MARILENA LASCAR LILIANA PAICU
'
VARIANTA ...., RAP IDA de pregiitire
A ESEULUI pentru bacalaureat
~ Grup Editorial
MvQ ·2~~~
ARGUMENT
Redactori: Diana Marin-Caea Tehnoredactor: Vasile Ardeleanu Coperta: Alexa ndru D a~
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LASCAR, MARILENA Varianta rapidii de pregatire a Eseului pentru bacalaureat I Marilena Lascar, Liliana Paicu. - Bucure~ti : Art, 2013 ISBN 978-973-124-870-7 I. Paicu, Liliana 821.135.1.09-4(075.35) 371.278.9:373.5
Toate drepturile asupra acestei lucrari sunt rezervate Editurii Art. Nicio parte a acestei lucriiri nu poate fi reprodusa, stocata ori transmisa, sub nicio forma (electronic, mecanic, fotocopiere, inregistrare sau altfel), fara acordul prealabil scris al Editurii Art. © Editura ART, 2014
Lucrarea de fata reprezinta un deiners esentializat, care le ofera elevilor aflati in pragul examenului de bacalaureat posibilitatea de a realiza, intr-o maniera rapida ~i eficienta, recapitularea textelor literare prevazute in programa. Concret, aceasta vine in sprijinul pregatirii celui de-al treilea subiect al probei scrise de limba ~i literatura romana: redactarea unui eseu structurat. Fara a fi exhaustivi, operele literare luate in discutie constituie lista minimala, dar suficienta pentru a acoperi toate continuturile ce trebuie parcurse de elevi: au tori canonici, genuri, specii, epoci ~i curente literare. Astfel, sw1t oferite pentru poezie eseuri cu privire la tema ~i viziunea despre lume, iar pentru operele epice ~i dramatice sunt prezentate cele trei tipuri de eseuri pe care candidatulle are de pregatit: primul are in vedere tema ~i viziunea despre lurne, eel de-al doilea vizeaza particularitatile de construcpe a unui personaj din respectivul text, iar ultimul se refera la relatia dintre doua personaje in opera aleasa. Pentru a intelege mai bine modul de alcatuire a eseului, sunt precizate de fiecare data cele patru repere pe care elevii tr.ebuie sale respecte in elaborarea compunerii. Tipurile de eseuri propuse, ca de altfel ~i reperele urmarite in realizarea acestora, se afla in deplina concordanta cu programa de examen aprobata de Ministerul Educatiei Nationale prin Ordinul Ministrului ~i cu modelele elaborate de Centrul National de Evaluare ~i Examinare, pentru toate filierele ~i profilurile de invatii.rnant. Pentru filiera teoretica - profil umanist ~i filiera vocationala - profil pedagogic, am indus trei tipuri de texte literare corespunzatoare continuturilor in plus fata de programa pentru profilul real, pentru filierele tehnologica ~i vocationala (toate profilurile, cu exceptia celui pedagogic), pe care le-arn marcat prin semnul**. Un element de noutate il constituie faptul ca fiecare dintre eseurile prezentate este insopt de un plan care concentreazii infonnatia esenfialii !?i organizeaza ideile principale ale compunerii, ajutandu-1pe elev sa invete mai u~or. Totodata, planul oferii. structura de baza de la care se poate pleca in elaborarea unui raspuns propriu, original. De!?i eseul propriu-zis il ajuta pe elevul grabit sii asimileze cat mai multe idei intr-un timp cat mai scurf, candidatul ar trebui sa evite totu!?i reproducerea unor informatii prefabricate despre textulliterar. Se recomanda lectura prealabila a operelor literare !?i reflectarea criticii. asupra celor citite. Reproducerea mecanica a unor comentarii, in absenta intelegerii informi;lpei respective, nu asigura succesulla examen. Candidatul poate recurge la sugestiile noastre de redactare, dar numai pentru ale include in propria viziune despre textulliterar. A!?adar, spre deosebire de obi!?nuitele carp de comentarii, lucrarea noastrii. constituie o metoda rapidii de inviifare !?i o prezentare sinteticii a materiei pe care elevul o are de recapitulat, in vederea redactarii cu succes a eseului structurat.
Autoarele
Cum abordam cu succes subiectul allll-lea· al probei scrise de limba ~i literatura romana Subiectul al III-lea din proba scrisa la limba ;;i literatura romana a examenului de bacalaureat are o pond ere irnportanta ill ansarnblul testului, eseul pe care il presupune fiind apreciat cu 30 de puncte din nota finala. Acesta reprezinta nu numai subiectul cu cea mai mare intindere, dar ;;i, probabil, subiectul cu cea mai mare eomplexitate, intrucat presupune redactarea unui raspuns arnplu, bine artieulat ?i bine structurat. In eonseeinta, in pregatirea lor pentru proba scrisa la lirnba ;;i literatura romana elevii trebuie sa aeorde 0 atenpe insernnata redactarii eseului. $i eel mai adesea acest lueru atrage dupa sine urmatoarele intrebari: 1.
Care este lista minirnala a operelor literare pe care trebuie sa le studiez?
2.
Cum organizez materialul de studiat, astfel meat sa se plieze pe structura subieetului din varianta de examen? ·
3.
Cum redactez eseul, astfel lneat sa obtin punctajul maxim?
Raspunsulla primele doua intrebari ne obliga sa eitim atent programa de examen, pentru a vedea care sunt conpinuturile recomandate: ts a. Cate un text studiat din opera celor 17 autori canonici: Mihai Erninescu, Ion ..! Creanga, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, loan Slaviei, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, ts G. Calineseu, E. Lovineseu, Marin Preda, Nichita Stanescu, Marin Sorescu.
-~
b. Specii literare • proza seurta: basm cult, nu vela; • roman: texte reprezentative pentru aspectele esentiale ale genului ?i ale evolutiei acestuia; • poezie: texte poetice care sa ilustreze aspecte esenpale ale genului ?i ale evolutiei acestuia; • drarnah:J:rgie: comedia; **drama, forme ale drarnaturgiei ill teatrul modern.
:::s ..... \.1
·Cll ..Q
:::s
"'S~ •• r c,,.feT:ioade: ~,~~r:~hte ,)~terarel~~ltural~: p~J;ioad~ pa~~ptista, .c:itic!~m~ junimist, . "' ~. . . de ":S'· ,~r?~aptis~~l, . recili.s~ul, s~rnbolism~l;"penoa_d_a mt~rbelica (~pun ro~ar;: ·psil)'ol9g1c ;>I al expenentei, moderrusil1, traditiOnalism), pen9ada post.behca.
o:privi'~: ;'~pida ~,s~p~a testelo~ .d~t~--ir;ult~.
exa~en v~~-~~~~
y
)~
ani ia. :ne msa ca aceste c~mpnutun ·nu sunt de sme statatbare, fiiild de cele Jllal multe pn com-;£ ~ binate ill cerinta/re,perele subiectului; de'exemplu: ~:prezentati particul,aritaple de · ().
.
v
•f:
,:
~;:.
.
>)·,
"<--
~
..,c:s.
•• Con\fuuturi adiiugate doar pentru filiera teoreticii - profil urnanist ~i filiera vocationala - profil pedagogic, in con- · ~ formitate cu Programa de examen pentru disciplina lirnba ~i literatura romiinii aprobatii prin Ordinul Ministrului · ~ .Nr. 4923 din 29.08.2013. La celelalte filiere si profiluri (real, tehnologic, vocap.onal), aceste con\fuuturi nu se cer Ia ::S bacalaureat. U
constructie a unui personaj dintr-un roman realist studiat" sau ,evidentiati doua trasahlri care fac posibila incadrarea textului dramatic studiat intr-o tipologie, intr-un curent cultuml/literar, intr-o orientare tematica". Prin urmare, abordarea izolata a continuturilor din programa nu asigura succesulla examen. Pentru a veni in ajutorul elevilor, este necesara o selectie reprezentativa, elaborand acele eseuri care sa le permita candidatilor sa treaca prin tonti"i materia de examen !ntr-un timp scurt ~i cu maxima eficienfa, fara a pierde nimic din vedere. Prezentam in cele ce urmeaza felul cum am structurat noi continuturile recomandate- texte lirice, texte narative, texte dramatice -, oferind exemple de formulare a cerintei pentru fiecare gen literar ill parte. Astfel, se va putea sesiza cu u~u rinta prezenta celor patru repere majore care trebuie urmarite de elevi in elaborarea raspunsului lor. Este important de retinut ca aceste repere sunt constante, indiferent de textulliterar pe care se realizeaza discutia, lucru ce ii ofera candidatului ~ansa de a-~i pregati in prealabil un discurs corespunzator.
ts ~I
:::
ts
:; .... u
·-::s Q.l ..Q
"'
i· ....
~::s "'e E
)ts
~ ()
.c ts
E ::s
\J
B. PROZA: 9 texte narative profil real - 10 texte narative profil u·manist 1. Nuvela romantica: C. Negruzzi, Alexandru Lapu$neanul 2. Proza realista, nuvela psihologica: loan Slavici, Moara cu noroc (au tor canonic) 3. Basmul cult: Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb (autor canonic) 4. Romanul psihologic, modern, subiectiv: Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, lntiiia noapte de razboi (autor canonic) 5. Romanul experientei: Mircea Eliade, Maitreyi 6. Romanul realist de tip obiectiv: Liviu Rebreanu, Ion (au tor canonic) 7. Romanul realist balzacian: G. Calinescu, Enigma Otiliei (autor canonic) 8. Povestirea: Mihail Sadoveanu, Ffintfi.na dintre plopi (au tor canonic) 9. Romanul postbelic: Marin Preda, Morometii (autor canonic) 10. **Romanul postbelic scris dupa 1980: Mircea Nedelciu, Zmeura de ciimpie; Filip Florian, Toate bufnifele (la alegere) Textele narative au fost analizate in trei tipuri de eseuri structurate: I. tema viziunea despre lume; II. constructia personajului; III. relntia dintre douii personaje.
A. POEZIA: 7 texte lirice profi1 real - 8 texte lirice profil umanist 1. Poezia romantica: Mihai Eminescu, Flom·e albastra (autor canonic) 2. **Prelungiri ale clasicismului si ale romantismului: Octavian Goga, Rugaciune 3. Simbolismul- l:nceputurile modernismului: George Bacovia, Plumb (autor canonic) 4. Poezia interbelica- modernismul: Tudor Arghezi, Testament (autor canonic) 5. Poezia interbelica - modernismul: Lucian Blaga, Eu ILU strivesc coroln de minuni a lumii (autor canonic) 6. Poezia interbelica - modernismul: Ion Barbu, Riga Crypto ~i lnpona Enigel (autor canonic) 7. Poezia interbelica- traditionalismul: Ion Pillat, Aci sosi pe vremuri 8. Poezia postbelica- neomodernismul: Nichita Stanescu, Leoaica tfi.narii, iubirea (autor canonic) Eseul cu privire Ia tema §i viziunea de s pre lume dintr-un text poetic studiat Exemplul: Redacteaza un eseu de 600 - 900 de cuvinte (doua - trei pagini), in care sa prezinti tema $i viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat, apartinand lui Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Lucian Blaga. Reperele: In elaborarea eseului, vei avea in vedere urrnatoarele repere: - evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea textului poetic studiat intr-o orientare literara, intr-o perioada, intr-un curent cultural/literar sau intr-o orientare tematidi; · - prezentarea a doua imagini!idei poetice, relevante pentru tema !?i viziunea despre lume din textul poetic studiat; - ilustrarea a patru elemente de compozitie !?i de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru ilustrarea temei !?i a viziunii despre lu:me (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relatii de opozitie !?i de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice/tropi, elemente de prozodie etc.); - sustmerea unei opinii despre modul in care tema !?i viziunea despre lume se reflecta in textul poetic studiat. (Bacalaureat 2013, sesiunea iulie, varianta 7, profi1 real)
6
~i
I. Eseul cu privire la tema ?i viziunea despre lume dintr-un text narativ studiat
Exemplul: Redacteaza un eseu de 600-900 de cuvinte (doua- trei pagini), in care sa prezinti tema f?i viziunea despre lume dintr-o nuvelii studiata. Reperele: In elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repere: - evident;ierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea nuvelei studiate intr-o tipologie, lntr-un curent cultural/literar, 1ntr-o orientare tematica; - ilustrarea temei nuvelei studiate prin doua episoade/citate/secvent;e comentate; - prezentarea a patru elemente de structura ~i de compozitie ale textului narativ, semnificative pentru tema ~i viziunea despre Iume din nuvela studiata (de exemplu: act;iune, conflict, relat;ii temporale ~i spat;iale, incipit, final, tehnici narative, perspectiva narativa, registre stilistice, limbajul personajelor etc.); - sust;inerea unei opinii despre modul1n care o idee sau tema se reflecta in nuvela studiata. (Bacalaureat 2012, varianta 10)
.;
ts ~
:S
--.... ts
::s
u
·-::s Q.l ..Q
"'
~
II. Eseul despre particularitiifile de construcf:ie a personajului dintr-un text na- ~ rativ studiat ::S
u
Exemplul: Redacteaza un eseu de 600-900 de cuvinte (doua- trei pagini), in care sa preI ,,ts zinti particularitafile de construcfie a unui personaj dintr-un text narati-u studiat. Reperele: ~ () In elaborarea eseului, vei avea in vedere urrnatoarele repere: - prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al p~rsonajului ales, prin ts raportare Ia conflictul/conflictele din textul studiat; - relevarea unei trasaturi a personajului ales, ilustrate prin doua episoade/citate/ secvente comentate;
E
.f ~ ~
.c
E· ::s
\J
7
- ilustrarea a patru elemente de structtira §i de compozitie ale textului, semnificative pentru constructia personajului ales (de exemplu: actiune, conflict, incipit, final, perspectiva narativa, relatii temporale §i spatiale, registre stilistice, limbajul personajelor etc.); - sustinerea unei opinii despre modul!n care se reflecta o idee sau tema textului narativ studiat !n constructia personajului ales.
III. Eseul cu pri.vi.re la relati.a dintre datu! personaje dintr-un text narativ studiat
.---
Exemplul: Redacteaza un eseu de 600-900 de cuvinte (dou a - trei pagini), In care sa prezinti relatia dintre doua personaje dintr-un roman psihologic studiat. Reperele: In elaborarea eseului, vei a vea 1n vedere urmatoarele repere : - prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fi.ecaruia dintre personajele a lese din romanul psihologic studiat; - e vidcntierea, prin doua cpisoade/citate/secvente comentate, a modului In care evolueaza relatia dintre cele doua personaje; - ilustrarea a patru clemente de structura §i de compozitie ale romanului psihologic studiat, semnificative pentru analiza relatiei dintre cele doua personaje (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale §i spatiale, incipit, final, tehnici n arative, perspectiva narativa, registre stilistice, limbajul personajelor etc.); - sus\[nerea unei opinii despre modul!n care o idee sau tema romanului psihologic studiat se reflecta In evolutia relatiei dintre cele doua personaje.
t:s
~
--
(Bacalaureat 2013, sesiw1ea speciala, varianta 2, profil real)
::E
- prezentarea a pa tru elemente de structura ~i de compozitie ale textului dramatic, semnificative pentru tema ~i viziunea despre Iume (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale ~i spatiale, registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile autorului etc.); - sustiilerea unei opinii des pre modul In care o idee sau tema se reflecta 'in textul studiat.
II. Eseul despre particularitiifile de constntcfie a personajului dintr-un text
dramatic studiat Exemplu l: Redacteaza un eseu de 600 - 900 de cuvinte (doua- trei pagini), In care sa prezinti partiwlaritr1tilc de consfnlc[ie a un ui personaj dintr-tm text dramatic studiat. Reperele: In elaborarea eseuJui, vei avea In vedere urmatoarele repere: - prezentarea statutului social. psihologic, moral etc. ai personaju lui ales, prin raportare la conflictul/conflictele din textul dramatic studiat; - relevarea unei trasaturi a personajului ales, ilustrate prin doua scene/citate/ secvente comentate; - ilustrarea a p atru ele mcnte de structura ~ide compozitie ale textului dramatic, semnificative p entru construqia personajului ales (de exemplu: aqiune, conflict, relatii temporale ;;i spatial'2, registre stilistice, limbajul pcrsonajelor, notatiile autorului etc.); - sustinerea unei opinii despre modul!n care se reflecta o idee sau tema textului dramatic studiat in constru ctia personajului ales. (Bacalaureat 2012, sesiune speciala, varianta 4)
~
::s .....
C. DRAMATURG IA: 2 texte dramatice profil real - 3 texte dramatice profil umanist 1. Comedia: I.L. Caragiale, 0 scrisoare pierduta (au tor canonic) 2. Teatrul postbelic: Marin Sorescu, lana (autor canonic) 3. **Drama: Camil Petrescu, Suflete tari (autor canonic)
~
·-..c cu
::s
dramatice au fost analizate in trei tipuri de eseuri structurate, dupa mo"' delulTextele textului narativ, dar respectand conceptele specifice operei dramatice:
~ ::s
"'::s
""E )ts ~
..c ts
E ::s v
l. l-ema
~i
viziunea despre lume; II. construcfia personajului; III. relafia dintre douii personaje. I. Eseul cu privire la tema ~i viziunea despre lume dintr-un text dramatic studiat Exemplul: . Redacteaza un eseu de 600 - 900 de cuvinte (doua- trei pagini), ill care sa prezinti tema ::;i viziunea despre lume dintr-un text dramatic studiat. Reperele: In elaborarea eseului, vei avea ill vedere urmatoarele repere: - evidentierea a doua trasaturi care fac posibila lncadrarea textului dramatic studiat mtr-o tipologie, 'intr-un curent cultural/literar, 'intr-o orientare tematica; - ilustrarea temei textului dramatic studiat prin doua scene/citate/secvente comentate;
8
~
~ ....!..
::::
~
III. Eseul despYe relat ia dintre douii personaje dintr-zm text dmmatic studiat Exemplul: Redacteaza un eseu de 600- 900 de cuvinte (doua - trei pagini), ill care sa prezinti relafia dintre douii personaje dintr-un text dramatic studiat. Reperele: In elaborarea eseului, vei avea ill vedere urmatoarele repere: - prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecaruia dintre personajete alese din textul studiat; - evidentierea, prin doua scene/citate/secvente comentate, a modului in care evolueaza relatia dintre cele doua personaje; - ilustrarea a patru elemente de structura ~i de compozitie ale textului studiat, semnificative pentru analiza relatiei dintre cele doua personaje (de exemplu: acpune, conflict, relatii temporale ~i spapale, registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile autorului etc.); - sustinerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema textului narativ studiat se reflecta 'in evolutia relatiei dintre cele doua personaje . (Bacalaureat 2013, sesiunea august, varianta 8, profil umanist)
"5 ..... ~
·-..c::s "' ~ ::s ~
"' ~
E
)ts
~ 0 ..c ts
E
a 9
D. ARTICOLE DE CRITIC.A LITERARA L Perioada pa;;optista. , Dacin /iternrii" 2. Criticismul junimist. Titu Maiorescu (au tor canonic) 3. Modernismul interbelic. E. Lovinescu (au tor canonic) In sfar;;it, pentru a vedea cum putem obtine punctajul ma xim pentru redactarea eseului, trebuie sa tinem seama de precizarile din nota care 1nsote?te cerinta : Nota! Ordinea integr5rii reperelor 1n cu p1·insul ~'seului este Ia a Iegere. Pentru continutul eseului \'l'i primi 16 puncte (di lL• .1 puncte pcntru hcca re cerinta/ reper). Pentru redactarca c~eului n~i primi 1-f punctc (orgm1i:arct1 irlcilor In ;;cri;;- 3 puncte; a/Ji/ili!fi rl!' lliinli:tl ~~de rii'SlllllCIIfnrc- 3 punctl'; uti!i:arca/im/Jii /itcrnrc- :!. purictc; ortogm(ia- 2 punctc; punc/ua[ia- 2 puncte; a~c: arm in I'IISiur/, lizi/Jilitntcn- 1 punct; lncarlrnrcn in limitclc de -;pntiu indicate -1 punct). In \'cdercJ acordilrii punclajului pentru redact
2
'"'i'
::::::: :::
a
~
't
·C:U ..Q
::l ~
C:U
~ ~ ~
Precizarile atrag atentia asupra faptului ca notJ finJla nu depind e numai de cunoa;;terea textu]ui literar dat ci ;;ide !ndeplinirea unor conditii specifice, pe care elevul trebuie sa le ;;tie ;;i sa le 1nteleaga . Concentrarea exc lusiva asupra a ceea ce spun In detrimcntul felului cum spun ;;i !ipsa de considcratie fata de aspectul general a! paginii scrise pot aduce mari deservicii candidutilor. De;;i nu sunl precizute exJ=·>licit, pe langa tratarea celor patru repere trebuie sa fie neaparat prezente introducen.·a ;;i iucheierrn eseului. De exemplu, introducerea unui eseu despre reintin diutre douii persounje dintr-1111 trxt drnmatic studiot !nseumna prezentarea contextului upaririei operei literare (repere despre opera auto rului, epoca, specie literara) ~i t1 unei ide i despre personujele acesleia, iar lncheiereu este o concluzie a aspectelor p rezenta te In cuprins, fiind direct legata d e afirmatiile prcl iminare. Precizarea cu privire Ia punctajul pentru redaclnren eseului atentionea za ca respectarea normelor de exprimare, ortografie ;;i punctuuti e, mganizarea ideilo r In paragrafe ordonate potrivit structurii unei compuneri, anilliza textului literar ~i argumentarea ideilor 'intr-un limbaj adecvat aduc u n punc taj foar te bun, aproape ega! cu punctajul acordat pentru continut. Atentie, daca eseul nu are minimum doua pagini, punctajul amintit nu se diminueaza, ci pur ;;i simplu nu se ma i acorda deloc!
\.I
E
)tl "tJ :..... 0
..Q
ts
E ::s
v
10
Literatura romana in secolul al XIX-Iea - inceputul secolului al XX-Iea
... """"" .." __,.._
''·~=
...
Eseu despre
Pa~optism.
...·
--~
,Dacia literara~~
.
"=~·"--~-·~----------!
Pa ?optismul este u n curent id eologic care exprima viziunea, principiile ?i sta rea de spirit a particip an~il o r !a Revolutia de !a 1848. S-a configurat in perioada 1830 - 1860, cu premise in mi;;carea de i1moire de dupa 1821 ;;i a fost animat de principii iluministe, preluate de Ia $coala Ardeleana, al carei mobil esentia l fusese con;:; tiinta n a ~ionala. Programul pa;:;optismulu i vizeaza doua coordonate: politica ;;i culturala. in cadrul vietii culturale are loc intemeierea invatamantului national, a teatru lui ;:;i a presei, iar literatura in cepe sa se diferentieze treptat de celelalte domenii. Afirmarea unei generatii de scriitori, gazetari, istorici ;:;i oameni poJi tici, numita de posterita te generatia pa;:;optista, determina .inceputul mode rnita~ii noastre culturale . Scriitorii pa;;opti;;ti au vocatia inceputurilor ;;i, poate de aceea, disponibilitatea de a aborda diverse domenii, genuri, specii, mai multe tipuri de scriitura. Polimorfismul preocuparilor individuale se explica in contextul epocii. Scriitorii sunt nevoiti ,sa arda etapele" care se desfa;;urasera succesiv in literaturile occidentale, in decursul a mai bine de un secol ~i jumatate. Curentele literare (iluminism, preromantism, romantism, clasicism, realism incipient) sun t asimilate simultan. Principala trasah1ra a literaturii pa;;optiste consta in coexistenta curentelor litera re, nu numai in opera aceluia;;i scriitor, ci chiar ;;i !n aceea;:;i creatie. Ca fenomen literar, pa$optismul este una dintre ipostazele romantismului romanesc, caracterizata prin spirit social ;;i national, m ilitantism ;;i mesian ism, fara a exclude insa tematica vietii intime, contemplatia ;;i cultivarea pitorescului. Un rol esentia I in stabilirea unei direqii unitare in dezvoltarea literaturii revine unor re viste importante ale epocii, promovate de Mihail Kogalniceanu: ,Dacia li terarii" (consi derata promotoarea ,directiei nationale"), ,Propii~i rm" ;;i ,Rom!inia li tera rii" . Constituirea deplina a romantismului pa$optist a fost marcata de programul teoretic ,)ntroductie" aparut In , Dacia literarii" , redactat de Mihail Kogalniceanu. La inceputul articolului axat pe evidentierea necesitatii unei literaturi originale ;:;i nationale, Kogalni ceanu a rata ca revista incurajeaza scriitorii romani de p retutinden i sa pub lice scri eri originale: , A ~adarfoaia noastrii vafi un repertoriu general al litera turei ro1lliine?ti" . 13
W
fl.Ci401'hrrv.dui
~
~
w.manf.i.d.mu
~
Cele patru puncte ale articolului-program sunt: • Intemeierea spiritului critic in literatura romana pe principiul estetic:
,Critica noastrii va fi nepiirtinitoare; vom critica car tea, iar nu persoana" . • Afirmarea idealului de realizare a unitatii limbii ~i a literaturii romane: , Tiilulnostru este realiznrea dorintii ca romiinii sii aibii o limbii ~i
o literaturii comunii pentru toti" . ~i a traducerilor mediocre: ,Donil imitatiei s-a fiicut Ia noi o mnnie primejdioasii, pentru cii omoarii In noi duhulnational. Aceastii manieeste mai ales coviir?itoare in literaturii. [...] Traducfiile insii nu fnc o litemturii" . • Promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de inspiratie in conformitate cu specificul national ~i cu estetica romantica: ,,Istoria noastrii are destule fapte eroice, frumoasele noastre fiiri sunt destul de mari, obiceiurile noastre szmt destul de pitore?ti §i de poetice pentru ca sii putem giisi ?i In noi sujeturi de scris, fiirii sii avem pentru aceasia trebuintii sii ne imprumutiim de Ia alte natii" .
~ ,'l!aciei..
• Combaterea imitatiilor
~II
Prin precizarea surselor de inspiratie/a temelor literare, dar ~i prin diversele trimiteri spre trasaturile romantismului (aspiratia spre originalitate, refugiul in trecutul istoric, aprecierea valorilor nationale ~i a folclorului, imbogatirea limbii literare prin termeni populari, arhaici sau regionali), articolul , Introd uctie" devine un manifest literar 1 al romantismului romanesc.
~-·Nuvela istorica, romantica, pa~optista:
'U ,Aiexandru Liipu~neanul" de Negruzzi I. Tema viziunea despre lume C.
__ ...,
~i
Ccntext Prima nuvela istorica din literatura romana, ,Alexandru Liipu$neanul" de Costache Negruzzi, apartine prozei romantice, fiind publicata ~n perioada pa~optista_. in primul numar a! revistci , Dacia litcran1·· (1840). 1. ~ncadrarea ;iU~t\;:..
••• :
·~- ~-~' -~J giel irrtr~ur· cutent cultUfdt'f .:~·r.....
l
h1t~~.~ orientz,·e te -
matica • Specia literara: nuvela istorica. • Curent literar: nuvela romantica- argumente: tcma de inspiratie istorica, constructia
liniara, personaje exceptionalc in situatii exceptionale, antiteza blandete- cruzime, culoarea cpocii. 2. Uustnlrec.; ten..~~~
• Tema istorica: lupta pentru putere in a doua domnie a lui Alexandru Lapu~neanul (1564 - 1569), In Moldova secolului al XVI-lea . Doua episoade ilustrative: replica
domnitorului ,Dacii uoi 1111 nu1urcti. euuii Vr('f{ ... ", in capitolul I, ;;i scena uciderii celor 47 de boieri, in capitolul al Ul-lea . • Raportul realitate- fic~iune estc ilustrativ pentru viziunea despre lume a scriitmului, influentata de estetica romantid'i ;;i de ideologia pa~optista. Smse de i...'lspirape: ,Letopisetul Tiirii Moldovei" de Crigore Ureche ;;i eel allui l\,liron Costin. 3. E!emente de struct.H·a ;;' ·. ~~ • Perspectiva narativa este obiectiva: narator omniscient, sobru, deta;;at; naratiune la
persoana a Ill-a. • Titlul evidentiaza personalitatea puternica a personajului principal. • Compozi~ia: naratiunc lincara, alcatuita prin 'inlantuire. lncipitul ;;i finalul se remarca
prin sobrietate. • Echilibrul compozi~io n a l: Nuvela cuprinde patru capitole, care fixeaza momentele subiectului, fiecare cu cate un motto cu rol rezumativ: capitolul I (ex pozitiunea ~i intriga)
- ,Dncii voi numii vrc!i, eu P1i vrcu ... "; capitolul al Il-lea (desfa$urarea acpunii)- ,Ai sa rfai samii, doanmii'"; capitnlul allll-lea (pu nctul culm inant)- ,Capullui Motoc vrcm .. " · capitolul al !V-lea (deznodamantul)- ,De 11111 voi scuta, pre 11/lllti mn sii popesc ~i eu .. ::l
• Ac~iunea nuvelei; principa lul conflict: lupta pentru putere intre domnitor ~i boieri; conflictul secundar, dintre domnitor ;;i tradiitorul Mo(oc, ilustreaza dorinta de razbu11are. • Timpul ~i spa~i ul aqiunii: a doua domnie a lui Lapu;;neanul, in Moldova . • Personajele sunt romantice: person aj e exceptionale (au cal itati ;;i defecte ie~ite din comun) in s itua~ii excep!ionale, construite in antiteza, liniare psihologic, rostesc re-
Manifest literar - text cu valoare de document. esential pentru instituirea unei mi~cihi Jiterare/a unui curent literar, prin care se afirma o noua conceptie literara, de obicei In mod polemic fata de mi~carea anterioara. 1
14
plici memorabile. • Personajul principal: Alexandru Lapu;;neanul este personaj romantic, ce !ntruchipeaza tipul domnitorul ui sa ngeros, tiran ~ i crud.
·--::s Ql VI Ql
::l
t: ~
a..
' • Personaje secundare: Doamna Ruxanda apare in antiteza cu Lapu;;neanul : blimdete - cruzime, caracter slab- caracter tare. Boierul Mo~oc reprezinta tipul boie rului tradator, viclean, la;;, intrigant. • Personajele episodice: Spancioc ~ i Stroici sunt tineri boieri patrioti cu rol justitiar, in antiteza cu boierul tradator. • Person ajul colectiv, reprezentat de multimea rcvoltata de targovc(i, apare pentru prima data inliteratura noastra. • Stilul na rativ se remarca prin sobrietate, concizie. Registrele sti listice arhaic ~i regional contribuie !a culoarea locala . Limbajul personajelor cste un mijioc de caracteriza re indirecta, mai ales prin replici memorabile: ,Oaoi vo i nu mit vrrti, eu nl vreu", ,Pro$fi, dar multi'" etc. 4~
Opinie
Nuvela istorica ,A/exandru Liipu:;neamtl" de C. Negruzzi ilustrL' JZa principiile roman tismului romanesc ;;i idealurile pa;;optiste. Conduzie Prima noastra nm·eia istorica este o capodopera, potrivit criticului G. Cilinescu : ,Nzwcla istoricii <
> nrfi dcvnzit o scrierc cc/c/Jrii m ~i «Hamlet>>r!ncii literalura romfinii arfi avulln njutor pres tigiui unci !inz/Ji uni<>crsillc".
..,;~--
[\~
~
I. E;"u ;u p;i~ire Ia te,;~ ~i vizi~;;;a de;~,~ l~me
dintr-o nuvela studiata ~~,..,.... ... - . ;
""'~ '' "'
.•_.,,~·.<
-
'"" ' ·'""'·•· ·~M
Context Prima nuvela istorica din literatura romana, ,Alexandru Liipu:jneanul" de Costache Negruzzi, apartine prozei romantice, fiind publicata In perioada pa~optista, in primul numar al revistei ,Dncin litcrnrii" (1840) . Este inspirata din istoria nationala, potrivit recomandarilor formulate de Mihail Kogalniceanu in manifestul literar a! romantismului romanesc, articolu 1-program intitulat ,Introductie" .
1. Evide n~ ie rea a doua trasihuri <:are fac posib1lz l:',cadr::'ire<:~ rn.nretei lntr-o ti pologie, lntr-un curent cult,lra!/lit.er;;.r, intr-o orient;;;r..::· te matica ,Alexandru Lapuf?neanul" este o nuvela deoarece este o constructie rigu- t'lii-.l.Cdwt.i. roasa, epica, in proza, cu un fir narativ central ?i conflict concentrat. Se observa af.e rnwd.e.i concizia intrigii, tendinta de obiectivare a perspectivei narative ~ide asigurare a verosimilitatii faptelor prezentate. Personajele relativ putine ~i caracterizate succint pun in lumina trasaturile personajului principal. Este o nuvela romantica. prin tema de inspiratie istorica, personaje excep- a-;4<-ifr>.K.nietionale in situatii exceptionale, construite in antiteza (blandetea doamnei :;;i 1J.a>l.!u"' cruzimea domnitorului), culoarea epocii In descrieri cu valoare documenta- ·'W.rna.rdi.J,rn ra (de exemplu: portretul fizic a! doarnnei in capitolul a! II-lea . vestimentatia lui Lapu;;neanul in biserica, masa domneasca ), gesturi spectaculoase ~i replici devenite celebre. Nuvela istorica este o specie literara cultivata de romantici, care se inspira din trecutul istoric (Evul Mediu) in ceea ce prive~te tema, subiectul, persona jele ~i culoarea epocii (mentalitati, comportamente, relatii sociale, obiceiuri, vestimentatie, lirnbaj). 2.11ustrarea te-m;.?:. --::.n:r:d:2! .:;tudiat2 vente coment;:;'·e
i::d~1 ~:~,_:~ -:21: .:~....):.·d<.? :·:.t2t~:
.; ·
Nuvela istorica areca tema evocarea celei de-a doua domnii a lui Alexan dru Lapu~neanul (1564- 1569). Lupta pentru impunerea autoritatii donme~ti ~i consecintele detinerii pu terii de catre un domnitor crud se raporteaza Ia realitatile social-politice din Moldova secoluiui al XVI-lea . Doua episoade care infati;;eaza tema luptei pentru putere in epoca medievala sunt notabile: unul, concentrat In replica rostita de Lapw;meanu 1 ,Dncii uni 1111 mii z>reti, eu vii Z>rezt ... " la lntalnirea lui cu solia boierilor, in capitolu I I, :.;i seen a uciderii eel or 47 de boieri, in capitolul al III-lea, ilustrativa pentru cruzimea tiranului medieval. Raportul realitate - fictiune este ilustrativ pentru viziunea despre lume a scri- wp . w.£, itorului pa;;optist, care se inspira din ,Letopisetul Tarii Moldovei" a! lui Grigore de.J.fv'!.e, Ureche ~i din eel a! lui iVIiron Costin . Din cron ica lui Ureche, C. Negruzzi preia &.une. 17
~
4-i- ~
imaginea personalitatii domnitorului Alexandru Lapu~neanul, unele fapte (uciderea boierilor) ~i replici (mottoul capitolelor I ~i a! IV-lea), dar modifica fictional realitatea istorica, potrivit esteticii romantice ~i ideologiei pa~optiste. De~i istoria a testa faptul ca, la revenirea lui Alexandru Lapu~neanul, Motoc fuge in Polonia, w1de este decapitat, Negruzzi ll pastreaza ca personaj, ca sail poata caracteriza mai bine pe domnitor. In scena uciderii lui Motoc, Negruzzi se inspira din cronica lui Miron Costin. 0 creatie a autorului este boieml Stroici, lipsit de atestare documentara ~i care, prin atitudinea ireverentioasa fata de domnitor, reprezinta idealurile democratice ale pa~opti~tilor. 3. Prezentarea a patru elemente de structura ~i de compozitie ale textului narativ, semnificative pentru tema ~i viziunea despre lume din nuvela studiata (de ex.cmplu : aqiune, conflict, rclatii temporale ~i spa\iaie, incipit, tina!, tehnici naratiw, pt'rspectiva narativa, registrc stilisticc. limbajul pcrsonajclor etc.)
Perspectiva narativa este obiectiva, iar naratiw1ea la persoana a III-a (viziunea ,dindarat") aminte~te, prin concizie, de relatarea cronicarilor. Naratorul omniscient, omniprezent, sobru, deta~at intervine rareori prin epitetele de caracterizare, prin care precizeaza ipostazele personajului (,,vodi'i", ,domnul", ,tiranul", ,bolnavul"). Titlul evidentiaza personalitatea puternica a personajului principal, exceptional (ie~it din comun) prin hotararea ~i cmzimea sa. Din punctul de vedere al compozitiei, naratiunea romantica se desfa~oara linear, cronologic, prin inlantuirea secventelor narative ~i a episoadelor. Incipitul ~i finalul se remarca prin sobrietate. ~ Echilibrul compozitional, clasic, este realizat prin organizarea textului na~ rativ in patru capitole, care fixeaza momentele subiectului. Capitolele poarta (Umai. dl.te un motto cu rol rezumativ, fiind replici importante rostite de personaje: capitolul I (expozitiunea ~i intriga) - ,Dacii voi nu mii vreti, eu vii vreu ... " (raspunsul dat de Lapu~neanul soliei de boieri); capitolul alII-lea (desfa~urarea actiunii) - ,Ai sii dai samii, doamnii'" (avertismentul adresat de vaduva unui boier decapitat doamnei Ruxanda, pentru ca nu opre~te crimele sotului sau); capitolul al III-lea (punctul culminant) - ,Capullui Motoc vrem ... " (cererea norodului revoltat); capitolul al IV-lea (deznodamantul) - ,De mii voi scula, pre multi am sii popesc $i eu .. ." (amenintarea impotriva tuturor rostita de Lapu~nea nul care, bolnav, fusese calugarit ~i pierduse astfel puterea domneasca). Aqiunea nuvelei este pusa pe seama unor personaje ale caror caractere puternice se dezvaluie in evqlutia gradata a conflictului. Capitolul I cuprinm.o.m.en.te1.e. de expozitiunea (intoarcerea lui Alexandru Lapu:?neanulla tronul Moldovei, Anfdnf11fJJi in 1564, in fmntea unei armate turce~ti ~i intalnirea cu solia forrnata din cei patru boieri trimi~i de domnitorul Tom~a: Veverita, Motoc, Spancioc, Stroici) ~i intriga (hotararea domnitorului de a-:?i relua tronul :?i dorinta sa de razbunare fata de boierii tradatori). Capitolul alII-lea corespunde, ca moment al subiectului, desfa~urarii actiunii ~i cuprinde intamplari declan:?ate de revenirea Ia trona lui Alexandru 18
Lapu~neanul:
fuga lui Tom~a in Muntenia, incendierea cetaplor Moldovei, desfiintarea armatei pamantene, confiscarea averilor boierei?ti, uciderea unor boieri, fapte urmate de interventia doamnei Ruxanda pe langa domnitor pentru a inceta cu omorurile ~i de promisiunea pe care acesta i-o face. Capitolul al III-lea (punctul culminant) contine mai multe scene romantice, prin caracterul exceptional: discursul domnitorului Ia slujba religioasa de la mitropolie, ospatul de la palat ~i uciderea celor 47 de boieri, omorarea lui Motoc de multimea revoltata ~i ,leacul de £rica" pentru doamna Ruxanda. In capitolul al IV-lea, este infati~at deznodamantul, moartea tiranului prin otravire. Dupa patru ani de la cumplitele evenimente, Lapu~neanul se retrage in cetatea Hotinului. Bolnav de friguri, domnitoml este calugarit, dupa obiceiul vremii. Deoarece, ciind i~i revine, ameninta sa-i ucida pe toti (inclusiv pe propriul fiu, urma;;ulla tron), doamna Ruxanda accepta sfatul boierilor de a-1 otravi. Conflictul nuvelei pune in lumina personajul principal. Conflictul principal, politic, releva lupta pentru putere intre domnitor ~i boieri. Conflictul secundar, razbunarea domnitorului impotriva vornicului Motoc (boieml care il tradase in prima domnie), se declan~eaza in primul capitol ~i se incheie in capitolul al III-lea. Conflictul social, intre boieri ~i popor, este limitat la revolta multimii din capitolul al III-lea. Contrastul dintre Lapu~neanul ~i doamna Ruxanda, eviden!iat in capitolul al II-lea, plaseaza personajele intr-o relatie de antiteza (inger - demon), specific romantica. Timpul ~i spatiul actiunii sunt precizate ~i confer a verosimilitate naratiunii. Nuvela incepe cu intoarcerea lui Lapu~neanul pe tronul Moldovei, in a doua sa domnie, actiunea desfa~urandu-se a poi la curtea domneasca ~i la mitropolie. Ultimul capitol reda moartea domnitorului, patru ani mai tarziu, in cetatea Hotinului. Personajele sunt realizate potrivit esteticii romantice: personaje exceptionale (au calitati ~i defecte iei?ite din comun) in situatii exceptionale, construite in antiteza, liniare psihologic. In functie de rolul lor in actiune, ele sunt puternic individualizate, construite cu minutiozitate (detalii biografice, mediu, relatii motivate psihologic) sau portretizate succi..'1t. Alexandm Lapui?neanul este personajul principal al nuvelei, personaj romantic, exceptional, care actioneaza in situatii exceptionale (de exemplu: scena uc~derii boierilor, a pedepsirii lui Motoc, scena mortii domnitorului otravit). Intruchipeaza tipul domnitorului sangeros, tiran ~i crud. El este construit din contraste, avand calitati ~i defecte puternice. Avand ,capacitatea deane surprinde, intr-un mod convingiitor", Lapu~neanul este un personaj ,rotund", spre deosebire de celelalte personaje din nuvela, ,plate", ,construite in jurul unei singure idei sau calitiiti" (E.M. Forster). Echilibrul dintre conventia romantica :?i realitatea individului se realizeaza prin subordonarea trasaturilor uneia principale, vointa de putere, care ii calauze~te acpunile. Crud, hotarat, viclean, disimulat, inteligent, bun cunoscator al psiliologiei umane, abil politic, personajul este puternic individualizat. Este caracterizat direct (de catre narator, de alte personaje, prin autocaracterizare) ~i 19
c.o.n.f£i.c1 p;..i.r~,
c.o.n.f£i.c1 u.cwz.d.a.lL
1~
tqwAi ck ~
indirect (prin fapte, limbaj, com portament, relatii cu alte personaje, gesturi, atitudine, vestimentatie). Prin forta sa exceptionala, domina relatiile cu ce lelalte personaje, in general manipulate de domnitor. Doamna Ruxanda este un personaj secundar, de tip romantic, construit 'in antiteza cu U\pw;;neanul: blandete- cruzime, ca ra cter slab- caracter tare. Ea nu actioneaza din vo inta proprie nici cand 1i cere sotu lui sau sa !nceteze cu omorurile, nici cand il otrave;;te. Astfel, prin contrast, pune 'in lumina vointa personajului principal. Boierul Motoc reprezinta tipu l boierului tradator, viclean, Ia;;, intri gant. {;,~ Nu urmare;;te decat propriile interese. De aceea II tradase pe Lapu;;neanul in i'l1.t.do.c prima domnie, iar Ia i:ntoarcerea acestuia, dupa refuzu l de a renunta Ia tron, lJ lingu;;e;;te ,nsemcncn ciiinelui cnre in toe sii nu1~ce, tinge miinn cnre-1 bnte". Este Ia;; 'in fata primejd iei, comportandu-se grotesc cand 'incearca sa-l determine pe domn sa nu-l dea multimii. In antiteza cu boierul tradator sunt personajele episod ice Spancioc ;;i Stroici, cu rol justitiar, rep rezentand boierimea tanara, ,buni pntrioti'', capabili sa anticipeze mi;;carile adversarului . Personajul colectiv, multimea revoltata de targoveti, apare pentru prima fWI.lW-Itaju.£ data in literatura noastra . Psihologia multimii este surprinsa cu finete, grad at, wledW. 'in mod realist: strangerea norodului nemultumit la portile curtii domne;;ti din cauza unor ve?ti nelamurite, gasirea unui vinovat pentru toate suferintele: ,Cnpullui Motoc vrem 1" . Se observa capacitatea domnitorului de manipulare ;;ide dominare a gloatei. El orienteaza mi;;carea haotica a multimii spre exprimarea unei singure dorinte, in acela;;i timp razbunandu -se pentru tradarea de odinioara a vornicului Motoc. Stilul narativ se remarca pri.n sobrietate ;;i concizie. Registrele stilistice arhaic iii£ rw.JwJiu_ ;;i regional confera culoare !ocala (trasatura romantica), prin expresii populare, regionalisme (,vreu", ,piinii" ), arhaisme (,spnhii", ,vomic", ,nrmw{').
4. Exprimarea una[ opinli despre modui 1n r.:ar~ se n;flec:ta o idee sau
tema In nuvela a!easa In opinia mea, nuvela de inspiratie istorica "Alexandru Lii.pu$neanul" de C. Negruzzi ilustreaza principiile ideologiei pa$optiste ;;i ale romantismului
romanesc, potrivit recomandarilor din ,)ntroductie" Ia ,Dncin litemrti". Costache Negruzzi face din personajul Alexandru Lapu;;neanul un tiran de o cruzime ie?ita din comun, ca un avertisment adresat contemporanilor, ;;i reconstituie culoarea de epoca, !n aspectul ei documentar.
Conduzie Prima noastra nuvela istorica este o capodopera, potrivit criticului G. Calinescu : ,Nuveln istoricii «A lexandru Lii.pu~neanul» nrfi deuenit o scriere celebrii en $i «Hamlet>>dncii litem tum romiinii nrfi nvut in njutor prestigiul unei limbi 1miversnle". Coexistenta elementelor romantice cu elemente clasice intr-o opera literara este o trasatura a literatmii pa;;optiste, iar nuvela "Alexandru Lii.pu$neanul" deschide drumul observatiei realiste, prin tehnica detaliului semnificativ ;;i prin surprinderea psihologiei multimii.
20
--~·
~ t
-
-
--
-
-~- ~
-·
Nuvela istorica, romantica, pa~optista: ,Aiexandru Liipu~neanul" de C. Negruzzi II. Particularita~i de construc~ie a personajului principal
Context
Prima nuvela istorica din literatura romana, ,Alexandm Liipuf?neanul" de Costache Negruzzi, apartine prozei romantice, fiind pub Iicata In perioada pa~opti s ta, in primt!l numar a! ,Dnciei literare" (1840). 1. Elemente de structura
~
de com::} n:;'e
~'e tev~ ·.i'toi
• Perspectiva narativa: obiectiva, naratiune Ia pcrsoana a III-a, narator omniscient, omniprezent; apar $i epitete de caracterizare (,,lim11" ). • Titlul pw1e in lumina personalitatea puternica a personajului principal • Ac!iunea nuvelei este pusa pe seama unor _personaje ale caror caractere puternice se
dezvaluie in evolutia gradata a conflictului. In functie de rolullor In actiune, personajele sunt putemic individualizate, construite cu minutiozitate sau portretizate succint. • Timpul ~i spa!iul ac!iunii: a doua domnie a lui Upu$neanul, in Moldova. • Conflictul nuvelei vizeaza lupta pentru putere lntre domnitor $i boieri. Confli ctul secundar, intre domnitor $i Motoc (boierul care I! tradase), particularizeaza dorinta de razbunare a domnitorului . 2. Statutul soda!, psihologic, moral etc. a! personajului Alexandru Lapu~neanul este personaju l principal al nuvelei, personaj romantic, exceptional, care actioneaza in situatii exceptionale (scena uciderii boierilor). Intruchipeaza tipul domnitorului tiran
~i
crud.
3. Trasaturile personajului • Crud, hotarat, viclean, disimulat, inteligent, bun cunosd!tor al psiholog iei umane, abil politic, personajul este putern ic individua lizat $i memorabil . • Caracterizarea indirecta prin fapte evidentiaza In maniera romantica cruzimea personajului $i hotararea de a avea puterea domneasca . • Moda!ita!ile de caracterizare sunt directe (de catre narator, de alte personaje, autocaracterizare) $i indirecte (prin fapte, limbaj, atitudini, comportament, relatii cu alte
personaje, gesturi, tinuta, vestimentatie). • Naratorul realizeaza, In mod direct, portretul moral (,,vodii", ,domnul", ,tirnnul", ,bolnavul") . Caracterizarea indi recta prin limbaju! personaju!ui are in vedere repl ici de-
venite celebre: "Dacii voi 1111 mii vreti, eu vii vreu" sau
,Pro~ti,
dar multi!".
4.0pinie
·-::l
Caracterul sangeros a! aqiunilor lui Lapu~neanul pentru impunerea autoritatii domne~ti ::l este veridic. Portretul tiranului se contureazii din lumini ~i umbre, rezultand un perso- Q.J naj ilustru prin caracterul exceptional a! faptelor ;;i insu;;iri lor sale. Q.J Conduzie
Monumentalitatea, spectaculosul actiunilor ;;i a! replicilor fac din protagonist un personaj memorabil.
-"' ::l
t:: ~
a..
::"i
ll
II. Eseu despre particularitatile de constructie a personajului principal dintr-o nuvela studiata
Context
Prima nuvela istorica din literatura romana, ,Alexandru Liipu?neanul" de Costache Negruzzi, apartine prozei romantice, fiind publicata 1n perioada p a~optista, 1n primul numar al revistei ,Dacia literara " (1840) . Nuvela istorica are ca tema evocarea celei de-a doua dornnii a lui Alexantem.a dru Lapu~neanul (1564- 1569), un dornnitor crud ~i sangeros care lupta pentru impunerea autoritatii domne~ti in fata boierilor, in Moldova secolului al XVI-lea. 1. llustrarea a patru elemente de structura ~ i de compozitie ale nuvelei, semnificative pentru constructia personajului ales (de exemplu: actiune, conflict, rela\ii temporale !?i spatiale, registre stilistice, persp ectiva narativa, limbajul personajelor, particularitati <1le compozitiei etc. )
Perspectiva narativa este obiectiva, cu naratiune la persoana a III-a. Naratorul omniscient, ornniprezent, sobru, deta~at intervine rareori prin epitetele de caracterizare, prin care precizeaza ipostazele personajului (,vodii", ,dam-
nul", "tiranul", "bolnavul"). Titlul pune 1n lumina personalitatea puternica a personajului principal, caracterul excepponal prin cruzimea sa. Actiunea nuvelei este pusa pe searna unor personaje ale diror caractere puternice se dezvaluie 1n evolutia gradata a conflictului. In functie de rolullor 1n aefUme. actiune, personajele sunt puternic individualizate, construite cu rninutiozitate (biografie, mediu, relatii motivate psihologic) sau portretizate succint. Timpul ~i spatiul actiunii sunt precizate ~i confera verosimilitate naratiunii. Nuvela mcepe cu mtoarcerea lui Lapu~neanul pe tronul Moldovei, 1n a doua sa dornnie; actiunea se petrece la curtea dornneasca ~i la mitropolie, ultimul capitol redand moartea dornnitorului, patru ani mai tarziu, 1n cetatea Hotinului. Conflictul nuvelei este complex ~i pune 1n lumina personalitatea puternit.i.p.w>i. ca a personajului principal. Principalul conflict este de ordin politic ~i vizead.e. ~ za lupta pentru putere intre dornnitor ~i boieri. Conflictul secundar, mtre dornnitor ~i Motoc (boierul care 11 tradase), particularizeaza dorinta de razbunare a dornnitorului. 2. Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare Ia conflictul/conflictele din textul narativ studiat
. Alexandru Lapu~neanul este personajul principal al nuvelei, personaj ro'JUM-Wtat mantic, exceptional, care aqioneaza 1n situatii excepponale (exemple: scena ~ uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc, scena mortii dornnitorului otravit). 22
fntruchipeaza tipul dornnitorului tiran ~i crud. El este construit din contraste, are calitati ~i defecte puternice. In proza romantica, conflictele exterioare plaseaza personajele intr-o relatie de antiteza, cum este cuplul construit pe tiparul romantic mger - demon, doamna Ruxanda ~i Lapu~neanul. 3. Relevarea unor trasaturi ale personajului ales, ilustrate prin doua episoade/citate/secvente comentate
Crud, hotarat, viclean, disimulat, inteligent, bun cunoscator al psihologiei umane, abil politic, personajul este puternic individualizat ~i mernorabil. Hotararea de a avea puterea dornneasca este implacabila ~i rostita mea de la inceputul nuvelei, in raspunsul dat soliei boierilor trimi~i de dornnitorul Torn~a, care i-a cerut sa se mtoarca de unde a venit pentru ca "tara" nu-l vrea ~ ~i nu-l iube~te: ,Daca voi nu ma vreti, eu va vreau, riispunse Liipu?neanul, a ciirui eM.ttfiale. achi scdntierii ca un fu lger, ?i dacii vai nu mii iubiti, eu vii iubesc pre voi ?ivai merge ari cu vaia, ori fiirii vaia vaastrii. Sa mii !ntarc? Mai degrabii-~i va !ntaarce Duniirea cursu[ !ndiiriipt" . Hotararea dornnitorului de a-~i relua tronul ~i dorinta sa de razbunare fata de boierii tradatori declan~eaza conflictul nuvelei. Caracterizarea indirecta, prin fapte, evidentiaza in rnaniera romantica cruzirnea personajului ~i hotararea sa, puse in practica prin guvernarea cu c.a.II.CI.deAiajutorul terorii, prin lichidarea posibilelor opozitii (incendierea cetatilor, ~pAi-n desfiintarea armatei pamantene, confiscarea averilor boiere~ti, uciderea ~i Ga1* schingiuirea unor boieri), culminand cu uciderea celor 47 de boieri la ospat. Gradarea scenelor din capitolul al treilea dezvaluie magistral complexitatea portretului moral al tiranului care pune 1n aplicare un plan diabolic. Inteligent, ii atrage pe boieri la curte spre a-i ucide. Abil, disimulat, se folose~te de momentul slujbei relioase, de vestimentatia ~i de coroana dornneasca (,!n ziua aceea, era !mbriicat cu taatii pampa damneascii"), de citate biblice presarate intr-un discurs mincinos, dar persuasiv (,Bate-vai piistarul, ?i se var !mprii?tia aile"). Crud, ordona soldatilor uciderea celor 47 de boieri, apoi alcatuie~te el insu~i piramida din capete, pe care o arata cu satisfactie doarnnei. Rdde 1n timpul masacrului. Pe Motoc il da cu sdnge rece multimii revoltate, spunand ca face un act de dreptate. Diplomat, bun cunoscator al psihologiei umane, inteligent, reu~e~te sa manipuleze masele ~i boierii ori face promisiuni lini~titoare pentru ceilalti (Motoc, Doarnna Ruxanda), aparenta sub care se ascunde un plan de razbunare. In deznodarnantul din capitolul al IV -lea este infati~ata rnoartea tiranului prin otravire. Dupa patru ani de la cumplitele evenimente, Ui.pu~neanul se retrage 1n cetatea Hotinului. Bolnav de friguri, domnitorul este calugarit, CUw£ui. dupa obiceiul vremii. Cand i~i revine, refuza sa accepte ca a fost calugarit, u.ie.tii pentru ca acest lucru ar fi msernnat pierderea puterii dornne~ti. Replica ,De mii vai scula, pre multi am sii papesc ~i eu .. ." exprima dorinta puternica de a se razbuna. Lapu~neanul ameninta ca-i va ucide pe top, inclusiv pe propriul fiu, urrna~ul la tron, a~a incat doarnna Ruxanda accepta sfatul boierilor de a-1 otravi.
23
Modalitatile de caracterizare sunt directe (de catre narator, de alte personaje, autocaracteriza re) ~i indirecte (prin fapte, Iimbaj, atitudini, comporta ment, relatii cu a!te personaje, gesturi, tinuta, vestimentatie). Naratorul realizeaza un portret fizic a! dornnitorului cu prilejul discursuIui de la mitropolie, ocazie oficiala pentru a descrie ves timentatia specifica p.wdlzR.i epocii, care da culoarea !ocala: ,Pu rtn coronnn Pnlcologilor, $i peste dulmna poloroVJLC· IZezii de cntifen stnro;;ic, nuen mbanita turcenscii". Portretu l mora l este realizat, in mod direct, prin epitete: ,nenororitul damn", ,de;;iintatii wvlintare", sau prin indicarea ipostazelor personajului : ,uodii", ,donmul", ,tirmwl", ,bolnavul". Sunt folosite epitete ;;i in caracterizarea realizata de alte personaje: ,Crud $i cumplit este onmlacestn" (mitropolitul Teofan) ;;i In autocaracterizare: ,n-a;;fi un niitiiriiu dc_frunte, clind m-n~ lncrede In tine?" (replica adresata vornicului Motoc). Elemente de caracterizare indirecta prin limbajul personajului se desprind din replici percutante, doua dintre ele figurand ca motto al capitolelor I ;;i al IV-lea. Raspunsul dat boierilor, ,Dncii uoi 1111 mii ' 'refi, eu vii vreu [.. .] ?i dacii 0:1//.aci.e/!.i- voi 1111 mit iubiji, eu vii iubesc pre voi '?i voi merge ori cu voia, orifiirii voia voastrii" a yv\.e .p_.;j.n . ~~ devenit o emblema a personajului care se autodefine;;te prin vointa puternica. Amenintarea ,De mii voi sw/a, pre multi mn sii popesc ~i eu . .." reda aluziv dorinta de riizlnuwre a celui cazut. Orgoliul este exprimat in prima replica rostita : ,Am m1zit de blintuirile jiirii ?i nm venit s-o mfintui" . Abilitatea politicii a personajului este concentrata in celebrul raspuns despre rnultimea re voltata:
,Pro?ti, dar multi'" ·
4. Sus}inerea unei opinii despre modu! in
Conduzie Monumentalitatea, forta de a-;;i duce planurile la bun sfar;;it, indiferent de mijloace, spectaculosul actiun ilor, concizia replicilor fac din protagonistu! nuvelei careia ii da titlul, Alexandru Lapu~neanul, un personaj m emorabil.
~
~.-~-·--·~·
N~v~la. is;oridi, ro~~~ti~a, p~~o~ti~;i: ~
,Aiexandru Lirpu~neanul" de C. Negruzzi Ill. Relalia dintre doua personaje .. -· .. .. - ... ... .... "_ .. _ ·"··-··-----·
-·-'"-,
I
. -~···-·_j
Context
Prima nuvela istorica din literatura romana, Alexandm Liipu~neanul de Costache Negruzzi, apartine prozei rom antice, fiind publicata in perioada pa~optista , in primul numar a] revistei ,Dacia lilcrnul" (1840) . 1. Eie mP "'l"'2 ·'"!-::-.
I II t.
:;tr~H:t!__···?·
(f! ;:::;,;...1'0G:Z~~ie
este obiectiva, cu naratinne la persoana a III-a, narator omniscient, omniprezent; apar insa ~i epitete de caracterizare (,limn"). II Titlul pune i:n lumina person alitatea puternica a personajului principal. II Actiunea nuvelei evidentiaza evolu(ia gradata a conflichtlui : lupta pentru putere intre domnitor ~i boicri . II Timpul ~i spatiul actiunii: a doua domnie a lui Lapu;;neanul, in Moldova. II Limbaju l personajelor este un mijloc de caracterizare indirecta, prin replici precum: ,Dacii voi 1111 mii ure[i, cu uii vrcu", ,Pro$1i, dnr nnriti'" etc. II Perspectiva narativa
2. Statutui socia l, psihobgic, r;1ora! etc ai personaje!or a lese
Potrivit principiilor rom ant ice, personajele nuvelei sw1t construite in anti teza ~i au calitati ~i defecte impinse Ja extrcm (exceptionale). II Alexandru lapu~neanul este personaj ul principal a! nuvelei, personaj romantic, exceptional; tipu l domnitorului tiran ~i crud, un caracter tare, construit In antiteza cu boieru l Mo~oc, personaj secundar ce reprezinta tipu l boieru lu i tradator, vicl ea n, Ia~,
II
intrigant. 8 Raportul realitate - fiqiune: autorul a modificat unele date istorice pentru a sublinia
tipuri umane, boierul tradator
~j
tiranul sangeros.
3. Trasatc ri!e persnnaj•'lor
Scenele care infati~eaza relatiilc dintre domn ;;i Motoc se regasesc In primul ;;i in al treilea capitol. II Capitolul I cuprinde declan~area conflictului secundar, intre Alexandru Lapu;;neanul ;;i boierul tradator, Motoc in discutia lor, domnitorulli face o promisiune aparent lini;;titoare lui Motoc. • Planul de razbunare a[ lui Uipu;;neanul este crud, fiind indeplinit 'in capitolul al treilea, cand Motoc este dat multimii la strigatul ,Capullui Motoc vrem'"·
II
4. Opinie
Relatia care se stabile;;te intre domn ;;i Motoc este ilustrativa pentru conturarea a doua caractere opuse: ti ranul razbunator ;;i tradatorul. Conduzie
Cele doua. personaje suJlt romantice deoarece apartin exceptionalului prin cruzime, respectiv prin ticalo?ie, fiind portretizate )n antiteza : caracter slab- caracter tare.
24
·-~
::l
"' ::l
t::
Cl
a:
Ill. Eseu despre relatia dintre doua personaje dintr-o nuvela studiata Context
Prima nuvela istorica din literatura romana, ,Alexandru Liipuf?neanul" de Costache Negruzzi, apartine prozei romantice, fiind publicata 'in perioada pa;;optista, in primul numar al revistei ,Dncin liternrii" (1840) . Nuvela istorica este inspirata din cronici $i areca tema evocarea celei de-a lema doua dornnii a lui Alexandru Lapu;;neanul (1564- 1569), un domnitor crud nu.v.dei ;;i sangeros care lupta pentru impunerea autoritatii in fata boierilor, in Moldova secolului al XVI-lea. 1. llustrarea a patru elemente de structura ~ide compozi!ie ale nuvelei, semnificative pentru analiza rela!iei dintre cele doua personaje (de e\emplu : aqiune, conflict, rela\ii lernporole ~i spc1\iole, incipit, finaL tehnici nc1rative, per-:pt'ctiv,'i n,
Perspectiva narativa este obiectiva, cu naratiune la persoana a III-a. Naratorul omniscient, omniprezent, sobru, deta;;at intervine rareori prin epitetele de caracterizare, prin care precizeaza ipostazele personajului (,vodii", ,dom- . nul", ,tiranul", ,bolnavul") sau insu$irile lui Motoc (,mi~elul boier"). Titlul pune in lumina personalitatea puternica a personajului principal, exceptional prin cruzimea sa. Aqiunea nuvelei este pusa pe seama unor personaje ale caror caractere puternice se dezvaluie 'in evolutia gradata a conflictului: lupta pentru putere co.oM.o.n.ate. a& ac.j.iwUi. 'intre dornnitor ;=;i boieri. In funqie de rolul lor in aqiune, personajele sunt puternic individualizate, construite cu minutiozitate (biografie, mediu, relatii motivate psihologic) sau portretizate succint. Timpul ;=;i spatiul aqiunii sunt precizate ;=;i confera verosimilitate naratiunii, construita 'in jurul intoarcerii lui Lapu$neanul pe tronul Moldovei, in a doua sa domnie. In primele trei capitole, evenimentele se desfa;;oara 'indata dupa revenirea la tron, ultimul capitol redand moartea domnitorului, patru ani mai tarziu. Limbajul personajelor este un mijloc de caracterizare indirecta, prin replici precum: ,Oacii voi nu mil vreti, eu vii vreau", ,Pro~ti, dar multi'" etc. 2. Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc al fiecaruia dintre personajele alese
Potrivit principiilor romantice, personajele nuvelei sunt construite in an-
CU!ii¥ titeza ;;i au calitati ;;i defecte impinse la extrem. Alexandru Lapu;;neanul este personajul principal a! nuvelei, personaj romantic, exceptional, care aqioneaza in situatii exceptionale (de exemplu: scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc). El intruchipeaza tipul domnitorului tiran ;=;i crud. 26
Lapu;;neanul este construit in antiteza, pe baza raportului caracter tare _ caracter slab, cu doamna Ruxanda, sotia sa, dar ;=;i cu boierul Motoc, personaj secundar ce reprezinta tipul boierului tradator, viclean, la$, intrigant. Lipsit de sentiment patriotic ;=;i de loialitate, il tradase pe Lapu;;neanul in prima dornnie, iar la 'intoarcerea acestuia, il lingu$e$te ,nsemenen ciiinelui care In loc sii mu~ce, linge miina cnre-1bate". Raportul realitate- fictiune este relevant in construqia celor doua personaje. Astfel, domnitorul Alexandru Lapu;;neanul ;=;i boierul :'vlotoc sunt personalitati istorice atestate in ,Letopisetul Tiirii Moldovei" de Grigore 'W1~ Urec~e, dar sc~iitorul ~odifica rea~itatea ~st~rica pentru a sublini_a doua ~e.f t1pun umane: t1ranul sangeros $1 bmerul tradator. De$1 1stona atesta faptul · ca Motoc nu a asistat la revenirea la tron a lui Lapu;;neanul, pentru ca fugise in Polonia unde a fost decapitat, Negruzzi il pastreaza ca personaj alaturi de dornnitor tocmai ca sa puna in lumina caracterul sangeros al celui din urma. Negruzzi se inspira din cronica lui Miron Costin in realizarea scenei uciderii lui Motoc, al carei model este pasajul referitor Ia sfar;=;itullui Bati$te Veveli, favoritullui Alexandru Ilia$. 3.
Eviden~ierea prin doua episoade/dtate/secven!e comentate a modului In care evolueaza relatia dintre cele doua personaje
Relatia care se stabile$te intre domn ;=;i Motoc se focalizeaza pe opozitia, tipic romantica, intre caracter tare ;=;i caracter slab. Scenele care le infati$eaza pe cele doua personaje implicate in conflictul secundar se regasesc in primul ;;i 'in al treilea capitol. Capitolul I cuprinde expozitiunea ('intoarcerea lui Alexandru Lapu;;neanul la tronul Moldovei, 'in 1564, 'in fruntea unei armate turce$ti, $i 'intalnirea lui cu solia formata din cei patru boieri trimi;=;i de Tom;;a: Veverita, Motoc, Spancioc, ~ Stroici) ;=;i intriga (hotararea dornnitorului de a-$i relua tronul ;=;i dorinta sa de cu wl.i.a razbunare fata de boierii tradatori). Arum se contureaza conflictul principal, pentru putere, 'intre dornnitor $i boieri, ;=;i conflictul secundar, 'intre Alexandru Lapu;;neanul ;=;i boierul care-! tradase 'in prima dornnie, Motoc. Prin dialog ;;i epitete de caracterizare folosite de narator se contureaza portretele m orale ale personajelor ;=;i relatiile conflictuale dintre acestea. Hotararea de a avea puterea domneasca este implacabila ;=;i formulata de la 'inceput, in raspunsul dat boierilor: ,Oacii voi nu mil vreti, eu vii vreu ... " (caracterizare indirecta prin limbaj). Motoc vorbe;;te in numele soliei, cerandu-i domnitorului sa se 'intoarca pentru ca norodul nu-l vrea. Inteligent ;=;i hotarat, domnitorulintelege caboierii sunt cei care nu-l vor. Dupa plecarea soliei, ramane Motoc, viclean ;=;i umil, pentru a-i cere sa se increada in boieri. Raspunsullui Lapu;;neanul marcheaza declan;;area conflictului secundar, dorinta de razbunare pentru tradarea boierului 'in prima dornnie. Eli;=;i cunoa;;te adversarul, pe care il caracterizeaza succint: ,Oar tu, Motoace? znvechit a.n.&.i.jw~~.e.a in zile rele, deprins ate ciocoi Ia toti domnii, ai viindut pe Despot, m-ai viindut $i pre ~ mine, vei vinde $i pe Tom?a; spune-mi, n-a~ fi wz natiiriiu de frunte, ciind m-a~ !ncrede In tine?" De remarcat 9i relevanta replicii in autocaracterizare. Bun cunoscator 27
al psihologiei umane, domnitorul folose;;te proverbul ,Lupul piiru/ schimbii, iar niiravul ba" pentru caracterul tradatorului sau . Cu abilitate, ii face o promisiune lini~titoare lui Motoc: ,zti fiigiiduiesc cii sabin men nu se va manji in ~ sangele tiiu; te voi cruta, ciici imi e:;ti trebuitor, en sii mii rnai w;;urezi de bliistemuri~ le norodului". Boierul intrigant se crede util domnitorului, intrandu-i din nou ~ ,in Javor". Naratorul descrie gestullingu:;;itor al boierului: ,Motoc ii siirutii mana, asemenen canelui care, in lac sii mu~ce, linge mfinn care-/ bate" ;;i comenteaza in stil indirect gandurile personajului: ,:;tin cii Alexandru-vodii a sii aibii nevoie de un intrigant pre cum era el" .
.
~ ,
Planul de razbunare allui Lapu;;neanul este in sa crud ~i se indepline;;te in capitolul al III-lea. Domnitorul asista razand la macelul boierilor, ill timp ce Motoc, disimulat, incearca sa radii ,en sii placii stiipfinului". Lipsit de demnitate, lingu~itor ;;i prefacut, la illtrebarea domnitorului daca a procedat bi.ne masacrand boierii, il incurajeaza pe tiran spunandu-i ca a procedat ,w mare intelepciune" . Insa naratorul 11 caracterizeaza direct cu epitetul ,m!irwuul wrtezan". Acest moment este preambulul razbunarii domnitorului pentru tradarea lui Motoc. Cand multimea revoltata este illtrebata ce dore~te, strigatul ,Cnpullui Motoc vrem!" stame~te spaima vomicului. Este Ia;; ill fata primejdiei, comportandu-se tragi-comic in timp ce incearca sa-l determine pe damn sa nu-l dea multi.mii. Sacrificandu-l pe boier, Lapu~neanul se razbuna pentru tradarea acestuia in prima domnie ~i manipuleaza multimea revoltata, de a carei putere este con~tient: ,Pro:;;ti, dar multi". Stapanirea de sine, sangele rece sunt dovedite in momentul pedepsirii lui Motoc, pe care il ironizeaza pentru falsullui patriotism ~i 11 ofera gloatei: ,Du-te de mori pentru bine/e mo:;iei dumitale, cum zi-
ceai znsuti cand zmi spzmeai cii nu mii vren, nici mii iube:;te tara. Sunt bucuros cii-fi rii.splii.te~te fara pentru slujba ce mi-ai Jiicut, vfinz!indu-mi oastea .. .". Motoc sfar~e;;te sfa~iat de multime: , Ticiilosul boier ciizu in brntele idrei acesteia cu multe capete, care intru o clipalii 1l fii.cu buciiti" . Fara a constitui deznodamantul nuvelei, aceasta secventa este finalul conflictului secundar, illtre domnitor ;;i Motoc, reprezentantul marii boierimi.
4. Sustine rea unei opinii despre modul in care o idee sau tema nuvelei studiate se reflecta in evolutia relatiei dintre cele doua personaje In opinia mea, relatia care se stabile:;;te intre damn ;;i Motoc este ilustrativa pentru conturarea a doua caractere opuse. Donmul, caracter puternic, hotarat, bun cunoscator al psihologiei umane, i;;i folose;;te tradatorul pana in momentul in care ii sluje;;te interesele, apoi se descotorose;;te de el. De cealalta parte, Motoc e un intrigant priceput, dar cu un caracter slab, predispus la compromisuri, lingu~itor ~i lip sit de principii.
Concluzie Cele doua personaje sunt romantice deoarece apartin exceptionalului prin cruzime, respectiv prin ticalo;;ie, ;;i sunt portretizate ill antiteza. La~ita tea boierului intrigant pune in lumina v ointa, hotararea ;;i abi!itatea domnitorului. 28
EPOCA MARILOR CLASICI
~ ~rit~cis:~~~~nimis: ~it:;~~':sc_u
J
Context Reveniti de Ia studii din strihnatate, cativa tineri (P.P. Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi ;;i Titu Maiorescu), con;;tienti de situatia precara a culturii romane, au hotarat infiintarea Ia Ia;;i, in 1863, a ]unimii, o asociatie menita sa aduca un suflu nou in cultura romana. Etapele de activitate a s oci eta~ii Junimea • Etapa i e~ea na (1863- 1874) are un pronuntat caracter polemic ;;i se manifesta in trei directii: Iimba, literatura ;;i cultura. In aceasta perioada se elaboreaza principiile sociale ;;i estetice ale junimismului. • Cea de-a doua etapa (1 874 - 1885) este o etapa de consolidare; in aceasta perioada se afirma reprezentantii de seama ai ,directiei noi" in poezia ~i proza romana: Eminescu, Creanga, Slavici, Caragiale. • Etapa a treia (bucure~tea n a ) incepe din 1885, ca.nd revista ,Convorbiri literare" este mutata la Bucure§ti, Ia fel ca intreaga societate ]unimea. Aparipa revistei se prelunge:;;te pana in 1944, dar ea nu va mai atinge gradul de popularitate din primii douazeci de ani. 1. Prezentarea trasaturilor criticismului junimist Tudor Vianu identifica in lucrarea ,,storia literaturii romane moderne" trasaturile definitorii ale ju.nimismului: spiritul critic, spiritul fi losofi c, gustul pe ntru clasic ~i academic, spiritul oratoric ~ i ironia. 2. Rolullui Titu Maiorescu de indrumator al culturii ~i alliteraturii din a doua jumatate a secolului al XIX-Iea • Titu Maiorescu a avut un rol definitoriu In cadrul societatii ]unimea, impunandu-se ca adevaratul ei conducator, iar in cadrul epocii, drept indrumatorul cultural :;;i literar. • Domeniile de manifestare a spiritului critic maiorescian su.nt numeroase: limba romana, literatura, cultura, estetica, filosofia. • Studiile sale sunt de o importanta majora pentru literatura romana: ,0 cercetare criticii asupra poeziei de la 1867"; ,in contra directiei de astiizi fn cultura romanii" (1868); ,Asupra poeziei noastre populare" (1868); ,Directia nouii fn poezia §i proza romaneascii" (1872); ,Comediile d-lui Caragiale" (1885); ,Eminescu §i poeziile lui" (1889). • Titu Maiorescu a elaborat ;;i studii care vizau limba romana, precum: ,Despre scrierea limbei romane" (1866); , Limba romanii in jurnalele din Austria" (1868); ,Betia de cuvinte" (1873); ,Neologismele" (1881 ). 3. Prezenta rea unui studiu reprezentativ pentru modernitatea gimdirii maioresciene ~i pentru criticismul junimist Un studiu reprezentativ pentru spiritul critic junimist :;;i pentru viziunea asupra cu evolutiei fenomenului cultural este ,in contra direcfiei de astiizi in cultura romanii", V\ aparut initial in revista ,Convorbiri literare" (1868) :;;i apoi in volumul care reune;;te cele cu mai importante studii maioresciene, ,Critice". Titu Maiorescu formuleaza in acest studiu teoria ,forme/or fora fond". t: ~ 4. Opinie, concluzie
·--:::s:s
::s
Teo ria ,Jonne/or fi:irii fon d" define;;te sintetic stare a culturii romane din a doua jumatate a secolului al XIX-lea.
a:
personalitatea lui Eminescu In particular; In partea a doua a studiului, Maiorescu traseaza principalele coordonate ale operei eminesciene. Cu raportare Ia limba romana, teoria Jonnc!or _{tlrii folllf' are proieqii in il.udi.i. studii precum: ,Despre scrierea limbei romiine" (1866); ,Limba romiina in jurd.e,l/j1/l-e nalele din Austria" (1868); ,Betia de cuvinte" (1873); ,Neologismele" (1881 ). f.i.rn.fm Maiorescu se arata astfel preocupat de problema ortografi e i limbii romane, -'w.m&W. adopta o atitudine critica fata de exagerarile direqiei latiniste, militeaza pentru impunerea norn1elor limbii literare mod erne, ia atitudine lmpotriva excesului de neologisme . .-·<:!Yeze~tam. p.c~···v ... ; ":"·2"·-f...- .... ;..- ;.~;~.,,.~. ' ,...... · .~
3. Prezentarea .Jm,; studiu ·:r!· i~ ~:":l~crP.:c;c¥·c-
;7'·c·lernitatea gim-
Unul dintre studiile repreze ntati\·e pentru spiritul critic junimist ~i pentru viziunea asupra e\'o lutiei fenomenului cultural este ,,in contra direcfiei de astazi in cultura romiinii ", aparut initial 'in re vista ,Co!luorl1iri liternre" (1868) ~i apoi 'in volumul care reune~ tc cele mai importante studii maioresciene,
fiindca : ,inluptn intre civiliznren ndcz•iirntri ~i iut rc o uatiunc rc:islclilri St '
nilllicc~
te nntizmen, dnr niciodntii nrleviirul." 4. Exprimarea unei opir.!: argumem;_;~e c~':>;:-!· 0 ; ··.c.:,. mului junimist ~i a L.t: ;·it,_;~'':·':":·;::::~;. ··· -· .~ Teo ria Jormelor frirri fonrl" define;;te sintetic stare a cuI turi i romane din a doua jumatate a secolului a! X!X-Iea . Criticismul junimist obliga Ia rigurozi tate, spirit ?tiintific, echil ibru ;;i eleganta, factori care au contribu it decisiv Ia '"-·::L·:..J.:u..ti..e. schimbarea !nfatisarii culturii romane. In alta etapa a dezvo ltarii literatu rii romilne, anume i:n perioada interbelica, de sincronizare cu literatura occidentala, teoreticianul modernismu lu i E. Lovinescu preia unele dintre ideile maioresciene, dar se raporteaza polemic la teoria ,Jormelorfiirilfoud''.
,Critice" .
/.eo.IUa.
~
t&ui ~;.;ui.
Titu Maiorescu formu leaza i:n acest studiu teo ria Jomu:lorfiirii jo11d" ;;i se pronunta !mpotriva viciului radical al culturii romane din acea perioada, ,nende<•iirul", manifestat In toate domeniile \'ietii publice: In aspiratii, :in politica, In poezie ~i chiar In gramatica . De asemenea, criticul dezaproba faptul ca tinerii care au plecat Ia studii In Occident (In Franta ;;i In Germania), !ncepand cu prima jumatate a secolului al XIX-lea, au preluat formele civilizatiei apusene fara ale putea aplica fondului propriu de cu ltura, inexistent Ja acea data. Maiorescu demonstreaza (cu exemple extrase In special din opera reprezentantilor $colii Arde lene) ca , ncnrleuiiru!" are radacini adanci In cultura noastra, lntemeiata Ia lnceputul secolului al XIX -Iea pe falsificarea istoriei, a etimologiei ;;i a gramaticii. In aparenta, romanii aveau Ia acea epoca toate formele civilizatiei occidentale (politica, ;;tii.nta, ziare, academii, <;;coli, literatura, muzee, teatru ?i chiar o constitutie), fara a a vea insa fondul necesar adaptarii acestor forme. Maiorescu nu este 1mpotri va preluarii formelor culturale din exterior. Acestea trebuie insa adaptate Ia specificul national <;;i anticipate de crearea fondului. Maiorescu sustine faptu I ca aceste ,pretcntii fiirii fundnillen t" sunt un element de adancire a prapastiei !ntre cla sele superioare, fascinate de iluzii, <;;i singura clasa sociala reala, taranul roman, condamnata Ia suferinta sporita, pentru a sustine edificiul ficti v a] culturii romane. Exista ;;anse de corectare a civilizatiei romane?ti hmdamentate pe baze false numai daca se iau masuri 1mpotri\·a ei, prin descurajarea mediocritatilor $i a ,Jormelorfiiriifonrl". Institutiile fiind cele care co recteaza mentalitatile, ,este mni bine sii 1111 fnwn o ;;conlii rleloc dt'cfit sii fncelil o ;;con iii rcn [ ... ];" ?i, In general, este mai bine sa nu fie 1nfiintate anumite institutii , daca nu exista ,mnturitnten ~tiintificii" necesara pentru asigurarea bunei functionari a acestora . Concluzia lui Maiorescu este implacabila : ,Ctlcifiirii culturii ponte incii triii
= ~
~~
n.ea.dcvplale
zm popor cu niirle;den cii In Jnomentulfiresc a/ rlez.uoltiirii saie se z;n iui ~i acenstriformii binefiiciitonre n vietii omene;;ti; rlnr cu o mlturii(afsti nu ,POnti! triii 1111 popor [.. .]" 32
33
~'1\
Poezia romantica: ,Fioare a/bastra" de
,'U Tema ~i viziunea despre lume
Mihai-E~inescu
4. 0pin ie Poezia este o dezvoltare a unui moti v romantic d e circulatie eu ropean a intr-o viziune lirica proprie. Concluzie
Context
Poezia ,Flo are albastrii", scrisa 1n 1872 ;;i publ.icata in revista ,Convorbiri lit crarc" In 1873, este o cap odopera a liri smu lui eminescian d in etapa de tinerete, care anunta mar ile creatii ulterioare, culminand cu , Luceafii rul"-
Poezia , Floare albastrii" reprezinta o capodopera a creatiei eminesciene din etapa de tinerete, care anticipeaza poemul-sinteza ,Luceafiirul".
1.1ncadrare in urctogte • Specie literara : poem fil osofic, egloga ;;i clcgie. • Cure nt lite rar/trasaturi romantice: tema, motivele Jiterare, atitudinea poetica, amestecu l speciilor, antiteza . 2. Prezentarea a do A i.nagini/idei poetke lume
r~le:va.1t0
p.:mtru tema
~i
viziunea despre
• Tema : iubirea ;;i natura, conditia omului de geniu care aspira Ia absolut. IV!otivul central: ,flonren nlbnstrr1" . • SLmt asociate ;;i puse in contrast in viziune romantica doua mod uri de existenta $i ipostaze ale CLmoa;;terii: cunoa$lerea absoluta (culoa rea , ni/Jastrii") ;;i nmoa;;terea terestra (,floare") . • lpost aze lirice: Ca in lirismul de m a~ti , eu l liric 1mprum u ta pe rand doua ipostaze, masculin - femini n sau omul de geni u - femeia iubita; lirismul subiectiv reiese prin folosirea marcilor gramatica le ale eului liric. 3. Elemente de compozi~ie secven~e poetice)
~i
de limbaj ale ''"xt;;l ..li poetic (tit!u, motiv central, strofe,
• Titlul este simbolul central, un motiv ro ma ntic de circu latie eu ropeana, ce sugereaza aspiratia spre ferici rea p rin iu bire. • Compozitia romantica: Cele paisp rezece strofe alca tuiesc patru secve nte poet ice, prin alternan ta a doua planuri, cosmic-terestru, ]n dialogul celor d ou a voci lirice: ge niul/ vocea masculina ;;i iubita. !maginar poetk, figl:'·l sen< ant'ce/tropi
·--:::s:s QJ
u,
::s t::
~
• Prima secve n!a poetica (strofe le I - Ill ) infati;;eaza, J'n monologul fete i, lumea rece a ideilor, lumea lui : ,,Inr tc-ni cufundat In stelel$i In nori ~ i- n ccmri nnfte?" . • A dou a secve nta poetica (strofa a patra) constituie med itatia barbatul ui asupra sp uselor iu bitei : , All! En spusc ndcviimi,/Eu am rfis, 11-nm zis nimicn" . • A tre ia secve n!a poet ica contine strofe le V - XII. Monologul fetei con tinu a cu o chemare Ia J'mplinirea iubirii in lumea ei, planul terestnJ: ,Hni In codml w verdmtiiiU!ld-izvonre plnng In vnle ... ". • Ultima secve nta poetica (strofe le XIII - XIV ) reprezin ta o contin uare a medi tatiei barbatul ui asupra iubi rii trecu te, pe care o proiecteaza de aceasta data in ideal ;;i a min ti re (Ji onre-al/Jnstrii' flonre-nlbnstrii!.. .! Totu~i este tris t In lume 1" ) . • Ca racte rist icile limbajului poetic: Expresivitatea are surse multiple, !n pl an m orfo logic, lexical, sti listie, fonetic ;;i prozodic. • Muzica litat ea, elem en tele de prozodie: rim a este 1mbrati$ata, ritmu l trohai c, masu ra de 7- 8 silabe; apar rime rare.
·--:::s:s
"'
QJ
::s t:: a
a:
r~
Eseu cu privire Ia tema ~i viziunea despre lume dintr-o poezie romantica studiata
Context
Poezia ,Floare albastrii", scrisa in 1872 ~i publicata 1n revista ,Convorbiri literare" in 1873, este o capodopera a lirismului eminescian din etapa de tinerete, care anunta marile creatii ulterioare, culminand cu ,Luceafiirul". Dezvoltare a unui motiv poetic european intr-o viziune lirica proprie, ,Floare albastrii" poate fi considerata o poezie-nucleu a romantismului eminescian. 1. Eviden~ierea unor trasaturi care fac posibila lncadrarea poeziei studiate intr-o tipologie, lntr-un curent cultural/literar, intr-o orientare tematica
In ,Floare albastrii" sunt asociate, in maniera romantica, mai multe specii literare: poem filosofic, egloga (idila cu dialog) ~i elegie (poezie 1n care 1J.O..VJ-ie sunt exprimate sentimente de tristete, regret, melancolie). 'Wm.Cl.l'li.ici Tin de romantism: tema (iubirea ~i natura, conditia geniului, aspiratia spre absolut), motivele literare, atitudinea poetica, amestecul speciilor, dar ~i antiteza pe baza careia este construita poezia. 2. Prezentarea a doua imagini/idei poetice relevante pentru tema ~i viziunea despre lume din textul studiat
La romantici, tema iubirii apare in corelatie cu tema naturii, pentru ca l.e.nui natura vibreaza la starile suflete~ti ale poetului. ,Floare albastrii" apartine
~
f.iWuzll.e
. . ~ fum.e.
~
f.iWuvte.
acestei teme ~i reprezinta ipostaza iubirii paradiziace, prezenta 1n idilele eminesciene din aceea~i perioada de creatie: ,Sara pe deal", ,Dorinfa", ,Lacul" , , Povestea teiului", sau in secventa idilica din , Luceafiirul". Depa~e~te insa cadrul unei idile, implicand ~i tema conditiei omului de geniu care aspira ]a absolut. Cadrul natural £eerie ~i protector pentru cuplul de mdragostiti se realizeaza prin motive romantice frecvente in lirica erotica eminesciana: codrul, izvoarele, priipastia, valea, luna . In viziune roma.ntica, se confrunta doua mod uri de existenta sau ipostaze ale cunoa~terii: lumea cunoa~terii absolute, infinite, a geniului (sirnbolizata de culoarea ,albastrfi") ~i lumea iubirii concrete, a cunoa~terii terestre (sirnbolizata de Jloare"). Ca 1n lirismul de ma~ti, eulliric imprumuta pe rand doua ipostaze umane (masculin - feminin) sau portrete spirituale (geniul- faptura terestra), care se asociaza celor doua lumi. Lirismul subiectiv se realizeaza prin folosirea marcilor gramaticale ale eului liric- verbe ~i pronume la persoana I singular: ,eu am rfis".
36
3. llustrarea a patru elemente de compozi~ie ~i de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru tema ~i viziunea despre lume (de exernplu · im21gin<:1r poetic titlu , incipit, rt' latii de opozi\ie $ide sirnetrie, rnotiv poetic, Jaitmotiv, tlgl.lri sernantice/tropi, elemente de prozodic etc. )
Titlul fixeaza simbolul centrat avand ca punct de plecare un motiv romantic de circulatie europeana, ce sugereaza aspiratia spre fericirea prin iu- ti.ifJ... . bire. Motivulliterar asociaza substantivul Jloare", care simbolizeaza viata, ~i ~ culoarea ,albastrii", simbolul eminescian al infinitului, al marilor departari, al idealului. Cele paisprezece strofe alcatuiesc patru secvente poetice, prin alternanta ~· a doua planuri, cosmic - terestru, in dialogul celor doua voci lirice: geniul/ 'Wm.artiicii vocea masculina ~i iubita. Poezia are o compozitie romantica, fiind structurata 1n jurul unei serii de opozitii: eternitate - viata, masculin - feminin, de- ~ d.e ta~are apolinica- traire dionisiaca, vis - realitate, departe- aproape, trecut ~ - prezent. Prima secventa (primele trei strofe) reprezinta monologul fetei ~i ia forma p.tU.m.a. iecrepro~ului, tanara folosind simbolurile eternitatii pentru a configura imagi- ~ nea lumii reci a ideilor abstracte. Meditatia barbatului, din strofa a patra, constituie cea de-a doua secventa 1flw.C.a a. poetica ~i contine reactia indragostitului la repro~urile fetei . p.alh.a Secventa a treia, care con tine strofele V- XII, este cea mai ampla ~i continua u.cu.en.ta a. monologul fetei din prima secventa. De aceasta data, ea adreseaza barbatu- l!tei.a. · lui chemarea la implinirea iubirii in spatiul terestru, in cadrul naturii feerice. Ultima secventa poetica (strofele XIII- XIV) este a doua interventie a vocii uil.i.m.a. lirice din strofa a patra ~i reprezinta o continuare a meditatiei barbatului ~ asupra iubirii trecute, pe care o proiecteaza, de aceasta data, in ideal. Sirnetria celor patru secvente poetice este potentata de monologulliric al 1.i.m.e.btia. fetei, care exprima termenii antinomici (lumea lui - lumea ei), punctat de cele doua reflectii ulterioare ale barbatului. Prima secventa poetica (strofele I - III) infati~eaza lumea rece a ideilor, imaqUuVt. lumea lui. Monologul fetei mcepe cu repro~ul realizat prin adverbul ,iar", p.o.eiic, plasat la mceputul poeziei. Tonul adresarii este familiar, iar 1n aparentul di- ~ alog alterneaza propozitii afirmative ~i negative, interogative ~i exclamative. denW.J11i.ce. Termenii populari sustin adresarea familiara, iar cele doua apelative, ,sujletul vietii mele" ~i ,iubite", dispuse simetric la inceputul ~i la sfar~itul primei interventii a fetei, exprima iubirea sincera. In prima strofa, universul spiritual in care geniul este izolat se configureaza prin enumeratia simbolurilor eternitatii- mortii: ,Iar te-ai cufundat in stele! $i innori !ji-n ceruri nalte ?". Aspiratia spre cunoa~tere absoluta este sugerata de metafora ,rauri in soare!Griimiide~ti-n a ta gandire" ~i de mi~carea ascensionala. Domeniul cunoa~terii guvernat de timpul il1finit este definit prin intermediul unor metafore cu valoare de simbol: ,intunecata mare" - misterul genezei; ,campiile asire"- universul de cultura ~i ,Piramidele-nvechite/Urcii-n cer viirful lor mare" - universul de creatie umana proiectat cosmic. 37
Avertismentul final ,Nil ciita In depiirtare!Fericirea ta, iubite!", de$i este rostit pe un ton $agalnic, cuprinde un adevar: in lumea terestra, implinirea umana se realizeaza doar prin iubire. A doua secventa poetica (strofa a patra) constituie meditatia barbatului asupra spuselor iubitei. De$i recunoa$te adevarul din vorbele fetei, se deta$eaza cu o anumita ironie: ,Ah! Ea spuse adez>iirul,/Eu am riis, 11-mn zis nimica" . chen-<.GAW A treia secventa poetica con tine strofele V- XII. Monologul fetei continua f.a Unpfirli/!R-a cu o chemare Ia implinirea iubirii in Jumea ei, planul terestru: ,Hai In codrul iulMii w verdeatii ... " . Spre deosebire de alte idile eminesciene, aici femeia este aceea care adreseaza chemarea Ia iubire; ea incearca atragerea barbatului In paradisul naturii, ca aspiratie spre refacerea cuplului adamic. Cadrul natural se realizeaza prin motive romantice frecvente in lirica erotica eminesciana : codrul, izvoarele, valea, balta, luna etc. Natura de inceput de lume este, in viziune romantica, un spatiu nealterat de prezenta umana: ,Stiinca stii sii se priivale!ln priipastia miireatii". Imaginile vizuale sunt asociate cu cele auditive: , Und-izvoare pliing in vale" . Idealul de iubire se proiecteaza intr-un paradis terestru. Caldura zilei de vara se afla in rezonanta cu pasiunea chemarii, cu iubirea imparta$ita: ,f?i de-a soarelui ciildurii/Voi ft rof?ie ca miiru/,/Mi-oi desface de-mn· piirul!Sii-ti astup cu diinsul gum" . Femeia iubita este o a pari tie de basm, gratioasa (,de-m1r piirul"), $.3.galnica (,;;-apoi cine treabii are7"), senzual -naiva (,,Eu pe-un fir de rommzitiil Voi cerca de mil iube;;ti") . Ultima secventa poetica (strofele XIII- XIV) este a doua interventie a vocii lirice din strofa a patra $i reprezinta o continuare a meditatiei barbatului medi1a1ia asupra iubirii trecute pe care o proiecteaza de aceasta data in ideal $i amintidi.n &&-.ae re: ,$i te-ai dus, dulce mimme,/$i-a murit iubirea IWastrii" . Cadrul obiectiv al idilei se incheie cu despartirea, iar in planul subiectiv se accentueaza lirismul. Daca in penultima strofa despartirea indragostitilor pare temporara, in ultima strofa, separata, la nivel formal, printr-un $ir de puncte de suspensie de restul poeziei, sfar$itul visului de iubire devine o certitudine. Verbele !a timpul trecut (,te-ai dus", ,a murit") sustin tonalitatea elegiaca. Contrastul dintre vis $i realitate, dar $i dintre cele doua lumi care o clipa s·-au intalnit in iubire, pentru ca a poi sa se rea$eze in limitele lor este sugerat de repetitia din penultimul vers (,Floare-albastrii 1 floare-albastrifl ...") $i, mai ales, de versul final: , Totuf?i este trist In fume'" . Expresivitatea are surse multiple, in plan morfologic, lexical, stilistic, fonetic $i prozodic. La nivel morfologic, verbele !a prezentul etern redau lumea ideilor sau ve$~~ ci1e fimf;.a_ nicia naturii (,urea", ,stii"), verbele Ja viitor din monologul fetei proiecteaza jului aspiratia spre iubire in reverie, iar verbele Ja trecut, din meditatia barbatului, ~ redau reflectia $i distantarea temporala (,,am riis", ,te-ai du.s", , a murit") . La nivellexical, vorbirea populara $i limbajul familiar accentueaza intimitatea (,inca I te", , n u en ta"). Figurile de stil $i imaginile artistice sunt numeroase: epitetul (,priipastia miireatii'', ,trestin cea /ina"); personificarea (,izwarepliing In <>ale"); comparatia 38
(,ro;;ic en miiru/"); inversiunea (,nlbastra-mi, dulcefloare"); metafora (,riiuri In soare"); simbolul (,Jloare nllmstrii" , ,ccmri-nnllc"); repetitia (,Floare-al/Jastrii' jloarc-albastriil .. "). Muzicalitatea trista a poemului este sustinuta de elementele de prozodie: rima imbrati$ata, ritmul troh aic, masura versurilor de 7- 8 silabe. Se remarca e1err.£rJ.e de inovatiile Ia nivelul rimei (folosirea de cuvinte rare: ,giindire"- ,asire" ; dis- j2)w/"jL'die punerea 'in rima a unor parti de vorbire diterite: ,dispare"- ,Jlonrc").
4 . Sus~inerea ..t••,::;l '.Jp;r.ii despre mor,Lllr. care terr-a~~ vizitmEi< despre hn'lC s"' ref"!e(+? · ...., te"tu' poet;( ~·tudiat In opinia mea, poezia este o dezvo ltare a unui motiv romantic de circulatie europeana, intr-o viziune lirica proprie. ,Floare albastrii" i:;;i are punctu l de plecare in mitul romantic al aspiratiei catre idealul de fericire, de iubire pura, intalnit $i Ia scriitorul romantic german Novalis sau la poetul italian Leopardi. Motiv romantic de Ia rga circulatie eu ropeana, de asemenea regasit :;;i in alte texte eminesciene, precum ,Ciilin (file din po·veste)" ori ,Siirmanul Dionis", simbolul florii albastre dobande$te aici valoare poiisemantica : aspiratie spre fericirea prin iubire, opozitie intre lumea calda, terestra :;;i lumea rece a ideilor. In creatia eminesciana, albastrul este culoarea infinitului, a idealului, iar poarea simbolizeaza viata, iubirea. Repetitia din penultimul vers (,Flonre-nlbastrii! floare-nlbastrii l .. ") $i versul final: , Totu~i este trist In lumc 1" exprima nostalgia dupa iubire, ca mister al vietii. Concluzie
Poezia ,Flom-e albastrii" reprezinta o capodopera a creatiei eminesciene din etapa de tinerete, care anticipeaza marile teme :;;i idei poetice dezvoltate mai tarziuin poemul-sinteza ,Luceafiirul".
39
r.
("'\ Nuvel;rea Iis;a, psi hol~g ica: ,Jij;;~ra. cu noroc"
·V I
de loan Slavici . .. _1. Te!"a ~~ ~i~~unea_~e~pre~~
l
I
Context Publicata 1n 1881, in volumul ,Novele din pop or", nuvela realista, de factura psihologica ,Mom-a cu no roc" devine una dintre scrierile reprezentative pentru viziunea lui loan Slavici asupra lumii ;;i asupra vietii satului transilvanean. 1. incadra'ea nuve 2i intr-o tipologie, intr-un curent cultural!litera r, intr-o o rientare
tematid\ • Specia literara: nuvela psihologidi- argumente: framantarile de con~tiinta ale personajului principal, surprinderea confictului interior 9i folosirea unor tehnici de investigare psihologica • Curent literar: nuvela realista - argumente: tema familiei 9i a dorintei de inavutire, obiectivitate, personaje tipice pentru o categorie sociala (carciumarul, jandarmul), tehnica detaliului.
• Construqia personajelor: In nuvela, accentul nu cade pe actul povestirii, ci pe complexitatea personajelor. • Ghita este eel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici, deshnul sau ilustrand consecintele nefaste ale dorintei de imbogatire. • In cursu! nuvelei, Lica ramane ega! cu sine, ,un om riiu $i primejdios ." Ana sufera transformari interi oare majore, care ii ofera scriitorului posibilitatea unei fine analize a psihologiei feminine. • Stilul nuvelei este sobru, concis, fara podoabe. Limbajul naratorului ~i al personajelor valorifica acelea~i registre stilistice: limbajul regional, ardelenesc, limbajul popular, oralitatea. 4. 0 pinie Nuvela ilustreaza o teza morala: goana dupa inavutire cu orice pret distruge echilibrul interior §i lini~tea familiei. Conduzie
,Moara cu 11oroc" de loan Slavici este o nuvela realista, psihologica, din care reiese pregnant viziunea lui loan Slavici asupra vietii satului transilvanean.
2. Ilustrarea temei Tema: consecintele nefaste ;;i dezumanizante ale dorintei de imbogatire. 3. Elemente de str'~ctma ?ide compozi}ie
·-::s ::s cu V'l cu ::s
-
s:::
10 Q.
• Titlul nuvelei este mai degraba ironic: daca la inceput moara aduce prosperitate, in final va aduce ghinion. • Perspectiva narativa este obiectiva. • Simetria incipit - final. Interventiile batranei din incipitul ~i din finalul nuvelei, ,Omul silfir: mul[wn it w silrilcia sa, cilci, dacil-i vorba, nu bogiltin, ci lini!jtea colibei tale te face Jericit" ;;i ,a~a le-a fast datat .", puncteaza cele doua teze morale ale nuvelei, formulate in prolog ;;i epilog. • Viziunea despre lume in nuvela lui loan Slavici are caracter clasic, moralizator. • Fiind o nuvela psihologica, conflictul central este unul moral, mai precis conflictul interior al protagonistului, dintre dorinta de a ramane om cinstit ~i dorinta de a se imboga(i alaturi de Lica. Conflictul exterior este eel dintre Ghita ~i Lica. • Spa!iul ~i timpul: carciuma este Ia rascruce de drum uri, izolata; actiunea se desfa9oara pe parcursul unui an, de Ia Sfantul Gheorghe pana Ia Pa~tele din anul urmator. • Ac!iunea: Alcatuita din 17 capitole, cu pro log 9i epilog, nuvela are un subiect concentrat. • In expozi!iune, Ghita ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc, pentru a ca9tiga rapid bani. Aparitia lui Lica Samadaul Ia Moara cu noroc constituie intriga nuvelei, declan;;eaza conflictul interior ;;i tulbura echilibrul familiei . • Desfa~urarea ac!iunii ilustreaza procesul instrainarii d!rciumarului de familia sa 9i al dezumanizarii provocate de dorinta de imbogapre prin complicitatea cu Lica . • Punctul culminant: De Pa;;te, Ghita prefera sa-;;i lase sotia singura cu Samadaul, ea ne9tiind ca Ghita merge dupa jandarm. Dezgustata, Ana i se daruie;;te lui Lica. • Deznodamantul este tragic Ghita o ucide pe Ana ;;i este omorat din ordinul lui Lica; incendiul mistuie carciuma de Ia Moara cu noroc; Lica se sinucide. Nuvela are final moraliza tor.
·-::s ::s cu V'l cu ::s
s::: ~
a..
I. Eseu cu privire Ia tema ~i viziunea despre lume dintr-o nuvela studiata '--""""""-----~-----
_,__ '
Context Scriitor afirmat la sfar;;itul secolului al XIX-lea, Ioan Slavici este u n ul dintre adeptii realismului clasic Publicata in 1881 in volumul d e debut ,Novele din popor", nu vela realista, de factura psiholog ica ,Moara w noroc" devine una dintre scrierile reprezentative pentru viziunea lui Ioa n Sla v ici asupra lumii ;;i asupra vietii satului transilvanean ,
1. Evidentierea a doua trasaturi e
tematica ,Moara cu noroc" de loan Slavici este o nu veL\ adica o specie epid\ 1'11 proza, cu un fir narativ central ;;i o constructie epica riguroasa, cu un conflict concentrat Personajele relativ purine scot i'n evidenta evolu tia p ersonajului principal, puternic individualizat Este o nuvela psihologica deoarece infati;;eaza fra m antarile de con;;tiinta ttl.UJda ale personajului principal, care traie;;te un conflict inte rior, moral ;;i se trans~ forma suflete;;te, iar analiza se realizeaza p rin tehnici d e in vestigare psihologica: monolog interior, stil indirect liber, scene d ialogate, i'n soti te d e notatia gesticii ;;i a mimicii, Este o nuvela realista p rin: tema familiei ;;i a dorintei de in a vutire, obiectivitatea perspectivei narative, includerea de personaje tipice pentru o categorie sociala (Ghita reprezinta tipul carciumarului dornic de i mbogatire, ttl.UJda Pintea este jandarmul, Lica este Samadaul, dar ;;i talh arul), verosimilitatea, ~ prezentarea veridica a societatii ardelene;;ti din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, tehllica detaliului semnificativ in descriere (drumul ;;i locul de la Moara cu noroc) ;;i in portretizare (Lica Samadaul),
2.11ustrarea temei nuve!ei stud!;:;tl?' prin dou,'\ vente comer.tate
episo;:;rde/dt?~te/sec
,Moara cu noroc" de loan Slavici areca tema consecintel e n e fa s te si dezumanizante ale dorintei d e imbogatire, Tem a poate fi pri vita di n mai multe perspective, Din perspectiva sociala, nuvela prezinta incerca rea lui Chita de a-;;i schimba statutul social (din cizmar vrea sa dev ina carciumar ) ;;i de a asigura familiei sale un trai indestulat Din perspecti va mora liza toa re, nu vela prezinta consecintele ne faste ale dorintei de a a vea bani , Din p e rspecti va psihologica, nuvela prezin ta conflictul inte rior trai t d e Ghita , ca re, dornic de prosperitate economica, i;;i pierde treptat increderea in sine ;; i in fam ilie, 3. Prezentarea a patru eiemente de s~ructwd. { rk ,:s r:t p,:,;: ~ ..~ ;;;,f.:: textului narativ, semnificative pentru tema s! vizii.)','f:;, hrne din nuve!a studiata 'ck Z\• 'rno' u: ,,,,t'c,n · .· ,, 1 ' ;,, •. , < : : ·. " ') ,;:(. 42
~~
spa
.
' . . k~ . li!C1t)it .
~ tilis!i~.<· :
li:n
~~
-~
t
I ~) (
\
·
Titlul nu velei este m ai d eg ra ba iro nic Topos ul ales, c~rciuma numiti\ ]v1oara cu noroc, ajunge sa insem nc, mai curiind, Moara cu gbinion, Moa ra care aduce nenorocirea, d eoa rece cii sti gu ril e obtin ute aici ascund ne leg iuiri, Perspectiva na rat iva este obiecti vZ\ , inta mplaril e di n nuvelZ\ sunt reiJtatc IC1 persoana a III-a, de ca tre un narator deta;;a t, om n iscient ;;i omniprezenL ln ter- t'::· 1;/~ ·,_r ferenta din tre planu l na ra to ru lui si eel al personajelor se real izeaza prin folosi- ,,,, , rea stilului indirect liber (, A nn i~i n'ilcii pe inilllii ~ i ~ c rlctc In joe Ln inccput se z•eriea c-nfost prinsii ric silii; rlnr cc m'cn stlfncii 7 Ln un nn Wlllelor, de cc si'i 1111 jowc7") , Pe Janga perspectivC1 obiecti va a nJratoru lui , :<.',cJ{fidvf sonajul principal, Ghita, oscileaza lntre dorinta d e a ramane orn cin stit, p ede c~-td/u-d o parte, ;;i dorinta d e a se 'imbogati alaturi d e Lica, pe de alta p a rte , Con flictul interior se ret1ecta i'n plan exterio r, i'n confruntarea dintre ca rciumarul Gh ita ~i Lica Sa mad au L In nuvel a realista, spati ul ;;i timpul sun t precizate, Ca rciurna de Ia Moara cu noroc este a$ezata Ia rascruce de d rumur i, izolata, in conj urata de p usticta ti intunecoase, Aqiu nea se desfa;;oara pe pa rcursu l un ui an, lntre doua repere temporale cu valoare religioas5 : de la Sfan tul Gheo rg he pana lJ Pa;;tele din anul urmator; apa si fo cul p u rifica locuL Alcatuita din 17 capitole, cu prolog $i e pi log, n uvel a are un subiect concentraL In expozitiune, descrierea dru mul ui care merge Ia Moara cu n oroc ;;i J locului ill care se a fla carcium a fixea za cadrul actiunii, Ghita, Cizmar sa rae, hotara;;te sa ia in are nda carciuma de Ia Moara cu noroc, pentru a ca :;;tiga ban i mJi e~":jF'<~'L.u.::o:t multi ;;i mai repede, 0 vremc, aface ri! e ii rncrg bine, iar prirnele semne ale bunastarii ;;i ale a rmoniei In care traie;;te familia nu lnta rzie sa apara, sccna numararii banil or, sam bMa seara, fiin d sugestiva, '·
43
'
·)_'j{l!.
Aparitia lui Lica Samadaul, ~eful porcarilor ~i al turmelor de porci din imprejurimi, la Moara cu noroc, constituie intriga nuvelei, declan;;and in sufletul in.tJUq.a. lui Ghita conflictul interior si tulburand echilibrul familiei. Lica ii cere sa-i spuna ~ine trece pe Ia carciu~a, iar Ghita i~i da seama ca nu poate ramane la Moara cu noroc fara acordul Samadaului. Mai intai, Ghita i;;i ia toate masurile de aparare impotriva lui Lica: merge la Arad sa-~i cumpere doua pistoale, i~i face rost de doi caini ~i i~i angajeaza inca o slug a, pe Marti, ,un ungur inn it en un brnd". Desfa~urarea aqiunii ilustreaza procesul instrainarii carciumarului fata de familie $i al dezumanizarii provocate de dorinta de imbogatire prin complicitatea cu Lica. Datorita generozitatii Samadaului, starea materiala a lui . Ghita devine tot mai infloritoare, numai ca Ghita incepe sa-$i piarda increderea in sine. Carciumarul devine interiorizat, mohorat, violent, 'ii plac jocurile ' crude, primejdioase, se poarta brutal fata de Ana, pe care o protejase pana atunci, $i fata de copii. La un moment dat, ajunge sa regrete ca are familie $i copii, pentru ca nu-$i poate asuma total riscul 'imbogatirii alaturi de Lica. Dornic sa faca avere, se indeparteaza treptat de Ana $i devine complicele lui Lica la diverse nelegiuiri, primind in schimb bani obtinuti din jafuri $i crime. Este anchetat in doua rand uri, fiind acuzat de complicitate in jefuirea arenda$Ului de unde este eliberat pe ,chezii~ie", $i chiar in uciderea unei femei $i a unui copil. I$i pierde imaginea de om cinstit pe care o avea in fata oamenilor. Framantarile $i neputinta de a ie$i brusc din intelegerea cu Lica alterneaza cu momentele de sinceritate in care ii cere iertare sotiei. Carciumarul se aliaza cu jandarmul Pintea, fost hot de codru $i tovara$ allui Lica, pentru a-1 da in vileag pe Samadau, insa nu este cinstit nici fata de acesta, caci dore$te sa 1$i pastreze o parte din banii obtinuti din afaceri necurate. Punctul culminant ilustreaza dezumanizarea lui Ghita. La sarbatorile Pa$telui, Ghita i$i arunca sopa in bratele Samadaului, lasand-o singura la carciuma, p.wtc.tu1 in timp ce el merge sa-l anunte pe jandarm ca Lica are asupra lui bani furap. cdm.i.n.an.t Dezgustata de la$itatea sotului $i ne$tiind motivul real pentru care acesta plecase, intr-un gest de razbunare disperata, Ana i se daruie~te lui Lica deoarece, spune ea, in ciuda nelegiuirilor comise, el e ,om", pe cand Ghita ,nu e dedit muiere imbriicatii in haine biirbiite~ti" . Deznodamantul este tragic. Dandu-$i seama ca sotia 1-a 'in$elat, Ghita o ucide pe Ana, fiind la randullui omorat de Raut, din ordinullui Lica. Un incendiu provocat de oamenii lui Lica mistuie carciuma de Ia Moara cu nodq.n.o.dii- roc. Pentru a nu cadea viu in mainile lui Pintea, Lica se sinucide izbindu-se m.cintul cu capul de un copac. Nuvela are final moralizator, sanctionarea protagoni$tilor este pe masura faptelor. Singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana $i copiii, fiintele morale $i inocente. In nuvela, accentul nu cade pe actul povestirii, ci pe complexitatea personajelor, care par sa aiba un destin prestabilit. Personajul principal, Ghita, este eel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici, un personaj ,rotund", care traie$te un proces a! dezumanizarii, cu framantari suflete$ti $i ezitari. Destinullui ilustreaza consecintele nefaste ale dorintei de imbogatire. .
.
==
44
El intra in relatie cu celelalte personaje, care ii nuanteaza evolutia. Frarnantarile $i transformarile sale interioare sunt urmarite cu atentie $i redate de catre narator direct sau in stil indirect liber. Modificarile comportamentale $i afective ale lui Ghita sunt percepute curand de Ana (exemplu de caracterizare directa din perspectiva altor personaje: ,siimtea eli de ciitvn timp biirbatul ei s-a schimbat"). Mijloacele de caracterizare indirecta sunt predominante $i diversificate. Naratorul noteaza gesturile, replicile, reactiile personajelor, surprinde relatiile dintre ele, dar $i gandurile acestora. Dialogul este reprezentativ pentru ilustrarea unor trasaturi de caracter. Astfel, framantarile lui Ghita sunt redate in monologul interior: ,.Ei' Ce sii-mi fac? ... A$a rn-a liisat Dumnezeu! ... Ce sii-mi fac dacii e in mine ceva mai tare dedit vointn mea 7 Nici coCO$atul nu e insw?i vinovat cii are cocoa$e in spin are". Lica ramane pe tot parcursul nuvelei ega! cu sine, ,un om riiu $i primejdios". Samadau $i talhar, este necrutator cu tradatorii, generos cu aceia care il sprijina in afacerile necurate, hotarat ;;i crud. Ana sufera esentiale transformari interioare care ii ofera scriitorului posibilitatea unei fine analize a psihologiei feminine. La inceput o femeie devotata caminului, protejata mai intai de mama $i apoi de sot, reprezentand un ideal de feminitate (,Ana ern tiiniirii $i frumoasii, Ana era Jragedii $i subfiricii"), Ana este impinsa in bratele Samadaului ;:;i apoi este ucisa de Ghita, fiindca l-a in$elat Trasaturile personajelor se desprind din fapte, vorbe, gesturi $i din relatiile care se stabilesc intre acestea (caracterizare indirecta). De asemenea, naratorul realizeaza portrete sugestive, iar detaliile fizice releva trasaturi morale sau statutul social (de exemplu, portretul Samadaului). Mijloacele de investigatie psihologica sunt: scenele dialogate, monologul interior de factura traditionala $i acela realizat in stil indirect liber, introspectia, notatia gesticii, a mimicii si a tonului vocii. , Stilul nuvelei este sobru, concis, fara podoabe. Limbajul naratorului $i al ~ personajelor valorifica acelea$i registre stilistice: limbajul regional, ardelenesc, limbajul popular, oralitatea.
4. Exprimarea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau tema In nuvela aleasa In opinia mea, analiza psihologica este pusa in slujba unei teze morale: goana dupa inavutire cu orice pret distruge echilibrul interior $i lini$tea familiei. Avertismentele batranei sunt ignorate de Ghita. Nu munca cinstita prin care omul devine instarit este condamnata de moralistul Slavici, ci obtinerea averii pe cai necinstite ;;i instrainarea de familie.
Concluzie ,Moara cu noroc" de loan Slavici este o nuvela realista- prin tema, tipologia personajelor $i stil- $i 0 nuvela psihologica, pentru ca urmare$te conflictul interior, framantarile in planul con;:;tiintei personajelor. Observarea este minutioasa, detaliata ;;i serve;;te realizarii unor psihologii complexe (Ghita). 45
~¢ N~vel; realista;psi~olo~i~~: 1 'U ,Moara cu noroc" de loan Slavici
--....--·-···----~-..
'
l~--.-~:!~rtic~l~ri!~ti ~e co~~tr_u~i: a per~~-na!~"l~! ~rincipal ..J Context Publicata !n 1881, in volumul ,Novele din pop or", nuvela rea lista, de factura psihologica ,Moara cu noroc" devine tma dintre scrierile reprezentative pentru viziunea lui Ioan Slavici asupra lumii ;;i asupra vietii satului transilvanean. 1. Elemente de structura $i de comnozitie ale rmvelei. semnificative poentru realizarea personajului din nuvela studiata
• Tema nuvelei: consecintele nefaste ;;i dezumanizante ale dorintei de imbogatire. • Titlul nuvelei este mai degraba ironic, carciuma numita Moara cu n oroc ajunge sa insenme de fapt, Moara cu ghinion, ca;;tigurile ob\inute aici ascunzand nelegiuiri ;;i crime. • Pe rspectiva narativa este obiectiva. • Simetria incipit - final, creata de interventiile simetrice ale batranei: ,Omul si'ifie mul-
tumit cu si'iriicia sa, ciici, dacii-i vorba, nu bogi'itia, ci lini~tca colibei tale teface fericit" ~i ,a~a le-a fast data! ... " . • Fiind o nuvela psihologica, conflictu l central este eel inte rior, al protagonistului, !ntre dorinta de a ramane om cinstit ~i dorinta de a se imbogati alaturi de Lica. Conflictul exterior este eel dintre Ghita ;;i Lica . 2. Statutul social, psiho!ogic, moral etc al personajului ales
• Ghita este eel mai complex personaj din nuveli.stica lui Slavici; destinul sau ilustreaza consecintele nefaste ale dorintei de imbogatire. • Statutul initial: Cizmar sarac, dar harnic $i cinstit, dore;;te sa-;;i schimbe statutul social ~i ia in arenda chciuma de Ia Moara cu noroc ca sa asigure bunastarea famili.ei. Sot ~i tata iubitor.
3. llustrarea trasaturilor personajului ale;;, prin se.::ven!e narative/situa!ii semnlficative sau prin citate <:omentate
-·::l ::l
• Din momentul venirii lui Lica Ia dirciuma, incepe procesul de instrainare a lui Ghita fata de fam ilie. Gesturile ;;i gandurile carciumarului tradeaza conflictul interior ;;i contribuie la realizarea analizei psihologice. • Carciumarul se treze~te implicat fara voie in jefuirea arenda~ului ~i in uciderea unei fernei ~i a unui copil. • Orbit de dorinta de razbunare, l~i arunca sotia In bratele Samadaului . 4.0pinie
Q}
Destinul tragic allui Ghita, personajul principal al nuvelei ,Moara cu noroc", are un rol moralizator, potrivit avertismcntului rostit de batrfma in prolog.
~
Conduzie
::l
,Moara cu noroc" de loan Slavici este o nuvela realista, psihologica . Analiza psihologi-
-6 Q:
ca detaliaza ;;i sustine teza morala.
. ,.
.,..,.::'~- ...............,......-.......~- ....
!
I \~'
;~
-
--
II. Eseu despre particularita~ile de construc~ie a personajului principal dintr-o nuvela studiata . _ . _.... _._:w>o=; ...
-~- ~-..:...:..
---
Context Scriitor afirmat Ia sHir~itul secolului a! XlX-lea, loan Slavici este unul dintre adeptii realismului clasic. Publicata in 1881, in volumul de debut ,Novele din pop01/', nuvela realista, de factura psillologica ,Mom·a cu noroc" devine una dintre scrierile re prezentati ve pentru viziunea lui loan Slavici asupra lumii $i asupra vietii satului transil vanean .
1. llustrarea a patru elemente de structura ~i de compozi~ie ale nuvelei, semnificative pentru realizarea personajului din nuve la studiata (ck C\l'mp!u: actiunc, C'l.mflict, rdlt )[ell:.)
tice, l i mbaju l
,Moara cu noroc" de loan Slavici are ca tema consecintele nefaste ~i dezumanizante ale dorintei de imbogatire. Perspectiva narativa este obiectiva . Intamplarile din nuvela sunt relatate la persoana a III-a, din perspectiva unui narator omniscient ~i orrmiprezent. Titlul nuvelei este mai degraba ironic. Toposul ales, carciuma numita Moara cu noroc, ajunge sa insemne, de fapt, Moara cu ghinion, Moara care aduce nenorocirea, deoarece ca$tigurile obtinute aici ascw1d nelegiuiri ~i crime. Simetria dintre incipitul $i finalul nuvelei este data de vorbele batranei, soacra lui Ghita, care Ia inceput sus tine ca : ,Omul sa fie multumit cu siinicia sa, ciici, dacii-i vorba, nu bogiitia, ci lini~;tea colibei tale te face fericit", iar Ia sfar~it ~utf pune intamplarile tragice pe seama destinului necrutator: ,a~a le-a fast CUwl data' ... ". Cele doua afirmatii sunt p r incipalele teze morale ale nuvelei. Fiind o nuvela psihologica, in Moara cu noroc de loan Slavici conflictul central este moral, psiliologic, conflictul interior a! protagonistului. Persona- ~ jul principal, Ghita, oscileaza lntre dorinta de a ramane om cinstit, pe de o ceniJtal parte, $i dorinta de a se lmbogati alaturi de Lica, pede alta parte. Conflictul interior se reflecta in plan exterior, in confruntarea dintre carciumarul Ghita ~i Lica Samadaul. Stilul nuvelei este sobru, concis, fara podoabe. Limbajul naratorului ~i a! personajelor valorifica acelea~i registre stilistice: limbajul regional, ardelenesc, limbajul popular, oralitatea. 2
ales Ghita este eel mai complex personaj din nu velistica lui Slavici, un personaj ,rotund", a! carui destin ilustreaza consecintele nefaste ale dorintei de imbogatire.
47
I'
Statutul initial al personajului este reliefat in dialogul din incipitul nuvelei, dintre soacra ;;i Ghita, in care se confrunta doua conceptii despre viata/ itah.d fericire: batrana este adepta valorilor traditionale, in timp ce Ghita, capul i.nifia£ familiei, dore;;te bunastarea materiala. Ghita, cizmar sarac, dar om harnic, bland ;;i cumsecade, sot iubitor, ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc, ' pentru a ca;;tiga rapid bani, ca sa-;;i deschida un atelier. Atata timp cat este un om de aqiune, cu initiativa, lucrurile merg bine. Carciuma aduce profit, familia traie;;te in armonie.
3. llustrarea trasaturilor personajului ales, prin secvente narative/ situatii semnificative sau prin citate comentate
~ f1R.!i..~~
mifi.o.a= d.e. ~
~
w.ti.m.o-
~ ea.m
.
~
Trasaturile personajelor se desprind din fapte, vorbe, gesturi ;;i din relatiile care se stabilesc intre acestea (caracterizare indirecta). De asemenea, naratorul realizeaza portrete sugestive (caracterizare directa). Portretul fizic allui Ghita este aproape absent: este redus la cateva detalii, la inceput (,inalt ;;i spiitos"), pentru ca, mai apoi, trasaturile carciumarului (expresia chipului, ton, voce etc.) sa reflecte transformarile sale suflete;;ti. Pentru portretul moral al personajului principal, Slavici a folosit mijloace de investigatie psihologica, precum: scenele dialogate, monologul interior de factura traditionala ;;i acela realizat in stil indirect liber, introspectia, notatia gesticii, a mimicii ;;i a tonului vocii. Procesul de instrainare a lui Ghita fata de familie incepe din momentul venirii lui Lica la carciuma. La inceput, Ghita i;;i ia toate masurile de aparare impotriva lui Lica: merge la Arad sa-;;i cumpere doua pistoale, i9i face rost de doi caini ;;i i;;i angajeaza inca o sluga, pe Marti. De;;i intelege ca Lica reprezinta un pericol, Ghita nu se poate sustrage ispitei ca9tigului, mai ales ca i;;i da seama ca nu poate ramane la Moara cu noroc fara acordul Samadaului. Bun cunoscator de oameni, Lica se folose9te de patima lui Ghita pentru bani spre a-1 atrage pe acesta in afacerile lui necurate ;;i a poi pentru a-i anula personalitatea. Gesturile ;;i gandurile carciumarului tradeaza framantarile sale suflete9ti, conflictul sau interior, ;;i contribuie la realizarea analizei psihologice. Naratorul reda transformarile personajului: Ghita devine ,de tot ursuz, se aprindea pentru ori~ice lucru de nimic, nu mai zambea ca mai inainte, ci radea cu hohot, !neat zti venea sii te sperii de el", iar cand se mai juca, rar, cu Ana, ,,i~i pierdea lesne cumpiitul ?i-i liisa urme vinete pe brafe." Devine interiorizat, mohorat, violent, ii plac jocurile crude, se poarta brutal fata de Ana ;;i fata de copii. La un moment dat, Ghita ajunge sa regrete faptul ca are familie 9i ca nu-;;i poate asuma total riscul imbogatirii alaturi de Lica. Prin intermediul monologului interior sunt redate gandurile ;;i framantarile personajului, realizandu-se in felul acesta autocaracterizarea: ,Ei' Ce sii-mifac!? A;;a m-a liisat Dumnezeu! Ce sii-mi fac dacii e in mine ceva mai tare dedit vointa mea?" . Sub pretextul ca o vointa superioara ii ghideaza gandurile 9i actiunile, Ghita devine la;;, fricos ;;i subordonat in totalitate Samadaului. Ghita este caracterizat in mod direct de Lica. Acesta i9i da seama ca Ghita e om de nadejde ;;i chiar 'ii spune acest lucru: , Tu e~ti om, Ghitii, om w multii
48
urii in sufletul tiiu, ?i e:;ti om Cit minte [... ]. Mii simt chiar eu mai vrednic ciind mii aliiturea cu zm om ca tine" . Totu;;i Samadaului nu-i con vine un om pe care sa nu-l tina de frica ;;ide aceea treptat distruge imaginea de om onest pe care Ghita o avea in fata oamenilor. Astfel, carciumarul se treze;;te implicat fara sa-;;i dea seama in jefuirea arenda;;ului 9i in uciderea unei femei 9i a unui copil. Este chemat sa depuna marturie ;;i i se da drumu l acasa numai ,pe chezii!}ie" . La proces jura stramb, devenind in felul acesta complice le lui Lica. Are totu;;i momente de sinceritate, cand cere iertare sotiei ;;i copiilor. Axa vietii morale a personajului este distrusa treptat; se simte instrainat de toti ;;i de toate. Arestul ;;i judecata ii pro voaca mustrari de con;;tiinta. De ru9inea lumii, de dragul sotiei ;;i al copiilor, se gande9te ca ar fi mai bine sa piece de la Moara cu noroc. Incepe sa colaboreze cu Pintea, dar nu este sincer in totalitate nici fata de acesta. Ghita ii ofera probe in ceea ce prive;;te vinovatia Samadaului fara a-i spune jandarmului ca i;;i opre9te jumatate din su mele aduse de Lica. Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale in momentul in care, orbit de furie 9i dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica, i;;i arunca sotia, drept momeala, in bratele Samadaului. Spera pana in ultimul moment ca Ana va rezista influentei malefice a lui Lica. Dezgustata insa de la;;itatea lui Ghita care se instrainase de ea ;;i de familie, intr-un gest de razbunare, Ana i se daruie;;te lui Lica, deoarece, spune ea, in ciuda nelegiuirilor comise, Lica e ,om", pe cand Ghita ,nu e deciit muiere imbriicntii in 111line biirbiite:;ti" (caracterizare direct a). Dandu-;;i seama ca sotia 1-a in;;elat, Ghita o ucide pe Ana. Din ordinullui Lica, Ghita este omorat de Raut, iar carciuma incendiata . ~tiu
4. Sustinerea unei opinii despre modui In care se reflecta o idee sau tema nuvelei in constructia personajului In opinia mea, destinul tragic allui Ghita, personajul principal al nuvelei psihologice ,Moara cu noroc", are un rol moralizator, potrivit avertismentului rostit de batrana in prolog. Pus in situatia de a alege J:ntre banii obtinuti din afaceri necurate ;;i lini;;tea sufleteasca, Ghita este orbit de patima 1mbogatirii ;;i se dezumanizeaza treptat, chiar daca oscileaza 9i are momente de regret. Maiestria lui loan Slavici consta in finetea analizei psihologice.
Concluzie ,Moara cu noroc" de loan Slavici este o nu vela realista, psihologica, pentru ca. urmare;;te efectele dorintei de imbogatire, framantarile personajelor in planul con;;tiintei, conflictul interior. Observarea este minutioasa 9i serve;;te realizarii unor psihologii complexe (Ghita) . Analiza psihologica detaliaza ;;i sustine o teza morala: goana dupa ina vuti re cu orice pret distruge echilibrul interior ;;i lini9tea familiei .
49
~.e.
d.e.ga_~
~'l.cl.ci.aA.e. ,..,~
\fS .~. ····: ---·~--·-·· • ''- ... -.A-~>--·-· ·· . ·:: .· Nuvela realista, psihologica:
·<-"-·~~l
• '
,Moara cu noroc" de loan Slavici Ill. Relatia dintre doua personaje L'g'""
I II
Context • Publicata in 1881, in volumul ,Novele din popor", nuvela realista, de factura psihologica ,Moara cu noroc" devine una dintre scrierile reprezentative pentru viziunea lui loan Slavici asupra lumii ~i asupra vietii satului transilvanean . 1. Elemente de structura si de compozi~ie ale nuvelei, semnificative peotru rea!izarea personajelor din nuvela studiata
• Tema nuve lei: consecintele nefaste ~i dezumanizante ale dorintei de imbogatire. • Titlul nuvelei este mai degraba ironic, d.rciuma numita Moara cu noroc ajunge sa insemne, de fapt Moara cu ghinion, ca~tigurile obtinute aici ascunzand nelegiuiri ~i crime. • Perspectiva narativa este obiectiva. • Simetria incipit - final este creata de interventiile simetrice ale batranei, din incipitul ~i din finalul nuvelei: ,Omul sa fie muitumit cu siiriicia sa, ciici, dacii-i vorba, nu bogiitia, ci lini~tea co/ibei tale te face fericit" ~i ,a;;a le-a fast data ..." . • Exista un conflict interior a! protagonistului, intre dorinta de a ram3.ne om cinstit ~i dorinta de a se imbogati alaturi de Lidl. Conflictul exterior se stabile7te intre Ghita 7i Lie a. 2. Statutul social, p$ihologic, mora! etc. al personajelor a lese
• Ghi!a este eel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici; destinul sau ilustreaza consecintele nefaste ale dorintei de imbogatire. • Lica este personaj tipic, deoarece naratorul il include intr-o anum ita categorie: samadau ~i ta.lhar 3. llustrarea trasaturilor personajelor a lese, prin secvenre
narative/situa~ii
semnificati-
ve sau prin citate comentate
-·:::s :::s
Ql
-
• Din momentul aparitiei lui Lica, incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie . Gesturile ;;i gandurile carciumarului tradeaza framantarile sale suflete;;ti, conflictul inte rior, ~i contribuie Ia realizarea ana lizei psihologice. Treptat, Ghita devine la7, fricos ;;i subordonat in totalitate Samadaului . • Puternic, fara scrupule, foarte inteligent 7i orgolios, Lica prefera sa moara, decat sa dea altora satisfactia de a-1 fi 1nvins. 4. 0pinie Legatura lui Ghita cu Lica se afla sub semnul raportului de for1e; in final, Ghita este ucis, fiind o victima, 1n vreme ce Lica alege sa se sinucida .
"'Ql
Concluzie
:::s
,Moara cu noroc" de loan Slavici este o nuvela rea lista ;;i o nuvela psihologica. Analiza psihologica detaliaza ;;i suspne o teza morala.
s::
~
I
-·-·*···--~----~
=.-•"""-
.
:1>
I I
.
\\-ii!. Ese.u desp~.e. -rela~ia.~di~t~ii personaje ~
dmtr-o nuvela
stu~~
_j
Context Scriitor afirmat Ia sfar;;itul secolului al XIX-lea, loan Slavici este ruml dintre adeptii realismului clasic. Publicata in 1881, in volumul de debut ,Novele din popor", nuvela realista, de factura psihologica ,Moa~·a cu noroc" devine una dintre scrierile reprezentative pentru viziunea lui loan Slavici asupra lumii ~i asupra vietii satului transil vanean.
1.11ustrarea a patru e lemente de structura ~i de com pozi~ie ale nu velei, semnificative pentru analiza rela~iei dintre cele doua personaje (de excmplu : d(\iunc, conflict, rela~ ii temporai c ;;i spatialc, incipit, final, tehnici narative, pcrspectiv5 nJrativ,'l, rcgistre st ilistice, limbajul pcrsonajelor etc) ,Moara cu noroc" de loan Slavici are ca tema consecintele nefaste ~i dezumanizante ale dorintei de imbogatire . Perspectiva narativa este obiectiv a. Intamplarile din nuvela sunt relatate Ia persoana a III-a, de un narator omniscient ~i omniprezent. Titlul nuvelei este mai degraba ironic. Toposul ales, carciuma numita Moatii£u. ra cu noroc ajunge sa insenme, de fapt, Moara cu ghinion, Moara care le aduce nenorocirea atat lui Ghita, cat ~i lui Lica, deoarece ca~tigurile obtinute aici ascund nelegiuiri ~i crime. Simetria dintre incipitul ~i finalul nuvelei este data de vorbele batranei, soacra lui Ghita, care la inceput afirma ca: ,Omul sii fie multumit cu siiri'icia sa, ci'ici, daci'i-i vorba, nu bogiitia, ci lini~ tea colibei tale te face fericit", iar la sfar~it pune intamplarile tragice pe seama destinului necrutator: ,a~a le-a fast data! ... " . Cele doua afirmatii sunt principalele teze morale ale nuvelei. In ,Moara cu noroc" conflictul central este moral, psihologic, conflictul interior al protagonistului. Personajul principal, Ghita, oscileaza intre dorinta de a ramane om cinstit, pede 0 parte, ~i dorinta de a se imbogati alaturi de ~ Lica, pe de alta parte. Confl ictul interior se reflecta in plan exterior, in confruntarea dintre carciumarul Ghita ~i Lica Samadaul. Trasaturile personajelor se desprind din fapte, vorbe, gesturi ~i din relatiile care se stabilesc intre aces tea (surse de caracterizare indirecta). De asemenea, naratorul realizeaza portrete sugestive (caracterizare direct a); detaliile fizice releva trasaturi mora le sau statutul social (de exemplu, portretul Samadaului) . In ceea ceil prive~te pe Ghita, portretullui fizic este aproape absent: este redus la cateva detalii, la inceput (,,'inalt (ji spi'itos"), pentru ca, mai apoi, trasaturile carciumarului sa reflecte transformarile sale suflete~ti . Mijloacele de investigatie psihologica sunt: scenele dialogate, monologul interior de factura traditionala ~i acela realizat instil indirect liber, introspectia, notatia gesticii, a mimicii ~i a tonului vocii.
51
2. Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiecarui a dintre personajele alese Ghit3. este eel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici, un personaj ,rotund", al carui destin ilustreaza consecintele nefaste ale dorintei de !mbogatire. Statutul initial al personajului este reliefat In prima scena a nuvelei. Ghita locuie9te cu Ana, cu copilullor 9i cu soao·a intr-un sat cu oameni saraci, care :i1af.ut initial umbla mai mult desculti. Cei trei au un trai modest, caci Ghita este cizmar 1n · sat 9i nu are un ca;;tig prosper. Bun meseria;;, om harnic, bland ;;i cumsecade, Ghita dore;;te sa-;;i schimbe statutulsocial. De aceea, el ia 1n arenda carciuma de la Moara cu no roc, ca sa agoniseasca Sll ficienti bani cat sa-$i deschida un atelier cu zece calfe. Aspiratia lui e fireasca ;;i nu-i depa;;e$te puterile. Aparitia lui Lica Samadaulla Moara cu noroc tulbura echilibrul farniliei, dar 9i pe eel interior, allui Ghita. Lica este construit din lumini $i umbre: samadau $i talhar, este necrutator cu tradatorii, generos cu aceia care il sprijina in afaceri, hotarat $i crud. Lica este personaj tipic, deoarece naratorul il include in categoria pastorilor de porci: , <>, porcnr ?i el, dnr om cu stnre, cnre ponte sa pliiteascii griisunii ~ pierdufi ori pe ceifurafi. De nceen siinziidiiulnu e numai om cu stnre, ci mai ales om l.ipi..c nspru ?i nelndumt [... ]." Lica este individualizat printr-un portret fizic care-i evidentiaza trasaturile morale $i bunastarea materiala: ,Lici'i, 1111 om de treizeci ?i ?ase de ani, inalt, usciifiv ?i supt lnfntil, cu mustntnlungil, w ochii mici ?i verzi ?i cu spriincenele dese impreunate In mijloc. Lici'i em pormr, insii dintre cei care ponrtii ciimn?ii subtire ?i nlbii ca floricelele, pieptar cu bumbi de nrgint :;;i bici de carmajin".
3. Eviden~ierea prin doua episoade/citate/secven~e comentate a modului in care evolueaza rela~ia dintre cele doua personaje Lica i;;i impune de la inceput regulile 9i i;;i enunta pretentiile, in autocaracterizare: ,Eu sunt Lied Siimiidiiul ... Multe se zic despre mine, ?i dintre multe, multe vor fi adevamte ?i multe minciuni. [... ] Eu voiesc sii ~tiu totdeauna cine umirn11.1.)JL£ blii pe drum, cine trece pe aici, cine ce zice 7i cine ce face, ~i voiesc ca nimeni afarii de ~ mine sii 1111 ?tie. Cred cii ne-mn lnfeles'?" Tot 1n mod direct il caracterizeaza $i Ana, care intuie$te ca Lica e ,om riiu ?i primejdios" ;;i afirma ca e ,onrewm floras Ia Jnta." Batrana, 1n ciuda intelepciunii sale, se in;;ala la inceput in privinta lui Lica $i spune despre el, prima data dupa ce 11 vede, ca este ,un om prea cumsecade." Spre finalul nuvelei, dupa ce il cunoa$te mai bine pe Lica ;;i dupa ce i;;i da seama ca el i-a adus nenorocirea in familie, batrana le marturise9te ginerelui $i fetei sale ca: ,Licii e [.J om rilu din fire" $i ca e bine sa-l tina cat mai departe de ei. Insa eel mai exact il caracterizeaza Pin tea, un fost tovara;; de-al lui, care se facuse jandarm tocmai pentru a se razbm1a pe Samadau, fiindca, 1n trecut, il tradase: ,El are o sliibiciune, una singura: sa Jaci'i, sa se laude, sii tie lumen de Jricii ?i cu tonte aceste sii riidii ~ide dracul ?ide nwmii-sa. Sa riidii de noi, Ghitii, de noi [... ]."
52
Din momentul venirii lui Lica Ja carciuma, 'incepe procesul iremediabil de instrainare a lui Ghita fata de familie. De;;i 'intelege ca Lica reprezinta un pericol pentru el ;;i familia lui, Ghita nu se poate sustrage ispitei ca~tigului, rnai ales ca i;;i da seama ca nu poate ramane Ia Moara cu noroc fara acordul Samadaului. Ghita i9i ia toate masurile de aparare lmpotriva lui Lica: merge la Arad sa-$i cumpere doua pistoale, i9i face rost de doi caini pe care ii asmute impotriva turmelor de porci ;;i i$i angajeaza inca o sluga, pe Marti. Bw1 cunoscator de oameni, Lica ;;tie cum sa utilizeze slabiciunile celorlalti. Astfel, se folose;;te de patima lui Ghita pentru bani spre a-1 atrage pe acesta in afacerile lui necurate ;;i a poi pentru a-i anula personalitatea. Profita de fascinatia pe care o exercita asupra Anei ;;ide lipsa de comunicare intre soti, determinand-o sa i se daruiasca . De altfel, Ghita insu~i ii spune la tm moment dat:, Tu nu e?ti om, Lied, ci deavol ." Gesturile ;;i gandurile carciumarului tradeaza framantarile sale suflete$ti, conflictul interior, ;;i contribuie la realizarea analizei psihologice. Naratorul surprinde prin detalii transformarile personajului: Ghita devine ,de tot ursuz, se nprinden pentru ori?ice lucru de nimic, nu mai ziimben ca mni !nainte, ci riidea cu hohot, lncat lti venen sii te sperii de el", iar cand se mai juca, rar, cu Ana, ,}~i pierdea lesne cwnpi'itul ?i-i liisn urme vinete pe brnte." Devine interiorizat, mohorat, violent, ii plac jocurile crude, primejdioase, se poarta brutal fata de Ana pe care o protejase pana atunci ;;i fata de copii. La un moment dat, Ghita ajunge sa regrete faptul ca are familie ~i copii ~i ca nu-~i poate asuma total riscul imbogatirii alaturi de Lica. Prin intermediul monologului interior sunt redate gandurile ;;i framantarile personajului, prilej de autocaracterizare: ,Ei! ce sii-mifac' 7 A?a m-a Ia sat Dumnezeu ICe sa-mi Jac dacii e in mine ceva mai tare de cat vointa mea?" . Sub pretextul ca o vointa su perioara ii ghideaza gandurile ;;i actiunile, Ghita devine la;;, fricos 9i subordonat in totalitate Samadaului. Ghita este caracterizat in mod direct 9i de Lica. Acesta i9i da seam a ca Ghita este om de nadejde ;;i chiar ii spune acest lucru: , Tu e?ti om, Ghita, om cu multii urn in sufletul tau, ?i e~ti om cu minte [... ]. Mii simt chiar eu mai vrednic ciind mii ;;tiu aliiturea cu un om ca tine." Totu9i, Samadaului nu-i convine un om care sa nu-i $tie de frica ;;i de aceea, treptat, distruge imaginea de om ci.nstit pe care Ghita o avea 1n fata oamenilor. Astfel, Ghita se treze$te implicat in jefuirea arenda$Ului $i in uciderea unei femei ;;i a unui copil. Este retinut de jandarmi ~i i se da drumul acasa numai ,pe chezii?ie" . El pierde respectul ;;i increderea oamenilor ~i se teme ca, din cauza faptelor sale, familia va avea de suferit. Are totu~i momente de sinceritate, de remu$care, cand cere iertare sotiei $i copiilor. Axa vietii morale a personajului este distrusa treptat; se simte mstrainat de toti ;;i de toate. Arestul :;;i judecata !i provoaca mustrari de con~tiinta pentru modul in care s-a purtat. De IU$inea lumii, de dragul sotiei ;;i al copiilor, se gande$te ca ar fi mai bine sa piece de Ia Moara cu noroc. lncepe sa colaboreze cu Pintea, dar nu este sincer in totalitate nici fata de acesta. Ghita ii ofera probe in ceea ce pri ve;;te vinovatia Samadaului, omitand sa spuna ca opre$te jumatate din sumele ad use de Lica.
53
mii.J.uJU. ck
p;wi.ec.t.i.e
~ 'l.e.a.
{.alii de
£ica
nwA.bi..ii.J
de. wn¥Wtl.a.
!f
Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale in momentulin care, orbit de furie ;;i dispus sa faca orice pentru a se razbuna pe Lica, i;;i arunca sotia drept momeala, in bratele Samadaului. Spera pana in ultimul moment ca Ana va rezista influentei malefice a lui Lica. Dezgustata insa de la:;;itatea lui Ghita care se instrainase de ea :;;i de familie, intr-un gest de razbunare, Ana i se daruie;;te lui Lica, deoarece, spune ea, in ciuda nelegiuirilor comise, Lica e ,om", pe cand Ghita ,nu e dedit muiere zmbriicatii In !wine biirbilte~ti [... ]." In ceea ceil prive:;;te pe Lica, acesta marcheaza nefast destinul tuturor celor din preajma lui. Astfel, Lica il aduce pe Ghita in situatia de a-;;i ucide sotia. Din ordinullui Lica, Ghita este impu:;;cat, iar carciuma incendiata. Pentru deA1in a nu cadea viu in mainile lui Pintea, Lica i:;;i zdrobe;;te capul intr-un copac. ~ Sfaqitul personajului este pe masura faptelor sale. Puternic :;;i orgolios, dar suficient de abil pentru a da inapoi atunci cand se simte incoltit, Lica este un personaj remarcabil prin vi tali tate :;;i forta . Trufa:;;, atunci cand este obligat sa accepte e:;;ecul, prefera sa-;;i ia viata, gestul sau de sinucidere nefiind unul al renuntarii, ci al victoriei. Decat sa le dea altora satisfactia de a-l fi invins, prefera sa moara.
4 . Su s~ in e rea unei o pinii des pre modul in care o idee sau tema nuvelei studiate se reflect a in evolu~ia re!a~iei dintre cele doua personaje In opinia mea, legatura lui Ghita cu Lica se afla sub semnul raportului de forte . Orbit de patima banului, Ghita se simte vulnerabil fata de Lica, deoarece are familie $i tine la imaginea sa in fata lumii. Obi$nuit cu independenta, Ghita se vede constrans sa accepte colaborarea cu Lica, fapt care ii va afecta grav echilibrul interior. Raportul de forta dintre Ghita :;;i Lica il avantajeaza pe eel din urma . Ambii sunt firi puternice, insa Lica este mai abil decat Ghita . Finalul pune in lumina antiteza caracter slab - caracter tare. Ghita este ucis, fiind o simpla victima, in vreme ce Lica a lege sa se sinucida, pentru a nu deveni o victima.
Concl uzie ,Moara cu noroc" de loan Slavici este o nuvela realista, psihologica, pentru ca urmare:;;te efectele dorintei de imbogatire, framantarile personajelor in planul con$tiintei, conflictul interior. Observarea este minu\ioasa :;;i serve$te realizarii unor psihologii complexe (Ghita). Analiza psihologica detaliaza :;;i sustine o teza morala : goana dupa inavutire cu orice pret distruge echilibrul interior $i lini$tea familiei.
¢Comed;;;:o.~~~~:;;;,e pierduia"de-•..:. C~,~~;~i~ -· - -~
'V
I. Tema
~._- ... ~-
=-.. ,...,.,..
~i viziunea despre lume
==m--m-.7.-
" '"'-"t'«' - - '
"""'
v
,-
,.
j
"" ~-_-,
·"'<"·-·
I
~ · # ~'""-""''·'"'"'=-_,., ..,...,,..____ .,,.._ .~J.
Context Reprezentata pe scena in 1884, comedia ,0 scrisoare pierdutii" de l.L. Caragiale este a treia piesa dintre cele patru scrise de au tor, o capodopera. Este o come die d e moravuri, 1n care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane autorului, fiind inspirata din Jupta electorala din anul1883.
1. incadrarea piesei lntr··o tipologie, 1ntr-un wrent cultura!lliterar, lntr-o o~ientare tematica • Spe cie: comedie de moravuri; g en lite rar: dramatic. • Cure nt literar: realismul clasic. • Te ma: Aspecte din viata politica (lupta pentru putere in contextul alegerilor pentru Camera, ~antajul, falsificarea listelor electorale) ~ide familie (triunghiul conjugal) . 2. Prezentarea a patru e!emente de structura ;;ide compozi~ie ale textului dramatic • Titlul: Pretinsa lupta pentru putere politica se realizeaza, de fapt, pri.n lupta de culise, avand ca instrument a! ;;antajului politic ,o scrisoare pierduta" . • Timpul ~ i spa!iul: "fn capita/a unui judet de nwnte, fn zilele noastre". • lntriga: pierderea unei scrisori in time ;;i gasirea ei de catre adversarul politic al expeditorului, care o folose;;te ca arma de ;;antaj. • Conflictul dra matic principal: infruntarea pentru putere politica dintre reprezentantii partidului aflat Ia putere (triunghiul erotic) ;;i Nae Catavencu . Conflictul secundar: teama de tradare a grupului Farfuridi- Branzovenescu. 3 . !lustra rea temei prin doua scene/dtate/secven}e comentate
Mome nte le subie ctului • Actul I: expozi!iune a (existenta triunghiului conjugal ~i a unui conflict de interese intre doua grupuri politice) ~i intriga. • Actul II (d esfa~ urarea ac!iunii): declan;;area conflictului secundar ;;i incercarile amorezilor Tipatescu ;;i Zoe Trahanache de a smulge scrisoarea ~antajistului. • in actul III, candidatii Farfuridi ;;i Catavencu i;;i sus tin discursurile electorale. Punctul culmina nt este anuntarea candidatului Agamita Dandanache, urmata de o incaierare, unde Catavencu pierde palaria Cll scrisoarea. • Actul TV (deznodamantul) aduce rezolvarea conflictului initial, iar adversarii se !mpaca. • Construc!ia personaje lo r: ,Caractere" clasice individualizate: ,fncomoratt.i /" simpatic (Trahanache), amorezul (Tipatescu), cocheta adulterina ;;i femeia voluntara (Zoe), politicianul demagog (Catavencu), tipul cetateanului (Cetateanul turmentat) etc. Modalita!i d e caracte riza re indirecta: limbajul personajelor, numele, notatiile autorului (didascalii). 4.0pinie "0 scrisoare pierduta" de I. L. Caragiale este o comedie total a, cu variate surse ale comicului . Concluzie Lumea eroilor lui Caragiale este alcatuita dintr-o galerie de personaje care actioneaza dupa principiul ,Scopul c:mzii mijloacelc"-
54
·--:::s:s cu ~ cu
::s t:::
~
1. Eseu cu \.)
privir~ ia \ema ~i viziu~;a d es pre
lume dintr-o comedie studiata
'
.,...,..
,.,
~--,.,..·-~--
.. ->'";
.... ,
I
~
Context Reprezentata pe scenaln 1884, comedia ,0 scrisoare pierdutii" de I.L. Caragiale este a treia piesa dintre cele patru scrise de autor, o capodopera a genu lui dramatic. Este o comedie de moravuri, 1n care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane autorului, fiind inspirata din lupta electorala din anul 1883.
1. Eviden~i0rea :cc doua trasaturi care fac posibila incadrarea piesci lnt! -0 tipo!ogie.
~i
de compozitie ale textului dramatic/ semmficative pentru tema ?i viziunea des pre lume (d ,' L·\t. m p; ll: ill'\ iww. ,·,,q fi i·. l, rcl<1ti i temp( ;r;;ie <;i c;pa \ia le, rv:-;i~trc ~Lii!~tict, Jiinb~Jjul p\__,.~~;,.Hldjc..~i,_,,r! nuLJ~idv t 1 Ll~<.lruJui etc.)
Titlul pune 1n evidenta intriga ;;i contrast1..1i comic dintre apa renta ;;i esenta . Pretinsa lupta pentru putere politica se realizeaza, de fapt, prin lupta de culise, avand ca instrument de ;;a ntaj politic ,0 scrisonre pierdutii"- pretextul dramatic a! comediei . Articolul nehotarat indica atat banalitatea 1ntamplarii, cat ;;i 56
repetabilitatea ei (pierderile succesive ale aceleia;;i scrisori, amplificate prin repetarea intamplarii in alt context dar cu acela:;;i efect). Fiind destinata reprezentarii scenice, creatia dramatica impune anumite limite privind amploarea in timp ?i spatiu a actiunii. Actiunea comediei este plasata ,in cnpitnln unui jude[ de munte, in : ilele noastre" . Reperul spatial vag are efect de generalizare, adica evenimentele se pot petrece oriunde in tara; timpul precizat este sfar~itul secolului al XIX-lea, in perioada campaniei electorale, in interval de trei zile, cain teatrul clasic. Intriga piesei porne~te de la o intamplare banala: pierderea unei scrisori intime, compromitatoare pentru reprezentantii locali ai partidului aflat la putere ~i gasirea ei de catre ad versarul politic, care o folose~te ca arma de ~antaj. Acest fapt ridicol starne~te o agitatie nejustificata ~i se rezolva printr-o impacare generala ~i nea~teptata. Conflictul dramatic principal consta in infruntarea pentru putere politica a doua forte opuse: reprezentantii partidului aflat la putere (prefectul $tefan Tipatescu, Zaharia Trahanache - pre~edintele gruparii locale a partidului - ~i Zoe, sotia acestuia) ~i gruparea independenta constituita in jurul lui Nae Catavencu, ambitios avocat ~i proprietar al ziarului ,Riicnetul Carpatilor" . Conflictul are la baza contrastul comic dintre ceea ce sunt ~i ceea ce vor sa para personajele, dintre aparenta ~i esenta. Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi - Branzovenescu, care se teme de tradarea prefectului. Tensiunea dramatica este sustinuta gradat prin inlantuirea evenimentelor care conduc spre rezolvarea conflictului, in finalul fericit al piesei, ~i prin tehnica amplificarii treptate a conflictului (tehnica ,bulgarelui de zapada").
acfi.un.e
~
'
3.1lustrarea temei comediei studiate prin doua scene/citate/secve n~e comentate Tema comediei consta in satirizarea vietii publice ;;i de familie a unor politicieni din societatea romaneasca de la sfar;;itul secolului al XIX-lea. in actul I, pierderea scrisorii de amor s-a prod us inainte de inceperea cornediei, astfel ca expozitiunea (existenta triunghiului conjugal ~i a unui conflict de interese intre doua grupuri politice) ~i intriga se reconstituie din replicile rrw.rr.enlele. personajelor. Scena initiala prezinta personajele $tefan Tipatescu ~i Pristan- ~ da, care citesc ziarullui Nae Catavencu, ,Riicnetul Carpntilor", ~i numara steagurile. Venirea lui Trahanache cu vestea detinerii scrisorii de amor de catre adversarullor politic declan~eaza conflictul dramatic principal. Actul II (desfa~urarea aqiunii) incepe cu numararea voturilor, cu o zi lnaintea alegerilor. Se declan~eaza conflictul secundar, teama grupului Farfuridi - Branzovenescu de tradarea prefectului. lncercarile amorezilor sunt contradictorii: Tipatescu ii ceruse lui Pristanda arestarea lui Catavencu ~i perchezitia locuintei, Zoe dimpotriva, i:i ordona eliberarea lui ~i uzeaza de mijloacele de convingere feminine pentru a-1 determina pe Tipatescu sa sustina candidatura avocatului din opozitie, In schimbul scrisorii. Cum prefectul nu accepta cornpromisul politic, Zoe ii promite ~antajistului sprijinul sau. Depe~a primita de Ia centru solicita lnsa alegerea altui candidat pentru colegiul al II-lea.
57
In actul III, in sala mare a primariei au loc discursurile candidatilor Farfuridi ~i Catavencu, la intrunirea electorala. Intre timp, Trahanache gase~te o polita falsificata de Catavencu, pe care intentioneaza s-o folosea sca pentru contra~antaj. A poi anunta in ~edinta numele candidatului sustinut de comitet: Agamita Dandanache (punctu] culminant). In incaierare, Catavencu pierde paJaria cu scrisoarea, gasita pentru a doua oara de Cetateanul hlrmentat, care ova duce destinatarei in actul urmator. Actul IV aduce rezolvarea conflictului inipal, pentru ca scrisoarea ajunge Ia Zoe, iar Catavencu se supune condipi!or ei. Intervine un alt personaj, Dandanache, care ii intrece prin prostie ~i necinste pe candidatii provinciali. Propulsarea Jui politica este cauzata de o poveste asemanatoare: ~i e] gasise o scrisoare compromitatoare ~i se folosise de ~antaj . In deznodamant, Dandanache este ales in tmanimitate, dupa vointa celor de la Centm ~i cu sprijinullui Trahanache, iar la festivitatea condusa de Catavencu, adversarii se impaca. Actitmea piesei este constituita dintr-o serie de intamplari care nu modifica nimic in mod esential, ci se deruleaza concentric in juml pretexiului (pierderea scrisorii). Caragiale este considerat eel mai mare creator de tipuri din literatura romana. Personajele actioneaza stereotip, simplist, ca ni~te marionete, fara a evoJua pe parcursul aqiunii (personaje ,plate"). Ele apartin tipoJogiei clasice pentru ca au o dominanta de caracter, dar se apropie de realism, fiind individualizate prin limbaj ~i prin elemente de statut social ~i psihologic, care co.n.Wtu.dia. diversifica tipurile - ,incornoratul" simpatic ~i politicianul abil (Trahanache), ~ amorezul ~i orgoliosul (Tipatescu), cocheta adulterina, dar ~i femeia voluntara (Zoe), tipul politicianului demagog (Tipatescu, Catavencu, Farfuridi, Branzovenescu, Trahanache, Dandanache), tipul cetateanului (Cetateanul turmentat) etc. Limbajul personajelor este principala modalitate de individualizare a ,caracterelor" clasice ~ide caracterizare indirecta. Formele gre~ i te ale cuvintefi.m.P=jd lor, erorile de exprimare, ticurile verbale denota incultura, parvenitismul sau ~- prostia personajelor. De exemplu, Trahanache deformeaza neologismele din f.u.i sfera limbajului politic: ,sotietate", ,prinfip", ,dipotnt", ,docoment" ~i are ticul verbal ,Avefi pufinticii riibdare" . Numele personajelor sugereaza trasatura lor dominanta (Catavencu este demagog, Farfuridi este prost) sau discrepanta comica dintre prenume (ceea ce vor sa para) ~i diminutivul familiar (ceea ce sunt), de exemplu: Zoe- Joitica, ~tefan - Fanica, iar Agamita, ,diminutivul cnraghios a/ strm;nicului nume Agamemnon", purtat de eroul homeric, razboinicul cuceritor al Troiei, pronuntat de Trahanache Gagnmifii, ,redii. ciideren in copiliirie a acestui ramo/it", dupa cum afirma G. Ibraileanu in ,Numele proprii in opera comica a lui Caragiale". Notatiile autorului caracterizeaza personajele indirect, prin gesturi :;;i mimica, iar in lista cu Personnele de la inceputul piesei, alaturi de numele sugestive pentru tipologia comica, prin statutullor social: ~tefan Tipatescu, ,preJectul judefului", este unul dintre stalpii puterii locale; are gandire de stapan medieval, transformand politaiul ora~ului In sluga personaliS; Agamemnon 58
Dandanache, ,vechi luptiitor de Ia 48", este politicianul senil care produce o dan dana, considerand ~antajul o forma de diplomatie; Zaharia Trahanache, alt stalp al puterii locale, politicianul abil ~i venerabil, avid de putere, este ,prezidentul" tuturor ,conzitetelor ~i comitiilor" din judet etc. 4. Exprimarea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau tema in comedia aleasa
in opinia mea, ,0 scrisoare pierdutii" de I.L. Caragiale este o comedie totala, deoarece sursele comicului sunt variate ~i servesc intentia autorului de a satiriza defectele omene~ti puse in evidenta de campania electorala. Comicul de moravuri vizeaza viata de familie (imoralitatea triunghiului conjugal) ~i viata politica ($antajul, falsificarea listelor electorale, coruptia). Comicul de intenpe, atitudinea scriitorului fata de personaje se refiecta in vorbirea lor, utilizarea neologismului refiectand adancimea contrash!lui comic. Personajele mai modeste in pretentii stmt doar ironizate: ele numai pronunta gre~it (Pristanda, Cetateanul turmentat). in schimb, ambitiosul Catavencu, incult, dar snob, cu pretentii de eruditie (avocat, director de gazeta, prezident al unei societati ,enciclopedice", aspirant la mandatul de deputat), este satirizat: atribuie sensuri gre$ite neologismelor. Un singur personaj este grotesc: Dandanache, ,alesul" trimis de centru. Senil, cu o vorbire incoerenta, este incapabil de a asimila neologismul, pe care ilinlocuie$te cu intetiectia ~i onomatopeea. Comicul de situatie sustine tensiunea dramatica prin intamplari neprevazute, construite dupa scheme cornice clasice: pierderea ~i gasirea scrisorii, acumularea progresiva, coincidenta, confuzia, repetitia, quiproquoul, evolutia in versa a lui Catavencu (pacalitorul pacalit), perechea Farfuridi- Branzovenescu, tritmghiul conjugal. Comicul de caracter cuprinde tipologiile clasice, reliefand defecte general-umane pe care Caragiale le sanctioneaza prin ras (de exemplu: demagogia lui Catavencu, prostia lui Farfuridi, servilismullui Pristanda, senilitatea lui Dandanache). Comicul de nume evidentiaza dominanta de caracter, originea sau rolul personajelor in desfa~urarea evenimentelor. Spre exemplu, numele Trahanache provine de la cuvantul ,trnhana", 0 coca moale, ceea ce sugereaza ca personajul este modelat de ,enteres", iar Zaharia (zaharisitul, ramolitul, ticaitul); Nae (populistul, pacalitorul pacalit) Catavencu (demagogul latrator); numele Dandanache vine de la ,dandana" (boacana, gafa), nume sugestiv pentru eel care creeaza confuzii penibile; numele Farfuridi $i Branzovenescu au rezonante culinare, sugerand prostia. Prin comicul de limbaj, sursa de caracterizare indirecta, se evidentiaza incultura personajelor, u~or de dedus din ticuri verbale, gre$eli de exprimare (neologisme pronuntate gre:;;it ,bnmpir", ,sotietate", false etimologii ,capitali~ti", Jaliti", ,renumeratie", pleonasm, anacolut, truism, paradox, nonsens, contradictie In termeni) .
59
co.mi.c. de nuvdWU!Ii
wm.i"-de ini.e¥1-}i.e.
c.omic de, iifu.a.tie
comic de ~
co.mi.c. de IW.(nl',
Concluzie Prin toate aceste mijloace, piesa provoaca rasul, dar, in acela;;i timp, atrage atentia cititorilor/spectatorilor, In mod critic, a supra ,comediei umane" . Lumea eroilor lui Caragiale este ald\tuita dintr-o galerie de personaje care actioneaza dupa principiul ,Scopul swzii mijloncele", urmarind mentinerea sau dobandirea unor functii politice/a unui statut social/a unor avantaje.
~·-- ·-··-.
o,;~dia-~:o scrl~;;are pierd~ta" d~ I.L: C~~~
-··---· ... ___..; .-----..JI
Particularitati de constructie a personajului ·~·
·~~·
Context • Reprezentata pe scena pentru intaia oara !n 1884, opera literara ,0 scrisoare pierdutii" de I. L. Caragiale este o comed ie d e moravuri. • Tema: aspecte din viata politica (lupta pentru putere, ;;antajul, falsificarea listelor electorale) ;;i de familie (triunghiul conjugal). • Unul dintre politicienii lipsiti de scrupule din comedie este Zaharia Trahanache. 1. llustrarea a patru eiemente de strur:tura
~ide
compozitie ale comediei
• Titlul: Pretinsa lupta pentru putere politica se realizeaza, de fapt, prin lupta de culise, avand ca instrumental ;;antajului politic ,o scrisonre pierrl11tii". • Timpul ~ i spatiul: ,In cnpitnla unui judet de munte, In zilele nollStre". • Subiectul, desfa;;urat pe parcursul celor patru acte, este determinat de intriga: pierderea scrisorii de amor. • Conflictul dramatic principal: consta in !nfruntarea pentru putere politica dintre reprezentantii partidului aflat Ia putere (triunghiul erotic) :;;i Nae Catavencu. 2. Precizarea statutului social, psiho!ogic, moral etc. al personajului ales
• Personajele comediei sunt de regula ,plate", ele apartin tipologiei clasice, insa in ,0 scrisoare pierdutii" sunt individualizate prin limbaj :;;i prin statut social, psihologic. • Statutu l personajului ales: Zaharia Trahanache este tipul fncornoratului simpatic :;;i ,tipul politic", personajul fiind unul dintre ,stalpii" locali ai partidului aflat la putere. 3. llustrarea unei trasaturi a personajului ales, prin doua scene/citate/secven!e co me n tate Trasaturile pe rsonajului • Tidiiala este sugerata de prenumele Zaharia (zaharisitul, rarnolitul) ~ide formula stereotipa ,Aveti putinticii riibdare". Recunoa:;;te existenta coruptiei, dar practica frauda, falsificand listele de alegeri • Mijloacele de caracterizare specifice personajului dramatic sunt: limbajul, notatiile autorului, situatiile comice, numele. • Limbajul personajului este o sursa a comicului: in cult, deformeaza neologismele (,sofietate", ,printip", ,dipotat", ,dowment"), se exprima confuz, are ticuri verbale. • Notatii le autorului, caracterizarea prin nume: Numele Trahanache vine de la ,trahana", o coca moale. 4. Opinie Pentru portretizarea personajului, se apeleaza la dive rse tipuri de comic, care ingroa;;a anumite particularitati de caracter :;;i sporesc complexitatea personajului: sotul in:;;elat este In acela~i timp un politician abil. Conduzie Lumea eroilor lui l.L. Caragiale este alcatuita dintr-o galerie de personaje care actioneaza dupa principiul ,Scopul scu:ii mtjloacele". Zaharia Trahanache infati:;;eaza un tip uman caracteristic vremii: tipul politicianului corupt, ticiiit ~i viclean.
60
·-:l :l \U
"' \U
:::s
s:::
~
a::
:.')
\ rn. Eseul despre particularita~ile de construc~ie a I \'l
personajului principal dintr-o comedie studiata
Context
Reprezentata pe scena pentru intaia oara in 1884, opera literara ,0 scrisoare pierdutii" de I.L. Caragiale este o comedie de moravuri, in care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane autorului, fiind inspirata din lupta electorala din anul1883 . Tema comediei in£ati~eaza aspecte din viata politica (lupta pentru putere in contextul alegerilor pentru Camera, ?antajul, falsificarea listelor electorate) ~ide familie (triunghiul conjugal) a unor reprezentanti corupti ai politicianismului romanesc. Un asemenea politician lipsit de scrupule este ~i Zaharia Trahanache, unul dintre personajele comediei ,0 scrisoare pierdutii" de I.L. Caragiale, ~ fiind realizat prin modalitatile de caracterizare specifice personajului dramaa.m.f;ig.u.u tic. Ceea ceil singularizeaza in lumea eroilor caragialieni este perceptia contradictorie asupra personajului: el este incornoratul ridicol, naiv ~i ticait sau tipul abil, care, sub masca naivitatii ?i a ramolismentului, accepta din ,enteres" adulterul sotiei pentru a-~i pastra puterea in judet? 1. llustrarea a patru elemente de structura ~i de compozi!ie ale comediei, semnificative pentru realizarea personajului (de exemplu: a.ctiune, conflict, relatii temporale ;;i spatialc, registre stilistice, limbajul pers0najeltlr, nota.tiile autorului etc.)
Titlul pune in evidenta in trig a ~i contrastul comic dintre aparenta ~i esenta. Victoria politica se obtine, de fapt, prin lupta de culise, avand ca instrumental ~antajului politic ,o scrisoare pierdutii" - pretextul dramatic al comediei. Actiunea comediei este plasata ,in capita/a unui judef de munte, in zilele nonstre". Reperul spatial vag are efect de generalizare, iar timpul precizat este sfar~itul secolului a! XIX-lea, in perioada campaniei electorale, In interval de trei zile, cain teatrul clasic. Subiectul, desfa~urat pe parcursul celor patru acte, respecta momentele specifice evolutiei sale ?i este determinat de intriga: pierderea scrisorii de dragoste de la prefect de catre doamna Zoe Trahanache ~i gasirea ei de catre adversarul lor politic, care o folose~te ca arma de ?antaj. Acest fapt ridicol ~ starne~te o agitatie nejustificata. Desfa~urarea aqiunii prezin ta modul In m.o.JUI.£a. care ,indragostitii" ~i sotul in~elat raspund ~antajului, precum ~i reaqiile celorlalte personaje in situatia de criza creata. Punctul culminant- adunarea electorala, in care este declarat candidat Agamemnon Dandanache, este urmat de un deznodamant fericit, in care scrisoarea revine la Zoe ~i conflictele se sting intr-o impacare generala ~i nea?teptata. Actiunea ~i conflictul sunt folosite de dramaturg pentru a infati~a precaritatea morala a vietii politice ~i familiale din vremea lui.
62
Conflictul dramatic principal consta iJi infruntarea pentru putere politica a doua forte opuse: reprezentantii partidului aflat !a putere (prefectul $tefan Tipatescu, Zaharia Trahanache- pre~edintele gruparii locale a partidului- ~i Zoe, sotia acestuia) ?i gruparea independenta constituita in jurullui Nae Catavencu, ambitios avocat ~i proprietar a! ziarului ,Ri'icnetul Carpatilor". Conflictul are la baza contrastul comic dintre ceea ce sunt ~i ceea ce vor sa para ~ personajele, dintre aparenta ?i esenta. Conflictul secundar este reprezentat ~ de grupul Farfuridi- Branzovenescu, care se teme de tradarea prefectului. Limbajul personajelor; notatiile autorului: Caragiale este considerat eel mai mare creator de tipuri din literatura romana. Personajele de comedie sunt de regula plate, ele apartin tipologiei clasice, au o dominanta de caracter. In ,0 scrisoare pierdutii" personajele se apropie de realism, fiind individualizate prin Jimbaj ?i prin elemente de statut social ~i psihologic. Limbajul personajelor este principala modalitate de individualizare a ,caracterelor" clasice ~i procedeu de caracterizare indirecta. Notatiile autorului caracterizeaza personajele atat indirect, prin gesturi ~i mimica, cat ~i direct, intrucat in lista cu Personnele de Ia inceputul piesei, alaturi de numele sugestive pentru tipologia comica, apare ~i statutullor social. 2. Predzarea statutu!ui social, psihologic, moral etc. al personajului ales
Zaharia Trahanache este tipul incomorntului simpatic pentru ca refuza sa creada din ,enteres" sau din diplomatie in autenticitatea scrisorii de amor ;;i in adulterul sotiei sale. Conform criticului Pompiliu Constantinescu, el reprezinta ;;i ,tipul politic", abil ;;i avid de putere, fiind ,prezidentul" mai multor ,comitete ~i comitii" din jude! ;;i, de aceea, unul dintre , stalpii" locali ai partidului aflat Ia putere. 3. llustrarea unei trasaturi a personajului ales, prin doua scene/citate/secven~e comentate
Principala sa caracteristica este ticaiala, fapt sugerat de prenumele Zaharia, care denota znhariseala, ramolismenh1l ;;i de formula stereotipa ,Avefi Uca.i.af.a pu[intici'i riibdnre", rostita in rarele momente de enervare proprie sau cand altii i;;i pierd cumpatul. ,Yenerabilul", cum ii spun alte personaje, este calm, imperturbabil, de o viclenie rudimentara, dar eficienta. $tie sa disimuleze ;;i sa manevreze intrigi politice. C1nd este ;;antajat, i;;i pastreaza calmul ;;i raspunde cu un contra;;antaj, descoperind polita falsificata de Catavencu. Recunoa;;te existenta coruppei la nivelul societatii, ,o sofietate ftirii moral ?(fiirii printip va si'i zicii cii mtle are", dar practica frauda, falsificand listele de alegeri. Nu accepta in1oralitatea in fa.rrUlie, sustinand senin ca scrisoarea de amor este o plastografie. Credulitatea exagerata poate fi pusa pe seama unei convingeri ferme sau poate fi considerata UJl act de ,diplomatie", prin care vrea sa pastreze onoarea familiei ;;i bw1ele relatii cu prefectul. Cu abilitate ;;i fermitate ii combate ;;i pe Farfuridi ;;i Branzovenescu, care il suspectau pe prefect de tradare: ,£ un om C1l care nu triiiesc de ieri, de alaltiiieri, 63
tim&Ljul ~
fui
nwnei'.e ~
fui
triiiesc de opt ani, o jumiitnte de an dupii ce m-nnz lnsurat n doun oarii. De opt ani triiim impreunii ca fmtii, !?i niciun minut n-nm giisit Ia onml acestn miicnr ntatica riiu" . Atitudinea lui starne;;te admiratia lui Branzovenescu, care 11 caracterizeaza direct: ,E tare .. . tare de tot ... Solid biirbat! Nu-i diim de rostul secretului" . Este respectat chiar de adversarul politic, Catavencu numindu-1 ,venernbilu/" . Prin autocaracterizare, se evidentiaza disimularea ~i convingerea ca diplomatia 1nseamna viclenie: ,Apoi, dncii umblii el cu mnchinvelicuri, sii-i dau eu mnchiavelicuri [... ]. N-am umblnt in Pinta n·1en C/1 diploma tie [... ]" . Unele indicatii scenice au rol in caracterizarea directa, precizand atitudinile ,prezidentului" la ~edinta electorala in sala mare a primariei: ,serios", ,binevoitor", ,placid", ,rlizand", ,clopotind" Mijloacele de caracterizare specifice personajului dramatic sunt: limbajul, notatiile autorului, situatiile comice, numele. Caracterizarea indirecta prin replici concentreaza deviza lui politica: ,Noi votiim pentru candidatul pe cnre-1 pune pe tnpet pnrtidullntreg ... pentru cii de Ia partidul intreg ntlimii binele tiirii ~ide ln binele tiirii ntlimii binele nostru" . Aceasta atitudine este determinata de ,o sotietntefiirii morn/ !?i.fiirii printip", ,binele 110Stru" insemnand binele lui ;;i alor sai. Fraza care ii rezuma principiul de viata ~i 1i motiveaza falsa naivitate este: ,lntr-o sotietnte fiirii moral ~i fiirii pri11tip ... trebuie sii ai c;i putinticii diplomatic'" In aparteu (adresandu-se publicului), il caracterizea za obiectiv pe Tipatescu: ,E iute' n-are cumpiit. Aminteri bun biiint, de!jtept, cu carte, dar iute, JZU face pentru un prefect". Indirect, considera ca un detinator al puterii trebuie sa fie stapanit, cal~, a~a cum este el msu;;i. lnsa lui Farfuridi ii vorbe~te laudativ despre ,amicul" Tipatescu: ,De opt ani triiim impreunii en frafii", adverbul ,impreunii" sugerand acceptarea tacita a triungh.iului conjugal (comic de situatie). Lirnbajul personajului dramatic este o sursa a comicului. Trahanache este neinstruit (incult), deforrnand neologismele din sfera limbajului politic: ,sotietate", ,printip", ,dipotat", ,docome11t", ,cestilmi nrziitoare ln ordinea zilei" . Se exprirna confuz, cu diverse gre~eli: truism ,unde 11/l e moral, acolo e coruptie", tautologie ,enteresul ~i iar enteresul" ~i cacofonie , va sii zicii cii 11u le are". Ticul sau verbal ,Avefi pufinticii riibdare" exprirna tergiversarea individului abil, care sub masca batranepi cauta sa ca;;tige timp pentru a gasi o solutie. Notatiile autorului/didascaliile din actull, scena IV, care insotesc discutia cu Tipatescu despre scrisoarea de amor aflata in posesia ~antajistului Catavencu, pe care o nume~te ,plastografie", dovedesc mai degraba viclenia ~i disimularea politicianului abil decat naivitatea . Caracterizarea prin nume este ;;i o sursa a comicului. Numele Trahanache este derivat de la cuvantul ,trahana", o coca moale, u~or de modelat, deciziile personajului fiind ,modelate" de ,en teres", de Zoe sau cei de Ia centru .
64
4. S u s~in e rea unei opinii despre modu! in care se ret1ecta C:) idee sau t ema comediei in construc~ia personajului Pentru portretizarea personajului, se apeleaza la diverse tipuri de comic (de cnracter, de momvuri, de situntie, de limbnj, de 1111me, de i11tentie), care 1ngroa;;a prin acumularea detaliilor caracterul aparent lipsit de profunzime. Trahanache face parte din triunghiul conjugal (comic de situatie), insa naivitatea sotului in~elat contrasteaza cu viclenia in viata politica, in care, sub aparenta bonomiei senile, 1$i ascunde atitudinea corupta, fiind implicat in contra;;antaj ;;i in falsi fica rea listelor electorale (comic de moravuri) . Prin comicul de caracter sunt ironizate cele doua ipostaze incompatibile ale sale: sotul in;;elat este 'in acela$i timp un politician abil. Trahanache nu face parte din categoria arivi;;tilor; spre deosebire de candidatii la mandat, el are deja o situatie sociala $i politica, dar pe care vrea sa o pastreze. Un exemplu de comic de situatie a pare 1n scena IV din actul I, in care Trahanache vine la Tipatescu, aducandu-i vestea ;;antajului. Comica este convingerea lui Trahanache ca scrisoarea de amor aflata in posesia lui Catavencu este o plastografie ;;i teama lui ca Zoe sa nu afle de acuzatiile avocatului, pentru ca este ,simtitoare" .
Concl uzie Lumea eroilor lui LL Caragiale este alcatuita dintr-o galerie de personaje care actioneaza dupa principiul ,Scopul swzii mijloace/e" . Zaharia Trahanache este viclean ~i abil, barbatul politic ,tare" din judet, 1n timp cepe plan familial este ,incornoratul" simpatic. De:;;i au fost formulate ;;i interpretari diferite- de exemplu, parerea criticului Pompiliu Constantinescu din studiul ,I.L. Caragiale" : ,Este o autoritnte de paie (ce11trul hotiiriiEjte, clind nu combinntiile Zoitichii) ?i u11 imbecil care nu crede in evide11ta conrnelor puse de Tipiitescu", nu se poate contesta ca autorul il ironizeaza puternic, deoarece mfati;;eaza un tip uman caracteristic vremii: tipul politicianului corupt, ticait ~i viclean.
65
f\P}f~;::;::~;;;~~~~e:~~~~~~:~ 1:~:~ia;~ .l Context
• Reprezentata pe scena pentru 1ntaia oara In 1884, opera literara ,0 scrisoare pierdutii" de I.L. Caragiale este o comedie de moravuri. • Tema: aspecte din viata politica (lupta pentru putere, ;;antajul, falsificarea Jistelor electorale) ;;ide familie (triunghiul conjugal). Personajele Stefan Tipatescu ;;i Zoe Trahanache sunt esentiale ]n desfa;;urarea comediei ;;i ]n surprinderea precaritatii morale politice ;;i familiale . 1. llustrarea a patru elemente de structura ?ide compozitie ale comediei • Titlul: Pretinsa lupta pentru putere politica se realizeaza, de fapt, prin lupta de culise,
avand ca instrumental ;;antajului politic ,o scrisonre pierdutfi". • Subiectul, desfa;;urat pe parcursul celor patru acte, este determinat de in trig a: pierde-
rea scrisorii de amor. • Conflictu l dramatic principal constil. In infruntarea pentru putere politica dintre re-
prezentantii partidului aflat Ja putere (triunghiul erotic) ;;i Nae Catavencu. • Personajele comediei sunt, de regula, ,plate", ele apartin tipologiei clasice, lnsa cele
din ,0 scrisoare pierdutii" se apropie de realism, fiind individualizate prin limbaj ;;i prin elemente de statut social ;;i psihologic. 2. Stat utul personaje lor
• Stefan Tipatescu este prefectul judetului, dar ;;i tipul donjuanului, al primului amorez. Zoe Trahanache este tipul coch etei ~ i al femeii voluntare. Zoe ;;i Tipatescu nu fac gre;;eli de exprimare. Amorezii sunt personaje ,cu cnrte", ironizate prin comicul de nume: Zoe - Joitica, Stefan- Fanica. • Stalpi ai puterii locale, Stefan Tipatescu ;;i Zaharia Trahanache alcatuiesc un triunghi conjugal impreuna cu Zoe, sotia adulterina, fapt care le consolideaza relatia politica. 3. Evolu!ia re latie i dintre cele doua personaje • lntriga pierderea scrisorii de amor declan;;eaza actiunile contradictorii ale amorezi-
-·~
~
cu cu
"'
~
s::
~
lor, care arata, pe rand, slabiciune ori tarie de caracter. Cele doua personaje evidentiaza raportul caracter tare (Zoe)- caracter slab (Fanica). • Principala trasatura a prefectului este impulsivitatea . Zoe este ,Jemeia barbata", stapana pe sine, care li manipuleaza pe toti dupa propriile dorinte. In confruntarea dintre cei doi cu pri vire la sus}inerea candidaturii lui Catavencu, prefech1l este caracterul slab pentru ca cedeaza pana la urma de dragul Zoei. 4. 0pinie
Zoe este o ,dnmii bunii" (spune Cetateanul turmentat) sau , dom ina bona" (criticul G. Calinescu). La star;;itu.l piesei, cand intra in posesia scrisorii compromi}atoare, Zoe se comporta ca o doamna generoasa (il iarta pe Catavencu: ,Eu sunt o femeie /Junii ... " ), in timp ce Tipatescu se retrage ca ;;i inainte in umbra ei. Concluzie Cuplul Zoe - Tipatescu triiie;;te fara mustrari de con;;tiinta, preocupandu-se doar de pas-
trarea aparentelor. Astfel, In comedie imoralitatea casnica se ln1bina cu cea politica.
~
1\\
.
Ill. Eseu despre relatia dintre doua personaje dintr-o comedie studiata
Context Reprezentata pe scena pentru intaia oara in 1884, opera literara ,0 scrisoare pierdutii." de I.L. Caragiale este o comedie de moravuri, in care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane autorului, fiind inspirata din !upta electorala din anul1883. Tema comediei infati$eaza aspecte din viata politica (lupta pentru putere in tema contextul alegerilor pentru Camera, $antajul, falsificarea listelor electorale) $i de familie (triunghiul conjugal). $tefan Tipatescu ~i Zoe Trahanache ilustreaza ~ imoralitatea vietii de familie a unor politicieni din societatea romaneasca a co.nfu.q.al vremii.
1. llustrarea a patru elemente de structura ~i de compozi~ie al e comediei, semnificative pentru analiza rela~iei dintre cele doua personaje (de exemplu: aqiune, conflict, relatii temporale ;;i spatiale,
registre stilistice, limbajul personajelor etc.) Titlul pune in evidenta intriga ~i contrastul comic dintre aparenta ~i esenta. Victoria politica se obtine, de fapt, prin lupta de culise, avand ca instrumental ~antajului politic ,o scrisoare pierdutii" - pretextul dramatic al comediei. Subiectu.l, desfa~urat pe parcursul celor patru acte, respecta momentele specifice evolutiei sale ~i este determinat de intriga: pierderea scrisorii de dragoste de la prefect de catre doamna Zoe Trahanache ~i gasirea acesteia de catre adversarullor politic, care o folose~te ca arma de ~antaj. Acest fapt ridicol starne~te o agitatie nejustificata. Desfa$urarea actiunii prezinta modulin care ,indragostitii" ~i sotulin~elat raspund ~antajului, precum ~i reactiile celorlalte personaje in situatia de criza creata. Punctul culminant- adunarea electorala, in care este declarat candidat Agamemnon Dandanache, este urmat de un deznodamant fericit, in care scrisoarea revine la Zoe ~i conflictele se sting intr-o impacare generala $i nea~teptata. Conflictul dramatic principal consta in infruntarea pentru putere politica a doua forte opuse: reprezentantii partidului aflat la putere (prefectul $tefan Tipatescu, Zaharia Trahanache- pre~edintele gruparii locale a partidului- 9i Zoe, soFa acestuia) ~i gruparea independenta constituita in jurullui Nae Catavencu, ambitios avocat $i proprietar al ziarului ,Riicnetul Carpafilor". Conflictul are la baza contrastul comic dintre ceea ce sunt ~i ceea ce vor sa para personajele, dintre aparenta ?i esenta . Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi- Branzovenescu, care se teme de tradarea prefectului. Caragiale este considerat eel mai mare creator de tipuri din literatura romana. Daca, in general, personajele de comedie actioneaza stereotip, sirnplist, fara a evolua pe parcursul aqiunii (personaje ,plate"), ele apartinand tipologiei clasice pentru ca au o dominanta de caracter, in ,0 scrisoare pierdutii." ele se 67
ti.l.!.u
Wi.ed
'>.ei.afl.e
~
ga.U
wn.i!.id wnuc.
apropie de realism, fiind individualizate prin limbaj ~i prin elemente de statut social ~i psihologic. Limbajul personajelor este principala modalitate de individualizare a ,caracterelor" clasice ~i procedeu de caracterizare indirecta.
2. Prezentarea statutului social, psihologic, mora l etc. al fiecaruia dintre personajele alese $tefan Tipiitescu este prefectul judetu lui, a$a cum noteaza autorul in lista cu Persomrele de Ia inceputul piesei, dar intruchipeaza, in acela$i timp, tipul cUmjua.nd donjuanului/al primului amorez. Zoe Trahanache este tipul cochetei ~i a! femeii voluntare. Unicul personaj feminin a! comediei, a pare ultima pe lista cu Persoanele de Ia inceputul piesei. Autorul ii fixeaza statutul social prin raportare Ia sotul ei, Zaharia Trahanache, eel mai important om politic al judetului: ,satin celui de sus" . In ciuda faptului ca femeile nu aveau drept de vot Ia acea epoca, Zoe ii poate manevra c.o.cAei.a pe ceilalti dupa vointa sa ca pe ni$te marionete, folosindu-se de pozitia de prima doamna a micului ora$ de provincie. De aceea ii promite lui Catavencu: ,eu te aleg, eu ~i cu biirbatulmeu; mie sii-mi dai scrisoarea ... ". Tipiitescu apartine tipului politic, dar, spre deosebire de ceilalti, este un om instruit, educat. Imoralitatea lui se manifesta in planul vietii de familie. Zoe $i Tipiitescu nu fac gre~eli de exprimare, ca alte personaje ale comediei. ~p.ut De~i nu sunt sanqionate prin comicul de limbaj ca arivi$tii, amorezii sunt pdil.ic personaje cu carte, ironizate pentru legatura extraconjugala prin comicul de nume: a~a se explica discrepanta comica dintre prenume (ceea ce vor sa para) ~i diminutivul familiar (ceea ce sunt) Zoe - Joitica, $tefan - Fanica. Stalpi ai puterii locale ~i prieteni cu interese comune, $tefan Tipatescu ~i Zaharia Trahanache alciituiesc un triunghi conjugal impreuna cu Zoe, sotia adulterina, fapt care le consolideaza relatia politica, a~a cum sotul ,incornorat" observa cu naivitate: ,Pentru mine sii vie cineva sii banuiasca pe Joifica, ori pe amiwl Fiinicii, totwuz e.. . E 1m om cu care nu traiesc de ieri, de alaltiiieri, triiiesc de opt ani, o jumiitate de an dupii ce m-am lnsurat a doua oara. De opt ani traim zmpreuna ca fratii, ?i niciun minut n-am giisit Ia omul acesta miicar atatica rau."
3. Eviden~ierea prin doua scene/citate/secven1e comentate a modului in care evolueaza rela}ia dintre cele doua personaje Intriga, pierderea scrisorii de amor, declan$eaza aqiunile contradictorii ale amorezilor, care evidentiaza raportul nea~teptat caracter tare (Zoe) - caracter slab (Fanica) . Daca prefectul Tipiitescu ii cere politaiului Pristanda arestarea lui Catavencu ~i perchezitia locuintei pentru a gasi scrisoarea, Zoe, dimpotriva, ordona eliberarea lui, iar a poi uzeaza de mijloacele de convingere feminine pentru a-1 determina pe Tipatescu sa sustina candidatura avocatului din opozitie, In schimbul scrisorii . Principala trasiitura a prefectului este impulsivitatea, observatie facuta de ~ Trahanache in mod direct, In a parte: ,E iute' N-are cumpiit. Aminteri bun btiiat, t.al.e. de~~ept, Cll carte, dm· itlte, nu(ace pentru 1m prefect." In fond, Tipatescu traie$te o drama. De dragul unei femei, pe care este nevoit sao imparta cu altcineva, sacrifica o cariera promitatoare Ia Bucure~ti,
68
a$a cum remarca acela$i Trahanache: ,Credeti d-voastrii eli ar fi riimas el prefect aici ?i nu s-ar fi dus director Ia Buwre~ti, dacii 1111 stiiruiam eu ?i w joitica ... ;;i Ia drept vorbind, ]oitica a staruit mai mult. .. " Zoe, in schimb, in ciuda vaicarelilor, a le$inurilor, dar ~i a faptului ca e considerata o ,damii simtitoare", toti protejand-o In virtutea acestei aparente sensibilitati, este in realitate ,femeia barbata", stapana pe sine, care ~tie foarte bine ce vrea ~i care li manipuleaza pe toti dupa propriile dorinte. De~i face parada de iubirea pentru Tipatescu $ide sacrificiile facute pentru el (,Omoarii-mii pe mine care te-am iubit, care am jertfit tofu/ pentru tine .. .", ii repro~eaza 6emef.e. ea prefectului, lncercand sa-l determine sa sustina candidatura lui Cataven- ~ cu), in fapt ea ,n-a jertfit nimic altceva dedit o firielitate conjugalii stiinjenitoare, singurul sacrificiu notabil veninrf, cum am mai spus, din partea lui Tipiitescu", este de parere criticul $tefan Cazimir (,,Caragiale - universul comic") . Dincolo de aparente, in cuplul pe care Zoe il formeaza cu Tipiitescu, femeia este polul rational, puternic $i care detine controlul asupra relatiei. Fiind onest politic, ,un om ciiruia ii place sa joace pe fatfi'' (autocaracterizare ), Tipatescu refuza initial comprornisul $iii propune Zoei o solutie disperata $i romantica, ariitandu-se gata sa renunte Ia tot de dragul ei: ,Sii fugim zmpreunii ..." . Ea intervine insa energic ~i refuza ,nebunia", nevrand sa renunte cu niciun pret la pozitia de prima doarnna a ora~ului de provincie. De aceea li raspunde ferrn prefectului: ,E;;ti nebun7 Oar Zaharia? Dar pozifia fa? Dar scandalul ~i mai mare care . s-ar aprinde pe urmele noastre 7 ... ". Izbucnirea scandalului o ingroze~te mai ~a tare decat pierderea barbatului iubit: ,Cum or sii-§i smulgii toti gazeta, cum or ~ sii ma sJfi?ie, cum or sii rfizii! ... 0 siiptiimfinii, o lunii, un an de zile n-o sa se mai vorbeascii dec at de aventura asta ... in ora:je/ul acesta, unde biirbnfii ?i femeile §i copiii nu au alta petrecere decfit b!irfirea, fie chiar Jarii motiv .. . dar incii avfind motiv ... ?ice motiv, Fiinicii! ... Ce vuiet' ... ce scandal! ce cronicii in(ernalfil ..." Replica ei la intrebarea amorezului Tipatescu ,Zoe! Zoe! mii iube§ti ... " lamure~te ipocrizia relatiei conditionate: , Te iubesc, dar scapii-mii." In confruntarea dintre cei doi cu privire la sustinerea candidaturii lui Catavencu, prefectul este caracterul slab pentru ca cedeaza pana la urma de dragul Zoei: )n sjfir§it, dacii vrei f11 . . . fie' .. lntample-se orice s-ar intiimpla ... Oomnule Catavencu, e§ti candidatu/ Zoii, e§ti cmzdidatu/lui nenea Zaharia ... prin urmare §i al meu' ... Poimfiine e§ti deputat' ... ".
4. Sus~inerea unei opin!i despre modul in care o idee sau tema comediei studiate se reflecta In evolu!ia relatiei dintre cele doua personaje In opinia mea, urarea rostita de Cetateanul turmentat Ia sfar~itul comediei, ,,in siiniitatea coanii ]oitichii 1 cii e damii bunii", exprima principala calitate a personajului feminin, imortalizat de criticul G. Calinescu prin sintagma ,domina bona". Crispata, incordata pe parcursul intregii comedii, Zoe devine la sfar~itul piesei, cand orice motiv de ingrijorare dispare, generoasa, fermecatoare, spw1andu-i lui Catavencu: ,Eu sunt o femeie b111zii ... am sii ti-o dovedesc. Annn sunt fericitii ... Putin imi pasii dacii ai vrut sii-mi Jaci riiu ?i 11-ni putut. Nu ti-a ajutat Dzmmezeu,
69
pentru cii e~ti riiu; ~i pentru cii eu voi sii-mi ajute totdeaunn, am sii fiu bunii ca ~i plinii acuma." Finalul comediei aduce i:mpacarea ridicola a adversarilor. Odata ce intra ill posesia scrisorii compromitatoare, Zoe devine triumfatoare, se comporta ca o adevarata doamna, i;;i recapata superioritatea Ja care renuntase pentru scurt timp, face promisiuni lini;;titoare pentru ceilalti (,Du-te ?i ia Zoe in capul mesii; fii zelos, asta nu-i cea din urmii Camera!" ii spune lui Catavencu), in timp ce Tipatescu se retrage, ca ;;i i:nainte, in umbra ei. Conduzie
Lumea eroilor lui Caragiale actioneaza dupa principiul ,Scopul scuzii mijloacele" . Cuplul Zoe - Tipatescu traie;;te fara mustrari de con;;tiinta, preocupandu-se doar de pastrarea aparentelor, a imaginii publice, pentru ca lumea ora;;ului de provincie are o singura pasiune, barfa, devenita un inamic de temut pentru Zoe, pe care farsa electorala o pune astfelm pericol. Interventiile ei dezvaluie alta fateta a universului caragialian: puterea pe care o are femeia voluntaril. Cocheta aqioneaza pentru propria salvare, conduce din umbra ;;i toti ii recunosc pozitia. Astfel, imoralitatea casnica (triunghiul conjugal vechi de opt ani are deja un aspect casnic) se imbina cu cea politica in comedia ,0 scrisoare pierdutii" de I.L. Caragiale.
~ Basmul ~~~·,:~vest;;lui Hara;~Aib" d;;~·Cre;~~a
lVI. Te~~:iziu~~~pre l~me ··-~-~
-l
_j
- ·- _
Context Este UI1 basm cult, publicat in revista ,Convorbiri liil'mre", !n anul 1877. 1. Trasaturi ale speciei • Basmul cult este o specie narativa pluriepisodica implicand fabulosul, cu personaje cu valori simbolice intruchipand binele ;;i raul, cu puteri supranaturale; fun(\ii ale personajelor: protagonist, antagonist, aju to are, dona tori. • Conflictul: lupta dintre bine ;;i rau se ind1eie prin victoria fortelor binelui. • Reperele temporale ;;i spatiale sunt vagi, nedeterminate. • Elemente de compozitie: cli;;ee compozitionale/formule specifice, cifre ;;i obiecte magice, triplicarea. 2.11ustrarea temei prin doua episoade comentate • Tema: maturizarea mezinului craiului. Motive narative: superioritatea mezinului, ca-
Jatoria, supunerea prin vicle;;ug, muncile, demascarea raufacatorului (Spanul), pedeapsa, casatoria. • Doua epi soade care infati;;eaza tema sunt supunerea prin vicle;;ug ;;i demascarea raufacatorului. 3. E!emente de structllra ?ide compozitie ale textu!ui narativ • Perspectiva narativa : Intamplarile din basm sunt relatate din perspectiva unui narator omniscient, uneori subiectiv, care altemeaza naratiunea Ia persoana a lll-a cu dialogul. • Compozi~ia : etape ale devenirii eroului, triplicarea, simetria incipit- final prin formu le tipice. • A c~iun ea respecta modelul stru ctural stereotip ;;i ciclic al basmului: sihtatia initiala (expozitiunea), tulburarea echilibrului (intriga), actiunea de recuperare a echilibrului (desfa~urarea actiunii), actiunea reparatorie (punctul culminant), refacerea echilibrului ;;i rasplata eroului (deznodamantul) . • Conflictul: lupta dintre bine ?i rau se incheie prin victoria fortelor binelui. • Personajele (oan1eni, dar ~ i ,Jiinte himerice" cu comportament omenesc) stmt purtatoare ale tmor valori simbolice ~i reprezinta bi.nele ~i raul in di versele lor ipostaze. Harap-Alb, protagonistul, este sprijinit de ajutoare ~i de donatori (fiinte cu insu;;iri supranah.1rale, animale fabuloase) in lnfruntarea cu antagoni:;;tii, Spanul ;;i Imparatul Ro;;. • Registre stili stice: regional, oral, popular. limbajul personajelor se caracterizeaza prin umor ;;i oralitate. 4.0pinie
·--
Harap-Alb nu intruchipeaza tipul eroului voinic din basmele populare, ci al eroului ~ vrednic. Evolutia sa reflecta conceptia despre lume a scriitorului, prin umanizarea fan- ::s a, tasticului. \1\ Conc!uzie
,Povestea lui Harap-Alb" este un basm cult avand ca particularitati: umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor prin limbaj, umorul.
a,
::s
s::: ~ Q.
70
r\-\--~ i-Es;u,~~ privire l;~;;a-~i·~izf~-;;ea despre 1 \~ -·
lum:.~~-~~~un basm _ c_u_l_t _s_t_u_d_i_a_t _ _ _ _ _ ___.
Context ,Povestea lui Harap -Alb" de Ion Creanga este un basm cult, publicat in revista ,Conuarbiri liternre", in anul1877. G. Calinescu a firma despre mesajul operei: ,Povestea lui Harap -Alb e zm chip de 11 davedi cii amul de sai bun se viide~ te sub arice stmi ~i lrz arice vfirstii". Pornind de la modelul basmului folcloric, caracterizat de stereotipie, au l~ torul reactualizeaza teme de circulape universala, dar le organizeaza con®J..!M.e l!.wne. form propriei viziuni (fuziunea dintre real ;;i fabulos), intr-un text narativ mai complex decat al basmelor populare, supralicitand procedeul triplicarii. 1. Eviden~ierea a doua trasaturi care fac posibila incadrare a basmu -
lui stud iat in specia literara pe care o ilustreaza Basmul cult este o specie narativa pluriepisodica implicand fabulosul, cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice, intruchipand bi1 1-im&Jice- nele ;;i raul in diversele lor ipostaze. Personajele indeplinesc, prin raportare la protagonist, o serie de funqii (antagonistul, ajutoarele, donatorii), unele avand puteri supranaturale. Actiunea basmului implica prezenta fabulosului (elemente supranaturale) ;;i este supusa unor stereotipii/actiuni conventionale, care infati$eaza ~ parcurgerea drumului maturizarii de catre erou. Conflictul dintre bine ;;i ~ rau se incheie prin victoria fortelor binelui. Reperele temporale $i spa\iale sunt vagi, nedeterminate. Elemente de compozitie tipice vizeaza cli$ee compozitionale/formule specifice, cifre $i obiecte magice, procedeul triplicarii. ~
2. llustrarea temei prin doua episoade/citate/secven;e come ntate Titlul sugereaza tema basmului: maturizarea mezinului craiului. Concret, eroul parcurge o aventura eroica imaginara, un drum al maturizarii necesar pentru a deveni 1mparat. Numele personajului ii reflecta conditia duala: rob, sluga (Harap) de origine nobila (Alb) . Motive narative specifice, prezente $i in ,Povestea lui Harap -Alb", sunt: superioritatea mezinului, calatoria, supunerea prin vicle;;ug, muncile, demascarea raufacatorului (Spanul), pedeapsa, casatoria. Doua episoade care infati;;eaza tema sunt supunerea prin vicle;;ug $i demascarea raufacatorului, motive narative care evidentiaza inceputul $i sfar;;itul initierii feciorului de crai. In episodul coborarii in fantana, naivitatea tanarului face posibila supunerea prin vicle?ug. Antagonistul (raufacatorul) II inchide pe tanih intr-o fantana ;;iii cere, pentru a-llasa in viata, sa faca schimb de identitate, sa devina robullt~i $i sa jure , pe rzscuti$ul przla$lllui" (sugestie a unui codal con duitei ca valere?ti) sa-idea ascultare intru toate, ,pfinii dind c'll nmri $i iar va 72
fnvia", conditionare paradoxala, dar care arata $i modul de eliberare. Deasernenea, Spanul 'ii da fiului de crai numele de Harap-Alb. La intoarcerea Ia curtea lui Verde-Imparat, fata Imparatului Ror;;ll demasca pe Span, care crede insa ca Harap-Alb a divulgat secretul $iii taie capul. De fapt, ,rautatea" Spanului il dezleaga pe erou de juramant, semn ca initierea este incheiata. Erou I este inviat de fat a cu ajutorul obiectelor magice ;;i devine i'mparat.
3. Prezentarea a patru elemente de structura ~i de compozi~ie ale textului narativ, semnificative pentru tema ~i viziunea despre lume din basmul cult studiat (de.• ,'v_·mplu: l , j-'U~.,_ , I": ~Al '·•r• 1 ~• .f..~., . ..,.., , '''""' d • '-1 ""J·c:nc,-t;\>; f' "- ~ f'" l l (I
nzn,1tivZl, rq.;i.:,t:·c
~tili.-,ticc,
limbajul pcrsonajclor etc.)
Intamplarile sunt relatate din perspectiva unui narator omniscient, care intervine adesea prin comentarii sau refleqii caracterizate prin umor sau oralitate. Naratiunea la persoana a III-a alterneaza cu dialogul. Subiectul basmului urmare$te modul 'in care personajul principal, HarapAlb, parcurge un drum al initierii, la finalul caruia devine 'imparat, adica trece 'intr-un plan superior de existenta, care J:nseamna modificarea statutului social ;;i spiritual a! eroului (caracterul de Bildungsroman al basmului). Cele trei ipostaze ale protagonistului corespund, 'in plan compozi\ional, unor parti narative, etape ale drumului initiatic: etapa initiala, de pregatire pentru drum, la curtea craiului- ,fiul craiului", ,mezinul" (naivul); parcurge- ~ rea drumului initiatic- Harap-Alb (novicele/cel supus initierii); rasp lata - impiiratul (initiatul). Creanga utilizeaza triplicarea (triplarea situatiilor), dar supraliciteaza procedeul de tehnica narativa specific basmului popular, astfel ca eroul nu are de trecut doar trei probe, ci mai multe serii de probe, potrivit avertismen- teiuU.eii tului dat de tata: ,sii te fere~ti de amul ra?, irzr mai ales de omul span, [... ] cii sunt n.a!l.a.ti.u4 faarte $Ugubeti". In bas~, sunt prezente numerele magice, simbolice: 3, 12, 24, r;;i obiectele miraculoase, unele fiind grupate cate trei (,,trei smicele de miir dulce ~i rzpii vie ~i rzpii marzrtii"). Simetria incipit - final se realizeaza prin cli$ee compozitionale/formule tipice, conventii care marcheaza intrarea ~i ie$irea din fabulos. Fuziunea dintre real $i fabulos se realizeaza de la inceput, deoarece naratorul inoveaza formula initiala, punand povestea pe seama spuselor altcuiva: ,Amu cicii em odatii", adica se spune, far a i'nsa a neg a cain basmul popular (,A fast odatii ca niciadatii"). Formula finala include o comparatie intre cele doua lumi - a fabulosului ~i a realului. Precizate in incipit, reperele temporale ;;i spatiale sunt vagi, nedeterminate: ,Amu cicii em odrztii intr-a trzrii 1111 cmi, crzre avea trei feciari" . Actiunea mcepe Ia ,a margine a piimfintului" ;;i continua la cealalta margine. Actiunea se desfa;;oara linear, cronologic, prin inlantuirea secventelor narative/a episoadelor ~i respecta modelul structural stereotip $i ciclic al basmu- ~ lui: o situatie initiala de echilibru (expozitiunea), tulburarea echilibrului/ 73
prejudiciul (intriga), parcurgerea unui drum cu trecerea probelor (desfa9urarea actiunii), aqiunea reparatorie (punctul culminant), refacerea echilibrului 9i rasplatirea eroului (deznodamantul). Situatia initiala (expozitiunea) prezinta o stare de echilibru : un crai avea trei feciori, iar in alt capat de lume, un £rate mai mare al sau, Verde-Imparat, avea doar fete . Tulburarea echilibrului (intriga) are drept cauza o lipsa relevata de scrisoarea lui Verde-Imparat: absenta mo9tenitorului pe linie masculina (motivul imparatului fara urma9i). Craiul este rugat de fratele sau sa i-1 trimita ,pe eel mai vrednic dintre nepoti", ca sa-i urmeze !a tron. Vrednicia trebuie insa dovedita prin trecerea mai multor serii de probe. Actiunea de recuperare a echilibrului (desfaE?urarea actiunii) cuprinde mai multe episoade, in succesiunea motivelor narative ale basmului. Cautarea eroului se concretizeaza prin incercarea la care i~i supune craiul nwm.en1el.e. baietii: se imbraca in piele de urs 9i iese fiecaruia in fata de sub un pod. Con~ form structurii formale a basmului, fiul eel mic reu9e9te sa treaca aceasta proba a curajului (motivul superioritatii mezinului), dupa o etapa pregatitoare, in care este ajutat de Sfanta Duminica, drept rasp lata pentru ca a miluit-o cu un ban. Intrucat a depa~it proba de !a pod, simbol al trecerii spre alta etapa a vietii, tatal continua initierea fiului mezin 9i il sfatuieE?te sa se fereasca de omul span ~i de omul ro9 (motivul interdictiei) E?i ii daruie9te pielea de urs. Pe drum, pentru ca se ratace9te in padurea-labirint E?i crede ca se afla in ,fara spiinilor", fiul eel mic a! craiului i9i ia drept sluga 9i calauza un span (incalcarea interdictiei). Coborarea fiului de crai in fantana reprezinta o secventa narativa importanta, intrucat in9elatoria provoaca evolutia conflictului. Naivitatea este sanctionata prin pierderea insernnelor originii ~i a dreptului de a deveni imparat: ,Spiinul pune mana pe cartea, pe banii ~i pe armele fiului de crai" . Spanul ii fura identitatea, il transforma in rob, ii da numele de Harap-Alb 9i ii traseaza proiectul existential, spunandu-i cava trebui sa moara ~i sa invie ca sa-~i recapete identitatea (juramantul din fantana) . ,Rautatea" Spanului (initiatorul) il va supune la probe dificile, in care va demonstra calitatile morale necesare unui vii tor imparat: intelepciune, curaj, bunatate. Spanul ii cere sa aduca ,salafi" din Gradina Ursului, pielea cu pietrele pretioase din Pad urea Cerbului 9i pe fata Imparatului Ro9 Primele doua probe le trece cu ajutorul unor obiecte magice de la Sfanta Duminica. A treia proba cuprinde mai multe serii de probe (triplicarea), este o alta etapa a initierii, mai complexa 9i necesita mai multe ajutoare. Pe drumul spre Imparatul ROE?, craiasa furnicilor E?i craiasa albinelor ii daruiesc cate 0 aripa drept rasplata pentru ca le-a ajutat poporul de gaze, iar cei cinci tovara~i cu puteri supranaturale il insotesc deoarece a fost prietenos: Gerila_,Flamanzila, Setila, Ochila 9i Pasari-Lati-Lungila. Datorita acestor personaje himerice, donatori 9i ajutoare, protagonistul probeaza dobandirea calitatilor solicitate de probele prin care Imparatul RoE?
74
I
tinde sa indeparteze ceata de petitori (casa inro9ita in foe, ospatut alegerea macului de nisip), ca 9i acelea care o vizeaza direct pe fata (fuga nocturna a fetei transformata in pasare, ghicitul/motivul dublului 9i proba impusa de fata : aducerea a ,,trei smicele de mar dulce~~ apii vie ?i apa monrtif de unde se bat
muntii 'in capete"). Lichidarea in~elatoriei E?i aqiunea rel?aratorie, corespunzatoare punctului culminant, se petrec la curtea lui Verde-Imparat, unde Harap-Alb se intoarce cu fata Imparatului Ro9, care dezvaluie adevarata lui identitate. Incercarea Spanului de a-1 ucide pe Harap-Alb (o forma a momentului violentei) este ratata. Lichidarea violentei nu-i apartine eroului, ca in basmul popular, ci altui personaj, calul nazdravan. Episodul care cuprinde scena taierii capului personajului principal E?i a reinvierii lui de catre fata imparatului, cu ajutorul obiectelor magice, are semnificatia mortii initiatice. Deznodamantul consta in refacerea echilibrului 9i rasplata eroului. El reintra in posesia palo~ului 9i prime9te recompensa: pe fata Imparatului RoE? 9i imparatia, ceea ce confirma maturizarea. Astfel, conflictul, lupta dintre bine 9i rau, se incheie prin victoria fortelor binelui. Personajele (oameni, dar 9i ,fiinte himerice" cu comportament omenesc) sunt purtatoare ale unor valori simbolice 9i reprezinta binele 9i raul in diversele lor ipostaze. Eroul (protagonistul) este sprijinit de ajutoare 9i donatori: fiinte cu insu9iri supranaturale (Sfanta Duminica), animale fabuloase (calul nazdravan, craiasa furnicilor ?i a albinelor ), fapturi himerice (cei cinci tovaraE?i) sau obiecte miraculoase (aripile craieselor, smicelele de mar, apa vie, apa moarta) 9i se confrunta cu antagonistul (Spanul), care are 9i functie de trimitator. Personajul cautat este fata de imparat. Cu exceptia eroului, al carui caracter evolueaza pe parcurs, celelalte personaje au o trasatura dominanta: Imparatul Ro$ 9i Spanul sunt vicleni, Sfanta Duminica este inteleapta. Povestea este construita dupa schema narativa a initierii, care presupune un traseu al devenirii eroului, pe parcursul confruntarii cu un antagonist. Harap-Alb dovede~te prin trecerea probelor o serie de calitati umane necesare unui viitor imparat, in viziunea scriitorului (mila, bunatatea, prietenia, respectarea juramantului, curajul), insa nu are puteri supra naturale, fiin d con -
-,Povestea lui Harap -Aib" _... . .
en piize;;te bostiiniirir1»"; versuri populare: ,De-ar :;;ti omul ce-ar piifi,/Dinainte s-ar piizi!". Registrele stilistice popular, oral $i regional confera originalitate limba-
in opi.nia mea, Harap-Alb nu !ntruchipeaza tipul eroului voinic din basmele populare, ci pe acela al eroului vrednic, pentru ca evolutia sa reflecta conceptia despre lume a scriitorului, prin umanizarea fantasticului. Trecerea protagonistului prin incercari difici.le, ca $i experienta condipei mnilitoare de rob !a dispozipa unui stapan nedrept, contureaza sensu! didactic a! basmului, care este exprimat de Sfanta Dumi.nica : ,Ciinrl vei ajunge :;;i tu odatii mare ~i tare, !i
ciiuta sii judeci lu cn rrile rle-a fir-a -piir :;;i vei crede celor asupriti :;;i neciijiti, pentnr cii. ;;tii acum ce e necnzu /". Conduzie Basmul este ,o oglindire... a vietii in modurifabllloase" (G. Calinescu). ,Povestea lui Harap -Alb" este un basm cult avand ca particularitati umanizarea fantasticului, individualizarea personajelor prin limbaj, umorul $i oralitatea.
....
Basmul cult de Ion Creanga II. Particularitati de constructie a personajului principal
jului artistic, prin i.ntegrarea m1or termeni $i expresii populare, regionalisme fonetice sau lexicale.
4. Exprimarea unei opinii despre modulln care se reflecta o idee sau tema in basmul cult pentru care ai optat
....-...............
Context ,Povestea lui Harap -Alb" de Ion Creanga este un basm cult, pub heat in revista ,Convorbiri literare", In anul1877. 1. Statutul social, psihoiogic, morai etc. al personajului
• Harap-Aib este protagonistul basmului, 1ntruchipare a binelui, dar personaj lipsit de lnsu;;iri supranaturale. Este construit realist, invata din gre;;eli ;;i progreseaza; este un personaj ,rotund". • Statutul ini!ial a! eroului: neini!iat/naiv; ca racterizat prin bunatate . • Numele Harap-Aib semnifica rob de origine nobila, dar ~i condi!ia de inva~ace l. Cele trei nume ale protagonistului corespund celor trei etape ale iniperii: ,Jiul craiului" mezinul (naivul), Harnp-Alb- inviitikelul, impiiratul- initiatul.
2. Elemente de structura
~ide
compozi!ie ale basmului
• Titlul sugereaza tema basmului: maturizarea mezinului craiului. • Ac~iunea respecta modelul structural a! basmului; prezenta fabulosului, dar mai pupn in ceea ee-l prive~te pe mezin; conflictu l dintre bine ;;i rau se incheie prin victoria forte lor binelui. • Personajele sunt oameni, dar ;;i ,Jiinte himerice" avand comportament omenesc; exista erou, antagonist, ajutoare, dona tori, cain basmul popular, dar toti ace;;tia sunt individualizati, mai ales prin limbaj. • Limbajul naratorului ~ i al personajelor se caracterizeaza prin umor $i oralitate; apar registrele stilistice popular, oral ;;i regional. 3. Trasaturile personajului
• Eroul este vazut in evolupe, de la naivitate la in!elepciune. In episodul coborarii in fantana, naivitatea tanarului face posibila supunerea prin vicle;mg. • Naivitatea se inscrie in codul ritual a! initierii, dar bunatatea este calitatea innascuta a protagonistului. • Probele: Spanul ii cere sa aduca ,siiliiti" din Grad ina Ursului, pielea cu pietre pretioase din Pad urea Cerbului ;;i pe fata I~paratului Ro;;. • In aducerea fetei Imparatului Ro;;, este sprijinit de adjuvanti ;;i donatori, trecand mai multe serii de probe. • Pentru vrednicia lui, prime;;te rasplata: nunta ;;i imparapa. 4. Opinie
·--::s ~
Potrivit viziunii despre lume a scriitorului, calita}ile necesare unui imparat ,mare $i Ql tare" sunt: i:ntelepciunea, bunatatea ;;i cinstea, calitati dovedite de ,omul de soi bun". Concluzie
"' Ql
::s s::
Eroul nu reprezinta doar tipul voinicului, cain basmele populare, ci este ;;i un om ,de soi bun" (G. Calinescu), eroul ,vrednic", care devine imparat. 0
Ci:
76
I'
11. Eseu despre particularita~ile de construc~ie a personajului principal dintr-un basm cult studiat
Context
"Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creanga este un basm cult, publicat in revista ,Convorbiri liternre", in anul1877. G. Calinescu a afirmat cu privire la aceasta opera : ,Povestea lui Harap -Alb e un chip den dovedi di omul de soi bun se vii.de$te sub orice strni $i In or ice vlirstii." . 1. Precizarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales
eJw.<,l_
a.fi1Uc
de. fa rtai.uilcde.
ea
~
Harap-Alb este protagonistul basmului, intruchipare a binelui, dar este un erou atipic de basm, deoarece este lipsit de insu$iri supranaturale, fiind construit realist, ca o fiinta complexa, care invata din gre;;eli $i progreseaza. De aceea este personaj ,rotund" (E.M. Forster), ie$ind din stereotipia superioritatii mezinului. Este personaj ,tridimensional" (termenul ii apartine lui W.C. Booth), caci iese din tipar, surprinde, ca, de exemplu, atunci cand ii da calului cu £raul in cap sau rade impreuna cu ceilalti de Gerila, In casa de arama. Statutul initial al eroului este eel de neinitiat. Mezinul craiului este naiv, nu $tie sa distinga adevarul de minciuna, sa vada caracterul unui om dincolo de aparente. Are nevoie de experienta vietii spre a dobandi intelepciune. Se deosebe$te de fratii sai, inca de la inceput, prin bunatate, calitate raspliitita de sfaturile Sfintei Duminici, dupa ce o miluie$te cu un ban. De$i are calitatile necesare unui vii tor im_parat, in viziunea autorului, fiind ,eel mai mednic dintre nepoti", cum spune Imparatul Verde, acestea nu sunt individualizate de la inceput, ci $i Je descopera prin intermediul probelor la care este supus, cand dovede$te generozitate, prietenie, respectare a juramantului, curaj, responsabilitate. Numele Harap-Alb semnifica sclav-alb, rob de origine nobila, dar $iconclitia de invatacel, faptul de a fi supus initierii, transformarii. Cele trei nume ale lui corespund, in plan compozitional, celor trei etape ale drumului initiatic: la inceput- ,fiul craiului", mezinul (naivul); pe par cursu! calatoriei- Harap-Alb (invii.tii.celul); !a sfar;;it -zmpiiratul (inifiatul) . 2. llustrarea a patru eiemente de struc:tura ~i de compozi~ie ale basmului, semnificative pentru realizarea personajului din basmul cult studiat (de excmplu: i!C\iunL·. confl ict, reli!\ii temporale ~i spa~iilk, incipit, final, tehnici norLltive. perspc'ctiv{l norativa, registrL' slilisticl', limbajul personz1jeior de.)
Titlul sugereaza tema basmului: maturizarea mezinului craiului. Concret, eroul parcurge o aventura imaginara, un drum al maturizarii, in care dobande$te valori morale $i etice, pentru ca la final sa devina imparat (basmul are, a$adar, valoare de Bildungsroman).
78
Aqiunea se desfii$oara linear, prin inlantuirea secventelor narative, respecta modelul structural a] basmului $i implica prezenta fabulosului (elemente supranaturale), dar mai putin in ceea ee-l prive;;te strict pe mezin. Conflictul dintre bine $i rau se incheie prin victoria fortelor binelui. Este arnplificat procedeul compozitional al triplicarii in cazul probelor pe care eroul le are de trecut. Sunt prezente cifre ;;i obiecte magice. Personajele (oameni, dar $i ,fiinte himerice" cu comportament omenesc) indeplinesc, pri.n raportare la erou, o serie de functii (antagonist, ajutoare, donatori), cain basmul popular, dar sunt individualizate, mai ales, prin limbaj. Limbajul naratorului ;;i al personajelor se caracterizeaza prin umor (se folosesc diminutive cu valoare augmentativa - ,buzi$oare", ,bii.uturicii."; caracterizari pitore;;ti- portretullui Gerila, a! lui Ochila etc.) $i oralitate (frecventa proverbelor, a zicatorilor introduse in text prin expresia ,vorba ceea": , Vorbn ceca: «Frica piize$fe bostii.nii.ria»"). Registrele stilistice popular, oral 9i regional confera originalitate limbajului artistic, prin integrarea unor termeni ;;i expresii populare, a unor regionalisme fonetice sau lexicale. 3. llustrarea trasaturilor personajului ales, prin secvente narative/ situatii semnificative sau prin citate comentate
Protagonistul este construit prin procedee de caracterizare directa (de catre narator, de catre alte personaje $i prin autocaracterizare) $ide caracterizare indirecta, prin fapte, limbaj, ganduri, relatii cu alte personaje, nume. Eroul este sprijinit de ajutoare $i dona tori: fiinte cu insu9iri supranaturale (Sfanta Duminica), animale fabuloase (calul nazdravan, craiasa furnicilor $i a albinelor ), fapturi himerice (cei cinci tovara$i) sau obiecte miraculoase ~¥ (aripile criiieselor, smicelele de mar, apa vie, apa moarta) $i se confrunta cu ~ raufacatorul/personajul antagonist (Spanul), care are $i functie de trimitator. Personajul cautat este fata de imparat. Cu excep\ia eroului care este vazut in evolutie, de la naivitate la intelepciune, celelalte personaje au o trasatura dominanta. Primele intalniri cu initiatorii sai, Sfanta Durninica, apoi calul nazdravan $i Spanul, pun in lumina naivitatea, incapacitatea de a distinge adevarul de aparente. Dupa ce iese din imparatia tatalui sau, cri'ii$OIUl se rataCe$te in padurea-labirint. Incalca sfah.ll dat de tata (interdictia sa se fereasca de omul span $i de omul ro$) ;;i i$i ia drept calauza un span viclean. In episodul coborarii infantana, naratorul surprinde !ipsa de experienta a tanarului, prin caracterizare directa : Jiul craiului, boboc in felul siiu Ia trebi de aieste, se potrive~te spanului $i se bagii in fiintlinii". Naivitatea tanarului face posibila supunerea prin vicle$ug. Antagonistul (raufacatorul) il inchide pe tanar in fantana $iii cere, pentru 'i.niiif.n.iMa. a-llasa in viata, sa faca schimb de identitate, sa devina robullui $i sa jure ,pe cu. ::fpfuw.£ ascuti~ul pnlo?ului" (sugestie a unui cod al conduitei cavalere$ti) sa-i dea ascultare intru toate, ,panii cand vn muri $i iar va znvia", conditi_onare paradoxala, dar care arata $i calea de eliberare. De asemenea, Spanul ii da fiului de crai numele de Harap-Alb. 79
&uuitatea.
~
o.ttediifa.tea.
Daca naivitatea se inscrie in codul ritual al initierii fiului de crai, bunatatea este calitatea innascuta care , provoaca" transform area personajului: ,Fii !ncredintat eli nu eu, ci puterea milosteniei $i inima ta cea bunii te ajutii, Harap-Alb, zice SJCmta Duminicii... ". Spanul personifica raul, dar este $i initiatorul pretentios: cu cat incercarile la care 11 supune pe tanar sunt mai grele, cu atat eroul dovede$te calitati morale care contureaza portretul viitorului imparat, cum ,n-a mai stat altul pe fata piimiintului, a$a de iubit, de sliivit $ide putemic" . Spanul ii cere sa aduca ,siiliiti" din Gradina Ursului, pielea cu pietrele pretioase din Padurea Cerbului $i pe fata Imparatului Ro$. Harap-Alb 1$i demonstreaza curajul $i destoinicia in trecerea primelor doua probe cu ajutorul obiectelor magice de la Sfanta Duminica. Pentru aducerea fetei Imparatului RO$ este sprijinit de adjuvanti $i donatori. Ca $i in cazul milosteniei fata de batrana cer?etoare, aceste personaje 11 ajuta pentru ca mai ]ntai el $i-a dovedit generozitatea $i indemanarea (fata de roiul de albine), bunatatea $i curajul (la 1ntalnirea cu nunta de furnici), prietenia/spiritul de tovara$ie (fata de Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila $i PasariLati-Lungila). A Ultima proba presupune mai multe serii de probe, prin care Imparatul Ro$ tin de sa indeparteze ceata de petitori (cas a 1ncalzita, ospatul, alegerea macului de nisip) $i care o vizeaza direct pe fata (fuga nocturna a fetei transformata in pasare, ghicitul fetei/motivul dublului $i proba impusa chiar de fata: aducerea unor obiecte magice, ,,trei smicele de miir dulce $i apii. vie $i apii. moartii de unde se bat muntii in capete"). Pentru erou, aducerea fetei Imparatului Ro$ la Span este cea mai dificila incercare, pentru ca pe drum se indragoste$te de ea, dar, onest, 1$i respecta juramantul facut $i nu-i marturise$te adevarata sa identitate. La intoarcerea la curtea lui Verde-Imparat are loc recunoa$terea $i transfigurarea eroului, dar $i demascarea $i pedepsirea raufacatorului . Spanul este demascat de fata, o ,Jarmazoanii" (are puteri supranaturale). Elii taie capullui Harap-Alb $i 11 dezleaga astfel pe erou de juramantul supunerii, sernn ca initierea este incheiata, iar calul 11 oAmoara pe raufacator. Eroul este inviat de fata cu ajutorul obiectelor magice. Invierea este o trecere lao alta identitate: aceea de imparat iubit, slavit $i puternic. Pentru vrednicia lui, prime$te rasplata cuvenita: nunta $i imparatia.
Concluzie In concluzie, de$i este un personaj de basm, eroul nu reprezinta doar tipul voinicului, ca Fat-Frumos din basmele populare, c~ este $i un ,om de soi bun" (G. Calinescu), eroul ,vrednic" (cum spune Verde-Imparat) care traverseaza o serie de probe, se maturizeaza $i devine imparat. Basmul poate fi, astfel, considerat un Bildungsroman.
4. Suslinerea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau tema basmului cult in construqia personajului
In opinia mea, trecerea protagonistului prin incercari dificile, ca $i experienta condipei umilitoare de rob Ia dispozitia unui stapan nedrept, contureaza sensu! didactical basmului, care este exprimat de Sfanta Duminica: ,Ciind vei ajunge $i tu odatii mare $i tare, zi ciiuta sii judeci lucrurile de-a fir-a-piir $i vei crede celor asupriti ~i neciijiti, pentru cii ?tii acum ce e necazul" . Potrivit viziunii despre lume a scriitorului, calitatile necesare unui imparat ,mare $i tare" sunt intelepciunea, bunatatea $i cinstea, calitati dovedite de ,omul de soi bun" pe parcursul unor probe dificile. 80
81
\) ~~·~~l~~~~;~~:~~:~~:~;:~::· :~~o~c,-_:-_e-~-n-g_a_,. . ~ I [1
~-------._..,.,.., . .,.,...,...._ _ _
Context • ,Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creanga este un bas m cult, publicat in revista ,Convorbiri litemre", in anul1877. • Paradigma me ntor - inva!acel este reprezentata simbolic prin te ma ini!ie rii. 1. Elemente de structura ~ide compozi~ie ale basmului • Titlul sugereaza te ma bas mului: maturiza rea mezinului craiului. • Simetria incipit - fin a l se realizeaza prin formul e tipice, care marcheaza intrarea ;;i ie;;irea din fabulos . • Ac!iunea respecta modelul structural al basmului; prezenta fabulosului, dar mai pu tin in ceea ee-l prive;;te pe mezin; conflictul dintre bine ;;i rau se incheie prin victoria fortelor binelui. • Pe rsonajele sunt oameni, dar ;;i ,fiinte himerice" cu comportament omenesc; exista erou, antagonist, ajutoare, donatori, cain basmul popular, dar toti ace;;tia sunt individualizati, mai ales prin limbaj. • Limbajul na rato rului ~ i a l perso naje lo r se caracterizeaza prin umor ;;i oralitate; apar registre le stilist ice popular, oral ;;i regional. 2. Statutul social, psihologic, moral etc. al personajelor • Harap-Alb este protagonistul basmului, intruchipare a binelui, dar personaj lipsit de insu$iri supranaturale, construit realist, ca o fiinta complexa, care invata din gre$eli ;;i progreseaza. • Nici antagonistul (Spa nul) nu a re at ribute mirac uloase; el reflecta concepti a populara despre omul rau care este ,insemnat"; personaj caracterizat prin hca.Io;;ie, Spanul are rolul unui ,pedagog rau" in scenariul initierii lui Harap-Alb . • Statutul ini~ial al eroului: n e ini~i a t, na iv; trasatura esentiala: bunata tea. • Numele Harap-Alb semnifica rob de orig ine nobila, dar $i cond i!ia de inva!acel. Cele trei ipostaze ale sale din basm sunt sugerate de numele lui : ,fiul craiului", mezinul (naivul), Harap-Alb (fnviitiice/ul), fmpifratu l (initiatul) . 3. Doua episoade care surprind evolutia
·-::l ::l
"'
::l
s:::
~
rela~iei
dintre cele doua personaje
• a. intalnirea cu Spanul, episodul cobora rii in fa nta na; caracte riza re directa: Jiul craiului, boboc in felulsifu Ia trebi de aieste, se potrive~te spdnului ~i se bagii in j[mtdnif"; supune rea prin vicl e ~ug . • b . probele de Ia curtea lui Verde-lmparat; aducerea fetei lmparatului Ro$ Ia Span este cea mai dificila incercare, pentru cape drum eroul se 1ndragoste$te de ea, dar, o nest, i~ i respecta jura ma ntul fa cut. • c. dezlegarea de juramant, pedepsirea raului, rasplata eroului. 4. Opinie Prota gonistul este o intruchipare a ,omu/ui de soi bun" (G. Cllinescu), a eroului ,vrednic". In relatia me ntor - inva!acel, a ntago nistul este w1 ,du necesar" . Concluzie Perechea a ntagonist - prota go nist, specifica basmului, se concretizeaza in ,povestea" lui Ion Creanga in opozitia de ordin moral vicle nie- na ivitate, dar ;;ide ordin social om de ra nd/sluga mincinoasa - flu de cra i/print iar la nivelul simbolic a! c<'llatoriei initiatice in raportul me ntor - inva~ace l.
,,
<
'"" - - •
,......~,.,.__.,
_,_,... _ _ _ _ _ _ __
_,
""-·
-
... ~-..-..,_.,.,---
Ill. Eseu privitor Ia rela~ia dintre doua personaje j dintr-un basm cult studiat 1 -----~...,...,_."""""'~-"
""''"-'""'M-·
"'···''"'·'"""~-T'--•-m'*'·., ~--"""'""- ""'-"·""""""·"-'
....
Context ,Povestea lui Harap -Alb" de Ion Creanga este un basm cult, publicat in revista ,Convorbiri literare", In anull877 .
Paradigma mentor - invatacel fundamenteaza intreaga istorie a devenirii umane ~i este reprezentata simbolic prin tema initierii. Ini\ierea este generata de nevoia unui parcurs spiritual, !n urma caruia eel initiat capata acces Ia cunoa;;terea lumii ::;i Ja descoperirea sinelui. Mentorul este deschizatorul drumului catre sine al discipolului .
1. llustrarea a patru eiemente de structura ~i de compozi~ie aie basmului, semnificative pentru fealizarea rela~iei dintre cele doua personajedin basmulcuitstudiat (de~'xcmp!u: aqiunc, z\mf! ict, rclatii tcmporale ;;i spati<1lc incwit lind!. tcfmict narJtivc. F'Crspcctiv(! nZlrativZI, rl·-~~istre ~til~ . , !_ i~-~\ ii, "11J<~iu1 pcrsonajelor ~?tc.) Titlul sugereaza tema basmului: maturizarea mezinului craiului. Concret, eroul parcurge o aventura eroica imaginara, un drum al maturizarii, pentru dobandirea unor valori morale ;;i etice. Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului, calatoria, supunerea prin vicle;;ug, muncile, demascarea raufacatorului (Spanul), pedeapsa, casatoria. In basm, simetria incip it- final se rea lizeaza prin fonnule tipice (formula initiala: ,Anw cicii era odatii", formula finala : ,;;i a tinut veselia ani intregi, ;;i awm mai tine incii"), care marcheaza intrarea ;;i ie::;irea din fabulos. Precizate in incipit, coordonatel e ac\iunii sunt vagi, prin atemporalitatea ~i aspatialitatea conventiei: ,Amu cicii era odatii intr-a tarii 1m crai, care avea trei feciori" . Aqiunea se desfa;;oara linear, prin 1nlantuirea secventelor narative, respecta modelul structural al basmului ?i implica prezenta elementelor supra- w.nflu-1 naturale. Conflictul dintre bin e ::;i rau se !ncheie prin victoria fortelor binelui. ~ &:ne. Este amplificat procedeul com.pozitional a! t riplicarii "in cazul probelor pe 1i 1u'iu care eroulle are de trecut . Sunt prezente cifre ::;i obiecte m agice . Personajele (oameni, dar ?i ,Jiinte himerice" avand comportament omenesc) indeplinesc, prin raportare Ia erou, o serie de functii (antagonist, ajutoare, donatori), cain basmul popular, dar sunt individualizate mai ales prinlimbaj . Limbajul naratorului ?i al personajelor se caracterizeaza prin umor (apar diminutive cu valoare augmentati va - ,buzi;;om·e", ,biiuturicii"; sunt incluse caracterizari pitore?ti - portretul lui Gerila, al lui Ochila etc.) ::;i oralitate (frecventa proverbelor, a zicatorilor in troduse 1n text prin expresia ,vorba ceca": , Vorba ceea: <
2. Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fieca ruia dintre personajele a lese
Harap-Alb este protagonistul basmului, intruchipare a binelui, dar este un erou atipic de basm, deoarece este lipsit de lnsu~iri supranaturale, fiind ,,un construit realist, ca o fiinta complexa, care invata din gre~eli ~i progreseaza. 1~ Nici antagonistul (Spanul) nu este unul tipic, intrucat nici el nu are a tribuJuiu..fl te miraculoase, nefiind un zmeu sau un animal fabulos. Dimpotriva, constructia realista a personajului reflecta conceptia populara despre omul rau care este ,insemnat", ceea ce poate motiva psihologic ticalo~ia acestuia, m trucat 11 supune prin vicle;;ug pe eroul imatur. In plus, deoarece ,rautatea" lui ll pune pe tanar in situatia de a-~i dovedi calitatile, Spanul are rolul unui ,pedagog rau" in scenariul initierii lui Harap-Alb. Statutul initial al eroului este eel de neinitiat. Mezinul craiului este naiv, nu ~tie sa distinga adevarul de minciuna, sa vada caracterul unui om dincolo de aparente. Are nevoie de experienta vietii spre a dobandi mtelepciune. Se deosebe~te de fratu sai, inca de Ia inceput, prin b1.matate, calitate rasplatita de sfaturile Sfintei Duminici, dupa ceo rniluie~te cu un ban. De~i are calitatile necesare unui viitor J:mparat, ill viziunea autorului, acestea nu sunt evidentiate de la mceput, ci ~i le descopera prin intermediul probelor la care este supus, cand dovede9te generozitate, prietenie, respectare a juramantului, curaj, responsabilitate. Numele Harap-Alb semnifica sclav-alb, rob de origine nobila, dar ~icon clitia de invatacel, faptul de a fi supus initierii, transformarii. Cele trei ipostaze, sugerate de numele lui, corespund, in plan compozitional, celor trei etape ale drurnului initiatic: la inceput- Jiul craiului", mezinul (naivul), pe parcursul calatoriei - Harap-Alb (invatiice/ul), la sfar;;it- impiiratul (initiatul).
::ffW.nuJ-
3. Evidentierea prin doua episoade/citate/secvente comentate a modului in care evolueaza rela!ia dintre cele doua personaje
Eroul basmului parcurge un drum al initierii, la finalul caruia trebuie sa treaca intr-un plan superior de existenta. Dupa ce se desparte de tatal sau, care ii spune sa se fereasca de omul span 9i de omul r09, crai~orul se ratace9te in padurea-labirint. Incalca sfatul dat de tata (interdictia) ~i i;;i ia drept calauza un span, care da dovada de viclenie ~i i se arata de trei ori sub diferite infap9ari, acest fapt conducandu-l pe erou la naiva concluzie ca ,aiasta-i tara spanilor". In episodul coborarii in fantana, naratorul surprinde lipsa de experienta a tanarului, prin caracterizare directa : ,Fiul craiului, boboc in felul siiu Ia trebi de aieste, se potrive?te spanului ?i se bagii in fantfinii" . Naivitatea tanarului face posibila supunerea prin vicle9ug. Antagonistul (raufacatorul) il inchide pe tanar in fantana ;;iii cere, pentru _ _ . a-llasa in viata, sa faca schimb de identitate, sa devina robullui ~i sa jure ,pe ~ ascuti~ul palo:;;ului" (sugestie a unui cod al conduitei cavalere~ti) sa-i dea as= fUuw1- cultare intru toate, ,pfinii cfind va muri :;;i iar va invia", conditionare paradoxaIii, dar care arata ~i modul de eliberare. De asemenea, Spanul ii da fiului de crai numele de Harap-Alb. 84
Prin urmare, protagonistul $i antagonistul se construiesc pe baza unei serii de opozitii dintre bine :;;i riiu: om de onoare- ticalos, om de origine nobil.3. _ sluga, cinstit - necinstit. Dintre procedeele de caracterizare indirecta, se utilizeaza caracterizarea prin fapte, limbaj, relatii cu al,te personaje, nume. Ajun9i la curtea lui Verde-Imparat, Spanul il supune pe Harap-Alb la trei probe: aducerea ,siiliifilor" din Grad ina Ursului, aducerea pi~lii cerbului, ,cu cap cu tot, a:;;a biitute cu pietre scumpe, cum se giisesc" $i a fetei Imparatului Ro9 f:vw.&J.e_ pentru casatoria Spanului. Mijloacele prin care eroul trece probele tin de rniraculos, ajutoarele sale avand puteri supranaturale. Pentru erou, aducerea fetei Imparatului Ro~ Ia Span este cea mai dificila J:ncercare, pentru cape drum se mdragoste~te de ea, dar, onest, l~i respecta juramantul facut 9i nu-i ma:turise~te adevarata sa identitate. La intoarcerea la Verde-Imparat, fata, ,o farmazoanii" (cu puteri supranaturale), il demasca pe Span, care crede ca Harap-Alb a divulga t secretul ~i ii taie capul. De fapt, ,rautatea" Spanului il dezleaga pe erou de juramant, sernn ca iniperea este mcheiata, iar rolul "pedagogului rau" ia sfar~it. Calulll omoara pe Span, aruncandu-1 din inaltul cerului. Eroul este inviat de fata cu ajutorul obiectelor magice (,trei smicele de miir dulce, apii vie :;;i apii moartii de unde se bat muntii in capete"); el reintra in posesia palo~ului ~i prime~te rasplata: pe fata Imparatului Ro~ 9i imparatia. 4. Sus!inerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema basmului cult studiat se reflecta in evolutia relatiei dintre cele doua personaje
In opinia mea, protagonistul este o mtruchipare a ,omului de soi bun" (G. Calinescu), eroul ,vrednic", care mvata din gre~eli ~i se maturizeaza pentru a deveni imparat. In relatia mentor - mvatacel, antagonistul este un ,rau necesar", dupa spusele calului: ,:;;i unii ca ace:;;tia sunt trebuitori pe lume cateodatii, pentru cii fac pe oameni sii prindii Ia minte". Concluzie
Prin urmare, perechea antagonist - protagonist, specifica basmului, se concretizeaza in "povestea" lui Ion Creanga in opozitia de ordin moral viclenie naivitate, dar ~ide ordin social om de rand/sluga mincinoasa- fiu de crai/print, iar la nivelul simbolic al calatoriei initiatice in raportul mentor- invatacel.
85
** Prelungiri ale romantismului ~i ale clasicismului: ,Rugiiciune" de Octavian Goga Tema ~i viziunea despre lume
L-----------------------Context
-----------·-----------
• Primul volum a! lui Octavian Goga, publicat in 1905, ,Poezii", se deschide cu arta poetidi ,Rugii.ciune". 1. incadrarea in tipologie
• Specie literara: arta poetica. • Curente literare: tonul profetic, neorornantic, ipostaza christica a poetului; simetria ~i eleganta clasicii a versificapei, lirismul obiectiv. 2. lmagini/idei poetice, relevante pentru tema ~i viziunea des pre lume din textul studiat
• Titlul este o metafora-simbol. Poezia nu are caracter religios, ci exprima conceptia rornantidi potrivit careia actul de creape este condiponat de primirea harului divin. • Astfel ca ,rugaciunea" poetului devine o invocatie a divinitatii pentru a-! inspira, fapt sugerat de metafora ,cararea", dar ~i o confesiune cu privire Ia optiunea pentru poezia de revolta sociala: ,jalea unei lumi, piirinte,/ Si'i pliingi'i-n lacrimile mele". 3. Ele mente de compozitie ~ide limbaj ale textului poetic
• Motive poetice: drumul, cantecul, lacrirna, jalea, robia, furtuna, strunele. • Compozitia: Poezia este alcatuita din ~ase strofe de cate opt versuri, dispuse in trei secvente poetice: prima strofa ilustreaza cautarile poetului care n-a gasit calea creapei sale ~i invoca ajutorul divinitatii, strofele II- V arata izvoarele ?i obiectul creapei sale, iar ultima strofa evidentiaza caracterul militant al poeziei care trebuie sa fie ,cfintarea piitimirii noastre". • Relapile de opozJFe sunt multiple: intre omul neputincios ~i divinitatea atotputernica, intre lirica subiectiva ~i cea obiectiva, intre ,rostul meu" ~i ,jalea unei lumi", intre suferinta celor multi ~i razvratirea in poezia angajata social. • Imaginar poetic, figuri semantice/tropi: • Prima secventa poeticii ilustreaza cautarile poetului imaginat ca un drumet ratacit ~i ruga adresata divinitatii: ,Piirinte,-orfinduie-mi ciirarea'"· Incipitul con\ine o in;;iruire de epitete, care constituie o descriere a poetului care nu :;;i-a gasit Inca menirea: ,Riitiicitor, cu ochii tulburi) Cu trupul istovit de cnleJ Eu end neputincios .. .". • A doua secventa poetica: Poetul se vrea un apostol al neamului, iar obiectul poeziei este viata celor mulp. • A treia secventa poeticii (ultima strofa) conpne imagine a hiperbolica a revoltei, imaginata ca o ,furtuna", ideea ca poezia este un instrument de lupta :;;i ca are caracter profetic, dar :;;i crezul poetic angajat: Jn smalt de fulgere albastrel incheaga-~i glasul de aramii:l Ciintarea piitimirii noastre" . • Muzicalitatea, elemente de prozodie: ;;ase strofe de 8 versuri, in fapt, catrene ale caror versuri ample (de 16 silabe), cu rima lmperecheata, au fost segmentate In versuri de 8 silabe; ritmul iambic. 4.0pinie
• Poezia reflecta o serie de prelungiri ale romantismului ;;i ale clasicismului: invocarea divinitatii Ia inceputul artei poetice, aplecarea spre suferinta celor multi, interesul pentru ,specificul national", pentru lumea satului romanesc, prozodia clasica.
Eseu cu privire Ia tema ~i viziunea despre lume intr-o poezie studiata ~~-------------------,-~----------~ Context Primul volum allui Octavian Goga, publicat in 1905, ,Poezii", se deschide cu arta poetica ,Rugiiciune", in care este exprimat crezul artistic potrivit ca.ruia ,scriitorul trebuie sii. fie un luptiitor, 1111 deschiziitor de drunwri, un mare pedagog
a!neamului din care face parte, 1111 om carefiltreazi:i durerile popomlui prin sujletul si:iu $i se transform a Intr-a tr!imbitii de a/anna" .
1. Eviden~ierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea textului poetic studiat intr-un curent cultural/literar, lntr-o perioada sau intr-o orientare tematica ,Rugiiciune" este o arta poetica, adica specie a liricii filozofice, In care scriitorul!~i
exprima cu mijloacele artei literare conceptia despre rolul poetului ~i al creatiei. In aceasta poezie programatica, potrivit crezului estetic exprimat, scriitorul trebuie sa redea suferintele poporului, iar poezia sa devina un instrument de lupta (,o trambitii de alarmii.") . Goga impune astfel tonul profetic, neoromantic ~i opteaza pentru lirismul obiectiv, in sensu! ca in poezia de revolta sociala vocea lirica refuza trairile individuale, vorbind in numele colectivitatii. Viziunea romantica se sustine in text prin ipostaza christica a poetului, de un profund dramatism, ~i pri.n particularitatile de limbaj ~i expresivitate: antitezele, hiperbola, limbajul popular, arhaic ~i religios. Din punct de vedere formal, poezia se remarca prin elaborare, simetrie ?i eleganta clasica a versifica tiei.
2. Prezentarea a doua imagini/idei poetice, relevante pentru tema viziunea despre lume din textul studiat
~~
Titlul este o metafora-simbol sugestiva pentru o arta poetica romantica. Poezia nu are caracter religios, cum s-ar parea, ci exprima conceptia roman- ti.tlu tica potrivit careia actul de creatie este condition at de primirea harului divin. Astfel ca ,rugaciunea" poetului devine o invocatie a divinitatii pentru a-1 inspira, fapt sugerat de metafora ,ciiraren": ,Euln genunchi spre tine cnut:! Pii.rinte,- oranduie-mi cii.rarea!", dar ?i 0 confesiune cu privire la optiunea pentru poezia de revolta social a: ,Nu rostul meu, de-n pururi prndii.l Ursitei ma$tere $i rele/ Ci jalea unei lumi, piirinte/ Sii plfingii-11 lncrimile me/e". Figurile de stil sunt specifice romantismu lui: metafora ,lacrimi" desemneaza versurile cu o tonalitate trista, apartinand lirismului social, personificarea este insotita de dublul epitet ,Ursitei 11W$fere $i rele", iar antiteza intre metaforele ,rostul meu" ?i ,jalea unei lumi" sugereaza opozitia dintre lirismul subiectiv ?i eel obiectiv, ca ~i optiunea pentru pentru eel din urma.
Concluzie
Poezia impune tonul profetic, neoromantic, dar apartine, formal, de neoclasicism.
87
3. Elemente de compozitie ~i de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru tema ~i viziun ea despre lum e (de exemplu: imaginar poetic, tit lu, incipit, relatii de opoziti e ~id e simetrie, motiv poetic, laitmotiv, fig uri semantice/t ropi, element e de prozodie etc.)
Tema poetului angajat ~i a poeziei de revolta sociali:i este sustinuta demote.m.a tivele poetice specifice liricii lui Octavian Goga: drumul, cantecul, lacrima, jalea, robia, furtuna, strunele etc. Motivul poetic al drumului este amplificat de reluarea prin termenii din campullexico-semantic: ,cafe", ,ciirare", ,prii-
piistii", ,zare" . Compozitia
Poezia este alcatuita din ~ase strofe de cate opt versuri, dispuse in trei . . secvente poetice: prima strofa ilustreaza cautarile poetului care n-a gasit ca~ lea creatiei sale ~i invoca ajutorul divinitatii, strofele II - V arata izvoarele ~i obiectul creatiei sale, iar ultima strofa evidenpaza caracterul militant al poeziei care trebuie sa fie ,cantarea piitimirii noastre" . Tonalitatea poeziei reflecta diferite stari poetice, de la rugaciune ~i imto.naei.talea plorare a divinitatii, prin intermediul invocatiei retorice, Ia jale, revolta ~i blestem. Relapile de opozitie sunt multiple: mtre omul neputincios ~i divinitatea atotputernica, mtre lirica subiectiva ~i cea obiectiva, mtre ,rostul meu" ~i ,jalea unei lumi", mtre suferinta celor multi ~i razvratirea in poezia angajata social. lmaginar poetic, figuri sem antice/tropi
Prima secventii poeticii ilustreaza cautarile poetului imaginat ca un drumet ratacit si ruga adresata divinitatii: ,Piirinte,-oranduie-mi ciirarea!". Terme~1 nii ,din cam'pul lexico-semantic al drumului au valoare de simbol: ,drum", Vwpi ,cale", ,ciirare", ,priipiistii", ,zare". Incipitul con tine 0 m~iruire de epitete, care amintesc de mitul bib lie al fiine.ipi.tu£ ului ratacitor ~i constituie 0 descriere a poetului care nu ~i-a gasit mea menirea: ,Riitiicitor, cu ochii tulburi,J Cu trupul istovit de cafe,! Eu cad neputincios ...". Vocativele: ,stiipane", ,piirinte", ,tu, Doamne" sustin gradarea tonalitatii lirice ~i constituie ipostaze ale relatiei omului cu divinitatea. A doua secventii poetica contine o serie de metonimii ale poetului: ,pieptul", ,viizul", ,mintea", ,bratul", ,pleoapa". Poetul se vrea un apostol al neamului, iar obiectul poeziei este viata celor multi. Verbele Ia imperativ se asociaza cu metafore-simbol ale creatiei poetice, precum viizul, lacrimile: ,}n veci spre cei riima~i in urmiil Tu, Doamne, viizul meu indreaptii", ,Nu rostul meu, de-a pururi pradiil Ursitei ma~tere f?i rele,! Ci jalea unei lumi, piirinte,/ Sii planga-n lacrimile mele" . Temele creatiei sale poetice sunt redate, in strofa a III-a, prin metafore: poezia naturii - ,Dezleagii mintii mele taina/ $i legea Jarmecelor firii", poezia sociala - ,Siide~te-n bratul meu de-a pururil Tiiria urii f?i-a iubirii". Metaforele asociate cu verbul ,ada" Ia imperativ exprima sursele ~i esenta poeziei: ,Dii-mi cantecul ~i dii-mi luminal $i zvonul firii-ndriigostite .. .,. im.a.gin.a;,.
~ ~
88
In strofele a IV -a ~i a V-a, tonalitatea de bocet ;;i de revolta sus tine optiunea poetului pentru a exprima suferinta poporului: ,Nu ros tu/ meu, de-a pururi pradii/ Ursitei mn~tere ~i rele,! Ci jalea unei lumi, piirinte,/ Sa plangii-n lacrimile mele". Laitmotivul ,dii-mi" sus tine titlul poeziei ~i accentueaza termenii aflati in lantul enumerativ: ,Dii-mi tot amarul, toatii trudal Atator doruri fiirii leacuri." Punctul de maxima intensitate a! discursului liric este atins in versurile: ,Durerea lor infrico~atii/ fn inimii tu mi-o coboarii." A treia secventa poeticii (ultima strofii) contine imaginea hiperbolica a revoltei, imaginata ca o ,furtuna", ideea ca poezia este un instrument de lupta :;;i ca are caracter profetic, dar :;;i crezul poetic angajat: ,ln smalt de fu lgere albastre/ fncheagii-~i glasul de aramii:! Cantarea piitimirii noastre" . Elementele de prozodie confera poeziei o muzicalitate aparte. Cele ;;ase strofe a dite 8 versuri, in fapt, catrene ale ca.ror versuri ample (de 16 silabe), ~ te.a ei.emen1.e cu rima imperecheata, au fost segmentate i:n versuri de 8 silabe. Ritmul iam- de f:l!W-~ bic sustine a tat lamentatia, cat ;;i ruga sau tonul de revolta. Daca versificatia apartine de neoclasicism, limbajul poetic releva romantismul viziunii poetice: retorismul produs de exclamatii ;;i interogatii reto~ rice, enumeratii, paralelism sintactic, preferinta pentru antiteze, hiperbola, ci£e~ personificare, metafora, epitetul dublu, asocierea de termeni din limbajul £ui. po.ef.ic popular, arhaic ;;i religios (,rugaciune", ,piirinte", ,stiipane"), deschizand calea pentru inovatiile lexicale argheziene. Expresivitatea se realizeaza Ia nivel morfosintactic prin valorificarea adjectivului cu rol de epitet; coordonarea copulativa prin juxtapunere ;;i topica afectiva (in inversiuni). I
4. Sus!inerea unei opinii despre modul in care tema spre lume se reflecta in textul poetic studiat
~i
viziunea de-
In opinia mea, poezia ,Rugiiciune" de Octavian Goga are un timbru a parte, elegiac, specific poetului ardelean, dar reflecta o serie de prelungiri ale romantismului ;;i ale clasicismului: invocarea divinitatii Ia mceputul artei o.pinia poetice, aplecarea spre suferinta celor multi, interesul pentru , specificul national", pentru lumea satului romanesc, alaturi de unele noutati Ia nivelul lexicului. Concluzie
Poezia impune tonul profetic, neoromantic, dar apeleaza Ia o versificape elaborata ;;i Ia o gradare ascendenta a discursului liric, prin care apartine de neoclasicism.
89
~]i.e.
)ta ta
ccv
e>< o>< J..-
tata
J......tau () J..cv
::s::S
·-....!"'<=
---
PERIOADA INTERBELICA
Eseu des pre modernismul interbelic. E. Lovinescu
Deftni1ie
In sens larg, modernismul reprezinta un curent (o tendinta) in arta ~i literatura secolului al XX-lea, caracterizata prin negarea traditiei ~i prin irnpunerea unor noi principii de creatie. In felul acesta, modernismul include curente artistice inovatoare, precum: simbolismul, expresionismul, dadaismul sau suprarealismul. In literatura romana, E. Lovinescu este eel care teoretizeaza modernismul ca doctrina estetica, dar ~i ca manifestare. Prin intermediul revistei ~i al cenaclului ,Sburiitorul", E. Lovinescu pune bazele modernismului. Revista a aparut la Bucure~ti intre anii 1919 - 1922 ~i 1926-1927. Cenaclul a avut o existenta mult mai indelungata, din 1919 pana in 1943, cand moare E. Lovinescu. Obiectivele gruparii erau promovarea tinerilor scriitori ~i irnprirnarea unei tendinte moderniste in evolupa literaturii romane. Principalele lucran de doctrina ale lui E. Lovinescu sunt: ,Istoria civilizafiei romane moderne" (1924- 1925) ~i ,,Istoria literaturii romane contemporane" (1926 -1929). Principiile modernismului lovinescian: 1. In esenta, modernismullui Lovinescu porne~te de la ideea di exista ,un spirit al veacului" (,saeculum"), care determina, in ansamblu, sincronizarea culturilor europene. Astfel, civilizatiile mai putin dezvoltate sufera influenta celor avansate. 2. E. Lovinescu sustine teoria imitapei, preluata de la psihologul ~i sociologul francez Gabriel Tarde. Potrivit acestei teorii, popoarele evaluate exercita o influenta benefica asupra celor mai putin dezvoltate. Influenta se realizeaza In doua trepte: mai lntai, se adopta prin imitape forme ale civilizatiei superioare; a poi se stimuleaza crearea unui fond propriu. 3. Strans legat de teoria imitatiei este principiul sincronismului, care ar !nsemna acceptarea schimbului de valori intre culturi, acceptarea elementelor care confera noutate ~i modernitate fenomenului literar. Pentru sincronizarea literaturii romane cu ,spiritul veacului", E. Lovinescu considera necesare dlteva mutatii de ordin tematic ~i stilistic, cum ar fi: · trecerea de la o literatura cu tematica preponderent rurala la o literatura de inspiratie urbana; · evolutia poeziei de la epic la liric; · intelectualizarea prozei ~i a poeziei; · cultivarea prozei obiective (primul deceniu interbelic); · dezvoltarea romanului analitic (al doilea deceniu interbelic). 93
Reprezentanti: Printre scriitorii promovati de E. Lovinescu in cadrul cenaclului
Simbolismui:,Piumb" de George Bacovia
~i al revistei ,Sburiitorul" se numiha: Ion Barbu, Camil Petrescu, Hortensia Papa-
dat-Bengescu, Anton Holban ~.a.
Tema
~i
viziunea despre lume
Trasaturi mode rniste in roma nul interbe lic: · dezvoltarea romanului analitic, fluxul intamplarilor din romanul traditional fiind inlocuit cu fluxul con~tiintei in romanul de analiza psihologica, mai ales ca tipul de personaj preferat de scriitorii moderni~ti este intelectualul care i~i analizeaza existenta in raport cu sine ~i cu societatea in care traie~te; · valorificarea in romane a elementelor autobiografice reale sau inventate (jurnalul, eseul romanesc, colajul de scrisori sau documente), accentul fiind pus pe ideea de autenticitate, de traire autentica, pe relatarea subiectiva a evenimentelor, la persoana I.
Context Poezia sirnbolista ,Plumb" deschide volumul cu acela~i titlu, aparut 1n 1916, defin.indu-1 1n totalitate. 1. Trasaturi ale curentului literar ~i ale speciei liter are
• Curent literar: tin de simbolism tema ~i motivele, simbolul, sugestia, corespondentele, cromatica, tehnica repetitiilor, muzicalitatea interioara. • Specie literara: ,Plumb" este o elegie (exprima sentimentul de tristete, spaima de moarte) realizata ca un monolog liric.
Trasaturi mode rniste in poezia interbelica:
2.1magini/idei poetice relevante pentru tema ~i viziunea despre fume
· intelectualizarea emotiei; · conceperea volumului de versuri ca un intreg care se deschide cu o arta poetica (poezie programatica in care poetul i~i exprima conceptia despre creatie ~i menirea creatorului); . disparitia rigorilor prozodice ~i alternanta majusculii/minuscula la inceput de vers, prin intermediul acesteia din urma fiind ilustrata continuitatea ideilor poetice; · abordarea unor teme importante ale liricii: moartea, iubirea, cunoa~terea, creatia poetica, raportul omului cu divinitatea; · valorificarea de catre Tudor Arghezi a esteticii uratului, preluata de la poetul francez Charles Baudelaire, care, prin unicul sau volum de poezii ,Fiorile riiului" (1857), large~te sfera de inspiratie poetica, integrandu-i uratul ~i grotescul, atata vreme cat sunt exprimate in maniera artistica; · prezenta unor concepte filosofice in poezia lui Lucian Blaga, precum cunoa~ terea luciferica ~i cunoa~terea paradiziaca; · disparitia speciilor lirice traditionale, precum pastelul sau elegia, ~i aparitia unor specii precum psalmul, care nu mai este un imn adresat divinitatii, ci o poezie filosofica in care omul modern ezita intre credinta ~i tagada.
• Tema: condipa poetului izolat mtr-o sodetate lipsita de aspirapi ~i artifidala. • Motive lirice: plumbul, cimitirul, sicriele, cavoul, somnul, vantul, frigul; laitmotivul ,siam singur".
• Viziune despre fume sumbra, fara speranta ~i tragica; lumea este irnaginata ca un irnens cirnitir. • Lirism subiectiv - argurnente: exprirnarea directa a sentirnentelor; prezenta marcilor subiectivitatii: persoana I singular a verbelor ,stam", ,am fnceput" , ,sa strig", persoana I singular dedusa din adjectivul posesiv ,(amorul) meu". • lpostaze lirice: in prima strofa, eulliric apare 1n ipostaza insinguratului; strofa a doua este dorninata de rnoartea arnorului. 3. Elemente de co mpozi~ie ~id e limbaj ale textufui poetic • Titful: sirnbolul ,plumb" sugereaza apasarea, angoasa, universul rnonoton. Prin repetare, devine motiv central, cu diferite sugestii senzoriale: tactile, crornatice, auditive. • Compozitia: poezia este alcatuita pe prindpiul simetriei, din doua catrene construite pe baza cuvantului ,plumb", repetat de ~ase ori in pozipi sirnetrice, paralelisrnul sintactic fiind 1n stransa legatura cu tehnica simbolista a repetitiilor. • lmaginarul poetic uzeaza de nurneroase figuri de stil: de sunet, de construcpe, sernantice: aliterap.i, repetitii, paralelisrn sintactic, personificari, epitete etc. • in strofa I este descrisa lumea exterioara prin terrneni din ciirnpullexico-sernantic al morfii; se contureaza un cadru apasator, sufocant, izolat, rnohorat. • Strofa a 11-a - plurnbul a cuprins ~i lurnea interioara, tragicul existential este generat de moartea iubirii. Metafora ,aripile de plumb" sugereaza irnposibilitatea salvarii. Caracteristicile limbajufui poetic • Expresivitatea - surse: fonetice, lexicale, morfologice. • Sugestia - irnpresia de co~rnar se arnplifica prin imagini auditive, vizuale, cinetice ~i tactile. • Ambiguitatea - sernnificapi multiple ale personificarilor, rnetaforelor. • Muzicalitatea, elemente de prozodie clasica: rima 1rnbrap.~ata, rnasura de 10 silabe, iambul alterniind cu arnfibrahul. Muzicafitatea interioara este asigurata de sonoritatea consoanelor, tehnica repetitiilor, laitrnotivul , stam singur" .
94
. .
~i
a unui prizonier, a unei
con~tiinte
'inspaimantate de sine, de neant ~ide lu-
~U: mea 'in care tr~ie~te. Imaginarul poetic din ;;Pl_wnb: 'infati~eaz~ lum~a cape l'wne. un imens cimihr, tot ce e vm (,Jlan", ,amar ) fimd Impietnt/mmerahzat sub
efectul metalului toxic. Eul fantomatic ratace~te fara sens printr-o lume-'inchisoare aflata in disolutie. Lirismul subiectiv este redat prin marcile eului liric: persoana I singular a verbelor- ,stam", ,am 'inceput", ,sii strig", persoana I singular dedusa din adjectivul posesiv ,(amarul) meu". Verbul Ia imperfect 'insotit de epitet ,stam singur" exprima ideea de continuitate a starii de singuratate, in timp ce verbulla perfect compus ,am inceput" urmat de conjunctivul ,sii strig" exprima incapacitatea de a comunica sensibil cu iubirea, de unde spaima de neant. In prima strofa, eul apare in ipostaza insinguratului, intr-o lume pustie ~i moarta: ,Stam singur in cavau ... $i era v{mt". Conditia poetului damnat din cauza imposibilitatii comunicarii cu lumea exterioara se amplifica 'in strofa a doua, devenind incomunicare in plan interior, sufletesc. In strofa a doua, moartea iubirii/iubitei acutizeaza angoasa ~i sentimentul de singuratate. Daca la romantici iubirea poate fi o cale de implinire, la Bacovia moartea amorului sugereaza pierderea ultimei sperante de salvare, acesta fiind ~i motivul pentru care exteriorizarea spaimei de neant se face prin strigat: ,~i-am inceput sii-1 strig" . 3. Elemente de compozi1ie ~i de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru tema ~i viziunea despre lume (d e exemplu:
imaginar poetic, titlu, incipit, relatii de opozitie ~i d e simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri sernantice/tropi, elemente de prozodie etc.) Focalizarea simbolului ,plumb" din titlu sugereaza apasarea, angoasa, greutatea sufocanta, cenu~iul vie\ii, universul monoton, 'inchiderea definitiva a spatiului existentiaL fara solutii de ie~ire. .. . Prin repetare, cuvantul-titlu devine motiv central 'in text, din cauza suges~ tiei mortii: lumea exterioara ~i lumea sufleteasca sunt supuse mineralizarii sub efectul metalului toxic. Semnificatiile cuvantului ,plumb" se construiesc pe baza corespondentelor dintre planul subiectiv/uman ~i planul obiectiv/cosmic. Simbolul se asociaza cu diferite senzatii tactile (raceala, greutate, duritate), cromatice (gri sau, potrivit marturisirii autorului, galben: ,Plumbul ars este galben. Sufletul ars este galben . Galbenul este culaarea sufletului meu") ~i auditive (alcatuirea cuvantului din patru consoane ,grele" ~i o vocala inchisa sugereaza caderea grea, fara ecou). In compozitia poeziei esential este principiul simetriei. Textul este structurat 'in doua catrene intre care cuvantul ,plumb" asigura legatura de substanta, fiind repetat de ~ase ori $i plasat in pozitii simetrice, la rima exterioara ~i interioara. Alte surse ale simetriei sunt paralelismul sintactic (procedeu prin care strofele succesive pastreaza acela~i tipar sintactic) ~i tehnica simbolista a repetitiilor (verbul ,dormeau"/,dormea" ~i laitrnotivul ,stam singur").
98
Versul-incipit ,Darmeau adcmc sicriele de plumb", care lnfati~eaza lumea cape un imens cimitir, cuprinde doua simboluri obsedante ale liricii lui G. Bacovia, ,sicrie" ~i ,plumb". Personificarea ,darmeau ... sicriele... " ~i epitetul verbului ,dormeau adiinc" sugereaza ideea mortii ca un somn profund, iar metafora-simbol ,sicriele de plumb" exprima imposibilitatea comunicarii $i !ipsa de sensibilitate a contemporanilor poetului. Motivul somnului, redat de verbul la imperfect ,dormeau", cu sens durativ, prin repetare ~i reluare exprima impietrirea, maartea sufleteasca. A$ezarea simbolului ,plumb" la final devers exprima mchiderea 'in orizontul pecetluit de plumb $i imposibilitatea evadarii. In strofa I este descrisa lumea exterioara prin termenii ,sicrie", ,cavau", Junerar", ,Jlari", ,coraane", din campul lexica-semantic al mortii. Cadrul spatial apasator, sufocant este infati~at printr-o enumeratie de elemente ale decorului funerar: metafora ,sicrie de plumb", oximoronul ,flari de plumb", inversiunea ,Junerar vestmiint" . Lumea obiectuala, in manifestarile ei de gin- ~ ga~ie ~i frumusete- ,Jlorile", este ~i ea marcata de impietrire, sugerata de ~/ oximoronul ,flari de plumb". Repetarea epitetului ,de plumb" multiplica su- bwr-~ gestiile (cromatica, tactila -de apasare), insistand asupra existentei mohorate, anoste, lipsita de transcendenta sau de posibilitatea salvarii. Intregul ambient capata greutatea apasatoare a plumbului, iar eul poetic se retrage in spatiulinchis al ,cavoului", simbol al izolarii. Corespondentele sunt legaturi subtile intre planul exterior ~i eel interior, iar lumea este o reflectare a unei stari de spirit. Astfet raceala, impietrirea afectiva a lumii, exprimata de simbolul ,viint", cu sugestii auditive ~i tactile, ~ corespunde senzatiei de gol sufletesc, exprimata direct de laitmotiv: ,Stam ~ singur in cavau .. . ~i era viint". Vantul produce stridente acustice ~i senzatia de ~ rece, specifica mortii, in imaginea auditiva din versul ,$i sciirfiiiau caraanele de plumb" . Strofa a II-a debuteaza sub semnul tragicului ~xistentiaL generat de maartea iubirii: ,Dormea intars amarul meu de plumb". In epitetul ,(dormea) zntars" consta misterul poeziei. Este vorba, probabiL cum va spune Blaga, de mtoarcerea mortului cu fata spre a pus (,a fi 'intors znseamnii afi cu Jata spre maarte"). Metafora ,amant! meu de plumb" sugereaza ideea ca mineralizarea, produsa de efectul toxic al plumbului, a cuprins ~i lumea interioara. Eulliric i~i prive~te sentimentul ca un spectat
99
im.acJ.UU
a/!l.iA.ti.c.e.
~ ~
~tea. ~.ui..
amplifici'i in prezenta unor imagini auditive: in prima strofa, verbul onomatopeic reda zgomotul inspaimfmtator al obiectelor din cimitir, sugerfmd dezacordul eului cu lumea ,sciirtiiirw corormele de plumb", iar In strofa a doua vuietul se interiorizeaza, devenind un strigat de disperare a fiintei. Simbolurile frigul ~i viintul reprezinta disolutia materiei $i realizeaza, prin senzatii tactile, corespondenta dintre planul naturii $i golul sufletesc exprimat de laitmotivul ,stanz singur". Ambiguitatea, o caracteristica a limbajului poetic modern, este produsa de multiplele serm1ificatii pe care le pot primi sintagme precum epitetul ,(donnea) in tors" sau metafora ,nripile de plumb" . Versul ,Stnm singur liingii mort" poate conota instrainarea de sine, alienarea, ca reactie la absurdul existentei. In ceea ce prive$te prozodia, ,Plumb" are o constructie sobra, riguroasa, care sugereaza angoasa ;;i imposibilitatea salvarii. Elementele prozodiei clasice produc muzicalitatea exterioara, prin rima imbrati$ata, masura fixa de 10 silabe, alternarea iambului cu amfibrahul. Muzicalitatea interioara, specific simbolista, se realizeaza prin sonoritatea data de consoanele ,grele" ale simbolului ,plumb", repetat obsesiv in rima, dar ;;i in rima interioara, de tehnica repetitiilor (verbul initial ,dormenu"l,dormea" ;;i laitmotivul ,stnm singur"), de asonante ~i aliteratii, care transforma poezia intr-un vaier monoton.
4. Sus!inerea unei opinii despre modulln care tema spre lume se reflecta In textul poetic studiat
~i
viziunea de-
In opinia mea, poezia bacoviana se situeaza intre simbolism ;;i modernitate. Poetul apeleaza Ia tehnicile simboliste pentru a exprima tema solitudinii ~i o viziune tragica despre lume, viziunea descompunerii universale. Pentru a prezenta conditia omului modern ca fiinta insingurata intr-o lume artificiala, aflata in disolutie, In volumul de debut poetul reia obsesiv limbajul, motivele ;;i imaginarul simbolist, monotonia fiind un efect cautat, voit. De asemenea, folose;;te resursele de ,polisemie, ambiguitnte snu sugestie ale limbajului poetic" modern (Matei Calinescu).
Concluzie Prin atmosfera, muzicalitate, folosirea sugestiei, a simbolului ;;i a corespondentelor, prin prezentarea starilor suflete;;ti de angoasa, de singuratate, de vid sufletesc, poezia ,Plumb" se incadreaza in estetica simbolista. In acela;;i timp, poezia bacoviana depa;;e;;te cadrul simbolismului ;;i realizeaza trecerea la modernitate, dupa cum afirma ;;i Rodica Zafiu: ,Bacovin npartine unei faze mai tiirzii a simbolismului, in care [... ] se presimte un modernism mni nwt, scindat".
-~nismul int;be lic: "Tes~ament" de Tudo~rgh~zi]
~------------------------------~i
viziunea despre lume
Context Poezia , Testament" de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice mod erne ale literaturii romane din perioada interbelica. Poezia este a~ezata J:n fruntea primului volum arghezian, ,Cuvinte potrivite" (1927), ~i are rol de program literar, realizat insa cu mijloace artistice. 1. Trasaturi: specie literara curent literar
• Specie lite ra ra: ,Testament" este o a rta poetica, deoarece autorul i:~i exprima propriile convingeri despre arta literara, despre menirea literahuii, despre rolul artistului in societate. · • Cure nt literar:, Testament" este o arta poet ica moderna, pentru cain cadrul ei a pare o problematica specifica liricii moderne: transfigurarea socialului in estetic, estetica uratului, raportul dintre inspiratie ~i tehnica poetidi.. 2. lmagini/idei poetice relevante pentru tema ~i viziunea despre lume • Te ma: creatia literara J:n ipostaza de me~te~ug, creatie lasata ca mo9tenire unui fiu spiritual. • Lirism subiectiv: apar marcile eului liric - pronume ~i verbe de persoana I singular (,eu am ivit"). • Viziunea lui Arg hezi asu pra lumii: atih1dinea de poet responsa bill:n fata urma~ilor cititori. 3. Elemente de compozitie ?ide limbaj ale textului poetic • Tit lui are doua sensuri: unul denotativ, de act juridic, ~i alh1l conotativ, creatia a rg heziana, ,cartea'~ este o m o~ten i re spiritua la lasata de poet ur m a~ il o r . • Motivul cent ra l: metafora ,carte", cu sensu! de bun spiritual. • Compozitie: cinci strofe, grupate J:i1 trei secvente poetice: prima (strofele I, II) - legatura dintre generatii: strabuni, poet :;;i cititorii-urma~i; secventa a doua (strofele III, IV) - rolul etic, estetic ~i social al poeziei; secventa a treia (ultima strofii)- contopirea dintre har ~i truda J:n poezie. lmaginar poetic, fig uri semantice/tropi • • • •
lncipit ul evidentiaza sensu! titlului, ideea mo~tenirii spirituale. Strofa 1: Cartea este ,o treaptii" in desavar~irea cunoa~terii : ,Cartea mea-i, ftule, o treapti'i" . Strofa a 11-a: Carte a este ,hrisovul vostru eel dintai" . Strofa a 111-a: Poetul este un nascocitor ~i un m e~te~ u ga r de cuvinte, care transforma ,graiullor cu-ndemnuri pentm viie", in ,cuvinte potrivite", metafora a poeziei came~ te~ ug .
• Strofa a IV-a: Ideea transfigurarii socialului in estetic; poezia de revo lta socia la, estetica uratului: ,Din bube, nwcegaiuri ~i noroillscat-am frumuseti ~i preturi noi". • Strofa a V-a: Poezia este inspiratie (meta fora ,slova de foe") ~i me~te~ug (metafora ,slova fiiuritii"); conditia poetului J:n ra port cu cititorul: ,Robul n scris-o, Domnul o cite~te" .
-·"' ::3 ::3
cu cu
::3
s:::
~
a..
100
• Caracteristicile limbajului poetic: innoiri lexicale !?ocante; materialitatea imaginilor artistice, fantezie metaforica, prezenta epitetului rar (,seara riizvriititii"), a oximoro-
nului.
• Prozodia (mtre tradipe ~i modernitate): strofe inegale, cu metrica $i ritm variabile, dar
cu rima linperecheata. 4.0pinie
Opera literara ,Testament" de Tudor Arghezi este o arta poetica modern a, poetul fiind considerat un nascocitor, un me$te$ugar, implicand deopotriva truda creatorului, tehnica ~i inspirape divina. Concluzie
Poezia ,Testament" de Tudor Arghezi este o arta poetica de sinteza pentru orientarile poeziei interbelice, traditionalism $i modernism.
~
Eseu cu privire Ia tema ~i viziunea despre lume intr-o poezie modernista!arta poetica studiata
Context Poezia "Testament" de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii rom.3.ne din perioada interbelica. Poezia este a;;ezata in fruntea primului volum arghezian, ,Cuvinte potrivite" (1927), ;;i are rol de program literar, realizat insa cu mijloace artistice. Revendicat de clasici $i moderni deopotriva, Arghezi este un innoitor al limbajului poetic, prin incalcarea conventiilor ;;i a regulilor. Particularitati ale modernismului in poezia lui sunt: estetica uratului - ,Din bube, mucegaiuri ~i noroi!Iscat-am frumuseti ~i preturi noi"; limbajul ;;ocant, cu nea;;teptate asocieri lexicale ;;i semantice (termeni argotici, religio;;i, arhaisme, neologisme, expresii populare), fantezia metaforica, innoirile prozodice. Tine de traditionalism ideea legaturii dintre generatii ;;i optiunea pentru tematica sociala. 1. Eviden!ierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea textului poetic studiat intr-un curent cultural/literar, intr-o perioada sau lntr-o orientare tematica
,Testamenf' este o arta poetica, deoarece autorul i;;i exprima propriile convingeri despre arta literara, despre menirea literaturii, despre rolul artistului in societate. Este o arta poetica moderna, pentru caIn cadrul ei apare o problematica specifica liricii moderne: transfigurarea socialului in estetic, estetica uratului, raportul dintre inspiratie ;;i tehnica poetica. 0 caracteristica a modernismu- aJdii p.o.e.ti.c nwcl.e/uui lui este interesul poetilor de a reflecta asupra creatiei lor, de a-;;i sintetiza conceptia artistica ;;i de a o transmite cititorilor, astfel ca fiecare volum este deschis de o arta poetica. 2. Prezentarea a doua imagini/idei poetice, relevante pentru tema ?i viziunea despre lume din textul studiat
·-~
~
cu "'cu
~
t::
~
Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de me;;te;;ug, creatie lasata ca mo;;tenire unui fiu spiritual- posteritatii. · Textul poetic este conceput ca tm monolog adresat de tata unui fiu spiritual caruia ii este lasata drept unica mo;;tenire ,cartea", metonimie care sugereaza opera literara. Cele doua ipostaze lirice sunt desernnate de pronumele eu (tatal spiritual, poetul) ;;i tu (,fiul", cititorul, urma$ii), iar in finalul poeziei, de metonimiile ,robul" - , Domnul ". Lirismul subiectiv se justifica prin atitudinea poetica transmisa in mod direct $i, la nivelul expresiei, prin marcile eului liric: pronume ;;i verbe de persoana I singular (,eu am ivit", ,am preschimbat"), adjective posesive (,cartea mea"), care se refera la eulliric, dar ;;i pronume ;;i verbe de persoana a II-a singular (,te ", ,tine ", , urci") sau substantive in vocativ (Jiule"), care desemneaza interlocutorul imaginar. 103
~ f.iJU.ce,
Art a poetica , Testament" ilustreaza viziunea lui Arghezi asupra lumii, atitudinea sa de poet responsabilm fata urma~ilor cititori, responsabil pentru mesajul ~i valoarea estetica a operei sale. Este un poet angajat social, care fW-d i~i transfigureaza in arta suferintele, apeland la estetica uriitului: ,Din bube, ~ mucegaiuri $i noroi!Iscat-am Jrumuseti $i prefuri noi" . Creatorul se proiecteaza in ipostaza poetului me~te~ugar (poet a Jaber), un ,$leJuitor de cuvinte" : ,Din graiullor cu-ndenmuri pentru vite!Eu am ivit cuvinte potrivite". Poezia sa este o ,carte", adica un bun spiritual prin care scriitorul contribuie la emanciparea neamului sau.
3.11ustrarea a patru elemente de compozitie ~ide limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru tema ~i viziunea despre lume (de exemplu : imaginar poetic, titlu, incipi t, relatii de opozil)e ~i d e simetrie, nwtiv poetic laitmotiv/ figuri semzmtice/tropi, clemente de prozodie etc.) Titlul poeziei are doua sensuri: unul denotativ ~i altul conotativ. In sens propriu, denotativ, cuvantul-titlu desemneaza un act juridic prin care o persoana i~i exprima dorintele ce urmeaza a-i fi indeplinite dupa moarte, cu privire la transmiterea averii sale. Titlul aminte~te ~i de cartile Bibliei, Vechiul Testament ~i Noul Testament, care con tin invataturi religioase adresate omenirii. De aici deriva sensul figurat, conotativ al titlului: creatia argheziana, ,cartea", este o mo~tenire spirituala lasata de poet urma~ilor. Organizarea ideilor poetice se face in jurul motivului central, metafora ,carte", cu sensul de bun spiritual care asigura legatura dintre generatii ~i cal11.ea. ofera urma~ilor o identitate, fiind ,hrisovul eel dintiii". Ca element de recunw1:W. ce.n.tAa.£ renta, cuvantul ,carte" are o bogata serie sinonimica in text: ,testament", ,hrisov", ,cuvinte potrivite", ,slova de Joe $i slova Ji'iuritii" . Textul poetic este structurat in cinci strofe cu numar inegal de versuri, grupate in trei secvente poetice. Prima secventa (strofele I, II) sugereaza legatura dintre generatii: strabuni, poet ~i cititorii-urma~i . Secven\a a doua (strofele III, IV) reda rolul etic, estetic ~i social al poeziei. A treia secventa poetica ~ (ultima strofa) reprezinta contopirea dintre har ~i truda 1n poezie. Simetria textului este data de plasarea cuvantului-cheie ,carte" ~i a sinonimelor sale in cele trei secvente poetice. Incipitul, conceput ca o adresare directa a eului liric catre un fiu spiritual (,Nu-ti voi liisa drept bunuri dupi'i moarte!Deciit ..."), evidentiaza sensul titlului, idee a mo~tenirii spirituale, , un nume adunat pe-o carte". In prima strofa, secventa ,riipi $i gropi adiinci/Suite de biltriinii mei pe brand' sugereaza dmmul dificil al cunoa~terii ~i al acumularilor strabatut de inainta~i . In versul ,Cm·tea mea-i, fiule, o treaptif', formula de adresare ,fiule" desemneaza un potential cititor, poetul identificandu-se, in mod simbolic, cu un tata. Cartea este ,o treapti'i" in desavan;;irea cunoa~terii. In strofa a doua, ,cartea", creatia elaborata cu truda de poet, este numita metaforic ,hrisovul vostru eel dintiii", carte a de capatai a urma~ilor. Ideea centrala din cea de-a treia stro£3 este paralelismul ~ i suprapunerea cu lumea obiectuala. Astfel, ,sapa", unealta folosita pentru a lucra pamantul, 104
devine ,condei", unealta de scris, iar ,brazda" devine ,ciilimarii", munca poetului fiind diferita ca materialmtrebuintat de a mainta~ilor lui tarani. Poetul este un nascocitor ~i un me~te~ugar de cuvinte, care transforma ,graiul lor cu-ndemnuri p_entru vite" 1n ,cuvinte potrivite", metafora ce desemneaza poezia ca me~te~ug . In viziunea lui Arghezi, prin arta, cuvintele se metamorfozeaza, pastrandu-~i msa forta expresiva, idee exprimata prin oximoronul din versurile: , Veninul striins l-am preschimbat in miere,/Liisand intreagii dulcea lui putere" . Prin intermediul poeziei, trecutul se sacralizeaza, devine mdreptar moral ~i dobande~te ve~nicie: ,Am luat cenu$a mortilor din vatriil$i am Jiicut-o Dumnezeu de piatrii". In strofa a patra apare ideea transfigurarii socialului 1n estetic, prin faptul ca durerea, revolta sociala sunt concentrate in poezie, simbolizata prin metafora , vioarii": ,Durerea noastrii surdii $i amarillO griimiidii pe-o singurii vioarii,/Pe care ascultiind-o a jucat/Stiipanul ca un tap injunghiat". Poetul angajat filtreaza prin sufletul sau suferintele poporului (,durerea noastrii") ~i le transpune artistic 1n poezia de revolta sociala, cu valoare justitiara. La fel ca poetul francez Charles Baudelaire, 1n volumul ,Florile riiului", Arghezi considera ca orice aspect al realitatii, indiferent ca este frumos sau urat, sub lim sau grotesc, poate constitui material poetic: ,Din bube, mucegaiuri $i noroillscat-am frumuseti $i preturi noi" . Ultima strofa evidentiaza faptul ca muza, arta contemplativa, ,Domnita", ,pierde" in favoarea me~te~ugului poetic: ,)ntinsii lene$ii pe canapea,/Domnifa suJerii in cartea mea" . Poezia este a tat rezultatul inspiratiei, al harului divin, sugerat de metafora ,slova de Joe", cat ~i rezultatul me~te~ugului, al trudei poetice, dedus din metafora ,slova Jiiuritii": ,Slova de Joe $i slova fouritii!lmpiirechiate-n carte se miiritii!Ca fierul cald imbriifi$at in cle$te" . Conditia poetului este redata in versul ,Robul a scris-o, Domnul o cite$te"; artistul este un ,rob", un truditor al condeiului, iar de munca lui se bucura fara efort cititorul ,Domnul" . Sursele expresivitatii ~i ale sugestiei se regasesc la fiecare nivel allimbajului poetic, Tudor Arghezi fiind renumit pentru innoirile lexicale, uneori
tw.qi.a= ~
eAle.ti.ca.
uM.tu£u.i.
.p.o.q;.a ca. ~
~ocante.
Figurile de stil ~i imaginile artistice sunt puse in relatie cu o conceptie noua, moderna, privind poezia, resursele ei ~i misiunea poetului. Materialitatea imaginilor artistice se realizeaza prin fantezia metaforica, rezultand asocieri semantice surprinzatoare: comparatia inedita (,)mpiirechiate-n carte se miiritii/Ca fierul cald 'imbriifi$at in cle$te"), epitetul rar (,seara riizvriititii", ,dulcea lui putere", ,torciind U$Ure", ,Dumnezeu de piatrii", ,durerea ... surdii $i amarii"), oximoronul (, Veninul striins l-am preschimbat 'in miere,!Liisiind intreagii dulcea lui putere"). Prozodia, imbinand traditie ~i modernitate, este inedita: poezia cuprinde e£e.m.en.i.e. strofe inegale ca numar de versuri, cu metric a (9 - 11 silabe) ~i ritm variabile, de fliW1-0-di.e. in functie de intensitatea sentimentelor ~i de ideile exprimate. Rima tine de vechile conventii, fiind imperecheata.
105
In opinia mea, opera literara , Testament" de Tudor Arghezi este o arta poetica moderna, in care poetul este prezentat ca un nascocitor, me~te~ugar al cuvintelor, poezia presupunand truda creatorului. Pe de alta parte, creapa artistica este a tat produsul inspirapei divine, cat ~i al tehnicii poetice. Un alt aspect al modemitatii poeziei este faptul ca Arghezi introduce in literatura romana, prin aceasta creatie literara, estetica uratului. Asocieri lexicale surprinzatoare, fantezia metaforica, materialitatea imaginilor artistice, innoirea versificatiei sunt tot atatea argumente in favoarea modemitatii poeziei. Tin de traditie ideea legaturii cu stramo~ii ~i responsabilitatea poetului fata de urma~i.
Modernismul interbelic: ,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" de Lucian Blaga Tema ~i viziunea despre lume
Context Poezia ,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii", de Lucian Blaga, publicata in deschiderea primului sau volum, ,Poemele luminii" (1919), este o arta poetidi moderna
interbelica. 1. Trasaturi: specie literara, curent literar • Specie literara: arta poetica, meditatie filosofica, confesiune elegiaca pe tema
cunoa~
terii.
Concluzie Poezia , Testament" de Tudor Arghezi este o arta poetica de sinteza pentru orientarile poeziei interbelice, traditionalism ~i modernism. Pornind de la aspectele liricii traditionale, ofera alternative poetice moderne intr-o opera poetica originala.
..
,-----·---··~---------------------
4. Sustinerea une i o pinii despre modul in ca re tema ?i viziunea d espre lume se refl ecta in textul poetic studiat
• Curent literar: Poezia apartine modernismului prin: influentele expresioniste, inte-
lectualizarea emopei, metafora revelatorie, innoirea prozodiei (vers liber bament).
~i
ingam-
2. lmagini!idei poetice, reievante pentru tema ?i viziunea despre lume • Tema: cunoa$terea, desemnata de metafora ,lumina". • Viziunea des pre lume: Blaga pledeaza pentru pastrarea misterului, suspnand ca exista doua modalitap de cunoa$tere, de raportare Ia mister: ,lumina a/tara" (cunoa~terea paradiziadi, de tip rational, logic) ~i ,lumina mea" (cunoa~terea luciferica, poetica, de
tip intuitiv). 3. Elemente de compozitie ~ide limbaj ale textului poetic • Lirism subiectiv - argurnente: aspectul de confesiune; prezenta marcilor eului liric (,eu iubesc", ,achii mei"). • Titlul con tine o metafora revelatorie ~i exprima atitudinea poetului, izvorata din iubire, de protejare a misterului: ,corala de minuni a lumii". Sensu! titlului se intrege~te cu versurile finale: ,Eu nu strivesc carala de minuni a lumiil[... ]/ciici eu iubescl~i flari o;i achi o;i buze o;i marminte". • Relatie de opozitie: intre cele doua tipuri de cunoa~tere, reprezentate de ,lumina meal lumina a/tara" . • Motive poetice (elemente de recurenta): misterul ?i lumina - metafora a cunaa~terii ?i a iubirii. • Compozitia: trei secvente lirice (versurile 1- 5; 6 - 18; 19- 20). lmaginar poetic, figuri semantice/tropi; cunoa~terii logice, paradiziace: ,nu ucid (cu min tea)" ; enumerapa de metafore revelatorii desemneaza temele poeziei: ,flari" - via}a, ,achi" - cunoa?terea, ,buze" - iubirea/rostirea poetica, ,marminte" - tema morpi. A doua secventa se construie?te pe baza unor relatii de opozitie: eu - altii, ,lumina mea"- ,lumina a/tara", ca o antiteza intre cele doua tipuri de cunoa?tere, paradiziaca ~ ?i luciferica. Q.l Ultimele doua versuri ale poeziei, a treia secventa, au rol concluziv. innoiri prozodice moderniste: versulliber ~i ingambamentul. Caracteristicile limbajului poetic: repetarea cuvantului-cheie ,eu" subliniaza definirea relatiei creator - lume; intelectualizarea emotiei; tehnica poetica modernista: compara\ia ampla, innoirea metaforei $i ambiguitatea.
• Prima secventa exprima refuzul
•
• • •
106
·--= =
"'
"5 c:
~
4. 0 pinie
Conceptia despre poezie a lui Lucian Blaga se circumscrie problematicii cunoa$terii. · Rolul poetului este acela de a spori misterullumii prin creape.
"'"":----,-
·~
-,
Eseu cu privire Ia tema ~i viziunea despre lume intr-o poezie modernista/arta poetica studiata
Concluzie
Arta poetica ,Eu nu strivesc corola de mi11u11i a lumii" de Lucian Blaga apartine modernismului.
Context
Poezia ,Eu nu strivesc COI'ola de minuni a lumii" de Lucian Blaga, publicata in deschiderea primului sau volum, ,Poemele luminii" (1919), face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane interbelice, alaturi de, Testament" de Tudor Arghezi ~i ,Joe secund" de Ion Barbu. 1. Eviden~ierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea textului poetic studiat intr-un curent cultural/literar, lntr-o perioada sau lntr-o orientare tematica
Este o arta poetica deoarece autorul i~i exprima aici, prin mijloace artistice, conceptia despre poezie (teme, modalitati de creatie ~ide expresie) ~i despre rolul poetului (raportul acestuia cu lumea, creatia $i cunoa~terea), din perspectiva unei estetici moderne. De asemenea, este o meditatie filosofica ~i o confesiune elegiaca pe tema cunoa~terii . ,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" este o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului este deplasat de la tehnica poetica la relatia poet - lume $i poet - creatie. Poezia apartine modernismului prin : influen- alllii. po.eii.cii tele expresioniste, intelectualizarea emotiei, noutatea metaforei (metafora nwdeNUi. plasticizanta $i metafora revelatorie), innoirea prozodiei (versulliber ~i ingambamentul). Poezia ilustreaza unele dintre influentele expresioniste pe care le aduce in peisajulliterar al vremii volumul ,Poemele luminii": exacerbarea eului creator, sentimentul absolutului, interiorizarea ~i spiritualizarea peisajului, tensiunea lirica. 2. Prezentarea a doua imagini/idei poetice, relevante pentru tema ~i viziunea despre lume din textul studiat
·-.a :::s
Ql
"'
-a Ql
:::s t:
Tema poeziei este cunoa~terea, desemnata de metafora ,lumina", dar ~i atitudinea poetica in fata marilor taine ale Universului. Cunoa~terea lumii in planul creatiei poetice este posibila numai prin iubire: ,Eu nu strivesc .. .lcaci eu iubescl$i Jlori ~i ochi ~i buze $i morminte" . Viziunea despre lume se circumscrie orizontului misterului, un concept centralia Blaga, in opera filosofica $i in cea poetica. Intre filosofia ~i poezia lui Lucian Blaga exista o circulatie a conceptelor. Atitudinea poetului fata de cunoa~tere poate fi explicata cu ajutorul terminologiei filosofice ulterior ~ constituite (in, Trilogia cunoa~terii", 1933). Pentru filosof, exista doua mo- ~fum.£ dalitati de cunoa$tere, de raportare Ia mister: cunoa~terea luciferica sau minus cunoa$terea, care potenteaza misterul, $i cea paradiziaca sau plus cunoa$terea, care descifreaza misterul. Cunoa~terea se articuleaza prin doua tipuri de metafore: plasticizante ~i revelatorii.
Q.,
109
Conceptia poetului despre cunoa~tere este exprimata artistic prin opozitia dintre metaforele revelatorii , lumina nltom" (cunoa~terea paradiziaca, de tip rational, logic) ~i ,lumina men" (cunoa~terea luciferica, poetica, de tip intuitiv) . Rolul poetului nu este de a descifra tainele lumii ~i de a le ucide astfel (,Lumina nltornlsugmmii vrnjn nepiitrunsului nsw11s"), ci de a le adanci misterul prin creatie: ,eu Cll lu mina men sporesc n lumii tainii". Astfel, creatia poetica a pare ca un mijlocitor intre eu ~i lume. 3. llustrarea a patru elemente de compozi,ie ~i de limbaj ale textu lui poetic, semnificative pentru tema ~i viziunea despre lume (de e>-emplu: im~w,i1ur podic, titlu, incipil, re!a\ii de opozitie ;;i de sirnl'trie, nHHJ\" p\wt.iL", [ailmuti\, fic;uri "c'manliLL'/tn)pi, dcnwnk
de pnX-'L)dic de.)
~
til.f.u.£ui
..
~
ck ~
~Jdi.e.
Fiind o poezie de tip confesiune, lirismul subiectiv se exprima prin marcile eului liric: verbe ~i pronume Ia persoana I singular (,eu iubesc", ,nu strivesc", ,nzt ucid"), adjectivul posesiv de persoana I (,cnlen men", ,ochii mei"), topica ~i pauza afectiva/cezura. Titlul contine o metafora revelatorie (,coroln de mimmi a lumii") ~i exprima atitudinea poetului, izvorata din iubire, de protejare a misterului . Primul cuva.nt, pronumele ,eu", reluat de cinci ori in poezie, evidentiaza rolul eului liric, de centru creator a! propriului univers poetic, fiind de asemenea o influenta expresionista (exacerbarea eului creator) ~i o marca a confesiunii. Verbulla forma negativa ,llll strivesc'' exprima refuzul cw1oa~terii de tip rational ~i optiunea pentru cunoa~terea luciferica, poetica. Rolul poetului este de a adanci taina, care tine de o privilegiere a misterului specific blagiana. Titlul este reluat in incipitul poeziei, iar sensu! sau, imbogatit prin seria de antiteze ~i de metafore, se intrege~te cu versurile finale : ,Eu nu strivesc coroln de minuni n lumiil[ ... ]/ciici eu iubescl$i flori $i ochi $i buze ;;i morminte" . Universul armonios este numit prin metafora revelatorie ,corola de minuni" ~i este o suma permanenta de taine, imaginate ca petalele unei corole uria~e, care se reveleaza eului liric intr-o enumerare metaforica: ,flori", ,ochi", ,buze", ,morminte". Iubirea este o cale de cunoa~tere a misterelor lumii prin trairea nemijlocita a formelor concrete, iar poezia inseamna intuirea In particular a universalului. Discursulliric se construie$te in jurul relatiei de opozitie dintre cele doua tipuri de cunoa~tere, care se realizeaza prin antiteza eulaltii, ,lumina mea" I "lumina a/tara", prin alternanta motivului Juminii $i a! intunericului, evidentiate prin conjunqia ,dar" . Motive poetice (elemente de recurenta) sunt: misterul ~i lumina, motiv central in poezie ~i metafora emblematica pentru opera poetica a lui Lucian Blaga, inclusa ~i in titlul volumu!ui de debut, cu o dubla semnificatie: cunoa;;teren $i iubiren. Poezia cuprinde trei secvente lirice (versurile 1 - 5; 6- 8; 19- 20). Acestea subliniaza atitudinea poetului fata de cunoa$tere (I), opozitia )uminn mea" - ,lumina altora" (II) ~i explicatia pentru atitudinea din prima secventa: ,eu i ubesc" (III) . 110
I
·I
I
Prima secventa (primele cinci versuri) exprima concentrat refuzul cunoasterii logice, rationale, paradiziace, prin verbe la forma negativa: "nu strivesc:', ,nu ucid (cu mintea)". Enumeratia de metafore revelatorii, cu multiple semnificatii, desem.neaza temele poeziei lui Blaga: "flori'' - viata/efemeritatea/ frumosul, ,ochi" - cunoa~terea/spiritualitatea/contemplarea poetica a lumii, ,buze" - iubirea/rostirea poetica, ,morminte" - tema mortii/eternitatea. Cele patru elemente pot fi grupate simbolic: ,flori" - ,morminte" ca limite temporale ale fiintei, ,ochi" - ,buze" ca doua modalitati de cunoa~tere : spirituala - afectiva sau contemplare- verbalizare. A doua secventa, mai ampla, se construie~te pe baza unor relatii de opozitie: eu- altii, " lumina mea" - " lumina altora", ca o antiteza intre cele doua tipuri de cunoa~tere, paradiziaca ~i luciferica. Conjunqia adversativa Aar", reluarea pronumelui personal ,eu", verbulla persoana I singular, forma afirmativa, "sporesc" afirma optiunea poetica pentru modelul cunoa~terii luciferice. Prin comparatia ampla in trod usa de ,ntocmai cum" cunoa~terea pe care poetul o aduce in lume prin creatia sa este asemanata cu lumina lunii, care, in loc sa lamureasca misterele noptii, le spore~te. Plasticizarea ideilor poetice se realizeaza cu ajutorul elementelor imaginarului poetic blagian: ,luna", ,noapte", "zare", ,fiori", ,mister". Campul semantic al misterului cuprinde cuvinte sau sintagme cu potential revelator: ,tainele", "nepatrunsul ascuns", ,a lumii taina", , intunecata zare", ,sfant mister", ,ne-nteles", ,ne-ntelesuri ?i mai mari". Ultimele doua versuri constituie o a treia secventa, cu rol concluziv, de~i exprimata prin raportul de cauzalitate (,caci"). Cunoa~terea poetica este un act de contemplape (,tot .. . se schimbii ... sub ochii mei") ~ide iubire (,caci eu iubescl?i flori ?i ochi ?i buze ?i morminte"). lnnoirile prozodice moderniste sunt versul liber (eliberarea de rigorile clasice) ~i ingambamentul (continuarea ideii poetice in versul urmator, mar- . . . cata prin scrierea cu litera mica la inceput devers). Poezia este alcatuita din ~ 20 de versuri libere (cu metrica variabila), al caror ritm interior reda fluxul ideilor poetice ~i frenezia sentimentelor. Sursele expresivitatii ~i ale sugestiei se regasesc la fiecare nivel al limbajului poetic. La nivel morfologic, repetarea cuvantului-cheie ,eu" sustine definirea relatiei creator - lume. Seriile verbale antitetice redau atitudinea fimBaj fata de mister ilustrate de cele doua tipuri de cunoa~tere: ,lumina altora" - p.o.eJic ,sugruma (vraja)", adica ,strive~te", ,ucide" Cnu spore?te", ,mic?oreaza ", ,nu imbogiife~te", ,nu iube~te"); ,lumina mea" - ,sporesc" (,a lumii taina"), ,mare~te", ,imbogiifesc", ,iubesc" Cnu sugrum", ,nu strivesc", ,nu ucid "). 0 trasatura a modernista a limbajului poetic este intelectualizarea emotiei. In poezia lui Blaga, limbajul ~i imaginile artistice sunt puse in relatie cu un plan filosofic secundar. Teh.nica poetica blagiana organizeaza ideile poetice prin comparap~ ampla a elementului spiritual cu un termen concret, de un puter.nic imagism. In plan literar, cunoa~terea survine prin doua tipuri de metafore: cunoa~terea luciferica i~i asociaza metafora revelatorie, iar cunoa~terea paradiziaca i~i asociaza metafora plasticizanta. Trasaturi moderniste sunt i.nnoirea metaforei :;;i ambiguitatea produsa de multiplele semnificatii ale metafo relor revelatorii: 111
,lumina" (insemnand cunoa~tere/creatie/iubire ), Jlori", , achi", ,buze", ,morminte" . 4. Sus~inerea unei opinii despre modul in care tem a ~[ viziunea despre lume se reflecta in textul poetic studiat
In opinia mea, conceptia despre poezie a lui Lucian Blaga se circumscrie problematicii cunoa;;terii. La randul ei, cunoa~terea este inteleasa prin raportare la mister, pe doua cai: descifrare (cunoa~terea paradiziaca) ;;i incifrare (cunoa~terea luciferica) . Rolul poetului este acela de a spori misterullumii prin creatie. Sintagma ,calea mea" releva, in aceasta arta poetica, destinul poetic asumat printr-o viziune proprie asupra lumii. In concluzie, arta poetica ,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" de Lucian Blaga apar\ine modernismului printr-o serie de particularitati de structura ~i de expresivitate: viziunea asupra lumii (subiectivismul), intelectualizarea emotiei, influentele expresioniste, noutatea metaforei, telmica poetica, innoirile prozodice.
~ j
I
,
,.,......._
-·-
Modernismul interbelic: ,Riga Crypto ~; lapona Enigel" de lon Barbu Tema ~i viziunea despre lume --- "' ,.,._ ...
-----
Context Publicata initial In 1924, integratii apoi In volumul ,Joe secund" (1930), poezia ,Riga Crypto !?i lapona Enigel" face parte din a doua etapa de creatie barbiana, baladic-orientala. 1. incadra re in tipologie: spo<>cie !iter;!ra, curent literar • Specie literara: Subintitulata ,Balarlii", poezia se realizeaza In viziun e moderna ca un amplu poem de cunoa~tere ;;i poem alegoric, fiind o poveste de iubire din lumea
vegetala. • Curent literar: Poezia este subsumabila modernismului interbelic prin: intelectualiza-
rea emotiei, imaginar poetic inedit, ambigui tate. 2. lmagini /idei poetice relevante pentru tema s.i v1ziunea despre lumE • Tema: iubirea ca modalitate de cunoa ;;tere a lumii. • Viziunea despre lume a poetului-Ii-latematician: Barbu exprim a propriile idei despre
lume ;;i viata !ntr-un limbaj !ncifrat; universul sau poetic cuprinde o hm1e de esente contemplate de spirit; conceptul modern de poezie pura necesita un cihtor initiat. • Titlul baladei: Membrii cuplului sunt antagonici: numele Crypto lnseamna eel tainuit, ,inimiiascunsn", iar numele cu sonorita te nordica Enigel trimite Ia cuvantul ,Inger". 3 . Elemente de compozi!iE ~·de iimbaj ale textul
• Compozitie: doua parti (doua nunti: una lmplinita, alta povesti ta ); tehnica: povcstirc In rama. imaginar po etic, figuri sem
za in visul fetei, caIn , Luceafiiml" . Riga roste;;te desdintecul-chemare de trci ori, iar lapona 11 respinge. Finalul cste trist. Riga Crypto se transforma lntr-o ciuperca otravitoare ;;i face nunta cu ,miisiila ritt~ - mireasn" . Antiteza di.ntre fiinta umaJ.1a :;;i fapturile inferioare: ,Cii suf/etulnu I' f!intfinii/Dedit !a om, fiarii btltrfinn) Iar Ia fiipturii maifiravnl Pahar e grindul, w otravii" .. • Semnificatii: Drumul sprc sud al iaponei este initiatic, iar popasui In tinutul rigai este o proba. Exista trei trepte ale initierii: cercul Venerii (iubirea/fiinta in stinctuala- Crypto), cercullui tvlercur (cunoasterea rationa la - Enigel); Soan~ (cunoa~tcrca absoluta).
-·::; ::;
cu "'cu
::s
t:
c
a..
112
Caracteristicile limbajului poetic • Fig uri de stil: In portrete sunt utilizate epitetul 7i antiteza. Dialogul dintre riga Crypto ~i lapona este construit pe baza antitezelor: spirit/materie, rap.une/instinct, soare/um-
>.-------~
\l
----~--------------------
Eseu cu privire Ia tema ~i viziunea despre lume intr-o poezie modernista studiata
bra, lumina{mtuneric, veghe/somn. • Prozodie: pare destul de riguroasa initial (catrene cu rima incruci;;ata ;;i masura de 8-9 silabe), dar pe parcurs poetul modern schimba sonoritatile, in functie de mesaj. 4.0pinie
Accentul cade pe antagonismul slab - puternic, pe drama incompatibilitap.i ;;i pe legea nemiloasa a iubirii. Concluzie
Interpretarea data de Ion Barbu poemului, ,un Luceafiir in tors", releva rasturnarea cli;;eelor, astfel inca! axa uman - feminin - comun devine superioara axei nonuman- masculin - regal.
Context
Publicata in 1924, integrati'i apoi 'in volumul ,Joe secund" (1930), balada ,Riga Crypto ~i lapona Enigel" face parte din a doua etapa de creatie barbiana, numita baladic-orientala, dar anunta dezvoltarea ulterioara a poeziei lui Barbu. 1. Eviden~ierea unor trasaturi care fac posibila incadrarea poeziei studiate intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, lntr-o orientare tematica
"Riga Crypto ~i lapona Enigel" este subintitulata ,Baladii", incepe ca un cantec batra.nesc de nunta, dar se realizeaza in viziune moderna, ca un amplu poem de cunoa~tere 9i poem alegoric, o poveste de iubire din lumea vegetala. Autorul pastreaza din specia traditionala schema epica 9i personajele ~ . antagonice, dar evenimentele narate sunt de natura fantastica (dialogul in ~ vis dintre riga 9i lapona) 9i alegorica. Scenariul epic este dublat de caracterul dramatic 9i de ,lirismul de mii$fi", personajele avand semnificatii simbolice multiple (materia 9i spiritul etc.). Poemul se incadreaza modernismului interbelic prin intelectualizarea emotiei, imaginar poetic inedit, ambiguitate, metafore surprinzatoare ~i cuvinte cu sonoritati neobi~nuite, i1moiri prozodice. 2. Prezentarea a doua imagini/idei poetice, relevante pentru t ema ~i viziunea despre lume din textul studiat
·-== Ql ==
"' Ql
== t:
~
Tema poeziei o reprezinta iubirea ca modalitate de cunoa9tere a lumii. Fiind ,un Luceafiir lntors", poemul prezinta drama cunoa9terii ~i a incompatibilitatii dintre doua lumi (regnuri). Viziunea despre lume a poetului-matematician se reflecta in universul poetic original care exprima, intr-un limbaj incifrat, o lume de esente contemplate de spirit. Ion Barbu ilustreaza conceptul modern de poezie pura, o lirica esentializata, a ideilor, pentru care este nevoie de un cititor initiat. Titlul baladei trimite cu gandulla marile pove9ti de dragoste din literatura universala, ,Romeo ~i Julieta", , Tristan ~i Isolda". Insa la Ion Barbu, membrii cuplului sunt antagonici (fac parte din regnuri diferite). Sunt personaje romantice cu trasaturi exceptionale, dar negative in raport cu norma comuna (Crypto e ,sterp" 9i ,nar(wa~/Cii nu voia sii infloreascii", iar Enigel este ,prea-cuminte"). Numele Crypto are dubla semnificatie: eel tainuit, ,inimii ascunsii", provenind din -adjectivul ,criptic" (,,ascuns", ,ti'iinuit"), dar sugereaza, 'in egala masura, apartenenta sa la familia ciupercilor, numite 9tiintific ,criptogame". Personajul este rege (riga) al fapturilor inferioare, din regnul vegetal. Numele cu sonoritate nordica Enigel sugereaza originea laponei (de la pol) ~i 115
~
<:f.eq.vz.e. futne_
~ /.it£u1.ui
'r
trimite probabilla semnificatia cuvantului din limba suedeza, ,Inger" (care provine din latinescul ,ai1gelus"). 3. llustrarea a patru elemente de compozi~ie ~ide limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru tema ~i viziunea despre lume (de exL·mplu : imaginclr poetic, titlu, incipit, rel<1!ii de opozitic :;;i dL• :>itrelrie, nwti\ !_,udic, la itmdi v. fisuri 5l'll1
La nivel formal, poezia este alcatuita din doua parti, fiecare dintre ele _. prezentand cate o nunta: una implinita, cadru al celeilalte nunti, povestita, w.mp.o."Jifie ratata, modificata 'in final prin casatoria lui Crypto cu masalarita . Formula compozitionala este aceea a povestirii in rama . Prologul contureaza in putine imagini atmosfera de Ia finalul unei nunti traite. Primele patru strofe constituie rama viitoarei pove?ti ?i reprezinta dialogul menestrelului cu ,nunta~ul frunta~" . Menestrelul (un trubadur medieval, bard caracteristic spatiului romantic apusean) e imbiat sa zica ,incetinel",un cantec larg" despre nw1ta ratata dintre doi parteneri inegali, reprezentanti a doua regnuri distincte, Enigel ?i riga Crypto. Portretul menestrelului (poetul) este fixat prin trei epitete: ,trist'', ,mai aburit ca vimtl vechi", ,mult indiiratnic", iar invocatia este repetata de trei ori, ceea ce determina intrarea in starea de gratie necesara zicerii acelui urantec" . Partea a doua prezinta povestea de iubire neimplinita dintre Enigel ~i riga Crypto. Nunta povestita cuprinde mai multe tablouri poetice: portretul ~i imparatia rigai Crypto (strofele 5 -7), portretul, locurile natale ?i oprirea din drum a laponei Enigel (strofele 8, 9), intalnirea dintre cei doi (strofa 10), cele trei chemari ale rigai ?i primele doua refuzuri ale laponei (strofele 11 - 15), raspunsullaponei ?i refuzul categoric cu relevarea relatiei dintre simbolul solar ~i propria conditie (strofele 16 - 20), incheierea intalnirii (strofele 21, 22), pedepsirea rigai in finalul baladei (strofele 23 - 27). Modurile de expunere sunt, in ordine: descrierea, dialogul ?i naratiunea. In expozi\iune, sunt prezentate in antiteza portretele membrilor cuplului ~i locurile lor natale, deosebirile dintre ei generand intri ga . Riga Crypto, ,inima ascunsa", este craiul buretilor, caruia dragostea pentru Enigel, ,laponn mica, lini~tita", ii este fatala. Singura lor asemanare este statutul superior in interiorul propriei lumi: el este riga al plantelor inferioare, care nu infloresc, iar pastorita care i?i conduce turmele de reni spre sud este o stapana a regnului animal, in ipostaza de fiinta rationala, omul - Jim·a biitranii" . Riga este barfit ?i ocarat de supu?i, pentru ca e ,sterp", ,nariivao;" ?i ,nu vain sii infloreascii", in timp ce ea i?i recunoa?te statutul de fiinta solara: ,Cii dacii-n ianzn szmt Jiicuta! .. .!Mii-nchin Ia soarele-ntelept" . Spatiul,definitoriu al existentei, pentru Crypto, este umezeala perpetua ?i - Vl. impura: ,)11 pat de rail :ji humii U71Sii", in timp Ce lapona Vine ,din fi'iri de gheata ~ urgisitii", spatiu rece, ceea ce explica aspiratia ei spre soare ?i lumina, d~r ?i mi~carea de transhumanta care ocazioneaza popasul in tinutul rigai: ,,In noul an, sii-o;i ducii renii!Prin aer ud, tot mai Ia sud, lEa poposi pe mu~chiul crud/La Crypto, mircle poienii" . 116
/' I
Membrii 0-!Plului fac parte din regnu ri diferite ?i, de aceea, nu pot comunica in plan reaL Intalnirea lor se realizeaza in visul fetei, Ia fel ca in ,Luceafiiml". Riga este eel care roste!?te de trei ori descantecul de dragoste !?i, de tot ata"tea ori, lapona il respinge. Povestea propriu-zisa se dovede?te a fi fantastica, ca ~i in poemul eminescian, doar ca rolurile sunt inversate. In dialogullor, formulele de adresare sugereaza familiaritate, afectiw1e blanda: repetitia ,Enigel, Enigel", epitetul ,rigii bland". In prima chemare-descantec, cu
rezonan~e
de incantatie magica, Crypto
l~i imbie aleasa cu ,dulceatii" ?i cu Jragi", elemente ale existentei sale vegetative, dar care aici capata conotatii erotice. Darullui este refuzat categoric de Enigel: ,Eu mii due sii culeg!Fmgii fmgezi mai Ia vale" . Refuzullaponei 11 pune intr-o situatie dilematica, dar optiunea lui e ferma ?i merge pana la sacrificiul de sine, in a doua chemare: ,Enigel, Enigel!Scade noaptea, ies lumine)Dacii pleci sii culegi/lncepi, rogu-te, cu mine". AI doilea refuz este sustinut de enumerarea atributelor lui Crypto: ,bllind", ,pliipand", necopt- ,Lasa. Ao;teaptii de te coace" . Opozitia ,capt"- ,necopt", reluata in al treilea refuz prin antiteza soare-umbrii, pune in evidenta incompatibilitatea lor. Imaginii de fragilitate a lui Crypto lapona ii opune aspiratia ei spre absolut (,Mii-nchin Ia soarele-ntelept"), cu toate ca tentapa iubirii este cople!?itoare: ,Riga O~;pto, riga Crypto,!Ca o lama de blestem/Vorba-n inimii-ai in fipt-o!!Eu de umbra mult ma tem". Soarele este simbolul existentei spirituale, al implinirii umane, in antiteza cu ,umbra", simbol a! existentei instinctuale, sterile, vegetative. Pentru a-?i continua drumul catre soare ?i cunoa!?tere, lapona refuza descantecul rigai, de~i regreta $i plange. Descantecul se intoarce in mod brutal asupra celui care !-a rostit $i-l distruge. Faptura firava este distrusa de propriul vis, cade victima neputintei ?i indraznelii de a-?i depa$i limitele. Oglindirea ritualica a soarelui produce degradarea lui Crypto: ,De zece ori, Jiirii sjialii,!Se oglindi in pielea-i chiala" . Finalul este trist. Riga Crypto se transforma intr-o ciuperca otravitoare, obligat sa raman~ alaturi de fapturi asemenea lui, ,Lauml-Balaurul" !?i ,masiilarita-mireasii". Incercarea fiintei inferioare de a-?i depa?i limitele este pedepsita cu nebunia. Soarele, simbolul spiritului, este imaginat in poem prin metaforele uroata albii" (perfeqiunea geometrica) ?i ,aprins inel" (simbolul nuntii), in antiteza cu ,umbra", iar metafora ,sufletul~fiintiinii" sugereaza puritatea, setea de ~ cunoa?tere, ve!?nicia, fiind in antiteza cu ,camea" (trupul, instinctele): ,La u.m.anii.ceJ soare, roata se miireo;te;!La umbrii, JZunwi canzea cre~te". Spiritul !?i sufletul sunt tlw-j:U. · a tribute ale fiintei rationale, lntelepte (,Jiarii biitriina"): ,Cii sujletul1w e Jiintiinii!Deciit Ia om, fiarii biitriinii". Fapturile inferioare care aspira sa dobandeasca spiritualitate sunt distruse de propriul vis, a?a cum i se intampla lui Crypto, care ,iru1ebune$te" $i se transforma In ciuperca otravitoare: ,Jar la fiipturii mai firavii!Pahar e giindul, C71 otravii". Trei mituri fundamentale de origine greaca sunt valorificate in opera poetului: al soarelui (absolutul), al nuntii ~i a! oglinzii.
117
Drumul spre sud allaponei are semnificatia unui drum initiatic, iar popasul in tinu~l rigai este o proba, trecuta prin respingerea nuntii pe o treapta inferioara. In poemul ,Ritmuri pentru nuntile necesare", este infati~ata inaintarea sufletului prin trei etape cosmice, trepte ale initierii, pana la desavar~irea spirituala. Drumul trece prin cercul Venerii (iubirea ce reduce omulla ipostaza de fiinta instinctuala), apoi sufletul trebuie sa mai urce o treapta, ~ cercullui Mercur, mai pur, al intelectului, al cunoa~terii rationale. Dincolo de inf!acararile impure ale dragostei ~i de atmosfera mai curata a inteligentei, initierea completa are Joe prin adevarata nunta a trupului ~i spiritului cu insu~i focarul vietii, prin trecerea omului In cercul Soarelui (cunoa~terea absoluta). Aspiratia solara a laponei sugereaza faptul ca, in momentul intalnirii cu riga Crypto, aceasta se afla pe treapta lui Mercur, fara ca ea sa fi trait experienta iubirii. Chemarile lui Crypto o atrag spre cercul Venerii. Ea traie~te iubirea ca experienta initiatica, dar alege sa - ~i urmeze drumul spre Soare (cunoa~tere a absoluta). Sub raport stilistic, prezenta inversiunilor (,mult indaratnic", ,zice-1-a$") ~i a vocativelor in prima parte a baladei evidentiaza oralitatea textului. In portretizarea celor doua personaje simbolice sunt utilizate epitetul ~i antiteza: Crypto este ,sterp ?i narava$", ,riga span"; lapona e ,mica, lini~tita" ~i ,prea-cu{.i.gUI!i de. itil minte" (superlativ absolut expresiv). Dialogul dintre riga Crypto ~i lapona este constituit pe baza unor asonante interioare ~i repetitii: ,Eu mii due sa culegl Fragii Jragezi mai la vale", dar ~i a antitezelor: spirit/materie, ratiune/instinct, soare/umbra, lumina(mtuneric, veghe/somn. Ambiguitatea este produsa de metaforele insolite: ,Ca sufletul nu e fiintiina!Deciit Ia om, Jiara biitriina)Iar Ia Japtura mai firavii!Pahar e giindul, cu otrava". Alcatuirea prozodica pare destul de riguroasa initial: catrene cu rima incruci~ata ~i masura predominanta de 8 - 9 silabe. Pe parcurs, poetul modem ~ schimba trasaturile prozodice ~i sonoritatile, in functie de mesaj: interventia naratorului sau dialogul protagoni~tilor, chemare sau refuz, descantec de dragoste sau blestem.
4. Exprimarea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau tema in poezia modernista studiata In opinia mea, accentul in aceasta balada cade pe antagonismul slab putemic: inlocuind ideea impusa in literatura ca dragostea este un miracol in sine, poetul prezinta drama incompatibilitatii ~i legea nemiloasa a iubirii (supravietuie~te eel putemic, iar eel slab este sacrificat).
Concluzie Poemul ,Riga Crypto ?i lapona Enigel" impune o viziune modema. Interpretarea data de insu~i Ion Barbu poemului, ,un Luceafiir intors", releva asemanarea cu problematica capodoperei lui Mihai Eminescu, dar poemul modem este totu~i ,un Luceafar cu rolurile inversate ?i intr-un decor de o nebiinuita noutate", cum remarca Nicolae Manolescu. Ion Barbu rastoama cli~eele mentalitatii traditionale, astfel incat axa uman - feminin - comun devine superioara axei nonuman- masculin- regal. 11R
Traditionalismul: ,Aci sosi pe vremuri" de Ion Pill at Tema ~i viziunea despre lume Context Poezia ,Aci sosi pe vremuri" este o poezie de factura traditionalista, inclusa in volumul ,Pe Arge~ fn sus", aparut in 1923. 1. Trasaturi: curent literar, orientare tematica
• Curent literar: tradi!ionalismul - idilizarea trecutului, cadrul rural, tema timpului trecator, prozodia clasica. • Viziunea des pre lume, de influenta traditionalista, dupa marturisirile poetului. 2. lmagini/idei poetice, relevante pentru tema ~i viziunea despre fume
• Specie, tema ~i motive literare: Poezia este o medita!ie nostalgica pe tema trecerii ireversibile a timpului, asociata cu repetabilitatea destinului uman. Tematica rurala, preferata de traditionali~ti, se armonizeaza cu tema iubirii ~i cu tema timpului, particularizate prin motive specifice. 3. Elemente de compozi!ie ~ide limbaj ale textului poetic • Lirismul obiectiv, in evocarea iubirii de odinioara, ~i lirismul subiectiv, in comunicarea directa a eului liric, la persoana I singular. • Titlul fixeaza cadrul spatia-temporal al iubirii ;;i are sonoritate nostalgica. • Compozi!ie: Poezia este alcatuita din 19 distihuri ;;i un vers final, liber, cu rol de laitmotiv. Textul are doua plan uri, trecut-prezent,. ;;i trei parti organizate simetric. lmaginar poetic, figuri semantice/tropi • lncipitul poeziei (primele doua distihuri) fixeaza, prin intermediul metaforei ,casa amintirii", spatiul rememorarii nostalgice a trecutului. Trecerea timpului este sugerata de versul: ,Piiienjeni ziibrelirii $i poartii $i zavor". AI treilea distih deschide planul trecutului, al evocarii iubirii bunicilor: ,Aci sosi pe vremuri bunica-mi Calyopi".
• Secven!a elegiaca, mai restransa, alcatuita din doua distihuri, dezvolta tema timpului trecator: , Te recuno[iti In ele, dar nu $i-n fata ta, !Ciici trupul tiiu te uitii, dar tu nu-l poti uita ... "
• A treia parte surprinde simetric fata de cea dintai scenariul iubirii din prezent: ,Ca ieri sosi bunica ... $i vii acuma tu: /Pe urmele berlinei triisura ta statu."
• Versul independent, din final, ,De nuntii sau de moarte, In turnul vechi din sat" ideea repetabilitatii. Caracteristicile limbajului poetic
·~ :::1
Ql
• Figurile de stil sunt folosite pentru a marca paralelismul dintre trecut ;;i prezent. Expresivitatea se realizeaza prin altemanta timpurilor verbale. Sugestia poetica se concretizeaza mai ales Ia nivellexical, prin campul semantic al naturii. • Elemente de prozodie: rima imperecheata, ritmul iambic ;;i masura versurilor de 13 - 14 silabe; un vers independent in final.
"'
Ql
11c::
~
4.0pinie
Problematica trecutului ~i cea a universului rural sunt privite intr-a maniera originala. Concluzie
, Aci sosi pe vremuri" este o poezie tradi!ionalista prin compozitia de factura clasica ;;i prin abordarea unei tematici specifice: universul rural, nostalgia trecutului, trecerea timpului, iubirea .
1\\ I ~
Eseu cu privire Ia tema ~i viziurtea despre lume intr-o poezie tradi~ionalista studiata
Context Poezia ,Aci sosi pe vremuri" este o poezie de factura traditionalista, inclusa in volumul ,Pe Arge~ fn sus", aparut in 1923. Traditionalismul este o mi;;care literara, manifestata in perioada interbelica, a carei ideologie se cristalizeaza in jurul revistei ,Gfindirea", aparuta :in anul 1921, la Cluj. Printre membrii fondato ri ai revistei se numara Cezar Petrescu, Adrian Maniu, Lucian Blaga ;;i Gib Mihaescu. Din 1923, revista se muta Ia Bucure;;ti, fiind condusa de Nichifor Crainic; i;;i inceteaza aparitia in 1944. Principalele trasaturi ale ideologiei acestei orientari literare sunt: valorificarea specificului national (istoria, natura ;;i folclorul) ;;i ortodoxismul. Traditionalismul gandirist valorifica miturile autohtone, credintele stravechi ;;i revalorizeaza elementarul, teluricul, filonul existentei rurale. Poetii care au colaborat in paginile revistei sunt: Adrian Maniu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu. 1. Evidentierea unor trasaturi care fac posibila incadrarea poeziei studiate intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare tematica
Poezia apartine traditionalismului prin: tema timpului trecator, respec- CW!.e/1l. tarea prozodiei clasice, orientarea spre trecut (motivul amintirii, casa parin- ~) teasca), descrierea cadrului natural, rural ;;i a trecutului legendar. ~ Viziunea despre lume, de influenta traditionalista, poate fi redusa, dupa ~ marturisirile poetului, ,la viziunea piimiintului care riimane aceea~i, Ia presimti- fume. rea timpului care Juge mereu". 2. Prezentarea a doua imagini/idei poetice, relevante pentru tema ~i viziunea despre lume din textul studiat
·-:::s :::s QJ
"'
Poezia este o meditatie nostalgica pe tema trecerii ireversibile a timpului, asociata cu aceea a repetabilitatii destinului uman. Tematica rurala, preferata de traditionali;;ti, se armonizeaza cu tema iubi- ~ tema rii ;;i tema timpului, intr-o construqie simetrica, de factura clasica. Cadrul rural este particularizat prin utilizarea unor motive literare specifice : ,casa cu pridvor", ,lanuri de secarii", ,berzele", ,clopotul din turnul vechi" . rrwUu.ePovestea de dragoste se desfa;;oara sub semnul ocrotitor al noptii ;;i allunii, ~ motive romantice revalorizate in cheie traditionalista. Temei timpului ii este subordonat motivul romantic al plopilor care strajuiesc drumul, simboluri ale melancoliei ;;i a;;teptarii.
QJ
:::s
t::
~
121
3. llustrarea a patru elemente de compozi~ie ~i de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru tema ~i viziunea despre lume (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relatii de opozitie :;;ide simetrie, motiv poetic, laitmotiv, fi.guri semantice/tropi, elemente de prozodic etc.)
~
Comunicarea poetica se realizeaza in doua registre: lirismul obiectiv, in evocarea iubirii de odinioara a bunicilor, cu elemente de narativitate ~i meditatie cu caracter general-uman, ~i lirismul subiectiv, in comunicarea directa a trairilor ~i sentimentelor eului liric, la persoana I singular ~i in meditatia asupra trecerii timpului (apar indici spatiali $i temporali: aici- acolo, acum-
atunci). Titlul fixeaza cadrul spatio-temporal al iubirii, prin indici de spatiu (adverbul"aci'', in forma populara) $i de timp (locutiunea adverbiala "pe vrenzuri''). Verbulla perfect simplu, "sosi", marcheaza legatura dintre trecut ~i prezent. ~ Compozitionat poezia cuprinde 19 distihuri ~i un vers final liber, avand ' rolul de laitmotiv ~i sugerand indepartarea de modelul clasic. Poezia este alcatuita pe principiul simetriei. Cele doua planuri temporale, trecutul ~i prezentut sunt dispuse succesiv, ceea ce accentueaza ideea de repetabilitate a vietii ~i a iubirii. Intre ele se intercaleaza o secventa elegiaca, astfel meat textul are trei parti. Prima parte corespunde cu planul trecutului: evocarea iubirii de ,,ieri" a bunicilor. Este alcatuita din doua secvente poetice: In primele trei distihuri, este descris decorul pove~tii de dragoste, iar urmatoarele ~apte distihuri cuprind scenariul iubirii bunicilor. Partea a doua este o meditatie pe tema trecerii timpului; ea face legatura dintre planurile trecutului ~i prezenului. A treia parte surprinde, simetric fata de cea dintai, in cele ~apte distihuri, scenariul iubirii din prezent. Versul independent din finat cu rol de laitmotiv, "De nunta sau de nzoarte, in turnul vechi din sat", incheie planul prezentului prin reluarea unei imagini simbolice din prima parte, in care turnul ~i clopotul devin simboluri ale repetarii destinului. Primele doua distihuri reprezinta incipitul poeziei ~i fixeaza, prin interme~ diul metaforei "casa anzintirii", spapul rememorarii nostalgice a trecutului, un -po.etie, spapu rnitic. ~ Versul"Piiienjeni ziibrelirii ~i poartii ~i ziivor" sugereaza trecerea timpului, 2etnantice/ degradarea, starea de parasire a casei parinte~ti. tJwpi Trecutul capata o aura legendara, devine un timp mitic, alluptei haiducilor pentru dreptate: ,,Jar hornul11u nzai trage alene din ciubuc!De ciind luptarii-n codru ~i poteri ~i haiduc." Al treilea distih deschide planul trecutului, al evocarii iubirii bunicilor. Daca in poezia romantica natura era etema, In opozipe cu efemeritatea existentei umane, in poezia lui Ion Pillat natura devine solidara cu omut fiind marcata de sernnele imbatranirii, ca ~i fiinta umana: )n drumullor spre zare imbiitriinirii plopii" . Versul"Aci sosi pe vremuri bunica-nzi Calyopi" reia titlul poeziei $i 122
evoca imaginea din tinerete a bunicii cu nume mitologic: Calyopi - Kalliope, mu~za poeziei epice ~i a elocintei, in mitologia greaca. Intalnirea bunicilor, indragostitii de odinioara, respecta un ceremonial romantic: bunicul a~teapta sosirea berlinei, din care coboara o tanara imbracata, dupa moda timpului, "in largii crinolinii". Asocierile livre~ti, intalnite adesea in poeziile lui Ion Pillat, indica epoca, numind preferintele din moda literara a vremurilor respective. Astfet bunicul ii recita iubitei capodopere ale literaturii romantice - "Le Lac", de Lamartine, ~i "Zburiitorul", de I.H. Radulescu. Atmosfera poeziei este de factura romantica, fiind prezent motivullunii. Sunetul clopotului, Jaitmotiv al poeziei, insote~te protector cuplul de indragostiti: "$i cum ~edeau ... departe, un clopot a sunat)De nuntii sau de monrte,
In turnul vechi din snt." Chiar daca i~i imagineaza ca iubirea lore ve~nica (nDnr ei In clipa asta simteau cii-o sii ri'inziinii ... "), indragostitii sunt ~i ei afectati de trecerea implacabila a timpului: "De mult e mort bunicul, bwzica e bi'itriini'i ..." . Secventa elegiaca, mai restransa, alcatuita din doua distihuri, ilustreaza tema trecerii timpului. Portretele sunt singurele care mai pastreaza imaginile de odinioara ale indragostitilor. In a treia parte a poeziei este reluata, simetric in raport cu prima parte, experienta trecutului. In distihul al treisprezecelea, prin intermedin! unei comparatii, se realizeaza o paralela intre trecut $i prezent: "Ca ieri sosi bunica ... ~i vii acuma tu: !Fe urmele berlinei triisura ta statu." Acelea~i gesturi, mi~cari, elemente ale spatiului, aceea~i gratie a feminitatii se regasesc, peste ani, intr-o aceea~i poveste de iubire, traita de alti protagoni~ti. Diferentele tin de moda vremii: iubita coboara din "triisurii", iar indragostitul ii recita poeme simboliste de Francis Jammes ~i de Horia Furtuna. Din portretul fizic al iubitei se retine doar detaliul spiritualizat, imaginea ochilor, in trecut "ochi de peruzea", a cum "ochi de ametist". Sunetul clopotului insote~te din nou momentul intalnirii indragostitilor ~i sugereaza repetabilitatea existentei umane. Versul finat laitmotiv al poeziei, accentueaza impresia trecerii ireversibile a timpului: "De nuntii sau de moarte, in turnul vechi din sat." Ideile poetice sunt sustinute, din punct de vedere stilistic, de folosirea metaforelor ~i epitetelor ("casa anzintirii", "ochi de peruzea", "ochi de anzetist") ~i a comparatiei, prin paralelism intre trecut ~i prezent. Expresivitatea se reali- ~ zeaza prin alternanta timpurilor verbale sugerand planurile trecut $i prezent de, w.e evocate in poezie. Sugestia poetica se concretizeaza mai ales la nivellexical, prin termenii din campul semantic al naturii (ncodru", "plopii", ,lanuri de secarii", ,luni'i'', ,ciimpia"), care configureaza cadrul rural. Poezia are prozodie traditionalista: distihuri cu rima imperecheata, rit- e£emen1e. de mul iambic ~i masura versurilor de 13- 14 silabe. Versul independent din ~ final relativizeaza intr-o oarecare masura constructia clasica.
123
4. Exprimarea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau tema in poezia tradi~ionalista studiata Ion Pillat este un poet traditionalist, care i~i asuma principiile acestei orientari culturale, dar intr-un stil personal, care nu presupune simpla preluare de modele. Problematica trecutului ~i cea a universului rural sunt privite intr-o maniera originala. Nostalgia vizeaza trecutulln masura in care acesta permite situarea sub senmul inocentei . Insa~i tema iubirii prime~te o dimensiune rafinata prin raportarea la elementul livresc.
Conduzie ,Aci sosi pe vremuri" de Ion Pillat apartine literaturii traditionaliste prin compozitia de factura clasica ~i prin abordarea unei tematici specifice acestei direqii literare: universul rural, cadrul natural, nostalgia trecutului, trecerea implacabila a timpului.
Romanul modern, de analiza psihologica:,U/tima noa.~eJ de dragoste, intaia noapte de riizboi" de Camil Petrescu I. Tema ~ i viziunea despre lume L.,....-....-.··~·-·"'---..........., ........
~--., ..... _ ..,_,_
....,,,.... .. ,_
·-~-.· -·- -
-
Context Camil Petrescu ilustreaza estetica au tenticitatii in studiile teoretice (,Noua stmctura $i opera lu i Marcel Proust" , 1935) ~i !n romanele sale (,Ultima noapte de dragoste, fntiiia noapte de razboi", 1930, ,Patullui Procust", 1933). 1. incadrarea romanuiui lntr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, lntr-o orientare tematica Este un roman modern, psihologic, de tip subiectiv, deoarece are drept caracteristici: unicitatea perspectivei narati.ve, timpul prezent ~i subiectiv, raportul dintre timpul cronologic ~i timpul psihologic, fluxul con~tiintei, memoria afectiva (involuntara), narapunea !a persoana I, luciditatea (auto)analizei, anticalofilism ul, dar ~i autenticitatea trairii. 2. llustra rea temei prin doua
e pisoade/citate/secven~e
come ntate
Teme. Structura. Tit lu. Textul narativ este structurat in doua parti, precizate in titlu, care indica temele romanului ~i, in acela~i timp, face referire !a cele doua experiente fundamentale de cunoa~tere traite de protagonist: dragostea ~i razboiul. 3. Ele mente de structura ~ide compozi!ie • lncipit, fi na l desc his: Dad incipitu r este construit in maniera realista, cu detalii de ti mp ~i de spatiu, fi na lul deschis lasa loc interpretarilor multiple. • Conflicte: Conflictul interior se produce in con~tiinta personajului-narator, din cauza diferentei dintre aspiratiile lui Gheorghidiu ~i realitate. Conflict ul exte rior pune 1n evidenta relatia personajului cu societatea, protagonistul fund plasat in categoria inadaptatilor social. • Pe rspectiva na rativa. Romanul este scris la pe rsoana intai, sub forma w1ei confesiuni a personajului principal, ~tefan Gheorghidiu, care traie~te doua experiente fundamentale: iubirea ~i razboiul. • Struct ura. A c~iun ea. Romanul este alcatuit din doua par~i ~i treisprezece capitole cu titluri sugestive. Prima parte reprezinta rememorarea iubirii matrimoniale e~uate dintre ~tefan Gheorghidiu ~i Ela, cuprinzand intamplari precum mo~tenirea de !a unchiul Tache, excursia Ja Odobe~ti- inceputul destramarii cuplului. Partea a do ua, construita sub forma jurnalului de campanie, urmare~te experienta de pe front, 1n timpul Primului Razboi Mondial. Imaginea razboiului este demitizata. Capitolul ,Ne-a acoperit piimantul lui Dunmezeu" infati ~eaza imaginea apocaliptica a razboiului . • Const ruc~ i a personajelor. Personaju l-na rato r ~tefan Gheorghidiu reprezinta tipul Q,J intelectualului lucid, inadaptatul superior, care trfue~te drama indragostitului de abQ,J solut. Ela, personajul feminin a! romanului, este prezentata doar din perspectiva lui Gheorghidiu. De aceea cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitatii ei. • Tehnici a le analizei psiho logice In romanul modern, subiectiv. Prin introspeqie, s::: retrosp e c~i e, autoa na liza Iucida ~ i mo no log inte rior, $tefan Gheorghidiu i~i exami- ~ 0.. neaza cu luciditate trairile.
·--::::::
-"' :::
124
Stilul anticalofil sustine autenticitatea limbajului. 4.0pinie
Prin fo rmula narativa abordata, Camil Petrescu schimba viziunea asupra unor teme, precum iubirea ~i razboiul, din literatura traditionala. Concluzie
,Ultima noapte de dragoste, fntiiia noapte de riizboi" este un roman modem, psihologic, de tip subiectiv, avand drept caracteristici: unicitatea perspectivei narative, timpul prezent ~i subiectiv, memoria afectiva, naratiunea la persoana I ~i autenticitatea trairii.
~
I. Eseu cu privire Ia tema ~i viziunea despre lume dintr-un roman psihologic studiat
Context Camil Petrescu ilustreaza estetica autenticitatii in studiile teoretice (,De ce nu avem roman?", 1927; ,Noua structurii ~i opera lui Marcel Prousf', 1935) ~i in romanele sale (,Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de riizboi'', 1930; ,Patullui Procust",1933).
1. incadrarea romanului studiat intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare tematidi Camil Petrescu teoretizeaza in literatura noastra romanul modern de tip proustian ~i respinge romanul de tip traditional, considerand ca prin relatarea naratorului omniscient se confunda ,o propunere de realitate" cu realitatea 1nsa~i . Pentru a evita confuzia, Camil Petrescu formuleaza estetica autenticitatii ill conferinta din 1935, ,Noua structurii ~i opera lui Marcel Prousf': ,Sii
cw..en1 ~
nu descriu dedit ceea ce viid, ceea ce aud, ceea ce inregistreazii simturile mele, ceea ce gandesc eu ... [... ] Eu nu pot vorbi onest decat la persoana intai." , Ultima no apte de dragoste, intaia noapte de riizboi" este un roman modern, psihologic, de tip subiectiv, care ilustreaza afirmatiile pe care Camil Petrescu le va face mai tarziu in conferinta citata. Romanul are drept caracte- . . ristici: unicitatea perspectivei narative, timpul prezent ~i subiectiv, raportul ~ dintre timpul cronologic ~i timpul psihologic, fluxul con~tiintei, memoria afectiva (involuntara), naratiunea la persoana I, luciditatea (auto)analizei, anticalofilismul, dar ~i autenticitatea trairii.
2. llustrarea temei romanului prin doua comentate
·-::l ::l
-"' ::l t:
~
epi soade/citate/secve n~e
Textul narativ este structurat in doua parti precizate in titlu, care indica temele romanului ~i, in acela~i timp, cele doua experiente fundamentale de cunoa~tere traite de protagonist: dragostea ~i razboiul. Daca prima parte reprezinta rememorarea iubirii matrimoniale e~uate dintre $tefan Gheorghidiu ~i Ela, partea a doua, construita sub forma jurnalului de campanie allui t.em.a Gheorghidiu, urmare~te experienta de pe front, ill timpul Primului Razboi ~' Mondial. Prima parte este in intregime fictionala, in timp ce a doua valorifica tili.u jurnalul de campanie al autorului, ceea ce confera autenticitate textului. Romanul debuteaza printr-un artificiu compozitional: actiunea primului capitol, ,La Piatra Craiului, in munte", este posterioara intamplarilor relatate in restul ,Ciirtii I". Capitolul scoate in evidenta cele doua planuri temporale din discursul narativ: timplll nararii (prezentul frontului) ~i timpul narat (trecutul pove~tii de iubire). In primavara lui 1916, in timpul unei concentrari pe Valea Prahovei, Gheorghidiu asista la popota ofiterilor la o discutie despre dragoste ~i fidelitate, pornind de la un fapt divers aflat din presa: un barbat care ~i-a ucis sotia infidela a fost achitat la tribunal. Aceasta discutie 127
declan~eaza memoria afectiva a protagonistului, trezindu-i amintirile legate de cei doi ani ~i jumatate de disnicie cu Ela. Intocmai ca la Proust, un eveniment exterior (aici, discutia de la popota) declan~eaza rememorarea unor 1ntamplari sau stari traite illtr-un timp trecut, dar spre deosebire de Proust, care poveste~te evenimentele in mod spontan, ill cartea lui Camil Petrescu evenimentele din trecut sunt ordonate cronologic ;;i analizate ill mod lucid.
3. Prezentarea a patru elemente de structura ~i de compozi~ie ale textului narativ, semnificative pentru tema ~ i viziun ea despre lume din romanul studiat (de cxcmplu : cK\iune, conflict, relatii temporak ;;i spatiale, incipil, final, tchnici narativv, PL'rspecti\ a narativ·a, registre stilistice, limbajui pcrsonajelor etc)
Chiar daca este vorba de un roman modern, in incipit sunt fixate cu precizie realista coordonatele spatio-temporale: )n primii.vara anului 1916, ca sublocotenent proaspii.t, intiiia data concentrat, luasem parte, cu un regiment de inci.pi1. infanterie din capitalii., Ia Jortificarea Vii.ii Prahovei, intre Bu~ten i ~i ?redeal." In schimb, finalul deschis lasa loc interpretarilor multiple, a~a cum se 1ntampla d.e.4.cAi4 ill general in proza de analiza psihologica. Astfel, Gheorghidiu, obosit sa mai caute certitudini $i sa se mai illdoiasca, se simte deta;;at de tot ceea ce 11 legase de Ela ;;i hotara$te sao paraseasca, sa-i lase ,tot trecutul." Spre deosebire de romanele traditionale, ill care conflictul este exterior, ill romanullui Camil Petrescu, apare conflictul interior, din con$tiinta personajului narator, $tefan Gheorghidiu, care traie$te stari $i sentimente contradictorii fata de sotia sa, Ela. Acest conflict interior este generat de raporturile pe care protagonistulle are cu realitatea illconjuratoare. Principalul motiv al ~ rupturii dintre $tefan $i sotia sa este implicarea Elei ill lumea mondena, pe care eroul o dispretuie$te. A$adar, conflictul interior se produce din cauza diferentei dintre aspiratiile lui Gheorghidiu $i realitatea lumii illconjuratoare. Conflictul interior este dublat de un conflict exterior generat de relatia protagonistului cu societatea, acesta fiind plasat in categoria inadaptatilor social. Romanul este scris la persoana illtaj, sub forma unei confesiuni a perso~ najului principal, $tefan Gheorghidiu, care traie~te doua experiente funda~ mentale: iubirea $i razboiul. Relatarea la persoana illtai confera autenticitate $i caracter subiectiv textului. Romanul este alcatuit din doua parti $i treisprezece capitole cu titluri sugestive. ,Eram insurat de doi ani ~i jumii.tate cu o colegii. de Ia Universitate ~i bii.nuiam cii. mii. in~alii" este fraza prin care debuteaza abrupt eel de-al doilea capitol, ,DiWtu.d.ul>.a., agonalele unui testament", dar $i retrospectiva iubirii dintre $tefan Gheorghia.c.fi.wu.a diu $i Ela. Tanarul, pe atunci student la Filosofie, se casatore~te din dragoste cu Ela, studenta la Litere, orfana crescuta de o matu~a . lubirea barbatului se na~te din admiratie, din duio$ie, dar mai ales din orgoliu, fiindca Ela era cea
cmd
128
I
mai frumoasa $i cea mai populara studenta de la Universitate, iar faptul ca era indragostita de $tefan trezea admiratia si invidia colegilor. Dupa casatorie, cei doi soti traiesc modest, dar sunt fericiti. Echilibrul tinerei familii este tulburat de o mo;;tenire pe care Gheorghidiu o prime;;te la moartea unchiului sau, Tache. Ela se implica in discutiile despre bani, lucru care lui Gheorghidiu ii displace profund: ,A;; fi vrut-o 1//ereu femininii, rleasupra aces tor discutii vulgare" . Mai mult, spre deosebire de sotti! sau, se pare ca Ela este atrasa de viata mondena, la care are acces datorita noului statut social a! familiei . Cuplul evolueaza spre o inevitabila criza matrimoniala, declan$ata cu ocazia excu rsiei de !a Odobe;;ti, cand Ela pare sa -i acorde o atentie exagerata unui anum.e domn G., , vag avocnt'' ;;i dansator monden. Acesta din urma, crede personajul-narator, li va deveni mai tarziu amant. Dupa excursia de !a Odobe~ti, iubirea ce parea pana atunci i.ndestructibila 1ncepe sa fie serios pusa !a !ndoiala, mai ales de catre $tefan. Relatia lor devine o succesiune de separari $i !mpacari. Concentrat pe Valea Prahovei, unde a;;teapta intrarea Romaniei in razboi, Gheorghidiu prime$te o scrisoare de la Ela prin care aceasta 11 cheama urgent Ia Campulung, unde se mutase pentru a fi mai aproape de el. Sotia vrea sa-l convinga sa treaca o suma de bani pe numele ei pentru a fi asigurata din punct de vedere financiar in cazul mortii lui pe front. Afland ce-si dore;;te Ela, Gheorghidiu e convins ca ea planuie;;te divortul pentru a ramane cu domnul G. Intalnindu-1 pe domnul G., protagonistul crede ca acesta nu se afla !ntamplator la Campulung si ca a venit acolo pentru a fi alaturi de Ela. Din cauza izbucnirii razboiului, $tefan nu mai are ocazia sa verifice daca sotia 11ill~ala sau nu. A doua experienta in planul cunoa;;terii existentiale o reprezinta razboiul, care pune ill umbra experienta iubirii. Imaginea eroica a razboiului, a$a cum apare ea in literatura traditionala, este demitizata . Frontul mseamna haos, mizerie, masuri absurde, invalmaseala, dezordine, ordine contradictorii. Din cauza informatiilor eronate, artileria romana 1;;i fixeaza tunurile asupra propriilor batalioane. Capitolul,Ne-a acoperit piimfintul lui Dumnezeu" mfatiseaza imaginea apocaliptica a razboiului. Viata combatantilor tine de hazard, iar eroismul este lnlocuit cu spaima de moarte; omul mai pastreaza doar instinctul de supravietuire $i automatismul, dupa cum remarca insu;;i Gheorghidiu: , N u mai e nimic omenesc in noi." lndividul se pierde, se simte anulatln iure;;ul colectiv. Ranit ~i spitalizat, Gheorghidiu revine acasa, Ia Bucure;;ti, dar se simte deta$at de tot ceea ce illegase de Ela. De aceea, hotara;;te sa o paraseasca si sa-i lase ,tot trecutul" . Cum sfar$itullasa loc interpretarilor multiple, iar destinul de combatant a! protagonistului nu este lncheia t (se afla la Bucure~ti intr-o permisie), se poate considera ca romanul are un final deschis. Personajul-narator, $tefan Gheorghidiu, reprezinta tipul intelectualului lucid, inadaptatul superior. Filosof, el are impresia ca s-a izolat de lumea exterioara, insa, in realitate, evenimentele exterioare sunt filtrate prin con- fl.cJl4o.tw.jek $tiinta sa. Gandurile si sentimentele celorlalte personaje nu pot fi cunoscute 129
tePmi.ci aft anafi.Jei. ~
itiJ.ui._
cmfica£o.Ci£
de cititor decat in masura in care se reflecta in aceasta con~tiinta. Astfel, Ela, personajul feminin al romanului, este prezentata doar din perspectiva lui Gheorghidiu. De aceea cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitatii ei ~i nici nu poate opina daca e mai degraba superficiala decat spirituala. ,Nu Ela se schimbii (poate doar superficial, dandu -~i arama pe Jafii, cum se spune, abia dupii ciisiitorie), ci felulin care o vede ~tefan" (Nicolae Manolescu, ,Area lui Noe"). Prin introspectie ~i monolog interior - tehnici ale analizei psihologice $tefan Gheorghidiu i~i analizeaza cu luciditate trairile, starile ~i sentimentele. Stilul anticalofil (,impotriva scrisului frumos") pentru care opteaza romancierul sustine autenticitatea limbajului. Scriitorul nu refuza corectitudinea limbii, ci efectul de artificialitate pe care 11 producea exprimarea personajelor din romanul traditional. De aceea, in conceptia lui Camil Petrescu, a~a cum de altfel va explica mai tarziu in romanul ,Patul lui Procusf', pentru un scriitor este importanta experienta de viata care poate fi transformata in literatura: ,fiirii ortografie, fiirii compozifie, fiirii stil ~i chiar fiirii caligrafie."
4. Exprimarea unei opinii despre mod ul in care se refl ecta o idee sau tema in romanul psihologic studiat.
In opinia mea, prin formula narativa abordata in ,Ultima noapte de dra goste, intaia noapte de riizboi", Camil Petrescu schimba viziunea asupra unor teme, precum iubirea ~i razboiul, din literatura traditionala. Asemenea scriitorilor inovatori de la inceputul secolului al XX-lea, precum Erich Maria Remarque sau Ernest Hemingway, Camil Petrescu, ca ~i Liviu Rebreanu, polemizeaza cu romanul traditional de razboi, demitizeaza imaginea eroica, idilizata a frontului ~i infati~eaza, din perspectiva combatantului, situatiile absurde produse de o strategie incompetenta, sentimentul de frica exacerbat, ororile ~i efectele razboiului. Concluzie ,Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de riizboi" este un roman psihologic modem, avand drept caracteristici: unicitatea perspectivei narative, relatarea la persoana I, la timpul prezent, subiectivitatea, apelulla memoria afectiva ~i autenticitatea trairii.
-~~--"'--·-------
Romanul modern, de analiza psihologica: ,Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" de Camil Petrescu
..____n_._ P~~~~~~li ~ ~ .~.'!~s~r~~ie a person?.jului principal 1 Context Camil Petrescu ilustreaza estetica autenticitatii in studiile teoretice (,No ua structurii si opera lui Marcel Proust", 1935) ;;i in romanele sale (,Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de riizboi" , 1930; ,Patullui Procust" ,l933). 1. Elemente de structu ra ?i de compozitie ale ro manului, se mnificative pentru rea lizarea personajului din romanu! studiat • lndpit/final: Dad indpitu l este construit in maniera realista, cu detalii de timp ;;i spatiu, finalul deschis lasa Joe interpretarilor multiple. • Conflicte: Conflictul interior se produce in con;;tiinta personajului-narator, din cauza diferentei dintre aspiratiile lui Gheorghidiu ;;i realitatea lumii inconjuratoare. Conflictul exterior pune in evidenta relatia personajului cu societatea, protagonistul fiind plasat in categoria inadaptatilor social. • Perspectiva narativa: Romanul este scris la persoana intai, sub forma unei confesiuni a personajului principal, $tefan Gheorghidiu, care traie;;te doua experiente fund amentale: iubirea ;;i razboiul. • Structura: Romanul este alcatuit din doua piirj:i $i treisprezece capitole cu titluri sugestive. 2. Statutul social, ps ihologic, moral etc. al personajului ales • Personajul principal, $tefan Gheorghidiu, reprezinta tipul intelectualului lucid, inadaptatul superior. 3. llustrarea trasat urilor personajul ui a les, prin secven~e narative /s itu a~ii semnificative sau prin citate come nt ate • 0 importanta trasatura de caracter a protagonistului este orgoliul (relevanta, in acest sens, este scena mesei de Ia unchiul Tache). Alte trasaturi sunt: natura analitica ~ i reflexiva, luciditatea, sensibilitatea exagerata, inteligenta, con~tiinta propriei valori. • Portretul lui Gheorghidiu este realizat mai ales prin caracterizare indirecta, care se desprinde din fa pte, ganduri, limbaj, gesturi, atitudini ;;i relatiile cu celelalte personaje. Caracterizarea directa este realizata rar, de catre alte personaje, prin replici scurte, precum aceea pe care i-o adreseaza Ela lui $tefan cand sotulii repro;;eaza comportamentul din timpul excursiei de Ia Odobe~ti: ,E ~ti de o sensibilitate imposibilii." • In acest roman subiectiv, de analiza, este folosita adesea autocaracterizarea, pentru portretul fizic, moral sau psihologic. Prin introspectie, autoanaliza Iucida, monolog interior, tehnici a le analizei psihologice, $tefan Gheorghidiu i;;i examineaza cu lu cidita te trairile. 4.0pinie $tefan Gheorghidiu este un inadaptat superior, lucid
~i
hipersensibil.
Concluzie Romanul modern, psihologic, de tip su biectiv este reprezentativ pentru o noua viziune asupra razboiului. Prin $tefan Gheorghidiu, scriitorul impune in literatura romana o noua tipologie: intelectualul inadaptat.
·-::s ::s
cu cu
-"' ::s s:::: ~
Ci: 130
T .;
·!"""------------·------~------
-
"1
II. Eseu despre particularitatile de constructie a personajului principal dintr-un roman psihologic Context Camil Petrescu ilustreaza estetica autenticitatii in studiile teoretice (,De ce nu avem roman?", 1927; ,Noua structurii f?i opera lui Marcel Proust", 1935) $i prin intermediul romanelor sale(, Ultima noapte de dragoste, fntiiia noapte de riizboi", 1930; ,Patullui Procust", 1933).
1. Elemente de structura ~ide compozi~ie ale romanului, semnificative pentru realizarea personajului din romanul studiat (precum: aqiunea. confktut relatiilc ten1poralt:~ ~i spatiale, incipiruL finalul, tehnicilt' naratin:, pt'l'S}Wctiva narativ.:\ registn:lt' stilistice, limbajul
ptTsunajck~r
etc.)
Chiar daca este vorba de un roman modern, in incipit sw1t fixate cu precizie realista coordonatele spatio-temporale: ,}n primiivara anului 1916, ca sublocotenent proaspat, intiiia data concentrnt, luasem parte, cu un regiment de in.cipilip..n.al infanterie din mpitalii, Ia Jortificarerz Vaii Prnhovei, intre Bu?teni ?i Prederzl." In ~ schimb, finalul deschis lasa loc interpretarilor multiple, a;;a cum se intampla in general in proza de analiza psihologica. Astfel, Gheorghidiu, obosit sa mai caute certitudini $i sa se mai indoiasca, se simte deta$at de tot ceea ce il legase de Ela, hotara$te sa o paraseasca $i sa-i lase ,tot trecutul". Spre deosebire de romanele traditionale, In care conflictul este exterior, in romanullui Camil Petrescu a pare conflictul interior, din con$tiinta personajului narator, $tefan Gheorghidiu, care traie$te stari $i sentimente contra. dictorii fata de sotia sa, Ela. Acest conflict interior este generat de raporturile ~ pe care protagonistulle are cu realitatea inconjuratoare. Principalul motiv al rupturii dintre $tefan $i sotia sa este implicarea Elei in lumea mondena pe care eroul o dispretuie$te. A$a dar, conflictul interior trait de protagonist se produce din cauza diferentei dintre aspiratiile lui Gheorghidiu $i realitatea lumii inconjuratoare. Conflictul exterior scoate in evidenta relatia personajului cu societatea, protagonistul fiind plasat in categoria inadaptatilor sociaL Romanul este scris la persoana intai, sub forma unei confesiuni a persona~ jului principal, $tefan Gheorghidiu, care trece prin cloua experiente fundaru.tJw.ti.u.Ci. mentale: iubirea ;;i razboiuL Relatarea la persoana intai confera autenticitate $i caracter subiectiv textului. ibw.cf.u;w_ Romanul este alcatuit din doua parti $i treisprezece capitole cu titluri sugestive.
2. Precizarea statutului social, psiho!ogic, moral etc. al personajului ales Personajul principal $tefan Gheorghidiu reprezinta tipul intelectualului lucid, inadaptatul superior, care nu-;;i gase$te loculintr-o societate dominata de mediocritate ;;i de lipsa de moralitate. 132
I I
Student la Filosofie, Stefan Gheorghidiu este un intelectual care traieste in lumea ideilor, a cihtil~r $i care are impresia ca s-a izolat de realitatea n~a teriala imediata. Insa tocmai aceasta realitate imediata produce destramarea cuplului pe care elil formeaza cu Ela . Pana in momentulin care Gheorghidiu prime;;te mo;;tenirea de la unchiul Tache, cuplul traie$te in conditii modeste, dar in armonie.
3. Jlustrarea trasaturi lor personaju!ui ales, prin secven~e narative/ situatii semnificative sau prin citate comentate Consider ca principala trasatura de caracter a protagonistului este orgo- ~~ JiuL Ilustrativa In acest sens este marturisirea lui Gheorghidiu referitoare la ~ felul in care ia na;;tere iubirea lui pentru Ela: ,)ube~ti intiii din mila, din indato- ~ rire, din duio?ie, iube~ti pentm ca $~ii ca asta ofrzcefericitii"; darla o autoanaliza Iucida naratorul recunoa;;te ca: ,hzcepusem tofzl$i siifiu miigulit de admiratia pe care o rzverz mai torzta lumen pentru mine, fiindcii emm rztfit de piitima~ iubit de unrz dintre cele mai Jmmoase studente, ?i cred en rzcest orgoliu a constituit baza Piitorzrei mele iubiri." 0 secventa narativa semnificativa pentru a ilustra orgoliul personajului este aceea a mesei in fami lie din casa batranului avar, Tache, prilej cu care acesta din urma hotara;;te sa-i lase cea mai mare parte din avere lui $tefan. Astfel, de Sfantul Dumitru, Ela $i $tefan sunt invitati la masa Ia unchiul Tache, unde celalalt unchi, Nae Gheorghidiu, ironizeaza casatoria din dragoste cu 0 fata saraca, pe care i-o repro$eaza a tat lui $tefan, cat $i tatalui sau mort, Corneliu, pe care in plus 'il acuza ca nu i-a lasat nicio mo;;tenire fiului . $tefan lncearca sa-;;i apere tatal $i le spune unchilor lui ce crede despre ei. In mod surprinzator, unchiul Tache este impresionat de izbucnirea de sinceritate a lui $tefan ;;iii lasa acestuia din urma cea mai insemnata parte a averii, de$i Nae Gheorghidiu remarca mai tarziu ca nepotul lui este lipsit de spirit practic: ,N-ai spirit pmctic ... Ai sii-ti pierzi averen [...]. Cu filosofirz dumitale nu frzci doi bani" (caracterizare directa). Mo$tenirea va genera numeroase discutii familiale, fiindca atat Nae Gheorghidiu, cat $i mama ;;i surorile lui $tefan ii vor intenta proces pentru a obtine o parte cat mai mare din avere. Atitudinea sotiei care se implica cu indarjire in discutiile despre bani 11 surprinde in mod dureros: ,A? fi vrut-o mereu Jemininii, deasupm discutiilor aces tea 1>11lgare, pliipiindii ?i aviind nevoie sa fie protejrztii, 11u sii intervina atat de energic interesatii." Dezgustat, $tefan cedeaza o parte din avere in favoarea familiei, dar se simte tot mai izolat de lumea meschina $i egoista in mijlocul careia traie;;te, mai ales ca 1$i da seama ca nici femeia iubita nu -l intelege. Primirea mo;;tenirii genereaza criza matrimoniala, fiindca se pare ca Ela se lasa in voia tentatiilor mondene $i incepe sa-;;i compare sotul cu dansatorii din noullor cere de prieteni, in dezavantajullui $tefan . Tot din orgoliu, el refuza sa intre in competitie cu ceilalti, fiindca i se pare sub demnitatea lui de intelectual sa-;;i schimbe garderoba $i sa adopte comportamentul superficial al dansa torilor mondeni apreciati de Ela . Din dorinta de a trai o experienta existen\iala pe care o considera definitorie pentru formarea lui ca om, dar ?i din orgoliu, $tefan se lnroleaza voluntar,
:;::=-
133
I de9i ar fi putut sa evite participarea Ia razboi, folosindu-se de averea sa, a9a cum procedeaza Nae Gheorghidiu sau cumnatul sau, Iorgu. Pe langa orgoliu, in roman se contureaza 9i alte trasaturi ale eroului, precum: natura analitica 9i reflexiva, luciditatea, sensibilitatea exagerata, inteligenta, con9tiinta propriei valori in raport cu filfizonii mondeni apreciati de Ela. In ultimul capitol, ,Comunicnt npocrif', deznodamantul lnfati9eaza efectele celor doua experiente asupra personajului. Titlul capitolului se refera, pe de o parte, la comunicatele contradictorii care sosesc de pe front, iar, pe de alta parte, face trimitere lao scrisoare anonima pe care o prime9te Gheorghidiu 9i in care i se dezvaluie ca sotia il in9ala. $tefan nu mai este insa interesat sa verifice autenticitatea acestei scrisori. Barbatul care odinioara se credea capabil de crima din gelozie devine indiferent ;;i deta;;at de iubirea din trecut, hotarand sa-i lase sotiei ,tot trecutu/." Prin introspectie 9i monolog interior, tehnici ale analizei psihologice, $tefan Gheorghidiu i;;i analizeaza cu luciditate trairile, starile 9i sentimentele. ~ucfia Dintre modalitatile de caracterizare a personajului, portretul lui Gheor~~ ghidiu este realizat mai ales prin caracterizare indirecta, care se desprinde ~ din fapte, ganduri, limbaj, gesturi, atitudini 9i din relatiile cu celelalte personaje. Caracterizarea directa este realizata rar, prin intermediul replicilor scurte ale altor personaje, precum cea a lui Nae Gheorghidiu ori aceea pe care i-o adreseaza Ela lui $tefan cand sotul li repro9eaza comportamentul ei din timpul excursiei de la Odobe;;ti: ,E~ti de o sensibilitate imposibilii." In acest roman subiectiv, de analiza, este folosita adesea autocaracterizarea, pentru portretul fizic, moral sau psihologic (,Ernm nib ca un om fiirii globule ro?ii"; , Eram inalt ~i elegant .. ."; ,Lipsit de or ice talent, in lumea asta muritoare, ftirii sii cred In Dumnezeu, nu m-a~ fi putut renliza- $i am incercat-o- dedit intr-a dragoste absolutii"). Pentru observarea propriilor trairi se utilizeaza procedee specifice romanului psihologic modem precum: introspectia (,,Niciodatii nu m-am simtit mai ~ descheiat de mine insumi, mai nenorocit."), autoanaliza Iucida (,Simteam din zi in fucida zi, departe de femeia men, cii voi muri."), monologul interior, cu notarea starilor fiziologice 9i a senzatiilor organice (,Nu pot gandi nimic. Creierul parcii mi s-a zemuit, nervii, de atfita incordare, s-au rupt ca ni?te sfori p11trede"), fluxul con9tiintei.
Concluzie , Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de riizboi" este un roman modem, psihologic, de tip subiectiv, reprezentativ pentru o noua viziune autentica 9i demitizata asupra razboiului. Prin $tefan Gheorghidiu, personajul-narator, scriitorul impune in literatura romana 0 noua tipologie: intelectualul inadaptat, aspirand spre absolut.
4. Sus~inerea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau tema romanului psihologic in construqia personajului In opinia mea, $tefan Gheorghidiu este un inadaptat superior, lucid 9i hipersensibil, ]a fel ca majoritatea eroilor lui Camil Petrescu . El are orgoliul de a refuza o realitate care nu i se potrive;;te, de a renunta Ia o iubire care nu mai coincide cu irnaginea sa despre acest sentiment. De;;i in lumea politicianului fara scrupule Nae Gheorghidiu, a afaceristului analfabet Vasilescu Lumanararu 9i a mondenului Grigoriade $tefan Gheorghidiu pare un i:nvins, in raport cu lumea pura a ideilor ell9i pastreaza taria de a nu accepta compromisul.
134
135
-------------·~----------.---~
Romanul modern/ de analiza psihologica: ~~Ultima noapte de dragoste1 intaia noapte de razboi" de Camil Petrescu 111. Rela1ia dintre doua personaje L
----
........ -
- - - ....-
~-------
--·
------·
Context
in cazul unuia dintre cele mai cw1oscute cupluri din opera lui Camil Petrescu -Stefan Gheorghidiu ;;i Ela, iubirea este surprinsa din perspectiva subiectiva a personajului-narator, a carui trasatura definitorie de caracter este orgoliul. 1. Elemente de st•uctura ~i de compozi~ie ale romanu!ui, semnificative pentru analiza
personajelor din romanul studiat • lncipit/final Daca indpitul este construit in maniera realista, cu detalii de timp ~i spatin, finalul deschis lasa loc interpretarilor multiple. • Conflicte Conflictul interior: se produce in con;;tiinta personajului-narator, din cauza diferentei dintre aspiratiile lui Gheorghidiu $i realitatea lumii inconjuratoare. Conflictu l exterior pune in evidenta relatia personaju lui cu societatea, protagonistul fiind plasat in categoria inadaptatilor social. • Perspectiva narativa: Romanul este scris Ia persoana intai, sub forma unei confesiuni a personajului principal, Stefan Gheorghidiu, care traie;;te dona experiente fw1damentale: iubirea $i razboiul. • Structura: Romanul este alcahut din doua parti ;;i treisprezece capitole cu tit!uri sugestive. 2. Statutul social, psiho!ogic, moral etc al fiediruia dintre personajele a lese
~tefan Gheorgh idiu este un tanar intelectual insetat de absolut, student la Filosofie ;;i
lipsit de mijloace materiale deosebite, care se casatore;;te din dragoste cu Ela, studenta Ia Litere, orfana crescuta de o matu;;a. Ela, tanara cocheta, considerata cea mai frumoasa ~i cea ma.i populara studenta de Ia Universitate, este aceea care se indragoste?te mai intai de Stefan. 3. Evolu~ia rela~iei dintre cele doua personaje prin episoade/citate/secven~e comentate
Pana la primirea mo;;tenirii de la unchiul sau avar, Tache, Stefan Gheorghidiu traie;;te oarecum izolat de realitatea inconjuratoare. Cuplul pe care tanarul filoso£ il formeaza cu Ela constituie pentru cei din jur un model de iubire ;;i fidelitate conjugala. Pr.imirea mo;;tenirii de la unchiul Tache, dupa scena memorabila a cinei de familie din capitolul ,Diagonalele unui testament", declan;;eaza criza matrimoniala ~i marcheaza diferentele de perceptie a lumii dintre cei doi indragostiti.
·--=::s
4.0pinie :;>tefan Gheorghidiu, intelectualul care traie$te cu nostalgia absolutului ;;i a perfectiunii ;;i Ela, femeia cocheta, reprezinta doua destine incompatibile.
-
Conduzie ,Ultima noapte de dragoste, !ntiiia noapte de riizboi" este un roman modern, psihologic, de tip subiectiv. Prin Stefan Gheorghidiu, personajul -narator, scriitorul impune in literatura romana o noua tipologie: intelectualul inadaptat, aspirand spre absolut In iubire ;;i cw1oa;;tere .
Q.l
"' Q.l
::s
s::: ~
Q..
T
~
Ill. Eseu cu privire Ia relatia dintre doua personaje dintr-un roman psihologic studiat
Context In cazul unuia dintre cele mai cunoscute cupluri din opera lui Camil Petrescu- $tefan Gheorghidiu ;;i Ela- din romanul , Ultima noapte de dmgos te, intiiia noapte de rii.zboi", iubirea, surprinsa din perspectiva subiectiva a personajului narator, este situata sub semnul orgoliului ;;i al frustrarii nel:mplinirii J:n absolut. Prima parte a romanului, ,Ultima noapte de dragoste", dezvolta tema iubirii ca exp erienta de cunoa;;tere, prin intermediul rememorarii protagonistului, dar destramarea cuplului se produce in finalul cartii.
1. llustrarea a patru eleme nte de structura ~i de compozitie ale romanului, semnificative pentru analiza relatiei dintre cele doua personaje (precum : actiunca, contlictui, rt>!Jtiile lempPrale ~i spa\iale, incipitut finalut tehniciie nmativc, perspecti va nai"
dati'i. concentrat, luasem parte, cu un regiment de infanterie din capita/a, Ia fortificarea Vii.ii Prahovei, lntre Bu?teni ?i ?redeal." In schimb, finalul deschis lasa loc in.ci¢/CUw1
interpretarilor multiple, a~a cum se intampla in general in proza de analiza psihologica. Astfel, Gheorghidiu, obosit sa mai caute certitudini ~i sa se mai indoiasca, se simte deta~at de tot ceea ce lllegase de Ela, hotara~te sao paraseasca ~i sa-i lase ,tot trecu tul." Spre deosebire de romanele traditionale, in care conflictul se producea la nivel exterior, 'in romanul lui Camil Petrescu conflictul este interior ;;i se produce 'in con~tiinta personajului-narator, $tefan Gheorghidiu, care traie~te stari ~i sentimente contradictorii fata de sotia sa, Ela. Acest conflict interior este generat de raporturile pe care protagonistulle are cu realitatea 'inconjuratoare. Principalul motiv al rupturii dintre $tefan ~i sotia sa este implicarea Elei in lumea mondena pe care eroul o dispretuie~te ~ide care tine sa se deta~eze. A~adar, conflictul interior trait de protagonist se produce din cauza diferentei dintre aspiratiile lui Gheorghidiu ~i realitatea lumii inconjuratoare. Conflictul exterior scoate 'in evidenta relatia personajului cu societatea, protagonistul fiind plasat J:n categoria inadaptaplor social. Romanul este scris la persoana 'intai, sub forma unei confesiuni a personajului principal, $tefan Gheorghidiu, care traie~te doua experiente fundamentale: iubirea ~i razboiul. Relatarea la persoana 'intai confera autenticitate ~i caracter subiectiv textului. 0 consecinta a acestui tip de relatare este faptul ca, pe parcursul'intregului roman, Ela ramane un mister pentru cititor, fiind prezentata numai prin intermediul impresiilor lui $tefan. ,Nu Ela se sclzimba
(poate doar superficial, dandu -Eji armna pe Jatii., cum se spune, abia dupii cii.siitorie), 137
de4.dti.a.
~
~ n..ct.liCliWCi
Ww.clwuL
ci felulln care o vedc ~tefan" (Nicolae Manolescu, ,Area lui Noe"). De aceea, cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitatii ei ~i nici nu poate opina daca e mai degraba superficiala decilt spiritualiL Relatia dintre cei doi soti se bazeaza pe orgoliu. $tefan incepe sa tina la Ela din orgoliul de a fi iubit, iar gelozia apare din acela~i motiv. Orgoliul1i 1mpiedica pe amandoi sa se lmpace. Ea 11 iube~te atata timp cat e mandra de valoarea lui intelectua1a in 1umea lor de studenti saraci ~i se indeparteaza de el cand, in noul ei cere monden, sotul nu-i mai treze~te admiratia. Romanul este alcatuit din doua parti ~i treisprezece capito1e cu tit1uri sugestive. 2. Prezentarea statutului social 1 psihologic, moral etc. al fied}ruia dintre personajele a lese
,Eram 'insurat de doi ani ~i jumntate cu o colegii de la Universitate ?i biinuiam cii mii ln~alii" este fraza prin care debuteaza abrupt eel de-al doilea capitol al romanului, ,Diagonalele unui testament ", ~i prin care incepe retrospectiva iubirii dintre $tefan Gheorghidiu ~i Ela. Tanarul intelectual insetat de absolut, pe atunci student la Filosofie ~i lipsit de mijloace materiale deosebite, se casatore~te din dragoste cu Ela, studenta la Litere, orfana crescuta de o matu~a . Ela, tanara cocheta, considerata cea mai frumoasa ~i cea mai populara studenta de la Universitate, este aceea care se indragoste~te mai intai de $tefan. Iubirea barbatului, nascuta din admiratie fata de profunzimea sentimen. telor Elei pentru el, din duio~ie, dar mai ales din orgoliu, devine obi~nuinta, pentru a se transforma in cele din urma in obsesie. Intr-a prima faza, barbatul traie~te iubirea la modul idealist, dragostea insemnand pentru el implinirea totala. 3.
Evid en ~i e rea prin doua e pi soad e/citate/secve n~e comentate a modului in ca re evolueaza re l a~i a dintre cele doua personaje
Pana la primirea mo~tenirii de la unchiul sau avar, Tache, $tefan Gheorghidiu traie~te oarecum izolat de realitatea inconjuratoare. Cuplul pe care tanarul filosofil formeaza cu Ela constituie pentru cei din jur un model de iubire ~i fidelitate conjugala. Primirea mo~tenirii de la unchiul Tache, dupa scena memorabila a cinei de familie din capitolul ,Diagonalele unui testament", declan~eaza criza matrimoniala ~i marcheaza diferentele de perceptie a lumii dintre cei doi indragostiti. Pentru ca unchiul Tache 1i lasa cea mai mare parte din avere lui $tefan, mama ~i surorile tanarului, precum ~i celalalt unchi, deputatul Nae Gheorghidiu, contesta testamentul. In opinia lui $tefan, Ela se dovede~te interesata de bani, se implica in discutiile despre mo~tenire ~i riposteaza indignata atunci cand simte ca sotul ei e in~elat. Atitudinea Elei il surprinde in mod dureros pe $tefan, pentru ca, a~a dupa cum marturise~te, ar fi vrut ca Ela sa fie ,mereu femininii, deasupra discutiilor acestea vulgare, plii-
propria-i valoare, Ela se dovede$te frivola ~i superficiala, lasandu-se in voia tentatiilor mondene. Dintr-un orgoliu exagerat, el refuza sa intre in competitie cu ceilalti, fiindca i se pare sub demnitatea lui de intelectual sa-~i schimbe garderoba $i sa adopte comportamentul superficial al celor apreciati de Ela. Excursia de la Odobe~ti declan$eaza ireversibil criza matrimoniala. Natura reflexiva $i hipersensibila, personajul sufera pentru ca are impresia ca este in~elat. Mici incidente, gesturi fara importanta, privirile pe care Ela le schimba cu domnul G. se amplifica in con~tiinta protagonistului. , Toatii suferinta asta monstnwasn imi venea din nimic", recunoa$te $tefan intr-un moment de sinceritate. Nevoia de absolut 11 determina sa-~i analizeze cu luciditate starile ~i sa-~i exagereze suferinta. Ela a pare ca o femeie infideL3, dar tradarea ei nu este evidenta, ci se constituie dintr-o suita de imprejurari pe care $tefan le interpreteaza in maniera proprie. Ela considera ca ea nu a infaptuit nirnic reprobabil, ca nu s-a comportat altfel decat celelalte femei (,,toate femeile Jac Ia fel", 1i raspunde ea sotului cand acesta o acuza ca i-a acordat prea multa atentie unui strain) ~i ca ,sensibilitatea imposibiln" a lui $tefan este aceea care amplifica neintelegerile dintre ei. Dupa excursia de la Odobe$ti, iubirea ce parea pana atunci indestructibila incepe sa fie serios pusa la indoiala, mai ales de catre $tefan. Relatia lor devine o succesiune de separari $i impacari. Dupa o despartire temporara, sotii se impaca (in capitolul ,Asta-i rochia albastrii"). Urmeaza o alta despartire, intr-a noapte de februarie, cand $tefan revine acasa pe nea$teptate de la Azuga, unde era concentrat, ~i nu o gase~te pe Ela, care 1~i face aparitia abia dimineata. Femeia parase~te locuinta, iar peste cateva zile, sotul ii scrie, propunandu-i un divort amiabil. Chiar daca unitatea cuplului este zdruncinata, iar $tefan i~i pierde treptat increderea in iubirea absoluta ~i in femeia cu ajutorul careia spera sa-~i realizeze idealul, 1mpacarea survine ~i de aceasta data, dupa ce Gheorghidiu descopera un bilet ratacit printre lucrurile Elei, bilet prin care veri$oara lui, Ani$oara, o invita pe Ela sa petreaca noaptea la ea, tocmai la data la care el nu o gasise acasa (capitolul )ntre oglinzi paralele"). Concentrat pe Valea Prahovei, unde a$tepta intrarea Romaruei in razboi, Gheorghidiu prime$te o scrisoare de la Ela prin care aceasta il chema urgent la Campulung, unde se mutase pentru a fi mai aproape de el. Femeia vrea sa-l convinga sa treaca o suma de bani pe nurnele ei pentru a fi asigurata din punct de vedere financiar in cazul mortii lui pe front. Afland ce-$i dore$te, Gheorghidiu e convins ca ea planuie$te divortul pentru a ramane cu domnul G., pe care $tefan il inthlne$te in ora$. Protagonistul crede ca domnul G. nu se afla intamplator la Campulung $i ca a venit acolo pentru a fi alaturi de Ela. Din cauza izbucnirii razboiului, $tefan nu mai are ocazia sa se convinga daca sopa 11 in$ala sau nu. Ranit $i spitalizat, Gheorghidiu se simte deta~at de tot ce 1llegase de Ela, hotara$te sa se desparta $i sa-i lase ,,tot trecutul."
pandii ~i avand nevoie sii fie protejatii, nu sii intervinii atat de energic interesatii." Dupa ce lucrurile se clarifica, $tefan cedand o parte din avere in favoarea famil~ei, , gospodiiria boemii" de pana atunci se transforma intr-un mariaj monden. In opinia personajului narator, un om lucid, inteligent ~i con~tient de 138
139
4. Sustinerea unei opinii despre modulln care o idee sau tema ro manului psihologic studiat se reflecta in evolu~ia rela~iei dintre
cele doua personaje ~tefan Gheorghidiu, intelectualul care traie~te cu nostalgia absolutului ~i a perfectiunii ~i Ela, femeia frumoasa, populara, cocheta, dar cu aspiratiile unei tinere obi~nuite din acea perioada, reprezinta doua destine incompatibile, pe care iubirea le une~te pentru un timp, dar pe care existenta concreta le separa, potrivit esentei lor.
Conduzi e
, Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de riizboi" este un roman modern, psihologic, de tip subiectiv, avand drept caracteristici: unicitatea perspectivei narative, timpul prezent ~i subiectiv, memoria afectiva, naratiunea la persoana I ~i autenticitatea trairii. Prin ~tefan Gheorghidiu, personajul-narator, scriitorul impune in literatura romana 0 noua tipologie: intelectualul inadaptat, aspirand spre absolut in iubire ~i cunoa~tere, caruia i se opune Ela, o femeie frumoasa, dar cu aspiratii comune, care nu-l poate intelege.
~ Roman.;i";;;~;,;;,;;;;,,Maitreyi" d,;Mircea Eliade
!~ I. Tema ~i-···viziunea despre lume -...--------------· ---~-
........__
.
....,, ........
Context Romanul ,Maitreyi" (1933) este un roman al expe rie ntei, dar ;;i un roma n exotic. 1. incadrarea romanului intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare tematica
Romanul mode rn ,Maitreyi" de Mircea Eliade este un ro ma n a l exp e ri e n~e i ;;i al ,aute nticitatii" pentru ca valori fi ca trairea intensa, de catre personaje, a unor experiente definitorii, iar impresia de autenticitate provine din utilizarea unor elemente care tin de realitate (jurnalul din India al scriitorului, elemente autobiografice, scrisori etc.). 2. Tema romanului este iubirea incompatibila. 3. Elemente de structura ~ide compozi1ie • Perspectiva na rativa: Romanu!J:mbraca forma jurnalului intim, iar 1ntampL3rile sunt relatate Ia persoana I, din perspectiva subiectiva a personajului-narator, europeanul Allan. • Structu ra ro ma nului: Actiunea romanului alcatuit din 15 capitole se petrece J:n anul 1929, Ia Calcutta, J:n India. • lncipitu l ex-abrupto a! romanului modern surprinde prin tonalitatea de confesinne ;;i prin atitudinea personajului-narator, care marturise;;te ca nu-;;i aminte;;te exact ziua J:n care a cunoscut-o pe Maitreyi. • Finalu l deschis a l romanului sugereaza ca nici distantarea temporala ;;i nici rememorarea faptelor 1n acest roman-jurnal nu pot epuiza misterul iubirii Maitreyiei. • Conflicte: Confl ictul romanului se construie;;te pe baza opozitiei dintre doua lumi diferite: cea europeana ~i cea asiatica . Uni!i prin iubire, cei doi tineri raman exponenti ai acestor mentalitati. Conflictul dintre europe a nul Allan ;;i bengalezul Narendra Sen, tatal fetei, se concretizeaza J:n confruntarea dintre civilizatia europeana Iibera ;;i cea hindusa, plina de prejudecati. Fire au toreflexiva, Allan trece printr-un pute rnic conflict inte rior, J:ntre trairea intensa a iubirii, ca experienta definitorie, ~i luciditatea autoanalizei . • Ac ~ iu n ea : Aqiunea il are J:n centru mai J:ntai pe Allan, un tanru: inginer englez, care este atras de exotismul Indiei, dar ;;i dornic sa- ~i faca o cariera. El traie;;te alaturi de Maitreyi, fiica inginerului Narendra Sen, o poveste de dragoste care se sfar;;e;;te dramatic. :l • Personaje Ma itreyi, eroina tragica a romanului omonim, eel mai exotic personaj feminin din :::s (U literatura romana, simbolizeaza misterul feminitatii . Alla n, personajul principal ~i, in acela;;i timp, personajul-narator al romanului, w reprezinta un alter ego al autorului. El este europeanul, sh"i'iinul, care J:ncearca sa decodifice esenta spiritualitatii indiene, avand drept cale de acces erosul. t:
·--
-.s"' ::s
~
140
0 prima secven~a sernnificativa pentru tema romanului este cina din casa familiei Sen Ia care participa Allan, impreuna cu un prieten ziarist francez, Lucien Metz, care scria o carte despre India. Englezul este impresionat de frumuse~ea Maitreyiei !?i de eleganta vestimenta~iei fetei, specifica femeilor indiene. Ba mai mult, pe Allan il fascineaza rasul Maitreyiei, ,1m riis nestavilit, contagios, un rfis de femeie ~ide copilin acela~i timp". 0 alta secventa simbolica este logodna mistica, in preajma Lacurilor, un juramant cosmic rostit de Maitreyi in fata intregii naturi. 3. Prezentarea a patru elemente de structura ?i de co m pozi~ie ale textului narativ, semnificati ve pentru tema ~ i viziunea despre lume din rom anul studi at (de l'Xempiu: 1.1ctiun•.:>, c,mflict, rel 1.1(ii kmporale ~i spatiak incipit, finat khnici nari1live, persp ecti va
ni1rativa,
regi s tn~
st ilisticc, limbajtll [.)Crsonajelor d e. )
Romanul este de tipul jurnalului intim, iar intamplarile sunt relatate la persoana t din perspectiva subiectiva a personajului-narator, europeanul Allan. Multiplicarea perspectivei temporale conduce Ia aparitia celor trei nitePutici veluri ale scriiturii, in care aceea;;i, voce", a personajului-narator, comenteaza naJt.a.lWe. acelea;;i evenimente ;;i trairi proprii, in trei momente diferite. Primul nivel cuprinde insernnarile zilnice ale lui Allan, consernnate cu fidelitate in timpul ;;ederii sale in casa lui Narendra Sen. Cel de-al doilea nivel conpne cateva comentarii adaugate intre paranteze, ulterioare producerii faptelor ;;i intamplarilor, ,care au scopul de a explica ;;ide a clarifica anumite aspecte notate in jurnal. Al treilea nivel este o confesiune a personajului-narator care, in timp ce scrie, retraie;;te, de fapt, povestea de iubire cu Maitreyi, analizand cu luciditate sensul profund al evolutiei acesteia. Noutatea constru(\iei discursului narativ consta in dubla perspectiva temporala pe care naratorul-personaj o are asupra evenimentelor: contemporana ;;i ulterioara. Personajul-narator nu evoca pur ;;i simplu intamplarile, rememorandu-le, ci reconstituie evenimentele trecute, prin raportare la timpul prezent, dar ;;i la felulin care percepuse respectivele evenimente in mod.uMa mentulill care le traise, consultand in acest scop jurnalul acelei perioade. Pe ~ t.emf'.dJ./Wlii masura ce scrie romanul, viziunea lui Allan asupra intamplarilor trecute se modifica. Neconcordanta dintre istoria propriu-zisa, relatata in jurnal, ;;i rememorarea acesteia, in romanul pe care Allan 11 scrie, relativizeaza evenimentele ;;i le confera caracter subiectiv. Din aceasta perspectiva, ,Maitreyi" poate fi considerat ;;i romanul scrierii unui roman. Acpunea romanului alcatuit din 15 capitole se petrece ill anul1929, ill Calcutta, nnde trfue;;te o lume pestrita, formata din trei comunitap: cea autohtona, foartirwp-1i.~ te conservatoare; apoi comunitatea alba, preponderent engleza ;;i o comunitate eurasiatica, dispretuind obiceiurile indiene, dar grabita sa-i imite pe europeni. In acest cadru exotic se desfa;;oara povestea de iubire dintre Allan ;;i Maitreyi. Incipitul ex-abrupto al romanului modern surprinde prin tonalitatea coni.ncipil. fesiunii ;;i prin atitudinea personajului-narator, care marturise;;te ca nu-;;i aminte;;te exact ziua in care a cunoscut-o pe Maitreyi. 144
Finalul deschis al romanului sugereaza ca nici distantarea temporala ;;i nici rememorarea faptelor in acest roman jurnal nu pot epuiza misterul iubi- {ino.i.ue rii Maitreyiei. ~ Incipitul constituie ;;i prima dintre secventele narative semnificative intrucat surprinde prima intalnire a personajelor. Aceasta se petrece accidental, cand Allan o vede pe Maitreyi in ma;;ina taU\Iui sau, pe care lJ a;;tepta sa aleaga cateva carti pentru vacanta de Craciun. Din amanuntele evidentia te in incipit referitoare Ia frumusetea stranie a tinerei bengaleze, vazuta mai curand ca 0 zeita decat ca 0 aparitie umana, se poate deduce ca infiriparea unei pove;;ti de iubire este aproape iminenta. Conflictul romanului se construie;;te pe baza opozitiei dintre doua lumi diferite: cea europeana ;;i cea asiatica . Uniti prin iubire, cei doi tineri raman exponenti ai aces tor mentalitati. Conflictul dintre europeanul Allan ;;i bengalezul Narendra Sen, tatal fetei, se concretizeaza in confruntarea dintre civili~ zatia europeana Iibera ;;i cea hind usa, plina de prejudecati. Fire autoreflexiva, Allan trece printr-un puternic conflict interior, intre trairea intensa a iubirii, ca experienta definitorie, ;;i luciditatea autoanalizei. Iubind-o pe Maitreyi, Allan descopera atat lumea tainica a Indiei, cat ;;i forta iubirii adevarate. Actiunea il are 'in centru mai intai pe Allan, un tanar inginer englez care, atras de exotismul Indiei, dar ;;i dornic de a - ~i fa ce o cariera, se angajeaza la o societate de canalizare a deltei. Insarcinat sa supravegheze lucrarile Ia Tambuk ;;i la Assam, in jungla, se lmbolnave;;te de malarie ;;i este spitalizat. Inginerul hindus Narendra Sen, cu studii stralucite Ia Edinburgh, il in vita pe acf.iwtea Allan sa locuiasca in casa lui, in timpul convalescentei. Narendra Sen intentioneaza sa-l adopte ca fiu pe Allan, apoi sa se mute cu toata familia i:n Anglia, pentru cain India illcepuse revolutia. Dar Allan afla mult mai tarziu de la Maitreyi adevaratele intentii ale inginerulu i, dupa ce la lnceput crezuse ca Sen voia sa-linsoare cu fiica lui. Cand se muta ill casa lui Sen, Allan recepteaza realitatea ca un european ;;i crede ca familia Sen ii incurajeaza apropierea de Maitreyi. In primele luni nu se gande;;te Ia dragoste, dar se simte atras de misterul fetei. Treptat, tanarul englez este fascinat de viata familiei bengaleze, dar ;;i de complexitatea sufletului fetei. Allan incepe sa ia lectii de bengaleza de la Maitreyi, iar el o invata in schimb limba franceza. Cu floarea ro;;ie pe care i-o ofera tanarului, Maitreyi declan;;eaza involuntar jocul sed uctiei. Seduqia continua cu discutii despre carti, in biblioteca, a poi cu jocul privirilor ;;i a! atingerilor. De;;i initial i;;i neaga sentimentele, autoanalizandu-se cu luciditate, Allan se lasa prins de jocurile fetei. Tanarul e gata sa-;;i abandoneze religia ;;i sa tread la hinduism, crezand ca a;;a se va putea casatori cu Maitreyi. Inainte de a i se darui lui Allan, pentru a evita pacatul iubirii fara rod, tanara oficiaza o logodna mistica, un juramant cosmic -l egam~~ntul dragostei- in preajma Lacurilor, in fata elementelor naturii . Insa fericirea indragostitilor nu dureaza, fiindca sora Maitreyiei, Chabu, illdragostita incon;;tient de Allan, tradeaza secretullor. Narendra Sen il alw1ga pe Allan, care abia acum afla ca o casatorie cu Maitreyi este imposibila, deoarece 145
»
1\ ·:~ ii. Es~u despre p~~tic~larita~i~ de c~~~~~~l·i~ ~- ,.,.~ ~~ 1
t) personajului dintr-un roman al experientei - --- --·· - -principal ·.... -- -· - ----· - ___
~-.
~---.
.
·"
_,_,.
1
---.--~
Context In scrierile literare ale lui Mircea Eliade se remarca doua abordari narati ve complementare: pede o parte, ,.experienta", autenticitatea, trairea nemijlociti'i, intensa a realitatii, mai ales sub aspect spiritual :;;i erotic, pede alta parte, fantasticu I. reflectand ,.experienta sacrulu i" . In romanul ,.Maitreyi", Mircea Eliade apeleaza la prima dintre acestea, opera literara fiind un roman al experientei, dar :;;i un roman exotic Aparut in 1933, romanul s-a bucurat 1n epoca de aprecierea criticilor, dar :;;i a cititorilor obi:;;nuiti, din tara :;;ide peste hotare.
1. !lustrarea a patru elemente de structura ~i de compoz;;~ie ale romanului, semnificative pentru rea!izarea personaju!ui din romanul studiat (dL~ t"XC1n~~!L£:
d,. . ~iU!lC.\ -..\:li;~lict: reL::~~i; \'nlpoL~~ii.. ~i ~pa~iale~
incip!L f!n{.:L
tt: hni~..·l ndr<-;ti\·:...· 1 pt•!·~p:.:ctiv2l c~..:rdd\ ,·1, !' <...\gl~trt~ :--;tili~-
ticL~~
F'!t.'~r~\·Hli.-lic~ur Li.,:.)
Hrnbdjul
Tema romanului este iubirea incompatibila. Povestea nefericita traita de m dragostitii Allan :;;i Maitreyi, in decor exotic, aminte:;;te de alte cu p! uri celebre ale literaturii universale, precum Romeo :;;i Julieta. Intamplarile din roman sunt relatate la persoana I. de personajul-narator, europeanul Allan. Noutatea constructiei discursului narativ consta in dubla perspectiva temporala pe care naratorul -personaj o are asupra evenimentelor: contemporana (consemnata in jurnal) :;;i ulterioara (inregistrata in romanulscris pe baza notelor din jurnal :;;i a amintirilor). Portretul Maitreyiei este realizat in intregime din perspectiva subiectiva a personajului-narator, Allan, care la un moment dat se indragoste:;;te de ea. Opiniile asupra tinerei benga1~ ~ leze variaza in functie de starile :;;i sentimentele indragostitu lui, care sunt schimbatoare (mai intai i:;;i neaga sentimentele fata de Maitreyi, apoi recunoa$te ca fata 11 tulbura :;;i 11 fascineaza, dar crede ca nu este indragostit de ea :;;i ca doar il amuza jocurile ei, pentru ca, in cele din urma, sa realizeze ca 0 iube:;;te) . In plus, europeanul Allan este fascinat :;;i de mentalitatea indiana, care 11 farmeca prin ineditul ei. Pentru Allan, Maitreyi reprezinta un mit, iar cititorul 0 percepe, ]a randul sau, prin intermediul mediului exotic in care 0 plaseaza naratorul-personaj. Cu siguranta ca tanara are o anumita complexitate, dar ea capata un plus de profunzime :;;ide mister in min tea indragostitului Allan. Actiunea romanului alcatuit din 15 capitole se petrece in anul 1929, in cu:tiwte.a. Calcutta, cad rul exotic al pove:;;tii de iubire dintre Allan :;;i Maitreyi. Incipitul ex-abrupto a! romanului modern surprinde prin tonal ita tea conincif"Jilu£ fesiunii :;;i prin atitudinea personajului-narator, care marturise:;;te ca nu-:;;i aminte:;;te exact ziua in care a cunoscut-o pe Maitreyi. /:e)7UL
148
Finalul deschis al romanului sugereaza ca nici distantarea temporala :;;i {-Uu:i.ul nici rememorarea fa pte lor in acest roman-jurnal nu pot epuiza misterul iubirii Maitreyiei. Conflictul dintre europeanul Allan :;;i bengalezul Narendra Sen, tatal fetei, este o concretizare a confruntarii dintre civilizatia europeana :;;i cea hind usa. In sufletul lui Allan, fire autoreflexi\·a, se produce un puternic conflict interior, intre trairea intensa a iubirii (ca experienta definitorie) ?i luciditatea autoanalizei . Maitreyi, Ia randul e i, traie:;;te un conflict interior, chiar daca W't{MuL mai putin evidential decat In cazul lui Allan, 1ntre iubirea pentru tanarul european :;;i datoria fata de familie.
2. Precizarec st.atL·~~M ~ ales
~·; ..~<.
:-?•..
iiG- ~:~..:;~v!JiC, /t1C .~~: ~ tc~ ~; t:h2·{.;,:.~t;;~t.~iui
Maitreyi, eroina romanului omonim, simbolizeaza misterul feminitatii :;;i este, probabil, eel mai exotic personaj feminin din literatura roman a. Adolescenta bengaleza este poeta precoce, preocupata de filosofie :;;i apreciata in cercurile intelectuale bengal eze (pentru ca tine conferinte despre esenta frumosului); copil :;;i femeie, 1n acela:;;i timp, Maitreyi reprez inta pentru tanarul englez un mister inepuizabiL Maitreyi traie:;;te un conflict interior de esenta tragica, intalnit :;;i 1n litera tura clasica: acela dintre iubire :;;i datoria fata de familie. 3. llustrarea trasaturilor perscnajului ales, prin
secven~e
narative/
situa!ii semnificat§ve sau prin dtate comentat:? Prill caracterizare directa, personajul-narator realizeaza, in diferite etape ale iubirii, mai multe portrete ale personajulu i Maitreyi, care ii surprind, prin tehnica acumularii detaliilor, vestimentatia, chi put amanw1te fizice senzuale sau inocente, gesturi, calitap, In mcercarea sa de a reda miracolul acestei femei indiene. La mceput nu i se pare frumoasa, dar ii atrage atentia bratul gol al fetei, de o culoare stranie, w1 ..gnlben intunecnt ntfit de tulburiitor, atat de putznfeminin, de pnrcii nrfi fast mni mult nlunei zeite... ". Treptat, ilfascineaza taina fetei, care poarta cu sine taina lndiei, astfel incat inva ta sa-i descopere frumusetea. Caracterizarea indirecta, prin intermediul faptelor, limbajului, atitudinilor, gesturilor, relatiilor cu ce lelalte personaje, dezvaluie asumarea tragica a iubirii, pentru ca Maitreyi este singura din cuplu care cunoa:;;te interdictiile din lumea ei $i urmarile iubiri i interzise. Ea II initiaza pe Allan In dragoste, in cultura orientala ;;i 1n sacralitate. Principala trasatura a frumoasei Maitreyi este misterut adancit de subiectivitatea naratorului. Ilustrative 'in acest sens devin primele 1ntalni ri ale fetei cu Allan . In mod cu totul acciden tal, lntr-o dupa-amiaza, In timp ce alegea carti pentru vacanta de C raciun impreuna cu tatal ei, tanarul european o zare;;te pe fata . N u este impresionat, ba dimpotriva, adolescenta bengaleza de doar 17 ani i se pare .,cllinr urfitii - cu ocllii ei prm 111nri ~i pren negri, cu lmzele dirnonse ~i riisfr!inte, cu s!i11li putemici, defecionn//Jengnlczii crescutii pren plin, en 1111 _h·uct trewt In copt"(caracterizare directa ). Aceasta prima impresie a englezu lui se modifica 'in momentul 1n care merge 'impreuna cu un prieten ziarist franccz, 149
caMu!leAi-
yvu; cliA.cd:ii
caAade.;i . ~
indvs-ect.i
Lucien Metz, care scria o carte despre India, Ia o cina In casa familiei Sen: ,Maitreyi mi s-a piirut, atunci, mult mai fnmzoasii, in sari de culoarea ceaiului palid, cu papucii nlbi cusuti in nrgint, cu ~nlul nsemenen cire§elor galbene- §i buclele ei prea negre, ochii ei pren mari, buzele ei prea ro?ii crenu pnrcii o viafii §i mai pufin umanii in acest trup in.fa§znat ?i totll?i transparent, care triiia, s-nr fi spus, prin miracol, llU prin biologie"(caracterizare directa). Ba mai mult, rasul Maitreyiei "un riis nestiivilit, contagios, un riis de femeie ?ide copil in nceln§i timp" 11 fascineaza pe Allan. Cand se 1mbolnave~te de malarie, iar Maitreyi vine sa-l viziteze la spital1mpreuna cu tatal ei, Allan se simte tulburat ill prezenta fetei, de~i nu- ~i explica motivul acestei reactii, mai ales ca nu crede ca ea ar avea ceva deosebit, care sa-l atraga. Dupa ce se muta insa in casa lui Narendra Sen, Allan incepe sa ia lectii de bengaleza de la Maitreyi, iar el o mvata franceza. Treptat, tanarul englez este fascinat de viata bengalezilor, dar ~ide complexitatea sufletului fetei. Astfel, ea ii marturise~te lui Allan ca a fost mai intai indragostita de un porn cu ,§apte frunze", a;;a cum este acum ;;i sora ei mai mica, Chabu, apoi a iubit ani in ;;ir un tanar care i-a daruit o coroana de flori intr-un templu, pentru ca, in cele din urma, sa se lege cu juramant de Tagore, mode lui ei spiritual. Toate iubirile fetei se dovedesc insa efemere in fat a pasiunii pentru Allan. De;;i este inzestrat cu luciditate ;;i cu spirit de analiza, el se lasa sedus de jocurile tinerei. Maitreyi se joaca in mod absolut incon;;tient, fara sa ;;tie ce e dragostea, fara sa-~i dea seama ca, la tm moment dat, pentru ea, nu va mai exista cale de intoarcere. La inceput, fata 11 ad mira pe tanarul englez, crede ca 11 iube;;te ca pe un frate, a;;a cum i:;;i dorea familia ei, pentru ca, treptat, sa se indragosteasca. Ca sa oficializeze intr-un fel legatura lor, inocenta indianca imagineaza o logodna mistica, savar;;ind un juramant cosmic in preajma Lacurilor, in fata apei, a padurii, a cerului. Intr-una din noptile urmatoare, Maitreyi i se daruie;;te lui Allan, convinsa ca tmirea lor ,n fast poruncitii de Cer." Descoperita din cauza imprudentei lui Chabu, sora mai mica a fetei, pavestea de dragoste dintre Allan ;;i Maitreyi se sfar;;e;;te brusc, europeanul este izgonit de familia Sen, iar tanara vinovata de mcalcarea tradipei hinduse este sechestrata. Maitreyi face o incercare disperata pentru a-;;i regasi iubitul, daruindu-se vanzatorului de fructe, pentru a fi alungata de acasa. Sacrificiul ei se dovede;;te inutil, pentru ca Narendra Sen refuza sao izgoneasca.
Concluzie
A;;adar, personajul feminin principal ramane o aparipe singulara in peisajulliteraturii romane prin exotism, candoare, spirit ludic, inocenta ;;i senzualitate, puterea de sacrificiu ;;i completa daruire. Maitreyi pare ,eroina unui basm", iar povestea de dragoste pe care o traie;;te alaturi de Allan ilustreaza mitulincercarii de a atinge fericirea prin iubire.
4. Sustinerea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau tema romanului experien~ei pentru care ai optat In constructia personajului
In opinia mea, eroina tragica a acestei pove;;ti, care ;;i-a asumat iubirea, fiind con;;tienta de imposibilitatea i:mplinirii ei matrimoniale, se sacrifica dupa pierderea iubitului, lntrucat prin gestul disperat de a se darui vanzatorului de fructe incearca nu numai sa-l regaseasca pe Allan, ci ;;i sa lnlature posibilitatea casatoriei cu un alt barbat.
150
151
:~
Romanul
experien~ei:,Maitreyi" de Mircea Eli~d~--J
'-'V Ill. Rela~ia dintre doua pe·--rsonaje "
~
-
...,
.
..-.
""""'_.,..,._....... """' ""
-
Concluzie Povestea de dragoste pe care o traie;;te Maitreyi alaturi de Allan ilustreaza mitul incercarii de a a tinge ferici rea prin iubire.
Context Romanul ,Maitreyi" (1933) este un roman al experientei, dar
~i
un roman exotic.
1. Elemente de struc• .wa :;;i ae .:ompozi~ie aie •omantllui semnifkative pentru realizarea personajelor d"n •otY!c'lU! :>tudiat
• Tema romanului este iubirea incompatibila. • Pe rspectiva narativa: Romanul!mbraca forma jurnalului-intim, iar intamplarile sunt relatate la persoana I, din perspectiva subiecti va a personajului-nara tor, europeanul Allan. • Structura rom a nului. R e l a ~ii t e mpora le ~ i spa ~i a l e : Aqiunea roma nului, alcatuit din 15 capitole, se petrece in anul1929, In ora~ul Calcutta, din India . • lncipitul ex-abrupto al romanului modern surprinde prin tonalitatea confesiunii ~i prin atitudinea personajului-narator, care marturise~ te ca nu - ~i aminte;;te exact ziua in care a cunoscut-o pe Maitreyi . • Fina lul deschis al roma nului sugereaza ca nici distantarea temporala ;;i nici rememorarea faptelor in acest roman jurnal nu pot epuiza misterul iubirii Maitreyiei. • Conflicte: Contlictul romanului se construie~te pe baza opozitiei dintre doua lumi diferite : cea europeana ~i cea asiatica . Uniti prin iubire, cei doi tineri raman exponenti ai acestor mentalitati. Conflichll dintre europeanul Allan ~i bengalezul N arendra Sen, tatal fetei, este o concretizare a confruntarii dintre civilizatia europe ana ;;i cea hind usa, conservatoare. Fire au toreflexiva, Allan trece printr-un pute rnic conflict inte rio r, lntre trairea intensa a iubirii, ca expcrienta definitorie, ;;i luciditatea autoanalizei. 2. Statutu! soda!, psihologic, moral etc a! fiecaruia dintre personajele aiese • Alla n este un Hina r ingine r e nglez care, atras de exotismul Indiei, dar ;;i dornic sa-;;i faca o cariera, se angajeaza Ia o societate de canalizare a deltei din Calcutta. • Ado lescenta be nga leza, poeta precoce, preocupata de filosofie ;;i aprec:iata in cercurile intelectuale benga leze (pentru d! tine conferin te despre esenta frumosului), copil ~ i feme ie, in acela;;i timp, Maitreyi reprezinta pentru tanarul englez w1 mister inepuizabil. 3. Evolu~ia
·-.a :::l
~
"' ~
:::l
t:: ~
a..
relati~'
oi'1tre ce1e doua personaje pr;n episoadeicitate/secven!e comentate
Evolutia iubirii celor doua personajc trece printr-un ciclu erotic complet: ia inceput, indianca ii pare tanarului englez mai c:urand ,urfilii §i vulgarii", urmeaza joc:ul erotic, apropierea treptata, indragostirea cand Allan dore;;te sa invete limba ~i tradipile fetei, ba chiar sa ad opte rcligia acestcia; toh1l culmineaza cu logodna din preajma Lacurilor ;;i lmplinirea erotica, apoi are Joe destramarea brutala a cuplului, ca urn1are a interventiei familiei fetei. 4 . Opinie
Povestea de dragoste dintre Allan ~i Maitreyi reprezinta o ilustrare exotica a temei iubirii imposibile. Diferentele de civilizatie, mcntalitate ;;i religie devin piedic:i in calea lmplinirii iubirii. Spre deosebire de alte cupluri celebre din literatura uni versala, aici doar femeia este capabila de sacrificiu, In timp ce barbahd eternizeaza dragostea in poveste.
·-:::s :::l ~
"':::s ~
s::
~
"'
\
Ill. Eseu cu privire Ia relatia dintre doua personaje dintr-un roman al experientei studiat
Context
in scrierile literare ale lui Mircea Eliade se remarca doua abordari narative complementare: pede o parte, "experienta", autenticitatea, trairea nemijlocita, intensa a realitatii, mai ales sub aspect spiritual :;;i erotic, pe de alta parte fantasticul, reflectand "experienta sacrului". In romanul "Maitreyi", Mircea Eliade apeleaza la prima dintre acestea, cartea fiind un roman al experientei, dar :;;i un roman exotic. Aparut in 1933, romanul s-a bucurat in epoca de aprecierea criticilor, dar :;;i a cititorilor din tara :;;i de peste hotare. 1. llustrarea a patru elemente de structura ~i de compozitie ale romanului, semnificative pentru realizarea personajelor din romanul studiat (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale ?i
spa\iale, incipit, final, tehnici narative, perspectiva narativa, registre stilistice, limbajul personajelor etc.) tema
c.all.a.c.leJJ_
~
Tema romanului este iubirea incompatibila. Povestea nefericita traita de cuplul de indragostiti Allan :;;i Maitreyi, in decor exotic, aminte:;;te de Romeo :;;i Julieta sau Tristan :;;i Isolda, cupluri celebre din literatura universala. intamplarile din roman sunt relatate la persoana I, din perspectiva personajului-narator, europeanul Allan. Noutatea constructiei discursului narativ consta in dubla perspectiva temporala pe care naratorul-personaj o are asupra evenimentelor: contemporana (consernnata in jurnal) :;;i ulterioara (inregistrata in romanul scris pe baza notelor din jumal :;;i a amintirilor) . Personajul-narator nu evoca pur :;;i simplu intamplarile, rememorandu-le, ci reconstituie evenimentele trecute prin raportare la timpul prezent, dar :;;i la felul in care percepuse respectivele evenimente in momentul in care le-a trait, consultandu-:;;i in acest scop jurnalul. Pe masura ce scrie romanul, viziunea lui Allan asupra intamplarilor trecute se modifica. Neconcordanta dintre istoria propriu-zisa, relatata in jurnal, :;;i rememorarea acesteia, in romanul pe care Allan il scrie, relativizeaza evenimentele :;;i le confera caracter subiectiv. Astfel, portretul Maitreyiei este realizat in intregime din perspectiva subiectiva a personajului-narator, Allan, care, la un moment dat, se indragoste:;;te de ea. Opiniile asupra tinerei bengaleze variaza in functie de starile :;;i sentimentele indragostitului, care sunt schimbatoare (mai intai i:;;i neaga sentimentele fata de Maitreyi, apoi recunoa:;;te ca fata il tulbura :;;i il fascineaza, dar crede ca nu este indragostit de ea :;;i ca doar 11 amuza jocurile ei, pentru ca, in cele din urma, sa realizeze ca o iube:;;te). In plus, europeanul Allan este fascinat :;;i de mentalitatea indiana, pe care nu o cunoa:;;te :;;i care il farmeca prin ineditul ei. Pentru Allan, Maitreyi reprezinta un mit, iar cititorul 0 percepe, la randul sau, prin prisma mediului exotic in care 0 plaseaza 154
naratorul-personaj. Cu siguranta ca tanara are o anumita complexitate, dar ea capata un plus de profunzime :;;ide mister in min tea indragostitului Allan. Actiunea romanului alcatuit din 15 capitole se petrece in anul 1929, in Calcutta, uncle traie:;;te o lume pestrita, formata din trei comunitati: cea autohtona, foarte conservatoare; ap.oi comunitatea alba, preponderent engleza :;;i o comunitate eurasi~tica, dispretuind obiceiurile indigene, insa dornica sa-i irnite pe europeni. In acest cadru exotic se desfa:;;oara povestea de iubire dintre Allan :;;i Maitreyi. Incipitul ex-abrupto al romanului modern surprinde prin tonalitatea confesiunii :;;i prin atitudinea personajului-narator, care marturise:;;te ca nu-:;;i aminte:;;te exact ziua in care a cunoscut-o pe Maitreyi. Finalul deschis al romanului sugereaza ca nici distantarea temporala :;;i nici rememorarea faptelor in acest roman-jumal nu pot epuiza misterul iubirii Maitreyiei. Conflictul principal al romanului este acela dintre europeanul Allan :;;i bengalezul Narendra Sen, tatal Maitreyiei. Conflictul dintre europeanul Allan :;;i bengalezul N arendra Sen, tatal fetei, se concretizeaza in confruntarea dintre civilizatia europeana :;;i cea hind usa, conservatoare. in sufletullui Allan, fire autoreflexiva, se petrece un puternic conflict interior, intre trairea intensa a iubirii, ca experienta definitorie, :;;i luciditatea autoanalizei. Maitreyi, la randul ei, traie:;;te un conflict interior, chiar daca mai putin evidentiat decat in cazul lui Allan, intre iubirea pentru tanarul european :;;i datoria fata de farnilie.
cu:fi.u.nea.
. . . inc.ip,iiui.
&uwM ~
c.o.n.&fict ~
2. Precizarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajelor alese
Allan este un tanar inginer englez care, atras de exotismul Indiei, dar :;;i dornic sa-:;;i faca o cariera, se angajeaza la o societate de canalizare a deltei in Calcutta. Rational :;;i lucid, tanarul este interesat in primul rand sa avanseze din punct de vedere profesional, sa fie liber, sa experimenteze totul :;;i sa nu se implice intr-o relatie de iubire. De aceea, reactiile lui initiale fata de Maitreyi, de care crede ca ar putea fi atras, sunt defensive. La inceput, Allan este mandru de respectul celorlalti, dupa cum el insu:;;i marturise:;;te: "Pe ~antier eram singurul stiipiin, pentru cii eram singurul alb." Maitreyi, eroina romanului omonim, simbolizeaza misterul feminitatii ;;i este, probabil, eel mai exotic personaj ferninin din literatura romana. Adolescenta bengaleza, poeta precoce, preocupata de filosofie ;;i apreciata in cercurile intelectuale bengaleze (pentru ca tine conferinte despre esenta frumosului), copil ;;i femeie, in acela;;i timp, Maitreyi reprezinta pentru tanarul englez un mister inepuizabil. Allan este un tanar european rational, preocupat de fizica ;;i matematica, care se implica intr-o experienta erotica initiatica alaturi de Maitreyi. Prin introspectie, monolog interior ;;i confesiune i;;i analizeaza cu luciditate trairile. El este europeanul, striiinul care incearca sa decodifice esenta spiritualitatii indiene, avand drept cale de acces erosul. Tehnica narativa utilizata este 155
.flf.f..an
~
~}
~ in.leJtio.h. qi
~
simi1ara celei din ,Scrisorile persane" ale lui Montesquieu. Pana aproape de sfar;;it, eroul e un experimentator lucid. 3.
miA1eJ'I.d ~ bt.iUiituJui
a~
~ cl.iAecUi.
Eviden~ie rea prin doua episoade/citate/secven~e comentate a modului in care evolueaza rela;ia dintre cele doua personaje
insarcinat sa supravegheze lucrarile desfa$urate de societate in jungla, Allan se imbolnave;;te de malarie $i este spitalizat. lnginerul hindus Narendra Sen, cu studii stralucite Ia Edinburgh, il invita pe Allan sa locuiasca in casa lui, in timpul convalescentei. Narendra Sen dore$te sa-l ajute pe tanarul englez, care traia cu sentimentul solitudinii $i a] dezradacinarii; in plus, el intentioneaza sa-l adopte pe Allan, iar apoi sa se mute cu toata familia in Anglia, pentru cain India incepuse revolutia. Initial, Alla n crede ca inginerul hindus vrea sa-l insoare cu fiica lui cea mare, Maitreyi, iar ideea unui aranjament matrimonial, a unui complot familial ii repugna profund. El afla mult mai tarziu de la Maitreyi adevaratele intentii ale lui Sen, insa dupa ce facuse o suita de presupuneri total eronate, care il impiedicasera sa se apropie cu sufletul deschis de tanara bengaleza. Principala trasatura a frumoasei Maitreyi este misterul, accentuat, din punctul de vedere al cititorului, de faptul ca naratorul este subiectiv. Ilustrative in acest sens sunt primele inta.lniri ale fetei cu Allan. In mod intamplator, intr-o dupa-amiaza, in timp ce alegea carti pentru vacanta de Craciun impreuna cu tatal ei, tanarul european o zare$te pe fata. Nu este impresionat, ba dimpotriva, adolescenta bengaleza de doar 17 ani i se pare ,chiar uratii- cu achii ei prea mari ~i prea negri, cu lmzele ciirnaase ~i riisfriinte, cu siinii puternici, de feciaarii bengalezii crescutii. prea plin, ca wz fru ct trecut zn capt." Aceasta prima imp resie a englezului se modifica in momentul in care merge impreuna cu un prieten ziarist francez, Lucien Metz, care scria o carte despre India, lao cina in casa familiei Sen: ,Maitreyi mi s-a piiru t, atunci, mult mai frumaasii, In sari de culaarea ceaiului palid, cu papucii albi cusuti In argint, cu ~aZul asemenea cim;elar galbene- ~ i buclele ei pre a negre, ochii ei prea mari, buzele ei prea ra~ii creau parcii a viatii ?i mai pu tin umanilln acest trup 1nfil~urat ~i tatw;i transparent, care train, s-ar fi spus, prin miracal, 1111 prin biolagie." Ba mai mult, rasul Maitreyiei ,un rfis nestii.vilit, cantngias, un riis defemeie ~ide capil in acela~i timp" il fascineaza pe Allan. Cand se imbolnave;;te de malarie, iar Maitreyi vine sa-l viziteze la spital impreuna cu tatal ei, Allan se simte tulburat in prezenta fetei, de$i nu-$i explica motivul acestei reaqii, mai ales ca nu crede ca ea ar avea ceva deosebit, care sa-l atraga. Dupa ce se muta insa in casa lui Narendra Sen, Allan incepe sa ia leqii de bengaleza de la Maitreyi, iar el o invata franceza . Tre ptat, tanarul englez este fasdnat de viata bengalezilor, dar $id e complexitatea sufletul ui fetei . Astfel, ea ii marturise$te ca a fos t ma i intai indragostita de un pom cu ,$apte frunze", a$a cum este acum $i sora ei mai mica, Chabu, apoi a iubi t ani in ;;ir un tanar care i-a daruit o coroana de flori intr-un templu, pentru ca, i:n cele din urma, sa se lege cu juramant de Tagore, modelul ei spiritual. Toate iubirile tinerei se dovedesc insa efemere in fata pasiunii pentru Allan. 156
De;;i este inzestrat cu luciditate $i cu spirit de analiza, Allan se lasa sed us de jocurile erotice ale tinerei bengaleze, traversand toate etapele iubirii: inceputul, cu negarea sentimentelor ;;i indoiala, apoi con;;tientizarea acestora 9i, in cele din urma, apoteoza, iubirea totala, pasiunea ;;i dependenta fata de celalalt. Europeanul lucid e gata sa-;;i abandoneze religia ;;i sa treaca Ia hinduism de dragul femei i iubite. Cu toate acestea, in vartejul marii pasiuni pentru tanara bengal eza, Allan pastreaza o urma de luciditate, specifica omului civilizat, incapabil sa se pia rda in totalitate pe sine. Maitreyi se joaca in mod incOn$tient, fa ra sa ;;tie ce e dragostea, fara sa-$i dea seama ca, la un moment dat, pentru ea nu va mai exista cale de intoarcere. La inceput, fata il admira pe tanarul englez, crede ca. il iube;;te ca pe un £rate, a$a cum I$i dorea fa milia ei, pentru cain final sa nu mai poata trill fara el. Ca sa oficializeze intr-w1 fel legatura lor, fata inocenta ima~ineaza o logodna mistica, savar;;ind un juramant cosmic in preajma Lacurilor. Intr-una din noptile urmatoare, Maitreyi i se daruie$te lu i Alla n, convinsa ca unirea lor ,a fast panmcitii de Cer." Descoperita prin imprudenta surorii mai mici, Chabu, povestea de dragoste dintre Allan $i Maitreyi se sfar;;e;;te brusc, englezul fiind izgonit de familia Sen, iar tanara vinovata de incalcarea traditiei hinduse, sechestrata . Disperat, Allan ratike;;te o vreme pe strazile din Calcutta, ;;i, in cele din urma se retrage in Himalaya, pentru a se elibera de pasiunea pentru Maitreyi. 0 scurta aventura amoroasa cu Jenia Isaac, o alba sud-africana, ii confirma o data in plus lui Allan ca traise alaturi de Maitreyi iubirea absoluta. Pleaca din India la Singapore, hotarat sao uite definitiv pe tanara bengaleza, insa dupa o vreme se intalne;;te cu L nepotul doarnnei Sen, care ii poveste$te ca Maitreyi, in incercarea disperata de a-$i regasi iubitul, i se daruise vanza torului de fructe, pentru a fi alungata de-acasa. Sacrificiul ei se dovede;;te inutil, pentru ca Narendra Sen refuza sao izgoneasca. Pana la urma, lucid, rational ;;i individualist, europeanul Allan se vindeca de pasiune, chiar daca Ma itreyi va ramane pentru el o enigma. Framantarile ~ d.e4.c.PziA_ tanarului pentru a o intelege pe Maitreyi ;;i regretele lui determina caracterul deschis al finalului cartii:,. $i dacii n-ar fi dedit a piiciilealii a dragastei mele? De ce sii cred? De unde sii ~till eu? A~ vrea sii privesc achii Maitreyiei." Evolutia iubirii celor doi trece prin etapele unui ciclu erotic complet: la inceput indianca ii pare mai curand ,urfitii ~i vulgarii" tanarului englez; urmeaza jocul erotic, apropierea treptata, indragostirea (cand Allan dore;;te sa invete limba, tradi!iile fetei ;;i sa adopte chiar religia acesteia), culminand cu logodna din preajma Lacurilor ;;i implinirea erotica; destramarea brutala a cuplului, ca urmare a i.nterventiei familiei fetei este urmata de caderea iubirii lui Allan in profan, in derizo riu, prin a venturi ocazionale, respectiv, de sacralizarea iubirii de catre Maitreyi.
157
4. Sustinerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema romanului experientei studiat se reflecta in evolutia relatiei dintre cele dou a personaje Consider ca povestea de dragoste dintre Allan §i Maitreyi reprezinta o perfecta ilustrare a temei iubirii imposibile. Diferentele de civilizatie, m entalitate §i religie devin piedici de netrecut in calea implinirii iubirii. Spre deosebire de alte cupluri celebre din literatura lu mii, aici doar femeia este capabila de sacrificiu, in timp ce barbatul eternizeaza d ragostea in poveste.
Concluzie A~adar, personajul feminin principal ramane o aparitie singulara in peisajulliteraturii romane, prin exotism, candoare, spirit ludic, inocenta §i senzualitate, puterea de sacrificiu §i completa d aruire. Maitreyi pare ,eroina unui basm", iar povestea de dragoste pe care o traie§te alaturi de Allan ilustreaza mitul fericirii prin iubire.
Romanul interbelic realist de tip obiectiv:
,/on" de Liviu Rebreanu I. Tema ~i viziunea despre lume Context
,Ion", primul roman publicat de Liviu Rebreanu (in 1920), este un roman realist de tip obiectiv, cu tematica rurala, din literatura romana interbelica. 1. incadrarea in tipologie, in curent literar
• Specia careia ii apar\ine este romanul, datorita amplorii 9i complexitapi aqiunii (desfa9Ufata pe mai multe planuri), conflictului complex, personajelor numeroase 9i realizarii unei imagini ample asupra viepi. • Ro manul este unul de tip obiectiv, prin specificul naratorului (omniscient) 9i a1 relapei narator-personaj. • Se incadreaza in curentul literar realist prin tematica sociala, obiectivitatea perspectivei narative, construirea personajelor in relape cu mediul in care acestea traiesc, personajele tipice, tehnica detaliului, veridicitatea, stilul sobru. 2. Temele romanului sunt: problematica pamantului (lupta unui 1aran sarac pentru a ob!ine pamantul ~i consecin!ele actelor sale), tema iubirii, tema destinului. Romanul are un caracter monografic deoarece sunt infap9ate aspecte ale lumii rurale - obiceiuri 9i tradipi, relapi socio-economice, de familie, rela~ia cu autoritaple. 3. Elemente de structura ~i de compozilie
• Perspectiva narativa este obiectiva, narapunea se realizeaza la persoana a Ill-a. • Simet ria incipit - finale data de o descriere (la inceputul9i Ia sfar9itul cartii) a drumu lui care intra in 9i iese din satul Pripas, Joe al acpunii romanului; drumul semnifica simbolic destinul. • Titlul este dat de numele personajului principal, un exponent al taranimii (prin dragostea lui pentru pamant), individualizat insa prin modul in care obtine averea. • Compozi!ie: Romanul este alcatuit din doua par!i: ,Glasul piimantului" 9i ,Glasul iubirii". Titlurile celor 13 capitole sunt semnificative, discursul narativ avand un ,lnceput" ;;i un ,SJfir§it". • Tehnici narative: Prin tehnica planurilor paralele este prezentata viata taranimii 9i a intelectualitapi sate9ti, iar prin cea a contrapunctului, nunta. • Ac!iunea romanului incepe intr-o zi de duminica, in care locuitorii satului Pripas participa Ia o hora in curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea. Simbolic, este vorba despre ,o horii a soartei". Rebreanu descrie jocul tradiponal, some9ana. A9ezarea privitorilor reflecta relapile dintre clasele 9i grupurile sociale: taranii bogap, cei mijloca9i, sarantocul Alexandru Glaneta;m; femeile; intelectualii satului. Aceasta prima parte este expozi1iunea. • lntriga reune9te urmatoarele episoade: Ion o ia pe Ana la joe, de9i o place pe Florica; Vasile Baciu il nume9te ,hot" 9i ,tfilhar" ; Ion vrea sa se razbune; bataia cu George. • D esfa~ u ra rea ac!iunii prezinta dezumanizarea protagonistului in goana lui dupa avere: dupa seducerea Anei urmeaza nunta, a poi bataile; preotul Belciug mediaza conflictul, iar Ion obtine pamantullui Vasile Baciu; sinuciderea Anei; moartea copilului; incercarea lui Ion de a se apropia din nou de Florica.
.lli
158
·-~ ~
Ql
"'Ql ::s t:
~
3 • Oeznodamantul: George il omoara pe Ion cu sapa, fiind apoi arestat. Averea !Pi Ion
revine bisericii.
'
I. Eseu cu privire Ia tema ~i viziunea despre lume dintr-un roman interbelic realist, obiectiv
• in planul intelectualitalii, acpunea prezinta mai multe evenimente: livalitatea dintre
~
•
Context
•
• •
preot ~i !nvatator; conflictullui Herdelea cu autoritatile austro-ungare; compromisulla alegeli; preotul Belciug construie~te o biselica noua In sat. Conflictul central este reprezentat de lupta pentru pamant In satul tradiponal. Conflictul exterior, clintre Ion ~i Vasile Baciu, pentru pamant, este dublat de conflictul interior, !ntre glasul piimfintului ~i glasul iubirii. Conflicte secundare sunt cele dintre Ion ~i Simion Lungu, pentru pamant, precum ~i dintre Ion ~i George, pentru Ana. Conflictul tragic dintre om ~i pamant este provocat tocmai de iubirea taranului pentru acesta. Personajele realiste SUJ1t tipice pentru o anumita categorie sociala. lon, personajul principal, taranul sarac ~i !acorn de avere, se dezumanizeaza treptat. Ana ~i Florica reprezinta, pentru Ion, averea ~i iubirea . Mijloacele de caracterizare a personajelor sunt indirecte- prin fa pte, gesturi, limbaj, relatii ~i directe, realizate de narator, prin intermediul portretului ~i al biografiei. Stilul narativ este neutru, impersonal- ,stilul cenu~iu" ; se remarca autenticitatea limbajului regional.
4.0pinie
Relapa dintre taran ~i pamant este lnfati~ata In trei ipostaze simbolice: pentru copil, pamantul-mama, pentru barbat, pamantul-ibovnica, pentru omul cu destin tragic, pamantul-stihie. Concluzie
Apreciat la apalipe de criticul E. Lovinescu drept ,cea mai puternicii creafie obiectivii a literaturii romfine", romanul ,Ion" este o capodopera a literatulii realiste interbelice.
,,Ion", primul roman publicat de Liviu Rebreanu (ln 1920), este un roman realist de tip obiectiv, cu tematica rurala, o capodopera a literaturii romane interbelice. Considerat de E. Lovinescu , cea mai puternicii creatie obiectivii a literaturii romane", infati~eaza universul rural in mod realist, fara idilizarea din proza samanatorista. Nucleul romanului se afla in nuvelele anterioare, , Zestrea" ~i ,Ru?inea", iar sursele de inspiratie sunt trei experiente de viata ale autorului receptate artistic: gestul taranului care a sarutat pamantul, vorbele lui Ion al Glaneta~ului ~i bataia primita de la tatal ei de o fata cu zestre din cauza unui taran sarac. 1. incadrarea romanului studiat intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare tematidi
Opera literara , Ion" este un roman, prin amploarea acpunii, desfa~urata pe mai multe planuri, cu un conflict complex, personaje numeroase ~i realizarea ~ unei imagini ample asupra vietii. Este roman de tip obiectiv prin specificul naratorului (obiectiv, deta~at, impersonal), al naratiunii (la persoana a III-a) ~i al relapei narator-personaj (naratorul omniscient ~tie mai mult decat personajele sale ~i, omniprezent, dirijeaza ~ evolutia lor ca un regizor universal, conform unui destin prestabilit) . Viziunea realist-obiectiva se realizeaza prin: tematica sociala, obiectivitatea perspectivei narative, construirea personajelor in relape cu mediul in care aces- CW!er.l tea traiesc, alegerea unor personaje tipice pentru o categorie sociala, tehnica ~ detaliului semnificativ, veridicitatea, stilul sobru, impersonal. 2. llustrarea temei romanului studiat prin doua episoade/citate/ secvente comentate
Tema romanului este problematica piimiintul ui, analizata in conditiile socioeconomice ale satului ardelenesc de la inceputul secolului al XX-lea. Romanul prezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamant ~i consecintele l.em.a actelor sale. Tema centrala, posesiunea pamantului, este dublata de tema iu-
·--:::s:s Ql
"'
birii ~ide tema destin ului. Caracterul monografic al romanului consta in surprinderea diverselor aspecte ale lumii rurale: obiceiuri ~i traditii (na~terea, nunta, inmormantarea, c.aJuu:i.eM.£ hora, jocul popular, portul), relatii socio-economice (stratificarea sociala), re- ~ latii de familie, institutiile (biserica, ~coala), autoritatile.
Ql
::s
t:
~
a: 161
I
~i compozi~ie
3. Prezentarea a patru elemente de struct un1 de ale textului narativ1 semnificative pentru t ema ~i viziunea despre lume (de exemplu: actiune, conflict, relatii tem porale ~i spatiale,
rt(1ll.a.i.oA
incipit, final, tehnici narative, perspectiva narativa, registre stil istice, limbajul personajelor etc.) Perspectiva narativa este obiectiva, iar naratorul deta~at, omniscient ~i
~' omniprezent relateaza intamplarile la persoana a III-a. ~ Conceptia autorului despre roman, inteles ca un corp geometric perfect, , corp sferoid", se reflecta artistic in structura circulara a romanului. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra in ~i ilJuu}.v.Jui iese din satul Pripas, loc al actiunii romanului. Personificat, drumul are sem~ nificatia simbolica a destinului. Descrierea initiala a drumului, supusa conventiei realiste a veridicitatii (prin detalii toponimice) il introduce pe cititor in viata satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. Descrierea caselor lui aimebUa Herdelea ~i Glaneta~u ilustreaza conditia lor sociala. Crucea stramba de lamarin.cipitr . ginea satului, cu un Hristos de tinichea ruginita, anticipeaza destinul tragic al Gina£ protagonistului. ,Din ~oseaua ce vine de la Carlibaba, intoviir~ind Some~ul [... ] se
desprinde un drum alb mai sus de Armadia, [... ] ca sii dea buzna 'in Pripasul pi tit intr-a scrantiturii de co line". Titlul este dat de numele personajului principal, care devine exponent al taranimii prin dragostea lui pentru pamant, individualizat insa prin modul in ti.tlui care il obtine. Singulara in satul Pripas nu este casatoria ,siiriintocului" cu o fata cu zestre, pentru ca Vasile Baciu ~i Ion Pop al Glaneta~ului dobandisera averea in acela~i fel, ci comportamentul sau: o face pe Ana de ru~inea satului inainte de nunta, iar apoi vrea sa se intoarca la Florica, devenita nevasta lui George. Titlurile celor doua parti ale romanului evidentiaza simetria compozitiei ~i, ~ totodata, denumesc cele doua patimi ale personajului principal: ,Glasul pii, mantului" ~i ,Glasul iubirii". Titlurile celor 13 capitole (numar simbolic, nefast) sunt semnificative, discursul narativ avand un )nceput" ~i un ,Sfar~it''. in !l.imdJ>.i.e. prima parte apar capitolele: )nceputul", "Zvarcolirea" ,,Iubirea" "Noaptea" "Ru~inea", "Nunta", iar in cea de-a doua, "Vasile", "Copilul" "Siirutarea" "~trean gul'', ,Blestemul" "George", "Sfar~itul". Prin tehnica planurilor paralele este prezentata viata taranimii ~i a intelectut.elz.ni.= alitatii sate~ti, iar prin tehnica contrapunctului, o anurnita tema, moment esen~ tial sau conflict sunt infati~ate in cele doua planuri (nunta taraneasca a Anei cu ~ Ion corespunde, in planul intelectualitatii, nuntii Laurei cu George Pintea, in c.o.rt1Aa1:uuu:iu£ capitolul ,Nunta"; conflictul dintre Ion ~i Vasile corespunde conflictului dintre intelectualii satului). Planul taranimii are in centru destinullui Ion, iar planul intelectualitatii satului, pe cei doi , stalpi" ai comunitatii: invatatorul Herdelea ~i preotul ~ Belciug. Cele doua planuri narative se intalnesc, inca de la inceputul roma, nului, in scena horei, numita de N. Manolescu ,a horii a soartei".
I
1
1
162
1
1
1
i'i l!l
1
Aqiunea romanului incepe intr-o zi de duminica, in care locuitorii satului Pripas se afla la hora, in curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea (expozitiunea). Descrierea jocului traditional, some~ana, este o pagina etnografica memorabila, prin infati$area portului popular, a dansului tinerilor ~i a cantecului lautarilor. A~ezarea privitorilor reflecta relatiile sociale. Separarea celor doua grupuri ale barbatilor respecta stratificarea econornica. Frunta~ii satului, primarul ~itaranii bogati, discuta separat de taranii rnijloca~i, a~ezati pe prispa. In satul tradi\ional, lipsa pamantului este echivalenta cu lipsa demnitatii, fapt redat de atitudinea ,siiriintocului" Alexandru Glaneta~u: ,Fe de liituri, ca un caine la u~a buciltiiriei, trage cu urechea ~i Alexandru Glaneta~u, dornic sii se amestece 'in vorbii, sfiindu-se totu~i sa se vfire 'intre bogiita~ i " . Fetele ramase nepoftite privesc hora, iar femeile casatorite vorbesc despre gospodarie. Este prezenta ~i Savista, oloaga satului, piaza rea. Intelectualii satului, preotul Belciug ~i familia invatatorului Herdelea, vin sa priveasca ,petrecerea poporului", far a a se amesteca in joe. Rolul horei in viata comunitatii sate~ti este acela de a-i asigura coeziunea ~i de a facilita intemeierea noilor familii. De aceea in joe sunt numai flacai ~i fete. Hotararea lui Ion de a o lua pe Ana cea bogata la joe, de~i o place pe Florica cea saraca, marcheaza inceputul conflictului. Venirea lui Vasile Baciu (tatal Anei) de la carciuma la hora ~i confruntarea verbala cu Ion, pe care il nume~te ,hot" ~i ,tfilhar", pentru ca ,siiriintocul" vrea sa-i ia fata promisa altui taran bogat, George Bulbuc, constituie intriga romanului. Ion se va razbuna ulterior, lasand-o pe Ana insarcinata inainte de casatorie, pentru a-1 determina pe tatal acesteia sa accepte nunta. Bataia de la carciuma, in aparenta pentru plata lautarilor, in fapt pentru dreptul de a o lua de sotie pe Ana, se incheie cu victoria lui Ion asupra lui George. Incidentul provoaca dorinta de razbunare a lui George, scena fiind construita in simetrie cu aceea de la sfar~itul romanului, cand George il ucide pe Ion, lovindu-1 cu sapa. Desfa~urarea aqiunii prezinta dezumanizarea protagonistului in goana lui dupa avere. Dorind sa obtina repede mult pamant, Ion o seduce pe Ana ~i il forteaza pe Vasile Baciu sa accepte casatoria. La nunta, Ion nu cere acte pentru pamantul ce urmeaza sa-i revina ca zestre, apoi se simte in~elat ~i incepe s-o bata pe Ana, femeia fiind alungata, pe rand, din casa sotulu i ~i din cea a tatalui. Preotul Belciug mediaza conflictul dintre cei doi tarani, in care ,biata Ana nu este decfit a victimii tragicii" (G. Calinescu). Sinuciderea Anei nu-i treze~te lui Ion regrete sau con~tiinta vinovatiei, pentru cain Ana, iar a poi in Petri~or, fiullor, nu vede decat garantia proprietatii asupra pamanturilor. Nici moartea copilului nu-l o pre~te sa o caute pe Florica, maritata intre timp cu George. Astfel ca deznodamantul este previzibil, iar George, care-llove~te cu sapa pe Ion, nu este decat un instrumental destinului. George este arestat, Florica ramane singura, iar averea lui Ion revine bisericii. In celalalt plan, rivalitatea dintre preot ~i invatator, pentru autoritate in sat, este defavorabila celui din urma. El are familie- sotie, un baiat (poetul visator Titu) ~i doua fete de maritat, dar fara zestre, Laura ~i Ghighi. In plus, 163
t.itrvf:L 1i. ~/ ~
..
~
intJUc;a
~ 'lea
acfiu.n.ii.
~ rniuttu1 p£cuw£ i.n..ter ~
aiif.e41i
r
casa lui este construita pe pamantul bisericii, cu invoirea preotului. Cum relatiile dintre ei se degradeaza, pornind de la atitudinea lor fata de faptele lui Ion, invatatorul se simte amenintat cu izgonirea din casa. Marturisirea lui Ion, potrivit careia invatatorul i-a scris jalba, determina conflictul celui din urma cu autoritatile austro-ungare ~i genereaza problemele sale de con~ti inta nationala. Accepta inutil compromisul, votandu-1 pe candidatul maghiar la alegeri. Preotul Belciug este un caracter tare. Ramas vaduv de tanar, se dedica total comunitatn. Visul sau de a construi o biserica noua in sat este urmarit cu tenacitate, iar romanul se incheie cu sarbatoarea prilejuita de sfintirea bisericii. ~ Conflictul central din roman este lupta pentru pamant din satul traditional, ce.n.btal unde averea conditioneaza respectul comunitatii. Drama lui Ion este drama taranului sarac. Mandru ~i orgolios, con~tient de calitatile sale, nu -~i accep~ ta conditia ~i este pus in situatia de a alege intre iubirea pentru Florica ~i ~i averea Anei. Conflictul exterior, social, intre Ion al Glanetasului si Vasile Ba~ ciu, este dublat de conflictul interior, intre ,glasul piimiintul~i" ~i ;,glasul iubiin..teJti.o_),_ rii". Cele doua chemari launtrice nu il pun intr-o situatie-limita, pentru ca se manifesta succesiv, nu simultan. Conflictele secundare au loc intre Ion ~i Simi~ on Lungu, pentru o brazda de pamant, sau intre Ion ~i George Bulbuc, pentru INuJi.-c Ana. Conflictul tragic dintre om ~i pamantul-stihie este provocat de iubirea clinVLe. o.m patima~a a personajului pentru pamant (scena in care Ion saruta pamantul este 11 piimi=t sugestiva) ~ide iluzia ca-l poate stapani, dar se incheie ca orice destin uman, ' prin intoarcerea in aceasta matrice universala. Personajele realiste sunt tipice pentru o categorie sociala, sunt ni~te ,exponenti ai clasei ~i generatiei" (G. Calinescu), fiind conditionate de mediul in care traiesc. Ion este personajul principal ~i eponim, realizat prin tehnica basorelieful:.eiz.n.W:L lui ~i a contrapunctului. Ion este personaj monumental, complex, cu insu~iri ~ contradictorii: viclenie ~i naivitate, ginga~ie ~i brutalitate, insistenta ~i cinism. La inceputul romanului, i se face un portret favorabil, care motiveaza actiunile sale prin nevoia de a-~i depa~i conditia. Insa in goana sa patima~a dupa avere, el se dezumanizeaza treptat, iar moartea sa este expresia intentiei moralizatoare a scriitorului. Mai multe tipologii realiste se regasesc in constructia protagonistului: tipul ~ taranului sarac, tipul arivistului fara scrupule, care folose~te femeia ca rnijloc de ~ parvenire, dar ~i ambitiosul dezumanizat de lacornie. ,In centrul romanului se aflii patima lui Ion, ca fonnii a instinctului de posesiune" (N. Manolescu). Cele doua femei, conturate antitetic, Ana ~i Florica, !eprezinta cele doua patirni ale personajului principal: pamantul ~i iubirea. In incercarea lui de a le obtine, se confrunta, in plan individual-concret, cu Vasile Baciu ~i cu George Bulbuc, iar in plan general-sirnbolic, cu pamantul-stihie, respectiv, cu toata comunitatea, ca instanta morala. De aceea conflictul social este dublat de conflictul tragic. Mijloacele de caracterizare indirecta dezvaluie trasaturile personajelor, consemnandu-le faptele, gesturile, limbajul, prezentand relatiile dintre ele. 164
Naratorul omniscient ~i omniprezent realizeaza ~i caracterizarea lor directa, prin portret sau biografie. Stilul narativ este neutru, iinpersonal, ,stilul cenu~iu" fiind specific prozei M.i£ue realiste obiective; autorul respecta autenticitatea limbajului regional. IUV>.atiu. 4. Exprimarea unei opinii despre mod ul in ca re se refl ecta o idee sau t ema in roman
Relatia dintre taran ~i pamant este infati~ata in trei ipostaze simbolice: pentru copil, pamantul-mama (,Iubirea piimiintului l-a stiipiinit de mic copil [... ]. De pe atunci piimiintul i-a fast mai drag ca o mama"), pentru barbat, pamantul-ibovnica (,}I cuprinse o poftii siilbatecii sii zmbriifi~eze huma, s-o criimpofeascii in siirutiiri" ), iar pentru omul cu destin tragic, ucis cu o sap a, pamantul-stihie, care spulbera dorintele ~i iluziile efemere prin moarte. Scena in care Ion saruta p amantul este sugestiva pentru patima lui ~i anticipativa pentru destinul personajului. Concluzie
Apreciat la aparitie de criticul E. Lovinescu drept ,cea mai puternicii creatie obiectivii a literaturii romiine", romanul ,,on" este o capodopera a literaturii romane realiste interbelice.
165
I
Romanul interbelic realist de tip obiectiv: ,/on" de Liviu Rebreanu II. Particularitati de constructie a personajului principal Context
• ,,on", primul roman publicat de Liviu Rebreanu (ill 1920), este un roman realist de tip obiectiv, cu tematica rurala, o capodopera a literaturii romane interbelice. • Tema centrala, problematica pamantului, se linplete(>te cu tema iubirii (>i cu tema des-
tinului. 1. Elemente de structura ~ide compozitie ale textului • Actiunea se desfa(>oara pe mai multe planuri, cu personaje numeroase. • Perspectiva narativa este obiectiva, iar naratorul, omniscient. • Titlul este dat de numele personajului principal, care, prin dragostea pentru pamant, devine exponent al taranimii. • Compozitia: Titlurile celor doua parti ale romanului denumesc cele doua patimi ale
•
• • •
• Este viclean cu Ana, folosindu-se de ea, dar se dovede9te naiv la nunta, fiindca nu cere acte pentru pam ant. Ana este batuta (>i alungata far a mila. La interventia preotului, Vasile li dii toate piimanturile lui Ion. Brutalitatea fatii de Ana este lnlocuita de indiferentii. Sinuciderea ei nu-l tulburii, (>i nici moartea copilului. Dezumanizarea personajului se manifestii 1n atitudinea fatii de Ana. Socrului li ia tot pamantul, dintr-o liicomie nemiisuratii. Apoi o vrea pe Flo rica. Ion cade victimii lacomiei $i orgoliului sau. • Este caracterizat direct (de ciitre narator, de alte personaje 9i prin autocaracterizare) :;;i indirect (prin fapte, limbaj, atitudini, comportament, relap.i cu alte personaje, gesturi, vestimentap.e). 4.0pinie Relatia fundamentala din roman se stabile"te intre protagonist (>i un personaj simbolic mai puternic decat el, pamantul: conflictul tragic dintre om "i piimantul-stihie. Concluzie
Ion este un personaj monumental, ipostazii a omului care pune dragostea pentru piimant rnainte de orice "i care are un destin tragic.
personajului principal: ,Glasul piimtmtului" (>i ,Glasul iubirii". Romanul este alcatuit din 13 capitole cu titluri sugestive, avand un )nceput" (>i un ,SJfir~it". Tehnica narativa: Prin tehnica planurilor paralele este prezentata viata taranimii (>i a intelectualitatii sate(>ti, iar prin tehnica contrapunctului, nunta. Planul taranimii are 1n centru destinullui Ion, evolup.a conflictelor sale cu Vasile (>i cu George. Simetria incipitului cu finalul e data de o descriere, la inceputul "i la sfar"itul carp.i, a drumului care intra 1n "i iese din satul Pripas, simbolizand destinul. Actiunea romanului rncepe rntr-o zi de duminici'i, 1n care locuitorii satului Pripas se afla la hora, 1n curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea (expozitiunea). Ion hotarii(>te sao ia pe Ana cea bogata la joe; apare Vasile Baciu "i urmeaza confruntarea verbala (intriga). La sfar"itul romanului, George il ucide pe Ion cu sapa (deznodamantul).
2. Statutul social, psihologic, moral etc. al personajului
-·:::s :::s
Q.l
1.1\ Q.l
:::s s::: ~
In~~
a:
• Abordarea personajelor ca tipologii este specifica realismului. Tipica pentru acest curent literar este 9i prezentarea relatiei lor cu mediul social. Conflictul central este reprezentat de lupta pentru piimant dintre Ion 9i Vasile Baciu; conflictul interior a pare rntre , glasul piimantului" (>i ,glasztl iubirii", simbolizate de Ana (>ide Florica. • Ion este personajul eponim "i principal al romanului. Tipologii realiste 1n construcp.a protagonistului: din punct de vedere social, el este tipul taranului sa rae; moral, el este tipul arivistului far a scm pule; psihologic, el este ambitiosul dezumanizat de lacomie. 3. Trasaturile personajului
• Ion este un personaj complex, cu 1nsu"iri contradictorii: vjcJenie "i naivitate, ginga"ie (>i brutalitate; in plus, este perseverent "i cinic. La rnceputul romanului i se face un portret favorabil, dar lacomia 11 dezumanizeaza. • Ceea ce 11 define(>te este dragostea pentru pamant $i pentru munca. lacomia de pamant este cauza aqiunilor sale: ,trebuie sa aibii piimfint mult, trebuie!". Tanarul sarac 9i ambip.os gase$fe calea de a se linbogap. prin casatoria cu o fata bogata, Ana, pe care o seduce. Lacornia se manifesta prima data cand intra cu plugul pe locul lui Simion Lungu.
·:::s
:; Q.l
"' Q.l
:::s s:::
£
~
\
II. Eseu des pre particularita1ile de construc1ie a personajului principal dintr-un roman interbelic
Context
te.me.
, Ion", primul roman publicat de Liviu Rebreanu (in 1920), este un roman realist de tip obiectiv, cu tematica rurala, o capodopera a literaturii romane interbelice. Romanul prezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamant ~icon secintele actelor sale, analizate in contextul socio-economic al satului romanesc din Ardeal, de la inceputul secolului al XX-lea. Problematica pamantului se implete~te cu tema iubirii ~ i cu tema destinului. Criticul N. Manolescu afirma ca ,/in centrul romanului se ajlii patima lui Ion, ca forma a instinctului de posesiune. Ion este victima miireafii aJata litiifii biologice". 1.11ustrarea a patru elemente de structura ~i de compozitie ale t extului, semnificative pentru constructia personajului ales (de
exemplu: actiune, contlict, relatii temporale ~i spatiale, registre stilistice, limbajul personajelor, perspectivi-1 narativa, particula ri ta~i ale compozitiei etc.)
~
~ c.n. 'Wman.
. ~
tii.f.u
di.m.eJ.IUa ~
~
Actiunea romanului se desfa~oara pe mai multe p lanuri narative, avand personaje numeroase. Specia literara privilegiaza personajul, a carui evolutie constituie obiectul romanului. De aceea el este construit dintr-un ansa~blu de trasaturi redate prin mijloace de caracterizare directe (portret, stare civila, statut sA ocial) ~i indirecte (fapte, gesturi, atitudini, limbaj, raporturi cu alte personaje) . In funqie de rolullor in actiune, personajele sunt puternic individualizate $i construite cu minutiozitate sau portretizate succint. Perspectiva narativa este obiectiva, iar naratorul omniscient i$i lasa personajele sa-~i dezvaluie trasaturile in momente de incordare, consemnandu-le atitudinile. Titlul este dat de numele personajului principal, care, prin dragostea lui pentru pamant, devine exponent al taranimii, individualizandu-se insa prin modul in care il obtine. Singulara in satul Pripas nu este casatoria ,siiriintocului" cu o fata cu zestre, pentru ca Vasile Baciu ~i Ion Pop al Glaneta~ului dobandisera averea in acela~i fel, ci comportamentul sau: o face pe Ana de ru~ine in sat, iar apoi o vrea pe nevasta lui George. Titlurile celor doua parti ale romanului evidentiaza simetria compozitiei ~i, totodata, denumesc cele doua patimi ale personajului principal: ,Glasul piimiintului" ~i ,Glasul iubirii". Conflictul interior, generat de cele doua chemari launtrice, nu il arunca intr-o situatie-limita, pentru ca forta lor se manifesta succesiv, nu simultan. Acest conflict se reflecta, pe plan exterior, in confruntarile cu Vasile Baciu ~i cu George Bulbuc. Romanul este alcatuit din 13 capitole cu titluri sugestive, discursul narativ avand un J nceput " ~i un ,Sfiir~it ", la fel ca destinul protagonistului.
168
Prin tehnica planurilor paralele este prezentata viata taranimii $i a intelectualitatii sate~ti, iar prin tehnica contrapunctului, o anumita tema, moment esential sau conflict sunt infati~ate in cele doua planuri (nunta taraneasca a Anei cu Ion corespunde, in planul intelectualitatii, nuntii Laurei cu George Pintea, in capitolul ,Nunta"; conflictul dintre Ion ~i Vasile corespunde conflictului intelectualilor satului). Planul taranimii are in centru destinullui Ion, evolutia conflictelor sale cu Vasile pentru pamant $i cu George pentru iubire, iar planul intelectualitatii satului, destinele ;;i conflictul celor doi ,stalpi" ai comunitatii: invatatorul Herdelea ~i preotul Belciug. Cele doua planuri narative se intalnesc inca de la inceputul romanului, in scena horei, numita de N. Manolescu , o horii a soartei". Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra in ;;i iese din satul Pripas, loc al aqiunii romanului. Drumul semnifica, in mod simbolic, destinul. Descrierea initiala a drumului, supusa conventiei realiste a veridicitatii (cu detalii toponimice), introduce cititorul in viata satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. Descrierea caselor lui Herdelea ;;i Glaneta$u ilustreaza conditia lor sociala. Crucea stramba de la marginea satului, cu un Hristos de tinichea ruginita, anticipeaza destinul tragic al protagonistului. Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica, in care locuitorii satului Pripas se afla la hora, in curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea (expozitiunea). Hotararea lui Ion de a o lua pe Ana cea bogata la joe, de$i o place pe Florica cea saraca, marcheaza inceputul conflictului. Venirea de la carciuma a lui Vasile Baciu, tatal Anei $i confruntarea verb ala cu Ion, pe care 11 nume$te ,hot" $i ,tiilhar", pentru ca. ,siiriintocul" umbla sa-i ia fata promisa altui taran bogat, George Bulbuc, constituie intriga romanului. Ru~inea pe care Vasile i-o face la hora, in fata satului, va starni dorinta de razbunare a flacaului, care, la randul sau, il va face pe Baciu de IU$ine, seducand-o pe Ana pentru a-1 determina sa accepte nunta. Ca$tigata de Ion, biitaia flacailor de la carciuma are ca pretext plata lautarilor, insa, in fapt, ea e o lupta pentru dreptul de a o lua de sotie pe Ana. Scena alimenteaza dorinta de razbunare a lui George ~i este construita simetric cu aceea de la sfar$itul romanului, cand George 11 ucide pe Ion, lovindu-1 cu sapa (deznodamantul).
l.eAn.i.ca ~~
~u
~·
l»..fui
di.m.eJ.IUa u-v. ~Cl.
&i.naM-
~
Uu:.ep.uiul CMJ#fi.ciJ.d.J.li
intJUc;a.
dqtw.d.iirn.futtul
2. Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare Ia conflictul/conflictele din textul narativ studiat
Caracterizarea personajelor se realizeaza realist, veridic, prin utilizarea limbajului regional ardelenesc $i a diferitelor registre lexicale, in functie de conditia lor sociala. Abordarea personajelor ca tipologii este specifica realismului, ca $i importanta acordata relatiei lor cu mediul social. Stratificarea sociala pune in lumina conflictele dintre taranii saraci $i cei instariti. Conflictul central, lupta pentru pamant in satul traditional, lntre ,sarantocul" Ion al Glaneta$ului $i 169
~
~
,bocotanul" Vasile Baciu, este dublat de conflictul interior, mtre glasul piimiintului ~i glasul iubirii, sirnbolizate de cele doua femei dorite de Ion: Ana ~i Florica. Personajul principal este irnplicat ~i in conflicte secundare, cu Simian Lungu, pentru o brazda de pamant, sau cu George Bulbuc, pentru femeia iubita. Ion al Glaneta~ului este un erou puternic individualizat, dar totodata tipic 9 . ~ pentru categoria taranilor saraci, dupa cum observa G. Calinescu:, Tofi fliicii-
~
te.Puti.= ~
ii a ~ ~
~
~
ii din sat sunt varietiifi de Ion." Ion este personajul principal, eponirn ~i ,rotund". Realizat prin tehnica basoreliefului, domina celelalte personaje implicate in conflict (Ana, Vasile, Florica, George), care-i pun in lumina trasaturile. Tipologia personajului se reliefeaza ~i printr-o tehnica a contrapunctului: imaginea lui Ion eel sarac, dar frumos ~i puternic, este pusa in paralel cu imaginea lui George Bulbuc, flacaul bogat, dar matiilialos; Ion o iube~te pe Florica, dar o ia pe Ana de nevasta, in timp ce George o vrea pe Ana, dar o ia pe Florica. Mai multe tipologii realiste se regasesc in constructia protagonistului. Din punctul de vedere al statutului social, el este tipul taranului sarac, a carui patima pentru pamant izvora~te din convingerea ca averea J:i asigura demnitatea ~i J:i asigura respectul comunitatii. Din punct de vedere moral, Ion este tipul arivistului fara scrupule, care folose~te femeia ca mijloc de parvenire. Psihologic, este ambitiosul dezumanizat de lacomie. 3. Relevarea unei trasaturi a personajului ales, ilustrate prin doua episoade/citate/secvente comentat e Ion este un personaj complex, cu insu~iri contradiCtorii: viclenie ~i naivitate, brutalitate; in plus, el este perseverent ~i cinic. La mceputul romanului i se face un porp-et favorabil, actiunile sale fiind motivate de nevoia de a-~i depa~i conditia. Insa in goana patima~a dupa avere, else dezumanizeaza treptat, iar moartea lui este expresia intentiei moralizatoare a scriitorului. Principala sa trasatura, dragostea pentru pamant ~i pentru munca, este motivata prin apartenenta la tipologia sociala a taranului sarac. Desi sarac, este ,iute si harnic, ca mii-sa", iubeste munca: ,Munca ii era dragii, ori~iit ar fi fast de aspra, ca o riivnii ispititoare" ~i pamantul: ,piimiintulii era drag ca ochii din cap". Este Infratit cu pamantul prin munca: ,sudoarea [... ] ciiziind se friimiinta in humii, infriifind, parcii mai puternic, omul cu lutul". De aceea, !ipsa pamantului J:i pare o umilinta, iar dorinta patirna~a de a-1 avea este oarecum motivata:, Toatii istetimea lui nu pliite~te o ceapii degeratii, dacii n-are ~i el pamiint mult, mult..." (caracterizare directa de catre narator ). Lacomia de pamant, cauza psihologica a aqiunilor sale, este sintetizata in vorbele copilului de odinioara, incluse in biografia realizata de naratorul omniscient, obiectiv: ,Iubirea piimiintului l-a stapiinit de mic copil. Ve~nic a pizginga~ie ~i
~
~:
~ ~ fJiimfln1
.
.
de.~
fJiimflnl muit pe cei bogati ~i ve~nic s-a inarmat intr-a hotiiriire piitima~ii: «trebuie sii aibii piimant mult, trebuie! » De pe atunci i-a fast mai drag ca o mama". ,Iubirea piimiintului" ~i ,hotiiriirea piitima~ii" cresc in sufletul tanarului sa-
Monologul interior evidentiaza framantarile suflete~ti care apar cand trebuie sa aleaga mtre iubire ~i pamant: ,Mii mole$esc ca o babii niiroadii. Parcii n-a~ mai fi in stare sii mii scutur de calicie ... Las ' cii-i bunii Anufa! A~ fi o niitiifleafii sii dau cu piciorul norocului pentru ni~te vorbe .. ." (autocaracterizare). Lacomia se manifesta pentru prima data atunci cand intra cu plugul pe locullui Simion Lungu, pentru ca acesta fusese mainte al Glaneta~ilor: ,Inima ii tremura de bucurie cii ~i-a miirit averea" . Momentul marcheaza mceputul dezumanizarii lui Ion. Sustinut de preot, vecinul il cheama la judecata. Ion este viclean cu Ana. De~i nu o iube~te, o joaca la hora, o seduce, apoi se mstraineaza, iar casatoria nu reprezinta decat mijlocul de a obtine ave rea de la Baciu. Este msa ~i naiv, deoarece nunta nu J:i aduce ~i pamantul, fara o foaie de zestre. Este randullui Vasile Baciu sa se arate viclean. Dupa nunta, mcepe co~marul Anei, batuta ~i alungata fara mila de cei doi barbati. Dupa un timp, la interventia preotului Belciug, Vasile trece tot pamantul pe numele ginerelui. Toata mcordarea lui ~i ambitia de a obtine pamantul se domolesc. Brutalitatea fata de Ana este inlocuita de indiferenta. Sinuciderea ei nu-l tulbura, si nici mo~rtea copilului. Viata lor nu reprez~nta decat o garantie a proprietii.tii asupra pamanturilor lui Vasile Baciu. Dezumanizarea personajului se manifesta in atitudinea fata de Ana pe parcursulmtregului roman, dar ~i In mver~unarea J:mpotriva socrului, caruia J:i ia tot pamantul, dintr-o lacomie nemasurata. Dupa ce intra in posesia pamanturilor ravnite, Ion se sirnte in sfar~it a~e zat in ierarhia cuvenita ~i prirnele schirnbari vizibile sunt mersullui, mai leganat ~i mai ferro, ~i vorba mai apasata. Scena in care Ion, ametit de fericire, mgenuncheaza ~i-~i saruta pamantul ca pe o ibovnica, ilustreaza apoteoza iubirii sale patima~e: ,Acuma, stiipiin al tuturor pamanturilor, ravnea sii le vazii, sii le miingiiie ca pe ni~te ibovnice credincioase ... [... ] Apoi incet, cucernic, fiirii sii-~i dea seama, se liisii in genunchi, i~i cobori fruntea ~i-~i lipi buzele cu voluptate de piimantul ud" (caracterizare prin gesturi). Instinchll de posesie asupra pamantului fiind satisfacut, lacornia lui se m dreapta catre satisfacerea altei nevoi launtrice: patima pentru Florica. A~a cum ravnise la averea altuia, acum ravne~te la nevasta lui George. Are revelatia adevaratei fericiri: iubirea, pe care o vrea cu orice pret. ,Sa ~tiu bine cii fac moarte de om ~i tot a mea ai sii fii", ii spune el Floricai. Avertizat de Savista, George il ucide cu lovituri de sapa pe Ion, venit noaptea in curtea lui, la Florica. Dominat de instincte, in afara oricarei morale, mcalcand succesiv legile nescrise ale satului, aflat sub semnul fatalitatii, Ion este o victima a lacorniei ~i a orgoliului sau. Este caracterizat direct (de catre narator: ,Iubirea piimantului l-a stiipanit de mic copil", de alte personaje: Vasile Baciu 11 face ,hof" ~i , t[i/har" ~i prin intermediul autocaracterizarii) ~i indirect (prin fapte, limbaj, atitudini, comportament, relatii cu alte personaje, gesturi, vestimentatie).
rae ~i ambitios, care gase~te calea de a se J:mbogati prin casatoria cu o fata bogata. Cum Vasile Baciu nu i-ar fi dat fata de bunavoie, Ion decide sa o seduca pe Ana. , Liicomia lui de zestre e centrullumii", explica G. Calinescu. 170
. 171
~ 4-i-
naWda.te.
Wtm.aUi
de.
~
dq,unuuU'JGM
~_
.. ~ .
~
~
~ ~ 4-i-
~
4. Sustinerea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau tema romanului In constructia personajului
In opinia mea, relatia fundamentala din roman se stabile~te intre protagonist ~i un personaj simbolic mai puternic decat el: pamantul. Conflictul tragic dintre om ~i pamantul-stihie este provocat de iubirea patima~a a personajului pentru pamant (scena in care Ion saruta pamantul este sugestiva), de iluzia ca-l poate staparu, dar se incheie omene~te, prin intoarcerea in aceasta matrice universala. Iube~te pamantul mai presus de orice. Renunta mai intai la ~coala ~i apoi la Florica, femeia iubita. Relatia dintre taran ~i pamant este infati~ata in trei ipostaze simbolice: pentru copil, pamantul-mama (,,Iubirea pamfintului 1-a stapfinit de mic copil [... ]. De pe atunci pamfintul i-a fost mai drag ca o mama"), pentru barbat, pamantul-ibovnica (,}1 cuprinse o poftii siilbateca sii imbrati~eze huma, s-o crfimpoteasca in sarutari."), iar pentru omul cu destin tragic, ucis cu o sapa, pamantulstihie, care spulbera dorintele ~i iluziile efemere prin moarte. Concluzie Ion este un personaj memorabil ~i monumental, ipostaza a omului tel uric, dar supus destinului tragic de a fi strivit de forte mai presus de vointa lui putemica: pamantul-stihie ~i legile nescrise ale satului traditional. Criticul N . Manolescu afirma ca ,in centrul romanului se ajla patima lui Ion, ca formii a instinctului de posesiune".
Romanul interbelic realist de tip obiectiv: ,Jon" de Liviu Rebreanu Ill. Relatia dintre doua personaje Context
• ,Ion", primul roman publicat de Liviu Rebreanu (in 1920), este un roman realist de tip obiectiv, cu tematica rurala, o capodopera a literaturii romane interbelice. • Te ma: Problematica pam antului se implete:;;te cu tema iubirii ~i cu tema destinului. 1. Elemente de structura
~ide compozi~ie
• Pe rspectiva narativa este obiectiva, iar naratorul, omniscient. • Titlul este numele personajului principal, care devine exponent al taranimii prin dragostea pentru pamant. • Compozitia: Titlurile celor doua parti ale romanului denumesc cele doua patimi: ,Glasul pamfintului" ~i ,Glasul iubirii". Romanul este alcatuit din 13 capitole cu titluri sugestive, avand un )nceput" ~i un ,SJfin;it". • Te hnica narativa: Prin tehnica planurilor paralele este prezentata viata }aranimii ~i a intelectualitatii sate;;ti, iar prin tehnica contrapunctului, nunta. • Planul taranimii are in centru destinullui Ion, evolu}ia conflictelor sale cu Vasile ~i cu George. • Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra in ~i iese din satul Pripas, simbolizand destinul. • Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica, in care locuitorii satului Pripas se afla la hora, in curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea (expozitiunea). Ion se hotara;;te sa o ia pe Ana cea bogata la joe; apare Vasile Baciu ~i urmeaza confruntarea verbala (intriga). La sfar~itul romanului, George il ucide pe Ion, cu sapa (deznodamantul). 2. Statutul personajelor • Abordarea personajelor ca tipologii este specifica realismului, ca ;;i rela}ia lor cu mediul social. Conflictul central este reprezentat de lupta pentru pamant dintre Ion ~i Vasile Baciu; conflictul interior a pare intre ,glasul piimfintului" ~i ,glasul iubirii", simbolizate de Ana ~ide Florica. • Ion este personajul eponim ~i principal al romanului, realizat prin tehnica basoreliefului ;;i a contrapunctului. • Mai multe tipologii rea liste se regasesc in construc}ia protagonistului, din punct de vedere social, este tipul taranului sarac; moral, este tipul arivistului fara scrupule; psihologic, este ambi}iosul dezumanizat de lacomie. • Ana este fata cu zestre, dar fara noroc, naiva. E. Lovinescu afirma: ,biata Ana e o tragicii victimii". 3. Rela!ia dintre cele doua personaje Expone nt al taranimii prin dragostea pentru pamant, Ion se individualizeaza prin modul de a-1 obtine: o batjocore9te pe Ana ;;i o impinge la spanzuratoare. Patima pentru pamant a tanarului sarac ;;i ambitios 11 face sa renunte la femeia iubita ;;i sa aleaga 0 fata cu zestre. Ion o seduce pe Ana, iar Vasile Baciu este ,silit" astfel sa accepte casatoria. Dupa nunta, Ion nu ob\ine pamantul ~i incepe sao bata pe Ana. La interventia preotului,
172
·:::s ~
cu "'cu
:::s
c::
~
~
f
Vasile ii da toate pamanturile lui Ion, la notar. Brutalitatea lui Ion fa;a de Ana este lnlocuita de indiferenta. Ana se sinucide. Dezumanizarea personajului se manifesta in atitudinea fatii de Ana, pe parcursul intregului roman. 4.0pinie Personajele Ana ~i Ion au triisiituri antitetice: blandete - brutalitate, devotarnent - egoism, iubire - interes, caracter slab - caracter tare. Ion se folose~te de Ana pentru a-9i a tinge scopul. Fata de ea simte mai intai mila, apoi dezgust ~i indiferenta. Ana i9i intelege conditia de victimii a luptei celor doi biirba;i. Dupa ce trece de !a dragoste la vinovare, Ia ru9ine ~i la dezgust, Ana se sinucide. Concluzie
Parvenitul Ion repetii rnodelul socrului siiu, dar nu se multume;;te cu piirnantul. ,Ion este o brutii. A batjocorit ofatii, i-aluat averea, a fmpins -o Ia spanzuriitoare ~i a riimas In cele din urmii cu piimant" (G. Ciilinescu).
'
'
Ill. Eseu cu privire Ia rela1ia dintre doua personaje dintr-un roman interbelic, realist, obiectiv
Context
,Ion", primul roman publicat de Liviu Rebreanu (in 1920), este un roman realist de tip obiectiv, cu tematica rurala, o capodopera a literaturii romane interbelice. Romanul prezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamantul ~?i consecintele actelor sale, analizate in contextul socio-economic al satului roma- tem.a nesc din Ardeal, la inceputul secolului al XX-lea. Problematica pamantului se implete~?te cu tema iubirii ~?i cu tema destinului.
r
1. llustrarea a patru elemente de structura ~i de compozitie ale textului, semnificative pentru constructia personajului ales (de
Ji
exemplu: actiune, conflict, relatii temporale ~i spatiale, registre stilistice, limbajul personajelor, perspectiva narativa, particularitati ale compozitiei etc.)
I. t
~
iii
;
·,
!!! ~~
'
·~
::s cu ~ ::s c::
~
a..
Perspectiva narativa este obiectiva, iar naratorul omniscient lasa personajele sa- ~?i dezvaluie trasaturile in momente de incordare, consemnandu-le atitudinile. Titlul este dat de numele personajului principal, care devine exponent al tararumii prin dragostea pentru pamant. Titlurile celor doua parti ale romanului evidentiaza simetria compozitiei ~?i, totodata, denumesc cele doua patimi ale personajului principal: ,Glasul pamantului" ~?i ,Glasul iubirii". Conflictul interior, dintre cele doua chemari launtrice, nu il pune intr-o situatie-limita, pentru ca forta lor se manifesta succesiv, nu simultan; conflictul se reflecta, pe p lan exterior, in confruntarile cu Vasile Baciu ~?i cu George Bulbuc. Romanul este alcatuit din 13 capitole cu titluri sugestive, discursul narativ avand un )nceput" ~?i un ,Sfar~it", ca ~?i destinul protagonistului. Prin tehnica planurilor paralele este prezentata viata taranimii ~?i a intelectualitatii sate~?ti, iar prin tehnica contrapunctului, o anumita tema, moment esential sau conflict sunt infati~?ate in cele doua planuri (nunta taraneasca a Anei cu Ion corespunde, in planul intelectualitatii, nuntii Laurei cu George Pintea, in capitolul ,Nunta"; conflictul dintre Ion ~?i Vasile corespunde conflictului intelectualilor satului). Planul taranimii are in centru destinul lui Ion, evolutia conflictelor sale cu Vasile (pentru pamant) ~?i cu George (pentru iubire). Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra ~?i iese din satul Pripas, local actiunii romanului. Personificat, drumul are semnificatia simbolica a destinului. Descrierea initiala a drumului, supusa conventiei realiste a veridicitatii, prin folosirea unor detalii toponimice, introduce 175
J2eM1:u:.di.u.c ~
fiti.v..£
Wnel!U.a. . .
~
lduti.c.a .
~
~. ~
~
cititorul in viata satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea. Descrierea caselor lui Herdelea ~i Glaneta~u ilustreaza conditia lor sociala. Crucea stramba de la margine a satului, cu un Hristos de tinichea ruginita, anticipeaza simbolic destinul tragic al protagonistului. Acpunea romanului incepe intr-o zi de duminica, in care locuitori.i satului Pri~ passe afla la hora, in curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea (expozipunea). La hora de la inceputul romanului, numita de N. Manolescu "o horii a soartei", hotararea lui Ion de a o lua pe Ana cea bogata Ia joe marcheaza inceputul conflictului. Venirea lui Vasile Baciu, tatal Anei, de la carciuma la , ~ hora, ~i confruntarea verbala cu Ion, pe care il nume$te ,hot" ~i ,,tfilhar", pentru ca "siiriintocul" umbla sa-i ia fata promisa altui taran bogat, George Bulbuc, constituie intriga romanului. Ion se va razbuna, seducand-o pe Ana ~i silindu-1 astfel pe Vasile sa incuviinteze casatoria. Bataia flacailor de la carciuma are drept pretext plata lautarilor, insa, in realitate, ei se lupta pentru dreptul de a o lua de sotie pe Ana. Ion 11 invinge ~ pe George, intr-o scena construita simetric cu aceea de la sfar~itul romanului (din deznodamant), cand George 11 ucide pe Ion, lovindu-1 cu sapa. v
2. Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc al fiediruia dintre personajele alese ~ ~
~ ~
~
l:elmi.ca ~
~ tif:w1-o-g.i.i ~
Trasaturile personajelor sunt redate prin mijloace de caracterizare directe (portret, biografie, statut social) ~i indirecte (fapte, gesturi, atitudini, limbaj, raporturi cu alte personaje). Caracterizarea personajelor se realizeaza realist, veridic, scriitorul folosind limbajul regional ardelenesc nuantand utilizarea registrelor lexicale in funqie de conditia sociala a personajelor. Abordarea personajelor ca tipologii este specifica realismului, ca ~i importanta acordata relatiei lor cu mediul social. Stratificarea sociala pune in lumina conflictele dintre taranii saraci ~i cei instariti. Conflictul central, lupta pentru pamant in satul traditional, 1ntre "siiriintocul" Ion al Glaneta~ului ~i "bocotanul" Vasile Baciu, este dublat de conflictul interior, intre glasul piimiintului ~i glasul iubirii, simbolizate de cele doua femei dorite de el: Ana ~i Florica. Femeile sunt portretizate ill antiteza : Ana e bogata ~i urata, iar Florica e saraca. ~i frumoasa. Cresc amandoua orfane, una lipsita de caldura sufleteasca a mamei, cealalta, de protectia tatalui. Ion este personajul principal ~i eponim din roman. Realizat prin tehnica basoreliefului, domina celelalte personaje implicate in conflict (Ana, Vasile, Florica, George), care-i pun in lumina trasaturile. Tipologia personajului se reliefeaza ~i printr-o tehnica a contrapw1ctului: imaginea lui Ion eel sarac este realizata in contrast cu imaginea lui George Bulbuc, flacaul bogat; Ion o iube~te pe Florica, dar o ia pe Ana de nevasta, in timp ce George o vrea pe Ana, dar o ia pe Florica. Mai multe tipologii realiste se regasesc in constructia protagonistului. Din punctul de vedere al statutului social, el este tipul taranului sarac, a carui patima pentru pamant izvora~te din convingerea ca averea ii asigura demnitatea ~i respectul in comunitate. Din punct de vedere moral, Ion este tipul 176
arivistului fara scrupule, care folose~te femeia ca mijloc de parvenire. Psihologic, este ambitiosul dezumanizat de lacomie. Ana, fata cu zestre, dar fara noroc, naiva, ,o fire tiicutii ~i oropsitii", lipsita Ca1a = de iubirea parinteasca, este o victima fara aparare pentru arivistul Ion. Criti- ~' r:Uvt. cui E. Lovinescu afirma: "Prinsii la mijloc, 'in lupta pentru piimiint dintre Ion ~i C&ui tuYWc socrul siiu, Vasile Baciu, biata Ana eo tragicii victimii" . Pentru tatal ~i barbatul ei, ea nu atinge niciodata statutul de fiinta umana, ci le asigura doar garantia proprietatii asupra pamanturilor. 3. Evide n~ierea prin doua episoade/citate/secven~e comentate a modului in care evolueaza rela~ia dintre cele doua personaje
Exponent al taranimii prin dragostea pentru pamant, Ion se individuali- ~ zeaza prin modul de a-1obtine: o ba~ocore~te pe Ana $i o impinge la spanzu- a£ ¢iiJu"i.n.im.i. ratoare. <)i ~ Cum ,,liicomia lui de zestre e centrullumii" (G. Calinescu), patima pentru pa- fil:.ak mant a tanarului sarac ~i ambipos 11 face sa renunte la femeia iubita, Florica, ~i sa aleaga ca solupe casatoria cu o fata bogata. Monologul interior evidentiaza &ieom.i.e, framantarile suflete$ti, conflictul dintre cele doua glasuri- al pamantului $i al iubirii: "Mii mole~esc ca o babii niiroadii. Parcii n-a~ mai fi 'in stare sii mii scutur de calicie .. . Las' cii-i bunii Anufa!". Ion i~i urmare$te scopul cu viclenie ~i tenacitate, o joaca pe Ana la hora, o w.denie, cheama la poarta, o ignora cateva zile, o seduce si apoi se instraineaza. Sar- tena.c.it.ate. I cina Anei devine vizibila, fata indura ru$inea, iar Vasile Baciu este silit astfel r:Uvt.
177
4. Suslinerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema romanului studiat se reflecta in evolulia relatiei dintre cele doua personaje
I I
'l ~.
~ f
r~
\
~'t '.
~r
~
Consider ca Ana ~i Ion sunt personaje cu trasaturi antitetice: blfmdete - brutalitate, devotament - egoism, iubire - interes, caracter slab - caracter tare. Orbit de patima de a avea pamant, Ion nu vede in aceasta femeie decat un mijloc de a-~i atinge scopul, fapt reflectat de comportamentul sau fata de ea. La hora, este tandru (o ,strange la piept pe Ana cu mai muWi gingii~ie, dar ~i mai prelung" decat ceilalp flacai), apoi este batjocoritor, indiferent sau brutal, lovind-o cu ,cu sfinge rece". Fata de ea simte mai intai mila, apoi dezgust ~i indiferenta. Ana J:~i intelege conditia de victima a luptei celor doi barbati. Lipsita de iubirea parinteasca, crezuse ca Ion o iube~te . Dupa ce trece de la dragoste la vinovatie, la ru~ine ~i la dezgust, Ana gase~te in sinucidere singura solutie de ie~ire din suferinta. Credinta lui Dumitru Moarca~ ca moartea este blanda pentru cei nefericiti J:i da curajul de a lua o decizie pentru propria viata, iar vestea ad usa de Sa vista o hotara~te . La inmormantare, Ion ~i Vasile ingenuncheaza de o parte ~i de cealalta a co~ciugului ,ca doi vinovati". Moartea Anei anticipeaza destinullui Ion, principalul vinovat moral.
,in societatea tiiriineascii, Jemeia reprezintii douii brate de lucru, o zestre ~i o produciitoare de copii. Odata criza erotica trecutii, ea inceteazii de a mai insemna ceva pentru Jeminitate. Soarta Anei e mai rea, dar deosebitii cu mult de a oriciirei femei, nu" (G. Calinescu).
Romanul realist-balzacian: ,Enigma Otiliei" de G. Calinescu I. Tema ~i viziunea despre lume Context
Publicat ill 1938, romanul ,Enigma Otiliei" apare la sfar~itul perioadei interbelice este al doilea dintre cele patru romane scrise de G. Calinescu.
~i
1. incadrarea romanului intr-o tipologie, intr-un curent cultural!literar, intr-o orientare tematidi • Specie literara: ,Enigma Otiliei" este un roman deoarece are o acpune ampla, desfa~urata
pe mai multe· planuri, cu un conflict complex, la care participa numeroase personaje. • Tipologie I Curent literar: Este roman realist de tip balzacian, deoarece apar: tema farniliei, motivul mo~tenirii ~i al paternitapi, un narator obiectiv, tehnica detaliului semnificativ, personaje tipice pentru mediulm care triiiesc ~i pentru o anumita categorie sociala. Depa~e:;;te modelul realismului clasic prin elemente ce tin de modemitate. 2. Temele romanului
• Prin tema, romanul este balzacian ~i citadin: realizeaza o fresca a burgheziei bucure~ tene de Ia mceputul secolului al XX-lea, prezentand istoria mo~tenirii lui Costache Giurgiuveanu :;;i formarea/maturizarea tanarului Felix Sima, care, mainte de a-~i face o cariera, traie:;;te experienta iubirii ~i a relapilor de familie.
Concluzie
3. Elemente de structura
A~adar,
• Titlul inipal, ,Parinfii Otiliei", reflecta ideea balzaciana a paternitatii. Autorul
parvenitul Ion repeta modelul socrului sau, care a procedat in tinerete la fel ca el, cu deosebirea ca tatal Anei ~i-a iubit nevasta pentru ca 1-a seapat de saracie. La el, cele doua ,glasuri", parnfmtul ~i iubirea, s-au J:mpacat. In schimb, Ion nu se multume~te cu parnfmtul obtinut fara scrupule, folosindu-se de sentirnentele Anei. ,Ion este o brutii. A batjocorit oJatii, i-a luat averea, a impins-o la spfinzuratoare ~i a riimas in cele din urmii cu piimfint" (G. Calinescu).
i~j lhr
schimba titlul din motive editoriale :;;i accentueaza misterul protagonistei. perspectiva unui narator omniscient :;;i omniprezent. • Compozitie: Romanul, alcatuit din douazeci de capitole, este construit pe mai multe
•
~~ I·~.
t
I"••
d'
•
•
•
178
de compozitie
• Perspectiva narativa: Intamplarile din roman sunt relatate la persoana a III-a, din
ghl
iR
~i
planuri narative, care urmaresc destinul unor personaje: Otilia, Felix, membrii clanului Tulea, Stanica etc. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii ~i a casei lui mo:;; Costache, din perspectiva lui Felix, intrusul/strainul din familia Giurgiuveanu, in momente diferite ale existentei sale (ill adolescenta :;;i aproximativ zece ani mai tarziu, ,dupa razboi"), dar :;;i prin reluarea, In final, a replicii de la mceput a lui mo:;; Costache (,Aici nu sta nimeni"). Conflicte: Perspectiva mo:;;tenirii averii lui Costache Giurgiuveanu genereaza conflictul succesoral dublu (printre ale carui consecinte se va numi:ira ~i dezbinarea familiei Tulea). Conflictul erotic prive~te rivalitatea dintre adolescentul Felix ~i maturul Pascalopol pentru iubirea Otiliei. Actiunea romanului se dezvolta pe doua planuri care se mtrepatrund: pe de o parte, istoria mo~tenirii lui Costache Giurgiuveanu, iar pe de alta parte, maturizarea tanarului Felix Sima (caracterul de Bildungsroman). Personaje: Pentru portretizarea personajelor, autorul alege telmica balzaciana a descrierii mediului ~i fizionorniei pentru a sugera astfel trasaturile de caracter.
-·-"' ::s ::s Ql Ql
::s s::::
~
a:
,
~
4 . 0pinie
, Enigma Otiliei" este un roman realist (balzacian), dar clasic prin spiritul critic (>i polemic.
depa~e;;te
modelul realismului
Concluzie
, Enigma Otiliei" de G. Calinescu este ill egala masura un roman realist balzacian, dar ~i un roman care sfideaza mtr-o maniera subtila convenpile balzaciene.
'
I. Eseu privind tema ~i viziunea despre lume intr-un roman realist-balzacian studiat
Context
Publicat ill 1938, romanul ,Enigma Otiliei apare la sfar~itul perioadei interbelice (o epoca ill care aceasta specie literara se afirma puternic), ~i este al doilea dintre cele patru romane scrise de G. Calinescu. Teoreticianul romanului romanesc opteaza pentru romanul obiectiv ~i metoda balzaciana (realismul clasic), dar depa~e~te acest program estetic, apeland la elemente de modernitate. 1. Evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea roma-
nului studiat intr-o tipolog ie, intr-un curent cultural/literar, intro orientare tematica
·-"5 ::::s
cu ~
::::s
c:
~
Opera literara ,Enigma Otiliei" este un roman deoarece are o actiune ampla, desfa~urata pe mai multe planuri, cu un conflict complex, la care participa numeroase personaje. Este roman realist de tip balzacian deoarece apar tema familiei ~i motivul mo~tenirii ~i al paternitap.i, pentru ca structura este illcbisa, iar relatarea illtamplarilor este facuta la persoana a III-a, din perspectiva unui narator omniscient, omniprezent ~i obiectiv; este utilizata tehnica detaliului semnificativ (descrierea amanunp.ta a strazii An tim, a case lor aflate pe strada ~i a locuintei lui Costache Giurgiuveanu), iar personajele sunt prezentate ill relatie cu mediul din care provin, fiind tipice pentru o anumita categorie sociala (Staruca Rap.u - arivistul ~i avocatul demagog, Felix - intelectualul ambitios, Pascalopol - aristocratul rafinat). Cu toate acestea, romanul depa~e~te modelul realismului clasic, prin spiritul critic ~i polemic, prin elemente ce tin de modemitate, precum ambiguitatea personajelor. Astfel, mo~ Costache nu este un avar dezumanizat, ci are o iubire paterna sincera pentru Otilia. Pascalopol o iube~te pe Otilia, patem ~i virilill acela~i timp. Portretul Otiliei este realizat prin tehnici moderne: comportamentismul ~i reflectarea poliedrica (pluriperspectivismul). Pana in capitolul al XVI-lea, Otilia este prezentata mai ales prin comportamentism (fa pte, gesturi, replici), fara a-i cunoa~te gandurile din perspectiva unica a naratorului. Aceasta tehnica este dublata, pe acela~i spatiu narativ, de reflectarea personalitatii Otiliei ill con~tiinta celorlalte personaje, ceea ce ii alcatuie~te un portret complex ~i contradictoriu: este Je-fetita" cuminte ~i iubitoare pentru mo~ Costache, fata exuberanta, ,admirabila, superioara" pentru Felix, femeia capricioasa, ,cu un temperament de artista" pentru Pascalopol, ,o dezmatata, o stricata" pentru Aglae, ,o fatii de~teaptii", cu spirit practic, pentru Stanica, o rivala ill casatorie pentru Aurica. Un alt aspect modern, naturalismul, consta ill interesul pentru procesele psihice deviante, alienarea ~i senilitatea, motivate prin ereditate ~i mediu. Titi, 18 1
~
f.iieA.cvui
ti.f~l c.u/l.en1e.
f.ii.eh.aM..
!J.e.ali;.dn
=
elenu.n1.e. de m.o.deAn.i1a.te
=: ..
~
me.n1iMtuf 4-i~ ~
~
fiul retardat care se indreapta spre dementa, este o copie a tatalui sau, Simion Tulea. Aurica, fata batrana, invidioasa :;;i rea, este o copie degradata a mamei. Amandoua au preocupari obsesive: Aglae - mo:;;tenirea, Aurica - dorinta de a se casatori. Universul familiei Tulea se afla sub semnul bolii, al degradarii morale reflectate in plan fizic. 2.1lustrarea temei romanului prin doua episoade/citate/secven!e comentate Prin tema, romanul este balzacian :;;i citadin. Caracterul citadin tine de w.m.a.n modernismul lovinescian. Fresca a burgheziei bucure:;;tene de la 1nceputul ~ secolului al XX-lea, prezentata sub aspect social:;;i economic (istoria mo:;;teni')1. ei1.ad.in. rii lui mo:;; Costache Giurgiuveanu), imaginea societatii constituie fundalul pe care se proiecteaza formarea/maturizarea tanarului Felix Sima, care, inainte de a-:;;i face o cariera, traie:;;te experienta iubirii :;;i a relatiilor de familie. 0 secventa semnificativa pentru tema romanului este aceea a sosirii lui Felix Sima in casa unchiului sau, Costache Giurgiuveanu. Patruns in locuinta, Felix asista la o scena de familie: jocul de table. Observatia Aglaei Tulea, sora lui mo:;; Costache, potrivit careia batranul face ,azil de orfani" li vizeaza in mod direct pe Felix :;;i pe Otilia, Aglae percepandu-i pe tineri cape ni:;;te rivali la mo:;;tenirea fratelui ei. Un alt episod prin care este ilustrata tema balzaciana a mo:;;tenirii este acela in care mo:;; Costache face un atac de apoplexie :;;i intreaga familie Tulea, in frunte cu Aglae, !i ocupa militare:;;te casa, temandu-se ca Felix sau Otilia :;;i-ar putea insu:;;i banii pe care batranul refuza sa-i depuna la banca. 3. Prezentarea a patru elemente de structura ~i de compozi!ie ale textului narativ, semnificative pentru tema ~i viziunea despre lume din romanul studiat (de exemplu : aqiune, cont1ict, relatii temporale ;;i spatiale, incipit, final, tehnici narative, perspecti va narativa, registre s tilistice, lirnbajul personajelor etc.)
Titlul initial, ,Parinfii Otiliei", reflecta ideea balzaciana a paternitatii, dei.deea. oarece fiecare dintre personaje determina cumva soarta orfanei Otilia, ca ni:;;te ~ , parinti''. Autorul schirnba titlul din motive editoriale :;;i deplaseaza accentul
a~
de la motivul realist al paternitatii la misterul protagonistei. lntamplarile din roman sunt relatate la persoana a III-a, din perspectiva unui narator omniscient :;;i omniprezent. Naratorul se ascunde in spatele di~ IUl!!afi.u.Q. verselor ma:;;ti (de exemplu, personajul-reflector Felix Sima, prin intermediul o.fie.c.ti.v.ii caruia sunt prezentate alte personaje), fapt dovedit :;;ide limbajul uniformizat. Romanul, alcatuit din douazeci de capitole, este construit pe mai multe planuri narative, care urmaresc destinul unor personaje, prin acumularea detaliilor: destinul Otiliei, allui Felix, al membrilor clanului Tulea, allui Stanica etc. Un plan urmare:;;te lupta dusa de clanul Tulea pentru obtinerea ~ mo:;;tenirii lui Costache Giurgiuveanu :;;i inlaturarea Otiliei Marculescu. Al doilea plan prezinta destinul tanarului Felix Sima care, ramas orfan, vine la 182
Bucure:;;ti pentru a studia Medicina, locuie:;;te in casa tutorelui sau, avarul Costache Giurgiuveanu :;;i traie:;;te iubirea adolescentina pentru Otilia. Incipitul romanului realist fixeaza veridic cadrul temporal (,intr-a seara de la inceputullui iulie 1909") :;;i spatial (strada Antim din Bucure:;;ti, casa lui mo:;; Costache), prezinta principalele personaje, sugereaza conflictul :;;i traseaza principalele planuri epice. Finalul este inchis prin rezolvarea conflictului :;;i este urmat de un epilog. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii :;;i a casei lui mo:;; Costache, din perspectiva lui Felix, intrusullstrainul din familia Giurgiuveanu, in momente diferite ale existentei sale (in adolescenta :;;i aproximativ zece ani mai tarziu, ,dupa razboi") . Simetria este sustinuta :;;ide raspunsul dat demo:;; Costache la venirea lui Felix, reluat in finalul romanului: ,Aici nu sta nimeni". Istoria mo:;;tenirii include un dublu conflict succesoral: este vorba pe de o parte, de ostilitatea manifestata de Aglae impotriva orfanei Otilia, :;;i pe de alta parte, de interesullui Stanica pentru averea batranului, care duce la dezbinarea familiei Tulea. Conflictul erotic prive:;;te rivalitatea dintre adolescentul Felix :;;i maturul Pascalopol pentru iubirea Otiliei. In conflictul pentru mo:;;tenire se afla doua familii inrudite. Meml_:rii acestora apartin unor tipologii umane care contureaza universul social. In casa lui Costache Giurgiuveanu, proprietarul averii, traie:;;te Otilia Marculescu, adolescenta orfana, fiica celei de-a doua sotii decedate a acestuia. Aici ajunge orfanul Felix Sima, venit la tutorele sau din Bucure:;;ti pentru a studia Medicina. Mo:;;ierul Leonida Pascalopol, prieten al batranului virie in casa din dorinta de a avea o familie :;;i din afectiune pentru Otilia, pe care o cunoa:;;te de mica. In casa vecina traie:;;te o a doua familie, inrudita cu prima, care aspira la mo:;;tenirea averii batranului. ,Clanul'' Tulea este condus de sora lui Costache, Aglae. Din familie fac parte sotul acesteia, Sirnion Tulea :;;i cei trei copii ai lor, Olimpia, Aurica :;;i Titi. Acestei farnilii i se adauga Stanica Ratiu, sotul Olimpiei, domic sa obtina mo:;;tenirea. Expozitiunea este realizata in metoda realist-balzaciana: situarea exacta a actiunii in timp :;;i spatiu, veridicitatea sustinuta prin detaliile topografice (descrierea strazii), finetea observatiei si notarea detaliului semnificativ. Caracteristicile arhitectonice al~ strazii si ~e ~asei lui mos Costache sunt surprinse de ,ochiul unui estet", din perspectiva naratorului specializat, de:;;i observatia li este atribuita personajului-reflector, Felix Sima, care cauta o anurnita casa. Pentru Balzac, ,a casa este un document sociologic ~i moral". Strada :;;i casa lui mo:;; Costache sugereaza, prin detaliile surprinse, contrastul dintre pretentia de confort :;;i bun gust a unor locatari bogati :;;i realitate: inculti (aspectul de kitsch, amestecul de stiluri arhitectonice incompatibile), zgarciti (case cu omamente din materiale ieftine), snobi (imitarea arhitecturii clasice), delasatori (urme vizibile ale umezelii :;;i ale uscaciunii, impresia de paragina). Arhitectura sugereaza imaginea unei lumi in declin, care a avut candva energia necesara pentru a dobandi avere, dar nu :;;i fondul cultural. Odata intrat in casa, Felix li cunoa:;;te pe unchiul sau (un omulet straniu care se teme de straini) :;;i pe veri:;;oara Otilia, apoi asista la o scena de farnilie: jocul 183
~
~
c.a.dJud
~¥
iJ2afia£
ii.rn.e.bUa ~
CUuzlu£
~
=-
~
~
dupii me.to.-
inl.IJ.c;a /l.e. ~
pe. do.uii
~
tePz.nici ~de. ~ a
~
de table. Naratorul ii atribuie lui Felix observarea obiectiva a personajelor prezente in odaia malta in care este introdus. Sunt realizate portretele fizice ale personajelor, cu detalii vestimentare ~i fiziologice care sugereaza, in maniera clasica, anumite trasaturi de caracter ~i sunt prezentate, in mod direct, starea civila, statutul in familie, elementele de biografie. Toate aceste aspecte configureaza atmosfera neprimitoare, imaginea mediului in care patrunde tanarul, prefigurand cele doua planuri narative ~i conflictul principal. Intriga se dezvolta pe doua planuri care se intrepatrund: pe de o parte, este prezentata istoria mo~tenirii lui Costache Giurgiuveanu, iar pe de alta parte, romanul are in centru destinul tanarului Felix Sima, maturizarea lui (ceea ce-i confera cartii caracterul de Bildungsroman). Lupta pentru mo~tenirea batranului avar este un prilej pentru observarea efectelor, in plan moral, ale obsesiei banului. Mo~ Costache, proprietar de imobile, restaurante ~i actiuni, nutre~te iluzia longevitatii ~i nu pune in practica niciun proiect pentru a-i asigura viitorul Otiliei. Clanul Tulea urmare~te sa mo~teneasca averea lui, plan periclitat ipotetic de adoptia Otiliei. De~i are 0 afectiune sincera pentru fata, batranul amana adoptia ei, de dragul banilor ~i pentru ca se teme de Aglae. El incearca totu~i sa puna in aplicare ni~te planuri pentru a o proteja pe Otilia, intentionand sa-i construiasca o casa cu materiale provenite de la demolari. Proiectele lui mo~ Costache nu se realizeaza, deoarece, din cauza efortului depus la transportarea materialelor, batranul este lovit de o criza de apoplexie. Chiar daca pentru familia Tulea boala lui mo;; Costache reprezinta un prilej de a-i ocupa militare~te casa, in a~teptarea mortii batranului ~i a obtinerii mo~tenirii, ingrijirile lui Felix, ale Otiliei ~i ale lui Pascalopol determina insanato~irea batranului avar. Moartea lui mo~ Costache este provocata, in cele din urma, de Stanica Ratiu, ginerele Aglaei, care urmare~te sa parvina ~i ii fura avarului banii de sub saltea. In deznodamant, Olimpia e parasita de Stanica, Aurica nu-~i poate face o situatie, iar Felix o pierde pe Otilia. Alaturi de avaritie, lacomie ~i parvenitism, trasaturi sociale supuse observatiei ~i criticii in romanul realist, sunt infati~ate alte aspecte ale farniliei burgheze: relatia dintre parinti ~i copii, casatoria, conditia orfanului. Planul formarii tanarului Felix, student la Medicina, urmare~te experientele traite de acesta in casa unchiului sau, in special iubirea adolescentina pentru Otilia. Este gelos pe Pascalopol, dar nu ia nicio decizie, fiindca primeaza dorinta de a-~i face o cariera. Otilia il iube~te pe Felix, dar dupa moartea lui mo~ Costache il parase~te, considerand ca reprezinta o piedica in calea realizarii lui profesionale. Ea se casatore~te cu Pascalopol, barbat matur, care ii poate oferi intelegere ~i protectie. in epilog, aflam ca, generos, Pascalopol i-a redat Otiliei libertatea de a- ~i trai tineretea, ea devenind sotia unui conte exotic ~i cazand in ,platitudine". Otilia ramane pentru Felix o imagine a eternului feminin, iar pentru Pascalopol o ,enigma." Pentru portretizarea personajelor, autorul alege tehnica balzaciana a descrierii mediului ~i fizionorniei, din care se pot deduce trasaturile de caracter. Partretul balzacian pome~te de la caracterele clasice (avarul, ipohondrul, gelosul, ambitiosul, cocheta), carora realismulle confera dimensiune sociala ~i psiholo184
gica, adaugand un alt tip uman, arivistul. Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii clasice: mo~ Costache - avarul, Aglae - ,baba absolutii Jiirii cusur In riiu ", Aurica- fata bi'itrana, Simian - dementul senil, Titi - debilul mintal, Staruca Ratiu - arivistul, Otilia- cocheta, Felix - ambitiosul, Pascalopol - aristocratul rafinat. 4. Exprimarea unei opinii despre modul in ca re se reflecta o idee sau tema in romanul balzacian ales
in opinia mea, ,Enigma Otiliei" este un roman realist balzacian prin: prezentarea critica a unor aspecte ale societatii bucure~tene de la inceputul secolului al XX-lea, tema paternitatii ~i a mo~tenirii, structura, specificul secventelor descriptive (observatia ~i detaliul semnificativ), realizarea unor tipologii, veridicitate, naratiunea la persoana a III-a. Cartea depa~e~te insa modelul realismului clasic prin spiritul critic ~i polemic, prin elemente ale modernitatii (ambiguitatea personajelor, interesul pentru procesele psihice deviante, tehnicile modeme de caracterizare- comportamentism, reflectarea poliedrica). Concluzie
Roman al unei farnilii ~i istorie a unei mo~teniri, ,Enigma Otiliei" de G. Calinescu se incadreaza in categoria prozei realist-balzaciene, de~i criticul N. Manolescu considera ca este de un ,balzacianism Jiirii Balzac".
185
,
;a
-~
Romanul realist-balzacian: ,Enigma Otiliei" de G. Calinescu II. Particularitati de constructie a personajului principal
Context
Context Publicat i:n 1938, romanul ,Enigma Otiliei" apare la sfi\r~itul perioadei interbelice este al doilea dintre cele patru romane scrise de G. CHinescu.
~i
1. Eleme nte de structura ~i de
·-.a :::s
Portretul Otiliei se contureaza i:n mod direct, i:n scena venirii lui Felix (frumusete, delicatete), dar mai ales prin caracterizare indirecta (generozitate). Comportamentul derutant a! fetei i:J descumpane~te pe Felix, pentru ca nu - ~i poate explica trecerea ei brusca de la o stare la alta. Otilia se autocaracterizeaza astfel: ,Sunt Joarte crzpricioasii,
vreau sii flu liberii!".
Ql
-
4.0pinie
"'
enigma."
a:
Misterul personajului feminin este conferit de trasaturile contradictorii tehnicile mod erne de portretizare.
Ql
:::s t:: ~
II. Eseu despre particularitatile de constructie a personajului principal dintr-un roman realistbalzacian
Otilia reprezinta pentru Felix o imagine a etemului feminin, iar pentru Pascalopol ,o
Publicat in 1938, romanul ,Enigma Otiliei" apare la sfar~itul perioadei interbelice (o epoca in care se afirma puternic aceasta specie literara) ~i este al doilea dintre cele patru romane scrise de G. Calinescu. Teoreticianul romanului romanesc opteaza pentru romanul obiectiv ~i metoda balzaciana (realismul clasic), dar depa~e~te acest program estetic, apeland la elemente de modernitate.
1. llustrarea a patru elemente de structura ~i de compozi!ie ale romanului, semnificative pentru realizarea personajului din romanul studiat (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale ~i spatiale, incipit, fjnal, tehnici narative, perspectiva narativa, registre stilistice, limbajul person ajelor etc.) Prin terna, romanul este balzacian ~i citadin. Caracterul citadin tine de modernismullovinescian. Fresca a burgheziei bucure~tene de la inceputul secolu- IWm.a./1. lui al XX-lea, prezentata sub aspect social ~i economic (istoria mo~tenirii lui ~ mo~ Costache Giurgiuveanu), imagine a societatii constituie fundalul pe care ¥ cda.din. flll.U se proiecteaza formarea/maturizarea tanarului Felix Sima, care, inainte de tem.a. a-~i face o cariera, traie~te experienta iubirii ~i a relatiilor de farnilie. Titlul initial, ,Piirinfii Otiliei", reflecta ideea balzaciana a paternitatii, deoarece fiecare dintre personaje determina cumva soarta orfanei Otilia, ca ni~te "parinti". Autorul schimba titlul din motive editoriale ~i deplaseaza accentul de la motivul realist al paternitatii la misterul protagonistei. Intamplarile din roman sunt relatate la persoana a III-a, din perspectiva unui narator omniscient ~i omniprezent. Naratorul se ascunde in spatele di. verselor ma~ti (de exemplu, personajul-reflector Felix Sima, prin intermediul caruia sunt prezentate alte personaje), fapt dovedit ~ide lirnbajul uniformizat. o.&edi.u.ii. Romanul, alcatuit din douazeci de capitole, este construit pe mai multe planuri narative, care urmaresc destinul unor personaje, prin acumularea detaliilor: destinul Otiliei, allui Felix, al membrilor clanului Tulea, allui Stanica etc. Un plan urmare~te lupta dusa de clanul Tulea pentru obtinerea mo~tenirii lui Costache Giurgiuveanu ~i inlaturarea Otiliei Marculescu. Al doilea plan pre- ~ zinta destinul tanarului Felix Sima care, ramas orfan, vine la Bucure~ti pentru a studia Medicina, locuie~te in casa tutorelui sau, avarul Costache Giurgiuveanu, ~i traie~te iubirea adolescentina pentru Otilia.
:;::;::::=
Concluzie ~i
sustinut prin 187
in.cif:Utui
Incipitul romanului realist fixeaza veridic cadrul temporal (,intr-a searii de
~ la inceputullui iulie 1909") ;;i spatial (strada Antim din Bucure;;ti, casa lui mo;; cadJw1 Costache), prezinta principalele personaje, sugereaza conflictul ;;i traseaza
i:.emfwJw1 ~ principalele planuri epice. Finalul este inchis prin rezolvarea conflictului ;;i
~ este urmat de un epilog.
Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii ;;i a casei lui mo;; Costache, din perspectiva lui Felix, intrusullstriiinul din familia Giurincipi.tu£u.i giuveanu, in momente diferite ale existentei sale (in adolescenta 9i aproximaCin-aful tiv zece ani mai tarziu, ,dupii razbai") . Simetria este sustinuta 9i de raspunsul dat de mo;; Costache la venirea lui Felix, reluat in finalul romanului: ,Aici nu ii.m.e.VLia
=
.
~
~
.vw&.
sta nimeni". Conflictul romanului se bazeaza pe relatiile dintre doua familii inrudite. Membrii acestora apartin unor tipologii care contureaza universul social. Din prima familie fac parte Costache Giurgiuveanu (posesorul averii) ;;i Otilia Marculescu (o adolescenta orfana, fiica celei de-a doua sotii decedate a lui Costache). In aceasta familie patrunde Felix Sima, nepotul batranului, care vine la Bucure;;ti pentru a studia Medicina. Tanarul va locui la unchiul ;;i tutorele sau legal, mo;; Costache. Un alt intrus este Leonida Pascalopol, prieten al batranului. Afectiunea mo;;ierului pentru Otilia, pe care o cunoa;;te de mica ;;i dorinta de a avea o familie care sa-i alunge singuratatea reprezinta motivele vizitelor repetate ale lui Pascalopol in casa lui mo;; Costache. A doua familie, vecina ;;i inrudita, care aspira la mo;;tenirea averii batranului, este familia surorii acestuia, Aglae. Perspectiva mo;;tenirii averii lui Costache Giurgiuveanu genereaza un dublu conflict succesoral (ostilitatea manifestata de Aglae impotriva orfanei Otilia ;;i interesullui Stanica pentru averea batranului). Conflictul erotic prive;;te rivalitatea adolescentului Felix ;;i a maturului Pascalopol pentru iubirea Otiliei. 2. Precizarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales
Otiiia
t.ePuti.c.i m.o.d.vw.e.:
~~
~~ ~
Studenta la Conservator, inzestrata cu un temperament de artista, Otilia reprezinta tipul cochetei, dar intruchipeaza, in egala masura, misterul feminin. Portretul Otiliei este realizat prin tehnici moderne. Pana in capitolul al XVI-lea, Otilia este prezentata mai ales prin comportamentism (fapte, gesturi, replici), cititorul cunoscandu-i gandurile doar din propriile marturisiri, fara a beneficia de perspectiva unica a naratorului. Aceasta tehnica este dublata, in acela;;i spapu narativ, de reflectarea poliedrica a personalitapi Otiliei in con;;tiinta celorlalte personaje (pluriperspectivismul), ceea ce confera ambiguitate personajului, iar in plan simbolic sugereaza enigma, misterul feminitatii. Relativizarea imaginii prin reflectarea in mai multe oglinzi paralele alcatuie;;te un portret complex ;;i contradictoriu: Je-fetita" cuminte ;;i iubitoare pentru mo;; Costache, fata exuberanta, ,admirabilii, superiaarii" pentru Felix, femeia capricioasa, ,cu un temperament de artistrY' pentru Pascalopol, ,a dezmatata, o stricata" pentru Aglae, ,a fata de~teapta", cu spirit practic, pentru Stanica, o rivala in casatorie pentru Aurica, ,cea mai elegantii conservataristii ~i mai man188
dra" pentru colegii lui Felix, care invidiaza familiaritatea tanarului cu Otilia. Insa eel care intuie;;te adevarata dimensiune a personalitatii Otiliei este Weissmann, prietenullui Felix, care, ii spune acestuia, la moment dat: ,Orice Jemeie care iube~te un biirbat fuge de el, ca sa ramiina in amintirea lui ca a aparifie luminaasa. Damni~aara Ofilia trebuie sii fie afat a inteligenta. Dupii elite mi-ai spus, infeleg ca te iube~te." Scriitorul insu;;i justifica misterul personajului feminin prin prisma imaturitatii lui Felix, afirmand : ,Nu Otilia are a enigma, ci Felix crede cii are. Pentru arice tiinar de dauazeci de ani, enigmaticii va fi in veci fata care il va respinge, diindu-i davezi de afectiune." 3.11ustrarea trasaturilor personajului ales, prin secven1e narative/ situa1ii semnificative sau prin citate comentate
Intaiul portret fizic al Otiliei este realizat din perspectiva lui Felix, pe care ea il prime;;te cu caldura in casa lui mo9 Costache: ,Felix privi spre capatul sciirii ca spre un cer deschis ~i vazu, in aprapierea lui Hermes eel vapsit cafeniu, un ~
cap prelung ~i tiinar de fatii, inciircat cu bucle, caziind piinii pe umeri." , Veri~aara'" &0icOtilia pe care o ;;tia doar din scrisori il surprinde in mod placut, mai ales ca frumusetea ei contrasteaza cu portretul fetei batrane Aurica, iar delicatetea, cu rautatea Aglaei: ,Fata parea sa aiba aptsprezece-nauasprezece ani. Fata masli-
nie, cu nasul mic ~i ochii faar te alba~tri, arata faarte capilaroasa intre multele bucle de dantela. lnsa in trupul subfiratic, cu aase delicate ca de agar, de un stil perfect, far a acea sliibiciune supta ~i piitata a Aureliei, era o mare libertate de mi~cari, a stfipiinire desaviir~ita de femeie." In scena jocului de table, Aglae ii a;;aza pe Felix ;;i Otilia in aceea;;i categorie, prin caracterizare directa: ,N-am ~tiut, faci azil de arfani", ii repro;;eaza ea fratelui sau. Conditia de orfan a fetei, evidentiata de primul titlu al romanului, ,Parinfii Otiliei", este precizata in aceasta scena din eel dintai capitol. Portretul Otiliei se contureaza mai ales prin caracterizare indirecta. Astfel, inca din seara sosirii lui Felix in casa lui mo;; Costache, neavand o camera pregatita, Otilia ii ofera cu generozitate odaia ei, prilej pentru Felix de a descoperi in amestecul de dantele, partituri, romane frantuze;;ti, cutii de pudra ;;i parfumuri o parte din personalitatea exuberanta a Otiliei. In cazul acestui portret se apeleaza la tehnica balzaciana a caracterizarii prin descrierea interiorului. Otilia reprezinta intruchiparea misterului feminin, iar comportamentul derutant al fetei il descumpane;;te pe Felix, pentru ca nu-;;i poate explica schimbarile de atitudine, trecerea ei brusca de la o stare la alta. Otilia insa;;i recunoaste cu sinceritate fata de Felix ca este o fiinta dificila si se autocaracterizeazi astfel: ,Sunt faarte ,capriciaasa, vreau sii flu Libera! [... ] Eu am un temperament nefericit: mii plictisesc repede, sufiir ciind sunt cantrariatii". Ultima intalnire dintre Felix ;;i Otilia, inaintea plecarii ei din tara impreuna cu Pascalopol, este esentiala pentru intelegerea personalitatii tinerilor ;;i a atitudinii lor fata de iubire. Daca Felix este intelectualul ambitios, care nu suporta ideea d~ a nu realiza nimic in viata ;;i pentru care femeia reprezinta un sprijin in cariera, Otilia este cocheta, care crede ca ,rastul femeii este sa ~i gulerul
189
~
~~.e. cl.iAedii caJ!.acie;,i..
'P'>£ in.d.il..eetii
~.
~
~ ~ '.J~ _ i.nr
te.£e.c1v..o.M ~
ouela c.o.cAeta
~
placa, in afara de asta neputand exista Jeri eire". Otilia concepe iubirea in felul aventuros al artistului, cu daruire ~i libertate absoluta, in tirnp ce Felix este dispus sa a~tepte oricat in virtutea promisiunii ca, la un moment dat, se va casatori cu Otilia. Dandu-~i seama de aceasta diferenta, dar ~ide faptul ca ea ar putea reprezenta o piedica in calea realizarii profesionale a lui Felix, Otilia il parase~te pe tanar ~i alege siguranta casatoriei cu Pascalopol. In epilog, cativa ani mai tarziu de la aceste intamplari, Felix se intalne~te in tren cu Pascalopol, care ii dezvaluie faptul ca i-a redat Otiliei cu generozitate libertatea de a -~i trai tineretea, iar ea a devenit sotia unui conte exotic. ,A fost o fata delicioasa, dar ciudata. Pentru mine e o enigma", afirma Pascalopol despre Otilia. Felix observa in fotografia pe care i-o arata mo~ierul o femeie frumoasa, dar in care nu o mai recunoa~te pe tanara exuberanta de odinioara, fiindca ,un aer de platitudine feminina stingea totul." 4. Sus1inerea unei opinii despre modul in care se refl ecta o idee sau t ema romanului balzacia n i n constru c1ia personajului
In opinia mea, Otilia reprezinta pentru Felix o imagine a eternului feminin, iar pentru Pascalopol o ,enigma". Misterul personajului pare a se ascunde intr-o replica pe care Otilia i-o adreseaza lui Felix la un moment dat: ,Noi nu traim dedit cinci-~ase ani." Romancierul insu~i a acordat un loc a parte acestui personaj feminin, in care marturise~te ca regase~te 0 parte din sine. Concluzie
Misterul personajului feminin este conferit de trasaturile contradictorii ale cochetei cu temperament de artista ~i este sustinut prin tehnicile moderne de portretizare. Alegerea ei din final, neexplicata de narator, men tine ambiguitatea personajului: este ea o femeie interesata de averea lui Pascalopol sau una capabila de sacrificiu pentru barbatul iubit? ,Enigma" Otiliei este, de fapt, irnaginea idealizata pe care i-o construiesc cei doi barbati care o iubesc, tanarul Felix ~i maturul Pascalopol.
Romanul realist-balzacian: ,Enigma Otiliei" de G. Calinescu Ill. Rela!ia dintre doua personaje Context
Publicat in 1938, romanul ,Enigma Otiliei" apare la sfi!r;;ih1l perioadei interbelice este al doilea dintre cele patru romane scrise de G. Cilinescu .
~i
1. Elemente de structura ~i de compozi!ie ale romanului, semniftcative pentru realizarea personajului din romanul studiat
• Titlul initial, ,Parinfii Otiliei", reflecta ideea balzaciana a paternita~ii. Autorul schimba
titlul din motive editoriale ;;i accentueaza misterul protagonistei. • Prin tema, romanul este balzacian ~i citadin: realizeaza o fresca a burgheziei bucure;;tene de la incepuhll secolului al XX-lea, prezentand istoria mo;;tenirii lui Costache Giurgiuveanu ;;i formarea/maturizarea tanarului Felix Sima, care, inainte de a-;;i face o cariera, traie;;te experienta iubirii ;;i a relatiilor de familie. • Perspectiva narativa: lntamplarile din roman sunt relatate Ia persoana a III-a, din perspectiva unui narator omniscient ;;i ornniprezent. • Compozilie: Romanul, alcaruit din douazeci de capitole, este construit pe mai multe plan uri narative, care urmaresc destinul unor personaje: Otilia, Felix, membrii clanu lui Tulea, Stanica etc. • Simetria incipitului cu ftnalul se realizeaza prin descrierea strazii ;;i a casei lui mo;; Costache, din perspectiva lui Felix, intrusul/strainul din familia Giurgiuveanu, in momente diferite ale existentei sale (in adolescenta ;;i aproximativ zece ani mai tarziu: · ,dupii riizboi"), dar ;;i prin reluarea, in final, a replicii lui mo;; Costache: ,Aici nu stii nimeni." • Conflicte: Perspectiva mo;;tenirii averii lui Constache Giurgiuveanu genereaza con-
flichll succesoral dublu ramificat. Conflicrul erotic prive;;te rivalitatea dintre adolescenrul Felix ;;i marurul Pascalopol pentru iubirea Otiliei. 2. Statutul social, psihologic, moral etc. al fiediruia dintre personajele a lese
Felix ;;i Otilia alcaruiesc un cuplu de personaje care ilustreaza tema iubirii, in acest roman realist. Felix Sima, ramas orfan, vine de la Ia~i, Ia Bucure;;ti, pentru a srudia Medicina ;;i va locui la hltorele ;;i unchiullui, batranul avar Costache Giurgiuveanu. In casa aceshlia va trai iubirea adolescentina pentru Otilia. Aceasta este o tanara cu un temperament de artista, srudenta Ia Conservator. 3. Evolutia rela~iei dintre cele doua personaje prin episoade/citate/secven1e comentate
• Felix Sima, care vine in casa lui mo~ Costache Giurgiuveanu, este caracterizat in mod direct de narator inca de la incepurul romanului. Otilia Marculescu, fiica vitrega a lui mo;; Costache, il prime;;te plina de caldura ~i il protejeaza. Intaiul portret fizic al Otiliei este realizat din perspectiva lui Felix. • intre cei doi se na;;te inca de la inceput o afectiune delicata, determinata ;;ide condip a lor de orfani. lmpulsiv ;;i inca imatur, Felix percepe dragostea la modul romantic, transformand-o pe Otilia intr-un ideal feminin.
·-:l :l QJ
"' QJ
:l
t:
a
Cl.
190
-~
• Modalitili de caracterizare: Portretul Otiliei este realizat nu numai prin modalitati traditionale de caracterizare, ci ;;i prin tehnici modeme: comportamentismul ~ ·re flectarea poliedrica (pluriperspectivismul). 0 trasatura a formulei estetice modeme este ambiguitatea personajelor. Felix nu este un ambitios lipsit de scrupule, ci un
adolescent orfan capabil sa iubeasca dezinteresat. Hotarat sa-;;i faca o cariera, se bazeaza pe luciditate ~i profunzime intelectuala. • Ultima mtalnire dintre Felix (>i Otilia, maintea plecarii ei din tara impreuna cu Pascalopol, este esentiala pentru mtelegerea personalitatii tinerilor ~i a atitudinii lor fata de iubire. 4.0pinie
In cuplul Felix -
Otilia, femeia este cea care, plecand cu Pascalopol, dovede~te eli are puterea de a decide pentru amandoi (>ide a face un sacrificiu din iubire, dand tanarului posibilitatea sa-~i implineasca visul de a deveni un medic foarte bun. Concluzie
Otilia reprezinta pentru Felix mai degraba o imagine idealizata decat o femeie pe care o iube~te cu adevarat.
·-~
~
cu "'cu
~
s:: ~
ct
\~
l
Ill. Eseu cu privire Ia relatia dintre doua personaje dintr-un roman realist-balzacian studiat
Context
Publicatin 1938, romanul ,Enigma Otiliei" apare la sfar;;itul perioadei interbelice (o epoca in care se afirma puternic aceasta specie literara), ;;i este al doilea dintre cele patru romane scrise de G. Cilinescu. Teoreticianul romanului romanesc opteaza pentru romanul obiectiv ;;i metoda balzaciana (realismul clasic), dar depa;;e;;te acest program estetic, apeland la elemente de modernitate. 1. llustrarea a patru elemente de structura ~i de compozi~ie ale romanului, semnificative pentru analiza re la~i ei dintre cele doua personaje (de exemplu : aqiune, conflict, relatii temporale ~i spa-
tiale, incipit, final, tehnici narative, perspectiva narativa, registre stilistice, limbajul personajelor etc.) Prin tema, romanul este balzacian ;;i citadin. Caracterul citadin tine de modernismul lovinescian. Fresca a burgheziei bucure;;tene de la inceputul secolului al XX-lea, prezentata sub aspect social;;i economic (istoria mo;;tenirii lui mo;; Costache Giurgiuveanu), imaginea societapi constituie fundalul pe care se proiecteaza formarea/maturizarea tanarului Felix Sima, care, inainte de a-;;i face o cariera, traie;;te experienta iubirii ;;i a relatiilor de familie. Titlul initial, ,Piirinpii Otiliei", reflecta ideea balzaciana a paternitatii, deoarece fiecare dintre personaje determina cumva soarta orfanei Otilia, ca ni;;te , parinp". Autorul schimba titlul din motive editoriale ;;i deplaseaza accentul de la motivul realist al paternitatii la misterul protagonistei. Intamplarile din roman sunt relatate la persoana a III-a, din perspectiva unui narator omniscient ;;i omniprezent. Naratorul se ascunde in spatele diverselor ma;;ti (de exemplu, personajul-reflector Felix Sima, prin intermediul caruia sunt prezentate alte personaje), fapt dovedit ;;ide limbajul uniformizat. Romanul, alcatuit din douazeci de capitole, este construit pe mai multe planuri narative, care urmaresc destinul unor personaje, prin acumularea detaliilor: destinul Otiliei, allui Felix, al membrilor clanului Tulea, allui Staruca etc. Un plan urmare;;te lupta dusa de clanul Tulea pentru obtinerea mo;;tenirii lui Costache Giurgiuveanu ;;i inlaturarea Otiliei Marculescu. Al doilea plan prezinta destinul tanarului Felix Sima care, ramas orfan, vine la Bucure;;ti pentru a studia Medicina, locuie;;te in casa tutorelui sau, avarul Costache Giurgiuveanu, ;;i traie;;te iubirea adolescentina pentru Otilia. Incipitul romanului realist fixeaza veridic cadrul temporal (,,intr-a searii de Ia !nceputullui iulie 1909") ;;i spatial (strada An tim din Bucure;;ti, casa lui mo;; Costache), prezinta principalele personaje, sugereaza conflictul ;;i traseaza principalele planuri epice. Finalul este inchis prin rezolvarea conflictului ;;i este urmat de un epilog. 193
-'UJ.m(Ut.
~
91 ciJ:.adin.
pAirL tenui
tiif.u£
~
o.&ediv.ii
~
inciJ1iiu1 ~
cacf;wi.
~91 ~
Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii ~i a casei lui mo~ Costache, din perspectiva lui Felix, intrusullstrainul din familia Giurgiuveanu, in momente diferite ale existentei sale (in adolescenta ~i aproximativ zece ani J.imebUa mai tarziu, "dupa razboi") . Simetria este sustinuta ~i de raspunsul dat de mo~ incf1:1ilulvi = Costache la venirea lui Felix, reluat in finalul romanului: "Aici nu sta nimeni" .
CUw1u£
Conflictul romanului se bazeaza pe relatiile dintre doua familii inrudite. Membrii acestora apartin unor tipologiii care contureaza universul social. Din prima familie fac parte Costache Giurgiuveanu (posesorul averii) ~i Otilia Marculescu (o adolescenta orfana, fiica celei de-a dou a sotii decedate a lui Costache). In aceasta familie patrunde Felix Sima, nepotul batranului, care vine la Bucure~ti pentru a studia Medicina. Tanarul locuie~te la unchiul ~i ~ tutorele sau legal, mo~ Costache. Un alt intrus este Leonida Pascalopol, prie~ ten al batranului. Afectiunea mo~ierului pentru Otilia, pe care o cunoa~te de mica ~i dorinta de a avea o familie care sa-i alunge singuratatea reprezinta motivele vizitelor repetate ale lui Pascalopol in casa lui mo~ Costache. A doua familie, vecina ~i inrudita, care aspira la mo~tenirea averii batranului, este familia surorii acestuia, Aglae. Perspectiva mo~tenirii lui Costache Giurgiuveanu genereaza un dublu conflict succesoral (ostilitatea manifestata de Aglae impotriva orfanei Otilia ~i interesullui Stanica pentru averea batranului). ~ Conflictul erotic prive~te rivalitatea adolescentului Felix ~i a maturului e/I..OUc Pascalopol pentru iubirea Otiliei. 2. Prezentarea st atut ului social, psi hologic, moral etc. al fiecaruia dintre personajele alese
c.o.cMa 4-i ~
oJLCani d.tw:ie.n.#
Felix ~i Otilia, intelectualul in formare ~i femeia enigmatica, alcatuiesc un cuplu de personaje care ilustreaza tema iubirii adolescentine, in acest roman realist. Cocheta ~i ambitiosul din tipologia clasica, fata exuberanta ~i tanarul rational, personaje ce scot in evidenta antiteza romantica, dar ~i atractia contrariilor, au in comun conditia sociala - ambii sunt adolescenti orfani care au inca nevoie de protectori (Costache ~i Pascalopol) - ~i statutul intelectual superior fata de copiii din familia Tulea (de~i orfani, sunt studenti in Bucure~tiul anului 1909). Fiul medicului Iosif Sima de Ia Ia~i, Felix vine la Bucure~ti pentru a studia Medicina, locuie~te la unchiul ~i tutorele lui, batranul avar Costache Giurgiuveanu ~i traie~te iubirea adolescentina pentru Otilia, o tanara cu temperament de artista, studenta la Conservator. 3. Eviden1ierea pri n doua episoade/citate/secven1e comentate a modului in care evolueaza rela~ia dintre cele doua personaje Felix Sima, strainul, este caracterizat in mod direct de narator inca de la inceputul romanului, cand vine in casa lui mo~ Costache Giurgiuveanu: "un
tiinar de vreo optsprezece-nouasprezece ani, imbracat in uniforma de licean [...]. Fata ii era insa juvenila ~i prelunga, aproape feminina din pricina ~uvitelor mari de par ce-i cadeau de sub ~apca, dar culoarea maslinie a obrazului ~i taietura elinica a nasului corectau printr-o nota voluntara intiiia impresie" . 194
Otilia Marculescu, fi,ica vitrega a lui mo~ Costache, il prime~te plina de caldura ~i il protejeaza. Intaiul port ret fizic al Otiliei este realizat din perspectiva lui Felix: Jelix privi spre capatul scarii ca spre un cer deschis ~i vazu, in
apropierea lui Hermes eel vopsit cafeniu, un cap prelung ~i tiinar de fatii, incarcat cu bucle, caziind piina pe umeri." "Veri~oara" Otilia pe care o ~tia doar din scrisori il surprinde in mod placut, mai ales ca frumusetea ei apare in opozitie cu portretul fetei batrane Aurica: "Fnta piirea sa aibii optsprezece-nouasprezece ani. Fata maslinie, cu nasul mic ~i ochii foarte alba~tri, arata ~i mai copilareasca intre multele bucle ~i gulerul de dante/a. lnsii in trupul subtiratec, cu oase delicate de agar, de un stil pe1ject, fara acea slabiciune suptii ;;i patatii a Aureliei, era o mare liber~ate de mi~ciiri, o stiiplinire desaviir;;ita de femeie." In scena jocului de table, Aglae ii a~aza pe Felix ~i Otilia in aceea~i categorie, prin caracterizare directa: "N-am $tiut, faci azil de 01jani", ii repro~eaza ea fratelui sau. Condipa de orfan a fetei, evidentiata de primul titlu al romanului, "Piirinfii Otiliei", este precizata in aceasta scena din eel dintai capitol. Otilia ii va purta de grija lui Felix, inca din seara sosirii tanarului in casa lui mo~ Costache. Neavand o camera pregatita, Otilia ii ofera cu generozitate odaia ei, prilej pentru Felix de a descoperi in amestecul de dantele, partituri, romane frantuze~ti, cutii de pudra ~i parfumuri o parte din personalitatea exuberanta a Otiliei. In cazul acestui portret se apeleaza la tehnica balzaciana a caracterizarii prin descrierea interiorului. Intre cei doi se na~te inca de Ia inceput o afectiune delicata, determinata ~i de conditia lor de orfani. Impulsiv ~i inca imatur, Felix percepe dragostea la modul romantic, transformand-o pe Otilia intr-un ideal feminin. El are nevoie de certitudini, iar comportamentul derutant al fetei il descumpane~te, pentru ca nu-~i "R_Oate explica schimbarile de atitudine, trecerea ei brusca de la o stare la alta. Insu~i scriitorul justifica misterul personajului feminin prin prisma imaturitatii lui Felix, afirmand: "Nu Otilia are o enigma, ci Felix crede ca are. Pentru orice tiinar de douazeci de ani, enigmatica va fi in veci fata care il va respinge, diindu-i dovezi de afectiune." Otilia insa~i recunoa~te cu sinceritate fata de Felix ca este o fiinta dificila ~i se autocaracterizeaza astfel: "Sunt foarte capricioasa, vreau sa fiu Iibera! [... ] Eu am un temperament nefericit: ma plictisesc repede, sufar ciind sunt contrariata." Portretul Otiliei este realizat nu numai prin modalitap tradiponale de caracterizare, ci ~i prin tehnici modeme: comportamentismul ~i reflectarea poliedrica (pluriperspectivismul). Pana in capitolul al XVI-lea, Otilia este prezentata mai ales prin comportamentism (fapte, gesturi, replici), cititorul cunoscandu-i gandurile doar din propriile marturisiri, fara a beneficia de perspectiva unica a naratorului. Aceasta tehnica este dublata, in acela~i spatiu narativ, de reflectarea poliedrica a personalitatii Otiliei in con~tiinta celorlalte personaje, ceea ce confera ambiguitate personajului, iar in plan simbolic sugereaza enigma, misterul feminitatii. Relativizarea imaginii prin reflectarea in mai multe oglinzi alcatuie~te un portret complex ~i contradictoriu: ,Je-fetita" cuminte ~i iubitoare pentru mo~ Costache, fata exuberanta, "admirabila, superioara" pentru Felix, femeia capricioasa cu " un temperament de artista" pentru Pascalopol, "o dezmatata, o stricata" pentru Agla e, "o fatii de~teapta", cu spirit practic pen195
~
~
~ Jte.a
cl.iAedii.
tePz.n.i.ca ~ de. CCV!.a.Cte~ fJ/Un ~ ~
~ :w.JI..la dvudani
~ ~
tePuUci nw.c/eAne: ~
m.eniiiJ11.JJL 4.i
tlfwJ1w..-
~
"
,cea mai eleganta conservatorista $i mai mandrf-" pentru colegii lui Felix, care invidiaza familiaritatea tanarului cu Otilia. Insa eel care intuie!?te adevarata dimensiune a personalitatii Otiliei este Weissmann, prietenullui Felix, care, ii spune acestuia, la moment dat: ,Orice femeie care iube$te un biirbat fuge de el, ca sa ramana in amintirea lui ca o aparifie luminoasa. Domni$oara Otilia trebuie sa fie o fatii inteligenta. Dupa cate mi-ai spus, infeleg ca te iube$te." 0 trasatura a formulei estetice moderne este ambiguitatea personajelor. am&guitatea Felix nu este un ambitios lipsit de scrupule, ci un adolescent orfan capabil sa ~ iubeasca dezinteresat. Hotarat sa-!?i faca o cariera, se bazeaza pe luciditate !?i profunzime intelectuala. Contradictule Otiliei il nedumeresc pe Felix. Initial, tanarul ezita intre a crede barfele ,clanului" Tulea !?i a-i pastra o dragoste pura Otiliei, iar mai apoi, cand Otilia pleaca pe nea~teptate la Paris cu Pascalopol, Felix are o scurta aventura cu Georgeta, ,Jata faina ", ,pupila" unui general, pe care i-o prezinta Staruca. De altfel, cele doua femei, Otilia !?i Georgeta, contribuie in egala masura la maturizarea lui Felix. Ultima intalnire dintre Felix !?i Otilia, inaintea p lecarii ei din tara impreuna cu Pascalopol, este esentiala pentru intelegerea personalitatii tinerilor !?i a atitudinii lor fata de iubire. Daca Felix este intelectualul ambitios, care nu uif.ima. sup orta ideea de a nu realiza nimic in viata !?i pentru care femeia reprezinta ~ un sprijin in cariera, Otilia este cocheta, care crede ca ,rostul femeii este sa placa, in afara de asta neputand exista fericire". Otilia concepe iubirea in felul aventuros al artistului, cu daruire ~i libertate absoluta, in timp ce Felix este dispus sa a~tepte oricat in virtutea prornisiunii ca, la un moment dat, se va casatori cu Otilia. Dandu-!?i seama de aceasta diferenta, dar !?ide faptul ca ea ar putea reprezenta o piedica in calea realizarii profesionale a lui Felix, Otilia il parase~te pe tanar !?i alege siguranta casatoriei cu Pascalopol. In epilog, ciitiva ani mai tarziu d~ la aceste intamplari, Felix se intalne!?te in tren cu Pascalopol, care ii dezvaluie faptul ca i-a redat Otiliei cu generozitate libertatea de a-!?i trai tineretea, iar ea a devenit sotia unui conte exotic. ,A epii,o.gui. fast o fatii delicioasa, dar ciudata. Pentru mine e o enigma", afirma Pascalopol despre Otilia, iar Felix observa in fotografia pe care i-o arata mo!?ierul o femeie frumoasa, dar in care nu o mai recunoa~te pe tanara exuberanta de odinioara, fiindca ,un aer de platitudine feminina stingea totul." La randullui, Felix i~i realizeaza ambitiile profesionale, devenind un medic renurnit ~i profesor universitar: ,se casatori intr-un chip care se cheama stralucit $i intra, prin sofie, intr-un cere de persoane influente." tru Staruca, o rivala in casatorie pentru Aurica,
196
4. S u s~in erea unei opinii despre modul in care o idee sau tema romanului balzacian studiat se refl ecta in evolu~ia re la~i e i dintre cele doua personaje
Consider cain cuplul Felix - Otilia femeia este cea care, plecand cu Pascalopol, dovede!?te ca are puterea de a decide pentru amandoi ~i de a face un sacrificiu din iubire, dand tanarului posibilitatea de a-!?i implini visul: sa devina un medic foarte bun, cu atat mai mult cu cat acestuia nu i s-ar fi potrivit o viata aventuroasa. In schimb, nici ei nu i s-ar fi potrivit o viata modesta, plina de privatiuni la inceput, pe care ar fi fost obligata sa o duca alaturi de studentul Felix. Moartea lui mo!? Costache !?i pierderea mo~tenirii impune acest deznodamant al romanului. Misterul Otiliei pare a se ascunde in replica pe care ea i-o adreseaza la un moment dat lui Felix: ,Noi nu traim decat cinci-$ase ani" . Romancierul insu~i a acordat un loc aparte acestui personaj feminin, in care marturise~te ca regase!?te o parte din sine, dupa cum portretul adolescentului Felix face indreptatita opinia ca el constituie un alter ego al autorului. Concluzie
Otilia reprezinta pentru Felix mai degraba o imagine idealizata decat o femeie pe care o iube!?te cu adevarat. Misterul personajului ferninin este generat de trasaturile contradictorii ale cochetei cu temperament de artista ~i sustinut prin tehnicile moderne de portretizare.
197
Romanul interbelic realist - mitic: ,Baltagur' de Mihail Sadoveanu I. Tema ~i viziunea despre lume Context • Opera ,Baltagul" de Mihail Sadoveanu, publicata in 1930, este un roman interbelic, obiectiv, realist-mitic, tradiponal ~i polimorf. 1. incadrarea in tipologie, in curent cultural!literar
I
• Specia: roman; • Tipul de roman: realist-mitic. Doua coordonate: aspectul realist (monografia lumii pastorale, reperele spapale, tipologia personajelor, tehnica detaliului semnificativ) ~i aspectul mitic (gesturile rituale ale Vitoriei, traditiile pastorale, mitul marii treceri). lnspirapa din balada popular a ,Miorifa" constituie un aspect controversat ill receptarea critica.
4.0pin ie • Familia Lipanilor este parte a acestei colectivitati. Numele protagoni~tilor au semnificapi simbolice, desemnand victoria binelui asupra raului: Vitoria (asemWtor cu ,victoria"), Gheorghe (numele de botez al tatalui) ~i Gheorghita (numele fiului) amintesc de Sf. Gheorghe, illvingatorul balaurului, iar Nechifor (ill gr. ,Nike-phoros ") illsearnna ,purtiitor de victorie". • Nurnita de criticul Nicolae Manolescu ,o femeie fn tara biirbafilor", personajul Vitoria reprezinta tipul femeii voluntare. Concluzie • Romanul ,Baltagul" de Mihail Sadoveanu apartine realismului mitic, avand ca pretext epic situatia din balada populara. De-a lungul vremii, romanul a primit diferite interpretari, unele chiar contradictorii.
2. Prezentarea temelor romanului studiat • Tema rurala: romanul ,Baltagul" prezinta monografia satului moldovenesc de la munte, lumea arhaica a pastorilor, avand ill prim-plan cautarea ~i pedepsirea celor care 1-au uds pe Nechifor Lipan. • Tema calatoriei ~i motivul labirintului au semnificatii diferite pentru Vitoria (reconstituie evenimentele care au condus la moartea barbatului ei - intriga politista), pentru Gheorghita, calatoria are rol educativ, de initiere a tanarului (Bildungsroman): 3. Elemente d e structura ~ide compozi!ie • Titlul: Baltagul (toporul cu doua tai~uri) este un obiect simbolic, ambivalent: arma a crimei ~i instrumentul actului justitiar, reparator. • Perspectiva narativa este obiectiva, naratiunea la persoana a III-a, naratorul omniprezent ~i omniscient. AI doilea narator este Vitoria, Ia paratas. • Relatii temporale ~i spapale: Timpul este vag precizat, prin repere din calendarul religios: ,aproape de Sf Andrei", ,In Postul Mare", ,10 Martie". Cadrul acpunii este satul de munte Magura Tarcaului, zona Domelor 9i a Bistritei, dar 9i satul de cfunpie, Criste~ti, ill Balta Jijiei. • Compozipe: ~aisprezece capitole care pot fi grupate, ill raport cu tema calatoriei, in trei parti: I. constatarea absentei ~i pregatirile de drum, II. cautarea sotului disparut, III. gasirea celui cautat, illmormantarea ~i pedepsirea fapta~ilor. • Incipitul/ prologul romanului este o legenda despre ocupatiile ~i modul de viata al pastorilor ~i al altor neamuri, pe care o spunea Nechifor. Finalul (epilogul) cuprinde planurile de viitor ale Vitoriei. • Personajele lnfiit:i9eaza tipologii umane reprezentative pentru lumea satului de ]a munte, la illceputul secolului al XX-lea. Personajul principal este Vitoria Lipan, femeia voluntara, munteanca, sope de cioban. Personajul secundar, Gheorghita, reprezinta generatia tanara, care se maturizeaza (Bildungsroman). Nechifor Lipan este caracterizat ill absenta. Personaje episodice: Minodora, fiica receptiva la noutatile civilizatiei; mo~ Pricop (ospitalitatea), parintele Danila (autoritatea spirih1ala ill satul arhaic), baba Maranda (credinta ill superstipi). Personajul colectiv: muntenii.
..... ~
~ Ql
"' Ql ~
c:::
£
3,
\l
'
I. Eseu privind tema ~i viziunea despre lume dintr-un roman interbelic, realist - mitic
Co ntext Opera ,Baltagul" de Mihail Sadoveanu, publicata in 1930, este un roman interbelic, obiectiv, realist-mitic ~i traditional. Structura polimorfa este data de ,amestecul de roman realist ~i narafiune arhetipalii grefatii pe un scenariu polifist" 1 •
1. Evidentie rea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea ro manului studiat intr-o tipologie, intr-un curent cultural/lite ra r, intr-o orie ntare te matica Romanul este o creatie epica in proza, de mari dimensiu11i, cu actiune complexa, desfa~urata pe mai multe planuri, in timp ~i spatiu precizate, antrenand un numar mare de personaje puternic individualizate. Prin multitudinea aspectelor infati~ate, romanul ofera o imagine ampla asupra vietii. Romanul este realizat pe douc'i coordonate fundamentale: aspectul re~ alist (monografia lumii pastorale, reperele spatiale, tipologia personajelor, 'LeaiiA.t tehnica detaliului semnificativ) ~i aspectul mitic (gesturile rituale ale Vitoriei, traditiile pastorale, motivul comuniunii om-natura ~i rnitul marii treceri). Inspiratia romanului din balada populara ,Miorita", sugerata chiar de scriitor prin mottoul ,Stiipiine, stiipiine, I Mai chiamii ~-un cane .. .", constituie un aspect controversat in receptarea critica, sustinut de criticii interbelici (E. Lovinescu, G. Calinescu) ~i adesea contestat de exegeza postbelica (Al. Paleologu).
2. Prezenta rea te melor romanulu i studiat
\ i
i!
Fiind un roman al perioadei de maturitate, marile teme sadoveniene se regasesc aici: viata pastorala, natura, calatoria, miturile, iubirea, familia, arta povestirii, intelepciunea. Tema rurala a romanului traditional este dublata de tema calatoriei initiatice ~i justitiare. Romanul ,Baltagul" prezinta monografia satului mollema. dovenesc de la munte, lumea arhaica a pastorilor, avand in prim-plan cautarea ~i pedepsirea celor care 1-au ucis pe Nechifor Lipan. Insotita de Gheorghita, Vitoria reconstituie drumul parcurs de barbatul sau, pentru descoperirea adevarului ~i realizarea dreptatii. Ciilatoria, cautarea adevarului constituie axul romanului ~i se asociaza cu motivul labirintului. Parcurgerea drumului are diferite semnificatii2 • lema. Vitoria reconstituie evenimentele care au condus la moartea barbatului ei ~ (intriga politista), ceea ce devine o dubla aventura: a cunoa~terii lumii ~i a cunoa~terii de sine. Pentru Gheorghita, calatoria are rol educativ, de initiere a tanarului (Bildungsroman): ,. .. Parcurgerea labirintului este o zncercare esentialii 1 2
Carmen Matei Mu$al, Romanul romiinesc interbelic, Editura Humanitas, Bucure$ti, 1998 Idem.
200
pentru orice erou, [... ]fiind chiar proba de rena~tere ~i regenerare moralii" 3 • Nechifor, personaj absent, prezentat indirect, apartine planului mitic. Cautandu-~i sotui, Vitoria parcurge simultan doua lumi: spatiul real, concret ~i comercial ~i o lume ,de semne ~i minuni", al caror sens ea ~tie sa-l descifreze.
3. Prezentarea a patru elemente de structura ~ i d e compozitie ale textului narativ, semnificative pe ntru t ema ~ i viziunea despre lume din romanul studiat (de exemplu : aqiun e, co nfl ict, relatii tem porale ;;i spatiale, incipit, final, tehni ci narative, perspectiva narativa, registre stilistice, limbajul personajelor etc.)
Motivullabirintului se concretizeaza la nivelul actiunii (cautarea ~i diferitele popasuri), dar este semnificativ ~i la nivelul titlului. Baltagul (toporul cu doua tai~uri) este un obiect simbolic, ambivalent: arma a crimei ~i instrumentul actului justitiar, reparator. De remarcat ca in roman, acela~i baltag (allui Lipan) indepline~te cele doua funqii . Baltagul tanarului Gheorghita se pastreaza neatins de sangele uciga~ilor. Naratiunea se face la persoana a III-a, iar naratorul omniprezent ~i omniscient reconstituie lumea satului de munteni ~i aqiunile Vitoriei, in mod obiectiv, prin tehnica detaliului ~i observatie. De~i naratorul omniscient este unic, la parastasul sotului, Vitoria preia rolul naratorului. Inteligenta ~i calculata, ca ,un Hamlet fem inin", ea reconstituie crima pe baza propriilor deductii ~i o poveste~te veridic celor prezenti, ceea ce ii determina pe criminali sa-~i recunoasca vina in fata satului ~i a autoritatilor. Timpul derularii actiunii este vag precizat, prin repere temporale din calendarul religios al satului traditional: ,aproape de Sf Andrei", ,zn Postul Mare", ,10 Martie". Perioada istorica poate fi dedusa ca fiind incepuhll secolului al XX-lea, din mentionarea trenului ~i a telefonului in zona Moldovei, dar atemporalitatea este o trasatura a atmosferei legendare, a aspectului rnitic. Cadrul aqiunii este satul de munte Magura Tarcaului, zona Dornelor ~i a Bistritei, dar ~i satul de campie, Criste~ti, in Balta Jijiei. Fiind un roman realist, pentru veridicitate, traseul parcurs de Vitoria impreuna cu Gheorghita, pe urrnele lui Nechifor, este transcris de pe harta. Dar fiind ~i o scriere fictionala cu valente mitice, romancierul irnagineaza satul Lipanilor, Magura Tarcaului, ~i utilizeaza toponime sirnbolice (satul Doi Meri, raul Neagra). Compozitie Romanul este structurat in ~aisprezece capitole cu actiune desfa~urata cronologic, urmarind mornentele subiectului. In raport cu terna calatoriei, capitolele pot fi grupate in trei parti: I. constatarea absentei ~i pregatirile de drum, II. cautarea sotului disparut, III. gasirea celui cautat, inmorrnantarea ~i pedepsirea fapta~ilor. Incipitul romanului este o legenda despre ocupatiile ~i modul de viata al pastorilor ~i al altor neamuri, pe care o spunea Nechifor la ,cumiitrii ~i nunfi". Legenda este rememorata de Vitoria in absenta sotului ei ~i anticipeaza des3
Marin Mincu, Un aspect al poeticii sadoveniene - labirinticul, ln Repere, 1977
201
nw.ti.u.u1.. ~
~ ~
timp.u.l
cadJwi.
~
'
~
~
intJW;a
~
a.q.i.u.nii
•11 i
p.wtd:u£
cuimittant
~
.
~
~
tinul acestuia, avand rol de prolog. Finalul (epilogul) cuprinde planurile de viitor ale Vitoriei in legatura cu familia ei, rostite dupa incheierea deznodamantului. Prima parte (capitolele I - al VI-lea) - framantarile Vitoriei in a~teptarea sotului ~i pregatirile de drum - include expozitiunea ~i intriga. in expozitiune se prezinta satul Magura Tarcaului ~i schita portretului fizic al Vitoriei, care toarce pe prispa, gandindu-se la intarzierea sotului sau plecat la Dorna sa cumpere oi. Intriga cuprinde framantaxile ei, dar ~i actiunile intreprinse inainte de plecarea in cautarea sotului : tine post negru douasprezece vineri, se inchina la icoana Sfintei Ana de la manastirea Bistrita, anunta autoritatile disparitia sotului, vinde unele lucruri pentru a face rost de bani de drum, pe Minodora o lasa la Manastirea Varatec, iar lui Gheorghita ii incredinteaza un baltag sfintit. Partea a doua (capitolele al VII-lea - al XIII-lea) contine desfa~urarea actiunii ~i prezinta drumul parcurs de Vitoria ~i ale fiul ei, Gheorghita, in cautarea lui Nechifor Lipan. Ei reconstituie traseullui Nechifor, facand o serie de popasuri: la hanul lui Donea de la gura Bicazului, la cra~ma domnului David de la Calugareni, la mo~ Pricop ~i baba Dochia din Farca~a, la Vatra Dornei (la han ~i la ,cantelarie", uncle afla de actul de vanzare a oilor), apoi spre Paltini~, Bro~teni, Borca, de uncle drumul parase~te apa Bistritei, ,intr-a tarii cu totul necunoscutii". De asemenea, intalnesc botez la Borca ~i nunta la Cruci - marile momente din viata omului, a caror ordine sugereaza Vitoriei inmormantarea din finaL Intreband din sat in sat, ea i~i da seama ca sotul sau a disparut intre Suha ~i Sabasa. Cu ajutorul cainelui regasit, Lupu, munteanca descopera rama~i tele lui Lipan intr-o rapa, in dreptul Crucii Talienilor. Partea a treia (capitolele al XIV-lea - al XVI-lea) prezinta sfar~itul drumului: ancheta politiei, inmormantarea, parastasullui Nechifor Lipan ~i pedepsirea uciga~ilor. Coborarea in rapa ~i veghea nocturna a mortului sunt probe de maturizare pentru Gheorghita, incheiata cu infaptuirea actului de dreptate la parastas. Punctul culminant este scena de la parastas, in care Vitoria poveste~te cu fidelitate scena crimei, surprinzandu-i ~i pe uciga~ii Ilie Cutui ~i Calistrat Bogza. Primul i~i recunoa~te vina, insa al doilea devine agresiv. Este lovit de Gheorghita cu baltagullui Nechifor ~i sfa~iat de cainele Lupu, facandu-se astfel dreptate. in deznodamant, uciga~ul Calistrat Bogza ii cere iertare Vitoriei ~i-~i recunoa~te fapta. Personajele infati~eaza tipologii umane reprezentative pentru lumea satului de la munte, la inceputul secolului al XX-lea. Personajul principal este Vitoria Lipan, femeia voluntara, munteanca, sotie de cioban. Vitoria este o femeie puternica, hotarata (,N-am sii mai am hodina cum n-are piiriiul Tarcaului piin'ce 1-oi gasi pe Nechifor Lipan"), curajoasa, lucida. lnteligenta nativa ~i stapanirea de sine sunt evidentiate pe drum, dar mai ales la parastas, cand demasca uciga~ii. 202
Apartinand lumii arhaice, patriarhale, Vitoria transn;ite copiilor respectul traditiilor ~i este refractara la noutatile civilizatiei: ,In tren e~ti olog, mut ~i chior". Ca mama, ii interzice Minodorei sa se indeparteze de traditie (,Jti arat eu coc, valt si bluza... ! Nici eu, nici bunica-ta, nici bunica-mea n-am stiut de acestea - ~i-n l~g~a noastrii trebuie sa traie~ti ~i tu!") ~i contribuie prin dlatorie la maturizarea lui Gheorghita. Respecta obiceiurile de cumetrie, de nunta ~i de inmormantare. Personajul complex este realizat prin tehnica basoreliefului ~i individualizat prin caracterizare directa ~i indirecta (prin fapte, vorbe, atitudini, gesturi, relatii cu alte personaje, nume). Portretul fizic releva frumusetea personajului prin tehnica detaliului semnificativ. Personajul secundar, Gheorghita, reprezinta generatia tanara, care trebuie sa ia locul tatalui disparut. Romanul poate fi considerat initiatic, deoarece prezinta drumul spre maturizarea lui Gheorghita. Nechifor Lipan este caracterizat in absenta, prin retrospectiva ~i remorare, ~i simbolizeaza destinul muritor al oamenilor. Numele sau ,eel adeviirat ~i tainic", de botez, este tot Gheorghita, dar primise numele Nechifor (in gr. ,Niki-phoros", purtator de victorie), in al patrulea anal vietii cand se !mbolnavise, potrivit unei superstitii: ,ca sa nu-l mai cunoasca bolile ~i moartea". Vorba lui Lipan ,Nimene nu poate sari peste umbra lui" anticipeaza destinul acestuia. Personaje episodice sunt reprezentative pentru lumea satului arhaic: Minodora, fiica receptiva la noutatile civilizatiei, este trirnisa la manastire pentru purificare; mo~ Pricop (ospitalitatea), parintele Danila (autoritatea spirituala in satul arhaic), baba Maranda (credinta in superstitii). Romanul are caracter monografic deoarece mfati~eaza viata muntenilor, ocupatiile, traditiile, obiceiurile ~i principalele lor trasaturi: muncitori, veseli, iubitori. Personajul colectiv, muntenii este portretizat mea de la inceput, in legenda pe care obi~nuia sa o spuna Lipan la cumetrii, dar ~i 1n mod direct, de catre narator: , Viata muntenilor e grea; mai ales viata femeilor. Uneori stau vaduve inainte de vreme, ca diinsa. Munteanului i-i dat sii-~i ca~tige painea cea de toate zilele cu toporul ori cu cafa. [. .. ] Cei mai vrednici intemeiazii stiini in munte. [. .. ] Munteanul are radacini Ia locullui, ca ~i bradul." Ca moduri de expunere, naratiunea preponderenta este nuantata de secventele dialogate, iar pasajele descriptive fixeaza diferite aspecte ale cadrului sau elemente de portret fizic, individual (de exemplu: portretul Vitoriei sau allui Gheorghita) ~i colectiv (muntenii, ,locuitorii de sub brad").
4. Exprimarea unei opinii, despre modul In care se reflecta o idee sau tema In romanul pentru care ai optat Consider ca familia Lipanilor este parte a acestei colectivitati: imaginea lui Nechifor este pastrata in memoria celorlalti, Vitoria este exponentul feminin al acestei lumi arhaice, iar tinerii receptivi la noutatile civilizatiei, Minodora ~i Gheorghita, sunt readu~i la rolurile impuse de existenta traditionala de mama autoritara. Numele protagoni~tilor au semnificatii simbolice, desemnand victoria binelui asupra raului: Vitoria (asemanator cu ,victoria"), Gheorghe (numele 203
te.fiuti.ea ~
Cu£ui .
~
~ ~
~ eo.leetiu.
de botez al tatiHui) ~i Gheorghita (numele fiului) arnintesc de Sf. Gheorghe, ln.vingatorul balaurului, iar Nechifor (in gr. ,Nike-phoros") inseamna ,purtii-
tor de victorie". .
.
muJ..~
Arhitectura complexa, conferita de polimorfismul structurii (sesizat de criticul Paul Georgescu in studiul ,Polivalenfa necesarii") ~ide prezenta mai multor teme ~i motive, a ocazionat, de-a lungul vremii, diferite interpretari ale romanului, unele chiar contradictorii: reconstituire a ,Miorifei" (E. Lovinescu), roman antropologic ~i politist (G. Calinescu), roman mitic-baladesc ~i realist etnografic (Perpessicius), roman demitizant (Ion Negoitescu), roman realist-obiectiv (Nicolae Manolescu), roman initiatic, roman de dragoste ~i o ,anti-Miorita'' (Al. Paleologu). Criticul Marin Mincu asociaza baltagul, arma a crimei ~i obiect justitiar, cu labrys-ul, securea dubla cu care a fost doborat minotaurul, monstrul mitic.
Concluzie Romanul ,Baltagul" de Mihail Sadoveanu apartine realismului mitic. Criticul Nicolae Mano1escu 4 arata ca, de~i Mihail Sadoveanu alege ca pre. text epic situatia din balada populara: ,doi ciobani ucid pe al treilea ca sii-i ia ~ aile", autorul ,sacrificii marele ritm al transhumantei pentru un fapt divers, pentru
un accident; demitizeazii situatia originarii, privind dintr-un unghi deloc poetic evenimentul ritual. «Baltagul» este un roman realist zn sensu I eel mai propriu".
~
'
Romanul interbelic realist - mitic:
,Baltagul" de Mihail Sadoveanu II. Particularitati de constructie · a personajului principal
Context
• Opera ,Baltagul" de Mihail Sadoveanu, publicata in 1930, este un roman interbelic, obiectiv, realist-mitic !?i traditional. Tema rurala a romanului tradip.onal este dublata de tema calatoriei inip.atice ~i justipare. 1. Eleme nte de structura ~ide compozit ie ale romanului
• Titlul: Baltagul (toporul cu doua ta~uri) este un obiect simbolic, ambivalent: arma a crimei ~i instrumentul actului justipar, reparator. • Perspectiva narativa este obiectiva, narap.unea la persoana a III-a, naratorul omniprezent ~i omniscient. AI doilea narator este Vitoria, la paratas. • Relapi temporale !?i spafiale: Timpul este vag precizat, prin repere din calendarul religios: ,aproape de Sf Andrei", ,In Postul Mare", ,10 Martie". Cadrul acpunii este satul de munte Magura Tardului, zona Dornelor ~i a Bistritei, dar ~i satul de ciimpie, Criste~ti, in Balta Jijiei. • Compozifie·: ~aisprezece capitole care pot fi grupate, in raport cu tema calatoriei, in trei parti: I. constatarea absentei ~i pregatirile de drum, II. cautarea sotuiui disparut, III. gasirea celui cautat, inmormantarea ~i pedepsirea fapta~ilor. • Incipitul/ prologul romanului este o legenda despre ocupatille ~i modul de viata al pastorilor ~i al altor neanmri, pe care o spunea Nechifor. Finalul (epilogul) cuprinde planurile de vii tor ale Vitoriei. 2. Stat utul social, psiholo gic, moral etc. a l personajului
• Personajul principal este Vitoria Lipan, femeia voluntara, munteanca, sotie de cioban !?i mama au tori tara. 3. Trasaturile personajului
• Vitoria reprezinta tipul femeii voluntare, fund un exponent allumii arhaice, dar ~i o individualitate, prin insu~irile sale: spiritul de razbunare ~i metodele unui detectiv. • Este o femeie hotarata, curajoasa, Iucida. Datorita inteligentei native ~i stapiiniri.i de sine, Vitoria reu~e~te sa reconstituie drumul, sa afle adevarul ~i sa dema~te uciga~ii in fata autoritap.lor. • Apartinand lumii arhaice, patriarhale, Vitoria transmite copiilor respectul tradip.ilor :::s ~i este refractara la noutatile civilizapei. :::s Q.l • Sotie iubitoare, porne~te hotarata in cautarea barbatului drag. • Personajul complex este realizat prin tehnica basoreliefului l?i individualizat prin Q.l caracterizare directa ~i indirecta (prin fapte, vorbe, atitudini, gesturi, relap.i cu alte personaje, nume).
·--
-"'
4
Nicolae Manolescu, op. cit.
204
:s c: a a.
4.0pinie j:
• Personajul Vitoria reprezinta tipul femeii voluntare, care pome~te intr-o caliHorie justipara, din dragoste pentru sotuJ disparut. • Deosebiri fata de balada populara , Mioripa"
I
Concluzie
Pentru calitaple ei ~i datorita calatoriei parcurse in cautarea adevarului reprezentand tipul femeii voluntare Vitoria Lipan a fost supranumita de criticul Nicolae Manolescu ,o
femeie In tnra biirbafilor" .
,, ~
Particularitati de constructie a personajului principal dintr-un roman interbelic, realist
Context Opera ,Baltagul" de Mihail Sadoveanu, publicata in 1930, este un roman interbelic, obiectiv, realist-mitic ~i traditional. Romanul este realizat pe doua coordonate fundamentale: aspectul re- a4f1.ed.u£ alist (monografia lumii pastorale, reperele spatiale, tipologia personajelor, 'Leal.id tehnica detaliului sernnificativ) ~i aspectul mitic (gesturile rituale ale Vitoriei, traditiile pastorale, motivul comuniunii om-natura ~i mitul marii treceri). Tema rurala a romanului traditional este dublata de tema calatoriei initiatice ~i justitiare. Romanul ,Baltagul" prezinta monografia satului moldovenesc de la munte, lumea arhaica a pastorilor, avand in prim-plan cau- t.em.a. tarea ~i pedepsirea celor care 1-au ucis pe Nechifor Lipan. Insotita de Gheorghita, Vitoria reconstituie drumul parcurs de barbatul sau, pentru descoperirea adevarului ~i infaptuirea dreptatii.
1. llustrarea a patru elemente de structura ~i de compozitie ale romanului, semnificative pentru realizarea personajului din romanul studiat (de exemplu: aqiune, conflict, rela1ii t emporale ?i spatiale, incipit, finat tehni ci narative, perspectiva narativa, registre stilistice, limbaj ul personajel or etc.)
.....
..:!:::s Ql
~
-sc::
.sa..
Titlul ,Baltagul" insearnna toporul cu doua tai~uri, un obiect simbolic, ambivalent: arma a crimei ~i instrument al dreptatii. De remarcat ca in ro- f.i.tful man, acela~i baltag (allui Lipan) indepline~te cele doua funqii. Baltagul tanarului Gheorghita se pastreaza neatins de sangele uciga~ilor. Naratiunea se face la persoana a III-a, iar naratorul omniprezent ~i omniscient reconstituie lumea satului de munteni ~i actiunile Vitoriei, in mod obiectiv, prin tehnica detaliului ~i observatie. De~i naratorul omniscient este nn/!a.f.iwu.a. unic, la parastasul sotului, Vitoria preia rolul naratorului. Inteligenta ~i cal' culata, ca ,un Hamlet feminin", ea reconstituie crima pe baza propriilor deductii ~i o poveste~te veridic celor prezenti, ceea ce ii determina pe criminali sa-~i recunoasca vina in fata satului ~i a autoritiitilor. Timpul derularii actiunii este vag precizat, prin repere temporale din calendarul religios al satului traditional: ,aproape de Sf Andrei", ,,In Postul Mare", "10 Martie". Perioada is to rica poate fi dedusa ca fiind inceputul secolului al f.i.mpul. XX-lea, din mentionarea trenului ~i telefonului in zona Moldovei, dar atemporalitatea este o trasatura a atmosferei legendare, a aspectului mitic. Cadrul actiunii este satul de munte Magura Tarcaului, zona Dornelor ~i a Bistritei, dar ~i satul de cam pie, Criste~ti, in Balta Jijiei. Fiind un roman realist, pentru veridicitate, traseul urmat de Vitoria impreuna cu Gheorghita, pe urmele lui Nechifor, este transcris de pe harta. Dar fiind ~i o scriere fiction ala cu valente
207
mitice, romancierul imagineaza satul Lipanilor, Magura Tarcaului, ;;i utilizeaza toponime simbolice (satul Doi Meri, raul Neagra). Romanul este structurat in ~aisprezece capitole cu actiune desfa;;urata cronologic, urmarind momentele subiectului. in raport cu tema calatoriei, capitolele pot fi grupate in trei parti: I. constatarea absentei ;;i pregatirile de drum, II. cautarea sotului disparut, III. gasirea celui cautat, inmormantarea ;;i pedepsirea fapta;;ilor. Incipitul romanului este o legenda despre ocupatiile ;;i modul de viata al in.cipitu.£ pastorilor ;;i al altor neamuri, pe care o spunea Nechifor la , cumiitrii ~i nunfi" . Legenda este rememorata de Vitoria in absenta sotului ei ;;i anticipeaza destinul acestuia, avand rol de prolog. Finalul (epilogul) cuprinde planurile de viitor ale Vitoriei in legatura cu familia ei, rostite dupa incheierea deznodamantului.
2. Precizarea st atutului social, psihologic, moral etc. a! personajului a les Personajul principal este Vitoria Lipan, femeia voluntara, munteanca, sotie de cioban ;;i mama autoritara. Vitoria este o femeie puternica, hotarata sa-;;i gaseasca sotul (,N-am sii mai am hodinii cum n-are partiul Tarciiului pan' ce l-oi giisi pe Nechifor Lipan"), sa faca dreptate ;;i sa-l inmormanteze cre;;tine;;te. Este o femeie conservatoare, respecta obiceiurile, traditiile satului patriarhal 9i respinge noutatile aduse de copii.
3.11ustra rea trasaturilor pe rsonajului ales, prin s itua~ii semnificative sa u prin citate come ntate
secven~e
narative/
Vitoria reprezinta tipul femeii voluntare, fiind ,un exponent al spefei'' (G. Calinescu) in raport cu lumea arhaica, dar ;;i o individualitate, prin insu;;irile sale: spiritul de razbunare ;;i metodele unui detectiv. Criticul G. Calinescu afirma, Vitoria e un Hamlet feminin", pentru ca pune la cale demascarea uciga;;ilor la parastas, cand reconstituie scena mortii lui Nechifor Lipan ;;i o poveste9te in fata satenilor.
)n ciiutarea biirbatului, Vitoria pune spirit de vendetta ~i aplicafie de detectiv. [... ] Vitoria e un Hamlet feminin, care biinuie~te cu metoda, cerceteazii cu disimulafie, pune la cale reprezentatiuni triidiitoare ~i, cand dovada s-a fticut, dii drum riizbuniirii "5 . Este o femeie hotarata, curajoasa, lucida. Pe drum i;;i ia o pu;;ca, pe care nu ezita sa o foloseasca, iar lui Gheorghita ii da un baltag sfintit. Are curajul de a depa;;i hotarul satului, in cautarea lui Nechifor, motiv pentru care criticul Nicolae Manolescu o nume;;te ,o femeie in tara biirba filor". In satul traditional, barbatul putea ie;;i din limitele satului pentru oierit sau pentru negot (ca Lipan). Datorita inteligentei native ;;i a stapanirii de sine, Vitoria reu;;e;;te sa reconstituie drumul parcurs de Lipan, sa afle adevarul;;i sa dema;;te uciga;;ii in fata autoritatilor. 5
G. Cilinescu, Istoria literaturii romiine de la origini piinii in prezent, Editura Minerva,
Bucure~ti,
208
1986
Gase;;te in sine puterea de a cerceta ;;i de a gasi urmele acestuia, cu inteligenta ;;i disimulare. Spune strainilor ca il cauta de Nechifor care ii este dator, ca sa nu fie banuita ca are bani asupra ei pentru a-;;i asigura cele necesare in calatorie. Pe prietenii lui Lipan (domnul David, mo;; Pricop ), ii intreaba despre el ;;i rememoreaza calitatile sotului din povestirea lor. Apartinand lumii arhaice, patriarhale, Vitoria transmite copiilor respectul traditiilor ;;i este refractara la noutatile civilizatiei: )n tren e~ti olog, mut Eji chior", ii spune lui Gheorghita. Ca mama, ii interzice Minodorei sa se indeparteze de traditie (,}fi ariit eu coc, valt ~i bluzii.. .! Nici eu, nici bunicii-ta, nici bunicii-mea n-am ~tiut de acestea- Eji-n lege a noastrii trebuie sii triiie~ti ~i tu '");;icontribuie prin calatorie la maturizarea lui Gheorghita. In raport cu Gheorghita, tanarul imatur la inceputul calatoriei, Vitoria este initiatoarea. De;;i fiul este copilul preferat ;;i poarta numele secret al tatalui, el constata pe drum ca mamei ,i-au crescut fepi de aricioaicii", adica a devenit aspra cu el. Initierea se continua cu proba coborarii in rapa (amintind de mitul coborarii in Infern) ;;i a vegherii nocturne la rama;;itele tatalui, proba a curajului barbatesc, la ordinul repetat al mamei: , -Coboarii-te in rapii ifi spun!" . Initierea este incheiata la parastas, cand tanarul tine piept criminalului ;;i-llove;;te cu baltagul, restabilind dreptatea. Vitoria respecta obiceiurile de cumetrie ;;ide nunta ;;i vegheaza la indeplinirea randuielilor din ritualul inmormantarii: priveghiul, drumulla cimitir, bocitul, slujba religioasa, pomana, praznicul. $tie sa citeasca semnele naturii (se observa legatura dintre om ;;i natura): la Dorna, la Crucea Talienilor, vantul o anunta case afla pe drumul eel bun, iar la la mo;; Pricop, in Farca;;a, ceata ii da semn de popas. Sotie iubitoare, porne;;te hotarata in cautarea barbatului: ,era dragostea ei
de douiizeci ~i mai bine de ani. A~a-i fusese drag in tinerefii Lipan, a~a-i era drag Eji acuma, cand aveau copii mari edt dfin~ii" . Tipatul dinaintea coborarii co9ciugului ;;i gesturile concentreaza iubirea ;;i durerea pierderii sotului: ,Cu a~a glas a strigat, incfit prin toti cei de fafii a trecu t un cutremur. S-a diiramat in genunchi, ~i-a rezemat fruntea de marginea sicriului". Personajul complex este realizat prin tehnica basoreliefului $i individualizat prin caracterizare directa ;;i indirecta (prin fapte, vorbe, atitudini, gesturi, relatii cu alte personaje, nume). Portretul fizic releva frumusetea personajului prin tehnica detaliului semnificativ: ,Nu mai era tfiniirii, dar avea o frum useta neobifjnuitii in privire". 4.Su s~inerea unei opinii, despre modul in care se reflecta o idee sau te ma romanului pentru care ai optat In construc~ia personajului
In opinia mea, personajul Vitoria reprezinta tipul femeii voluntare, care porne9te intr-o calatorie ju stitiara, din dragoste pentru sotul disparut (,,era
dragostea ei de douiizeci ~i mai bine de ani. AEja-i fusese drag in tineretii Lipan, afja-i era drag ~-acum, cand aveau copii mari cat dtinfjii") ;;i din dorinta de a indeplini datina de inmormantare, asemenea personajului tragic Antigona. Sugestiva este intrebarea, care capatat rol de laitmotiv rostita de femeie in cautarea sotului, la fiecare popas: ,Nus-a uprit cumva .. . astii-toamnii un om cu un cal negru 209
fin tat in frunte? Mie sii-mi spunefi cine ati viizut un om de Ia noi, ciilare, pe-un cal negru fin tat in frunte ~i-n cap cu ciiciulii brumiirie". Criticul Nicolae Manolescu6 arata ca, de~i Mihail Sadoveanu alege ca pretext epic situatia din balada populara: ,doi ciobani ucid pe al treilea ca sii-i ia aile", autorul ,demitizeazii situafia originarii". Spre deosebire de balada populara ,Miorifa", in roman sofia il cauta pe cioban, care nu este un flacau, ci un barbat cu copii mari, iar jalea pierderii celui drag este dublata de pedepsirea uciga~ilor, care sunt demascati ~i predati autoritatilor.
Concluzie Pentru calitatile ei remarcabile (inteligenta, hotarare, curaj) ~i calatoria
co.n.c.£w;ie. parcursa in cautarea adevarului, femeia voluntara Vitoria Lipan a fost supranurnita de criticul Nicolae Manolescu ,o Jemeie in tara biirbafilor" (in lucrarea ,Area lui Noe").
.a
\
'
Romanul interbelic realist - mitic: ,Baltagu/" de Mihail Sadoveanu Ill. Relatia dintre doua personaje
Context
• Opera ,Baltagul" de Mihail Sadoveanu, publicata in 1930, este un roman interbelie, obiectiv, realist-mitic ~i traditional. Tema rurala a romanului traditional este dublata de tema d'ilatoriei inipatice ~i justitiare. 1. Elemente de structura ~i de compozi!ie ale romanului
• Titlul: Baltagul (toporul cu doua tai~uri) este un obiect simbolic, ambivalent: arma a crimei ~i instrumentul actului justitiar, reparator. • Perspectiva narativa este obiectivii., naratiunea !a persoana a III-a, naratorul omniprezent ~i omniscient. AI doilea narator este Vitoria, Ia paratas. • Relapi temporale ~i spatiale: Timpul este vag precizat, prin repere din calendarul religios: ,aproape rle Sf Andrei", , fn Postul Mare ", ,10 Martie ". Cadrul acpunii este satul de munte Magura Tarcii.ului, zona Dornelor ~i a Bistritei, dar ~i satul de ca.mpie, Criste~ti, in Balta Jijiei. • Compozitie: !?aisprezece capitole care pot fi grupate, in raport cu tema dilii.toriei, in trei parti: I. constatarea absentei ;;i pregatirile de drum, II. cautarea sotului disparut, III. gasirea celui d iutat, inmormantarea ~i pedepsirea fapta~ilor.
• Incipitul/ prologul romanului este o legenda despre ocupapile !?i modul de viata a! pastorilor ~i al altor neamuri, pe care o spunea Nechifor. Finalul (epilogul) cuprinde planurile de viitor ale Vitoriei. 2. Statutul social, psihologic, moral etc. al personajelor
• Personajul principal este Vitoria Lipan, femeia voluntara, munteanca, sope de cioban :?i mama autoritara. • Personajul secundar, Gheorghita, fiul Vitoriei :?i al lui Nechifor, reprezinta generapa tanara. Gheorghita trebuie sa ia locul tatiilui disparut. 3. Doua e pisoade/citate/secven!e comentate despre relatia dintre cele doua personaje
• Relapa inipatoare-inipat (Bild ungsroman). • De~i fiul este copilul preferat ~i poart?. numele secret a! tatalui, el constata ca, pe drum, mama devine mai aspra cu el , i-au crescut tepi de aricioaici'i". • Iniperea se continua cu proba coborarii in rapa de sub Cruce a Talienilor (arnintind de rnitul coborarii in Infern) ~i a vegherii nocturne a rama!?itelor tatalui. Desavar~irea iniperii lui Gheorghita se realizeaza Ia parastas.
6
Nicolae Manolescu, op. cit.
210
·-::s ::s
cu cu "' ::s c: ts Q:
-
4. Opinie
• In finalul romanului, Gheorghita
**Drama ,,Suflete tari"de Ca mil Petrescu I. Tema ~i viziunea despre lume
dovede~te ca este suficient de matur pentru
a - ~i asuma rolul de cap al familiei, In vreme ce Vitoria, careia flacaul i-a devenit 'in urma calatoriei un adevarat sprijin, 'i:;;i va continua viata obi~nuita, al carei ritm a fost intrerupt de moartea lui Nechifor.
Co ncluzie • Raportul inip.ator-inipat este 'infati~at in acest roman al familiei prin relatia dintre marna :;;i fiu, cu prilejul calatoriei ill cautarea osemintelor tatalui disparut. Inteligenta Vitoriei ~i curajullui Gheorghita asigura restabilirea adevarului.
Context • Reprezentata pe scena Teatrului National din Bucure:;;ti ill 1922 ~i publicata ill 1925, ,Suflete tari'' este o drama a autoiluzionarii, tema centrala ill teatrul lui Carnil Petrescu, dar :;;i o drama a iubirii absolute. 1. fncadrarea piesei intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare tematica • Specie: Drama este o specie a genului dramatic, cu un contmut grav ~i un conflict putemic, ill desfa:;;urarea caruia se contureaza personalitatea personajelor drarnatice. Conflictul drarnei nu duce neaparat, Ia fel ca ill tragedie, la moartea personajelor. Drama tinde sa exprirne intreaga complexitate a viepi. • Drama de idei: conflictul interior se declan:;;eaza ill con:;;tiinta personajului principal. • Titlul ilustreaza caracterele puternice ale celor doua personaje principale ale piesei, Andrei Pietraru !?i Ioana Boiu, marcand ill acela:;;i timp o confruntare a orgoliilor. 2. Prezentarea a patru elemente de structura ~ide compozitie ale textului dramatic • Fiind destinat reprezentarii scenice, textul dramatic este structurat ill trei acte alcatuite din scene, este construit sub forma schirnbului de replici illtre personaje, iar didascaliile sunt singurele interventii ale autorului ill piesa. Actul I este deschis de un prolog, care contine proiecpile irnaginatiei personajului principal, deta:;;at de lumea reala. Actul a! treilea este alcatuit din doua tablouri. • Drama de con:;;tiinta a lui Andrei Pietraru provine din conflictul dintre idealul sau de iubire :;;i concretul existentei. • Timpul ~i spatiul: Actiunea dramei se petrece ,prin toamna lui 1913", ill casa impunatoare a lui Matei Boiu-Dorcani, ,o c/if.dire veche, cu ziduri groase, ca de cetate, fn stilul Universitiifii vechi". • Personajele drarnei sunt caracterizate mai degraba prin trairile launtrice dedl.t prin evenimentele exterioare. 3.11ustrarea temei prin doua scene/citate/secvente comentate • Tema este reprezentata de drama intelectualului atins de himera iubirii absolute ~i care intra in conflict cu sine :;;i cu ceilalti, fiindu-i imposibil sa se adapteze Ia realitate. 0 tema importanta a dramei este :;;i aceea a vanitatii ranite. • Subiectul ilustreaza povestea de dragoste dintre Andrei Pietraru :;;i Ioana BoiuDorcani, istoria lor amoroasa fiind pana Ia urma sortita e~ecului.
-·:::J :::J
cu "'cu
:::J
"=
~
Opinie • Finalul deschis a! dramei ilustreaza complexitatea viepi, dar ;;i faptul ca protagonistul, dupa ce scapa de obsesia pentru Ioana Boiu, recapatandu-:;;i demnitatea, va reu:;;i :::J probabil sa se retraga ill lumea ideilor, un univers abstract care are eel putin meritul :::J de a nu-l dezamagi, a~a cum se illtampla cu iubirea. Absolutul ideilor se dovede~te pana la urma mai accesibil decat relativul iubirii.
·-cu "'cu
-
Concluzie ::l • Opera literara ,Suflete tari" de Carnil Petrescu este o drama, deoarece prezinta toate s:::: trasaturile acestei specii literare: conflicte puternice, personaje construite pe baza traQ. irilor launtrice, actiune concentrata.
-a
~
1. Eseul cu privire Ia tema ~i viziunea despre lume dintr-o drama studiata
Context Reprezentata pe scena Teatrului National din Bucure$ti in 1922 $i publicata in 1925, ,Suflete tari" este o drama a autoiluzionarii, tema centrala in teatrullui Camil Petrescu. Este $i o drama a iubirii absolute, scrisa ca replica la romanullui Stedhal, , Ro~u ~i Negm".
1. Eviden~ierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea piesei intr-o tipologie, intr-un curent cultural/ literar, intr-o orientare tematica Drama este o specie a genului dramatic, cu un continut grav $i un conflict puternic, in desfa$urarea caruia se contureaza personalitatea personajelor ciJwma dramatice. Conflictul dramei nu duce neaparat, la fel cain tragedie, la maartea personajelor. Drama tinde sa exprime intreaga complexitate a vietii. ,Suflete tari'' prezinta trasaturile unei drame de idei: conflictul interior se c/Jwma de. idei declan$eaza in con$tiinta personajului principal, caracterizat, mai degraba, prin trairile launtrice decat prin fapte. Actiunea este redusa, confruntarile petrecandu-se in planul con$tiintei.
2. Prezentarea a patru elemente de structura ~i de compozi~ie ale textului dramatic, semnificative pentru tema ~i viziunea despre lume (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale ~i spatiale, registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile autorului etc.)
Titlul ilustreaza caracterele puternice ale celor doua personaje principale t.it£u.l ale piesei, Andrei Pietraru $i Ioana Boiu, marcand in acela$i timp o confrun-
~
tare a orgoliilor. Fiind destinat reprezentarii scenice, textul dramatic este structurat in trei acte alcatuite din scene, este construit sub forma schimbului de replici intre personaje, iar didascaliile sunt singurele interventii ale autorului in piesa. Actul I este deschis de un prolog, care contine proiectiile irnaginatiei personajului principal, deta$at de lumea reala. Actul al treilea este alcatuit din doua tablouri. Drama de cOn$tiinta a lui Andrei Pietraru provine din conflictul dintre idealul sau de iubire $i concretul existentei. Astfel, el o iube$te, fara speranta, de $ase ani pe Ioana Boiu, ratand o stralucita cariera universitara de istoric, 0 casatorie avantajoasa $i ramanand in tot acest timp ca bibliotecar-arhivar, in casa boierului Matei Boiu-Dorcani, tatal Ioanei, pentru a fi mai aproape de femeia iubita. Pietraru o a$aza pe un ,piedestal" pe Ioana Boiu, imagine care 214
se va destrama in cele din urma, cand el i9i va da seama ca femeia s-a refugiat undeva in trecutul glories al stramo$ilor $i , literaturizeaza via fa" . Pe langa conflictul interior, exista mai multe conflicte exterioare. Cel mai important este intre protagoni$ti, conflict marcat de o dubla natura: sociala ~ $i psihologica. Pe de o parte, Andrei Pietraru are de infruntat mentalitatile ~ de clasa, deoarece Ioana il considera ,un biet ratat'', un serv, iar pentru Matei Boiu-Dorcani, casatoria celor doi ar reprezenta o incalcare a traditiei, un atac la memoria inainta$ilor nobili care nu $i-au amestecat sangele decat cu semeni apartinand aceleia$i caste, una ten tat la istorie. Pe de alta parte, conflic. tul psihologic consta in infruntarea orgoliilor celor doua personaje, din care ~ Pietraru nu vrea sa iasa invins, dupa cum insu$i marturise9te: ,}mi dau seama ~
de un singur lucru. Ca e aici o lupta pe via fa ~i pe moarte ~i ca ar fi ofarsa neagra de cioclu sa flu eu eel invins". Actiunea dramei se petrece ,prin toamna lui 1913", in casa impunatoare a lui Matei Boiu-Dorcani, ,o cladire veche, cu ziduri groase, ca de cetate, in stilul Universitafii vechi". Personajele dramei sunt caracterizate mai degraba prin trairile launtrice decat prin evenimentele exterioare. Andrei Pietraru, personajul principal al dramei, este caracterizat in mod direct in amplele didascalii, ce reflecta framantarile interioare ale eroului: ,Andrei, eroul celor ce se vor intiimpla, e un tiinar ca de treizeci de ani, inalt ~i delicat fora sa fie slab." Tehnica moderna a relativizarii perspectivelor, a oglinzilor paralele este utilizata in caracterizarea directa. Astfel Pietraru se reflecta in mod diferit in ~ con9tiinta fiecaruia dintre personajele piesei. Pentru Ioana, Andrei este ,un ~ biet ratat'', ,un serv", ,sufiet de sluga", cu toate ca sunt momente cand il considera ,un om cu insu~iri remarcabile". Pentru Matei Boiu-Dorcani, Pietraru reprezinta mai intai un om devotat, de incredere, pentru ca mai a poi, cand afla ca 0 iube$te pe fiica lui, sa-l desconsidere $i sa-l numeasca ,un ticalos", ,viinator de zestre". Culai, prietenul protagonistului, il nume9te pe Andrei ,zanatec", ,stupid", ,nebun", fiindca a ratat o existenta de~geniu, un viitor prornitator, din cauza pasiunii absurde pentru Ioana Boiu. Insa Maria Sine9ti, o ruda apropiata a Ioanei Boiu, intuie9te adevarata dirnensiune a personalitatii lui Pietraru 9i ii marturise9te acest lucru Ioanei: ,E poate prea delicat ~i de aceea e timid". Personajul principal feminin al dramei, Ioana Boiu, fiica boierului Matei Boiu-Dorcani este oarecum atipica pentru literatura lui Camil Petrescu. Tanara de 29 de ani este o razvratita, o rebela sau, eel putin, ii place sa para astfel. Ea sfideaza traditia neamului ca 9i descendenta sa, Suzana Boiu, pe care Ioana o ia ca model de viata $i care la 1765 alesese sa fie sotia unui haiduc, salvandu-1 astfel de la spanzuratoare 9i starnind indignarea intregii farnilii . Caracterizata in mod direct in didascalii, ca 9i restul personajelor piesei, Ioanei ii sunt evidentiate trasaturile fizice, care-i reflecta personalitatea: ,E inalta, cu parul ~i ochii negri, albii ~i stranie. 0 eleganta fora maiestate ~i o nervozitate integra/a de animal de rasa." 215
II. Particularitati de constructie a personajului
dovada de iubire fata de Joana, fiindcii tanarul Pietraru nu o iube~te propriu-zis pe Ioana, ci ,f$i iube~te propria pasiune" (Alexandru Paleologu), este mdragostit, asemenea cavalerilor medievali, de ideea de iubire, nu neaparat de Joana Boiu. Concluzie
Context • Reprezentatii pe scena Teatrului Naponal din Bucure!?ti 1n 1922 !?i p ublicata 1n 1925, , Suflete tari'' este o drama a autoiluzionarii, tema centrala 1n teatrul lui Camil Petrescu.
• Prin urmare, Andrei Pietraru este u.n om ambitios, un taniir care, prin perseverenta, reu~e:;;te sa cucereascii inima femeii iubite, dar orgoliul ~i o nemtelegere oarecare il fac sa realizeze ca iubirea reprezinta doar 0 iluzie.
1. llustrarea a patru elemente de structura ~ide compozi!ie ale dramei • Titlul ilustreazii caracterele puternice ale celor doua personaje pri.ncipale ale piesei, Andrei Pietraru ~i Ioana Boiu, mardmd 1n acela!?i timp o confru.ntare a orgoliilor. • Fi.i.nd destinat reprezentiirii sce.nice, textul dramatic este structurat in trei acte alciituite din scene, este construit sub forma schimbului de replici mtre personaje, iar didascaliile sunt singurele intervenpi ale autorului 1n piesa. Actul I este deschis de un prolog, care contine proiecpile imaginatiei personajului principal, deta~at de lumea realii. Actul al treilea este alcatuit din doua tablouri. • Drama de con~tiinta a lui Andrei Pietraru provine din conflictul dintre idealul sau de iubire ~i concretul existentei. • Acpunea dramei se petrece , prin toamna lui 1913", 1n casa impuniitoare a lui Matei Boiu-Dorcani, , a cliidire veche, cu ziduri groase, ca de cetate, In stilul Universitiifii vechi". 2 . Precizarea statutului social, psihologic, moral etc. al perso najului ales
• Andrei Pietraru este tipul intelectualului staparut de o mare neli.ni~te existentiala. El este ,un tiiniir ca de treizeci de ani", bibliotecar de ~ase ani 1n casa aristocrahtlui Matei Boiu-Dorcani. 3. llustrarea unei trasaturi a personajului ales, prin doua scene/citate/secve nle come ntate
'
·~ :::s
Ql
~
"'5 s::
~
• Modalitati de caracterizare: Andrei Pietraru, personajul principal a! dramei, este caracterizat in mod direct 1n amplele didascalii, ce reflecta friimantiirile interioare ale eroului. Teh.nica m odernii a relativizarii perspectivelor (pluriperspectivismul), a oglinzilor paralele este utilizatii 1n caracterizarea directii. Astfel, Pietraru se reflectii 1n mod dife rit 1n con!?tiinta fieciiruia dintre personajele piesei. Autocaracterizarea scoate Ia iveala componenta excepponala a personalitapi eroului. Caracterizarea indirecta, care se desprinde din fa pte, vorbe, gesturi ~i relapa cu celelalte personaje, evidenpaza trasaturi esenpale ale eroului, ale unui om a tins de hirnera iubirii absolute. • Triisaturile personajului: Orgolios, ca majoritatea personajelor masculine carnilpetresciene, Pietraru triiie!?te prin iubirea pentru Ioana Boiu nostalgia absolutului. Deta~at de aspectele materiale ale existentei, Andrei rupe logodna cu nepoata lui Sine!?ti, dom.ni~oara Miirculescu, care avea o zestre considerabila. Inzestrat cu un deosebit simt al onoarei, Andrei Pietraru alege sa-l mfru.nte 1n duel pe printul Bazil $erban, ca raspuns Ia un incident minor petrecut Ia teatm.
·-:::s :::s Ql
"'
4.0pinie
-
• Incercarea de sinucidere a lui Andrei reprezinta mai degraba dorinta taniirului de a-~i restabili imaginea de om onorabil, de a demonstra nobletea caracterului sau, dedit o
Q..
Ql
:::s
t: 0
\i
'
II. Eseu despre particularita!ile de construc!ie a personajului principal dintr-o drama studiata
Context
~
Reprezentata pe scena Teatrului National din Bucure~ti in 1922 ~i publicata in 1925, ,Suflete tari'' este o drama a autoiluzionarii, tema centrala in teatrullui Camil Petrescu. Este ~i o drama a iubirii absolute, scrisa ca replica la romanullui Stedhal, ,Ro?u ?i Negru". In drama de idei, Camil Petrescu creeaza un nou tip de personaj dramatic, , capabil de crize de con~tiintii, de ordin cognitiv, nu moral, in esentii." (Addenda
la Falsul tratat)
1. ll ustrarea a patru e lement e de structura ~ i de compozitie a le dramei, semnificative pent ru rea liza rea pe rson ajului (de exemplu: aqiune, co nflict, rela~ ii tempora le ~i spa ti ale, registre stilisti ce, limbajul personajelor, nota~ii l e autorulu i etc.)
l
Titlul ilustreaza caracterele puternice ale celor doua personaje principale ale piesei, Andrei Pietraru ~i Ioana Boiu, marcand in acela~i timp o confruntare a orgoliilor. Fiind destinat reprezentarii scenice, textul dramatic este structurat in trei acte alcatuite din scene, este construit sub forma schimbului de replici intre personaje, iar didascaliile sunt singurele interventii ale autorului in piesa. Actul I este deschis de un prolog, care contine proiectiile imaginatiei personajului principal, deta~at de lumea reala. Actul al treilea este alcatuit din doua tablouri. Drama de con~tiinta a lui Andrei Pietraru provine din conflictul dintre idealul sau de iubire ~i concretul existentei. Astfel, el o iube~te, fara speranta, de ~ase ani pe Ioana Boiu, ratand o stralucita cariera universitara de istoric, 0 casatorie avantajoasa ~i ramanand in tot acest timp ca bibliotecar-arhivar, in casa boierului Matei Boiu-Dorcani, tatal Ioanei, pentru a fi mai aproape de femeia iubita. Pietraru o a~aza pe un, piedestal" pe Ioana Boiu, imagine care se va destrama in cele din urma, cand eli~i va da seama ca femeia s-a refugiat undeva in trecutul glorios al stramo~ilor ~i ,literaturizeazii viata". Pe langa conflictul interior, exista mai multe conflicte exterioare. Cel mai important este intre protagoni~ti, conflict marcat de o dubla natura: sociala ~i psihologica. Pe de o parte, Andrei Pietraru are de infruntat mentalitatile de clasa, deoarece Ioana il considera ,un biet ratat'', un serv, iar pentru Matei Boiu Dorcani, casatoria celor doi ar reprezenta o incalcare a traditiei, un atac la memoria inainta~ilor nobili care nu ~i-au amestecat sangele decat cu semeni apartinand aceleia~i caste, un a ten tat la istorie. Pe de alta parte, conflictul psihologic consta in infruntarea orgoliilor celor doua personaje, din care
q
220
tii£uf..
. !''t
l~
~~
i·il
:1
~
~ i.nl.e.JUo.;,_
I
Pietraru nu vrea sa iasa invins, dupa cum insu~i marturise~te: , lmi dau seama de un singur lucru. Cii e aici o luptii pe viatii ~i pe moarte ~i cii ar fi oJarsii neagrii de cioclu sa fiu eu celinvins". Actiunea dramei se petrece ,prin toamna lui 1913", in casa impunatoare a lui Matei Boiu-Dorcani, ,o cliidire veche, cu ziduri groase, ca de cetate, in stilul Universitiitii vechi".
2. Precizarea st atutu lui social, psihologic, moral etc. al pe rsonaj ului a les Andrei Pietraru este tipul intelectualului stapanit de o mare nelini~te existentiala. El este ,un taniir ca de treizeci de ani", bibliotecar de ~ase ani in casa aristocratului Matei Boiu-Dorcani. Tanarul renuntase la o logodna avantajoasa, cu fiica unui profesor universitar, i~i abandonase studiile ~i se multume~te doar cu simplul statut de bibliotecar pentru a fi in preajma Ioanei Boiu, fiica lui Matei Boiu, de care Andrei era indragostit fara speranta de ~ase ani. Prietenul sau, Culai, incearca sa-l readuca la realitate, propunandu-i sa se intoarca impreuna in locurile natale. Mai mult decat atat, Culai ii demonstreaza ca Ioana Boiu nu-l considera decat un simplu servitor, pe care nu merita sa-l ia in seama.
3.11ustrarea unei trasaturi a personajului a le s, prin doua scene/citate/secvente comentate Andrei Pietraru, personajul principal al dramei, este caracterizat in mod ca/l.ade.,JU.,. direct in amplele didascalii, ce reflecta framantarile interioare ale eroului: ~Ln. rrw.d ,Andrei, eroul celor ce se vor intampla, e un taniir ca de treizeci de ani, inalt ~i cM.e.d deli cat ftirii sii fie slab. Piir castaniu, Jata palidii ~i ochii verzi-alba?tri, Joarte puternici, piitrunziitori. Are figura obositii de om mistuit de o friimantatii viatii interioarii. Fire bolniivicios de impresionabilii, cand prea timidii, cand excesiv de violentii. 0 nelini§te §i o nestabilitate in gesturi de aparat de mare precizie, sensibilia mai multe influente deodatii." Tehnica moderna a relativizarii perspectivelor (pluriperspectivismul), a oglinzilor paralele este utilizata in caracterizarea directa. Astfel, Pietraru se reflecta in mod diferit in con~tiinta fiecaruia dintre personajele piesei. Pentru o.o/J.n1i Ioana, Andrei este ,un biet ratat'', ,un serv", ,suflet de slugii", cu toate ca sunt pa;taief.emomente cand 11 considera ,un om cu insu§iri remarcabile". Pentru Matei Boiu-Dorcani, Pietraru reprezinta mai intai un om devotat, de incredere, pentru ca mai apoi, cand afla ca 0 iube~te pe fiica lui, sa-l desconsidere ~i sa-l numeasca "un ticiilos" "vaniitor de zestre". Culai, prietenul protagonistului, il nume~te pe Andrei ,ziinatec", ,stupid", ,nebun", fii.ndca a ratat o existenta de ~eniu, un viitor promitator, din cauza pasiunii absurde pentru Ioana Boiu. Insa Maria Sine~ti, o ruda apropiata a Ioanei Boiu, intuie~te adevarata dimensiune a personalitatii lui Pietraru ~iii marturise~te acest lucru Ioanei: , E poate prea delicat §i de aceea e timid" . Autocaracterizarea scoate la iveala componenta exceptionala a perso- ~ nalitatii eroului. De aceea, atunci cand Matei Boiu ii adreseaza grave injurii, ~ Pietraru riposteaza referitor la Ioana: ,a in[eles cii sunt un suflet deosebit". Cu o I
221
r
l l'
'I
alta ocazie, Andrei afirma despre sine ca este ,un print adevarat al sacrificiului ~i devotamentului". Caracterizarea indirecta, care se desprinde din fapte, vorbe, gesturi ~i relatia cu celelalte personaje, evidentiaza trasaturi esentiale ale eroului, ale unui om atins de himera iubirii absolute. Pietraru se retrage din realitatea ~ pe care o dispretuie~te, a~a cum singur marturise~te, ~i se refugiaza intr-un i.ru:l.iAedii sentiment de adoratie muta fata de o femeie pe care o considera inaccesibila. Prologul in care Andrei i~i imagineaza ca are parte de pretuirea Ioanei, cand, de fapt, ea nu-i acorda mai multa atentie decat oricarui angajat din casa Boiu, este definitoriu pentru stabilirea raporturilor eroului cu realitatea. De asemenea, o replica a Elenei, femeia care-1 iube~te fara speranta, rostita oarecum la intamplare, ilustreaza deta~area lui Andrei fata de realitatea inconjuratoare: ,el toate le intelege altfel, parcii n-ar fi pe piimiint". Orgolios, ca majoritatea personajelor masculine camilpetresciene, Pietraru traie~te prin iubirea pentru Ioana Boiu nostalgia absolutului. El este convins ca ,~i intr-a iubire mare po[i sii ajungi piinii la capiitullumii" . A~a cum intuie~te prietenul sau, Culai, Andrei Pietraru iube~te, de fapt, ceea ce reprezinta Ioana Boiu: ,o iube~ti pentru cii e descendenta unei familii striivechi, o iube~ti pentru bogii[ia ei. Da, asta-i. E ceva in tine, nemiisuratul tiiu orgoliu, care ar fi iubit-o §i fiirii s-o fi viizut vreodatii .. . Cum iubesc fetele din provincie pe principele mo~tenitor ... Robul din tine viseazii!". Pietraru insu~i recunoa~te ca obstacolul, faptul ca Ioana este inaccesibila, reprezinta pentru el stimulul pasiunii. Deta~at de aspectele materiale ale existentei, Andrei rupe logodna cu nepoata lui Sine~ti, dornni~oara Marculescu, care avea o zestre considerabila ~i care i-ar fi asigurat o cariera universitara stralucita, considerand gestul ,un act de onestitate moralii", atat fata de sine insu~i, fata de sentimentele lui pentru Ioana, cat ~i fata de tanara care ar fi trebuit sa-i devina sotie. Inzestrat cu un deosebit simt al onoarei, Andrei Pietraru alege sa-l infrunte in duel pe printul Bazil $erban, ca raspuns la un incident minor petrecut la teatru, dar ~i pentru a-~i demonstra curajul in fata Ioanei, deoarece tanara considera ca este sub demnitatea printului sa se bata in duel cu un servitor, cu un ,ratat", precum Andrei. Discutia cu Ioana Boiu, in care Pietraru i~i marturise~te sentimentele, este perceputa de tanar ca un duel, ca o lupta pe viata ~i pe moarte, din care nu trebuie sa iasa invins. Ezitant cand trebuie sa-~i marturiseasca in fata lui Matei Boiu-Dorcani sentimentele pentru Ioana, devine mai a poi curajos ~i infrunta darz prejudecatile aristocratului. Sensibil, atunci cand afla ca Elena 1-a iubit in taina in toata perioada cat au locuit in casa lui Matei, Andrei o saruta cu tandrete ~i inocenta, inainte ca aceasta sa piece la Dorcani impreuna cu tatal Ioanei. Dovede~te astfel intelegere ~i compasiune fata de sentimentele Elenei, considerandu-se un ,parvenit in dragoste" pentru ca a reu~it dintr-odata sa ca~tige iubirea Ioanei. incercarea de sinucidere din final, pe langa faptul ca insearnna desprinderea de lumea iluziei in care traise pana atunci, iar replica lui Culai adresata Ioanei este definitorie in acest sens: "Andrei al d-voastrii a murit", echivaleaza 222
~i
cu o suprema dovada a sinceritatii sentimentelor, a recuperarii onoarei pierdute: ,Fac acest lucru ca sii flu eu insumi ... ". 4. Sus!inerea unei opinii, despre modul in care se reflecta o idee sau tema dramei pentru care ai optat in construqia personajului
A~a cum afirma Nicolae Manolescu, dorinta personajelor camilpetresciene ,nu este de a fi, ci de a parea", iar Andrei Pietraru nu face nici el excep\ie de la aceasta regula. Acela~i critic literar considera ca ,eroii camilpetrescieni cred mai curiind in salvarea aparenpelor deciit in adeviir. Aceste laturi ale sufietului camilpetrescian - ilustreaza faptul - cii nu dragostea, ~i cu atiit mai pufin amorulpasiune, cum s-a pretins,reprezintii atitudinea esenpialii in viziunea despre iubire a scriitorului, ci incercarea de a struni sentimentul in chingile bunei cuviinte ~i ale onorabilitiifii sociale." Astfel, incercarea de sinucidere a lui Andrei reprezinta mai degraba dorinta tanarului de a - ~i restabili imaginea de om onorabil, de a demonstra nobletea caracterului sau decat o dovada de iubire fata de Ioana, fiindca tanarul Pietraru nu o iube~te propriu-zis pe loana, ci ,,i'~i iube~te propria pasiune" (Alexandru Paleologu), este indragostit asemenea cavalerilor medievali de ideea de iubire, nu neaparat de Ioana Boiu.
Concluzie
Prin urmare, Andrei Pietraru este un om ambitios, un tanar care, prin perseverenta, reu~e~te sa cucereasca inima femeii iubite, dar orgoliul ~i o neintelegere oarecare il fac sa realizeze ca iubirea reprezinta doar o iluzie.
223
~
Ill. Relatia dintre doua personaje dintr-o drama studiata
li
II
i
~
'
Ill. Eseu despre relatia dintre doua personaje dintr-o drama studiata
Context Context
• Reprezentata pe scena Teatrului National din Bucure~ti in 1922 ~i publicata in 1925, ,Suflete tari'' este o drama a autoiluzionarii, tema centrala in teatruJ lui Camil Petrescu. 1. llustrarea a patru elemente de structura ~ide compozitie ale dramei
• TiUul ilustreaza caracterele puternice ale celor doua personaje prindpale ale piesei, Andrei Pietraru ~i Ioana Boiu, mardind in acela~i timp o confruntare a orgoliilor. • Fiind destinat reprezentarii scenice, textul dramatic este structurat in trei acte alcatuite din scene, este construit sub forma schimbului de replici intre personaje, iar didascaliile sunt singurele intervenp.i ale autorului in piesa. Actul I este deschis de un prolog, care conp.ne proiecp.ile imaginatiei personajului principal, deta~at de lumea reala. Actul a! treilea este alcatuit din doua tablouri. • Drama de con~tiinta a lui Andrei Pietraru provine din conflictul dintre idealul sau de iubire ~i concretul existentei. • Acp.unea dramei se petrece ,prin toamna lui 1913", in casa impunatoare a lui Matei Boiu-Dorcani, ,o claaire veche, cu ziduri groase, ca de cetate, fn stilul Universitiipi vechi" . 2. Statutul personajelor
• Andrei Pietraru este tipul intelectualului staparut de o mare nelini~te existenpala. El este ,un tiinar ca de treizeci de ani", bibliotecar de $aSe ani in casa aristocratului Matei Boiu-Dorcani. Personajul principal feminin al dramei, Ioana Boiu, fuca boierului Matei Boiu-Dorcani este oarecum atipica pentru literatura lui Camil Petrescu. Tanara de 29 de ani este o riizvratita, o rebela sau, eel putin, ii place sa para astfel. 3. Evolu~ia rela!iei dintre cele doua pe rsonaje
~"
·-:::s :::s
• Andrei vede in Ioana mai intfu o ,fiinfii depiirtatii de lume, un exemplar unic", pentru ca mai apoi ea sa devina pentru el o persoana artifidala care ,literaturizeazi'i viata". Dealtfel, chiar ~i atitudinea ei fata de Andrei Pietraru este contradictorie: mai intfu il dispretuie~te, considerandu-1 ,un biet ratat", apoi devotamentul $i sufletullui deosebit o impresioneaza, trezindu-i in acela~i timp ambipa. Orgolios peste masura, ca majoritatea personajelor lui Carnil Petrescu, Andrei Pietraru i~i propune o solutie extrema ~i promite ca se va sinudde daca pana Ia miezul nopp.i nu va reu~i sa sarute mana femeii iubite. Andrei Pietraru ii va miirturisi Ioanei sentimentele tiiinuite atata vreme, intr-o scena in care orgoliul eroinei se confrunta cu mandria lui Andrei Pietraru (actul II, scena III). 4.0pinie
QJ
• in cele din urma, Ioana Boiu, ca majoritatea personajelor feminine carnilpetresdene, nu se va putea ridica la inalp.mea ~teptiirilor biirbatului iubit. in ceea ce il prive~te pe Andrei
"'
Pietraru, acesta o iube~te pe Ioana Boiu, mai ales fiindca ea ii este inaccesibila. Gestul sinudderii din final marcheaza sfar~itul unei obsesii ~i recapatarea stimei de sine.
QJ
:::s t:
C:J
Q:
Concluzie
•
A~adar, protagoni~tii dramei lui Camil Petrescu ilustreaza imposibilitatea comuniciirii in iubire, mai ales atunci cand dragostea reprezinta nu atat un sentiment, cat 0 infruntare a orgoliilor.
Reprezentata pe scena Teatrului National din Bucure~ti in 1922 ~i publicata in 1925, ,Suflete tari'' este o drama a autoiluzionarii, tema centrala in wn.tv:d teatrullui Camil Petrescu. Este ~i o drama a iubirii absolute, scrisa ca replica la romanullui Stedhal, ,Ro?u ?i Negru".
1. llustrarea a patru elemente de structura ~ i de compozi~ie ale dramei, semnificative pentru realizarea personajului (de exemplu: aqiune, conflict, relatii temporale ~i spatiale, registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile autorului etc.)
Titlul ilustreaza caracterele puternice ale celor doua personaje principale ale piesei, Andrei Pietraru ~i Ioana Boiu, marcand in acela~i timp o confruntare a orgoliilor. Fiind destinat reprezentarii scenice, textul dramatic este structurat in trei acte alcatuite din scene, este construit sub forma schimbului de replici intre personaje, iar didascaliile sunt singurele interventii ale autorului in piesa. Actul I este deschis de un prolog, care contine proiectiile irnaginatiei personajului principal, deta~at de lumea reala. Actul al treilea este alcatuit din doua tablouri. Drama de con~tiinta a lui Andrei Pietraru provine din conflictul dintre idealul sau de iubire ~i concretul existentei. Astfel, el o iube~te, fara speranta, de ~ase ani pe Ioana Boiu, ratand o stralucita cariera universitara de istoric, 0 casatorie avantajoasa ~i ramanand in tot acest timp ca bibliotecar-arhivar, in casa boierului Matei Boiu-Dorcani, tatal Ioanei, pentru a fi mai aproape de femeia iubita. Pietraru o a~aza pe un ,piedestal" pe Ioana Boiu, imagine care se va destrama in cele din urma, cand eli!?i va da seama ca fe meia s-a refugiat undeva in trecutul glorios al stramo~ilor ~i ,literaturizeazii viata" . Pe langa conflictul interior, exista mai multe conflicte exterioare. Cel mai important este intre protagoni~ti, conflict marcat de o dubla natura: sociala ~i psihologica. Pe de o parte, Andrei Pietraru are de infruntat mentalitatile de clasa, deoarece Ioana il considera ,un biet ratat'', ,un serv", iar pentru Matei Boiu Dorcani, casatoria celor doi ar reprezenta o incalcare a traditiei, un atac la memoria inainta~ilor nobili care nu ~i-au amestecat sangele decat cu semeni apartinand aceleia~i caste, un atentat la istorie. Pe de alta parte, conflictul psihologic consta in infruntarea orgoliilor celor doua personaje, din care Pietraru nu vrea sa iasa invins, dupa cum insu~i marturise~te: ,lmi
dau seama de un singur lucru. Cii e aici o luptii pe viatii ~i pe moarte ~i cii ar fi oJarsii neagrii de cioclu sa fiu eu cel znvins". Aqiunea dramei se petrece ,prin toamna lui 1913", in casa irnpunatoare a lui Matei Boiu-Dorcani, ,o cliidire veche, cu ziduri groase, ca de cetate, in stilul Universitii.tii vechi". 225
ti1lu£
~
~ u·zle/ticJJL
wnC£idul
~
2. Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fieca ruia dintre personajele alese
I I
i
l ' ,..• 1
Andrei Pietraru este tipul intelectualului stapanit de o mare nelini~te existentiala. El este ,un taniir ca de treizeci de ani", bibliotecar de ~ase ani in casa aristocratului Matei Boiu-Dorcani. Ta.narul renuntase la o logodna avantajoasa, cu fiica unui profesor universitar, J:~i abandonase studiile ~i se multume~te doar cu simplul statut de bibliotecar pentru a fi in preajma Ioanei Boiu, fiica lui Matei Boiu, de care Andrei era mdragostit far a speranta de ~ase ani. Prietenul sau, Culai, mcearca sa-l readuca la realitate, propunandu-i sa se mtoarca J:mpreuna in locurile natale. Mai mult decat a tat, Culai ii demonstreaza ca Ioana Boiu nu-l considera decat un simplu servitor, pe care nu merita sa-l ia ln seama. Personajul principal feminin al dramei, Ioana Boiu, fiica boierului Matei Boiu-Dorcani este oarecum atipica pentru literatura lui Camil Petrescu. Tanara de 29 de ani este o razvratita, o rebela sau, eel putin, J:i place sa para astfel. Ea sfideaza traditia neamului ca ~i descendenta sa Suzana Boiu, pe care Ioana o ia ca model de viata ~i care la 1765 alesese sa fie sotia unui haiduc, salvandu-1 astfel de la spanzuratoare ~i starnind indignarea mtregii familii. Ioana J:~i marturise~te admiratia pentru Suzana Boiu: ,Ea este patroana mea .. . Este idealul meu zn trecut ... o simt zn sdngele meu mai mult cape oricare dintre striimo!fi ... ". Portretul fa cut de un anume gazetar, Deciu, este definitoriu pentru modul in care Ioana se mfati~eaza celor din jur. ,Jupdnifa{. .. ] a!fa o poreclesc prietenele ei ... [.. .]Are ovalul chipului prea fin, ochii prea mari, gura prea expresivii, degetele prea subfiri. in priviri zi ghice!fti o reverie cu viziuni medievale.[.. .]E descendenta a trei logofeti !fi patru spiitari. Are treizeci de ani, zece milioane !fi nu s-a miiritat zncii. Are capriciul sii-!fi primeascii pretendenfii intr-un iatac - Jupdnita nu poate avea decdt iatac fire!fte- care aduce cu un muzeu criptologic. [.. .] Dar 11 admirii mai cu seamii pe Stendhal !fi ar vrea sii semene neaparat cu domni!foara de La Mole ... De asemeni, e de cdtva timp zn ciiutarea unui striimO!f care sii fi fast decapitat. ~i nu e de mirare ... cii niciunul dintre candidafi nu mai are curajul sii-i cearii mana." 3. Ev i d e n~ie rea prin doua sce n e/citate/secve n~e comentat e a modului in care evolueaza re l a~i a dintre cele doua personaje
Andrei vede in Ioana mai mtai o ,fiinfii depiirtatii de lume, un exemplar unic", pentru ca mai apoi ea sa devina pentru el o persoana artificiala care ,literaturizeazii via fa". De altfel, chiar ~i atitudinea ei fata de Andrei Pietraru este contradictorie: mai mtai 11 dispretuie~te, considerandu-1 ,un biet ratat'', apoi devotamentul ~i sufletullui deosebit o impresioneaza, trezindu-i in acela~i timp ambitia: , Vreau sii znving prin dumneata ... Vreau mdndria de a putea zice, cii am descoperit eu- acolo unde nu biinuia nimeni- pe eel menit sii porunceascii", pentru ca, ln final, sa fie incapabila, din orgoliu, sa mteleaga dimensiunea iubirii lui. Orgolioasa ~i dispretuitoare, Ioana Boiu J:~i respinge rand pe rand pretendentii, inclusiv pe printul Bazil ~erban, cu care refuza sa se casatoreas226
ca, considerandu-1 superficial ~i, ln acela~i timp, la~ pentru ca vrea sa-~i paraseasca tara ~i sa se stabileasca defin.itiv la Paris. De fapt, superficialitatea pe care Ioana i-o repro~eaza printului Bazill:i este caracteristica sie~i: are ca model de viata o femeie dintr-un alt veac, Suzana Boiu, vrea sa semene cu Margueritte de la Mole, eroina lui Stendhal, din romanul ,Ro~u ~i Negrzl', admira literatura veche bisericeasca, tra ie~te mtr-un castel care pare mai degraba un muzeu. Orgolios peste masura, ca majoritatea personajelor lui Camil Petrescu, Andrei Pietraru i~i propune o solutie extrema ~i promite ca se va sinucide daca pana la miezul noptii nu va reu~i sa sarute mana femeii iubite. Andrei Pietraru J:i va marturisi Ioanei sentimentele tainuite atata vreme, mtr-o scena in care orgoliul eroinei se confrunta cu mandria lui Andrei Pietraru (actul II, scena III). Confruntarea celor doi se mcheie cu victoria lui Andrei, care mvinge trufia Ioanei, ca~tigandu-i iubirea ~i pretuirea. Iubirea ca experienta concreta presupune confruntarea cu realitatea, Ioana cerandu-i sa-i marturiseasca tatalui ei relatia lor, refuzand o existenta dominata de minciuna. Dupa mdelungate ezitari ~i dupa ce Culai 11 acuza de lipsa de onestitate fata de protectorul sau, Pietraru se hotara~te sa-i marturiseasca adevarullui Matei. Se va confrunta insa cu prejudecatile aristocratului care 11 considera ,un ticiilos", ,un om venit dupii drumuri", un ,vdniitor de zestre". Va mfrunta cu mult curaj umilintele ~i jignirile lui Matei Boiu, devenind violent, acuzator: ,Biitrdnefea dumitale zmi insultii tinerefea" . In fata a cestui crud adevar, Matei Boiu este celmvins. Intr-un gest de duio~ie ~i recuno~tinta, Andrei o saruta pe Elena, fata din casa, care, dandu-~i seama ca dragostea ei pentru acesta este imposibila, decide sa se retraga la mo~ia Dorcani, alaturi de Matei, pentru a-i tine de urat batranului. Scena este surprinsa de Ioana, care, crezandu-se m~elata, se arata implacabila fata de Andrei ~i il nume~te ,suflet de slugii" ~i ,vdniitor de zestre" . Pentru a- ~i dovedi nevinovatia, Andrei mcearca sa se sinucida, dar reu~e~te doar sa se raneasca. Gestul sinuciderii are ~i o sernnificatie simbolica, suprimarea iluziei iubirii ~i remtoarcerea la viata reala: ,Pe dumneata te-am ucis zn mine ... E!fti moartii ... mai moartii decdt dacii n-ai fi existat niciodatii .. .". Marturisirea lui finala echivaleaza cu con~tientizarea imposibilitatii existentei iubirii absolute. De aceea, Pietraru se va retrage la tara, la Valeni, alaturi de Elena ~i de Culai. 4. Sus~inerea unei opinii, despre modul in care o idee sau tema dramei studiate se reflecta in evol u~ia rela~i e i dintre cele doua personaje
In cele din urma, Ioana Boiu, ca majoritatea personajelor feminine camilpetresciene, nu se va putea ridica la maltimea a~teptarilor barbatului iubit. Ea ,literaturizeazii viafa", are impresia ca traie~te mtr-un roman, se crede superioara celor din jurul ei, dar cand se confrunta cu o situatie reala, cu o pasiune in adevi'lratul sens al cuvantului, nu ~tie cum sa reactioneze. Pana in momentulm care bibliotecarul tatalui ei alege sa-i declare dragostea, Ioana 11 ignora pe tank Vede in el un simplu angajat, un om lipsit de prestigiu social 227
I I
,.li
I
I
~i monden, iar aparentele de acest fel o determina sa 11 ignore. Succesul social al barbatului reprezinta, ca ~i pentru Ela Gheorghidiu, stimulul pasiunii. Curajul ~i hotararea lui Andrei o impresioneaza pe Joana ~i, de aceea, se lasa sedusa de tanarul Pietraru. Realizeaza apoi ca iubirea din lumea reala e mai complicata decat aceea din ciirti ~i, in fata celui dintai obstacol, cedeaza, aducandu-1 in pragul mortii, pe Andrei ~i totodata ucigand in sufletul lui dragostea pentru ea. Ioana Boiu, asemenea Elei, inceteaza sa-l iubeasca pe eel de care era mdragostita atunci cand nu-l mai poate admira. Iubirea este conditionata, in cazul eroinelor lui Camil Petrescu, de admiratie. In ceea ce 11 prive~te pe Andrei Pietraru, acesta o iube~te pe Ioana Boiu, mai ales fiindca ea li este inaccesibila. Prietenul lui Andrei, Culai intuie~te acest lucru ~i J:i spune lui Andrei ca este indragostit de Ioana, a~a cum sunt mdragostite fetele din provincie de principele mo ~tenitor. Tanarul Pietraru nu poate decat sa recunoasca evidenta. Gestul sinuciderii din final marcheaza sfar~itul unei obsesii ~i recapatarea stimei de sine.
Concluzie A~adar, protagoni~tii dramei lui Camil Petrescu ilustreaza imposibilitatea comunicarii in iubire, mai ales atunci cand dragostea reprezinta nu atat un sentiment, cat 0 infruntare a orgoliilor.
PERIOADA POSTBELICA Romanul postbelic:,Moromefii" de Marin Preda I. Tema ~i viziunea despre lume Context
Pregatit de proza scurta din volumul de debut ,intalnirea din piimanturi" (1948), primul roman scris de Marin Freda, ,Moromepii", este alcatuit din doua volume, publicate Ia doisprezece ani distanta: in 1955, volumul I, iar in 1967, volumul alII-lea. 1. incadrarea romanu lui intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare tematica • Tipologie noua: De~i problematica ~i modalitatile de exprimare artistica ale celor
doua volume difera, romanul este unitar deoarece reconstituie imaginea satului romanesc in perioade de criza. • Curentulliterar in care se incadreaza este realismul postbelic (neorealism); marcheaza sfar~itul romanului doric. • Perspectiva naratorului obiectiv (relateaza intamplanle la persoana a ill-a) se completeaza prin aceea a reflectorilor (Ilie Moromete, in volumul I, ~i Niculae, in volumul al II-lea) ~i a informatorilor. Efectul este limitarea omniscientei. 2. Temele romanului
• Tema centrala este destramarea - simbolica pentru gospodaria tiiriineasca tradiponala- a unei familli de tiirani dintr-un sat din Campi a Dunarii, Sili~tea-Gume9ti. Roman al unei familii, ,Moromefii" este 9i o frescii a viepi rurale dinaintea ~i de dupa eel de-al Doilea Razboi Mondial. 0 alta tema este criza comunicfuii. • Tema timpului ,viclean", ,nerabdator", a relatiei dintre individ 9i istorie nuanteaza tema sociala. • Scene simbolice: cina, taierea salcamului. 3. Elemente de structura ~ id e compozitie • Tehnica narativa folosita este cea a decupajului. • Relatii temporale ~i spatiale: Primul volum are trei parti, cu o acFune concentrata, care se desfii9oara pe parcursul verii, cu trei ani lnaintea izbucnirii celui de-al Doilea
Razboi Mondial. • Simetria incipit - final este data de ce!e doua referiri Ia tern a timpului. • Conflicte: Un triplu conflict va destrama familia lui Moromete: dezacordul dintre tata
9i cei trei fii ai siii din prima ciisatorie, conflictul dintre Moromete 9i Catrina, sop.a lui, 9i conflictul lui Moromete cu sora sa, Guica. Conflictul secundar din primul volum, dintre llie Moromete 9i fiul eel mic, Niculae, trece pe primul plan in volumul al doilea. • Actiunea primului volum este structurata pe mai multe plan uri narative.ln prim-plan se afla Morometii, o familie numeroasa, macinata de nemultumiri mocnite. Planurile secundare completeaza actiunea romanului, conferindu-i caracterul de fresca sociala. • Secventele narative precum scena cinei, a taierii salcamului, dar 9i scenele in care sunt prezentate aspecte din viata colectivitatii se constituie lntr-o adevarata monografie a satului: hora, ciilu~?ul, intiHnirile duminicale din poiana lui Iocan, serbarea ~colara, seceri~ul, treieri~ul.
228
·-~
~ Ql
"'
Ql ~
s::::
~
a:
r'
• In volumul al do ilea, structurat in cinci pa r~i, se prezinta viata rurala dintr-o perioada ce se intinde pe un sfert de veac, de la inceputul anului 1938, pima spre sfiir~itullui 1962. • Constructia personajelor: llie Moromete este un personaj exponenpal, a! carui destin este reprezentativ pentru moartea unei lumi; , eel din urmii tiirmz" (dupa cum a fost numit deN. Manolescu) reprezinta conceppa tradijionala fata de pamant ~ide familie. 4. Opinie
Romanul surprinde iluzia protagonistului ca viata !;;i poate continua cursu! in tiparele traditionale, !n timp ce istoria modifica relatiile din viata de familie ~i din comunitatea rurala. Concluzie
,Morometii" este un roman al deruralizarii satului. Criza ordinii sociale se reflecta !n criza valorilor morale, !n criza unei familii
~i
in criza comunicarii.
:li
\~
I. Eseu privind tema ~i viziunea despre lume dintr-un roman postbelic
Context Pregatit de proza scurta din volumul de debut ,}ntiilnirea din piimanturi" (1948) - nuvelele ,Dimineatii de iarn.ii", ,0 adzmare linistitii", ,}n ceatii" sau sd1ita ,Salcamul"- care pr~figureaza motive, intampl.3ri ~i personaje, primul roman scris de Marin Preda, ,Moromefii", este alcatuit din doua volume, publicate la doisprezece ani distanta: in 1955, volumul I, iar in 1967, volumul alII-lea. 1. Evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea romanului studiat intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare tematica De~i modalitatile de exprimare artistica :?i problematica celor doua volume 'Wma.ndifera, romanul este unitar, deoarece reconstituie imaginea satului romanesc u.n.it.aAin perioade de criza, in preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial (deceniile al IV -lea :?i al VI-lea). Sunt inregistrate transformarile vietii rurale, ale menta~ litatilor ~i ale institutiilor, de-a lungul unui sfert de secol, ~i se impune o ti - tuJ..LUi pologie noua in proza romaneasca. Ca formula estetica, proza lui Marin Freda se incadreaza in realismul CW>.ent postbelic (neorealism) ~i marcheaza sfar~itul romanului doric, denumire ~ data de criticulliterar Nicolae Manolescu romanului traditionaL Perspectiva naratorului obiectiv, care relateaza intamplarile la persoana a III-a, se completeaza prin aceea a reflectorilor (Ilie Moromete, in volumul I, ~i Niculae, in volumul al II-lea), ca ~i prin aceea a informatorilor (personaje - ~ 1 martori ai evenimentelor, pe care le relateaza ulterior altora, cum este, de n.ct/U1liu.a. exemplu, allui Parizianu care poveste~te despre vizita lui Moromete la baieti, la Bucure~ti). Efechll este limitarea omniscientei.
.....
.a::s QJ
"'QJ ...... ::s t::
~
2. llustrarea temei romanului prin doua episoade/citate/secven~e comentate Titlul romanului evidentiaza tema centrala: destramarea - simbolica pentru gospodaria taraneasca traditionala- a unei farnilii dintr-t.m sat din Cam pia Dunarii, Sili~tea-Gume~ti. Evolutia ~i criza familiei sunt simbolice pentru transformarile din satul romanesc al vremii. Astfel ca romanul unei farnilii este ~i o fresca a vietii rurale dinaintea :?i de dupa eel de-al Doilea Razboi MondiaL 0 alta tema este criza comunicarii, absenta unui dialog real intre Ilie Moromete ~i familia sa. Tema timpului ,viclean", nerabdator, a raportului tragic dintre individ :?i istorie nuanteaza tema sociala. Exista in primul volum al romanului Morometii cateva secvente narative simbolice pentru tema destramarii familiei . Scena cinei pare a surprinde un moment di.,'1 existenta familiei traditionale, condusa de un tata autoritar, d ar ,semnele" din text dezvaluie conflictele 231
~ n,.a/l.ali.u.e. ~
fiiie;z,w,
~
mocnite. !lie Moromete domina o familie numeroasa, formata din copii proveniti din doua casatorii, invrajbiti din cauza averii. A~ezarea in jurul mesei prefigureaza iminenta destramare a familiei: ,Cei trei frafi vitregi, Paraschiv, Nila ~i Achim, stiiteau spre partea dinafara a tindei, ca ~i cand ar fi fast gata in orice clipa sa se scoale de Ia masa ~i sa piece afara" . Catrina este intoarsa spre oalele cu mancare, semn ca ease ocupa de gospodarie. Ilinca, Tita ~i Niculae, copiii ei, stau langa mama, de cealalta parte a mesei fata de fratii lor vitregi, de ura carora parca incearca sa se protejeze. Moromete incearca sa pastreze echilibrul in familie, cu autoritate: ,Numai Moromete statea parca deasupra tuturor. Locullui era pragul celei de-a doua odai, de pe care e/ stapanea cu privirea pe fiecare." 0 alta secventa epica avand valoare simbolica este aceea a taierii salcamului. Ilie Moromete este nevoit sa taie salcamul pentru a achita o parte din datoriile familiei, fara a vinde pamant sau oi. De aceea, raspunsullui la intrebarea lui Nila, care vrea sa ~tie de ce taie salcamul, pare indreptatit: ,Ca sa se mire pro~tii!" Taierea salcamului, duminica in zori, in timp ce in cirnitir femeile i~i plang mortii, prefigureaza destramarea familiei, prabu~irea satului traditional, risipirea iluziilor lui Moromete: ,Gradina, caii, Moromete znsu~i aratau bicisnici". A par ciorile, ca ni~te semne rau prevestitoare, iar mama, care ~tie sa citeasca in astfel de lucruri un curs al vremii viitoare, e framantata de ganduri intunecate. Lumea Morometilor se desacralizeaza. Odata distrus arborele sacru, ,axis mundi", ce sta de veghe la ordinea lumii, a microcosmosului rural ~i familial, haosul se instaleaza treptat. 3. Prezentarea a patru elemente de structura ~i de compozi~ie ale textului narativ, semnificative pentru tema ~i viziunea despre lume din romanul studiat (de exemplu: actiune, conflict reiatii
'b.
temporale ~i spat;iak incipit, finat tehnici narative, perspectiva narativa, registre stilistice, limbajul personajeior etc.)
ij:
~;i
~r tt' t)\
' ('
h
I'
t.eAn.ici nall.ai.We-,
'ldoiii
~ ~~
..
~ u.o1.urn
, .~
inci.p.it-Cind
Compozitia primului volum utilizeaza tehnica decupajului ~i accelerarea gradata a timpului naratiunii. Volumul este structurat in trei parti, cu o actiune concentrata, care se desfa~oara pe parcursul verii, cu trei ani inaintea izbucnirii celui de-al Doilea Razboi MondiaL Prima parte, care prezinta intamplari petrecute de sambata seara pana duminica noaptea, contine scene care ilustreaza monografic viata rurala: cina, taierea salcamului, intalnirea duminicala din poiana lui Iocan, hora ~ .a. Partea a doua se deruleaza pe parcursul a doua saptamani, incepand cu plecarea lui Achim cu oile, Ia Bucure~ti . Partea a treia, de la seceri~ pana la sfar~itul verii, se incheie cu fuga celor doi fii ai lui Moromete la Bucure~ti . Simetria compozitionala este data de cele doua referiri la tema timpului, in incipit ~i in paragraful final al volumului. La inceput, pare ingaduitor, ,se pare ca timpul avea cu oamenii nesfir$ita rabdare; viafa se scurgea aici fora conflicte mari'', pentru ca enuntul din finalul volumului, ,timpul nu mai avea rabdare", sa modifice irnaginea tirnpului, care devine necrutator. Imaginea tirnpului 232
rabdiitor reprezinta doar o iluzie a lui Ilie Moromete, contrazisa de evenimentele petrecute pe parcursul romanului. Un triplu conflict va destrama familia lui Moromete. Este vorba mai intai despre dezacordul dintre tata ~i cei trei fii ai sai din prima casatorie, Paraschiv, Nila ~i Achim, izvorat dintr-o modalitate diferita de a intelege lumea. Fiii cei mari i~i dispretuiesc tatal fiindca nu ~tie sa transforme in bani produsele economiei rurale, precum vecinul Tudor Balosu. Cel de-al doilea conflict izbucne~te intre Moromete ~i Catrina, sotia lui. Moromete vanduse in timpul secetei un pogon din lotul sopei, promitandu-i, in schimb, trecerea casei pe numele ei. De teama fiilor eelor mari care i~i urau mama vitrega, Moromete amana indeplinirea promisiunii. Din aceasta cauza, femeia simte ,cum i se strecoara in inima nepasarea ~i sila de biirbat ~i de copii", ga sindu- ~i initial refugiul in biserica. Criza se instituie in eel de-al doilea volum, cand Catrina il parase~te pe Ilie, dupa ce af!a de vizita lui la Bucure~ti ~ide propunerea facuta fiilor. Instrainarea este definitiva. Al treilea conflict se desfa~oara intre Moromete ~i sora lui, Guica, care ~i-ar fi dorit ca fratele ramas vaduv sa nu se mai casatoreasca pentru a doua oara. In felul acesta, ea ar fi ramas in casa fratelui, sa se ocupe de gospodarie ~i de cre~terea copiilor, pentru a nu fi singura la batranete. Faptul ca Moromete se recasiitorise ~i ca i~i construise 0 casa departe de gospodaria ei ii aprinsese ura impotriva lui, pe care femeia o transmite celor trei fii mai mari ai lui Moromete. Un alt conflict, secundar, este acela dintre Ilie Moromete ~i fiul eel mic, Niculae. Copilul i~i dore~te cu ardoare sa mearga la ~coala, in tirnp ce tatal, care trebuie sa plateasca taxele, il ironizeaza sau sustine ca invatatura nu aduce niciun ,beneficiu". Pentru a- ~i realiza dorinta de a studia, baiatul se desprinde treptat de familie. In volumul al doilea, acest conflict trece pe primul plan, pentru ca tatal ~i fiul reprezinta doua mentalitati diferite. Astfel, Ilie Moromete ilustreaza mentalitatea taranului traditional care vrea sa- ~i pastreze pamantul, in vreme ce Niculae devine un sustinator al comunismului, al mentalitatii colectiviste impuse de stat. ~ctiunea primului volum este structurata pe mai multe planuri narative. In prim-plan se afla Morometii, o familie numeroasa, macinata de nemultumiri mocnite. Taran de mijloc, Ilie Moromete incearca sa pastreze intreg, cu pretul unui trai modest, pamantul familiei sale, pentru a-llasa apoi baietilor. Fiii cei mari ai lui Hie Moromete, Paraschiv, Nila ~i Achim i~i doresc independenta economica. Ei se simt nedreptatiti pentru ca, dupa moartea mamei lor, Ilie Moromete s-a,insurat cu alta femeie, Catrina, ~i ca are inca trei copii: Tita, Ilinca ~i Niculae. Indemnati de sora lui Ilie, Maria Moromete, poreclita Guica, cei trei baieti pun la cale un plan distrugator pentru restul familiei. Ei intentioneaza sa piece la Bucure~ti, fara ~tirea familiei, pentru a-~i face un rost. In acest scop, ei vor sa ia oile, cumparate printr-un imprumut de la banca ~i a! caror lapte constituie principala hrana a familiei, ~i caii, indispensabili pentru munca la camp. Din vanzarea oilor ~i a cailor ar obtine un capital pentru a incepe viata Ia ora~. Datoria la banca nefiind achitata, planul eelor trei baiep urmeaza a da o grea lovitura familiei. Achim ii propune tatalui 233
~
co.n.G£i.d
~ ~
acfiwtea
p;Wrw.£ui u.o1.urn
~
plan naJLaliu.
~ ~
~
din uia.t.a c.ofediuitii~·i ieene.
~
a£ do.i.f.ea ~
~
=
.
'
sa-l lase sa piece cu oile la Bucure;;ti, sale pasca la marginea ora;;ului ;;i sa vanda laptele ;;i branza la un pret mai bun in capitalci Moromete se lasa convins de utilitatea acestui plan, amana achitarea datoriei la banca ;;i vinde 0 parte din lotul familiei pentru a-;;i putea plati impozitul pe pamant (,Jonciirea"). Insa Achim vinde oile la Bucure;;ti ;;i a;;teapta venirea fratilor. Dupa amanarile generate de refuzullui Nila de a-~i lasa tatal singur in preajma seceri;;ului, cei doi fug cu caii ;;i cu o parte din zestrea surorilor. Moromete este nevoit sa vanda din nou o parte din pamant pentru a-;;i reface gospodaria, pentru a plati impozitul, rata la banca ;;i taxele de ~colarizare ale lui Niculae, fiul eel mic. Planurile secundare completeaza actiunea romanului, conferindu-i caracterul de fresca sociala: boala lui Botoghina, revolta taranului sarac Tugurlan, familia lui Tudor Balosu, dragostea dintre Polina ~i Birica, discutiile din poiana lui Iocan, rolul institutiilor ;;i al autoritatilor in satul interbelic. Scenele in care sunt prezentate aspecte din viata colectivitatii se constituie intr-o adevarata monografie a satului: hora, calu~ul, intalnirile duminicale din poiana lui Iocan, serbarea ~colara, seceri~ul, treieri~ul. Unul dintre cele mai ilustrative episoade pentru viata rurala este seceri~ul. Este infati~ata intr-o maniera originala (prin inregistrarea ~i acumularea de detalii ale existentei familiale tarane;;ti) o realitate arhetipala; mi~carile, gesturile, pregatirea ~i plecarea la camp se integreaza unui ritual stravechi. Seceri~ul e trait in acela~i fel de intregul sat, intr-un ceremonial specific colectivitatii arhaice. In 'volumul al doilea, structurat in cinci parti, se prezinta viata rurala dintr-o perioada de un sfert de· veac, de la inceputul anului 1938, pana spre sfar~itul anului 1962. Prin tehnica rezumativa, evenimentele sunt seleqionate, unele fapte ~i perioade de timp sunt eliminate (elipsa), timpul naratiunii cunoa~te reveniri (altemanta). Acpunea romanului se concentreaza asupra a doua momente istorice semnificative: Reforma Agrara din 1945, cu prefacerile pe care ea le aduce ;;i transformarea , socialista" a agriculturii, dupa 1949, perceputa ca un fenomen abuziv. 0 istorie noua, tulbure ~i violenta, transforma radical structurile de viata ~i de gandire ale taranilor. Satul traditional intra intr-un ireversibil proces de disolutie. Vechea imagine a lui Ilie Moromete este distrusa, fiind inlocuita de o alta, lipsita de glorie. Autoritatea lui in sat se diminueaza, iar unitatea distrusa a familiei nu se reface. Ceilalti tarani i~i schimba atitudinea fata de Ilie Moramete. Fo~tii prieteni au rnurit sau 1-au parasit, iar cei noi ii par rnediocri. Cu toate acestea, in familia lui Moromete continua vrajba. Guica rnoare, fara ca relatiile cu fratele sau sa se schimbe, iar acesta nu se duce nici la inmorrnantarea ei. Moromete se apuca de negot, treburile ii merg bine, ca~tiga bani frumo~i, dar il retrage pe Niculae de la ~coala pe motiv ca studiile baiatului nu-i a due niciun ,beneficiu." Toata energia tatalui se concentreaza in incercarea de a-i aduce acasa pe baietii fugari. De aceea curnpara la loc parnanturile vandute odinioara ~i pleaca la Bucure~ti pentru a-i convinge sa revina in sat. Paraschiv, care lucra acum ca sudor la tramvaie, Nila, ca p ortar la un bloc, ~i Achirn, 234
care avea un mic magazin de Cons um alimentar, resping incercarea de reconciliere a tatalui. Mai mult decat atat, afland de propunerea facuta fiilor, Catrina il parase;;te pe Moromete ~i se duce sa locuiasca la Alboaica, fata ei din prima casatorie. Destramarea familiei continua cu moartea lui Nila in razboi. Fetele se casatoresc, dar familia Moromete pare atinsa de un blestem, fiindca sotul Titei, de~i scapa din razboi, moare intr-un accident stupid in sat. Paralel cu procesul de disolutie a familiei Moromete, este prezentata destramarea satului traditional, care devine ,o groapa Jara fund, din care nu mai 'incetau sa iasa atati necunoscu fi ."
Fiul eel mic, Niculae, reprezinta in roman mentalitatea impusa, colectivista. El devine adeptul "unei noi religii a binelui $i a raului", cum ere de ca este noua dogma socialista. Discutiile dintre tata ~i fiu au semnificatia unei con- ~ fruntari intre doua conceptii de viata, intre doua civilizatii. Niculae se inde- ~ parteaza din ce in ce mai mult de tatal sau. Se inscrie in Partidul Comunist, rrw.Jwmete. este trimis la o ~coala pentru activi~ti ;;i se intoarce in sat cu o sarcina de la ,judeteana" . El trebuie sa supravegheze buna functionare a primelor forme ~ colective de munca (strangerea cotelor ~i predarea lor catre stat) . Dar se isca w.tuiu.i, o agitatie agresiva in timpul careia un sate an moare inecat in apele raului de tJuuii.tio.n_a£ la marginea satului. Idealist, se orienteaza cu dificultate in tesatura de intrigi · pusa la cale de oportuni~tii de profesie. A~a ca activistul Niculae Moromete este destituit, se retrage din viata p olitica, i~i continua studiile ;;i ajunge rnai tarziu inginer horticol. Pede alta parte, Ilie Moromete i~i pierde prestigiul de altadata . Traie;;te o iubire tarzie cu Fica, sora mai mica a fostei lui sotii, care a fost toata viata indragostita de el. A poise irnplica in viata social-politica a satului, sprijinind candidatura lui Tugurlan in funqia de pre~edinte al Sfatului Popular, pentru ca acesta sa tempereze actiunea de colectivizare. Ilie Moromete este numit de criticul N . Manolescu ,eel din urmii taran" ~ ~ pentru faptul ca, pana in ultima clipa, nu accepta ideea ca rostullui in lume fM.. a fost gre~it ~i ca taranul trebuie ,sa disparii". Este ilustrativ, in acest sens, monologul sau, adresat unui personaj imaginar, Baznae, in timp ce, pe ploaie, Moromete sapa un ~ant in jurul ~irei de paie din gradina pentru ca apa sa se scurga, iar in alta parte a satului se pun la cale schimbari hotaratoare pentru destinul taranimii. Monologul este sernnificativ in ansarnblul romanului ~ 9 pentru ca scoate in evidenta consecintele nefaste ale disparitiei clasei tara- ew. 1'.ie. ne~ti, in contextul transformarilor socialiste ale agriculturii. Atitudinea per- rt1.oM.mefe. sonajului este critica fata de noua societate, care se intemeiaza utopic, pe anularea unei clase sociale, taranimea, adidi pe distrugerea unei civilizatii ~i a unui cod stravechi de comportament ~i intelepciune. Moromete se stinge incet, traindu-~i ultimii ani de viata in singuratate ~i tacere. Romanul se incheie zece ani mai tarziu. Niculae a devenit inginer horticol ~i este casatorit cu o fata din sat, Marioara, fiica lui Adam Fantana, care aju nge asistenta medicala. La inmormantarea tatalui, Niculae afla de la, Ilinca, sora lui, ca Moromete se stinsese incet, fara a fi suferit de vreo boa!a. In finalul romanului, tatal ~i fiul se impa ca in visul baiatului. 235
4. Exprimarea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau te ma in romanul postbelic studiat
I 'li
Consider ca. romanul ,Moromefii" surprinde dramatica iluzie a protagonistului ca viata i~i poate continua cursulill tiparele traditionale, ill timp ce istoria modifica. relatiile de la nivelul vietii de familie ~i de la nivelul comunitatii rurale, schimband chiar rostul celei mai vechi ~i mai numeroase clase, taranimea. Viziunea despre lume se contureaza ill roman mai ales prin perspectiva personajului Ilie Moromete asupra vietii ~i a illtamplarilor, personaj principal ~i reflector al evenimentelor prezentate. In volumul al doilea, Niculae devine reflector al mentalitatii colectiviste, allumii de dupa razboi.
Concluzie ,Moromefii" este un roman al deruralizarii satului, illcadrandu-se cu o viziune aparte ill tematica rurala, reprezentata ill literatura interbelica prin romanele lui Liviu Rebreanu ~i Mihail Sadoveanu. Romanullui Marin Preda aduce ill prim-plan condipa taranului ill istorie, la confluenta dintre doua epoci: cea de dinainte ~i cea de dupa al Doilea Razboi Mondial. Criza ordinii sociale se reflecta ill criza valorilor morale, ill criza w1ei familii, ill criza comunicarii.
Romanul postbelic: ,Moromefii" de Marin Preda
II. Particularitati de constructie a personajului principal Context Pregatit de proza scurta din volumul de debut ,intalnirea din piimanturi" (1948), primul roman scris de Marin Preda, ,Moromefii", este alcatuit din doua volume, publicatela doisprezece ani distanta: in 1955, volumul I, iarin 1967, volumul a! II-lea. ~i de compozi~ie ale romanului, semnificative pe ntru realizarea personajului din romanul studiat
1. Elemente de structura
• Te ma centrala este destramarea- simbolica pentru gospodiiria taraneasca tradiponala - a unei familii de tar ani dintr-un sat din Cam pia Dunarii, Sili:;;tea-Gume:;;ti. Roman al unei farnilii, ,Moromefii" este :;;i o fresca a viepi rurale dinaintea ~i de dupa eel de-al Doilea Razboi Mondial . 0 alta tema este criza cornuniciirii. Relapa dintre individ :;;i istorie nuanteaza terna sociala. • Perspectiva naratorului obiectiv (care relateaza intarnpliirile la persoana a III -a) se cornpleteaza prin aceea a reflectorilor (Ilie Moromete, In volumul I, :;;i Niculae, in volumul alII-lea) ~i a informatorilor. Efectul este limitarea ornniscientei. • Tehnica narativa folosita este cea a decupajului, in primul volum, :;;i cea rezumativa, In volumul al doilea. • Relatii temporale ~i spatiale: Primul volum are trei piirp, cu o actiune concentrata, care se desfa:;;oara pe parcursul verii, cu trei ani inaintea izbucnirii celui de-al Doilea Razboi Mondial. in volumul al doilea, structurat in cinci parti, se prezinta viata ruralii dintr-o perioada de un sfert de veac, de la inceputul anului 1938, pana spre sfar:;;itul lui 1962. • Simetria incipit- final este data de cele douii referiri la tema timpului. • Conflicte: Un triplu conflict va destrama familia lui Moromete: dezacordul dintre tata ~i cei trei fii ai sai din prima casatorie, conflictul dintre Moromete :;;i Catrina, sopa lui, :;;i conflictullui Moromete cu sora sa, Guica. Conflictul secundar in primul volum, dintre llie Moromete :;;i fiul eel mic, Niculae, trece pe primul plan in volumul al doilea. 2. Statutul social, psihologic, moral etc. al personajului ales • llie Moromete este un personaj exponenpal, al carui destin exprima moartea unei lwni; ,eel din urmii tiiran" (dupa cum 1-a numit N. Manolescu) reprezinta conceppa traditionala fata de pamfu1t :;;i de familie. 3.11ustrarea trasaturilor personajului ales, prin secven~e narative/situalii semnificative sau prin citate comentate
• in primul •
·--
volum, Ilie Morornete este un om respectat in sat, avand drept trasaturi ::J disirnularea, ironia, puterea de a face haz de necaz, spiritul conternplativ, inteligenta. ::J in volumul a! doilea, Ilie Moromete intra intr-o zona de umbra. I:;;i pierde prestigiul cu de altadata, autoritatea lui in sat se diminueaza, familia nu-l mai asculta, vechii priecu teni au rnurit sau 1-au parasit, iar cei noi i se par rnediocri.
-"' :::s
c::
.S! a.. 236
4.0pinie
Romanul ,Moromepii" surprinde dramatica iluzie a protagonistului ca viata l;;i poate continua cursulln tiparele traditionale, In limp ce istoria modifica relapile din familie ;;i de la nivelul comunitatii rurale.
I
I i 1!
Concluzie
llie Moromete este un taran atipic, un taran reflexiv, prin faptul sa con~tientizeze dran1a sa, a familiei ~i a lntregii colectivit1Jti.
~
4
II. Eseu despre particularitatile de constructie a personajului principal dintr-un roman postbelic
Context
ca are forta interioara
Pregatit de proza scurta din volumul de debut ,intalnirea din piimii.nturi" (1948), primul roman scris de Marin Freda, ,Moromefii", este alcatuit din doua volume, publicate la doisprezece ani distanta: in 1955, volumul I, iar in 1967, volumul alII-lea. 1. llustrarea a patru elemente de structura ~i de compozi!ie ale romanului, semnificative pentru realizarea personajului din romanul studiat (de cxcmplu: actiune, contlict, rclatii tcmporalc ~i
spatiale, incipit, final, tchnici narative, perspectiva narativa, registre stilistice, limbajul personajelor etc.)
-·::s ::s
cu cu
\I)
::s c:
~
Romanul prezinta destramarea - simbolica pentru gospodaria taraneasca traditionala - a unei familii dintr-un sat din Campia Dunarii, Sili~tea- Gu me~ti. Evolutia ~i criza familiei sunt simbolice pentru transformarile din sa- tem.a. tul romanesc al vremii. Astfel ca romanul unei familii este ~i o fresca a vietii rurale dinaintea ~i de dupa eel de-al Doilea Razboi Mondial. 0 alta tema este criza comunicarii, absenta unui dialog real intre Ilie Moromete ~i familia sa. Relatia dintre individ ~i istorie (timp) nuanteaza tema sociala. Perspectiva naratorului obiectiv, care relateaza intamplarile la persoana a III-a, se completeaza prin aceea a reflectorilor (Ilie Moromete, in volumul I, ~ ~i Niculae, in volumul alII-lea), ca ~i prin aceea a informatorilor (personaje- nal!.al:i.u.it martori ai evenimentelor, pe care le relateaza ulterior altora; de exemplu, al lui Parizianu vorbe~te despre vizita lui Moromete la baieti, la Bucure~ti). Efectul este limitarea ornniscientei. in primul volum, se utilizea~a tehnica decupajului ~i accelerarea gradata a timpului naratiunii. Volumul este structurat in trei parp, cu o actiune concentrata, care se desfa~oara pe parcursul verii, cu trei ani inaintea izbucnirii .. celui de-al Doilea Razboi Mond~al. Actiunea primului volum este structurata ~ pe mai multe planuri narative. In prim-plan se afla Morometii, o familie numeroasa, macinata de nemultumiri mocnite. Principalele evenimente sunt redate in secvente narative sernnificative pentru viata familiei: scena cinei, scena taierii saldl.mului, dar ~i pentru viata colectivitapi: hora, calu~ul, intalnirile duminicale din poiana lui Iocan, serbarea ~colara, seceri~ul, treieri~ul. in volumul al doilea, structurat in cinci parti, se prezinta viata rurala dintr-o perioada de un sfert de veac, de la inceputul anului 1938, pana spre sfar~itul anului 1962, prin tehnica rezumativa. Simetria compozitionala a primului volum este data de cele doua referiri Wn.e.fAi.a in.ci. la tema timpului, in incipit ~i in paragraful final al volumului. La inceput, pil-CUwf pare ingaduitor, ,se pare ci1 timpul avea cu oamenii nesfir~iti1 rabdare; viata se 239
,,
~
i' .~;
scurgea aici ford conflicte mari", pentru ca enuntul din finalul volumului, ,timpul nu mai avea riibdare", sa modifice imaginea timpului, care devine necrutator. Imaginea timpului rabdator reprezinta doar o iluzie a lui Ilie Moromete, contrazisa de evenimentele petrecute pe parcursul romanului. Un triplu conflict va destrama familia lui Moromete: dezacordul dintre tata ~i cei trei fii ai sai din prima casatorie, izvorat dintr-o modalitate diferita de a intelege lumea, apoi conflictul dintre Moromete ~i Catrina, sotia lui, ~i conflictullui Moromete cu sora sa, Guica. Un conflict secundar este acela dintre Ilie Moromete ~i fiul eel mic, Niculae. Copilul 'i~i dore~te cu ardoare sa mearga la ~coala, in timp ce tatal, care trebuie sa plateasca taxele, il ironizeaza sau sustine ca invatatura nu aduce niciun ,beneficiu." Pentru a- ~i realiza dorinta de a studia, baiatul se desprinde treptat de farnilie. In volumul al doilea, acest conflict trece pe primul plan, pentru ca tatal ~i fiul reprezinta doua mentalitati diferite. Astfel, Ilie Moromete ilustreaza mentalitatea taranului traditional care vrea sa-~i pastreze pamantul, in vreme ce Niculae devine un sustinator al comunismului, al mentalitatii colectiviste impuse de stat.
i
2. Precizarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales ~
Cel mai important personaj a! literaturii lui Marin Preda, Ilie Moromete, 11 areca model pe Tudor Calara~u, tatal scriitorului, dupa cum marturise~te acesta in volumul ,Imposibila intoarcere": ,eroul preferat, Moromete, care a existat In realitate, a fast tatiil meu". Personaj exponential, al carui destin exprima moartea unei lumi, el reprezinta conceptia traditionala fata de pamant ~i ~ de farnilie. pran de mijloc, Ilie Moromete incearca sa pastreze intreg, cu de. m.ifi.= pretul unui trai modest, pamantul familiei sale, pentru a-llasa a poi baietilor. Criza satului arhaic se reflecta in con~tiinta acestui personaj confruntat, tii!tan. ~ tragic, cu legile implacabile ale istoriei, cu timpul nerabdator. Framantarile ' sale despre soarta taranilor depinzand de roadele pamantului, de vreme ~i de Dumnezeu sunt relevante pentru firea lui reflexiva. ~
.i
3.11ustrarea trasaturilor personajului ales, prin secvente narative/ situatii semnificative sau prin citate comentate
1
I
~
kl
d.i.lz.edii.
I'
~
~~ I
jC1M-
~
i.n.dil!.e.c.ta Hj
~
Ln. w1
Personajul este caracterizat in mod direct de catre narator in debutul capitolului al X-lea din primul volum: ,Era cu zece ani mai mare dedit Catrina (contingent '911, fiicuse riizboiul) ~i acum avea acea vfirstii 'intre tinerete ;;i biitrfinete cfind numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva" . Autocaracterizarea realizata in finalul volumului al doilea scoate in evidenta libertatea individului, in ciuda constrangerilor istoriei: ,Domnule [... ] eu totdeauna am dus o viatii independentii". Caracterizarea indirecta, care se desprinde din gesturile, faptele, vorbele ~i gandurile personajului, din actiunile la care participa, dar ~i din relatiile cu celelalte personaje, evidentiaza trasaturile lui. In primul volum, Ilie Moromete este un om respectat in sat. Are prieteni, pe Coco~ila ~i Durnitru lui Nae, pentru care opinia lui conteaza, este abonat la ziar. Discutiile despre politica, in poiana lui Iocan, nu incep decat in prezenta 240
lui, pentru ca el este eel care cite~te ziarele ~i interpreteaza evenimentele. . Moromete este sfatos, ii place sa discute, iar acest lucru o deranjeaza pe Cae.,. trina, care se revolta adesea. Disimularea este trasatura lui esentiala. Semnificativa in acest sens este comedia pe care o joaca in fata agentilor fiscali, care-i stricasera placuta dis- ~ cutie de duminica. Intrand in curte, trece pe langa cei doi agenti ca ~i cum _p£aia ace~tia ar fi invizibili, striga la Catrina, despre care ~tie ca se afla la biserica, ci..i.Jz.i.i" " 6 ~i la un Paraschiv inexistent. Le spune apoi ca nu are bani, le cere o tigara ~i numai dupa ce agentii sunt gata sa-i ridice lucrurile din casa, Moromete se hotara~te sa scoata banii. Ironia, puterea de a face haz de necaz reprezinta o alta trasatura esentiala iM.nia. a lui Ilie Moromete, iar exemple in acest sens sunt numeroase. Lui Niculae, care intarzia sa vina la masa, ii spune la un moment dat: , Te duse~i In griidinii sate odihne~ti eli pfinii acum stiitu;;i!" Lui Nila i se adreseaza la fel de sarcastic, atunci cand acesta ilintreaba de ce taie salcamul: ,Ca sa se mire pro~tii!" Spirit contemplativ, inteligent ~i ironic, Moromete prive$te existenta cu ~ C
C
t;:
241
~ ~
m.edi.f.c¢i.a.
r:k f.a ~
eata.ia. ,u. Cug..a ~
~
f1.i. p.i.eJuk pl.i.iceA.ea r:k a v.o.eli, ~' t.JW.ma
~ r:J.e_ f.a jiM.
r:k p.ai£
if.UuJeM.a
mfmgaiere sunt schitate cu multa stangacie. Lipsa unei reale comunicari cu familia reprezinta cauza dramei lui Moromete. Refractari la modul de existenta oferit de tatallor, Paraschiv, Nila ~i Achim traiesc cu iluzia ca s-ar putea realiza independent. Cfmd afla ca fiii lui sunt hotarap sa-l paraseasca, Moromete trece printr-un zbucium Jauntric ce i~i pune amprenta asupra chipului sau: ,Fata i se ascutise ?i se innegrise, iar in cele cateva minute parco. se subtiase". Taranul ramane insa lucid ~i ironic in discutia pe care o are cu Scamosu, consateanul care ii aduce la cuno~tinta planul fiilor sfu. Momentul culminant al acestei crize este meditatia de la hotarullotului de pamfmt, cfmd supune lumea unei judecati aspre; Monologul interior ilustreaza framantarile suflete~ti ale protagonistului. In conditii asemanatoare, eroullui Rebreanu, Ion, savar~ea un gest mistic, sarutand pamfmtul. In confruntarea finala, stapfmirea de sine este arma lui Moromete, care spera pfma in ultima clipa ca i~i poate intoarce fiii de pe calea gre~ita. Dupa revolta lor fati~a, intr-o izbucnire teribila, Moromete a plica o corectie inutila baietilor: ii bate cu parul; insa ei sparg lada de zestre a fetelor, iau banii ~i covoarele ~i fug lufmd caii. Ca efect al acestei lovituri naprasnice care-i spulbera sperantele, Moromete devine ,indepiirtat ~i nepiisiitor", se retrage in sine, i~i pierde placerea de a vorbi, sociabilitatea, fantezia, ironia. ,Din Moromete cunoscut de ceilalti riimase doar capullui de humii arsii, fiicut odatii de Din Vasilescu ..." In volumul al doilea, llie Moromete intra intr-o zona de umbra. I~i pierde prestigiul de altadata, autoritatea lui in sat se dirninueaza, familia nu-l mai asculta, vechii prieteni au murit sau 1-au parasit, iar cei noi i se par mediocri, incapabili sa poarte o discutie inteligenta. Schimbarea lui Moromete este surprinsa de fiul sau, Niculae, prin caracterizare directa: ,il vezi cum ii ia altul vorba din gurii forii niciun respect ~i ellasii fruntea in jos ~i nu mai zice nimic. De ce? Aici s-a intiimplat ceva ?i nimeni n-o sii ~tie vreodatii ce-a fast cu el". In ciuda transformarilor sociale la care asista, Ilie Moromete nu accepta idee a ca rostullui in lume a fost gre~it ~i ca taranul trebuie ,sii disparii" . In monologul de la ~ira de paie, el compara cele doua ordini ale lu rnii, cea veche ~i cea noua, de pe pozitia ,celui din urmii tiiran". Moartea lui Moromete din finalul romanului simbolizeaza stingerea unei lumi. Ultima replica a personajului exprima crezul sau de viata, libertatea morala: ,Domnule ... eu totdeauna am dus o viatii independentii."
~i reflector al evenimentelor prezentate. In volumul al doilea, Niculae devine reflector al mentalitatii colectiviste, allumii de dupa razboi. Concluzie Romanullui Marin Preda aduce in prim-plan conditia taranului in istorie, Ia confluenta dintre doua epoci: inainte ~i dupa a! Doilea Razboi Mondial. lncadrfmdu-se in tematica rurala, reprezentata in literatura interbelica prin romanele lui Liviu Rebreanu ~i Mihail Sadoveanu, prozatorul irnpune o noua tipologie de taran. Ilie Moromete este un tar an atipic, un tar an reflexiv, prin faptul ca are forta interioara sa con~tientizeze drama sa, a familiei ~i a intregii colectivitati.
l
I
wtei. fum.i
4. Su stinerea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau tema romanului postbelic studiat in construqia personajului
Consider ca romanul ,Moromepii" surprinde dramatica iluzie a protagonistului ca viata i~i poate continua cursu! in tiparele traditionale, in tirnp ce istoria modifica relatiile din viata de farnilie ~i din comunitatea rurala, serumband chiar rostul celei mai vechi ~i mai numeroase clase, taranimea. Viziunea despre lume se contureaza in roman mai ales din perspectiva personajului Ilie Moromete asupra vietii ~i a intamplarilor, personaj principal 242 243
r r!,
'i
--.,_ ' Romanul postbelic:,Moromefii" de Marin Preda
II. Relalia dintre doua personaje
4.0pinie Daca primul volum este cartea tatiilui, volumul a! doilea este car tea fiu lui, ca exponenti ai unor genera pi $i ai unor lumi diferite. Concluzie
Context Pregatit de proza scurta din volumul de debut ,}ntillnirea din pamiinturi" (1948), primul roman scris de Marin Preda, , Moromefii", este alcatuit din doua volume, publicate Ia doisprezece ani distanta: in 1955, volumul I, iar in 1967, volumul a! Il-lea.
Romanul lui Marin Preda aduce in prim-plan condipa taranului in istorie, Ia confluenta dintre doua epod : cea de dinain te $i cea de dupa al Doilea Riizboi Mondial $i impune noi tipologii: tiiranul reflexiv $i intelectualul cu radacini in satul romanesc
1. Elemente de structura ~ i de co m poz i ~ i e ale romanului, semnificative pentru realizarea personajului din romanul studiat • Tema centrala este destramarea - simbolica pentru gospodaria tiiriineasca traditionala - a unei familii de tar ani dintr-un sat din Campi a Dunarii, Sili$tea-Gume$tL Roman al unei farnilii, ,Moromefii" este $i o fresca a viepi rurale dinaintea $i de dupa eel de-al Doilea Razboi MondiaL 0 alta tema este criza comunicarii. Relapa dintre individ ~i istorie nuanteaza tema sociala. • Perspectiva naratorului obiectiv (care relateaza intfunpliirile Ia persoana a III-a) se completeaza prin aceea a reflectorilor (llie Moromete, in volumul I, ~i Niculae, in volumul alII-lea) ~i a informatorilor. Efectul este limitarea omniscienteL • Tehnica narativa folosita este cea a decupajului, in primul volum, ~i cea rezumativa, in volumul al doilea. • Re l a~ii temporale ~i spa~iale: Primul volum are trei parp, cu o a c~iune concentrata, care se d esfa~oara pe parcursul verii, cu trei ani !naintea izbucnirii celui de-al Doilea Razboi MondiaL In volumul al do ilea, structurat in cinci parti, se prezinta viata rurala dintr-o perioada de un sfert de veac, de la inceputul anului 1938, pana spre sfar~itul lui 1962. • Simetria incipit - final este data de cele doua referiri la tema timpuluL • Contlicte: Un triplu conflict va destrama familia lui Moromete: dezacordul dintre tata ~i cei trei fii ai siii din prima casatorie, conflictul dintre Moromete ~i Catrina, sopa lui, ~i conflictul lui Moromete cu sora sa, Guica. Conflictul secundar in primul volum, dintre llie Moromete ~i fiul eel rnic, Niculae, trece pe primul plan in volumul al doilea.
. I !1:,
r··
i~ •
I,
p ~' ' :;
2. Statutul social, psihologic, mo ral etc. al fiecaruia dintre personajele alese
f
i'
.....
::l ::l
cu "'cu
-st: ~
a:
• Scriitorul impune noi tip ologii in romanul sau postbelic: taranul reflexiv ~i inte lectualul cu origine ~a raneasca. • llie Moromete este un personaj exponenpal, al ciirui destin exprima moartea unei lurni; ,eel din urma taran" reprezinta conceppa tradiponala fata de pamant $i de farnilie. • Niculae este fiu l eel mai mic, din a doua casatorie a lui Ilie Moromete, in cele doua volume fiind prezentat la varste diferite: copilul ~i taniirulin form are. 3. Evo lu~i a re la ~i ei dintre cele doua personaje prin episoade/citate/secven!e comentate • 0 secventa semnificativa, din primul volum, pentru ilustrarea relapilor dintre cele 9-oua personaje este aceea a serbarii ~colare la care Niculae ia premiulintai. • In volumul al doilea, intalnirile ~i discutiile lui Ilie Moromete $i Niculae sunt echivalentul confruntarii a doua mentalitap . Moartea lui Moromete lasa remu$ciiri in sufletul lui Niculae, dar in finalul romanului, tatiil $i fiul se impaca in visul baiatului.
.....
-§ cu
Ql
-st:
~
'
~
'
Ill. Eseu despre relatia dintre doua personaje intr-un roman postbelic studiat
Context
Pregatit de proza scurta din volumul de debut ,}ntalnirea din pamanturi" (1948), primul roman scris de Marin Preda, ,Moromefii", este alcatuit din doua volume, publicate la doisprezece ani distanta: in 1955, volumul I, iar in 1967, volumul alII-lea. 1. llustrarea a patru elemente de structura ~i de compozi~ie ale romanului, semnificative pentru realizarea personajului din romanul studiat (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale ~i
l
spatiale, incipit, final, tehnici narative, perspectiva narativa, registre sti listice, limbajul personajelor etc.)
tem.a
, ll
i1 . f! •!
, .
~
na!taii.u.a
l;J ~ ~
t 'I
tePmiei n.cvz.a.twe.. Wuu:f.u.Jui
~
l
iim.e.tJUa. i.twipil {i.nai
Romanul prezinta destramarea - simbolica pentru gospodaria taraneasca traditional§. - a unei familii dintr-un sat din Campia Dunarii, Sili~tea -Gu me~ti. Evolutia ~i criza familiei sunt simbolice pentru transformarile din satul romanesc al vremii. Astfel ca romanul unei familii este ~i o fresca a vietii rurale dinaintea ~i de dupa eel de-al Doilea Razboi Mondial. 0 alta tema este criza comunicarii, absenta unui dialog real intre llie Moromete ~i familia sa. Relapa dintre individ ~i istorie (timp) nuanteaza tema sociala. Perspectiva naratorului obiectiv, care relateaza intamplarile la persoana a III-a, se completeaza prin aceea a reflectorilor (Ilie Moromete, in volumul I, ~i Niculae, in volumul alII-lea), ca ~i prin aceea a informatorilor (personaje - martori ai evenimentelor, pe care le relateaza ulterior altora; de exemplu, al lui Parizianu vorbe~te despre vizita lui Moromete la baieti, la Bucure~ti). Efectul este limitarea omniscientei. In primul volum se utilizeaza' tehnica decupajului ~i accelerarea gradata a timpului naratiunii. Volumul este structurat in trei parti, cu o aqiune concentrata, care se desfa~oara pe parcursul verii, cu trei ani inaintea izbucnirii celui de-al Doilea Razboi Mond!al. Aqiunea primului volum este structurata pe mai multe planuri narative. In prim-plan se afla Morometii, o familie numeroasa, macinata de nemultumiri mocnite. Principalele evenimente sunt redate in secvente narative semnificative pentru viata familiei: scena cinei, scena taierii salcamului, dar ~i pentru viata colectivitatii: hora, calu~ul, intalnir~e duminicale din poiana lui Iocan, serbarea ~colara, seceri~ul, treieri~ul. In volumul al doilea, structurat in cinci parti, se prezinta viata rurala dintr-o perioada de un sfert de veac, de la inceputul anului 1938, pana spre sfar~itul anului 1962, prin tehnica rezumativa. Simetria compozitionala a primului volum este data de cele doua referiri la tema timpului, in incipit ~i in paragraful final al volumului. La inceput, pare ingaduitor, ,se pare cii timpul avea cu oamenii nesfir~itii riibdare; viata se scurgea aici fiirii conflicte mari", pentru ca enuntul din finalul volumului, ,timpul nu mai avea riibdare", sa modifice imaginea timpului, care devine necruta-
tor. Imaginea timpului rabdator reprezinta doar o iluzie a lui Ilie Moromete, contrazisa de evenimentele petrecute pe parcursul romanului. Un triplu conflict va destrama familia lui Moromete: dezacordul dintre tata ~i cei trei fii ai sai din prima casatorie, izvoratdintr-o modalitate diferita de a intelege lumea, apoi conflictul dintre Moromete ~i Catrina, sotia lui, ~i conflictullui Moromete cu sora sa, Guica.
~
Un conflict secundar este acela dintre Ilie Moromete ~i fiul eel mic, Niculae. Copilul i~i dore~te cu ardoare sa mearga la ~coala, in timp ce tatal, care trebuie sa plateasca taxele, il ironizeaza sau sustine ca invatatura nu aduce niciun ,beneficiu". Pentru a-~i realiza dorinta de a studia, baiatul se desprinde treptat de familie. in volumul al doilea, acest conflict trece pe primul plan, pentru ca tatal ~i fiul reprezinta doua mentalitati diferite. Astfel, Ilie Moramete ilustreaza mentalitatea taranului traditional care vrea sa-~i pastreze pamantul, in vreme ce Niculae devine un sustinator al comunismului, al mentalitatii colectiviste impuse de stat. 2. Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al fiediruia dintre personajele alese
""'~
1n '"POrt ru pmza ante,io"'ii cu tematicii ru'"lii, ""'iitoru! impune noi tipologii in romanul sau postbelic: taranul reflexiv ~i intelectualul cu origine _~ ~ taraneasca. ~
Cel mai important personaj alliteraturii lui Marin Preda, Ilie Moromete, il _~ are ca model pe Tudor Calara~u, tatal scriitorului, · dupa cum marturise~te M = ~ acesta in volumul ,,mposibila fntoarcere": ,eroul preferat, Moromete, care a exis- ~ tat fn realitate, a fast tatiil meu." Personaj exponenpal, al carui destin exprima moartea unei lumi, Moromete reprezinta conceptia traditionala fata de pa- f.ie Jr/.oJw.n 9 ·~ mant ~i de familie. Ti'!ran din clasa de mijloc, el incearca sa pastreze intreg, cu re pretuJ unui trai modest, pamantul familiei sale, pentru a-1lasa apoi baieplor. ~ Criza satului arhaic se reflecta in con~tiinta acestui personaj confruntat, tragic, cu legile implacabile ale istoriei, cu timpul nerabdator. Framantarile sale despre soarta taranilor depinzand de roadele pamantului, de vreme ~i f&um ~ de Dumnezeu sunt relevante pentru firea lui reflexiva. Niculae este fiul eel mai mic, din a doua casatorie a lui Ilie Moromete, in Yl.i.euiae cele d?ua volume fiind prezentat la varste diferite: copilul ~i tanarul in for- co.p..ilui'clo.;,_ mare. In primul volum, Niculae este un copil dornic sa invete carte ca sa-~i n.ic a.a Uw.e.i< schimbe statutul social, ceea ce reu~e~te pentru un timp, atata vreme cat tatal caN..e · este de acord sa-l lase la ~coala ~i sa-i plateasca taxele. in volumul al doilea insa, dupa ce Ilie Moromete 11 retrage de la ~coala sub pretextul ca invatatura _ _ . nu aduce niciun ,beneficiu", Niculae incepe sa-~i caute sensul existentei ~i ta.n.&ud m devine ,adeptul unei noi religii a binelui ~i a riiului", cum crede ca este noua ~ dogma socialista.
Discutiile dintre tata si fiu din volumul al doilea al romanului au semnificatia confruntari u{tre doua conceptii de viata, intre doua civilizatii _ desigur, intre genera pi. Niculae se indeparteaza din ce in ce mai mult de mo- ~ tata delul tatalui sau, nu traie~te viata bucurandu-se de ea, ci febril, prea ocupat ca 1-'- ~ sa mai poata contempla.
un~i
~i, ~
247
3.
1:
~
·~
l
~
;f
i!
I l j]
~
~
·
Il '~l!
' #
l'.
::~;
1!
i•-
c.iifii.t.o.;Ua
ea. m.u.ni.e.
i.rtVui fn.Vv.o.
~~ u.mBJui I'
11·
~
fui_ ~ tn
'Po.Jt.tid
[!
t'
. . ci.RA.ti.tuiM..
Eviden~i e rea prin doua episoade/citate/secvente comentate a modului in care evolu eaza rela!ia dintre cele doua personaje
Relatia dintre tata ~i fiu ilustreaza evolutia conflictului initial, secundar, dintre dorinta copilului de a merge Ia ~coala ~i !ipsa de intelegere din partea tatalui, cu mentalitate traditionala de taran. In al doilea volum, conflictul dintre generatii ia forma unei confruntari intre doua civilizatii ~i doua mentalitati: cea traditionala ~i cea colectivista. 0 secventa sernnificativa, din primul volum, pentru ilustrarea relatiilor dintre tata :;;i fiu este aceea a serbarii ~colare Ia care Niculae ia prerniulintai. De~i i~i iube~te cop iii ~i le vrea binele, Moromete i~i cenzureaza orice manifestare de afeqiune fata de ei. Neinteresat cu adevarat de preocuparile ~ide situatia fiului mai mic, el se a~tepta ca Niculae, care era trirnis zilnic cu oile, sa ramana repetent. Spre surprinderea lui, copilul ia premiul intai. Stinghereala lui Niculae ca.nd prime~te premiul pe scena ~i criza de friguri care 11 cuprinde in timp ce incerca sa recite o poezie ii produc lui Moromete o emotie puternica, iar gesturile de mangaiere sunt schitate cu multa stangacie. 0 intamplare care anticipeaza intr-o oarecare masura ruptura de mai tarziu dintre tata ~i fiu este aceea din volumul intai, cand Ilie Moromete calatore~te Ia munte ca sa vanda cereale, iar Ia intoarcere poveste~te ni~te fapte extraordinare. lnsotindu-1 mai tarziu pe tatal sau intr-o calatorie asemanatoare, Niculae ramane dezamagit: intamplarile sunt banale, oamenii lipsiti de farmec, munteanca tanara care-! tulburase pe tatal sau i se pare o taranca oarecare, prin nimic deosebita de o femeie din Sili~tea -Gume~ti: , Tatiil - noteaza naratorul - aven ciudatul dar de a vedea lucruri care lor le sciipau, pe care ei nu le vedea u." Dupa fuga baietilor lui mai mari Ia Bucure~ti, Moromete devine indepartat ~i nepa~ator, se retrage in sine, iar in volumul al doilea intra intr-o zona de umbra. I~i pierde prestigiul de alta data, autoritatea lui in sat se diminueaza, familia se destrama. Schimbarea lui Moromete este surprinsa de fiul sau, Niculae, in mod direct: ,11 vezi cum fi ia altul vorba din gurii fora niciun respect $i ellasa frunten zn jos $i nu mai zice nimic. De ce? Aici s-a zntiimplat ceva ~i nimeni n-o sii ~tie vreodatii ce-a fast cu el, poate doar mama, dar eu nu cred!" Inscrierea lui Niculae in Partidul Comunist reprezinta un prilej pentru noi dispute cu tatal sau. Tanarul este trimis Ia o ~coala pentru activi~ti ~i se intoarce in sat cu o sarcina de Ia ,judefeanii". El trebuie sa supravegheze buna funqionare a primelor forme colective de munca (strangerea cotelor ~i predarea lor catre stat), dar se isca o agitatie agresiva in timpul careia un satean moare inecat in apele raului de la marginea satului. Idealist, tanarul se orienteaza cu dificultate in tesatura de intrigi pusa la cale de oportuni~tii de profesie . A~a ca activistul Niculae Moromete este destituit, se retrage din viata politica ~i i~i continua studiile. Ilie Moromete i~i con~tientizeaza tarziu gre~eala de a-1fi retras pe Niculae de Ia ~coala, iar regretele lui sunt, de asemenea, tardive: ,Ar ft. trebuit sii-l ft. finut pe Niculae mai departe Ia $COalii, zicea el, sa nu umble el pe urmii de gat cu tofi a$ tia ca d-alde Isosica. Vezi, zicea el, aici am gre$it."
In ciuda transformarilor sociale Ia care asista, Ilie Moromete nu accepta ideea ca rostul lui in lume a fost gre~it ~i ca. taranul trebuie ,sa dispara". In monologul de la ~ira de paie, adresat unui personaj imaginar, Baznae, el ~ compara cele doua ordini ale Iumii, cea veche ~i cea noua, de pe pozitia ,celui de ~~ din urmi'i fi'iran" (dupa cum 11 nume~te N. Manolescu), reprezentant al unui f.uu.e cod etic ;;i al unei filosofii condarnnate Ia disparitie de timpul implacabil: ,Piini'i 'in clipa din urma omul e dntor sa tina la rostullui, chit eli rostul i'ista cine ~tie ce s-o alege de el!" Tot acum el i~i exprima crezul despre rolul de tata, despre ceea ce are el de transmis cu adevarat fiilor sai: ,Miicar, zise Moromete mai departe, eu tot am fiicut ceva, am crescut ~ase copii $i le-am finut pamiintul piini'i in momentul de fata- ci'i n-au vrut sii-1 munceasci'i, ce sale fac eu, toati'i viafa le am spus ~i i-am invafat [...]." Monologul este sernnificativ in ansamblul romanului. Atitudinea personajului este critica fata de noua societate, care se intemeiaza utopic, pe anularea unei clase sociale, taranimea, adica pe distrugerea unei civilizatii ~i a unui cod stravechi de comportament ~i intelepciune. Moromete se stinge meet, traindu-:;;i ultimii ani de viata in singuratate ~i tacere. Mai avea slabiciunea de a umbla prin sat. Ultima oara este ad us acasa cu roaba. Cazut !a pat, el i~i exprima crezul de viata cand ii spune medicului: ,Domnule ... eu totdeauna am dus o viati'i independenti'i!" (autocaracterizare). Romanul se incheie zece ani mai tarziu. Niculae a devenit inginer horticol iru;UuA. ~i este casatorit cu o fata din sat, Marioara, fiica lui Adam Fantana, asistenta ~ medicala. La inmormantarea lui Moromete, Niculae afla de la llinca, sora lui, ca tatal se stinsese meet, fara a fi suferit de vreo boala. Moartea lui Moromete rn.o.al!iea aduce remu;;cari in sufletul lui Niculae, dar in finalul romanului tatal ~i fiul t.ato.fui se impaca in visul baiatului. 4. Sustinerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema romanului postbelic studiat se reflecta in evolutia relatiei dintre cele doua personaje
Consider ca viziunea despre lume se contureaza in primul volum al romanului mai ales prin perspectiva lui Ilie Moromete, personaj principal si reflector al evenimentelor prezentate. In volumul al doilea, Niculae devin'e reflector al mentalitatii colectiviste, allumii de dupa razboi. Daca primul volum este cartea tatalui, volumul a] doilea este cartea fiului, ca exponenti ai unor generatii ~i ai unor lumi diferite. Concluzie
Romanullui Marin Preda aduce in prim-plan conditia taranului in istorie, Ia conf!uenta dintre doua epoci istorice: inainte ~i dupa al Doilea Razboi Mondial. ,Moromefii" impune insa noi tipologii: taranul reflexiv ~i intelectualul cu radacini in satul romanesc.
248 249
~-
~
I. Eseu privind tema ~; viziunea despre lume dintr-un roman postbelic, scris dupa 1980
**Romanul postbelic, scris dupa 1980: ,zmeura de ciimpie" de Mircea Nedelciu l. Tema ~i viziunea despre lume t
...~
Context
Context
a Rornanullui Mircea Nedeldu, ,Zmeura de ciimpie", publicat 1n 1984, este reprezentativ pentru proza Genera\).ei '80, fund unul dintre primele noastre romane postrnodeme. 1. incadrarea in tipologie, in curent cultural/literar
• Specie literara: roman; Curent literar: postrnodernisrn; Tipologie: rnetaroman.
une~te destinele personajelor Zare Popescu, Radu A.
2. Prezentarea temelor romanului studiat
a Teme: cautarea identitatii
~i Gelu Popescu, copii pierdup de parin\i 1n epoca tulbure de dupa razboi, 1n orfelinat. • crescuti irnposibilitatea comunidrrii mtre generatli, mtre tinerii din anii '70 ~i parintii lor; a raportul dintre individ ~i istorie (,Nu ce oameni ... , ce perioadii ciudatiil''); a tema povestirii ~i a povestitorului (ca 1n scena antologica a povestitorilor de la cazaGrintu
IB'
deiubirii tuica) este dezvoltata ca melodrama parodiata, cu final suspendat. • nul tema
~i de denume~te compozi~ie irnaginea cu care se deschide rornanul, ca pria Titlul ,Zmeura de ciimpie"
3. Elemente de structura
ma arnintire din viata lui Zare Popescu, iar pe parcurs apare ca laitrnotiv. Zmeura din gradina fostului 'invatator din satul sirnbolizeaza copilaria pierduta, ,imagi-
Burle~ti
nea cu care 'incepe lumea" ~i declan~eaza rearnintirea. • Perspectiva narativa 1n rornanul postrnodern este fragmentata: pluralisrnul vocilor
~i
narative, cornbinarea diferitelor perspective narative. • Subiectul se reconstituie din fragrnente, coincidente mtarnplari care tin uneori de • senzap.onal. Cornpozipa: cartea este conceputa ca un dictJ.onar de obiecte (de la arac la zat), cu capitole ordonate alfabetic, fara a se supune cronologiei, cuprinde aproape toate forrnele de discurs epic: , confesiunea, jurnalul (caietul de regie a! lui Radu A. Grintu), romanul epistolar, extrase din scrieri istorice ?i din opere deJicjiuni, relatiiri etc.)" (E. Simion). • Incipitul este prima arnintire din viata lui Zare Popescu, zmeura din gradina fostului mvatator din satul Burle~ti ~i plansul altui copil care 11 cauta. destinele personajelor Zare Popescu, Radu • Cautarea identitapi este tema care A. Grintu Gelu Popescu, copii pierdu\i de parin\i 1n epoca tulbure de dupa razboi,
~i
une~te
~i
·--== == (U
\1\ (U
=t:=
-a.. ts
~ide
crescup 1n orfe1inat, lipsip de identitate. • Zare Popescu este pasionat de etirnologii (face o arheologie a sensurilor) istorie. • Radu A. Grintu, carnaradul prietenul sau, absolvent al Facultatii de Litere, dar avand diverse ocupatii (pedagog, ghid O.N.T.), dorit sa devina regizor de film . a Gelu Popescu, mezinul, este colegul mai rnic allui Zare, la Casa de copii din Sinaia ~i elev la Liceul de Mecanica Fina, unde Grintu este pedagog.
~i
~i-a
~colari
Opinie • Pretextul scenariului cinematografic allui Radu A. Grintu sustine stilul epic ingenios,
prin sirnultaneitatea perspectivelor narative rilor ternporale Concluzie - n .. - - - J.,;
~i a timpurilor verbale, arnestecul planu-
~i spatiale, dispersarea subiectului.
t-. Air r P;o!
Nedelciu apartJ.ne postmodemismului.
Mircea Nedelciu este liderul incontestabil al prozatorilor Generatiei '80, unul dintre cei mai valoro~i prozatori postmoderni din literatura romana. co.nWx1 Romanul ,Zmeura de campie", publicat ill 1984, este reprezentativ pentru ,preocupiirile prozei romfine~ ti din anii '80" 1 .
1. Evidentierea a doua trasaturi care fac posibila lncadrarea romanului studiat intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare tematica Romanul ,Zmeura de campie" este unul dintre primele noastre romane postmoderne. Aspectul experimental, fragmentarea, perspectiva multipla 'WnUln t= care afecteaza coerenta povestirii au ca scop mentinerea unui rol activ al nwd&w. cititorului, cu promisiunea descoperirii ill final a secretului. Atras ill text de cautarea misterului legat de orginea unor orfani crescuti la casa de copii in anii de dupa al Doilea Razboi Mondial, cititorul descopera ,mecanismului" lecturii (metaromanul). In ,Zmeura de campie", rniza naratiunii este ilustrarea trasaturilor romanului postmodern, la toate nivelurile constructiei epice, iar epicul propriuzis, ,povestea" orfanilor, apare doar ca un pretext. Cautandu - ~i originile, documentandu-se, Radu A Grintu compune un scenariu de film, iar Gelu Popescu scrie o carte, a~adar asistam la na~terea de la sine a unei ca.rti, prin relevarea procesului elaborarii ei (metaroman). Conventia narativa a verosimilitatii din vechiul roman realist, care aparea ca un ansamblu unitar ~i coerent ~i ascundea cititorului tehnicile de constructie, este dezintegrata, parca pentru a ilustra lumea la care se raporteaza, rn.ef.cvwm.clr o lume lipsita de coerenta. Metaromanul aduce dezvaluirea mecanismelor rw£ de producere a textului, uneori prin comentariul ironic al naratorului (de exemplu: , Nu s-ar putea afirma, din perspectivii auctorialii, cii Zare e un tip care se
abfine de Ia a/cool."; ,Nu-i nimic dacii cititorul e derutat. Asta ajutii Ia intelegerea mesajului." ).
2. Prezentarea temelor romanului studiat Cautarea identitatii este tema care une~te destinele personajelor Zare Popescu, Radu A Grintu ~i Gelu Popescu, copii pierduti de parinti ill epoca tulbure de dupa razboi, crescuti in orfelinat. La modul simbolic, lumea post- lema belica este o lume ,orfana", care i~i cauta identitatea. 0 alta tema este lipsa comunicarl.i intre generatii, pentru ca illtre tinerii din anii '70 ~i parintii lor este o ruptura, o pata alba ill memoria fiilor pierduti: , Tineretea ~i vfirsta ma-
turii a omului care fi-a fast ta tii (ifi este 1), trebuie sii fi existat acest om, s-au petrecut 1
Eugen Simion, Scriitori romiini de azi, IV 25 1
!I
fntr-un timp de nelnfeles. Niciun criteriu nu mai este acela?i. Semnele acelui om, dacii le-ai giisi, arfi imposibil de interpretat, reacfiile lui Ia fntampliirile propriei viefi vor riimane pentru tine fnviiluite !n mister". Cautarea originilor, tema fiului pierdut (din drama populara), fenomenul ;;tergerii memoriei in context politic (,Delafiunea are un rol istoric?" intreaba Grintu) ;;i reamintirea, imposibilitatea comunicarii intre generatii, raportul tenw. iu.fM.ii dintre individ ;;i istorie (,Nu ce oameni ..., ce perioadii ciudatii!" atrage atentia Zare) sunt insotite de tema povestirii ;;i a povestitorului (cain scena antologica a povestitorilor de la cazanul de tuica, dar ~i pe parcursul intamplarilor, cand apar diver;;i povestitori cu diferite stiluri narative, care-i caracterizeaza: ,Omul e stilul!"). Nu lipse~te nici tema iubirii, dar este dezvoltata ca melodrama parodiata ;;i ,dezintegrata", cu final suspendat. 3. Prezentarea a patru elemente de structura ~i de compozi!ie ale textului narativ, semnificative pentru tema ~i viziun ea despre lume din romanul studiat (de exemplu: aqiune, co nflict, relatii temporale ~i spatiale, incipit, fina l, teh nici narative, perspectiva narativa, registre stilistice, limbajul personajelor etc.)
Titlul romanului ,Zmeura de cii.mpie" este reluat ca titlu al capitolului ti.tl.u£ F., iar la I. este tradus in limba latina - rubus Idaeus. Cu imaginea tufei de
zmeura se deschide romanul, ca prima amintire din viata lui Zare Popescu, iar pe parcurs zmeura apare ca laitmotiv. Zmeura este o planta de munte, iar prezenta ei intr-o gradina de la campie este un fapt curios, aparte, care particularizeaza spatiul-matrice al celor -trei tineri fara identitate sociala, satul Burle;;ti. Zmeura din gradina fostului invatator simbolizeaza copilaria pierduta, ,imaginea cu care !ncepe lumea". Ea declan~eaza reamintirea, ceea ce contrazice subtitlul romanului, ,roman fmpotriva memoriei". ~ Perspectiva narativa in romanul postmodern este fragrnentata: se remarca n.a/!.aiiu.a. pluralismul vocilor narative, combinarea diferitelor perspective narative (narapune la persoana I, a II-a, a ill-a; viziunea ,dindiiriit", ,lmpreunii cu", ,din afara'; homodiegezii, autodiegezii, heterodiegeza). Narapunea la persoana a ill-a leaga diferitele povestiri la persoana I, considerate ,documente cat de cat autentice" oferite de diferip naratori, martori ai trecutului mai indepartat (razboiul) sau mai apropiat (anii '50), ori martori ai prezentului (anii '70). Relatarea investigapilor lui Gelu Popescu, ,spion" al prozatorului, este realizata la persoana a II-a. Omniscienta narativa este inlocuita cu competenta narativa a lectorului. 0 alta trasatura a romanului postmodern este atomizarea subiectului (dis~ persarea lui in obiectele cu care se vine in contact prin intermediul privirii, &nldPPfnfni. fragmentarea, ,dezordinea"), care se lasa mai greu reconstituit din fragmente, coincidente ;;i intamplari care tin uneori de senzational. Compozitional cartea este conceputa ca un dicponar de obiecte (de la arac la zat), cu capitole ordonate alfabetic (ceea ce evidentiaza ;;i formal na;;terea unei carti, care se elaboreaza didactic, ,de la A la Z"), fara a se supune cronologiei, ;;i cuprinde aproape toate formele de discurs epic: confesiunea, jurnalul (caietul de regie allui Radu A. Grintu), romanul epistolar, extrase
din scrieri istorice ~i din opere de fictiuni, eseu autoreferential (cartea se incheie cu studiul ,Este Zare Popescu un personaj fn «Zmeura de campie?>>"), dosar de documente, inregistrari facute in autobuz, in tren, intr-un restaurant etc. Incipitul plaseaza naratiunea sub sernnul povestirii ;;i al amintirii: ,l?i mai . . . amintea de curtea unei case Ia tara, o curte uria?ii, un maidan aproape. Vara, biilii- i.n.ci.pil.v.i. riile o podideau ?i o transformau Intr-a piidure de nepiitruns (totul redus la scarii, fire?te, dar ?i el era mic pe atunci) ... ".
Zare Popescu ~i Radu A. Grintu se cunosc intamplator in armata, in 1973. Aflati la trageri, Zare Popescu ii p~weste~te camaradului sau prima sa arnintire, dintr-o copilarie indepartata. In curtea uria~a a unei case de la tara, vara, un copil se ascunde intr-o tufa de zmeura ~i asculta vocea plangacioasa a iulJiec.tu.l. altui copil care il cauta. Aceasta amintire este ,singurul document cat de cat au.tentic" din viata lui Zare Popescu. Pentru Grintu, care dore;;te sa devina regizor de film, aceasta amintire constituie primul cadru al scenariului cinematografic imaginat pe parcursul romanului. Cautarea identitatii este tema care une;;te destinele personajelor Zare Popescu, Radu A. Grintu ;;i Gelu Popescu, copii pierduti de parinp in epoca tul- ~ bure de dupa razboi, crescuti in orfelinat, intr-o lume in care s-au amestecat i.d.eniii.iifi. nu numai registrele starii civile, ci ;;i valorile morale. Originea necunoscuta ~i complexul de orfan se concretizeaza in modalitap diferite ale reconstructiei biografice: etimologie, cinematografie, genealogie. Zare Popescu este pasionat de etimologii (face o arheologie a sensurilor) ~i de istorie, pe care o judeca in funqie de numele obiectelor. Teoria lui, ela. borata cu mijloace de autodidact, arata ca istoria este alcatuita din oameni, 'f2eM.o.n..a1w. obiecte, nume ~i pove~ti, iar a descoperi trecutul insearnna a descoperi relatiile dintre aceste patru elemente. De~i din cauza acestei teorii este respins la Facultatea de Istorie, ea ocazioneaza corespondenta cu fostul sau profesor de istorie, Valedulcean, ~i discutiile cu Grintu. Radu A. Grintu, camaradul ;;i prietenul sau, absolvent al Facultatii de Litere, dar avand diverse ocupatii (pedagog, ghid O.N.T.) inainte de a profesa intr-un sat de campie, are ~i el nostalgia altei cariere. $i-a dorit sa devina regizor de film, iar cautarea identitatii se realizeaza prin inregistrarea obiectelor, oamenilor, intamplarilor din viata sa, intr-un scenariu cinematografic imaginar. Intreg romanul poate fi socotit o fictiune a personajului Radu A. Grintu, ambiguitate cultivata subtil de scriitor. Gelu Popescu, mezinul, este colegul mai rnic al lui Zare, la Casa de copii ~colari din Sinaia ~i elev la Liceul de Mecanica Fina, unde Grintu este pedagog. El nu se refugiaza in imaginatie precum ceilalti doi, ci porne;;te pe cont propriu ,o ancheta genealogica". ,Spion" al prozatorului, asculta povestea unui fost invatator, Popescu, din comuna Burle~ti, apoi a altui batran, Anton Grintu, ca ~i a altor povestitori intalnip intamplator, face un raport pe care il dezvaluie abia in final. Interesat de cercetarile lui Gelu este Grintu, fata de care apeleaza la tehnica aman~rii pentru a-1 obliga sa se implice in propria istorie: ,Il va pedepsi pentru asta. I?i va amana 1ntr-atata povestirea, o va fragmenta ?i o va
253
Jw.m.a.n-
de.
~
~
~
pune in dubiu, pana cand celalalt va pleca ~i el pe teren sa dezlege firele". Aceasta este ~i strategia autorului fa pi de cititor. Gelu Popescu consemneaza rezultatele anchetei sale, intr-un ,raport complet" (in capitolul T.), 0 pasti~a dupa primul document in limba romana care s-a pastrat, ,Scrisoarea lui Neacf?U din Ciimpulung" catre judele Bra~ovului (1521), cu elemente ale stilului administrativ actual (proces-verbal). El afla ca cei trei tineri nu sunt rude de sange, iar intre parintii lui Zare ~i Grintu au existat legaturi de du~manie ~i delatiune. Cei doi copii au trait un timp in casa invatatorului Popescu, vocea plangacioasa din prima am~tire a lui Zare apartinand lui Grintu, care se credea fratele lui mai mare. Insa Gelu nu afla nimic despre propriul trecut, iar lipsa acestor ,semne, urme ale unor oameni care biinuia el ca-i fu.sesera parinfi", il transforma intr-un narator necreditabil, iar ca personaj, considera ca a nu-~i fi cunoscut parintii este o ,infirmitate", fiind ~i el, prin descendenta din oameni cu destine marcate de razboi, ,un mutilat de razboi" . Zare Popescu refuza sa - ~i caute tatal, pentru ca necunoscand vremurile tineretii acestuia, ,nu ar putea interpreta reacfiile lui Ia fntamplarile propriei vieti", dar decide ca il vrea ca frate pe Gelu Popescu, de~i acesta i9i pune chiar numele sub semnul intrebarii: ,poate ca nici nu ma cheama Popescu". Cli~eu al prozei ~aizeciste, investigarea biografiei paterne care duce la imaginea unui tata cazut prada unei gre~eli politice ~i devenit astfel victima a istoriei, se transforma in romanullui Mircea Nedelciu in refuz allumii tatalui, vinovat de a-~i fi parasit fiii. Singurul fapt precis este descoperirea unui spatiu-matrice al acestor tineri tara identitate sociala, satul Burle~ti. Zmeura din gradina fostului invatator simbolizeaza copilaria pierduta. Romanul de dragoste, cu note de senzaFonal ~i melodrama, al invatatoarei Ana cu ,fratii" Popescu, ramane neincheiat (strategie a prozatorului). Ea il iube~te pe Zare, caruia ii trimite scrisori ~iii declara dragostea, dar el nu-i raspunde, de~i o iube~te. Atunci ea il intalne~te intamplator pe Gelu Popescu, fratele de cruce allui Zare de la casa de copii, de la care afla de rudenie dupa ce fac dragoste. Ana ramane insarcinata cu Gelu, dar nu-i spune ~i refuza sa-l mai vada, retragandu-se la Burle~ti, unde era invatatoare. Parodie a melodramei, absurd al existentei, repetare nevoita a destinului/ a gre~elilor tatalui? Intamplarea pare a juca rolul naratorului omniscient, iar coincidenta ia locul cauzalitatii din romanul realist. Personajele (Zare, Grintu, Gelu ~i Ana) se cunosc doi cate doi, fara ca al treilea sa ~tie de relatia celorlalti. Ei se cunosc toti, dar nu ~tiu unii de altii ~i nici nu se intalnesc in acela~i timp, de unde sentimentul de cautare ~i ratacire absurda intr-o lume neinteleasa ~i ostila. Construcfia personajelor este ,explicitata" in notatii autoreferentiale puse pe seama lui Grintu, eel care imagineaza un scenariu cinematografic, ~i completata de comentariul autorului: , «Cum sa concepi bine un subiect care
tivii ~i recognoscibilii?» Aceasta-i principala problema a unui personaj de film (sau de roman, de ce nu?
r.
=
Mircea Nedelciu apeleaza la limbaj ca principal mijloc de caracterizare a personajelor principale sau episodice, pentru ca romanul include o serie de anecdote, scurte naratiuni fara legatura cu firul epic. Personajele se caracte. rizeaza prin calitatile de povestitori; limbajul poarta indici ai varstei, ai categoriei sociale, ai nivelului de cultura ~i chiar indici morali, cum este cazul ~ ,palavragiului din tren", despre care Gelu ii explica Anei (in capitolul 0.): ,$i
el a trebuit sii-~i modifice calitiifile caracterului. I-a fast fricii, fricii, tot tinzpul. $i fncercfind sii se adapteze ai viizut ce a devenit: o canalie. Nu ezitii niciun moment sii mintii ~i sii jure stramb pentru a viefui mai bine". 4. Exprimarea unei opinii, despre modul in ca re se reflecta o idee sau tema in romanul pentru care ai optat
Consider di pretextul scenariului cinematografic al lui Radu A. Grintu sustine stilul epic ingenios: simultaneitatea perspectivelor narative ~i a timpurilor verbale, amestecul planurilor temporale ~i spatiale, dispersarea subiectului, juxtapunerea ~i amalgamarea formelor epice, includerea documentelor - scrisori, citate etc. - in desfa~urarea epica. Naratorul este preocupat sa introduca in text notatii autoreferentiale, declaratii teoretice, observatii ironice ~i autoironice despre tehnicile romanului realist, care intretin idee a existentei unui metaroman in interiorul romanului:
,Nu existii o cronologie a lucrurilor povestite. fnliinfuirea lor depinde mai degrabii de pertinenfa vocii celui care intervine, de $tiinfa lui de a povesti, dar ~i de ~ocul initial, de obicei anunfat ca fiind viitorul $DC a ceea ce poveste?te .... Detaliul miirunt poate schimba intreaga semnificafie a unei pove$ti ~i poate determina succesul celui care decide sii continue." Concluzie
Proza lui Mircea Nedelciu apartine unui postmodernism metaficfional, ,postmodernism preponderent ludic, autoironic ~i parodic, caracterizat prin discontinuitate epicii, [. .. ] parodiere a convenfiilor literare ~i provocare directii a cititorului" 2 •
prin propria sa activitate structurala sa puna ordine in harababura asta de impresii spatiale ~i temporale f?i astfel ~i numai astfel sa le constituie fntr-o experienta obiec'Carmen Mu~at, op.cit.
11
rt
254
255
Romanul postbelic, scris dupa 1980: ,Zmeura de campie" de Mircea Nedelciu II. Relatia dintre doua personaje dintr-un roman postbelic, scris dupa 1980
• Gelu Popescu cerceteaza adevaml pe teren, in satul Burle;;ti. El afla ca cei trei tineri nu sunt rude de sange, iar intre parintii lui Zare ;;i Grintu au existat legaturi de du;;manie $i delapune. Cei doi copii au trait un timp in casa invatatorului Popescu, vocea pliingacioasa din prima amintire a lui Zare apartiniind lui Grintu, care se credea fratele lui mai mare. • Zare Popescu refuza sa-~i caute tatiil. • Romanul de dragoste al invatatoarei Ana cu ,fratii" Popescu, ramiine neincheiat. Ea 11 iube~te pe Zare, caruia 1i trirnite scrisori ~iii declara dragostea, dar el nu-i raspunde, de~i o iube~te. Atunci ea 11 intalnef;>te intamplator pe Gelu Popescu, fratele de cmce a! lui Zare de la casa de copii, de la care afla de rudenie dupa ce fac dragoste. Ana ramane insarcinata cu Gelu, dar nu-i spune ~i refuza sa-l mai vada, retragiindu-se la Burle~ti, unde era invatatoare. • Mircea Nedelciu apeleaza Ia limbaj ca principal mijloc de caracterizare a personajelor.
Context • Romanullui Mircea Nedelciu, ,Zmeura de campie", publicat in 1984, este reprezentativ pentru proza Generapei '80, fund unul dintre primele noastre romane postmodeme. 1 . Elemente de structura
~i
de compozi1ie ale romanului
• Titlul ,Zmeura de cam pie" denume~te imaginea cu care se deschide romanul, ca prima amintire din viata lui Zare Popescu, iar pe parcurs apare ca laitmotiv. Zmeura din gradina fostului invatator din satul Burle~ti simbolizeaza copilaria pierduta, ,,imaginea cu care fncepe lumea" ~i declan~eaza reamintirea. • Perspectiva narativa in romanul postmodem este fragmentata: pluralismul vocilor narative, combinarea diferitelor perspective narative. Naratiunea la persoana a III-a leaga diferitele povestiri la persoana I, considerate ,documente" ale trecutului. • Subiectul se reconstituie din fragmente, coincidente ~i intamplari care pn uneori de senzational. • Compozifia: cartea este conceputa ca un dicponar de obiecte (de la arac la zaf), cu capitole ordonate alfabetic, fara a se supune cronologiei, ~i cuprinde aproape toate formele de discurs epic: ,confesiunea, jurnalul (caietul de regie a/lui Radu A. Grinfu), romanul epistolar, extrase din scrieri istorice ~i din opere de fictiuni, relatiiri etc.)" (E. Sirnion). • Incipitul este prima amintire din viata lui Zare Popescu, zmeura din gradina fostului invatator din satul Burle~ti ~i pliinsul altui copil care il cauta.
4.0pinie • Personajele (Zare, Grintu, Gelu ~i Ana) se cunosc doi cate doi, fara ca a! treilea sa ~tie de relapa celorlalp. Ei se cunosc top, dar nu $tiu unii de altii ~i nici nu se intalnesc in acela$i timp, de unde sentimentul de cautare f:>i ratacire absurda intr-o lume neinteleasa ~i ostila, cum este aceea postbelica. Concluzie • Proza lui Mircea Nedelciu apartine unui postmodernism ,ludic, rzutoironic 9i parodic, caracterizrzt prin discontinuitate epicii" 3 , iar destinul personajelor ilustreaza tema cautarii identitatii.
2. St atutul social, psihologic, moral etc. al personajelor
• Cautarea identitatii este tema care une~te destinele personajelor Zare Popescu, Radu A. Grintu ~i Gelu Popescu, copii pierdup de parinti in epoca tulbure de dupa razboi, crescuti in orfelinat, intr-o lume in cares-au amestecat nu numai registrele starii civile, ci ~i valorile morale. • Zare Popescu este pasionat de etimologii (face o arheologie a sensurilor) ~i de istorie, pe care o judeca in funcp.e de numele obiectelor. • Radu A. Grintu, camaradul ~i prietenul sau, absolvent al Facultapi de Litere, dar aviind diverse ocupap.i (pedagog, ghid O.N.T.) inainte de a profesa intr-un sat de campie, ~i- a dorit sa devina regizor de film. • Gelu Popescu, mezinul, este colegul mai rnic a! lui Zare, Ia Casa de copii ~colari din Sinaia ~i elev la Liceul de Mecanica Fina, unde Grintu este pedagog. El nu se refugiaza in imaginape precum ceilalp doi, ci pome~te pe cont propriu ,o ancheta genealogica".
3. Doua e pisoade/citate/secven1e comentate despre relatia dintre cele doua personaje
-·-"' :::s :::s
:::s
t:
~
-·-"' :::s :::s
• Zare Popescu ~i Radu A. Grintu se cunosc intamplator in armata, in 1973. Aflap la trageri, Zare Popescu li poveste~te camaradului sau prima sa amintire, dintr-o copilarie indepartata.
:::s
t:
~
3
Carmen Mu~at, op.cit.
a:
~
**Romanul post belie, scris dupa 1980: , Toate bufnifele" de Filip Florian I. Tema ~i viziunea despre lume
'
I. Eseu privind tema ~; viziunea despre fume dintr-un roman postbelic, scris dupa 1980
incadrare In context (opera autorului, epoca, specie literara)
Context
• ,Toate bufnifele", publicat in 2012, este a! a! patrulea roman scris de Filip Florian, dupa ,Degete mici"(2005), , Biiiufeii"(2006, scris irnpreuna cu fratele sau, Matei Florian) ~i , Zilele regelui" (2008). 1. incadrarea in tipologie, in curent cultural/litera r
• Specia literara: roman postmodern; • Curent literar: postmodern prin elementele autoreferentiale ~i prin marcile oralitatii stilului prezente in exprimarea copilului Lucian, unul dintre naratori. 2. Prezentarea temelor romanului studiat
• Tema romanului este, pe de o parte copilaria lui Lucian, un pu~ti de unsprezece ani ~i cinci luni, petrecuta intr-un ora~ de munte, Ia inceputul anilor 2000, cu jocurile specifice varstei, iar, pe de alta parte, romanul are ca tema maturizarea aceluia~i Lucian cu ajutorullui Emil Stratin, cartea fiind din acest punct de vedere un Bildungsroman. 3. Elemente de structura ~ide compozi!ie
~
• Titlul romanului ilustreaza pasiunea lui Emil pentru bufnite pe care i-o transmite ~?i copilului, Lucian. • Compozifie: ~apte capitole. • Perspectiva narativa este subiectiva, intarnplarile fund relatate la persoana intfu din perspectiva taniirului meteorolog, Lucian. Povestea lui Lucian alterneazii cu relatarea din jurnalullui Emil, realizatii tot la persoana intai. • Conflictul exterior este slab conturat ~i se produce intre Lucian ~i prietenii din ga~ca lui (Sandu, Tudi, Gabi, Marcelica ~i Nitu~)- Adevaratul conflict al romanului este insa eel interior, triiit de Emil, care sufera de singuratate. • Relatii temporale ~i spatJale: Acpunea romanului se petrece intr-un ora~ de munte al carui nume nu este precizat, in anul 2000. Prin intermediul jurnalului lui Emil, se produc intoarceri in timp, in anii '40-'50. • Actiunea carpi se desfa~oarii pe doua planuri narative. Este mai intfu copiliiria lui Lucian in ora~ul de mun_te, dominata de jocurile ~i farsele specifice varstei, dar ~ide dispretul fata de ~coala. ln celiilalt plan narativ este prezentata viata lui Emil Stratin, prin inserarea unor fragmente din jurnalul acestuia. • Personajele ilustreaza raportul dintre maestru ~i discipol.
~ Ql
4.0pinie:
·--
Ill
Ql ~
c:
~
• Romanul, To ate bufnifele" de Filip Florian abordeaza, !a fel ca ~i alte proze publicate In contemporaneitate, copilaria intr-a maniera inedita. Concluzie
• Pri.n urmare, , Toate bufnifele" de Filip Florian este un roman in edit in peisajulliteraturii romane contemporane ~i, in acela~i timp, un excelent roman al formarii.
, To ate bufnitele", publicat in 201 2, este al patrulea roman scris de Filip Florian, dupa ,Degete mici"(2005), ,Biiiuteii" (2006, impreuna cu fratele sau, Matei Florian) §i ,Zilele regelui" (2008).
1. Eviden!ierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea romanului stud iat intr-o tipologie, intr-un curent cultura l/ lit e ra r, intr-o orientare tematica Romanul poate fi considerat unul postmodem, acest fapt fund evidentiat abia in finalul dir!ii prin elementele de metaroman (roman despre scrierea mtui roman) care constituie sfar~itul acesteia. Astfel, in carte altemeaza doua planmi narative: eel a copilariei lui Lucian, un tanar meteorolog de douazeci §i trei de ani §i jumalullui Emil Stratin, un fost inginer in varsta de ~aizeci de ani, care, simtind ca i se apropie sfar§itul, alege sa-§i rememoreze existenta in scris. Cele doua planuri narative, ca. de altfel ~i elementele de metaroman devin evidente pentru cititor abia in finalul romanului, cand tanarul Lucian marturise§te ca:
~~
, Tot In 2011, In august, ciind anz !mplinit douiizeci ~i trei de ani, Emil m-a vizitat Intr-a searii ~i mi-a lntins un pachet, darullui pentru mine, pe care m-a rugat sii-1 deschid mai tiirziu. [... ] Fiirii sii fo~nesc, am rupt hiirtia lucioasii ~i am descoperit douii caiete galbene, identice, lnvelite In pfinzii. Unul ern plin pe sztfe de pagini de riinduri miirunte, ordonate, zn cemealii neagrii, altul era neatins. E vorba de caietul acesta, zn care, de un an ~i ceva, am zn~irat de-a valma wvinte $i am amestecat pove~ti, zn care am spus doar ce mi s-a niiziirit ~i zn care am copiat din celiflalt caiet numai ce am vrut. Pe coperta lui, a caietului meu, scriu acum, cu litere de tipar, Toate bufnitele". ,Aceastif frazii finalii a ciir{ii reia, postmodem, o conventie romanescii veche (a manuscrisului giisit, prelucrat), dar ~i una mai nouii, des utilizatii Ia noi de optzeci$ti (pe filierif francezif), $i anume autoreferentialitatea, referirea Ia momentul scrisului chiar zn timpul scrisului." (Adina Dinitoiu, in revista ,Observatoml cultural") Caracterul postmodern al romanului este conferit §i de marcile oralitatii stilului prezente in exprimarea copilului Lucian: ,domnu-i damn ~i-n $1lnt" sau ,Din pricina zgomotul ui, se pierdeau destule cuvinte, znsii am znteles cu totii cii eu, Lucian, zis Luci, szmt 1111 pore $i un triidiitor, cii sunt a javrii riiioasii $i a curcii
bleagii [.. .]."
2. llustrarea temei romanului prin doua e pisoade/citate/secven!e comentate Tema romanului este, pe de o parte copilaria lui Lucian, un pu;;ti de unsprezece ani ;;i cinci luni, petrecuta intr-un ora$ de munte, la inceputul anilor 2000, cu jocurile specifice varstei, iar, pe de alta parte, romanul are ca tema tema maturizarea aceluia;;i Lucian cu ajutorul lui Emil Stratin, cartea fiind din acest punct de vedere un Bildungsronum . 259
lr ,
!. ' .,. 1
' l
Astfel, romanul incepe in ianuarie 2000, in prima zi a Anului Nou, cfmd Lucian, poreclit 9-e prieteni Luci, sapa un tune! prin zapada ajutat de prietenul sau, Sandu. In ziua de Boboteaza, din cauza prabw;;irii unui brad uria~, cei doi copii gasesc o modalitate de a face rost de bani pentru a- ~i cumpara dulciuri dupa pofta inimii, ajutandu-i contra cost pe turi~tii a caror trecere era blocata de copacul cazut sa ajunga in ora~ prin curtea casei lui Lucian. Unul dintre mecanicii telefericului, Ene Tirilici, descopera ingenioasa metoda a copiilor de a face rost de bani, ii acuza de furt ~i 11 urecheaza pe Lucian. Emil Stratin este eel care 11 scapa pe baiat de furia lui Ene Tirilici. Fostul inginer parasise zgomotoasa capitala, dupa un infarct, pentru a se retrage in ora~ul de munte, la pensiunea doarnnei Rugea . Intre copilul de unsprezece ani ~i batranul Emil se na~te o prietenie, care poate fi considerata un ritual de initiere in adevaratul sens al cuvantului. Emil Stratin, instrainat de fiica lui care traia in Franta ~ide nepotul, Daniel, 11 trateaza cu afectiune paterna pe Lucian, ce reprezinta pentru el o companie placuta in momentele de singuratate. De aceea, elii ofera copilului nu numai caldura sobei sau ,ceai de cimbri~or", ci ~i mijloacele de a-~i face o educatie intelectuala minimala: ii pune la dispozitie discuri ~i carti, dfmdu-i baiatului impresia ca el este eel care alege, eel care conduce jocul: ,Emil se Jerea sa-mi dea lecfii, sa-mi vare ceva pe gat fie ~i cu lingurita sau pipeta, se prejacea de minune ca nu-i pasa de parerile mele, urmarea probabil cum inot prin apele limpezi, arunca undifa ~i imi trecea momeala pe Ia nas, ca sa rna arunc de unul singur ~i sa mu~c." Emil 1llasa pe copil sa descopere lumea pe cont propriu, sa traiasca anumite experiente, dar ~tie sa-l fereasca de lucruri rele: ,in timp, Emil nu rn-a ferit de grozaviile lumii, ci rn-a lasat sa gust din ele, sa aflu singur ce e acru, dulce sau amar. Se poate totu~i sa fi avut o strecuratoare ascunsa in co~ul pieptului, una mica, ca de ceai, doar bea atitea ceaiuri, o sita care dadea ~i nu diidea voie lucrurilor sa ajunga Ia mine." Pentru Lucian, Emil tine locul unui tata, parintele baiatului fiind alcoolic ~i prea putin interesat de problemele familiei sale. 3. Prezentarea a patru e l e m e~te de structura ~ i de compozitie ale textului narativ, semnificative pentru tema ~ i viziunea despre lume din romanul studiat (de exemplu: actiun e, conflict, relatii t emporale ?i spatiale, incipit, fin al, teh nici narative, perspectiva narativa, reg istre stilisti ce, limbajul personajelor etc.)
Titlul romanului ilustreaza pasiunea lui Emil pentru bufnite pe care i-o transmite ~i copilului, Lucian, care incepe sa imite pasarile, spre amuzamentii1d tul batranului. Emil se pricepe sa vorbeasca bufnitelor, sa comunice cu ele, intr-un ritual asemanator cu acela prin intermediul caruia protagonistul unei povestiri de Vasile Voiculescu imblanzea lupii: ,Curand, din umbrele inserarii a aparut o pasare lene~a, cu aripile larg deschise, ca de vultur, a dat ocol poienii de mai multe ori, plutea din ce in ce mai jos ?i a hotarat sa se opreasca intr-un Jag. Emil nu o scapa din ochi, era Joarte palid, schimba intruna sonoritatea ~i ritmul ace/or fipete stranii, bufnita Ia randul ei il fixa din frunzi?, czt capul rotit intr-a parte, 260
neclintit, raspunzand mereu altfel. f~i vorbeau cu siguranta lucruri importante, din care eu nu infelegeam nimic, stiiteam ca paralizat, fiirti sa respir, f}i am observat cum trasaturile fetei, Ia barbatul de Zanga mine, vorbeau ~i ele insuf!.etit." Romanul este structurat in ~apte capitole, iar intamplarile sunt relatate la persoana intai din perspectiva tfmarului meteorolog, Lucian, care i~i rememoreaza autoironic copilaria. Lucian alterneaza perspectiva copilului cu aceea tandra ~i nostalgica a adultului. Povestea lui Lucian alterneaza cu relatarea din jurnalullui Emil realizata tot Ia persoana intai. Lucian este insa acela care filtreaza evenimentele $i alege din jurnalullui Emil intamplarile pe care se hotara~te sale dezvaluie cititorului. Naratiunea lui Lucian este alerta, ~ea in vreme ce aceea a lui Emil este meditativa, reflexiva. Cele doua marturii ~ alterneaza contrapunctic, iar relatarea la persoana intai confera autenticitate in1.0.i si caracter subiectiv textului. ' In ciuda faptului ca istorisirea intamplarilor este atribuita unor personaje cu rol de naratori, naratiunea este stilizata, cum se intampla adesea in prozele lui Filip Florian $i e limpede ca astfel de afirmatii nu-i apartin lui Lucian, prozator de ocazie, a~a cum detaliile arhictectonice de Ia inceputul romanului ,Enigma Otiliei" nu-i apartin lui Felix Sima, ci lui Calinescu, pasionat de arhitectura: ,viata ne daruia dupa cum o rabda sufletul, intr-a zi un ban de aur, in alta zi o para chioara, cateodata, cand se injuria, praful de pe tobii." sau ,amiaza i~i stransese bagajele ~i disparuse [.. .]." In ciuda artificiului compoziponal, se remarca a~adar interventia autorului in discursul personajelor. Conflictul exterior este slab conturat $i se produce intre Lucian $i prietenii din ga$ca lui (Sandu, Tudi, Gabi, Marcelica $i Nitu$), in realitate ni$te mici derbedei, ca $i el, care 11 acuza pe baiat ca i-a abandonat in favoarea prieteniei eo.n.&f.idd cu Emil. Lucian se afla intr-un conflict permanent $i cu fratele lui mai mare, Dan, care fie vrea sa-$i exercite autoritatea asupra lui, exploatandu-1 $i incredintandu-i diverse treburi casnice, fie 11 ignora. Adevaratul conflict al romanului este insa eel interior, trait de Emil, care sufera de singuratate. Sotia, Lia, o doctorita, de care fusese foarte indragostit moare intr-un accident de ma$ina alaturi de amantul ei, medic stomatolog. Fiica lor pentru care el fusese doar un tata de duminica emigreaza in Franta, iar baiatul acesteia, Daniel, nepotullui Emil, 1i este aproape strain. Actiunea romanului se petrece intr-un ora$ de munte al carui nume nu este precizat, in ,anul 2000, in care ar fi trebuit sa vina sjar!;>itul lumii, dar n-a ~ ~ venit", cum spune Lucian cu naivitate copilareasca, fiindca in vara lui 1999 fusese eclipsa totala de soare $i oamenii se gandeau ca vine Apocalipsa. Prin intermediul jurnalului lui Emil se produc intoarceri in tirnp, in anii '40-'50, ca.nd autoritatile comuniste se aflau in plin proces de epurare a societatii, arestandu-i pe ,du~manii poporului", printre care se aflau bunicullui Emil, vestit bijutier, dar $i tatal acestuia, profesor de liceu, apoi invatator intr-o comuna. Actiunea cartii se desfa$oara pe doua planuri narative. Este mai intai copilaria lui Lucian in ora$ul de munte dominata de jocurile $i farsele specifice varstei, dar $i de dispretul fata de ~coala. Lucian participa Ia tot felul de nazbatii alaturi de prietenii de varsta lui. Un episod sernnificativ in acest 261
sens este acela in care copiii, in timp ce o ajutau pe mama lui Lucian, care era ingrijitoare la castelul din ora~, descopera un pasaj secret in castelul cu pricina, unde erau ascunse ni~te piese de valoare, o coleqie , de halbe vechi, din ceramicii pictata.". Episodul este important ~i pentru di aminte~te de o secventa asemanatoare dintr-o proza a lui Mircea Cartarescu, ,REM", in care ni~te fete de aceea~i vaxsta cu Lucian ~i prietenii lui, descopera, prin intermediul unui joe, o grota in care se afla un schelet de care copilele nu se sperie, ci il transforma intr-un element esential al jocului. Copilaria devine astfel, pentru tinerii anilor '90, un taram plin de mistere. Prietenia cu Emil Stratin, inginerul aflat Ja varsta intelepciunii, 11 maturizeaza insa pe Lucian, fiindca batranul il introduce in lumea cartilor, a muzicii, il invata sa ,citeasci'i" semnele naturii ~i ,sa vorbeasca" bufnitelor. in celalalt plan narativ este prezentata viata lui Emil Stratin, prin inserarea unor fragmente din jurnalul acestuia. Fost inginer constructor, acesta se retrage in ora~ul de munte, dupa doua operatii de inima, pentru a-~i petrece ultimii ani ai vietii. Povestea lui Emil incepe cu evocarea copilariei acestuia din anii '40-'50. Emil facea parte dintr-o familie din lumea buna a Bucure~tiului interbelic. Bunicul baiatului, loan Stratin, bijutier celebru, cu magazin pe Calea Victoriei trecuse prin inchisorile comuniste de la Jilava ~i Gherla, pentru ca adapostise un fugar din Insula Mare a Brailei ~i il ajutase sa treaca granita. De~i trebuia sa ispa~easca o condamnare da ~ase ani, batranul scapa de pedeapsa mult mai repede decat ar fi trebuit, dupa nici un an petrecut in detentie, fiindca diverse personaje comuniste de prim rang i~i doresc ca elsa le confeqi.oneze bijuterii unicat. Tatallui Emil, fost profesor de istorie la liceul ,Cantemir Vodii" ~i apoi, dupa instaurarea autoritatilor comuniste la putere, invatator la tara este ~i el incarcerat, dar odata ce revine acasa, refuza sa imparta~easca celor din jur experienta inchisorii. Emil, pe atunci doar un copil, nu poate decat sa banuiasca ororile prin care trecuse tatal sau, fiindca barbatul in toata firea care nu se temea de nimic ~i care era in ochii fiului un erou, se alege cu o cumplita spaima de ~obolani. Emil ajunge inginer constructor ~i este trimis in tara pe numeroase ~antiere. In timpul studentiei, se indragoste~te de Lia, studenta la Medicina. Emil ~i Lia se casatoresc, au impreuna o fuca, dar Emil nu reu~e~te sa fie un tata exemplar din cauza meseriei, care il tine mult timp departe de casa. Via ta lui Emil se transfonna intr-o drama, fiindca Lia moare intr-un accident de ma~ina alaturi de barbatul cu care i~i in~ela sotul. Fiica lui Emil emigreaza in Franta, unde i~i intemeiaza o familie . Cand afla ca tatal ei a facut infarct ~i a fost operat 1n tara, dintr-un sentimental datoriei, tanara se ocupa de formalitati pentru o alta operatie in Franta. Emil revine a poi in Romania ~i se retrage la munte Actiunea romanului se prelunge~te pana in primavara anului 2011, cand Lucian, in varsta de douazeci ~i trei de ani, ajuns meteorolog, este vizitat, cu ocazia aniversarii lui, de Emil. Tanarul nu i~ i imagineaza ca aceasta este ultima intalnire cu mai varstnicul sau prieten, care ii dihuie~te un pachet in care se afla propriul jurnal ~i un alt caiet cu copert[ galbene in care Lucian a~terne povestea pe care cititorul tocmai a terminat-o. Cu toate ca este considerat un artificiu specific postmodernismului, sfar~itul romanului aminte~te 262
de finalul ,Romanului ado lescentului miop" de Mircea Eliade: ,Pentru cii am riimas singur, m-am hotarat sii incep chiar azi Romanul adolescentului miop." Personajele evidentiaza raportul dintre maestru ~i disci pol. Pentru Lucian, prietenia cu Emil Stratin are un rol initiatic, in timp ce pentru batranul ingi- ~ ner, amicitia cu Lucian se constituie intr-o legatura compensatoare a afeqiunii filiale. Lucian este conturat mai ales p rin autocaracterizare, tanarul de douazeci ~i trei de ani, percepandu-1 pe copilul de odinioara cu autoironie tandra drept ,un derbedeu", ~i prin caracterizare indirecta, care se desprinde din fa pte, vorbe, gesturi ~i relatia cu celelalte personaje. Emil Stratin este caracterizat in mod direct de celelalte personaje. Astfel, atat Lucian, baiatul de unsprezece ani, cat ~i mama copilului 11 percep pe Emil drept un barbat galant ~i elegant. Pentru Lucian pe care il salveaza d e furia lui Ene Tirilici, Emil capata aura unui erou: ,Oricum, slavii Domnului ci'i a apiirut un damn! Avea fularul rotit de douii ori in jurul gatului, bocancii lust ruiti ~i o voce cum n-am mai pomenit." Emil este caracterizat ~i prin procedee moderne, precum introspectia ~i monologul interior, acesta analizandu-~i cu luciditate existenta prin intermediul jurnalului ~i recunoscandu-~i erorile. De asemenea, Emil evoca intrun registru grav momentele dramatice prin care trecusera membrii familiei sale, considerati ,du~mani ai poporului" in anii instalarii regimului comunist ~i ,mediteazii Ia natura memoriei ~i a trecutului cu care 'incearcii sii se impace". (Marius Chivu, art. ,Trecutul ca o bufnifii", in revista ,Dilema Veche")
4. Exprimarea unei opinii, despre modul in care se reflecta o idee sau tema in romanul ales Romanul "Toate bufnitele" de Filip Florian abordeaza copilaria intr-o maniera inedita, la fel ca ~i alte proze publicate in contemporaneitate, (,,Mendebilul" ~i ,REM" de Mircea Cartarescu, ,Cum mi-am petrecut vacanta de varii" de T.O. Bobe sau ,Exuvii" de Sin1ona Popescu). Astfel, copilaria nu mai inseanma varsta seninatatii imperturbabile, a~a cum ne faceau sa credem prozatorii clasici; dimpotriva, aceasta epoca din viata unui om este prezentata drept o perioada a framantarilor, o competitie permanenta, o lupta pentru supravietuire ~i pentru desavar~irea caracterului. Filiatia cu literatura universala (,Cartea rasului ~i a uitiirii" de Milan Kundera; )mpiiratul mu~telor" de William Golding sau ,Cititorul din pe~terii" de Rui Zink) este evidenta. Concluzie
Prin urmare, ,Toate bufnitele" de Filip Florian este un roman inedit in peisajulliteraturii romane contemporane ~i, in acela~i timp, un excelent roman al formarii.
263
:a Romanul postbelic, scris dupa 1980: , Toate bufnifele" de Filip Florian II. Relatia dintre doua personaje Context
• ,Toate bufnitele", publicat in 2012, este al al patrulea roman scris de Filip Florian, dupa , Degete mici" (2005), ,Biiiuteii" (2006, lmpreuna cu fratele sau, Matei Florian) ~i ,Zilele regelui" (2008). 1. Ele mente de structura ~ide compozi!ie
• Tema romanului este, pe de o parte copilaria lui Lucian, un pu~ti de unsprezece ani ~i cinci luni, petrecuta intr-un ora~ de mw1te, la inceputul anilor 2000, cu jocurile specifice varstei, iar, pe de alta parte, romanul are ca tema maturizarea aceluia~i Lucian cu ajutorullui Emil Stratin, cartea fiind din acest punct de vedere un Bildungsroman. • Titlul romanului ilustreaza pasiunea lui Emil pentru bufnite pe care i-o transmite ~i copilului, Lucian. • Compozitie: ~apte capitole • Perspectiva narativii este subiectivii, intamplarile fiind relatate la persoana intai din perspectiva tanarului meteorolog, Lucian. Povestea lui Lucian altemeaza cu relatarea din jumalullui Emil realizata tot la persoana intfu. • Conflictul exterior este slab conturat ~i se produce intre Lucian ~i prietenii din ga~ca lui (Sandu, Tudi, Gabi, Marcelica ~i Nitu~). Adevaratul conflict a! romanului este insa eel interior, trait de Emil, care sufera de singuratate. • Relatii temporale ~i spapale: Actiunea romanului se petrece intr-un ora~ de munte al carui num:e nu este precizat, in anul 2000. Prin intermediul jumalului lui Emil se produc intoarceri in timp, In anii '40-'50. 2. Statutul social, psihologic, moral etc. al personaje lor
• Personajele alcatuiesc un cuplu, eel al maestrului ~i al discipolului. A~a cum a afumat ~i critica literara, pentru Lucian, prietenia cu Emil Stratin are un rol initiatic, in timp ce pentru batranul inginer, amicitia cu Lucian se constituie intr-o legatura compensatoare a afeqiunii filiale. • Lucian este conturat mai ales prin autocaracterizare, tanarul de douazeci :;;i trei de ani, percepandu-1 pe copilul de odinioara cu autoironie tandra drept ,un derbedeu" . • Emil Stratin este un fost inginer constructor, in varsta de ~aizeci de ani, care il ajuta pe Lucian sa se maturizeze, fiindca batranul il introduce in lurnea carplor, a muzicii, il invata sa , citeasca" semnele naturii ~i ,sa vorbeasca" bufnitelor. 3. E volu~ia
·--= ==
QJ
"' ...... QJ
== s:::
~
rela~iei
dintre cele doua personaje
• Emil ii va oferi lui Lucian afecpunea pe care nu le-a putut-o oferi nici fiicei, ~i nici nepotului sau. 0 secventa semnificativa pentru ilustrarea relapei dintre cele doua personaje este aceea de la inceputul romanului, in care Emil il scapa pe Lucian de furia unuia dintre mecanicii telefericului, Ene Tirilici. • 0 alta secventa irnportanta pentru evolutia relatiei dintre cele doua personaje este aceea a intalnirii celor doi cu bufnitele, noaptea in padure. 4.0pinie
• Prin urmare, relatia celor doua personje, Emil Stratin ~i copilul Lucian ilustreaza, pe de o parte, un ri tual inipatic, o poveste a maturizarii, iar, pede alta parte, evidenpaza, intr-o maniera deopotriva inocenta ~i tandra, faptul ca afeqiunea ~i prietenia pot aparea uneori, chiar daca aparent accidental, la momentul potrivit.
'
II. Eseu privind relatia dintre douii personaje
Context
, To ate bufnifele", publicat in 2012, este al al patrulea roman scris de Filip Florian, dupa ,Degete mici'' (2005), ,Biiiufeii" (2006, impreuna cu fratele sau, Matei Florian) ~i ,Zilele regelui" (2008). 1. llustrarea a patru elemente de structura ~ i de compozitie ale romanului, semnificative pentru realizarea personajelor din roman ul studiat (de exemp lu: acti une, co nflict, relatii temporale ~ i spati ale, incipit, fi nal, t ehn ici narati ve, perspectiva narativa, registre stilist ice, li mbaju l pe rsonaj elor etc.) Tema romanului este, pe de o parte copilaria lui Lucian, un pu~ti de unsprezece ani ~i cinci luni, petrecuta intr-un ora~ de munte, la inceputul anilor /:em.a 2000, cu jocurile specifice varstei, iar, pe de alta parte, romanul are ca tema maturizarea aceluia~i Lucian cu ajutorul lui Emil Stratin, cartea fund din acest punct de vedere un Bildungsroman. Titlul romanului ilustreaza pasiunea lui Emil pentru bufnite pe care i-o transmite §i copilului, Lucian, care incepe sa imite pasarile, spre amuzamentul batrfumlui. Emil se pricepe sa vorbeasca bufnitelor, sa comunice cu ele, tdfu.l intr-un ritual asemanator cu acela prin intermediul caruia protagonistul unei povestiri de Vasile Voiculescu imblanzea lupii. De fapt, aceasta pasiune contribuie la consolidarea prieteniei dintre Emil Stratin §i Lucian. Romanul este structurat in §apte capitole, iar intamplarile sunt relatate la persoana intai din perspectiva tanarului meteorolog, Lucian, care i§i rememoreaza autoironic copilaria. Lucian alterneaza perspectiva copilului cu aceea tandra §i nostalgica a adultului. Povestea lui Lucian alterneaza cu relatarea din jurnalullui Emil realizata tot la persoana intai. Lucian este insa acela care filtreaza evenimentele §i alege din jurnalullui Emil intamplarile pe care se hototara§te sale dezvaluie cititorului. Naratiunea lui Lucian este alerta, in vreme ce aceea a lui Emil este meditativa, reflexiva. Cele doua marturii alterneaza contrapunctic, iar relatarea la persoana intai confera autenticitate §i caracter subiectiv textului. Conflictul exterior este slab conturat ~i se produce intre Lucian ~i prietenii din ga~ca lui (Sandu, Tudi, Gabi, Marcelica ~i Nitu~), in realitate ni~te mici derbedei, ca ~i el, care 11 acuza pe baiat ca i-a abandonat in favoarea prieteniei ~ ~ cu Emil. Lucian se afla intr-un conflict permanent ~i cu fratele lui mai mare, Dan, care fie vrea sa-~i exercite autoritatea asupra lui, exploatandu71 ~i incredintandu-i diverse treburi casnice, fie 11 ignora. Adevaratul conflict al romanului este insa eel interior, trait de Emil, care sufera de singuratate. Sotia, Lia, o doctorita, de care fusese foarte indragostit moare intr-un accident de ma~ina alaturi de amantul ei, medic stomatolog.
265
Fiica lor, pentru care el fusese doar un tata de duminica, emigreaza ill Franta, iar baiatul acesteia, Daniel, nepotullui Emil, ii este aproape strain. Actiunea romanului se petrece illtr-un ora~ de munte al carui nume nu este precizat, ill ,anul 2000, in care ar fi trebuit sii vinii sfiir~itu l lumii, dar n-a ~ venit", cum spune Lucian cu naivitate copilareasca, fiindca ill vara lui 1999 wma.n.ui.ui fusese eclipsa totala de soare ~i oamenii se gandeau ca vine Apocalipsa. Prin intermediul jurnalului lui Emil se produc illtoarceri in timp, ill anii '40-'50, cand autoritatile comuniste se aflau ill plin proces de epurare a societatii, arestandu-i pe ,du~manii poporului", printre care se aflau bunicullui Emil, vestit bijutier, dar ~i tatal acestuia, profesor de liceu, apoi illvatator illtr-o comuna. 2. Prezentarea statutului social, psihologic, moral et c. al fiecaruia dintre personajele alese
['" "
Personajele alcatuiesc un cuplu, eel al maestrului ~i al discipolului. A~a cum a afirmat ~i critica literara, pentru Lucian, prietenia cu Emil Stratin are ~ un rol ini\iatic, ill timp ce pentru batranul inginer, amicitia cu Lucian se constituie illtr-o legatura compensatoare a afectiunii filiale. Lucian este conturat mai ales prin autocaracterizare, tanarul de douazeci ~i trei de ani, percepandu-1 pe copilul de odinioara cu autoironie tandra drept , un derbedeu". Spre deosebire illsa de cop iii de aceea~i varsta cu el, Lucian este mai receptiv ~i mai sensibilia realitatile din jur, de aceea se imprietene~te cu Emil ~i se simte atras de cartile ~i de caietele cu illsernnari ale acestuia, sperand ca barbatulii poate descifra tainele universulu: ,Am sperat [. .. ] cii biirbatul din buciitarie era un savant care ~tin eate-n lunii $i-n stele ~i care, cu ochii lui ciiprui ~i cu pupilele neclintite, m-ar fi putut lnviita sii viid in zntuneric." Emil Stratin este un fost inginer constructor, ill varsta de ~aizeci de ani, care 11 ajuta pe Lucian sa se maturizeze, fiindca batranulll introduce ill Iumea cartiJor, a muzicii, ilillvata sa ,citeasca" sernnele naturii ~i ,sa vorbeasca" bufnitelor. Emil se retrage ill ora~ul de munte, dupa doua operatii de inima, pentru a-~i petrece ultimii ani ai vie\ii. Acesta facea parte dintr-o familie din lumea buna a Bucure~tiului interbelic. Din cauza ,dosarului prost" ~i, mai tarziu, fiindca refuza sa fie informator al Securitatii, Emil este trimis sa lucreze pe diverse ~antiere din tara, el neputand sa ramana permanent ill Bucure~ti alaturi de familia lui. Viata lui Emil se transforma illtr-o drama, pentru ca sotia lui moare illtr-un accident de ma~ina alaturi de amantul ei. Fiica lui Emil emigreaza ill Franta, unde J:~i illtemeiaza o familie. Cand afla ca tatal ei a facut infarct ~i a fost operat ill tara, dintr-un sentiment al datoriei, tanara se ocupa de formalitati pentru o alta operatie in Franta. Emil revine apoi in Romiinia ~i se retrage la munte 3. Evidentierea prin doua episoade/citate/secvente comentate a modului in care evolueaza relatia dintre cele doua personaje ~i
Lucian este caracterizat mai ales ill mod indirect prin fa pte, vorbe, gesturi relatia cu celelalte personaje.
266
Copilul este caracterizat in mod direct ~i de prietenii din ga~ca lui, care 11 acuza ca i-a abandonat in favoarea prieteniei cu Emil ~iii adreseaza numeroase insulte: ,Din pricina zgomotului, se pierdeau destule cuvinte, insii am inteles cu tofii cii eu, Lucian, zis Luci, sunt un pore ~i un triidiitor, cii sunt o javrii riiioasii ~i o curcii bleagii,[ ... ]." Emil Stratin este caracterizat in mod direct de celelalte personaje. Astfel, atat Lucian, baiatul de unsprezece ani, cat ~i mama copilului il percep pe Emil drept un barbat galant ~i elegant. Pentru Lucian, pe care il salveaza de furia lui Ene Tirilici, Emil capata aura unui erou : ,Oricum, slavii Domnului cii a apiirut un damn! Avea fularul rotit de douii ori in jurul giitului, bocancii lustruifi ~i o voce cum n-am mai pomenit." Ajuns la varsta senectutii, Emil se autocaracterizeaza cu obiectivitate, atribuindu-i illsa perspectiva asupra adultului, fiicei sale, Irina. Emilincearca, ill acela~i timp, sa explice relatia lipsita de afeqiune pe care o avea cu fiica sa: ,La urma urmei, mii vedea rar, odatii la ~apte zile, ciind picam ca din nori. ~ice vedea atunci? Un tip inalt, cam slab, obosit, care ii spunea ~i o intreba numai aiureli, care se striiduia sii-i Jure mama pentru un minut sau pentru ore intregi." Emil este caracterizat ~i prin procedee moderne, precum introspectia ~i monologul interior, acesta analizandu- ~i cu luciditate existenta prin intermediul jurnalului ~i recunoscandu-~i erorile. De asemenea, Emil evoca illtr-un registru grav momentele dramatice prin care trecusera membrii familiei sale, considerati ,du~mani ai poporului", ill anii instalarii regimului comunist ~i ,mediteazii la natura memoriei $i a trecutului cu care lncearcii sii se impace" _(Marius Chivu, , Trecutul ca o bufrzifii" ill revista ,Dilema Veche") Emil ii va oferi lui Lucian afeqiunea pe care nu le-a putut-o oferi nici fiicei, ~i nici nepotului sau. 0 secventa sernnificativa pentru ilustrarea relatiei dintre cele doua personaje este aceea de la illceputul romanului, ill care Emil il scapa pe Lucian de furia unuia dintre mecanicii telefericului, Ene Tirilici. Acesta din urma descopera ca Lucian impreuna cu un prieten, de aceea~i varsta cu el, Sandu, facusera rost de bani printr-o metoda ingenioasa ~iii acuza de furt, urechindu-1 pe Lucian. Emilii ofera copilului nu numai caldura sobei sau ,ceai de cimbri~or", ci ~i mijloacele de a-~i face o educatie intelectuala minimala: ii pune la dispozitie discuri ~i carti, dandu-i baiatului impresia ca el este eel care alege, eel care conduce jocul: ,Emil se Jerea sii-mi dea lecfii, sii-mi viire ceva pe giit fie ~i cu lingurita sau pipeta, se prefticea de minune cii nu-i pasii de piirerile mele, urmiirea probabil cum !not prin apele limpezi, arunca undifa ~i imi trecea momeala pe la nas, ca sii mii arunc de unul singur ~i sii mu~c ." Mai varstnicul sau prieten 11 lasa pe copil sa descopere lumea pe cont propriu, sa traiasca anumite experiente, dar ~tie sa-l fereasca de lucruri rele: )n timp, Einilnu m-a ferit de groziiviile lumii, ci m-a liisat sii gust din ele, si'i afiu singur ce e acru, dulce sau amar. Se poate totu?i sii fi avut o strecuriitoare ascunsii in co?ul pieptului, una mica, ca de ceai, doar bea atltea ceaiuri, o sitii care diidea ?i nu diidea voie lucrurilor sii ajungii la mine." Pentru Lucian, Emil tine locul unui tata, parintele baiatului fiind prea putin interesat de problemele familiei sale ~i alcoolic. 267
0 alta secventa importanta pentru evolutia relatiei dintre cele doua personaje este aceea a intalnirii celor doi cu bufnitele, noaptea in padure. Emil ~tie sa imblanzeasca pasarile intr-un ritual asemanator cu acela prin intermediul caruia protagonistul unei povestiri de Vasile Voiculescu imblanzea lupii, ceea ce pe Lucian 11 impresioneaza profund: ,Curand, din umbrele inseriirii
!I '!
a apiirut o pasiire lene§ii, cu aripile larg deschise, ca de vultur, a dat ocol poienii de mai multe ori, plutea din ce in ce mai jos §i a hotii.rfit sii. se opreascii.intr-un fag . Emil nu o scii.pa din ochi, era Joarte palid, schimba intruna sonoritatea §i ritmul acelor [ipete stranii, bufnita Ia rfindul ei il fixa din frunzi§, cu capul rotit intr-a parte, neclintit, riispunzfind mereu altfel. i§i vorbeau cu sigurantii. lucruri importante, din care eu nu intelegeam nimic, stii.team ca paralizat, fii.rii. sii. respir, §i am observat cum triisiiturile fetei, Ia biirbatul de lfingii mine, vorbeau §i ele insufletit." Astfel, Emil il invata pe copil sa deprinda nu numai experienta vietii, a muzicii ~i a lecturii, ci ~i limbajul bufnitelor, considerate in roman pasari ale intelepciunii. Copilul incearca, la un moment dat, sa imite bufnitele intr-o secventa care 11 amuza copios pe EmiL
4. Sustine rea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau tema romanului in evolutia relatiei dintre cele doua personaje
.,
'I! 'I it
"·•'··
~~ Ill!
Actiunea romanului se prelunge~te pana in primavara anului 2011, cand Lucian, in varsta de douazeci ~i trei de ani, ajuns meteorolog, este vizitat, cu ocazia aniversarii lui, de Emil. Tanarul nu i~i imagineaza ca aceasta este ultima intalnire cu mai varstnicul sau prieten, care 1i daruie~te un pachet in care se afla propriul jurnal ~i un alt caiet cu ~operti galbene in care Lucian a~terne povestea pe care cititorul tocmai a terminat-o.
,Folosind expunerea memorialisticii ~i conventia manuscrisului giisit (ulterior diiruit), <
Concluzie Prin urmare, relatia celor doua personje, Emil Stratin ~i copilul Lucian ilustreaza, pe de o parte, un ritual initiatic, o poveste a maturizarii, iar, pe de alta parte, evidentiaza, intr-o maniera deopotriva inocenta ~i tandra, faptul ca afeqiunea ~i prietenia pot aparea uneori, chiar daca aparent accidental, la momentul potrivit.
Neomodernismul:
,Leoaica tanara, iubirea" de Nichita Stanescu Tema ~i viziunea despre lume Context Poezia ,Leoaicii tiiniirii, iubirea" face parte din aJ doilea volum a! lui Nichita Stanescu, ,0 viziune a sentimentelor" (1964), volum ce areca tema iubirea ca stare de certitudine. 1. Eviden~ierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea textului poetic st udiat intr-un curent cultural!literar, intr-o perioada sau intr-o orientare temat ica
Poezia aparpne neomodernismului prin ineditul abordarii temei, prin ambiguitatea limbajului poetic, insolitul imaginilor artistice, noutatea metaforelor, innoirile prozodice. 2 . Prezentarea a doua imagini/idei poetice, relevante pentru tema ~i viziunea despre
lume din textul studiat • Te ma poeziei este inta.lnirea brusca, nea;;teptata cu iubirea, ca ,intamplare a fiintei". • Motivul central a! textului, care prin repetare devine laitmotiv, este acela alleoaicei (simbol pentru iubire). • Viziunea asupra lumii presupune o viziune inedita asupra sentimentelor. • Lirismul subiectiv poate fi argumentat prin transmiterea in mod direct a sentimentelor ;;i prin prezenta marcilor eului liric: pronume 9i verbe la persoana I singular. 3. Eleme nte de compozi1ie ~ide limbaj ale textului poetic st udiat • Titlul, reluat 1n incipit, define;;te iubirea prin intermediul unei metafore surprinzatoare . • Compozi1ional, poezia are trei secvente lirice, corespunzatoare ce lor trei strofe: in prima dintre acestea este prezentata intalnirea cu iubirea, cea de-a doua se constituie intr-un tab lou cosmogonic, iar in ultima secventa este redata constatarea metamorfozei omului ca urmare a mtalnirii cu iubirea, in acela9i timp fiind evidentiata proiectia 1n eternitate a sentimentului. Caracte risticile limbajului poetic • Sursele expresivita1ii ~i ale sugestiei se regasesc la fiecare nivel allimbajului poetic. • La nivel morfologic, timpurile verbale folosite ilustreaza evolutia iubirii (perfect compus, perfect simplu, prezent). • La nivellexical, se remarca asociatii de sfere semantice diferite (a vanatorii, a revelatiei, a corpului). • Ambiguitatea este produsa de metafore insolite. • Eleme nte de prozodie tipic moderniste, folosite ;;i de neomodernism: versulliber ;;i ingambamentul. 4.0pinie Poezie a inta.lnirii nea;;teptate cu iubirea, textulliric poate fi interpretat ;;i ca ,inta.Inire" a poetului cu inspirapa. Creapa izvora;;te din iubire 9i 11 proiecteaza pe creator in eternitate. Concluzie Poezia neomodernista ,Leoaicii tiilliirii, iubirea" ilustreaza intr-o maniera inedita inta.Inirea omului cu iubirea.
268
·-..:!::s
cu "'cu
::s ==
~
~
\~ ~
Eseu cu privire Ia tema ~i viziunea despre lume dintr-un text poetic neomodernist
Context a£ do.ieea Poezia ,Leoaica taniira, iubirea" face parte din al doilea volum allui Niv.ol.wn ( ! 964 ) chita Stanescu, ,0 viziune a sentimentelo1/' (1964), volum ce are ca tema
iubirea ca stare de certitudine.
1. Eviden~ierea unor trasaturi care fac posibila incadrarea textului poetic studiat intr-un curent cultural/literar, intr-o perioada sau intr-o orientare tematica
.
Poezia apartine neomodernismului prin ineditul abordarii temei, fiind ca-
~;:::;:;::;;_ racterizata de ambiguitatea limbajului poetic, insolitul imaginilor artistice, noutatea metaforelor ~i innoirile prozodice (vers liber ~i ingambament). 2. Prezentarea a doua imagini/idei poetice, relevante pentru tema ~i viziunea despre lume din textul studiat
Tema poeziei este intalnirea nea~teptata cu iubirea, ca ,intamplare a fiintem.a tei". Aparitia bruscii, surprinziitoare a iubirii, intruziunea ei violenta, agresiva in existenta umana transforma definitiv perceptia barbatului indragostit asupra lumii ~i asupra sa. Iubirea este o stare de vibratie continua, o cale spre rn.otiuu.£ revelatie ~i o modalitate de integrare in armoniile universale. ceniMlf Motivul central al textului, care prin repetare devine laitmotiv, este acela f..a.i1m.o.W.J. alleoaicei, simbol pentru iubirea ca pasiune ~i fascinatie cop le~itoare. Viziunea asupra lumii se transpune intr-o viziune inedita asupra senti~ mentului concretizat in imaginea leoaicei. Situat in centrul lurnii sale, eul ~ eu.me_ traie~te plenar iubirea, sub sernnul certitudinilor; el se afirma ca sursa de energie afectiva. 3. llustrarea a patru elemente de compozi~ie ~ide limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru tema ~i viziunea des pre lume (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relatii de opozitie ~i
de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, fi.guri semantice/tropi, clemente de prozodie etc.) Titlul, reluat in incipit, define~te iubirea prin intermediul unei metafore surprinziitoare. Metafora explicita a iubirii imaginate ca o ,leoaicii taniirii" ti.tl.u., propune o perspectiva atipica pentru cititorul de poezie clasid'i, prin ideea de inc.ipii ferocitate. Analogia dintre iubire ~i o ,leoaicii taniirii", evidentiata in apozitie, evoca sensuri latente ale sentimentului: cruzime, forta, senzualitate, dar ~i stare hipnotica, neputinta prazii de a i se sustrage. ~ Lirismul subiectiv are ca repere transmiterea in mod direct a sentimente~ lor ~i prezenta marcilor eului liric, pronume ~i verbe la persoana I singular: ,mi(-a siirit)", ,mii (pandise)", ,mi-(am dus) ". 270
Compozitional, poezia are trei secvente lirice, corespunzatoare celor trei strofe: in prima este prezentata intalnirea nea~teptata cu iubirea, cea de-a ~ doua descrie, intr-un tab lou cosmogonic, transformarea lurnii ca efect al iu- ~ ~ birii, iar in ultima secventa este redata constatarea metamorfozei fiintei ca ~ urmare a intalnirii cu iubirea ~i proiectia in eternitate a sentimentului. Simetria se realizeaza prin cele doua imagini ale iubirii-leoaica, plasate la Wrt.et;,i,a inceputul ~i la sfar~itul textului poetic. Metaforele ,Leoaica taniirii" ~i ,leoaica ariimie" se coreleaza cu doua perceptii diferite ale eului asupra lumii, ce sugereaza faptul ca transformarea prod usa de iubire este ireversibila. Discursulliric ia forma unei confesiuni des pre propria aventura in trairea did.c.uM.u£ W. sentimentului. Prima secventa prezinta in maniera metaforica momentul indragostirii propriu-zise, ca o intalnire nea~teptata a fiintei umane cu iubirea, cu toate ca sentimentul exista deja in stare latenta in sufletul omului: ,Leoaicii taniirii, iubirea/ fJAUruL mi-a siirit in fatii.!Mii pandise-n incordare/mai demult". Scena vanatorii atribuie ~ iubirii insu~iri precum: salbatica, necrutatoare, puternica. Violenta revelatiei p.odi.cii este sugerata de imaginea coltilor albi ~i de sugestia riinirii: ,Colfii albi mi i-a infipt in fafii'' . Cea de-a doua secventa poetica este un tablou cosmogonic ce sugereaza a. clo.u.a. trecerea intr-o alta stare a existentei. Totul in jur se transforma sub influenta ~ dinamizatoare a iubirii: ,$i deodatii-n jurul meu, natura/se fiicu un cere, de-a- p.odi.cii dura,/ cand mai larg, cand mai aproape,/ca 0 stn1ngere de ape". Viziunea poetica a universului pulsatoriu ~i in expasiune, perceput prin simturi aparent autonome, ca privirea ~i auzul, se completeaza prin imaginea universului ca un cere, simbol al perfectiunii. In ,Luceafarul" eminesci- ~ an, metamorfoza eroului in inger ~i a poi in demon presupune ,rotirea" uni- po.e1ic versului, imaginea cosmogonica: ,$i apa unde-au fost ciizutlin cercuri se rote?te,/$i din adanc necunoscut/Un mandru taniir cre?te." A~adar, cercul, ,rotirea" simbolizeaza metamorfoza. Metaforele insolite ,$i privirea-n sus fii~ni,!curcubeu tiiiat In douii,/~i auzul o-ntiilniltocmai liingii ciocarlii" redau, prin rni~carea ascensionala, starea extatica provocata de intalnirea fiintei cu iubirea ~i aspiratia spre transcendent. Ultima secventa ilustreaza faptul ca fiinta umana nu se mai recunoa~te dupa intalnirea cu iubirea. Metamorfoza dupa trairea iubirii este ireversibila. uifi.m.a Transformarile suflete~ti se reflecta in plan fizic: ,Mi-am dus mana Ia sprancea- ~ nii,/la tamplii ~i Ia biirbie,/dar mana nu le mai ?tie". Cele patru detalii fizice sunt, ~ metafore ale cunoa~terii poetice: ,spranceanii", , tamplii", ,biirbie" (contemplatie, reflectie, rostire), iar ,mana", metafora a creatiei sau a cunoa~terii concrete, palpabile. Finalul poeziei evidentiaza ideea potrivit careia iubirea proiecteaza omul in eternitate, accentuata de epitetul cu valoare metaforica ,leoaicii ariimie" ~i ~ de repetitia ,incii-o vreme l?i-ncii-o vreme .. ." . Precizia temporala din strofele anterioare (,azi", , deodatii") este inlocuita cu abolirea timpului, in starea de gratie a iubirii. Sursele expresivitatii ~i ale sugestiei se regasesc la fiecare nivel allimbaju- ei.m.ta1 po.e1. lui poetic. 271
La nivel morfologic, seleqia timpurilor verbale ilustreaza evolutia iubirii.
Teatrul.postbelic:,lona" de Marin Sorescu I. Tema ~i viziunea despre lume
in prima secventa, panda $i intalnirea cu iubirea sunt redate de verbe la mai~
~ a.m.fdguilaie,
~
i.M.o1iie. ~
mult-ca-perfect (,mii pfindise") $i perfect compus (,a siirit", ,a infipt", ,a mu~ cat"). Apoi, rapiditatea metamorfozei este redata de verbe la perfect simplu (,se fiicu", ,tfi~n i", ,intiilni"), iar in ultima strofa, situarea eului in starea de gratie a iubirii, de verbe la prezent etern (,nu ~tie", ,trece"). La nivel lexical, expresivitatea provine din asociatii semantice inedite, alaturand sfera vanatorii, cu cea a revelatiei $i cu aceea, foarte comuna aparent, a corpului: ,Jatii", ,mana", ,sprfinceanii", ,tiimplii", ,biirbie". Ambiguitatea este prod usa de metafore insolite: ,Leoaicii tiiniirii, iubirea"; ,un cere, de-a-dura", ,privirea-n sus tii~ni,/curcubeu tiiiat in douii". Poezia neomodernista ,Leoaicii taniirii, iubirea" este alcatuita din trei strofe, cu versuri inegale, cu rima, ritm $i masura variabile. innoiri prozodic, sunt versulliber $i ingambamentul (scrierea cu litera mica la inceput devers marcheaza continuitatea ideilor poetice). 4. Exprimarea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau tema in poezia neomodernista studiata
in opinia mea, ambiguitatea poeziei neomoderniste deschide mai multe cai de interpretare. Poezie a intalnirii cu iubirea, textulliric poate fi ,citit" $i ca ,inta.lnire" a poetului cu inspiratia acaparatoare a fiintei, care are ca efect transformarea lumii reale intr-un univers propriu de creatie, iar a omului obi$nuit intr-un creator, ale carui insu$iri sunt contemplatia, reflectia, rostirea poetica (sugerate de metaforele ,spriinceanii", ,tiimplii", , biirbie"). Creatia izvora$te din iubire $i il proiecteaza pe creator in eternitate. Concluzie A$adar, poezia neomodernista ,Leoaicii taniirii, iubirea" ilustreaza intr-o maniera inedita intalnirea omului cu iubirea. Sentimentul se corporalizeaza sub forma unei leoaice, animal feroce, a carei prada este intreaga fiinta a celui indragostit.
Context
Publicata in 1968, piesa ,lana" de Marin Sorescu este inclusa ulterior, alaturi de ,Paracliseml" 9i ,Matca", in trilogia dramatica , Setea muntelui de sare". 1. inca drarea piesei intr-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare tematica Specie literara, curent literar: teatru modern. Subintitulata ,tragedie In patru tnblou ri'', nu respecta normele clasice, este o parabola dramatica, o medita~ie despre cond i~i a omului modern, un monolog care cultiva alegoria 9i metafora; sensu! alegoric se regase9te in marturisirea scriitorului: ,lana sunt eu". 2. llustrarea temei prin doua
comentate
Principala tema: singuratatea fiintei umane. Secvente ilustrative: pierderea ecoului (tabloul I) 9i scena in care protagonistul scrie un bilet cu propriul sange, tamdu-9i o bucata de piele din podul palmei (tabloul III). 3. Prezentarea a patru elemente de structura
~ide compozi~ie
ale textului dramatic
• Titlul trimite la mitul biblic al prorocului Iona, insa pescarul Iona nu are un destin asemanator. Teatrul modern reinterpreteaza miturile. • Viziunea despre lume: o drama moderna de reflectie existentialista despre singuratate. • Compozitie: Scriitorul renunta Ia dialog 9i construie9te piesa sub forma unui monolog dialogat; exista un singur personaj dedublat; dispar conflictul 9i intriga tradiponala; actiunea este plasata in planul parabolei. Piesa este alcatuita din patru tablouri,
• • •
• •
•
• •
272
episoade/cita te/secven~e
care dispun simetric planul exterior (tablourile I 9i IV) cu planurile lumii interioare (tablourile Il9i III). Timpul ~i spatiul au valoare sirnbolica in teatrul modern. Conflictul specific teatrului clasic (confruntarea dintre personaje) lipse$te. Iona triiie9te un conflict interior de esenta tragica. Subiectul nu trebuie interpretat ca insurnare a ce face Iona, piesa fiind o parabola a cautarii spirituale a individului, drumul spre intelegere fiind privit ca ,iluminnre". Gesturile eroului, decorul au valoare simbolica. in tabloull, in expozitiune, Iona, un pescar ghinionist, sta ,.nepasator", ignorand pericolul, in gura unui monstru marin care il inghite (intriga ). Desfa~urarea actiunii (tablourile II ~i Ill) releva incercarile de salvare a personajului, captiv in burtile unor pe9ti care se inghit unul pe altul, simbolizand constrangerile existentei. in tablouiiV, revelatia orizonturilor concentrice care-1 con tin este punctul culminant. Deznodamantul, gestul sinuciderii, ca modalitate de a evada din limitele existentei, trebuie interpretat in maniera sirnbolica: personajul gase~te calea mantuirii, a ,.iluminarii", in sine: ,Razbim noi cumva Ia lumina" . Personajul: Iona este un personaj-idee; statutul social de pescar este simbolic. Mijloacele de caracterizare sunt specifice personajului dramatic, dar rnodul de expunere este exclusiv monologul; nota~iile autorului individualizeaza drama existentiala a personajului.
·-::J ::J Ql
"' Ql
::J
s:::
~
!iii
4.0pinie ~.
Pescarul Iona este.simbolul aspiratiei umane spre cunoa~tere ~i corriimicare, iar atitudinea personajului circumscrie conditia omului modern care se descopen'i singur in univers. "'
..!
'· "'·
r. ,
'
Concluzie
Piesa , Iona" de Marin Sorescu aduce o innoire radicala: teatrul parabola, limbajul metaforic, ,tehnica ambiguiti:ifii" (Eugen Simion).
~
'
.
I. Eseu cu privire Ia tema si viziunea despre lume dintr-un text dramatic postbelic
Context
Publicata in 1968, ,Iona" de Marin Sorescu este inclusa ulterior, alaturi de ,Paracliserul" ;;i ,Matca", in trilogia dramatica ,Setea muntelui de sare". Titlul trilogiei este o metafora care sugereaza setea de Absolut de care omul are nevoie pentru a ie;;i din absurdul vietii, din automatismul existentei. 1. Evid e n~i e rea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea piesei int r-o tipologie, intr-un curent cultural/literar, intr-o orientare temat ica
Subintitulata ,tragedie in patru tablouri", piesa nu respecta normele clasice. Aici ,tragedia" este inteleasa in sens existential ca lupta a individului cu destinul, in incercarea de a-1schimba ;;ide a se gasi pe sine, de a-;;i defini fiinta. Ca specie literara, piesa ,,Iona" de Marin Sorescu este o parabola dramatica, o meditatie despre conditia omului modem, dar ;;i un monolog care cultiva alegoria ;;i metafora. Sensul ei alegoric se regase;;te in marturisirea lui umanii, lnfiata vietii si a scriitorului: ,lana sunt eu . lana es te omul in conditia ' ' , ' mortii". fu teatrul modem, eliberarea de formele dramaturgiei traditionale se manifesta prin mai multe aspecte: anularea diferentelor dintre speciile dramatice traditionale (tragedie, comedie, drama), asocierea categoriilor estetice (comic, tragic, ironie, absurd etc.), preferinta pentru teatrul parabola ;;i teatrul absurdului, reluarea parodica a unor strategii din dramaturgia traditionala, insertia liricului in text, reinterpretarea unor mituri, prezenta personajului-idee, disparitia conflictului ;;i a intrigii, preponderenta monologului, timpul ;;i spatiul cu valoare simbolica. 2. llustrarea temei prin doua
-·-"' ::s :Ql:s
Ql
::s
I::
~
scene/citate/secven~e
a.p.ecie fi1vuvui
p.a;wfJdii dl..am.aUca
teaf.;z.u
mo-de;,.n
comentate
Principala tema a piesei este singuratatea fiintei umane, potrivit marturisirilor scriitorului: ,. .. am vrut sa scriu ceva despre un om singur, nemaipomenit de singur" ;;i indicatiilor scenice din debutul textului: ,Ca orice om Joarte singur, lana vorbe~te tare cu sine lnsu~i, l~i pune lntrebiiri ~i-~i riispunde, ca ~i cand in seenil ar fi douii persoane". Problematica se diversifica prin revolta omului in fata destinului, raportul dintre libertate ;;i necesitate ;;i lipsa comunicarii sociale, ca sursa a singuratatii. Secvente ilustrative pentru tema solitudinii sunt, pe de o parte, aceea in care Iona i;;i pierde ecoul, la inceputul tabloului I, fapt care pare a-i anula existenta: ,Gata ~i cu ecoul meu .. .!Nu mai e, s-a ispriivit./5-a dus ~i iista.!Semn riiu", iar pede alta parte, scena in care protagonistul scrie un bilet cu propriul sange, taindu-;;i o bucata de piele din podul palmei stangi (tabloul III). El incearca sa comunice cu lumea ;;i astfel sa gaseasca salvarea. Intr-un gest disperat, trimite scrisoarea, asemenea naufragiatilor, punand-o intr-o ba;;ica
275
~ '
~
~
- pieAdeMa eco.ului - tneJ,a,jul a
~
de pe~te. Faptul ca tot el gase~te biletul ~i ca nu -~i recunoa~te propriul mesaj accentueaza sentimentul acut al singuratatii. Instrainarea de lume conduce la instrainarea de sine. 3. Prezentarea a patru elemente de structura ~i de compozi!ie al e textului dramatic, semnificative pentru t ema ~ i viziunea despre lume (de cxemplu: actiune, conflict relatii temporale ~i spatiale,
regi stre stilistice, limbajul personajelor, notatiile a utorului etc. ) Titlul piesei trimite la mit}ll biblic allui Iona, proroc din cartea cu acela~i tiJ.£ue titlu a Vechiului Testament. In povestea biblica, Iona este trimis de Durnne-
f ,
,,,
zeu in cetatea Ninive pentru a propovadui credinta. Iona refuza ~i fuge pe o m.itul.- BiNic corabie catre Tarsis. Drept pedeapsa, Dumnezeu trimite o furtuna pe mare, ~ iar ceilalti corabieri il arunca pe Iona in apa, pentru a potoli urgia. Iona este inghitit de un chit (o balena). Dupa trei zile de pocainta petrecute in burta pe~telui, Iona este eliberat. Insa teatrul modern reinterpreteaza miturile, iar pescarul Iona are un destin diferit. Viziunea despre lume a lui Marin Sorescu este redata intr-o parabola dra.. matica moderna de reflectie existentialista despre singuratate ~i despre tragi~ ca absenta a sensului din lume. Spre deosebire de prorocul al carui nume il ~ poarta, personajul tragic se afla de la inceput prizonier in gura unuj pe~te, ' fara a fi savar~it vreun pacat ~i fara ~ansa de a fi sal vat de divinitate. In plus, spre deosebire de credinciosul Iona, om allumii vechi, care comunica direct cu divinitatea, monologullui Iona reflecta mentalitatea moderna, o lume dern.enia1i.talea mitizata, din care Durnnezeu s-a retras (Deus absconditus). Astfel, Iona devine rn.o.deJuui exponentul omului modern, instrainat de sacru, de ceilalti ~i chiar de sine, destinullui amintind de metafora lui Nietzsche, ,Solitudinea m-a znghitit ca o balenii". Asemenea majoritatu dramaturgilor modemi, Marin Sorescu modifica regu~ lile de compozitie ale teatrului ,clasic" . Scriitorul renunta la dialog ~i construie~ te piesa sub forma unui monolog dialogat, sugestiv pentru tema singuratatii. . Exista un singur personaj activ, care-~i da replica, fiind obligat sa ,se comporwz. ~ te ca ?i cand zn scenii ar fi douii persoane", sa se dedubleze, sa se plieze ~i sa ,se ~ «strangii» dupii cerintele viefii sale interioare ~i trebuintele scenice" . Aceste conventii sunt precizate in lista cu personajele, care cuprinde, pe langa pescarul ~ Iona, alti doi pescari, ,figuranti" tacuti, ~i in notatiile autorului de la incepuwn jfidl.dui. tul piesei. Consecintele dedublarii personajului sunt disparitia conflictului ~i c.&zaic. a intrigii traditionale ~i plasarea actiunii in planul parabolei. Piesa este alcatuita din patru tablouri, care prezinta etape ale cautarii in ~' care se afla personajuL Sugestiile planului exterior, din primul ~i ultimul tap.al!>.u blou, sunt dispuse simetric cu ideea limitarii in planurile lumii interioare, ~ din al doilea ~i al treilea tablou. Timpul ~i spatiul au valoare simbolica in teatrul modern. Precizat in indicatiile scenice de la inceputul fiecarui tablou, spatiul cu valoare metaforica l.i.mfud ¥ apartine aproape exclusiv imaginarului: acvariul, plaja, burtile pe~tilor, ~ moara de vant. Absenta timpului istoric, situarea in atemporal, demitizarea 276
sunt aspecte ale tragicului modern, iar relatiile temporale reliefeaza, in principal, perspectiva discontinua a timpului psihologic care potenteaza starile interioare ale personajului. Conflictul specific teatrului clasic, confruntarea dintre personaje, lipse~te din tragedia lui Sorescu. Conflictul este, de fapt, drama existentiala a protagonistului Iona. Imagine a omului modern, Iona traie~te plenar un conflict interior de esenta tragidi cu propriul sine, intr-o intriga nascuta din discrepanta dintre ideal ~i realitatea de a trai intr-un orizont inchis ca un pantece de chit. Evident, nimic din ceea ce se intampla pe scena (subiectul) nu trebuie interpretat in plan real, piesa fiind in fond o parabola a cautarii spirituale a individului. Este vorba de drumul dificil ~i dureros spre intelegere, privita ca ,iluminare". Toate aqiunile ~i gesturile eroului, indicatiile de regie, decorul, totul are valoare simbolica. In tabloul I, in expozitiune, Iona, un pescar ghinionist, reprezinta tipul omului obi~nuit, conformist (,fiecare om trebuie sii-?i vadii de trebu?oara lui[ ... ] sa priveascii zn cercul siiu"), care se lasa manipulat de viata, un autoiluzionat care viseaza la ,pe?tele eel mare", dar sta ,nepiisiitor", , zntors cu spatele", in gura deschisa a unui monstru marin. Acesta 11 inghite pe Iona la s far~itul tabloului I (intriga). Conflictul tragic dintre individ ~i destin este evidentiat de conditia personajului de pescar fara noroc. Aflat in a~teptarea pe~telui visat, Iona incearca prin joe sa pacaleasca soarta potrivnica cu ajutorul unui acvariu din care prinde pe~ti~orii deja captivi. De~i lumea pe~ti~orilor nu este acvariul, in fond o inchisoare, ei ,dau veseli din coadii", parand a se fi adaptat la situatia anormala in care se afla. Este ceea ce va face ~i Iona, odata inghitit de ,gura imensii de pe?te" pe care o ignorase. Caracteristica a limbajului poetic modern, ambiguitatea confera sensuri multiple metaforelor: ,marea" este o metafora a libertatii, dar ~i a greutatilor vietii, iar ,pe?tii" evidentiaza dubla ipostaza a fiintelor de vanat ~i vanator, de jucarie a destinului ~i destin. Iona se afla in pericol, in "gura imensii ape~telui", dar pescuie~te intr-un acvariu facut de el ~i viseaza sa prinda pe~tele eel mare. In tabloul II va constata cu uimire ca este , primul pescar pescuit" de monstrul marin, ca raportul vanat- vanator s-a inversat. Desfa~urarea actiunii releva incercarile de salvare a personajului captiv in burtile unor pe~ti care se inghit unul pe altul, simbolizand constrangerile existentei. Personajul reprezinta ipostaza omului rational in lupta cu jocul irational, absurd al existentei. Iona incearca diverse solutii de salvare, sa taie cu un cutit sau cu propria unghie o ,Jereastrii" in burtile pe~tilor, sa trimita un mesaj de naufragiat ~i vorbe~te despre valorile existentei umane: viata, moarte, cunoa~tere, comunicare, iubire, familie, libertate etc. Cadrul tabloului II este interiorul Pe~telui I, un spatiu-capcana, in care eroul mediteaza asupra mortii ~i a timpului. Incearca sa se adapteze la noua situatie, sa arunce navoduL Dar gase~te cutitu l ~i, dupa o reflectie la sinucidere, descopera calea de salvare: sa taie o "fereas trii" in burta chitului. In tabloul III, "mica moarii de vfint" aflata in burta Pe~telui II (care inghitise Pe~tele I) ~i de care Iona se simte "atras ca de un vfirtej" constituie ~i ea un 277
~ ~
de. e.l.enfii. tJuu;icii ~ a ciiuliilt.ii. ~
dul3ieeud
dluunati.e. ~I ~~
in.bW:Jii
~ ~
~ ae¢iwUi
~II. ('Pe¥ef.e. I) ~III
( 'Pe¥ef.e. II 4 III)
~
IV
'fUU'du.l cdmi.n..a.n.1.
~ nuW.u£
~
~
.
~ ~
~
cliM.cta.: rw.tapi.e.. au.io.Jw.i.ui ti.m.8a,ju£ 1~
~ ~
avertisment simbolic. Iona evita pericolul, dar nu-l inlatura din cale, fiind resernnat in fata situatiei. IntaJnirea cu acei doi pescari cu cate o bama in spate, care raman muti la intrebarile lui Iona simbolizeaza absenta comunicarii. Ei i~i poarta crucea, i~i due povara existentei resernnati. Iona taie, cu ajutorul unghiilor, o fereastra prin care evadeaza din burta pe~telui, dar constata ca acela e inghitit de alt pe~te ~i mai mare (Pe~tele III). Se gande~te sa-i scrie mamei sale un bilet prin care sa o roage sa-l mai nasca o data. Scrie biletul pe o bucata de piele din podul palmei stangi, intr-o alta incercare e~uata de comunicare cu lumea. Tabloul IV 11 surprinde pe Iona intr-o "gurii de grotii, spiirtura ultimului pe~ te spintecat". "Barba lui lana" care rasare la gura grotei ,,lungii ~i ascutitii" ~i ,,Jalfaie afarii" este un indice de timp, sernn ca omul a petrecut o viata de cand incearca zadamic, asemenea lui Sisif, sa gaseasca solutia salvatoare. Imaginea orizonturilor concentrice care-1 contin este punctul culrninant. Lumea ca imagine a "unui ~ir nesfar~it de burfi. Ca ni~te geamuri puse unullangii altul" genereaza spaima, eroul asumandu-9i conditia tragica. Sirnbol al omului modem, Iona sufera din cauza absentei sernnelor divinit~tii din lume: "Sunt ca un Dumnezeu care nu mai poate In via". In cele din urma, Iona i~i aminte~te trecutul, i~i redescopera identitatea, care anuleaza sentirnentul tragic al instrainarii: "Cum mii numeam eu? (Pauza) - (Iluminat, deodata.) lana./- (Strigand.) lonaaa!/- Mi-am adus aminte: lana. Eu sunt lana. " Deznodamantul, gestul sinuciderii, ca modalitate de a evada din lirnitele existentei, trebuie interpretat in maniera simbolica: personajul gase~te calea mantuirii, a iluminarii, in sine: "Gata, lana? (I9i spinteca burta.) Riizbim noi cumva la lumina". Criticul Nicolae Manolescu interpreteaza gestul final cape o salvare. Sugestive sunt metafora drumului "invers" ~i metafora lurninii. Iona este un personaj-idee, care intruchipeaza, in mod alegoric, singuratatea ~i cautarile omului modem. Statutul social de pescar are in piesa un rol simbolic in ceea ce prive~te comportamentul uman: el reprezinta figura sperantei eteme. Actul de a pescui sernnifica nevoia de cunoa9tere ~i autocunoa9tere. Caracterizarea directa este realizata de au tor prin intermediul indicatiilor scenice, care individualizeaza drama existentiala a personajului. Fiecare tablou surprinde eroul in alta etapa a ciilatoriei 9i a devenirii sale. Prin multitudinea trairilor, Iona devine irnaginea generica a omului modem. Sugestive sunt notatiile autorului din primul ta~lou: explicativ, lnfelept, imperativ, uimit, vesel, curios, nehotiirat, Jiicandu-~i curaj. In concordanta cu aceste stari, limbajul personajului asociaza.diverse registre stilistice: colocvial9i met~foric, ironic ~i tragic, acest amestec fiind o caracteristica a teatrului modem. In text, regasirn ~i procedee modeme de caracterizare precum introspectia 9i monologul
4. Exprimarea unei opinii despre modul in care se reflecta o idee sau tema in textul dramatic ales
In opinia mea, pescarul Iona reprezinta conditia omului modem care se .. descopera singur in univers ~i aspiratia acestuia spre cunoa~tere 9i comunicare. Rescrierea modema a mitului biblic ii ofera lui Marin Sorescu posibili- wn.d.ifia. tatea de a releva tema sperantei ca mod de a fi intr-o lume inchisa. Iona este pescarul care traie9te viata printr-o mi9care neincetata din pantecele unui pe9te in altul, constatand ca ie9irea din limite vechi insearnna intrarea in limite noi.
=
Concluzie
Prin piesa ,,Iona", Marin Sorescu aduce o innoire radicala: teatrul-parabola, in care faptele, gesturile lui Iona, decorul fac parte din alegorie, iar limbajul este metaforic. Intamplarile nu trebuie privite in plan real, ci in plan sirnbolic, putand fi interpretate in mai multe feluri, datorita unei "tehnici a ambiguitiifii Joarte riispanditii $i ea In teatrul modern", potrivit criticului Eugen Simian.
~interior.
278
279
~
Teatrul postbelic: ,/ona" de Marin Sorescu II. Particularitatile de constructie a personajului Context • Publi cata in 1968, piesa ,,Iona" de Marin Sorescu este inclusa ulterior, alaturi de ,Paracliserul" ~i ,Matca", in trilogia dramatica ,Setea muntelui de sare". • Specie literara: ,tragedie fn patm tablauri"; tragedia este !nteleasa in sens existential. • Tema: singuratatea fiin tei umane. 1. Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personaj ului ales, prin rapo r-
tare Ia conflict • Titlul trimite Ia mitul biblic a] prorocului Iona, dar destinul personajului din piesa lui Marin Sorescu este diferit. • Conflictul: Ion a traie;;te un conflict inte rior. Este un pe rsonaj-idee care intruchipeaza, in mod alegoric, singuratatea fiintei umane ~i cautarile omului modern. Statutul socia l de pescar este simbolic. • ,Drumul" devenirii person ajului: in tab lou! I - conformist, autoiluzionat; in tablourile II ~i III - initial pasiv in fata destinului, gase~te apoi cutitul, instrument a! salvarii, ;;i trece Ia actiu nea con~tienta ;;i Ia reflexi vitate; in tabloul IV ajunge Ia con~tiinta de sine. 2. llustrarea unei trasaturi a personajului ales, prin doua episoade/citate/secven!e comentate
Princip ala trasatura : singuratatea. Secven te ilustrative: in tabloul I, cand Iona i~i pierde ecoul, simbol a! instrainarii de sine; in tabloul III, dind scrie un bilet cu propriul sange. 3. llustrarea a patru elemente de structura ~id e compozi!ie • Iona este ,zm om foarte singur", fa pt sugerat de monologul dialogat ;;i de notatiile autoru lui. • Compozitia: Piesa este alcatuita din patru tablouri, care dispun simetric planul exterior (tablourile I ;;i IV) cu planurile lumii interioare (tablourile II ;;i III). • Conflict ul specific tea trului clasic (confruntarea dintre personaje) lipse~te . Iona traie~ te un conflict interior de esenta tragica intre idealul de libe rtate ;;i realitatea limitata. • Subiectul nu trebuie interpretat ca succesiune de fa p te, piesa fiind o para bola a ca utarii spi rituale a individului. • Mijloacele de caracterizare sunt specifice pe rsonajului dramatic, iar modul de expunere este exclusiv monologul. Un mijloc de caracte rizare directa 11 constituie notatii!e a utorul ui, ce redau mi;;cari le sufle te~ti, portretul fizic ca indi ce de timp. • In concordanta cu starile diverse, limbajul pe rsonajului trece de Ia un registru stilistic Ia altul: colocvial ;;i metaforic, ironic ~i tragic. 4.0pinie Ca personaj alegoric, Iona !ntruchipeaza umani tatea, in trasaturile ei definitorii. Conduzie Piesa , Iona" de Marin Sorescu aduce o innoire radicala a tea trului romanesc. Exponent al con ditiei soli tare a omului modern, pescarul Iona intruchipeaza speranta ca mod de a fi intr-a lume inchisa .
280
'
II. Eseu despre particularitatile de constructie a personajului dintr-un text dramatic postbelic
Context
Publicata ill 1968, piesa ,Iona" de Marin Sorescu este inclusa ulterior, alaturi de ,Paracliserul" ~i ,Matca", ill trilogia dramatica , Setea muntelui de sare", al carei titlu sugereaza setea de Absolut a omului. Subintitulata, tragedie ill patru tablouri", piesa nu respecta normele acestei specii clasice. Aici , tragedia" este mteleasa ill sens existential ca lupta a ip.eci.e fi.Wuvui individului cu destinul, ill mcercarea de a-1 schimba ~i de a se gasi pe sine. Tema piesei este singuratatea fiintei umane, framantarea omului ill efortul de aflare a sinelui.In monologullui, Iona se revolta ill fata destinului sau, tem.a. refuza sa- ~i accepte soarta de fiinta solitara, mcearca sa - ~i redescopere identitatea ~i sa depa~easca prizonieratul metaforic.
1. Prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raporta re Ia conflict Titlul piesei trimite la mitul biblic al lui Iona, prorocul din cartea cu acela~i titlu a Vechiului Testament. In povestea biblica, Iona este trimis de Dum- t.iiid
nezeu ill cetatea Ninive pentru a propovadui credinta. Iona refuza ~i fuge pe o corabie catre Tarsis. Drept pedeapsa, Dumnezeu trimite o furtuna pe mare, iar ceilalti corabieri il arunca pe Iona ill apa, pentru a p otoli urgia. Iona este mghitit de un chit (o balen~). Dupa trei zile de pocainta petrecute ill burta pe~telui, Iona este eliberat. Insa teatrul modern reinterpreteaza miturile. Spre deosebire de prorocul biblic, pescarul se afla de la mceput prizonier ill gura unui pe~te, fara posibilitatea evadarii ~i fara a fi savar~it vreun pacat. In plus, spre deosebire de credinciosul Iona, om al lumii vechi, care comunica direct cu divinitatea, monologullui Iona reflecta mentalitatea omului modern, mstrainat de sacru, de ceilalti ~i chiar de sine. Astfel, Iona traie~te un conflict interior specific omului modern, care se vede nevoit sa vietuiasca mtr-o lume din care Durnnezeu s-a retras. Este un personaj-idee care mtruchipeaza, ill mod ale go ric, singuratatea fiintei umane ~i cautarile omului modern. Statutul social de pescar are ill piesa un rol simbolic: el reprezinta speranta eterna. Actul de a pescui semnifica nevoia de cunoa~tere ~i autocunoa~tere ~i este punctul esential care contureaza statutul psihologic ~i moral al personajului. Drumul parcurs de personaj, spatiile simbolice traversate reflecta traseul devenirii. La mceput conformist, autoiluzionat, ignorand realitatea, preocupat de aparente, de ceea ce cred c;_eilalti despre el, Iona este m ghitit de monstrul marin la sfar~itul tabloului I. In ratacirile sale labirintice prin burtile pe~tilor succesivi, trece treptat de la atitudinea de pasivitate ill fata destinului, la actiunea con~tienta ~i la re~exivitate, iar apoi i~i aminte~te : , Eu sunt Iona" ~i ajunge la con~tiinta de sine. Ii ia o viata sa mteleaga ca staparurea (cunoa:;;terea) d e 28 1
rnituf. Bi.&ic ~
. . ~ ~ in.WU.o.l..
~-ide
~
~~& ~ de~
'
~
f¥ ~ ew.u.£
me4aj cf.e_ ~
. ~:
W" '
1imJ;ol
a£ omdui rrw.dehn
~ g,e41u.fui &maf.
catre om a lumii exterioare, fenomenale, infinite, este iluzorie. Cunoa~terea de sine reprezinta un alt drum, o alta cale. Alegerea intre cele doua cai este subordonata telului final: ,Razbim noi cumva Ia lumina".
in maniera existentialista, sinuciderea fiind singura modalitate de a evada din limitele existentei, cat ~i in maniera simbolica, personajul gasind calea iluminarii in sine.
2.11ustrarea unei trasaturi a personajului ales, prin doua scene/citate/sec ve n~e comentate
3. llustrarea a patru elemente de structura ~i de compozitie, semnificative pentru realizarea personajului (de exemplu: aqiune,
Principala trasi'itura a protagonistului, care se dovede~te mai degraba o stare de fapt, este singuratatea, personajul fiind construit parca sa reprezinte, in maniera alegorica, metafora lui Nietzsche: ,Solitudinea rn-a inghifit ca o balena". De altfel, Marin Sorescu marturise~te despre personajul sau: , ... am vrut sa scriu ceva despre un om singur, nemaipomenit de singur", fapt completat de notatiile autorului din debutul textului: ,Ca orice om foarte singur, lana vorbe?te tare cu sine insu?i, i?i pune intrebiiri ?i-?i raspunde, ca ?i dind in scena ar fi doua persoane". In piesa exista multe secvente care ilustreaza singuratatea absoluta a protagonistului ~i a fiintei umane, in general. In tabloul I, Iona i~i pierde ecoul, simbol al instrainarii de sine. Eroul se striga, i~i cheama ,dublul", pana ,riigu?e?te", spre a constata ca este inconjurat doar de pustietate. Disparitia propriului ecou: ,Gata si cu ecoul meu ...!Nu mai e, s-a ispravit.!S-a dus si asta.!Semn rau" pare a-i anula ~xistenta. Insu~i autorul remarca tragismul ~lipei in care Iona i~i pierde ecoul: ,Cred ca lucrul eel mai ingrozitor din piesa e ciind lana i?i pierde ecoul. lana era singur, dar ecoullui era intreg. Striga: lo-na ~i ecoul raspundea: lo-na. Apoi nu a mai ramas deciit cu o jumatate de ecou. Striga lo-na ~i nu se mai auzea deciit lo, lo in vreo limbii veche inseamna: eu." 0 alta secventa (in tabloul III) este aceea in care Iona scrie un bilet cu propriul sange, taindu-~i 0 bucata de piele din podul palmei stangi. Incearca sa trimita scrisoarea, intr-un gest disperat, asemenea naufragiatilor, punand-o intr-o ba~ica de pe~te, dar tot el este acela care o gase~te. Tabloul IV, in intregirne, este ilustrativ pentru singuratatea protagonistului. Iona se afla intr-o ,gurii de grotii, spartura ultimului pe~te spintecat." In fata lui este un spatiu nedefinit avand ,ceva nisipos, murdar de alge, scoici. Ceva ca o plaja". Revelatia orizonturilor concentrice care-I contin, lumea ca imagine a unui ,?ir nesfiir~it de burfi. Ca ni~te geamuri puse unulliinga altul", genereaza spaima ~i nefericirea. Sirnbol al omului modern, Iona sufera din cauza absentei sernnelor divinitatii din lurne. La fel ca personajele lui Samuel Beckett din piesa ,A~teptandu-l pe Godot" sau ca psalmistul arghezian, Iona a~teapta in zadar minunea care i-ar fi schimbat destinul: ,Sunt ca un Dumnezeu care nu mai poate invia." In cele din urma, Iona i~i aminte~te trecutul ~i i~i redescopera identitatea: ,Cum rna numeam eu? (Pauza)/ - (Iluminat, deodata.) lana./- (Strigand.) lonaaa!/ - Mi-am adus aminte: lana. Eu sunt lana. I- ~i acum, daca stau sa rna giindesc, tot eu am avut dreptate. Am pornit-o bine. Dar drumul, el a gre?it-o. Trebuia s-o ia in partea cealaltii./- (Striga.) lana, lonaaa! E invers. Totul e invers. Dar nu rna las. Flee din nou. De data asta te iau cu mine. Ce conteazii daca ai sau nu noroc? E greu sa Jii singur. 1- (Scoate cutitul.) Gata, lana? (I~i spinteca burta.) Razbim noi cumva Ia lumina." Cestui final, al spintecarii burtii, poate fi interpretat atat 282
conflict, relatii temporale ;;i spatiale, registre stilistice, limbajul personajelor, notatiile autorului etc.) Asemenea majoritatii dramaturgilor moderni, Marin Sorescu modifica regulile teatrului ,clasic" ~i nu respecta constructia unei tragedii. Cum infati~eaza ,un om foarte singur", scriitorul renunta la dialog ~i construie~te piesa sub forma unui monolog dialogat, mod de expunere ce exprima viziunea despre lume a omului modern, condamnat la singuratate. 0 prima consecinta este existenta unui singur personaj care-~i da replica, fiind obligat sa ,se comporte ca ~i ciind in scena ar fi douii persoane", sa se dedubleze, sa se plieze ~i ,sa se «Striinga» dupii cerinfele viefii sale interioare ~i trebuinfele seenice" . Aceste conventii sunt precizate in lista cu personajele, care cuprinde, pe langa pescarol Iona, alti doi pescari, ,figuranti" tacuti, ~i in notatiile autorului de la inceputul piesei. Consecintele dedublarii personajului sunt disparitia con flictului ~i a intrigii ~i plasarea actiunii in planul parabolei. Piesa este alcatuita din patru tablouri care prezinta diferite contexte, etape ale cautarii, in care se afla personajul. Sugestiile planului exterior din prirnul ~i ultirnul tablou sunt dispuse sirnetric cu ideea limitarii in planurile lurnii interioare din al doilea ~i al treilea tablou. Conditia existentiala de Sisif din primele tablouri este inlocuita in final de condifia inteleptului, a iluminatului care se regase~te pe sine ~i renunta la cucerirea iluzorie a lumii fenomenale. Conflictul dintre personaje, specific teatrului clasic, lipse~te. Imagine a omului modern, Iona traie~te plenar un conflict interior de esenta tragica cu propriul sine, nascut din diferenta dintre idealul de libertate, de cunoa~tere absoluta, ~i realitatea vietii intr-un orizont inchis ca un pantece de chit. Subiectul dramatic nu trebuie interpretat ca succesiune de fapte, piesa fiind in fond 0 parabola a cautarii spirituale a individului, un drum spre intelegere privita ca ,iluminare". Toate aqiunile ~i gesturile eroului, indicatiile de regie, decorul, timpul ~i spatiul au valoare simbolica in teatrul modern. Mijloacele de caracterizare, directe ~i indirecte, sunt specifice personajului dramatic (limbaj, gesturi, aqiuni sirnbolice, indicatii ale autorului), dar modul de expunere este exclusiv monologul. Procedee moderne de caracterizare sunt introspectia ~i monologul interior. Unmijloc de caracterizare directa il constituie notatiile autorului, care individualizeaza drama existentiala a personajului. Mi~carile suflete~ti sunt surprinse cu o mare finete in indicatiile din primul tablou: ,explicativ", , intelept", ,uimit", ,vesel", ,curios", ,nehotiiriit", ,fiiciindu-~i curaj". Fiecare tablou surprinde eroul in alta etapa a calatoriei sale. Precizarile de la incepuhtl tabloului IV cuprind portretul fizic allui Iona: ,La gura grotei rasare barba lu i lana. Lungii ~i ascufita- vezi barb a schivnicilor de pe fresce. Barba fiilfiiie afara. Io na inca 283
~ di.af.o.gai
rw.tafi.ik
aui.oJw.fui
~
f=bw.- taMo.
~ in1.eJLio.JL tJ..a
~.u&edui
d.M.m.aJic ~ qi~ in1.eJLio.JL
ca~
®">£Ci.ii
rwJ:atiift auioJwl,ui
~
fi.m.ta1.; ~ ~
nu se vede." Detaliul fizic ,barba lui lana" este un indice de tirnp: a trecut o viata de d.nd omul cauta solutia ie~irii din limiteJe existentei. Iona devine irnaginea generica a omului modern, a~a cum o dovede~te m~l.titudin.ea trairil?r sal~ notate in. indicatiile sce.ni~e sau e~primate in re: pho: revene, reflect1e, actmne, vesehe, tristete, spa1ma, calm. In concordanta cu aceste stari, limbajul personajului trece de la un registru stilistic la altul: colocvial ~i metaforic, ironic ~i tragic.
4. Sustinerea unei opinii despre modulln care se reflecta o idee sau tema in construqia personajului Ca personaj alegoric, Iona intruchipeaza umanitatea prin tenacitatea in ~ lupta cu un destin potrivnic, prin iluzia ca poate alunga singuratatea, prin aie.c;Mic vointa de a ie~i la lumina cu orice pret ~i prin inocenta visului de a gasi un punct de stabilitate in mijlocul etern al mi~catoarei mari.
Concluzie Prin piesa ,Iona", Marin Sorescu aduce o innoire radicala: teatrul-parabola, in care faptele, gesturile lui Iona, decorul fac parte din alegorie, iar lirnbajul este metaforic.Intamplarile nu trebuie privite in plan real, ci in plan sirnbolic. Exponent al conditiei solitare a omului modern, simbol al aspiratiei umane spre cunoa~tere ~i libertate, pescarul Iona intruchipeaza speranta ca mod de a fi intr-o lurne inchis a.
Cuprins
.....,J., ;:a
Argument .. . . . . . . . . . . . . .. .. . .
3
Cum abordam cu succes subiectul a I Ill-lea al probei scrise de limba ~i literatura roman a.
5
Literatura romana in secolul al XIX-Iea inceputul secolului al XX-Iea I. Pa~optismul . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . Rolulliteraturii in perioada pa:;;optista: Introducfie Ia ,Dacia literarii"- Mihail Kogalniceanu . Nuvela istorica, rornantica, pa:;;optista: C. Negruzzi, Alexandru Liipu~neanul (I. tema ~i viziunea despre lume; II. construcfia personajului;
III. relafia dintre douii personaje) II. Epoca marilor clasici . . . Criticisrnul junirnist: Junirnea, Titu Maiorescu . Poezia rornantica: Mihai Erninescu: Floare albastrii (tema ~i viziunea despre lume) .
13 13
15 29 29 34
Proza realista, psihologica: loan Slavici, Moara cu noroc (I. tema ~i viziunea despre lume; II. construcfia personajului;
III. relafia dintre douii personaje) . . . . . . . . . . . . . . .
40
Cornedia: l.L. Caragiale, 0 scrisoare pierdutii (I. tema ~i viziunea despre lume; II. construcfia personajului;
III. relafia dintre douii personaje) . . . . . . . . . .
55
Basmul cult: Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb
tema §i viziunea despre lume; II. construcfia personajului; III. relafia dintre douii personaje) . . . . . . . . . . . .
71
Ill. **Prelungiri ale rornantismului :;;i ale clasicisrnului: Octavian Goga, Rugiiciune (tema §i viziunea despre lume).
86
(I.
literatura romana in secolul al XX-Iea IV. Perioada interbelica a. Curente culturale/literare in perioada interbelica: rnodemismul, E. Lovinescu . . . . . . . . . . b. Poezia interbelica. Modernismul Sirnbolisrnul -inceputurile rnodernisrnului: George Bacovia, Plumb (tema ~i viziunea despre lume) . 284
93
"'c:
·-§~
95
u
Tudor Arghezi,
Testament (tema ~i viziunea despTe lume). . . . . . . . . . Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (tema ~i viziunea despre lume) . . . . . . . . Ion Barbu, Riga Crypto ~i lapona Enigel (tema ~i viziunea despre lume) . . . . . . . .
Poezia interbelidi - traditionalisrnul: Ion Pillat, Aci sosi pe vremuri (tema ~i viziunea despre lume) c. Proza interbelidi Rornanul psihologic, modern, subiectiv: Carnil Petrescu, lfltima noapte de dragoste, intiiia noapte de razboi (I. tema ~i viziunea despTe lume; II. constructia personajului; III. relatia dintre douii personaje). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Rornanul experientei: Mircea Eliade, Maitreyi (I. tema ~i viziunea despre lume; II. constructia personajului; III. relapa dintre douii personaje). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Rornanul realist de tip obiectiv: Liviu Rebreanu, Ion (I. tema ~i viziunea despre lume; II. constructia personajului; III. relatia din tre douii personaje). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Rornanul realist-balzacian: G. Ciilinescu, Enigma Otiliei (I. tern a ~i viziunea despre lume; II. construcfia personajului; III. relafia dintre douii personaje). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Rornanul realist-mitic: Mihail Sadoveanu, Baltagul (I. tema ~i viziunea des pre lume; II. construcfia personajufui; III. relafia dintre douii personaje) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . d. Drarnaturgia **Drama: Carnil Petrescu, Suflete tari (I. tema ~i viziunea despre lume; II. constructia personajului; III. relafia dintre douii personaje) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
101 107
113 119
. . . . . . .
125
. . . . . . .
141
. . . . . . .
159
. . . . . . .
179
. . . . . . .
198
. . . . . . .
213
V. Perioada postbelica
Rornanul postbelic (1960-1980): Marin Preda, Moromefii (I. tema ~i viziunea despre lume; II. constructia personajului; III. relafia dintre douii personaje). . . . . . . . . . . . . . . . **Rornanul postbelic (dupa 1980, la alegere, un roman): Mircea Nedelciu, Zmeura de ciimpie (1985) (I. tema ~i viziunea despre fume; II. relafia dintre douii personaje) Filip Florian, Toate bufnitele (2012) (I. tema ~i viziunea despre fume; II. relatia dintre douii personaje)
229
250 258
Poezia postbelica. Neornodernisrnul: Nichita Stanescu, Leoaica tiiniirii, iubirea
(tema
"'t:: ·~
Q.
a
~i
viziunea despre lume) . . . . . . .
Teatrul postbelic: Marin Sorescu, lana (I. tema ~i viziunea despre lume; II. construcfia personajului).
269
273 
