16380465 Ghid Metodic Pentru Implementarea Curricumului de Informatic in Invmantul Gimnazial

GHID METODIC

PENTRU IMPLEMENTAREA CURRICULUM-ULUI DE INFORMATICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÎNTUL GIMNAZIAL

1. CURRICULUM-UL DISCIPLINEI: CADRUL CONCEPTUAL În rezultatul transformărilor din societatea noastră, reevaluării sistemului de învăţământ şi transformărilor din sistemele de învăţământ contemporane axate pe obiective şi finalităţi a apărut necesitatea unui nou curriculum-ul, care ar oferi o soluţie pentru realizarea obiectivelor propuse. Curriculum-ul la informatică este o parte componentă a curriculum-ului de bază, document care exprimă politica educaţională a statului. În sens larg, curriculum-ul desemnează atât ansamblul coerent de conţinuturi, metode de predare, învăţare şi evaluare, organizat în vederea realizării unor obiective determinate, cât şi un sistem complex de procese decizionale, manageriale sau de monitorizare al întregului proces instructiv-educativ realizat pe parcursul întregii perioade de şcolarizare a elevului. În sens restrâns, curriculum-ul la informatică este un ansamblu de documente reglatoare în cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privind procesele educative şi procesul de predare-învăţare-evaluare la informatică în şcoală în vederea asigurării realizării finalităţilor preconizate ale învăţământului informatic. Curriculum-ul la informatică pentru învăţământul gimnazial: • este centrat pe obiective; • are modelul didactic conturat explicit pentru disciplina dată; • propune conţinuturi adecvate din punct de vedere psihopedagogic; • propune activităţi variate de învăţare centrate pe elev, care asigură realizarea obiectivelor propuse Scopul major al predării învăţării informatice în şcoală este pregătirea psihologică şi practică a elevilor pentru adaptarea şi activitatea lor într-o societate informaţională mereu în schimbare şi formarea gândirii algoritmice, accentul fiind pus pe individualizare şi învăţare permanentă. Studiul informaticii la nivel gimnazial prevede: • pregătirea psihologică şi practică a elevului pentru utilizarea calculatorului prin activităţi specifice vârstei; • formarea deprinderilor practice de lucru cu calculatorul; • studierea informaticii ca ştiinţă care include elemente de algoritmizare, programare, logică, noţiuni de acumulare, păstrare şi prelucrare a informaţiei;

1

• studierea sistemului de calcul ca instrument (editoare de text, editoare de grafice şi de sunet, tabele de calcul, etc.); • studierea sistemului de calcul ca obiect (structura şi funcţionarea calculatorului, reţelelor de calculatoare); • formarea gândirii algoritmice. Curriculum-ul la informatică pentru învăţământul gimnazial a fost elaborat în baza principiilor:  continuităţii între clase şi cicluri;  respectării particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor;  plasarea accentelor pe studiul individual şi pe activităţi în grup;  respectarea ritmului propriu de învăţare al fiecărui elev;  dezvoltarea de capacităţi necesare însuşirii informaticii şi ştiinţelor;  formarea şi stimularea aptitudinilor şi intereselor pentru informatică ;  stimularea gândirii creative;  corelarea activităţilor de predare-învăţare cu viaţa cotidiană;  încurajarea unor mici investigaţii, autodisciplinei;  transferul interdisciplinar de cunoştinţe şi competenţe;  îmbinarea proceselor de predare-învăţare a cunoştinţelor teoretice cu activităţile practice la calculatoarele personale. Principiile de bază ale disciplinei informatică sunt:  principiul formativ (dezvoltare prin exersarea capacităţilor intelectuale);  principiul constructiv (reluarea sistemică a informaţiilor de bază privind conceptele fundamentale ale informaticii). Predarea-învăţarea informaticii vizează:  trecerea de la particular la general, şi reciproc;  trecerea de la simplu la compus, şi reciproc;  cauză-efect. Principiile de elaborare a curriculum-ului vizează componentele de bază ale procesului de predare/învăţare: Principiul privind curriculum-ul ca întreg: prin educaţia informatică se contribuie la realizarea idealului educaţional, (societatea contemporană impune capacitatea obligatorie - utilizarea calculatorului), ţinând cont de particularităţile de vârstă, stimulând gândirea critică şi creativă. Principiile învăţării (se are în vedere respectarea stilurilor de învăţare, a investigaţiilor, respectarea particularităţilor individuale): profesorul în acest context trebuie să respecte cele 6 nivele de determinare a dezvoltării elevului: I  cea condiţională (stimul-răspuns);  prin asociaţii cognitive (memorarea mecanică);  instrumentală (întărirea prin operaţionalizare); 2

 prin imitaţie; II  prin generalizare;  reactualizarea; III  învăţarea conceptelor la subiectul studiat; IV  învăţarea principiilor; V  realizarea de probleme; VI  creativitatea. Principiile predării: se ţine cont de motivarea elevilor privind învăţarea acestei discipline, realizarea obiectivelor propuse şi coerenţa dintre activitatea şcolară şi viaţa cotidiană. Principiile evaluării: se propun mai multe variaţii şi metode de evaluare, conducând elevul spre autoaprecierea corectă şi o perfecţionare continuă. 2. STRUCTURA ŞI CONŢINUTUL CURRICULUM-ULUI DISCIPLINEI Curriculum-ul de informatică pentru învăţământul gimnazial: 1. Include: • nota de prezentare, • cadrul conceptual, • obiective generale la informatică, • programe la informatică pe clase, • obiective cadru, • obiective de referinţă, • conţinuturi orientative, • activităţi de învăţare, • sugestii metodologice şi de evaluare. 2. Serveşte drept bază legitimă pentru: • elaborarea de manuale şi auxiliare didactice; • organizarea concursurilor de manuale şi materiale-suport; • organizarea procesului de predare/învăţare în clasă; • organizarea evaluării reuşitei elevilor; • organizarea perfecţionării şi autoperfecţionării cadrelor didactice, etc.

3

2.1. CURRICULUM ŞI PROGRAMA TRADIŢIONALĂ Programa tradiţională este axată pe conţinuturi, conţine unele cerinţe faţă de pregătirea elevilor şi oferă lista de conţinuturi obligatorii. Curriculum spre deosebire de această programă este axat pe elev şi ne oferă răspunsuri la următoarele întrebări: Cum să învăţăm? Ce trebuie să fie capabil să facă elevul în rezultatele învăţării? Care unităţi de conţinuturi îi oferă mai mari posibilităţi de realizare atât în formarea de capacităţi, cît şi a atitudinilor. Programa tradiţională Curriculum 1. Nota de prezentare include repere 1. Nota de prezentare axată pe conceptuale ale disciplinei, este axată pe conţinuturi obiective 2. Conţinuturile sînt flexibile, eşalonate pe 2. Conţinuturile sunt statice, clase şi structurate pe niveluri: conţinut eşalonate pe clase nucleu şi conţinut opţional. 3. Este axat pe obiective. Conţine obiective 3. Finalităţile formulate pun accentul generale ale disciplinei, obiective cadru şi pe cunoştinţe. de referinţă 4. Indică activităţi de învăţare cu ajutorul cărora pot fi realizate obiectivele. 5. Indică sugestii de evaluare (cum poate fi verificat realizarea obiectivelor de referinţă etc.) 2.2. OBIECTIVELE ÎN STRUCTURA CURRICULUM-ULUI Toate tipurile de obiective, începând de la cel general şi terminând cu cel de referinţă prin disciplina dată contribuie la realizarea obiectivului major al şcolii. Ele pot Obiectiv general al şcolii fi privite într-o legătură reciprocă Obiective transdisciplinare Obiective pe arii curriculare Obiective generale a disciplinei informatica Obiective cadru

Obiective de referinţă

4

Obiective operaţionale

Obiectivele generale ale predării-învăţării-evaluării informaticii derivă din obiectivele generale ale sistemului de învăţământ, din obiectivele generale transdisciplinare şi din obiectivele pe aria curriculară „matematica, informatica şi ştiinţe”. Ele constituie finalităţile şcolarizării la sfârşitul ciclului liceal. Posedă un înalt grad de generalitate şi sunt clasificate pe categorii de:

cunoştinţe

(cunoaşterea informaticii)

şi

utilizarea

conceptelor

fundamentale

specifice

Exemplu: să cunoască metodele de acumulare, reprezentare, păstrare şi prelucrare a informaţiei cu ajutorul calculatorului.

capacităţi (capacităţi de rezolvare de probleme, de investigare/explorare, comunicare utilizând limbajul adecvat informaticii) Exemplu: să actualizeze şi să prelucreze informaţia stocată în tabele de calcul, fişiere text, fişiere audio, fişiere grafice.

atitudini (tactici comportamentale adecvate, capacităţi de acomodare la specificul echipamentelor şi programelor de calculator ). Exemplu: va forma tactica comportamentală adecvată în baza înţelegerii influenţei revoluţiei informaţionale asupra omului. Obiectivele generale constituie atât sursa formulării obiectivelor-cadru şi de referinţă, cât şi a obiectivelor operaţionale, elaborate de către profesor, sau a obiectivelor de evaluare. Obiectivele-cadru sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate, a căror atingere este un proces complex, de lungă durată, unele din ele aflându-şi finalizarea la sfârşitul ciclului liceal. Aceste obiective sunt urmărite pe parcursul mai multor ani de şcolarizare, fiecare etapă adăugând o treaptă importantă, specifică, în construirea conceptelor şi în dezvoltarea capacităţilor preconizate. Exemplu: Cunoaşterea şi utilizarea programelor aplicative la rezolvarea problemelor curente; utilizarea diagramelor. Obiectivele de referinţă rezultă din obiectivele-cadru şi reprezintă etapele concrete şi succesive de atingere ale acestora. Obiectivele de referinţă se elaborează

5

pentru fiecare obiectiv-cadru şi indică ce rezultate trebuie să fie atinse în procesul didactic privind cunoştinţele, capacităţile, comportamentele şi atitudinile elevului. Exemplu: - să - să - să - să - să

creeze şi să modifice desene cu ajutorul unui editor grafic simplu; introducă şi să prelucreze texte cu ajutorul unui editor simplu de texte; utilizeze aplicaţiile multimedia; descrie componentele unei diagrame; explice legătura între datele selectate şi elementele diagramei respective .

Obiectivele operaţionale derivă din obiectivele de referinţă şi sunt extrem de detaliate. Aceste obiective specifică foarte clar performanţele de atins la lecţie şi condiţiile în care acest lucru este posibil. Obiectivele operaţionale nu sunt incluse în curriculum-ul şcolar. Ele se elaborează de către profesor pentru fiecare lecţie şi vizează fiecare unitate de conţinut abordată la această lecţie. Model de operaţionalizare a obiectivelor pedagogice concrete de ordin cognitiv aplicabil la orice nivel, formă, disciplină de învăţământ. PERFORMANŢE POSIBILE: acţiunea elevului 1. CUNOAŞTERE (date, termeni, clasificări, a defini..., a recunoaşte ..., a distinge..., metode, teorii, categorii) a identifica ..., a aminti.… 2. ÎNŢELEGERE capacitatea de raportare a noilor cunoştinţe la cunoştinţele anterioare prin: a "traduce", a transforma, a ilustra, a) transpunere a redefini; COMPETENŢE VIZATE

b) interpretare

a interpreta. a reorganiza, a explica. a demonstra; a extinde, a extrapola. a estima, a determina. a aplica, a generaliza, a utiliza, a deservi de...; a alege, a clasifica, a restructura. a distinge, a identifica, a recunoaşte; a analiza, a compara, a deduce; a distinge, a analiza. a detecta.

c) extrapolare 3. APLICARE (a noilor cunoştinţe)

4. ANALIZA pentru: a) căutarea elementelor b) căutarea relaţiilor c) căutarea principiilor de organizare 5. SINTEZA pentru: a) crearea programelor (personale)

a scrie, a relata, a produce; a proiecta, a planifica, a propune; 6

b) elaborarea unui plan de acţiune a deriva, a formula, a sintetiza. c) derivarea unor relaţii abstracte dintr-un ansamblu. 6. EVALUAREA prin: a judeca, a argumenta, a evalua, a valida, a) critica internă a decide; b) critica externă a compara, a contrasta, a standardiza, a judeca, a argumenta. a evalua.

Exemplu: La obiectivul de referinţă: Să elaboreze algoritmi pentru executant putem formula următoarele obiective operaţionale: - să cunoască noţiunile: algoritm, executant, instrucţiune a executantului; - să utilizeze noţiunile acestea în procesul de alcătuire al algoritmului; - să scrie algoritmul de desenare a literei N în modul înţeles de executantul CANGUR; - să compare rezultatele obţinute în urma executării algoritmului cu problema pusă; - să facă concluzii orale şi să înterprindă acţiuni de modificare a algoritmului în caz de necesitate (nu a fost realizată sarcina pusă). Aceste obiective contribuie la atingerea obiectivului general al învăţării informaticii

cunoştinţe:

- să cunoască specificul de comunicare a omului cu calculatorul (noţiune de executant, algoritm, forme de reprezentare şi proprietăţile algoritmului).

capacităţi:

- să înţeleagă legăturile între modul de rezolvare a problemei şi repertoriul de instrucţiuni ale executantului; - să elaboreze algoritmul destinat soluţionării problemei propuse; - să analizeze rezultatele obţinute în urma rezolvării problemei pe calculator; - să depisteze erorile de program.

atitudini:

- va interpreta corect rezultatele furnizate de calculator şi va utiliza adecvat limbajele speciale în procesul comunicării cu calculatorul; - îşi va forma capacitate de acomodare la specificul echipamentelor şi programelor de calculator.

7

La rândul său se realizează obiectivul general transdisciplinar:

cunoştinţe:

A1 - cunoştinţe din domeniul ştiinţelor.

capacităţi:

B.1.3. cognitive B.2.1. tip creativ

– analiză, sinteză, comparare. – aplicarea practică a principiilor, a legilor, a metodelor, a teoriilor, etc. B.2.5. – elaborarea de soluţii diverse, originale. B.2.3. – rezolvarea situaţiilor – problemă. B.3.4. reflexive – elaborarea independentă a deciziilor personale. B.5.6. comunicative – utilizarea adecvată a unor limbaje de specialitate. B.6.1. praxiologice – utilizarea aparatelor şi a tehnicii de uz cotidian.

atitudini:

C.6. – rigoare, obiectivitate, spirit critic. şi obiectivul general al învăţământului: 1. Dezvoltarea liberă, armonioasă a omului şi formarea personalităţii creative, care se poate adapta la condiţiile în schimbare ale vieţii. 2. Dezvoltarea personalităţii copilului: a capacităţilor şi a aptitudinilor lui spirituale şi fizice la nivelul potenţialului său maxim. EXEMPLIFICAREA COERENŢEI OBIECTIVELOR „PE VERTICALĂ” clasa VII

Tip de obiective

Exemplu Cunoaşterea şi înţelegerea terminologiei şi a conceptelor sau a modelelor specifice ştiinţelor Cunoaşterea arhitecturii şi principiului de funcţionare a calculatorului, a reţelelor de calculatoare

Obiectiv pe arie curriculară informatică şi ştiinţe Obiectiv general

Cunoaşterea şi înţelegerea principiilor de funcţionare a reţelelor de calculatoare

Obiectiv cadru

Să descrie modul de conexiune a calculatoarelor într-o reţea locală şi o reţea globală

Obiectiv de referinţă

8

2.3. CONŢINUTUL ŞI STRUCTURA CURRICULUM-ULUI Curriculum de informatică propune un conţinut care contribuie la realizarea obiectivelor curriculare şi este eşalonat pe ani. Conţinutul este plasat în tabel alături de obiectivele cadru, de referinţă şi activităţile de învăţare. El include şi partea opţională. În linii mari conţinutul nu are caracter directiv, obligatoriu, ci de recomandare, profesorul având dreptul să-l reorganizeze, extindă, să propună teme noi etc. Profesorii sunt liberi în alegerea, înlocuirea şi individualizarea, pentru unii elevi, a componentei Conţinuturi. 2.4. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ÎN STRUCTURA CURRICULUM-ULUI Activităţile de învăţare din curriculum de informatică sînt doar nişte sugestii pentru profesor cum s-ar putea realiza obiectivele de referinţă . În dependenţă de nivelul clasei, de înzestrarea didactică, experienţa profesorului etc. ele pot fi completate, modificate respectând însă structura cunoaşterii învăţării. Profesorii de informatică trebuie să ţină cont de acele 6 nivele de dezvoltare a elevului (vezi pag. 3,4). Activităţile trecute din clasă în clasă contribuie la realizarea obiectivelor de referinţă. Exemplu: Cunoaşterea şi utilizarea tipurilor de date cl.VII exerciţii de creare a fişierelor text şi grafice cl. VIII exerciţii de editare a foilor de calcul exerciţii de prelucrare a datelor din foile de calcul cl. IX exerciţii de elaborare a programelor care ilustrează proprietăţile tipului de date în studiu. 2.5. SUGESTII METODOLOGICE DE IMPLEMENTARE A CURRICULUM-ULUI Pentru implementarea curriculum-ului la informatică profesorul este obligat să ia cunoştinţă de curriculum de bază să se orienteze în tipurile de obiective să formuleze corect obiectivele operaţionale şi nu în ultimul rând pentru o lecţie eficientă să-şi elaboreze un proiect de lecţie eficient. Respectarea ciclului instruirii ne orientează şi spre o evaluare corectă. Permanent trebuie verificat nivelul realizării obiectivelor propuse. Mai întâi de toate profesorul trebuie să-şi precizeze următoarele obiective: Ce voi face? Cu ce voi face? Cum voi face? Cum voi şti că ceam făcut e bine? 9

Răspuns la aceste întrebări le oferă tehnologiile şi strategiile didactice moderne Varianta I. Tehnologie didactică — (gr. tehne - pricepere, tehnică, metode, mijloace de realizare a unei activităţi; logos - ştiinţă;) reprezintă sistemul teoreticoacţional executiv de realizare a predării-învăţării concrete şi eficiente prin intermediul metodelor, mijloacelor şi formelor de activitate didactică. /I. Bontaş, Pedagogie, 1996./ Varianta II. Tehnologie didactică — corelarea-îmbinarea-asamblarea metodelor, procedeelor, mijloacelor, formelor, strategiilor, într-un concept pedagogic integru optim încorporând un ciclu de operaţii care ar viza proiectarea predării-învăţării-evaluării în termeni de obiective (generale, de referinţă etc.) /V. Pâslaru, Tehnologii didactice, 1998./ Strategii didactice — sistem teoretico-acţional global, care asigură orientarea, desfăşurarea şi finalitatea educaţiei pe termen lung, folosind caracteristicile şi valenţele resurselor, conţinuturilor, metodelor, mijloacelor şi formelor de organizare a procesului educaţional. / I. Bontaş, Pedagogie, 1996./ 3. METODE DIDACTICE Pentru o predare/învăţare activ – participativă profesorul trebuie să-şi aleagă o varietate de metode. Desigur, profesorul trebuie să le cunoască funcţiile şi importanţa. metodelor (care sînt cognitive, care formativ/educative, etc.).; că metodele se clasifică după criteriul organizării muncii, în baza surselor de informaţii, conform tipului de activitate de învăţare, că eficienţa lecţiei depinde şi de legătura între obiectivul propus şi metoda aleasă. Foarte important este ca metoda aleasă să ducă la motivaţia interioară şi să promoveze relaţii democratice, cooperatiste. Din motivul că metodele moderne dau întâetate dezvoltării personalităţii, capacităţilor şi aptitudinilor, că sunt axate pe activitatea elevului, că elevul devine obiect şi subiect al instruirii, profesorul nu trebuie să le treacă cu vederea. Există numeroase clasificări ale metodelor didactice: clasificarea istorica „metode tradiţionale - metode moderne”), clasificarea psihologizantă („metode active - metode pasive"). Din punctul de vedere al necesităţii de a selecta corect metodele didactice pentru a alcătui strategii educaţionale eficace, este necesară o clasificare a acestora în funcţie de două criterii: a) gradul de stimulare (activizare) a elevilor; b) categoriile de capacităţi formate cu ajutorul lor.

10

În funcţie de primul criteriu metodele vor fi: a) participative, în sensul că determină situaţii educaţionale în care elevii participă intens la procesul învăţării; şi b) neparticipative (sau mai puţin participative), având în vedere că participarea elevilor este redusă, rolul principal în activitatea didactică revenindu-i profesorului. în funcţie de cel de-al doilea criteriu, metodele vor fi: c) informative, pe baza lor, elevii asimilează preponderent informaţii, principalul proces psihic afectat fiind memoria; d) formative, adică pe baza lor, sînt formate capacităţile de operare cu informaţii, priceperi, deprinderi, abilităţi. Principala problemă a proiectării strategiilor didactice sub aspect metodologic constă în a adecva cât mai exact cu putinţă metodele de instruire unor obiective fixate. Metodele de învăţământ sînt metode de predare din punctul de vedere al profesorului şi metode de învăţare din punctul de vedere al elevului. Se poate alcătui un tablou orientativ privind categoriile de capacităţi (solicitare prin obiective de un nivel taxonomic sau altul), care se pot dezvolta cu ajutorul diferitelor metode didactice. Realizarea unui anumit obiectiv în practică necesită, de cele mai multe ori, combinarea elementelor mai multor metode: Obiective educaţionale Metode Clase Verbele de acţiune taxonomice Algoritmizare Cunoaştere, a aminti, a identifica, a recunoaşte, a ilustra, a (exemplu) înţelegere reorganiza, a distinge, a conchide, a stabili etc. Analiză, a distinge, a detecta, a analiza, a compara, a Brainstorming Sinteză contrasta, a produce, a deriva, a combina, a formula, a modifica, , a propune, a relata etc. Analiză, a redefini, a interpreta, a explica, a demonstra, a Conversaţia, Sinteză, estima, a stabili, a conchide, a extinde, a distinge, a Euristica şi Evaluare detesta, a identifica, a analiza, a constata, a Dezbaterea propune, a combina, a modifica, a judeca, a argumenta, a decide, a compara, a evalua etc. Înţelegere, a explica, a demonstra, a induce, a prevedea, a Aplicare determina. a extinde, a interpola, a extrapola, a Demonstraţia completa, a stabili, a estima, a ilustra, a schimba, a utiliza, a stabili legături, a transfera, a clasifica, a restaura etc. Analiză, a distinge, a detecta, a identifica, a discrimina, a Sinteză recu-noaşte, a descoperi, a deduce, a crea, a Descoperirea modifica, a produce, a proiecta, a organiza, a sintetiza, a deriva, a scrie etc. 11

a aplica, a utiliza, a se servi de, a clasifica, a analiza, a compara, a recunoaşte etc. Expunerea a aminti, a identifica, a recunoaşte, a dobândi a reorganiza, a prevedea, a extrapola, a stabili legături, a utiliza, a organiza, a compara, a relata, a Stimulările şi produce, a crea, a propune, a planifica, a proiecta, a Modelarea sintetiza, a judeca, a valida, a argumenta, a standardiza, a evalua etc. Sinteză, a produce, crea, a construi, a scrie, a povesti, a pi Evaluare 'pune, a proiecta, a specifica, a deriva, a formula, a M. Proiectelor judeca, a standardiza, a argumenta, a decide, a contrasta, a evalua etc. Elaborare, a estima, a include, a prevedea, a interpola, a Înţelegere, extrapola a completa, a aplica, a dezvolta, a Aplicare, restructura, a clasifica, a distinge, a detecta, a Problematizarea Analiză, deduce, a crea, a construi, a propune, a proiecta, a Sinteză, combina, a sintetiza, a valida, a evalua etc. Evaluare Exerciţiul

Aplicare, Analiză Cunoaştere Analiză, Sinteză, Evaluare

Punerea în aplicare a obiectivelor, a principiilor, a conţinuturilor este nemijlocit determinată de elaborarea şi aplicarea creatoare a strategiilor şi tehnologiilor didactice. În funcţie de obiectivele proiectate (în special a celor operaţionale) şi de conţinuturile învăţării metodele de predare-învăţare pot fi clasificate în: • metode informative; • metode formative; În funcţie de condiţiile concrete şi de psihologia celui care învaţă metodele pot fi: • metode participative (active), axate pe activitatea elevului solicitându-i gândirea; • metode neparticipative (pasive), axate pe activitatea profesorului. Caracteristici Metode formative Metode informative - învăţarea prin cercetare; - Prelegerea-dezbatere; - învăţarea prin descoperire; - Observaţia; - învăţarea prin proiecte; - Conversaţia (în cerc, în stea - învăţarea reciprocă; etc.). - experimentul; - studiu de caz. Participative - Problematizarea; - Demonstraţia; - Brainstorming-ul; - Explicaţia; 12

Neparticipative

-

Inventica; exerciţiul; algoritmizarea; instruirea programată, PRES

-

Compararea. Prelegerea; Explicaţia; Lucrul cu izvoarele.

4. DEZVOLTAREA CURRICULUM-ULUI ŞCOLAR 4.1. POIECTAREA DIDACTICĂ Pentru organizarea mai raţională şi mai eficace a procesului de instruire la informatică propunem două tipuri de proiectare didactică: 1. Proiectarea didactidcă calendaristică (anuală ori semestrială). 2. Proiectarea curentă (pe activităţi didactice ori pe compartimente). Spre deosebire de alte discipline şcolare proiectarea didactică la disciplinana şcolară “Informatica” are ceva specific, şi anume :  Obiectivele educaţionale ale acestei disciplini şcolare sunt orientate spre formarea deprinderilor atitudinale ale elevilor în parcursul utilizării tehnicii;  Cursului de informatică în clasele VII-IX constă în organizarea instruirii practice;  În acelaşi timp cursul propus permite (şi obligă) dezvoltarea gîngirii algoritmice ;  Asigură legătura teoriei cu practica;  Includerea elevului într-o activitate de ciclu finit: observare – cercetare – sinteză – proiectare – realizare – apreciere – valorificare;  Asigură caracterul progresiv al instruirii, precum şi cel al dificultăţii realizării lui. La planificrea calendaristică profesorii de informatică se vor conduce, în primul rînd, de curriculum şcolar la informatică care conţine:  concepţia disciplinei, bine structurată, flexibilă şi care poate fi modificată şi completată oricînd este nevoie;  obiectivele de referinţă care sunt axate pe elev şi corelate cu obiectivele generale pe aria curiculară „Matematica şi ştiinţe” precum şi cu cele general educaţionale;  conţinuturile propuse;  strategiile de implementare;  strategiile de evaluarea a performanţelor şcolare. În realizarea planificării calendaristice la informatică trebuie să ţinem cont de următorii factori:  raportul dintre problemele de tehnoligii (Hard – Soft);

13

 raportul dintre tipurile de activităţi practice şi teoretice în aspectul economic, tehnic, social, cultural; În selectarea conţinuturilor pentru realizarea curriculum-ului la informatică este necesar de respectat următoarele criterii:  să corespundă cerinţelor personalităţii;  să fie util pentru prezentul şi viitorul copilului;  să corespundă obiectivelor proiectate;  să fie utilizabil de copii pe o perioadă cît mai îndelungată de timp;  să permită a grupa şi regrupa elementele de conţinut în funcţie de contextul specific al disciplinei. Tehnologiile didactice alese în proiectare trebuie să asigure realizarea plenară a corelării dintre obiective şi conţinut. Un elemnt obligatoriu al proiectării didactice la informatică trebuie să fie evaluarea realizării sarcinilor propuse în dependenţă de obiectivele propuse şi conţinuturile selectate. PROIECTAREA DIDACTICĂ DE LUNGĂ DURATĂ Propunem profesorului de informatică să se orienteze în alcătuirea planului tematic spre următoarele modele: Varianta A Planificarea tematică pentru clasa VII

Nr . crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9

DENUMIREA TEMEI Componentele de bază ale calculatoarelor personale (blocul principal, tastatura, şoricelul, vizualizatorul). Memoriile interne (operativă şi permanentă) şi externe. Dispozitivele de intrare – ieşire. Informaţia şi reprezentarea ei. Tehnica securităţii. Funcţiile sistemului de operare. Ce este şi ce face un sistem de operare. Noţiuni generale despre Windows 95. Gestionarea datelor în Windows 95. Fişiere şi directoare. Denumirile unităţilor externe. Utilizarea meniului START. Utilizarea programul Paint pentru crearea desenelor şi graficelor. Lecţie de evaluare. Apelarea programului Help în Windows 95. Utilizarea programelor multimedia. 14

Nr. ore 2 1 1 1 2 2 1 1 2

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Utilizarea Windows95 într-o reţea de calculatoare. Noţiunile de bază: introducerea, redactarea, selectarea, copierea şi mutarea textului. Formatarea caracterelor. Gestionarea fişierelor. Modurile de afişare a documentelor. Formatarea paragrafelor. Aşezarea în pagină. Liste. Formatarea paragrafelor. Tabele: crearea şi modificarea. Inserarea obiectelor. Lecţie de evaluare. Help: folosirea sistemului Help, consilierul TipWizard. Modificarea parametrilor prin convenţie. Interfaţa: personalizarea barelor de instrumente, meniurilor şi tastaturii. Desenarea: crearea desenelor în Word. Utilizarea diagramelor. Instrumentele de corectare: verificarea ortografiei, dicţionarul, analizorul sintactic. Lecţie de totalizare.

1 3 2 1 3 2 1 1 2 2 2 1

Planificarea tematică pentru clasa VII

Nr . crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

DENUMIREA TEMEI Noţiunile de bază: introducerea, redactarea, selectarea, copierea şi mutarea datelor. Gestionarea fişierelor. Formatarea caracterelor. Prelucrarea informaţiei. Modurile de afişare a foilor de calcul. Foi de calcul: crearea şi modificarea. Diagrame. Funcţii şi formule. Inserarea obiectelor. Help: folosirea sistemului Help, consilierul TipWizard. Sortarea datelor. Filtrarea datelor. Efectuarea subtotalurilor. Interfaţa: personalizarea barelor de instrumente, meniurilor şi tastaturii. 15

Nr. ore 2 1 1 1 1 2 1 2 1 1 1

12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Tipărirea foilor de calcul. Desenarea: crearea imaginilor în Excel. Instrumentele de corectare: verificarea ortografiei, dicţionarul, analizorul sintactic. Lecţie de evaluare. Noţiune de algoritm. Proprietăţile algoritmului. Metode de reprezentare a algoritmilor (limbajul algoritmic, tabele de decizie, scheme logice). Clasificarea algoritmilor. Executantul CANGUR. Instrucţiunile de bază. Instrucţiunile de ciclu REPETĂ N ORI şi CÎT. Instrucţiunea de ramificare DACĂ. Subalgoritmi (Proceduri). Rezolvarea problemelor folosind executantul CANGUR. Lecţie de evaluare Executantul FURNICA. Instrucţiunile de bază. Instrucţiunile de ciclu REPETĂ N ORI şi CÎT. Instrucţiunea de ramificare DACĂ. Subalgoritmi (Proceduri). Rezolvarea problemelor folosind executantul FURNICA. Rezolvarea problemelor. Lecţie de totalizare.

Clasa IX Nr Denumirea temei

1 2 3 4 5 6 7

8 9

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1

Nr or e Principii ale programării structurate. Vocabularul şi sintaxa limbajului. 1 Metalimbajul BNF. Diagrame sintactice. 1 Simboluri speciale şi cuvinte rezervate. Identificatori. Numere. 1 Simboluri şi separatori. Şir de caractere. Etichete. Directive. 1 Mediul Turbo Pascal 2 Mediul Turbo Pascal Structura programelor PASCAL. Antetul de program şi partea de 1 declaraţii. Declararea etichetelor. Definirea constantelor. Definirea tipurilor. Declararea variabilelor. Declararea de funcţii şi proceduri. 1 Conceptul de dată. Tipuri simple. Tipul real. Instrucţiunea de 2 16

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27

atribuire. Procedurile READ, READLN, WRITE şi WRITELN. Tipuri ordinale de date. Tipuri ordinale predefinite. Tipul integer. Tipul boolean. Tipul char. Lecţie de evaluare. Repetare. Tipuri enumerare. Tipuri interval. Expresii. Instrucţiunea compusă şi instrucţiunea vidă. Instrucţiuni condiţionale. (IF, CASE). Instrucţiunea GOTO. Rezolvarea problemelor utilizând instrucţiunile IF şi CASE. Instrucţiuni repetitive (WHILE, REPEAT, FOR). Rezolvarea problemelor utilizând instrucţiunile WHILE, REPEAT, FOR. Lecţie de evaluare. Rezolvarea problemelor utilizând instrucţiunile WHILE, REPEAT, FOR. Elemente de grafică şi sunet. Rezolvarea problemelor. Lecţie de totalizare.

1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 1 1 2 1 3 1

Varianta B Clasa IX Nr 1

2

3

4

Denumirea temei

Nr ore

Să se explice modul de descriere a construcţiilor gramaticale prin alternare, concatenare, repetare, includere obţională.

Metalimbajul BNF. Diagrame sintactice.

1

Să descrie diagramele sintactice şi formulele matalingvistice pentru unităţile gramaticale în studiu.

Simboluri speciale şi cuvinte rezervate. Identificatori. Numere. Simboluri şi separatori.

1

Şir de caractere. Etichete.

1

Structura programelor PASCAL. Antetul de program şi partea de declaraţii.

1

Obiective

Să descrie diagramele sintactice şi formulele matalingvistice pentru unităţile gramaticale în studiu. Să recunoască părţile componente ale unui program Pascal. Să descrie diagramele sintactice şi 17

formulele metalingvistice pentru unităţile gramaticale în studiu. 5

6

7

8 9

10 11.

12. 13.

14.

15.

Să descrie diagramele sintactice şi formulele metalingvistice pentru unităţile gramaticale pentru declaraţii de variabile. Să explice conceptul de dată realizat în limbajul PASCAL. Să descrie diagramele sintactice şi formulele metalingvistice pentru instrucţiunea de atribuire. Să explice modul de execuţie a instrucţiunii de atribuire. Să identifice şi să aplice modul de utilizare a tastaturii/ecranului ca dispozitiv standart de intrare/ieşire. Să cunoască şi să utilizeze corect submeniurile Fle, Edit, Window, Help. Să descrie proprietăţile de bază ale tipurilor ordinale de date. Să cunoască funcţiile SUCC, PRED, ORD. Să precizeze mulţimea de vaori şi mulţimea de operaţii ale tipului integer. Să precizeze mulţimea de valori şi mulţimea de operaţii ale tipului boolean. Să precizeze mulţimea de valori şi mulţimea de operaţii ale tipului char. Să utilizeze corect tipurile de date enumerare şi subdomeniu. Să descrie diagramele sintactice şi formulile metalingvistice pentru tipurile de date enumerare şi subdomeniu. Să descrie diagramele sintactice şi Formulele metalingvistice ale factorilor, termenilor, expresiilor simple, expresiilor. Lecţie de evaluare.

Declararea etichetelor. Definirea constantelor. Definirea tipurilor. Declararea variabilelor.

1

Conceptul de dată. Tipuri simple. Tipul real. Instrucţiunea de atribuire.

2

Procedurile READ, READLIN, WRITE şi WRITELN.

1

Mediul Turbo Pascal.

1

Tipuri ordinale de date. Tipuri ordinale predefinite.

2

Tipul integer.

2

Tipul boolean.

1

Tipul char.

1

Tipuri enumirare. Tipuri interval.

1

Expresii.

1 1

18

16.

17.

18.

19.

20 . 21.

22 . 23 . 24 .

25 .

Să descrie diagramele sintactice şi Formulile metalingvistice pentru instrucţiunea IF. Să explice modul de execuţie a instrucţiunii IF. Să descrie diagramele sintactice şi Formulile metalingvistice pentru instrucţiunea compusă. Să explice modul de execuţie a instrucţiunii compuse şi vidă. Să descrie diagramele sintactice şi Formulile metalingvistice pentru instrucţiunea CASE. Să explice modul de execuţie a instrucţiunii CASE. Să elaboreze algoritmi în care sunt utilizate instrucţiunile în studiu. Să verifice corectitudinea algoritmilor.

Instrucţiunea condiţională IF.

1

Instrucţiunea compusă şi instrucţiunea vidă.

1

Instrucţiunea condiţională CASE.

1

Rezolvarea problemelor utilizând instrucţiunile IF şi CASE.

2

Lecţie de evaluare.

1

Să descrie diagramele sintactice şi Formulile metalingvistice pentru instrucţiunile în studiu. Să explice modul de execuţie a instrucţiunii în studiu. Să elaboreze algoritmi în care sunt utilizate instrucţiunile în studiu. Să verifice corectitudinea algoritmilor.

Instrucţiuni repetitive ( WHILE, REPEAT, FOR) .

4

Rezolvarea problemelor utilizând instrucţiunile WHILE, REPEAT, FOR .

3

Lecţie de evaluare.

1

Să cunoască şi să utilizeze procedurile şi funcţiile pentru desenarea primitivelor grafice, gestionarea culorilor. Să cunoască şi să utilizeze procedurile şi funcţiile pentru redarea sunetului. Lecţie de evaluare.

Elemente de grafică şi sunet.

3

1

Propunem profesorilor un model de proiectare didactică. Trebuie de conştientizat chiar de la bun început următorul fapt: proiectarea didactică nu este o dogmă, ce nu 19

poate fi modificată, completată, structurată în dependenţă de profilul clasei, de interesele copiilor, de metodele preferate a profesorului. Principalul este ca în fiecare proiect didactic să fie incluse obiectivele, conţinutul şi metodele cu ajutorul cărora se realizează obiectivele şi evaluarea rezultatelor şcolare.

Algoritmul proiectării didactice

Întrebări Ce voi face? Cu ce voi face? Cum voi face? Cum voi şti dacă ceea ce am făcut este bine făcut?

Etapele

Precizarea obiectivelor

Analiza resurselor Elaborarea strategiei

Răspunsuri Trebuie să precizez obiectivele educaţionale urmărite. Trebuie să analizez resursele educaţionale disponibile. Trebuie să elaborez strategiile didactice potrivite. Trebuie să evaluez eficienţa activităţii desfăşurate, stabilind o metodologie de evaluare. Operaţiile 1. Înainte de a face orice altceva, stabiliţi cât mai corect cu putinţă, “ce va şti şi ce va şti să facă” elevul la sfârşitul activităţii. 2. Verificaţi dacă ceea ce aţi stabilit este în corespundere cu curriculum. 3. Verificaţi dacă ceea ce aţi stabilit este realizabil în timpul disponibil. 1. Analizaţi şi selectaţi conţinutul învăţării. 2. Analizaţi şi organizaţi capacităţile de învăţare ale elevilor. 3. Analizaţi resursele materiale disponibile. 1. Alegeţi metodele de învăţământ potrivite. 2. Alegeţi materialele didactice necesare. 3. Alegeţi mijloacele de învăţământ de care aveţi nevoie. 4. Combinaţi metodele, materialele şi mijloacele în strategii didactice fixate pe obiectivele operaţionale. 5. Imaginaţi în întregime “scenariul” 20

desfăşurării activităţii didactice. 1. Elaboraţi sistemul de evaluare a instruirii Elaborarea sistemului de (testul formativ, evaluarea calităţii şi evaluare a activităţii eficienţei activităţii).

4.2. PROIECTE DE LECŢIE A • Data • Obiectul • Clasa • Subiectul lecţiei Desfăşurarea lecţiei (scenariul didactic) Evenimentele (momentele lecţiei )

Obiective propuse

Tehnologia realizării

Conexiunea inversă

Ioan Nicola Tratat de pedagogie şcolară. Bucureşti. l996, p.449. B Data Obiectul Clasa Subiectul lecţiei Tipul de lecţiei Obiectivul fundamental Desfăşurarea lecţiei Momentele lecţiei

obiectivele propuse

Tehnologia realizării

Conexiunea inversă

De regulă proiectul de lecţie trebuie centrat atât pe conţinut cât şi pe acţiunea (comportamentul) profesorului şi al elevilor. Un asemenea proiect poate avea următoarele coloane: C

21

Momentel Conţinutul cu e timpul lecţiei corespunzăt or

Activitatea profesorului (metode, procedee)

Mijloace Activitatea de elevilor (metode şi învăţământ tehnici de învăţare)

C-tin Cucoş Operaţii integrate în proiectarea lecţiei // Psihopedagogie. Iaşi. 1995. p. 203 - 204. Nu există un model unic absolut pentru desfăşurarea lecţiei. În funcţie de predominanţa referinţei la obiective, conţinuturi, activităţi, locul de desfăşurare a lecţiei, modul de organizare a elevilor se pot structura modele diferite de desfăşurare. MODEL DE OPERAŢIONALIZARE A OBIECTIVELOR CLASA VII Obiectivul de referinţă

Obiective operaţionale 1.Să definească fişiere şi directoare. 2. Să identifice fişiere şi directoare.

Să explice şi să utilizeze operaţiile cu fişiere şi directoar e

3. Să enumere proprie-tăţile unui fişier/director. 4. Să recunoască fişiere după anumite elemente 5. Să crearea fişiere / directoare. 6. Să poată efectua operaţii cu fişiere şi directoare

Să descrie

Sarcini didactice a. Definirea fişierului, directoriului. a. Explicarea deosebirii fişierului de directoriu. b. Alcătuirea arborelui directoriului calculatorului. a. Enumerarea proprietăţilor unui fişier/director. a. Definirea unui fişier. b. *??Cîte semne poate conţine un fişier. c. Identificarea tipului de fişier. a. Crearea unui directoriu,. unui fişier. b. Crearea unui fişier într-un directoriu dat. a. Ştergerea fişierului/directoriului stabilit. b. Copierea fişierului/directoriului dat c. Copierea unei părţi din informaţia dintr-un fişier în fişierul dat. d. Redenumiţi fişierul/directorul dat a. Reprezentarea prin desen a structurii sistemului de operare al unui calculator.

22

componen tele de bază ale sistemului de operare la nivel elementar

1.Să reprezinte prin desen componentele sistemului de operare 2. Să explice modul de gestionare a resurselor calculatorului.

b. Enumeraţi părţile componente ale sistemului de operare. c. Identificaţi denumirile componentelor sistemului de operare. a. Estimaţi cantitatea de informaţie a unui calculator. b. Estimaţi volumul unei dischete

a. Enumeraţi editoarele grafice des utilizate. b. Explicarea structurii interfeţei editorului 1. Să utilizeze practic grafic Paint în sistemul Windows 95. unele editoare grafice c. Crearea unui document de tipul bmp cu ajutorul editorului grafic Paint. Să creeze a. Determinarea modalităţilor de desenare a şi să imaginilor cu editorul grafic. 2. Să creeze şi să modifice editeze desene cu b. Enumerarea instrumentelor de lucru utilizate desene cu ajutorul editorului în procesul desenării. ajutorul grafic c. Schimbarea culorilor desenelor efectuate unui (fonul, unele părţi ale desenului…). editor a. Exersarea prin diverse metode de salvare a grafic fişierelor create. 3. Să păstreze pe b. Reproducerea operaţiilor efectuate la disc fişierele grafice salvarea unui fişier. create c. Crearea unui fişier grafic în una din mapele create anterior. a. Lansarea editorului grafic Word Pad după pictograma respectivă. 1. Să lanseze un b. Lansarea editorului de texte WORD după editor grafic. pictograma respectivă, din bara de instrumente Să c. Lansarea editorului de texte WORD după cunoască pictograma respectivă, utilizînd meniul START. şi să a. Explicarea structurii interfeţei editorului de utilizeze texte WORD. metode de b. Determinarea destinaţiei barei “Meniul de editarea a 2. Să cunoască bază”. textelor structura editorului c. Explicaţi comenzile meniurilor “File”, “Edit”, de texte WORD “View”, “Format” etc. d. Antrenarea în formatarea unui document. e Anularea şi restabilirea acţiunilor anterioare. 23

3. Să cunoască metode de editare şi prelucrare a unui text.

4. Să poată utiliza metode de analiză şi evaluare a textelor editate.

Să cunoască şi să poată utiliza tabele

1. Să poată crea tabele prin desenare

2. Să poată crea tabele prin inserare

3. Să poată prelucra informaţia din tabel

f. Antrenarea în salvarea documentului creat şi lansarea lui h. Crearea unui document nou şi vizualizarea lui. a. Exerciţii de introducere a unui text. b. Exerciţii de formatare a caracterelor textului, a alineatelor unui text folosind riglele c. Exerciţii de creare a coloanei de ziar d.. Exerciţii de copiere a unui fragment de text e. Exerciţii de înlocuire a unelor secvenţe de text, de . inserare a simbolurilor speciale a. Aşezaţi textul în pagină după modelul…. b. Creaţi şi ordonaţi liste marcate cu simboluri de evidenţă. c. Depistaţi erorile dintr-un text şi apoi corectaţi-le utilizînd meniul TOOLS. a. Folosind opţiunea DRAW TABLE creaţi o tabelă cu N rînduri şi M colane. b. Modificaţi tabela dată prin micşorarea sau majorarea numărului de coloane, rînduri. c. Cu ajutorul “creionului” modificaţi celule unei tabele. a. Creaţi o tabelă de N colane şi M rînduri utilizînd opţiunea INSERT TABLE. b. Formataţi elementele tabelei. c. Modificaţi forma tabelului creat. d. Adăugaţi/ştergeţi unele elemente din tabel a. Transferaţi informaţia intr-o celulă în alta. b. Sortaţi informaţia din celule după parametrii… c. Convertiţi un test dat într-un tabel d. Efectuaţi calcule asupra informaţiei din tabelă e. Creaţi şi modificaţi diagrame asupra informaţiei din tabel

CLASA VIII Obiectiv de Obiective referinţă operaţionale

Sarcini didactice ce realizează obiectivele operaţionale 24

Să definească tipurile de date şi să introducă valorile acceptate de foile de calcul

1. Să recunoască tipurile de date acceptate de foile de calcul (text, numere, date calendarice, mărci de timp) 2. Să explice şi să efectueze operaţii cu diferite tipuri de date în foile de calcul

Să aplice formule pentru efectuarea calculelor în foile de calcul

1. Să recunoască formulele standard

2. Să explice explice formulele standard în cazuri stabilite 3. Să aplice modul de conservare a valorilor în procesul de evaluare a formulelor

Să explice 1.Să selecteze şi să legătura evidenţieze dintre elementele unei foi

a. Ce tipuri de date acceptă foile de calcul b. Care este formatul introducerii tipurilor de date în foile de calcul

a. Explicaţi operaţiile de editare a diferitor tipuri de date în foile de calcul b. Efectuaţi operaţii cu tipurile de date acceptate de foile de calcul c. Editaţi tipuri de date în diferite formate acceptate de foile calcul. a. Din meniul Formule alegeţi formulele standard SUM, MIN, MAX şi explicaţi sensul lor. b. În coloana B sunt introduse un set de date. Efectuaţi asupra lor operaţiile SUM, MIN, MAX şi rezultatul plasaţi-le în celulele respective. c. Transferaţi rezultatele obţinute în coloana B în coloana . a. Lămuriţi cazurile în care putem aplica formulele standard b. Aplicaţi formulele standard în operaţii asupra datelor din foile de calcul date … . a. Cum pot fi conservate valorile rezultatelor în urma aplicării unei formule standarde b. Folosiţi rezultatele aplicării formulelor din coloana A în operaţii cu datele din coloana B,C, …. c. Apreciaţi şi evaluaţi cum au influenţat rezultatele obţinute în urma aplicării formulelor asupra datelor din coloana A, la modificarea datelor din coloanele B,C,… a. Selectaţi o porţiune de tabelă utilizînd diferite domenii (rînduri, coloane, rînduri şi coloane).

25

datele selectate şi elementele diagramei respective Să poată utiliza diferite diagrame în funcţie de datele reprezenta te

de calcul pentru a b. Explicaţi cum vor fi reprezentate datele construi diagrame. selectate din domeniul foii de calcul în diagrama selectată. c. Construiţi diagrama după domeniul selectat 1. Să selecteze modele de diagrame.

2. Să efectueze operaţii de modificare asupra diagramelor. Să 1. Să determine recunoască, poziţiile de mişcare să descrie (manuală) a şi să executanţilor “ANT” utilizeze şi “Cangorou” repertoriul de instrucţiuni ale 2. Să elaboreze executantu algoritmi liniari de lui deplasare a executantului dintro poziţie dată în alta.

3. Să depisteze şi să corecteze erorile sintactice şi logice din algoritmi

Să cunoască

1.Să evidenţieze proprietăţile

a. Alegeţi modelul de diagramă pe care doriţi so construiţi asupra domeniului selectat din foaia de calcul. b. Cum se clasifică diagramele utilizate în foile de calcul a. Modificaţi elementele unei diagrame (axele, valorile pe axe, agenda etc.). b. Creaţi şi editaţi diferite tipuri de diagrame asupra datelor unui domeniu din foile de calcul a. Ce mişcări poate efectua executantul “ANT”, “Cangorou”. b. Descrieţi modul de rorire a executantului “Cangorou” c. Deplasaţi “Cangoroul” din poziţia A în poziţia B efectund un set de operaţii, de exemplu PAS, PAS, PAS, ROTIRE, PAS, PAS. Ce mişcare a efectuat executantul? a. Elaboraţi un algoritm ce va deplasa executantul din colţul “stînga – sus” în colţul “dreapta – sus”. Executaţi acest algoritm. b. Elaboraţi un algoritm la execuţia căruia executantul va desena o linie pe perimetrul cîmpului de execuţie c. Elaboraţi un algoritm la execuţia căreia pe ecran vom obţine cuvîntul LEU. Executaţi acest algoritm. a. Găsiţi greşelile de sintaxă din algoritmii propuşi. b. Găsiţi greşelile logice din algoritmii propuşi. c. Corectaţi algoritmul propus, în aşa fel în cît, executantul va desena o linie în lungul perimetrului cîmpului de execuţie. a. Analizaţi exemple de algoritmi propuşi şi determinaţi ce au ei comun. 26

proprietăţil algoritmilor în baza e de bază exemplelor propuse. ale algoritmilor 2. Să înţeleagă legătura dintre proprietăţile algoritmilor şi modul de execuţie a lor pe calculator. Să 1. Să determine definească formatul general al formatul instrucţiunilor general al secvenţiale algoritmilor şi să utilizeze instrucţiuni secvenţiale (ramificare , selecţie, repetetive) în alcătuirea lor. 2. Să alcătuiască algoritmi cu instrucţiuni secvenţiale

b. Analizaţi exemple de algoritmi propuşi şi determinaţi prin ce ei se deosebesc. c. În baza analizelor efectuate determinaţi careva proprietăţi ale algoritmilor. a. Elaboraţi 2-3 algoritmi de diferite tipuri. b. După execuţie determinaţi în ce mod au fost ei executaţi de calculator.

a. Definiţi o instrucţiune secvenţială (ramificare / repetetivă) b. Reprezentaţi prin desen modul de execuţie a algoritmilor secvenţiali (ramificare / repetetiv) pentru executantul “Cangorou” c. Prin ce se deosebesc formatele instrucţiunilor repetetive: REPETĂ, CÎT, N ORI.

a. Alcătuiţi un algoritm, utilizînd instrucţiunea “REPETĂ” la execuţia căruia executantul “Cangorou” va desena … . b. Alcătuiţi, la execuţia căruia, “cangoroul” va desena acelaşi desen, utilizînd instrucţiunea “CÎT “. c. Analizînd aceşti doi algoritmi determinaţi prin ce ei se aseamănă / deosebesc. 3. Să alcătuiască a. Alcătuiţi algoritmi care conţin instrucţiuni algoritmi cu liniare şi secvenţiale. utilizarea b. Determinaţi prin desen (schemă logică) instrucţiunilor modul de realizare a acestor algoritmi de către liniare şi secvenţiale. calculator.

27

CLASA IX Obiectiv de referinţă Să recunoască părţile component e ale unui program în limbajul Pascal

Obiective operaţionale 1.Să determine elementele ce se include în partea de antet a unui program 2. Să determine şi să utilizeze corect elemente ce se include în partea declarativă a unui program în limbajul Pascal 3. Să alcătuiască secvenţe executabile de programe în limbajul Pascal. 4. Să utilizeze simboluri şi cuvinte speciale în alcătuirea programelor în limbajul Pascal

5. Să poată citi şi alcătui diagrame sintactice pentru

Sarcini didactice ce realizează obiectivele operaţionale a. Care parte a unui program în limbaj Pascal se numeşte antet. b. Scrieţi cîteva antete pentru programe. c. De ce este necesar antetul unui program în limbajul Pascal. a. Ce elemente se includ în partea declarativă a unui program în limbajul Pascal. b. Din secvenţele de program propuse determinaţi partea lor declarativă. c. Scrieţi partea declarativă a unui program ce calculează suma unui şir de numere consecutive. a. Cu ce cuvinte se începe şi se termină partea executabilă a unui program în limbajul Pascal. b. Alcătuiţi o secvenţă de program care ar afişa pe ecran cuvîntul “PASCAL”. a. Ce simboluri speciale utilizează limbajul de programare Pascal. b. Numiţi cîteva cuvinte cheie utilizate în limbajul Pascal. c. Determinaţi semnificaţia cuvintelor din punctul 3b. d. Alcătuiţi un program în care pot fi utilizate literele alfabetului român. e. Explicaţi în ce construcţii ale limbajului Pascal pot fi utilizate literele alfabetului latin. a. Care sunt unei diagrame sictactice în limbajul Pascal. b. Ce reprezintă o diagramă sintactică în limbajul Pascal. 28

programele în limbajul Pascal. Să precizeze mulţimea de valori şi mulţimea de operaţii ale tipurilor de date integer, real, boolean, char.

1. Să poată utiliza în programe tipurile de date integer şi real.

2. Să utilizeze în programe tipul de date char. 3. Să utilizeze în programe tipul de date boolean.

4. Să poată determina modul de utilizare a diferitor tipuri de date şi depista erorile în determinarea tipului de date. Să 1. Să determine identifice cazurile şi modul de şi să aplice aplicare a formatul instrucţiunii IF. metalingvis tic şi diagramele sintactice ale

c. Alcătuiţi diagrame sintactice pentru utilizarea simbolurilor speciale în limbajul Pascal. a. Daţi exemple de date de tipul integer. b. Daţi exemple de date de tipul real. c. Determinaţi prin ce se deosebesc aceste două tipuri de date. d. Determinaţi cazuri de utilizarea a datelor de tip integer şi real în alcătuirea programelor în limbajul Pascal. e. Alcătuiţi secvenţe de programe în limbajul de programare Pascal în care să fie folosite date de tipul integer şi real. a. Determinaţi din cîteva secvenţe de programe ce reprezintă tipul de date char. b. Efectuaţi operaţiile posibile cu datele de tip char. a. Din exemplele propuse determinaţi mulţimea de valori posibile pentru datele de tip boolean. b. Explicaţi modul de prezentare a datelor de tip boolean în programe Pascal. a. Elaboraţi programe în care pot fi utilizate mai multe tipuri de date din cele învăţate. b. Determinaţi erorile din secvenţele de program în care au fost declarate mai multe tipuri de date şi ele vin în contradicţie.

a. Din exemplele propuse determinaţi care este formatul general al instrucţiunii de ramificare. b. Din exemplele propuse alcătuiţi diagramele sintactice ale instrucţiunii de ramificare c. Alcătuiţi un program care determină numărul max din trei numere date. d. Din exemplele propuse depistaţi erorile şi corectaţi-le în programe cu instrucţiunea secvenţială de ramificare.

29

instrucţiuni 2. Să determine lor în cazuri şi moduri de studiu. aplicare a instrucţiunilor secvenţiale repetetive.

a. Din exemplele propuse determinaţi formatul general al instrucţiunilor repetetive FOR, REPEAT, WHILE. b. Folosind exempele din punctul a. alcătuiţi diagramele sintactice pentru instrucţiunile secvenţiale repetetive FOR, REPEAT, WHILE. c.Determinaţi cazuri de aplicare a instrucţiunilor repetetive (cu exemple concrete). d. Alcătuiţi programe în care se aplică unea din instrucţiunile repetetive. e. Alcătuiţi programe în care pot fi utilizate mai multe instrucţiuni repetetive.

Proiectarea curentă a activităţilor didactice la informatică în clasele VII – IX. Planificarea curentă la informatică este un instrument de lucru al profesorului şi include activităţile preconizate pentru atingerea obiectivelor de referinţă şi cele operaţionale în cadrul unei activităţi didactice de scurtă durată. Profesorii pot utiliza în activitatea sa diferite modele de planificare curentă. În scopul unei coordonări eficiente a activităţilor de învăţare poate fi folosită planificare curentă pentru o singură activitate didactică (lecţie) sau planificarea curentă în bloc (pe o temă). În dependenţă de condiţiile şi tradiţiile şcolii precum şi experienţa proprie profesorul va alege varianta potrivită a planificării curentă. Vă venim în ajutor cu unele variante de structuri ale planificării curente a lecţiilor de informatică. Modelul A. Proiect didactic pentru lecţia de comunicare a noilor cunoştinţe Obiectul: Informatica Clasa: VII Tema: Structura calculatorului. Subiectul: Informaţia şi reprezentarea ei. Tipul lecţiei: Lecţia de predare-învăţare. Obiectiv cadru: Cunoaşterea structurii şi principiului de funcţionare a calculatorului. Obiective de referinţă: • Ol – să evidenţieze rolul informaţiei în dezvoltarea societăţii; • O2 – să cunoască unităţile de măsură a informaţiei; • O3 – să explice modul de prezentare, păstrare şi transmitere a informaţiei; Metode : Expunerea Problematizarea 30

Demonstraţia Materialul didactic utilizat: Planşe: “Unităţi de măsură a informaţiei”, “Păstrarea şi transmiterea informaţiei” (din setul de materiale didactice la Informatică existent în şcoli); Computatorul; Folii transparente pentru proiector. Desfăşurarea in timp a lecţiei: Etapele lecţiei Momentul organizatoric Conversaţia introductivă Predarea/învăţarea cunoştinţelor noi Generalizarea şi consolidarea temei predate

t (min) 2 5 30 8

Modelul B. Proiect didactic pentru lecţia mixtă Obiectul: Informatica Clasa: VII Tema: Editarea textelor. Subiectul: Introducerea şi editarea textelor. Timpul acordat : 45 min. Obiectiv cadru: Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de editare a textelor. Obiective de referinţă: • O1 – să utilizeze operaţiile destinate editării textelor; Metode şi procedee didactice: Expunerea; Conversaţia euristică; Algoritmizarea; Problematizarea; Demonstraţia pe compiuter; Rezolvarea de probleme. Mijloace de învăţare: Computator; Desfăşurarea in timp a lecţiei Etapele lecţiei Momentul organizatoric Verificarea cunoştinţelor dobândite în lecţia anterioară Anunţarea noilor cunoştinţe prin realizarea obiectivelor (demonstrarea tehnicilor de editare 31

t (min) 2 6 10

a textelor) Lucrare de laborator. Aplicaţii WORD. Tehnici 25 de editare a a textelor Notarea şi concluzii finale 2 Modelul C. Proiect didactic pentru lecţia de consolidare a cunoştinţelor Obiectul: Informatica Clasa: VIII Tema: Formule şi calcule Subiectul: Rezolvarea problemelor . Timpul acordat : 45 min. Obiectiv cadru: Utilizarea corectă a metodelor de prelucrare a datelor în foile de calcul Obiective de referinţă: 01 – să aplice formule pentru efectuarea calculelor propuse ; 02 – să utilizeze funcţiile predefinite pentru rezolvarea problemelor din matematică, fizică, prelucrarea textelor; Metode şi procedee didactice: Conversaţia euristică; Algoritmizarea; Rezolvarea de probleme. Mijloace de învăţare: Computator; Probleme model. Desfăşurarea in timp a lecţiei: Etapele lecţiei t (min) Momentul organizatoric 2 Verificarea cunoştinţelor dobândite în lecţia 6 anterioară Rezolvare problemelor 35 Notarea şi concluzii finale 2 Modelul D. Proiect didactic al lecţiei de generalizare şi evaluare Obiectul: Informatica Clasa: IX Tema: Instrucţiuni ale limbajului Pascal Subiectul: Generalizare şi evaluare. Timpul acordat : 45 min. Obiectiv cadru: Cunoaşterea şi utilizarea şi utilizarea instrucţiunilor limbajului de programare Pascal. 32

Obiective de referinţă: 01 – să identifice diagramele sintactice şi formulele metalingvistice ale instrucţiunilor limbajului de programare Pascal; Metode şi procedee didactice: Conversaţia euristică; Rezolvarea de probleme. Mijloace de învăţare: Computator; Fişe, teste. Desfăşurarea in timp a lecţiei: Etapele lecţiei t (min) Momentul organizatoric 1 Actualizarea materiei studiate 4 Rezolvare problemelor (test) 25 Generalizări şi concluzii finale 15

Note: 1.Metodele şi procedeele metodice, mijloacele de învăţare precum şi desfăşurarea în timp a lecţiei sunt date orientativ şi profesorul le poate modifica în dependenţă de condiţiile concrete 2.În cadrul fiecărei etape a lecţiei profesorul îşi poate planifica una sau mai multe activităţi cu elevii, în dependenţă de obiectivele operaţionale pe care şi le propune. 3. Pentru fiecare etapă a lecţiei vor fi determinate obiective operaţionale care trebuie să fie realizate. Prezentăm un exemplu de proiect didactic. Data 27.01.2000 Liceul “Prometeu” Clasa VII Obiectul Informatica Profesor Galina Drăgan Tipul lecţiei mixtă Durata 45 min. Tema lecţiei: Editorul de texte Word. Introducerea textului. Inserarea unui desen în text. Obiectivele lecţiei Obiectivul de referinţă: Obiective operaţionale: • Să poată crea în Windows dosare noi; 33

• Să poată lansa programe Word; • Să poată trece de la o aplicaţie deschisă la alta; • Să poată deschide fişiere de la orice staţie de lucru; • Să poată memora un document într-o mapă dată; • Să cunoască şi să aplice regulile de bază a introducerii textului; • Să cunoască şi să aplice cum se poate colia un fragment de text; • Să cunoască şi să aplice cum se poate muta un fragment de text; • Să poată întroduce un text utilizînd diferite registre; • Să poată întroduce în document un desen (o imagine) dintr-un fişier dat. Obiective afective: • Dezvoltarea atitudinilor estetice în procesul machetării lucrării propuse faţă de frumosul din natură, literatură şi artă; Metodele şi procesele de învăţare: • Conversaţia A22, • scrierea la tablă A25, • conspecte de reper B13, • procedeu de asociere B15, • analiza C5, • comparaţia C7, • activitate cu întrebări şi şituaţii de problemă C11, • metoda dialogului C13, • metoda algoritmică C 16, • metoda euristică C18, • metoda limitărior temporale C19, • metoda variantelor noi C23, • metoda schiţării rapide. Scenariul lecţiei Evenimen te instrucţi onale

Activitatea profesorului

Metod e

Forma de lucru

1.Salut elevii şi le C19 urez spor la lucru.

Organiza rea clasei pentru

2.Propun elevilor să verifice (limitîndu-i în timp)  dacă staţia sa este în reţea :  dacă în mapa cu documente este mapa clasei şi mapa personală 3. Le pun întrebarea : “Ce conţinut are mapa

Exerci 34

Activitatea elevilor Elevii  actviază picto grama Network Neighborhood, verifică lista staţiilor :  activează pictograma My computer, deschid mapele My documents →cl_5_D→mapa personală şi apoi le închid:

Durata, min

3

lecţie şi personală ?” captarea atenţiei elevilor

4. Le pun elevilor întrebarea : “Fiecare din voi veţi crea un fişier cu un text. Unde e cel mai bine să-l memoraţi?”  Dacă nu aud un Actualiza răspuns rea satisfăcător le dau cunoştinţ întrebări elor, ajutătoare. priceperi  Elevii trebuie să lor şi înţeleagă că ar fi deorindel bine să mai creeze or o mapă în dosarul însuşite personal cu un anterior nume explicit, dar pot veni şi cu alte prpuneri. 5.Îl rog pe un elev să ne amintască cum se execută această sarcină.

ţiul didact ic

 îmi răspund că în mapa personală au o mapă cu numele Desene în care se conţine un fişier

C11, C23, A22, C18 Proble matiza rea

Elevii  Propun soluţii;

 Crează o mapă în care ulterior vor memora textele lor.

35

3 3

Anunţare a temei lecţiei. Pregătire a elevilor pentru asimilare a noilor cunoştinţ e, crearea unei situaţiiproblemă

Comunica

6. Anunţ tema lecţiei, obiectivele. 7.Le propun elevilor să lanseze redactorul Word şi să introducă în text de le fişele individuale (4 rînduri de poiezie care au fost redate printr-un desen la lecţiile anterioare) 8. Rog un elev să ne amintească regulile de bază de întroducere a unui text. 9. Le propun elevilor să memorizeze textul în mapa Texte, să lanseze programul Paint şi să deschidă filierul cu desenul respectiv. 10. Le explic problema: desenul trebuie introdus în documentul cu poiezie. Le propun să găsească soluţia prin comparaţia cu procedee asemănătoare din Paint şi Word ( pprima metodă: utilizarea clipboardului)şi să găsească a doua metodă urmînd algoritmul deplasării prin bara de meniu. 11. Formulez ambele

Elevii  notează în caiet tema lectiei;  lansează redactorul Word din START;  introduc textul din fişe;  numesc regulile;  memorizează fişierul;  lanseazăPaint, deschidn fişierul desen; Conver  se gîndesc şi propun saţia soluţii. euristi că C7, C11, C13, B15,

14 Desco perire a didact ică

C24

Algori 36

Elevii

4

rea şi asimilare a noilor cunostinţ e Fixarea cunoştinţ elor predate

Evaluare a, autoevalu area şi evaluarea reciprocă

Anunţare a temei pentru acasă. Notarea elevilor.

metode: şi le indică metodele propun elevilor

tmizar ea

12. Notez la tablă A25, algoritmii ambelor B13 metode. 13. Le propun elevilor prin reţea să deschidă pe rînd fişierele de la cîteva staţii să aprecieze munca colegilor şim la C16, sfîrşi să deschidă la C5, server un fişier în C19 care am memorat portretul lui V. Alexandri, autorul pastelurilor reproduse şi denumirile. 14. Le propun elevilor să scrie acasă un comentariu din 2 aliniate la pastelul respectiv, care va fi utilizat la lecţia următoare. 15. Notez elevii, ţinînd cont de activitatea lor în timpul lecţiei, complexitatea desenului şi erorile din fragmentul de poiezie introdus.

 introduc desenul în text;  memorizează fişierul. Noteză în algoritmii.

caiet

4

 autorul documentului citeşta versuril; Metod  colegii încercă să a determine numele 14 cazului poietului şi opera;  apreciază desenul colegului.

Noteză în caiet tema pentru acasă.

37

3

VI. Inovaţii în procesul de evaluare. Evaluarea este un proces care evidenţiază eficienţa învăţământului prin prisma raportului dintre obiectivele stabilite şi rezultatele obţinute de elevi în procesul de învăţare. Actul evaluării presupune două componente distincte: măsurarea şi aprecierea rezultatelor şcolare. Informatica ca obiect de studiu prin însăşi conţinutul şi formele de organizare a procesului de instruire permite aplicarea celor mai avansate forme şi metode de evaluare. Această disciplină ne oferă posibilităţi de aplicare a diverselor tehnici. Tehnici de evaluare şi autoevaluare În funcţie de obiectivele educaţionale curriculare se folosesc metode de evaluare, concepute ca realizând un echilibru între probele orale, scrise şi cele practice. Metode tradiţionale de evaluare – se apreciază în special ceea ce ştiu elevii, adică cunoştinţele, prin: - Probe scrise (testare, rezolvări de probleme); - Probe orale (discuţii, victorine etc.); - Examenul si colocviul. Metode alternative de evaluare/se apreciază mai ales ceea ce pot să facă elevii, adică priceperile, deprinderile, abilităţile, cât şi domeniul afectiv, atitudinile, care sunt mai greu cuantificabile prin metodele clasice de evaluare. Potenţialul formativ susţine individualizarea actului educaţional prin sprijinul acordat elevului: - Observaţia sistematică a activităţii şi comportamentului elevului. Profesorii colectează informaţii relevante asupra performanţelor elevilor săi din perspectiva capacităţilor lor de acţiune şi relaţionare. În mod practic pot fi utilizate: fişa de evaluare, fişa de clasificare; lista de control. - Investigaţia oferă posibilitatea elevului de a aplica în mod creativ cunoştinţele însuşite în situaţii noi şi variate pe parcursul unei ore sau a mai multor ore de curs. Se urmăreşte formarea unor tehnici de lucru în grup şi individual, precum şi atitudinea elevilor implicaţi în rezolvarea sarcinii. În cadrul unei investigaţii obiectivele de evaluare pot fi: definirea şi propunerea de soluţii pentru rezolvarea unei probleme; identificarea procedeelor de obţinere a informaţiilor: colectarea şi organizarea dalelor elc. - Proiect individual şi în grup este o activitate mai amplă decât investigaţia, care începe în clasă prin definirea şi înţelegerea sarcinii, eventual şi prin începerea rezolvării acesteia şi continuă independent pe parcursul câtorva zile sau săptămâni. Între timp sunt organizate consultaţii cu profesorul şi alţi specialişti în domeniu. Proiectul se încheie tot în clasă prin prezentarea în faţa colegilor a unui raport asupra rezultatelor obţinute şi a produsului realizat. Se apreciază utilizarea unor metode de investigaţie ştiinţifică (căutarea şi utilizarea bibliografiei, a dicţionarului etc.), găsirea unor soluţii de rezolvare originale, organizarea şi sintetizarea materialului, generalizarea problemei, extinderea experienţei, prezentarea concluziilor etc. 38

- Portofoliul include rezultatele relevante obţinute prin celelalte metode şi tehnici de evaluare şi care vizează probele orale, scrise şi practice, proiecte, desene, scheme, recenzii, autoevaluări, precum şi sarcini specifice fiecărei discipline. Portofoliul este „cartea de vizită" a elevului urmărindu-i progresul de la un semestru la altul, de la un an şcolar la altul. Se apreciază scopul (motivaţia şi atitudinile), de asemenea modul de proiectare şi prezentare a portofoliului. Reprezintă un mijloc de a valoriza munca individuală a elevului fiind un factor de dezvoltare a personalităţii. Elevului i se rezervă un rol activ în învăţare. - Autoevaluarea se organizează pentru a fi resimţită de elev ca având efect formativ, raportându-se la diferite capacităţi ale sale în funcţie de progresul realizat şi de dificultăţile pe care le are de depăşit. Elevii au nevoie să se cunoască, fapt care are multiple implicaţii în plan motivaţlonal, să-i dezvolte un program propriu de învăţare. sa-şi autoevalueze şi valoreze propriile atitudini. Fiecare dintre aceste tehnici îşi are avantajele şi dezavantajele sale. Practica de lucru demonstrează că în cadrul lecţiilor de informatică una din cele mai avantajoase tehnici de evaluare este cea a testelor docimologice. Mă voi referi doar la câteva din avantajele acestei tehnici, pe care le-am stabilit în practica ultimilor ani de activitate, şi anume: Într-un timp relativ scurt profesorul poate evalua toţi elevii clasei, ceea ce permite monitorizarea situaţiei reale, diagnosticarea lacunelor în predare şi prognozarea căilor de îmbunătăţire a procesului de predare/învăţare/evaluare. Itemii utilizaţi (mai ales în tehnica răspunsului scurt) sunt uşor de construit, iar răspunsurile nu sunt selecţionate dintr-o listă alternativă, ci trebuie să corespundă rezultatului de învăţare urmărit de profesor. În cadrul tehnicii alegerii duale (a itemilor de tip pereche) se abordează, într-un interval de timp redus, un volum mare de rezultate ale învăţării în complexitatea redusă sau medie. Tehnica alegerii multiple asigurară omogenitatea internă a fiecărui element de test, datorită discriminării complexe, aplicând cunoştinţe sau capacităţi în funcţie de diversele caracteristici situaţionale. Elevii pot cuprinde o gamă mai largă din conţinuturile studiate. Itemii de tip „rezolvarea de probleme” permit întru totul evaluarea spiritului creativ al fiecărui copil. Testele nestandardizate în aplicare reclamă elevilor o pregătire permanentă, pentru că elevul este pus în situaţii de conţinut (la o temă, capitol, fragment, etc.). Conţinutul unic al testelor încurajează iniţiativa, lucrul individual, iar în unele cazuri şi lucru în echipă. Formele de evaluare pot fi uşor programate, ceia ce permite utilizarea tehnicii de calcul în acest proces care, la rândul său implică ridicarea obiectivitătii în aprecierea succesului şcolar. 39

Modele de itemi folosiţi pentru testele de evaluare la informatică Itemi obiectivi. Itemi obiectivi cu alegere duală 1. Citeşte următoarea afirmaţie. Dacă este adevărată, încercuieşte litera a , în caz contrar, încercuieşte F. Înainte de a efectua subtotalurile e nevoie să îndeplinim sortarea după acest cămp. A F 2. Dacă dorim să scriem o formulă primul simbol din celula respectivă este *. A F 3. Dacă tipul de date din celulă a fost DATE, pentru a scri numere ăntregi nu ăndeplinim nimic A F Itemi cu alegere multiplă 1. Pentru a deschide (citi) un fişier folosim comanda: a) Save As; b) Open; c) Close; d) Save. În dreptul cuvântului ales pune semnul „+”. 2. Pentru a schimba un cuvânt din careva text cu altul, (aşa cuvinte sunt mai multe) folosim comanda: a) Insert/Simbol; b) Edit/Replase; c) Edit/Paste d) Edit/Go to. Subliniază acest cuvânt. 3. Care din butoanele de mai jos ne fac caracterile selectate grase B I U Încercuieşte răspunsul corect. 4. Care din următoarele comenzi ne selectează un rând? a) Select Row, b) Select Column, c) Select Table, d) Select All Încercuieşte răspunsul corect. 5. În editorul de texte Word sortarea o putem efectua: a) după paragrafe; b) după careva coloană a tabelului; c) paragrafele marcate; e) liniile marcate a unui tabel; f) nici un răspunsurile nu este corect. 40

6. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate a) cu valorile reale şi cu cele întregi se pot efectua aceleaşi operaţii; b) rezultatele operaţiilor +, -, *, div şi mod cu valori întregi sunt tot valori întregi; c) a/b returnează câtul împărţirii lui a la b; d) nici un răspunsurile nu este corect. Itemi de tip pereche 1. În coloana din stânga sunt înscrise tipuri de mărimi. În coloana din dreapta - valori. Printr-o linie uneşte tipurile cu valorile ce – i corespund. Real “n” Integer N Char 32 45.5 42568 2. În coloana din stânga sunt nişte cuvinte rezervate. În coloana din dreapta – expresii. Prin linie uneşte cuvintele rezervate din coloana din stânga cu expresiile ce corespund instrucţiunilor repetitive. var ciclu condiţionat anterior char ciclu condiţionat posterior mod ciclu contor for div while and repeat Itemi semiobiectivi & Itemi cu răspuns scurt 1. Corectaţi programul de mai jos: var i,n,f,:integer begin read (n); f:=1 for i:=1 to k do f:=i*n writeln (’f=’,f); writeln (’k=’,k); end. 2. a. Daţi exemple de executanţi. b. Care sunt instrucţiunile de ciclu a executanţilor. c. Ce înseamnă “s-a ciclat” algoritmul ? 41

d. Pentru ce serveşte şoricelul? Întrebări structurate 1. Se dă programul în Pascal: Program tablita_înmulţirii; Var i,a : integer; Begin For i:=1 to 10 writeln (1,’ * ’,i,’ = ’,1*i); End. 1. Care este rezultatul îndeplinirii acestui program? 2. Care va fi rezultatul, dacă schimbăm (1,’ * ’,i,’ = ’,1*i) prin (2,’ * ’,i,’ = ’,2*i)? 3. Dacă schimbăm (1,’ * ’,i,’ = ’,1*i) prin (a,’ * ’,i,’ = ’,a*i) ce răspuns primim? 4. Ce instrucţiune trebuie să scriem pentru a primi tăbliţa înmulţirii la a? 5. Care este valoarea maximală a lui a? Itemi cu răspuns deschis Tip rezolvare de problemă 1. Se dau trei numere reale a,b,c. Este oare primul produsul celorlalte?. 2. Sunt date două numere întregi a şi b. Aflaţi maximul dintre ele. Model de teste de evaluare la informatică Tema: Tabele de calcul Instrucţiuni pentru elevi 1. Citeşte atent toate probele. 2. Înainte de a îndeplini gândeşte bine. Ai la dispoziţie 45minute Mult succes! 1. De creat titlul următorului tabel: A b c d e f Numele prenumele Informatic matematic diferenţa media a a Titlul - Bold şi la centru de culoare albastră. Informaţia din c,d - la centru, a,b - la stînga, e,f - la dreapta. 2. De completat 10 rânduri pentru coloanele a,b,c,d.: 3. De scris formula de aflare: a diferenţei dintre coloanele c şi d păstrând rezultatul în e; a mediei dintre coloanele c şi d păstrând rezultatul în f; 4. În rîndul 12 - totalul pe coloana e; - media pe coloanele c şi d de culoare verde; 42

5. De efectuat sortarea în ordinele indicate după: • Nume - crescător • Informatică - crescător • diferenţa - descrescător 6. De pregătit pentru tipar astfel: a d e Numele informatic Digerenţa a 7. De copiat acest tabel mai jos începînd din celula C20 şi de efectuat analiza dintre tabele (deosebirile). 8. De şters înscrierile de pe locurile impare. Pentru utilizarea mai obiectivă a sistemului de notare existent Vă propunem un model de apreciere a cunoştinţelor şi capacităţilor elevilor. Nr Nivelul/Conform taxonomiei lui Greşeli de conţinut şi Nota Bloom prezentare 1. Cunoaştere. /Rezultate vizate la - conţinutul de bază practic este 5-6 elevi:/ înţeles, dar expus incomplet; - să definească termenii de - poate reproduce materialul doar specialitate; în baza întrebărilor profesorului - să reproducă în linii generale sau a colegilor; conţinutul studiat. - sunt comise greşeli de conţinut; - greu poate utiliza cunoştinţele expuse în sarcini analogice; 2. Înţelegere. /Rezultatele vizate la - argumentele expuse nu sunt 6-7 elevi :/ construite într-un anumit sistem să explice semnificaţia şi puţin comunică la lecţii; termenilor; - la întrebările suplimentare - să interpreteze cauzele şi răspunde superficial; efectele produse; - nu înţelege şi nu se poate - să explice ideile de bază ale exprima asupra proceselor. materialului nou; - să descrie consecinţele; 3. Aplicare. /Rezultatele vizate la - nu este pe deplin încrezut în 7-8 elevi :/ cele expuse sau descrise; - să alcătuiască planul de idei al - nu poate demonstra materialul materialului; structurat sub diferite forme; - să structureze conţinutul în - nu pe deplin utilizează scheme, tabele, planşete, grafice, informaţia din literatura diagrame şi să le utilizeze în suplimentară studiata. 43

4.

5.

6.

expunerea orală şi scrisă; să demonstreze teoriile, concepţiile studiate; Analiza. /Rezultatele vizate la elevi :/ - să descompună materialul în sub — compartimente şi să identifice specificul lor;

- nu convingător utilizează teoriile şi ipotezele expuse; - se mărgineşte cu exemple standardizate; - nu lucrează sistematic la toate lecţiile. Sinteză. /Rezultatele vizate la - "nu este ideal"; elevi :/ - să găsească soluţii de rezolvare a problemelor; - să formuleze concluzii şi raţionamente; - să elaboreze programe originale; - să coreleze structurile în cadrul unui sistem; - să utilizeze materialul studiat în situaţii noi; - să utilizeze surse suplimentare. Evaluare. /Rezultatele vizate la - "nu este Dumnezeu"; elevi :/ - să demonstreze un sistem de autoorganizare;

8-9

9-10

10

VII. Libertatea profesorului în alegerea manualelor şi a altor materiale didactice Piaţa editorială ne oferă posibilitatea de a alege din gama de manuale şi materiale didactice pe acelea, care profesorul le consideră optimale în realizarea obiectivelor curriculare propuse. Profesorul poate participa la elaborarea de manuale şi materiale didactice.

44