Turismul Vitivinicol_factor Important in Dezvoltarea Viticulturii

60

Economie, Finanţe, Sociologie, Statistică

TURISMUL VITIVINICOL – FACTOR IMPORTANT ÎN DEZVOLTAREA VITICULTURII TATIANA IAŢIŞIN, doctorand, cercetător ştiinţific, IEFS Recenzent: VADIM MACARI, conferenţiar cercetător, doctor în economie, IEFS We have a beautiful country, but we live very modestly. We do not know, by ourselves, what we should promote in order to capture the attention of foreign travelers, and as well as, of local ones. One of the most effective activities of this can become tourism. A real opportunity for rural areas in Moldova is launching of development projects and to promote rural, cultural and wine tourism. Key words: rural tourism; cultural tourism; touristic product; wine tourism

Introducere Turismul, ca fenomen economic şi social, a cunoscut dezvoltări spectaculoase în cea de-a doua jumătate a sec. XX. După cum afirma M. P. Deborg „turismul reprezintă acţiunea, dorinţa, arta de a călători pentru propria plăcere”. În 1880 E-Guy Frenler preciza că „turismul, în sensul modern al cuvântului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cunoaşterea necesităţii de refacere a sănătăţii şi schimbare a mediului înconjurător, cultivarea sentimentului pentru frumuseţele naturii, ca rezultat al dezvoltării comerţului, industriei, precum al perfecţionării mijloacelor de transport”. Pentru multe ţări din lume turismul a devenit una din cele mai importante, profitabile şi prospere ramuri ale economiei. Dezvoltarea turismului internaţional este condiţionată de scopul pe care şi-l propune turistul, dorind vizitarea unei anumite ţări sau a unei anumite destinaţii turistice. Din acest considerent, ţările de destinaţie turistică promovează acele obiective turistice sau acele valori culturalturistice, care sunt recunoscute pe plan mondial şi reprezintă cartea de vizită a ţării respective. Conţinutul de bază Importanţa economică, socială şi politică a turismului, contribuţia sa la dezvoltarea economiei naţionale în ansamblu a determinat faptul de a efectua un studiu privind posibilitatea de evaluare şi folosire a resurselor turistice din Moldova la atragerea turiştilor străini. Atenţia acordată turismului se justifică, în toate ţările, prin faptul că, pe plan economic, el creează venit naţional, participă la echilibrarea balanţei de plăţi externe, iar pe plan social creează noi locuri de muncă, contribuie la diminuarea şomajului. Concepţia în dezvoltarea turismului presupune valorificarea, în totalitate, a resurselor turistice naturale şi antropice din Moldova, iar activitatea de turism trebuie orientată spre satisfacerea cerinţelor şi preferinţelor turiştilor interni şi străini. Politica de dezvoltare durabilă a turismului trebuie concepută prin diversificarea formelor de turism şi adaptarea ofertei la cerinţele cererii interne şi internaţionale, transformarea turismului într-o activitate complexă, economică şi socială, într-un turism civilizat, competitiv. De aceea pentru relansarea turismului trebuie de examinat componentele de bază care stau la formarea potenţialului turistic:  componenta naturală, reprezentată prin peisaje spectaculoase, configuraţia variată a reliefului, condiţiile climatice favorabile.  componenţa antropică, reprezentată prin monumente şi obiecte de artă, muzee, elemente de etnografie şi folclor, realizări actuale de prestigiu.  infrastructură, reprezentată de complexe hoteliere, instituţii de alimentaţie publică, transport, agrement. Aceste trei componente constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice naţionale, şi implicit premise de bază ale desfăşurării unei activităţi turistice intense. Făcând o concluzie la cele expuse potenţialul turistic poate fi alcătuit din resurse turistice naturale, resurse turistice antropice, infrastructură, factorul uman, a căror valorificare, pe fondul unor amenajări complexe, poate determina o activitate de turism şi includerea acestui teritoriu în circuitul turistic intern şi internaţional. Care ar fi soluţia pentru Moldova? Republica Moldova, ca destinaţie turistică relativ nouă, este puţin cunoscută pe piaţa turismului internaţional. Acest fapt influenţează negativ asupra balanţei schimbului de turişti şi, ca urmare, turismul emiţător prevalează asupra turismului receptor. “Produsul turistic” al ţării reprezintă o combinaţie complexă de medii naturale şi medii create de om, mănăstiri vechi, păduri liniştite, dealuri nesfârşite, cer prielnic şi soare prietenos, ceea ce oferă un farmec special acestei ţări. Caracterizând turismul după formele sale funcţionale, cea mai oportună formă care poate fi utilizată

61

ANALELE INSTITUTULUI DE ECONOMIE, FINANŢE ŞI STATISTICĂ

la dezvoltarea turismului receptor este turismul vitivinicol cu toată infrastructura întreprinderilor vinicole, participante la formarea zonelor şi traseelor turistice. Aici turiştii au posibilitatea de a studia tehnologia de producere a vinurilor, a urmări îmbutelierea lui şi a degusta produsul finit. Vinotecile, centrele de expoziţii, sălile de degustare, cramele subterane, diversitatea producţiei de vinuri: spumant, divinuri, balsamuri, vinuri aromatizate reprezintă un potenţial deosebit pentru promovarea turismului vitivinicol şi oferă vizitatorilor şanse de a-şi alege rutele preferate. Dezvoltarea acestei forme de turism va repune produsul turistic vitivinicol al Republicii Moldova la justa sa valoare în circuitul turistic internaţional. Mediul turistic reprezentat de agenţii economici specializaţi în producerea vinului, cum ar fi întreprinderile vinicole de la Cricova, Cojuşna, Mileştii-Mici etc., care dispun de săli de degustare şi posibilitate de organizare a excursiilor, pot condiţiona un impuls sporit la dezvoltarea turismului receptor, dacă colaborarea acestora cu agenţiile de turism ar fi organizată în condiţii reciproc avantajoase [4]. Moldova este recunoscută pe plan mondial ca ţară vitivinicolă dezvoltată. Cultura viţei de vie pe meleagul moldav cunoaşte o istorie de veacuri. Cultivarea viţei de vie îşi are începutul încă din anul 2800 î.e.n. Producerea vinului în Moldova a acumulat o experienţă de veacuri venită de la traci, daci, greci, romani, francezi ş. a. În scopul dezvoltării şi promovării turismului vitivinicol ca una din formele prioritare ale turismului şi ca instrument de recunoaştere a Moldovei pe plan internaţional, Guvernul a aprobat Programului Naţional „Drumul Vinului în Moldova” nr. 700 din 24.05.2004, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, № 88-90 de la 04.06.2004. Scopul şi obiectivele acestui program sunt: - promovarea pe plan internaţional, Moldova ca destinaţie turistică vitivinicolă; - stabilirea legăturii între sectorul turistic şi vitivinicol; - amplificarea potenţialului economic şi valorificarea potenţialului uman din mediul rural; - îmbunătăţirea rentabilităţii întreprinderilor vinicole şi agenţilor economici ce practică activitatea de turism; - protejarea, conservarea, dezvoltarea patrimoniului naţional de valoare turistică şi valorificarea lui la nivel competitiv; - extinderea procesului de conştientizare a importanţei dezvoltări a turismului vitivinicol. Programul „Drumul vinului în Moldova” include 7 trasee turistice. Unul din importante evenimente cu potenţial turistic major este şi Ziua Naţională a Vinului, desfăşurată în luna octombrie, care atrage anual mii de vizitatori din străinătate. În prezent, Republica Moldova dispune de 145 mii ha plantaţii viticole, dintre care 133 pe rod, în 2003 suprafaţa plantaţiilor viticole a constituit 149 mii ha, dintre care pe rod 143 mii ha Figura 1. Condiţiile climaterice caracteristice şi relieful ei specific creează condiţii unice de cultivare a viţei de vie. Conform condiţiilor climaterice Moldova se împarte în 4 zone vitivinicole: Centrală, Sud-Estică, Sudică şi Nordică. 180 170 160 150 140 130

149 143

146

148

150

138

140

140

2004

2005

2006

150

150

149

138

137

136

133

2007

2008

2009

2010

120

145

110 100 90 80 2003

supraf ata totala a plantatiillor viticole, mii hectare

supraf ata plantatiilor viticole pe rod

Fig. 1. Dinamica suprafeţei totale şi pe rod a plantaţiilor viticole în Republica Moldova, în anii 2003-2010, mii ha Sursa: Elaborată de autor, conform datelor Biroului Naţional de Statistică, 2011.

În prezent, industria vinicolă mondială încadrează două categorii de ţări producătoare de vin: noi producători şi producători tradiţionali. Cei mai tari din producătorii tradiţionali sunt: Franţa, Italia şi Spania. Moldova nu se compară cu aceşti producători, însă conform datelor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, ea se consideră unul din producătorii tradiţionali care se situează printre primii zece cei mai mari exportatori de vinuri din lume şi pe locul 12 – după volumul de producţie. Aceasta permite totuşi

62

Economie, Finanţe, Sociologie, Statistică

ţării noastre să se plaseze pe plan internaţional ca ţară vinificatore de importanţă sporită. Producţia vinicolă reprezintă cca 10% din volumul total al industriei prelucrătoare. La momentul actual cca 25% din veniturile provenite din exportul Republicii Moldova sunt datorate producţiei vinicole. Moldova produce 12-15 milioane decalitri de vinuri din cele mai prestigioase soiuri europene şi autohtone. Doar 15% din întregul volum de producere a vinului se consuma în republică, 85% fiind exportat în alte ţări. Valoarea exportului producţiei vinicole se estimează la 130-150 milioane de dolari anual. În a.2009 vinurile, divinurile şi vinurile spumante din Republica Moldova au fost exportate în 43 ţări din lume, iar costul exportului a constituit 164 de milioane USD, inclusiv: ţările CSI – 129,6 milioane USD (83% din tot exportul), ţările Uniunii Europene – 4,8 milioane USD (15% din tot exportul) şi alte ţări (SUA, China, Israil şi alt.) 3,8 milioane USD (2%). Din datele prezentate în Figura 2 se poate de menţionat, că dacă în aa.2002-2005 se observă o creştere treptată a volumelor de producţie vinicolă exportată, atunci după a.2005, care a fost cel mai reuşit an de export, volumul total al exportului s-a micşorat considerabil (de 2,3 ori în anul 2007). Din toate categoriile de producţiei vinicolă exportată cel mai drastic s-a micşorat volumul exportului de vinuri de struguri îmbuteliate (de circa 4 ori), comparativ cu exportul vinurilor în vrac, divinuri, vinurilor spumante, unde micşorarea exportului a fost cu 10-15% [7].

Fig. 2. Dinamica exportului producţiei alcoolice din RM în aa.2002-2009 (mil. USD) Sursa: Elaborată de autor, conform datelor Biroului Naţional de Statistică, 2011.

Cauza principală a micşorării volumului de export a producţiei vinicole în aa.2006-2007 a fost embargoul impus de Federaţia Rusă în a.2006 referitor la importul de vinuri moldoveneşti pe teritoriul acestei ţări. În scopul promovării imaginii pozitive a vinurilor moldoveneşti pe pieţele mondiale, companiile vinicole din Republica Moldova participa la cele mai importante concursuri de vinuri şi expoziţii internaţionale, care se petrec în 15 ţări ale lumii, iar cele mai recunoscute sunt în Franţa, Germania, China, F. Rusă, Letonia, Japonia, Turcia, România, Marea Britanie şi altele. Ramura vitivinicolă şi industria turistică contribuie la atragerea unui număr cât mai mare de consumatori ai producţiei turistice vitivinicole, promovând adiţional şi toate facilităţile turistice existente în Moldova. Conform datelor statistice deţinute de Serviciul Grăniceri, numărul cetăţenilor străini care vizitează ţara în perioada desfăşurării sărbătorii tradiţionale „Ziua Naţională a Vinului” care este unul dintre evenimentele cele mai semnificative în agenda ramurii vinicole din Moldova este în continuă creştere. În anul 2011, potrivit Serviciului Grăniceri, la frontiera de stat au fost înregistrate 70 mii traversări de către cetăţeni străini. În anul 2009 frontiera de stat a Republicii Moldova a fost traversată de 33 mii străini, în anul 2010 a fost remarcat un flux de 90 mii de traversări, dintre care peste 45 mii de cetăţeni străini [6]. Un număr limitat de ţări membre ale UE sunt furnizori stabili şi, relativ, mari de turişti pentru Republica Moldova: România, Bulgaria, Germania, Italia. Fluxurile turistice de pe celelalte pieţe sunt sporadice şi inconsistente. Acest fapt se datorează numărului limitat de tranzacţii ale companiilor moldovene cu marii operatori de turism europeni, suplimentat cu o ofertă inconsistentă şi o promovare slabă a destinaţiilor turistice naţionale pe piaţa turistică naţională şi regională. Volumul încasărilor din activitatea de turism în anul 2011 constituie 860 026,3 mii lei, înregistrând o creştere faţă de anul precedent cu 21,4%.

ANALELE INSTITUTULUI DE ECONOMIE, FINANŢE ŞI STATISTICĂ

63

Turismul viticol în UE Turismul este o activitate pe care o practică în primul rând cei care şi-au asigurat, cel puţin mijloace minime de existenţă. Aceasta presupune realizarea unui anumit nivel de trai dincolo de satisfacerea căruia individul poate economisi banii necesari celorlalte nevoi fireşti: odihna refacerea şi culturalizarea. Turismul viticol este una dintre ramurile economice care a cunoscut o creştere cu repeziciune în întreaga lume. Multe regiuni au cunoscut o dezvoltare economică superioară prin promovarea unui asemenea turism, astfel că asociaţii de cultivatori şi alţi agenţi economici din turism din regiunile viticole importante au cheltuit sume semnificative de bani de-a lungul anilor pentru promovarea unui astfel de turism. Acest lucru este valabil nu doar în cazul producătorilor cu tradiţie din Europa, precum Franţa sau Italia, dar şi pentru aşa-zisele noi regiuni viticole ale lumii (Australia, Argentina, Chile). În Franţa, toate podgoriile sunt aşezate pe cursurile majore de apă (naturale sau făcute de om). Plecând de la această realitate, francezii au dezvoltat un turism viticol pe cât de ingenios şi de romantic, pe atât de bănos. Firme specializate închiriază bărci cu motor, vaporaşe, cu care poţi merge „prin spatele viilor”. Mici restaurante, standuri cu produse locale, pensiuni elegante, toate având amprenta DOC-ului vinurilor de acolo. Mai exact, vinul, notorietatea lui, a făcut să prospere şi alte sectoare. Topul celor mai populare regiuni: Bordeaux (21%), Alsacia (17%), Champagne (12%), LanguedocRoussillon (8%), Valea Ronului (6%), Valea Loarei (5%), Provence (3%) s. a. Franţa are trei zone principale unde se cultivă viţă de vie: Burgundia, Bordeaux şi Champagne. Însă mai există şi alte zone, precum cea de pe valea Rhonului, Alsacia şi Loirei. În toate aceste zone poţi să mergi în perioadele de vară-toamnă, atunci când strugurii încep să se coacă, respectiv în perioadele festivalurilor de culegere a viei şi a pregătirii vinului. Însă ai posibilitatea să mergi şi primăvara şi toamna, pentru că în aceste perioade fluxul turistic nu este chiar atât de mare. Zona viticolă Alsacia situată pe pantele joase din estul munţilor Vosges, în valea Rinului între Strasbourg şi Mulhouse, este destul de diferită faţă de alte regiuni viticole ale Franţei. La fel ca regiunea propriu zisă, cultura vinului de aici îşi are rădăcinile în tradiţia germanică, producând în mare măsură vinuri albe seci sau cu arome de fructe, printre cele mai cunoscute fiind Riesling, Sylvaner şi Gewurztraminer. Alsacia este o regiune mică, cu o istorie lungă a viticulturii datând din vremea romanilor. Aceasta asigură aproximativ 20% din producţia anuală a vinului din Franţa. Amplasarea favorabilă a regiunii Alsacia o determină să fie ideală pentru turism. Călătorii vor primi impresii de durată, nu numai datorită vinului bun, dar şi satelor alsaciene, unde timpul pare oprit: străzi pietruite înguste, case cu acoperişuri ascuţite, lămpi vechi şi multe, multe culori [1]. Concluzii Generalizând cele expuse, se poate menţiona că turismul vitivinicol reprezintă o formă de turism orientată spre vizitarea agenţilor economici vitivinicoli şi a regiunilor vinicole cu scopul de a îmbina plăcerea degustării produselor respective cu cunoaşterea stilului de viaţă local, a mediului rural şi a activităţilor culturale.

Referinţe bibliografice 1. Adevărul e în vin. Franţa. Turism vitivinicol. [Accesat 23.04.2012]. Disponibil : http://totul.md/ro/ expertitem/315.html. 2. Dezvoltare, promovarea turismului. 83 p. [Accesat 23.04.2012]. Disponibil : http://www.scribd. com/doc/ 55945845/dezvoltare-promovarea-turismului. 3. Drumul Vinului în Moldova. Departamentului Dezvoltarea Turismului al Republicii Moldova. Chişinău: SOMERSBI SRL, 2005. 42 p. ISBN 9975-9898-1-0. 4. PLATON, Nicolae. Impactul turismului viti-vinicol asupra dezvoltarii turismului receptor. In: Economica. 2007, nr. 1 (57), pp. 95-97. ISSN 1810-9136. 5. Raport privind realizarea Planului de acţiuni al Agenţiei Turismului în anul 2011. Agenţia Turismului a Republicii Moldova. 2011. 11 p. [Accesat 23.04.2012]. Disponibil : http://www. turism.gov.md/index.php?pag=rapoarte_de_activitate&id=2011&l. 6. 70 mii de cetăţeni străini au fost la Ziua Vinului şi Hramului Chişinăului. [Accesat 23.04.2012]. Disponibil : http://www.timpul.md/articol/70-mii-de-cetateni-straini-au-fost-la-ziua-vinului-sihramul-chisinaului-27947.html. 7. TARAN, Nicolae. Istoria, situaţia actuală şi perspectivele ramurii viti-vinicole în Republica Moldova. In: Buletinul Ştiinţific al Universităţii de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul. Seria Ştiinţe Economice. 2010, nr. 2 (4), pp. 16-36. ISSN 1857-2723. 8. ГЫРБУ, Cерджиу. Виноградарско-винодельческий туризм в Молдове. В: Виноградарство и Виноделие в Молдове. 2009, № 1 (19), сс. 28-30. ISSN 1857-1123.