Ghid Violenta 14 Martie-cr

GHID pentru structurile cu responsabilităţi în prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar de la nivelul unităţii școlare, de la nivel judeţean şi de la nivel naţional

ISE, 2011

1

Cuprins Introducere

3

1. Înregistrarea situaţiilor de violenţă 1.1. Descrierea instrumentului 1.2. Instrucţiuni de completare a instrumentului de monitorizare 1.3. Organizarea procesului de înregistrare a datelor la nivelul unităţii şcolare

5 5 6 11

2. Nomenclatorul actelor de violenţă în şcoală

13

3. Utilizarea bazei de date 3.1. Informaţiile furnizate de baza de date 3.2. Drepturi de acces la datele înregistrate de şcoală/cele de la nivel judeţean şi naţional 3.3. Interogarea bazei de date şi obţinerea situaţiilor statistice 3.4. Organizarea procesului de obţinere a informaţiilor la nivelul şcolii 3.5. Valorificarea datelor statistice obţinute

21 21

4. Indicatori de monitorizare şi evaluare a violenţei în şcoală 4.1. Ce sunt indicatorii? 4.2. Ce indicatori privind violenţa pot fi utilizaţi la nivelul şcolii? 4.3. Ce indicatori privind violenţa pot fi utilizaţi la nivel judeţean şi naţional?

28 28 29

5. Sistemul de raportare 5.1. Rapoartele de evaluare ale unităţilor de învăţământ 5.2. Rapoartele de evaluare realizate de către Inspectoratele Şcolare Judeţene 5.3. Rapoartele de evaluare realizate la nivel naţional

50 50

ANEXA 1. Fişa de înregistrare a actelor de violenţă în şcoală

53

ANEXA 2. Procedura generală de intervenție la nivelul școlii în situații de violență

56

23 24 25 25

37

50 51

2

Introducere Ghidul de față a fost elaborat în cadrul proiectului Tinerii împotriva violenței finanțat de Programul Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane – POS DRU (Domeniul major de intervenţie 1.1 Acces la educaţie şi formare profesionalã iniţialã de calitate) și are ca scop orientarea echipelor implicate în dezvoltarea unui sistem electronic de înregistrare a situațiilor de violență în spațiul școlar: actori de la nivelul unităților școlare, factori de decizie de la nivel județean și național. Astfel, această resursă oferă informații despre metodologia și elementele centrale ale sistemului de monitorizare şi evaluare a fenomenelor de violenţă în spațiul școlar: - instrumentul/fişa de înregistrare a actelor de violenţă şi instrucţiunile de completare /administrare a bazei de date; - instrucțiuni privind înregistrarea electronică a situațiilor de violență - nomenclatorul actelor de violenţă în şcoală (descrierea categoriilor / tipurilor de manifestare a violenţei propuse pentru monitorizare); - instucțiuni privind utilizarea bazei de date privind situațiile de violență școlară; - sistemul de indicatori de evaluare a fenomenelor de violenţă în şcoală; - sistemul de raportare a fenomenelor de violenţă. Prin intermediul acestui Ghid continuăm procesul de informare și formare a actorilor din sistemul de educație cu privire la dezvoltarea de strategii eficiente de prevenire și combatere a fenomenelor de violență, orientate de date cuantificabile, credibile, verificabile și comparabile. Orientările propuse acoperă toate etapele principale de elaborare a acestor strategii (planificare, analiza opţiunilor de intervenţie, implementarea planului de acţiune, monitorizare, evaluare şi dezvoltarea unor măsuri corective) și toate nivelurile de intervenție (local, județean și național). Există cel puţin patru arii generale în care activităţile anti-violenţă pot fi sprijinite de datele statistice obţinute din baza de date construită cu ajutorul informațiilor furnizate de unitățile școlare: -

Realizarea unei fotografii privind starea de fapt în domeniul violenţei şcolare la nivelul propriei unităţi cât şi la nivelul celorlalte unităţi din judeţ/la nivel naţional; diagnoza bazată pe date cantitative elimină aprecierile subiective cu privire la incidenţa anumitor tipuri de acte de violenţă, categoriile de agresori etc

3

-

Realizarea unor analize comparative ale situaţiei înregistrate în propria şcoală cu cele înregistrate în celelalte unităţi de învăţământ din judeţ/la nivel naţional; fiind o abordare metodologică unitară, aceste comparaţii vor putea fi validate;

-

Elaborarea de prognoze privind evoluţiile viitoare ale fenomenelor de violenţă monitorizate, în special a celor care au o incidenţă mai ridicată;

-

Evaluarea impactului intervenţiilor iniţiate de şcoală pentru diminuarea fenomenelor de violenţă prin utilizarea unor ţinte şi rezultate cuantificabile.

Pe lângă îmbunătățirea metodologiei de colectare a datelor privind situațiile de violență în spațiul școlar, proiectul Tinerii împotriva violenței urmărește și dezvoltarea capacităților instituționale a structurilor de la nivel județean și național cu responsabilități în acest domeniu, cât și dezvoltarea competențelor factorilor de decizie din domeniul educației (inspectori, reprezentanți ai echipelor manageriale ale unităților școlare, CJRAE sau CCD). În acest sens, în vara anului 2010, ISE a desfășurat un program de formare în șase centre regionale din țară (București, Cluj, Iași, Brașov, Timișoara și Constanța) cu peste 400 de participanți. În anul în curs, programul va continua la nivelul tuturor județelor, în final urmând să fie formate prin program 2700 de cadre didactice. Alte dimensiuni importante de intervenție ale proiectului sunt focalizate pe activități de informare/formare adresate elevilor și pe dezvoltarea unor strategii de comunicare în această arie. Detalii despre toate aceste activități pot fi accesate la adresa: http://www.tineriimpotrivaviolentei.edumanager.ro/. Echipa de proiect

4

1. Înregistrarea situaţiilor de violenţă Orientări generale În acest capitol al Ghidului vă oferim o serie de informaţii care să faciliteze procesul de înregistrare a situaţiilor/actelor de violenţă şcolară, atât în ceea ce priveşte completarea fişei, cât şi în clarificarea rolurilor şi responsabilităţilor actorilor de la nivelul unităţii şcolare implicaţi în acest proces. Vom urmări ca informaţiile furnizate să vă ofere: - o imagine de detaliu privind instrumentul de înregistrare a unui act de violenţă (formular electronic); -

o metodologie şi un set de instrucţiuni de completare a acestui instrument;

-

repere pentru dezvoltarea unor proceduri interne privind procesul de înregistrare şi accesul la informaţiile din baza de date: roluri, responsabilităţi, paşi de realizare, recomandări privind modalităţile prin care persoana care completează în baza de date colectează informaţiile despre situaţiile de violenţă etc.

Ne aşteptăm ca în procesul de utilizare a acestui instrument să apară situaţii pe care echipa de proiect nu le-a prevăzut, atât în ceea ce priveşte definirea tipului de violenţă sau identificarea actorilor unui caz de violenţă, cât şi în ceea ce priveşte organizarea efectivă a procesului de înregistrare la nivelul unităţii şcolare. Tinerii împotriva violenţei fiind un proiect pilot, există un spaţiu de colaborare şi ameliorare pe care ne propunem să-l exploatăm cu ajutorul dumneavoastră. Aşteptăm, astfel, să ne comunicaţi toate provocările cu care vă confruntaţi în acest proces, cât şi recomandările de ameliorare. Versiunea îmbunătăţită a acestui Ghid va îngloba toate aceste aspecte semnalate de dumneavoastră şi va permite, pe de o parte, familiarizarea mai rapidă a noilor utilizatori ai bazei cu instrumentele, metodologia şi procedurile de înregistrare a unui fenomen de violenţă, iar pe de altă parte creşterea acurateţii şi a coerenţei acestui proces. În acest fel, vom putea avea în viitorul apropiat o metodologie unică de înregistrare a situaţiilor de violenţă, atât la nivelul abordării, cât şi la nivelul practicii actorilor implicaţi.

1.1. Descrierea instrumentului Instrumentul elaborat de echipa proiectului Tinerii împotriva violenţei pentru înregistrarea fenomenelor de violenţă şcolară - Fişa de înregistrare a actelor de violenţă în şcoală - este un formular în format electronic, pe care îl puteţi accesa imediat ce vă înregistraţi ca utilizatori ai bazei de date.

5

Scopul instrumentului este cel de a oferi tuturor unităţilor de învăţământ o modalitate sistematică şi unitară de a înregistra informaţii privind cazurile de violenţă petrecute în şcoli. Aceste date se referă la aspecte specifice situaţiei de violenţă semnalate şi indică: unitatea de învăţământ în care actul de violenţă a avut loc; momentul şi locul desfăşurării evenimentului; date despre autorul/autorii şi victima/victimele incidentului; date privind prejudiciile şi consecinţele actului de violenţă şcolară, precum şi categorii de sancţiuni aplicate şi modalităţi de soluţionare a incidentului. Pentru simplificarea procesului de înregistrare, Fişa solicită numai informaţii-cheie privind actul de violenţă respectiv. Cu siguranţă, în special în cazul fenomenelor mai grave de violenţă, unităţile de învăţământ şi autorităţile de decizie colectează şi alte tipuri de informaţii, care să ajute la documentarea cazului respectiv şi la soluţionarea sa adecvată. Instrumentul are 5 secţiuni distincte: A. Unitatea de învăţământ; B. Date generale privind cazul înregistrat: data comiterii actului, statutul celui/celei/celor care semnalează incidentul, momentul şi locul desfăşurării sale, tipul actului; C. Date despre autor/autori; D. Date despre victimă/victime; E. Date privind prejudiciile şi consecinţele; F. Sancţiuni şi soluţionarea cazului. Tot pentru simplificarea procesului de înregistrare, modul de solicitare a informaţiilor prin fişă este, în cea mai mare parte, standardizat. Cu excepţia datelor privind vârsta şi clasa în care studiază autorul/victima actului de violenţă, toate întrebările sunt închise (adică se selectează răspunsul dintr-o listă de variante pre-definite). Fişa are forma unui chestionar on-line şi nu necesită, pentru completare, competenţe speciale în domeniul IT. Timpul mediu de completare a unei situaţii de violenţă nu depăşeşte, în cele mai multe cazuri, 10 minute. Cu excepţia datelor solicitate la Secţiunea F – ”Alte informaţii”, se recomandă ca timpul de înregistrare de la momentul producerii incidentului să nu depăşească 3-5 zile. Alte detalii despre procedurile de înregistrare sunt furnizate în secţiunile de mai jos.

1.2. Instrucţiuni de completare a instrumentului de monitorizare Procedura prin care dumneavoastră veţi putea avea acces la baza de date în care vor fi introduse informaţiile privind actele de violenţă şcolară este descrisă mai jos.

6

Şcoala va desemna o persoană responsabilă cu introducerea datelor privind actele de violenţă, în baza de date. Acea persoana îşi va crea un cont în aplicaţia de la adresa http://violenta.ise.ro. Crearea contului se face in următoarele etape: - Click pe linkul „Inregistrare” si completarea câmpurilor obligatorii: Nume utilizator, Prenume, Nume, Nume vizibil (poate fi acelaşi cu Nume utilizator), Email şi Parola. - Dacă adresa de email furnizată este corectă veţi primi un mesaj de confirmare la adresa indicată care conţine un cod de verificare (solicitat numai la prima conectare. Mesajul conţine si un link pe care puteţi face click şi transferă automat codul respectiv în aplicaţie. - După ce introduceţi în mod corect datele de conectare, veţi fi direcţionat către o pagină în care finalizaţi procesul de înregistrare prin introducerea unor date suplimentare despre şcoală. Obligatorii sunt doar cele marcate cu roşu: Şcoala, Localitatea, Judeţul Pentru validarea contului, şcoala va comunica la adresa [email protected] coordonatele persoanei desemnate de instituţie cu introducerea datelor privind actele de violenţă. Recomandăm ca acest mesaj să fie transmis cât mai curând după înregistrare şi să conţină următoarele informaţii: numele şcolii, localitatea şi datele de înregistrare (Nume utilizator, Prenume, Nume, Email). Dacă aţi urmat paşii de mai sus veţi putea accesa baza de date şi veţi putea opera înregistrări în aceasta. Prin click (apăsaţi) pe butonul pe care scrie ”Adaugare” devine disponibil un formular de înregistrare pentru fiecare caz de violenţă ce se doreşte a fi înregistrat. Ca modalitate generală, completarea informaţiilor cerute în formular se face astfel: Pentru majoritatea întrebărilor, completarea se realizează prin apăsarea (click) cu mouse-ul în interiorul spaţiilor de selecţie (pătrat sau rotund), pentru varianta corespunzătoare situaţiei semnalate. Pentru toate variantele de răspuns care au în dreptul lor un spaţiu de forma unui mic pătrat sau cerc, completarea se face prin apăsarea (click) cu mouse-ul în interiorul acestuia; odată apăsat, spaţiul respectiv apare bifat; de exemplu, tipul actului de violenţă, momentul şi locul incidentului se completează în acest mod. În cazul variantelor cu răspuns pre-definit, completarea se realizează prin alegerea din listă (care este în dreapta casetei) a variantei corespunzătoare situaţiei; de exemplu, numărul autorilor şi cel al victimelor se completează în acest mod.

7

În cazul în care aveţi un spaţiu liber, de formă dreptunghiulară, completarea se face prin scrierea în interiorul acestuia; de exemplu, vârsta şi clasa autorului actului de violenţă se completează în acest mod. În secţiunea de mai jos vom prezenta câteva informaţii privind modalităţile recomandate de completare a fiecărei secţiuni a Fişei. Cum selectez unitatea mea de învăţământ? (Secţiunea A) Selectaţi instituţia dumneavoastră din lista existentă. Dacă în lista nu apare nici o şcoală înseamnă că nu aţi fost validat încă de administratorul aplicaţiei. Dacă această situaţie persistă mai mult de o săptămână după ce aţi transmis mesajul de validare (vezi procedura de înregistrare descrisă în pagina anterioară) vă rugăm să trimiteţi un email în care să semnalaţi acest fapt la adresa [email protected]. Cum completez datele privind unitatea mea de învăţământ? (Secţiunea A) După selectarea şcolii proprii, sub caseta de selecţie apar câmpuri cu o serie de informaţii referitoare la şcoală, pe care le puteţi completa cu ajutorul funcţiei „Editare Date Inst.”. Nu uitaţi ca după completarea datelor să le salvaţi cu ajutorul funcţiei „Salvare” (Save). Aceste date vor fi preluate automat pentru fiecare situaţie de violenţă înregistrată în şcoala dumneavoastră. Datele privind unitatea de învăţământ vor fi modificate numai în situaţiile în care, pe parcursul unui an şcolar, apar schimbări în ceea ce priveşte reprezentantul legal al şcolii sau preşedintele comisiei pentru prevenirea şi combaterea violenţei la nivelul unităţii şcolare. Cum completez datele generale privind cazul înregistrat (Secţiunea B)? -

Data comiterii actului de violenţă: se completează apăsând pe mini-calendarul care se găseşte în partea dreaptă a dreptunghiului şi selectând de acolo data corespunzătoare; ordinea pentru dată este aceasta: Zi.Lună.An.

-

Statutul persoanei/persoanelor care semnalează incidentul: se completează bifând în interiorul spaţiilor de formă pătrată situate în stânga variantei de răspuns; pot fi alese mai multe variante de răspuns, în funcţie de situaţia specifică descrisă.

-

Momentul incidentului: se completează bifând în interiorul spaţiilor de formă pătrată situate în stânga variantei de răspuns; pot fi alese mai multe variante de răspuns, în funcţie de situaţia specifică descrisă.

-

Locul incidentului: se completează bifând în interiorul spaţiilor de formă pătrată situate în stânga variantei de răspuns; pot fi alese mai multe variante de răspuns, în funcţie de situaţia specifică descrisă.

8

-

Tipul actului de violenţă: se completează bifând în interiorul spaţiilor de formă pătrată situate în stânga variantei de răspuns; pot fi alese mai multe variante de răspuns, în funcţie de situaţia specifică descrisă.

Cum completez datele privind autorul actului de violenţă (Secţiunea C) ? Completaţi această secţiune numai dacă există informaţii despre autorul/autorii actului de violenţă, definit ca fiind acea persoană care a iniţiat / realizat unul dintre actele de violenţă care au fost prezentate la ”Tipul actului de violenţă”. De exemplu, autorul poate fi: persoana care o atacă pe o alta; persoana care atentează la bunul altuia, la bunurile şcolii sau la securitatea acesteia; persoana care, prin comportamentul său, creează neplăceri, prejudicii etc. altor persoane. Completarea se face apăsând cu mouse-ul pe săgeata din dreapta casetei de răspuns; apare o listă de variante predefinite (1,2,3,4,5); din această listă, dvs. selectaţi varianta care corespunde situaţiei descrise. Cum completez datele privind victima actului de violenţă (Secţiunea D)? Completaţi această secţiune numai dacă incidentul s-a soldat cu una sau mai multe victime. De exemplu, se completează când e vorba despre victime ale unor acte de violenţă din categorii precum: atac la persoană; furt, tâlhărie; distrugerea bunurilor personale etc. Nu se completează dacă incidentul nu s-a soldat cu victime, de exemplu, în situaţia distrugerii bunurilor şcolii. Completarea se face apăsând cu mouse-ul pe săgeata din dreapta casetei de răspuns; apare o listă de variante predefinite (1,2,3,4,5); din această listă, dvs. selectaţi varianta care corespunde situaţiei descrise. Cum completez datele privind prejudiciile şi consecinţele (Secţiunea E) ? -

Dacă actul de violenţă nu s-a soldat cu prejudicii, bifaţi varianta de răspuns ”Nu”.

-

Dacă actul de violenţă s-a soldat cu prejudicii, bifaţi varianta de răspuns ”Da”; odată bifată această variantă, trebuie ales şi tipul prejudiciului rezultat din lista de răspunsuri oferită (psiho-afective, materiale, financiare, fizice – eventual necesar zile de spitalizare; în acest caz, introduceţi în caseta corespunzătoare, anume cea din dreapta variantei de răspuns, cifra care indică respectivul număr de zile).

-

Dacă nu a fost depusă plângere, bifaţi varianta de răspuns ”Nu”.

-

Dacă a fost depusă plângere, bifaţi varianta de răspuns ”Da”; odată aleasă această variantă, trebuie bifate şi răspunsurile care indică cine a depus plângerea (elev/părinte/şcoală/alte instituţii) şi către cine a fost depusă aceasta (şcoală/ISJ/autorităţi locale competente).

9

Cum completez datele privind alte informaţii relevante (Secţiunea F) ? - Dacă actul de violenţă nu s-a soldat cu aplicarea de sancţiuni, bifaţi varianta de răspuns ”Nu”. -

Dacă actul de violenţă s-a soldat cu aplicarea de sancţiuni, bifaţi varianta de răspuns ”Da”; odată aleasă această variantă, trebuie oferite răspunsuri şi în ceea ce priveşte: sancţiuni aplicate şi cui anume, instituţii implicate în soluţionarea incidentului şi activităţi de asistenţă acordate victimei şi/sau autorului actului de violenţă.

Cum salvez/validez datele introduse? - Pentru a salva datele introduse, apăsaţi pe butonul ”Salvare”. -

Pentru a valida datele introduse – aceasta presupune că sunteţi sigur de veridicitatea şi corectitudinea datelor – apăsaţi pe butonul ”Salvare şi Validare”.

-

Dacă doriţi să anulaţi sesiunea de introducere a datelor, apăsaţi pe butonul ”Renunţare”; în acest fel, înregistrarea respectivă este ştearsă din sistem.

Cine este autorul unui act de violenţă? Este persoana care a iniţiat actul de violenţă, indiferent că este vorba de atac la persoană, atentat la securitatea unităţii şcolare, atentat la bunuri sau de alte fapte de violenţă (listate în coloana a 4-a de la secţiunea ”Tipul actului de violenţă”. Ce înseamnă ”statutul” autorului actului de violenţă? Statutul se referă la apartenenţa autorului (membru al şcolii sau nu), la profesia/poziţia sa (profesor, elev, părinte sau altceva) şi la identitatea sa (dacă este cunoscută sau nu). Cine este victima? Este persoana care a suferit actul de violenţă, persoana asupra căreia s-a / s-au manifestat violent o altă persoană / mai multe persoane. Când / În ce condiţii completez datele cerute în Secţiunea ”F. Alte informaţii relevante”? Datele cerute în Secţiunea F se completează indiferent de rezultatul contestării. Ele nu sunt opţionale, ci sunt obligatorii pentru orice act violent produs. Se bifează toate răspunsurile care corespund situaţiei în cauză. Ce completez la ”Alta categorie” / ”Alte tipuri” / ”Alte persoane”? Aici bifaţi în cazul în care situaţia pe care o înregistraţi dvs. nu se regăseşte în nici una dintre variantele de răspuns oferite la punctul respectiv în formular.

10

Pot bifa/completa mai multe răspunsuri în cadrul aceleiaşi întrebări? Acolo unde situaţia permite răspunsuri multiple, da. De exemplu, puteţi bifa mai multe răspunsuri la întrebări precum: sancţiuni adresate elevului; sancţiuni adresate profesorului; instituţii şcolare / non-şcolare implicate în soluţionarea incidentului; activităţi de asistenţă victimă / autor. Ca regulă generală, acolo unde găsiţi spaţii de formă pătratică pentru bifarea răspunsului, întrebarea permite răspunsuri multiple; acolo unde spaţiile pentru bifare sunt de forma unui cerc, este posibil un singur răspuns. Cum pot vizualiza/modifica/şterge o fişă înregistrată anterior? Pentru a putea face acest lucru, este necesar să vă logaţi în contul dvs. Imediat ce aţi intrat în cont, vă apare lista cu înregistrările pentru unitatea dvs. şcolară. În dreptul fiecărei înregistrări, veţi observa, în partea stângă, trei simboluri: o lupă, un creion şi un X. Dacă vreţi să vizualizaţi înregistrarea, apăsaţi pe lupă; dacă vreţi să modificaţi/editaţi înregistrarea apăsaţi pe creion, iar dacă vreţi să o ştergeţi apăsaţi pe X. Cum pot modifica structura unei fişe de înregistrare? Pentru asigurarea unei metodologii unitare, structura fişei de înregistrare nu poate fi modificată de utilizatorii bazei, nici la nivelul unităţilor şcolare şi nici la nivelul autorităţilor de decizie de la nivel judeţean/naţional. Cu toate acestea, este de aşteptat ca, pe baza recomandărilor formulate de utilizatori, structura fişei de înregistrare să sufere anumite modificări care să conducă atât la o creştere a relevanţei acestui instrument, cât şi la diminuarea timpului de înregistrare a unui caz de violenţă. Toate sugestiile de îmbunătăţire pot fi transmise echipei de proiect la adresa [email protected].

1.3. Organizarea procesului de înregistrare a datelor la nivelul unităţii şcolare Recomandăm ca fiecare şcoală să îşi stabilească un protocol/o procedură de raportare proprie pentru organizarea procesului de înregistrare a datelor privind cazurile de violenţă petrecute în şcoală sau în zona proximă a şcolii. Activitatea de înregistrare în baza de date poate fi realizată de către un profesor/consilier şcolar al şcolii, desemnat ca atare de către Consiliul de administraţie sau de către Comisia anti-violenţă de la nivelul şcolii. Este foarte important ca această procedură să asigure operativitatea înregistrării datelor prin:

11

-

Instituirea regulii ca martorii la eveniment să furnizeze persoanei responsabile de completarea bazei date despre eveniment, cât mai curând după producerea acestuia.

-

Respectarea termenului maxim de înregistrare indicat în metodologie (3-5 zile pentru secţiunile A-E şi 4 săptămâni pentru secţiunea F din formular).

Este foarte important, de asemenea, ca această procedură să asigure acurateţea înregistrării datelor prin: -

Informarea tuturor actorilor şcolii (elevi, părinţi, echipa de conducere, cadre didactice, personal de sprijin) cu privire la activitatea de înregistrare a situaţiilor de violenţă în baza de date şi procedurile interne legate de această activitate.

-

Utilizarea de către persoana care înregistrează cazurile de violenţă a mai multor surse de informaţii, atunci când acest lucru este posibil; scopul/motivul pentru acest deziderat îl reprezintă asigurarea completitudinii datelor necesare descrierii fiecărui caz de violenţă în parte.

-

Colectarea de informaţii suplimentare, în special în situaţiile în care evenimentul violent nu a avut ca martori membri ai consiliului profesoral (de exemplu, prin discuţii individuale cu persoanele implicate în incident).

-

Consultarea membrilor Comisiei anti-violenţă pentru clarificarea unor eventuale dificultăţi în înregistrare (de exemplu, încadrarea unui caz de violenţă).

În acest sens, recomandăm ca fiecare şcoală să îşi stabilească un protocol / o procedură de înregistrare a acestor situaţii. Astfel, este extrem de important ca martorii la eveniment să raporteze situaţia imediat după producerea ei către persoana responsabilă de completarea bazei de date. În cazul în care evenimentul violent nu a implicat martori, este necesar ca atât autorul, cât şi victima să fie intervievaţi, astfel încât să poată fi colectate informațiile de bază pentru formularul de raportare. Este important ca cel/cei care investighează producerea incidentului violent să cunoască datele necesare raportării şi să aibă la îndemână un exemplar printat, pentru a uşura completarea/înregistrarea informaţiilor cerute. Procedura de înregistrare trebuie, de asemenea, să indice rolurile/responsabilitățile pentru următoarele categorii de activități: Completare fişă înregistrare

Validare

Modificare date din fişă

cu

claritate

Ştergere înregistrare

Echipa de conducere a unităţii şcolare Persoana care înregistrează situaţiile de violenţă în bază Cadrele didactice din şcoală

12

În timp, este de aşteptat/dorit ca persoana/persoanele de la nivelul şcolii care analizează condiţiile şi producerea incidentului violent să cunoască datele necesare raportării şi să aibă la îndemână un exemplar printat, pentru a uşura completarea/înregistrarea informaţiilor cerute.

2. Nomenclatorul actelor de violenţă în şcoală Actele de violenţă comise în spaţiul şcolar, pe categorii şi tipuri, propuse în vederea monitorizării acestor fenomene şi care vor fi înregistrate conform Fişei prezentate în capitolul anterior sunt conţinute în tabelul următor. Categorie 1. Atac la persoană

Tip

11. 12. 13.

Violarea secretului corespondenţei (accesarea fără consimţământul persoanei a calculatorului, telefonului mobil etc.) Discriminare şi instigare la discriminare Insulte grave, repetate Ameninţări repetate, şantaj Înşelăciune Instigare la violenţă Violenţe fizice uşoare, fără arme (lovire) Lăsarea fără ajutor sau lăsarea fără ajutor prin omisiune de înştiinţare Fapte privitoare la viaţa sexuală (violul, actul sexual cu un minor, perversiunea sexuală, corupţia sexuală, seducţia, hărţuire sexuală) Violenţă fizică gravă fără arme (vătămare corporală gravă) Violenţă fizică cu arme albe Violenţă fizică cu arme de foc Omor sau tentativă de omor

1. 2. 3. 4.

Introducerea unor persoane străine în incinta şcolii Alarmă falsă Incendiere şi tentativă de incendiere Introducere sau port armă albă în spaţiul şcolar

5. 1. 2. 3. 4. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Introducere sau port armă de foc în spaţiul şcolar Însuşirea bunului găsit Furt şi tentativă de furt, tâlhărie Distrugerea bunurilor unor persoane Distrugerea bunurilor şcolii Consum de alcool Consum de stupefiante sau alte substanţe interzise Trafic cu stupefiante sau alte substanţe interzise Automutilare Determinarea sau înlesnirea sinuciderii Suicid sau tentativă de suicid Altă categorie

1.

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

10.

2. Atentat la securitatea unităţii şcolare

3. Atentat la bunuri

4. Alte fapte de violenţă sau atentate la securitate în spaţiul şcolar

13

În cele ce urmează sunt definite toate tipurile de violenţă comise în spaţiul şcolar, incluse în cele 4 categorii. 1. CATEGORIA ATAC LA PERSOANĂ 1. Violarea secretului corespondenţei (accesarea fără consimţământul persoanei a scrisorilor, calculatorului, telefonului mobil etc.) „Deschiderea unei corespondenţe adresate altuia ori interceptarea unei convorbiri sau comunicări efectuate prin telefon, telegraf sau prin alte mijloace de transmitere la distanţă, fără drept” (Art. 195, Cod Penal). 2. Discriminare şi instigare la discriminare „Prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice. (Art. 2, Ordonanţa nr. 137 din 31 august 2000 republicată, privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, publicat în Monitorul Oficial nr. 99 din 8 februarie 2007). Prin instigare la discriminare se înţelege „instigarea la ură pe temei de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, convingeri, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA” (Art. 317, Cod Penal). 3. Insulte grave, repetate Insulta „constă în atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, precum şi fapta de a atribui unei persoane un defect, boală sau infirmitate, care, chiar dacă sunt reale, nu ar trebui relevate” (Dicţionar juridic). 4. Ameninţări repetate, şantaj Ameninţarea este acţiunea prin care se arată intenţia de a face rău cuiva pentru a-l intimida sau a obţine ceva de la el, „cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva ei, a soţului ori a unei rude apropiate, dacă este de natură să o alarmeze” (Art. 193, Cod Penal). Şantajul constă în „constrângerea unei persoane, prin violenţă sau ameninţare, să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, dacă fapta este comisă spre a dobândi în mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul” (Art. 194, Cod Penal).

14

5. Înşelăciune Prin înşelăciune se înţelege „inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă”. (Art. 215, Cod Penal). 6. Instigare la violenţă Instigarea publică la violenţă este „fapta de a îndemna publicul prin grai, scris sau prin orice alte mijloace, de a nu respecta legile, ori de a săvârşi fapte ce constituie infracţiuni” (Art. 324, Cod Penal). 7. Violenţe fizice uşoare, fără arme (lovire) Prin violenţe fizice uşoare se înţelege „lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice” (Art. 180, Cod Penal). 8. Lăsarea fără ajutor sau lăsarea fără ajutor prin omisiune de înştiinţare „Neînştiinţarea autorităţii de către cel ce găseşte o persoană abandonată sau pierdută, care are nevoie de ajutor, fiindu-i pusă în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală” (Art. 316, cod Penal). 9. Fapte privitoare la viaţa sexuală (violul, actul sexual cu un minor, perversiunea sexuală, corupţia sexuală, seducţia, hărţuirea sexuală) Violul – „Actul sexual, de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de acelaşi sex, prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa” (Art. 197, Cod Penal). Actul sexual cu un minor „Actul sexual, de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de acelaşi sex, care nu a împlinit vârsta de 15 ani” „Actul sexual, de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de acelaşi sex între 15 – 18 ani, dacă fapta este săvârşită de tutore sau curator ori de către supraveghetor, îngrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu-se de calitatea sa, ori dacă făptuitorul a abuzat de încrederea victimei sau de autoritatea ori influenţa sa asupra acesteia” (Art. 198, Cod Penal). Perversiunea sexuală – „Săvârşire de acte nefireşti în viaţa sexuală” (DEX) „în public sau dacă au produs scandal public” (Art. 201, Cod Penal). Corupţia sexuală - „Actele cu caracter obscen săvârşite asupra unui minor sau în prezenţa unui minor” (Art. 202, Cod Penal). Seducţia – „Fapta aceluia care, prin promisiuni de căsătorie, determină o persoană de sex feminin mai mică de 18 ani de a avea cu el raport sexual (Art. 199, Cod Penal).

15

Hărţuirea sexuală - „ameninţare sau constrângere, în scopul de a obţine satisfacţii de natură sexuală, de către o persoană care abuzează de autoritatea sau influenţa pe care i-o conferă funcţia îndeplinită la locul de muncă” (Art. 203, Cod Penal). 10. Violenţă fizică gravă fără arme (vătămare corporală gravă) Prin violenţă fizică gravă se înţelege „fapta prin care s-a pricinuit integrităţii corporale sau sănătăţii o vătămare care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile”, precum şi fapta care „a produs vreuna din următoarele consecinţe: pierderea unui simţ sau organ, încetarea funcţionării acestora, o infirmitate permanentă fizică ori psihică, sluţirea, avortul, ori punerea în primejdie a vieţii persoanei” (Art. 182, Cod Penal). 11. Violenţă fizică cu arme albe „Lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice” (Art. 180, Cod Penal) produse prin utilizarea armelor albe. Prin armă albă se înţelege „acel obiect sau dispozitiv ce poate pune în pericol sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor prin lovire, tăiere, împungere, cum ar fi: baionete, săbii, spade, florete, pumnale, cuţite, şişuri, boxuri, castete, arbalete, arcuri, bâte, măciuci şi bastoane telescopice” (Art. 2.2.21, Lege pentru modificarea şi completarea art. 2 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor). 12. Violenţă fizică cu arme de foc „Lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice” (Art. 180, Cod Penal) produse prin utilizarea armelor de foc. Prin armă de foc se înţelege „arma al cărei principiu de funcţionare are la bază forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin arderea unei încărcături; sunt asimilate armelor de foc şi ansamblurile, subansamblurile şi dispozitivele care se pot constitui şi pot funcţiona ca arme de foc” (Legea privind regimul armelor şi al muniţiilor, legea nr. 295/2004). 13. Omor sau tentativă de omor Omor – „Infracţiune care constă în uciderea unei persoane” (DEX) Tentativă de omor – Încercarea de a săvârşi infracţiunea care constă în uciderea unei persoane. „Tentativa constă în punerea în executare a hotărârii de a săvârşi infracţiunea, executare care a fost însă întreruptă sau nu şi-a produs efectul. Există tentativă şi în cazul în care consumarea infracţiunii nu a fost posibilă datorită insuficienţei sau defectuozităţii mijloacelor folosite, ori datorită împrejurării că în timpul când s-au săvârşit actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde făptuitorul credea că se află. Nu există tentativă atunci când imposibilitatea de consumare a infracţiunii este datorată modului cum a fost concepută executarea.” (Art. 20, Cod Penal)

16

2. CATEGORIA ATENTAT LA SECURITATEA UNITĂŢII ŞCOLARE 1. Introducerea unor persoane străine în incinta şcolii Aducerea în spaţiul şcolii a unor persoane care nu fac parte din populaţia de elevi a şcolii, din corpul profesoral din şcoală, din personalul auxiliar şi de întreţinere al şcolii. 2. Alarmă falsă Punerea în stare de alertă, fără temei real. 3. Incendiere şi tentativă de incendiere Incendiere – A da foc cu scopul de a distruge Tentativă de incendiere – Încercarea de a da foc, de a aprinde, cu scopul de a distruge. 4. Introducere sau port de armă albă în spaţiul şcolar Aducerea în spaţiul şcolar a armelor albe. Prin armă albă se înţelege „acel obiect sau dispozitiv ce poate pune în pericol sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor prin lovire, tăiere, împungere, cum ar fi: baionete, săbii, spade, florete, pumnale, cuţite, şişuri, boxuri, castete, arbalete, arcuri, bâte, măciuci şi bastoane telescopice” (Art. 2.2.21, Lege pentru modificarea şi completarea art. 2 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor). 5. Introducere sau port armă de foc în spaţiul şcolar Aducerea în spaţiul şcolar a armelor de foc. Prin armă de foc se înţelege „arma al cărei principiu de funcţionare are la bază forţa de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin arderea unei încărcături; sunt asimilate armelor de foc şi ansamblurile, subansamblurile şi dispozitivele care se pot constitui şi pot funcţiona ca arme de foc” (Legea privind regimul armelor şi al muniţiilor, legea nr. 295/2004). 3. CATEGORIA ATENTAT LA BUNURI 1. Însuşirea bunului găsit „Fapta de a nu preda în termen de 10 zile un bun găsit autorităţilor sau celui care l-a pierdut, sau de a dispune de acel bun ca de al său”, precum şi „însuşirea pe nedrept a unui bun mobil ce aparţine altuia, ajuns din eroare în posesia făptuitorului” (Art. 216, Cod Penal). 2. Furt şi tentativă de furt, tâlhărie Furtul constă în: „Luarea unui bun mobil din posesia altuia, fără consimţământul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept […].

17

Se consideră bunuri mobile şi orice energie care are o valoare economică, precum şi înscrisurile. Fapta constituie furt chiar dacă bunul aparţine în întregime sau în parte făptuitorului, dar în momentul săvârşirii acel bun se găsea în posesia sau deţinerea legitimă a altei persoane. De asemenea, constituie furt luarea în condiţiile alin. 1 a unui vehicul, cu scopul de a-l folosi pe nedrept.” (Art. 208, Cod Penal) Tentativa de furt – Încercarea de a săvârşi infracţiunea de furt. „Tentativa constă în punerea în executare a hotărârii de a săvârşi infracţiunea, executare care a fost însă întreruptă sau nu şi-a produs efectul. Există tentativă şi în cazul în care consumarea infracţiunii nu a fost posibilă datorită insuficienţei sau defectuozităţii mijloacelor folosite, ori datorită împrejurării că în timpul când s-au săvârşit actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde făptuitorul credea că se află. Nu există tentativă atunci când imposibilitatea de consumare a infracţiunii este datorită modului cum a fost concepută executarea.” (Art. 20, Cod Penal) Tâlhăria reprezintă „furtul săvârşit prin întrebuinţare de violenţe sau ameninţări ori prin punerea victimei în stare de inconştienţă sau neputinţă de a se apăra, precum şi furtul urmat de întrebuinţarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracţiunii ori pentru ca făptuitorul să-şi asigure scăparea” (Art. 211, Cod Penal). 3. Distrugerea bunurilor unor persoane Distrugerea reprezentă „degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun aparţinând altuia sau împiedicarea luării măsurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum şi înlăturarea măsurilor luate ” (Art. 217, Cod Penal). 4. Distrugerea bunurilor şcolii Distrugerea, definită conform Art. 217, Cod Penal, a obiectelor şi materialelor aparţinând instituţiei şcolare.

18

4. CATEGORIA ALTE FAPTE DE VIOLENŢĂ SAU ATENTATE LA SECURITATE ÎN SPAŢIUL ŞCOLAR 1. Consum de alcool Consumul, în spaţiul şcolar, al băuturilor care conţin etanol (băuturi alcoolice). 2. Consum de stupefiante sau alte substanţe interzise Consumul de substanţe psihotrope care „inhibă centrii nervoşi, provocând o stare de inerţie fizică şi psihică şi care, folosită mult timp, duce la obişnuinţă” (DEX). 3. Trafic cu stupefiante sau alte substanţe interzise Prin trafic cu stupefiante se înţelege „producerea, deţinerea sau orice operaţiune privind circulaţia produselor ori substanţelor stupefiante sau toxice, cultivarea în scop de prelucrare a plantelor care conţin astfel de substanţe ori experimentarea produselor sau substanţelor toxice, toate acestea fără drept” (Art. 312, cod Penal). 4. Automutilare Automutilarea este acţiunea prin care o persoană îşi produce răni. 5. Determinarea sau înlesnirea sinuciderii „Fapta de a determina sau de a înlesni sinuciderea unei persoane, dacă sinuciderea sau încercarea de sinucidere a avut loc.” (Art. 179, Cod Penal). 6. Suicid sau tentativă de suicid Suicid - „Suprimarea propriei vieţi” (DEX) Tentativă de suicid – Încercarea de suprimare a propriei vieţi. * *

*

O parte dintre tipurile de violenţă definite mai sus reprezintă acte grave de violenţă. La aceste acte grave se referă şi unii dintre indicatorii conţinuţi în seria indicatorilor de monitorizare care este prezentată în capitolul 4. Sfera actelor grave include următoarele tipuri de violenţă: 1. Categoria atac la persoană 1. Lăsarea fără ajutor sau lăsarea fără ajutor prin omisiune de înştiinţare 2. Fapte privitoare la viaţa sexuală (violul, actul sexual cu un minor, perversiunea sexuală, corupţia sexuală, seducţia, hărţuire sexuală) 3. Violenţe fizice grave fără arme (vătămare corporală gravă) 4. Violenţe fizice cu arme albe 5. Violenţe fizice cu arme de foc 6. Omor sau tentativă de omor

19

2. Categoria atentat la securitatea unităţii şcolare 1. Incendiere şi tentativă de incendiere 2. Introducere sau port armă albă în spaţiul şcolar 3. Introducere sau port armă de foc în spaţiul şcolar 3. Categoria atentat la bunuri 1. Furt şi tentativă de furt, tâlhărie 2. Distrugerea bunurilor unor persoane 3. Distrugerea bunurilor şcolii 4. Categoria alte fapte de violenţă sau atentate la securitate în spaţiul şcolar 1. 2. 3. 4. 5.

Consum de stupefiante sau alte substanţe interzise Trafic cu stupefiante sau alte substanţe interzise Automutilare Determinarea sau înlesnirea sinuciderii Suicid sau tentativă de suicid

20

3. Utilizarea bazei de date În această secţiune vom oferi informaţii despre datele pe care şcoala dumneavoastră poate să le acceseze ca utilizator al bazei de date privind situaţiile de violenţă înregistrate în spaţiul şcolar şi instrucţiuni privind modalităţile de interogare a acestei baze. De asemenea, vor fi prezentate informaţii privind drepturile de acces la aceste date, cât şi recomandări privind modalităţile de organizare la nivelul unităţii şcolare a procesului de utilizare a bazei de date. Această secţiune va furniza, în final, şi un cadru general privind valorificarea datelor obţinute în activităţile şcolii dumneavoastră, în aria combaterii şi prevenirii fenomenelor de violenţă şcolară.

3.1. Informaţiile furnizate de baza de date Dacă aţi reuşit să înregistraţi pe parcursul unui semestru un număr de minim de 10 acte de violenţă/semestru, baza de date poate să vă ofere o sinteză a situaţiei şcolii dumneavoastră pe baza unor prelucrări statistice automate a principalilor indicatori primari şi derivaţi. De asemenea, puteţi să obţineţi o serie de informaţii privind situaţia la nivel judeţean şi naţional, din perspectiva acestor indicatori, privind fenomenele de violenţă şcolară. În urma completării fişei de înregistrare a actelor de violenţă din şcoală, utilizatorul bazei de date va avea acces la două tipuri de rezultate calculate pe baza datelor înregistrate pentru fiecare fenomen de violenţă înregistrat. Indicatorii primari şi derivaţi, descrişi pe larg în capitolul 4 al prezentei lucrări, depind de corectitudinea şi completitudinea datelor înscrise în fişe. Cu alte cuvinte, capacitatea bazei de date de a produce indicatori relevanţi, utili în prevenirea, combaterea şi rezolvarea cazurilor de violenţă este limitată de calitatea şi cantitatea datelor înscrise de fiecare persoană care completează fişe de înregistrare a actelor de violenţă. Cum a fost subliniat şi în secţiunea privind completarea Fişei de înregistrare a situaţiilor de violenţă, interogarea bazei de date depinde, în mod fundamental, de înregistrarea de date complete privind fenomenele de violenţă şcolară înregistrate. Astfel, deşi baza de date online va permite salvarea parţială a datelor introduse şi revenirea ulterioară asupra lor, recomandăm persoanelor care vor face înregistrări în baza de date să completeze datele cerute cât mai complet posibil, pentru a evita înregistrările parţiale sau incomplete. În acest fel, şcoală dumneavoastră va avea posibilitatea atât să urmărească periodic evoluţia actelor de violenţă petrecute la nivelul propriei instituţii şcolare, cât şi să afle cum se poziţionează statistic faţă de celelalte unităţi şcolare din judeţ sau de la nivel naţional. În faza de pilotare a bazei de date vor fi disponibile doar valorile

21

indicatorilor primari, care vizează, de regulă, valori absolute înregistrate pentru fiecare indicator. Indicatorii derivaţi vor fi disponibili ulterior, pentru calcularea acestora fiind necesar un volum ridicat de date primare. Utilizatorii bazei de date de la nivelul şcolii vor avea acces la cel puţin două categorii generale de indicatori, calculaţi automat pe baza datelor introduse. Indicatorii pot fi primari sau derivaţi, în funcţie de modalitatea de calcul a lor. Indicatorii primari reprezintă, de regulă, rezultatul unor operaţii statistice simple, descriptive, cel mai adesea frecvenţe ale înregistrării unei anumite valori a indicatorului. Spre exemplu, indicatorii primari măsoară câteva feluri de acte de violenţă ce au fost înregistrate în perioada de referinţă pentru care există date şi relevă frecvenţa procentuală a fiecărui tip de act de violenţă în parte. De asemenea, indicatorii primari oferă date despre modalitatea în care pot fi grupate mai multe variabile; spre exemplu indicatorii primari vor permite utilizatorilor să afle câte dintre actele de violenţă de un anumit tip au fost comise de o anumită categorie de făptaşi (de exemplu, persoane din afara şcolii). Valorile indicatorilor primari permit, în general, o descriere amănunţită a actelor de violenţă înregistrate, însă nu oferă întotdeauna posibilitatea efectuării unor analize mai aprofundate, comparative, a fenomenului de violenţă. O a doua categorie de indicatori sunt cei relativi sau derivaţi. Valorile indicatorilor relativi sunt obţinute, de regulă, prin calcularea unor ponderi sau a unor rapoarte între doi sau mai mulţi indicatori simpli. Un exemplu de indicator relativ este cel referitor la numărul mediu de acte de violenţă înregistrate pe unitate şcolară la nivel judeţean (MAV). Valoarea acestui indicator este calculată prin raportarea numărului total de cazuri înregistrate de unităţile şcolare dintr-un judeţ la numărul total de unităţi şcolare din judeţul respectiv. În acest fel se stabileşte un prag de referinţă faţă de care fiecare şcoală în parte se poate raporta pentru a-şi cunoaşte poziţia reală, la nivel judeţean, în ceea ce priveşte frecvenţa actelor de violenţă. Indicatorii relativi au un grad mai mare de abstractizare, însă au şi un conţinut informaţional mai bogat faţă de cei primari. În general, indicatorii relativi permit efectuarea de analize comparative mai aprofundate pentru a putea determina diferite aspecte statistic relevante ale fenomenelor de violenţă înregistrate. Valorile indicatorilor, fie primari, fie relativi, vor fi raportate fie la nivelul unităţii şcolare, fie la nivel judeţean, fie la nivel naţional, în funcţie de drepturile de acces de care beneficiază un anumit utilizator, conform tabelelor de mai jos.

22

3.2. Drepturi de acces la datele înregistrate de şcoală/cele de la nivel judeţean şi naţional Tabelele de mai jos prezintă sintetic drepturile de acces la informaţiile din baza de date, pentru fiecare tip de utilizator. În funcţie de utilizator, acesta poate beneficia de acces la datele şcolii, la datele centralizate la nivel de judeţ, la datele centralizate la nivel naţional, sau o combinaţie între acestea. În funcţie de căsuţele bifate din tabelele de mai jos, un utilizator poate determina cu uşurinţă care este nivelul de acces şi ce fel de date poate vizualiza, în special în secţiunea „Date Statistice” a site-ului.

Echipa de conducere a unităţii şcolare

Persoana care înregistrează situaţiile de violenţă în bază Cadrele didactice din şcoală

Acces date la nivel de şcoală Da

Da

În funcţie de procedurile interne ale şcolii

Acces date la nivel judeţean Da (fără posibilitatea de a identifica date specifice unei anumite şcoli) Nu

Acces date la nivel naţional Da (fără posibilitatea de a identifica date specifice unei anumite şcoli) Nu

Nu

Nu

Drepturi de utilizare a informaţiilor din baza de date de către alţi utilizatori: Acces bază date Acces bază de Acces bază de şcoală date la nivel date la nivel judeţean naţional ISJ/Comisia Judeţeană În funcţie de Da (fără Da (fără procedurile interne posibilitatea de a posibilitatea de a ale ISJ identifica date identifica date specifice unei specifice unei şcoli) şcoli) Minister Da Da (fără Da (fără posibilitatea de a posibilitatea de a identifica date identifica date specifice unei specifice unei şcoli) şcoli) Observator Violenţă Da Da Da

23

3.3. Interogarea bazei de date şi obţinerea situaţiilor statistice Pentru accesarea datelor statistice utilizatorii care deţin un cont valid vor putea apăsa pe butonul „Date statistice” disponibil în pagina principală.

Pentru a putea vizualiza datele statistice, utilizatorii vor avea posibilitatea de a selecta unul sau mai mulţi indicatori dintr-o listă predefinită. Lista indicatorilor se regăseşte în capitolul 4, alături de descrierea fiecărui indicator în parte. Pe website, indicatorii vor fi afişaţi sub forma unei liste, iar prin selectarea oricărui indicator va putea fi vizualizată valoarea acestuia, calculată pe baza informaţiilor cuprinse în baza de date. În funcţie de tipul de cont al persoanei care interoghează baza de date statistice, vor fi afişate până la trei valori diferite ale indicatorului, astfel: o valoare pentru datele introduse la nivelul unităţii şcolare, o valoare a indicatorului la nivel judeţean, precum şi o valoare a indicatorului la nivel naţional. În acest fel, utilizatorii bazei de date vor putea, pe de o parte, să identifice statistic caracteristicile actelor de violenţă la nivelul şcolii, pentru a putea identifica rapid cauze, efecte şi urmări ale tipurilor diferite de acte de violenţă înregistrate. Mai mult, aceste date vor putea fi cu usurinţă contextulizate la nivel judeţean şi/sau naţional, în funcţie de datele disponibile în baza de date, pentru a oferi posibilitatea elaborării unor activităţi comune la nivel judeţean, spre exemplu. În ceea ce priveşte perioada de timp acoperită de valorile indicatorilor disponibili, utilizatorii vor putea vizualiza valoarea înregistrată de aceştia la nivelul anului şcolar curent, aflat în desfăşurare. În cazul în care, din diferite motive, un utilizator va dori să urmărească în timp, pe serii de timp, datele asociate unui indicator, va avea posibilitatea să selecteze un anumit interval de timp, considerat de referinţă, pentru afişarea valorilor indicatorului respectiv. Pentru faza de pilotare, această funcţie a

24

bazei de date statistice nu va fi disponibilă, datorită faptului că datele colectate vor fi înregistrate în cursul anului şcolar 2010 – 2011.

3.4. Organizarea procesului de obţinere a informaţiilor la nivelul şcolii În faza de pilotare, şcolile numite de inspectorate vor desemna o persoană responsabilă cu introducerea datelor în baza de date. Datele persoanei desemnate şi coordonatele sale şi ale şcolii (nume persoana, email, nume instituție, adresa şi telefon) vor fi transmise Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei prin e-mail la adresa [email protected] pentru validare. Unitatea şcolară îşi va crea un cont cu ajutorul persoanei desemnate accesând aplicaţia la adresa http://violenta.ise.ro, utilizând secţiunea ”Înregistrare”. După validarea contului, unitatea de învăţământ este înscrisă în baza de date şi poate înregistra cu ajutorul Fişei cazurile de violenţă din şcoală. Fiecare cont de utilizator va permite atât înregistrarea fişelor pentru actele de violenţă consemnate la nivelul unităţii şcolare, cât şi accesul la prelucrările statistice automate realizate şi raportarea automată, la cerere, a acestora. În procesul de colectare a datelor privind actul de violenţă care urmează a fi înregistrat ar putea fi implicaţi membrii Comisiei de Prevenire şi Combatere a Violenţei. Astfel, persoana desemnată de această Comisie să înregistreze în baza de date ar trebui să deţină informaţiile cerute în fişa de înregistrare a actului de violenţă. Datele obţinute în urma prelucrărilor statistice pot fi prezentate şi analizate de persoane din cadrul şcolii care deţin competenţe în domeniul ştiinţelor sociale. În funcţie de procedurile interne ale fiecărei şcoli în parte, recomandăm organizarea unor întâlniri periodice ale Comsiei de Prevenire şi Combatere a Violenţei în cadrul cărora să fie prezentate şi descrise actele de violenţă observate de către persoane din şcoală. Recomandăm, de asemenea participarea la şedinţele Comisie de Prevenire şi Combatere a Violenţei a persoanelor care pot oferi date cât mai exacte cu privire la actul de violenţă ce urmează a fi înregistrat.

3.5. Valorificarea datelor statistice obţinute Interogarea bazei de date, prin selectarea indicatorilor doriţi de utilizatori, va permite utilizatorilor accesul imediat la întreaga serie de indicatori statistici descrişi. Aceşti indicatori relevă date cantitative relevante pentru gestionarea actelor de violenţă atât la nivelul şcolii, într-o primă fază, dar şi la nivel judeţean/naţional.

25

Elaborarea unei diagnoze la nivelul şcolii

Analiza evoluţiei în timp şi analiza comparativă

Elaborarea de prognoze privind evoluţiile viitoare

Evaluarea impactului intervenţiilor pornind de la ţinte şi rezultate cuantificabile

Numărul actelor de violenţă înregistrate la nivelul unităţii şcolare (total şi pe niveluri de învăţământ)

√

√

√

√

Numărul actelor de violenţă care au avut ca autor elevii

√

√

√

√

Numărul actelor de violenţă care au avut ca autor personalul didactic şi/sau nedidactic din unitatea şcolară (total şi pe categorii de acte de violenţă)

√

√

Numărul actelor de violenţă care au avut ca autor un părinte (total şi pe categorii de acte de violenţă)

√

√

Numărul actelor de violenţă care au avut ca autori persoane din afara şcolii (total şi pe categorii de acte de violenţă)

√

√

Numărul de semnalări de cazuri de atac la persoană la nivelul instituţiei şcolare, pe tipuri de violenţă

√

√

Numărul de semnalări de cazuri de atentat la securitatea unităţii şcolare, pe tipuri de violenţă

√

√

√

Numărul de semnalări de cazuri de atentate la bunuri, pe tipuri de violenţă

√

√

√

Numărul de semnalări de alte fapte de violenţă sau atentate la securitate în spaţiul şcolar, pe tipuri de violenţă

√

√

Indicator

Număr acte de violenţă comise de elevi pe: categorii de acte de violenţă cicluri de învăţământ, gen clase antecedente autor/autori

√

√

√

√

√

26

Chiar dacă iniţial numărul de cazuri de acte de violenţă înregistrate la nivelul unei unităţi de învăţământ va fi relativ scăzut, astfel încât nu va fi posibilă calcularea anumitor indicatori la nivelul unei singure unităţi şcolare, prin agregarea datelor la nivel judeţean (într-o primă fază), şi va permite înregistrarea unui număr suficient de cazuri, în vederea realizării unor prime estimări. Pentru persoanele interesate, la nivelul şcolii, de fenomenul violenţei şcolare, aceste date, precum şi posibilitatea comparării propriilor experienţe cu datele statistice generale, va reprezenta cea mai valoroasă informaţie, într-o primă fază. Există cel puţin patru arii generale în care activităţile anti-violenţă de la nivelul şcolii pot fi sprijinite de datele statistice obţinute din baza de date: Realizarea unei fotografii privind starea de fapt în domeniul violenţei şcolare la nivelul propriei unităţi, cât şi la nivelul celorlalte unităţi din judeţ/la nivel naţional; diagnoza bazată pe date cantitative elimină aprecierile subiective cu privire la incidenţa anumitor tipuri de acte de violenţă, categoriile de agresori etc. Realizarea unor analize comparative ale situaţiei înregistrate în propria şcoală cu cele înregistrate în celelalte unităţi de învăţământ din judeţ/la nivel naţional; fiind o abordare metodologică unitară, aceste comparaţii vor putea fi validate. Elaborarea de prognoze privind evoluţiile viitoare ale fenomenelor de violenţă monitorizate, în special a celor care au o incidenţă mai ridicată. Evaluarea impactului intervenţiilor iniţiate de şcoală /inspectoratele şcolare /la nivel naţional, pentru diminuarea fenomenelor de violenţă prin utilizarea unor ţinte şi rezultate cuantificabile. Strategia anti-violenţă la nivelul şcolii va putea fi asistată cu date statistice în toate etapele principale de elaborare: planificare, analiza opţiunilor de intervenţie, implementarea planului de acţiune, monitorizare, evaluare şi dezvoltarea unor măsuri corective.

27

4. Indicatori de monitorizare şi evaluare a violenţei în şcoală 4.1. Ce sunt indicatorii? În sensul cel mai larg, “indicatorul statistic este expresia numerică a unor fenomene, procese, activităţi sau categorii economice şi sociale, definite în timp, spaţiu şi structură organizatorică”1. Într-o definiţie mai simplă, indicatorii reprezintă un instrument de evaluare a stării de funcţionare a unui sistem, în speţă sistemul de educaţie, fie în ansamblul său, fie pe anumite componente sau niveluri. Cu alte cuvinte, indicatorii educaţiei oferă informaţii relevante pentru evaluarea sistemului de educaţie, pe baza unor criterii precise. Astfel de criterii se referă la obiectivele politicilor educaţionale ca, de exemplu, participarea, accesul, finanţarea, organizarea şi repartizarea reţelei de învăţământ, finalizarea studiilor, inserţia pe piaţa muncii etc. Informaţiile privind aceste aspecte se exprimă, de obicei, cantitativ, prin date observabile şi măsurabile. Rezultă că indicatorii asigură datele cantitative necesare pentru descrierea operaţională a unui sistem educativ sau a componentelor sale, cât şi informaţiile pentru evaluarea modului de funcţionare a acestuia. De exemplu, un indicator precum procentul din PIB alocat finanţării învăţământului public este relevant atât prin informaţia cantitativă intrinsecă (ex. 6%), cât şi pentru a se aprecia măsura în care învăţământul constituie într-adevăr o prioritate a politicilor publice la momentul respectiv. În cazul fenomenului de violenţă în şcoală, informaţiile colectate pe baza Fişei de înregistrare a actelor de violenţă şi înscrise în baza de date permit stabilirea unor indicatori cu ajutorul cărora poate fi evaluat acest fenomen la nivelul unităţii de învăţământ. Pe baza acestor informaţii se pot obţine două categorii de indicatori: - indicatori primari; - indicatori relativi (cuprinşi în sfera indicatorilor derivaţi). Obţinerea indicatorilor primari este un proces simplu, care presupune prelucrarea primară a datelor înscrise în baza de date, respectiv centralizarea / agregarea acestora, proces care a fost descris în paginile anterioare (Cap. 3. Utilizarea bazei de date). Indicatorii relativi, prin definiţie, ca orice mărime relativă, exprimă numeric proporţiile indicatorului primar (de ex., numărul de elevi autori ai unor acte de violenţă) în raport cu indicatorul primar bază de raportare (de ex., numărul total de elevi din şcoală). Mărimile relative sau indicatorii relativi se exprimă fie în unităţi de măsură concrete, fie în coeficienţi, în procente, promile etc. În exemplul nostru exprimarea este în procente şi anume: numărul de elevi autori ai unor acte de violenţă reprezintă x% din numărul total de elevi din şcoală.

1

Baron, T., Biji, E., Tövissi, L., Wagner,P., ş.a., „Statistica teoretică şi economică”, 1966, p. 64.

28

Pe baza unor astfel de indicatori primari şi derivaţi (relativi) pot fi evaluate următoarele dimensiuni şi aspecte ale fenomenului de violenţă în şcoală: - dimensiunea / intensitatea fenomenului şi frecvenţa acestuia în funcţie de categoria şi tipul actului de violenţă (indicatori generali); - frecvenţa actelor de violenţă în funcţie de tipul autorului (indicatori privind autorul); - frecvenţa actelor de violenţă în funcţie de tipul victimei (indicatori privind victima); - principalele prejudicii ale actelor de violenţă (indicatori privind prejudiciile); - actele de violenţă cele mai grave şi tipurile de consecinţe (indicatori privind gravitatea şi consecinţele). Indicatorii referitori la fenomenul violenţei în şcoală pot fi calculaţi semestrial /anual.

4.2. Ce indicatori privind violenţa pot fi utilizaţi la nivelul şcolii? Indicatori primari O primă serie de indicatori pe care îi poate utiliza şcoala, în vederea monitorizării şi evaluării actelor de violenţă, sunt indicatorii primari, care pot fi obţinuţi prin centralizarea informaţiilor din baza de date. Această serie de indicatori – pe care o prezentăm în continuare – se distribuie în mai multe categorii, şi anume: indicatori generali; indicatori referitori la tipul de autor; indicatori privind tipul de victimă; indicatori referitori la tipul de prejudicii provocate de actele de violenţă; indicatori privind gravitatea actelor de violenţă şi tipurile de consecinţe A. Indicatori generali 1. Numărul de semnalări de acte de violenţă la nivelul instituţiei şcolare (total şi pe categorii) Ex: 35 de acte de violenţă, din care: - 20 cazuri atac la persoană; - 2 cazuri de atentat la securitatea unităţii şcolare; - 10 atentate la bunuri; - 3 cazuri de alte fapte de violenţă sau atentate la securitate în spaţiul şcolar. 2. Numărul semnalărilor de acte de violenţă, pe niveluri de învăţământ Ex: 35 de acte de violenţă, din care: - 5 cazuri în ciclul primar; - 8 cazuri în ciclul gimnazial; - 12 cazuri în ciclul liceal.

29

3. Numărul de semnalări de cazuri de atac la persoană la nivelul instituţiei şcolare, pe tipuri de violenţă Tipuri de acte de violenţă din categoria atac la persoană: Violarea secretului corespondenţei (accesarea fără consimţământul persoanei a calculatorului, telefonului mobil etc.) Discriminare şi instigare la discriminare Insulte grave, repetate Ameninţări repetate, şantaj Înşelăciune Lăsarea fără ajutor sau lăsarea fără ajutor prin omisiune de înştiinţare Instigare la violenţă Violenţe fizice uşoare, fără arme (lovire) Fapte privitoare la viaţa sexuală (violul, actul sexual cu un minor, perversiunea sexuală, corupţia sexuală, seducţia, hărţuire sexuală) Violenţe fizice grave fără arme (vătămare corporală gravă) Violenţe fizice cu arme albe Violenţe fizice cu arme de foc Omor sau tentativă de omor Ex: 20 cazuri atac la persoană, din care: - 7 cazuri de violenţă fizică uşoară, fără arme; - 13 cazuri de ameninţări repetate şi şantaj. 4. Numărul de semnalări de cazuri de atentat la securitatea unităţii şcolare, pe tipuri de violenţă Tipuri de acte de violenţă din categoria atentat la securitatea unităţii şcolare: - Introducerea unor persoane străine în incinta şcolii - Alarmă falsă - Incendiere şi tentativă de incendiere - Introducere sau port de armă albă în spaţiul şcolar - Introducere sau port de armă de foc în spaţiul şcolar Ex.: 2 cazuri de atentat la securitatea unităţii şcolare, din care: - 1 caz de tentativă de incendiere; - 1 caz alarmă falsă.

30

5. Numărul de semnalări de cazuri de atentate la bunuri, pe tipuri de violenţă Tipuri de acte de violenţă din categoria atentat la bunuri: - Însuşirea bunului găsit - Furt şi tentativă de furt, tâlhărie - Distrugerea bunurilor unor persoane - Distrugerea bunurilor şcolii Ex.: 10 atentate la bunuri, din care: - 3 cazuri de distrugere a bunurilor şcolii; - 6 cazuri de distrugere a bunurilor personale; - 1 caz de distrugere a bunurilor personale. 6. Numărul de semnalări de alte fapte de violenţă sau atentate la securitate în spaţiul şcolar, pe tipuri de violenţă Tipuri de acte de violenţă din categoria alte fapte de violenţă sau atentate la securitate în spaţiul şcolar: - Consum de alcool - Consum de stupefiante sau alte substanţe interzise - Trafic cu stupefiante sau alte substanţe interzise - Automutilare - Determinarea sau înlesnirea sinuciderii - Suicid sau tentativă de suicid - Altă categorie Ex.: 3 cazuri de alte fapte de violenţă sau atentate la securitate în spaţiul şcolar, din care: - 1 caz consum de stupefiante; - 2 cazuri consum de alcool. B. Indicatori privind autorul 7. Numărul actelor de violenţă care au avut ca autor/autori elevii (total şi pe categorii) Ex: 20 acte de violenţă care au avut ca autori elevii, din care: - 10 cazuri de atac la persoană; - 2 cazuri de atentat la securitatea unităţii şcolare; - 5 atentate la bunuri; - 3 cazuri de alte fapte de violenţă sau atentate la securitate în spaţiul şcolar.

31

8. Număr de elevi autori ai unor acte de violenţă (total elevi, pe categorii de acte de violenţă în care au fost implicaţi, şi în funcţie de criteriile clasă, ciclu de învăţământ, gen, antecedente în ceea ce priveşte manifestarea unor comportamente violente). Ex.: 39 elevi autori ai unor acte de violenţă, din care: - 18 elevi implicaţi în cazuri de atac la persoană, din care: 3 elevi – Clasa a V-a; 4 elevi – Clasa a VI-a; 5 elevi – Clasa a VII-a; 6 elevi – Clasa a VIII-a; 3 elevi în ciclul primar; 15 elevi în ciclul gimnazial; 10 băieţi şi 8 fete; 8 elevi cu antecedente de violenţă. - 5 elevi implicaţi în cazuri de atentat la securitatea unităţii şcolare, din care: 2 elevi – Clasa a VII-a; 3 elevi – Clasa a VIII-a; 5 elevi în ciclul gimnazial; 4 băieţi şi 1 fată; 2 elevi cu antecedente de violenţă. - 12 elevi implicaţi în cazuri de atentate la bunuri: 2 elevi – Clasa a VI-a; 4 elevi – Clasa a VII-a; 6 elevi – Clasa a VIII-a; 12 elevi în ciclul gimnazial; 10 băieţi şi 2 fete; 2 elevi cu antecedente de violenţă. - 4 elevi implicaţi în alte fapte de violenţă sau atentate la securitate în spaţiul şcolar 1 elev – Clasa a VII-a; 3 elevi – Clasa a VIII-a; 4 elevi în ciclul gimnazial; 2 băieţi şi 2 fete; 2 elevi cu antecedente de violenţă. 9. Numărul actelor de violenţă care au avut ca autor personalul didactic şi/sau nedidactic din unitatea şcolară (total şi pe categorii) Ex: 10 acte de violenţă care au avut ca autor personalul didactic şi/sau nedidactic din unitatea şcolară, din care: - 7 cazuri de atac la persoană; - 1 atentat la bunuri; - 2 cazuri de alte fapte de violenţă sau atentate la securitate în spaţiul şcolar.

32

10. Numărul actelor de violenţă care au avut ca autor un părinte (total şi pe categorii) Ex: 10 acte de violenţă care au avut ca autori părinţii, din care: - 8 cazuri de atac la persoană; - 1 caz de atentat la securitatea unităţii şcolare; - 1 atentat la bunuri. 11. Numărul actelor de violenţă care au avut ca autori persoane din afara şcolii (total şi pe categorii) Ex: 10 acte de violenţă care au avut ca autori persoane din afara şcolii, din care: - 6 cazuri de atac la persoană; - 1 caz de atentat la securitatea unităţii şcolare; - 1 atentat la bunuri; - 2 cazuri de alte fapte de violenţă sau atentate la securitate în spaţiul şcolar. C. Indicatori privind victima 12. Numărul incidentelor violente care au ca victimă elevii (total şi pe categorii) Ex: 10 acte de violenţă care au avut ca victimă elevii, din care: - 6 cazuri de atac la persoană; - 4 atentate la bunuri. 13. Numărul incidentelor violente care au avut ca victimă personalul didactic şi nedidactic din unitatea şcolară (total şi pe categorii) Ex: 5 acte de violenţă care au avut ca victimă personalul didactic şi nedidactic din unitatea şcolară, din care: - 3 cazuri de atac la persoană; - 2 atentate la bunuri. 14. Numărul incidentelor violente care au avut ca victimă un părinte (total şi pe categorii) Ex.: 3 acte de violenţă care au avut ca victimă părinţii, din care: - 1 caz de atac la persoană; - 2 atentate la bunuri.

33

D. Indicatori privind prejudiciile provocate de actele de violenţă 15. Numărul de acte de violenţă semnalate care au antrenat diferite prejudicii (total şi în funcţie de tipul acestora: materiale, financiare, care au condus la vătămări fizice ce au presupus spitalizare) Ex.: 15 acte de violenţă care au antrenat diverse prejudicii, din care: - 8 acte de violenţă care au antrenat prejudicii materiale; - 5 acte de violenţă care au antrenat prejudicii financiare; - 2 acte de violenţă care au condus la vătămări fizice ce au presupus spitalizare. E. Indicatori privind gravitatea şi consecinţele actelor de violenţă 16. Numărul incidentelor grave de violenţă Tipurile de acte grave de violenţă, pe categorii, sunt următoarele: Categorie 1. Atac la persoană

Tip -

-

2. Atentat la securitatea unităţii şcolare 3. Atentat la bunuri

4. Alte fapte de violenţă sau atentate la securitate în spaţiul şcolar

-

Lăsarea fără ajutor sau lăsarea fără ajutor prin omisiune de înştiinţare Fapte privitoare la viaţa sexuală (violul, actul sexual cu un minor, perversiunea sexuală, corupţia sexuală, seducţia, hărţuirea sexuală) Violenţe fizice grave fără arme (vătămare corporală gravă) Violenţe fizice cu arme albe Violenţe fizice cu arme de foc Omor sau tentativă de omor Incendiere şi tentativă de incendiere Introducere sau port de armă albă în spaţiul şcolar Introducere sau port de armă de foc în spaţiul şcolar Furt şi tentativă de furt, tâlhărie Distrugerea bunurilor unor persoane Distrugerea bunurilor şcolii Consum de stupefiante sau alte substanţe interzise Trafic cu stupefiante sau alte substanţe interzise Automutilare Determinarea sau înlesnirea sinuciderii Suicid sau tentativă de suicid Altă categorie

Ex.: 9 incidente grave de violenţă. 17. Numărul incidentelor grave de violenţă care au avut ca victimă personalul didactic şi nedidactic Ex.: 2 incidente grave care au avut ca victimă personalul didactic şi nedidactic.

34

18. Numărul incidentelor grave de violenţă care au avut ca victimă elevii, după tipul de violenţă la care au fost supuşi Ex.: 8 incidente grave care au avut ca victimă elevii, din care: - 2 fapte privitoare la viaţa sexuală; - 3 violenţe fizice grave fără arme (vătămare corporală gravă); - 3 cazuri de distrugere a bunurilor personale. 19. Numărul incidentelor grave de violenţă care au antrenat anumite consecinţe (raportare la ISJ sau Poliţie, depunere de plângeri) Ex.: 5 incidente grave de violenţă care au fost raportate la ISJ şi/sau la Poliţie şi /sau pentru care s-au depus plângeri. Indicatori derivaţi În vederea obţinerii unei imagini cât mai relevante asupra fenomenului violenţei la nivelul şcolii şi, în special, asupra celor mai grave acte de violenţă, pot fi utilizaţi şi următorii indicatori derivaţi: 20. Ponderea incidentelor grave de violenţă - în % din totalul actelor de violenţă Simbol Metoda de calcul

Formula de calcul

Date necesare pentru calcularea indicatorului

PIG Se împarte numărul incidentelor grave de violenţă din şcoală la numărul total al actelor de violenţă din semestrul /anul şcolar respectiv şi se înmulţeşte cu 100. PIG=IG/AV*100 unde: PIG – ponderea incidentelor grave de violenţă; IG - numărul incidentelor grave; AV – număr total de acte de violenţă. Numărul total al actelor de violenţă din şcoală şi numărul incidentelor grave de violenţă din semestrul /anul şcolar X

Exemplu: - numărul total al actelor de violenţă (AV) = 45; - numărul incidentelor grave de violenţă (IG) = 5; - ponderea incidentelor grave de violenţă (PIG) = IG / AV *100 = 5 / 45 * 100 = 11,1%.

35

21. Ponderea incidentelor grave de violenţă care au antrenat anumite consecinţe (raportare la ISJ sau Poliţie, depunere de plângeri) - în % din totalul actelor de violenţă Simbol

Metoda de calcul

Formula de calcul

Date necesare pentru calcularea indicatorului

PIGCons. Se împarte numărul incidentelor grave de violenţă din şcoală care au antrenat anumite consecinţe la numărul total al actelor de violenţă din semestrul /anul şcolar respectiv şi se înmulţeşte cu 100. PIGCons.=IGCons./AV*100 unde: PIGCons. – ponderea incidentelor grave de violenţă care au antrenat consecinţe; IGCons. - numărul incidentelor grave care au antrenat consecinţe; AV – număr total acte de violenţă. Numărul total al actelor de violenţă din şcoală şi numărul incidentelor grave de violenţă care au antrenat anumite consecinţe din semestrul /anul şcolar X

Exemplu: - numărul total al actelor de violenţă (AV) = 45; - numărul incidentelor grave care au antrenat anumite consecinţe (IGCons.) = 3; - ponderea incidentelor grave care au antrenat anumite consecinţe (PIGCons.) = IGCons. / AV *100 = 3/ 45 * 100 = 6,6%. 22. Numărul incidentelor grave de violenţă /100 de elevi Simbol Metoda de calcul

Formula de calcul

Date necesare pentru calcularea indicatorului

IG /100 elevi Se împarte numărul incidentelor grave de violenţă în semestrul /anul şcolar respectiv la numărul total de elevi din şcoală şi se înmulţeşte cu 100. IG /100 elevi =IG/E*100 unde: IG /100 elevi – numărul de incidente grave de violenţă /100 de elevi; IG- numărul incidentelor grave de violenţă; E – numărul total de elevi din şcoală. Numărul total al elevilor din şcoală şi numărul incidentelor grave de violenţă în semestrul /anul şcolar X.

36

Exemplu: - numărul total al elevilor din şcoală (E) = 400; - numărul incidentelor grave (IG) = 5; - numărul de incidente grave /100 de elevi (IG/100 elevi) = IG / E *100 = 5 / 300 * 100 = 1,7% La nivelul unităţilor şcolare, pe lângă indicatorii primari şi cei doi indicatori derivaţi prezentaţi mai sus, pot fi calculaţi şi utilizaţi şi alţi indicatori din categoria celor derivaţi, care exprimă, în general, proporţia actelor de violenţă pe categorii şi tipuri de acte de violenţă, pe tipuri de victimă, respectiv autor etc. Aceşti indicatori sunt mai relevanţi, în special atunci când urmărim evoluţia fenomenului de violenţă pe o perioadă mai mare de timp, respectiv pe mai mulţi ani şcolari. În acest caz, simpla utilizare a indicatorilor primari se poate dovedi, în anumite condiţii, irelevantă, deformând chiar tendinţa fenomenului. Astfel, în condiţiile în care pe parcursul perioadei pentru care dorim să desprindem tendinţa fenomenului de violenţă, totalul efectivului de elevi din şcoală s-a redus semnificativ, un număr mai mic de acte de violenţă poate să reflecte, de fapt, o creştere a amploarei fenomenului. Exemplu: -

Număr de elevi autori ai unor acte de violenţă în anul şcolar t1 = 35. Efectivul de elevi din şcoală în acelaşi an şcolar = 500 Ponderea elevilor autori ai unor acte de violenţă la nivelul şcolii în anul t1 = 35 / 500 * 100 = 7,0%

-

Număr de elevi autori ai unor acte de violenţă în anul şcolar t5 = 28. Efectivul de elevi din şcoală = 350 Ponderea elevilor autori ai unor acte de violenţă la nivelul şcolii în anul t5 = 28 / 320 * 100 = 8,75%

Ca urmare, analiza evoluţiei fenomenului de violenţă la nivelul unei unităţi şcolare pe un anumit număr de ani şcolari, în vederea identificării tendinţei acestuia, se va realiza, prioritar, prin intermediul indicatorilor derivaţi. Astfel de indicatori vor fi prezentaţi în subcapitolul următor destinat indicatorilor corespunzători nivelurilor judeţean şi naţional. Cel puţin o parte dintre aceştia pot fi, însă, utilizaţi şi în cazul fiecărei unităţi de învăţământ.

4.3. Ce indicatori privind violenţa pot fi utilizaţi la nivel judeţean şi naţional? La nivelul ISJ-urilor, precum şi la nivel naţional, se pot utiliza, în primul rând, toţi indicatorii primari care au fost prezentaţi în vederea monitorizării violenţei la nivelul unităţilor de învăţământ. În cazul ISJ-urilor, valorile acestor indicatori primari se obţin prin centralizarea informaţiilor transmise de şcoli, iar la nivel naţional prin agregarea

37

datelor oferite de inspectoratele şcolare. O parte dintre aceşti indicatori primari – aşa cum se va preciza în paginile următoare – va fi utilizată şi pentru calcularea unor indicatori derivaţi. Setul de indicatori primari şi derivaţi corespunzători celor două niveluri – judeţean şi naţional – este prezentat mai jos.

Indicatori primari A. Indicatori generali 1. Numărul de semnalări de acte de violenţă (total şi pe categorii), la nivel judeţean / naţional 2. Numărul semnalărilor de acte de violenţă, pe niveluri de învăţământ, la nivel judeţean / naţional 3. Numărul de semnalări de cazuri de atac la persoană, pe tipuri de violenţă, la nivel judeţean / naţional 4. Numărul de semnalări de cazuri de atentat la securitatea unităţii şcolare, pe tipuri de violenţă, la nivel judeţean / naţional 5. Numărul de semnalări de cazuri de atentate la bunuri, pe tipuri de violenţă, la nivel judeţean / naţional 6. Numărul de semnalări de alte fapte de violenţă sau atentate la securitate în spaţiul şcolar, pe tipuri de violenţă, la nivel judeţean / naţional

B. Indicatori privind autorul 7. Numărul actelor de violenţă care au avut ca autor/autori elevii (total şi pe categorii), la nivel judeţean / naţional 8. Număr de elevi autori ai unor acte de violenţă (total elevi, pe categorii de acte de violenţă în care au fost implicaţi, şi în funcţie de criteriile clasă, ciclu de învăţământ, gen, antecedente în ceea ce priveşte manifestarea unor comportamente violente), la nivel judeţean / naţional 9. Numărul actelor de violenţă care au avut ca autor personalul didactic şi/sau nedidactic din unitatea şcolară (total şi pe categorii), la nivel judeţean / naţional 10. Numărul actelor de violenţă care au avut ca autor un părinte (total şi pe categorii), la nivel judeţean / naţional 11. Numărul actelor de violenţă care au avut ca autori persoane din afara şcolii (total şi pe categorii), la nivel judeţean / naţional

C. Indicatori privind victima 12. Numărul incidentelor violente care au ca victimă elevii (total şi pe categorii), la nivel judeţean / naţional 13. Numărul incidentelor violente care au avut ca victimă personalul didactic şi nedidactic din unitatea şcolară (total şi pe categorii), la nivel judeţean / naţional

38

14. Numărul incidentelor violente care au avut ca victimă un părinte (total şi pe categorii), la nivel judeţean / naţional

D. Indicatori privind prejudiciile provocate de actele de violenţă 15. Numărul de acte de violenţă semnalate care au antrenat diferite prejudicii (total şi în funcţie de tipul acestora: materiale, financiare, care au condus la vătămări fizice ce au presupus spitalizare), la nivel judeţean / naţional

E. Indicatori privind gravitatea şi consecinţele actelor de violenţă 16. Numărul incidentelor grave de violenţă, la nivel judeţean / naţional 17. Numărul incidentelor grave de violenţă care au avut ca victimă personalul didactic şi nedidactic, la nivel judeţean / naţional 18. Numărul incidentelor grave de violenţă care au avut ca victimă elevii, după tipul de violenţă la care au fost supuşi, la nivel judeţean / naţional 19. Numărul incidentelor grave de violenţă care au antrenat anumite consecinţe (raportare la ISJ, Poliţie, depunere de plângeri), la nivel judeţean / naţional

Indicatori derivaţi Pentru a oferi o imagine cât mai relevantă asupra fenomenului violenţei în şcoală, precum şi în vederea urmăririi evoluţiei acestuia, identificării tendinţelor şi dezvoltării unor programe de prevenire /ameliorare, la nivel judeţean /naţional poate fi utilizată o serie de indicatori derivaţi, printre care se numără şi cei 2 indicatori din această categorie menţionaţi şi în cazul indicatorilor specifici unităţilor şcolare. În cele ce urmează sunt prezentaţi aceşti indicatori, precum şi detalii privind metoda şi formula de calcul, datele necesare pentru calcularea lor (multe dintre acestea fiind reprezentate de valorile indicatorilor primari enumeraţi mai sus), sursele de date şi nivelurile de agregare a acestora.

A. Indicatori generali 20. Numărul mediu de semnalări de acte de violenţă, pe unitate de învăţământ, la nivel judeţean / naţional Simbol MAV Se împarte numărul total al actelor de violenţă din Metoda de calcul semestrul /anul şcolar respectiv la numărul total de unităţi de învăţământ. MAV=AV/UÎ Formula de calcul unde: MAV – numărul mediu de semnalări de acte de violenţă,

39

Date necesare pentru calcularea indicatorului Surse de date Nivelul de agregare

pe unitate de învăţământ; AV - total acte de violenţă; UÎ – număr total de unităţi de învăţământ. Numărul total al actelor de violenţă şcolară la nivel judeţean /naţional şi numărul total de unităţi de învăţământ la nivel judeţean /naţional din semestrul /anul şcolar X. Unităţile şcolare /ISJ-uri, INS. Naţional, judeţean, medii de rezidenţă.

B. Indicatori privind autorul 21. Ponderea actelor de violenţă care au avut ca autor /autori elevii (total şi pe categorii), la nivel judeţean / naţional Simbol PAVE Se împarte numărul total al actelor de violenţă care au avut ca autori elevii în semestrul /anul şcolar respectiv la Metoda de calcul numărul total al actelor de violenţă şi se înmulţeşte cu 100. PAVE =AVE/AV*100 unde: PAVE – ponderea actelor de violenţă care au avut ca Formula de calcul autori elevii; AVE – numărul actelor de violenţă care au avut ca autori elevii; AV - total acte de violenţă. Numărul actelor de violenţă şcolară care au avut ca autori Date necesare pentru elevii la nivel judeţean /naţional şi numărul total de acte calcularea indicatorului de violenţă la nivel judeţean /naţional din semestrul /anul şcolar X Surse de date Unităţile şcolare /ISJ-uri. Nivelul de agregare Naţional, judeţean, medii de rezidenţă. Obs.: În mod similar se calculează indicatorii privind ponderea actelor de violenţă care au avut ca autori elevii, pe fiecare din cele 4 categorii de acte de violenţă şi, eventual, pe tipuri de violenţă.

40

22. Ponderea elevilor autori ai unor acte de violenţă, ca % din total elevi (total, pe categorii de acte de violenţă în care au fost implicaţi, şi în funcţie de criteriile nivel de învăţământ, gen), la nivel judeţean / naţional Simbol PEAV Se împarte numărul total al elevilor autori ai unor acte de Metoda de calcul violenţă la numărul total de elevi din semestrul /anul şcolar respectiv şi se înmulţeşte cu 100. PEAV =EAV/E*100 unde: Formula de calcul PEAV – ponderea elevilor autori ai unor acte de violenţă; EAV– numărul elevilor autori ai unor acte de violenţă; E - total elevi. Numărul elevilor autori ai unor acte de violenţă şi Date necesare pentru numărul total de elevi la nivel judeţean /naţional din calcularea indicatorului semestrul /anul şcolar X Surse de date Unităţile şcolare /ISJ-uri, INS. Naţional, judeţean, medii de rezidenţă, nivel de Nivelul de agregare învăţământ, gen. Obs.: În mod similar se calculează indicatorii privind ponderea elevilor autori ai unor acte de violenţă, pe fiecare din cele 4 categorii de acte de violenţă. 23. Ponderea actelor de violenţă care au avut ca autor personalul didactic şi/sau nedidactic din unitatea şcolară (total şi pe categorii), la nivel judeţean / naţional Simbol PAVP Se împarte numărul total al actelor de violenţă care au avut ca autori personalul didactic şi/sau nedidactic în Metoda de calcul semestrul /anul şcolar respectiv la numărul total al actelor de violenţă şi se înmulţeşte cu 100. PAVP =AVP/AV*100 unde: PAVP – ponderea actelor de violenţă care au avut ca Formula de calcul autor personalul didactic şi/sau nedidactic; AVP – numărul actelor de violenţă care au avut ca autor personalul didactic şi/sau nedidactic; AV - total acte de violenţă. Numărul actelor de violenţă şcolară care au avut ca autor Date necesare pentru personalul didactic şi/sau nedidactic la nivel judeţean calcularea indicatorului /naţional şi numărul total de acte de violenţă la nivel judeţean /naţional în semestrul /anul şcolar X Surse de date Unităţile şcolare /ISJ-uri. Nivelul de agregare Naţional, judeţean, medii de rezidenţă.

41

Obs.: În mod similar se calculează indicatorii privind ponderea actelor de violenţă care au avut ca autori personalul didactic şi/sau nedidactc, pe fiecare categorie de acte de violenţă şi, eventual, pe tipuri de violenţă. 24. Ponderea actelor de violenţă care au avut ca autor un părinte (total şi pe categorii), la nivel judeţean / naţional Simbol PAVPr. Se împarte numărul total al actelor de violenţă care au avut ca autori părinţii în semestrul /anul şcolar respectiv la Metoda de calcul numărul total al actelor de violenţă şi se înmulţeşte cu 100. PAVPr. =AVPr./AV*100 unde: PAVPr. – ponderea actelor de violenţă care au avut ca Formula de calcul autori părinţii; AVPr. – numărul actelor de violenţă care au avut ca autori părinţii; AV - total acte de violenţă. Numărul actelor de violenţă şcolară care au avut ca autori Date necesare pentru părinţii la nivel judeţean /naţional şi numărul total de acte calcularea indicatorului de violenţă la nivel judeţean /naţional în semestrul /anul şcolar X Surse de date Unităţile şcolare /ISJ-uri. Nivelul de agregare Naţional, judeţean, medii de rezidenţă. Obs.: În mod similar se calculează indicatorii privind ponderea actelor de violenţă care au avut ca autori părinţii, pe fiecare categorie de acte de violenţă şi, eventual, pe tipuri de violenţă. 25. Ponderea actelor de violenţă care au avut ca autori persoane din afara şcolii (total şi pe categorii), la nivel judeţean / naţional Simbol PAVAŞ Se împarte numărul total al actelor de violenţă care au avut ca autori persoane din afara şcolii în semestrul /anul Metoda de calcul şcolar respectiv la numărul total al actelor de violenţă şi se înmulţeşte cu 100. PAVAŞ =AVAŞ/AV*100 unde: PAVAŞ– ponderea actelor de violenţă care au avut ca Formula de calcul autori persoane din afara şcolii; AVAŞ – numărul actelor de violenţă care au avut ca autori persoane din afara şcolii; AV - total acte de violenţă.

42

Date necesare pentru calcularea indicatorului Surse de date Nivelul de agregare

Numărul actelor de violenţă şcolară care au avut ca autori persoane din afara şcolii la nivel judeţean /naţional şi numărul total de acte de violenţă la nivel judeţean /naţional în semestrul /anul şcolar X Unităţile şcolare /ISJ-uri. Naţional, judeţean, medii de rezidenţă.

Obs.: În mod similar se calculează indicatorii privind ponderea actelor de violenţă care au avut ca autori persoane din afara şcolii, pe fiecare categorie de acte de violenţă şi, eventual, pe tipuri de violenţă. 26. Numărul mediu de semnalări de acte de violenţă pe unitate de învăţământ, în funcţie de tipurile de autori (elevi, personal didactic şi nedidactic, părinţi, persoane din afara şcolii), la nivel judeţean / naţional MAVE (Numărul mediu de acte de violenţă cu autori Simbol elevi, pe unitate de învăţământ) Se împarte numărul total al actelor de violenţă care au Metoda de calcul avut ca autori elevii în semestrul /anul şcolar respectiv la numărul total de unităţi de învăţământ. MAVE=AVE/UÎ unde: MAVE – numărul mediu de semnalări de acte de violenţă Formula de calcul cu autori elevi, pe unitate de învăţământ; AVE- acte de violenţă cu autori elevi; UÎ – număr total de unităţi de învăţământ. Numărul actelor de violenţă cu autori elevi la nivel Date necesare pentru judeţean /naţional şi numărul total de unităţi de calcularea indicatorului învăţământ la nivel judeţean /naţional în semestrul /anul şcolar X. Surse de date Unităţile şcolare /ISJ-uri, INS. Nivelul de agregare Naţional, judeţean, medii de rezidenţă. Obs.: În mod similar se calculează indicatorii privind numărul mediu de acte de violenţă pe unitate de învăţământ care au avut ca autori: personal didactic şi/sau nedidactic, părinţi, persoane din afara şcolii.

43

C. Indicatori privind victima 27. Ponderea incidentelor violente care au ca victimă elevii (total şi pe categorii), la nivel judeţean / naţional Simbol PIVE Se împarte numărul total al incidentelor violente care au avut ca victime elevii în semestrul /anul şcolar respectiv la Metoda de calcul numărul total al actelor de violenţă şi se înmulţeşte cu 100. PIVE =IVE/AV*100 unde: PIVE – ponderea incidentelor violente care au avut ca Formula de calcul victime elevi; IVE – numărul incidentelor violente care au avut ca victime elevi; AV - total acte de violenţă. Numărul incidentelor violente care au avut ca victime Date necesare pentru elevi la nivel judeţean /naţional şi numărul total de acte de calcularea indicatorului violenţă la nivel judeţean /naţional din semestrul /anul şcolar X Surse de date Unităţile şcolare /ISJ-uri. Nivelul de agregare Naţional, judeţean, medii de rezidenţă. Obs.: În mod similar se calculează indicatorii privind ponderea incidentelor violente care au avut ca victime elevii, pe fiecare din cele 4 categorii de acte de violenţă. 28. Ponderea incidentelor violente care au avut ca victimă personalul didactic şi nedidactic din unitatea şcolară (total şi pe categorii), la nivel judeţean / naţional Simbol PIVP Se împarte numărul incidentelor violente care au avut ca victimă personalul didactic şi/sau nedidactic în semestrul Metoda de calcul /anul şcolar respectiv la numărul total al actelor de violenţă şi se înmulţeşte cu 100. PIVP =IVP/AV*100 unde: PIVP – ponderea incidentelor violente care au avut ca Formula de calcul victimă personalul didactic şi/sau nedidactic; IVP – numărul incidentelor violente care au avut ca victimă personalul didactic şi/sau nedidactic; AV - total acte de violenţă.

44

Date necesare pentru calcularea indicatorului Surse de date Nivelul de agregare

Numărul incidentelor violente care au avut ca victimă personalul didactic şi/sau nedidactic la nivel judeţean /naţional şi numărul total de acte de violenţă la nivel judeţean /naţional în semestrul /anul şcolar X Unităţile şcolare /ISJ-uri. Naţional, judeţean, medii de rezidenţă.

Obs.: În mod similar se calculează indicatorii privind ponderea incidentelor violente care au avut ca victimă personalul didactic şi/sau nedidactic, pe fiecare categorie de acte de violenţă. 29. Ponderea incidentelor violente care au avut ca victimă un părinte (total şi pe categorii), la nivel judeţean / naţional Simbol PIVPr. Se împarte numărul incidentelor violente care au avut ca victime părinţii în semestrul /anul şcolar respectiv la Metoda de calcul numărul total al actelor de violenţă şi se înmulţeşte cu 100. PIVPr. =IVPr./AV*100 unde: PIVPr. – ponderea incidentelor violente care au avut ca Formula de calcul victime părinţii; IVPr. – numărul incidentelor violente care au avut ca victime părinţii; AV - total acte de violenţă. Numărul incidentelor violente care au avut ca victime Date necesare pentru părinţii la nivel judeţean /naţional şi numărul total de acte calcularea indicatorului de violenţă la nivel judeţean /naţional în semestrul /anul şcolar X Surse de date Unităţile şcolare /ISJ-uri. Nivelul de agregare Naţional, judeţean, medii de rezidenţă. Obs.: În mod similar se calculează indicatorii privind ponderea incidentelor violente care au avut ca victime părinţii, pe fiecare categorie de acte de violenţă. 30. Numărul mediu de semnalări de acte de violenţă pe unitate de învăţământ, în funcţie de tipurile de victime (elevi, personal didactic şi nedidactic, părinţi), la nivel judeţean / naţional MAVE (Numărul mediu de acte de violenţă cu victime Simbol elevi, pe unitate de învăţământ) Se împarte numărul total al actelor de violenţă care au Metoda de calcul avut ca victime elevi în semestrul /anul şcolar respectiv la numărul total de unităţi de învăţământ.

45

Formula de calcul

Date necesare pentru calcularea indicatorului Surse de date Nivelul de agregare

MAVE=AVE/UÎ unde: MAVE – numărul mediu de semnalări de acte de violenţă cu victime elevi, pe unitate de învăţământ; AVE- acte de violenţă cu victime elevi; UÎ – număr total de unităţi de învăţământ. Numărul actelor de violenţă cu victime elevi la nivel judeţean /naţional şi numărul total de unităţi de învăţământ la nivel judeţean /naţional în semestrul /anul şcolar X. Unităţile şcolare /ISJ-uri, INS. Naţional, judeţean, medii de rezidenţă.

Obs.: În mod similar se calculează indicatorii privind numărul mediu de acte de violenţă pe unitate de învăţământ care au avut ca victime: personal didactic şi/sau nedidactic, părinţii.

D. Indicatori privind prejudiciile provocate de actele de violenţă 31. Ponderea actelor de violenţă semnalate care au antrenat diferite prejudicii (total şi în funcţie de tipul acestora: materiale, financiare, care au condus la vătămări fizice ce au presupus spitalizare), la nivel judeţean / naţional Simbol PAVPrj. Se împarte numărul actelor de violenţă care au antrenat diferite prejudicii în semestrul /anul şcolar respectiv la Metoda de calcul numărul total al actelor de violenţă şi se înmulţeşte cu 100. PAVPrj.= AVPrj./AV*100 unde: PAVPrj.– ponderea actelor de violenţă care au antrenat Formula de calcul diferite prejudicii; AVPrj.– numărul actelor de violenţă care au antrenat diferite prejudicii; AV - total acte de violenţă. Numărul actelor de violenţă care au antrenat diferite Date necesare pentru prejudicii la nivel judeţean /naţional şi numărul total de calcularea indicatorului acte de violenţă la nivel judeţean /naţional în semestrul /anul şcolar X Surse de date Unităţile şcolare /ISJ-uri. Nivelul de agregare Naţional, judeţean, medii de rezidenţă. Obs.: În mod similar se calculează indicatorii privind ponderea actelor de violenţă care au antrenat prejudicii, pe diferitele tipuri de prejudicii: materiale, financiare, care au condus la vătămări fizice ce au presupus spitalizare.

46

E. Indicatori privind gravitatea şi consecinţele actelor de violenţă 32. Numărul mediu de incidente grave de violenţă, pe unitate de învăţământ, la nivel judeţean / naţional Simbol MIG Se împarte numărul incidentelor grave de violenţă din Metoda de calcul semestrul /anul şcolar respectiv la numărul total de unităţi de învăţământ. MIG=AV/UÎ unde: MIG – numărul mediu de incidente grave de violenţă, pe Formula de calcul unitate de învăţământ; AV - total acte de violenţă; UÎ – număr total unităţi de învăţământ. Numărul total al incidentelor grave de violenţă şcolară la Date necesare pentru nivel judeţean /naţional şi numărul total de unităţi de calcularea indicatorului învăţământ la nivel judeţean /naţional din semestrul /anul şcolar X. Surse de date Unităţile şcolare /ISJ-uri, INS. Nivelul de agregare Naţional, judeţean, medii de rezidenţă. 33. Ponderea incidentelor grave de violenţă, la nivel judeţean / naţional – în % din total acte de violenţă Simbol PIG Se împarte numărul incidentelor grave de violenţă la Metoda de calcul numărul total al actelor de violenţă din semestrul /anul şcolar respectiv şi se înmulţeşte cu 100. PIG=IG/AV*100 unde: Formula de calcul PIG – ponderea incidentelor grave de violenţă; IG - numărul incidentelor grave de violenţă; AV – număr total de acte de violenţă. Numărul total al actelor de violenţă şcolară la nivel Date necesare pentru judeţean /naţional şi numărul incidentelor grave din calcularea indicatorului semestrul /anul şcolar X Surse de date Unităţile şcolare /ISJ-uri Naţional, judeţean, medii de rezidenţă, niveluri de Nivelul de agregare educaţie.

47

34. Ponderea incidentelor grave de violenţă care au avut ca victimă personalul didactic şi nedidactic, la nivel judeţean / naţional Simbol PIGP Se împarte numărul incidentelor grave de violenţă care au avut ca victimă personalul didactic şi nedidactic la Metoda de calcul numărul total al actelor de violenţă din semestrul /anul şcolar respectiv şi se înmulţeşte cu 100. PIGP=IGP/AV*100 unde: PIGP – ponderea incidentelor grave de violenţă care au Formula de calcul avut ca victimă personalul didactic şi nedidactic; IGP - numărul incidentelor grave de violenţă care au avut ca victimă personalul didactic şi nedidactic; AV – număr total acte de violenţă. Numărul incidentelor grave de violenţă care au avut ca Date necesare pentru victimă personalul didactic şi nedidactic la nivel calcularea indicatorului judeţean /naţional şi numărul total al actelor de violenţă din semestrul /anul şcolar X Surse de date Unităţile şcolare /ISJ-uri Naţional, judeţean, medii de rezidenţă, niveluri de Nivelul de agregare educaţie. 35. Ponderea incidentelor grave de violenţă care au avut ca victimă elevii, după tipul de violenţă la care au fost supuşi, la nivel judeţean / naţional Simbol PIGE Se împarte numărul incidentelor grave de violenţă care au avut ca victimă elevii la numărul total al actelor de Metoda de calcul violenţă din semestrul /anul şcolar respectiv şi se înmulţeşte cu 100. PIGE=IGE/AV*100 unde: PIGE – ponderea incidentelor grave de violenţă care au Formula de calcul avut ca victimă elevii; IGE - numărul incidentelor grave de violenţă care au avut ca victimă elevii; AV – număr total de acte de violenţă. Numărul incidentelor grave de violenţă care au avut ca Date necesare pentru victimă elevii la nivel judeţean /naţional şi numărul total calcularea indicatorului al actelor de violenţă din semestrul /anul şcolar X Surse de date Unităţile şcolare /ISJ-uri Naţional, judeţean, medii de rezidenţă, niveluri de Nivelul de agregare educaţie.

48

Obs.: În mod similar se calculează indicatorii privind ponderea incidentelor grave de violenţă care au avut ca victimă elevii, pe fiecare tip de violenţă la care au fost supuşi. 36. Ponderea incidentelor grave de violenţă care au antrenat anumite consecinţe (raportare la ISJ, Poliţie, depunere de plângeri), la nivel judeţean / naţional Simbol PIGCons. Se împarte numărul incidentelor grave de violenţă care au antrenat anumite consecinţe la numărul total al actelor de Metoda de calcul violenţă din semestrul /anul şcolar respectiv şi se înmulţeşte cu 100. PIGCons.=IGCons./AV*100 unde: PIGCons. – ponderea incidentelor grave de violenţă care Formula de calcul au antrenat anumite consecinţe; IGCons. - numărul incidentelor grave de violenţă care au antrenat anumite consecinţe; AV – număr total de acte de violenţă. Numărul total al actelor de violenţă şcolară la nivel Date necesare pentru judeţean /naţional şi numărul incidentelor grave care au calcularea indicatorului antrenat anumite consecinţe din semestrul /anul şcolar X Surse de date Unităţile şcolare /ISJ-uri Naţional, judeţean, medii de rezidenţă, niveluri de Nivelul de agregare educaţie. 37. Numărul incidentelor grave de violenţă /100 de elevi, la nivel judeţean /naţional Simbol Metoda de calcul

Formula de calcul

Date necesare pentru calcularea indicatorului Surse de date Nivelul de agregare

IG /100 elevi Se împarte numărul incidentelor grave de violenţă în semestrul /anul şcolar respectiv la numărul total de elevi şi se înmulţeşte cu 100. IG /100 elevi =IG/E*100 unde: IG /100 elevi – numărul incidentelor grave /100 de elevi; IG - numărul incidentelor grave; E – numărul total de elevi. Numărul total al elevilor la nivel judeţean /naţional şi numărul incidentelor grave în semestrul /anul şcolar X. Unităţile şcolare /ISJ Naţional, judeţean, medii de rezidenţă, niveluri de educaţie.

49

5. Sistemul de raportare 5.1. Rapoartele de evaluare ale unităţilor de învăţământ 5.1.1. Tipul de informaţii conţinute Unităţile de învăţământ pot elabora rapoarte periodice de evaluare (semestriale sau anuale) luând în considerare informaţiile centralizate pe baza valorilor celor 19 indicatori primari de la nivelul şcolii, precum şi a valorilor calculate ale indicatorilor derivaţi 20 (Ponderea incidentelor grave de violenţă - în % din totalul actelor de violenţă), 21 (Ponderea incidentelor grave de violenţă care au antrenat anumite consecinţe - raportare la ISJ sau Poliţie, depunere de plângeri - în % din totalul actelor de violenţă) şi 22 (Numărul incidentelor grave de violenţă /100 de elevi). 5.1.2. Scopul realizării rapoartelor Rapoartele de evaluare asupra fenomenelor de violenţă realizate pe baza informaţiilor centralizate sub forma indicatorilor specifici permit: - obţinerea unei imagini reale asupra fenomenului violenţei la nivelul unităţii şcolare; - analiza evoluţiei fenomenului de violenţă şi desprinderea tendinţelor înregistrate de la un semestru la altul şi pe parcursul anilor şcolari; - dezvoltarea unor programe specifice diferitelor categorii şi tipuri de violenţă şi monitorizarea rezultatelor acestora; - realizarea unor analize asupra fenomenului violenţei şcolare la nivel judeţean /naţional.

5.2. Rapoartele de evaluare realizate de către Inspectoratele Şcolare Judeţene 5.2.1. Utilizarea informaţiilor furnizate de către unităţile de învăţământ La nivelul fiecărui inspectorat şcolar se va realiza, într-o primă etapă, centralizarea informaţiilor corespunzătoare tuturor unităţilor de învăţământ din judeţ sub forma celor 19 indicatori primari. Ulterior, pe baza acestor informaţii centralizate, vor putea fi calculaţi cei 18 indicatorii derivaţi corespunzători nivelurilor judeţean/naţional, respectiv indicatorii 20 – 37 din categoria celor specifici acestor niveluri. 5.2.2. Tipul de informaţii transmise Inspectoratele Şcolare Judeţene vor transmite către MECTS (semestrial sau anual) informaţiile corespunzătoare tuturor şcolilor şi centralizate sub forma valorilor celor

50

19 indicatori primari corespunzători nivelului judeţean, precum şi valorile calculate ale indicatorilor derivaţi 20-37, din aceeaşi categorie, respectiv cea a indicatorilor specifici nivelurilor judeţean /naţional. 5.2.3. Scopul realizării rapoartelor -

Inspectoratele şcolare, pe baza informaţiilor de la nivelul unităţilor şcolare, şi în special a celor corespunzătoare indicatorilor derivaţi specifici unităţilor de învăţământ 20 (Ponderea incidentelor grave de violenţă - în % din totalul actelor de violenţă), 21 (Ponderea incidentelor grave de violenţă care au antrenat anumite consecinţe - raportare la ISJ sau Poliţie, depunere de plângeri - în % din totalul actelor de violenţă) şi 22 (Numărul incidentelor grave de violenţă /100 de elevi) pot analiza fenomenul violenţei în şcoală în vederea obţinerii unei imagini reale asupra fenomenului violenţei la nivelul unităţilor şcolare din judeţ, precum şi a evoluţiei acestuia de la un semestru la altul şi pe parcursul anilor şcolari.

Rapoartele de evaluare asupra fenomenelor de violenţă realizate la nivelul ISJ-urilor pe baza informaţiilor centralizate sub forma indicatorilor specifici permit, de asemenea: - oferirea de feed-back unităţilor şcolare cu privire la situaţia fenomenului de violenţă şcolară şi evoluţia acestuia; - dezvoltarea la nivelul ISJ-urilor, în parteneriat cu unităţile de învăţământ, a unor programe specifice diferitelor categorii şi tipuri de violenţă şi monitorizarea rezultatelor acestora; - realizarea unor analize asupra fenomenului violenţei şcolare la nivel naţional (de ex., raportul naţional asupra fenomenului violenţei şcolare).

5.3. Rapoartele de evaluare realizate la nivel naţional 5.3.1. Utilizarea informaţiilor transmise de Inspectoratele Şcolare Judeţene La nivel naţional se va realiza centralizarea informaţiilor transmise de toate Inspectoratele Şcolare Judeţene sub forma celor 19 indicatori primari. Pe baza acestor informaţii centralizate, vor fi calculaţi cei 18 indicatorii derivaţi corespunzători nivelului naţional, respectiv indicatorii 20 – 37 din categoria celor specifici acestor niveluri. Este posibilă centralizarea anuală sau bi-anuală a datelor, în funcție de agenda MECTS și activitățile Observatorului Național.

Observatorul Național în domeniul violenței școlare va prezenta anual un raport naţional de evaluare a violenţei în spaţiul şcolar pe baza centralizării informaţiilor transmise de către Inspectoratele Şcolare Judeţene la sfârşitul anului şcolar, respectiv a indicatorilor primari 1-19 şi a indicatorilor derivaţi 20-37.

51

5.3.2. Scopul realizării rapoartelor Informaţiile transmise de fiecare inspectorat şcolar cu privire la fenomenele de violenţă, şi în special cele corespunzătoare indicatorilor derivaţi corespunzători nivelului judeţean 20 – 37, permit monitorizarea şi evaluarea dimensiunii şi evoluţiei acestora. Raportul naţional de evaluare a fenomenelor de violenţă realizat pe baza informaţiilor centralizate sub forma indicatorilor primari 1-19 şi a indicatorilor derivaţi 20-37 permite: - oferirea de feed-back inspectoratelor şcolare judeţene cu privire la situaţia privind fenomenul de violenţă şcolară şi evoluţia acestuia; - evaluarea dimensiunii reale a fenomenului violenţei şcolare la nivel naţional, precum şi a evoluţiei acestuia pe parcursul anilor şcolari; - transparentizarea informaţiilor cu privire la violenţa în şcoală, accesul public la informaţii obiective şi riguroase de acest gen; - realizarea unor rapoarte de ţară în cadrul unor cercetări şi studii comparative la nivel european /internaţional pe tema violenţei şcolare şi /sau transmiterea de informaţii relevante în acest scop; - dezvoltarea unor programe specifice diferitelor categorii şi tipuri de violenţă şi monitorizarea rezultatelor acestora.

52

ANEXA 1. Fişa de înregistrare a actelor de violenţă în şcoală Informaţiile de la punctele A, B, C, D şi E se completează în cel mult 5 zile de la semnalarea actului de violenţă.

53

Dacă actul de violenţă a fost comis de mai mulţi autori, în baza de date se completează pentru fiecare autor, separat, informaţiile de mai jos, cuprinse la punctul C.

54

Informaţiile de la punctul F sunt facultative şi se completează în termen de 30 de zile de la semnalarea actului de violenţă.

55

ANEXA 2. Procedura generală de intervenţie la nivelul școlii în situaţii de violenţă Constatarea faptei de un cadru didactic şi aducerea la cunoştinţa pofesorului de serviciu ↓ Este înştiinţat profesorul diriginte→anchetarea cazului ↓ Se stabileşte gravitatea faptei (formă uşoară sau formă gravă de violenţă) În cazul unei forme uşoare a violenţei şcolare: 1. dacă sancţiunea nu e prevăzută în Regulamentul Intern al unităţii şcolare ↓ Este sesizată comisia de violenţă şi conducerea şcolii (dacă este cazul) ↓ Se realizează o anchetă detaliată ↓ Este luată o decizie privind aplicarea sau nu a unei sancțiuni ↓ Se stabilesc măsuri de asistență pentru victimă/agresor 2. dacă sancţiunea este prevăzută în Regulamentul Intern al unităţii şcolare ↓ Se convoacă Consiliul Profesorilor Clasei (se analizează cazul,se propune şi se stabileşte o sancţiune) ↓ Se sancţiunează elevul → dirigintele ↓ Aplică sanţiunea ↓ Informează părinţii ↓ Recomandă măsuri de asistență pentru victimă și agresor ↓ Monitorizează intervențiile, colaborând cu părinţii şi psihologul şcolar În cazul unei forme grave de violenţă şcolară: Dirigintele → anunţă conducerea şcolii ↓ Sesizează Autoritățile competente (Jandarmeria/Poliţia de Proximitate/DGASPC etc.) ↓ Sesizează părinţii/tutorii legali ↓ Informează ISJ (Consilierul de Imagine), în raport cu gravitatea faptei ↓ Înştiinţează comisia de violenţă Comisia de violenţă→realizează o anchetă detaliată → propune o sancţiune → convoacă Consiliul Profesorilor Clasei ↓ Se stabileşte sancţiunea Dirigintele→Aplică sancţiunea conform Regulamentului Intern → Completează Fişa de înregistrare a cazului de violenţă şi o transmite persoanei desemnate de Comisia de violență să centralizeze fişele și să le înregistreze în baza de date Psihologul şcolar→realizează consilierea psihologică pentru victimă/agresor Dirigintele şi psihologul şcolar→colaborează cu familia elevului → monitorizează cazul Comisia de violență se asigură că fenomenul de violență a fost înregistrat, că măsurile de intervenție au fost puse în aplicare și urmărește impactul acestora asupra actorilor implicați în cazul de violență respectiv.

56