informaţiile rezultate din analiza situaţiei genistice a zonei de operaţii sau din operaţiile inamicului, care ar putea influenţa îndeplinirea misiunii; k) propune întrebuinţarea forţelor de geniu din subordine pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor atacului nuclear, bacteriologic şi chimic; l) transmite modulului logistic, G4/S4 eventualele cereri de asigurare, completare sau suplimentare cu tehnică şi materiale de geniu; m) coordonează acţiunile elementelor de dispozitiv de geniu constituite din marile unităţi/unităţile/subunităţile de geniu subordonate; n) face propuneri pentru refacerea unor lucrări genistice parţial distruse. 6. Protecţia aeriană Art.315.- Pentru realizarea protecţiei aeriene statul major desfăşoară următoarele activităţi: a) organizează şi conduce permanent cercetarea prin radiolocaţie şi/sau observarea spaţiului aerian; b) organizează lucrul în grafic al staţiilor de radiolocaţie de cercetare, independent sau corelat cu graficul subunităţilor radiotehnice apropiate; c) organizează reţeaua de posturi de observare şi cooperarea acestora cu alte elemente de observare; d) organizează şi realizează primirea şi transmiterea semnalului de înştiinţare despre pericolul aerian, precum şi transmiterea semnalelor de recunoaştere vizuală a aviaţiei proprii, ziua şi noaptea cât şi prin radiolocaţie; e) stabileşte/comunică semnalul pentru alarmarea comandantului propriu şi modul de transmitere a acestuia; f) stabileşte măsuri concrete pentru mascarea şi dispersarea elementelor de dispozitiv şi adăpostirea personalului; g) organizează şi conduce focul antiaerian, atât cu armamentul specializat, cât şi cu armamentul automat de infanterie, pentru apărarea antiaeriană nemijlocită a comandamentului propriu; h) stabileşte măsurile necesare pentru înlăturarea efectelor loviturilor din aer şi refacerea capacităţii de luptă a comandamentului. 7. Apărarea N.B.C. Art.316.- (1) Apărarea NBC este o componentă a protecţiei forţelor şi reprezintă totalitatea măsurilor destinate apărării împotriva atacurilor cu armele de distrugere în masă chimice, biologice, radiologice şi nucleare - ADMCBRN sau a NESECRET 103 din 275

NESECRET

riscurilor rezultate din evenimentele emisiile altele decât atacul - EADA şi acţiunilor teroriste. (2) Apărarea NBC cuprinde activităţi privind: a) organizarea supravegherii şi avertizării despre pericolul atacurilor cu ADMCBRN sau evenimentelor EADA; b) stabilirea măsurilor pentru descoperirea şi raportarea contaminării RBC; c) stabilirea măsurilor de protecţie nucleară, biologică şi chimică a personalului, tehnicii şi echipamentelor; d) organizarea executării cercetării nucleare, biologice şi chimice; e) reducerea sau anularea consecinţelor efectelor atacurilor cu ADMCBRN şi a evenimentelor EADA asupra forţelor proprii; f) măsurile care permit unităţilor şi subunităţilor să acţioneze eficient în condiţii/medii CBRN. (3) Comandantul, prin statul major, realizează şi menţine capabilitatea de apărare nucleară, biologică şi chimică a marii unităţi/unităţii. (4) Conducerea şi coordonarea măsurilor de apărare nucleară, biologică şi chimică se realizează de către statul major sau modulele/ofiţerii cu apărarea nucleară, biologică şi chimică. (5) Pentru conducerea şi realizarea eficientă a apărării nucleare, bacteriologice şi chimice a unităţilor şi subunităţilor statul major desfăşoară următoarele activităţi: a) descoperă şi propune măsuri pentru neutralizarea capabilităţilor CBRN ale inamicului; b) planifică măsurile de apărare nucleară, biologică şi chimică; c) conduce şi coordonează măsurile de apărare nucleară, biologică şi chimică, cu delegarea responsabilităţilor pentru controlul realizării acestora înainte, pe timpul şi după atacul inamicului; d) avertizează şi raportează datele despre atacurile cu ADMCBRN şi evenimentele EADA; e) aplică măsurile de prim ajutor, autoajutor şi ajutor reciproc şi tratament al răniţilor în condiţii/medii CBRN; f) planifică şi coordonează decontaminarea personalului, a celui sub tratament medical, echipamentelor, clădirilor, materialelor şi porţiunilor de teren contaminate; g) conduce cercetarea nucleară, biologică şi chimică; h) instalează un sistem eficient de comunicaţii şi informatică pentru conducerea apărării nucleare, biologice şi chimice. 8. Protecţia împotriva sistemelor incendiare Art.317.- Protecţia împotriva mijloacelor incendiare se organizează în scopul: a) apărării forţelor şi dispozitivelor împotriva efectelor armelor şi muniţiilor incendiare; b) evitării, evaluării, controlului, limitării şi înlăturării efectelor incendiilor în dispozitivul forţelor proprii; NESECRET 104 din 275

NESECRET

c) ieşirii din raioanele în care se produc incendii de mari proporţii. Art.318.- Pentru pregătirea şi desfăşurarea activităţilor de protecţie împotriva mijloacelor incendiare, statul major execută următoarele: a) descoperă pregătirea inamicului pentru întrebuinţarea mijloacelor incendiare; b) previne forţele proprii despre pericolul întrebuinţării de către inamic a mijloacelor incendiare; c) realizează protecţia nemijlocită a forţelor proprii împotriva urmărilor atacului cu arme şi muniţii incendiare; d) realizează un sistem eficient de avertizare; e) transmite misiuni la unităţile şi subunităţile subordonate; f) evaluează impactul mijloacelor incendiare asupra mediului şi operaţiei forţelor proprii şi propune măsuri de corectare/actualizare. 9. Protecţia informaţiilor Art.319. - Conducerea protecţiei informaţiilor reprezintă ansamblul operaţiilor şi măsurilor organizatorice, informaţionale şi tehnice întreprinse pentru procesarea şi transmiterea în siguranţă a informaţiilor, pentru elaborarea şi exploatarea corectă a documentelor, mijloacelor şi materialelor de conducere în secret a forţelor, în vederea asigurării accesului autorizat şi ierarhizat la informaţii şi a controlului informaţiilor destinate activităţii de informare publică, precum şi pentru realizarea disimulării informaţionale şi desfăşurarea activităţii de penetrare a cifrurilor şi codurilor adversarului. Art.320. - (1) Obiectivele protecţiei informaţiilor constau în: a) asigurarea confidenţialităţii; b) facilitarea accesului autorizat şi interzicerea celui neautorizat la acestea; c) permisivitatea informaţiei destinate publicităţii; d) protecţia fizică şi criptologică a surselor, obiectivelor, canalelor şi informaţilor; e) penetrarea măsurilor de protecţie ale adversarului. (2) Principala componentă a protecţiei informaţiilor o reprezintă activitatea criptologică şi realizarea/utilizarea componentei militare a cifrului de stat. 10. Protecţia medicală şi sanitar veterinară Art.321. - (1) Conducerea protecţiei medicale şi sanitar veterinare se realizează pe baza planului de operaţie şi a precizărilor comandantului, precum şi a datelor despre situaţie trimise de medicul şef al marii unităţi şi unităţii. (2) Pentru conducerea activităţilor de protecţie medicală şi sanitar veterinară, statul major desfăşoară următoarele activităţi: a) analizează situaţia strategică, operativă sau tactică, starea sanitară, epidemiologică şi epizootică, dispunerea şi posibilităţile formaţiunilor medicale subordonate; NESECRET 105 din 275

NESECRET

b) elaborează documentele operative şi transmite subordonaţilor măsurile de asigurare medicală şi sanitar veterinară; c) controlează activitatea formaţiunilor medicale şi veterinare; d) organizează evacuarea răniţilor şi a bolnavilor, ajutorul veterinar şi evacuarea animalelor de serviciu bolnave; e) organizează protecţia medicală a forţelor; f) organizează aprovizionarea marilor unităţi şi unităţilor subordonate cu materiale sanitare, sanitar veterinare şi farmaceutice, cu sânge, substituenţi de sânge, seruri, vaccinuri, antidoturi, oxigen. 11. Protecţia mediului Art.322. - Măsurile generale de protecţia mediului se aplică la toate eşaloanele şi în toate formele operaţiei militare şi se realizează prin: a) respectarea legislaţiei şi reglementărilor internaţionale de mediu; b) planificarea protecţiei mediului; c) gestionarea riscului de mediu şi evaluarea acestuia pe timpul desfăşurării operaţiei; d) asigurarea reducerii riscului pentru mediu fără însă a fi afectată îndeplinirea misiunii; e) refacerea factorilor de mediu afectaţi după încheierea operaţiei; f) planificarea instrucţiei de mediu. 12. Protecţia muncii Art.323. -(1) Protecţia muncii constituie un ansamblu de măsuri şi activităţi care se realizează în scopul asigurării securităţii şi sănătăţii personalului participant la operaţie, prin identificarea şi înlăturarea tuturor factorilor de risc, de accidentare şi de îmbolnăvire profesională în activitatea de serviciu. (2) Comandanţii/şefii asigură evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea personalului în vederea stabilirii măsurilor de prevenire, incluzând alegerea/utilizarea echipamentelor tehnice, a substanţelor chimice şi a preparatelor utilizate, precum şi amenajarea locurilor de muncă. (3) Comandanţii/şefii stabilesc măsurile tehnice şi organizatorice de protecţie a muncii, corespunzător condiţiilor specifice şi factorilor de risc identificaţi, pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii fizice şi mentale a personalului. 13. Activitatea de informare şi relaţii publice

NESECRET 106 din 275

NESECRET

Art.324. - (1) Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de informare şi relaţii publice, modulul/ofiţerul de informare şi relaţii publice desfăşoară următoarele: a) identifică nevoile informaţionale ale forţelor proprii, elaborează materiale de informare, le prezintă comandantului pentru aprobare şi întreprinde măsuri pentru a fi aduse la cunoştinţa personalului b) elaborează raportul de evaluare a activităţii de informare şi relaţii publice, precum şi estimarea de relaţii publice; c) întocmeşte Anexa „I” la Planul de operaţii; d) actualizează permanent informaţiile în legătură cu evenimentele legate de acţiunile în desfăşurare şi prezintă elementele necesare elaborării cursurilor operaţiilor militare; e) elaborează mesajele care se transmit şi le pune de acord cu modulul CIMIC şi ofiţerul cu operaţiile psihologice; f) elaborează şi operaţionalizează planul de comunicare pentru situaţii de criză; g) elaborează documentele de pregătire a comandantului pentru întilnirile cu mass-media; h) transmite eşalonului de informare şi relaţii publice superior informări şi rapoarte de evaluare ale activităţiilor desfăşurate; i) identifică locaţia Centrului de Informare a Presei şi întreprinde măsuri pentru amenajarea, utilarea şi funcţionarea acestuia. (2) Desfăşoară activităţi în următoarele domenii: informarea personalului militar; informarea publicului civil; informarea în mediul internaţional; gestionarea mediatică a crizelor şi a conflictelor de mică şi mare intensitate; relaţiile organismului militar cu societatea civilă şi cu instituţiile statului de drept. (3) Conducerea relaţiilor publice presupune parcurgerea următoarele etape: identificarea problemei; cercetarea/depistarea faptelor; planificarea; comunicarea; evaluarea. 14. Asigurarea topogeodezică Art.325. - Pentru conducerea asigurării topogeodezice, comandamentul prin structura/ofiţerul de specialitate sau statul major desfăşoară următoarele activităţi: a) studierea şi cunoaşterea permanentă a gradului de asigurare topogeodezică a forţelor, precum şi a zonei în care acestea urmează să desfăşoare operaţii militare; b) asigurarea stocurilor de produse, tehnică şi materiale topogeodezice a marilor unităţi şi unităţilor pentru zonele/raioanele/fâşiile de responsabilitate; c) organizarea aprovizionării marii unităţi şi/sau unităţii cu produse, tehnică şi materiale topogeodezice; d) cunoaşterea situaţiei topogeodezice a marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor subordonate sau puse la dispoziţie - atelier topogeodezic, depozite de produse, tehnică şi materiale topogeodezice, subunitatea NESECRET 107 din 275

NESECRET

carto-fotogrammetrică mobilă, stabilirea misiunilor ce le revin şi conducerea lor în operaţie; e) organizarea executării lucrărilor topogeodezice şi de imprimare a produselor topogeodezice; f) organizarea şi conducerea cercetării topogeodezice; g) participarea la elaborarea misiunilor de fotografiere aeriană de cercetare, studierea fotografiilor/filmelor realizate şi prezentarea concluziilor şi măsurilor ce trebuie luate; h) organizarea corectării operative a hărţilor topografice militare, pe baza cercetării topogeodezice proprii şi a celorlalte genuri de arme; i) organizarea asigurării cu date topogeodezice, la densitatea necesară, a marilor unităţi/unităţilor; j) organizarea asigurării produselor topogeodezice pentru activităţile de pregătire pentru luptă ale marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor subordonate; k) executarea pregătirii topogeodezice a comandamentului propriu şi coordonarea pregătirii topogeodezice a structurilor subordonate; l) organizarea şi executarea controlului asigurării topogeodezice a operaţiei militare a marilor unităţi şi unităţilor subordonate. 15. Asigurarea hidrometeorologică Art.326. - (1) Comandamentele de la toate nivelurile asigură cunoaşterea datelor şi informaţiilor referitoare la situaţia hidrologică, meteorologică, la prognoza hidrometeorologică şi a altor fenomene naturale. (2) Datele şi informaţiile privind situaţia hidrometeorologică existentă şi de perspectivă se obţin de către modulele specializate şi de către modulele informaţii şi modulele operaţii, care le analizează şi-i propun comandantului măsurile ce trebuie luate pentru pregătirea şi desfăşurarea operaţiilor militare. (3) Măsurile şi activităţile pe linie hidrometeorologică prevăzute pentru asigurarea operaţiilor şi de protecţie a forţelor se înscriu în planurile şi ordinele de operaţii. 16. Asigurarea cu resurse umane Art.327. - (1) Asigurarea cu personal constă în totalitatea măsurilor şi operaţiilor organizate şi desfăşurate pentru realizarea necesarului de efective a marilor unităţi şi unităţilor ca urmare a pierderilor suferite în operaţiile desfăşurate. Aceasta presupune ţinerea evidenţei privind existentul, deficitul, gradul de completare şi pierderile în personal, nominal la unităţi şi subunităţi şi numeric la comandamentele de mari unităţi şi eşaloanele superioare acestora, precum şi elaborarea şi transmiterea cererilor de completare, primire şi repartiţie a efectivelor destinate pentru completări.

NESECRET 108 din 275

NESECRET

(2) Asigurarea cu personal se organizează pe baza dispoziţiilor eşalonului superior şi a deciziei comandantului şi se execută de către statul major împreună cu şefii de module, prin modulul de specialitate. (3) Investigaţiile psihomorale desemnează un ansamblu de operaţii desfăşurate de structurile specializate în scopul: a) diagnosticării disfuncţiilor de ordin psihic şi psihosocial la nivel individual, respectiv de grup; b) intervenţiei de specialitate pentru optimizarea gestionării resurselor umane; c) evaluării parametrilor psihomorali; d) consilierii pe probleme psihosociale a comandanţilor. 17. Asistenţa juridică Art.328. - (1) Pentru îndeplinirea misiunii primite, fiecare comandant va alege soluţia optimă din punct de vedere al eficienţei operaţiei militare, dar care trebuie să fie compatibilă cu dreptul internaţional aplicabil în conflictele armate, cu legislaţia internă în vigoare şi cu regulamentele militare. (2) Ca urmare, în stabilirea concepţiei operaţiei, comandantul trebuie să ţină seama de preţul previzibil al acţiunilor pe care urmează să le desfăşoare forţele din subordine, adică pierderile probabile proprii, ale populaţiei civile, pagubele materiale în raport cu avantajul militar aşteptat. Totodată, în luarea deciziei, fiecare comandant va urmări ca aceasta să fie conformă cu cadrul legal instituit prin normele de drept internaţional, să prezinte minimum de pericole civile din zonă, astfel încât să se reducă pe cât posibil pierderile inutile. (3) Pentru aceasta, activitatea de asistenţă juridică trebuie să urmărească în principal: a) dacă aceasta este compatibilă cu dreptul războiului - sunt interzise, de exemplu, misiunile de represalii, cele prin care se ordonă să nu existe supravieţuitori etc.; b) să se clarifice care sunt obiectivele militare asupra cărora se acţionează şi acestea să se delimiteze strict de populaţia şi de bunurile civile, asupra cărora atacurile sunt interzise; c) modul cum se asigură protecţia victimelor de război; d) modalităţile de cooperare cu autorităţile civile din zonă în asigurarea protecţiei civile; e) stabilirea unor eventuale contacte non-ostile cu inamicul - armistiţii locale, înţelegeri; f) modalităţile de asigurare a mijloacelor pentru asigurarea operaţiilor şi protecţia forţei; g) stabilirea unor reguli clare privind atitudinea faţă de populaţia civilă, faţă de bunurile culturale, faţă de mijloacele şi persoanele aflate sub protecţie specială - sanitare, religioase, reprezentanţi ai Comitetului Internaţional de Cruce Roşie, ziarişti etc.; NESECRET 109 din 275

NESECRET

h) modul cum vor fi trataţi prizonierii de război, statutul refugiaţilor, evacuarea răniţilor etc.; i) corelarea necesităţilor militare cu restricţiile impuse de dreptul conflictelor armate.

18. Asistenţa religioasă Art.329. - (1) Asistenţa religioasă reprezintă ansamblul de acţiuni specifice desfăşurate în scopul cultivării valorilor religios-morale, patriotice, etice şi civice în vederea realizării şi menţinerii unui moral corespunzător militarilor. Se organizează şi se realizează de către clerul militar, conform dispoziţiilor eşalonului superior şi deciziei comandantului. (2 ) Asistenţa religioasă se realizează prin: a) pastoraţie individuală adecvată; b) rostirea de predici în vederea îmbărbătării militarilor, fortificării voinţei, curajului şi a sentimentului patriotic; c) oficierea de slujbe religioase pentru întărirea credinţei. SECŢIUNEA a 10 - a Activităţile comandamentului pentru asigurarea financiar-contabilă Art.330.- (1) Activitatea financiar contabilă se realizează pe baza legislaţiei, principiilor şi regulilor specifice domeniului finanţe publice. (2) Activitatea financiar contabilă se organizează pe baza dipoziţiilor eşalonului superior şi a deciziei comandantului şi se execută de către modulul de specialitate care desfăşoară următoarele activităţi: a) cererea, repartizarea şi utilizarea creditelor bugetare; b) încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor; c) organizarea şi conducerea contabilităţii; d) organizarea şi exercitarea controlului financiar preventiv propriu; e) stabilirea şi plata drepturilor băneşti cuvenite personalului militar şi civil. CAPITOLUL V Documente ce se elaborează de către comandamente pentru exercitarea conducerii operaţiilor militare SECŢIUNEA 1 Conţinutul documentelor pentru conducere întocmite de modulele comandamentului şi de reprezentanţi NESECRET 110 din 275

NESECRET

1. Modulul personal, G1/S1 Art.331. - În cadrul modulului personal se întocmesc următoarele documente: a) ordinul de personal/anexa “A” - personal - la ordinul de operaţie; b) planul de activitate; c) extras din planul de control. Art.332. – (1) Ordinul de personal/Anexa“A” - personal - la ordinul de operaţie se întocmeşte sub formă de text şi i se pot anexa tabele, calcule justificative etc. Reprezintă instrucţiunile comandantului, dacă nu au fost inserate în ordinul de operaţie pe linie de personal, către marile unităţi, unităţile şi subunităţile subordonate. (2) Este structurat în 5 puncte - situaţia, misiunea, execuţia, sprijinul logistic, comanda şi comunicaţiile, se semnează de către şeful de stat major şi şeful modulului/ofiţerul cu personalul şi detaliază concepţia sprijinului operaţiei pe linie de personal. (3) Ordinul cuprinde: a) raioanele/locurile de dispunere ale unităţilor şi subunităţilor de completare şi modul de înlocuire a personalului; b) dispunerea comandamentelor teritoriale, permanenţelor şi bazelor de instrucţie; c) odihna şi refacerea personalului; d) moralul personalului; e) completarea pierderilor; f) numiri în funcţii şi înaintări în grad; g) evaluarea personalului; h) înaintarea rapoartelor şi cererilor; i) alte informaţii necesare. 2. Modulul informaţii, G2/S2 Art.333.- În cadrul modulului informaţii/cercetare se întocmesc următoarele documente: a) ordinul pentru informaţii/anexa “B” - informaţii - la ordinul de operaţie; ordinul pentru protecţia informaţiilor/anexa „B1- protecţia informaţiilor la ordinul de operaţii; ordinul pentru război electronic/anexa “B” 2 - război electronic - la ordinul de operaţie; ordinul pentru securitatea operaţiei/anexa “S” la ordinul de operaţie; b) planul de procurare a informaţiilor; c) ordinul preliminar; d) ordinul fragmentar; e) planul de activitate; f) extras din planul de control; g) registrul cu evidenţa informaţiilor primite /difuzate. Art.334. - (1) Planul de procurare a informaţiilor (anexa nr. 26) se redactează de şeful modulului informaţii, sub formă de text sau tabelară, se semnează de şeful de NESECRET 111 din 275

NESECRET

stat major şi se aprobă de comandant; este însoţit de alte documente sub formă de tabele, scheme, cuprinse în livret/carnetul de campanie şi are un rol explicativ; elaborarea lui începe pe timpul iniţierii planificării operaţiei şi se completează pe timpul ducerii operaţiei; pe baza nevoilor de informaţii, se transmit misiuni specifice unităţilor/subunităţilor de cercetare sau de alte arme - anexa “B” - informaţii, la ordinul de operaţii. (2) Planul de procurare a informaţiilor acoperă nevoile de informaţii pentru o operaţie militară şi poate fi modificat pe timpul desfăşurării acesteia. (3) Nevoile de informaţii la care s-a dat răspuns sau care încetează să aibă aplicabilitate sunt excluse din acest plan; nevoile de informaţii noi se pot completa pe măsură ce posibilităţile şi vulnerabilităţile inamicului se modifică; analiza acestora impune actualizarea continuă a planului, ordinelor şi cererilor către modulele de informaţii şi unităţile/subunităţile de cercetare. Art.335. - (1) Anexa “B” - informaţii militare, la ordinul de operaţii (anexa nr. 9), se întocmeşte la toate eşaloanele pe baza concepţiei operaţiei şi ordinului primit de la eşalonul superior şi reprezintă documentul care detaliază concepţia de sprijin pe linie de informaţii/cercetare. (2) Anexa transmite instrucţiunile comandantului către structurile din subordine. (3) Aceasta se întocmeşte grafic. La ea se pot adăuga scheme şi tabele, se semnează de şeful de stat major şi şeful modulului informaţii/cercetare. (4) Anexa “B” - informaţii militare, la ordinul de operaţii cuprinde: situaţia; misiunea; execuţia; sprijinul logistic; comanda şi comunicaţiile. (5) Situaţia cuprinde: situaţia iniţială; efectele terenului şi a stării vremii asupra operaţiei; varianta acţională probabilă a inamicului; evaluarea inamicului. (6) Situaţia iniţială cuprinde: a) aliniamentul de contact; b) raioanele şi locurile de dispunere a unor forţe şi mijloace descoperite; c) alte date şi informaţii despre inamic inclusiv despre sistemele electronice. (7) Evaluarea inamicului cuprinde: a) evaluarea grupării de forţe şi mijloace a inamicului pe baza informaţiilor obţinute; b) evaluarea posibilităţilor acţionale ale inamicului în prezent şi până trece la îndeplinirea noii misiuni. (8) Cursul probabil al operaţiei inamicului cuprinde: a) dispozitivul; b) misiuni; c) aspectele principale ale manevrei pe timpul desfăşurării operaţiei; d) ruperea apărării, respingerea contraloviturilor/contraatacurilor, introducerea forţelor de angajare ulterioară şi sprijin, a forţelor de rezervă pe timpul operaţiilor ofensive sau executarea contraloviturii/contraatacului; e) obiective din dispozitivul forţelor proprii ce sunt vizate a fi lovite pe timpul desfăşurării operaţiei; NESECRET 112 din 275

NESECRET

f) direcţii de ofensivă/de interzis; g) direcţii şi aliniamente de acţiune a aviaţiei şi elicopterelor de luptă; h) raioanele de dispunere, traiectul de zbor şi raioanele/obiectivele de întrebuinţare a trupelor aeropurtate şi aeromobile; i) sisteme de cercetare - lovire de înaltă precizie; j) aliniamente probabile până la care inamicul poate lovi forţele proprii; k) elemente ale operaţiilor de război radioelectronic şi influenţare psihologică; l) elemente ale dezinformării efectuate de inamic; m) alte date specifice care influenţează operaţia. (9) Misiunea cuprinde misiunile marilor unităţi, unităţilor sau subunităţilor pentru culegerea informaţiilor. (10) Execuţia cuprinde: elementele din concepţie; concepţia de organizare a sistemului informaţional; protecţia informaţiilor; măsurile referitoare la modul de întrebuinţare a personalului, documentelor şi materialelor; protecţia informaţiilor. (11) Elementele din concepţie se referă la: a) limita dinainte a apărării sau aliniamentul de atac; b) itinerare/fâşii de deplasare; c) fâşia/raionul zonei de operaţie; d) fâşii, raioane, locuri de dispunere a forţelor şi mijloacelor subordonate marii unităţi/unităţii; e) fâşii, raioane, locuri de dispunere a structurilor de cercetare si război electronic ce execută operaţii în sprijinul operaţiei marii unităţi/unităţii sau ale eşalonului superior dispuse în zona de operaţie proprie; f) raioanele de întrebuinţare a desantului aerian şi misiunile acestuia; g) punctele de comandă ale eşalonului superior, vecinilor, sau altor structuri cu care se cooperează; h) traseul aliniamentelor de apărare/misiunilor stabilite şi dinamica acestora; i) aliniamentele şi direcţiile de contralovituri/contraatac - în apărare; j) aliniamentele şi misiunile de introducere în operaţie a forţelor de sprijin a forţelor de pe direcţia principală de efort, a rezervei şi direcţia de acţiune - în ofensivă; k) sectorul de rupere; l) operaţii de război electronic; m) alte elemente semnificative din concepţie. (12) Concepţia de organizare a sistemului informaţional cuprinde: a) zona de responsabilitate informativă; b) zona de interes informativ; c) repartiţia responsabilităţilor informative, zonelor de responsabilitate informativă pentru marile unităţi/unităţile subordonate; d) raioane, obiective, direcţii de operaţii pentru unităţile/subunităţile de cercetare şi război electronic; e) elemente de responsabilitate informativă pentru cercetarea de armă; NESECRET 113 din 275

NESECRET

f) locul de dispunere al unităţilor/subunităţilor de cercetare şi război electronic; g) locul de dispunere şi misiunile informative ale forţelor luate în subordine, vecine şi cu care se cooperează; h) locul de dispunere a resursei de aviaţie şi întrebuinţarea acesteia în misiuni de cercetare; i) manevra forţelor şi mijloacelor pe timpul desfăşurării operaţiei; j) alte date ce completează concepţia de organizare a sistemului informaţional. (13) Măsurile referitoare la modul de întrebuinţare a personalului, documentelor şi materialelor definesc, modifică sau completează procedurile de operare standard existente, dacă este nevoie, pe întreaga durată a operaţiei. Spre exemplu: a) aspecte referitoare la prizonierii de război, dezertori, repatriaţi, refugiaţi, localnici sau alte persoane; b) planuri privind modul de gestionare a unor probleme de segregaţie rasială, religioasă, etc. şi modalităţile exploatare a acestora ca surse de informaţii; c) documente capturate; d) instrucţiuni de exploatare şi procesare a documentelor capturate, din momentul capturării şi până la recepţia lor de către personalul specializat în domeniul informaţiilor; e) materialul capturat şi documentaţia tehnică aferentă; f) stabilirea destinaţiei, obiectelor şi categoriilor de materiale capturate de la inamic ce vor fi supuse examinării, precum şi instrucţiunilor speciale privind procesarea şi utilizarea lor. (14) Protecţia informaţiilor. În cadrul operaţiilor, unele instrucţiuni şi proceduri specifice personalului cu atribuţii deosebite pot avea un caracter mai restrictiv în ce priveşte distribuirea. Pentru aceasta este necesar să se întocmească un apendice, anexă suplimentară sub denumirea “Măsuri speciale de protecţie a informaţiilor, contraspionaj”, destinat unui număr limitat şi specific de persoane/ adresanţi. (15) Sprijinul logistic. (16) Comanda şi comunicaţiile. (17) Alte date despre elementele cu care se cooperează şi colaborează: a) puncte de comandă ce aparţin altor structuri militare sau administraţiei de stat locale; b) raioane şi obiective din zona de responsabilitate informativă ce se cercetează de eşalonul superior sau alte forţe; c) raioane şi obiective asupra cărora sunt interzise operaţiile de cercetare ale marii unităţi, unităţii prin ordinul eşalonului superior; d) locul de dispunere a unor elemente de cercetare ale eşaloanelor superioare în fâşia marii unităţi sau unităţii; e) alte date. (18) Rapoarte şi distribuirea acestora: NESECRET 114 din 275

NESECRET

a) condiţiile - dată, număr de copii, redactare etc. care reglementează problema rapoartelor informative adresate comandamentului pe întreaga durată a operaţiei; b) perioada de transmitere a rapoartelor de rutină şi distribuirea acestora; c) rapoartele speciale şi de rutină ce diferă faţă de cele cuprinse în procedurile standard de operare/PSO şi care sunt cerute de la unităţile subordonate; d) conferinţe şi întruniri periodice sau speciale ale ofiţerilor de informaţii; e) distribuirea de materiale documentare, de informaţii, fotografii, imagini video, rapoarte informative sau scheme ale structurilor de război; f) dacă este indicat, legături speciale pe linie de informaţii. Art.336. – (1) Ordinul pentru protecţia informaţiilor/anexa B1 - protecţia informaţiilor - la ordinul de operaţie. Poate fi inclus în ordinul pentru informaţii sau se poate emite separat. Se semnează de şeful de stat major şi de şeful structurii de cifru şi cuprinde: situaţia; misiunea; execuţia; sprijinul logistic; comanda şi comunicaţiile. (2) Situaţia cuprinde: posibilităţile inamicului de culegere a informaţiilor; posibilităţile de perturbare a transmisiilor de mesaje; măsuri de contracarare a acestor posibilităţi. (3) Misiunea - primită sau dedusă. (4) Execuţia cuprinde: organizarea, realizarea şi funcţionarea legăturilor cifrate, secretizate şi codificate, pe timpul pregătirii şi ducerii operaţiei; sisteme criptografice şi modalităţile de utilizare a acestora - materiale de cifru; chei de lucru pentru aparatura de secretizare şi de calcul; tabele de convorbiri şi chei de codificare; termene de schimbare a cheilor şi măsuri ce se iau în cazul pierderii sau compromiterii acestora etc.; sistemul de codificare şi modul de utilizare a hărţilor topografice; măsurile organizatorice, informaţionale şi tehnice pentru asigurarea protecţiei informaţiilor, inclusiv protecţia mijloacelor electronice de radiaţii parazite; măsuri organizatorice de asigurare a protecţiei informaţiei în lucrul cu documentele secrete şi în activitatea de informare publică cu conţinut militar. (5) Sprijinul logistic. (6) Comanda şi comunicaţiile cuprinde: a) instrucţiuni privind comunicaţiile; b) termenele de înaintare a sintezelor/rapoartelor; c) instrucţiuni privind clasificarea, declasificarea. Art.337. – (1) Ordinul pentru securitatea operaţiei/anexa “S” - securitatea operaţiei - la ordinul de operaţie (anexa nr. 15), se întocmeşte de modulul G2/S2 şi modulul G3/S3 în cooperare şi cu celelalte module, se semnează de şeful de stat major şi cuprinde: situaţia; misiunea; execuţia; sprijinul logistic; comanda şi comunicaţiile. (2) Situaţia cuprinde: a) forţele inamicului; se includ toate informaţiile care afectează siguranţa operaţiilor, măsuri/acţiuni care nu sunt expuse în capitolul 1 al ordinului de operaţie sau care necesită detalii suplimentare, detalii privind mijloacele inamicului de obţinere a informaţiilor, de supraveghere/observare, de stabilire şi identificare a NESECRET 115 din 275

NESECRET

obiectivelor, mijloacelor de cercetare etc., şi situaţia acţiunilor subversive; se subliniază activităţile curente desfăşurate de inamic şi capacităţile de potenţial ale acestuia, posibilităţile acestuia de a desfăşura acţiuni subversive; se detaliază posibilităţile inamicului de a desfăşura operaţii speciale; b) informaţiile militare; supravegherea şi cercetarea terestră care includ observarea vizuală, prin patrulare, date despre radarele terestre, informaţii despre senzorii tereştrii nesupravegheaţi etc.; recunoaşterea şi supravegherea aeriană care includ incursiuni, supraveghere la punct fix, avioane fără pilot, zboruri la joasă înălţime, cercetare prin satelit şi fotografii aeriene; altele - transfugi, refugiaţi, localnici etc; c) subversiune; acestea vizează propaganda, terorismul, politica; d) război electronic; măsuri de sprijin al războiului electronic; contramăsuri electronice - bruiaj, distrugeri etc; e) terenul; se detaliază modalităţile în care terenul ar putea afecta culegerea de informaţii, supravegherea, stabilirea obiectivelor, cercetarea inamicului, capacităţile şi măsurile de siguranţă a operaţiilor desfăşurate de forţele proprii. f) starea vremii; cum sunt afectate acţiunile forţelor proprii şi ale inamicului de starea vremii; g) spaţiul şi timpul; cum afectează timpul şi spaţiul acţiunile inamicului şi măsurile de siguranţă a forţelor proprii; timpul în care inamicul îşi adună şi îşi desfăşoară sistemul de comandă şi control; h) slăbiciunile sistemului de informaţii şi de siguranţă ale inamicului; se subliniază slăbiciunile inamicului şi posibilităţile subversive. (3). Misiunea. Precizarea cu claritate şi concizie a sarcinilor şi a scopului general. (4) Execuţia cuprinde: a) concepţia operaţiei; măsurile de siguranţă a operaţiilor ce se găsesc în PSO-uri, precum şi procedurile noi sau revăzute; se enumeră măsurile încredinţate unităţilor ce au primit instrucţiuni speciale; b) sarcini pentru toate unităţile ce asigură siguranţa operaţiilor; stabilesc măsuri suplimentare ce nu sunt cuprinse în PSO-uri şi care trebuie îndeplinite de către toate unităţile din organică şi luate în subordine; aceste măsuri suplimentare sunt destinate contracarării unei ameninţări specifice din partea inamicului; c) măsuri de siguranţă a operaţiilor şi sarcinile pe care anumite unităţi trebuie să le aplice; dacă este necesar se stabilesc, în subparagrafe suplimentare, problemele de importanţă deosebită pentru anumite acţiuni; exemplu - siguranţa fizică a personalului trebuie accentuată în anumite momente şi necesită instrucţiuni speciale. d) instrucţiuni de coordonare; se scoate în evidenţă modul în care pot fi exploatate în folosul propriu, slăbiciunile identificate la inamic; ofiţerul cu contrainformaţiile trebuie să coordoneze cooperarea între unităţi şi alte module ale statului major pentru a planifica şi pregăti contramăsuri împotriva ameninţărilor inamice;

NESECRET 116 din 275

NESECRET

e) contrainformaţii; se evaluează ameninţările pe linie de contrainformaţii; se stabilesc măsuri de siguranţă internă - mânuirea documentelor secrete, compartimentarea muncii etc; f) diverse; se stabilesc alte instrucţiuni speciale, nerezolvate anterior, cum ar fi stabilirea de obiective pe linie de contrainformaţii, cu priorităţi şi dispunere; se inserează lanţul de comandă pe linie de contrainformaţii.

Unităţi Brigada 1

Obiective

Priorităţi

A

1

Dispunere coordonate

B 3 coordonate Brigada 2 Y 1 coordonate P 5 coordonate Tabel (model) cu obiectivele pe linie de contrainformaţii (5) Sprijinul logistic (6) Comanda şi Comunicaţiile. Se includ măsuri de recunoaştere şi legătură, instrucţiuni de identificare, responsabilităţi privind expedierea informaţiilor către ofiţerul de stat major cu contrainformaţiile. Se indică locurile de dispunere a centrelor de colectare a informaţiilor specifice în zona de acţiune. Se listează canalele de raportare a diferitelor tipuri de informaţii solicitate, tipul de rapoarte, frecvenţele şi ordinea priorităţilor Art.338. - (1) Ordinul pentru război electronic/anexa “B” 2 - război electronic - la ordinul de operaţii, se întocmeşte de la eşalon divizie în sus sub formă de text. La acesta se pot adăuga tabele. Se semnează de şeful modulului informaţii şi de cel al structurii război electronic şi cuprinde: situaţia; misiunea; execuţia; sprijinul logistic; comanda şi comunicaţiile. (2) Situaţia se referă la următoarele: a) aliniamentul de contact, liniile de despărţire între marile unităţi şi locul punctelor de comandă ale forţelor proprii şi inamicului; b) situaţia electronică a inamicului, interpretarea tactică a acesteia cu posibilităţile sistemelor sale electronice de a acţiona asupra dispozitivului propriu; c) determinarea ameninţărilor electronice imediate; d) locul punctelor de comandă descoperite şi eşaloanele pe care le deservesc; e) principalele mijloace electronice, vitale, ale inamicului; f) precizarea sistemelor/mijloacelor electronice care urmează să fie neutralizate prin bruiaj sau lovite prin focul artileriei, aviaţiei şi rachetelor, precum şi prin operaţiile forţelor aeropurtate, forţelor aeromobile, grupurilor de cercetare diversiune şi formaţiunilor de apărare - data când se nimicesc, cine participă şi cu ce forţe şi mijloace; g) raioanele în care au fost lansate emiţătoare de bruiaj cu o singură întrebuinţare/staţii de bruiaj portabile; NESECRET 117 din 275

NESECRET

(3) Misiunea. (4) Execuţia: a) elementele principale ale dispozitivului strategic, operativ şi tactic al forţelor proprii, operaţiile şi obiectivele ce vor fi acoperite prin bruiaj de radiolocaţie sau marcarea antiradiolocaţie; b) forţele şi mijloacele de război electronic, organice şi primite ca întărire, raioanele de dispunere de bază şi de rezervă, zonele de acţiune, misiunile şi manevra acestora pe timpul ducerii operaţiei; c) locul elementelor de cercetare electronică şi al celor cu care se cooperează; d) raioanele de folosire a emiţătoarelor de bruiaj cu o singură întrebuinţare/staţii de bruiaj portabile; e) măsurile de război electronic organizate/executate de eşalonul superior, vecinii şi cei cu care se cooperează în folosul marii unităţi; f) rezerva de forţe şi mijloace de război electronic şi raioanele de dispunere ale acestora; g) instrucţiuni de coordonare. (5) Sprijinul logistic. (6) Comanda şi comunicaţiile. Constatările se înscriu într-un registru special destinat, iar concluziile trebuie prezentate zilnic, sau de câte ori este nevoie, şefului de stat major împreună cu propuneri de măsuri pentru înlăturarea indiciilor de demascare a mijloacelor electronice sau cel puţin atenuarea acestora. 3. Modulul operaţii, G3/S3 Art.339. - Pentru conducerea operaţiilor militare, în cadrul modulului operaţii se întocmesc următoarele documente: concepţia operaţiei; planul de operaţie; ordinul de operaţie/ordinul grafic; ordinul preliminar; ordinul fragmentar; ordinul de deplasare; anexă la ordinul de operaţie - pe linie de armă; planul de pază al punctului de comandă; planul de control; planul de activitate. Art.340. - (1) Concepţia este documentul de conducere care realizează prefigurarea normativă a operaţiei şi pe baza căruia se elaborează planul de operaţie de către toate comandamentele. Se întocmeşte pe baza misiunii primite sau deduse, precum şi a estimărilor statului major şi deciziei comandantului. (2) Reprezintă materializarea grafică/text a deciziei comandantului luată pe timpul desfăşurării procesului de planificare. Concepţia se materializează grafic pe hartă cu un eşalon mai jos. (3) Concepţia operaţiei, de regulă, cuprinde: dispozitivul şi cursul probabil al operaţiei inamicului; misiunea reformulată prevăzută în cursul optim; dispozitivul şi cursul operaţiei. (4) Concepţia operaţiei se semnează de către comandant şi se aprobă de către comandantul eşalonului superior. Art.341. - (1) Planul de operaţie (anexa nr. 5) este documentul de comandă folosit pentru conducerea operaţiilor militare. În el se înscrie în detaliu modul de NESECRET 118 din 275

NESECRET

întrebuinţare a forţelor în vederea îndeplinirii misiunii şi reprezintă detalierea concepţiei. Se întocmeşte de modulul operaţii, împreună cu celelalte module, la nivelul tuturor eşaloanelor. Se materializează sub formă grafică şi text, cu un eşalon mai jos . (2) Planul de operaţie este un document de sine stătător la care se anexează ca documente justificative tabele, schiţe, grafice. (3) În scopul asigurării unei clarităţi mai bune a planului de operaţie prin reducerea informaţiilor reprezentate grafic, în special la marile unităţi/unităţile luptătoare, se pot întocmi anexe separate pentru a detalia sprijinul armelor. În această situaţie pe planul de operaţie al modulului G3/S3 se vor trece numai detalii referitoare la acţiunile forţelor luptătoare. (4) Planul se aprobă de către comandantul eşalonului care îl elaborează şi se semnează de către şeful de stat major şi şeful modulului operaţii. (5) Este structurat pe 5 paragrafe, obligatorii. Se admite ca paragraful 4, sprijinul logistic, să conţină doar trimiterea la planul de sprijin logistic. Paragrafele 1a, 1b, 1c, 2, 3 şi 5 trebuie să aibă un conţinut specific pentru fiecare operaţie, chiar dacă pot face referiri şi la alte documente, pentru completarea informaţiilor cuprinse în planul/ordinul curent. (6) Paragraful 2 nu poate fi împărţit în subparagrafe. În conţinutul său nu se admit expresii ca “Nici o schimbare” sau “Nimic deosebit”. Art.342. - Anexele la planul de operaţie pe linie de arme nu trebuie confundate şi nu exclud planurile de operaţie ale unităţilor de armă. Art.343. – (1) Planul de operaţie cuprinde: situaţia; misiunea; execuţia; sprijinul logistic; comanda şi comunicaţiile. (2) Situaţia. Reprezintă o scurtă prezentare a situaţiei generale care asigură înţelegerea situaţiei curente de către comandanţii subordonaţi şi cuprinde: forţele inamicului; forţele proprii; concepţia eşalonului superior; subordonări şi resubordonări/repartiţia forţelor; evaluarea făcută de comandant. (3) Forţele inamicului. Situaţia cuprinde: a) intenţia şi concepţia probabilă a acţiunilor, forma operaţiei, compunerea, tăria estimată, denumirea unităţilor şi marilor unităţi; b) dispunerea, localizarea curentă, dispozitivul probabil de acţiune, operaţiile probabile, etapizarea, termenele, comanda; c) referiri, eventual, la alte documente care să întregească imaginea asupra informaţiilor suplimentare despre inamic. (4) Forţele proprii. Informaţii despre forţele proprii, altele decât cele ce fac obiectul ordinului de operaţie, în special forţele ce ar putea influenţa direct acţiunile comandanţilor subordonaţi. Respectivele forţe sunt acelea ce nu fac parte din compunerea organică sau din cele ce se iau în subordine, în vederea operaţiei prevăzute, dar a căror prezenţă, la un flanc sau în alte zone adiacente, prezintă interes. Se includ în acest capitol acele forţe care trebuie cunoscute de subordonaţi, pentru aşi putea îndeplini misiunile/sarcinile. (5) Concepţia eşalonului superior cuprinde: a) scopul operaţiei, direcţii de efort, etapizarea operaţiei, comanda; NESECRET 119 din 275

NESECRET

b) operaţii pe care le execută în zona/fâşia de responsabilitate a marii unităţi/unităţii; c) situaţia vecinilor şi operaţiile acestora/cele care interesează. (6) Subordonări şi resubordonări/repartiţia forţelor. Sunt incluse unităţile luate în subordine, sau resubordonate/detaşate de la structura de bază, cu specificarea termenului de intrare în vigoare. Aceste date pot fi cuprinse şi într-o anexă separată. În acelaşi timp se pot utiliza ambele metode. (7) Evaluarea făcută de comandant. Este un subparagraf opţional. (8) Misiunea - primită de la eşalonul superior/dedusă. (9) Execuţia. Conţine elementele necesare îndeplinirii cerinţelor operaţiei în sine şi cuprinde un sumar al cursului general al acţiunii ce se intenţionează a se desfăşura, sau concepţia operaţiilor. În subparagrafele adiacente se menţionează, pentru fiecare element din structură participant la operaţie, repartiţia misiunilor specifice care duc nemijlocit la îndeplinirea concepţiei operaţiei, sau care sprijină acţiunile principale. De asemenea, se dau detalii de coordonare sau organizare ce nu au fost date la subparagraful “Repartiţia forţelor”. Instrucţiunile destinate pentru două sau mai multe elemente din organică pot fi prezentate mai concret, în subparagraful final al acestei secţiuni intitulat “Instrucţiuni de coordonare”. Repartiţia forţelor şi mijloacelor, compunerea/organizarea forţelor pentru misiune. Aceste informaţii pot fi incluse şi în acest paragraf sau într-o anexă sub formă de text/grafic. În acest capitol, dacă este necesar, se pot detalia organizarea forţelor, inclusiv a marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor luate în subordine, relaţiile de comandă, denumirea şi statutul comenzii iar, dacă se consideră necesar, numele şi gradul comandanţilor. Cuprinde: intenţia; concepţia operaţiei; misiunile/sarcinile marilor unităţi, unităţilor/subunităţilor luptătoare; misiunile/sarcinile marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor de sprijin de luptă; instrucţiuni de coordonare. (10) Intenţia .Se prezintă cu exactitate intenţia comandantului. (11) Concepţia operaţiei: a) descrie pe scurt modul în care vede comandantul execuţia operaţiei, de la începutul până la finalizarea acesteia; b) realizează detalierea, cu un eşalon mai jos, într-o manieră care să-i ajute pe subordonaţi să se concentreze asupra a ceea ce trebuie făcut pentru obţinerea succesului, astfel ca îndeplinirea misiunii să fie posibilă în timpul disponibil şi în absenţa unor informaţii şi instrucţiuni suplimentare. c) evidenţiază cu claritate fazele/etapizarea operaţiei şi termenele; d) descrie direcţia de acţiune şi schemele de manevră pentru principalele elemente subordonate care sunt destinate să rezolve ceea ce comandantul şi-a propus să realizeze; e) cuprinde planurile generale de utilizare a armamentului şi organizarea sprijinului de foc şi în cazul operaţiilor de desant maritim, planul de operaţie pentru forţa de debarcare; f) descrie zona/fâşia/ raionul de acţiune; g) cuprinde alte priorităţi şi precizări specifice; h) prevede instrucţiuni de apărare, nucleară, biologică şi chimică; NESECRET 120 din 275

NESECRET

i) stabileşte măsurile de mascare. (12) Misiunile/sarcinile marilor unităţi, unităţilor/subunităţilor luptătoare.În subparagrafele adiacente se stabilesc misiuni specifice pentru fiecare structură şi se stabilesc detalii de coordonare şi organizare pentru luptă a forţelor, dacă acest lucru nu s-a făcut în subparagraful “Repartiţia forţelor”. (13) Misiunile/sarcinile marilor unităţi/unităţile/subunităţile de sprijin de luptă. Acest subparagraf se întocmeşte numai în măsura în care este necesar; marile unităţi/unităţile/subunităţile se enumeră în ordinea în care apar în organică/ordinea de bătaie. Acest subparagraf se utilizează numai pentru a stabili acele misiuni pe care marile unităţi/unităţile/subunităţile de sprijin trebuie să le îndeplinească şi care nu sunt menţionate în altă parte. (14) Instrucţiuni de coordonare. Aici se trec instrucţiunile aplicabile la două sau mai multe elemente ale grupării şi de regulă, include linii de despărţire, obiective, aliniamentul de plecare, timpul şi direcţia atacului şi alte elemente specifice necesare pentru coordonarea acţiunilor unităţilor participante la operaţie. De asemenea, pot fi incluse informaţii referitoare la: instrucţiuni pentru transmiterea rapoartelor; momentul probabil al execuţiei; când intră în vigoare ordinul. (15) Sprijinul logistic. Stabileşte elementele administrative şi logistice utilizate în operaţie şi descrie metodele sprijinului logistic pentru operaţia în cauză. De la nivel divizie în sus, acest paragraf poate fi înlocuit de formula “Vezi ordinul de sprijin logistic”. La nivelul B/Dn şi Bg acest paragraf poate elimina necesitatea unui ordin de sprijin logistic. Concepţia include informaţiile necesare pentru a planifica sprijinul logistic al operaţiei. Se face o prezentare de ansamblu a acţiunii din perspectiva logisticii. Cuprinde: servicii şi materiale; evacuarea medicală şi spitalizarea; probleme de personal; probleme de personal; cooperarea civili-militari; diverse. (16) Servicii şi materiale. Menţionează materialele şi serviciile pentru aprovizionare, mentenanţă, transport şi construcţii precum şi alocarea forţei de muncă în scopuri logistice. (17) Evacuarea medicală şi spitalizarea. Prezintă planuri şi proceduri de evacuare şi spitalizare a militarilor şi civililor. (18) Probleme de personal. (19) Cooperarea civili-militari. (20) Diverse. (21) Comanda şi Comunicaţiile. Paragraful cuprinde semnale, instrucţiuni de identificare şi recunoaştere, concepţia privind mijloacele electronice, locul de dispunere a comandamentelor şi deplasarea acestora, semnale şi codificări de legătură. (22) Comandă, Control şi Comunicaţii. Se prezintă informaţii despre: reţeaua permanentă de comandă, control şi comunicaţii; proceduri de operare; constrângeri în utilizarea aparaturii electronice etc. Poate fi necesară întocmirea unei anexe separate sau inserarea unei trimiteri la un plan existent. (23) Comanda. Operaţiile multinaţionale pot avea relaţii de comandă complexe. Ordinul de operaţie să fie specific pentru aceste aranjamente, inclusiv NESECRET 121 din 275

NESECRET

schimbările ce vor avea loc în cazul în care operaţia trece de la o fază la următoarea. Se definesc clar, relaţiile de comandă. Se stabilesc punctele de comandă, punctele de comandă intermediare, cu timpii lor de intrare în funcţiune şi de încetare a funcţionării. Art.344. - (1) Ordinul de operaţie (anexa nr. 5) se elaborează de către modulul operaţii pe baza planului de operaţie sau ordinului de operaţie primit de la eşalonul superior şi se transmite subordonaţilor în vederea planificării şi desfăşurării operaţiilor, la care se anexează ordinele specifice modulelor. (2) Anexele sunt parte integrantă a ordinului de operaţie şi se întocmesc în scopul reduceri conţinutului structurii de bază a ordinului şi pentru a oferi informaţii suplimentare într-un anumit domeniu; acestea trebuie să mărească utilitatea şi claritatea ordinului de bază; informaţiile din anexe nu le repetă pe cele din ordin; atunci când datele înscrise în paragrafele/subparagrafele “Ordinului de operaţie” conţin suficiente detalii, nu este obligatorie întocmirea tuturor anexelor prevăzute această situaţie este caracteristică, de regulă, eşaloanelor tactice - batalion, brigadă. (3) Ordinul de operaţie va fi însoţit de anexe pentru următoarele domenii: personal; informaţii; război electronic; sprijin de foc; operaţii; artilerie; apărare antiaeriană; geniu; mascare; apărare nucleară, biologică şi chimică; protecţie psihologică; sprijin logistic; relaţii militari-civili; comunicaţii şi informatică; juridic; financiar; relaţii cu publicul; reguli de angajare; securitatea operaţiei; poliţie militară; deplasare. (4) La redactarea ordinului de operaţie participă toţi factorii de răspundere din comandament, dar sarcina centralizării informaţiilor şi elaborării unitare a documentului revine modulului operaţii. (5) Caracteristicile ordinului de operaţie: abordarea situaţiilor critice şi a premiselor acestora; evitarea ordinelor neclare; echilibrul; simplitatea; concizia; claritatea; acurateţea. Art. 345 – (1) Ordinul grafic (anexa nr. 6) se elaborează de către modulul operaţii pe baza planului de operaţie şi se transmite subordonaţilor în vederea planificării şi desfăşurării operaţiilor. (2) Conţine prevederi asemănătoare cu ordinul de operaţie. Acestea se structurează în 5 puncte. (3) Se întocmeşte grafic şi text şi oferă o vizualizare generală a operaţiei, schemei de manevră şi concepţiei generale. (4) Ordinul grafic se elaborează, de regulă, când timpul la dispoziţie pentru planificarea operaţiilor militare este scurt, pe timpul ducerii operaţiilor curente sau când comandantul vrea să se asigure că toate marile unităţi/unităţile subordonate au înţeles schema generală de manevră. (5) Informaţiile care nu pot fi reprezentate grafic se redactează în scris, în partea de text a documentului. Acestea, de regulă, pot fi: concepţia operaţiei; misiunile; planul general de sprijin cu foc; instrucţiunile de coordonare. (6) Organizarea sprijinului logistic se prezintă într-o schemă separată sau sub formă de anexă. Se semnează de şeful de stat major şi şeful modulului operaţii. NESECRET 122 din 275

NESECRET

Art.346. - (1) Ordinul preliminar (anexa nr. 4) este documentul prin care se transmit marilor unităţi/unităţilor subordonate cele mai urgente măsuri pentru trecerea la îndeplinirea unei misiuni şi/sau datele esenţiale ale următoarei misiuni/operaţii, în scopul de a asigura acestora timpul necesar pentru luarea măsurilor ce se impun în vederea pregătirii şi îndeplinirii acesteia. (2) Se întocmeşte în cadrul modulului operaţii şi se semnează de către comandantul marii unităţi/unităţii. Pe exemplarul numărul 2 care rămâne la marea unitate/unitate semnează, pentru conformitate, şeful de stat major. (3) Se elaborează pe timpul iniţierii planificării pe baza precizărilor comandantului şi de regulă, cuprinde o frază cu scopul indicării unei sarcini ori necesităţii specifice adresate comandanţilor sprijiniţi şi celor ce sprijină, cum ar fi termenul maxim până la care recepţionează estimarea comandantului şi estimarea desfăşurării preliminare. Are următoarea compunere: situaţia; misiunea; execuţia; sprijinul logistic; comanda şi comunicaţiile. (4) Situaţia cuprinde o scurtă prezentare a situaţiei, incluzând: a) situaţia politică şi situaţia forţelor inamicului în zona de operaţii; b) acţiunile şi atitudinile ce se aşteaptă din partea naţiunilor prietene; c) sursa, timpul şi cantitatea principalelor forţe combatante la dispoziţie pentru planificare, sau solicitarea evaluării comandantului privind forţele şi necesarul de transport strategic/operativ; d) presupuneri/estimări ce ar putea influenţa semnificativ planificarea comandantului. (5) Misiunea. Se face o prezentare concisă a misiunii de îndeplinit şi a scopului acesteia. (6) Execuţia cuprinde: intenţia comandantului pentru operaţie; instrucţiunile de coordonare. (7) Intenţia comandantului pentru operaţie, respectiv: a) concepţia operaţiei, asigură toate detaliile disponibile, care pot fi transmise în ordinul preliminar; dacă comandantul care emite ordinul preliminar doreşte să fie avute în vedere anumite faze sau cursuri de acţiune, le menţionează în text; aşa încât comandantul sprijinit să dezvolte cursul de acţiune pe care-l consideră corespunzător; b) misiunile/sarcinile probabile pentru unităţile luptătoare; c) informaţiile referitoare la sarcinile de îndeplinit de către unităţi; d) misiunile/sarcinile probabile pentru unităţile de sprijin de luptă ; (8) Instrucţiunile de coordonare cuprind orice informaţie disponibilă la momentul emiterii ordinului cum ar fi: a) nevoile de informaţii critice ale comandantului; b) o variantă de calcul a timpului utilizabilă în planificarea operaţiei. (9) Pe timpul executării calcului timpului se au în vedere: a) adunarea echipei de întocmire a ordinului - inclusiv locul şi participanţii; b) deplasările, inclusiv nivelurile sau gradele de notificare a deplasării.

NESECRET 123 din 275

NESECRET

(10) Data prevăzută pentru începerea execuţiei, ziua Z – poate fi şi aproximativă dar este necesară comandantului şi statul major pentru calculul iniţial al timpului, durata estimativă a operaţiei. (11) Constrângerile operaţionale cunoscute, exemplu: restricţii de survol; nevoi de deminare a porturilor; limitarea mişcărilor; cercetarea etc. (12) Precizări privind regulile de angajare. (13) Instrucţiuni de monitorizare şi coordonare către comandantul care asigură sprijinul, din partea comandantului beneficiar de sprijin. (15) Autorizarea legăturii directe între comandanţi, exemplu - este autorizată legătura directă între…după/nu mai devreme de….. (16) Indicaţii privind: riscul; siguranţa operaţiei; orientarea privind inducerea în eroare; operaţiile psihologice; informaţiile militare; contraspionajul; relaţiile civili - militari, CIMIC; relaţiile publice. (17) Sprijinul logistic cuprinde : transportul; constrângerile logistice cunoscute; codificări; instrucţiuni de raportare; instrucţiuni speciale şi termene pentru trimiterea rapoartelor; instrucţiuni privind clasificarea şi declasificarea documentelor. (18) Comanda şi Comunicaţiile cuprind: instrucţiuni privind comunicaţiile; relaţiile de comandă; codificări; instrucţiuni de raportare; instrucţiuni speciale şi termene pentru transmiterea/înaintarea rapoartelor; instrucţiuni privind clasificarea şi declasificarea documentelor. Art.347. - (1) Ordinul fragmentar, FRAGO (anexa nr. 7), se elaborează în cadrul modulului operaţii şi se transmite marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor, de regulă, pe timpul desfăşurării operaţiilor militare curente, când situaţia nu a înregistrat schimbări majore sau nu este suficient timp la dispoziţie şi conţine toate cele 5 puncte ale ordinului de operaţie cu evidenţierea modificărilor survenite între timp. (2) Reprezintă instrucţiunile comandantului către comandanţii din subordine pentru pregătirea, coordonarea şi executarea misiunii de luptă. (3) Se elaborează text şi i se pot anexa scheme, tabele, grafice. Are o formă scurtă, clară şi concisă, dar nu în detrimentul înţelegerii misiunii şi se semnează de către comandant.Pe exemplarul care rămâne la comandament semnează pentru conformitate şi şeful de stat major. Art.348. - (1) Ordinul fragmentar cuprinde: situaţia; misiunea; execuţia; sprijinul logistic; comanda şi comunicaţiile. (2) Situaţia cuprinde : a) ultimele modificări cu privire la situaţia inamicului şi a forţelor proprii - dispunerea, cunoscută sau probabilă; intenţia probabilă; valoarea; b) concepţia eşalonului superior, numai dacă interesează; c) subordonări şi resubordonări. (3) Misiunea - forma operaţiei, procedeul adoptat, scopul. (4) Execuţia cuprinde: zona/fâşia de responsabilitate; dispozitivul; direcţia de efort/efortul principal; etapizarea misiunii şi termene; instrucţiuni de coordonare; momentul când trebuie să fie gata pentru îndeplinirea misiunii. NESECRET 124 din 275

NESECRET

(5) Sprijinul logistic cuprinde, de regulă, numai schimbările produse în modul de aprovizionare. (6) Comanda şi comunicaţiile cuprind: dispunerea punctelor de comandă; succesiunea realizării legăturii; semnale de conducere şi de cooperare; instrucţiuni de recunoaştere şi identificare. Art.349. - (1) Ordinul de operaţie/anexa “C1 (Operaţii) la ordinul de operaţii” se semnează de către şeful de stat major şi şeful modulului operaţii şi este structurat în 5 puncte ca şi ordinul de operaţie. Detaliază probleme care nu sunt cuprinse în ordinul de operaţie, sau care necesită clarificări suplimentare. (2) De regulă cuprinde: compunerea de luptă; subordonări şi resubordonări; deplasări, staţionări, regrupări, înlocuiri; restricţii cu privire la organizare, manevră sau reguli de angajare; resursa de aviaţie repartizată şi sprijinul de aviaţie planificat; obiective ale pregătirii pentru luptă,când este cazul; precizări privind planificarea şi efectuarea operaţiilor de evaluare agradului de pregătire pentru misiune, când este posibil; asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor. Art. 350. - (1) Ordinul de deplasare/anexa “M”- deplasare la ordinul de operaţie (anexa nr. 8) se elaborează în cadrul G3/S3. (2) Se semnează de către şeful de stat major şi şeful modulului operaţii şi cuprinde: situaţia; misiunea; execuţia; sprijinul logistic; comanda şi comunicaţiile. (3) Situaţia cuprinde: forţele inamicului; forţele proprii; subordonări şi resubordonări. (4) Misiunea. (5) Execuţia cuprinde: concepţia de deplasare; misiunile/sarcinile pentru marile unităţi/unităţile subordonate; detalierea activităţilor pe timpi; coordonarea acţiunii-ordinul de marş; itinerarul; periodicitatea trecerii prin punctele de coordonare; viteza de deplasare; metoda de deplasare; măsuri de asigurare a operaţiilor şi de protecţie a forţelor; ora plecării şi alte date referitoare la punctele obligate de trecere; controlul deplasării; zone portuare; instrucţiuni pentru halte; date generale despre vreme; sprijinul aerian. (6) Sprijinul logistic cuprinde: controlul traficului; aprovizionarea; sprijinul medical. (7) Comanda şi comunicaţiile cuprind: comanda - locul unde se găseşte comandantul şi locul de dispunere a principalelor elemente de conducere; comunicaţiile şi informatica. Art. 351. - (1) Reguli de angajare/anexa “K”- reguli de angajare, la ordinul de operaţie (anexa nr.21). (2) Se elaborează în cadrul modulului operaţii în cooperare cu modulele G5/S5, G4/S4, juridic şi CIMIC şi asigură nivelul de detalii necesar pentru a descrie regulile de angajare şi orice alte cerinţe de comandă. (3) Nu urmează formatul standard. (4) Se semnează de şeful de stat major şi şeful operaţiilor. Art.352. - (1) Planul de activitate (anexa nr. 30) este un document de conducere care se elaborează la toate comandamentele de către modulul operaţii, în vederea NESECRET 125 din 275

NESECRET

coordonării într-o idee unitară a activităţii de conducere a forţelor şi se aduce la cunoştinţa întregului personal în părţile ce-l privesc. (2) Planul de activitate se elaborează pe baza datelor şi informaţiilor primite de la eşalonul superior, în urma desfăşurării activităţilor de iniţiere a planificării şi de orientare a personalului implicat în planificarea operaţiilor militare. (3) Documentul se redactează sub formă de tabel, se semnează de şeful de stat major şi se aprobă de comandant. (4) Pe baza acestuia, fiecare structură/modul din cadrul comandamentului întocmeşte planul de activitate al structurii/modulului.Acesta se semnează de către şeful structurii/modulului, se aprobă de şeful de stat major/comandant, pentru modulele subordonate nemijlocit şi se păstrează la modulele care l-au întocmit. (5) Planul de activitate cuprinde: activităţile principale care se execută de către comandament/modul; planificarea operaţiei militare; analiza situaţiei; pregătirea şi prezentarea estimărilor; alegerea cursului optim; executarea recunoaşterilor; elaborarea documentelor de conducere şi de informare; organizarea operaţiei forţelor; transmiterea misiunilor la subordonaţi; coordonarea realizării sistemului de comunicaţii; îndeplinirea măsurilor pentru asigurarea operaţiilor şi protecţiei forţelor; coordonarea operaţiei forţelor; cine execută sau participă la activităţile de control; termenele la care se execută; alte activităţi ce trebuiesc executate în raport cu situaţia concretă. Art.353. - (1) Planul de control (anexa nr. 28) este un document de conducere care se elaborează la toate comandamentele, în cadrul modulului operaţii, pe baza precizărilor comandantului, planului de operaţie, şi a planului de activitate al comandamentului, în scopul asigurării îndeplinirii la timp a misiunilor primite şi verificării nivelului de pregătire al forţelor subordonate. (2) Modul prin care se realizează controlul poate fi materializat prin următoarele procedee: deplasarea la subordonaţi; folosirea mijloacelor de comunicaţii; studierea documentelor. (3) Pe timpul desfăşurării activităţilor de planificare a operaţiilor, modulele/structurile din cadrul comandamentului întocmesc şi înaintează la modulul operaţii activităţile proprii de control prevăzute a se desfăşura, în termenul precizat de comandant/şeful de stat major. (4) Documentul se întocmeşte sub formă tabelară, se semnează de către şeful de stat major şi şeful modulului operaţii, se aprobă de comandant şi se păstrează la modulul operaţii. (5) Planul de control cuprinde: unitatea/marea unitate la care se desfăşoară controlul; activităţile care se controlează; termenul de executare; persoanele care execută controlul; forţele şi mijloacele destinate pentru protecţie şi pază; mijloacele de transport şi de transmisiuni folosite pe timpul controlului; modul de realizare a legăturii cu comandamentul/modulul pe timpul deplasării şi desfăşurării activităţilor; itinerariile de deplasare; persoanele care vor fi informate despre concluziile controlului. (6) După aprobarea planului, şeful modulului operaţii îi informează despre conţinutul acestuia, în părţile ce-i privesc, pe ceilalţi şefi de module/structuri. NESECRET 126 din 275

NESECRET

(7) După luarea la cunoştinţă, activităţile de control planificate se detaliază corespunzător atribuţiilor specifice şi se înscriu în carnetele de campanie ale şefilor de module/structuri. La eşalonul batalion/similare activităţile se includ în planul de activitate. Art.354. - (1) Planul de pază al punctului de comandă se întocmeşte de modulul operaţii la toate eşaloanele, în scopul asigurării securităţii activităţilor desfăşurate în punctele de comandă. (2) Planul se pune în aplicare în momentul instalării punctului de comandă şi se actualizează ori de către ori este nevoie. (3) Planul de pază al punctului de comandă cuprinde: schema cu dispunerea punctului de comandă, pe care se reprezintă locurile de dispunere, lucru şi odihnă ale modulelor şi personalului, drapelului de luptă , centrului de transmisiuni, centrului de calcul, subunităţilor destinate pentru pază şi intervenţie, comenduire, îndrumare a circulaţiei şi deservire, personalul de serviciu, tehnicii de transport, popotelor; variante probabile de atac ale inamicului; denumirea şi compunerea subunităţilor care acţionează pentru respingerea atacurilor inamicului, organizarea conducerii acestora şi variante de intervenţie; măsurile de asigurare a operaţiilor şi protecţiei forţelor; raioanele de adunare a personalului punctului de comandă şi a tehnicii; lucrările de amenajare genistică; dispunerea posturilor de santinelă şi de observare; itinerarele patrulelor, subunităţilor de intervenţie/din afara punctului de comandă, restricţii de deplasare în cadrul punctului de comandă; organizarea personalului/compunere, misiuni pentru stingerea incendiilor şi înlăturarea urmărilor atacului inamicului; organizarea deplasării personalului spre un alt raion; semnalele de înştiinţare, alarmare şi recunoaştere a semnificaţiei acestora şi modul de acţiune a personalului. (2) Se întocmeşte în două exemplare, un exemplar se păstrează la ofiţerul de serviciu pe punctul de comandă, iar unul la ofiţerul de serviciu operativ. Prevederile acestuia se aduc la cunoştinţa întregului personal în părţile ce-l privesc, zilnic, sau ori de câte ori este nevoie. (3) Documentul se semnează de către şeful modulului operaţii şi şeful de stat major şi se aprobă de comandat. Art.355. - (1) Ordinul pentru mascare/anexa “C” 2 - mascare la ordinul de operaţie (art....) este documentul care stabileşte modul de întrebuinţare a forţelor şi mijloacelor pentru realizarea mascării operaţiei. (2) Se întocmeşte la eşaloanele operative de către structura/ofiţerul de specialitate din cadrul modulului operaţii, G3/S3, text/grafic, se semnează de şeful de stat major şi şeful modulului operaţii. La eşalonul brigadă şi batalion/similare, măsurile şi activităţile de mascare cuprinse în planul/ordinul de operaţie. (3) Ordinul pentru mascare este structurat în cinci puncte: situaţia; misiunea; execuţia; sprijinul logistic; comanda şi comunicaţiile. Acesta cuprinde: a) scopul, concepţia şi misiunile mascării; b) forţele şi mijloacele de cercetare ale inamicului, dispunerea şi posibilităţile acestora; c) măsurile de mascare/unele luate din timp de pace, pentru ascunderea unor obiective militare şi teritoriale; NESECRET 127 din 275

NESECRET

d) măsurile de mascare pentru mobilizarea forţelor şi economiei naţionale; e) aliniamentul de contact, fâşiile marilor unităţi şi unităţilor, liniile de despărţire, vecinii; f) lucrările şi activităţile de mascare ce se execută de eşalonul superior în fâşia de responsabilitate; g) raioanele, poziţiile şi elementele de dispozitiv care se maschează cu mijloace specializate, obiective false/operaţii demonstrative indicându-se forţele, materialele şi termenele de execuţie; h) măsurile luate pentru dezinformarea inamicului; i) măsurile de mascare antiradiolocaţie a principalelor obiective din fâşia marilor unităţi de arme întrunite; j) raioanele şi itinerarele acoperite prin bruiaj de radiolocaţie şi modalitatea executării acestuia; k) obiectivele/reperele false pentru cercetarea prin radiolocaţie; l) gradul de asigurare a trupelor cu mijloace şi materiale de mascare şi posibilităţile de confecţionare a acestora pe plan local; m) compunerea, dispunerea şi modul de întrebuinţare a mijloacelor destinate marcării focului; n) participarea celorlalte componente ale sistemului naţional de apărare la realizarea mascării; o) instrucţiuni de coordonare; p) organizarea cooperării şi controlului mascării. Art.356. - (1) Ordinul pentru asigurarea topogeodezică/anexa “C” 3 asigurare topogeodezică la ordinul de operaţie (art....), reprezintă materializarea detaliată, sub formă de text a măsurilor şi misiunilor pentru asigurarea topogeodezică. (2) Se întocmeşte la eşaloanele operative de către structura de asigurare topogeodezică din cadrul modulului operaţii, G3. (3) La eşaloanele tactice, măsurile şi operaţiile de asigurare topogeodezică sunt cuprinse în cadrul planului/ordinului de operaţie. Art.357. - Ordinul pentru asigurarea topogeodezică este structurat în cinci puncte - situaţia; misiunea; execuţia; sprijinul logistic; comanda şi comunicaţiile se semnează de şeful de stat major, şeful structurii/ofiţerul cu asigurarea topogeodezică şi cuprinde: a) informaţii despre structurile topogeodezice ale inamicului; b) informaţii despre tipurile de documente, tehnică şi materiale folosite de inamic; c) activităţile topogeodezice ale inamicului recent executate sau în curs de executare; d) dispunerea unităţilor/subunităţilor topogeodezice şi a subunităţilor/formaţiunilor de asigurare cu produse, tehnică şi materiale topogeodezice proprii; e) misiunile forţelor subordonate; f) raioanele în care se execută lucrări topogeodezice; NESECRET 128 din 275

NESECRET

g) volumul, termenele, executantul şi beneficiarul acestora; h) asigurarea cu materiale şi tehnică topogeodezică; i) organizarea coordonării; j) alte elemente care pot influenţa executarea misiunilor asigurării topogeodezice. Art.358. - (1) Ordinul de sprijin prin foc/anexa “C “ 4 - sprijin prin foc la ordinul de operaţie (anexa nr. 10), se întocmeşte la nivelul tuturor modulelor operaţii, text/grafic şi reprezintă materializarea deciziei comandantului pentru executarea misiunilor de sprijin şi coordonarea unitară a focului în detalierea organizării sprijinului prin foc/pct. a cap. III din planul de operaţie. (2) Conţinutul grafic al planului se detaliază cu un eşalon mai jos faţă de eşalonul care îl întocmeşte şi este un document unitar care planifică în detaliu modul de întrebuinţare a forţelor şi mijloacelor de sprijin. (3) Operaţiile/măsurile care nu se pot reprezenta grafic se anexează sub formă de text, grafic sau tabel la plan. (4) Ordinul se semnează de către şeful de stat major şi şeful modulului operaţii şi cuprinde 5 puncte: situaţia; misiunea; execuţia; sprijinul logistic; comanda şi comunicaţiile. (5) Situaţia - orice informaţie care afectează sprijinul prin foc şi care nu este inclusă în paragraful 1 la ordinului de operaţii sau care necesită a fi explicată. Cuprinde: forţele inamicului; forţele proprii; subordonări; detaşări; (6) Forţele inamicului: a) exemplu, “Vezi anexa…. la ordinul de operaţii nr……”; b) posibilităţile de sprijin aerian inamic, de artilerie antiaeriană, chimice, nucleare şi de artilerie navală. (7) Forţele proprii: a) misiunea eşalonului superior şi intenţia comandantului; b) prezentarea planurilor de sprijin de foc ale eşalonului superior şi ale unităţilor vecine; c) informaţii suplimentare despre resursele aeriene, navale şi nucleare care sprijină marea unitate/unitatea/subunitatea subordonată. (8) Subordonări şi detaşări.Sunt prezentate forţele şi mijloacele de sprijin de foc repartizate marii unităţi/unităţii/subunităţii de către eşalonul superior, precum şi elementele din organica marii unităţi/unităţii/subunităţii proprii care sunt detaşate sub controlul sau comanda eşalonului superior sau a marii unităţi/unităţii/subunităţii vecine. (9) Misiunea. Exprimarea clară, concisă a sarcinii sau sarcinilor, incluzând obiectivul comun al elementelor de sprijin de foc. (10) Execuţia cuprinde: concepţia sprijinului prin foc; sprijinul aerian; sprijinul elicopterelor; sprijinul artileriei terestre; sprijinul artileriei antiaeriene; instrucţiuni de coordonare (11) Concepţia sprijinului prin foc cuprinde: a) o scurtă prezentare a modului de organizare a sprijin prin foc pentru marea unitate/unitatea/subunitatea luptătoare, conform concepţiei operaţiei; NESECRET 129 din 275

NESECRET

b) se arată clar care sunt posibilităţile pentru sprijin prin foc, care unitate este cea mai importantă, care este următoarea ca importanţă etc. (12) Sprijinul aerian cuprinde: a) prezentarea misiunilor principale care trebuie îndeplinite de elementele forţelor aeriene care acţionează în sprijinul operaţiei; b) alocarea de ieşiri avion pentru sprijinul aerian nemijlocit, incluzând priorităţile sau aranjamentele specifice de control; c) probleme de detaliu care nu au fost prezentate mai sus sau referiri la ordinul de sprijin aerian sau la un document adiacent. (13) Sprijinul elicopterelor - acest paragraf poate fi omis iar informaţiile incluse într-o anexă separată cuprinde: a) prezentarea misiunilor principale care trebuie executate de către elicopterele de atac în sprijinul operaţiilor; b) alocarea elicopterelor incluzând aranjamentele specifice şi/au priorităţile; c) detaliile care nu au fost prezentate mai sus sau în subparagraful referitor la sarcinile unităţilor de elicoptere de atac sau în anexa pentru elicopterele de atac. (14) Sprijinul artileriei terestre: a) concepţia utilizării marii unităţi/unităţilor/subunităţilor de artilerie şi artilerie antitanc în cadrul sprijinului prin foc apropiat, în adâncime şi în spatele dispozitivului forţelor se face pe fazele operaţiei; b) planificarea şi organizarea artileriei pentru operaţie; c) alocarea muniţiei pe faze ale operaţiei, misiuni şi sarcini specifice; d) raioanele punctelor de comandă, poziţiilor de tragere, de asigurare cu date şi de susţinere logistică; e) sistemul de numerotare a ţintelor; f) frecvenţele de lucru între artilerie şi observatorii înaintaţi; g) observarea aeriană; h) misiunile tactice - pentru fiecare unitate/ subunitate de artilerie, sarcinile specifice şi implicite pentru îndeplinirea misiunilor; i) referirea la ordinul/apendicele pentru artilerie; j) repartiţia forţelor şi mijloacelor de cercetare de artilerie avute la dispoziţie - pe misiuni şi sarcini specifice; k) acţiunile de sprijin prin foc în cazul întrebuinţării muniţiei fumigene şi de iluminare; l) localizarea, selecţionarea/identificarea, determinarea şi comunicarea obiectivelor - obiective prioritare, misiunile cercetării de artilerie şi repartiţia de forţe şi mijloace, modul de elaborare a listei cu ţintele. (15) Sprijinul artileriei antiaeriane - poate constitui o anexă separată: a) concepţia de desfăşurare şi elementele importante privitoare la procedurile de control tactic; b) gruparea/structura forţelor pentru luptă; c) zonele de desfăşurare; d) regulile de angajare; NESECRET 130 din 275

NESECRET

e) procedurile de comandă şi control; f) referirile la ordinul/apendicele pentru artileria antiaeriană; g) consumul de muniţie de artilerie antiaeriană; h) starea armamentului antiaerian corespunzător măsurilor de control specifice. (16) Instrucţiuni de coordonare: a) măsurile de coordonare şi control ale sprijinului cu foc; exemplu - linia de coordonare a sprijinului prin foc, linia de coordonare a focului, linia de restricţionare a focului etc.; b) repere de timp privind planificarea şi executarea sprijinului prin foc, inclusiv ora de începere a operaţiunilor nucleare; c) instrucţiunile de coordonare a focului pe obiectivele angajate de către mai multe sisteme de lovire; d) instrucţiunile de modificare; e) zonele în care nu se execută focul de baraj; f) protecţia chimică - siguranţa trupelor, situaţia meteorologică. (17) Sprijinul logistic: a) referinţa la ordinul referitor la sprijinul logistic; b) dispunerea punctelor de aprovizionare; c) cerinţele de întreţinere şi consumurile zilnice la fiecare sistem de lovire. (18) Comanda şi Comunicaţiile: a) dispunerea punctelor de comandă principale şi de rezervă şi orele de intrare în funcţiune; b) dispunerea P.C. ale unităţilor de artilerie şi/sau a celulei de coordonare a sprijinului aerian; c) legături; d) instrucţiunile de comunicaţii; e) instrucţiunile de contra supraveghere; f) coduri, semnale, codificări. (19) Ordinul de sprijin prin foc poate să mai conţină şi alte date necesare întocmite sub formă de text şi anexate la acesta. Acestea se pot prezenta sub formă de tabele cu date necesare conducerii operaţiilor artileriei referitoare la: cantitatea de artilerie ce se realizează la marile unităţi/unităţi; repartiţia artileriei şi a misiunilor de foc; repartiţia misiunilor executate cu rachetele; graficul pregătirii de foc a ofensivei; posibilităţile artileriei; rândul la serviciu al subunităţilor de rachete şi/sau artilerie; repartiţia consumului de muniţie pe categorii de armament şi calibre; raioanele unde se organizează lupta împotriva blindatelor; fâşiile de tragere şi numărul de subunităţi de artilerie cu care trebuie să se intervină în fâşia de tragere complementară; coordonatele şi dimensiunile obiectivelor; modul şi termenele de înaintare a sintezelor; alte anexe necesare, funcţie de nevoile stabilite/rezultate sau precizate pe timpul desfăşurării procesului de planificare a operaţiei;

NESECRET 131 din 275

NESECRET

Art.359. - (1) Protecţia genistică/anexa “C“ 6 - protecţie genistică la ordinul de operaţie (anexa nr. 11) stabileşte modul de sprijin genistic al operaţiei şi misiunile genistice ale forţelor. (2) Se elaborează sub formă de text sau grafic de către structura/ofiţerul de geniu din cadrul modulului operaţii, se semnează de şeful de stat major şi şeful modulului operaţii şi cuprinde 5 puncte: situaţia; misiunea; execuţia; sprijinul logistic; comanda şi comunicaţiile. (3) Situaţia. În această anexă trebuie reprezentate informaţiile care afectează sprijinul de geniu şi care nu sunt incluse la paragraful 1 al ordinului de operaţie sau care necesită a fi explicate. (4) Misiunea. Prezentarea misiunii marii unităţi/unităţii de geniu. (5) Execuţia cuprinde: schema operaţiilor genistice; obstacolele; obiectivele; instrucţiuni de coordonare. (6) Schema operaţiilor genistice: concepţia operaţiei privind sprijinul planului de operaţie a forţelor luptătoare, incluzând intenţia comandantului marii unităţi/unităţi de arme luptătoare/comandantului marii unităţi/unităţii de geniu; efortul principal de geniu, organizat pe misiuni, unităţi şi faze ale operaţiei; sprijinul de geniu în lupta apropiată; misiunile executate de la eşalonul superior în folosul marii unităţi/unităţii proprii. (7) Obstacolele: efortul de contramobilitate; centurile de obstacole în sprijinul luptei în adâncime, apropiate şi în spate a unităţii sprijinite; identificarea responsabilităţilor, priorităţilor şi restricţiilor; obiectivele de rezervă; identificarea, periodizarea şi repartizarea responsabilităţilor pentru obiectivele de rezervă ale eşalonului superior şi ale unităţii sprijinite. (8) Obiectivele: concepţia de întrebuinţare; modul de sprijin al planului de manevră al unităţilor sprijinite; situaţia obstacolelor planificate şi executate de către unitatea sprijinită; sunt specificate clar dispunerea, criteriile execuţie şi intenţia; criteriile pentru fiecare tip de obstacole, menţionându-se eşalonul căruia îi revine autoritatea de a întrebuinţa mine lansate cu artileria / aviaţia şi orice fel de restricţii privind duratele, pe aliniamente. (9) Misiunile pe linie de geniu pentru unităţile subordonate: misiunile de geniu care să fie executate de către elementele de geniu care sprijină forţele luptătoare; misiunile la nivelul eşalonului emitent, repartizate structurilor de geniu, folosite pentru a informa comandanţii subordonaţi cu privire la sarcinile care sunt sub controlul eşalonului superior, ele fiind îndeplinite de forţele acestuia. (10) Instrucţiuni de coordonare: generalităţi; coordonarea planului de obstacole/baraje, incluzând timpul efectiv pentru realizarea centurilor de obstacole referitoare la predarea obstacolelor; lucrările de apărare; întreţinerea drumurilor; punctele de aprovizionare cu materiale de geniu; măsurile de interzicere; coordonarea naţiunii gazdă a tipului şi dispunerii facilităţilor, mijloacelor sau sprijinului de geniu al organizaţiilor non-guvernamentale; procedurile pentru solicitarea şi achiziţionarea sprijinului de geniu al naţiunii gazdă, incluzând limitările în întrebuinţare a mijloacelor naţiunii gazdă. NESECRET 132 din 275

NESECRET

(11) Sprijinul logistic. Alocarea de mijloace specifice de geniu, mine, explozibil, depozite cu materiale. (12) Comanda şi Comunicaţiile: dispunerea punctelor de comandă şi orele de intrare în funcţiune; locul de dispunere a marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor de geniu; proceduri de identificare şi recunoaştere, limite şi constângeri în folosirea mijloacelor de transmisiuni/mijloacelor electronice; instrucţiuni de raportare, instrucţiuni speciale, şi termene pentru tranmiterea/înaintarea rapoartelor. Art.360. – (1) Apărarea NBC/anexa“C” 7 - apărarea NBC - la ordinul de operaţie (anexa nr. 12) stabileşte modul de executare a sprijinului NBC al operaţiei şi misiunile forţelor, anexa nr.11. (2) Se elaborează, text sau grafic, în cadrul modulului operaţii de către structura/ofiţerul de NBC, se semnează de şeful de stat major şi şeful modulului operaţii şi are conţinutul prevăzut în anexa nr. 11. (3) Aceasta cuprinde 5 puncte: situaţia; misiunea; execuţia; sprijinul logistic; comanda şi comunicaţiile. (4) Situaţia. În cadrul acestui paragraf, trebuie prezentate informaţiile care afectează sprijinul pe linia apărării N.B.C. şi care nu sunt incluse în ordinul de operaţie sau care necesită a fi detaliate. Se referă la : forţele inamicului; forţele proprii; subordonări şi resubordonări; presupuneri/supoziţii. (5) Forţele inamicului. Capabilităţi ofensive, respectiv nivelul ameninţării NBC: informaţii privind compunerea, dispunerea, manevra şi posibilităţile de întrebuinţare a armelor C.B.R.N. - chimică, biologică, radiologică şi nucleară; impactul care se produce asupra capacităţii operaţionale a unităţii; obiectivele de risc N.B.C. ce pot crea situaţii de contaminare. Capabilităţi defensive: nivelul optim de protecţie individual realizat, N.O.P.I.N.B.C. (6) Forţele proprii. Organizarea unităţii/subunităţii N.B.C. pentru îndeplinirea misiunii, dacă este cazul pe etape/faze ale operaţiei. (7) Subordonări şi resubordonări. Se vor specifica subunităţile ce se dau ca întărire sau în sprijin, precum şi cele care se primesc ca întărire sau în sprijin, cu predilecţie cele care nu sunt specificate în organizarea pentru misiune. (8) Presupuneri/supoziţii. Se menţionează toate acţiunile importante ale forţelor adverse sau ale forţelor proprii din domeniul N.B.C. care pot fi prevăzute pe parcursul desfăşurării întregii operaţii şi care pot influenţa cursul acesteia. (9) Misiunea. Se prezintă toate misiunile N.B.C. furnizate de către structura emitentă în folosul structurilor subordonate şi scopul pentru care se execută aceste misiuni. (10) Execuţia: concepţia operaţiei unităţii/subunităţii de apărare N.B.C.; ce misiuni N.B.C. se vor executa pe parcursul întregii operaţii şi de ce; cercetarea N.B.C., decontaminarea R.B.C.; mascarea cu aerosoli; nimicirea inamicului cu focul sistemelor incendiare;prioritatea de sprijin N.B.C., pe faze/etape ale operaţiei şi pe tipuri de misiuni-cercetare N.B.C., decontaminare R.B.C., mascare cu aerosoli şi nimicirea inamicului cu focul sistemelor incendiare; misiuni/sarcini pentru unităţile/structurile subordonate; instrucţiuni de coordonare referitoare la cooperarea cu subunităţile din zona în care acţionează, organizarea înştiinţării despre pericolul NESECRET 133 din 275

NESECRET

sau întrebuinţarea A.D.M.N.B.C., procedurile pentru decontaminarea totală, C.E.R.N. - clasa de expunere la radiaţii nucleare, N.O.P.I.N.B.C. - niveluri optime de protecţie individuală N.B.C., posibilităţile de folosire pentru decontaminare şi analize a resurselor locale, situaţia meteorologică la înălţime etc. (11) Sprijinul logistic: nivelul stocurilor pentru toate clasele de echipamente şi materiale de apărare N.B.C.; evacuarea persoanelor vătămate în urma atacurilor N.B.C. ale adversarului. (12) Conducerea şi Comunicaţiile: locul de dispunere a unităţii/subunităţii N.B.C.; proceduri de identificare şi recunoaştere, limite şi constrângeri în folosirea mijloacelor de transmisiuni/aparaturii electronice; instrucţiuni privind sistemul de avertizare şi raportare N.B.C.; informaţii privind transmiterea mesajelor N.B.C. Art.361. – (1) Ordinul pentru operaţii psihologice/anexa“C 8 - operaţii psihologice la ordinul de operaţie se elaborează în cadrul modulului operaţii de către structura/ofiţerul cu operaţiile psihologice, se semnează de şeful de stat major, şeful modulului operaţii şi şeful structurii cu operaţiile psihologice şi are 5 puncte: situaţia; misiunea; execuţia; sprijinul logistic; comanda şi comunicaţiile. (2) Situaţia: forţele inamicului; forţele proprii; subordonări şi resubordonări. (3) Forţele inamicului. Stabilirea resurselor şi capacităţii inamicului, atât militare cât şi civile, pentru a conduce operaţiile psihologice. Stabilirea eforturilor operaţiilor psihologice trecute ale inamicului, cine a fost ţintit, folosind ce fel de mijloace şi eficienţa lor. (4) Forţele proprii. (5) Subordonări şi resubordonări. (6) Misiunea. Misiunile marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor. (7) Execuţia: concepţia operaţiei psihologice; concepţia operaţiei militare în ansamblu; stabilirea modului cum eforturile operaţiei psihologice sunt conduse şi coordonate ca operaţiuni psihologice de sprijin; rolul comandamentului în executarea descentralizată a programelor operaţiei psihologice aparţinând comandamentelor eşaloanelor superioare; sarcinile unităţilor subordonate, precizarea şi descrierea unor responsabilităţi clare; instrucţiuni de coordonare; identificarea Autorităţilor de Comandă Naţionale sau Comandamentul responsabil - obiectivele operaţiei psihologice aprobate, teme de subliniat şi teme de evitat; identificarea audienţei ţintă în zona operaţiei pentru a include ţintele cheie; identificarea informaţiilor de bază relevante despre perspectivele audienţei, vulnerabilităţii şi eficienţei asupra forţelor proprii şi inamicului; identificarea activităţilor şi acţiunilor militare conduse de unităţi subordonate care sprijină sau facilitează eforturile operaţiei psihologice; stabilirea mecanismelor de coordonarea operaţiei psihologice cu elemente de suport psihologic ataşate; personalul desemnat şi celelalte activităţi informaţionale ce se operează în aria de responsabilitate a comandamentului; stabilirea procedurilor de coordonare a predării produselor psihologice; stabilirea cerinţelor de informaţii specifice curente. (8) Sprijinul logistic: conducerea distribuirii suportului logistic; furnizarea suportului logistic, discutarea furnizării controlului şi menţinerii echipamentului şi stocurilor ce includ produse psihologice. NESECRET 134 din 275

NESECRET

(9) Comanda şi Comunicaţiile: explicarea relaţiilor de comandă dintre forţele psihologice ataşate şi unităţile/subunităţile de operaţii psihologice; stabilirea aprobării operaţiei psihologice şi autoritatea de eliberare care a fost delegată sau reţinută de către comandamentele superioare; stabilirea autorităţii de aprobare psihologică, delegată de comandant sau reţinută pentru comandanţii subordonaţi în scopul dezvoltării produselor, acţiunilor şi programelor psihologice propuse; stabilirea autorităţii de aprobare psihologică, delegată de comandant sau reţinută pentru comandanţii subordonaţi în scopul eliberării şi răspândirii produselor, psihologice aprobate în zonele lor de responsabilitate; identificarea şi explicarea abrevierilor psihologice. Art.362. - (1) Ordinul pentru Poliţia Militară/Anexa “P” - poliţia militară la ordinul de operaţie detaliază concepţia de sprijin a operaţiei pe linia poliţiei militare şi transmite instrucţiuni unităţilor/subunităţilor de acest gen. (2) Se întocmeşte în cadrul modulului operaţii de către ofiţerul responsabil cu această activitate specifică, în cooperare cu G4/S4 şi G1/S1. (3) Se semnează de şeful de stat major şi şeful modulului operaţii şi cuprinde 5 puncte: situaţia; misiunea; execuţia; sprijinul logistic; comanda şi comunicaţiile. (4) Situaţia - punctul 1 al ordinului de operaţie. (5) Misiunea – enumerarea misiunii şi a scopului acesteia. (6) Execuţia cuprinde: concepţia operaţiilor poliţiei militare; mobilitatea şi manevra; protecţia forţelor; prizonieri de război; menţinerea ordinii şi disciplinei militare; culegerea informaţiilor; instrucţiuni de coordonare. (7) Concepţia operaţiilor poliţiei militare. Se concentrează atenţia asupra îndrumării, misiunii şi intenţiei comandantului, precum şi asupra modului în care această operaţie de sprijin contribuie la desfăşurarea operaţiei. (8) Mobilitatea şi manevra: comenduirea şi îndrumarea circulaţiei; suportul pentru unitatea de manevră; recunoaşterea şi supravegherea itinerarului; itinerare de patrulare; constrângeri; evitarea contaminării; controlul personalului din zona de responsabilitate; alegerea şi raportarea informaţiilor. (9) Protecţia forţelor: protecţia zonelor înaintate sau din spate; mijloace de securitate; angajarea forţei pentru respingerea atacurilor prin surprindere; apărarea P.C., obiective principale; activităţi antiteroriste. (10) Prizonieri de război: dispunerea şi localizarea centrelor de colectare; deplasarea, transportul şi cazarea - cooperează cu G4/S4; protecţia, susţinerea şi evacuarea. (11) Menţinerea ordinii şi disciplinei militare. Se menţionează măsurile propuse, criterii, reguli, proceduri. (12) Culegerea informaţiilor. Se cooperează cu G2/S2 în probleme referitoare la culegerea, interpretarea şi transmiterea informaţiilor şi a datelor de cercetare specifice poliţiei militare; misiunile unităţilor/subunităţilor subordonate - se descriu misiunile acestora pentru sprijin sau operaţiile independente ale poliţiei militare; (13) Instrucţiunile de coordonare cuprind: instrucţiuni ale misiunilor de sprijin şi ale operaţiei, durată, spaţiu etc.; coordonarea cu alte forţe ale poliţiei militare/civile care acţionează în sprijin sau direct. NESECRET 135 din 275

NESECRET

(14) Sprijinul logistic: concepţia de sprijin; materiale şi servicii; evacuarea medicală şi spitalizarea; sprijinul personalului. (15) Comanda şi comunicaţiile: coordonatele geografice pentru localizarea P.C.; instrucţiuni de comunicaţii. Art. 363. - (1) Planul transportului aerian/anexa “C” 9 - planul transportului aerian la ordinul de operaţie, detaliază concepţia de transport a forţei aeropurtate. (2) Se întocmeşte de modulul operaţii din statul major al comandamentului operaţional, împreună cu reprezentanţii forţei aeriene, sub formă grafică şi i se anexează documente justificative - tabele, schiţe, grafice etc. (3) Se semnează de şeful de stat major şi şeful modulului operaţii şi cuprinde: a) situaţia inamicului aerian şi din zonele de paraşutare/debarcare; b)unităţile de aviaţie care execută transportul şi ofiţerii de legătură; c) unităţile de paraşutişti, aeromobile, transportate şi ofiţeri de legătură; d)concentrarea forţelor pentru transportul aerian - zonele de îmbarcare; e) aerodromuri de plecare pentru fiecare eşalon şi serie - localizare geografică sau numele de cod; f) numărul de avioane în fiecare eşalon de transport şi serie; g)formaţiile în fiecare eşalon de transport şi serie; h)numerele de ordine ale seriilor pe eşaloane de transport; i) numărul de ordine şi tipul avioanelor; j) procedurile de control ale forţei aeropurtate pe timpul îmbarcării; k)măsuri de mascare, inducere în eroare şi diversiune; l) conducerea, controlul şi comunicaţiile; m)observaţii şi instrucţiuni speciale, echipamente speciale şi locul de dispunere al personalului cheie; n)planul de îmbarcare; o)planul de paraşutare; p)axa de încărcare, staţionare, decolare; q)fâşiile de neutralizare a inamicului terestru, de acoperire aeriană, culoarele de trecere a liniei frontului şi traiectele de zbor; r) axa trecerii pe la reperele de control; s) diagrama de zbor şi măsurile de control al traficului aerian; t) starea vremii; u)proceduri de urgenţă inclusiv planificarea căutării, salvării şi recuperării în situaţii neprevăzute; v)unităţile de aviaţie de sprijin şi interdicţiile pentru apărarea antiaeriană proprie; w)măsurile de apărare aeriană pe timpul zborului; x)zona şi axa de paraşutare/debarcare/extracţie pentru fiecare serie şi transport; y)metoda de distribuire, paraşutare/debarcare/extracţie, folosită pentru fiecare avion; z) măsuri de securitate a informaţiilor pe timpul pregătirii şi executării transportului aerian şi paraşutării/debarcării. NESECRET 136 din 275

NESECRET

Art. 364. Planul de îmbarcare/Planul de parcare şi încărcare al aeronavelor, este parte componentă a Planului transportului aerian, se întocmeşte de statul major al forţelor aeropurtate/aeromobile şi reprezentanţii unităţii de aviaţie şi cuprinde: a) zonele de îmbarcare pe unităţi/subunităţi; b)măsurile de asigurare şi protecţie/securitate; c) elementele de control a îmbarcării; d)graficul îmbarcării - întocmit pe baza concepţiei de transport aerian, a resurselor de dispoziţie şi a repartiţiei forţelor pe eşaloane de transport; e) sprijinul îmbarcării; f) planul de parcare a aeronavelor; g)personalul şi echipamentul care constituie încărcătura pentru fiecare aeronavă; h)axa începerii îmbarcării/încărcării şi programul de încărcare; i) timpul de staţionare. Art.365. - Planul paraşutării/debarcării se întocmeşte de modulul S3 din statul major al unităţii aeropurtate/aeromobile şi cuprinde: a) zona de paraşutare/debarcare şi zonele adiacente; b)terenuri pentru livrarea materialelor prin extracţie; c) secvenţele, metoda şi timpul de livrare a forţelor şi mijloacelor; d)regruparea forţelor şi mijloacelor şi deplasarea din zonele de paraşutare/debarcare; e) semnale, marcaje, elementele de cercetare/recunoaştere şi mascare; f) siguranţa zonei de paraşutare/debarcare - măsuri de securitate şi a celor adiacente; g)planuri alternative; h)puncte de impact pentru personal şi echipament; i) comanda şi controlul; j) deplasarea trupelor şi echipamentului din zonele de paraşutare/aterizare. Art.366. - (1) Ordinul de transport aerian şi de paraşutare/debarcare - anexă la ordinul de operaţii, se întocmeşte de modulul G.3/S.3 în funcţie de eşalon. (2) Ordinul se semnează de şeful de stat major şi cuprinde: a) situaţia inamicului aerian şi din raioanele de paraşutare; b)resursa de aviaţie de transport la dispoziţia - unităţi de aviaţie, tipul aeronavelor, axa şi durata punerii la dispoziţie; c) aerodromuri de îmbarcare - durata punerii la dispoziţie, facilităţi, restricţii; d)restricţii, traiecte, altitudinii de zbor, dacă sunt impuse; e) zone de îmbarcare şi măsuri de asigurare de luptă executate de alte structuri; f) măsuri de securitate, inclusiv a informaţiilor pe timpul pregătirii şi executării transportului aerian şi paraşutării; g)acţiunile desfăşurate de alte structuri pentru neutralizarea inamicului terestru şi aerian pe traiectele de zbor şi în raioanele de paraşutare/debarcare - fâşiile în care se execută acoperirea aeriană, culoarele de trecere a LDA - dacă sunt impuse; NESECRET 137 din 275

NESECRET

h)forţe care acţionează în adâncime cu care se cooperează în sprijinul paraşutării/debarcării; i) măsuri de inducere în eroare şi de diversiune organizate de eşaloanele superioare; j) măsuri de recuperare, evacuare de urgenţă în caz de eşec al acţiunii -semnale, mijloace la dispoziţie, elementele organizatorice; k)situaţia şi previziunea meteorologică; l) ofiţeri de legătură, direcţionali şi reprezentanţi; m)conducerea, controlul şi comunicaţiile pe timpul transportului şi paraşutării/debarcării; (3) Atunci când “Panul transportului aerian”, se întocmeşte de eşalonul superior, la “ordinul de transport aerian şi de paraşutare/debarcare”, se anexează şi extrase din: a) planul transportului aerian; b) planul îmbarcării; c) planul paraşutării/debarcării; d) alte documente ajutătoare. 4. Modulul logistic, G4/S4 Art.367. - (1) Ordinul de sprijin logistic/anexa “D” la ordinul de operaţie (anexa nr. 18). (2) Este documentul de conducere logistică prin care se transmit structurilor subordonate misiunile specifice. Se întocmeşte text şi grafic pe baza concepţiei operaţiei şi a planului logistic. Se completează cu tabele şi scheme conţinând datele necesare pentru sprijinul logistic. Se semnează de comandant, iar pe exemplarul 2 semnează şi şeful structurii/modulului logistic. (3) Ordinul de sprijin logistic detaliază concepţia de sprijin logistic a marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor şi precizează misiunile/instrucţiunile logistice pentru operaţie. (4) Ordinul de sprijin logistic cuprinde: generalităţi; materiale şi servicii; evacuarea medicală şi spitalizarea; personalul; cooperarea militari-civili; diverse. (5) Generalităţi: nivelul stocurilor şi termenul de realizare; norme de consum muniţie şi unităţi de consum carburant; raioanele de dispunere a unităţilor de logistică; etc. (6) Materiale şi servicii: aprovizionarea - surse, cantităţi de materiale puse la dispoziţie în acestea, termene de distribuţie; transportul - căi de comunicaţie, modalitatea efectuării transporturilor; serviciile - modul de realizare; muncă - măsuri de folosire a populaţiei civile din zonă. (7) Evacuarea medicală şi spitalizarea. (8) Personalul. (9) Cooperarea Militari – Civili. (10) Organizarea serviciilor de campanie. NESECRET 138 din 275

NESECRET

(11) Sprijinul logistic acordat altor componente alre sistemului de apărare care acţionează în zona de responsabilitate a marii unităţi/unităţii. (12) Diverse. (13) Ordinul logistic cuprinde 5 puncte: situaţia; misiunea; execuţia; administrare/logistică; comanda şi comunicaţiile. (14) Situaţia. O formulare generală despre sprijinul logistic ce influenţează sprijinul operaţiei. Această formulare include orice informaţie din paragraful 1 al ordinului de operaţie, de interes particular pentru unităţile de logistică şi care să completeze, eventual, informaţiile existente. (15) Misiunea. Cuprinde o formulare clară şi concisă a misiunii. (16) Execuţia. Cuprinde concepţia operaţiilor de sprijin logistic. (17) Administrare/logistică: materiale şi servicii - poate să cuprindă şi alte subtitluri dacă este necesar – aprovizionare, transport, forţă de muncă, mentenanţă; evacuare medicală şi spitalizare; personal; ţări străine şi sprijinul naţiunii gazdă; instrucţiuni de coordonare; diverse. (18) Comanda şi comunicaţiile. Conţine dispunerea punctelor de comandă şi deplasarea acestora, organizarea legăturilor, instrucţiuni de identificare şi recunoaştere, precum şi regulile generale privind utilizarea legăturilor de comunicaţii şi, dacă este necesar, utilizare altui echipament electronic. 5. Modulul relaţii militari - civili, G5/S5 Art.368. - (1) Ordinul pentru relaţii militari - civili/anexa “E” - relaţii militari - civili la ordinul de operaţie (anexa nr. 17), detaliază concepţia de sprijin pe linie de relaţii militari-civili pentru operaţie şi precizează sarcinile marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor, precum şi instrucţiunile de coordonare. (2) Se elaborează de la eşalonul brigadă în sus, sub formă de text, de către modulul/ofiţerul responsabil cu relaţiile militari-civili. Se semnează de şeful de stat major şi şeful modulului/ofiţerul cu relaţiile militari-civili. (3) Ordinul pentru relaţii militari-civili conţine 5 puncte: situaţia; misiunea; execuţia; administrare/logistică; comanda şi comunicaţiile. (4) Situaţia: identifică impactul civililor asupra operaţiei; concepţia eşalonului superior - CIMIC; subordonări şi resubordonări. (5) Misiunea (6) Execuţia: schema operaţiilor de sprijin; concepţia; planul pe faze/etape ale operaţiei; misiuni pentru alte unităţi subunităţi specifice relaţiilor militari-civili; instrucţiuni de coordonare; definirea cerinţelor de cooperare cu organizaţiile/reprezentanţii societăţii civile. (7) Sprijinul logistic. (8) Comanda şi comunicaţiile. Termene de raportare. 6. Modulul comunicaţii şi informatică, G6/S6

NESECRET 139 din 275

NESECRET

Art.369. - (1) Ordinul pentru comunicaţii şi informatică/anexa “F”comunicaţii şi informatică la ordinul de operaţie (anexa nr. 14). (2) Este documentul prin care se transmite eşaloanelor subordonate/modulelor G.6/S.6, detaliile necesare organizării şi funcţionării comunicaţiilor şi informaticii în sprijinul operaţiei. (3) Ordinul pentru comunicaţii şi informatică se elaborează în cadrul modulului comunicaţii şi informatică, pe baza concepţiei operaţiei, se semnează de către şeful de stat major şi şeful modulului G.6/S.6 şi cuprinde 5 puncte: situaţia; misiunea; execuţia; administrare/logistică; comanda şi comunicaţiile. (4) Situaţia: forţele inamicului; forţele proprii; terenul. (5) Forţele inamicului: activitatea şi/sau posibilităţile inamicului; o listă a posibilităţilor semnificative ale inamicului pe problemele; războiului electronic care ar putea afecta sistemele de comandă şi control; forţele şi mijloacele inamicului care, prin acţiunile lor, pot influenţa sistemul de comunicaţii propriu. (6) Forţele proprii: situaţia comunicaţiilor de bază la data respectivă pentru conducere, cooperare şi înştiinţare; modul de întrebuinţare a forţelor şi mijloacelor de comunicaţii din compunerea unităţilor de transmisiuni subordonate nemijlocit; precizarea forţelor şi mijloacelor de comunicaţii date ca întărire; măsurile de securitate luate pe linie de comunicaţii pentru contracararea posibilităţilor inamicului de a destabiliza sistemul de comunicaţii propriu; sublinierea măsurilor de securitate pe linie de comunicaţii necesare a fi luate pentru contracararea posibilităţilor inamicului de a folosi războiul electronic şi protecţia sistemelor C2; precizarea mijloacelor externe de comunicaţii care întăresc posibilităţile unităţilor de transmisiuni. (7) Terenul. Definirea aspectelor critice de teren care ar putea influenţa dispunerea sistemelor de comandă, control şi comunicaţii. (8) Misiunea. (9) Execuţia cuprinde: organizarea comunicaţiilor în sprijinul operaţiei; misiunile unităţilor subordonate; instrucţiunile de coordonare. (10) Organizarea comunicaţiilor în sprijinul operaţiei: organizarea comunicaţiilor fir, radio, radioreleu, prin mijloace mobile pentru conducere, cooperare şi înştiinţare; organizarea sistemului informatic în vederea prelucrării automate a datelor, precum şi pentru realizarea schimbului automatizat de informaţii/stabilirea software-ului; locurile de dispunere şi termenele de intrare în funcţiune a centrelor de transmisiuni ale punctelor de comandă, precum şi direcţiile probabile de deplasare a acestora; regimul de lucru al mijloacelor de transmisiuni; misiunile cercetării de transmisiuni; măsurile de asigurare a operaţiei şi protecţie a forţelor; organizarea asigurării cu tehnică şi materiale de transmisiuni; termenele de înaintare a sintezelor, rapoartelor şi cererilor. (11) Misiunile unităţilor subordonate: stabilirea misiunilor de sprijin de transmisiuni pe care anumite elemente luptătoare trebuie să le execute şi care nu sunt cuprinse în ordinul de operaţie de bază; precizarea numai a acelor misiuni ale unităţilor de transmisiuni aflate în sprijinul elementelor care execută manevra, necesare realizării unităţii de efort. NESECRET 140 din 275

NESECRET

(12) Instrucţiunile de coordonare: precizarea principalelor instrucţiuni destinate transmisiunilor care nu sunt prevăzute în ordinul de operaţie de bază; prezentarea timpilor cheie sau a evenimentelor critice pentru sistemul de informaţii şi procedurile de control a reţelelor. (13) Sprijinul logistic: reparaţii; reaprovizionări; deplasări. (14) Comanda şi comunicaţiile: identificarea ierarhizării controlului sistemelor C2, pentru folosirea lor în comun în reţea; identificarea sistemului de management zonal a reţelelor, pentru utilizarea şi administrarea acestora. (15) La ordinul pentru comunicaţii şi informatică se pot anexa: tabele cu organizarea direcţiilor/reţelelor radio şi radioreleu; tabele cu caracteristici de lucru puse la dispoziţia subordonaţilor; tabele cu indicativele centrelor şi staţiilor de transmisiuni; extrase din graficele de expediere a documentelor; extrase din graficele expediţiilor poştale; tabel cu codificarea funcţiilor; memoratorul planului de numerotare; schema realizării sistemului informatic; tabele cu chei şi parole; anexe ajutătoare care detaliază procedeele tehnice de asigurare a legăturilor-scheme, grafice, tabele, suporţi magnetici, schiţe, calcule, etc. (16) În funcţie de cerinţele operaţiei, nivelul comandamentelor şi mediului operaţional şi celelalte module din cadrul comandamentului, întocmesc anexe specifice domeniului funcţional respectiv, la ordinul de operaţie; vezi anexa nr.2. 7. Reprezentanţii Art.370. - Reprezentanţii de la marină, ministerul administraţiei şi internelor, punctul de conducere al aviaţiei în luptă, punctul de dirijare şi indicare a obiectivelor la nivel batalion şi ai altor formaţiuni de apărare întocmesc hartă de lucru. Aceasta cuprinde: a) date despre inamic, specifice structurilor pe care le reprezintă; b) aliniamentul de contact, linii de despărţire, puncte de comandă şi alte date din planul de operaţie al unităţii pe lângă care sunt destinaţi să acţioneze; c) dispunerea şi misiunile marilor unităţi, unităţilor, subunităţilor şi formaţiunii pe care le reprezintă, stabilite prin planul de operaţie al unităţii, căreia i se subordonează; d) măsurile generale şi specifice de asigurare a operaţiilor şi protecţie a forţelor, cooperării, şi realizarea legăturilor cu forţele pe care le reprezintă; e) semnele şi semnalele de conducere, cooperare şi recunoaştere; f) alte date necesare. SECŢIUNEA a 2-a Conţinutul documentelor pentru informare întocmite de modulele comandamentului şi de reprezentanţi 1. Modulul personal, G1/S1

NESECRET 141 din 275

NESECRET

Art.371. - (1) Raportul de informare este documentul pe linie de personal care se înaintează la eşalonul superior. (2) Se întocmeşte text şi i se pot anexa tabele, grafice etc. Raportul cuprinde: a) situaţia cu existentul, deficitul, gradul de completare şi pierderile, pe categorii de personal, funcţii, arme şi specialităţi militare - decedaţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, bolnavi etc.; b) situaţia unităţilor/subunităţilor care au suferit pierderi mari şi propuneri privind restructurarea sau completarea acestora; c) pierderi suferite la funcţiile de conducere şi nevoi de completare; d) măsurile întreprinse pentru completarea pierderilor; e) date despre asigurarea condiţiilor de trai, a asistenţei medicale, juridice, religioase şi drepturilor personalului; f) situaţia prizonierilor de război, raionul de adunare şi propuneri privind predarea acestora; g) fapte de eroism săvârşite de personalul din subordine, recompense acordate sau propuneri de recompensare de către eşaloanele superioare; h) pierderi prognozate/estimate pentru etapa/misiunea următoare; i) starea de sănătate psihică a resursei umane; j) afecţiuni psihice şi niveluri de manifestare a acestora; k) pierderi în efective datorate traumelor de natură psihică; l) date privind starea de spirit a populaţiei şi starea psihomorală a efectivelor, precum şi măsuri întreprinse pentru menţinerea acestora; m) cereri. Art. 372. - Estimarea şefului personalului se întocmeşte text, la care se pot anexa tabele, grafice etc. şi cuprinde: a) situaţia personalului/existent; deficitul; pierderile pe categorii de personal, etc.; b) propuneri pentru restructurarea sau completarea unităţilor care au suferit pierderi mari în personal; c) propuneri pentru asigurarea condiţiilor de viaţă a personalului ; d) propuneri pentru îmbunătăţirea moralului; e) propuneri pentru reducerea pierderilor în personal; f) alte probleme necesare. 2. Modulul informaţii, G2/S2 Art.373. - În cadrul modulului informaţii, pentru informare se întocmesc următoarele documente: a) raportul de informaţii care se înaintează la eşalonul superior; b) estimarea şefului modulului informaţii, G.2/S.2; c) informarea; d) cererea de informaţii; e) cererea pentru fotografierea aeriană; f) harta de lucru a şefului modulului cercetare; NESECRET 142 din 275

NESECRET

g) harta de lucru cu cercetarea în dispozitivul inamicului; h) carnetul de campanie; i) alte documente - hărţi, tabele, grafice; j) întrebuinţarea resursei de aviaţie; k) cantităţi şi densităţi de forţe şi mijloace realizate de inamic. Art.374. - (1) Raportul de informaţii se întocmeşte la marile unităţi şi unităţi, precum şi la unitatea de cercetare şi război electronic şi este documentul prin care eşalonul superior este informat cu datele şi informaţiile obţinute. Acesta poate fi redactat la termen sau fără termen, sub formă de text, pe formular tipizat, grafic pe hartă, schemă, pe terminale cu ecran sau înregistrat pe bandă/casetă magnetică. La acesta se pot anexa/hărţi, scheme, fotografii, etc. (2) Raportul de informaţii cuprinde: a) caracterizarea generală a grupării şi operaţiilor inamicului; b) datele şi informaţiile obţinute de la ultimul raport/data, locul, sursa şi gradul de autenticitate a acestora; c) starea psihomorală a inamicului, capacitatea de luptă şi pierderile produse acestuia; d) informaţiile importante rezultate din interogarea prizonierilor, declaraţiile transfugilor, investigaţia populaţiei, studiul documentelor şi tehnicii militare provenite de la inamic; e) concluzii privind posibilităţile inamicului în timp, spaţiu si spectru electromagnetic; f) situaţia şi misiunile unităţilor/subunităţilor de cercetare, război electronic şi a rezervei de cercetare; g) aprecieri asupra operaţiilor/procedeelor de cercetare şi război electronic executate şi factorii care au influenţat îndeplinirea misiunilor; h) aprecieri asupra executării controlului electronic şi măsurile luate; i) operaţiile cu caracter deosebit executate şi rezultatele acestora; j) modificările produse in situaţia electronică; k) situaţia contaminării radioactive a personalului şi influenţa acesteia asupra capacităţii de luptă a unităţilor/subunităţilor de cercetare şi război electronic; l) pierderile în personal şi mijloacele de cercetare şi război electronic, starea psihomorală şi capacitatea de luptă a unităţilor/subunităţilor de cercetare şi război electronic; m) situaţia capturilor realizate ca urmare a operaţiilor de luptă şi propuneri privind modul de folosire a acestora; n) principalele măsuri ce urmează a fi luate pentru îndeplinirea misiunilor de cercetare şi război electronic ordonate; o) cereri de informaţii. Art.375. - (1) Estimarea şefului modulului informaţii, G2/S2 se întocmeşte grafic pe o hartă de lucru şi la ea se pot anexa documente justificative. Cuprinde: situaţia şi caracterul general al operaţiilor inamicului; situaţia şi efectele condiţiilor hidrometeorologice, a terenului şi a altor factori-sociali, economici, demografici, etc. asupra operaţiilor inamicului şi ale forţelor proprii; cursurile probabile ale operaţiei NESECRET 143 din 275

NESECRET

inamicului; situaţia forţelor şi mijloacelor de cercetare şi război electronic; organizarea sistemului informaţional. (2) Situaţia şi caracterul general al operaţiilor inamicului cuprinde: informaţii despre folosirea/nefolosirea armelor nucleare, bacteriologice şi chimice; direcţia/direcţiile pe care acesta a obţinut cel mai mare succes şi ce operaţii desfăşoară în prezent; date şi informaţii despre inamicul de la contact şi din adâncime; aliniamentul de contact; dispunerea, compunerea şi valoarea forţelor; gruparea forţelor şi mijloacelor; flancurile descoperite, intervalele şi joncţiunile dintre marile unităţi/unităţi; felul şi locul barajelor; zonele neacoperite; operaţiile de contracarare a acţiunilor de cercetare; pierderile probabile ale acestuia; operaţiile mijloacelor electronice şi posibilităţile acestora, metode şi mijloace noi folosite; noile tipuri de tehnică militară apărute la inamic şi caracteristicile acestora; particularităţi şi vulnerabilităţi - personal, informaţii, operaţii, logistică, relaţiile militari-civili din zonă, personalităţi militare; evaluarea grupărilor de forţe şi mijloace/pe baza datelor şi informaţiilor obţinute; evaluarea posibilităţilor acţionale în prezent şi până la trecerea la îndeplinirea unei misiuni noi. (3) Situaţia şi efectele condiţiilor hidrometeorologice, a terenului şi a altor factori-sociali, economici, demografici, etc. asupra operaţiilor inamicului şi ale forţelor proprii; (4) Cursurile probabile ale operaţiei inamicului: cantităţile de forţe şi mijloace de care dispune; centrul de greutate; concepţia de acţiune, dispozitiv, misiuni, posibilităţi; operaţiile trupelor aeropurtate şi aeromobile, grupurilor de cercetarediversiune şi teroriste, elementele ostile ale altor forţe; posibilităţile de contracarare a operaţiilor de cercetare; vulnerabilităţi majore; cantităţi şi densităţi de forţe şi mijloace; propuneri pentru zădărnicirea unor operaţii ale inamicului. (5) Situaţia forţelor şi mijloacelor de cercetare şi război electronic - proprii, primite ca întărire, cu care se cooperează: posibilităţile şi pierderile acestora; situaţia logistică; capacitatea şi disponibilitatea acestora pentru anumite misiuni. (6) Organizarea sistemului informaţional: principalele misiuni - raioane, obiective, direcţii, pentru care se concentrează efortul cercetării pe timpul pregătirii şi desfăşurării operaţiei; forţele, mijloacele şi procedeele de cercetare si război electronic folosite în acest scop; manevra elementelor de cercetare pe timpul desfăşurării operaţiei; obiective şi/sau raioane asupra cărora este interzisă acţiunea elementelor de cercetare; participarea subunităţilor de alte arme la îndeplinirea misiunilor ordonate; cereri de informaţii la eşalonul superior. Art.376. - (1) Informarea - se adresează statelor majore ale marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor din subordine, a celor vecine sau cu care se cooperează şi se referă la date şi informaţii suplimentare despre inamic, condiţiile hidrometeorologice şi situaţia contaminării radioactive din dispozitivul acestuia, precum şi trimiterea în misiuni, în fâşia structurilor respective a unor elemente de cercetare aparţinând eşalonului superior şi modul de cooperare cu acestea. (2) Pentru informarea mai completă a acestora asupra inamicului se pot trimite copii/extrase ale rapoartelor de informaţii care se înaintează eşalonului superior. NESECRET 144 din 275

NESECRET

Art.377. - (1) Cererea de informaţii - se redactează sub formă de text şi se comunică, uneori verbal, de către şeful modulului informaţii în scopul obţinerii informaţiilor care nu pot fi procurate de către forţele şi mijloacele de cercetare proprii. (2) Aceasta este adresată statului major al eşalonului superior, statelor majore ale marilor unităţi vecine şi cu care se cooperează, solicitându-se ce informaţii sunt necesare pentru înaintarea raportului de informaţii. Art.378. - Cererea pentru fotografierea aeriană - se adresează, de regulă, verbal, şefului centrului de conducere a operaţiilor aviaţiei, precizându-se: a) fâşia/raionul/obiectivul care trebuie fotografiată; b) data, ora şi la ce scară; c) până când şi sub ce formă; d) în câte exemplare să fie trimise fotodocumentele; e) când să se repete fotografierea, dacă este cazul. Art.379. - (1) Harta de lucru a şefului modulului informaţii, G2/S2 conţine elementele concepţiei de sprijin, în plus următoarele: a) sursa, data şi ora la care au fost procurate datele şi informaţiile; b) decizia comandanţilor elementelor de cercetare subordonate nemijlocit, noile misiuni ce se dau acestora sau schimbările survenite faţă de misiunile date iniţial; c) măsurile privind asigurarea operaţiilor şi protecţia elementelor de cercetare; d) modul de realizare a legăturilor cu elementele de cercetare; e) alte elemente pe care şeful informaţiilor le consideră necesare pentru conducerea cercetării - tabele, grafice, calcule, etc. (2) Harta de lucru se foloseşte pentru: a) coordonarea nemijlocită a elementelor de cercetare şi război electronic; b) centralizarea datelor primite de la sursele de informaţii; c) efectuarea de calcule, prelucrarea datelor şi informaţiilor; d) informarea comandantului, şefului de stat major şi a şefilor de module; e) întocmirea documentelor de conducere şi informare. Art.380. - (1) Harta de lucru a ofiţerului cu activitatea de cifru. (2) Se semnează de şeful de stat major şi şeful structurii cu activitatea de cifru şi cuprinde: a) aliniamentul de contact, raionul/zona de operaţii şi dispunerea punctelor de comandă cu care se realizează legături cifrate şi secretizate; b) schema de asigurare a legăturilor cifrate; c) măsurile informaţionale şi tehnice luate pentru protecţia informaţiilor; d) sistemul de codificare a hărţilor. (3) Harta va fi însoţită de alte documente sub formă de tabele şi scheme ce vor fi cuprinse în carnetul de campanie. Art.381. - (1) Harta de lucru a structurii/ofiţerului cu războiul electronic (2) Se întocmeşte de la eşalon divizie în sus sub formă grafică şi text şi cuprinde: NESECRET 145 din 275

NESECRET

a) dispozitivul acţional al inamicului şi forţelor proprii; b) planificarea în timp, spaţiu şi spectru electromagnetic a operaţiilor şi măsurilor de război electronic; c) posibilităţi de acţiune şi repartiţia misiunilor; d) sistemul C3I al structurii de război electronic; e) cooperarea cu alte elemente. Art.382. - Harta de lucru pentru cercetare în dispozitivul inamicului se întocmeşte la marile unităţi operative, unităţile de cercetare şi cuprinde: a) modelul acţional probabil al inamicului - numai în părţile ce privesc îndeplinirea misiunii; b) elementele concepţiei marii unităţi - numai cele necesare stabilirii misiunilor; c) sursa, data şi ora la care au fost procurate datele şi informaţiile; d) raionul de acţiune şi misiunile elementelor de cercetare aflate în dispozitivul inamicului, precum şi a celor care urmează a fi trimise în misiune, numărul şi apartenenţa fiecărui element de cercetare; e) date şi procedee de pătrundere şi de înapoiere în/din dispozitivul inamicului; f) itinerarul/direcţia de pătrundere; g) aerodromurile/locurile de îmbarcare; h) traiectele de zbor; i) zonele/raioanele de paraşutare/debarcare; j) punctele de verificare; k) punctele/locurile de întâlnire; l) punctele/locurile de recuperare; m) misiunile şi raioanele de acţiune ale elementelor de cercetare în dispozitivul inamicului care aparţin marilor unităţi subordonate nemijlocit; n) raioanele de operaţie şi misiunile forţelor proprii din dispozitivul inamicului cu care cooperează elementele de cercetare, modul de lucru cu acestea; o) măsurile privind asigurarea operaţiilor şi protecţia elementelor de cercetare în dispozitivul inamicului; p) modul de realizare a legăturilor cu elemente de cercetare în dispozitivul inamicului; q) alte elemente pe care şeful informaţiilor le consideră necesare pentru conducerea cercetării - tabele, grafice, calcule etc. 3. Modulul operaţii, G3/S3 Art.383. - In cadrul modulului operaţii se întocmesc următoarele documente pentru informare: a) raportul de informare care se înaintează eşalonului superior; b) estimarea şefului modulului G3/S3; c) estimări ale şefilor structurilor/ofiţerilor din cadrul modulului; d) jurnalul operaţiilor militare; NESECRET 146 din 275

NESECRET

e) harta de lucru a şefului modulului operaţii; f) harta de lucru a şefului structuri/ofiţerului de armă din cadrul modulului; g) informarea. Art.384. - (1) Estimarea şefului modulului operaţii. (2) Este documentul prin care se realizează informarea comandantului asupra problemelor specifice pregătirii şi desfăşurării operaţiilor militare, care facilitează luarea deciziei de către acesta şi se întocmeşte de către şeful modulului, cu participarea nemijlocită a tuturor structurilor/ofiţerilor din cadrul modulului. (3) Datele prezentate trebuie să fie scurte, clare, concrete şi uşor de exploatat; se întocmeşte pe o hartă de lucru, grafic, la care se anexează tabele, scheme, grafice explicative şi se prezintă comandantului verbal, în scris sau prin alte forme, în timpul, locul şi în volumul precizat de acesta. (4) Pe timpul analizei situaţiei, concomitent cu conducerea activităţilor în curs de desfăşurare pe baza îndrumării de planificare a comandantului şi precizărilor şefului modulului, structurile/ofiţerii pregătesc estimările necesare potrivit domeniului specific de competenţă şi le prezintă în forma, volumul, locul şi în timpul precizat, şefului modulului. (5) Estimarea şefului modulului operaţii cuprinde: situaţia forţelor proprii, a marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor subordonate; zonele de responsabilitate; date despre zona de operaţie şi estimarea influenţei acesteia asupra operaţiei militare ce urmează a fi desfăşurată; elementele topografice ale terenului; climă - precipitaţii, temperatură, umiditate; situaţia politică şi psihologică a zonei; concluzii şi recomandări care conturează cursul posibil al operaţiei, măsuri ce se impun a fi luate; date despre situaţia trupelor proprii la data respectivă - compunerea marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor; dispunerea forţelor şi mijloacelor şi misiuni curente operaţii în curs de desfăşurare; capacitatea operaţională, de luptă şi de sprijin - nivelul de instruire; mobilitate; tipul şi starea echipamentelor; măsuri urgente pentru asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor; prezentarea cursului optim al operaţiilor militare - tipul de acţiune, forma şi procedeul care se adoptă; când se desfăşoară; dispozitivul de operaţie cel mai indicat, modul de constituire şi termenele de realizare; repartiţia mijloacelor organice şi de întărire şi densităţile şi raportul de forţe ce se realizează în întreaga fâşie şi separat pe direcţii şi misiuni; misiunile marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor luptătoare şi de sprijin, cu un eşalon mai jos conţinutul şi adâncimea misiunii imediate şi ulterioare; linii de despărţire; termene; repartizarea structurilor pentru realizarea asigurării operaţiilor şi protecţiei trupelor, inclusiv pentru protecţia flancurilor şi spatelui; comunicaţii; propuneri privind concepţia deplasării, instalării şi funcţionării punctelor de comandă; gata pentru realizarea dispozitivului; gata pentru operaţie. Art.385. - (1) Raportul de informare care se înaintează eşalonului superior. (2) Este documentul prin care se realizează informarea eşalonului superior asupra problemelor specifice pregătirii şi desfăşurării operaţiilor militare. (3) Raportul de informare se referă la starea marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor în ansamblu şi se întocmeşte de către modulul NESECRET 147 din 275

NESECRET

operaţii, cu aportul tuturor modulelor din comandament, sub formă de text, la care se pot anexa hărţi, scheme sau alte documente grafice. (4) Se transmite eşalonului superior, de regulă, la sfârşitul fiecărei zile, la finalizarea operaţiei, la cerere sau când intervin modificări ale situaţiei şi ale operaţiilor care trebuie să fie cunoscute. Art.386. - (1) Raportul de informare care se înaintează eşalonului superior cuprinde: situaţia şi evaluarea operaţiilor inamicului/beligeranţilor, a forţelor neutre; valoarea, natura şi gruparea forţelor; operaţiile desfăşurate, inclusiv cu armele de distrugere în masă, mijloacele de război electronic şi psihologic; intenţiile probabile ale inamicului; metode şi procedee de luptă folosite; starea morală a forţelor inamicului; capacitatea operaţională a forţelor inamicului; comanda şi comunicaţiile; situaţia marilor unităţi, unităţilor, subunităţilor şi evaluarea operaţiilor/activităţilor desfăşurate; stadiul îndeplinirii misiunii; caracterul operaţiilor militare; capacitatea operaţională a marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor subordonate sau primite ca întărire; gradul de asigurare cu materiale şi personal; moralul forţelor proprii; nivelul instruirii forţelor; locul punctului de comandă; situaţia capturilor şi propunerile privind modul de folosire a acestora; situaţia prizonierilor de război, raionul de concentrare şi propuneri privind predarea acestora; situaţia şi operaţiile vecinilor nemijlociţi şi a marilor unităţi, unităţilor cu care s-a cooperat pe timpul îndeplinirii misiunii; concluzii şi măsuri/activităţi ce se impun pentru continuarea/finalizarea operaţiilor; cereri pentru sprijinul operaţiilor; alte elemente apreciate ca fiind necesare. (2) Raportul de informare se poate referi şi la o singură problemă atunci când conţinutul acesteia impune cunoaşterea imediată de către eşalonul superior. (3) Se elaborează, de regulă, pe exemplare tipizate, în două exemplare. Exemplarul care se înaintează se semnează de către comandant şi şeful de stat major, în plus pe exemplarul care se păstrează la marea unitate/unitate semnează pentru conformitate şi ofiţerul care l-a întocmit. Art.387. - (1) Jurnalul operaţiilor militare (2) Se întocmeşte, de regulă, de către un ofiţer din modulul operaţii, şi este destinat ţinerii evidenţei operaţiilor şi documentării asupra acestora într-o perioadă de timp. (3) El este un ghid important pentru conducerea eficientă a operaţiilor militare şi constituie un documentar pentru pregătirea comandamentelor şi cercetarea istorică. (4) Se întocmeşte sub formă de text, lizibil şi fără ştersături, cu cerneală, întrun registru special destinat, la care se pot anexa hărţi, scheme, fotografii şi alţi purtători de informaţii; acesta se completează pe măsura desfăşurării operaţiilor militare de către ofiţerul desemnat, ajutat de alţi ofiţeri din celelalte module numiţi în acest scop, care îi vor pune la dispoziţie datele specifice activităţii lor, într-un registru/ pe un suport magnetic, special destinat. (5) După redactarea acestuia, ofiţerul îl prezintă pentru verificare şefului de stat major, de regulă, la sfârşitul fiecărei zile, la batalion/divizion sau la 2-3 zile, la brigadă - corp de armată. NESECRET 148 din 275

NESECRET

(6) După verificarea autenticităţii datelor înscrise, se completează jurnalul operaţiilor militare, care se prezintă de către şeful de stat major, comandantului; se păstrează la comandantul marii unităţi/unităţii şi poate fi consultat ori de câte ori este nevoie. Art.388. - (1) Jurnalul operaţiilor militare cuprinde: încadrarea nominală pe funcţii, cu personal a unităţii - la marea unitate, numai pentru comandament şi subunităţile subordonate nemijlocit; structura marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor; concluziile despre situaţia politico-militară - la eşalonul corp de armată şi superioare acestora; misiunea marilor unităţi, unităţilor, subunităţilor; prezentarea pe scurt a planului de operaţie; relatarea operaţiilor desfăşurate; situaţia marilor unităţi, unităţilor, subunităţilor şi a forţelor subordonate, după îndeplinirea fiecărei misiuni, evidenţiindu-se episoadele mai importante şi faptele de arme deosebite; schimbările care au avut loc în structura marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor; situaţia prizonierilor de război, a capturilor şi modul de folosire a tehnicii şi materialelor capturate; cererile adresate eşalonului superior sau primite de la subordonaţi, de la vecini şi de la cei cu care se cooperează, precum şi modul de rezolvare a lor; denumirea şi conţinutul, pe scurt, ale documentelor trimise/primite la/de la eşalonul superior, subordonaţi, vecini şi statele majore cu care se cooperează; concluziile cu privire la operaţiile care au avut loc; factori care au condus la succesele şi cauzele insucceselor; recompensele acordate celor care s-au distins pe câmpul de luptă - înaintări în grad, decorări, citări prin ordin de zi etc. Art.389. - (1) Harta de lucru a şefului modulului operaţii. (2) Este un document care se întocmeşte grafic pe hartă şi la care se anexează alte documente, tabele, scheme şi grafice justificative; se foloseşte pentru coordonarea îndeplinirii misiunilor de luptă şi de sprijin; coordonarea operaţiei în curs de desfăşurare; vizualizarea schimbărilor datelor situaţiei. (3) Se întocmeşte în cadrul modulului operaţii şi se semnează de către şeful modulului şi de către ofiţerul care a întocmit-o. (4) Cuprinde: situaţia forţelor proprii; dispunerea marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor cu un eşalon mai jos; zonele de responsabilitate; misiuni curente - în curs de desfăşurare; măsuri/operaţii urgente pentru asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor; prezentarea cursului optim al operaţiei militare - scopul misiunii; forma şi procedeul de acţiune; dispozitivul de acţiune; zona/fâşia de acţiune; etapizarea misiunii şi termene de realizare; repartiţia forţelor şi mijloacelor organice şi de întărire; misiunile marilor unităţi, unităţilor, subunităţilor luptătoare şi de sprijin misiunea încredinţată; termene de realizare; linii de despărţire; operaţii în sprijinul operaţiei; manevra - pe direcţii, misiuni, momente şi secvenţe; asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor; concepţia de comunicaţii - organizarea, deplasarea, instalarea şi funcţionarea punctelor de comandă; organizarea şi realizarea măsurilor de protecţie; termene de realizare; gata pentru realizarea dispozitivului; gata pentru acţiune. Art.390. - (1) Informarea este documentul prin care se transmit diferite informaţii subordonaţilor, vecinilor sau/şi celor cu care se cooperează; se elaborează de către modulul operaţii sau alţi ofiţeri desemnaţi, sub formă de text la care se pot NESECRET 149 din 275

NESECRET

anexa hărţi, scheme, sau alte documente şi se prezintă verbal sau se înaintează sub formă de text. (2) Informările asupra documentelor urgente se fac imediat, celelalte informaţii pot fi grupate şi transmise periodic, respectându-se principiul adresării acestora către marile unităţi/unităţile/subunităţile/modulele, persoanele strict implicate în rezolvarea situaţiilor la care se referă informarea. (3) Tipuri de informări: a) instructaje informaţionale; b) informarea decizională; c) informarea cu privire la misiune; d) informarea de stat major. Art.391. - (1) Instructaje informaţionale. (2) Sunt destinate să informeze ascultătorul şi să-l facă să înţeleagă situaţia prezentată; se execută de către comandant, locţiitor, şeful de stat major, şeful modului sau alţi ofiţeri desemnaţi din cadrul comandamentului; informările prezentate se referă la fapte, operaţii şi nu includ concluzii şi recomandări şi nici nu cer decizii. (3) Instructajele informaţionale se referă la: a) prezentarea unor planuri de operaţie sau de activitate etc.; b) prezentarea unor informări ale eşalonului superior, comandantului, şefului de stat major - care cer o explicaţie detaliată; c) prezentarea unor informări despre operaţiile vecinilor sau ale altor forţe cu care cooperează despre o situaţie anume; d) alte situaţii. (4) Se întocmeşte sub formă de text la care se pot anexa hărţi, tabele, etc. şi nu au o formă prestabilită; se semnează de cel care o întocmeşte şi nu se aprobă. Art.392. - (1) Informarea decizională. (2) Informarea decizională este destinată să obţină un răspuns sau o decizie; ea este prezentarea unei soluţii recomandate de un ofiţer din cadrul modulului sau din statul major, rezultată dintr-o analiză sau un studiu al unei probleme sau a unei arii problematice. (3) Informarea variază ca şi caracter oficial şi de detaliu, depinzând de nivelul comandamentului şi de cunoaştere a subiectului de către cel care ia decizii cunoaşterea problemei sau ariei problematice. (4) In situaţia în care persoana/persoanele care participă la informare are cunoştinţe anterioare asupra problemei şi unele informaţii legate de ea, instructajul se limitează în mod normal la un enunţ al problemei, enunţului/informaţiei esenţiale şi a unei soluţii recomandate. (5) Cel care informează trebuie să fie pregătit să prezinte concluziile şi propunerile sale, justificarea soluţiei recomandate şi coordonarea rezultată din aceasta. (6) Dacă persoana care este informată este nefamiliarizată cu situaţia, atunci este necesară o informare mai detaliată. In acest caz informarea va trebui să includă orice estimări folosite în actualizarea problemei, datelor referitoare la situaţie, o discuţie a estimărilor, concluziilor şi coordonării implicate de acestea. NESECRET 150 din 275

NESECRET

(7) De regulă, informarea decizională în formă completă cuprinde următoarele puncte: introducerea; conţinutul - misiunea primită sau dedusă, datele despre situaţie, evaluări necesare, estimări de soluţionare şi analiza diferitelor estimări prezentate; concluzia - alegerea soluţiei optime şi justificarea soluţiei aleasă ca fiind cea mai bună; întrebări;decizia finală. (8) Acest tip de informare, de regulă, este folosit de către comandant care poate fi asistat de un ofiţer din modulul operaţii, pe timpul prezentării estimărilor de către şefii de module pentru stabilirea cursului optim al operaţiei militare. (9) Se întocmeşte sub formă de text în caietul de campanie la care se pot anexa hărţi, planuri, situaţii, se prezintă oral şi se semnează de către comandant sau şeful modulului şi, de regulă, nu are o formă prestabilită. Art.393. - (1) Informarea cu privire la misiune (2) Informarea cu privire la misiune este folosită să furnizeze informaţii în condiţii operaţionale, să dea instrucţiunile specifice sau să execute o evaluare a misiunii. (3) De obicei este prezentată de un singur ofiţer care poate fi comandantul, locţiitorul, şeful de stat major, un ofiţer din modulul operaţii, sau un alt ofiţer special desemnat; aceasta depinde de latura misiunii sau de nivelul comandamentelor. (4) Instructajul misiunii întăreşte aranjamentele, furnizează cerinţe şi instrucţiuni mai detaliate pentru fiecare individ şi explică semnificaţia rolului fiecărui individ/structură. (5) Informarea despre misiune serveşte pentru: a) elaborarea documentelor de conducere; b) formularea unei aprecieri generale a misiunii; c) revizuirea planului de operaţie; d) prezentarea obiectivelor misiunii participanţilor, problemele cu care se pot confrunta şi nivelul de acţiune al acestora. (6) Nu are o formă prestabilită, se întocmeşte sub formă de text şi se prezintă oral. Se semnează de către comandant şi pentru conformitate de către ofiţerul din modulul operaţii şi, de regulă, se referă la următoarele puncte: situaţia; misiunea; execuţia; sprijinul; comanda/semnalul. Art.394. - (1) Informarea de stat major. (2) Informarea de stat major este un instructaj informaţional, prezentat în condiţii tactice sau operaţionale; este destinată să asigure coordonarea sau uniformizarea efortului. (3) Aceasta poate include schimbul de informaţii, anunţarea deciziei în cadrul unui comandament, darea sarcinilor sau prezentarea unor modalităţi de acţiune. (4) Informarea de stat major poate include caracteristicile instructajului informaţional, decizional şi instructajele misiunii. (5) Participanţii la informările de stat major variază cu locul comandamentelor, cu tipul operaţiei militare şi cu cerinţele personale ale comandantului. (6) Şeful de stat major împreună cu un ofiţer din modulul operaţii, de obicei, prezidează informarea de stat major şi desemnează cine prezintă problemele de NESECRET 151 din 275

NESECRET

interes pentru cei prezenţi sau care cer coordonarea activităţilor comandamentului, atunci când o impune situaţia. (7) Se întocmeşte sub formă de text, se prezintă verbal, nu are o formă prestabilită, şi conţine problematica care o stabileşte cel care prezintă situaţia. (8) De regulă, informarea de stat major cuprinde: a) scopul - de regulă, se desfăşoară pentru ţinerea comandamentului şi statului major la curent cu situaţia creată sau la coordonarea eforturilor operaţiilor printr-o prezentare orală a datelor principale; b) participanţi - comandantul, şeful de stat major, şefii de module, l -2 ofiţeri din modulul operaţii sau alţi ofiţeri special destinaţi; c) probleme pentru informare; d) proceduri comune - persoana care convoacă informarea de stat major stabileşte ordinea de zi; fiecare reprezentant convocat, prezintă informaţia în aria lui de responsabilitate; comandantul, concluzionează informarea dar poate să ia parte activă la prezentare. (9) Se întocmeşte sub formă de text - la care se pot anexa hărţi, tabele, grafice etc., nu are o formă prestabilită, se prezintă oral, şi se semnează de cel care desfăşoară activitatea. Art.395. - (1) Estimarea de artilerie şi rachete se întocmeşte grafic pe harta de lucru, la care se pot anexa tabele, scheme şi cuprinde: a) caracterul general al operaţiilor desfăşurate de artileria şi blindatele inamicului precum şi posibilităţile acestora; b) specificul operaţiilor de luptă desfăşurate de artileria marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor de arme întrunite, inclusiv a celei luate în subordine; c) situaţia, raioanele poziţiilor de tragere/lansare şi misiunile marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor de artilerie şi de rachete a forţelor şi mijloacelor de cercetare specializate, precum şi a legăturilor acestora; d) situaţia muniţiei de artilerie şi rachete - consumuri realizate, existent; e) eficienţa măsurilor apărării nucleare, bacteriologice şi chimice şi modul de influenţă asupra capacităţii de luptă a artileriei şi rachetelor; f) situaţia pierderilor - personal, armament şi tehnică de luptă; g) gradul asigurării materiale, tehnice şi medicale/veterinare; h) situaţia capturilor şi propuneri privind modul de folosire a acestora; i) estimarea operaţiilor viitoare ale artileriei - numai dacă se cunoaşte concepţia operaţiilor viitoare ale marilor unităţi/unităţilor de arme întrunite., în subordinea cărora se află artileria şi rachetele - repartiţia artileriei şi a forţelor şi mijloacelor de cercetare specializate; j) raioanele poziţiilor de tragere/lansare şi de desfăşurare a forţelor şi mijloacelor de cercetare specializate; k) raioanele şi aliniamentele de intervenţie a forţei antiblindate - când se organizează; l) situaţia completărilor - materiale, tehnică şi aparatură artileristică, muniţie de artilerie şi rachete; m) locul de dispunere a subunităţilor logistice; NESECRET 152 din 275

NESECRET

n) cereri care să fie înaintate eşalonului superior. (2) Se semnează de şeful G3/S3 şi ofiţerul care a întocmit-o. Art.396. - (1) Estimarea de artilerie/rachete antiaeriană se întocmeşte grafic pe harta de lucru la care se pot anexa scheme, tabele şi cuprinde: a) concluzii privind compunerea, dispunerea şi posibilităţile de acţiune ale inamicului aerian, precum şi măsuri ce decurg pentru apărarea antiaeriană; b) numărul, rangul şi specialitatea unităţilor de apărare antiaeriană la dispoziţie şi posibilităţile lor de luptă; c) concepţia organizării apărării antiaeriene - repartiţia, misiunile şi manevra trupelor de apărare antiaeriană pe etape ale luptei; d) cereri la eşalonul superior specifice apărării antiaeriene. (2) Se semnează de şeful G3/S3 şi de ofiţerul care a întocmit-o. Art.397. - (1) Estimarea de geniu: se elaborează de structura/ofiţerul de geniu grafic pe harta de lucru la care se pot anexa scheme, tabele şi cuprinde: a) o scurtă analiză a zonei de operaţii elemente şi lucrări care pot influenţa operaţiile militare - drumuri, poduri, păduri, obstacole diferite, etc.; b) informaţii, dacă există, despre operaţiile genistice ale inamicului ce pot influenţa misiunea în general şi protecţia genistică a trupelor în special; c) propuneri de întrebuinţare a marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor de geniu din subordine şi principalele misiuni repartizate, direcţii sau raioane în care să se concentreze efortul genistic; d) elemente de dispozitiv de geniu care se pot constitui - compunere, misiuni, raioane/direcţii de acţiune, dispunere, regrupare, subordonări ale acestora; e) propuneri de sprijin/întărire a marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor de arme întrunite cu forţe de geniu - perioada, valoarea forţelor, raioane de punere la dispoziţie; f) solicitări privind sprijinul marilor unităţi şi unităţilor de geniu cu subunităţi de alte arme pentru intensificarea ritmului de îndeplinire a misiunilor - la amenajarea punctului de comandă, realizarea culoarelor prin câmpurile de mine, trecerea trupelor peste cursurile de apă; g) condiţionări impuse sistemului logistic general şi de geniu pentru îndeplinirea misiunilor; h) itinerarii propuse pentru manevra trupelor, aprovizionărilor şi evacuărilor; i) conducerea forţelor de geniu şi elementelor de dispozitiv de geniu subordonate. (2) Pe timpul operaţiilor ofensive prezintă obligatoriu: a) numărul de culoare care pot fi realizate prin câmpurile de mine ale inamicului şi estimări de repartiţie/execuţie pe direcţiile marilor unităţi şi unităţilor; b) propuneri privind locul punctelor de trecere peste cursurile de apă şi ritmurile de trecere care pot fi asigurate; c) estimări privind itinerarele de deplasare a marilor unităţi şi unităţilor din rezervă pentru introducerea în operaţie, a punctelor de comandă şi raioanelor de redispunere; NESECRET 153 din 275

NESECRET

d) posibilităţi de consolidare a aliniamentelor cucerite şi a flancurilor. (3) Se semnează de şeful G3/S3 şi de ofiţerul care a întocmit-o. Art.398. - (1) Estimarea de apărare nucleară, biologică şi chimică -NBC. (2) Se întocmeşte grafic pe harta de lucru, la care se pot anexa tabele, scheme şi cuprinde: misiunea; condiţiile meteorologice şi terenul; situaţia inamicului; situaţia forţelor proprii; analiza cursurilor operaţiei; compararea cursurilor operaţiei; recomandarea cursului optim. (3) Condiţiile meteorologice şi terenul. Condiţii meteorologice: a) condiţii existente; b) condiţii prognozate; c) efectele condiţiilor meteorologice în cazul întrebuinţării armelor de distrugere în masă nucleare, bacteriologice şi chimice de către inamic. Terenul: a) efectele terenului în cazul întrebuinţării armelor de distrugere în masă nucleare, bacteriologice şi chimice de către inamic; b) folosirea agenţilor persistenţi de către inamic pentru a restricţiona/canaliza operaţiile trupelor proprii. (4) Situaţia inamicului cuprinde: a) capacitatea de angajare/desfăşurare nucleară, bacteriologică şi chimică; b) prognoza întrebuinţării armelor de distrugere în masă nucleare, bacteriologice şi chimice; c) prognoza desfăşurării mijloacelor destinate, să întrebuinţeze armele de distrugere în masă nucleare, bacteriologice şi chimice. (5) Situaţia forţelor proprii cuprinde: a) situaţia apărării nucleare, bacteriologice şi chimice; b) forţe şi mijloace de apărare nucleară, bacteriologică şi chimică la dispoziţie; c) concepţia de apărare NBC - misiuni, manevră, efortul principal etc.; d) coordonarea misiunilor. (6) Analiza cursurilor operaţiei. Descrie avantajele şi dezavantajele fiecărui curs al operaţiei în relaţie cu situaţia nucleară, bacteriologică şi chimică şi desfăşurarea forţelor şi mijloacelor de apărare nucleară, bacteriologică şi chimică. (7) Compararea cursului operaţiei. Se compară toate cursurile de acţiune în relaţie cu avantajele şi dezavantajele fiecăruia. (8) Recomandarea. Se propune cel mai avantajos curs al operaţiei. (9) Se semnează de şeful G3/S3 şi ofiţerul care a întocmit-o. Art.399. - Raportul de informare pentru apărare nucleară, bacteriologică şi chimică care se înaintează eşalonului superior, cuprinde : a) concepţia generală, de sprijin nuclear, bacteorologic şi chimic a eşalonului superior; b) constrângeri specificate, deduse şi esenţiale; c) intenţia comandantului unităţii/subunităţii de apărare nucleară, bacteriologică şi chimică; NESECRET 154 din 275

NESECRET

d) misiunea unităţii/subunităţii de apărare nucleară, bacteriologică şi chimică; e) organizarea pentru operaţie; f) concepţia apărării nucleară, bacteriologică şi chimică a operaţiei pe etape; g) cereri de forţe nucleare, bacteriologice şi chimice la eşalonul superior.; h) încadrarea în timp a misiunilor; i) alte probleme specificate de către eşalonul superior. Art.400. - (1) Raportul de informare pentru operaţii psihologice care se înaintează eşalonului superior, cuprinde: a) concluzii asupra operaţiilor psihologice desfăşurate de către inamic, a stării moralului şi rezistenţei psihice a trupelor acestuia; b) concluzii asupra stării psihomorale a trupelor proprii şi a populaţiei din zona operaţiilor; c) evenimente şi fapte care au influenţat moralul şi comportamentul trupelor proprii şi în ce mod; d) concluzii privind eficienţa operaţiilor psihologice desfăşurate în rândul propriilor efective; e) concluzii privind influenţa presei, a emisiunilor radio şi televiziune asupra moralului forţelor proprii şi estimări pentru îmbunătăţirea conţinutului acestora; f) colaborarea cu organele administraţiei publice locale, cu instituţiile de profil din zonă; g) informaţii importante rezultate din interogarea prizonierilor de război, transfugilor sau din investigarea populaţiei precum şi din studiul unor documente sau al tehnicii capturate de la inamic; h) cereri adresate eşalonului superior. (2) Estimarea şefului ofiţerului cu operaţiile psihologice se elaborează grafic şi text pe harta de lucru şi cuprinde: analiza inamicului; analiza forţelor proprii; analiza efectelor condiţiilor ambientale asupra stării psihomorale a trupelor. Aceasta se finalizează cu următoarele concluzii şi propuneri: a) starea moralului şi a rezistenţei psihice a inamicului; b) operaţiile de influenţare psihologică; c) evoluţia probabilă a operaţiilor psihologice ale inamicului; d) starea psihomorală a trupelor proprii şi a populaţiei din zonă; e) misiunile operaţiilor psihologice; f) forţele şi mijloacele la dispoziţie, raioanele/locurile de dispunere şi modul de folosire a acestora; g) temele de influenţare, conţinutul emisiunilor radio, televiziune şi de amplificare, precum şi a materialelor tipărite; h) nevoile de informare şi logistică; i) modul de realizare a cooperării, inclusiv cu organele administraţiei publice locale şi instituţiile de profil din zonă. (3) Se semnează de şeful G3/S3 şi de ofiţerul care a întocmit-o. NESECRET 155 din 275

NESECRET

4. Modulul logistic, G4/S4 Art.401. - In cadrul modulului logistic se întocmesc următoarele documente pentru informare: a) raportul de informare logistică care se înaintează eşalonului superior; b) estimarea şefului modulului logistic; c) estimările structurilor/ofiţerilor de specialitate; d) informarea logistică; e) documente diferite. Art.402. - (1) Raportul de informare logistică ce se înaintează eşalonului superior se elaborează de modulul logistic, sub formă de text, la care se pot anexa hărţi, scheme sau alte documente. (2) Acesta se transmite eşalonului superior, separat şi sub formă de capitol în raportul de informare al marii unităţii/unităţii, la sfârşitul fiecărei zile, după finalizarea operaţiei, la cerere sau când intervin modificări ale situaţiei şi ale operaţiilor care trebuie cunoscute şi cuprinde: a) raioanele de dispunere ale marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor şi formaţiunilor de logistică actuale, dacă sunt diferite faţă de ultima raportare şi viitoare; b) căile de comunicaţie; c) situaţia stocurilor de materiale; d) gradul de operativitate al tehnicii; e) situaţia răniţilor şi bolnavilor şi starea igieno-epidemiologică a marilor unităţi/unităţilor; f) situaţia animalelor rănite şi bolnave şi starea epizootică din zona operaţiilor de luptă; g) posibilităţi de achiziţii şi rechiziţii; h) capturi de tehnică şi materiale, precum şi estimări privind modul de folosire a acestora; i) cereri şi estimări. (3) Se elaborează, de regulă, pe exemplare tipizate, în două exemplare; exemplarul care se înaintează se semnează de către comandant şi şeful de modul; pe exemplarul care se păstrează la marile unităţi şi unităţi semnează pentru conformitate, ofiţerul care l-a întocmit. Art.403. – (1) Estimarea logistică se întocmeşte în cadrul modulului grafic pe harta de lucru, la care se pot adăuga scheme, tabele şi cuprinde: a) concluzii privind posibilităţile inamicului de a acţiona asupra marilor unităţi, unităţilor, subunităţilor şi formaţiunilor de logistică; b) zona logistică; c) sistemul logistic - compunere, mod de realizare, manevra acestuia pe timpul ducerii operaţiei; d) sursele de aprovizionare; NESECRET 156 din 275

NESECRET

e) stocurile de materiale ordonate a se realiza şi până când; f) normele de consum repartizate şi redistribuirea lor; g) gradul de suport logistic ce se va realiza; h) concepţia executării transporturilor; i) căile de comunicaţie - enumerare, capacităţi, starea de practicabilitate, organizarea serviciului de comenduire şi îndrumare a circulaţiei; j) realizarea mentenanţei; k) estimarea pierderilor sanitare şi măsurile de acordare a asistenţei medicale şi de evacuare a răniţilor şi bolnavilor, precum şi măsurile sanitaro-igienice şi antiepidemice ce trebuie luate de trupe; l) situaţia stării epizootice din fâşia marii unităţi/unităţii pentru acordarea asistenţei sanitar-veterinare, tratament şi recuperare, precum şi pentru evacuarea animalelor bolnave sau rănite; m) cartiruirea efectivelor şi adăpostirea animalelor; n) măsuri pe linia serviciului în campanie - hrănire, echipare, apă, spălătorie, îmbăiere, probleme legate de cazuri de deces, asigurarea resursei financiare; o) măsuri de asigurare a operaţiilor şi protecţie a forţelor de logistică; p) posibilităţile logistice ale zonei - surse de aprovizionare, mijloace de transport, capacităţi de producţie şi prestări de servicii, detaşamente de lucru, subunităţi şi formaţiuni destinate pentru asigurarea operaţiilor şi protecţia forţelor de logistică etc.; q) posibilităţi de achiziţii şi rechiziţii; r) concluzii, propuneri şi cereri. (2) Se semnează de către şeful modulului şi ofiţerul care a întocmit-o. (3) Estimările structurilor/ofiţerilor din cadrul modulului G.4/S.4 conţin evaluări şi propuneri pe linia domeniului de competenţă în sprijinul realizării cursului de sprijin logistic. Art.404. - (1) Informarea logistică este documentul prin care se transmit diferite informaţii subordonaţilor, vecinilor sau/şi celor cu care cooperează. (2) Se elaborează de modulul planificare atunci când situaţia o cere, sub formă de text la care se pot anexa hărţi, scheme sau alte documente. (3) Informările logistice asupra problemelor logistice se fac imediat, celelalte informaţii pot fi grupate şi transmise periodic, respectându-se principiul adresării acestora către unităţile, persoanele strict implicate în realizarea situaţiilor la care se referă informarea logistică. Art.405. - (1) Documente diverse se folosesc pentru informarea comandantului, şefului de stat major sau chiar a comandamentului în ansamblul său şi se referă, în principiu, la: a) studii pe linie logistică referitoare la zona operaţiilor militare; b) situaţia logistică a marii unităţi/unităţii; c) generalizarea experienţei pozitive din modulul logistic. (2) Aceste documente nu au o formă prestabilită şi se pot prezenta sub formă de tabele, scheme, fotografii, suporţi magnetici etc. NESECRET 157 din 275

NESECRET

Art.406.- (1) Raportul de informare pe linie medicală ce se înaintează la eşalonul superior cuprinde date referitoare la: a) dispunerea formaţiunilor medicale; b) situaţia răniţilor şi bolnavilor, a animalelor rănite şi bolnave; c) situaţia personalului medico-sanitar şi sanitar-veterinar; d) activităţile efectuate pentru evacuarea răniţilor şi bolnavilor şi a animalelor rănite şi bolnave; e) starea igienico-epidemiologică a marilor unităţi şi unităţilor şi a teritoriului din fâşia marilor unităţi şi unităţilor; f) situaţia prizonierilor răniţi şi bolnavi, formaţiunile medicale unde se găsesc; g) capturile de materiale sanitare şi farmaceutice şi estimări privind modul de folosire a acestora; h) cereri la eşalonul superior. Art.407. - (1) Estimarea medicală se întocmeşte de către un ofiţer din cadrul modulului medical grafic şi text pe o hartă de lucru şi cuprinde: a) numărul răniţilor şi bolnavilor existenţi la formaţiunile medicale; b) numărul animalelor rănite şi bolnave existente în formaţiunile veterinare, starea epizootică a zonei de dislocare; c) starea igienico-epidemiologică a trupelor; d) estimarea pierderilor sanitare şi sanitar-veterinare; e) gradul de asigurare cu forţe şi mijloace medicale existente; f) măsurile sanitaro-igienice, antiepidemice şi antiepizootice; g) dispunerea formaţiunilor medicale şi veterinare, măsurile necesare pentru paza şi apărarea lor; h) măsurile de protecţie medicală a trupelor împotriva atacurilor nucleare, bacteriologice şi chimice; i) starea alimentelor de origine animală; j) concluzii despre asigurarea medicală; k) cereri ce trebuie înaintate la eşalonul superior. (2) Se semnează de către şeful modulului G.4/S.4 şi ofiţerul care a întocmit-o. Art.408. – La nivelul modulului, se mai folosesc un număr variabil de hărţi pentru lucru, în scopul: actualizării datelor; coordonării operaţiei forţelor de sprijin logistic; cunoaşterii situaţiei. 5. Modulul relaţii militari - civili, G5/S5 Art.409. - Raportul de informare privind relaţiile militari - civili care se înaintează eşalonului superior cuprinde: a) concluzii asupra principalelor operaţii militaro-civile desfăşurate, evenimente şi fapte care au influenţat şi pot influenţa operaţiile militare proprii; b) colaborarea realizată cu comandanţii militari din zonă, precum şi cu autorităţile civile locale; NESECRET 158 din 275

NESECRET

c) operaţii comune realizate cu organizaţiile guvernamentale, neguvernamentale şi internaţionale; d) informaţii obţinute în urma investigaţiei populaţiei civile din zonă; e) cereri pe linie de relaţii militari-civili. Art.410. - (1) Estimarea pentru relaţii militari-civili se întocmeşte grafic şi text pe o hartă de lucru şi cuprinde: a) o scurtă analiză pe linie de relaţii militari cu principalele elemente care pot influenţa operaţiile militare; b) aspecte privind realizarea interfeţei militari - civili, agenţiile civile cu care se cooperează - protecţia civilă, ajutor medical, administraţie; c) propuneri pentru acordarea asistenţei umanitare şi folosirea facilităţilor; d) posibilităţi concrete de sprijin oferite de organizaţiile guvernamentale, neguvernamentale şi internaţionale; e) nevoi de sprijin logistic. (2) Se semnează de către şeful modulului/ofiţerul care a întocmit-o. 6. Modulul comunicaţii şi informatică, G6/S6 Art.411. - (1) Raportul de informare pentru comunicaţii şi informatică ce se înaintează eşalonului superior, este documentul pe baza căruia structurile subordonate informează eşalonul superior despre realizarea şi funcţionarea legăturilor, principalele întreruperi şi cauzele acestora. (2) Raportul de informare cuprinde: a) aprecieri asupra funcţionării legăturilor şi măsuri pentru asigurarea continuităţii acestora; b) concepţia de realizare a sistemului de comunicaţii şi informatică, pentru pregătirea şi ducerea operaţiei; c) raioanele favorabile pentru instalarea centrelor de transmisiuni şi direcţiile de deplasare a acestora; d) situaţia unităţilor/subunităţilor de transmisiuni şi a structurilor de execuţie din domeniul informaticii; e) timpul necesar pentru realizarea sistemului de comunicaţii şi informatică şi repartiţia lucrărilor pe urgenţe; f) procedeele tehnice folosite pentru acoperirea fluxurilor informaţionale; g) situaţia traficului realizat pe ore şi căi de legătură; h) datele obţinute prin executarea cercetării de transmisiuni; i) pierderile în forţe şi mijloace; j) materialele de comunicaţii şi informatică capturate şi propuneri privind folosirea acestora; k) situaţia mijloacelor din rezerva de transmisiuni şi nevoile de completare cu materiale şi tehnică; l) starea tehnicii de calcul; m) influenţa viruşilor şi măsurilor antivirus adoptate; NESECRET 159 din 275

NESECRET

n) acţiunile de virusare a mijloacelor de „Tehnologia Informaţiei” ale inamicului; o) stabilitatea măsurilor de securitate hard şi soft; p) cereri. Art.412. - (1) Estimarea de comunicaţii şi informatică se întocmeşte în cadrul modulului comunicaţii şi informatică, G.6/S.6 şi cuprinde: a) sinteza operaţiilor desfăşurate; b) nevoi de legătură; c) principalele misiuni ale comunicaţiilor şi informaticii; d) precizări privind evaluarea posibilităţilor forţelor şi mijloacelor; e) măsuri pentru elaborarea unor variante de satisfacere a nevoilor de legătură; f) estimări de procedee tehnice pentru acoperirea unor fluxuri informaţionale mai dificile; g) măsuri de pregătire pentru trecerea la îndeplinirea misiunii; h) programele existente în biblioteca militară de programe proprie; i) tipurile de atacuri informaţionale înregistrate în reţeaua extinsă de calculatoare. (2) Se semnează de către şeful modulului şi ofiţerul care a întocmit-o. 7. Modulul juridic Art.413. - (1) Modulul juridic participă la elaborarea deciziei comandantului pentru îndeplinirea misiunilor primite, prezentând, în raport cu situaţia concretă, estimări privitoare la asigurarea respectării legilor şi obiceiurilor războiului. Se întocmesc text, şi nu au o formă prestabilită. (2) Pentru îndeplinirea acestor atribuţii, împreună cu ofiţeri din alte structuri, se vor elabora: a) rapoarte de documentare privind situaţia civilă din zonă; b) documente de evidenţă privind amplasarea şi situaţia complexelor muzeistice şi religioase, monumentelor şi operelor de artă, a lucrărilor (instalaţiilor) care conţin forţe periculoase, a zonelor şi localităţilor neutre şi neapărate etc.; c) alte documente impuse de situaţii concrete. (3) Modulul juridic elaborează, ori de câte ori situaţia o cere, informări/instrucţiuni privind modul de aplicare a dreptului internaţional umanitar, sub forma unui tabel, schiţă, proiect, cuprinzând: a) domeniul de referinţă; b) conţinutul esenţial al normei din Dreptul Internaţional Umanitar; c) reguli de Drept Internaţional Umanitar aplicabile în pregătirea şi ducerea operaţiei; d) instrucţiuni de aplicare. (4) Se semnează de şeful modulului. 8. Modulul/ofiţerul de informare şi relaţii publice NESECRET 160 din 275

NESECRET

Art.414. - (1) Raportul de evaluare a activităţii de informare şi relaţii publice, elaborat în dublu exemplar, sub formă de text, semnat de către comandant şi şeful modulului, se înaintează eşalonului de informare şi relaţii publice superior şi cuprinde: a) concluzii asupra operaţiilor mass-media proprii şi ale inamicului, evenimentele şi acţiunile care au influenţat şi pot influenţa operaţiile proprii; b) operaţiile mass-media realizate împreună cu forţele aliate; c) evenimente şi acţiuni care au influenţat şi pot influenţa moralul forţelor proprii; d) concluzii privind gestionarea situaţiilor de criză; e) concluzii asupra activităţilor cu mass-media; d) nevoile informaţionale ale forţelor proprii şi cereri pe linie de informare şi relaţii publice; (2) Estimarea de relaţii publice se elaborează sub formă de text şi cuprinde: a) indicaţiile primite de la eşaloanele superioare - starea finală urmărită, temele şi mesajele principale furnizate de la nivelul strategic; b) mediul: terenul, clima, populaţia locală - cultura, religiile, caracteristici şi relaţii interetnice; c) efortul principal – ducerea războiului, sprijinul păcii, ajutor umanitar, alianţă, coaliţie, maritim, amfibiu, terestru, aerian, misiunea/starea finală urmărită, operaţia informaţională; d) forţele militare din zona de operaţii – proprii, aliate, adversare, compararea tăriei acestora; e) operaţiile mass-media derulate de forţele inamicului - declaraţii ale liderilor politici şi militari, mesajele şi ţintele acestora; f) mass-media prezente în zona de operaţii - naţionale, internaţionale, locale, ariile principale de interes/agenda acestora, atitudinea - prietene/ostile, tipul tipărite, audiovizuale, corespondenţi de război - acreditaţi/neacreditaţi; g) resurse la dispoziţie pentru operaţia mass-media, personal - activ şi de rezervă, training şi operativitate, spaţii, tehnică/echipamente, mijloace de transport; h) timp şi spaţiu – desfăşurare, operaţionalizare, termene limită pentru mass-media din zona de operaţii, ora locală - dacă este cazul, loc de dispunere redacţiile şi Centrul de Informare a Presei); i) comunicaţiile – proprii şi ale mass-media, interne şi externe, internet, satelit, telefonie mobilă, securitatea comunicaţiilor; j) constrângeri – directive naţionale/internaţionale, mass-media neacreditate, limba, resursele umane, financiare, timpul, echipamentele; k) alţi factori specifici zonei de operaţii. l) angajarea mass-media – profilul angajării, înalt/redus, stabilit la nivelul strategic; m) compunerea modulului de informare şi relaţii publice – bază şi întăriri, purtătorul de cuvânt, persoanele desemnate pentru activităţi cu mass-media, personal de escortă, translatori; NESECRET 161 din 275

NESECRET

n) stabilirea sarcinilor – facilităţi/oportunităţi pentru mass-media, briefing intern, antrenament, ofiţeri de legătură; o) Centrul de Informare a Presei - localizare, dotare şi funcţionare, analiza de conţinut a mediatizării şi feedback-ul, acreditare, conferinţe de presă/briefing-uri, mesaje, audienţe, canale de transmitere, articole transmise către presa naţională şi internaţională; p) legătura cu forţele desfăşurate la distanţă - subcentre de presă mobile când se organizează; q) producţia de materiale de informare internă - echipe combat camera şi Grupuri Mobile de Informare Publică. 9. Reprezentanţii Art.415. - Reprezentanţii întocmesc estimări, grafic şi text pe hărţi de lucru sau documente tipizate şi care, de regulă, cuprind: a) dispunerea, compunerea şi posibilităţile trupelor inamicului corespunzător structurilor pe care le reprezintă; b) situaţia trupelor pe care le reprezintă - dispunere, compunere, misiuni pe care le execută, posibilităţi, grad de asigurare; c) propuneri privind întrebuinţarea pentru îndeplinirea misiunii; d) restricţii privind întrebuinţarea trupelor. Art.416. - (1) Toţi şefii de module/ofiţerii din comandament vor pregăti şi vor avea ca suport de lucru hărţi la scările şi dimensiunile stabilite/utilizate în procesul de planificare şi conducere a operaţiei. (2) Modulele/ofiţerii din comandament care nu întocmesc planuri, vor întrebuinţa un număr variabil de hărţi şi/sau suporţi magnetici, documente tipizate, etc. pentru reprezentarea grafică a datelor necesare pentru estimare, precum şi pentru întocmirea altor situaţii apreciate a fi necesare, pe timpul planificării şi conducerii operaţiilor militare. CAPITOLUL VI Redactarea si transmiterea documentelor Art.417. - (1) Totalitatea documentelor pentru pregătirea şi desfăşurarea operaţiilor militare poartă denumirea de documente operative; ele se redactează, de regulă, pe hărţi/planuri/scheme şi sub formă de text, fotograme, fotografii sau înregistrări pe benzi magnetice, dischete sau alţi suporţi de informaţii. (2) Documentele operative redactate sub formă de text pot fi întocmite în carnetul de campanie şi pe formulare tipizate. (3) Conţinutul documentelor redactate sub formă de text trebuie să fie scurt, clar şi precis, iar al celor sub formă grafică să fie expresiv şi să cuprindă toate datele necesare pentru înţelegerea corectă a mesajului transmis. NESECRET 162 din 275

NESECRET

(4) Textele, tabelele, graficele, schemele, fotografiile şi calculele ajutătoare sunt grupate separat şi constituie anexe la documentele pe care le completează. (5) Anexele asigură detalii neîncorporate în ordinul de bază astfel încât ordinul de bază să aibă o formă scurtă; acestea trebuie să mărească utilitatea şi claritatea ordinului de bază prin stipularea sprijinului de luptă, logistic, detaliilor administrative şi instrucţiunilor care amplifică ordinul de bază; ele sunt o componentă a unui ordin, dar nu sunt cerute dacă se dovedesc a nu fi necesare, fiecare anexă referindu-se la câte un aspect specific al operaţiei. (6) Numărul şi tipul anexelor depind de comandant, nivelul de comandă şi cerinţele unei operaţii militare; pe cât posibil se va acţiona pentru reducerea numărului lor; se face referinţă la acestea în conţinutul ordinului de bază şi sunt listate sub titlul “Anexe”, aflat la finalul ordinului de bază. (7) Ordinea pentru majoritatea anexelor obişnuite este indicată în anexa nr.2; această ordine este cerută pentru toate ordinele de operaţie; anexele care fac referire la subdomenii ale domeniului de referinţă se vor identifica prin adăugarea unei a doua litere în ordine alfabetică. (8) Răspunderea pentru autenticitate şi actualizarea datelor/informaţiilor din conţinutul documentelor operative şi expedierea lor la cei interesaţi revine şefilor modulelor care le elaborează. (9) In situaţia în care documentele se elaborează pe formulare tipizate, urmând să fie prelucrate automatizat, culegerea şi înscrierea datelor în acestea, prezentarea lor, în timp util, pentru introducere, precum şi interpretarea rezultatelor obţinute se asigură de modulele interesate. (10) Documentele operative se redactează într-un număr strict limitat de exemplare; documentele care se trimit eşalonului superior, marilor unităţi, unităţilor, subunităţilor subordonate şi celor cu care se cooperează se întocmesc, de regulă, în două exemplare; pe exemplarul care rămâne la dosar sau care se păstrează în magnetotecă se trec separat sau pe versoul documentului destinatarul, şi nominal, persoanele cărora li se difuzează documentul, şi care trebuie să ia cunoştinţă de conţinutul lui; data şi ora expedierii/primirii lui de către destinatari, de luare la cunoştinţă; numărul exemplarului care a fost trimis/expediat. Art.418. - (1) Clasificarea documentelor operative. (2) După destinaţia lor, documentele operative se clasifică în documente pentru conducere şi documente pentru informare. (3) Documentele pentru conducere sunt acele acte militare elaborate de către comandamente în care se materializează actul de comandă pentru îndeplinirea unei misiuni. (3) Din categoria documentelor pentru conducere fac parte: concepţia operaţiei; planul de operaţie; directiva/ordinul de operaţie cu anexele; ordinul grafic; ordinul preliminar; ordinul fragmentar; ordinul logistic; planul de activitate; planul de control; planul de pază a punctului de comandă. (4) Documentele pentru informare sunt acele acte elaborate/folosite de către comandamente pentru a se raporta eşalonului superior, a-l documenta pe comandant, NESECRET 163 din 275

NESECRET

personalul din comandament şi a-i informa pe subordonaţi sau vecini/cei cu care se cooperează cu privire la operaţia militară. (5) Din această categorie de documente operative fac parte: estimarea; informarea; raportul de informare; jurnalul operaţiilor militare; documente diferite. SECŢIUNEA 1 Redactarea documentelor Art.419. - (1) In afară de conţinutul lui, fiecare document operativ are o serie de părţi comune care îl particularizează. (2) În partea de sus şi de jos a fiecărei pagini se trece clasificarea documentului; exemplu : secret. (3) În partea dreaptă sus: a) numărul copiei - exemplu - copia nr. 4 din 25; b) comandamentul care a emis documentul - exemplu - D.20 Mc.; c) locul emiterii - poate fi codificat - exemplu - BRAN sau LAGUNA; d) data şi orta emiterii - exemplu - 29 august 17.00; a) numărul de referinţă a mesajului – exemplu - nr. 25. (4) La mijloc, în partea de sus sau partea care permite identificarea documentului îndosariat - denumirea documentului cu indicarea, când este cazul, a operaţiei la care se referă, a scării şi ediţiei hărţilor; (5) Sub denumirea documentului se înscriu cu alineat: a) referinţe - ordine, hărţi, scheme relevante - exemplu - ordinul de operaţii nr. 10 al D.10 Mc.; b) fusul orar - ora de referinţă folosită pe parcursul ordinului - exemplu “ZULU”; (6) În partea stângă jos: a) semnătura de luare la cunoştinţă cu indicarea numelui şi gradului persoanei; b) autentificarea; c) anexe - se enumeră numele documentelor anexate; d) distribuire - se enumeră unde s-au înaintat, trimis; e) note - alte precizări, dacă este cazul. (7) În partea dreaptă jos se scrie gradul, numele şi prenumele persoanei care l-a întocmit. (8) Pe documentele care se aprobă, în partea stângă sus sub numărul şi data înregistrării în registrul de evidenţă a documentelor, se scrie APROB, iar dedesubt funcţia, gradul, prenumele şi numele persoanei care aprobă documentul. (9) Documentele care se expediază trebuie să mai cuprindă: a) deasupra denumirii documentului, funcţia destinatarului şi unitatea; b) în partea dreaptă sus, sub numărul de exemplar, gradul de urgenţă, data expedierii şi primirii documentului. Art.420. - (1) Toate exemplarele originale trebuie să aibă semnăturile autentice ale persoanelor îndreptăţite. NESECRET 164 din 275

NESECRET

(2) Semnătura comandantului sau a persoanelor care au dreptul de a folosi ştampila se certifică cu ştampila acestora. (3) Documentele originale se pot multiplica numai cu aprobarea şefului modulului care le-a întocmit, iar copiile se certifică pentru autenticitate de acesta sau de către persoana care a întocmit originalul. (4) Toate corecturile din documente trebuie să fie menţionate şi certificate de persoana care le-a aprobat/semnat, aplicând şi ştampila, după caz. Art.421. - In redactarea documentelor operative şi pe timpul prezentării rapoartelor verbale trebuie să se respecte, atât pentru trupele proprii cât şi ale inamicului, următoarele reguli: a) denumirile elementelor topografice ale terenului se înscriu exact cu ortografia de pe harta folosită, cu litere majuscule, despărţite între ele prin virgulă, iar indicarea lor se face cu ajutorul coordonatelor sau prin poziţia acestora faţă de un detaliu care poate fi identificat uşor pe hartă; b) suprafeţele/raioanele/sectoarele se indică printr-un număr variabil, cel puţin trei, de puncte/repere caracteristice, enumerându-le în sensul rotirii acelor de ceasornic, începând cu punctul/reperul nordic; când nu este necesară delimitarea exactă, se pot indica printr-un singur punct situat în centrul acestora; c) limitele sunt definite prin cel puţin două puncte/repere în sensul desfăşurării operaţiei, iar când acesta sunt aproximativ paralele cu linia frontului, prin puncte/repere enumerate de la stânga la dreapta; d) direcţia/direcţia principală de ofensivă se indică prin cel puţin două puncte în sensul desfăşurării acesteia - primul, înapoia aliniamentului de contact, iar al doilea pe aliniamentul misiunii unităţii/marii unităţi; e) axa/axa principală de operaţie se indică prin mai multe puncte care definesc limitele acesteia, în sensul desfăşurării operaţiei; f) direcţia/direcţia principală de efort se indică prin cel puţin trei puncte, începând de la inamic - de la distanţa maximă de acţiune cu foc a artileriei, spre forţele proprii - un punct pe limita dinainte a apărării şi un punct pe toată adâncimea dispozitivului operativ/de luptă; g) aliniamentul se determină prin cel puţin două puncte/coordonate de pe acesta, în direcţia desfăşurşrii operaţiei, din stânga spre dreapta; căile de comunicaţie se indică prin câteva puncte/coordonate începând din raionul de plecare până în raionul de concentrare/staţionare sau până pe aliniamentul de introducere în operaţie/luptă sau pe aliniamentul misiunii primite; h) malurile cursurilor de apă, canalelor şi lacurilor, pantele înălţimilor şi versanţii munţilor, marginile pădurilor şi localităţilor se indică faţă de punctele cardinale - malurile cursurilor de apă pot fi indicate şi după direcţia de curgere a apei, drept - stâng. Art.422. - Documentele redactate grafic pe alţi suporţi decât pe hărţi şi care se raportează la teren, trebuie să cuprindă elementele necesare pentru orientare - direcţia nord, elementele topografice ale terenului, reţeaua de coordonate, scara hărţii, nomenclatura şi ediţia acesteia. NESECRET 165 din 275

NESECRET

SECŢIUNEA a 2-a Transmiterea/expedierea documentelor Art.423. - (1) Documentele operative se transmit prin mijloace tehnice de transmisiuni şi informatice sau se expediază în plicuri sigilate prin curieri speciali, prin formaţiuni poştale militare, ofiţeri din statul major, ofiţeri direcţionali şi de legătură. (2) Prioritatea transmiterii sau expedierii documentelor operative este determinată de gradul de urgenţă al acestora, care se stabileşte în funcţie de importanţa şi de timpul în care destinatarii trebuie să ia la cunoştinţă de conţinutul lor. (3) “VĂZDUH”, pentru : a) rapoartele referitoare la violarea frontierei de stat şi toate dispoziţiunile şi cererile legate de această situaţie; b) rapoartele cu privire la operaţiile de război radioelectronic şi cele desfăşurate de grupurile de cercetare-diversiune şi elementele teroriste ale inamicului asupra organelor de conducere de la toate eşaloanele sau asupra unor obiective de pe teritoriu - centre politice, economice, administrative, lucrări hidroenergetice; c) rapoarte privind descoperirea mijloacelor de cercetare şi de război electronic, precum şi cele de întrebuinţare a armelor de nimicire în masă ale inamicului şi parametrii exploziilor nucleare; d) semnalele, comenzile şi rapoartele referitoare la trecerea trupelor şi formaţiunilor de apărare în starea de pregătire în vederea luptei; e) semnalele şi comenzile de marcare a bruiajului radioelectronic şi pentru conducerea în operaţie a marilor unităţi/unităţilor de rachete, de apărare antiaeriană, de aviaţie şi distrugerea/neutralizarea mijloacelor de război electronic ale inamicului; f) semnalele de înştiinţare despre pericolul atacului aerian, al contaminării nucleare, bacteriologice şi chimice precum şi pentru intervenţia forţelor proprii în vederea lichidării urmărilor acestor atacuri; g) dispoziţiunile pentru prevenirea pericolului nemijlocit de avariere a aparatelor de zbor - avioane, elicoptere; h) dispoziţiile şi rapoartele privind fenomenele atmosferice periculoase şi datele meteo pentru lansarea rachetelor. (4) „AVION”, pentru : a) cererile privitoare la zborurile deosebit de importante ale avioanelor/elicopterelor, dispoziţiunile şi rapoartele de asigurare a securităţii acestor zboruri; b) dispoziţiile, sintezele şi rapoartele privind asigurarea operaţiilor şi protecţia trupelor de rachete; c) rapoartele şi dispoziţiile referitoare la mijloacele de atac aerian, cu rachete, ale trupelor aeropurtate şi aeromobile şi lupta împotriva lor, precum şi cele NESECRET 166 din 275

NESECRET

privind căutarea oamenilor şi aparatelor de zbor care au suferit de pe urma evenimentelor. (5) „ÎN AFARĂ DE RÂND”, pentru: a) semnalele şi comenzile privind conducerea trupelor şi formaţiunilor de apărare în operaţie; b) directivele/ordinele de operaţie; c) rapoartele de informare şi informările; d) dispoziţiunile referitoare la pierderea/înlocuirea de documente sau mijloace importante; e) datele referitoare la efective - pierderi, completări şi la logistica trupelor care influenţează ducerea operaţiilor. (6) “URGENT”, pentru: a) dispoziţiunile privind asigurarea operaţiilor şi protecţia trupelor, cu excepţia celor incluse în categoria “AVION”; b) alte documente ce necesită o executare urgentă; c) comunicările care se referă la datele situaţiei meteorologice, cu excepţia celor incluse în categoria “VĂZDUH”. (7) Comunicările cu gradul de urgenţă “VĂZDUH” şi “AVION” se scriu pe formulare sau coli de hârtie cu o dungă de culoare roşie sau albastră trasată în colţul din dreapta-sus şi se transmit imediat prin mijloace de transmisiuni, cu întreruperea transmiterii/recepţionării oricărui document/informaţie cu alt grad de urgenţă. (8) cele cu gradul de urgenţă “IN AFARA DE RÂND” şi “URGENT” - se scriu pe formulare sau coli de hârtie cu această inscripţie “IN AFARA DE RÂND” sau “URGENT”, în colţul din dreapta-sus şi pe ambalajul în care este împachetat documentul şi se transmit prin mijloace de transmisiuni după documentele cu gradul de urgenţă “VĂZDUH” şi “AVION”, cu întreruperea transmiterii/recepţionării oricărui document/informaţie fără grad de urgenţă sau se expediază imediat prin ofiţeri din statul major, direcţionali, ofiţeri de legătură şi curieri, cărora li se asigură mijloace de transport rapide. Art.424. - (1) Toate celelalte documente se redactează pe formulare sau coli de hârtie obişnuită şi se transmit în ordinea sosirii lor la centrul/staţia de transmisiuni sau la organul expeditor, compartimentul documente clasificate, fără a se arăta categoria acestora şi se expediază prin mijloace mobile, conform planificării/graficului ordonate, fără nici o menţiune pe documentul respectiv sau pe plic/ambalaj. (2) Dacă la un mijloc de transmisiuni sosesc simultan mai multe documente/informaţii cu acelaşi grad de urgenţă, acestea se transmit în ordinea înregistrării lor la centrul/staţia de transmisiuni, având prioritate documentele modulului operaţii. Art.425. - (1) Documentele operative care se expediază, se introduc în plicuri/ambalaje şi se sigilează . (2) Pe plicuri/ambalaje se înscrie gradul de urgenţă al documentelor. (3) Ordinele de operaţie, rapoartele de informare, informările şi documentele care se anexează la acestea se introduc în plicuri separate. NESECRET 167 din 275

NESECRET

(4) Aceste plicuri se înmânează, de regulă, de către ofiţeri din statul major ai eşalonului superior sau ofiţeri de legătură, personal comandanţilor din subordine sau şefilor de state majore, sub semnătură, introducerea în aceste plicuri a altor documente este interzisă. Art.426. - (1) Pe plicurile cu alte documente operative ce urmează să fie înmânate personal destinatarului se scrie cuvântul “Personal”. (2) Toate documentele operative şi cele care se referă la activitatea de serviciu curentă se redactează, se iau în evidenţă, se mânuiesc şi se păstrează potrivit reglementărilor în vigoare. (3) Acestea se îndosariază şi se păstrează de către fiecare mare unitate/unitate. (4) La sfârşitul fiecărei operaţii, la ordin se înaintează ierarhic Comandamentului Militar Strategic câte o copie a documentelor de conducere elaborate şi care se vor păstra în arhiva acestuia. CAPITOLUL VII Riscuri în conducere Art.427. - (1) Riscul actului de conducere este integrat în procesul de elaborare a deciziilor. (2) Pentru evaluarea riscului operaţiei, comandantul şi statul major au în vedere două tipuri de risc, riscul tactic şi riscul accidental. Art.428. - (1) Riscul tactic este riscul asociat cu prezenţa inamicului sau a altor factori ai situaţiei în zona/fâşia de responsabilitate pentru care şi unde comandantul a hotărât angajarea operaţiei şi, deci, şi-a asumat un risc spre exemplu un atac inamic prin surprindere care va determina comandantul marii unităţi/unităţii care desfăşoară operaţia, să ia decizia respingerii directe a acestuia, lucru care îi va afecta îndeplinirea misiunii, capacitatea combativă a forţelor, etc. (2) O altă situaţie este atunci când se pierde oportunitatea - de exemplu comandantul îşi asumă riscul mutării forţelor şi mijloacelor, indiferent de dificultăţile terenului pentru a profita de pe urma avantajului elementului surpriză, dar nu ia în calcul menţinerea puterii combative pe timpul traversării rapide a terenului; este evident că indiferent de situaţie, riscul tactic există, dar numai comandantul decide când şi în ce proporţie şi-l asumă în aşa fel ca succesul operaţiei să fie asigurat. Art.429. - (1) Riscul accidental include toate riscurile operaţionale, altele decât cele tactice şi poate include variabile referitoare la forţele cu care cooperează, de care este sprijinit, la pregătirea forţelor proprii pentru operaţie în prezenţa sau chiar în absenţa unei forţe a inamicului etc. (2) Riscul accidental vizează de regulă, personalul de conducere care nu este antrenat adecvat să decidă în anumite genuri de operaţii/activităţi, echipamentul care nu este deplin operaţional sau condiţii naturale care fac operaţiile mult mai periculoase şi mai puţin previzibile - vizibilitate limitată şi geruri puternice. NESECRET 168 din 275

NESECRET

(3) Riscul accidental este gestionat de, comandant şi statul major care vor fi conectaţi în identificarea riscurilor accidentale asociate ariei lor de răspundere şi în consecinţă pot recomanda controlul factorilor care pot reduce riscul. Art.430. - (1) Nivelurile riscului tactic şi al riscului accidental pot fi diametral opuse; comandantul are libertatea şi responsabilitatea de a accepta un nivel ridicat al unui gen de risc pentru a reduce nivelul , prin consecinţe, al celuilalt; deciziile cu risc sunt apanajul comandantului. (2) Acelaşi proces de “dirijare” a riscului este folosit pentru evaluarea şi ierarhizarea factorilor şi variabilelor determinante; existenţa riscului în conducere trebuie să devină un “şablon de gândire” care să permită identificarea şi evaluarea acestuia, să permită controlul efectelor deciziei asupra raportului succes/risc etc. Art.431. - (1) Conducerea în condiţii de risc identifică, evaluează şi controlează factorii obiectivi sau subiectivi ce pot afecta capacitatea forţelor în scopul sporirii şanselor de îndeplinire a misiunii. (2) Aceste activităţi sunt îndeplinite de comandant şi statul său major şi sunt aplicate la orice misiune/activitate,de regulă, algoritmul activităţilor conţine cinci etape şi anume: a) etapa 1 - identificarea factorilor; b) etapa 2 - evaluarea factorilor; c) etapa 3 - desfăşurarea controalelor, determinarea riscului rezidual şi luarea deciziei; d) etapa 4 - eliminarea lipsurilor rezultate din controale; e) etapa 5 - supravegherea şi evaluarea. Art.432. - (1) Etapa 1. Identificarea factorilor pentru trupe şi comandament. Se identifică toate aspectele cursului operaţiilor pentru situaţiile prezente şi viitoare. (2) Sursele de informaţii despre factori includ recunoaşterea, experienţa comandantului şi statului său major, informaţiile standard şi împrejurările asemănătoare din istoria acţională a marilor unităţi/unităţilor. (3) Factorii care din start nu pot fi controlaţi şi care au, probabil, ca rezultat pierderea puterii combative, vor fi supuşi managementului de risc. (4) Pentru determinarea acestora se va răspunde la următoarele întrebări: a) Sprijinul la dispoziţie este suficient de adecvat pentru a controla factorii? b) Este îndrumarea sau procedura de exercitare a acesteia suficient de clară, practică, şi specifică controlării factorilor ? c) Este pregătirea anterioară suficientă pentru controlul factorilor? d) Sunt conducătorii dornici şi capabili să aplice standardele necesare controlului factorilor? e) Este luptătorul suficient de disciplinat şi antrenat să controleze factorii? (1) Dacă răspunsul general este „Da”, nu mai urmează alte operaţii, dar dacă una sau mai multe răspunsuri sunt „Nu”, riscul controlează acţiunea şi rezultatul acestuia. Art.433. - (1) Etapa 2. Evaluarea factorilor. NESECRET 169 din 275

NESECRET

(2) Evaluarea fiecărui factor pentru determinarea riscului unei potenţiale operaţii se bazează pe probabilitatea şi gravitatea factorilor. (3) Matriţa de evaluare a riscului este înscrisă pe coloana probabilităţii şi linia gravităţii. (4) Nivelurile probabilităţilor şi gravităţilor sunt estimate pe baza cunoştinţelor celui care le foloseşte asupra probabilităţii apariţiei lor şi gravităţii consecinţelor de îndată ce s-au produs. (5) Probabilitatea ca un eveniment să aibă loc ,se manifestă în funcţie de frecvenţă, posibilitate, întâmplare iar gravitatea reprezintă, gradul de rănire, distrugere a tehnicii sau altor factori care împiedică (influenţează) îndeplinirea misiunii. (6) Nivelurile riscului sunt: a) E (extrem de înalt) caracterizată de pierderea oricărei posibilităţi (şansă)de îndeplinire a misiunii; b) H (înalt) care duce la degradarea semnificativă a capacităţii de îndeplinire a misiunii la nivelul standardelor; c) M (moderat) creează capacitate de realizare a unei misiuni la alte nivele decât cele standard; d) L ( jos) de regulă fără impact în realizarea misiunii. Art.434. - (1) Etapa 3. Desfăşurarea controalelor, determinarea riscului rezidual şi luarea deciziei. (2) Desfăşurarea controalelor. Pentru fiecare factor, se desfăşoară unul sau mai multe controale care trebuie să elimine sau să reducă efectele factorului. In acest scop se va specifica cine, ce, unde, când, şi cum acţionează fiecare factor luându-se în considerare cauzele şi efectele asupra cursului operaţiei. Controlul poate fi aplicat şi prin antrenament individual sau colectiv care să asigure performanţa, standard indiferent de factorii de risc. Comandamentul coordonează desfăşurarea controalelor, punând accent pe controalele neconflictuale care ar putea afecta ariile funcţionale ale grupurilor umane. (3) Determinarea riscului rezidual. Pentru fiecare factor, prin controalele desfăşurate se revizuieşte nivelul riscului rămas, iar asumarea controalelor asupra acestuia trebuie să fie revizuită. (4) Luarea deciziei de risc. Comandantul decide în orice situaţie acceptarea nivelului riscului rămas. Dacă acesta apreciază că nivelul riscului este prea mare pentru continuarea misiunii, va direcţiona dezvoltarea controalelor adiţionale sau va modifica, schimba sau anula misiunea (numai în situaţii extreme, determinate de situaţii limită). Art.435.- Etapa 4. Aplicarea controalelor. Se stabileşte cum fiecare control va fi pus în practică şi apoi comunicat persoanei/grupului care îl va executa. Art.436. - (1) Etapa 5. Supravegherea şi evaluarea. (2) Supravegherea controalelor presupune monitorizarea acestora pentru a asigura efectele (urmările) preconizate. (3) Evaluarea controalelor presupune evaluarea eficacităţii acestora în reducerea sau eliminarea riscului. Pentru controalele care nu sunt eficiente se NESECRET 170 din 275

NESECRET

determină de ce şi ce este de făcut în continuare, fiind identificaţi factorii eludaţi. Comandantul şi statul său major trebuie să elimine problemele sistematice care împiedică eficienţa luptei, misiunea şi care diseminează acumularea experienţei de luptă. CAPITOLUL VIII Prevederi finale Art.437. - Prezentul manual intră în vigoare la data de 31.10. 2005. Art.438. - Anexele 1-43 fac parte integrantă din prezentul document. Art.439. - Manualul va fi tipărit şi difuzat prin grija structurii Instrucţie şi Doctrină din Statul Major al Forţelor Terestre până la mari unităţi, unităţi şi instituţii militare de învăţământ.

ŞEFUL STATULUI MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE General – locotenent dr. Sorin IOAN

NESECRET 171 din 275

NESECRET

Anexa nr. 1 GLOSAR ADMCNBC - Arme de distrugere în masă, chimice, biologice, radiologice şi nucleare. Autentificare - Dovadă prin care se confirmă realitatea unui atac, document, înscris. Autoritate coordonatoare - Autoritatea acordată comandantului sau responsabilitatea acordată unei persoane de a coordona funcţii specifice sau activităţi care presupun utilizarea a două sau mai multe forţe sau comandamente, sau a două sau mai multe forţe ale aceluiaşi serviciu. Axa de comandament - O linie imaginară în teren de-a lungul căruia se realizează deplasarea unui comandament. Capacitate operaţională - Posibilitatea unei structuri militare de a desfăşura operaţii în conformitate cu scopul pentru care a fost creată. CBRN – chimic, biologic, radiologic şi nuclear. CBRNE – Chimic, biologic, radiologic, nuclear şi explozii de mare putere: COLPRO - Protecţie asigurată unui grup de indivizi în condiţii/medii CBRN, care permite scăderea nivelurilor optime de protecţie individuală NBC. Comandă operaţională - Autoritatea investită într-un comandament pentru stabilirea/desemnarea de misiuni sau sarcini comandanţilor din subordine, dislocarea unităţilor, repartizarea forţelor şi reţinerea sau autorizarea controlului operaţional şi/sau tactic, în funcţie de necesităţi. Comandă tactică - Autoritatea cu care este investit un comandant pentru a desemna/stabili misiuni forţelor din subordinea sa, în scopul îndeplinirii misiunii desemnate/stabilite de autoritatea superioară. Condiţie - element sau formă a conexiunilor şi interdependenţelor, de însemnătate secundară în raport cu relaţiile necesare, legile sau structurile esenţiale ori, în situaţia operaţiei militare, împrejurările, starea de operativitate a personalului şi tehnicii pe durata planificării, pregătirii şi executării misiunii. Contramăsuri electronice - C.M.E. Controlul spaţiului aerian - activităţile desfăşurate pentru coordonarea utilizatorilor spaţiului aerian care concură la îndeplinirea misiunilor repartizate. Controlul spaţiului electromagnetic reprezintă ansamblul operaţiilor şi măsurilor destinate verificării modului în care se asigură securitatea semnalelor emise de mijloacele radioelectronice proprii şi/sau aliate. Conceptul de operaţii - Afirmarea clară şi concisă a liniei de acţiune aleasă de un comandant în scopul îndeplinirii misiunii sale. NESECRET 172 din 275

NESECRET

Conducerea operaţională - Totalitatea activităţilor şi măsurilor întreprinse de către organele de conducere în scopul organizării şi desfăşurării luptei armate. Control operaţional - Autoritatea investită într-un comandant pentru dirijarea forţelor destinate astfel încât comandantul să poată îndeplini misiuni sau sarcini specifice, limitate de obicei de funcţie, timp sau localizare, pentru dislocarea unităţilor implicate şi pentru reţinerea sau executarea (desemnarea) controlului tactic al acestor unităţi. Control tactic - Controlul şi dirijarea precisă, de obicei locală, al deplasărilor sau a manevrelor necesare îndeplinirii misiunilor sau sarcinilor stabilite (desemnate). Controlul zonei - Măsuri luate înainte, pe timpul sau după o acţiune ostilă sau calamitate naturală ori dezastru pentru a reduce posibilitatea lovirii şi/sau reducerii efectelor. Controlul riscului - este acţiunea care poate, în anumite condiţii, să determine o reducere a riscului. Decizie - Hotărâre luată în urma examinării unei probleme, a unei situaţii etc., o soluţie adoptată (dintre mai multe posibile). Delegarea autorităţii - Acţiune prin care un comandant împuterniceşte ca o parte a autorităţii sale să fie preluată de un subordonat corespunzător cu misiunea încredinţată. Directivă: a) o cale de comunicare militară în care este stabilită metoda de acţiune sau se ordonă o acţiune specifică; b) un plan pregătit din timp pentru a fi executat când se ordonă acest lucru sau în eventualitatea apariţiei situaţiei de criză; c) orice comunicare care iniţiază sau conduce operaţii pe baza unor proceduri specifice. Document autentic - Un document semnat şi sau ştampilat care atestă că este original. Durata ciclului conducerii - Timpul necesar pentru executarea actului de comandă din momentul primirii misiunii sau informaţiilor despre modificări esenţiale ale situaţiei, până când eşalonul condus este capabil să desfăşoare operaţii în conformitate cu decizia comandantului. Estimare - Activitate prin care un compartiment, în urma unui proces de analiză, emite concluzii şi evaluări (necesitate, posibilitate, mod de rezolvare, cerinţe operaţionale, materiale, financiare) cu privire la o situaţie, misiune sau ordin. Expunerea - este durata de timp şi frecvenţa în care personalul sau tehnica sunt subiecte care în anumite condiţii, sunt supuse riscului. Evaluarea riscului - este identificarea şi evaluarea tuturor factorilor de risc prin impactul probabil al acestora asupra operaţiei. Evenimente emisii altele decât atacul, EADA – Medii CBRN create de emisiile surselor de risc radioactiv, biologic sau chimic, care nu implică un atac ADMCBRN. EPINBC – Echipamente de protecţie individuală NBC. NESECRET 173 din 275

NESECRET

Flexibilitatea operaţiilor militare - Caracteristică a conducerii care se răsfrânge asupra elasticităţii şi supleţei execuţiei şi desemnează capacitatea comandamentelor de a prevedea evoluţiile ulterioare, precum şi de a se adapta rapid atât ele cât şi trupele la schimbările dese şi neaşteptate care au loc pe câmpul de operaţie. Gestionarea unei crize - Ansamblul măsurilor şi operaţiilor de control, izolare, blocare şi eliminare a conflictelor care alimentează criza (conflictul). Grup central de analiză - Un grup alcătuit din reprezentanţi a două sau mai multe comandamente (naţiuni) care răspund de analiza detaliată a misiunilor (activităţilor) ce se desfăşoară. Grup central de planificare - Un grup alcătuit din reprezentanţi a două sau mai multe comandamente (naţiuni) care răspund de emiterea unor ordine, în cadrul exerciţiilor de luptă, care trebuie să respecte specificaţiile şi directivele de planificare. Măsuri de sprijin electronic - Cuprind operaţiile executate de trupele proprii pentru descoperirea, interceptarea, localizarea, identificarea, analiza şi determinarea parametrilor, radiaţiilor electromagnetice purtător de informaţii şi a surselor acestora având ca rezultat cunoaşterea situaţiei electronice şi operative a adversarului, determinarea ameninţărilor în spectrul electromagnetic şi sprijinul nemijlocit al contramăsurilor electronice şi a măsurilor de protecţie electronică, executate de trupele proprii. Măsuri de protecţie electronică - cuprind activităţile ce se execută pentru menţinerea capacităţii de întrebuinţare, în interesul trupelor proprii, a spectrului electromagnetic, în condiţiile executării de către adversar a M.S.E. şi C.M.E. Acestea se realizează prin : a) măsuri tactice (M.P.E.Ta.); b) măsuri tehnice (M.P.E.Th.); c) măsuri organizatorice (M.P.E.O.) d) măsuri de antrenament (M.P.E.A.). Măsuri de protecţie electronică tactice - M.P.E.Ta. : a) organizarea şi dispunerea judicioasă a sistemelor (mijloacelor) electronice având în vedere să se evite radiaţia electromagnetică în direcţia adversarului; b) dislocarea elementelor de dispozitiv al marilor unităţi (unităţilor) pentru a reduce sau elimina radiaţiile electromagnetice a mijloacelor; c) manevra “neregulată” şi frecventă a mijloacelor electronice, complexelor de armament dirijat şi punctelor de comandă; d) mascarea şi protecţia fizică a tehnicii electronice, a punctelor de comandă. Măsuri de protecţie electronică tehnice - M.P.E.Th. - se realizează în principiu prin proiectarea şi realizarea sistemelor electronice. Acestea cuprind standarde operaţionale şi temporale de protecţie (ex. lobi laterali reduşi); folosirea tehnicii nonimpuls, adaptarea rapidă a parametrilor semnalului în funcţie de condiţiile de propagare; spectru dispersat; modulaţia complexă a semnalelor; compresia impulsurilor; comunicaţii cu distribuţie în timp; emisii electromagnetice uniforme etc.). Un alt procedeu îl constituie criptarea tehnică a mesajelor. NESECRET 174 din 275

NESECRET

Măsuri de protecţie electronică organizatorice - M.P.E.O. - se realizează prin alocarea ştiinţifică a frecvenţelor, politica de control a emisiunilor electromagnetice (interdicţia, limitarea, schimbarea caracterului de lucru), securitatea comunicaţiilor şi/sau transmiterii (utilizarea de către operaţii numai a procedurilor şi codurilor autorizate, a aparaturii speciale), pentru realizarea şi exploatarea sistemelor de comunicaţie sigure. Controlul electronic este procedeul prin care se supraveghează spectrul electromagnetic în scopul evidenţierii indicilor de demascare “oferiţi “cercetării electronice adverse, desfăşurându-se în toate benzile de frecvenţă. Acesta nu exclude controlul propriu al celor ce organizează (aprobă) emisiile electromagnetice. Măsuri de protecţie electronică de antrenament - M.P.E.A. - se realizează prin antrenarea operatorilor de la mijloacele electronice şi complexele de armament dirijat pentru aplicarea strictă a procedurilor stabilite pentru contracararea operaţiilor de cercetare şi război electronic executate de adversar. In raport cu natura sistemelor (echipamentelor) electronice care trebuie protejate, M.P.E. cuprind procedee de protecţie a sistemelor de comunicaţii (M.P.S.Com.) şi de protecţie a celorlalte sisteme electronice (M.P.S.E.). MTI – Materiale toxice rezultate din activităţi industriale; cuprind materiale radioactive industriale, MRTI, substanţe biologice toxice industriale, SBTI şi substanţe chimice toxice industriale, SCTI. N.B.C. - Nuclear, biologic, chimic NOPINBC - Nivel optim de protecţie individuală nucleară, biologică şi chimică; se referă la gradualitatea purtării EPINBC potrivit nivelurilor de ameninţare şi la condiţiile necesare pentru îndeplinirea în siguranţă a misiunii. Operativitate - Calitatea de a fi operativ; calitatea conducerii trupelor concretizată în rapiditate şi eficienţă în culegerea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor (obiectivelor, dispoziţiilor) necesare conducerii operaţiilor de luptă. Operaţional - Ceva sau cineva pregătit să intre în acţiune (activitate, operaţie); capacitatea optimă a forţelor (grupurilor, colectivelor) de a putea fi angajate în operaţie. Operaţionalitate - Proprietatea de a interveni prompt în rezolvarea unei probleme, calitatea organismelor de conducere (comandamente militare) de a fi capabile ca într-un termen relativ scurt să rezolve pe baza unor decizii problemele multiple - atât în plan conceptual cât şi acţional, pe timpul pregătirii şi desfăşurării operaţiilor militare. Operaţionalizare: a) totalizarea şi cuantificarea unor operaţii, precum şi evaluarea lor în raport cu anumiţi parametri care trebuiesc atinşi pentru ca sistemele de conducere subordonate să devină operaţionale; b) totalitatea activităţilor desfăşurate în scopul atingerii obiectivelor operaţionale propuse de către o anumită structură militară. Operaţionalizarea structurilor - Concept care asigură, prin aplicarea sa, instrumentele prin care factorii de decizie politico-militară pun în mişcare sistemul pentru a atinge pragul de reacţie într-un interval de timp cât mai scurt. NESECRET 175 din 275

NESECRET

Ordin de operaţii O directivă de obicei oficială, trimisă de comandant, subordonaţilor săi în scopul iniţierii procesului de planificare, pentru îndeplinirea unei misiuni (operaţii). PICLNBC - Pregătirea informaţiilor NBC despre câmpul de luptă. Plan - Document organizatoric necesar planificării unei activităţi militare importante şi complexe, cuprinzând totalitatea măsurilor ce trebuie adoptate pentru atingerea obiectivelor fixate. Planul focului de artilerie - O prezentare a obiectivelor planificate care oferă date pentru asigurarea angajării militare. Obiectivele sunt lovite într-o anumită ordine. Momentul de începere a focului poate fi prestabilit, poate fi reprezentat de desfăşurarea unui anumit eveniment sau la comandă. Punct de comandă - P.C. : a) comandamentul unei unităţi sau subunităţi unde comandantul şi statul major îşi desfăşoară activitatea; b) eşalonul unde comandantul unei unităţi sau subunităţi este dispus şi unde acesta îşi desfăşoară activitatea (în luptă, comandamentul unei unităţi sau subunităţi este deseori împărţit în eşaloane); c) statul major al unităţilor sau subunităţilor în care comandantul şi staff-ul său îşi desfăşoară activitatea. Potenţial - Termen care defineşte ceva, care are în sine toate condiţiile esenţiale pentru realizarea care există ca posibilitate în mod virtual. Predicţie - Formulare de enunţuri ce descriu desfăşurarea posibilă a unor fenomene şi evenimente în virtutea cunoaşterii dinamicii comportamentelor acestora. Procedură de stat major - Totalitatea măsurilor, activităţilor şi documentelor, elaborate/executate succesiv, pentru a ajunge la o decizie sau pentru a îndeplini o decizie din procesul executării actului de comandă. Prognoză - Prevedere ştiinţifică a desfăşurării în timp, a unui fenomen, a unui proces etc., bazată pe studiul împrejurărilor care îi determină apariţia şi evoluţia, prevedere a valorilor pe care le vor lua în viitor unele mărimi din prezent. RBC – Radiologic, biologic şi chimic. Risc - Concept care caracterizează comportamentul decizional desfăşurat într-o situaţie incertă ce poate implica primejdie şi nereuşită. Este caracterizat de următoarele elemente: a) expunerea- durata de timp şi frecvenţa în care personalul sau tehnica sunt subiecte care în anumite condiţii, sunt supuse riscului; b) controlul- acţiunea care poate, în anumite condiţii, să determine o reducere a riscului; c) evaluarea riscului- identificarea şi evaluarea tuturor factorilor de risc prin impactul probabil al acestora asupra operaţiei. Riscul rezidual - este nivelul de risc rămas după controlul factorilor. Controlul este eficient când riscul rezidual este la nivelul când nu mai influenţează desfăşurarea operaţiei sau când acesta nu mai poate fi redus. Situaţie de risc - este acea situaţie în care subiectul trebuie să aleagă între (cel puţin) 2 alternative, care diferă între ele atât prin valorile (utilităţile) lor, cât şi NESECRET 176 din 275

NESECRET

prin probabilităţile de câştig asociate, astfel încât unei creşteri a utilităţii îi este asociată o reducere a probabilităţii de reuşită şi invers. SARNBC - Sistemul de avertizare şi raportare NBC. Semn de autenticitate - Un număr, o literă sau un grup de litere sau nume sau ambele, care atestă autenticitatea manuscrisului. Standard - Valoare, unitate fizică sau noţiunea abstractă stabilită şi definită ca autoritate, obiect sau acord comun a servi ca referinţă, model sau regulă în măsurile cantitative sau calitative, în stabilirea practicilor şi procedurilor, sau în evaluarea rezultatelor. Standard operaţional - Standard care face referinţă asupra practicilor, procedeelor, metodelor cu aplicabilitate imediată sau viitoare. Priveşte : aspectele de natură conceptuală, doctrinară, tactică şi tehnică; antrenamentele, pregătirea şi perfecţionarea, precizările organizatorice, rapoartele, schemele, hărţile ş.a. Tehnica de conducere - Ansamblul de reguli specifice, procedee şi instrumente prin care se soluţionează concret, problemele ce decurg din funcţiile conducerii.

NESECRET 177 din 275

NESECRET

Anexa nr. 2 DOCUMENTELE PENTRU CONDUCERE ŞI INFORMARE CONFORM COMPETENŢELOR DE ELABORARE PE NIVELE IERARHICE A. Documente de conducere Nr. crt.

3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

DOCUMENTE CONCEPŢIA OPERAŢIEI PLANUL DE OPERAŢIE PLANUL DE PROCURARE A INFORMAŢIILOR PLANUL DE ACTIVITATE PLANUL DE CONTROL PLANUL DE PAZĂ AL PUNCTULUI DE COMANDĂ ORDINUL DE OPERAŢIE (text sau grafic) ANEXA A ( PERSONAL) LA ORDINUL DE OPERAŢIE ANEXA B (INFORMAŢII) LA ORDINUL DE OPERAŢIE ANEXA B1 (PROTECŢIA INFORMAŢIILOR) LA ORDINUL DE OPERAŢIE ANEXA B2 (RĂZBOI ELECTRONIC) LA ORDINUL DE OPERAŢIE ANEXA C1 (OPERAŢII) LA ORDINUL DE OPERAŢIE ANEXA C2 (MASCARE) LA ORDINUL DE OPERAŢIE ANEXA C3 (ASIGURAREA TOPOGEODEZICĂ) LA ORDINUL DE OPERAŢIE ANEXA C 4 (SPRIJIN DE FOC) LA ORDINUL DE OPERAŢIE ANEXA C5 (PROTECŢIE ANTIAERIANĂ) LA ORDINUL DE OPERAŢIE ANEXE

1. 2.

EŞALOANE

X X

A. (Gp. Op.) X X

COMPARTIMENTUL G/S-3 G/S-3

X

X

X

G-S 2

X X

X X

X X

X X

G/S-3 G/S-3

X

X

X

X

X

G/S-3

X

X

X

X

X

X

G/S-3

X

X

X

X

X

X

G/S-1

X

X

X

X

X

X

G/S-2

X

X

X

X

X

G/S-2

X

X

X

G/S-3

X

X

X

G/S-3

X

X

X

G/S-3

X

X

X

G/S-3

X

X

X

G/S-3

B. (Dn.)

R.

Bg.

D.

C.A.

X X

X X

X X

X X

X

X

X

X X

X X

X

X

X

NESECRET 178 din 275

X

X

X

X

X

G/S-2

NESECRET

18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36.

X

X

X

G/S-3

X

X

X

G/S-3

X

X

X

G/S-3

X

X

G-3

X

X

X

G/S-4

X

X

X

Medic şef

X

X

X

X

G/S-5

X

X

X

X

G/S-6

X

X

X

ANEXE

17.

ANEXA C6 (PROTECŢIA GENISTICĂ) LA ORDINUL DE OPERAŢIE ANEXA C7 (APĂRAREA N.B.C.) LA ORDINUL DE OPERAŢIE ANEXA C8 (OPERAŢII PSIHOLOGICE) LA ORDINUL DE OPERAŢIE ANEXA C9 (PLANUL TRANSPORTULUI AERIAN) LA ORDINUL DE OPERAŢIE ANEXA D (SPRIJIN LOGISTIC) LA ORDINUL DE OPERAŢIE ANEXA D1 (ASIGURAREA MEDICALĂ) LA ORDINUL DE SPRIJIN LOGISTIC ANEXA E (RELAŢII MILITARICIVILI) LA ORDINUL DE OPERAŢIE ANEXA F (COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ) LA ORDINUL DE OPERAŢIE ANEXA G (JURIDIC) LA ORDINUL DE OPERAŢIE ANEXA H (FINANCIAR) LA ORDINUL DE OPERAŢIE ANEXAI (INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE) LA ORDINUL DE OPERAŢIE ANEXA K (REGULI DE ANGAJARE) LA ORDINUL DE OPERAŢIE ANEXA M (DEPLASARE) LA ORDINUL DE OPERAŢIE ANEXA S (SECURITATEA OPERAŢIEI) LA ORDINUL DE OPERAŢIE ANEXA P (POLIŢIE MILITARĂ) LA ORDINUL DE OPERAŢIE ORDINUL FRAGMENTAR ORDINUL PRELIMINAR ORDINUL TIP SCHEMĂ ORDINUL DE DEPLASARE ORDINUL LOGISTIC

X

X

X

X

X

X

X

Comp. juridic Comp. financiar

X

X

X

X

Comp. rel. publice

X

X

X

X

G/S3; G/S5

X

X

X

X

X

X

G/S3;

X

X

X

X

X

X

G/S2; G/S3

X

X

X

X

X X X X X

X X X X X

X X X X X

X X X X X

X X X X X

X X X X X

G/S3; G/S4. G/S-3 G/S-3 G/S-3 G/S3,G/S4 G/S.4

N o t e: 1. Principalele misiuni şi măsuri specifice din planurile şi ordinele anexe de la eşaloanele B., R., Bg., D., nemarcate în acest tabel, se trec în planul/ordinul de operaţie, aprobat/semnat de comandant. NESECRET 179 din 275

NESECRET

2. Conţinutul planurilor/ordinelor, anexă la planurile/ordinele specifice domeniului de competenţă al modulelor/structurilor nominalizate în acest tabel şi al căror conţinut nu se regăseşte în manual, va fi stabilit de către comandant şi şeful de modul/structură, în funcţie de amploarea operaţiilor şi de atribuţiile specifice.

NESECRET 180 din 275

NESECRET

B. Documente de informare Nr. crt.

EŞALOANE DOCUMENTE

B. (Dn.)

R.

Bg. D.

C.A.

A.(Gp.Op.)

COMPARTIMENTUL G/S-3 (sau conform precizărilor eşalonului superior) G/S1; G/S6 şi compartimentele independente Structuri (of.)din cadrul G/Surilor

1.

RAPOARTE DE INFORMARE CARE SE ÎNAINTEAZĂ

X

X

X

X

X

X

2.

ESTIMĂRI ALE ŞEFILOR DE COMPARTIMENTE

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

X

G/S 3

X

X

X

X

X

X

G/S3

3. 4. 5.

6.

ESTIMĂRI ALE STRUCTURILOR (OF.) DIN CADRUL COMPARTIMENTELOR JURNALUL OPERAŢIILOR MILITARE INFORMĂRI

HĂRŢI (CA SUPORT DE LUCRU )

Se întocmesc la toate eşaloanele, în funcţie de nevoile pentru planificarea şi conducerea operaţiilor militare. Principial, fiecare ofiţer din comandament întrebuinţează hărţi pentru lucru, în scopul pregătirii şi actualizării datelor necesare planificării şi conducerii operaţiilor militare, corespunzătoare domeniului de activitate. De regulă, conţinutul acestora este similar planurilor detaliate pentru desfăşurarea operaţiilor.

Note: 1. În funcţie de amploarea operaţiilor şi de compunerea şi natura comandamentului, se pot întocmi Planul de sprijin prin foc şi Planul de sprijin logistic (C4, D), anexe la Planul de operaţie. Acestea conţin prevederi asemănătoare cu cele din ordinul de sprijin prin foc şi ordinul de sprijin logistic, anexe la Ordinul de operaţie. 2. În situaţia în care se întocmesc separat, în capitolul respectiv din Planul de operaţie, se menţionează – “conform anexei nr…, la Planul de operaţie”. 3. Acestea se întocmesc grafic şi text pe hartă şi li se pot anexa scheme, tabele etc. Se semnează de şeful de stat major şi şeful modulului respectiv.

NESECRET 181 din 275

NESECRET

Anexa nr. 3 ORDINEA ŞI DOMENIUL DE REFERINŢĂ AL ANEXELOR LA ORDINE ŞI PLANURI SIMBOL ANEXA A

DOMENIUL

SUBDOMENII

PERSONAL

ASIGURAREA CU PERSONAL 1- PROTECŢIA INFORMAŢIILOR 2- RĂZBOI ELECTRONIC 1- OPERAŢII 2- MASCARE 3- ASIGURARE TOPOGEODEZICĂ 4- SPRIJIN DE FOC 5- APĂRARE ANTIAERIANĂ 6- GENIU 7- APĂRARE N.B.C. 8- OPERAŢII PSIHOLOGICE 9- OPERAŢII AEROPURTATE/AEROMOBILE 1- CONDUCERE LOGISTICĂ 2- APROVIZIONARE TEHNICOMATERIALĂ, INTENDENŢĂ ŞI C.L. 3- TRANSPORTURI MILITARE 4- MENTENANŢA 5- ARMAMENT, MUNIŢII ŞI EXPLOZIVI 6- MEDIC ( ŞEF) 7- CARTIRUIREA ŞI CAZAREA TRUPELOR

B

INFORMAŢII

C

OPERAŢII

D

LOGISTICĂ

E

RELAŢII MILITARI-CIVILI

F

COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ

G H I J K S P M

1- COMUNICAŢII MILITARE 2- AUTOMATIZAREA CONDUCERII ŞI INFORMATICĂ

JURIDIC FINANCIAR INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE ASISTENŢĂ RELIGIOASĂ REGULI DE ANGAJARE SECURITATEA OPERAŢIEI POLIŢIE MILITARĂ DEPLASARE

NESECRET 182 din 275

NESECRET

Anexa nr. 4 (art. 346)

ORDINUL PRELIMINAR (clasificarea documentului) (se scrie pe fiecare pagină sus şi jos categoria de clasificare: SECRET, NESECRET, (modificări faţă de ordinele în vigoare, dacă sunt ) Exemplarul nr…..din „n”exemplare Comandamentul care a emis ordinul … Locul emiterii (poate fi codificat) … Data şi ora semnării … Numărul de referinţă al mesajului …

(Tipul şi numărul ordinului ) Exemplu: ORDINUL PRELIMINAR Nr. Referinţe: Hărţi, diagrame şi documente relevante. Fusul orar (Ex. “ZULU” = ora locală) utilizat pe parcursul întregului ordin (opţional) Scop: O frază cu scopul indicării unei sarcini ori necesităţii specifice adresate comandanţilor sprijiniţi şi celor ce sprijină, cum ar fi: termenul maxim până la care recepţionează estimarea comandantului şi estimarea desfăşurării preliminare. Organizarea pentru misiune: (dacă este posibil) 1. Situaţia: scurtă prezentare a situaţiei, incluzând: a) situaţia politică şi situaţia forţelor inamicului în zona de operaţii; b) acţiuni şi atitudini ce se aşteaptă din partea naţiunilor prietene; c) sursa, timpul şi cantitatea principalelor forţe combatante la dispoziţie pentru planificare, sau solicitarea evaluării comandantului privind forţele şi necesarul de transport strategic; d) presupuneri/estimări ce ar putea influenţa semnificativ planificarea comandantului. 2. Misiunea.O prezentare concisă a misiunii de îndeplinit şi a scopului ei. 3. Execuţia Intenţia comandantului pentru operaţia respectivă: a) concepţia operaţiei; asigură toate detaliile disponibile, care pot fi transmise în ordinul preliminar; dacă comandantul care emite ordinul preliminar doreşte să fie avute în vedere anumite faze sau cursuri de acţiune le menţionează în text în aşa fel încât comandantul sprijinit să dezvolte cursul de acţiune pe care-l consideră corespunzător; b) misiuni/sarcini probabile pentru unităţile luptătoare;informaţii referitoare la sarcinile de îndeplinit de către unităţi; c) misiuni/sarcini probabile pentru unităţile de sprijin de luptă (paragraful 3 b); d) instrucţiuni de coordonare; cuprind informaţiile disponibile în momentul emiterii ordinului cum ar fi nevoile de informaţii critice ale comandantului şi o variantă de calcul a timpului, utilizabilă în planificarea operaţiei (adunarea echipei de întocmire a ordinului, inclusiv locul şi participanţii; deplasările, inclusiv NESECRET 183 din 275

NESECRET

nivelurile sau gradele de notificare a deplasării); data prevăzută pentru începerea execuţiei (ziua Z - poate fi şi aproximativă dar ea este necesară comandantului şi statului major pentru calculul iniţial al timpului; durata estimativă a operaţiei); constrângeri operaţionale cunoscute, exemplu: restricţii de survol, nevoi de deminare a porturilor, limitarea mişcărilor, cercetare etc.; precizări privind regulile de angajare; instrucţiuni de monitorizare şi coordonare, date comandantului care asigură sprijinul de către comandantul beneficiar de sprijin; autorizarea legăturii directe între comandanţi; exemplu: este autorizată legătura directă între _________________ după/nu mai devreme de _____________________); indicaţii (riscul; siguranţa operaţiei şi orientării privind inducerea în eroare; operaţiile psihologice; informaţiile militare; contraspionajul; relaţiile civili – militari (CIMIC); relaţiile publice). 4. Sprijinul logistic: a) transportul; b) constrângerile logistice cunoscute; c) codificări; d) instrucţiuni de raportare; instrucţiuni speciale şi termene pentru trimiterea rapoartelor; e) instrucţiuni privind clasificarea şi declasificarea documentelor. 5. Comanda şi comunicaţiile: a) instrucţiuni privind comunicaţiile; b) relaţiile de comandă; c) codificări; d) instrucţiuni de raportare; instrucţiuni speciale şi termene pentru transmiterea/înaintarea rapoartelor; e) instrucţiuni privind clasificarea şi declasificarea documentelor. LUAT LA CUNOŞTINŢĂ NUME ( numele comandantului) GRAD (al persoanei care ia la cunoştinţă) AUTENTIFICARE (nume grad semnătura emitentului sau persoanei împuternicite) ANEXE DISTRIBUIRE (lipsa repartiţiei) (clasificarea documentului)

NESECRET 184 din 275

NESECRET

Anexa nr. 5 (art.343, 344)

PLANUL/ORDINUL DE OPERAŢIE (clasificarea documentului) (se trece în partea de sus şi jos a fiecărei pagini) (Schimbări faţă de ordinele în vigoare, dacă sunt ) Exemplarul nr…..din „n” exemplare Comandamentul care a emis ordinul … Locul emiterii (poate fi codificat) … Data şi ora semnării … Numărul de referinţă al mesajului … (Tipul şi numărul ordinului ) Exemplu: ” PLANUL/ORDINUL DE OPERAŢII nr. 7” Referinţe.Cuprind hărţi, scheme şi documente relevante (ordinul eşalonului superior, ordine proprii anterioare). Fusul orar (ex. “ZULU” = ora locală) folosit pe parcursul ordinului. Repartiţia forţelor şi mijloacelor (compunerea/organizarea forţelor pentru misiune). Aceste informaţii pot fi incluse şi în paragraful 3 “EXECUŢIA” sau într-o anexă sub formă de text/grafic. În acest capitol, dacă este necesar, se pot detalia organizarea forţelor, inclusiv a unităţilor luate în subordine, relaţiile de comandă, denumirea şi statutul comenzii şi dacă se consideră necesar, numele şi gradul comandanţilor. 1. Situaţia. O scurtă prezentare a situaţiei generale, care să asigure înţelegerea situaţiei curente de către comandanţii subordonaţi, în următoarea succesiune: a) forţele inamicului (scopul; forma operaţiei; compunerea; tăria estimată; denumirea marilor unităţi şi unităţilor; dispunerea; localizarea curentă; dispozitivul probabil de acţiune; operaţii probabile, etapizare, termene, comanda); se pot face referiri, eventual, la alte documente care să întregească imaginea asupra informaţiilor suplimentare despre inamic; b) forţele proprii; informaţii despre forţele proprii, altele decât cele ce fac obiectul ordinului de operaţii, forţe ce ar putea influenţa direct acţiunile comandanţilor subordonaţi; respectivele forţe sunt cele care nu fac parte din compunerea organică sau din cele ce se iau în subordine în vederea operaţiei prevăzute, dar a căror prezenţă, la un flanc sau în alte zone adiacente, prezintă interes; se includ în acest capitol acele forţe care trebuie cunoscute de subordonaţi, pentru a-şi putea îndeplini misiunile/sarcinile; concepţia eşalonului superior (scopul operaţiei, direcţii de efort; etapizarea operaţiei; comanda; operaţii pe care le execută în zona/fâşia de responsabilitate a marii unităţi /unităţii; situaţia vecinilor şi operaţiile acestora (cele care interesează); c) subordonări şi resubordonări (repartiţia forţelor); sunt incluse unităţile luate în subordine, sau resubordonate/detaşate de la structura de bază, cu NESECRET 185 din 275

NESECRET

specificarea termenului de intrare în vigoare; aceste date pot fi cuprinse şi într-o anexă separată;se pot utiliza în acelaşi timp ambele metode. d) evaluarea făcută de comandant este un subparagraf opţional. 2. Misiunea - primită de la eşalonul superior/dedusă: a) scopul; b) forma operaţiei ; c) termenele de realizare. 3. Execuţia. Conţine elementele necesare îndeplinirii cerinţelor operaţiei în sine şi cuprinde un sumar al cursului general al acţiunii ce se intenţionează a se desfăşura, sau concepţia operaţiilor. În subparagrafele adiacente se menţionează, pentru fiecare element din structură participant la operaţie, repartiţia misiunilor specifice care duc nemijlocit la îndeplinirea concepţiei operaţiei, sau care sprijină acţiunile principale. De asemenea, se dau detalii de coordonare sau organizare ce nu au fost date la subparagraful “Repartiţia forţelor”. Instrucţiunile destinate pentru două sau mai multe elemente din organică pot fi prezentate mai concret, în subparagraful final al acestei secţiuni intitulat “Instrucţiuni de coordonare”. Intenţia.Se prezintă cu exactitate intenţia comandantului. a) concepţia operaţiei; descrie, pe scurt, modul cum vede comandantul execuţia operaţiei, de la începutul până la finalizarea acesteia; trebuie să fie realizată detalierea, cu un eşalon mai jos, de asemenea manieră încât să-i ajute pe subordonaţi în a se concentra asupra a ceea ce trebuie făcut pentru obţinerea succesului, astfel ca îndeplinirea misiunii să fie posibilă în timpul disponibil şi în absenţa unor informaţii şi instrucţiuni suplimentare; acest subparagraf trebuie să evidenţieze cu claritate fazele /etapizarea operaţiei şi termenele, direcţia de acţiune şi schemele de manevră pentru principalele elemente subordonate care sunt destinate să rezolve ceea ce comandantul şi-a propus să realizeze, planurile generale de utilizare a armamentului şi organizarea sprijinului de foc şi, în cazul operaţiilor de desant maritim, planul de acţiune pentru forţa de debarcare şi zona/fâşia/raionul) de acţiune, alte priorităţi şi precizări (instrucţiuni de apărare nucleară, biologică şi chimică; priorităţi specifice; stabilirea măsurilor de mascare); b) misiuni/sarcini pentru unităţile luptătoare; în subparagrafele adiacente se stabilesc misiuni specifice pentru fiecare element al comenzii însărcinat cu executarea acţiunilor tactice şi se stabilesc detalii de coordonare şi organizare pentru luptă a forţelor, dacă acest lucru nu s-a făcut în subparagraful “Repartiţia forţelor” sau într-o anexă; c) misiuni/sarcini pentru unităţile de sprijin de luptă; acest subparagraf se întocmeşte numai în măsura în care este necesar şi se utilizează numai pentru a stabili acele misiuni pe care unităţile de sprijin trebuie să le îndeplinească şi care nu sunt menţionate în altă parte; unităţile de sprijin de luptă se enumeră în ordinea în care apar în organică (ordinea de bătaie); d) instrucţiuni de coordonare; aici se trec instrucţiunile aplicabile la două sau mai multe elemente ale grupării; de regulă, include linii de despărţire, obiective, aliniamentul de plecare, timpul şi direcţia atacului şi alte elemente specifice necesare pentru coordonarea acţiunilor unităţilor participante la misiune; alte informaţii ce pot NESECRET 186 din 275

NESECRET

fi incluse sunt instrucţiunile pentru transmiterea rapoartelor, momentul probabil al execuţiei şi când intră în vigoare ordinul. 4. Sprijinul logistic. Stabileşte elementele administrative şi logistice utilizate în operaţie. Descrie metodele sprijinului logistic pentru operaţia în cauză. La nivelurile superioare ale comenzii, acest paragraf poate fi înlocuit de formula “Vezi ordinul administrativ/logistic”. La nivelurile inferioare, acest paragraf sau anexa corespunzătoare, pot elimina necesitatea unui ordin administrativ logistic. a) concepţia de sprijin; include informaţiile necesare pentru a clasifica concepţia sprijinului logistic; se face o prezentare de ansamblu a acţiunii din perspectiva logisticii; b) servicii şi materiale; menţionează materialele şi serviciile pentru aprovizionare, mentenanţă, transport şi construcţii precum şi alocarea forţei de muncă în scopuri logistice; c) evacuarea medicală şi spitalizarea; prezintă planuri şi proceduri de evacuare şi spitalizare a militarilor şi civililor, d) probleme de personal; e) cooperarea civili – militari; f) diverse. 5. Comanda şi comunicaţiile. Paragraful cuprinde semnale, instrucţiuni de identificare şi recunoaştere, concepţia privind mijloacele electronice, locul de dispunere a comandamentelor şi deplasarea acestora, semnale şi codificări de legătură. a) comandă, control şi comunicaţii; se prezintă informaţii despre reţeaua permanentă de comandă, control şi comunicaţii, procedurile de operare, procedurile de identificare, constrângerile în utilizarea aparaturii electronice etc; poate fi necesară întocmirea unei anexe separate sau inserarea unei trimiteri la un plan existent; b) comanda; operaţiile multinaţionale pot avea relaţii de comandă complexe. ordinul de operaţie să fie specific pentru aceste aranjamente, inclusiv schimbările ce vor avea loc în cazul în care operaţia trece de la o fază la următoarea; se definesc clar, relaţiile de comandă; se stabilesc punctele de comandă, punctele de comandă intermediare, cu timpii lor de intrare în funcţiune şi de încetare a funcţionării. LUAT LA CUNOŞTINŢĂ NUME GRAD (al persoanei care ia la cunoştinţă) AUTENTIFICARE se întrebuinţează numai dacă este cazul. Când comandantul semnează originalul, nu mai este nevoie de nici o autentificare. Dacă nu l-a semnat, atunci autentificarea se face prin semnătură, de către ofiţerul de stat major care a redactat ordinul, iar în secţiunea de semnături apar numele şi gradul comandantului. ANEXE (A - personal ; B - informaţii; etc.). DISTRIBUIRE (lipsa repartiţiei) (clasificarea documentului) NESECRET 187 din 275

NESECRET

Anexa nr. 6 (art. 345)

ORDINUL GRAFIC (clasificarea documentului) (se scrie jos şi sus pe fiecare pagină) (modificări faţă de ordinele în vigoare, dacă sunt ) Exemplarul nr…..din „n” exemplare Comandamentul care a emis ordinul … Locul emiterii (poate fi codificat) … Data şi ora semnării … Numărul de referinţă al mesajului … (Tipul şi numărul ordinului ) Exemplu: ”ORDINUL DE OPERAŢII nr. 8” Referinţe: Hărţi….. scheme …….grafice……etc. Fusul orar (Ex. “ZULU” = ora locală) folosit pe timpul execuţiei ordinului. Repartiţia forţelor.Aceasta poate fi detaliată în paragraful 3, într-o anexă separată sau pe schemă. În acest ultim caz, compunerea forţelor trebuie redată utilizând simbolurile militare. 1. Situaţia a) forţele inamicului; informaţiile referitoare la inamic se reprezintă, atât cât este posibil, pe schemă sau într-o schemă separată. Informaţiile ce nu pot fi reprezentate grafic pe schemă, se vor redacta în scris pe aceasta; se pot face referiri şi la alte documente; b) forţele proprii(schemă); informaţiile referitoare la forţele proprii şi aliate, altele decât cele aflate în compunerea de luptă/obiect al ordinului de acţiune, dar care afectează sau influenţează acţiunile forţelor subordonate pot fi reprezentate pe schemă sau redactate în scris pe porţiunea de text a ordinului; c) subordonări şi resubordonări; d) evaluarea făcută de comandant; nu este obligatorie. 2. Misiunea, scrisă direct pe schemă . 3. Execuţia ;schemă. Când este cazul, în cadrul alianţei/coaliţiei misiunile nucleare1 se prezintă, fără excepţie, în schema principală. Misiunile/convenţiile 1

Este valabil numai în operaţiile desfăşurate în cadrul NATO

NESECRET 188 din 275

NESECRET

planificate/misiunile de sprijin de foc se reprezintă, de regulă, pe schema principală, mai puţin în cazul că numărul lor acoperă, sau îngreuiază, reprezentarea altor elemente. În acest caz, aceste misiuni se reprezintă într-o schemă separată, sau într-o anexă. a) concepţia operaţiei; indiferent de faptul că a fost reprezentată grafic sau nu, concepţia operaţiei trebuie redactată şi sub formă de text; în mod normal, planul general de sprijin de foc este redactat în scris; b) ..................; c) ..................; d) instrucţiuni de coordonare; dacă se redactează, aceste instrucţiuni se înscriu în subparagraful final al paragrafului “EXECUŢIA”. 4. Sprijinul logistic. Organizarea logisticii operaţiei se reprezintă într-o schemă separată, sau într-o anexă, sub formă de text. 5. Comanda şi comunicaţiile. De regulă, instrucţiunile referitoare la locurile de dispunere şi mişcările punctelor de comandă/comandamentelor se reprezintă pe schemă. LUAT LA CUNOŞTINŢĂ NUME GRAD (al persoanei care ia la cunoştinţă) AUTENTIFICARE APENDICE DISTRIBUIRE NOTE (clasificarea documentului)

NESECRET 189 din 275

NESECRET

Anexa nr. 7 (art.347)

ORDINUL FRAGMENTAR (clasificarea documentului) (eventual, modificări faţă de ordinele în vigoare, dacă sunt) Exemplarul nr…..din „n” exemplare Comandamentul care a emis ordinul … Locul emiterii (poate fi codificat) … Data şi ora semnării … Numărul de referinţă al mesajului … (Tipul şi numărul ordinului ) Exemplu: ”ORDINUL FRAGMENTAR nr. 1” Referinţe: (obligatoriu) Ordinul pe care îl modifică (completează) Fusul orar (Ex. “ZULU” = ora locală) folosit în textul ordinului (opţional). Organizarea pentru misiune: 1. Situaţia (obligatoriu). Se include orice modificare la ordinul în vigoare. 2. Misiunea (obligatoriu) Formularea misiunii noi. 3. Execuţia Intenţia: (obligatoriu) Se include orice modificare la ordinul în vigoare. a) concepţia operaţiei (obligatoriu); b) misiunile/sarcinile unităţilor subordonate; c) instrucţiuni de coordonare (obligatoriu); poate include formulări de genul “Schema curentă rămâne valabilă” sau “Vezi modificarea unu la Anexa C cu schema Operaţiilor”, “Marchează orice modificare a măsurilor de control pe schemă”; dacă timpul permite, se întocmeşte o altă schemă. 4. Sprijinul logistic (exemplu, “Nu sunt modificări la ordinul de operaţii X……….”) 5. Comanda şi comunicaţiile. (exemplu, “Nu sunt modificări la ordinul de operaţii XX……….”). LUAT LA CUNOŞTINŢĂ NUME GRAD (al persoanei care ia la cunoştinţă) AUTENTIFICARE (nume, gradul emitentului sau a persoanei autorizate) ANEXE (opţional) DISTRIBUIRE (opţional) (clasificarea documentului)

NESECRET 190 din 275

NESECRET

Anexa nr. 8 (art.350) ORDINUL DE DEPLASARE (clasificarea documentului) (Modificări faţă de ordinele în vigoare ) Exemplarul nr….din „n” exemplare Comandamentul care a emis ordinul … Locul emiterii (poate fi codificat) … Data şi ora semnării … Numărul de referinţă al mesajului … (Tipul şi numărul ordinului ) Exemplu, “ ORDINUL DE DEPLASARE NR. 1” Referinţe: Hărţi, scheme şi documente relevante Fusul orar (Exemplu, ZULU = ora locală) 1. Situaţia a) forţele inamicului; b) forţele proprii; c) subordonări şi resubordonări. 2. Misiunea 3. Execuţia a) concepţia de deplasare; b) misiuni/sarcini pentru unităţile subordonate; c) detalierea activităţilor pe timpi; d) coordonarea acţiunii; ordinul de marş; itinerarul; periodicitatea trecerii prin punctele de coordonare; viteza de deplasare; metoda de deplasare; măsuri de asigurare a acţiunilor şi protecţie a forţelor; ora plecării şi alte date referitoare la punctele obligate de trecere; controlul deplasării; zone portuare; instrucţiuni pentru halte; date generale despre vreme; sprijinul aerian. 4. Sprijinul logistic a) controlul transportului; b) aprovizionarea; c) sprijinul medical. 5. Conducerea şi comunicaţiile a) comanda (locul unde se găseşte comandantul; locul de dispunere a principalelor elemente de conducere) b) comunicaţii şi informatică. LUAT LA CUNOŞTINŢĂ NUME GRAD (al persoanei care a luat la cunoştinţă) AUTENTIFICARE (nume; gradul emitentului sau a persoanei autorizate) DISTRIBUIRE NOTE (clasificarea documentului) NESECRET 191 din 275

NESECRET

Anexa nr. 9 (art.335)

ANEXA PENTRU INFORMAŢII LA ORDINUL DE OPERAŢIE (clasificarea documentului) (în partea de sus şi de jos a fiecărei pagini) (Eventualele modificări faţă de ordinele în vigoare) Exemplarul nr…..din „n” exemplare Comandamentul care a emis ordinul … Locul emiterii (poate fi codificat) … Data şi ora semnării …. Numărul de referinţă al mesajului … ANEXA “B” -INFORMAŢII - LA ORDINUL DE OPERAŢIE NR…. Referinţe: Hărţi, scheme şi documente relevante Fusul orar (Ex. “ZULU” = ora locală) utilizat în ordinul de referinţă. 1. Situaţia. a) situaţia iniţială (aliniamentul de contact; raioane şi locuri de dispunere a unor forţe şi mijloace descoperite; alte date şi informaţii despre inamic, inclusiv despre sistemele electronice); b) efectele terenului şi a stării vremii asupra operaţiei; c) varianta acţională probabilă a inamicului. Evaluarea inamicului: - evaluarea grupării de forţe şi mijloace a inamicului pe baza informaţiilor obţinute; - evaluarea posibilităţilor acţionale ale inamicului în prezent şi până la trecerea la îndeplinirea noii misiuni; Cursul probabil al operaţiei inamicului: - dispozitivul; - misiuni; - aspectele principale ale manevrei pe timpul desfăşurării operaţiei; - ruperea apărării, respingerea contraloviturilor/contraatacurilor, introducerea forţelor de sprijin nemijlocit al efortului principal/rezervei pe timpul operaţiilor ofensive sau execut[rii contraloviturii /contraatacului; - obiective din dispozitivul forţelor proprii, posibil să fi lovite pe timpul desfăşurării operaţiei; - direcţii de ofensivă/interzis; - direcţii şi aliniamente de acţiune a aviaţiei şi elicopterelor de luptă; - raioane de dispunere, traiect de zbor şi raioane/obiective de întrebuinţare a desantului aerian şi a trupelor aeromobile; - sisteme de cercetare-lovire de înaltă precizie; - aliniamente probabile până la care inamicul poate lovi forţele proprii; NESECRET 192 din 275

NESECRET

- elemente ale operaţiilor de război radioelectronic şi influenţare psihologică; - elemente ale dezinformării efectuate de inamic; - alte date specifice care influenţează operaţia/lupta. 2. Misiunea . Misiunile marilor unităţi/unităţilor/subunităţilorpentru culegerea informaţiilor. 2 3. Execuţia a) elemente din concepţie; limita dinainte a apărării sau aliniamentul de atac; itinerare/fâşii de deplasare; fâşia/raionul zonei de operaţii; fâşii, raioane, locuri de dispunere a forţelor şi mijloacelor subordonate marii unităţi/unităţii; fâşii, raioane, locuri de dispunere a structurilor de cercetare si război electronic ce execută operaţii în sprijinul operaţiei marii unităţi/unităţii sau ale eşalonului superior dispuse în zona de acţiune proprie; raionul de întrebuinţare a desantului aerian şi misiunile acestuia; punctele de comandă ale eşalonului superior, vecinilor, sau altor structuri cu care se cooperează; traseul aliniamentelor de apărare/misiunilor stabilite şi dinamica acestora; aliniamentele şi direcţiile de contralovitură/contraatac - în apărare; aliniamentele misiunilor şi de introducere în operaţie/luptă a forţelor de sprijin nemijlocit al efortului principal/rezervei şi direcţia de acţiune - în ofensivă; sectorul de rupere; operaţii de război electronic; alte elemente semnificative din concepţie); b) concepţia de organizare a sistemului informaţional (zona de responsabilitate informativă; zona de interes informativ; repartiţia responsabilităţilor informative: zone de responsabilitate informativă pentru marile unităţi/unităţile subordonate; raioane, obiective, direcţii de acţiune pentru unităţile/subunităţile de cercetare şi război electronic; elemente de responsabilitate informativă pentru cercetarea de armă; locul de dispunere şi misiunile informative ale forţelor luate în subordine, vecine şi cu care se cooperează; locul de dispunere a resursei de aviaţie şi întrebuinţarea acesteia în misiuni de cercetare; manevra forţelor şi mijloacelor pe timpul desfăşurării operaţiei; alte date ce completează concepţia de organizare a sistemului informaţional; c) măsurile referitoare la modul de întrebuinţare a personalului, documentelor şi materialelor definesc, modifică sau completează procedurile de operare standard existente, dacă este nevoie, pe întreaga durată a operaţiei (ex. probleme privind managementul prizonierilor de război, a dezertorilor, repatriaţilor, refugiaţilor sau localnicilor şi altor persoane, planuri privind modul de gestionare a unor probleme de segregaţie, rasială şi religioasă şi modalităţile de exploatare a acestora ca surse de informaţii, materialul capturat şi documentaţia tehnică aferentă, stabilirea destinaţiei, obiectivelor şi categoriilor de materiale capturate de la inamic ce vor fi supuse examinării, precum şi instrucţiunilor speciale privind procesarea şi utilizarea lor). d) protecţia informaţiilor; în cadrul operaţiilor, unele instrucţiuni şi proceduri specifice personalului cu atribuţiuni deosebite pot avea un caracter mai restrictiv în ce priveşte distribuirea lor şi ca atare este necesar să se întocmească un apendice/anexă suplimentară sub denumirea “Măsuri speciale de protecţie a NESECRET 193 din 275

NESECRET

informaţiilor/contraspionaj”, destinat unui număr limitat şi specific de persoane /adresanţi. 4. Sprijinul logistic. 5. Comanda şi comunicaţiile: a) alte date despre elementele cu care se cooperează şi colaborează; puncte de comandă/conducere care aparţin altor structuri militare sau administraţiei de stat locale; raioane şi obiective din zona de responsabilitate informativă ce se cercetează de eşalonul superior sau alte forţe; raioane şi obiective asupra cărora sunt interzise operaţiile de cercetare ale marii unităţi /unităţii prin ordinul eşalonului superior; locul de dispunere a unor elemente de cercetare ale eşaloanelor superioare în fâşia marii unităţi/unităţii; alte date. b) rapoarte şi distribuirea acestora; condiţiile privind data, numărul de copii, modul de redactare care reglementează problema rapoartelor informative adresate comandamentului pe întreaga durată a operaţiei; perioada de transmitere a rapoartelor de rutină şi distribuirea acestora; rapoartele speciale şi de rutină ce diferă faţă de cele cuprinse în procedurile standard de operare - SOP şi care sunt cerute de la unităţile subordonate; conferinţe şi întruniri periodice sau speciale ale ofiţerilor de informaţii; distribuirea de materiale documentare, de informaţii, fotografii, imagini video, rapoarte informative sau scheme ale structurilor de război; dacă este indicat, legături speciale pe linie de informaţii. LUAT LA CUNOŞTINŢĂ NUME GRAD (al persoanei care ia la cunoştinţă) AUTENTIFICARE (nume, gradul emitentului sau a persoanei autorizate) APENDICE DISTRIBUIRE (opţional) NOTE (clasificarea documentului)

NESECRET 194 din 275

NESECRET

Anexa nr. 10 (art. 358)

ANEXA PENTRU SPRIJINUL PRIN FOC LA ORDINUL DE OPERAŢIE (clasificarea documentului) Exemplarul nr…..din „n” exemplare Comandamentul care a emis ordinul … Locul emiterii (poate fi codificat) … Data şi ora semnării … Numărul de referinţă al mesajului … ANEXA”C-4”- SPRIJIN PRIN FOC - LA ORDINUL DE OPERAŢIE NR …. Referinţe: Hărţi, scheme şi documente relevante Fusul orar (Ex. “ZULU” = ora locală) folosit în cadrul ordinului de operaţie. 1. Situaţia Orice informaţie care afectează sprijinul de foc şi care nu este inclusă în paragraful 1 al ordinului de operaţie sau care necesită a fi explicată. a) forţele inamicului; ex. “Vezi anexa…. la ordinul de operaţii nr……”; posibilităţile de sprijin aerian, avioane şi elicoptere, de artilerie antiaeriană, chimice, nucleare şi de artilerie navală. b) forţele proprii; misiunea eşalonului superior şi intenţia comandantului; prezentarea planurilor de sprijin de foc ale eşalonului superior şi ale unităţilor vecine; informaţii suplimentare despre resursele aeriene, navale şi nucleare care sprijină unitatea. c) subordonări şi detaşări; sunt prezentate forţele şi mijloacele de sprijin de foc repartizate unităţii de către eşalonul superior, precum şi elementele din organica unităţilor proprii, care sunt detaşate sub controlul sau comanda eşalonului superior sau a unităţilor vecine. 2. Misiunea. Exprimarea clară, concisă a sarcinii sau sarcinilor, incluzând obiectivul comun al elementelor de sprijin de foc. 3. Execuţia : a) concepţia sprijinului de foc; o scurtă prezentare a modului de organizare a sprijinului de foc pentru unităţile/subunităţile luptătoare, conform concepţiei operaţiei; se specifică clar care sunt posibilităţile pentru sprijin de foc/care unitate este cea mai importantă, care este următoarea ca importanţă etc. b) sprijinul aerian; generalităţi; prezentarea misiunilor principale care trebuie îndeplinite de elementele forţelor aeriene din aviaţia navală şi/sau a Forţelor Aeriene care acţionează în sprijinul operaţiei; repartiţia; alocarea de ieşiri avion pentru sprijinul aerian nemijlocit, incluzând priorităţile sau aranjamentele specifice de control; diverse; probleme de detaliu care nu au fost prezentate mai sus sau referiri la ordinul de sprijin aerian sau la un document adiacent. NESECRET 195 din 275

NESECRET

c) sprijinul elicopterelor de atac; acest paragraf poate fi omis iar informaţiile incluse în anexa pentru elicopterele de atac; generalităţi; prezentarea misiunilor principale care trebuie executate de către elicopterele de atac în sprijinul operaţiilor; repartiţia; alocarea elicopterelor incluzând aranjamentele specifice şi/sau priorităţile; diverse; detaliile care nu au fost prezentate mai sus sau în subparagraful referitor la sarcinile unităţilor de elicoptere de atac sau în anexa pentru elicopterele de atac. d) sprijinul de artilerie-artileria terestră; generalităţi;concepţia utilizării unităţilor/subunităţilor de artilerie şi de artilerie antitanc în cadrul sprijinului de foc apropiat, în adâncime şi în spatele dispozitivului forţelor; se face pe fazele operaţiei; repartiţia; planificarea şi organizarea artileriei pentru operaţie; alocarea muniţiei pe faze ale operaţiei, misiuni şi sarcini specifice; diverse; elemente care pot fi incluse , dacă este necesar - raioanele punctelor de comandă, poziţiilor de tragere, de asigurare cu date şi de susţinere logistică; sistemul de numerotare a ţintelor; frecvenţele de lucru între artilerie şi observatorii înaintaţi; observarea aeriană; misiunile tactice pentru fiecare unitate/subunitate de artilerie, sarcinile specifice şi implicite pentru îndeplinirea misiunilor; referirea la ordinul /apendicele pentru artilerie; alte date; repartiţia forţelor şi mijloacelor de cercetare de artilerie avute la dispoziţie, pe misiuni şi sarcini specifice; acţiunile de sprijin de foc în cazul întrebuinţării muniţiei fumigene şi de iluminare; se abordează aceleaşi probleme ca la diverse; localizarea, selecţionarea/identificarea, determinarea şi comunicarea obiectivelor; obiective prioritare; misiunile cercetării de artilerie şi repartiţia forţelor; modul de elaborare a listei cu ţintele din zona de responsabilitate; e) sprijinul de artilerie-artileria antiaeriană; poate fi anexă separată sau poate face parte din anexa cu artileria terestră; generalităţi;concepţia de desfăşurare şi elementele importante privitoare la procedurile de control tactic; repartiţia; gruparea/structura forţelor pentru luptă; diverse; elemente care pot fi incluse, dacă este necesar; zonele de desfăşurare; regulile de angajare; procedurile de comandă şi control; referirile la ordinul/apendicele pentru artileria antiaeriană; consumul de muniţie de artilerie antiaeriană; starea armamentului antiaerian, corespunzător măsurilor de control specifice. f) sprijinul de artilerie navală; generalităţi; concepţia de întrebuinţare, incluzând limitele privitoare la durata sau faza sprijinului; repartiţia; repartiţia observatorilor; repartiţia navelor la unităţi; diverse; elemente care pot fi incluse, dacă este necesar; limitele traiectoriilor; repartiţia de frecvenţe; referinţa la ordinul/anexa pentru sprijinul de artilerie navală; g) instrucţiuni de coordonare; măsurile de coordonare şi control ale sprijinului cu foc, (ex. linia de coordonare a sprijinului de foc, linia de coordonare a focului, linia de restricţionare a focului); repere de timp privind planificarea şi executarea sprijinului de foc, inclusiv ora de începere a operaţiunilor nucleare; instrucţiunile de coordonare a focului pe obiectivele angajate de către mai multe sisteme de lovire; instrucţiuni de modificare; zonele în care nu se execută focul de baraj; protecţia chimică; siguranţa trupelor. NESECRET 196 din 275

NESECRET

4. Sprijinul logistic a) referinţa la ordinul referitor la logistică; b) dispunerea punctelor de aprovizionare; c) cerinţele de întreţinere/consumurile zilnice pentru fiecare sistem de lovire. 5. Comanda şi comunicaţiile a) comanda; dispunerea punctelor de comandă principale şi de rezervă şi orele de intrare în funcţiune; dispunerea P.C. ale unităţilor de artilerie şi/sau a celulei de coordonare a sprijinului aerian; legături; b) comunicaţii; instrucţiunile de comunicaţii; instrucţiunile de contrasupraveghere; coduri,semnale, codificări. LUAT LA CUNOŞTINŢĂ NUME GRAD (al persoanei care ia la cunoştinţă) AUTENTIFICARE (nume, gradul emitentului sau a persoanei autorizate) APENDICE DISTRIBUIRE (opţional) NOTE (clasificarea documentului)

NESECRET 197 din 275

NESECRET

Anexa nr. 11 (art. 359)

ANEXA PENTRU PROTECŢIA GENISTICĂ LA ORDINUL DE OPERAŢIE (clasificarea documentului) Exemplarul nr…..din „n” exemplare Comandamentul care a emis ordinul … Locul emiterii (poate fi codificat) … Data şi ora semnării …. Numărul de referinţă al mesajului … ANEXA “C-6” -PROTECŢIE GENISTICĂ -LA ORDINUL DE OPERAŢIE NR…. Referinţe: Hărţi, scheme şi documente relevante (Vezi STANAG 2029) Fusul orar (Ex. “ZULU” = ora locală) folosit în cadrul ordinului de operaţie. 1. Situaţia În această anexă, trebuie reprezentate informaţiile care afectează sprijinul de geniu, şi care nu sunt incluse la paragraful 1 al ordinului de operaţii, sau care necesită a fi explicate. 2. Misiunea. Prezentarea misiunii marii unităţii/unităţii/subunităţii de geniu. 3. Execuţia. a) scheme ale acţiunilor genistice; concepţia operaţiei privind sprijinul planului de operaţie, incluzând intenţia comandantului unităţi de arme/comandantului marii unităţii/unităţii/subunităţii de geniu; efortul principal de geniu, organizat pe misiuni, unităţi şi faze ale operaţiei; sprijinul de geniu în lupta apropiată; misiunile executate de eşalonul superior în folosul unităţii proprii; b) obstacole; efortul de contramobilitate; centurile de obstacole în sprijinul luptei în adâncime, luptei apropiate şi luptei în spate a unităţii sprijinite; identificarea responsabilităţilor, priorităţilor şi restricţiilor; obiectivele de rezervă; identificarea, periodizarea şi repartizarea responsabilităţilor pentru obiectivele de rezervă ale eşalonului superior şi ale unităţii sprijinite; c) obiective; concepţia de întrebuinţare; accentul se pune pe modul de sprijin al planului de manevră al marilor unităţi/unităţilor/subunităţilor sprijinite; situaţia obstacolelor planificate şi executate de către unitatea sprijinită, specificând clar dispunerea, criteriile de execuţie şi intenţia; criteriile pentru fiecare tip de obstacole, menţionându-se eşalonul căruia îi revine autoritatea de a întrebuinţa mine lansate cu artileria şi orice fel de restricţii privind duratele pe aliniamente. d) misiunile pe linie de geniu pentru marile unităţi/unităţile/subunităţile subordonate; misiunile de geniu care să fie executate de către elementele de geniu care sprijină forţele luptătoare, numai dacă este necesar NESECRET 198 din 275

NESECRET

pentru asigurarea unităţii de efort; misiunile la nivelul eşalonului emitent, repartizate structurilor de geniu, folosite pentru a informa comandanţii marilor unităţi/unităţi/subunităţi subordonate, cu privire la sarcinile care sunt sub controlul eşalonului superior, ele fiind îndeplinite de forţele acestuia. e) instrucţiuni de coordonare. Generalităţi. Coordonarea planului de obstacole/baraje, incluzând timpul efectiv pentru realizarea centurilor de obstacole referitoare la predarea obstacolelor; lucrările de apărare; întreţinerea drumurilor; punctele de aprovizionare cu materiale de geniu; măsurile de interzicere; coordonarea naţiunii gazdă (tipul şi dispunerea facilităţilor, mijloacelor sau sprijinului de geniu al organizaţiilor nonguvernamentale; procedurile pentru solicitarea şi achiziţionarea sprijinului de geniu al naţiunii gazdă, incluzând limitările în întrebuinţare a mijloacelor naţiunii gazdă). 4. Logistica. Alocarea de mijloace specifice de geniu (mine, explozibil) şi depozitele cu materiale de apărare. 5. Comanda şi comunicaţiile LUAT LA CUNOŞTINŢĂ NUME GRAD (al persoanei care ia la cunoştinţă) AUTENTIFICARE (nume, gradul emitentului sau a persoanei autorizate) ANEXE DISTRIBUIRE (opţional) NOTE (clasificarea documentului)

NESECRET 199 din 275

NESECRET

Anexa nr. 12 (art.360) ANEXA PENTRU APĂRAREA N.B.C. LA ORDINUL DE OPERAŢIE (clasificarea documentului) Exemplarul nr…..din ”n” exemplare Comandamentul care a emis ordinul … Locul emiterii (poate fi codificat) … Data şi ora semnării … Numărul de referinţă al mesajului … ANEXA “C-7”- Apărare N.B.C. - LA ORDINUL DE OPERAŢIE NR. ..... Referinţe: Hărţi, scheme şi documente relevante (se pot introduce apendice anexat). Fusul orar folosit pentru ordinul de operaţie (ex. “ZULU” = ora locală). 1. SITUAŢIA - include acele informaţii care afectează apărarea NBC şi care nu sunt incluse în ordinul de operaţie sau care necesită a fi detaliate. a) forţele inamicului; vezi anexa pentru informaţii la ordinul de operaţie; intenţiile politice şi militare, dacă sunt relevante pentru apărarea NBC; capabilitatea biologică ofensivă şi/sau activitatea, dacă este necesar; capabilitatea chimică ofensivă şi/sau activitatea, dacă este necesar; capabilitatea radiologică ofensivă şi/sau activitatea, dacă este necesar; capabilitatea nucleară ofensivă şi/sau activitatea, dacă este necesar; intenţiile şi capabilităţile CBRN - facilităţi şi sisteme care întrebuinţează ADMCBRN, tipurile de agenţi pe care le deţine, măsuri suplimentare pentru logistică, activităţile unităţilor de apărare NBC, informaţii despre unităţile care se ocupă cu mijloacele de întrebuinţare, raza de incidenţă şi locaţia; mijloacele/ capabilităţile - cercetarea NBC, observarea sau decontaminarea; concepţia de angajare prognozată şi modul de angajare real, la nivel operativ şi tactic; b) forţele proprii; dispunerea mijloacelor de apărare NBC specializate, organice şi primite ca întărire/în sprijin; unităţile/subunităţile/formaţiunile destinate sprijinului NBC; structurile militare din zona de responsabilitate, capabile să îndeplinească sarcini de apărare NBC; mijloacele/capabilităţile medicale NBC; informare privind nivelul instruirii în domeniul apărării NBC în zona de operaţii; capabilităţile de apărare NBC ale forţelor proprii şi a celor aliate din zona de responsabilitate, incluzându-se şi doza de control/doza de radiaţie maximă admisă. c) subordonări şi resubordonări; capabilităţile NBC primite ca întărire şi/sau în sprijin, ca cerinţă pentru clarificarea grupării de forţe pentru misiune; schimbări în NESECRET 200 din 275

NESECRET

gruparea de forţe pentru misiune, executate pe timpul operaţiei, incluzând timpi sau evenimente; d) clima; consideraţii privind influenţa climei asupra persistenţei agenţilor chimici de luptă şi asupra gradului de afectare a personalului. 2. MISIUNEA: se prezintă pe scurt măsurile de apărare NBC pe care le asigură structura emitentă în folosul structurilor subordonate şi scopul pentru care se execută acestea. 3. EXECUŢIA: a) concepţia apărării NBC; vizează modalităţile de integrare în operaţie a apărării NBC; misiunile apărării NBC pe faze ale operaţiei şi pe tipuri (cercetare NBC; decontaminare; fumizare; nimicirea inamicului cu focul mijloacelor incendiare); b) prioritatea de sprijin NBC, pe faze/etape ale operaţiei şi pe tipuri de misiuni (cercetare NBC; decontaminare; fumizare; nimicirea inamicului cu focul mijloacelor incendiare); c) misiuni/sarcini pentru unităţile/subunităţile de apărare NBC subordonate; se specifică misiunile pentru fiecare din principalele structuri subordonate; d) misiuni ce nu sunt adresate unităţilor/subunităţilor de apărare NBC; sunt specificate unităţile/subunităţile care trebuie să le îndeplinească şi modul de executare a acestora; e) misiuni ce trebuie îndeplinite de unităţile/subunităţile de sprijin; se specifică misiunile pentru fiecare în parte, precum şi modul de executare a acestora; f)misiuni de apărare N.B.C comune pentru toate structurile indiferent de arma şi specialitatea lor; se specifică misiunile, precum şi modul de executare a acestora; g) situaţia meteorologică; se precizează datele meteorologice ce vor fi asigurate, sursele de provenienţă şi modalităţile de actualizare; h) instrucţiuni de coordonare; detecţia, identificarea şi monitorizareacerinţele informaţionale privind un eveniment CBRN/EADA, unităţile de observare desemnate, cine ordonă/conduce colectarea şi ambalarea probelor, transportul, inclusiv securitatea şi destinaţia pentru analiză; organizarea avertizării şi raportării CBRN şi EADA - unităţile stabilite pentru avertizare şi raportare, acţiuni care pot determina alarme false, marcarea zonelor contaminate; nivelul de protecţie individuală NBC (NOPINBC), factori suplimentari pentru echipajele aeriene; gestionarea pericolului - măsuri de prevenire, securitatea amplasamentului forţelor, controlul şi decontaminarea în vederea restrângerii raioanelor contaminate RBC/MTI, controlul deplasării şi al transportului, restricţii pe anumite direcţii, doza de control/doza de radiaţie maximă admisă şi controlul expunerii, protejarea de expunerea la radiaţii, proceduri pentru decontaminarea operaţională, totală şi finală, controlul dărâmăturilor şi al scurgerilor contaminate, posibilităţi de folosire a resurselor locale pentru decontaminare, analize; i) sprijinul şi contramăsurile medicale NBC; problema pretratamentului în cazul unui pericol NBC, detalii privind reaprovizionarea şi autorizarea pentru preluarea echipamentelor şi materialelor medicale; modalităţile de tratament a NESECRET 201 din 275

NESECRET

răniţilor datorită agenţilor neuroparalitici şi cerinţele de depozitare a echipamentelor materialelor specifice; evacuarea răniţilor contaminaţi; j) informarea mass-mediei privind problematica NBC. 4. SPRIJINUL LOGISTIC: a) generalităţi; referiri la problemele specifice din prevederile ordinului administrativ/logistic; prioritatea de distribuire a echipamentelor şi materialelor NBC şi a ratei de reaprovizionare prin unităţile subordonate şi măsurile de control - succint într-un tabel; stabilirea nivelului de sprijin, localizarea facilităţilor de mentenanţă şi alte informaţii relevante; stabilirea alocării şi priorităţii transportului echipamentelor apărării NBC; sprijinul ţării gazdă, lista cu procedurile de cereri şi achiziţii, accentuarea oricăror restricţii şi limitări; b) echipamentele apărării NBC; instrucţiuni de angajare pentru echipamentele NBC; echipamentul de protecţie individuală/EPINBC pentru toate categoriile de forţe; EPINBC specifice echipajelor aeriene; echipamente suplimentare - detalii despre orice tip, cerinţe, sosirea în teatrul de operaţii, nevoi de cunoaştere şi pregătire, constrângerile de compatibilitate; consumabile - niveluri de stoc, cerinţe de depozitare, modalităţi de reaprovizionare; c) apa; instrucţiuni pentru consumul apei; d) alimentele; modalităţi de manipulare a alimentelor/hranei într-un mediu contaminat; e) măsuri medicale şi de igienă; responsabilităţi la pericolul contaminării nucleare şi măsurile de sprijin pentru protecţia mediului. 5. COMANDA ŞI COMUNICAŢIILE: a) locul de dispunere a centrelor/subcentrelor din cadrul SARNBC din întreaga zonă de operaţii; b) dispunerea punctelor de decontaminare operaţională, totală şi finală; c) proceduri de identificare şi recunoaştere, limite şi constrângeri în folosirea mijloacelor d transmisiuni (aparaturii electronice); d) instrucţiuni privind sistemul de avertizare şi raportare NBC; e) informaţii privind transmiterea mesajelor NBC; f) impulsul electromagnetic; reliefarea forţei impulsului electromagnetic nuclear şi a măsurilor de protecţie pentru echipamentele din teatrul de operaţii. LUAT LA CUNOŞTINŢĂ GRAD ............................................................ NUME .......................................................... (al persoanei care ia la cunoştinţă) AUTENTIFICARE (nume, gradul emitentului sau a persoanei autorizate) ANEXE DISTRIBUIRE (opţional) NESECRET 202 din 275

NESECRET

(clasificarea documentului) Note (dacă informaţiile nu au fost precizate în cadrul anexei): 1. Apendice 1- Referinţe; cuprinde scheme, hărţi, standarde etc. 2. Apendice 2- Cuprinde priorităţile NBC. 3. Apendice 3- Cuprinde lista raioanelor de decontaminare amenajate/ recunoscute - cine le instalează, locul,timpul de acţiune. 4. Apendice 4- Liniile/canalele/frecvenţele utilizate/allocate. 5. Apendice 5- Situaţia CBRN la data……

NESECRET 203 din 275

NESECRET

Anexa nr. 13 (art.375)

ANEXA PENTRU SPRIJINUL LOGISTIC LA ORDINUL DE OPERAŢIE (clasificarea documentului) Exemplarul nr…..din „n” exemplare Comandamentul care a emis ordinul … Locul emiterii (poate fi codificat) … Data şi ora semnării … Numărul de referinţă al mesajului … ANEXA “D”-SPRIJINUL LOGISTIC - LA ORDINUL DE OPERAŢIE NR…. Referinţe: Hărţi, scheme şi documente relevante Fusul orar (Exemplu, ZULU = ora locală) folosit în cadrul ordinului de operaţie 1. Generalităţi. Nivelul stocurilor şi termenul de realizare, norme de consum, raioane de dispunere a unităţilor de logistică, etc. 2. Materiale şi servicii a) aprovizionarea; surse, cantităţi de materiale puse la dispoziţie în acestea, termene de distribuţie; b) transportul; căi de comunicaţie, modalitatea efectuării transporturilor, etc. c) servicii; modul de realizare; d) muncă; măsuri de folosire a populaţiei civile din zonă; e) …; f) …; g) întreţinere. 3. Evacuarea medicală şi spitalizarea 4. Personal 5. Cooperarea civili-militari 6. Diverse LUAT LA CUNOŞTINŢĂ NUME GRAD (al persoanei care a luat la cunoştinţă) AUTENTIFICARE (nume, gradul emitentului sau a persoanei autorizate) ANEXE DISTRIBUIRE NOTE (clasificarea documentului) NESECRET 204 din 275

NESECRET

Anexa nr. 14 (art.369)

ANEXA PENTRU COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ LA ORDINUL DE OPERAŢIE (clasificarea documentului) Exemplarul nr…..din „n” exemplare Comandamentul care a emis ordinul … Locul emiterii (poate fi codificat) … Data şi ora semnării … Numărul de referinţă al mesajului … ANEXA “F” ( COMUNICAŢII ŞI INFORMATICĂ) – LA ORDINUL DE OPERAŢIE Nr. …. Referinţe: Hărţi, scheme şi documente relevante Fusul orar: (Exemplu, ZULU = ora locală) folosit în cadrul ordinului de operaţie. 1. Situaţia a) inamicul; terenul; definirea aspectelor deosebite de teren care ar putea influenţa dispunerea sistemelor de comandă, control şi comunicaţii; activitatea şi/sau posibilităţile inamicului; cuprinde o listă a posibilităţilor semnificative ale inamicului pe problemele războiului electronic care ar putea afecta sistemele de comandă şi control; forţele şi mijloacele inamicului care, prin acţiunile lor, pot influenţa sistemul de comunicaţii propriu; b) forţele proprii; situaţia comunicaţiilor de bază la momentul respectiv, pentru realizarea conducerii, cooperare şi înştiinţare; modul de întrebuinţare a forţelor şi mijloacelor de comunicaţii din compunerea unităţilor de transmisiuni subordonate nemijlocit; precizarea forţelor şi mijloacelor de comunicaţii date ca întărire; măsurile de securitate luate pe linie de comunicaţii pentru contracararea posibilităţilor inamicului de a destabiliza sistemul de comunicaţii propriu; sublinierea măsurilor de securitate pe linie de comunicaţii necesare a fi luate pentru contracararea posibilităţilor inamicului de a folosi războiul electronic şi protecţia sistemelor C2; precizarea mijloacelor externe de comunicaţii care întăresc posibilităţile unităţilor de transmisiuni. 2. Misiunea 3. Execuţia a) organizarea comunicaţiilor în sprijinul operaţiei;organizarea comunicaţiilor fir, radio, radioreleu, prin mijloace mobile pentru conducere, cooperare şi înştiinţare; locurile de dispunere şi termenele de intrare în funcţiune a centrelor de transmisiuni ale punctelor de comandă, precum şi direcţiile probabile de deplasare a acestora; regimul de lucru al mijloacelor de NESECRET 205 din 275

NESECRET

transmisiuni; misiunile cercetării de transmisiuni; măsurile de asigurare de luptă; organizarea asigurării cu tehnică şi materiale de transmisiuni; termenele de înaintare a sintezelor, rapoartelor şi cererilor; b) misiunile unităţilor subordonate; stabilirea misiunilor de sprijin de transmisiuni pe care anumite elemente luptătoare trebuie să le execute şi care nu sunt cuprinse în ordinul de operaţie de bază; precizarea numai a acelor misiuni ale unităţilor de transmisiuni aflate în sprijinul elementelor care execută manevra, necesare realizării unităţii de efort; c) instrucţiunile de coordonare; precizarea principalelor instrucţiuni destinate transmisiunilor care nu sunt prevăzute în ordinul de operaţie de bază; prezentarea timpilor cheie sau a evenimentelor critice pentru sistemul de informaţii şi procedurile de control a reţelelor. 4. Sprijinul logistic a) reparaţii; b) reaprovizionări; c) deplasări. 5. Comanda şi comunicaţiile a) identificarea ierarhizării controlului sistemelor C2, pentru folosirea lor în comun în reţea; b) identificarea sistemului de management zonal a reţelelor, pentru utilizarea şi administrarea acestora. LUAT LA CUNOŞTINŢĂ NUME GRAD (al persoanei care a luat la cunoştinţă) AUTENTIFICARE (nume; gradul emitentului sau a persoanei autorizate) ANEXE DISTRIBUIRE NOTE (clasificarea documentului)

NESECRET 206 din 275

NESECRET

Anexa nr. 15 (art.337) ANEXA PENTRU SECURITATEA OPERAŢIEI LA ORDINUL DE OPERAŢIE (clasificarea documentului) (Eventualele modificări faţă de ordinele în vigoare ) Exemplarul nr…..din „n” exemplare Comandamentul care a emis ordinul … Locul emiterii (poate fi codificat) … Data şi ora semnării … Numărul de referinţă al mesajului … ANEXA “S”(SECURITATEA OPERAŢIEI) – LA ORDINUL DE OPERAŢIE Nr. …. Referinţe: Hărţi, scheme şi documente relevante Fusul orar (Exemplu, ZULU = ora locală) folosit în cadrul ordinului de operaţie. 1. Situaţia a) forţele inamicului; se includ toate informaţiile care afectează siguranţa operaţiilor, măsuri/acţiuni care nu sunt expuse în capitolul 1 al ordinului de operaţii sau care necesită detalii suplimentare; detalii privind mijloacele inamicului de obţinere a informaţiilor, de supraveghere/observare, de stabilire şi identificare a obiectivelor, mijloacelor de cercetare etc şi situaţia acţiunilor subversive; se subliniază activităţile curente desfăşurate de inamic şi capacităţile de potenţial ale acestuia; se arată posibilităţile inamicului de extindere a ameninţărilor şi de a desfăşura acţiuni subversive; detaliază posibilităţile inamicului de a desfăşura operaţii speciale; b) informaţii militare; supravegherea şi cercetarea terestră includ observarea vizuală, prin patrulare, date despre radarele terestre, informaţii despre senzori tereştri nesupravegheaţi şi aşa mai departe; recunoaşterea şi supravegherea aeriană includ incursiunile, supravegherea la punct fix, acţiunile avioanelor fără pilot, zborurile la joasă înălţime, cercetarea prin satelit şi fotografiile aeriene; altele, cum ar fi transfugii, refugiaţii, localnicii şi aşa mai departe; c) subversiune (propagandă; terorism; politică); d) război electronic; măsuri de sprijin al războiului electronic; contramăsuri electronice (bruiaj, distrugeri etc.);

NESECRET 207 din 275

NESECRET

e) terenul; se detaliază modul în care terenul ar putea afecta culegerea de informaţii, supravegherea, stabilirea obiectivelor, cercetarea inamicului, capacităţile şi măsurile de siguranţă a operaţiilor desfăşurate de forţele proprii; f) starea vremii; se detaliază modul în care sunt afectate acţiunile forţelor proprii şi ale inamicului; g) spaţiul şi timpul; se detaliază modul în care timpul şi spaţiul afectează acţiunile inamicului şi măsurile de siguranţă a forţelor proprii; timpul în care inamicul îşi adună şi îşi desfăşoară sistemul de comandă şi control; h) slăbiciunile sistemului de informaţii şi de sistemului siguranţă ale inamicului; se subliniază slăbiciunile inamicului şi posibilităţile subversive. 2. Misiunea. Precizarea cu claritate şi concizie a sarcinilor şi a scopului general. 3. Execuţia a) concepţia operaţiei; măsurile de siguranţă a operaţiilor ce se găsesc în SOP-uri, precum şi procedurile noi sau revăzute; se enumeră măsurile încredinţate unităţilor care au primit instrucţiuni speciale în cadrul planului de siguranţă al operaţiei; se indică, pentru fiecare enumerare, capitolul şi subcapitolul de referinţă din SOP (ex. “MARCAŢI CORESPUNZĂTOR TOATE AUTOVEHICULELE UNITĂŢILOR, SOP capitolul 3-2”); b) sarcini pentru toate unităţile ce asigură siguranţa operaţiilor; stabilesc măsuri suplimentare ce nu sunt cuprinse în SOP şi care trebuie îndeplinite de către unităţile din organică şi de cele luate în subordine; aceste măsuri suplimentare sunt destinate contracarării unei ameninţări specifice din partea inamicului; c) măsurile de siguranţa a operaţiilor şi sarcinile pe care anumite unităţi trebuie să le aplice; dacă este necesar se stabilesc, în subparagrafe suplimentare, problemele de importanţă deosebită pentru anumite acţiuni (ex. siguranţa fizică a personalului trebuie accentuată în anumite momente şi necesită instrucţiuni speciale); d) instrucţiuni de coordonare; se scoate în evidenţă modul în care pot fi exploatate în folosul propriu, slăbiciunile identificate la inamic (ofiţerul cu contrainformaţiile trebuie să coordoneze cooperarea între unităţi şi alte secţii ale statului major pentru a contracta şi a pregăti contramăsuri împotriva ameninţărilor inamicului). e) contrainformaţii; se evaluează ameninţările pe linie de contrainformaţii; se stabilesc măsuri de siguranţă internă (mânuirea documentelor secrete, compartimentarea muncii etc); f) diverse; se stabilesc alte instrucţiuni speciale, nerezolvate anterior, cum ar fi stabilirea de obiective pe linie de contrainformaţii (cu priorităţi respective şi dispunerea lor); Unităţi Brigada 1 Brigada 2

Obiective A B Y P

Priorităţi 1 3 1 5 NESECRET 208 din 275

Dispunere coordonate coordonate coordonate coordonate

NESECRET

g) inserarea lanţului de comandă pe linie de contrainformaţii. 4. Sprijinul logistic 5. Comanda şi comunicaţiile. Se includ măsuri de recunoaştere şi legătură, instrucţiuni de identificare, responsabilităţi privind expedierea informaţiilor către ofiţerul de stat major cu contrainformaţiile. Se indică locurile de dispunere a centrelor de colectare a informaţiilor specifice în zona de acţiune. Se listează canalele de raportare a diferitelor tipuri de informaţii solicitate, tipul de rapoarte, frecvenţele şi ordinea priorităţilor LUAT LA CUNOŞTINŢĂ NUME, GRAD (al persoanei care a luat la cunoştinţă) AUTENTIFICARE (nume, gradul emitentului sau a persoanei autorizate) APENDICE DISTRIBUIRE NOTE (clasificarea documentului)

NESECRET 209 din 275

NESECRET

Anexa nr. 16 (art.353)

ANEXA ( DEPLASARE) LA ORDINUL DE OPERAŢIE (clasificarea documentului) ( Eventualele modificări, dacă sunt, faţă de ordinele în vigoare ) Exemplarul nr…..din „n” exemplare Comandamentul care a emis ordinul … Locul emiterii (poate fi codificat) … Data şi ora semnării … Numărul de referinţă al mesajului … ANEXA “M” (DEPLASARE) LA ORDINUL DE OPERAŢIE Nr. …. Referinţe: Hărţi, scheme şi documente relevante Fusul orar (Exemplu, ZULU = ora locală) 1. Situaţia. Informaţiile ce afectează deplasarea şi care nu au fost cuprinse în paragraful 1 al ordinului de operaţie sau care trebuie avute în vedere în mod deosebit. 2. Misiunea 3. Execuţia a) concepţia deplasării (transporturilor); b) sarcini (misiuni) ale unităţilor subordonate; c) ....................... d) ....................... e) ......................... f ) instrucţiuni de coordonare. 4. Sprijinul logistic 5. Comanda şi comunicaţiile “Organizarea comunicaţiilor pentru conducerea marilor unităţi/unităţi pe timpul executării deplasării”. LUAT LA CUNOŞTINŢĂ NUME, GRAD (al persoanei care a luat la cunoştinţă) AUTENTIFICARE (nume, gradul emitentului sau a persoanei autorizate) APENDICE DISTRIBUIRE NOTE (clasificarea documentului)

NESECRET 210 din 275

NESECRET

Anexa nr. 17 (art.368)

ANEXA (RELAŢII MILITARI-CIVILI -CIMIC) - LA ORDINUL DE OPERAŢIE (clasificarea documentului) (Eventualele modificări, dacă sunt, faţă de ordinele în vigoare) Exemplarul nr…..din „n” exemplare Comandamentul care a emis ordinul … Locul emiterii (poate fi codificat) … Data şi ora semnării … Numărul de referinţă al mesajului … ANEXA„E”( RELAŢII MILITARI-CIVILI -CIMIC) - LA ORDINUL DE OPERAŢIE Nr.. Anexa nr._______ (CIMIC) la Planul de operaţii al __________________________ Referinţe : hărţi seria ____________________ Fusul orar (ex. ZULU = ora locală) Data ______________ ora ________________ 1. Situaţia a) forţele inamicului; conform informaţiilor obţinute de la G-2; b) forţele proprii; conform datelor obţinute de la G-3; c) prevederi; disponibilităţile existente pentru sprijinirea operaţiilor militaro-civile; atitudinea populaţiei civile faţă de desfăşurarea operaţiilor militare; sprijinul acordat de organizaţiile guvernamentale, neguvernamentale şi internaţionale. 2. Misiuni . Se va preciza pe scurt conţinutul misiunilor de bază pe linia CIMIC în sprijinul operaţiilor. 3. Execuţia; concepţia operaţiilor; se exprimă misiunile cele mai importante şi mai urgente asupra cărora se vor focaliza operaţiile CIMIC; se fac precizări concrete pentru fiecare M.U./U. din subordine pentru realizarea întregului spectru de misiuni militaro-civile; operaţiile de sprijin care se realizează în folosul forţelor proprii de către organizaţiile guvernamentale, neguvernamentale şi internaţionale. 4. Operaţii de sprijin logistic; operaţiile comune cu autorităţile civile locale; colaborarea cu G-4. 5. Comanda şi comunicaţii. LUAT LA CUNOŞTINŢĂ NUME, GRAD (al persoanei care a luat la cunoştinţă) AUTENTIFICARE (nume, gradul emitentului sau a persoanei autorizate) APENDICE DISTRIBUIRE NOTE (clasificarea documentului) NESECRET 211 din 275

NESECRET

Anexa nr. 18 (art.367)

ORDINUL LOGISTIC (clasificarea documentului) (Eventualele modificări, dacă sunt, faţă de ordinele în vigoare) Exemplarul nr....din „n” exemplare....... Comandamentul care a emis ordinul....... Locul emiterii (poate fi codificat).......... Data şi ora semnării............ Numărul de referinţă al mesajului........... (Tipul şi numărul ordinului administrativ/logistic) Ex.ORDINUL LOGISTIC NR. Referinţe: Hărţi, scheme şi documente relevante

Fusul orar (Exemplu, ZULU= ora locală) 1. Situaţia. O formulare generală despre sprijinul logistic ce influenţează sprijinul operaţiei. Această formulare include orice informaţie, din paragraful l al ordinului de operaţii, de interes particular pentru unităţile de logistică şi care să completeze, eventual, informaţiile existente. 2. Misiunea. Cuprinde o formulare clară şi concisă a misiunii. 3. Execuţia. Cuprinde concepţia operaţiilor de sprijin logistic. 4. Administrare / logistică. a) materiale şi servicii ; poate să cuprindă şi alte subtitluri dacă se consideră necesar; aprovizionare; transport; forţa de muncă; mentenanţa; b) evacuare medicală şi spitalizare; c) personal; d) ţări străine şi sprijinul naţiunii gazdă (HNS); e) instrucţiuni de coordonare; f) diverse. 5. Comanda şi comunicaţiile. Conţine dispunerea punctelor de comandă şi deplasarea acestora, organizarea legăturilor, instrucţiuni de identificare şi recunoaştere, precum şi regulile generale privind utilizarea legăturilor de comunicaţii şi, dacă este necesară, utilizarea altui echipament electronic. Dacă se consideră necesar se poate întocmi o anexă. LUAT LA CUNOŞTINŢĂ: NUME (Numele comandantului) GRAD OFICIAL: (Autentificare) ANEXE: DISTRIBUIRE: NOTE: (clasificarea documentului) NESECRET 212 din 275

NESECRET

Note: 1. Scopul ordinului administrativ/logistic - Admin/Log O - este să transmită executanţilor planul comandantului pentru sprijinul logistic al operaţiei. 2. Admin/Log O. poate fi utilizat numai în legătură sau relativ la un ordin de operaţii - OPORD. El constituie baza ordinelor comandanţilor unităţilor de sprijin logistic către unităţile lor şi, deasemenea, sursa de informaţii pe linie logistică pentru structurile luptătoare. 3. La marile unităţi operative, Admin/Log O înlocuieşte anexa Logistica, fiind documentul la care face trimitere în paragraful 4 al OPORD. 4. Se elaborează, de regulă, în formă scrisă, dar poate fi însoţit şi de scheme, grafice, şi alte anexe. 5. Elementele esenţiale ale acordului STANAG 2014, referitor la Admin/Log O, urmăresc acelaşi model ca şi OPORD (5 paragrafe). Celelalte informaţii cuprinse în acest model sunt numai pentru direcţionare. Documentul nu trebuie redactat, de o manieră care să restricţioneze în orice fel, aplicabilitatea Admin/Log O. 6. Informaţiile privind compunerea şi locul în dispozitiv al unităţilor de sprijin logistic pot fi redactate într-un paragraf specific al ordinului sau sub formă grafică (schemă). Paragraful nu este obligatoriu, putând fi omis dacă se consideră necesar.

NESECRET 213 din 275

NESECRET

Anexa nr. 19 FORMA ŞI CONŢINUTUL ORDINULUI TIP SCHEMĂ SAU SUB FORMĂ DE SCHEMĂ A ORDINULUI DE OPERAŢIE (clasificarea documentului) Exemplarul nr…..din „n”exemplare Eşalonul superior emitent Locul emiterii Data semnării Numărul de referinţă al mesajului TIPUL ŞI NUMĂRUL ORDINULUI DE OPERAŢII Exemplu Operaţia X nr.4 Referinţe. Exemplu Hărţi ……….Scheme……….grafice etc. Timpul operativ folosit pe timpul execuţiei ordinului Organizarea pentru misiune 1. Situaţia a) forţele inamnicului; b) forţele proprii; c) subordonări şi resubordonări; d) evaluarea făcută de comandant. 2. Misiunea 3. Execuţia a) concepţia operaţiilor; b) misiunile unităţilor; c) misiunile unităţilor de sprijin; d) instrucţiuni de coordonare. 4. Sprijinul logistic 5. Conducerea şi comunicaţiile LUAT LA CUNOŞTINŢĂ NUME GRAD (al persoanei care ia la cunoştinţă) AUTENTIFICARE ANEXE DISTRIBUIRE NOTE (clasificarea documentului)

NESECRET 214 din 275

NESECRET

NOTE EXPLICATIVE PENTRU ÎNTOCMIREA ORDINULUI TIP SCHEMĂ (OVERLAY ORDER) 1. ORGANIZAREA (COMPUNEREA) DE LUPTĂ. Aceasta poate fi detaliată în capitolul III, într-o anexă separată, sau în cadrul ordinului tip schemă. În acest ultim caz, organizarea de luptă trebuie redată utilizând simbolurile militare. 2. FORŢELE INAMICULUI. Informaţiile referitoare la inamic se prezintă, atât cât este posibil, în ordinul tip schemă sau într-o schemă separată. Informaţiile ce nu pot fi reprezentate grafic, în schemă, se vor redacta în scris pe acesta. Se pot face referiri şi la alte documente. 3. FORŢELE PROPRII. Informaţiile referitoare la forţele proprii şi la cele aliate, altele decât cele aflate în compunerea de luptă (obiect al ordinului de operaţie), dar care afectează sau influenţează acţiunile comandanţilor şi forţelor subordonate, pot fi reprezentate pe schemă sau redactate în scris în partea de text a ordinului. 4. EVALUAREA FĂCUTĂ DE COMANDANT. Ea nu este specifică tuturor naţiunilor membre ale Alianţei. 5. CONCEPŢIA OPERAŢIILOR. Indiferent de faptul că a fost reprezentată grafic sau nu, concepţia operaţiei trebuie redactată în scris. În mod normal, planul general de sprijin cu foc va fi redactat în scris. 6. INSTRUCŢIUNI DE COORDONARE. Dacă se redactează aceste instrucţiuni, ele se reprezintă în paragraful final al capitolului “EXECUŢIA”. 7. SPRIJINUL LOGISTIC. Organizarea sprijinului logistic se reprezintă într-o schemă separată sau se prezintă în scris într-o anexă. 8. CONDUCEREA. De regulă, instrucţiunile referitoare la locurile de dispunere şi mişcările punctelor de comandă (comandamentelor) se reprezintă pe schemă.

NESECRET 215 din 275

NESECRET

Anexa nr. 20 ANEXA LA ORDINUL DE OPERAŢIE (Model) (clasificarea documentului) Exemplarul nr…..din „n” exemplare Eşalonul superior emitent Locul emiterii Data semnării Numărul de referinţă al mesajului ANEXA…(titlul–domeniul funcţional) LA ORDINUL DE OPERAŢIE, Nr..... Referinţe: Hărţi, scheme şi documente relevante. Timpul operativ folosit în cadrul ordinului de operaţie. 1. Situaţia. Include informaţii care influenţează domeniul funcţional la care se referă anexa şi pe care capitolul I al OPORD nu le acoperă. a) forţele inamicului; include estimarea de informaţii şi analiza zonei de operaţii; terenul - aspecte critice care au impact asupra domeniului funcţional în operaţie; vremea; aspectele critice produse de starea vremii; activităţi şi capacităţi ale inamicului în domeniul funcţional respectiv - locurile şi activităţile unităţilor; capacităţi de manevră şi în domeniul funcţional respectiv care afectează forţele proprii în operaţie; utilizarea forţei şi mijloacelor pe baza cursurilor de acţiune probabile ale inamicului. b) forţele proprii; concepţia eşalonului superior în domeniul funcţional respectiv; sprijinul dat din partea altor domenii funcţionale şi modul de coordonare; nominalizarea unităţilor care pot acorda sprijin într-un domeniu care nu le aparţine; c) detaşări şi întăriri; se clarifică organizarea pentru misiune. 2. Misiunea. Se precizează misiunea în domeniul funcţional respectiv, care să sprijine OPORD sau OPLAN de bază. 3. Execuţia. a) schema acţiunilor de sprijin în domeniul funcţional respectiv; descrierea concepţiei; planul pentru fiecare fază a operaţiei; stabilirea priorităţilor; b) misiunile unităţilor subordonate; stabilirea misiunilor pe care elementele specifice de dispozitiv să le îndeplinească şi care nu sunt cuprinse în ordinul de operaţii de bază; precizarea principalelor instrucţiuni care nu sunt prevăzute în OPORD de bază; termene şi evenimente critice; c) instrucţiuni privind coordonarea; reguli de angajare specifice domeniului funcţional; anexe specifice care nu sunt prevăzute în ordinul de operaţii de bază. 4. Sprijinul logistic. a) categoriile de aprovizionare ce sunt reglementate prin lanţul de comandă şi modul de alocare (matrice, tabele etc); b) planul de distribuire; metoda de aprovizionare pentru fiecare unitate; locuri şi puncte de aprovizionare; locuri şi puncte de aprovizionare; alocarea categoriile de aprovizionare; NESECRET 216 din 275

NESECRET

c) transportul; alocarea şi prioritatea mijloacelor destinate aprovizionării; d) sprijinul medical în luptă; e) mentenanţa; se precizează locurile, facilităţile şi priorităţile; f) sprijinul pe linie de armă; g) naţiunea gazdă; se precizează tipul şi locurile facilităţilor şi mijloacelor, precum şi felul prijinului acordat; proceduri şi cereri de achiziţii; limitări, restricţii; se precizează tipul şi locurile facilităţilor şi mijloacelor. 5. Comanda şi comunicaţiile a) comanda; comandanţii şi locul unde se află; lanţul de comandă şi succesiunea comenzii; stabilirea comandamentului; puncte de comandă şi alte facilităţi C2 cu locurile de dispunere. b) comunicaţiile; precizarea instrucţiunilor de transmisiuni care se utilizează; reţele care trebuie să fie monitorizate pentru raportare; precizarea cerinţelor pentru raportare; orice alte cerinţe de conectare şi legătură necesare domeniului funcţional respectiv. LUAT LA CUNOŞTINŢĂ NUME GRAD (al persoanei care ia la cunoştinţă) AUTENTIFICARE: (numele, gradul şi semnătura emitentului sau a persoanei autorizate). ANEXE: DISTRIBUIRE: NOTE: (clasificarea documentului)

NESECRET 217 din 275

NESECRET

Anexa nr. 21 (art. 351)

CONŢINUTUL DE PRINCIPIU AL UNUI PLAN PRIVIND ANGAJAREA FORŢELOR LA RESTABILIREA „ORDINII PUBLICE”, ÎN SPRIJINUL ŞI ÎMPREUNĂ CU FORŢELE SPECIALIZATE (se poate întrebuinţa pentru planificarea şi conducerea operaţiilor militare nonviolente) 1. Delimitarea zonelor afectate. 2. Compartimentarea zonelor de responsabilităţi. 3. Nominalizarea forţelor şi repartiţia pe zone. 4. Misiunile la care se pretează a fi utilizate. 5. Reguli precise de angajare. 6. Statutul forţelor. 7. Când, cui, unde şi în ce mod se pun la dispoziţie forţele şi mijloacele. 8. Asigurarea informaţională a forţelor. 9. Asigurarea conducerii. 10. Asigurarea suportului logistic al forţelor. - locuri şi zone de dislocare şi cazare; - hrănirea forţelor; - asigurarea cu materiale; - asigurarea tehnică; - asigurarea medicală; - evacuare. 11. Amplasarea, protecţia şi controlul forţelor de observare. 12. Pregătirea şi asigurarea “rezervelor speciale” - fotografii, benzi, casete audio-video, texte, hărţi privind persoane, vehicule, clădiri, zone, reţele de comunicaţii etc. 13. Măsuri pentru informarea şi conştientizarea populaţiei privind pericolele la care se expune şi necesitatea implicării armatei. 14. Măsuri de verificare, testare şi control ale mijloacelor şi sistemelor de comunicaţie. 15. Măsuri de supraveghere a operaţiilor din punct de vedere disciplinar .

NESECRET 218 din 275

NESECRET

Anexa nr. 22

CONŢINUTUL DE PRINCIPIU AL UNUI PLAN PRIVIND DEZANGAJAREA FORŢELOR PARTICIPANTE LA ACŢIUNI DE RESTABILIRE A ORDINII PUBLICE (se poate întrebuinţa pentru planificarea şi conducerea operaţiilor militare nonviolente)

1. Asigurarea informaţională. 2. Tipul de dezangajare pentru care se optează. 3. Stabilirea priorităţilor de dezangajare. 4. Calendarul dezangajării forţelor. 5. Forţele care preiau responsabilităţile în zona de acţiune. 6. Forţele care rămân în zona de acţiune: - unde vor fi dislocate şi cazate; - în cât timp şi pentru ce zone vor fi disponibile în caz de necesitate. 7. Raioane şi locuri de concentrare ale unităţilor disponibilizate. 8. Resurse pentru completare. 9. Logistica dezangajării. 10. Asigurarea conducerii.

NESECRET 219 din 275

NESECRET

Anexa nr. 23 CONŢINUTUL DE PRINCIPIU AL UNUI PLAN PRIVIND SUPRAVEGHEREA EFICACE A OPERAŢIILOR MILITARE INTR-O SITUAŢIE DE CRIZĂ (se poate întrebuinţa pentru planificarea şi conducerea operaţiilor militare nonviolente)

1. COMANDĂ ŞI CONTROL - structuri optime de comandă pentru conducerea operaţiunilor; - stabilirea gradului de răspundere al fiecărui militar participant; - stabilirea autorităţii de monitorizare şi control a operaţiunilor. 2. ASIGURAREA JURIDICĂ - consilierea juridică a comandanţilor - numiri de competenţe; - competenţe pentru consilierii juridici privind revizuirea unor temeiuri juridice ale operaţiunilor - preconizate sau deja iniţiate; - modalităţi de asigurare juridică a personalului angajat în operaţiuni. 3. MEDIILE DE INFORMARE - competenţe de informare pe structuri ierarhice; - gradul de detaliere a informaţiilor; - principii şi modalităţi de acces a corespondenţilor de presă la conferinţele de presă şi în zonele de operaţii. 4. SUPRAVEGHEREA DIN PARTEA AUTORITĂŢII CIVILE - precizări privind executarea controlului prin verificarea modului de utilizare a fondurilor financiare şi a prerogativelor şi competenţelor privind numirea comandanţilor; - modalităţi, principii şi reguli de desfăşurare a anchetelor. 5. SISTEME PENTRU CONSTATAREA FAPTELOR - nominalizarea organelor şi persoanelor responsabile cu constatarea faptelor; - forme şi modalităţi de constatare a faptelor; - modalităţi de centralizare a faptelor de încălcare a disciplinei operaţiilor; din mediul militar şi civil; - protecţia surselor; - sisteme şi proceduri de abilitare a comandanţilor militari de la toate eşaloanele; anchetarea activităţilor celor din subordine.

NESECRET 220 din 275

NESECRET

Anexa nr. 24 ROMÂNIA MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE (Marea Unitate/Unitate împuternicită)

ORDONANŢA MILITARĂ Nr.... COMANDANTUL ...........................împuternicit (marii unităţi ,unităţii) Gl.bg................................................... (variantă)* In temeiul Decretului Preşedintelui României nr. ___________ din_____________ de instituire a STARII DE ASEDIU şi împuternicirii de către şeful S.M.G. nr.............. pe teritoriul (judeţului(lor), oraşului(lor), începând cu (ziua, luna, anul, ora) până la (ziua, luna, anul, ora). ORDON Art.1. - Începând cu data instituirii “STĂRII DE ASEDIU” se subordonează Comandamentului (mari unităţi, unităţi) toate structurile locale ale Poliţiei, Jandarmeriei şi administraţiei locale din..................... (zona, localitatea pentru care a fost împuternicit). Art.2. - In termen de 10 ore de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe toate armele, muniţiile şi explozivii din proprietatea particulară (persoane fizice sau juridice) se depun la organele de poliţie din localitatea(ţile) de reşedinţă ale deţinătorilor, iar societăţile comerciale care le comercializează se închid şi se instituie paza militară a acestora. Art.3. - Restricţii de circulaţie : a) între orele.........................pe raza localităţii(lor).........................se interzice circulaţia publică civilă auto şi pietonală fără permis de liberă trecere, eliberat de organele militare; b) între orele ..................pe drumul(rile) naţional(le) nr........ între km............ şi km..............este interzisă circulaţia şi staţionarea mijloacelor de transport civile neautorizate de autoritatea militară. Art.4.- Organele de poliţie, jandarmi şi poliţie militară sunt autorizate să efectueze percheziţii , controale şi razii oriunde şi oricând este nevoie. Art.5.- Este interzisă organizarea şi desfăşurarea oricăror manifestaţii, a întrunirilor şi adunărilor de orice fel, precum şi activităţilor economice sau sociale desfăşurate în spaţii publice în grupuri mai mari de 6 persoane. Art.6.- Pentru protecţia informaţiilor: a) la această dată se suspendă apariţia publicaţiei(lor).........................., funcţionarea postului(lor) de T.V................şi radio............, difuzarea la postul NESECRET 221 din 275

NESECRET

T.V........... a emisiunii(lor)............. şi la postul(rile) de radio.......... a emisiunii(lor).............; b) se instituie cenzura militară privid circulaţia informaţiilor civile şi militare prin intermediul mass-mediei de orice tip; c) transmiterea se face în limba română; limbile străine în care se mai face transmiterea se stabilesc de comandanţi, în funcţie de teritoriul de aplicare a ordinului, dar numai pentru textele afişate; d) mesajele autorităţii militare vor fi difuzate/publicate cu prioritate. Art.7.- Se instituie paza militară la sediile autorităţilor publice locale, la staţiile de alimentare cu apă, energie, gaze, de radio şi televiziune, precum şi la agenţii economici şi obiectivele stabilite de autoritatea militară. Art.8.- Se raţionalizează alimentele şi unele produse de strictă necesitate în limita echivalentă normei minime pentru un militar în termen din M.Ap.N. In termen de 10 ore toate societăţile comerciale cu profil agroalimentar vor prezenta la primărie situaţia cu existentul în produse alimentare. Art.9.- Încălcarea prevederilor prezentei ORDONANŢE atrage răspunderea conform legilor în vigoare. COMANDANTUL (marii unităţi/unităţii împuternicite) (localitatea/ziua, luna, anul)

 ESTE UN DOCUMENT SPECIFIC, CARE SE ÎNTOCMEŞTE ÎN CONDIŢIILE DECRETĂRII STĂRII DE ASEDIU DE CĂTRE COMANDAMENTELE ÎMPUTERNICITE CU MENŢINEREA (RESTABILIREA) DEMOCRAŢIEI CONSTITUŢIONALE.

NESECRET 222 din 275

NESECRET

Anexa nr. 25 a ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA CENTRULUI DE INFORMARE ŞI PRESĂ

1. Destinaţia În funcţie de eşalon, modulul informare şi relaţii publice organizează Centrul de Informare a Presei cu facilităţile, organizarea, capacităţile şi încadrarea cu personal adecvate. Centrul de Informare a Presei este o structură temporară, fixă sau mobilă, organizată pentru a răspunde nevoilor de informare a opiniei publice cu privire la operaţiile militare desfăşurate, sprijinirea activităţii profesionale a corespondenţilor de război în activitatea de documentare/răspunsuri la solicitările de informaţii, distribuirea de dosare de presă, organizarea unor briefing-uri sau conferinţe de presă în momentul apariţiei unor informaţii de interes, facilitarea de interviuri şi vizite de documentare, oportunităţi de fotografiere sau filmare. Activităţile Centrului de Informare a Presei trebuie să contribuie printr-o informare publică corectă, oportună şi onestă, la obţinerea înţelegerii, simpatiei şi sprijinului opiniei publice pentru operaţiile militare desfăşurate. Centrul de Informare a Presei poate contribui într-o mare măsură şi la realizarea informării interne. Centrul de Informare a Presei se amenajează într-o locaţie separată de cea unde sunt amplasate celelalte structuri ale comandamentului, dar suficient de aproape pentru a reduce timpii de deplasare. Mărimea echipei care încadrează Centrul de Informare a Presei este hotărâtă de comanda forţei unde acesta se organizează. 2. Organizarea, amenajarea şi dotarea Centrului de Informare a Presei Centrul de Informare a Presei are, în principiu, în compunere cinci secţiuni: a) Celula de comandă; b) Celula administrativă; c) Structura de sprijin/relaţii cu mass-media; d) Structura de producţie şi informare internă; e) Grupul Mobil de Informare Publică Celula de comandă este responsabilă de activităţile de comandă şi control ale operaţiilor din cadrul Centrului de Informare a Presei. În funcţie de mărimea Centrului de Informare a Presei, şeful centrului este ajutat şi de 1-2 adjuncţi. Şeful centrului sau unul dintre adjuncţii săi coordonează şi celula de comandă. Acesta are ca atribuţii principale: coordonarea şi conducerea tuturor activităţilor Centrului de Informare a Presei; cunoaşterea operaţiilor militare şi evenimentelor curente; păstrarea permanentă a legăturii cu conducerea forţei şi cu structurile de informare şi relaţii publice superioare, subordonate sau adiacente; stabilirea şi detalierea strategiilor de informare publică şi a planurilor pentru activităţile secvenţiale; identificarea oportunităţilor mediatice; planificarea briefingurilor şi conferinţelor de presă; coordonarea activităţii de informare internă; evaluarea activităţii de informare publică; stabilirea priorităţilor şi procedurilor interne de lucru în cadrul centrului. NESECRET 223 din 275

NESECRET

Celula administrativă răspunde de asigurarea sprijinului logistic, atât pentru personalul Centrului de Informare a Presei, cât şi pentru reprezentanţii mass-media. Acesta are ca atribuţii principale: asigurarea mijloacelor tehnice corespunzătoare, a materialelor şi consumabilelor necesare difuzării informaţiilor; asigurarea mijloacelor financiare necesare activităţii centrului; luarea în evidenţă a corespondenţilor de război şi oferirea asistenţei în probleme administrative; coordonarea activităţilor de transport, logistică şi contacte locale în plan administrativ;) asigurarea securităţii Centrului de Informare a Presei şi a personalului acestuia; asigurarea facilităţilor adecvate de cazare şi masă pentru personalul centrului şi pentru reprezentanţii mass-media, recomandându-le anumite locuri de cazare; planificarea traseelor şi mijloacelor de transport pentru deplasarea corespondenţilor de război pe distanţe mai mari; supravegherea şi întreţinerea echipamentelor Centrului de Informare a Presei; evaluarea necesităţilor de echipamente; facilitarea asistenţei religioase, dacă este cazul. Structura de sprijin/ relaţii cu mass-media este responsabilă de contactele directe cu mass-media, de răspunsurile la întrebările acesteia, de însoţirea corespondenţilor de război. Aceasta are ca atribuţii principale: identifică, actualizează, selectează şi sintetizează informaţiile privind operaţiile militare şi evenimentele curente ce pot face obiectul informării publice; informează mass-media despre scopul, rolul şi obiectivele forţei în cadrul operaţiilor militare; răspunde solicitărilor corespondenţilor de război de a participa la diverse evenimente; organizează şi coordonează interviurile şi vizitele corespondenţilor de război; răspunde întrebărilor corespondenţilor de război şi ţine evidenţa acestora; asigură însoţirea corespondenţilor de război; concepe proiecte de comunicate de presă şi răspunsuri la întrebări; identifică oportunităţile de presă şi le prezintă şefului centrului. Compartimentul de producţie şi informare internă este responsabil cu producerea tuturor materialelor elaborate de Centrul de Informare a Presei şi de informarea personalului forţei. Acesta are ca atribuţii principale: produce şi multiplică materiale informative necesare activităţilor centrului; desfăşoară activitatea de informare internă; asigură fluidizarea fluxului de informaţii între structurile centrului; acordă asistenţă şi coordonează echipele de televiziune şi de fotoreporteri ale centrului; realizează fotografii şi producţii video pe timpul operaţiilor militare; developează/editează şi expune fotografiile realizate; pune la dispoziţia structurii de sprijin materialele audio, video şi foto realizate; monitorizează mass-media şi produce zilnic o revistă a presei scrise; actualizează website-ul eşalonului, realizează publicaţia eşalonului, dacă acest lucru este cerut prin ordinul de operaţii; coordonează activitatea translatorilor. Din punct de vedere fizic Centrul de Informare a Presei trebuie să asigure: spaţii de lucru separate pentru structurile centrului; dotări tehnice necesare corespondenţilor de război; sală/săli pentru întâlniri; sală pentru conferinţe şi briefing-uri de presă; spaţii pentru prelucrarea materialelor foto şi video; spaţii pentru tehnica de prelucrare şi editare a materialelor de informare; spaţii pentru tehnica de comunicaţii; spaţii de odihnă; punct alimentar; toalete; NESECRET 224 din 275

NESECRET

Din punct de vedere al facilităţilor Centrul de Informare a Presei trebuie să asigure: surse de alimentare cu energie electrică, inclusiv de rezervă; instalaţii de sonorizare; aparatură de înregistrare şi montaj audio-video; echipamente electronice, conexiune la Internet; materiale de birotică; mijloace de comunicaţii: telefoane, staţii de emisie-recepţie, faxuri, computere conectate la Internet, inclusiv pentru uzul corespondenţilor de război; mobilier adecvat şi suficient pentru nevoile estimate; televizoare, aparate de radio, aparate video, reportofoane; imprimante, copiatoare şi scanere; mijloace de transport; ecusoane pentru personalul Centrului de Informare a Presei şi corespondenţi de război; 3. Documente Lista corespondenţilor de război acreditati: Cetăţenia, Nr. Numele şi Instituţia de seria şi nr. Perioada crt. prenumele presă actului de acreditării identitate 1 2 3 4 5

Nr. telefon 6

Obs. 7

Solicitarea de acreditare a corespondentului de război ACREDITAREA CORESPONDENTULUI DE RĂZBOI (model) Foto DETALII PERSONALE ALE CORESPONDENTULUI 1. Nume, iniţiala tatălui, prenume………………………………………… Adresa………………………………………………………………….. 2. a) Numele şi adresa instituţiei de presă ……………………………………………………………………………………… ………….. b) Numele organizaţiei/organizaţiilor pe care le reprezintă …………………………………………………………………………………………

Data

3.

naşterii…………………………………………………………................................................ 4. Religia…………………………………………………………………… 5. Adresa, numărul de telefon al rudei cea mai apropiată 6. Naţionalitatea a a) în prezent…………………………………………………................................. b b)la naştere……………………………………………………………………… 7. Părinţii/sau soţia (dacă este căsătorit, au deţinut deţin altă cetăţenie decât cea română) Dacă da, detalii………………………………………………………………… 8. Numărul paşaportului, data de expirare şi organul emitent........................................ 9. a) înălţime…………………………………. b) culoarea părului…………………. NESECRET 225 din 275

NESECRET

c) culoarea ochilor………………....d) grupa de sânge……………............................. Declar pe propria răspundere că cele declarate mai sus corespund realităţii Semnătura ……………………… Data Confirmarea ofiţerului responsabil cu acreditarea Grad ……………………Nume, prenume................................. Solicitarea pentru însoţirea unei forţe combatante SOLICITARE PENTRU ÎNSOŢIREA UNEI FORŢE COMBATANTE (model) Subsemnatul…………………………... am luat cunoştinţă de prevederile Reglementărilor pentru corespondenţii de război care însoţesc o forţă militară elaborate de Ministerul Apărării Naţionale şi solicit să însoţesc forţele operaţionale ce urmează a fi dislocate în …………. ……………, în calitate de corespondent de război al ……………………………………... Mă angajez: - să respect toate prevederile reglementărilor aplicabile corespondenţilor de război care însoţesc forţele operaţionale, precum şi prevederile regulamentelor militare pe tot timpul campaniei; - să respect toate ordinele emise de comandant şi transmise prin ofiţerul de relaţii publice sau prin reprezentantul său pentru corespondenţi; - să nu acţionez în nici un fel pentru prejudicierea securităţii sau moralului trupelor române sau aliate; - să nu mă ataşez pe lângă forţele unui alt stat, ca şi corespondent de război sau în orice altă poziţie fără înştiinţarea prealabilă a Ministerului Apărării Naţionale. Semnătura corespondentului…………………………………………………………………… Poziţia deţinută……………………………………………………………………… Semnătura editorului/editorului de ştiri/sponsorului………………………………………….. Nume……………………… ……………………. Poziţia deţinută…………………………. Loc……………………………………………….. Data……………………………………… Pentru conformitate Semnătura ofiţerului de acreditare……………………………………………………………. Grad…………………………………………………Nume, prenume……………………….. Loc…………………………………………………. Data……………………………………

NESECRET 226 din 275

NESECRET

Formularul Declaraţie privind controlul informaţiilor (necesar pentru acordarea permisiunii de a însoţi trupele)

FORMULAR PRIVIND CONTROLUL INFORMAŢIILOR (model) În eventualitatea în care va fi necesară impunerea măsurilor de securitate a informaţiilor, mă angajez să prezint spre avizare toate materialele scrise, audio, video sau foto produse pe durata operaţiilor. Mă angajez, de asemenea, să nu comunic fără aprobarea autorităţilor militare asemenea materiale şi informaţii, indiferent dacă rămân sau nu corespondent de război acreditat şi să mă supun deciziei autorităţilor militare în acest sens. Semnătura corespondentului Nume, iniţiala tatălui şi prenume Poziţia deţinută ………………………………………………………………………………….. Semnătura editorului/editorului de ştiri/sponsorului .............................................. Nume…………………………………………………………………………… Poziţia deţinută …………………………………………………………………. Locul………………………………………….................................................... Data……………………………………………................................................... Semnătura ofiţerului de relaţii publice/responsabil cu acreditarea Grad…………………Nume,prenumee……………………………………….. Loc………………………………………………................................................. Data………………………………………………............................................... ...

NESECRET 227 din 275

NESECRET

Anexa nr. 25 b 5 ANEXA I (INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE) LA ORDINUL DE OPERAŢII ……… (Model) (clasificarea documentului) Exemplarul nr. … din “n” exemplare Eşalonul superior emitent Locul emiterii Data semnării Numărul de referinţă al mesajului Referinţe: Hărţi, scheme şi documente relevante. Timpul operativ folosit în cadrul ordinului de operaţie. 1. SITUAŢIA 1.1 Situaţia generală - Intenţia comandantului; - Politicile actuale şi anterioare adoptate în operaţia mass-media – active/reactive; - Climatul actual în mass-media; - Audienţe/mesaje/canale de transmitere actuale; - Poziţia actuală şi relaţiile cu mass-media (ale naţiunii gazdă, aliaţilor/prietenilor, internaţionale/ neutre, ale adversarului/ a treia parte). 1.2 Misiunile de informare şi relaţii publice a eşaloanelor superioare (2 eşaloane mai sus): Enumerarea misiunile structurilor de informare şi relaţii publice a esaloanelor superioare. 2. MISIUNEA Menţinerea unui larg sprijin intern şi internaţional pentru operaţia ................ prin asigurarea unui flux continuu de informaţii corecte şi oportune, în conformitate cu procedurile de securitatea informaţiilor şo operaţiilor, în scopul asigurării libertăţii de manevră a comandantului. 3. EXECUŢIA 3.1 Intenţia comandantului referitor la operaţiile mass media 3.1.1 Starea finală urmărită în relaţiile cu mass-media; 3.1.2 Concepţia operaţiei mass-media (audienţe ţintă, mesaje); 3.1.3 Cararacterul general al operaţiei mass-media – proactiv/semiactiv/defensiv; 3.1.4 Organizare/infrastructură; 3.1.5 Efortul principal – audienţa ţintă cea mai importantă şi mesajul de bază pentru aceasta. NESECRET 228 din 275

NESECRET

3.2 Concepţia operaţiilor mass media 3.2.1 Obiectivele operaţiei mass-media pentru: - Audienţele naţionale şi internaţionale; - Audienţe interne, inclusiv forţele prietene sau aliate; 3.2.2 Politicile mass-media: - Mass-media naţionale şi internaţionale – ale aliaţilor şi neutrilor; - Mass-media adversarului şi aliaţilor acestuia; - Mass-media neacreditate. 3.2.3 Mesajele ce se transmit pe categorii de audienţe. 3.3 Responsabilităţile pe linia operaţiilor mass-media: - Cp.St.Maj.- organizează zona de briefing pentru mass media în …..; - Cp.1 I. - asigură escortarea jurnaliştilor cu … militari din Pl.1 I. 3.4 Alocarea resurselor pe misiuni/sarcini: 3.5 Instrucţiuni de coordonare 3.5.1 Organizarea activităţilor (programare conferinţe/briefingurile de presă, interviuri, facilităţi etc); 3.5.2 Modul de raportare (tipuri de rapoarte, termene etc); 3.5.3 Măsurile de securitate operaţională (politica faţă de media) 3.5.4 Procedurile de primire, acreditare şi identificare a reprezentanţilor media. 3.5.5 Probleme deosebite (pierderi, probleme culturale/etnice/religioase, atrocităţi/crime de război, operaţiunile forţelor speciale). 3.6 Timpi de bază 3.6.1 Termene limită pentru mass-media; 3.6.2 Briefing-uri; 3.6.3 Conferinţe/briefing-uri de presă; 3.6.4 Facilităţi/oportunităţi mass-media; 3.6.5 Întruniri de coordonare a activităţilor de informare şi relaţii publice. 3.7 Briefing-uri 3.7.1 Interne (modulul de informare şi relaţii publice); 3.7.2 Comanda forţei; 3.7.3 Conferinţe de presă; 3.7.4 Pachete de informare mass-media (CD-uri, internet, tipărite, casete video); 3.7.5 Materiale de informare pentru personalul forţei. 3.8 Facilităţi 3.9 Probleme sensibile: 3.9.1 Pierderi (umane şi materiale); 3.9.2 Probleme culturale/etnice/religioase; 3.9.3 Atrocităţi/crime de război 3.9.4 Operaţiuni ale Forţelor Speciale. 3.10 Securitatea: 3.10.1 Securitatea operaţiei; 3.10.2 Primirea, acreditarea şi identificarea mass-media; NESECRET 229 din 275

NESECRET

3.10.3 Mass-media neacreditate; 3.10.4 Restricţii la publicare 3.10.5 Reacţia la încălcarea măsurilor de securitate operaţională. 3.11 Linii de urmat/materiale cu întrebări şi răspunsuri 3.12 Antrenamente mass-media pentru comandanţi şi purtătorii de cuvânt 3.13 Monitorizarea mass-media locale 3.14 Ofiţeri de escortă 3.15 Grupuri de corespondenţi de război prezenţi în zona de operaţii 3.16 Translatori (dacă este cazul) 3.17 Analiza de conţinut a mediatizării şi feedback-ul 3.18 Echipe Combat camera sau Grupuri Mobile de Informare Publică 3.19 Articole transmise către presa naţională şi internaţională 4. SPRIJINUL LOGISTIC ( pentru modulul informare şi relaţii publice şi jurnalişti): 4.1 Transportul; 4.2 Asigurarea cu hrană şi apă; 4.3 Asigurare cu echipament şi materiale; 4.4 Sprijinul financiar; 4.5 Sprijinul medical; 4.6 Cazarea. 5. COMANDA ŞI COMUNICAŢIILE 5.1 Lanţul de comandă al structurilor de operaţii mass media; 5.1.1 Lanţul de comandă; 5.1.2 Legăturile cu punctele de contact; 5.1.3 Intrucţiunile de identificare şi recunoaştere; 5.1.4 Regulile generale de utilizare a legăturilor de comunicaţii; 5.1.5 Utilizarea unor echipamente speciale - dacă este necesară. 5.2 Dispunerea structurilor de operaţii mass-media; 5.2.1 Dispunerea Centrelor de Informare a Presei la nivelul forţei; 5.2.2 Dispunerea Centrului de Informare a Presei propriu. 5.3 Comunicaţiile structurilor de operaţii mass media 5.3.1 Facilităţile; 5.3.2 Indicativele structurilor de operaţii mass media; 5.4 Comunicaţii mass-media (incluzând unităţile de comunicaţii înaintate) 5.4.1 Facilităţile de comunicaţii la dispoziţia mass-media din zona de responsabilitate; 5.4.2 Indicativele şi instrucţiunile de identificare şi recunoaştere 5.4.3 Regulile generale de utilizare a legăturilor de comunicaţie Dacă se consideră necesar se poate întocmi o anexă. LUAT LA CUNOŞTINŢĂ: NUME (Numele comandantului) GRAD AUTENTIFICARE: (numele, gradul şi semnătura emitentului sau a persoanei autorizate) ANEXE: NESECRET 230 din 275

NESECRET

DISTRIBUIRE: NOTE: (clasificarea documentului)

NESECRET 231 din 275

NESECRET

Anexa nr. 26 (art. 334)

3

4

Cc.Armă

Ordonate de eşalonul superior

2

Nevoi de informaţii Stabilite de comandament Cc. A.Î

Locaţia

1 Pe timpul operaţieiPe timpul ducerii operaţiei pregătirii

Perioada

PLANUL DE PROCURARE A INFORMAŢIILOR PENTRU OPERAŢIA OFENSIVĂ DIN....................................(sau numele de cod)

5

Termen de realizat

Cereri de informaţii de la subordonaţi, vecini şi cei cu care se cooperează

Misiuni de cercetare

6

7

Repartiţia misiunilor pe executanţi

Cereri la eşalonul superior

Începe la

Se termină la

Cc. A.Î.

Cc. Armelor

Informaţii

Resurse de cercetare

8

9

10

11

12

13

Zona de acţiune Inamic Zona de acţiune

Inamic

ŞEFUL DE STAT MAJOR

ŞEFUL COMPARTIMENTULUI INFORMAŢII

Note: 1. Pe baza acestui plan , fiecare compartiment va include în planul de activitate nevoile proprii de informaţii. 2 În rubricile 1-6 sunt consemnate nevoile de informaţii aprobate de comandant. 3. În rubrica 7 sunt consemnate misiunile de cercetare deduse din analiza nevoilor de informaţii. NESECRET 232 din 275

Finalitate

Observaţii

14

15

NESECRET

4. Rubrica 14 se completează cu diferite însemnări privind progresul activităţii de procurare a informaţiilor : ex. “+” ; “-“ sau semne convenţionale că s-au obţinut informaţii concrete (pozitive) sau insuficiente (negative).Sunt consemnate de asemenea, excluderea sau includerea unor noi misiuni de cercetare pentru a se asigura dezvoltarea activităţii de procurare a informaţiilor.

Anexa nr. 27 ANEXA G (PLANUL ASISTENŢEI JURIDICE ) LA ORDINUL DE OPERAŢIE PENTRU OPERAŢIA OFENSIVĂ DIN........................................................................... Nr. crt.

Operaţiile inamicului

Prevederile din normele juridice încălcate

NESECRET 233 din 275

Operaţiile trupelor proprii

Baza legală a deciziei

Obs.

NESECRET

Anexa nr. 28 (art.353)

PLANUL DE CONTROL AL COMANDAMENTULUI .................. PENTRU PREGĂTIREA OPERAŢIEI OFENSIVE DIN...............

Nr. crt.

1.

2. 3.

4. 5. 6. 7.

ACTIVITĂŢILE CARE SE CONTROLEAZĂ

M.U.(U.) CONTRO -LATĂ

PERIOADA

Modul de organizare, desfăşurare şi conducere a operaţiilor în curs de desfăşurare. Înţelegerea clară a misiunii şi a modului de cooperare. Primirea misiunii, stadiul şi calitatea documentelor de conducere şi informare întocmite (transmise). Transmiterea succesivă a misiunilor la subordonaţi. Organizarea activităţilor în punctele de comandă. Organizarea comunicaţiilor. Modul de luare a măsurilor de asigurare şi protecţie a trupelor. Stadiul realizării structurii Bg... 10.1014.30

CINE EXECUTĂ (CONDUCE)

Şeful G-3

FORŢE ŞI MIJLOACE DESTINATE PENTRU PROTECŢIE ŞI PAZĂ

Numărul, NESECRET 234 din 275

MIJLOACE DE TRANSPORT ŞI DE COMUNICAŢII

MODUL DE REALIZARE A LEGĂTURII PE TIMPUL PE TIMPUL DEPLAREALIZĂSĂRII RII CONTROLULUI

3 Ausp./...

Radio

şi Prin

PE CINE INFORMEAZĂ (RAPORTEAZĂ)

Cdt. C.10 A.

NESECRET

8.

9.

10.

11. 12. 13. 14.

15.

(ofensivei) .Mc. 1.Dispozitiv de operaţie : -sistemul de conducere -gruparea de angajare (de pe dir. princ. de efort; de pe altă dir.; de sprijin nemijlocit al efort. princ.) -rezerva -sistemul logistic 2.Sistemul de lovire 3.Amenajarea genistică Gradul de pregătire a statelor majore şi a trupelor în vederea acţiunilor ce vor avea loc Măsuri stabilite pentru lichidarea urmărilor atacului cu A.N.M. şi mijloace incendiare. Organizarea luptei împotriva blindatelor inamicului. Modul de circulaţie a informaţiilor. Gradul de completare cu personal, tehnica militară şi mijloace de transport. Modul de desfăşurare a aprovizionării cu muniţie, C.L., alimente şi alte tipuri de materiale. Starea morală a trupelor.

10.10 17.30

Col.......

subunitatea şi 2 Auc./... destinaţia etc. acestora. Ex.: 3/Cp..../Pază şi apărare nemijlocită

NESECRET 235 din 275

Rd.Releu. Bg....Mc. din Reţeaua de P.C. conducere nr.1 şi 2.

NESECRET

16. Organizarea controlului şi îndrumarea unităţilor subordonate. 17. Respectarea regulilor de mascare şi conducere în secret a forţelor. 18. ŞEFUL DE STAT MAJOR Gl.bg. _________ LUAT LA CUNOŞTINŢĂ 10.1 10.00 Şeful G-1 ________ 10.1 10.00 Şeful G-2 ________ 10.01 10.00 Şeful G-3 ________

INTOCMIT, Lt.col.............................

(toate modulele comandamentului)

NESECRET 236 din 275

NESECRET

Anexa nr. 29 PLANUL ORGANIZĂRII ŞI EXECUTĂRII RECUNOAŞTERILOR DIN..............

Mijloace de Compunerea deplasare şi grupei transmisiuni necesare

Itinerar Puncte de marş de oprire

Organizarea pazei, apărării şi mascării pe itinerarele de marş şi în punctele de oprire

Probleme ce urmează a se executa 1. Orientarea topografică 2. Orientarea tactică 3. Verificarea informaţiilor cunoscute despre zona operaţiei 4. Stabilirea influenţei caracteristicilor zonei asupra operaţiei forţelor. 5. Verificarea fezabilităţii cursului operaţiilor stabilite pentru 6. Precizarea locului de raportare pentru 7. Precizări cu privire la modul de desfăşurare a activităţii practice din teren executate cu

ŞEFUL SERVICIULUI (SECŢIEI) OPERAŢII ____________

NESECRET 237 din 275

Timp destinat şi cine execută

Observaţii

NESECRET

Anexa nr. 30 (352) PLANUL DE ACTIVITATE AL COMANDAMENTULUI .............. PENTRU OPERAŢIA DE APĂRARE DIN ........................ Nr. crt.

Activităţi executate de comandant, statul major şi celelalte compartimente din comandament

Iniţierea planificării - însuşirea misiunilor primite sau aprofundarea celor deduse. 1. Rezolvarea problemelor principale ale planificării. Stabilirea datelor privind conducerea compartimentelor şi/sau activităţilor pentru executarea planificării. 2. Orientarea personalului implicat în planificarea operaţiei. 3. Întocmirea şi transmiterea ordinelor preliminare. 4. Analiza situaţiei. 5. Pregătirea estimărilor. 6. Prezentarea estimărilor (rapoartelor de informare - cu date, concluzii şi propuneri). 7. Întocmirea planurilor de activitate. 8. Elaborarea cursurilor operaţiei. 9. Selectarea cursului optim. Executarea recunoaşterilor. Comparare şi recomandare (desfăşurarea jocului de război). precizarea deciziei. Întocmirea concepţiei. 10. Elaborarea planului de acţiune, a ordinului de acţiune. Planificarea operaţiei forţelor, logisticii trupelor şi a asigurării operaţiilor şi protecţiei trupelor. 11. Transmiterea succesivă a misiunilor la subordonaţi. 12. Revederea şi validarea planului de acţiune şi a ordinului de acţiune. NESECRET 238 din 275

Termenele când se execută

Cine execută sau participă la aceste activităţi

Observaţii

NESECRET

Organizarea operaţiilor forţelor. 13. Transmiterea misiunilor la subordonaţi. Realizarea măsurilor care să ducă la îndeplinirea prevederilor din plan. 14. Coordonarea operaţiilor forţelor/organizarea cooperării. 15. Completarea cu personal, tehnică militară şi mijloace de transport. 16. Pregătirea/amenajarea/întreţinerea itinerariilor de marş, deplasare. 17. Organizarea serviciului de comenduire şi îndrumare a circulaţiei. 18. Strângerea, deplasarea şi instalarea punctelor de comandă. 19. Întocmirea documentelor de pază şi apărare a P.C. Instruirea personalului P.C. 20. Organizarea comunicaţiilor. 21. Transmiterea ordinelor şi realizarea măsurilor de asigurare şi protecţie. 22. Aprovizionarea cu muniţie, C.L., alimente, materiale sanitare, etc. 23. Întocmirea planului de control. 24. Controlul stadiului pregătirii forţelor pentru operaţie. 25. Primirea informaţiilor şi rapoartelor de la subordonaţi. Actualizarea situaţiei. 26. Întocmirea informărilor şi transmiterea acestora la eşalonul superior. 27. Alte activităţi. Date de bază: - ora primirii misiunii; - ora raportării deciziei; - gata de luptă; - soarele răsare; - soarele apune; - timp de lumină; timp de întuneric

NESECRET 239 din 275

NESECRET

Anexa nr. 31 MATRICEA PLANIFICĂRII ACŢIUNILOR ................................. PENTRU OPERAŢIA................DIN................. (marea unitate) PLANIFICAREA ACŢIUNII

Bg.Mc. O R G A N I C E

P.C.Bz

X

Bg.Tc.

X

Bg.A.

X

P.C. Rz.

X

P.C. (I.V.)

F.D. Pr. E.

F.S. Nj.E P.

LOGISTICSISTEMUL

GRUPAREA DE ANGAJARE

REZERVĂ

SISTEMUL DE CONDUCERE STRUCTURI

REALIZAREA DISPOZITIVUL UI

REPARTIŢIA FORŢELOR

MISIUNEA

PERIOADA

DETALII

MANEVRA

TIP

DURATA

DETALII

FS

X

X

X

etc.

NESECRET 240 din 275

Apără ob. “N”

3 zile

Preg. 2 contraatacuri

2 zile

Sprijină F.Dir.Pr. Efort

2 zile

Se Mutadeplarea sează apărăpe roţi rii Execută depla60’ de Contrasarea în la atac 2 nopţi semnal pe roţi Se deplasează pe C.F.

Pregăteşte lupta în încercuire

NESECRET

PLANIFICAREA ACŢIUNII

P.C.Bz ÎNTĂRIRE

STRUCTURI

P.C. Rz.

P.C. (I.V.)

F.D. Pr. E.

F.S. Nj.E P

X

B.Ap.N.B. C.

U.DE MARINĂ

SPRIJIN

X R.R. A.A (-1Dn)

1 Dn. T.A.A.

2 E.Av. V.B.

1 E. Av.V.B.

PERIOAD A

DETALII

Sprijină F.D.Pr.E

La C1 zi

Se deplasează noaptea

Specifică

Permanent

-Apără P.C.Bz. -Apără Bg.Log.

De la CC+2 zile

MISIUNEA

MANEVRA

TIP

DURATA

DETA-LII

FS

Bg....A.

RESURSA DE AVIAŢIE

SISTEMUL LOGISTIC

GRUPAREA DE ANGAJARE

REZERVĂ

SISTEMUL DE CONDUCERE

R.R.A.A.

REALIZAREA DISPOZITIVU LUI

REPARTIŢIA FORŢELOR

Loveşte Poz.Art;

P.C.

1 Dn.V. Bl.

La cerere

Sprijină F.D.Pr.E

NESECRET 241 din 275

Începe deplasarea la C-3 zile

Instalează

La ordin

P.C. Av. în P.C. Bz. La ord.

(la C-5 ore). Regr. pe canal

NESECRET

PLANIFICAREA ACŢIUNII

REALIZAREA DISPOZITIVU LUI

GRUPAREA DE ANGAJARE

STRUCTURI

SPRIJIN

P.C.Bz

P.C. Rz.

P.C. (I.V.)

F.D.Pr. E.

F.S. Nj.EP.

U. DE JANDARMI

B.Jdm.

U. ALE POL. DE FRONTIE RĂ

B.Pol. Frontie ră

LOGISTICSISTEMUL

SISTEMUL DE CONDUCERE

REZERVĂ

REPARTIŢIA FORŢELOR

MISIUNEA

PERIOAD A

DETALII

MANEVRA

TIP

DURATA

F.S. - Apără ob.. importante -Indrumă circulaţia Suprave ghează frontiera între ...... ..

Din faţă către adânci me

Nu Perma- schimbă nent locurile de dispunere

C-2 ore

10 ore

Note: 1. Matricea se întrebuinţează ca instrument de lucru de către structurile de operaţii de la toate eşaloanele. 2. F.D.Pr. E.- Forţa de pe direcţia principală de efort. 3. F.S. Nj.EP-Forţa de sprijin nemijlocit a efortului principal. 4. F.S.- Forţa de sprjin.

NESECRET 242 din 275

Din faţă către adânci me

DETA-LII

NESECRET

Anexa nr. 32

NESECRET 243 din 275

N.B.C. A.T. Cc.

Ge.

D.S.E.

D.M.B.

D.A.M.

D.D.

L.R.E.

Av.

A.A

Art.

Bg……

Bg……

Bg……

Bg……

Bg……

Bg……

Bg……

Bg……

Bg……

OBS

Sistemul logistic

Rezervă

(U)M.U Bg.Mc. Bg.Mc. Bg.Mc. Bg.I. Bg.I. Bg.Tc. Bg.I.Mo. Bg.V.M. Bg.Art. Bg.Art.AA Bg.Art.AT. B.Cc. B.Ge.

GRUPAREA DE ANGAJARE FORŢA DE SPRIJIN FORŢA DE PE DIR. PRINC. DE NEMIJ. A FORŢE DE SPRIJIN EFORT EFORT. PRINC. DETAŞAREZERVE MENTE Bg……

M.U. (U.) ORGANICE

TABEL CU REPARTIŢIA FORŢELOR ŞI MIJLOACELOR

NESECRET

Cc.

A.T.

D.S.E. Ge. N.B.C.

D.M.B.

D.A.M.

D.D.

INTARIRE SPRIJIN SUBOR -DINE Note: 1. Pe baza acestui plan , fiecare compartiment va include în planul de activitate nevoile proprii de informaţii. 2. În rubricile 1-6 sunt consemnate nevoile de informaţii aprobate de comandant. 3. În rubrica 7 sunt consemnate misiunile de cercetare deduse din analiza nevoilor de informaţii. 4. Rubrica 8 se completează cu diferite însemnări privind progresul activităţii de procurare a informaţiilor : ex. “+” ; “-“ sau semne convenţionale prin care se arată că s-au obţinut informaţii concrete (pozitive) sau insuficiente (negative).Sunt consemnate de asemenea, excluderea sau includerea unor noi misiuni de cercetare pentru a se asigura dezvoltarea activităţii de procurare a informaţiilor.

NESECRET 244 din 275

Obs.

Sistemul Logistic

L.R.E.

Av.

A.A

Art.

Bg……

Bg……

Bg……

Bg……

Bg……

Bg……

Bg……

Bg……

Bg……

Bg……

(U)M.U

M.U. (U.)

Forţa de pe dir.princ.de efort

GRUPAREA DE ANGAJARE Forţa de pe altă dir.de FORŢE DE SPRIJIN efort DETAŞAREZERVE MENTE

Rezerva

Cp.Ap.NBC

NESECRET

Anexa nr. 33 FORMULAR TIPIZAT PENTRU ELABORAREA CONCEPŢIEI ŞI A PLANULUI DE OPERAŢIE (o variantă)

NESECRET Exemplarul nr…..din…..exemplare Total pagini......................... BRIGADA.................................. Completat de .............................................................. (Nume, grad)

Data......................................

Coautori : A. B. C.

NESECRET 245 din 275

Locul.............................................

NESECRET

MISIUNEA BRIGĂZII ÎNTREBĂRI

ÎNSUŞIREA (ANALIZA) MISIUNII CONSIDERAŢII Ce efect intenţionează Cdt.C.A. să obţină asupra inamicului ? Trebuie să înţeleg efortul principal al C.A., intenţia sa şi să plasez acţiunea Bg. Mc., în acest context.

MISIUNI/CONSTRÂNGERI Care sunt informaţiile cele mai importante necesare a fi cunoscute despre inamic pentru a îndeplini acţiunea ? Trebuie stabilite constrângerile ce trebuiesc impuse inamicului şi ce decizii sunt necesare a fi luate pentru aceasta.

1. Care este intenţia Cdt. C.A. şi care este rolul Bg.Mc. în planul său.

a. Cu două eşaloane mai sus.

b. Cu un eşalon mai sus.

c. Rolul Bg. în planul C.A. 2. Misiuni ? a. Ordonate

Misiunile ordonate de eşalonul superior.

(1) NESECRET 246 din 275

Analiza misiunilor va identifica zonele de interes sau mai puţin importante.

NESECRET

(2) (3) etc. b. Deduse (1) (2) (3) (4)

Misiunile deduse sunt alte activităţi ce trebuiesc îndeplinite pentru a îndeplini misiunea eşalonului superior, îndeosebi pentru a ne înscrie în efortul principal al acestuia. Sunt de regulă misiuni ce se impun a fi stabilite de U. (M.U.) din subordine.

etc.

3. Constrângeri a. Timpul

Care este activitatea cea mai importantă? Unde trebuie să încerc să iau o decizie? Pot să identific unde va fi efortul principal?

b. Spaţiul

c. Resursele

Care sunt constrângerile impuse, ce împiedică în acest moment să avem o variantă de acţiune.

NESECRET 247 din 275

NESECRET

Statul major poate consuma 1/3 din timpul total, comandamentul 1/3 din timpul acordat statului major, iar 2/3 rămân la dispoziţia subordonaţilor. 4. Schimbarea situaţiei tactice.

5. Misiunea. Nu s-a schimbat sau…

Punct de decizie (când s-a luat decizia elaborării unui nou plan).

6. Indicaţiile comandantului şi analiza.

= Da - situaţia s-a schimbat, dar vechiul plan rămâne valabil. = Da - situaţia s-a schimbat, misiunea iniţială este încă valabilă, dar trebuie amendat vechiul plan. = Da - s-a schimbat şi vechea misiune nu mai Elaborarea dispoziţiunii preliminare. corespunde. Trebuie să consult eşalonul superior. Dacă nu voi reuşi să-l consult va trebui să acţionez în ideea efortului său principal stabilit iniţial.

a. Indicaţii pentru subordonaţi. b. Clarificări cerute eşalonului superior. c. Informaţii necesare.

7. Condiţii de teren, stare a vremii, forţe proprii şi inamic.

a. Condiţii oferite de teren (Evaluarea câmpului de luptă).

Misiuni determinate de condiţii, inamic şi forţe proprii. Constrângerile determinate de timp şi realizarea surprinderii. (Folosirea la maxim a reprezentărilor grafice)

(1) Terenul (Schemă) (a) Condiţii generale (b) Puncte cheie

a. Misiuni privind manevra, forţele de sprijin şi logistica. b. Identificarea constrângerilor care limitează NESECRET 248 din 275

NESECRET

(c) Limite (d) Obiective (e) Stânga, centru, dreapta.

Din analiza factorilor trebuie să reiasă datele care cursurile de acţiune. să identifice:

(2) Culoare de mobilitate (inclusiv impactul condiţiilor meteo - schemă) (a) Forţele proprii a.1 Rute a.2 Obstacole a.3 Zone dominante a.4 Distanţe

(b) Forţele inamicului b.1 Rute

Care sunt cele mai probabile coridoare de mobilitate sau direcţii de contraatac pentru inamic.

b.2 Obstacole b.3 Zone dominante b.4 Distanţe

(3) Vremea (Schemă) a) Implicaţii asupra operaţiilor trupelor NESECRET 249 din 275

NESECRET

de uscat. b) Implicaţii asupra operaţiilor aviaţiei c) Implicaţii N.B.C. d) Implicaţii asupra deplasărilor b. Inamic

De identificat:

(1) Evaluarea ameninţării

a) Părţile slabe ale inamicului ce trebuiesc exploatate. b) Părţi tari ce trebuie evitate c) Crearea unor părţi slabe pentru a fi exploatate

(a) Organizare (b) Dotare (c) Logistică (d) Tactica din punct de vedere doctrinar.

(2) Integrarea ameninţării (a) Intenţii şi obiective. (b) Dispozitiv (c) Puncte tari şi slabe NESECRET 250 din 275

NESECRET

(d) Cursuri probabile de acţiune a inamicului (Schemă pentru fiecare C.A.) Care este cel mai probabil curs de acţiune? Care este cel mai periculos curs de acţiune? c. Forţele proprii

Trebuie determinate propriile capacităţi în raport cu inamicul.

(1) Aviaţia şui marina (2) Vecinii

Este asigurată superioritatea aeriană? Dacă nu, cum vom acţiona? Coordonarea operaţiilor

(3) Capacitatea forţelor proprii.

(Ce trebuie să fac?) (În raport de timp şi spaţiu) (Restricţii impuse de regrupare)

(a) Organizare şi dotare (b) Întăriri (sprijin) (c) Restricţii (d) Puncte tari şi puncte slabe

Trebuie să deduc limitările în raport cu operaţiile inamicului, pentru protecţia forţelor proprii. Logistica va asigura cursul de acţiune propus? Deplasarea Intensitatea operaţiei Durata operaţiei

(4) Logistica (a) Distanţa (b) Cerinţe (c) Durată

NESECRET 251 din 275

NESECRET

(5) Raport de forţe* (6) Capacitatea de luptă

(Puterea de luptă + moral, conducere şi doctrină)

(7) Surprinderea şi evitarea surprinderii

(Surpriza poate fi obţinută la nivel tactic) (Dezinformarea va identifica părţile mele slabe) Trebuie să protejez propriul plan!

a. Surprinderea b. Dezinformarea c. Siguranţa d. Protecţia

(8) Timpul a. Timpul ordonat b. Timp la dispoziţia inamicului c. Timp disponibil d. Constrângeri privind timpul şi spaţiul

Identificarea constrângerilor legate de timp şi spaţiu

(9) Alţi factori relevanţi (reguli de angajare; informaţii publice; ţara gazdă; etc.). 5. Raport de forţe

NESECRET 252 din 275

NESECRET

Nr

UNITĂŢI/ DOTARE

1

Misiuni

2

Companii

3

Artilerie

4

Elicoptere

INAMIC

TRUPE PROPRII

RAPORT

5 6 7

NESECRET 253 din 275

CONCLUZII

NESECRET

11. Misiuni posibile (Vor fi luate în calcul cât mai multe misiuni posibile) Nr.

Misiunea

Capacitatea de luptă necesară pentru fiecare Tancuri

Infanterie

Cercetare

Aviaţie

CONSIDERAŢII ASUPRA CURSURILOR OPERAŢIEI 12. MATRICEA DE SINCRONIZARE (UNA PENTRU FIECARE CURS AL OPERAŢIEI)

NESECRET 254 din 275

Concluzii (Identificarea misiunilor pentru care ne putem asuma riscul) - În corelaţie cu unul sau altul din cursurile de acţiune! - Am suficiente forţe? - Pot îndeplini misiunea într-o singură operaţie, sau în etape? - Pot să-mi asum riscul concentrării forţelor într-o zonă sau alta?

NESECRET

MISIUNEA CONCEPŢIA OPERAŢIEI: INTENŢIA (DE CE) : SCHEMA DE MANEVRĂ: EFORTUL PRINCIPAL: TIMP CINAMIC PUNCTE DE DECIZIE U n i t ă ţ i

C-

C-

C-

ORA “C”

C+

C+

C+

13. Consideraţii asupra cursurilor operaţiei (pentru fiecare curs al operaţiei în parte) Nr. 1.

Funcţii de luptă Comanda (Planificare, direcţionare, coordonarea şi controlul forţelor)

CURS DE ACŢIUNE Avantaje

NESECRET 255 din 275

Dezavantaje

C+

NESECRET

2. 3.

Manevra (terestră şi aeriană) (Viteza de concentrare a puterii de foc în raport cu operaţiile inamicului) Putere de foc (Distrugere, neutralizare, demoralizare) Protecţie (Protecţie, siguranţă, război electronic) Informaţii (Exploatarea părţilor slabe ale inamicului) Logistică (menţinerea capacităţii de luptă pe întreaga durată a operaţiei.

4. 5. 6.

14. Evaluarea cursului operaţiei FUNCŢII IN LUPTĂ COMANDA MANEVRA PUTEREA DE FOC PROTECŢIA INFORMAŢII LOGISTICĂ

Curs de acţiune nr. 1

Curs de acţiune nr. 2

Curs de acţiune nr. 3

Curs de acţiune nr. 4

DECIZIA COMANDANTULUI 15. Selecţionarea cursului optim al operaţiei. (Dacă este necesar se pot selecţiona elemente din fiecare curs al operaţiei întocmit). 16. Sublinierea concepţiei operaţiei. (Din matricea de sincronizare pentru formularea selecţionării cursului de acţiune). a) M.U.(U.) necesare (CINE);

NESECRET 256 din 275

ETC

NESECRET

b) intenţia (DE CE); c) schema de manevră(CUM); d) efortul principal. DEZVOLTAREA PLANULUI 17. Organizarea M.U. pentru îndeplinirea misiunii 18. Misiunea 19. Execuţia a) b) c) d)

concepţia operaţiei; intenţia; schema de manevră (inclusiv pentru U. din subordine); efortul principal; misiune imediată; misiunea următoare; misiunea finală etc.; priorităţi pentru forţele de sprijin (artileria şi rachetele; geniu; artileria şi rachetele antiaeriene; aviaţia); instrucţiuni de coordonare--această listă nu este completă se vor folosi doar acei parametri care sunt esenţiali (în spaţiu, în timp, cu cercetarea, cu aviaţia, cu focul artileriei, cu vecinii, puncte de coordonare, pentru deplasare, itinerare, N.B.C., mascare, etc.) 20. Sprijin logistic 21. Conducere

Anexa nr. 34 (art.205)

PROCESUL DE PLANIFICARE A OPERATIEI MILITARE Etape

Faze -Însuşirea misiunii primite sau aprofundarea celei

Activităţi principale -Primirea directivei de acţiune de la eşalonul superior.

NESECRET 257 din 275

Finalităţi

NESECRET

Etape

Faze deduse. Iniţierea -Elaborarea problemelor principale ale planificării -Prezentarea concepţiei eşalonului superior/intenţiei comandantului. -Evaluarea situaţiei. -Analiza misiunii. Orientarea -Proiectarea personalu- operaţională. lui implicat -Estimarea forţelor. -Elaborarea Ghidului pentru planificare al comandantului.

-Analiza situaţiei la nivelul statului major. -Elaborarea cursurilor acţiunilor Elaborarea probabile. concepţiei -Decizia operaţiei comandantului în şedinţa pentru luarea deciziei. -Dezvoltarea concepţiei potrivit cursului optim. Elaborarea -Elaborarea/

Activităţi principale -Constituirea grupului operativ de planificare.

-Revederea situaţiei (sursa şi evoluţia stării de conflict, intenţia forţelor inamice, posibilităţi). -Revederea misiunii eşalonului superior, scop, obiective, finalităţi. -Identificarea/revederea constrângerilor, limitărilor şi măsurilor preliminare. -Identificarea/determinarea acţiunilor probabile şi influenţa factorilor de spaţiu, timp şi mediu. -Identificarea/determinarea punctelor tari şi vulnerabile la inamic şi trupele proprii. -Identificarea/determinarea centrelor de greutate (strategice şi operative). -Determinarea punctelor decisive. -Identificarea/determinarea misiunilor (încredinţate/repartizate şi implicite). -Determinarea la nivel operativ-tactic a obiectivelor proprii, finalităţilor şi criteriilor pentru realizarea succesului. -Detalierea şi repartizarea misiunilor pentru structurile subordonate. -Executarea analizei iniţiale privind structura forţelor necesare. -Pregătirea/executarea şedinţei de analiză a misiunii în vederea luării deciziei comandantului. -Elaborarea ghidului cu ideile de bază ale comandantului pentru declanşarea procesului de planificare. -Analiza situaţiei/estimarea situaţiei prin deducere (teatrul de operaţii, inamic, spaţiu şi vreme, evaluarea misiunilor, comanda şi controlul, sistemul de informaţii şi comunicaţii). -Elaborarea cursurilor de acţiune. -Analiza cursurilor de acţiune (avantaje şi dezavantaje, scenarii, comparare). -Pregătirea şi executarea şedinţei de analiză în vederea luării deciziei. -Selectarea cursului optim de acţiune. -Elaborarea concepţiei operaţiei şi înaintarea pentru aprobare. -Redactarea raportului-cerere şi înaintarea la eşalonul superior.

Finalităţi

Ghidul comandantului pentru declanşarea planificării care reprezintă baza pentru elaborarea/iniţierea ordinului pentru structurile subordonate. Concepţia operaţiei. Raportul-cerere.

Planuri NESECRET 258 din 275

NESECRET

Etape

Planului de operaţii

Revederea planului de operaţii

Faze coordonarea planului. -Prezentarea pentru aprobare. -Emiterea planului detaliat privind acţiunile forţelor. -Planificarea logisticii trupelor. Planificarea asigurării acţiunilor şi protecţiei trupelor. -Revederea planului. -Evaluarea/ reevaluarea planului.

Activităţi principale

Finalităţi

-Finalizarea materializării ideilor de bază ale comandantului şi concepţiei adoptate. -Finalizarea planului de sincronizare a acţiunilor. -Identificarea şi confirmarea forţelor în cadrul “procesului de generare/activare a forţelor”. -Coordonarea şi redactarea Planului de operaţie. -Redactarea Planului de sprijin. -Redactarea planurilor specifice compartimentelor. -Înaintarea pentru aprobare a Planului de operaţie.

adiţionale. Planuri de operaţie.

-Executarea revederii planului concomitent cu desfăşurarea operaţiei. -Executarea revederii periodice. -Executarea unor exerciţii simulate sau aplicaţii asistate de calculator. -Executarea şedinţei de analiză şi revizuire a deciziei (dacă este cazul). -Actualizarea, adaptarea şi redactarea amendamentelor la plan (dacă este cazul). -Aprobarea planului modificat. -Pregătirea şi redactarea planului reevaluat.

Planul revăzut şi adaptat

NESECRET 259 din 275

NESECRET

Anexa nr. 35 (art.214)

CONŢINUTUL ETAPEI DE ORIENTARE A PERSONALULUI IMPLICAT ÎN PLANIFICAREA OPERAŢIEI Informaţii

Directiva de acţiune

Informarea cu elementele din analiza misiunii

Analiza misiunii

-Revederea situaţiei (sursa şi evoluţia stării de conflict, intenţia forţelor inamice, posibilităţi). -Revederea misiunii eşalonului superior, scop, obiective, finalităţi. -Identificarea/revederea constrângerilor, limitărilor şi măsurilor preliminare. -Identificarea/determinarea acţiunilor probabile şi influenţa factorilor de spaţiu, timp şi mediu. -Identificarea/determinarea punctelor tari şi vulnerabile la inamic şi trupele proprii. -Identificarea/determinarea centrelor de greutate (strategice şi operative). -Determinarea punctelor decisive. -Identificarea/determinarea misiunilor (încredinţate/repartizate şi implicite). -Determinarea la nivel operativ-tactic a obiectivelor proprii, finalităţilor şi criteriilor pentru realizarea succesului. -Detalierea şi repartizarea misiunilor pentru structurile subordonate. -Executarea analizei iniţiale privind structura forţelor necesare. -Pregătirea/executarea şedinţei de analiză a misiunii în vederea luării deciziei comandantului. -Elaborarea ghidului cu ideile de bază ale comandantului pentru declanşarea procesului de planificare.

NESECRET 260 din 275

Ghidul cu ideile de bază ale comandantului pentru declanşarea/iniţierea procesului de planificare

NESECRET

Anexa nr. 36 (art.215)

CONŢINUTUL ETAPEI DE ELABORARE A CONCEPŢIEI Analiza/controlul statului major

Ghidul comandantulu i pentru planificare

Elaborarea variantelor de curs al operaţiilor probabile

Şedinţa de analiză şi luare a deciziei

Aprobarea concepţiei operaţiei de către eşalonul superior 1.Analiza situaţiei/estimarea situaţiei prin deducere -teatrul de operaţii, inamic, spaţiu şi vreme, evaluarea misiunilor, comanda şi controlul, sistemul de informaţii şi comunicaţii. 2. Elaborarea cursurilor operaţiei. 3.Analiza cursurilor operaţiei -avantaje şi dezavantaje, scenarii, comparare. 4.Pregătirea şi executarea şedinţei de analiză în vederea luării deciziei. 5.Selectarea cursului optim al operaţiei. 6.Elaborarea concepţiei operaţiei şi înaintarea pentru aprobare. 7.Redactarea raportului-cerere şi înaintarea la eşalonul superior. NESECRET 261 din 275

NESECRET

Anexa nr. 37 (art.228)

ETAPA DE ELABORARE A PLANULUI - descrierea etapelor în sinteză Ghidul comandantului şi elementele din analiza statului major

Concepţia operaţiei aprobată

Planul de operaţie

Pregătirea planului

Documente adiţionale la plan

1.Finalizarea materializării ideilor de bază ale comandantului şi concepţiei adoptate. 2.Finalizarea planului de sincronizare a operaţiei. 3.Identificarea şi confirmarea forţelor în cadrul “procesului de generare/activare a forţelor”. 4.Coordonarea şi redactarea Planului operaţiei. 5.Dezvoltarea Planurilor de sprijin. 6.Redactarea documentelor specifice modulelor. 7.Aprobarea Planului operaţiei.

Anexa nr. 38 NESECRET 262 din 275

NESECRET

(art. 230)

ETAPA REVEDERII PLANULUI - în sinteză Ghidul comandantului cu ideile de bază ale concepţiei

Planul de operaţie aprobat

Planul revizuit

Planul de operaţie actualizat / reevaluat

Planurile adiţionale de sprijin şi susţinere actualizate 1.Executarea revederii planului concomitent cu desfăşurarea operaţiei. 2.Executarea revederii periodice. 3.Executarea unor exerciţii simulate sau aplicaţii asistate de calculator. 4.Executarea şedinţei de analiză şi revizuire a deciziei -dacă este cazul. 5.Actualizarea, adaptarea şi redactarea amendamentelor la plan ,dacă este cazul. 6.Aprobarea planului modificat. 7.Pregătirea şi redactarea planului reevaluat. NESECRET 263 din 275

NESECRET

Anexa nr. 39 ANALIZA SITUAŢIEI DE CĂTRE STATUL MAJOR PENTRU ELABORAREA VARIANTELOR DE CURS AL OPERAŢIEI I.

Situaţia teatrului / zonei de operaţie (1) Mediu: a) geografic; b) topografic c) hidrografic; d) meteorologic; e) electromagnetic. (2) Infrastructura: a) aspecte generale; b) transportul pe C.F. sau pe calea aerului; c) comunicaţii; d) porturi-fluviale şi maritime; e) capacităţi economice. (3)Situaţia politică, inclusiv privind respectarea unor angajamente de securitate colectivă. (4) Situaţia economică. (5) Starea socială. II. Situaţia inamicului (aspecte relevante pentru evaluarea cursului probabil al acţiunilor acestuia). (1) Puncte tari. (2) Compunere. (3) Dispunere şi dispozitive. (4) Capacităţi de rezervă/rezerve. (5) Capacităţi de deplasare. (6) Capacităţi de război electronic. (7) Capacităţi logistice. (8) Unităţi de rachete tactice. (9) Capacităţi tehnice. (10) Forţe de cercetare. (11) Posibilităţi de întrebuinţare a NBC. (12) Capacităţi pentru acţiuni psihologice. (13) Reevaluarea centrelor de greutate şi a punctelor decisive. III. Elemente de analiză asociată de întrebuinţarea forţelor în timp şi spaţiu. (1) Date critice privind terenul şi desfăşurarea forţelor în timp. (2) Influenţa limitărilor(constrângerilor asupra planificării timpului. NESECRET 264 din 275

NESECRET

IV.

V.

VI.

(3) Distanţe critice şi durata acoperirii acestora pe variante. (4) Timpul necesar pentru realizarea unor reacţii/opţiuni specifice pentru îndeplinirea obiectivelor şi realizarea surprinderii. (5) Timpul necesar inamicului pentru a reacţiona la acţiunile prin surprindere. Evaluarea misiunilor care să ducă la identificarea forţelor necesare. (1) Misiunile repartizate. (2) Misiunile implicite sau asociate. (3) Obligativităţi. (4) Restricţii. (5) Precondiţii. (6) Posibilităţile forţelor proprii. (7) Posibilităţile de sprijin şi susţinerea logistică. (8) Capacităţi de cercetare. (9) Estimarea pierderilor. Sistemul de comandă şi control. (1) Interrelaţiile de comandă. (2) Unitatea de comandă. (3) Responsabilităţi de control. (4) Componente. (5) Administrarea sistemului. (6) Măsuri de securitate. (7) Dispunerea P.C. (8) Unitatea de efort. (9) Integrarea sistemului de comandă. Sistemul de informaţii şi comunicaţii. (1) Cerinţe obligatorii. (2) Posibilităţile forţelor proprii. (3) Constrângeri, restricţii, limitări.

NESECRET 265 din 275

NESECRET

Anexa nr. 40 (art. 203)

GHIDUL COMANDANTULUI PENTRU PLANIFICAREA OPERAŢIEI 1. Date generale a) situaţia generală la data primirii misiunii - politică, militară şi evoluţia situaţiei de criză/conflict până la primirea misiunii; b) situaţia inamicului; intenţia; capabilităţi/posibilităţi; estimarea acţiunilor inamicului (scurtă descriere a acţiunilor probabile – nu a cursului acţiunii); c) concepţia eşalonului superior; misiunea; intenţia; obiective; scopul acţiunii (End State) şi condiţii pentru succes; reguli de angajare admise; limitări, constrângeri/acţiuni interzise; misiunea încredinţată; alte misiuni implicite. 2. Elementele principale ale operaţiei., a) factori principali cunoscuţi; timp, spaţiu, vreme; deduşi/probabili care fac obiectul analizei misiunii; b) puncte tari şi vulnerabile; inamic; forţe proprii; alte forţe (dacă este cazul); c) centre de greutate; strategice; operaţionale; d) puncte decisive; e) obiective; f) finalităţi şi criterii pentru obţinerea succesului. 3. Misiunea 4. Estimarea iniţială a forţelor necesare a) forţe alocate/primite; b) estimarea forţelor necesare. 5. Ghidul de planificare a) intenţiile iniţiale ale comandantului; b) direcţionarea statului major pentru planificarea operaţiei; c) direcţii orientative pentru comandamentele subordonate. 6. Coordonarea acţiunilor a) timpul maxim până la care planificarea şi pregătirea operaţiei trebuie finalizată; b) termenele de folosire a principalelor faze/etape ale procesului de planificare şi redactare a documentelor pentru aprobat; c) termene pentru alte activităţi comune de analiză şi decizie (dacă este cazul). 7. Comanda şi controlul a) măsuri preliminare de organizare; b) zona (raionul) de desfăşurare a operaţiei;

NESECRET 266 din 275

NESECRET

Anexa nr. 41 PROCESUL ELABORĂRII DECIZIEI MILITARE NOTA 1: Comandantul poate conduce faze independent ori împreună cu statul major

NOTA 2: Coordonarea de către statul major este continuă în sus şi în jos

ORDIN DE AVERTIZARE (PRELIMINAR) PRIMIREA MISIUNII Emiterea îndrumării iniţiale a comandantului Ordin de avertizare (preliminar) ANALIZA MISIUNII Aprobarea misiunii revăzute; Stabilirea intenţiei comandantului; Emiterea dispoziţiilor comandantului; Aprobarea cererilor de informaţii critice ale comandantului Ordin de avertizare (preliminar) ELABORAREA CURSURILOR OPERAŢIEI ANALIZA CURSURILOR OPERAŢIEI (Joc de război) Estimarea comandantului (proces continuu)

COMPARAREA OPERAŢIILOR

CURSURILOR

Estimări ale statului major (proces continuu)

APROBAREA CURSULUI OPTIM AL OPERAŢIEI Aprobarea cursului acţiunii; Definitivarea intenţiei comandantului; Precizarea caracterului antrenamentului/repetiţiei; Precizarea tipului de ordin

Ordin de avertizare (preliminar) ELABORAREA ORDINELOR Aprobarea ordinului

REPETIŢIE Responsabilitatea comandantului

EXECUŢIE ŞI EVALUARE NESECRET 267 din 275

NOTA 3: În orice moment pe timpul execuţiei şi evaluării, situaţia poate cere

cere începerea din nou a procesului

NESECRET

Anexa nr. 42 SARCINILE COMANDANTULUI ŞI STATULUI MAJOR ÎN PROCESUL DECIZIONAL

(ORIENTATIV) CDT.

PROCESUL DE PLANIFICARE

OF. DE STAT MAJOR

SUB. DE STAT MAJOR

REFER./ DACT.

Analiza misiunii      

pregătirea hărţilor pregătirea schiţelor de teren aducerea la timp a rapoartelor de la unităţi desfăşurarea analizei misiunii transcrierea în documente instructajul comandantului şi a statului major Consilierea (îndrumarea) comandantului  ajută comandantul în dezvoltarea capacităţii de comandă  întocmeşte ordinele comandantului  înregistrează/transcrie în ordinele comandantului Dezvoltarea cursurilor acţiunii  pregătirea hărţilor  întocmeşte schiţele cursurilor de acţiune  dezvoltă cursurile acţiunii Analiza cursului acţiunii  adună şi pregăteşte hărţile/instrumentele

x x x x

x x x

x

x

x

x

x x

x

x

x x x x x x

Pregătirea ordinelor  întocmeşte ordinele    

x

x



înregistrează activitatea de simulare a situaţiei de război  conduce şedinţa de simulare Decizia  raportează comandantului  ia decizia  înregistrează/transcrie ordinele comandantului

x

x

x

X x

x

x x

întocmeşte anexele editează ordinele (anexele) actualizează ordinele reproduce graficele (schiţele)

x NESECRET 268 din 275

NESECRET

PROCESUL DE PLANIFICARE

CDT.



analizează ordinele

x



distribuie ordinele

x

NESECRET 269 din 275

OF. DE STAT MAJOR x

SUB. DE STAT MAJOR x

REFER./ DACT.

NESECRET

Anexa 43 a BRIEFINGURI* Briefingurile sunt procedee de prezentare a informaţiilor către comandanţi, statele majore sau altă asistenţă desemnată. Tehnicile întrebuinţate sunt determinate de scopul informării, răspunsul dorit şi de rolul celui care conduce briefingul. Această anexă descrie tipurile de briefinguri militare şi prezintă modele pentru acestea. 1. Tipuri de briefinguri Există patru tipuri de briefinguri militare: a) de informare; c) de decizie; d) de analiză a misiunii; e) de stat major. 2. Briefingul de informare Este destinat pentru prezentarea/informarea auditoriului şi să-l facă să înţeleagă conţinutul acestuia. Briefingul nu include concluzii şi recomandări şi nu determină luarea de decizii. Informările prezentate în acest tip de briefing se referă, în principal, la faptele desfăşurate anterior. Cel care conduce briefingul/instructorul prezintă scopul informării - de a furniza informaţii şi nu de a lua decizii. Acesta furnizează o informaţie introductivă care are rolul să definească subiectul şi să orienteze participanţii şi apoi prezintă faptele. Exemple de briefing de informare sunt cele referitoare la informări cu un grad ridicat de urgenţă, informaţii de natură complexă cum ar fi redactarea planurilor, sistemelor, statisticilor sau graficelor care necesită o explicaţie detaliată şi informaţii complexe. 3. Briefingul de decizie Briefingul de decizie este destinat identificării unei decizii. Se prezintă variante elaborate de statul major în urma unei analize profunde. Briefingul de decizie poate avea un caracter general sau de detaliu, în funcţie de nivelul comandamentului şi de gradul de cunoaştere a subiectului de către cel care ia decizii. În situaţia în care participanţii la briefing au cunoştinţe temeinice asupra problematicii şi informaţii despre aceasta, briefingul se limitează la enunţarea problemei, câteva informaţii esenţiale şi prezentarea variantelor identificate. _________________________

*Întâlnire /întrunire unde se realizează un schimb de informaţii.

NESECRET 270 din 275

NESECRET

Cel care prezintă situaţia expune presupunerile, datele, soluţiile alternative, justificarea acestora. În situaţia în care participanţii nu sunt familiarizaţi cu problematica pusă în discuţie, atunci este necesară o prezentare detaliată. În acest caz, informarea trebuie să conţină orice presupunere folosită în rezolvarea problemei, toate datele referitoare la aceasta, discutarea alternativelor şi concluziile rezultate. Studiul de stat major furnizează toate detaliile pentru prezentarea unui briefing detaliat. La începutul briefingului va fi anunţată solicitarea formulării unei decizii. Dacă la sfârşit nu este formulată o decizie, se solicită identificarea acesteia. Conducătorul briefingului trebuie să clarifice toate problemele pentru evitarea eventualelor neînţelegeri sau confuzii. După ce comandantul a luat decizia, şeful de stat major informează statul major. Dacă şeful de stat major nu este prezent, conducătorul informează statul major despre decizia luată. 4.Briefingul de analiză a misiunii Briefingul de analiză a misiunii este folosit pentru a se furniza informaţii în condiţii operative, să se formuleze instrucţiunile specifice sau să se realizeze evaluarea misiunii. De obicei este prezentat de comandant, un locţiitor, şeful operaţiilor sau alt ofiţer desemnat, în funcţie de natura misiunii sau de nivelul comandamentului. Într-o situaţie operaţională critică, sau când timpul la dispoziţie este foarte scurt este posibilă participarea unor reprezentanţi şi de la structurile subordonate angajate în îndeplinirea misiunii. Acest briefing poate fi considerat şi un instructaj pentru execuţia misiunii. Briefingul de analiză a misiunii întăreşte ordinele, furnizează cerinţe şi instrucţiuni detaliate pentru fiecare structură şi explică rolul fiecăreia. 5. Briefingul de stat major Briefingul de stat major asigură coordonarea şi unificarea efortului. Acesta implică schimbul de informaţii, prezentarea deciziei, elaborarea directivelor şi a ghidurilor. Briefingul de stat major poate include caracteristicile briefingului de informare, a celui de decizie şi de misiune. Participarea la briefingul de stat major depinde de nivelul comandamentului, tipul operaţiei şi cerinţele comandantului. Şeful de stat major prezidează briefingul. Sunt prezenţi comandantul, locţiitorul, şefii direcţiilor/centrelor, alţi ofiţeri din statul major precum şi reprezentanţii structurilor subordonate. Şeful de stat major nominalizează personalul care prezintă problemele de interes şi cele carfe necesită coordonare. Fiecare ofiţer de stat major este pregătit să informeze auditoriul în domeniul lui de responsabilitate. Briefingurile sunt desfăşurate cu regularitate, după un program dinainte stabilit. La campanie, briefingul se desfăşoară şi în funcţie de nevoile de conducere. Punctul principal al briefingului este decizia comandantului pentru selectarea cursului optim şi formularea elementelor principale ale concepţiei.

NESECRET 271 din 275

NESECRET

6.Modele de briefing A. De informare 1. Introducerea: a) salutul auditorului; b) tipul şi clasificarea briefingului; c) obiectivul şi scopurile; d) cadrul şi procedurile. 2) Desfăşurarea briefingului 3) Încheierea B. De decizie 1) Introducerea: a) salutul auditorului; b) enunţarea tipului, clasificării şi scopului; c) un scurt enunţ al problematicii de rezolvat; d) recomandări. 2) Desfăşurarea briefingului: a) fapte care influenţează misiunea; b) fapte pertinente care pot influenţa decizia comandantului; c) prezentarea factorilor pozitivi şi negativi; d) presupunerile necesare acoperirii deficitului de informare; e) prezentarea cursurilor de acţiune; f) discutarea variantelor şi a criteriilor de elaborare a cursurilor de acţiune; g) analiza fiecărui curs; h) compararea cursurilor, discutarea avantajelor şi dezavantajelor, selectarea cursului optim. 3) Concluzii 4) Răspunsuri la întrebări. 5) Formularea recomandării care va fi supusă aprobării 6) Elaborarea deciziei. C. Briefingul de analiză a misiunii 1) Prezentarea situaţiei 2) Expunerea misiunii reformulate de comandant 3) Formularea propunerilor pentru execuţie 4) Formularea misiunilor armelor 5) Comanda şi comunicaţiile

NESECRET 272 din 275

NESECRET

Anexa nr. 43 b BRIEFINGUL PENTRU ANALIZA MISIUNII (variantă) Cine prezintă

Subiectul

Şeful de stat major sau şeful J 5/J 3

Scopul şi agenda; Zona de operaţii întrunită.

Şeful J2

Estimarea iniţială de cercetare ;include şi pregătirea de cercetare a zonei de operaţii.

Şeful J 3/J 5

Misiunea primită, intenţia şi concepţia comandantului pentru operaţie; Forţele la dispoziţie; Presupuneri; Limitări - ce poate fi şi ce nu poate fi făcut; Centre de greutate/puncte decisive – pentru inamic şi forţele proprii; Misiuni ce trebuiesc îndeplinite: - specificate; - implicite; - esenţiale; Analiza iniţială a structurii forţelor întrunite; Riscuri asumate; Scopul final; Elementele principale ale concepţiei; Analiza timpului la dispoziţie, incluzând momentele decisive.

Şeful J 1

Fapte, presupuneri, concluzii; - acţiuni de personal; - serviciul de personal; - alte probleme de personal.

Şeful J 4

Fapte, presupuneri, concluzii; - gradul de suport logistic; - nivelul stocurilor; - operativitatea tehnicii; - executarea transporturilor; - asistenţa medicală; Diverse ; alte informaţii în corelaţie cu misiunea. NESECRET 273 din 275

NESECRET

Anexa nr. 43 c BRIEFINGUL PENTRU RECOMANDAREA CURSURILOR DE OPERAŢIE CĂTRE COMANDANTUL COMANDAMENTULUI ___________________ (variantă) Cine prezintă

Subiectul

Şeful de stat Major sau şeful J 5/ J 3

Scopul şi agenda; Zona de operaţii /zona de operaţii întrunită.

Şeful J 2

Estimarea de cercetare actualizată: - analiza terenului; - analiza meteo; - analiza inamicului; capabilităţi şi slăbiciuni; cursurile de acţiune posibile.

Şeful J 3/J 5

Misiunea primită; Intenţia comandantului; Concepţia şi schiţa cursurilor de acţiune: - dispunerea forţelor şi măsurile pentru controlul acestora pe întreaga perioadă de desfăşurare a operaţiei; - schema manevrei terestre, navale şi aeriene (zona de operaţii întrunite; efortul principal; orice risc semnificativ acceptat);

Şefii J 1/J 4/J 6

Compararea cursurilor de acţiune; Posibilitatea realizării „jocului de război”; Concluziile rezultate în urma analizei raportului de forţe; Justificarea dispunerii în teren a forţelor proprii; Justificarea măsurilor de control luate. Ultimele fapte şi presupuneri apărute; Recomandarea unui curs de acţiune.

NESECRET 274 din 275

NESECRET

BIBLIOGRAFIE  F.M.3.0, Operations – DOCTRINA OPERAŢIILOR FORŢELOR TERESTRE ALE SUA, ediţia 2001  F.M.l0l-5 – ORGANIZAREA DE STAT MAJOR ŞI OPERAŢII PENTRU FORŢELE TERESTRE SUA; 1997  F.M.5-0 (1001-5) PLANIFICAREA ŞI ELABORAREA ORDINELOR, 2001  F.M.101-5-1, OPERATIONAL TEAMS AND GRAFICS – TERMENI OPERAŢIONALI ŞI SEMNE CONVENŢIONALE PENTRU FORŢELE TERESTRE (SUA)  ATP 35 (B) DOCTRINA TACTICĂ A UNITĂŢILOR OPERAŢIONALE DIN TRUPELE DE USCAT, PENTRU ACŢIUNI MILITARE COMBINATE (MULTINAŢIONALE), Bucureşti, 2000  GUIDELINES FOR OPERATIONAL PLANNING – (GOP)  DOCTRINA ACŢIUNILOR ÎNTRUNITE ALE FORŢELOR ARMATE, Bucureşti, 2001  SMG/PF5 – DOCTRINA PENTRU PLANIFICAREA OPERAŢIUNILOR ÎNTRUNITE, Bucureşti 2003  DOCTRINA PENTRU OPERAŢIILE ÎNTRUNITE MULTINAŢIONALE  DOCTRINA OPERAŢIILOR FORŢELOR TERESTRE, Bucureşti, 2004  AN-2 - REGULAMENTUL GENERAL AL CONDUCERII ACŢIUNILOR MILITARE, Bucureşti, 1998  GHIDUL OFIŢERULUI DE STAT MAJOR-(PROIECT), Bucureşti, 2003

NESECRET 275 din 275