Purtarea Măștii de Protecție, percepută ca o schimbare socială

Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași Facultatea de ”Filosofie și Științe Social-Politice” Specializarea : Resurse Umane Disciplina: Sociologia schimbării sociale Student : Săicu Sabina Diana, an III, gr. 2

Purtarea măștii de protecție În cadrul acestui referat, am ales să tratez o schimbare socială de actualitate, survenită drept efect al pandemiei Covid 19, pandemie ce și-a pus accentul sever asupra planetei, aducând modificări drastice în toate sectoarele de activitate, în viețile private ale oamenilor și nu numai. Este

vorba despre schimbarea socială reprezentată de purtarea măștii de

protecție, cauzată de restricțiile de prevenire a răspândirii virusului Covid 19 1. Contextualizare : Schimbarea socială reprezentată de purtarea măștii de protecție, cauzată de restricțiile de prevenire a răspândirii virusului Covid 19, se încadrează în modelul macrosocial de analiză fiind o schimbare ce a adus modificări atât la nivel regional, național, cât și la nivel global, fiind vorba de o pandemie a căror efecte s-a revărsat asupra întregului glob. Pentru prima dată în istorie, purtarea măștii de protecție a apărut acum 100 de ani, în timpul gripei spaniole, una dintre cele mai violente pandemii din istorie, cu scop identic ca cel de astăzi, acela de a proteja purtătorul de contaminarea cu virusul și totodată de a nu îl transmite în cazul în care acesta îl deține. (Crețulescu, 2020) Făcând referire la prezent și mai exact strict către România, purtarea măștii a apărut drept o reglementare odată cu instituirea stării de urgență la data de 14.03.2020, care a ținut 2 luni, timp în care cetățenilor nu numai că le-a fost adusă la cunosțiință obligativitatea purtării măștii atât în spațiile închise, cât și în aer liber, dar le-au fost îngrădite multe alte dreptruri, făcându-și apariția totodată necesitatea completării unui model de declarație pe proprie răspundere în orice scop s-ar fi intenționat ieșirea din locuință. (Ministerul afacerilor interne, 2020) Stare de urgență a fost urmată de o lungă perioadă de stare de alertă, începând cu data de 14.05.2020, prelungindu-se constant cu încă 30 de zile de la debutul acesteia, continuând chiar și până astăzi, timp în care populația României, indiferent de regiune s-a confruntat cu obligativitatea purtării măștii corect, acoperind atât nasul cât și gura, în spațiile publice închise, deschise, în spațiile comericale și în transportul în comun. (Ministerul afacerilor interne, 2020)

2. Teoria aferentă schimbării sociale : Schimbarea socială reprezentată de purtarea măștii, analizând concepția lui Parsons, se poate încadra ca fiind o schimbarea socială ce sugerează o tulburare socială, o anomalie a cursului firesc al lucrurilor, situație ce tulbură România de o consistentă perioadă de timp și ce a devenit pentru mulți o parte din noua față a lumii normale, în contextul pandemic în care ne aflăm, afectând interacțiunile sociale și cursul firesc al comunicării naturale, percepțiile și părtinirile noastre sociale. ( The social systhem, 1951, Apud Gavriluță) Purtarea măștii drept schimbare socială, se încadrează în teoria funcționalistă, deoarece funcționalismul pune accentul pe ordinea socială, care se manifestă în respectiva societate, iar implementarea condiției obligativității de a purta mască, este văzută drept un comportament deviant al societății care modifică ordinea socială existentă. Astfel această schimbare socială este văzută drept o disfuncție socială, întrucât duce la modificări ale societății, creând probleme sociale și afectând toate sistemele societății. (Sociologia schimbării sociale, Gavriluță) Din perspectivă funcționalistă, schimbarea socială pare un fenomen de patologie socială, iar pandemia covid 19 în sine, împreună cu urmarea acesteia de a constrânge popoulația către schimbarea socială a momentului, de a purta masca de protecție, este văzută de către prof. univ. dr. Mihaela Miroiu, titular al cursului de ”idologii politice contemporane” la SNSPA, drept o ”pandemie care s-a transformat într-o patologie socială” din cauză că această barieră a schimbării sociale a influențat progresul nesiguranței omenirii, iar purtarea măștii de protecție a contribuit la o așa numită ”dezumanizare” a societății prin scăderea gradului de empatie, întrucât lipsa sesizării unui chip în jurul nostru a constituit implementarea unor stări anxioase. (Dogiu, 2020) 3. Actorii sociali implicați și afectați de schimbarea socială : În conformitate cu publicațiile privind instituirea obligativității purtării măștii de protecție, de pe Portalul Legistlativ Român, se poate deduce că actorii social instituționali implicați în procesul acestei schimbări sociale sunt Ministerul Sănătății

și Ministerul

Afacerilor Interne. ( Rusu, 2015 & Portalul legislativ, 2020) Actorii sociali colectivi afectați de această schimbare socială sunt reprezentați de întreaga populație a României, care a fost nevoită să poarte masca de protecție, în ultimul an. Actori sociali afectați se pot numi și acele persoane care din motive diverse de sănătate nu pot purta masca de protecție, devenind involuntar victima excluziunii sociale, sau ținte de judecată pentru că nu poartă mască. ( Helen-Mari van der Westhuizen et al., 2020)

Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași Facultatea de ”Fiolosofie și Științe Social-Politice” Specializarea : Resurse Umane Student : Săicu Sabina Diana, an III, gr. 2

”Un sondaj privind drepturile persoanelor cu dizabilități din Marea Britanie a constatat că apropae 70% dintre persoanele cu dizabilități declară teama judecății pentru că nu poartă măști” ( Helen-Mari van der Westhuizen et al., 2020) 4. Semnificația schimbării sociale : Schimbarea socială reprezentată de purtarea măștii de protecție, respectiv masca de protecție în sine, reprezintă simbolul pandemiei Covid 19. Prin intermediul acestei schimbări sociale, oamenii sunt martorii unei file ce se va remarca în istorie prin aportul său. Astăzi măștile de protecție au devenit un lucru atipic, fără de care nu putem părăsi locuința, sunt mai importante chiar decât cheile, portofelul sau telefonul, deoarece fără acestea din urmă, libera circulație este permisă, dar fără masca de protecție nu. Semnificația acestei schimbări sociale, constă în responsabilitatea, efortul și sacrificile făcute de populație, ca prin purtarea măștilor de protecție să se contribuie la reducerea transmiterii virusului asupra comunității, cu speranța ca în cele din urmă, lumea să revină la viața de dinaintea pandemiei, în care persoanele își etalu zâmbetul și nu masca semnată de vreun renumit designer. 5. Modificarea structurii sociale : Modificările apărute în structura socială a României, din cauza acestei schimbări sociale, sau revărsat, în general, asupra majorității sistemelor statului, respectiv asupra sistemului instituțional, educațional, dar mai ales asupra celui

social prin prisma

modificărilor apărute în sistemul legislativ. (legea nr 55/2020 cu privire la obligativitatea purtării măștii de protecție și respectarea condițiilor de igienă.) Dacă este să tratăm influența purtării măștii asupra sistemului social, se poate afirma că a dat curs unor drastice modificări, întrucât obligativitatea purtării măștii de protecție a afectat vizibil comunicarea interumană și interacțiunea dintre semeni, deoarece expresiile faciale au un rol deosebit de important în comunicarea interpersonală. Totodată purtarea măștii a condus la reticența oamenilor de a mai participa la diverse evenimente atât din cauza incomodității produse de purtarea măștii, cât și din cauza temerilor legate de virusul covid 19, producând abateri de la cursul firesc al lucrurilor. (Sistem social : concept, elemente, teorii, exemple) 6. Factorii care au determinat apariția schimbării sociale :

Schimbarea socială reprezentată de purtarea măștii de protecție a fost determinată de o serie de factori naturali, aceștia implică diverse modificări ce se întâmplă în natură, a căror repercursiuni implică adaptări și schimbări ale populației, spre exemplu apariția unui virus periculos pentru societate, precum covid 19, a reprezentat factorul natural de implementare al schimbării sociale prin îmbrățișarea portului măștii de protecție drept o strategie de supraviețuire și apărare în fața temutului virus, care timp de o perioadă îndelungată a devenit un stil de viață. (Sociologia schimbării sociale, Gavriluță) Purtarea măștii de protecție are la bază și factori de natură socială prin formulele normative care au apărut și totodată s-au impus în societate cu privire la această schimbare socială, făcând referire la regulile legate de obligativitatea purătii măștii de protecție. (Sociologia schimbării sociale, Gavriluță) Un alt factor ce a stat la baza acestei schimbări sociale, este insuși acțiunea umană, reprezentată prin acceptarea și punerea în practică de a purta constant mască. (Sociologia schimbării sociale, Gavriluță) 7. Efectele produse de schimbarea socială în rândul comunităților : La drept vorbind această schimare socială, a produs numeroase efecte, ce-i drept majoritatea dau spre o preponderență negativă, dar luând în considerare că întocmai schimbarea socială a purtării măștii de protecție este însuși produsul unei pandemii globale ce s-a manifestat prin pierderea multor vieți omenești, parcă se găsește o justificare. Ca efect pozitiv al purtării măștii, evidențiez situația actuală a României din punct de vedere epidemiologic,care se arată a avea un demers oarecum înfloritor în ceea ce privește reducerea numărului de îmbolnăviri Sars Cov 2, deci se poate spune că și purtarea măștilor a avut o importantă influență spre îndeplinirea acestui rezultat, deoarece în tot acest timp a contribuit la împiedicarea răspândirii virusului. Un alt efect pozitiv al purtării măștilor, îl constiutie sentimentul de siguranță pe care îl produce persoanelor, întrucât acestea creează impresia că îți aduce un plus de protecție și în acest mod sugerează idee pericolului redus de infectare. Cât despre lista cu efecte negative, se amintește pentru început așa numitul ”freaky show” național, în traducere ”un carnaval al ciudaților”. Foarte multe persoane atribuiau măștii de protecție o imagine conexă cu tot ce înseamnă boală, intervenție chirurgicală, zone contaminate, viruși, ceea ce a stârnit în același ritm cu schimarea socială, o propagandă a unor stări de anxietate în rândul oamenilor, care au privit această schimabre socială drept o catastrofă, menită să ascundă chipurile oamenilor și să prezinte un aspect al clonării, care parcă ne transpune într-un viitor incert și anxios. ( Panaite, 2020)

Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași Facultatea de ”Fiolosofie și Științe Social-Politice” Specializarea : Resurse Umane Student : Săicu Sabina Diana, an III, gr. 2

Un alt efect negativ al purtării măștii, îl reprezintă influența pe care acestea le au asupra comunicării, luând în calcul că expresiile faciale sunt foarte importante în procesul de comunicare, purtarea măștii stârnește probleme de înțelegere între emițător și receptor. Purtarea măștii de protecție, din nefericire, determină grave probleme la niveul pielii faciale în rândul persoanelor cu un pH al pielii mai sensibil. Indiferent de materialul din care sunt fabricate măștile de protecție, din cauza căldurii și umidității apărută în jurul gurii. . (Rmn Diagnostica, 2020) Dificultatea recunoașterii faciale este un alt efect negativ al purtării măștii, întrucât poate crea oportunități pentru persoanele dornice să-și ascundă identitatea din motive diverse, unele ce țin de încălcarea legii. CNN publică că atât în SUA, cât și în Europa de Vest au crescut numărul de infracțiuni al căror autori erau mascați. Au existat și în România cazuri de acest gen, dar de o natură mai puțin periculoasă. Zilnic ne lovim de persoane care poartă mască atunci când nu este cazul, când se află singuri într-o încăpere, sau singuri în mașină, aceste persoane sunt și ele dornice de a-și ascunde identitatea, dar nu neapărat din motive ce țin de o natură ilegală, ci din simplu fapt că simt nevoia să nu fie recunoscuți, examinați, văzuți, masca reprezentând pentru aceștia un mijloc prin care se simt mai confortabili cu ei însăși, evitând privirile celor din jur și interacțiunea cu aceștia. ( Jipa, 2020) Un ultim efect negativ, îl constituie, protestele și marșurile ”anti mască” , care au stârnit diverse manifestări în rândul cetățenilor, unele chiar de o natură mai puțin civilizată, pornind controverse legate de influența măștii a cărui pseudonim este ”botniță” și a faptului că purtarea acesteia reduce stima de sine a persoanelor în cauză. 8. Concluzii personale : În opinia mea, schimbarea socială reprezentată de purtarea măștii de protecție este un moment dificil prin care populația este nevoită să treacă, mai ales din cauza faptului că această schimbare survine ca efect al unei pandemii de mari proporții care a tulburat lumea în ultimul an. Purtarea măștii a fost diferit percepută, inițial a fost considerată drept ceva nou, interesant, o modă, adoptată de toată lumea, ulterior purtarea acesteia a adus multiple nemulțumiri în rândul populației. În concluzie, această schimbare a apărut ca ceva elementar, necesar, care deși a creat multiple controverse, creionând o lume total diferită de ceea ce s-a prezentat până acum, ilustrând parcă o fărâmă din ceea ce poate reprezenta viitorul, a contribuit la diminuarea

răspândirii temutului virus al momentului și probabil a trezit în rândul populației un sentiment de conștientizare legat de acțiunile săvârșite zi de zi. 9. Bibliografie : 1. Crețulescu, V. (2020). Cruzimea crizei Spaniole. Epidemiile în istorie | Cruzimea Gripei Spaniole (1918-1920) – Vladimir Creţulescu – UniBuc 2. Dogiu, I. (2020). Talibanizarea și patologia social. De ce și pe cine urâm? Ce e

sexomarxismul? Talibanizarea și patologia socială. De ce si pe cine urâm? Ce e sexomarxismul? Interviu (SpotMedia.ro) | România | DW | 30.06.2020 3. Gavriluță, Cristina. Sociologia schimbării sociale, - suport de curs – 4. Helen-Mari van der Westhuizen et al.(2020) Socio-cultural reflections on face coverings must not ignore the negative consequences | The BMJ . 5. Jipa, A. (2020). Viitorul fără față. Ce probleme va aduce purtarea măștilor de

protecție după trecere epidemiei de coroavirus și ce spun criminologii. Viitorul fără faţă. Ce probleme va aduce purtarea măştilor de protecţie după trecerea epidemiei de coronavirus şi ce spun criminologii (mediafax.ro) 6. Ministerul afacerilor interne. (2020). Utile – MINISTERUL AFACERILOR

INTERNE (gov.ro) 7. Panaite, A. (2020). Principalul efect al purtării măștilor – un ”freaky show” național

Principalul efect al purtării măștilor – un „freaky show”... | PROFIT.ro 8. Portalul legislativ. (2020). ORDIN 23 20/01/2021 - Portal Legislativ (just.ro) 9. RMN diagnostică. (2020). Purtarea măștii de protecție și efectele la nivelul pielii -

RMN Diagnostica (rmn-diagnostica.ro) 10. Rusu, H.M. (2015). Sociologie, societate și societate socială. (PDF) Sociologie,

societate și schimbare socială (researchgate.net) 11. Sistem social: concept, elemente, teorii, exemple. SISTEM SOCIAL: CONCEPT,

ELEMENTE, TEORII, EXEMPLE - ŞTIINŢĂ (warbletoncouncil.org) 12. Social equilibrium | sociology | Britannica