Portofoliu Contabilitatea in Comert

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova Colegiul Cooperatist din Moldova Catedra: Discipline de contabilitate și comerț

Lucrul Individual La disciplina: Contabilitatea in comert

A elaborat : Turcan Victoria Eleva grupei : 1CON-43 A verificat:Vasilache Ecaterina

Chișinău, 2018

Cuprins 1.Documentarea și contabilitatea aprovizionării si vînzării mărfurilor in unitățile de comerț cu ridicata............................................................................................................3 1.1. Formele şi documentele de aprovizionare cu mărfuri...........................................3 1.2 Contabilitatea aprovizionării cu mărfuri.................................................................5 1.3 Formele şi documentele vînzării mărfurilor...........................................................6 1.4 Contabilitatea vînzării mărfurilor...........................................................................7 2.Documentarea și contabilitatea aprovizionării si vînzării mărfurilor in unitățile de comerț cu amănuntul........................................................................................................9 2.1. Aprovizionare cu mărfuri în UCA. Contabilitatea aprovizionării cu mărfuri.......9 2.3 Documentarea şi organizarea contabilităţii vînzării mărfurilor cu încasarea în n 12 2.4 Contabilitatea vînzării mărfurilor prin alte forme...............................................14 3.Determinarea prețului de vînzare a mărfurilor în unitățile de comerț........................19 4.Adaosul comercial si cheltuielile de transport-aprovizionare....................................22 4.1 Cheltuielile de transport-aprovizionare................................................................22 4.2 Adaosul comercial................................................................................................23 5.Contabilitatea circulatiei ambalajului.........................................................................24 5.1 Clasificarea ambalajului.......................................................................................24 5.2 Evidenţa ambalajului ţinută de persoanele cu răspundere materială....................25 5.3. Perfectarea documentelor la intrarea şi ieşirea ambalajului................................27 5.4 Contabilitatea ambalajului....................................................................................28 6.Rolul inventarierei mărfurilor în unitățile de comerț..................................................30 6.1 Inventarierea stocurilor de mărfuri.......................................................................30 6.2 Contabilitatea diferenţelor constatate la inventarierea mărfurilor........................32 2

1.Documentarea și contabilitatea aprovizionării si vînzării mărfurilor in unitățile de comerț cu ridicata. 1.1. Formele şi documentele de aprovizionare cu mărfuri. Comerţul cu ridicata reprezintă vînzarea mărfurilor în cantităţi mari care se furnizează vînzătorilor cu amănuntul. Aprovizionarea cu mărfuri se face de la agenţi economici şi persoane fizice cu activitate industrială şi agricolă. Principalele forme de aprovizionare cu mărfuri sunt:  aprovizionarea cu mărfuri fără delegat propriu (pe răspunderea furnizorului) în cadrul căreia transportul mărfurilor revine furnizorului.  aprovizionarea cu mărfuri prin delegat propriu. Problema de bază în cadrul aprovizionării cu mărfuri este perfectarea justă a documentelor contabile, deoarece procesul de aprovizionare generează apariţia de documente ce diferă în funcţie de formele de aprovizionare aplicate. Astfel în UCR pentru o perfectare mai sigură şi mai corectă, aprovizionarea mărfurilor se efectuează în trei faze, precum şi perfectarea la fiecare fază se elaborează în dependenţă de operaţiunile îndeplinite: Faza de expediţie- în lipsa delegatului propriu al beneficiarului se recepţionează mărfurile ce trebuie livrate, consemnîndu-se un „procesul verbal de autorecepţie” şi constă în identificarea şi verificarea cantitativă şi calitativă a mărfurilor conform contractului. Acest raport se va anexa la Raportul gestionarului furnizorului împreună cu documentele de însoţire a mărfii livrate. Furnizorul în această etapă ambalează mărfurile în mod corespunzător şi transmite gestiunea(răspunderea) către cărăuş (expeditor). Totodată, întocmeşte documentele de transport şi de livrare corespunzătoare: factura fiscală, anexa la factura fiscală, avizul de expediţie, factura şi anexa de expediere, act de achiziţie a mărfurilor, contul-factură, certificat de calitate, etichete de ambalare, paşapoarte tehnice, etc. Cărăuşul asigură integritatea mărfurilor în timpul transportării pînă la destinaţie. În cazul aprovizionării cu mărfuri prin delegat, acestuia i se înminează o delegaţie cu care se prezintă la furnizor pentru primirea mărfurilor. 3

Delegaţia se înregistrează în „Registru de evidenţă a delegaţiilor” şi se eliberează numai persoanelor autorizate, angajate la întreprindere. La primirea mărfurilor de la furnizor delegatul trebuie să verifice ambalajele şi cantitatea mărfurilor primite şi să prezinte în contabilitate actele doveditoare privind îndeplinirea dispoziţiilor şi predarea mărfurilor la depozit. „Delegaţiile” nefolosite se restituie întreprinderii unde se face o însemnare pe „cotorul carnetului de delagaţie” sau în „Registru de evidenţă”, ele se sting prin înscrisul „nefolosită” distrugîndu-se prin întocmirea unui proces verbal semnat de comisia de inventariere. Faza de recepţie – primirea mărfurilor în gestiune se execută de o comisie specială din cadrul întreprinderii, recepţia mărfurilor se execută prin verificarea cantităţii de mărfuri, aprecierea calităţii mărfurilor, confirmarea după componenţă. Pentru mărfurile corespunzătoare cantitativ şi calitativ, comisia de primire întocmeşte „fişa de recepţie-calculaţie” în 2 exemplare, unde se înregistrează intrarea mărfurilor în gestiune. În cazul stabilirii unor abateri ca: deteriorarea ambalajului sau sigiulului încărcăturii, lipsuri în cantitatea mărfurilor, defecte de fabricaţie ş.a, comisia întocmeşte un „proces verbal comercial” în 4 exemplare, unde se vor înregistra abaterile pentru fiecare poziţie de marfă. Dacă s-au constatat abateri pe răspunderea furnizorului, atunci acestea se impun furnizorului pentru restituire prin „scrisoare de reclamaţie”. În caz că lipsesc documente de însoţire a mărfii, comisia de recepţie întocmeşte un „Proces verbal de recepţie unilaterală”, unde se indică cantitatea, calitatea şi componenţa mărfurilor. Preţul se stabileşte conform contractului de livrare sau ultimilor livrări ale aceluiaşi tip de marfă. Procesul verbal se perfectează în 2 exemplare, dintre care unul se trimite furnizorului. În situaţia cînd cumpărătorul refuză marfa (nu corespund acordului, necomandate), el trebuie să asigure integritatea lor şi să anunţe furnizorul. Aceste mărfuri se vor recepţiona într-un „proces verbal de primire a mărfurilor în custodie (păstrare şi răspundere)”. Faza de stocare – mărfurile recepţionate se transmit în gestiunea persoanei cu răspundere materială, deschizînd pentru fiecare tip de marfă o „fişă de 4

magazie”, centralizînd datele despre intrări într-un registru numit „Borderou centralizator al mişcărilor de mărfuri”, concomitent orice operaţie de achiziţie care se documentează prin factura fiscală se înregistrează în „Registru de evidenţă a procurărilor”. În cadrul etapei de stocare, mărfurile pot fi reambalate, asamblate şi cheltuielile suportate fiind înregistrate într-o „fişă specială de calcul” şi atribuite la cheltuielile perioadei. 1.2 Contabilitatea aprovizionării cu mărfuri. Contabilitatea aprovizionării presupune înregistrarea mărfurilor aprovizionate în conturile contabile, ţinând cont de elementele adăugate la preţul de cumpărare conform modelelor de formare a preţului:  modelul preţului de achiziţie, prin care se înscriu numai cheltuielile de aprovizionare. 

modelul preţului de vînzare cu amănuntul fără TVA- prin care se mai adaugă adaosul comercial. - modelul preţului de vînzare cu amănuntul +TVA. Pentru contabilitatea sintetică a mărfurilor se utilizează contul de activ 217

„Mărfuri”, destinat generalizării informaţiilor privind existenţa şi mişcarea mărfurilor în depozite. Contul 217 se debitează cu creditul conturilor corespunzătoare modalităţilor de intrare a mărfurilor, creditîndu-se ca urmare a ieşirii acestora din patrimoniu, prin corespondenţa cu debitul conturilor aferente căilor de ieşire. Soldul contului 217 este debitor şi reprezintă preţul de achiziţie fără TVA, aferent mărfurilor existente în patrimoniu la sfîrşitul perioadei de gestiune. Soldul contului analizat se înscrie în bilanţ la valoare nettă care se determină astfel: Valoarea nettă a mărfurilor în stoc = Pde achiz. – Ad.com. + CTA Unde:  Pde achiz. -preţ de achiziţie  Ad.com -adaos comercial  CTA -cheltuieli de transport –aprovizionare 5

În contabilitatea UCR deasemenea în operaţiunile de cumpărare, la achitarea datoriilor faţă de furnizor se mai utilizează următoarele operaţiuni economice: Nr

Corespondenta conturilor

.

Continutul operatiunilor

crt 1 Din existentul de numerar conform ordinului de

Dt

Ct

521

241

plată de casă şi chitanţei de plată. 2

Valorificarea unui credit pe termen scurt (luat

521

511

3

pentru achitare) Valorificarea unui împrumut pe termen scurt de la

521

512

4

alţi agenţi economici In cazul executării unei plăţi în avans către

224

242

5

furnizori pentru anumite mărfuri Decontarea sumelor plătiteîn avans la momentul

521

224

recepţionării mărfurilor de la furnizori La achiziţia mărfurilor de către întreprinderile de comerţ sunt utilizate şi alte forme specifice: a) achiziţia mărfurilor de la persoane fizice- în baza actului de achiziţie a mărfurilor, b) achiziţii de mărfuri prin intermediul titularului de avans- conform decontului de avans şi a documentelor însoţitoare anexate. 1.3 Formele şi documentele vînzării mărfurilor. La vînzarea mărfurilor cu ridicata se atribuie vînzarea mărfurilor în cantităţi mari, care se furnizează vînzătorilor cu amănuntul precum şi vănzarea către agenţi economici şi instituţiile publice. Eliberarea mărfurilor se execută în baza următoarelor documente de însoţire: factura fiscală, factura de expediţie, anexele la facturi, scrisoare de transport, contul-factură, certificatul de calitate şi altele. Vînzarea cu ridicata se realizează în două forme distincte: 6

1. vînzarea cu ridicata de la depozit- adică livrarea mărfurilor către diferiţi cumpărători din stocurile existente la depozitele Unităţii de comerţ cu ridicata. 2. vînzarea cu ridicata în tranzit- prevede organizarea circulaţiei de mărfuri de la depozitul altor întreprinderi către diferiţi cumpărători prin contractarea anumitor sortimente de mărfuri şi transportarea acestora la depozitul cumpărătorului pentru care unitatea de comerţ cu ridicata încasează diferenţa de preţ. La rîndul său vînzarea cu ridicata în tranzit se diferenţiază în: a) Tranzit intrasigent (cu participarea unităţii de comerţ la decontări)- în cazul cînd unitatea de comerţ achită furnizorilor contravaloarea mărfurilor şi încasează de la cumpărător sumele de la vînzarea mărfurilor. b) Tranzit administrat (fără participarea unităţii de comerţ la decontări)- în cazul cînd UCR organizează contractarea şi transportarea mărfurilor către cumpărători iar documentele se realizează nemijlocit între furnizorul şi cumpărătorul final. Întreprinderile de Comerţ sunt plătitori de TVA şi trebuie să ţină evidenţa separată a operaţiulor de vînzare pe cotele de TVA aplicate acestor mărfuri, pentru aceasta se întocmeşte „Registrul de evidenţă a vînzărilor”. 1.4 Contabilitatea vînzării mărfurilor. În scopul contabilizării venitului din vînzări se utilizează contul 611 „Venitul din vînzări”, subcontul 611.2 „Venitul din vânzarea mărfurilor”. În Creditul contului 611 în cursul perioadei de gestiune se înregistrează ca total cumulativ de la începutul anului sumele veniturilor din vînzări, iar în Debit se înscrie trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare. Înregistrarea costului mărfurilor vândute se realizează în contul de activ 711 „Costul vînzărilor”, subcontul 711.2 „Valoarea contabilă a mărfurilor vîndute”. În Debitul contului 711 se reflectă ca total cumulativ de la începutul anului sumele costurilor mărfurilor vîndute, iar în Credit trecerea la sfîrşitul anului de gestiune al costului mărfurilor vîndute, la rezultatul financiar.

7

Contabilitatea operaţiilor de vînzare se realizează prin următoarele înregistrări: Nr.

Continutul operatiunilor

Crt

Corespondenta conturilor Dt

Ct

221

611.2

2

TVA Inregistrarea sumei TVA în mărime de 1/6

221

534.4

3

din suma totală a mărfurilor vîndute Reflectarea cheltuielilor de transport către

221

612,

4

cumpărător fără TVA Inregistrarea TVA la cheltuielide transport a

221

611.3 534.4

5

mărfurilor către cumpărători Se înregistrează achitarea cumpărătorilor

242

221

6

pentru mărfurile vîndute Se înregistrează virarea către buget a sumei

534.4

242

7

TVA datorată pentru operaţiile de vînzare Se reflecta costul marfurilor realizate

711

217

. 1

In baza facturilor fiscale eliberate se înregistrează livrarea la preţ de vînzare fără

8

2.Documentarea și contabilitatea aprovizionării si vînzării mărfurilor in unitățile de comerț cu amănuntul. 2.1. Aprovizionare cu mărfuri în UCA. Contabilitatea aprovizionării cu mărfuri. Aprovizionarea UCA în baza necesarului fondului de marfă al Unităţii Comerciale determinat cu ajutorul informaţiei privind studierea cererii consumatorilor evidenţei stocurilor şi aprovizionării pe grupe şi articole. În limita acestui necesar, UCA se aprovizionează prin următoarele căi:  de la UCR,  de la furnizorii întreprinderii producătoare, - prin delegatul propriu al UCA,  ca aport în capitalul statutar, - de la persoane fizice, Sistemul conturilor privind evidenţa aprovizionărilor cuprinde următoarele conturi: 217, 831, 521, 534, 241, 242. Nr.

Continutul economic

Dt

crt . 1

Corespondenta conturilor

La procurarea mărfurilor de la furnizor în

Ct 217

521

2

procurate La valoarea ambalajelor ce însoţesc mărfurile

217

521

3

procurate Reflectarea cheltuielilor detransport a mărfurilor

217

521

4

de către furnizor Reflectarea sumei TVA în baza facturii aferente

534

226,

5

mărfurilor procurate Reflectarea sumei ad. Com. Aferent mărfurilor

217

521 831

521

242

contabilitate se întocmeşte: la valoarea mărfurilor

aprovizionate (care trebuie să fie mai mare ca 6

nivelul cheltuielilor+TVA): Stingerea datoriei faţă de furnizori

La UCA mărfurile mai pot fi procurate şi de către titularii de avans, în acest caz se utilizează contul 226 „Creanţe ale personalului”, când pentru procurarea mărfurilor 9

se utilizează banii în avans şi contul 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, dacă banii nu se eliberează până la procurarea mărfurilor. Eliberarea banilor din casă titularilor de avans se face în baza Dispoziţiei de plată , ce se înregistrează în contabilitate în „Registru de evidenţă a încasărilor”, iar de casier- în „Registru de casă”. Pentru mărfurile procurate titularul trebuie să prezinte în contabilitate „bon de plată” sau alt document ce confirmă valoarea bunurilor procurate. În contabilitate pentru confirmarea acestor sume se întocmeşte „Decontul de avans”, în care se indică: data întocmirii, numele, prenumele titilarului, suma eliberată în avans şi suma cheltuielilor efective, formulele contabile care confirmă volumul mărfurilor procurate şi anexarea documentelor ce confirmă suma cheltuită. În caz că suma eliberată depăşeşte volumul mărfurilor procurate, diferenţa se restituie în casierie, întocmindu-se „Dispoziţie de încasare”, iar dacă suma eliberată este depăşită de procurări, titularului i se restituie diferenţa din casierie. În acest caz în contabilitate se întocmeşte formulele contabilitate: Nr

Continutul economic

Corespondenta conturilor

.

Dt

Ct

casierie

226

241

2 3 4

titularului de avans pentru procurarea mărfurilor Reflectarea valorii mărfurilor procurate Reflectarea sumei TVA privind mărfurile procurate Reflectarea ad, com. Aferent mărfurilor procurate

217 534 217

226 226 831

5

Restituirea în casierie a sumei neutilizate de titular:

241

226

crt 1 Eliberarea

mijloacelor

băneşti

din

În caz că titularului nu i se eliberează mijloace băneşti, iar mărfurile se procură cu mijloace propii în contabilitate se întocmesc formulele contabile: Nr Continutul economic . 1

Reflectarea

valorii

primirea avansului

Corespondenta conturilor Dt Ct mărfurilor

procurate

fără

217,

532,

534

532 10

2

Reflectarea ad.comercial

217

831

3

Restituirea din casierie a sumei cheltuite de titulari:

532

241

La procurarea mărfurilor de la persoane fizice contabilitatea utilizează contul 544 „Alte datorii curente”, pentru mărfurile procurate se eliberează „actul de achiziţie a mărfurilor”. TVA în acest caz nu se achită, deoarece persoana fizică nu este plătitor de TVA, doar se reţine 7% impozit reţinut la sursă din valoarea mărfurilor şi se întocmesc formulele contabile: Nr.

Continutul economic

Crt

Corespondeta conturilor Dt

Ct

. 1

La valoarea mărfurilor primite de la persoanele

217

544.2

2

fizice Pentru suma plătită persoanelor fizice (fără

544.2

226, 241

3 4 5

impozitul de 7% reţinut la sursă) Pentru impozit reţinut de 7% Reflectarea adaosului comercial La primirea mărfurilor ca aport în capitalul statutar

544.2 217 217

534 831 311, 313

6 7

în contabilitate se reflectă La primirea gratuită a mărfurilor La constatarea plusurilor în urma inventarierii:

217 217

622 612

2.2 Determinarea preţului de vînzare în UCA. Fiecare vînzător urmăreşte scopul de a obţine un profit adecvat intereselor activităţii sale. Prin stabilirea preţurilor la vînzarea mărfurilor trebuie să-şi atingă acest scop. În comerţ preţul de vînzare a mărfurilor se determină prin adaosul comercial care se plusează la costul mărfurilor destinat vînzării. La fiecare tip de marfă destinat vînzării în UCA şi alimentaţia publică, înafară de adaos la preţ se plusează şi suma TVA care urmează să fie transferată bugetului. În UCR, preţurile de desfacere se formează deobicei în momentul vînzării mărfurilor prin documentarea eliberării lor, deobicei reiese că preţul definitiv de 11

achitare cu cumpărătorul poate fi prevăzut în contractul încheiat între agenţii economici. Preţul determinat pentru vînzarea mărfurilor trebuie să acopere costul lor (preţ de cumpărare + cheltuielile de transport), cheltuieli administrative, de distribuire şi alte cheltuieli din activitatea operaţională, iar o parte din acest preţ rămîne întreprinderii pentru formarea profitului net în vederea asigurării activităţii rentabile. Pentru aceasta UCA stabilesc preţul de vînzare prin calcularea adaosului comercial în %-te raportat la preţul de vînzare, de exemplu: dacă nivelul cheltuielilor într-o UCA este de 17%, atunci UCA va fi nevoită să stabilească un adaos comercial mai mare de17% ca să asigure un nivel de profit. În UCA se propune să fie calculate preţurile de vînzare inclusiv TVA cu ajutorul formulei: x = c + ax + x/6 unde: x – preţ de vînzare cu amănuntulinclusiv TVA, c - preţ de cumpărare a mărfurilor, x/6 - cota parte a TVA de 20% din preţul de vînzare cu amănuntul. ax - taxa recomandată de adaos comercial raportată la preţ de vînzare (ad. comercial) 2.3 Documentarea şi organizarea contabilităţii vînzării mărfurilor cu încasarea în numerar. Vînzarea mărfurilor cu amănuntul şi achitarea cu cumpărătorii prin numerar formează un şir de de situaţii de avidenţă:  ieşirea din gestiune a mărfurilor vîndute  constatarea veniturilor din vînzări,  aprecierea volumului de circulaţie a mărfurilor Principalele forme de vînzare a mărfurilor practicate în UCA cu plata integrală în numerar sînt:  vînzarea pe bază de bonuri emisă de vânzători,  pe baza tichetelor  vînzarea direct cu plată la vînzător,  vînzarea la domiciliu prin bonul de comenzi. 12

Sumele încasate din vînzări zilnic sunt predate la bancă sau oficii poştale pentru a fi înregistrate în conturi bancare. Aceste sume sunt predate prin intermediul incasatorilor băncii sau depuse nemijlocit de vînzător. Pînă la predarea banilor incasatorilor acesta din urmă trebuie să prezinte legitimaţia, fişa sau cartela de venire (aici este indicată ora de venire-plecare), ştampila pe care o aplică pe al III-ea exemplar al borderoului însoţitor. Banii pregătiţi cu un exemplar al borderoului însoţitor se sigilează cu geanta cu bani şi se predau incasatorului. Al III-ea exemplar rămîne la casier. În contabilitate plăţile integrale în numerar se reflectă prin formulele: Nr Continutul economic

Corespondenta conturilor

.

Dt

Ct

crt 1 Casarea valorii mărfurilor vîndute la cost efectiv

711

831,

2 3

şi adaos comercial Încasarea mijloacelor în casierie Încasarea mijloacelor direct în contul curent în

241 242

217.2 611, 534 611, 534

4

valută naţională La predarea sumelor din vînzări incasatorilor

245

241, 226

5

(banii sunt luaţi din casierie): Reflectarea sumelor transferurilor băneşti în

242, 243

245

expediţie la contul curent O altă modalitate de reflectare a încasărilor din vînzarea bunurilor în numerar la UCA, este reflectarea vînzărilor în numerar la contul 832 „Încasări din vînzarea bunurilor în numerar”, în care se reflectă vînzările în numerar către persoanele fizice, mai apoi la sfîrşitul zilei se închide cu contul 241 „Casa”: Nr Continutul economic .

Corespondenta conturilor Dt

Ct

832

611, 534

crt . 1

Încasarea numerarului din vînzarea bunurilor către

13

2

persoanele fizice Încasarea numerarului din vînzarea bunurilor către

221, 611

534

3

persoanele juridice Reflectarea la sfirţitul zilei al tuturor încasarilor

241

832, 221

care au avut loc pe casă

2.4 Contabilitatea vînzării mărfurilor prin alte forme

În comerţul cu amănuntul se practică diferite tipuri de vînzări şi achitare pentru mărfurile vîndute inclusiv în rate. Vînzarea mărfurilor în rate (credit) sunt convenabile în primul rînd pentru cumpărătorul de mărfuri, deoarece el consumă mărfurile din momentul procurării acestora, iar achitarea urmează să fie efectuată într-o perioadă mai îndelungată. Vînzătorul în acest caz trebuie să fie sigur şi să aibă garanţii că beneficiarul dispune de mijloace băneşti pentru a se achita în viitorul apropiat pentru marfa procurată. În cazul lipsei acestei garanţii vînzătorul riscă. Înafară de acest risc vînzătorului îi apare o problemă economică, lipsa pe un termen anumit a mărfurilor şi mijloacelor băneşti. Deaceea el este nevoit să recurgă la credite bancare sau împrumuturi pentru compensarea mijloacelor circulante necesare. Deoarece conform SNC „Venitul”, venitul din vînzări se constată în baza metodei calculării, la vînzarea în rate a mărfurilor, plata parţială achitată de cumpărător conform contractului cu toate că se achită pe un termen mai îndelungat, veniturile şi cheltuielile se reflectă în evidenţă în momentul predării mărfurilor cumpărătorului. Cumpărătorul o dată cu primirea mărfurilor devine proprietar, indiferent de momentul achitării. La desfacerea mărfurilor în rate prin magazin, vînzătorului i se cuvine de la cumpărător o dobîndă negociată de ambele părţi. Această dobîndă va fi constatată la magazin drept venit anticipat. În evidenţa contabilă operaţiile de vînzare a mărfurilor pe credit sunt reflectate prin formulele contabile: Nr.

Continutul economic

crt 1 Casarea valorii de bilanţ a mărfurilor vîndute în rate

Corespondeta conturilor Dt Ct 711

217 14

2

(fără adaosul comercial): Reflectarea adaosului comercial la mărfurile vîndute

831

217

3

în rate: Reflectarea venitului din vînzări a mărfurilor:

241

611

221

611

241 221

534 534

241, 242

221

221, 231 221, 231

622 535

161

424

241, 242

221, 231

a) la achitarea nemijlocită a unui lot de marfă în numerar b) reflectarea venitului aferent lotului de marfă 4

neachitat trecut la plata în rate Reflectarea sumei TVA aferentă mărfurilor vîndute a) cu încasarea în numerar b)fără încasare

5 6

Încasarea sumei lunare achitate de cumpărător: Calcularea dobînzii aferente mărfurilor vîndute în rate: a) calculate pentru luna curentă b) calculate pentru perioada curentă (pentru celelalte luni): c) calculate pentru perioada mai mare de un an

7

Încasarea dobînzii pentru luna curentă

8

Constatarea în luna următoare ce devine curentă a

535

622

9

venitului anticipat drept venit curent Stingerea datoriei cumpărătorului pentru luna

241, 242

221, 231

424

535

221, 231

161

următoare ce devine curentă 10

La trecerea din perioadă pe termen lung în perioadă curentă, se trece dobînda calculată pe întreg an din venit anticipat pe termen lung în venit anticipat pe

11

termen scurt: Înregistrarea creanţelor din perioadă pe termen lung în perioadă curentă, adică din creanţă pe termen lung în creanţă pe termen scurt:

Aceste formule contabile se întocmesc dacă nu apar abateri sau dificultăţi cînd încasarea plăţii pentru credit este suspendată din cauză că cumpărătorul a decedat, a 15

devenit insolvabil sau a dispărut fără urmă, din care cauză magazinul are pierderi. Dacă cumpărătorul a decedat sau a dispărut, iar întreprinderea la care a lucrat nu are nici-o vină pentru valoarea mărfurilor neachitate, se vor întocmi următoarele formuli contabile: Nr.

Continutul economic

Dt

Crt . 1

Corespondenta conturilor

Decontarea venitului anticipat din dobînzi pe

Ct 424

161

termen lung şi a creanţei calculate la dobînda pe 2

anii viitori: Trecerea la cheltuieli a creanţei în mărimea

712

3

valorii mărfurilor vîndute şi neachitate După această operaţie este necesar ca magazinul

920

221, 222

să ia în evidenţă extrabilanţieră creanţa dubioasă:

Dacă printr-o hotărîre a organelor judiciare s-a dovedit că pentru neachitarea datoriei cumpărătorului este devină întreprinderea unde a activat acesta, se întocmesc formulele contabile: Nr.

Continutul economic

crt. 1 Trecerea creanţei cumpărătorului pe seama

Corespondeta conturilor Dt Ct 234

221, 161

2

recunoscute Trecerea veniturilor anticipate aferente dobînzii

424

622

3

calculate în veniturile perioadei curente Calcularea TVA aferente venitului dobînzii

713

534

întreprinderii în suma valorii mărfurilor vîndute şi neachitate în baza pretenţiei prezentate şi

O altă formă de realizare a mărfurilor decît cu plată în numerar sau pe baza creditului este achitarea prin virament. Desfacerea mărfurilor cu plata în virament se 16

face de regulă către agenţii economici şi persoane fizice care dispun de conturi deschise la bancă. Mărfurile în acest caz se vînd în baza „facturii fiscale”, la care poate fi anexat „certificatul de calitate”. Modalităţile de plată a mărfurilor vîndute sunt determinate de natura relaţiilor economice cu clienţii, iar plata poate fi efectuată: 1. cu „cecul de decontare” din carnete, dacă relaţiile economice au un caracter permanent. 2. prin „ordin de plată”. Dacă magazinul a vîndut mărfuri care se vor achita prin virament cu plată posterioară în cont se vor întocmi formulele contabile: Nr.

Continutul economic

Crt

Coresondenta economica Dt

Ct

. 1

Casarea valorii de bilanţ sau reflectarea costului

711

217

2 3

efectiv a mărfurilor vîndute Reflecatrea adaosului comercial la mărfurile vîndute Reflectarea datoriei cumpărătorului sau a venitului

831 221

217 611

4 5 6

din vînzări la preţ de realizare Reflectarea sumei TVA aferentă mărfurilor vîndute Stingerea datoriei cumpărătorului Achitarea sumei TVA la buget

221 242 534

534 221 242

17

3.Determinarea prețului de vînzare a mărfurilor în unitățile de comerț Evaluarea - expresia monetara / bănească a valorii mărfurilor Principiile evaluării: 1 Principiul alegerii obiectului evaluării 2 Principiul alegerii formei sau metodei de evaluare 3 Principiul prudentei 4 Permanentei metodelor 5 Continuităţii activităţii e 1.Evaluarea iniţiala a stocurilor de mărfuri (la intrarea în patrimoniu) - se efectuează la valoarea de intrare care depinde de sursa de intrare a mărfurilor în unitatea comerciala. Astfel pentru mărfurile intrate de la furnizor valoarea de intrare va cuprinde : valoarea de cumpărare a mărfurilor şi alte cheltuieli legate cu aducerea mărfurilor la destinaţie şi în starea de utilitate (cheltuieli de transport, încărcare / descărcare, de asigurare a mărfii pe timpul transportării, taxe nerecuperabile,etc ). TVA nu se include în valoarea de intrare, iar disconturile primite şi returnările de mărfuri se scad din valoarea de intrare. Pentru mărfurile din producţie proprie valoarea de intrare va fi egala cu costul efectiv al mărfurilor produse, ce cuprinde costul de achiziţie al materiilor prime, alte costuri directe precum şi cele indirecte. Pentru intrarea mărfurilor din alte surse : (donaţii, ca cota în capital social, schimb) Mărfurile aduse ca aport la capitalul social sau obţinute cu titlu gratuitce se evaluează la valoarea de utilitate determinată în funcţie de starea acestuia la preţul de piaţă. 2 Evaluarea curenta a stocurilor de mărfuri (la ieşirea mărfurilor din patrimoniu) Principalile metode de evaluare curenta sunt:  Metoda de identificare  Costul meudiu ponderat 18

 FIFO 3 Evaluarea de bilanţ (in situaţiile financiare) - stocurile de mărfuri se reflecta în bilanţ la valoarea mai mica dintre cost (valoarea de intrare) şi valoarea realizabila neta. Valoarea realizabila neta - preţul posibil de vânzare a mărfurilor diminuat cu cheltuielile probabile de vânzare. Structuri de preţuri Preţul - expresie băneasca a mărfurilor. în unităţile de comerţ mărfurile sunt evaluate la diferite preţuri astfel principalile categorii de preţuri sunt următoarele: 1. Preţ de livrare al producătorului - preţ la care circula mărfurile de la producătorii industriali la unităţile comerciale în cea mai mare parte la cele cu ridicata. 2. Preţ cu ridicata - preţ practicat de unităţile comerciale cu ridicata sau e preţul la care se livrează mărfurile unităţilor comerciale cu amănuntul. 3. Preţ cu amănuntul - preţ la care se vind mărfurile consumatorilor finali (populaţiei). In literatura de specialitate mai sunt întâlnite următoarele categorii de preţ:  preţuri fixate de stat;  preţuri formate de întreprindere;  preţuri republicane;  preţuri zonale;  preţuri locale. La desfăşurarea operaţiilor cu mărfurile este

necesară o modalitate de

apreciere a valorii în ceea ce priveşte evidenţa acestora în momentul executării operaţiilor cu marfa şi stocarea ei. Pentru evaluarea curentă a stocurilor de mărfuri în comerţ se utilizează metoda vînzărilor cu amănuntul, ce presupune estimarea cantităţii de marfă la preţ de achiziţie sau preţ de vînzare.

19

Pentru aceasta se propune utilizarea a trei modele de bază privind stabilirea preţului la mărfuri: 1. modelul preţului de achiziţie- ce se formează din suma cheltuielilor pentru procurarea mărfurilor adică contravaloarea achitată furnizorului (din factură), cheltuieli de transport-aprovizionare, cheltuieli legate de încărcare – descărcare, manipulare, cheltuieli de tranzit, taxe vamale, accize însumate la preţul unităţii marfare cu excepţia impozitelor recuperabile legal, exemplu TVA. 2. modelul preţului de vînzare cu amănuntul fără TVA- care se compune din preţul de achiziţie şi plus adaosul comercial. 3. modelul preţului de vînzare cu amănuntul plus TVA. Toate modelele prezentate pot fi aplicate în practică, cu precizarea că de regulă la întreprinderile Comerciale cu ridicata se aplică modelele 1 şi 2, iar la întreprinderile de comerţ cu amănuntul pot fi aplicate toate trei (1,2,3). Din cele relatate se constată că preţul la mărfuri în cadrul celor 3 variante (1,2,3) se formează prin cumul de elemente, astfel: a)

Conform modelului preţului de achiziţie se cuprind numai cheltuieli de

achiziţionare. b) În cadrul modelului preţ de vînzare cu amănuntul fără TVA se mai adună adaosul comercial. c) Pentru modelul de preţ cu amănuntul +TVA, se însumează TVA. Astfel preţul de achiziţie serveşte drept bază pentru stabilirea preţului de vînzare.

20

4.Adaosul comercial si cheltuielile de transport-aprovizionare 4.1 Cheltuielile de transport-aprovizionare În conformitate cu prevederile SNC"Stocurile", pentru calculul preţului de achiziţie este necesar de a acumula la valoarea contractuală, totalitatea cheltuielilor suportate la aprovizionarea cu mărfuri. În cazul însumării cheltuielilor de transportaprovizionare la preţ de achiziţie se vor utiliza 3 metode de repartizare a acestora. 1. Metoda directă- se utilizează în cazul aprovizionării unui singur tip de marfă şi presupune adunarea sumei cheltuielilor de transport aprovizionare la suma mărfurilor primite la preţ de cumpărare. Preţul unităţii marfare se calculează după relaţia: Pu.m = (Sa+CTA)/Qa unde: Pu.m -preţul unităţii marfare Sa -suma mărfurilor primite la preţ contractual CTA -cheltuieli de transport-aprovizionare Qa-cantitatea de marfă aprovizionată. 2. Metoda proproţional-cantitativă – unde se decontează cheltuieli de transport în raport cu cantitatea de marfă aprovizionată(Qa), atunci cînd mărfurile aprovizionate dispun de aceleaşi unităţi de măsură, formula de calcul este: CTAu.m = (CTA/Qa)*Qu.m Unde: Qu.m –cantitatea unui tip de marfă. 3. Metoda proporţional valorică- ce presupune repartizarea cheltuielilor de transport în raport cu valoare de achiziţie în cazul cînd mărfurile aprovizionate nu sunt omogene, adică cantitatea de marfă se prezintă în diverse unităţi de măsură, formula de calcul este: CTAu.m = (CTA/Sa)*Su.m unde: CTAu.m -cheltuieli de transport-aprovizionare aferente unui tip de marfă. Su.m-suma de achiziţie a unităţii marfare sau preţul din factură. 21

4.2 Adaosul comercial La aprecierea preţului de vînzare înafara celui de achiziţie se include interesul economic al vînzătorului, exprimat prin adaosul comercial. Adaosul comercial este reprezentat de suprapreţul valoric aplicat costului de achiziţie a mărfurilor suficient pentru depăşirea cheltuielilor de activitate comercială şi generarea de profit. Principalele caracteristici ale adaosului comercial în corelare cu calculul, evidenţa şi decontarea sunt: -

mărimea adaosului comercial se stabileşte de către vînzător dar se negociază cu

cumpărătorul în momentul vînzării, -

mărimea adaosului comercial fluctuează odată cu fluctuaţia preţului de vînzare

pe grupe sau sortimente de mărfuri. -

nivelul adaosului comercial se diferenţiază în funcţie de natura mărfurilor

destinate vînzării şi de nivelul profitului aşteptat, -

mărimea adaosului comercial se aplică la valoarea mărfurilor fără TVA şi fără

alte cheltuieli suplimentare însumate la preţ din motiv că Unitatea de comerţ comercializează mărfuri şi nu cheltuieli de transport. Adaosul comercial poate fi calculat şi aplicat asupra preţului de cumpărare conform următoarelor metode: a) metoda procentuală – se aplică o cotă în procente la preţul de cumpărare, b) metoda sumei absolute – se stabileşte o sumă fixă, care se aplică la preţul de achiziţie, c) metoda adaosului mixt - se utilizează prin combinarea procentului cu suma fixă şi se utilizează la mărfurile alimentare şi cele cu caracter sezonier. d) metoda diferenţei de preţ – ce presupune stabilirea în prealabil a preţului de vînzare în mod arbitrar de către vinzător în dependenţă de conjunctura pieţei la mărfurile similare. 22

5.Contabilitatea circulatiei ambalajului 5.1 Clasificarea ambalajului Ambalajul reprezintă obiectul ambalării, transportării şi păstrării mărfurilor, produselor finite, materiei prime ş.a. bunuri materiale. Pentru asigurarea păstrării şi utilizării raţionale a ambalajului este necesar să să organizeze perfectarea documentară la timp a mişcării şi păstrării lui la întreprindere. Marea diversitate a ambalajelor şi caracteristicile unora dintre ele face necesară clasificarea lor după mai multe criterii[18,p.175] 1. După natura meterialului din care sunt confecţionate se disting:  din lemn, ce includ butoaie pentru lichide, pentru marfă uscată, bacuri lăzi şi fanere.  de pânză, plasă şi rogojină, ce includ saci pentru zahăr şi produse de panificaţie,  de metal, includ lăzi butoaie, bacuri, coşuri,  polimerice, includ lăzi, butoaie, saci peliculă,  de carton, includ lăzi, cutii, saci de hîrtie,  de sticlă, includ sticle şi borcane,  containere pentru legume şi fructe. 2. După provenienţă ambalajele pot fi:  indigene (de pe loc)  din import 3. După posibilitatea de utilizare:  recuperabile  nerecuperabile 23

4. După modul, durata de funcţionare utilă şi valoarea unitară a ambalajelor avem: 

ambalaje incluse în categoria mijloacelor fixe, ce sînt utilizate de mai

multe ori (cisterne) 

ambalaje de natura mijloacelor circulante incluse în categoria obiectelor

de mică valoare şi scurtă durată şi materialelor de ambalat. 5. După modalitatea de facturare şi decontare, ambalajele pot fi: 

facturate aparte de mărfuri -ce circulă prin restituire către furnizori



nefacturate –cele ambalaje care sunt incluse în preţul mărfii. Ambalajul de unică folosinţă utilizat în procesul de producţie este inclus

în categoria meterialelor, iar în comerţ în categoria mărfurilor. La ambalaj deasemenea se referă materialele şi accesoriile destinate fabricării ca: piese pentru asamblarea lăzilor, cercuri pentru butoaie, mijloace de acoperire ca capace din plută şi polietilenă. 5.2 Evidenţa ambalajului ţinută de persoanele cu răspundere materială. Persoanele cu răspundere materială sunt obligate să ţină evidenţa operativă a circulaţiei ambalajului în Registre speciale pe secţiuni diferite: ambalaje de lemn, carton, metal, masă plastică, fară divizare pe calităţi. Sacii se evidenţiază aparte pentru produsele de panificaţie, de zahăr, iar în cadrul acestor grupe: pe tipuri de rezistenţă şi pe categorii. Evidenţa ambalajului are loc în UCA şi UAP în etalon natural şi valoric, în „Borderoul de circulaţie a ambalajelor”, care se află pe verso la „Raportului marfar al gestionarului”.

24

În caz de existenţă a mai multor tipuri de ambalaje, evidenţa se ţine în acelaşi document numai pe foi diferite prezentate împreună cu „Raportul marfar”. La întreprinderile cu ridicata şi la depozitele de achiziţie, evidenţa cantitativă se efectuează în Cartea marfară sau în „fişele speciale”. La depozitele de legume şi fructe evidenţa operativă a circulaţiei ambalajului se ţine în „cărţi speciale” pe fiecare tip de ambalaj în baza documentelor primare de intrare, ieşire şi sold. La depozitele întreprinderilor de producţie (vinicolă, de conserve, de panificaţie), evidenţa cantitativă se efectuează în „fişe”, iar a butoaielor în „jurnalul circulaţiei butoaielor”. Persoanele cu răspundere materială înregistrează operaţiile de intrare şi ieşire a ambalajului în borderouri, cartele, raporturi de producţie în ziua efectuării acestor operaţii şi determină la sfîrşitul zilei soldul. Pentru ambalajele care se află la UCA datele privind circulaţia lor se înscrie pe total în perioada de Dare se Seamă, iar la depozitele de legume şi fructe stocul se determină zilnic în „cartea evidenţei cantitative a intrărilor şi ieşirilor de ambalaje”. După finalizarea înregistrărilor în această carte toate documentele primare se transmit în contabilitate în termenele stabilite însoţite de „Raportul gestionarului de marfă” în UCA, „Raportul asupra alimentaţiei publice” sau „Raportul de circulaţie a mărfurilor şi ambalajului la depozit” în UCR sau în cele de achiziţie. Persoana cu răspundere materială ale punctelor de recepţie a ambalajului din sticlă de la populaţie în „raportul marfar” reflectă valoarea ambalajului în coloana „mărfuri” iar în coloana „ambalaj” se indică valoarea lăzilor,

25

containerilor ce sunt destinate pentru păstrarea şi transportarea ambalajului din sticlă. Ambalajul în care este ambalată marfa şi care se eliberează cumpărătorilor (sticle, borcane) cît şi cel ce este colectat gol de la populaţie se evidenţiază ca marfă. Iar sticlele primite de la depozitele angro şi întreprinderi cu amănuntul se evidenţiază ca ambalaj. Ambalajul utilizat ce trebuie restituit furnizorilor în raportul marfar se indică aparte la intrări, ieşiri şi sold în coloana „ambalaj”. Lucrătorii contabilităţii trebuie să controleze sistematic corectitudinea înregitrsărilor efectuate de persoane cu răspundere materială în „Registru” sau „Cartea de evidenţă cantitativă a ambalajului”. La finele lunii sau cînd are loc inventarierea se verifică datele contabile cu datele persoanelor cu răspundere materială: intrările, ieşirile şi calcularea soldului. Evidenţa analitică a circulaţiei ambalajului în contabilitatea UCA şi Alimentaţia publică se ţine în etalon valoric, iar la locul păstrării de către persoanele cu răspundere materială în „Jurnalul Order” şi „borderoul de circulaţie a mărfurilor şi ambalajului” atît valoric cît şi cantitativ. Pe verso al raportului gestionarului ambalajul se evidenţiază în expresie naturală şi valorică. 5.3. Perfectarea documentelor la intrarea şi ieşirea ambalajului. Recepţia cantitativă şi calitativă a ambalajului gol şi cu mărfuri trebuie să se efectuieze potrivit regulilor de recepţie a producţiei şi mărfurilor. Ambalajul intrat la întreprindere împreună cu mărfurile trebuie perfectat prin aceleaşi documente cu care este perfectată documentar recepţia mărfurilor în funcţie de sursele de intrare şi anume: factura fiscală, certificat de calitate, act de recepţie, procesele verbale comerciale ş.a.

26

Persoana cu răspundere materială la recepţia mărfurilor ambalate trebuie să verifice: 1.

Corespunderea cantităţii efective intrate de ambalaje cu cantitatea stabilită în documentele de însoţire.

2.

Existenţa şi corectitudinea marcării şi corespunderea acesteia cu cerinţele standardelor sau contractelor.

3.

Corespunderea calităţii ambalajului cu cerinţele standardelor sau contractului indicate în documentele de însoţire.

4. Corespunderea preţului indicat în documentele de însoţire de la furnizor cu preţul din contract. Ambalajul intrat care nu asigură păstrarea mărfurilor poate fi reflectat la intrări ca material de ambalat potrivit actului întocmit de comisia numită de conducătorul întreprinderii. În baza aceluiaşi Proces verbal se reflectă la intrări şi ambalajul care nu este înregistrat în documentele de însoţire de la furnizor. Eliberarea ambalajului se perfectează cu aceleaşi tipuri de documente cu care se documentează ieşirea mărfurilor (factura fiscală, certificat de calitate ş.a). 5.4 Contabilitatea ambalajului Pentru contabilitatea operaţiilor cu ambalajele se utilizează contul 217.6 „Ambalaj cu marfă şi gol”. În debit se înregistrează intrarea ambalajelor în gestiune, iar în credit costul ambalajelor vîndute şi alte ieşiri. Soldul final al contului 217.6 „Ambalaj cu marfă şi gol” este debitor şi caracterizează stocul ambalajelor funcţionabile la preţuri de achiziţie aflate la dispoziţia întreprinderii. Intrarea ambalajelor în patrimoniu de la diferiţi furnizori împreună cu mărfurile la valoarea de achiziţie fără TVA, se înregistrează astfel: Dt 217.6 Ct 521„Datorii comerciale curente” 27

TVA inclusă în valoarea ambalajelor reflectată în factura fiscală într-un rînd separat devine deductibilă pentru suma TVA. Ambalajele ce nu se vor returna ulterior furnizorului, deoarece sunt destinate vînzării către populaţie, li se calculează preţul de vînzare cu amănuntul cu însumarea adaosului comercial. Încasările din vînzarea ambalajelor se înregistrează ca venituri din vînzarea altor active curente. Ambalajele deteriorate sau nefuncţionabile sînt apreciate drept pierderi operaţionale şi sunt consemnate într-un proces verbal. Cheltuieli ce ţin de repararea, întreţinerea şi operarea ambalajelor în conformitate cu SNC, se evidenţiază în contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operaţională”. Astfel în componenţa acestora se atribuie: -

pentru saci, diferenţele de preţ condiţionate de diminuarea calităţii şi

categoriei, în procesul utilizării. -

pentru ambalajele de lemn, cheltuieli legate de reparaţie şi întreţinere.

-

pentru ambalajele de natura mijloacelor fixe, uzura calculată, cheltuieli

privin d reparaţia şi întreţinerea acestora, precum şi cheltuieli de manipulare şi recuperare a lor. La vînzarea ambalajelor ca şi pentru toate bunurile destinate comercializării, preţurile se negociază. În scopul asigurării recuperabilităţii ambalajelor livrate se utilizează preţurile de gaj la formarea cărora se i-au în consideraţie preţurile de achiziţie. Deoarece acest tip de ambalaj are o participare multiplă în circulaţia mărfurilor nu-i cazul de a separa de fiecare dată suma TVA inclusă în preţ.

28

6.Rolul inventarierei mărfurilor în unitățile de comerț 6.1 Inventarierea stocurilor de mărfuri. În conformitate cu art.2 al Legii Contabilităţii, inventarierea reprezintă controlul şi autentificarea documentară a existenţei şi situaţiei bunurilor materiale. Sarcinile de bază ale inventarierii sunt:[13]  stabilirea existenţei efective a bunurilor,  controlul asupra integrităţii activelor prin compararea existenţei efective cu datele contabilităţii, - stabilirea bunurilor care parţial şi-au pierdur calitatea, stilul şi s-au învechit,  depistarea bunurilor neutilizate în scopul vînzării lor ulterioare,  verificarea respectări iregulilor şi condiţiilor de păstrare a bunurilor,  -verificarea realităţii valorii de bilanţ a activelor. Periodicitatea şi numărul inventarierilor se stabilesc de conducătorul întreprinderii de Comerţ. Prin intermediul „deciziei/ordinului de inventariere” emise de conducător, se formează şi se aprobă componenţa comisiei de inventariere. În componenţa comisiei se includ: contabilul-şef sau alt contabil, conducătorii subdiviziunii structurale, managerii pe vînzări, merketologi. Pentru executarea inventarierii contabilitatea verifică toate documentele privind primirea şi vînzarea mărfurilor şi stabileşte soldul mărfurilor la depozit conform datelor contabile pe fiecare unitate de marfă. Comisia de inventariere sigilează la început toate intrările în depozit şi încăperi supuse inventarierii, întocmindu-se „proces verbal de sigilare”. Se solicită de la gestionar „Raportul de gestiune” pe ultima perioadă de activitate, cu raportul, gestionarul prezintă o „Recipisă” prin care confirmă faptul că gestionează sau nu bunuri şi în alte locuri de depozitare. Are sau nu plusuri sau lipsuri în gestiune despre care are cunoştinţă, are bunuri care trebuie expediate, a primit sau a eliberat mărfuri fără document, ş.a. 29

În ordinul de inventariere se indică termenul de efectuare a inventarierii. Înventarierea se face în prezenţa obligatorie a persoanelor cu răspundere materială. Înventarierea în UCA presupune verificarea existenţei numerarului în casă, în acest caz se întocmeşte procesul verbal de inventariere a numerarului. Înventarierea se execută în locurile de păstrare a mărfurilor prin numărare, cîntărire şi măsurarea fiecărui tip de marfă. După încheierea zilei de muncă se sigilează încăperea unde se efectuează inventarierea. Mărfurile aprovizionate în perioada de inventariere se recepţionează de gestionar în prezenţa comisiei şi se înregistrează imediat după finalizarea inventarierii. Pe fiecare document ce însoţeşte mărfurile primite, preşedintele comisiei înscrie „primite după inventariere”, pune data şi semnătura. Eliberarea mărfurilor din depozit nu se efectuează pînă la încheierea inventarierii. Denumirea bunurilor inventariate se reflectă în lista de inventariere în unităţile de măsură luate la evidenţă. Listele de inventariere şi balanţa de verificare a rezultatelor inventarierii servesc ca documente pentru stabilirea lipsurilor şi plusurilor de bunuri prin preluarea din listele de inventariere numai a poziţiilor cu diferenţe. Listele de inventariere se întocmesc în 3 exemplare, iar în cazul predării-primirii în 5 exemplare. Corectările în liste se semnează de către toţi membrii comisiei de inventariere şi de gestionari. Ultimile rînduri necompletate ale listei de inventariere se barează. Bunurile ce aparţin altor întreprinderi se inventariază şi se întocmesc liste de inventariere separate, iar proprietarul mărfurilor urmează să comunice exactitatea datelor. Imediat după inventariere pînă la deschiderea gestiunii se va proceda la un control de verificare prin sondaj (pentru confirmarea exactităţii) a mărfurilor de către comisia de control a inventarierii în prezenţa comisie de inventariere şi a gestionarului. Se verifică bunurile care au o întrebuinţare mai 30

ridicată şi cele cu valoare mare. Datele controlului de verificare se înregistrează în proces verbal de verificare a inventariere. După finalizarea inventarierii gestionarul prezintă o recipisă, prin care confirmă că inventarierea şi înregistrarea bunurilor în listele de inventar s-au executat în prezenţa sa şi nu are obiecţii faţă de comisie şi de modul de executare. 6.2 Contabilitatea diferenţelor constatate la inventarierea mărfurilor. Rezultatele inventarierii se stabilesc prin contrapunerea datelor în lista de inventar cu cele din evidenţa analitică şi contabilă. Diferenţele depistate la inventariere se reglementează în felul următor: - plusurile de mărfuri şi diferenţele valorice în urma compensării lipsurilor cu plusuri se înregistrează la majorarea veniturilor.  lipsurile de mărfuri se trec la cheltuielile perioadei, 

lipsurile de mărfuri ce depăşesc normele de perisabilitate naturală se reflectă în contul persoanei vinovate la preţurile de piaţă în momentul depistării lipsurilor,



în caz cînd nu sunt stabilite persoane vinovate, pierderile peste normă se trec la cheltuielile perioadei.

În cazul cînd lipsurile din gestiune nu sunt considerate infracţiuni, se compensează lipsurile cu plusurile constatate, dacă există riscul de confuzie între sortimente sau alte pricini. Normele de perisabilitate se aplică doar în cazul determinării lipsurilor efective pe categorii de mărfuri la care s-au constatat lipsuri. Normele se aplică nu automat tuturor mărfurilor, ci doar celor ce li se aplică normele de perisabilitate. Rezulatatele inventarierii se înscriu după confirmarea de către contabilitate a soldurilor scriptice într-un proces verbal. Rezultatele inventarierii se înregistrează în contabilitate în termen de cel mult 5 zile de la data luării deciziei privind rezultatele inventarierii. 31

Formulele contabile ce se înregistrează la stabilirea rezultatelor inventarierii le stabilim în următorul tabel: Nr. Conţinutul operaţiilor economice

Formula contabilă Dt Ct 217 612

1.

S-au stabilit surplusuri de mărfuri

2.

Se înregistrează ad.com. aferent mărfurilor stabilite ca 217

831

surplusuri 3.

Se înregistrează lipsurile de mărfuri în limita normelor 712

217

4.

de perisabilitate naturală Se restabileşte suma TVA aferentă mărfurilor

713

534

lipsă în limita normelor de perisabilitate 5.

Se decontează diferenţa valorică de preţ la mărfurile

712

217

6.

supuse compensării Se înregistrează lipsurile înafara normei de

714

217

7.

perisabilitate Se impun

226

612

8.

persoanele vinovate Se calculează ad.com. la lipsuri

226

612

9.

Se calculează TVA la lipsurile impuse gestionarului

226

534

10.

Se recuperează lipsurile de către gestionar cu plată în 241

226

lipsurile

constatate

către

numerar 11.

Se recuperează lipsurile de către gestionar cu reţinere 531

226

12.

din salariu Se decontează lipsurile

723

217

712

217

pe

motivul

calamităţilor naturale 13.

Se decontează mărfurile defectate sau alterate în cadrul păstrării.

32