Decizie servicii experti - juridice criterii selectie

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos, nr. 6, sector 3, ... România, CIF 20329980, CP 030084 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642, +4 021 8900 745 www.cnsc.ro

În conformitate cu prevederile art. 266 alin. 2 din OUG nr. 34/ 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de aprobată prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea:

DECIZIE Nr.... ... Data:... Pe rolul CNSC au fost înregistrate, sub nr. ... nr. ... şi nr. ... contestaţiile formulate de către ... ... şi ..., referitoare la procedura de achiziţie, prin „cerere de oferte”, organizată, în vederea atribuirii acordului – cadru, care se va derula pe o perioadă de 24 luni şi urmează ,,a fi încheiat cu un singur ofertant’’, având ca obiect: „ cod CPV ... având sursa de finanţare: fonduri bugetare, de către autoritatea contractantă ...... cu sediul în Municipiul ... ... Prin contestaţia nr. ... înregistrată la CNSC cu nr. ... formulată de către ... înfiinţat în baza Deciziei nr. 2715/25.11.2008, emisă de către Baroul ... cu sediul profesional în ..., având CUI RO ... împotriva documentaţiei de atribuire, s-a solicitat în principal - suspendarea procedurii de atribuire în cauză şi ulterior modificarea documentaţiei de atribuire, iar, în subsidiar, în măsura în care ,,se va în tot sau în parte, capătul de cerere formulat în principal’’, anularea procedurii de atribuire în cauză. Prin contestaţia nr. ... înregistrată la CNSC cu nr. ..., formulată de către ..., cu sediul în Municipiul ... ..., având CUI RO ... şi adresa de comunicare a actelor în Municipiul ... Strada Opanez nr. 36 – 38, Et. 2, Sector 2, reprezentată de ... în calitate de reprezentant legal, împotriva clarificării nr. 40334/... emisă de către autoritatea contractantă, s-a solicitat suspendarea procedurii de atribuire în cauză şi, ulterior ,,să se constate că cerinţa referitoare la suportarea de către prestator a contravalorii corecţiilor financiare şi amenzilor aplicate autorităţii contractante este nelegală şi abuzivă şi obligarea autorităţii contractante la renunţarea la cerinţa respectivă’’; în subsidiar, ,,în cazul imposibilităţii aplicării măsurilor corective’’, se solicită anularea procedurii de atribuire. 1

Prin contestaţia nr. BAS ... înregistrată la CNSC cu nr. ... formulată de către ..., cu sediul în Municipiul ..., având CUI RO ... reprezentată legal prin Ciubotaru Bogdan Constantin, împotriva ,,răspunsului autorităţii contractante emis ca urmare a solicitării de clarificări nr. 4, răspuns postat în sistem electronic în data de ... s-a solicitat, iniţial, suspendarea procedurii de atribuire în cauză şi ulterior, anularea documentului anterior menţionat, cu consecinţa ,,eliminării din caietul de sarcini, modelele de acord – cadru şi contract subsecvent a dispoziţiilor abuzive şi nelegale privitoare la imputarea, în sarcina prestatorului de a eventualelor corecţii financiare şi amenzi aplicate ’’. Conform prevederilor art. 273, alin. (1) din OUG nr. 34/2006, aprobată prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, contestaţiile care fac obiectul dosarelor nr. ... nr. ... şi nr. .../2013, au fost conexate pentru a se pronunţa o soluţie unitară, deoarece sunt formulate în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire. În baza documentelor depuse de părţi, CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR

DECIDE: excepţiile tardivităţii şi lipsei de obiect, invocate de către autoritatea contarctantă cu privire la contestaţiile formulate de către ... şi .... Admite contestaţiile formulate de către ... ... şi ... în contradictoriu cu autoritatea contractantă ...... Pe cale de consecinţă, obligă autoritatea contractantă la remedierea documentaţiei de atribuire şi a răspunsului la clarificări aferent, în mod strict, conform motivării în cauză. Dispune reluarea procedurii de atribuire în cauză prin aplicarea măsurilor anterior dispuse în termen de 10 (zece) zile de la comunicare. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi în conformitate cu prevederile art. 280 alin. (1) şi (3) din OUG nr. 34/2006, aprobată prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. MOTIVARE În luarea deciziei s-au avut în vedere următoarele: Prin contestaţia nr. ... înregistrată la CNSC cu nr. ... formulată de către ... împotriva documentaţiei de atribuire, s-a solicitat în principal 2

suspendarea procedurii de atribuire în cauză şi ulterior modificarea documentaţiei de atribuire, iar, în subsidiar, în măsura în care ,,se va în tot sau în parte, capătul de cerere formulat în principal’’, anularea procedurii de atribuire în cauză. În fapt, contestatorul precizează următoarele: - autoritatea contractantă a iniţiat procedura de atribuire în cauză prin publicarea, în SEAP, a invitaţiei de participare nr. ... în scopul atribuirii unui acord-cadru având ca obiect „ Cod CPV ... a cărui valoare estimată este de 551.000 lei, fără TVA; - contestatorul susţine că în urma analizării documentaţiei de atribuire a observat că aceasta a fost redactată cu încălcarea gravă a prevederilor legale şi a principiilor aplicabile în materia achiziţiilor publice, respectiv a modalităţii de constituire a garanţiei de participare, a situaţiei personale a operatorilor economici, capacităţii de exercitare a activităţii profesionale, capacităţii tehnice şi/sau profesionale; - faţă de cele de mai sus, contestatorul susţine că se impune modificarea documentaţiei de atribuire, respectiv suspendarea procedurii de atribuire în cauză până la soluţionarea litigiului pentru ca petenta să nu fie eventual ,,privată de depunerea unei oferte în cadrul procedurii de atribuire aferente’’; - referitor la conţinutul documentaţiei de atribuire, contestatorul susţine că, în ceea ce priveşte interdicţia constituirii garanţiei de participare prin virament bancar, la pct. III.1.1.a) Garanţie de participare din fişa de date a achiziţiei, autoritatea contractantă impune „forma de constituire: instrument de garantare irevocabil emis, în condiţiile legii, de o societate bancară ori de o societate de asigurări sau ordin de plată în contul R037TREZ7025006XXX000197, deschis la Trezoreria Sector 2, cod fiscal: 4204038 cu condiţia confirmării acestuia de către banca emitentă până la data limită depunerii ofertelor”, cerinţă care, în opinia contestatorului încalcă art. 86 alin. (1) din HG nr. 925/2006 deoarece exclude ,,modalitatea de constituire a garanţiei prin virament bancar’’; - în acest sens, contestatorul afirmă că în situaţia în care autoritatea contractantă ar fi permis, potrivit prevederilor legale, constituirea garanţiei de participare prin virament bancar, ofertanţii ar fi putut transmite, drept dovadă a constituirii, extrasul de cont cu evidenţierea operaţiunii respective, caz în care autoritatea contractantă are posibilitatea verificării efectuării viramentului bancar în contul propriu, pentru a se asigura de constituirea garanţiei de participare, mai ales că, întreaga procedură se desfăşoară exclusiv prin mijloace electronice; - faţă de cele de mai sus, contestatorul invocă şi prevederile art. 2, respectiv art. 33 alin. 1) din OUG 34/2006, precum şi pe cele ale art. 8 alin. (2) din HG nr. 925/2006, conform cărora ,,atunci când impune cerinţe minime de calificare referitoare la situaţia economică şi 3

financiară ori la capacitatea tehnică şi/sau profesională, autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerinţe, elaborand în acest sens o notă justificativă care se ataşează la dosarul achiziţiei’’; - în sprijinul solicitării de modificare a cerinţei criticată anterior, contestatorul invocă şi art. 178 alin. 1) din OUG nr. 34/2006, care interzice autorităţii contractante ,,de a stabili criterii de calificare care nu au o legătură evidentă cu obiectul contractului/acordului-cadru ce urmează să fie atribuit’’, precum şi pe cele ale art. 179 alin. 1) din cadrul aceluiaşi act normativ, respectiv art. 8 din HG nr. 925/2006, care interzic autorităţii contractante de ,,a restricţiona participarea la procedura de atribuire prin introducerea unor cerinţe minime de calificare care nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru ce urmează să fie atribuit sau care sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea acestuia’’; prevederi exprese faţă de acest aspect regăsindu-se şi la art. 1 din Ordinul ANRMAP nr. 509/2011; - prin urmare, contestatorul susţine că, deşi stabilirea cerinţelor minime de calificare şi selecţie rămâne la latitudinea autorităţilor contractante, acest drept este limitat de obligaţia acesteia din urmă de a ţine cont de complexitatea, volumul, durata, valoarea şi natura contractului de achiziţie publică/ acordului-cadru care urmează a fi încheiat; - prin raportare la cele de mai sus, contestatorul susţine că autoritatea contractantă a elaborat, în mod nelegal, cerinţele prin care solicită: -„Certificat de atestare fiscală privind îndeplinirea obligaţiilor către bugetul de stat consolidat, din care să rezulte faptul că operatorul economic şi-a îndeplinit obligaţiile fiscale de plată către bugetul de stat, scadente în luna anterioară depunerii ofertelor [...]; Certificat privind plata taxelor şi impozitelor locale, din care să rezulte faptul că operatorul economic şi-a îndeplinit obligaţiile de plată către bugetul local, scadente în luna anterioară depunerii ofertelor [...]”; -Prezentarea de documente care dovedesc forma de înregistrare în calitate de operator economic. Modalitatea de îndeplinire şi aplicabilitatea în cadrul procedurii: Prezentarea Certificatului constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului, din care să rezulte cel puţin informaţiile legate de structura acţionarilor, reprezentanţilor legali, obiectul de activitate; - Cerinţa nr. 2 [...] Lista personalului propus, Formular 8.1, pentru îndeplinirea contractului va conţine minim urm.: 1 Manager de Proiect (minim 5 ani experienţă generală Certificare CNFPA de manager de proiect sau echivalent, Certificare CNFPA „expert achiziţii publice" sau echivalent; participare într-o poziţie similară în minim 1 proiect); 2 experţi principali, achiziţii (Certificare CNFPA expert achiziţii publice" 4

sau echivalent; participare într-o poziţie similară în calitate de expert achiziţii în minim 1 proiect); 2 experţi secundari achiziţii (Certificare CNFPA „expert achiziţii publice" sau echivalent; participare într-o poziţie similară în minim 1 proiect); 2 experţi tehnici (studii superioare în domeniul tehnic finalizate cu diploma de licenţă/ doctorat/ masterat; cel puţin un expert să fi participat în min 1 proiect/contract cu desfăşurarea de activităţi similare pe poziţia de expert tehnic)”; - Ofertantul/ofertantul asociat trebuie să dovedeasca că are implementat un sistem de management al calităţii conform ISO 9001 pentru domeniul „consultanţă achiziţii publice” sau echivalent, cu valabilitate la data limită depunerii ofertelor. Operatorii economici care nu deţin un astfel de certificat vor furniza dovezi prin care să ateste conformitatea cu standardul specifica sau dacă nu urmează aceleaşi metode din standard, trebuie să dovedească că îndeplinesc nivelurile de performanţă stabilite de acesta. Certificatele prezentate vor fi eliberate de către un organism acreditat; - Se va prezenta certificat 14001 pentru domeniul „consultanţă achiziţii publice” sau echivalent aflat în perioada de valabilitate la data limită depunerii ofertelor. Se va prezenta certificatul aflat în perioada de valabilitate la data depunerii ofertelor în conformitate cu principiul recunoaşterii reciproce, autoritatea contractanta va accepta certificate echivalente emise de organisme stabilite în alte state ale Uniunii Europene. Certificatele prezentate vor fi eliberate de către un organism acreditat”; - astfel, în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor fiscale de plată scadente în luna anterioară depunerii ofertelor, contestatorul arată că la pct. III.2.1.a) Situaţia personală a candidatului sau ofertantului din fişa de date a achiziţiei, pentru îndeplinirea cerinţei nr. 2, privind neîncadrarea în prevederile art. 181 din OUG nr. 34/2006, autoritatea contractantă solicită prezentarea următoarelor documente: „Certificat de atestare fiscală privind îndeplinirea obligaţiilor către bugetul de stat consolidat, din care să rezulte faptul că operatorul economic şi-a îndeplinit obligaţiile fiscale de plată către bugetul de stat, scadente în luna anterioară depunerii ofertelor [...]” şi „Certificat privind plata taxelor şi impozitelor locale, din care să rezulte faptul că operatorul economic şi-a îndeplinit obligaţiile de plată către bugetul local, scadente în luna anterioară depunerii ofertelor [...]”; - faţă de cele de mai sus, contestatorul susţine că autoritatea contractantă nu a luat în considerare art. 112 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură fiscală, conform căruia „certificatul de atestare fiscală se eliberează pe baza datelor cuprinse în evidenţa pe plătitor a organului fiscal competent şi cuprinde creanţele fiscale exigibile, existente în sold în ultima zi a lunii anterioare depunerii cererii, 5

denumită luna de referinţă, şi neachitate până la data eliberării acestuia”; „în situaţia în care se emit certificate de atestare fiscală în primele 5 zile lucrătoare ale lunii, acestea vor cuprinde creanţele fiscale exigibile, existente în sold la sfarsitul lunii anterioare lunii de referinţa şi neachitate până la data eliberării acestora”; „certificatul de atestare fiscală se emite în termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii cererii şi poate fi utilizat de persoana interesată pe o perioadă de până la 30 de zile de la data eliberării [...]”; - prin urmare, afirmă contestatorul, deoarece limită de depunere a ofertelor este atât de apropiată de primele 5 zile lucrătoare ale lunii, autoritatea contractantă ar fi trebuit să aibă în vedere prevederile Codului de procedura fiscală mai sus menţionate şi să facă menţiune despre acestea în cuprinsul documentaţiei de atribuire; - de asemenea, cu privire la prezentarea certificatului constatator, emis de către Oficiul Registrului Comerţului, contestatorul precizează că potrivit Secţiunii lll.2.1.b) Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale din fişa de date a achiziţiei, autoritatea contractantă impune obligativitatea prezentării de către persoanele juridice române a certificatului constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului din cadrul căruia să rezulte cel puţin informaţiile legate de structura acţionarilor, reprezentanţilor legali, obiectul de activitate al operatorului economic; în acelaşi timp, operatorii economici nerezidenţi (străini) putând prezenta documente care dovedesc o formă de înregistrare/ atestare ori apartenenţă din punct de vedere profesional, din care să rezulte abilitarea persoanei juridice/fizice străine de a presta care fac obiectul acordului- cadru, în conformitate cu ţara de origine/ţara în care operatorul economic este stabilit; - faţă de cerinţa de mai sus, contestatorul susţine că la procedura de atribuire în cauză ar putea să depună oferte şi cabinetele de avocatură, profesia aferentă fiind reglementată în conformitate cu art. 89 din Statutul profesiei de avocat, care stipulează următoarele: ,,consultaţiile juridice pot fi acordate în scris sau verbal în domenii de interes pentru client, precum: redactarea şi/sau furnizarea către client, prin orice mijloace, dupa caz, a opiniilor juridice şi informaţiilor cu privire la problematica solicitată a fi analizată, elaborarea de opinii legale, elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, convenţii, statute etc.) şi asistarea clientului la negocierile referitoare la acestea, elaborarea proiectelor de acte normative, participarea în calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei persoane juridice, în condiţiile legii, orice alte consultaţii în domeniul juridic’’; - prin urmare, susţine contestatorul, autoritatea contractantă trebuie să permită participarea la procedura de atribuire în cauză şi a avocaţilor organizaţi în una din formele de exercitare a profesiei (ex. 6

cabinet de avocat, societate profesională de avocaţi, etc.), situaţie în care prezentarea documentelor care fac dovada exercitării profesiei de avocat trebuie considerată suficientă în vederea dovedirii îndeplinirii cerinţei de calificare conexe, nemaifiind necesară prezentarea certificatului constatator; - o altă critică a contestatorului se referă la solicitările autorităţii contractante privind personalul implicat în derularea acordului – cadru, astfel cum se regăsesc acestea la pct. III.2.3.a) „Capacitatea tehnică şi/sau profesională”, Cerinţa nr. 2, din fişa de date a achiziţiei, în cadrul căreia se solicită ,,prezentarea unei liste a personalului propus, Formular 8.1, care va conţine minim următorii experţi: 1 Manager de Proiect (minim 5 ani experienţă generală Certificare CNFPA de manager de proiect sau echivalent, Certificare CNFPA „expert achiziţii publice" sau echivalent; participare într-o poziţie similară în minim 1 proiect); 2 experţi principali, achiziţii (Certificare CNFPA expert achiziţii publice” sau echivalent; participare într-o poziţie similară în calitate de expert achiziţii în minim 1 proiect); 2 experţi secundari achiziţii (Certificare CNFPA „expert achiziţii publice” sau echivalent; participare într-o poziţie similară în minim 1 proiect); 2 experţi tehnici (studii superioare în domeniul tehnic finalizate cu diploma de licenţă/ doctorat/ masterat; cel puţin un expert să fi participat în min 1 proiect/contract cu desfăşurarea de activităţi similare pe poziţia de expert tehnic)”; - faţă de cerinţa de mai sus, contestatorul susţine că aceasta este restrictivă; în acest sens, precizează că referitor la certificarea experţilor, autoritatea contractantă solicită prezentarea pentru: Managerul de Proiect a unei certificări CNFPA de manager de proiect sau echivalent, precum şi certificare CNFPA „expert achiziţii publice” sau echivalent; - prin urmare, autoritatea contractantă solicită pentru cei doi experţi principali în achiziţii a certificării CNFPA „expert achiziţii publice” sau echivalent şi pentru cei doi experţi secundari în achiziţii a certificării CNFPA „expert achiziţii publice” sau echivalent, cu toate că art. 188 alin. 2) lit. d) din OUG nr. 34/2006 stipuleaza dreptul autorităţii contractante de a solicita oricărui operator economic informaţii referitoare la studiile, pregătirea profesională şi calificarea personalului de conducere, precum şi ale persoanelor responsabile pentru îndeplinirea contractului de - totodată, contestatorul susţine că solicitarea ,,certificărilor CNFPA „expert achiziţii publice” sau echivalent’’ sunt restrictive şi încalcă prevederile art. 22 lit. a) din Instrucţiunile nr. 1/2013 ale ANRMAP, conform cărora ,,autoritatea contractantă poate solicita pentru specialiştii implicaţi astfel de certificări numai dacă în baza unui act normativ, este obligatorie desfăşurarea activităţilor în cadrul 7

contractului/ proiectului în calitatea atestată/ autorizată şi sub condiţia ca aceasta să menţioneze la nivelul fişei de date prevederea expresa din actul normativ în baza căruia este obligatorie atestarea’’; - aşadar, afirmă contestatorul, prezentarea ,,certificării CNFPA sau a unui echivalent’’, încalcă următoarelor dispoziţii legale: art. 2 alin. 2) lit. e), art. 179 alin. 1) şi 2) din OUG nr. 34/2006, art. 7 şi 8 din HG nr. 925/2006, art. 22 lit. a) din Instrucţiunile nr. 1/2013 ale ANRMAP; în opinia contestatorului, solicitarea unei certificări CNFPA sau a unui echivalent ar conduce şi la o distorsionare evidentă a concurenţei, deoarece, avocaţii, de exemplu, pot oferi consultanţă în domeniul ce face obiectul acordului cadru fără a avea nevoie de o atestare CNFPA, fiind suficient ca aceştia să deţină calitatea de avocat, în condiţiile legii; în acelaşi timp, afirmând că sunt vizibil avantajate companiile din domeniul consultanţei, care pregătesc o serie de experţi strict în domeniul achiziţiilor publice, aceştia neavând însă competenţele şi aptitudinile pe care un avocat le deţine în vederea reprezentării autorităţii contractante în faţa instanţelor; - în acelaşi timp, susţine contestatorul, certificarea CNFPA, de manager de proiect sau echivalent, nu este necesară faţă de specificul şi complexitatea solicitate, deoarece autoritatea contractantă solicită ca ofertanţii să aloce prestării un „Manager de Proiect - care să prezinte, inter alia, Certificare CNFPA de manager de proiect sau echivalent”; ori, susţine contestatorul, responsabilităţile prevăzute de autoritatea contractantă în sarcina „Managerului de proiect”, conform caietului de sarcini, sunt atribuţiile oricărui coordonator de echipă, care poate fi desemnat dintre membrii echipei, nefiind necesară certificarea în acest sens; cu titlu de exemplu, menţionând că în cadrul unei firme de avocatură aceste atribuţii revin avocatului titular sau, după caz, avocatului coordonator; - totodată, susţine contestatorul, cerinţele respective nu sunt adaptate la legislaţia în vigoare, pentru că cerinţa prezentării unei certificări CNFPA sau a unui echivalent nu este formulată în conformitate cu actele normative în materie de formare profesională, respectiv art. 340 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1 din 2011, potrivit căruia „se înfiinţează Autoritatea Naţională pentru Calificări prin reorganizarea Consiliului Naţional al Calificărilor şi Formării Profesionale a Adulţilor (CNCFPA) şi a Unităţii Executive a Consiliului Naţional al Calificărilor şi Formării Profesionale a Adulţilor”; prin urmare, noţiunea de „Certificare CNFPA” nu mai există la nivel naţional, formularea cerinţei în cauză inducând în eroare operatorii economici interesaţi; din acest punct de vedere, contestatorul afirmă că expresia „sau echivalent” din cadrul cerinţei respective nu poate fi interpretată ca acoperind eventualele

8

confuzii ale autorităţii contractante cu privire la denumirea autorităţilor competente a acorda certificări în materie de formare profesională; - în ceea ce priveşte „Cerinţele privind experienţa generală şi specifică”, contestatorul precizează că potrivit Anexei la Ordinul ANRMAP nr. 509/2011, o eventuală solicitare de tipul „participarea personalului responsabil într-un număr MINIM/MAXIM de proiecte similare” este considerată restrictivă; contestatorul redă cerinţa din fişa de date a achiziţiei, prin care autoritatea contractantă solicită ca personalul responsabil să fi fost implicat în minim un proiect similar, după cum urmează: „Managerul de proiect - participare într-o poziţie similară în minim 1 proiect; 2 experţi principali achiziţii - participare într-o poziţie similara în calitate de expert achiziţii în minim 1 proiect; 2 experţi secundari achiziţii - participare într-o poziţie similară în minim 1 proiect; 2 experţi tehnici - cel puţin un expert să fi participat în minim 1 proiect/ contract cu desfăşurarea de activităţi similare pe poziţia de expert tehnic”; faţă de acest aspect, contestatorul afirmând că se restricţionează, în mod nejustificat, accesul la procedura de achiziţie în cauză; - de asemenea, susţine contestatorul, solicitarea autorităţii contractante privind numărul experţilor, este disproporţionată, deoarece, dintr-un calcul matematic simplu, rezultă că se solicită alocarea unui număr de 7 experţi, iar, potrivit caietului de sarcini, în derularea acordului-cadru se vor desfăşura numai 9 - 14 proceduri de achiziţie publică, cu valoare mai mare de 1.000.000 euro, pe parcursul a 24 de luni; ori, în opinia contestatorului, nu este necesar un număr atât de mare de experţi pentru îndeplinirea corespunzătoare a obligaţiilor asumate prin acordul – cadru; contestatorul considerând că un număr de 5 experţi ar fi suficienţi; - contestatorul afirmă că şi solicitarea privind experţii în domeniul tehnic este neclară şi nu asigură executarea corepunzătoare a acordului – cadru, sens în care precizează că în cuprinsul documentaţiei de atribuire, autoritatea contractantă nu descrie contractele pentru a căror atribuire va fi necesară consultanţă în elaborarea documentaţiilor, în opinia sa, fiind evident faptul că un specialist în constructii, de exemplu, nu va avea niciun fel de competenţă cu privire la achiziţionarea de computere; prin urmare, simpla solicitare a 2 experţi tehnici este irelevant, deoarece nu se cunoaşte obiectul contractelor de achiziţie publică subsecvente acordului-cadru; - contestatorul invocă şi art. 3 alin. 2) din HG nr. 925/2006, potrivit căruia „celelalte compartimente ale autorităţii contractante au obligaţia de a sprijini activitatea compartimentului de achiziţii publice, în funcţie de specificul documentaţiei de atribuire şi de complexitatea problemelor care urmează să fie rezolvate în contextul aplicării 9

procedurii de atribuire”; prin urmare, susţine că, dacă va fi necesar, autoritatea contractantă poate achiziţiona la momentul la care necesităţile au fost identificate, de consultanţă tehnică specializată pentru fiecare dintre achiziţiile publice urmărite; - referitor la certificările ISO 9001 şi 14001, contestatorul precizează că în conformitate cu pct. III.2.3.b) „Standarde de asigurare a calităţii şi de protecţie a mediului” din fişa de date, autoritatea contractantă solicită ca „Ofertantul/ofertantul asociat trebuie să dovedească că are implementat un sistem de management al calităţii conform ISO 9001 pentru domeniul „consultanţă achiziţii publice” sau echivalent, cu valabilitate la data limită depunerii ofertelor. Operatorii economici care nu deţin un astfel de certificate vor furniza dovezi prin care să ateste conformitatea cu standardul specificat sau dacă nu urmează aceleaşi metode din standard, trebuie să dovedească că îndeplinesc nivelurile de performanţă stabilite de acesta. Certificatele prezentate vor fi eliberate de catre un organism acreditat; Se va prezenta certificat 14001 pentru domeniul „consultanţă achiziţii publice” sau echivalent aflat în perioada de valabilitate la data limită depunerii ofertelor. Se va prezenta certificatul aflat în perioada de valabilitate la data depunerii ofertelor în conformitate cu principiul recunoaşterii reciproce, autoritatea contractantă va accepta certificate echivalente emise de organisme stabilite în alte state ale Uniunii Europene. Certificatele prezentate vor fi eliberate de către un organism acreditat”; - cu privire la cerinţele de mai sus, contestatorul susţine faptul că autoritatea contractantă poate solicita îndeplinirea anumitor cerinţe de calificare numai în măsura în care acestea sunt absolut necesare pentru executarea contractului/acordului-cadru, dacă au relevanţă în raport cu specificul acestuia şi nu sunt disproporţionate; ori, în opinia sa, pentru prestarea de consultanţă solicitate la standarde ridicate, nu este relevantă deţinerea vreunuia dintre cele două certificate; de exemplu, în ceea ce priveşte avocaţii, aceştia sunt ţinuţi prin statutul profesiei să ofere consultanţă şi asistenţă juridică la un nivel corespunzător din punct de vedere calitativ; în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor de mediu, o declaraţie pe proprie răspundere a ofertantului ar fi în opinia contestatorului, suficientă; - referitor la cerinţa privind prezenţa la sediul autorităţii contractante a unuia dintre experţi, contestatorul o consideră nejustificată, sens în care precizează că în cadrul caietului de sarcini, la cap. „Modul de prestare a ”, autoritatea contractantă menţionează că unul dintre membrii echipei propuse pentru îndeplinirea acordului-cadru va fi reprezentant permanent la sediul autorităţii; din punctul de vedere al contestatorului, acestă cerinţă este nelegală, dat fiind că durata acordului-cadru este de 24 de luni, iar în această perioadă, viitorul 10

contractant ar trebui să se lipsească în totalitate de unul dintre colaboratorii/angajaţii săi; în schimb, autoritatea contractantă solicită respectivului expert exclusivitate, situaţie în care, ar trebui, să aibă în vedere încheierea unui contract individual de muncă cu expertul respectiv şi nicidecum încheierea unui contract de achiziţie publică de fiind incidente deci, prevederile din legislaţia muncii referitoare la relaţia de subordonare dintre salariat şi angajator, precum şi cele din legislaţia fiscală; în opinia contestatorului, aceasta formulă contractuală este în detrimentul protecţiei salariatului, în condiţiile în care activitatea sa va fi desfaşurată exclusiv la sediul autorităţii contractante, pe durata contractelor subsecvente (în total o perioadă de doi ani), potrivit instrucţiunilor acestuia şi respectând normele de protecţie şi securitate în muncă adoptate de aceasta din urmă; - de asemenea, contestatorul afirmă că autoritatea contractantă nu are dreptul de a externaliza toate solicitate prin caietul de sarcini, 1 deoarece conform art. 304 alin. 1) şi 2) din OUG 34/2006, „în vederea atribuirii contractelor, autoritatea contractantă are obligaţia de a înfiinţa un compartiment intern specializat în domeniul achiziţiilor publice, până la data de 1 ianuarie 2008; în măsura în care structura organizatorică a autorităţii contractante nu permite înfiinţarea unui compartiment distinct, obligaţia prevăzută la alin. (1) si (2) se îndeplineşte pe cale de act administrativ al conducătorului autorităţii contractante prin care una sau, după caz, mai multe persoane din cadrul respectivei autorităţi contractante sunt însărcinate cu ducerea la îndeplinire a principalelor atribuţii ale compartimentului intern specializat, aşa cum sunt prevăzute de legislaţia în materia achiziţiilor publice”; - prin urmare, susţine contestatorul, autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona numai de consultanţă, iar elaborarea documentaţiei de atribuire şi/sau aplicarea procedurii de atribuire, sunt, în mod imperativ, în sarcina sa; - faţă de acest aspect, contestatorul precizează că în caietul de sarcini, autoritatea contractantă menţionează etapele procesului de achiziţie publică, ce vor fi respectate de ofertantul câştigător, astfel: „1. Planificarea: Identificarea nevoii, Identificarea surselor de finanţare, Pregătirea procedurii de atribuire [...], 3. Realizarea contractului de achiziţie publică: îndeplinirea contractului, Finalizarea contractului; Cu privire la aceste aspecte, Autoritatea Contractantă detaliază: „1. întocmirea programului anual al achiziţiilor publice: identificarea necesităţii, estimarea valorii, punerea în corespondenţă cu CPV, ierarhizarea alegerea procedurii, identificarea fondurilor, elaborarea calendarului, definitivarea şi aprobarea programului, dacă se impune, elaborarea şi transmiterea anunţului de intenţie[...]; 7. Derularea 11

contractului sau acordului-cadru, dacă este cazul, constituirea garanţiei de buna execuţie, intrarea în efectivitate, îndeplinirea obligaţiilor asumate şi recepţii parţiale; 8. Finalizarea contractului, recepţia finală, dacă este cazul, eliberarea garanţiei de bună execuţie; 9. Analiza procesului, concluzii, măsuri de îmbunătăţire”; - ori, afirmă contestatorul, atribuţiile anterior enunţate aparţin, în exclusivitate, autorităţii contractante şi nu pot fi externalizate către un consultant, ceea ce în opinia contestatorului demonstrează că autoritatea contractantă a ignorat principiile eficienţei utilizării fondurilor publice şi proporţionalităţii; - în mod generic, cu privire la cerinţele din cadrul fişei de date a achiziţiei, contestatorul susţine că prin stabilirea unor cerinţe minime de calificare nejustificate şi disproporţionate, raportat la obiectul contractului, autoritatea contractantă a ignorat cu desăvârşire atât principiul utilizării eficiente a fondurilor publice cât şi principiul proportionalităţii, prevăzute de art. 2 alin. (2) lit. f) din OUG nr. 34/2006 şi promovate prin jurisprudenţa europeană (principiul proportionalităţii impune ca actele instituţiilor să nu depăşească limitele a ceea ce este adecvat şi necesar în scopul realizarii obiectivelor urmărite”). Deoarece în cuprinsul contestaţiei, ... solicită studiul dosarului, prin adresa nr. 13490/ ... ... CNSC aprobă cererea respectivă; contestatorul prezentându-se la sediul CNSC în data de 11.07.2013 şi având data de transmitere a concluziilor scrise în data de 16.07.2013; prin adresa nr. 749/16.07.2013, înregistrată la CNSC cu nr. 23850/ 17.07.2013, contestatorul transmite ,,concluziile scrise”, în care, pe lângă reiterarea unor aspecte din contestaţie, precizează următoarele: - documentaţia de atribuire nu respectă prevederile legale, şi demonstrează încă o dată lipsa oricăror justificări concrete cu privire la impunerea anumitor cerinţe de calificare; - în acest sens, contestatorul susţine că autoritatea contractantă modifică şi completează prin punctul de vedere justificările oferite prin „Nota Justificativă”, deoarece, referitor la ANULAREA CERINŢELOR DE CALIFICARE NELEGALE, cele învederate prin contestaţie cu privire la modalitatea de stabilire a cerinţelor de calificare sunt în deplină concordanţă cu jurisprudenţa anterioară a CNSC-ului, de exemplu decizia nr. 815/87C9/643/654/667/ 669/29.03.2012); - de asemenea, susţine că prin punctul de vedere transmis, autoritatea contractantă afirmă că ,,interpretările cu privire la prevederile legale referitoare la facultatea autorităţilor contractante de a impune cerinţe minime de calificare reprezintă o abordare personală şi nouă în materia achiziţiilor publice’’, sens în care precizează că scopul legislaţiei achiziţiilor publice, prevăzut de art. 1 lit. a) din OUG nr. 34/2006, este 12

de a promova concurenţa între operatorii economici, numeroasele prevederi legislative interzicând restricţionarea participării acestora la procedurile de achiziţie publică; - contestatorul afirmă că argumentele autorităţii contractante referitoare la evaluarea realizată de ANRMAP nu prezintă nicio relevanţă în cauză, deoarece, această verificare nu conduce la o diminuare a răspunderii autorităţii contractante cu privire la modalitatea de formulare a cerinţelor de calificare şi nu garantează, în mod absolut, legalitatea cerinţelor impuse de autorităţile contractante; - totodată, contestatorul susţine că, în punctul de vedere, autoritatea contractantă afirmă că rolul prevederilor art. 178 alin. 1) din OUG 34/2006 este doar acela de a impune regula precizării, conform principiului transparenţei, în cadrul invitaţiei/anunţului de participare a cerinţelor minime pe care ofertanţii/candidaţii trebuie să le îndeplinească pentru a fi consideraţi calificaţi; ori, în opinia contestatorului, formularea utilizată de legiuitor - „în cazul în care [...] autoritatea contractantă consideră că se justifică impunerea anumitor cerinţe minime [...]”, subliniază în mod evident caracterul de excepţie al impunerii acestor cerinţe, deoarece regulile de interpretare sistematică şi logică a legii arată că norma juridică nu există izolat, ruptă de alte norme juridice, interpretarea unei legi trebuie să fie ,,în litera şi spiritul său’’; - cu privire la acelaşi punct de vedere, contestatorul afirmă că autoritatea contractantă emite ipoteza că ,,singurele cerinţe care pot conduce la o restricţionare a participării la procedura de atribuire sunt cele precizate expres de prevederile art. 9 din HG nr. 925/2006’’, însă acestea instituie o prezumţie absolută privind caracterul restrictiv al anumitor cerinţe de calificare; prin urmare, prevederile art. 9 din HG nr. 925/2006 nu limitează, în niciun caz, categoria cerinţelor restrictive numai la cele enumerate expres prin acesta, caracterul restrictiv urmând a fi analizat prin raportare la toate cerinţele incluse de autoritatea contractantă în documentaţia de atribuire; în acest sens fiind şi prevederile art. 8 alin. 1) din HG nr. 925/2006, care stipulează interdicţia generală de a formula cerinţe de calificare cu caracter restrictiv, astfel: „autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publica prin introducerea unor cerinţe minime de calificare, care nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit şi care sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit”; - faţă de cele de mai sus, contestatorul invocă şi prevederile Ordinului ANRMAP nr. 509/2011, privind formularea criteriilor de calificare si 13

selecţie, Instrucţiunile ANRMAP nr. 1/2013, emise în aplicarea prevederilor art. 188 alin. (2) lit. d) şi art. 188 alin. (3) lit. c) din OUG nr. 34/2006, care subliniază importanţa formulării unor cerinţe de calificare şi selecţie care să permită accesul nerestricţionat al operatorilor economici la procedurile de achiziţie publică; - în ceea ce priveşte ,,ÎNDEPLINIREA OBLIGAŢIIOR FISCALE’’, contestatorul susţine că nu sunt suficiente afirmaţiile autorităţii contractante potrivit cărora ,,documentaţia de atribuire se înaintează spre verificare către experţii ANRMAP, înainte de publicarea propriu zisă şi fără să se ştie termenul de depunere a ofertelor’’, deoarece rolul autorităţii contractante este acela de a depune diligenţele necesare astfel încât cerinţele impuse să fie conforme cu legislaţia aplicabilă, indiferent de data la care este publicat anunţul/invitaţia de participare şi termenul de depunere a ofertelor; cât priveşte data publicării invitaţiei de participare, dată la care autoritatea contractantă a stabilit şi termenul limită de depunere a ofertelor, contestatorul susţine că aceasta avea obligaţia de a lua în calcul doar marja de timp de 3 zile lucrătoare, necesară pentru verificarea anunţurilor de către ANRMAP, conform art. 27 alin. 3) din HG nr. 925/2006, şi nicidecum vreun alt termen aleatoriu; - cu privire la afirmaţiile autorităţii contractante referitoare la obligaţia entităţilor de a respecta prevederile legale indiferent dacă acestea sunt sau nu menţionate în cadrul documentaţiei de atribuire, contestatorul menţionează că prevederile legale impun autorităţii contractante obligaţia de a preciza în cadrul documentaţiei de atribuire orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului/ candidatului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire, conform art. 33 alin. 1) din OUG nr. 34/2006); prin urmare, susţine contestatorul, autoritatea contractantă avea obligaţia de a informa operatorii economici despre modalitatea în care înţelege să se raporteze la prevederile legislative referitoare la eliberarea certificatelor fiscale, pentru a asigura informarea completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire; - în acest sens, susţine contestatorul, din afirmaţiile autorităţii contractante, se înţelege că aceasta se va raporta la prevederile art. 112 alin. 2), 3), 4) din Codul de procedură fiscală şi, dacă va fi cazul, va stabili un termen limită pentru depunerea ofertelor astfel încât operatorii economici să poată face dovada achitării obligaţiilor fiscale în luna anterioară depunerii ofertelor; adică: va accepta depunerea unor certificate fiscale eliberate în primele 5 zile lucrătoare ale lunii care se raportează la altă lună de referinţa stabilită potrivit prevederilor procedural fiscale; va accepta depunerea ulterioară a unor certificate 14

fiscale care să dovedească îndeplinirea cerinţei de calificare aşa cum aceasta a fost formulată în documentaţia de atribuire; - cu privire la ,,PREZENTAREA CERTIFICATULUI CONSTATOR EMIS DE OFICIUL REGISTRULUI COMERŢULUI’’, contestatorul menţionează că autoritatea contractantă, în cadrul punctului său de vedere, a precizat că nu doar societăţile comerciale trebuie să fie înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului, ci şi persoanele fizice autorizate, omiţând că care fac obiectul prezentei achiziţii pot fi prestate şi de o firmă de avocatură, profesie ale cărei formel de exercitare sunt supuse numai înregistrării în cadrul Barourilor membre ale U.N.B.R; în opinia contestatorului, argumentele autorităţii contractante referitoare la practica altor autorităţi contractante nu au relevanţă, deoarece cerinţele minime de calificare se raportează la specificul obiectului fiecărui contract de achiziţie publică în cauză; - de asemenea, precizează contestatorul, autoritatea contractantă revine asupra opiniei exprimate iniţial şi sugerează că operatorii economici pot prezenta orice formă de înregistrare indiferent de tipul acestora; însă, susţine contestatorul, autoritatea contractantă ar fi trebuit să prevadă în documentaţia de atribuire, conform dispoziţiilor art. 33 din OUG nr. 34/2006, orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare, şi nu să ,,precizeze în cadrul unui punct de vedere faptul că nu restricţionează accesul la procedura de atribuire a formelor de exercitare a profesiei nesupuse înregistrării la Oficiul Registrului Comerţului’’; - în ceea ce priveşte ,,SOLICITĂRILE PRIVIND PERSONALUL’’, respectiv ,,Certificarea experţilor’’, contestatorul susţine că interpretând art. 22 din Instrucţiunile ANRMAP nr. 1/2013, autoritatea contractantă extrage din prevederile legale doar fragmentele care îi profită; ori, susţine acesta, în măsura în care legiuitorul nu ar fi avut în vedere condiţia existenţei unei prevederi legale care să impună deţinerea respectivei atestări, prevederea citată din instrucţiunea de mai sus nu ar mai fi cuprins aceasta menţiune; în opinia contestatorului, autoritatea contractantă nu respectă ,,Instrucţiunile ANRMAP’’ nici măcar potrivit propriei interpretări, deoarece, deşi solicită o certificare care nu este impusa de legislaţie, iar desfăşurarea activităţilor ce fac obiectul care vor fi achiziţionate nu sunt condiţionate de existenţa unei atestări, impune, pe lângă această certificare, atât experienţa generală, cât şi experienţa specifică; - în acelaşi sens, afirmă contestatorul, competenţele şi aptitudinile avocaţilor au rolul de a demonstra că avocaţii sunt calificaţi (pe lângă eventuala calificare privind asistenţa juridică în soluţionarea contestaţiilor), a presta de consultanţă în achiziţii publice prin însăşi natura profesiei lor şi potrivit Statutului profesiei, nefiind necesară 15

parcurgerea unui anume curs de formare profesională în acest sens sau obţinerea unei certificări profesionale; referitor la existenţa unor proceduri similare în cadrul cărora autorităţile contractante care nu au impus prezentarea de certificate CNFPA sau echivalent fiind şi procedurile de atribuire iniţiate prin publicarea, în SEAP, a invitaţiei de participare nr. 340302/28.11.2012 sau anunţului de participare nr. 140396/ 10.11.2012; - faţă de susţinerea autorităţii contractante că a solicitat atestarea atât pentru managerul de proiect, cât şi pentru experţii în achiziţii întrucat „aceste certificate aduc o siguranţă în plus autorităţii ca experţii propuşi pot îndeplini atribuţiile contractelor subsecvente şi că ce urmează a fi prestate vor fi de o calitate superioară”, contestatorul afirmă că acestea nu pot constitui un temei suficient pentru a fundamenta cerinţa atestării, întrucat autoritatea contractantă are la îndemână metode suficiente pentru a se asigura că viitorul contractant va îndeplini corespunzător contractul/contractele subsecvente; - de asemenea, menţionează contestatorul, tot în cadrul punctului de vedere, autoritatea contractantă susţine că sintagma „echivalent” are semnificaţia potrivit căreia „autoritatea contractantă a permis operatorilor economici să prezinte certificate echivalente celor solicitate prin care se demonstrează capacitatea tehnică/profesională a acestora”, aspect care, în opinia contestatorului, oferă o interpretare proprie noţiunii de „echivalent”, deoarece, atunci când, din eroare, au solicitat astfel de certificări, autorităţile contractante au publicat clarificări; - contestatorul susţine că, în ceea ce priveşte „Nota justificativă”, se impune precizarea dacă pentru experţii principali în achiziţii publice, autoritatea contractantă menţionează numai incidental necesitatea certificării cu privire la certificatul CNFPA de ,,manager de proiect", ,,expert achiziţii publice" pentru Managerul de Proiect şi certificatul CNFPA de ,,expert achiziţii publice", în timp ce pentru „experţii secundari în achiziţii” certificatele aferente sunt inexistente; în opinia contestatorului, expresii precum „elaborarea documentaţiilor de atribuire reprezintă un element foarte important în activitatea unei instituţii şi are implicaţii multiple financiare, legislative, umane”, nu pot fi considerate o „motivare” a impunerii cerinţelor referitoare la atestarea persoanelor implicate în derularea acordului-cadru, în acest sens, invocând decizii CNSC; - cu privire la cerinţele aferente experienţei generale şi specifice, contestatorul menţionează că autoritatea contractată susţine că a respectat prevederile legale cu privire la experienţa generală şi specifică a experţilor; cu toate acestea, precizează contestatorul, cel puţin în ceea ce priveşte ,,Managerul de proiect’’, autoritatea 16

contractantă nu a respectat dispoziţiile art. 25 din Instrucţiunile ANRMAP nr. 1/2013, potrivit cărora „se poate solicita experienţa dovedită prin participarea în cel puţin un proiect/contract la nivelul căruia să fi desfăşurat activităţi similare, dar nu identice celor ce fac obiectul procedurii pentru care se solicită, fără a se solicita persoanei respective şi experienţa raportată la un anumit număr de ani” şi „se poate solicita experienţa raportată la un anumit număr de ani fără a se solicita persoanei respective şi experienţa dovedită prin participarea în cel puţin un proiect/contract la nivelul căruia să fi desfăşurat activităţi similare celor ce fac obiectul procedurii pentru care se solicită”; - faţă de cele de mai sus, contestatorul afirmă că autoritatea contractantă solicită pentru ,,Managerul de proiect’’, contrar prevederilor legale, pe lângă certificări, şi experienţa generală de minimum 5 ani, şi participarea într-o poziţie similară în minim un proiect; ori, susţine acesta, referitor la „Nota justificativă”, autoritatea contractantă a inclus doar referiri de ordin general cu privire la justificarea experienţei solicitate pentru Managerul de proiect şi experţii principali în achiziţii, pentru experţii secundari în achiziţii şi pentru experţii tehnici nefăcând nici măcar o menţiune în acest sens, cu toate că, în opinia sa, sintagmele generale, care nu conţin justificări concrete cu privire la impunerea respectivelor cerinţe minime de calificare nu au valoarea justificărilor prevăzute de art. 8 din HG nr. 925/2006 şi, prin urmare, nu pot fi reţinute; - referitor la faptul că ,,numărul experţilor este disproporţionat, contestatorul susţine că autoritatea contractantă nu justifică nici în punctul de vedere, nici în „Nota justificativă” motivul pentru care a solicitat un număr de 7 experţi pentru îndeplinirea acordului-cadru; în opinia sa, susţinerile autorităţii contractante în sensul în care urmează să demareze proceduri pe lucrări complexe şi foarte importante în cadrul cărora are nevoie de consultanţă din partea experţilor tehnici, atât la elaborarea documentaţiei de atribuire, cât şi în procesul de evaluare, în calitate de experţi cooptaţi (referindu-se strict la experţii din domeniul tehnic), nu reprezintă o justificare reală a numărului de experţi solicitati; - în ceea ce priveşte cerinţa privind experţii în domeniul tehnic, contestatorul susţine că aceasta este neclară şi nu asigură executarea corespunzătoare a acordului-cadru; un indiciu clar că autoritatea contractantă nu are argumente cu privire la impunerea solicitării privind experţii tehnici este reprezentat de faptul că acesta reia doar aşa-zisele argumente prezentate la punctul anterior; deşi au fost solicitate clarificări în acest sens, autoritatea contractantă continuă să menţină solicitarea ambiguă; de asemenea, în opinia contestatorului, sunt surprinzătoare afirmaţiile autorităţii contractante cu privire la 17

faptul că „a lăsat libertatea operatorilor economici de prezentare în cadrul ofertei a experţilor tehnici”, în contextul în care aceeaşi autoritate contractantă are nevoie de „o siguranţă în plus” cu privire la calificarea şi specializarea celorlalţi experţi; - în acelaşi sens, afirmă contestatorul, cu toate că documentaţia de atribuire nu oferă niciun indiciu cu privire la domeniul tehnic solicitat pentru cei doi experţi, în „Nota justificativă”, autoritatea contractantă face referire la proceduri ce vor avea ca obiect lucrări complexe, susţinând că este necesară o pregătire tehnică şi calificare specială, fără a preciza însă domeniul specializării; - referitor la argumentele autorităţii contractante privind certificările ISO 9001 şi 14001, contestatorul susţine că acestea nu pot reprezinta o justificare de natură a fundamenta solicitarea privind prezentarea certificărilor ISO 9001 şi 14001, în sensul că ar fi absolut necesare pentru executarea contractului/acordului-cadru sau că au relevanţă în raport cu specificul acestuia şi nu sunt disproporţionate; contestatorul îşi menţine opinia potrivit căreia pentru prestarea de consultanţă solicitate la standarde ridicate nu este necesară sau relevantă deţinerea vreunuia dintre cele două certificate; în „Nota justificativă”, autoritatea contractantă redă numai prevederea legislativă care permite solicitarea unor astfel de standarde, fără a explica aplicabilitatea acesteia raportat la obiectul acordului-cadru; faţă de acest aspect, contestatorul arată că în acest sens s-a pronuntat Consiliul astfel: „analizând obiectul contractului respectiv „Contract de lucrări avand ca obiect elaborare proiect tehnic; lucrări de execuţie şi dotare, pentru proiectul integrat «Modernizări şi asfaltare străzi, Renovare clădire pentru înfiinţare centru de îngrijire a copiilor tip after school, Dotare cămin cultural»”, coroborat cu specificaţiile tehnice obligatorii şi nota justificativă privind alegerea criteriilor de calificare pentru atribuirea contractului, Consiliul constată faptul că autoritatea contractantă nu a justificat în niciun fel solicitarea copiei legalizate a certificatului ISO 27001, sau altui certificat echivalent şi nici nu a dovedit relevanţa acestei cerinţe în raport cu natura contractului. Faţă de aceste aspecte, Consiliul urmează să admită această critică”; - în ceea ce priveşte cerinţa privind prezenţa la sediul autorităţii contractante a unuia dintre experţi, contestatorul afirmă, în continuare, că este disproporţionată şi nejustificată, prin punctul de vedere, autoritatea contractantă limitându-se la a susţine că prezenţa unui expert permanent la sediul acesteia pe toată perioada acordului-cadru nu încalcă prevederile legale, ceea ce în opinia contestatorului conduce la ideea că autoritatea contractantă, de fapt, are nevoie de încă un angajat; ori, dată fiind perioada îndelungată pentru care se încheie acordul-cadru, prin prezenţa permanentă a expertului la sediul 18

autorităţii contractante s-ar ajunge atât la eludarea prevederilor legale din domeniul relaţiilor de muncă cât şi a celor din OUG nr. 34/2009; - cu privire la faptul că autoritatea contractantă nu are dreptul de a externaliza toate solicitate, contestatorul menţionează că şi de această dată precizările autorităţii contractante, cu privire la verificarea documentaţiei de atribuire de către ANRMAP, nu sunt în concordanţă cu art. 331 alin. (1) din OUG nr. 34/2006, conform cărora „Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice evaluează, înainte de transmiterea spre publicare a invitaţiei de participare/ anunţului de participare, conformitatea cu legislaţia aplicabilă în domeniul achiziţiilor publice a documentaţiei de atribuire aferente contractelor de achiziţie publică care intră sub incidenţa prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta, fără ca această evaluare să aibă în vedere caietul de sarcini sau documentaţia descriptiva, după caz”, deoarece, în opinia sa, evaluarea realizată de către ANRMAP nu conferă documentaţiei o prezumţie absolută de legalitate, verificarea respectivă neextinzându-se şi asupra cerinţelor caietului de sarcini; - în concluzie, afirmă contestatorul, susţinerile autorităţii contractante potrivit cărora ,,contestatorul putea solicita clarificări’’, nu se justifică întrucât acest lucru nu a fost posibil datorită termenului scurt de contestare a documentaţiei de atribuire; în măsura în care s-ar fi formulat o solicitare de clarificări chiar a doua zi, autoritatea contractantă ar fi avut la dispoziţie 3 zile lucrătoare pentru a răspunde solicitării, termenul de contestare fiind astfel depăşit. Prin contestaţia nr. ... înregistrată la CNSC cu nr. ..., formulată de către ..., împotriva clarificării nr. 40334/ ... emisă de către autoritatea contractantă, s-a solicitat suspendarea procedurii de atribuire în cauză şi, ulterior ,,să se constate că cerinţa referitoare la suportarea de către prestator a contravalorii corecţiilor financiare şi amenzilor aplicate autorităţii contractante este nelegală şi abuzivă şi obligarea autorităţii contractante la renunţarea la cerinţa respectivă’’; în subsidiar, ,,în cazul imposibilităţii aplicării măsurilor corective’’, se solicită anularea procedurii de atribuire. În fapt, contestatorul susţine următoarele: - referitor la documentaţia de atribuire, un operator economic a adresat autorităţii contractante, «Întrebarea 1: În cadrul caietului de sarcini, la capitolul „Modul de presatare a ”, se prevede că „Consultantul îşi asumă responsabilitatea plăţii de daune interese, costuri, taxe şi cheltuieli de orice natură aferente încălcării prevederilor legale prin recomandările formulate. În cadrul contractului subsecvent de se prevede la punctul 8.5 că „Operatorul economic prestator va fi deplin responsabil pentru documentele întocmite şi avizate, acesta va răspunde pecuniar în cazul în care autorităţii contractante îi vor fi 19

aplicate corecţii financiare, atunci cand erorile se datorează exclusiv prestatorului. În cadrul contractului subsecvent de se prevede la pct. 10.5 că „în cazul în care sunt abateri legislative care duc la corecţii financiare sau amenzi aplicate de organele abilitate, achizitorul poate sancţiona prestatorul doar în cazul în care aceste abateri sunt din vina exclusivă a prestatorului. În cadrul contractului subsecvent de se prevede la punctul 11.2 aşa că „Achizitorul are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, în limita prejudiciului creat, dacă prestatorul nu îşi execută, execută cu întârziere sau execută necorespunzator obligaţiile asumate prin prezentul contract. Având în vedere cele arătate mai sus, vă rugam să confirmaţi că prestatorul răspunde pecuniar numai în limita garanţiei de bună execuţie»’’; - la întrebarea de mai sus, autoritatea contractantă a răspuns astfel: «Răspuns nr. 1: Prestatorul va răspunde pecuniar în cuantumul corecţiilor financiare sau amenzilor aplicate»; - prin urmare, afirmă contestatorul, singurele menţiuni concrete legate de obligaţia suportării, de către prestator, a corecţiilor financiare şi amenzilor ce ar putea fi aplicate, în cadrul procedurilor ce fac obiectul prezentului acord - cadru, erau prevăzute în modelul de contract subsecvent la pct. 10.5, potrivit căruia „în cazul în care sunt abateri legislative care duc la corecţii financiare sau amenzi aplicate de organele abilitate, achizitorul poate sancţiona prestatorul doar în cazul în care aceste abateri sunt din vina exclusivă a prestatorului”; - faţă de cele de mai sus, contestatorul afirmă că prin răspunsul la solicitarea de clarificare nr. 4 autoritatea contractantă schimbă, în mod esenţial, conţinutul cerinţa documentaţiei de atribuie, aşa cum a fost aceasta publicată şi făcută cunoscută iniţial operatorilor economici interesaţi de procedură, restricţionând astfel accesul operatorilor economici la procedură, în sensul că dispoziţia autorităţii contractante iniţial stipulată în modelul de contract subsecvent se transformă într-o nouă obligaţie în sarcina operatorilor economici, respectiv: „în cazul în care sunt abateri legislative care duc la corecţii financiare sau amenzi aplicate de organele abilitate, prestatorul va răspunde pecuniar în cuantumul corecţiilor financiare sau amenzilor aplicate”; - cu alte cuvinte, susţine contestatorul, riscul, ce aparţine în totalitate autorităţii contractante, cade în sarcina viitorului prestator de încălcându-se astfel art. 2 alin. (2) lit. g) din OUG nr. 34/2006, în sensul că se restrânge tocmai participarea la procedura a acelor operatori economici cu experienţa în domeniul achiziţiilor publice, care ar putea gestiona profesional şi eficient necesităţile benificiarului, dar care, înţelegând efectele unor cerinţe legate de imputarea, în sarcina sa, a eventualelor corecţii financiare şi amenzi, evită să se implice, deoarece, chiar şi aplicarea unei corecţii financiare de 1%, în cazul unui 20

contract de anvergură, ce depăşeşte ca valoare 10.000.000 de euro (în cadrul acordului-cadru în speţă sunt previzionate cinci astfel de contracte), ar reprezenta un efort financiar de nesuportat pentru mulţi operatori economici; - de asemenea, afirmă contestatorul, potrivit art. 12 din Legea nr. 72/ 2013, privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante, se prevede ca acea clauza contractuală prin care se stabileste în mod vădit inechitabil, în raport cu creditorul, nivelul daunelor-intereselor suplimentare, este considerată abuzivă, context în care, art. 15 alin. (1) din acelaşi act normativ instituie nulitatea absolută a clauzelor abuzive. Prin contestaţia nr. BAS ... înregistrată la CNSC cu nr. ... formulată de către ..., împotriva ,,răspunsului autorităţii contractante emis ca urmare a solicitării de clarificări nr. 4, răspuns postat în sistem electronic în data de ... s-a solicitat, iniţial, suspendarea procedurii de atribuire în cauză şi ulterior, anularea documentului anterior menţionat, cu consecinţa ,,eliminării din caietul de sarcini, modelele de acord – cadru şi contract subsecvent a dispoziţiilor abuzive şi nelegale privitoare la imputarea, în sarcina prestatorului de a eventualelor corecţii financiare şi amenzi aplicate ’’. În fapt, contestatorul afirmă că: - în cadrul procedurii de atribuire, un operator economic a adresat o întrebare autorităţii contractante cu următorul conţinut: «Întrebare 1: În cadrul caietului de sarcini, la capitolul „Modul de prestare a ”, se prevede că „Consultantul îşi asumă responsabilitatea plăţii de daune interese, costuri, taxe şi cheltuieli de orice natură aferente încălcării prevederilor legale prin recomandările formulate. În cadrul contractului subsecvent de se prevede la punctul 8.5 că „Operatorul economic prestator va fi deplin responsabil pentru documentele întocmite şi avizate, acesta va răspunde pecuniar în cazul în care autorităţii contractante îi vor fi aplicate corecţii financiare, atunci cand erorile se datorează exclusiv prestatorului. În cadrul contractului subsecvent de se prevede la pct. 10.5 că „în cazul în care sunt abateri legislative care duc la corecţii financiare sau amenzi aplicate de organele abilitate, achizitorul poate sancţiona prestatorul doar în cazul în care aceste abateri sunt din vina exclusivă a prestatorului. În cadrul contractului subsecvent de se prevede la punctul 11.2 aşa că „Achizitorul are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, în limita prejudiciului creat, dacă prestatorul nu îşi execută, execută cu întârziere sau execută necorespunzator obligaţiile asumate prin prezentul contract. Având în vedere cele arătate mai sus, vă rugam să 21

confirmaţi că prestatorul răspunde pecuniar numai în limita garanţiei de bună execuţie»’’; - răspunsul autorităţii contractante a fost următorul: «Răspuns nr. 1: Prestatorul va răspunde pecuniar în cuantumul corecţiilor financiare sau amenzilor aplicate»’’; prin urmare, susţine contestatorul, singurele menţiuni concrete legate de obligaţia suportării, de către prestator, a corecţiilor financiare şi amenzilor ce ar putea fi aplicate în cadrul procedurilor ce fac obiectul prezentului acord - cadru, deşi, iniţial prevăzute în modelul de contract subsecvent, la pct. 10.5, care menţiona că „în cazul în care sunt abateri legislative care duc la corecţii financiare sau amenzi aplicate de organele abilitate, achizitorul poate sancţiona prestatorul doar în cazul în care aceste abateri sunt din vina exclusivă a prestatorului”, au fost schimbate prin răspunsul la solicitarea de clarificare nr. 4, emis de către autoritatea contractantă; - astfel, susţine contestatorul, dispoziţia autorităţii contractante iniţial stipulată în modelul de contract subsecvent capătă un sens nou, transformându-se practic într-o nouă obligaţie în sarcina operatorilor economici, respectiv: „în cazul în care sunt abateri legislative care duc la corecţii financiare sau amenzi aplicate de organele abilitate, prestatorul va răspunde pecuniar în cuantumul corecţiilor financiare sau amenzilor aplicate”, transferându-se riscul, ce aparţine în totalitate autorităţii contractante, în sarcina viitorului prestator de încălcându-se art. 2 alin. (2) lit. g) din OUG nr. 34/2006; - faţă de cele de mai sus, contestatorul susţine că prin noua cerinţă, autoritatea contractantă restrânge participarea la procedură a acelor operatori economici cu experienţa în domeniul achiziţiilor publice, care ar putea gestiona profesional şi eficient necesităţile benificiarului, însă potenţiala aplicare a unei corecţii financiare îi reţine în a depune ofertă; - de asemenea, susţine contestatorul, cerinţa respectivă încalcă şi art. 12 din Legea nr. 72/2013, privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante, prevede că acea clauza contractuală prin care se stabileste în mod vădit inechitabil, în raport cu creditorul, nivelul daunelor - intereselor suplimentare, este considerată abuzivă, context în care art. 15 alin. (1) al aceluiaşi act normativ instituie nulitatea absolută a clauzelor abuzive. Având în vedere că autoritatea contractantă, în punctul de vedere înregistrat la CNSC cu nr. 21349/28.05.2013, invocă excepţia tardivităţii şi lipsei de obiect a contestaţiilor depuse de ... şi ..., prin adresele nr. 13674/...... .../ 12.07.2013 şi nr. 13673/ ...... .../12.07.2013, CNSC a solicitat contestatorilori respectivi un punct de vedere în acest sens. 22

... a răspuns prin adresa nr. 1345/15.07.2013, înregistrată la CNSC cu nr. 23610/ 15.07.2013, în care precizează că ,,a formulat contestaţie împotriva clarificării nr. 41334/... contestaţie ce a fost transmisă la CNSC în data de ..., şi care are ca obiect exclusiv informaţiile furnizate de autoritatea contractantă în răspunsul la clarificări, care, în mod evident modifică documentaţia de atribuire”. ... a răspuns prin adresa nr. BAS 253/15.07.2013, înregistrată la CNSC cu nr. 23501/15.07.2013, în care precizează că, prin contestaţia formulată nu a contestat conţinutul documentaţiei de atribuire, aşa cum a afirmat autoritatea contractantă, ci răspunsul formulat de aceasta la solicitarea de clarificări a unui operator economic interesat de procedură, răspuns publicat, în SEAP, în data de ... având în vedere că a transmis contestaţia la CNSC în data de acesta nu este tardivă; de asemenea, contestatorul precizează că menţiunea „prestatorul va răspunde pecuniar în cuantumul corecţiilor financiare sau amenzilor aplicate”, schimbă solicitările iniţiale ale autorităţii contractante. Deoarece, prin adresa nr. 43730/18.07.2013, înregistrată la CNSC cu nr. 24064/18.07.2013, autoritatea contractantă şi-a completat punctul de vedere, pentru respectarea principiului contradictorialităţii, Consiliul a transmis adresa nr. 14183/... .../...19.07.2013 contestatorului ... şi adresa nr. 14140/... .../...19.07.2013 contestatorului ..., solicitându-le ca eventualele opinii să fie transmise până în data de 22.07.2013. Prin adresa nr. 1454/22.07.2013, înregistrată la CNSC cu nr. 24564/22.07.2013, ... a răspuns astfel: - autoritatea contractantă reiterează prevederile contractuale din cadrul draftului de acord-cadru, respectiv din cadrul draftului de contract subsecvent şi interpretează aceste clauze în mod eronat, inducând opinia că amenzile şi corecţiile financiare în cuantumul cărora prestatorul va răspunde, astfel cum a fost modificată documentaţia de atribuire prin intermediul clarificării nr. 40334/... se încadrează în categoria „cheltuieli de orice natură”, fără a exista o limitare a nivelului până la care se pot imputa daune-interese; - faţă de acest aspect, contestatorul menţionează că în conformitate cu definiţia dată daunelor interese, acestea reprezintă compensări sau despăgubiri băneşti pe care debitorul este obligat prin hotărâre judecătorească să le plătească creditorului pentru repararea prejudiciilor, cauzate acestuia prin neexecutarea ori executarea defectuoasă sau cu întârziere a obligaţiilor contractuale; deci, autoritatea contractantă face o legătura artificială între „cheltuielile de orice natură”, care se referă la daunele interese şi costurile reprezentând corecţii financiare şi amenzi;

23

- prin urmare, susţine că faptul că autoritatea contractantă încearcă să introducă în conceptul „cheltuieli de orice natură” şi corecţiile financiare si amenzile, este greşit, întrucât acestea din urmă nu pot avea caracter de cheltuieli, fiind sancţiuni distincte, aplicabile în anumite condiţii limitativ enumerate şi reglementate de lege; de aceea, afirmă că răspunsul autorităţii contractante reprezintă o încălcare gravă a dispoziţiilor Legii nr. 7/2013, privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante, la art. 12 prevede că „Practica sau clauza contractuală prin care se stabileşte în mod vădit inechitabil, în raport cu creditorul, termenul de plată, nivelul dobânzii pentru plata întârziată sau al daunelor-interese suplimentare este considerată abuzivă”; la art. 13 din acelaşi act normativ prevăzându-se că „în determinarea caracterului abuziv al unei clauze sau practici, instanţa ţine cont de toate circumstanţele cauzei, în special de: (...) c) natura bunurilor sau ”; - faţă de cele de mai sus, având în vedere interpretarea autorităţii contractante din cadrul adresei nr. 43730/18.07.2013 şi pentru evitarea unor viitoare divergenţe de interpretare a prevederilor din cadrul documentaţiilor de atribuire, ... solicită Consiliului să se pronuţe şi asupra prevederilor clauzelor 7.3. din cadrul acordului cadru, respectiv 8.4 din cadrul contractului subsecvent, în sensul în care cuantumul daunelor -interese, costurilor, taxelor şi cheltuielilor de orice natură aferente, cu care orice prestator se obligă să despăgubească achizitorul, sunt în limita garanţiei de bună execuţie constituite de către acesta. ... a răspuns prin adresa nr. BAS 259/22.07.2013, înregistrată la CNSC cu nr. 24474/22.07.2013, susţinând că ,,remedierile autorităţii contractante nu-l vizează’’. În vederea soluţionării contestaţiilor susmenţionate, Consiliul a solicitat autorităţii contractante, prin adresele nr. 13094/... ..., transmiterea dosarului achiziţiei publice în copie, întocmit conform precizărilor art. 213 din OUG nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de aprobată prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi punctele de vedere cu privire la contestaţiile în cauză. Prin adresa nr. 41095/..., înregistrată la CNSC sub nr. 22441/..., autoritatea contractantă transmite dosarul achiziţiei publice, în copie şi punctul de vedere cu privire la contestaţia depusă de ... potrivit căruia: - referitor la interdicţia constituirii garanţiei de participare prin virament bancar, autoritatea contractantă susţine că respectivul 24

contestator are dificultăţi în interpretarea cerinţelor din documentaţia de atribuire, reglementate de legislaţia în domeniul achiziţiilor publice, întrucat în fişa de date a achiziţiei la capitolul III. 1.1.a) „Garanţie de participare” se solicită „Formă de constituire: instrument de garantare irevocabil emis, în condiţiile legii, de o societate bancară ori de o societate de asigurări sau ordin de plată în contul R037TREZ7025006XXX000197, deschis la Trezoreria Sector 2, cod fiscal: 4204038 cu condiţia confirmării acestuia de către banca emitentă până la data limită depunerii ofertelor”, fiind evident că, ordinul de plată nu este altceva decât viramentul bancar de care vorbeşte contestatorul; - în ceea ce priveşte cerinţa contestatorului de anulare a cerinţelor de calificare nelegale, autoritatea contractantă afirmă că, de fapt, acesta extrage fragmente din articolele de lege şi le interpretează după cum doreşte, în sensul că dă o interpretare pe deplin nouă art. 8 alin. (2) din HG nr. 925/2006, deoarece, niciunde în cuprinsul articolului 8 nu se menţionează că doar prin excepţie de la regulă, autoritatea îşi exercită facultatea de a solicita îndeplinirea unor cerinţe de calificare, ci că în cazul impunerii unor cerinţe minime, autoritatea contractantă trebuie să poată justifica aceste cerinţe, care sunt verificate comparativ cu „Nota justificativă privind cerinţele minime” şi de către ANRMAP, anterior publicării în SEAP; - aceeaşi interpretare personală, susţine autoritatea contractantă, este dată şi art. 178 alin. (1) din OUG nr. 34/2006, care, în opinia sa, nu vine să „sublinieze regula absenţei impunerii de cerinţe de calificare” ci prevede că „(1) în cazul în care, pentru criteriile de natura celor prevăzute la art. 176 lit. c) şi d), autoritatea contractantă consideră că se justifică impunerea anumitor cerinţe minime pe care ofertanţii/ candidaţii trebuie să le îndeplinească pentru a fi consideraţi calificaţi, atunci aceste cerinţe trebuie să fie precizate, conform principiului transparenţei, în cadrul invitaţiei/ anunţului de participare”; - de asemenea, susţine autoritatea contractantă, atunci când contestatorul face trimiteri la art. 8 din HG nr. 925/2006, respectiv restricţionarea participării la procedura de atribuire prin introducerea unor cerinţe minime de calificare care nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului, sau care nu au legătură cu obiectul contractului, acesta uită de art. 9 din acelaşi act normativ care prevede clar, care sunt situaţiile asupra cărora pot fi incidente prevederile art. 8: „art. 9 în sensul prevederilor art. 8 alin. (1), se prezumă că cerinţele minime de calificare sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit, dacă se impune îndeplinirea unor condiţii cum ar fi: a) suma valorilor/cantităţilor de produse furnizate, prestate şi 25

lucrări executate, incluse în contractul/contractele prezentat/prezentate de către operatorul economic ca dovadă a experienţei lui similare, să fie mai mare decât valoarea/ cantitatea de produse//lucrări ce vor fi furnizate/ presate/ executate în baza contractului care urmează să fie atribuit; b) valoarea cifrei de afaceri a operatorului economic să fie mai mare decât valoarea estimată a contractului, multiplicată cu 2; c) demonstrarea unui nivel minim al indicatorului financiar «lichiditate generală» în cazul atribuirii unui contract cu durata de îndeplinire mai mică de 3 luni sau în cazul atribuirii unui contract cu executare succesivă, având o durată mai mare de 3 luni, dar pentru care plăţile aferente prestaţiilor urmează să se efectueze la intervale mai mici de 60 de zile de la data efectuării acestora; d) nivelul indicatorului financiar "lichiditate generală" să depăşească cota de 100%, în cazul atribuirii unui contract care nu se încadrează în categoria celor prevăzute la lit. c); e) demonstrarea unui nivel minim al indicatorului financiar «solvabilitate» în cazul în care operatorul economic a prezentat documente din care să rezulte că nu se află în niciuna dintre situaţiile prevăzute la art. 181 lit. a) sau b) din ordonanţa de urgenţă”; - referitor la „îndeplinirea obligaţiilor fiscale de plată scadente în luna anterioară depunerii ofertelor”, autoritatea contractantă precizează că, „Documentaţia de atribuire se înaintează spre verificare către experţii ANRMAP înainte de publicarea propriu-zisă şi fără să se ştie termenul de depunere a ofertelor”, deci, nu are obligaţia de a menţiona în documentaţie toate drepturile şi/sau obligaţiile operatorilor în conformitate cu prevederile legale, deoarece toţi cei implicaţi în procesul achiziţiilor publice trebuie să respecte prevederile legale chiar dacă acestea nu sunt expres precizate în documentaţia de atribuire; - cu privire la „Prezentarea certificatului constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului”, autoritatea contractantă menţionează că nu doar societăţile comerciale trebuie să fie înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului, ci şi persoanele fizice autorizate, operatorii putând prezenta o formă de înregistrare indiferent de tipul acesteia; - referitor la nelegalitatea solicitărilor privind personalul implicat în derularea acordului-cadru, autoritatea contractantă afirmă că, în ceea ce priveşte certificarea experţilor, contestatorul interpretează în mod eronat prevederile Instrucţiunii nr. 1/2013 ale ANRMAP, art. 22 lit. a): „Pentru specialistul pentru care, în baza unui act normativ, este obligatorie desfăşurarea activităţilor în cadrul contractului/proiectului în calitatea atestată/autorizată, autoritatea contractantă: a) menţionează la nivelul fişei de date prevederea expresă din actul normativ în baza căruia este obligatorie atestarea; b) solicită doar atestatul şi/sau legitimaţia; c) nu impune condiţii de studii, vechime, respectiv de experienţa generală şi/sau specifică sau condiţii ce vizează implicarea 26

într-un proiect/contract similar atunci cand instituţiile abilitate pentru a emite astfel de atestate/ autorizaţii impun îndeplinirea anumitor condiţii de vechime/experienţă”; - prin urmare, susţine autoritatea contractantă, din conţinutul normei juridice de mai sus, se poate observa că acesta nu reglementează faptul că doar în cazul în care legislaţia prevede obligaţia unui certificat autoritatea are dreptul de a-l solicita, ci reglementează situaţia specială a certificărilor specific impuse de legislaţie (precum ANRE, ISCIR - fiind menţionate domeniile în Nota exemplificativă a articolului 22), când autoritatea nu are dreptul, pe lângă acele certificate, să impună cerinţe care oricum trebuiau îndeplinite de personal pentru a primi certificatele; sens în care, prin sintagma „sau echivalent” s-a lăsat libertatea operatorilor de a îndeplini cerinţa şi prin alte mijloace legale; - autoritatea contractantă precizează că nu doreşte să achiziţioneze de reprezentare în faţa CNSC sau a instanţelor de judecată, după cum susţine contestatorul, ci de consultanţă în domeniul achiziţiilor publice, adică: întocmirea documentaţiei de atribuire, participarea la evaluare, asistenţă/consultanţă în soluţionarea contestaţiilor etc. (conform caiet de sarcini) aspecte care necesită experienţă şi certificare; în SEAP fiind iniţiate mai multe proceduri similare, atât pentru experţii achiziţii publice cât şi pentru managerul de proiect (anunţurile de participare: 144699/... 341461/27-12-2012, 340391/03- 12-2012, 136324/07-062012); - de asemenea, autoritatea contractantă menţionează că pentru îndeplinirea cerinţelor caietului de sarcini se impunea ca personalul prezentat de către ofertant să dovedească o capacitate ridicată, în acest sens fiind necesară prezentarea certificatelor de atestare profesională atât pentru managerul de proiect cât şi pentru experţii achiziţii, iar, prin sintagma „sau echivalent” s-a permis operatorilor economici să prezinte certificate echivalente celor solicitate prin care se demonstrează capacitatea tehnică/ profesională a acestora; - în ceea ce priveşte cerinţele aferente experienţei generale şi specifice, autoritatea contractantă susţine că şi acestea sunt interpretate în mod eronat de către contestator deoarece chiar dacă Ordinul ANRMAP nr. 509/2011 interzice solicitarea „d) Participarea personalului responsabil într-un număr MINIM/MAXIM de proiecte similare”, permite solicitarea „participării personalului responsabil în cel puţin un proiect similar”, cerinţă care se regăseşte şi în documentaţia de atribuire aferentă („participare într-o poziţie similara în minim 1 proiect”; ,,minim 1 proiect" fiind similar/echivalent cu ,,cel puţin un proiect similar"); - cu privire la critica contestatorului potrivit căreia numărul experţilor este diproporţionat, autoritatea contractantă susţine că se subînţelege că acesta din urmă ar deţine doar 5 experţi din cei 7 solicitaţi, fără 27

experţii tehnici; precizând că nu este obligatoriu ca experţii propuşi să fie angajaţi, ci pot prezenta în cadrul ofertei doar o declaraţie de disponibilitate; autoritatea contractantă susţinând că numărul experţilor a avut în vedere faptul că urmează să se demareze proceduri de lucrări complexe şi foarte importante, fiind nevoie de consultanţă din partea experţilor tehnici, atât la elaborarea documentaţiei de atribuire, cât şi în procesul de evaluare, în calitate de experţi cooptaţi; - cât priveşte invocarea faptului că solicitarea privind experţii în domeniul tehnic este neclară şi nu asigură executarea corespunzătoare a acordului-cadru, autoritatea contractantă susţine că, astfel cum a precizat anterior, utlitatea acestora este dată de complexitatea procedurile de atribuire ce urmează a fi demarate; precizând că ,,prin nemenţionarea expresă a unei specializări, a lăsat libertatea operatorilor de prezentare în cadrul ofertei a experţilor tehnici, acestă menţiune fiind făcută şi în răspunsurile la clarificări postate în SEAP’’; - de asemenea, autoritatea contractantă afirmă că menţiunile contestatorului referitoare la relevanţa solicitării certificatelor ISO 9001 şi 14001 nu pot fi luate în considerare, deoarece măsurile referitoare la protecţia mediului sunt aplicabile chiar şi de consultanţă (reciclarea hârtiei, a echipamentelor electrice şi electronice ieşite din uz etc.); în răspunsurile la solicitările de calificare adresate de către alţi operatori economici şi-a exprimat clar disponibilitatea şi libertatea pentru operatorii economici prin sintagma „sau echivalent”, introdusă în documentaţia de atribuire; - în ceea ce priveşte faptul că în opinia contestatorului „cerinţa privind prezenţa la sediul autorităţii contractante a unuia dintre experţi este disproporţionată şi nejustificată”, aceasta susţine că nu încalcă prevederile incidente legislaţiei muncii, deoarece între ofertantul câştigător şi autoritatea contractantă va exista un raport juridic prin care se va conveni ca o persoană din cadrul prestatorului să presteze la sediul autorităţii, fapt justificat de volumul şi complexitatea procedurilor de achiziţie publică pe care le va demara; - totodată, afirmă că nu a externalizat toate care ţin de compartimentul intern specializat, un exemplu fiind achiziţiile directe, care nu sunt menţionate în caietul de sarcini ce face obiectul prezentei proceduri, sens în care afirmă că rolul prestatorului este strict unul consultativ, adică, conform legislaţiei în domeniu, acesta nu poate decât să recomande autorităţii contractante modul de abordare specific fiecărei proceduri şi să propună anumite aspecte în procesul de evaluare şi în niciun caz să ia decizii în locul autorităţii contractante; - autoritatea contractantă adaugă şi faptul că deficitul de personal, în condiţiile actuale, a justificat decizia externalizării, în parte, a de achiziţii; în opinia sa, fiind suficient faptul că documentaţia de atribuire 28

a fost verificată, din punct de vedere al respectării prevederilor legislative în domeniul achiziţiilor publice, de către specialiştii ANRMAP, aceştia considerând că cerinţele solicitate nu încalcă niciun articol de lege. Prin adresa nr. 41901/10.07.2013, înregistrată la CNSC cu nr. 22943/10.07.2013, autoritatea contractantă transmite punctul de vedere cu privire la contestaţiile depuse de ... şi ..., solicitând rea acestora, astfel: - în ceea ce priveşte contestaţia formulată de ..., solicită rea acesteia ca tardivă, deoarece, cu privire la cererea de anulare a răspunsului la solicitarea de clarificare nr. 4/... autoritatea contractantă susţine că prin răspunsul postat în SEAP nu a adus nicio modificare la documentaţia de atribuire, ci doar o clarificare suplimentară unei întrebări adresată de către un operator economic interesat; - referitor la solicitarea contestatorului de eliminare din documentaţia de atribuire, respectiv din prevederile caietului de sarcini şi ale modelelor de acord-cadru şi contract subsecvent a dispoziţiilor abuzive şi nelegale privitoare la imputarea, în sarcina prestatorului de a eventualelor corecţii financiare şi amenzi aplicate în cadrul procedurilor de atribuire ce fac obiectul contractului, peste limita cuantumului garanţiei de bună execuţie, autoritatea contractantă consideră solicitarea tardivă, deoarece, documentele contestatate fac parte din documentaţia de atribuire care a fost publicată prin invitaţia de participare din data de iar prin răspunsul emis în data de 04.07.2013 nu s-a adus nicio modificare documentelor depuse iniţial în cadrul documentaţiei de atribuire. În ceea ce priveşte contestaţia formulată de de ..., autoritatea contractantă solicită Consiliului rea acesteia ca tardivă, lipsită de obiect şi nefondată deoarece, în opinia sa, documentaţia de atribuire a fost publicată în data de şi: - constatarea faptului că afirmaţia potrivit căreia cerinţa referitoare la suportarea de către prestator a contravalorii corecţiilor financiare şi amenzilor aplicate autorităţii contractante ar fi nelegală şi abuziva, este eronată deoarece scopul cerinţei a fost acela de a se urmări că ofertantul câştigător va putea duce la bun sfârşit acordul cadru ce face obiectul procedurii, cu respectarea termenelor şi tuturor prevederilor legale în domeniu; - referitor la criticile cu privire la clauzele abuzive conţinute de modelul de acord-cadru, contract subsecvent şi caiet de sarcini, acestea sunt în opinia autorităţii contractante tardive, întrucât aceste documente au fost publicate odată cu invitaţia de participare, în data de - de asemenea, cu privire la eliminarea cerinţei referitoare la suportarea de către prestator a contravalorii corecţiilor financiare şi amenzilor 29

aplicate autorităţii contractante şi modificarea documentaţiei de atribuire şi dispunerea măsurilor corective care se impun în sensul refacerii documentaţiei de atribuire după înlăturarea cerinţelor nelegale arătate în motivarea contestaţiei, ...... susţine că a urmărit atribuirea contractului de achiziţie publică în cauză unui operator economic familiarizat cu legislaţia în domeniul corecţiilor financiare şi care în acelaşi timp poate înţelege dimensiunile unui astfel de prejudiciu, în cazul în care ar rămâne integral în sarcina autorităţii contractante; - autoritatea contractantă mai susţine că, în mod eronat, contestatorul consideră că documentaţia de atribuire nu se poate modifica prin răspunsurile la clarificari, deoarece această interdicţie se rezumă doar la cerinţele de calificare, conform art. 179 alin. (4) din OUG 34/2006 cu modificările şi completările ulterioare „(4) Orice modificare şi/sau completare a criteriilor de calificare şi selecţie precizate potrivit alin. (3) conduce/conduc la anularea procedurii de atribuire, cu excepţia: a) modificărilor dispuse prin decizia Consiliului; b) modificărilor dispuse prin hotărâri ale instanţelor judecătoreşti; c) măsurilor de remediere dispuse de autoritatea contractantă în temeiul art. 256A1 alin. (3) şi art. 2563 alin. (1)”; - cât priveşte solicitarea anulării procedurii de atribuire, conform art. 209 din OUG nr.34/2006, autoritatea contractantă susţine că este nefondată. Prin adresa nr. 43730/18.07.2013, înregistrată la CNSC cu nr. 24064/18.07.2013, ...... şi-a completat punctul de vedere iniţial astfel: - ,,Prevederea contractuală detaliată prin răspunsul la clarificari nr. 40.334 din data de ... a fost menţionată din momentul demarării procedurii în draftul de acord-cadru şi de contract subsecvent: • în draftul de acord-cadru: 7.3 - Promitentul-prestator se obligă să despăgubească promitentul - achizitor împotriva oricăror: a) reclamaţii şi acţiuni în justiţie, ce rezultă din încălcarea unor drepturi de proprietate intelectuală (brevete, nume, mărci înregistrate etc.), legate de echipamentele, materialele, instalaţiile sau utilajele folosite pentru sau în legătură cu prestate, şi b) daune-interese, costuri, taxe şi cheltuieli de orice natură, aferente, cu excepţia situaţiei în care o astfel de încălcare rezultă din respectarea caietului de sarcini întocmit de către achizitor; • în draftul de contract subsecvent: 8.4 - Prestatorul se obligă să despăgubească achizitorul împotriva oricăror: i) reclamaţii şi acţiuni în justiţie, ce rezultă din încălcarea unor drepturi de proprietate intelectuală (brevete, nume, mărci înregistrate etc.), legate de echipamentele, materialele, instalaţiile sau utilajele folosite pentru sau în legătură cu produsele achiziţionate, şi ii) daune-interese, costuri, taxe şi cheltuieli de orice natură, aferente, cu excepţia situaţiei

30

în care o astfel de încălcare rezultă din respectarea caietului de sarcini întocmit de către achizitor’’; - faţă de cele de mai sus, autoritatea contractantă susţine că se observă, în mod clar, faptul că amezile şi corecţiile care pot fi imputate autorităţii contractante din cauza modului de prestare a de către ofertantul câştigător se încadrează în „cheltuieli de orice natură” şi nu există o limitare a nivelului până la care se pot imputa daune -interese. Ultimul document, aferent dosarelor cauzei, este adresa nr. 1454/22.07.2013, transmisă de către ... şi înregistrată la CNSC cu nr. 24564/22.07.2013. Înainte de a proceda la soluţionarea dosarelor cauzei, Consiliul va enunţa următoarele consideraţii de ordin general: - în conformitate cu dispoziţiile art.269 din OUG nr.34/2006, procedura de soluţionare a contestaţiilor se desfăşoară cu respectarea principiilor legalităţii, celerităţii, contradictorialităţii şi a dreptului la apărare; - potrivit art. 274 alin.4) din acelaşi act normativ, contestatorul are acces la documentele aflate în dosarul achiziţiei publice depuse de autoritate la Consiliu, cu excepţia propunerilor tehnice ale celorlalţi ofertanţi la procedura de atribuire, acestea din urmă putând fi consultate de contestator numai cu acordul scris al respectivilor ofertanţi, acord care se anexează la cererea pe care contestatorul o adresează Consiliului; - aplicând, în mod corespunzător, dispoziţiile cu caracter imperativ, anterior enunţate, conform celor menţionate în cadrul adresei nr. 13490/... Consiliul a admis solicitarea ... de studiere a dosarului cauzei, având ca termen de studiere şi depunere concluzii scrise, data de 16.07.2013, operatorul economic în cauză, prezentându-se în data de 11.07.2013, la sediul CNSC, în vederea studierii şi fotocopierii documentelor; - conform art. 278 alin. (1) din OUG nr.34/2006, Consiliul trebuie să se pronunţe mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi de fond, iar când se constată că acestea sunt întemeiate, nu mai procedează la analiza pe fond a cauzei; - faţă de norma juridică anterior invocată, Consiliul va lua în considerare faptul că referitor la contestaţiile formulate de către ... şi ..., autoritatea contractantă, în cadrul punctului de vedere nr. 41901/10.07.2013, înregistrat la CNSC sub nr. 22943/10.07.2013, invocă excepţiile tardivităţii şi lipsei de obiect; - în conformitate cu dispoziţiile art. 269 din OUG nr.34/2006, procedura de soluţionare a contestaţiilor se desfăşoară cu respectarea principiilor legalităţii, celerităţii, contradictorialităţii şi a dreptului la apărare;

31

- faţă de cadrul juridic anterior invocat, Consiliul va reţine că cei doi contestatori (... – în cadrul adresei nr. 1454/22.07.2013, înregistrată la CNSC sub nr. 24564/22.07.2013 şi ... – în cadrul adresei nr. BAS 259/22.07.2013, înregistrată la CNSC sub nr. 24474/22.07.2013) precizează faptul că ,,au formulat prezentele contestaţii împotriva clarificării nr. 40334/ ... transmisă de către autoritatea contractantă ca răspuns la solicitarea de clarificare nr. 1313/01.07.2013’’ şi nicidecum împotriva ,,documentaţiei de atribuire’’, după cum, în mod eronat, susţine autoritatea contractantă; - de altfel, în acest sens, sunt şi menţiunile celor doi contestatori (... – în cadrul contestaţia nr. ... ..., înregistrată la CNSC cu nr. ... şi ... – în cadrul contestaţiei nr. BAS ... înregistrată la CNSC cu nr. ... potrivit cărora se contestă faptul că ,,prin răspuns la clarificări (…) se modifică radical documentaţia de atribuire’’ ; - în conformitate cu art. 255 alin. 1) din OUG nr. 34/2006, ,,orice persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorităţii contractante, prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice, poate solicita anularea actului, obligarea autorităţii contractante de a emite un act, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ-jurisdicţională sau în justiţie, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă”; - subsecvent, la alin. 3) din cadrul normei juridice anterior invocată se precizează că ,,în sensul prevederilor alin. 1), prin act al autorităţii contractante se înţelege orice act administrativ, orice altă operaţiune administrativă care produce sau poate produce efecte juridice, neîndeplinirea în termenul legal a unei obligaţii prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o anumită operaţiune, în legătură cu sau în cadrul procedurii de atribuire’’; - prin raportare la cadrul juridic anterior fixat, Consiliul apreciază că obiectul celor două contestaţii este formulat în consonanţă cu legislaţia în vigoare în domeniul achiziţiilor publice, astfel cum reiese din motivarea anterioară; - în mod corelativ, referitor la excepţia tardivităţii, Consiliul apreciază că, la acest moment, având în vedere faptul că în litigiul dedus judecăţii, valoarea estimată este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2) din OUG nr. 34/2006, aprobată prin Legea nr. 337/2006 cu modificările şi completările ulterioare, sunt incidente prevederile art. 256 alin. (1) lit. b), din acelaşi act normativ, potrivit cărora „persoana vătămată poate sesiza Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau, după caz, instanţa judecătorească competentă în vederea anulării actului şi/sau recunoaşterii dreptului 32

pretins ori a interesului legitim, în termen de: … 5 zile începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, despre un act al autorităţii contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea contractului care urmează să fie atribuit, estimată conform prevederilor art. 23 şi ale cap. II secţiunea a 2-a, este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2)”; - de asemenea, Consiliul apreciază că se impune şi coroborarea art. 3 lit. z) din OUG nr. 34/2006, aprobată prin Legea nr. 337/2006 cu modificările şi completările ulterioare, cuprinzând şi modificarea şi completarea prin OUG nr. 76 din 30 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453/02.07.2010, care stipulează următoarele: „(...) termenul exprimat în zile începe să curgă de la începutul primei ore a primei zile a termenului şi se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului; ziua în cursul căreia a avut loc evenimentul sau s-a realizat un act al autorităţii contractante nu este luată în calculul termenului (...)”; - astfel, ţinând cont că data la care cei doi contestatori au luat la cunoştinţă de conţinutul răspunsului la clarificări nr. 40334/... este data de ... conform probelor administrate la dosarul cauzei, fila 113, iar contestaţiile în cauză au fost transmise către CNSC în datele de ... (...), respectiv (...), termenul de 5 zile, în care se putea contesta actul respectiv, este, în mod evident, respectat; data limită de depunere a contestaţiilor fiind ; - pe cale de consecinţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 278 alin. (1), (5) şi (6) din OUG nr. 34/2006, aprobată prin Legea nr. 337/2006 cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul va excepţiile invocate, urmând a proceda la soluţionarea, pe fond a contestaţiilor deduse soluţionării. Analizând actele existente la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ...... a organizat, în calitate de autoritate contractantă, procedura de atribuire, prin „cerere de oferte”, a acordului – cadru, care se va derula pe o perioadă de 24 luni, ce urmează ,,a fi încheiat cu un singur ofertant’’, având ca obiect „ cod CPV ... având sursa de finanţare: fonduri bugetare, elaborând, în acest sens, documentaţia de atribuire aferentă şi publicând, în SEAP, invitaţia de participare nr. ... conform căreia, valoarea estimată este de 551.000,00 lei, fără TVA. Potrivit cap. IV.2.1) din anunţul de participare anterior menţionat, criteriul de atribuire ales este „preţul cel mai scăzut”. În urma luării la cunoştinţă a conţinutului documentaţiei de atribuire, ... a formulat prima contestaţie dedusă soluţionării împotriva documentaţiei de atribuire şi a solicitat ,,în principal - suspendarea procedurii de atribuire în cauză şi ulterior modificarea documentaţiei 33

de atribuire, iar, în subsidiar, în măsura în care ,,se va în tot sau în parte, capătul de cerere formulat în principal’’, anularea procedurii de atribuire în cauză’’. Conform prevederilor art. 273, alin. (1) din OUG nr. 34/2006, ,,contestaţiile formulate în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire vor fi conexate de către Consiliu pentru a se pronunţa o soluţie unitară. Pentru contestaţiile formulate în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire se va păstra continuitatea completului de soluţionare’’. Având în vedere norma juridică de mai sus, Consiliul a dispus conexarea la prima contestaţie menţionat mai sus, şi a contestaţiei nr. ... înregistrată la CNSC cu nr. ..., formulată de către ..., respectiv a contestaţiei nr. BAS ... înregistrată la CNSC cu nr. ... formulată de către ..., prin care, în mod similar, se solicită ,,suspendarea procedurii de atribuire în cauză şi ulterior, anulare clarificării nr. 40334/... (...)’’. În conformitate cu dispoziţiile art. 275 alin. (1) şi (2) din OUG nr. 34/2006, „În cazuri temeinic justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, Consiliul, până la soluţionarea fondului cauzei, poate să dispună, în termen de 3 zile, la cererea părţii interesate, prin decizie, măsura suspendării procedurii de achiziţie publică. Consiliul soluţionează cererea de suspendare luând în considerare consecinţele acestei măsuri asupra tuturor categoriilor de interese ce ar putea fi lezate, inclusiv asupra interesului public”. Aplicând, în mod corespunzător, norma juridică anterior enunţată, prin Decizia nr. ... Consiliul a admis solicitarea ... de suspendare a procedurii de atribuire în cauză, urmând ca în ceea ce priveşte capetele de cerere, Consiliul urmând să se pronunţe în termenul legal. Pe cale de consecinţă, prin deciziile nr. ... şi nr. ... constând, în ceea ce priveşte solicitarea de suspendare a procedurii de atribuire în cauză, incidenţa „puterii de lucru judecat”, a respins solicitările formulate de către ... şi ..., deoarece suspendarea dispusă prin Decizia nr. ... profită, din punct de vedere juridic, şi acestor din urmă contestatori. În mod subsecvent, referitor la fondul cauzei, Consiliul va proceda la soluţionarea contestaţiilor în cauză, analizând modul în care autoritatea contractantă a elaborat documentaţia de atribuire, respectiv răspunsul la clarificări în discuţie, cu luarea în considerare a legislaţiei în vigoare în domeniul achiziţiilor publice şi a argumentelor transmise de către petenţi. Prin urmare, referitor la criticile aparţinând ... Consiliul va reţine că acestea vizează deopotrivă cerinţe ale fişei de date a achiziţiei şi caietului de sarcini. Cu privire la modalitatea în care respectivul contestator a ales să-şi conserve dreptul de a participa la procedura de atribuire în cauză, 34

Consiliul va respine alegaţiile autorităţii contractante, astfel cum sunt acestea enunţate în cadrul adresei nr. 41094/..., înregistrată la CNSC sub nr. 22441/..., potrivit cărora ,,contestatara acţionează cu rea voinţă (...) fără a adresa în prealabil eventuale solicitări de clarificări prin care ar fi putut obţine punctul de vedere al autorităţii contractante în ceea ce priveşte criticile menţionate în contestaţie’’, deoarece legiuitorul a statuat că în ceea ce priveşte operatorii economici, reprezintă o opţiune cu caracter facultativ. În acest sens, dispoziţiile art. 78 alin. 1) din OUG nr. 34/2006, stipulând că ,,orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări privind documentaţia de atribuire’’. Prin urmare, cu privire la cerinţele fişei de date a achiziţiei, Consiliul apreciază că se impune reiterarea dispoziţiile art. 7 din HG nr. 925/2006, conform cărora ,,criteriile de calificare şi selecţie (...) au ca scop demonstrarea potenţialului tehnic, financiar şi organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potenţial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul şi de a rezolva eventualele dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia în cazul în care oferta sa va fi declarată câştigătoare’’. De asemenea, va lua în considerare faptul că prima critică a contestatorului se referă la cerinţa de la pct. III.1.1.a) din cadrul fişei de date a achiziţiei, care conţine instrucţiuni cu privire la modul de constituire a garanţiei de participare; contestatorul susţinţnd că, astfel cum este formulată, promovează ,,interdicţia constituirii garanţiei de participare prin virament bancar’’. În conformitate cu dispoziţiile art. 86 alin. 1) din HG nr. 925/2006, ,,garanţia de participare se constituie prin virament bancar sau printrun instrument de garantare emis în condiţiile legii de o societate bancară ori de o societate de asigurări, care se prezintă în original, în cuantumul şi pentru perioada prevăzută în documentaţia de atribuire’’. Prin definiţie, viramentul bancar reprezintă ,,tehnica financiar contabilă specifică, utilizată pentru transferul scriptic al unei sume determinate dintr-un cont al unui titular, numit ordonator, în contul altui subiect de drept, numit beneficiarul operaţiunii, prin intermediul căreia se evită plata în numerar’’; ordinul de plată fiind una dintre modalităţile de efectuare a viramentului bancar, astfel cum este precizat în cadrul Regulamentului BNR nr. 4/1996. Conform dispoziţiilor art. 33 alin. 1) din OUG nr. 34/2006, ,,autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în cadrul documentaţiei de atribuire orice cerinţă, criteriu, regulă şi alte informaţii necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. 35

Faţă de cele de mai sus, Consiliul va alegaţiile autorităţii contractante, astfel cum se regăsesc acestea în cadrul adresei nr. 41094/..., înregistrată la CNSC sub nr. 22441/..., potrivit cărora ,,ordinul de plată nu este altceva decât viramentul bancar de care vorbeşte contestatara şi consideră că autoritatea contractantă nu acceptă această formă de constituire a garanţiei de participare’’, deoarece în urma analizării cerinţei în cauză s-a constatat că sintagma ,,virament bancar’’ lipseşte din cadrul acesteia. De asemenea, Consiliul va şi alegaţiile autorităţii contractante referitoare la utilizarea sintagmei ,,ordin de plată’’, întrucât aceasta este utilizată în acelaşi timp şi în cadrul dispoziţiilor art. 86 alin. 5) lit. a) din HG nr. 925/2006, conform cărora ,,prin excepţie (...) garanţia de participare se poate constitui şi prin depunerea la casieria autorităţii contractante: a) a unui ordin de plată (...)’’, aspect care poate induce confuzie în rândul potenţialilor ofertanţi. În conformitate cu dispoziţiile art. 84 din HG nr. 925/2006, ,,garanţia de participare se constituie de către ofertant în scopul de a proteja autoritatea contractantă faţă de riscul unui eventual comportament necorespunzător al acestuia pe întreaga perioadă derulată până la încheierea contractului de achiziţie publică sau a acordului – cadru’’. Prin urmare, Consiliul apreciază că este deopotrivă atât în interesul autorităţii contractante, cât şi al potenţialilor ofertanţi ca cerinţa aferentă să fie formulată în mod clar, cu atât mai mult cu cât, potrivit dispoziţilor art. 33 alin. 3) lit. b) din HG nr. 925/2006, ,,în cadrul şedinţei de deschidere nu este permisă rea niciunei oferte, cu excepţia celor care se încadrează într-una dintre următoarele situaţii: b) nu sunt însoţite de garanţia de participare, în cuantumul, forma şi având perioada de valabilitate solicitate în documentaţia de atribure’’. Totodată, Consiliul nu va reţine alegaţiile autorităţii contractante potrivit cărora ,,documentaţia de atribuire a fost verificată (...) de către (...) ANRMAP’’, întrucât potrivit art. 33 alin. 1) din OUG nr. 34/2006, ,,Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice evaluează, înainte de transmiterea spre publicare a invitaţiei de participare/anunţului de participare, conformitatea cu legislaţia aplicabilă în domeniul achiziţiilor publice a documentaţiei de atribuire aferente contractelor de achiziţie publică care intră sub incidenţa prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, fără ca această evaluare să aibă în vedere caietul de sarcini sau documentaţia descriptivă, după caz’’. Conform dispoziţiilor art. 179 alin. 4) din OUG nr. 34/2006, ,,orice modificare şi/sau completare a criteriilor de calificare şi selecţie precizate potrivit alin. 3) conduce/conduc la anulare procedurii de 36

atribuire, cu excepţia: a) modificărilor dispuse prin decizia Consiliului; b) modificărilor dispuse prin hotărâri ale instanţelor judecătoreşti; c) măsurilor de remediere dispuse de autoritatea contractantă în temeiul art. 256 alin. 3) şi art. 256 alin. 1)’’. De asemenea, potrivit art. 50 alin. 3) din cadrul aceluiaşi act normativ, ,,modificarea/completarea criteriilor de calificare şi selecţie, în condiţiile prevăzute la art. 179 alin. 4), se face în mod obligatoriu prin publicarea unei erate şi cu prelungirea perioadei necesare elaborării candidaturilor/ofertelor’’. Având în vedere cadrul juridic anterior fixat, Consiliul va obliga autoritatea contractantă la modificarea cerinţei de la pct. III.1.1.a) Garanţia de participare din cadrul fişei de date a achiziţiei, astfel: ,,forma de constituire: virament bancar sau printr-un instrument de garantare (...)’’. Cea de-a doua critică a contestatorului se referă la cerinţele nr. 2 şi nr. 3 din cadrul pct. III.2.1.a) Situaţia personală a candidatului sau ofertantului din fişa de date a achiziţiei, potrivit căreia se solicită prezentarea ,,certificatului de atestare fiscală privind îndeplinirea oblogaţiilor către bugetul consolidat, din care să rezulte faptul că operatorul economic şi-a îndeplinit obligaţiile fiscale de plată către bugetul de stat, scadente în luna anterioară depunerii ofertelor (...)’’ şi ,,certificatului privind plata taxelor şi impozitelor locale, din care să rezulte faptul că operatorul economic şi-a îndeplinit obligaţiile de plată către bugetul local, scadente în luna anterioară depunerii oferte (...)’’. În conformitate cu dispoziţiile art. 181 lit. c) din OUG nr. 34/2006, ,,autoritatea contractantă are dreptul de a exclude dintr-o procedură pentru atribuirea contractului de achiziţie publică orice ofertant/candida care se află în oricare dintre următoarele situaţii: c) nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în România sau în ţara în care este stabilit’’. Faţă de cele de mai sus, Consiliul va alegaţiile contestatorului, prin care acesta din urmă argumentează solicitarea de modificare a cerinţei anterior enunţate, potrivit cărora ,,(...) termenul limită pentru depunerea ofertelor este data de ora 15:00 este atât de apropiată de primele 5 zile lucrătoare ale lunii’’, întrucât datorită formularii contestaţiei în cauză, faţă de procedura de atribuire în cauză au devenit incidente dispoziţiile art. 50 alin. 3) din cadrul ordonanţei de urgenţă, potrivit cărora autoritatea contractantă ,,(...) în mod obligatoriu, va prelungii perioada necesară elaborării candidaturilor/ofertelor’’. O altă critică a contestatorului se referă la cerinţa nr. 1 de la pct. III.2.2.b) Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale din fişa de 37

date a achiziţiei, conform căreia se solicită ,,prezentarea de documente care dovedesc forma de înregistrare în calitate de operator economic. Modalitatea de îndeplinire şi aplicabilitatea în cadrul procedurii: prezentarea certificatului constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului din care să rezulte cel puţin informaţiile legate de structura acţionarilor, reprezentanţilor legali, obiectul de activitatea’’. În ceea ce priveşte cerinţa anterior enunţată, contestatorul susţine că astfel cum este aceasta formulată, restricţionează participarea la procedura de atribuire a cabinetelor de avocatură, în măsura în care profesia de avocat este reglementată de Legea nr. 51/1995; potrivit art. 1 alin. 1) şi 2) din actul normativ invocat anterior, ,,1) profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei; 2) profesia de avocat se exercită numai de avocaţii înscrişi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R.’’. Din analiza dosarului cauzei a reieşit faptul că aspectul anterior menţionat a fost sesizat şi de către autoritatea contractantă, care, în cadrul punctului de vedere nr. 41094/..., înregistrat la CNSC sub nr. 22441/..., a precizat că ,,se supune tuturor prevederilor legislative (...) operatorii economici putând prezenta o formă de înregistrare indiferent de tipul acesteia’’. Având în vedere faptul că autoritatea contractantă, în exercitarea propriei voinţe, a fost de acord cu precizarea respectivă, Consiliul o va obliga pe aceasta, în temeiul art. 179 alin. 4) lit. a) din OUG nr. 34/2006, la punerea în consonanţă a cerinţei în cauză cu modificarea propusă în sensul completării ,,cerinţei nr. 1 de la pct. III.2.2.b) Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale din fişa de date a achiziţiei’’ astfel: ,,operatorii economici pot prezenta o formă de înregistrare indiferent de tipul acesteia’’. Următoarea critică a contestatorului se referă la cerinţa nr. 2 enunţată la pct. III.2.3.a) Capacitatea tehnică şi sau profesională din fişa de date a achiziţiei, atât în ceea ce priveşte ,,lista personalului propus’’ (1 manager de proiect, 2 experţi principali achiziţii, 2 experţi secundari achiziţii, 2 experţi tehnici), cât şi în ceea ce priveşte certificarea CNFPA, experienţa generală şi specifică. Faţă de cele de mai sus, Consiliul reiterează dispoziţiiile art. 188 alin. 2) lit. c), d) şi e) din OUG nr. 34/2006, potrivit cărora ,,în cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui contract de în scopul verificării capacităţii tehnice şi/sau profesionale a ofertanţilor/ candidaţilor, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora, în funcţie de specificul, de volumul şi de complexitatea ce urmează să fie prestate şi numai în măsura în care aceste informaţii 38

sunt relevante pentru îndeplinirea contractului, următoarele: ,,c) informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui angajament de participare a fost obţinut de către candidat/ofertant, în special pentru asigurarea controlului calităţii; d) informaţii referitoare la studiile, pregătirea profesională şi calificarea personalului de conducere, precum şi ale persoanelor responsabile pentru îndeplinirea contractului de e) o declaraţie referitoare la efectivele medii anuale ale personalului angajat şi al cadrelor de conducere în ultimii 3 ani’’. Cu alte cuvinte, atunci când stabileşte numărul experţilor cheie, autoritatea contractantă are obligaţia de a lua ţine cont şi de ,,specificul, de volumul şi de complexitatea ce urmează să fie prestate (...)’’. În conformitate cu dispoziţiile art. 8 alin. 2) din OUG nr. 34/2006, ,,atunci când impune cerinţe minime de calificare referitoare la situaţia economică şi financiară ori la capacitatea tehnică şi/sau profesională (...) autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerinţe, elaborând în acest sens o notă justificativă care se ataşează la dosarul achiziţiei’’, sens în care va reţine că în cadrul notei justificative nr. 38405/21.06.2013, fila 9, autoritatea contractantă a menţionat următoarele: ,,contractul fiind în esenţă unul de prestări cel mai inportant rol în derularea acestuia îl are personalul propus. Astfel, nivelul de cunoştinţe pe care acesta le deţine, cunoştinţe dobândite din experienţa sa practică, este în legătură cu gradul de realizare a obiectivelor şi de respectare a prescripţiilor impus de prin caietul de sarcini’’. De asemenea, în cadrul caietului de sarcini, pag. 166 – 167, referitor la ,,obiectivele ’’, autoritatea contractantă a precizat următoarele: - ,,obiectivele specifice ale acestui acord cadru constau în achiziţionarea de de la nivelul Sectorului 2 al Municipiului ... în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la achiziţiile publice, în termenele necesare unei administrări corespunzătoare a fiecărei nevoi de achiziţie; - externalizarea de elaborare a documentaţiilor este de natură să diminueze şi/sau să înlăture riscuri legate de: aglomerarea activităţii membrilor autorităţii contractante responsabili cu achiziţiile publice, prin repartizarea unui număr foarte mare de sarcini în raport cu durata timpului de lucru; lipsa unei abordări exhaustive a aspectelor pe care le implică elaborarea unor astfel de documentaţii: lipsa de expertiză în domeniul auditului extern al autorităţii contractante; - implementarea unui sistem eficient de verificare procedurală a achiziţiilor publice contribuie la: a) promovarea concurenţei între 39

operatorii economici; b) garantarea tratamentului egal şi nediscriminarea operatorilor economici; c) asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică’’. Din această perspectivă, Consiliul nu va reţine alegaţiile contestatorului potrivit cărora ,,solicitarea privind experţii în domeniul tehnic este neclară şi nu asigură executarea corespunzătoare a acordului – cadru’’, deoarece necesitatea acestora este evidentă, conform caietului de sarcini, spre exemplu, pag. 194 – 195, la rubrica ,,responsabilităţile experţilor tehnici din cadrul echipei’’, precizându-se că aceştia urmează să ,,participe ca experţi externi cooptaţi cu atribuţiuni în evaluarea aspectelor tehnice al ofertelor; să urmărească atingerea obiectivelor şi rezultatelor aşteptate conform celor solicitate prin intermediul caietului de sarcini’’. De altfel, în cadrul adresei nr. 40729/04.07.2013, fila 227, referitor la experţii tehnici, autoritatea contractantă a răspuns astfel: ,,domeniul de activitate/specialitatea experţilor tehnici rămâne la latitudinea operatorilor economici participanţi la procedură, atâta timp cât aceştia respectă celelalte cerinţe ale documentaţiei de atribuire’’. În acelaşi sens, Consiliul va şi alegaţiile contestatorului cu privire la ,,certificarea CNFPA sau echivalent’’, sintagmă aferentă următorilor experţi cheie: managerul de proiect, experţii principali achiziţii, experţii secundari achiziţii’’, deoarece în conformitate cu prevederile art. 188 alin. 2) lit. d) din OUG nr. 34/2006, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ,,ofertanţilor/candidaţilor, informaţii referitoare la studiile, pregătirea profesională şi calificarea personalului de conducere, precum şi ale persoanelor responsabile pentru îndeplinirea contractului de ’’. Faţă de cele de mai sus, Consiliul va lua în considerare faptul că, în momentul de faţă, pentru majoritatea cursurilor de calificare acreditate în afara sistemului de învăţământ convenţional există un singur organism de certificare denumit CNFPA (CONSILIUL NAŢIONAL DE FORMARE PROFESIONALĂ A ADULŢILOR); ori, prin raportare la complexitatea acordului – cadru în cauză, Consiliul va alegaţiile contestatorului potrivit cărora ,,avocaţii pot oferi consultanţă în domeniul ce face obiectul acordului – cadru fără a avea nevoie de o atestare CNFPA’’, apreciind că autoritatea contractantă este obligată să aibă certitudinea că ofertantul desemnat câştigător ,,va îndeplini contractul şi va rezolva eventualele dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia’’. În acest sens, Consiliul apreciază că sintagma ,,sau echivalent’’ permite operatorilor economici să prezinte orice document emis de către un organism acreditat, care certifică calitatea experţilor/specialiştilor acestora; în cursul procesului de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă are la dispoziţie inclusiv instrumentele prevăzute la art. 11 40

alin. 3) din HG nr. 925/2006, conform cărora ,,în cazul în care există incertitudini sau neclarităţi în ceea ce priveşte anumite documente prezentate, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita detalii, precizări sau confirmări suplimentare atât de la ofertantul/candidatul în cauză, cât şi de la autorităţile competente care pot furniza informaţii în acest sens (...)’’. De asemenea, referitor la aceştia, la art. 24 din Instrucţiunile nr. 1/2013, emise în aplicarea prevederilor art. 188 alin. 2) lit. d) şi art. 188 alin. 3) lit. c) din OUG nr. 34/2006, de către ANRMAP, se precizează următoarele: ,,pentru specialiştii pentru care se solicită anumite certificate privind perfecţionarea profesională/formarea profesională, ce nu sunt obligatorii în baza unui act normativ, autoritatea contractantă poate solicita experienţa specifică, dar nu poate impune ca aceasta să fie realizată în calitate deţinută ca urmare a prefecţionării/formării’’. Cât priveşte cerinţa generală/specifică alocată experţilor în cauză, Consiliul va alegaţiile contestatorului potrivit cărora ,,autoritatea contractantă ignoră cu desăvârşire prevederile Ordinului 509/2013, emis de către ANRMAP deoarece o eventuală solicitară de tipul «participarea personalului responsabil într-un număr MINIM/MAXIM de proiecte similare» este considerată restrictivă’’, deoarece, în mod generic, autoritatea contractantă a solicitat ,,minim 1 proiect/contract’’, cerinţa respectând dispoziţiilor normei juridice în cauză, conform căreia, în cazul contractelor de ,,prezentarea cel puţin a unui document/contract/proces-verbal de recepţie (...)’’ este nerestrictivă; pe cale de consecinţă, considerând a fi nefondate şi criticile cu privire la experienţa generală/specifică aferentă experţilor în cauză. Totodată, Consiliul va lua în considerare faptul că potrivit art. 176 lit. e) şi f) din OUG nr. 34/2006, autoritatea contractantă ,,are dreptul de a aplica criterii de calificare şi selecţie referitoare numai la: e) standarde de asigurare a calităţii; f) standarde de protecţie a mediului, în cazurile prevăzute la art. 188 alin. 2) lit. f) şi alin. 3) lit. e) din ordonanţa de urgenţă’’. Referitor la standardele solicitate, din verificarea dosarului cauzei a rezultat că autoritatea contractantă a solicitat la pct. III.2.3.b) Standarde de asigurare a calităţii şi protecţie a mediului din fişa de date a achiziţiei, fila 97, următoarele: ,,ISO 9001 sau echivalent, ISO 14001 sau echivalent (în cazul unei asocieri se va prezenta de către fiecare membru al asocierii)’’. În ceea ce priveşte standardul ISO 9001, Consiliul va alegaţiile contestatorului potrivit cărora ,,pentru prestarea de consultanţă solicitate la standarde ridicate nu este necesară sau relevantă deţinerea vreunuia dintre cele două certificate’’, în măsura în care acesta ,,este un 41

standard internaţional care conţine criterii pentru documentarea, implementarea şi certificarea unui Sistem de Management al Calităţii, util organizaţiilor care trebuie să demonstreze capabilitatea lor de a furniza care să îndeplineasca atât cerinţele clienţilor, cât şi cerinţele legale şi de reglementare aplicabile în domeiu’’, aşa cum este şi cazul de faţă. De altfel, în acest sens, Consiliul va lua în considerare faptul că autoritatea contractantă, referitor la standardul respectiv, a menţionat în cadrul notei justificative nr. 38405/21.06.2013, privind cerinţele minime de calificare, fila 10, faptul că ,,având în vedere complexitatea şi importanţa deosebită a prezenti achiziţii, este necesară existenţa unei garanţii referitoare la nivelul calităţii prestate prin respectarea unor anumite reguli, linii directoare şi caracteristici referitoare la activităţile ce urmează a fi realizate şi la rezultatele acestora’’. Pe de altă parte, Consiliul reiterează faptul că, prin definiţie, standardul ISO 14001 conţine cerinţele generale pentru un ,,Sistem de Management de Mediu’’; conform art. 188 alin. 2) lit. f) din OUG nr. 34/2006, promovarea unei asemenea cerinţe poate avea loc numai ,,dacă este cazul’’, însă, din studiul dosarului cauzei rezultă că autoritatea contractantă nu a justificat necesitatea acestei cerinţe în cadrul adresei nr. 38405/21.06.2013, ceea ce în opinia Consiliului a condus şi la nerespectarea dispoziţiilor art. 8 alin. 2) din ordonanţa de urgenţă, anterior invocate. Ori, în condiţiile în care, prin definţie, activitatea de consultanţă presupune ,,oferirea de sfaturi calificate’’, Consiliul apreciază că în condiţiile în care autoritatea contractantă nu a fost în măsură să justifice necesitatea cerinţei aferente, aceasta nu a respectat nici dispoziţiile art. 178 alin. 2) din OUG nr. 34/2006, conform cărora ,,nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau la capacitatea tehnică şi profesională, care ar conduce la restricţionarea participării la procedura de atribuire. Pe cale de consecinţă, va obliga autoritatea contractantă la eliminarea cerinţei de la pct. III.2.3.b) Standarde de asigurare a calităţii şi protecţie a mediului din fişa de date a achiziţiei cu privire la ,,ISO 14001 sau echivalent’’. În ceea ce priveşte însă caietul de sarcini, Consiliul va alegaţiile contestatorului potrivit cărora ,,în caietul de sarcini se menţionează că unul dintre membri echipei propuse pentru îndeplinirea acordului – cadru va fi reprezentant permanent la sediul autorităţii (...) cerinţa este vădit disproporţionată şi nelegală ’’, apreciind că referitor la acest aspect, prioritate au dispoziţiile art. 35 alin. 1) şi 2) din OUG nr. 34/2006, conform cărora ,,caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, 42

specificaţii tehnice, care, la rândul lor, reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică se permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, în aşa manieră încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante’’. Ori, în situaţia în care, la pct. II.1.) din fişa de date a achiziţie se precizează faptul că ,,locul principal de prestare’’ este chiar la sediul autorităţii contractante, Consiliul apreciază că cerinţa respectivă este în consonanţă cu cea din cadrul caietului de sarcini, fila 55, potrivit căreia ,,unul dintre cei 7 (şapte) specialişti va fi reprezentant permanent la sediul autorităţii’’, pentru a se evita ,,aglomerarea activităţii membrilor autorităţii contractante responabili cu achiziţiile publice, prin repartizarea unui număr foarte mare de sarcini în raport cu durata timpului de lucru’’. Din această perspectivă, Consiliul va şi alegaţiile contestatorului potrivit cărora ,,autoritatea contractantă nu are dreptul de a externaliza toate solicitate prin caietul de sarcini’’, întrucât, astfel cum reiese din cadrul caietului de sarcini, autoritatea contractantă achiziţionează, în mod strict, de consultanţă, al căror scop îl reprezintă susţinerea autorităţii contractante în vederea ,,administrării corespunzătoare a fiecărei nevoi de achiziţie’’. În acest sens, sunt şi afirmaţiile autorităţii contractante din cadrul punctului de vedere nr. 41095/..., înregistrate la CNSC sub nr. ..., conform cărora ,,(...) rolul prestatorului este strict unul consultativ, iar prin legislaţia în domeniu acesta nu poate decât să recomande autorităţii contractante modul de abordare specific fiecărei proceduri, poate să propună anumite aspecte în procesul de evaluare şi în niciun caz să ia decizii în locul autorităţii contractante, aceasta având toată libertatea de decizie în cazul proceselor verbale de evaluare, prin comisia de evaluare pe care o aprobă în cadrul instituşiei prin dispoziţie a primarului’’. Nu în ultimul rând, Consiliul va şi alegaţiile contestatorului cu privire la faptul că ,,autoritatea contractantă a ignorat principiile eficienţei utilizării fondurilor publice şi proproţionalităţii’’, în măsura în care acestea se menţin numai la un nivel general de afirmaţii, lipsind elementul concret , cu forţă probantă, aspect care conduce la încălcarea principiului potrivit căruia ,,actori incumbit probatio’’, consacrat de art. 1169 din Codul Civil, care stipulează că ,,sarcina probei revine celui care emite pretenţiile’’. În ceea ce priveşte contestaţiile formulate de către ... şi ..., constatând că ambele au acelaşi obiect, respectiv ,,clarificarea nr. 40334/...’’, fila 118, emisă de către autoritatea contractantă, Consiliul urmează a le soluţiona în comun, analizând modul în care autoritatea contractantă a elaborat adresa respectivă, cu luarea în considerare a 43

legislaţiei în vigoare în domeniul achiziţiilor publice şi a argumentelor transmise de către petenţi, apreciind că această modalitate de soluţionare este în beneficiul tuturor părţilor. Astfel, Consiliul va reţine incidenţa dispoziţiilor art. 78 alin. 1) din OUG nr. 34/2006, conform cărora ,,orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări privind documentaţia de atribuire’’. Faţă de norma juridică anterior invocată, Consiliul va lua în considerare faptul că, în cadrul adresei nr. 40334/... este menţionată întrebarea aferentă unui operator economic, prin care se precizează următoarele: - ,,în cadrul caietului de sarcini, la capitolul ,,Modul de prestare a ’’, se prevede că ,,Consultantul îşi asumă responsabilitatea plăţii de daune interese, costuri, taxe şi cheltuieli de orice natură aferente încălcării prevederilor legale prin recomandările formulate; - în cadrul contractului subsecvent de se prevede la pct. 8.5 că ,,Operatorul economic prestator va fi pe deplin responsabil pentru documentele întocmite şi avizate; acesta va răspunde pecuniar în cazul în care autorităţii contractante îi vor fi aplicate corecţii financiare, atunci când erorile se datorează exclusiv prestatorului; - în cadrul contractului subsecvent de se prevede la pct. 10.5 că ,,în cazul în care sunt abateri legislative care duc la corecţii financiare sau amenzi aplicate de organele abilitate, achizitorul poate sancţiona prestatorul doar în cazul în care aceste abateri sunt din vina exclusivă a prestatorului; - în cadrul contractului subsecvent de se prevede la punctul 1.1.2 că ,,achizitorul are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, în limita prejudiciului creat, dacă prestatorul nu îşi execută, execută cu întârziere sau execută necorespunzător obligaţiile asumate prin prezentul contract; - având în vedere cele arătate mai sus, vă rugăm să confirmaţi că prestatorul răspunde pecuniar numai în limita garanţiei de bună execuţie’’. Potrivit dispoziţiilor art. 89 alin. 1) din HG nr. 925/2006, ,,garanţia de bună execuţie a contractului se constituie de către contractant în scopul asigurării autorităţii contractante de îndeplinirea cantitativă, calitativă şi în perioada convenită a contractului’’; la art. 91 din cadrul aceluiaşi act normativ precizându-se că ,,autoritatea contractantă are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, oricând pe parcursul îndeplinirii contractului, în limita prejudiciului creat, în cazul în care contractantul nu îşi îndeplinşte obligaţiile asumate prin contract, Anterior emiterii unei pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie autoritatea contractantă are obligaţia de a notifica pretenţia contractantului, precizând obligaţiile care nu au fost respectate’’. 44

Noul cod civil consacră la art. 1270 alin. 1) principiul forţei obligatorii a contractului, potrivit căruia „Contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante”. Cu alte cuvinte, aplicând în mod coroborat normele juridice anterior enunţate, rezultă că, în ceea ce priveşte răspunerea în cadrul contractelor de achiziţie publică, legiuitorul a stabilit, în mod imperativ şi modalitatea şi limita în care autoritatea contractantă se poate regresa împotriva ofertantului desemnat câştigător, parte a contractului respectiv ,,asupra garanţiei de bună execuţie (...) în limita prejudiciului creat’’. De altfel, Consiliul apreciază că acest raţionament se susţine inclusiv prin compilarea cerinţelor aferente caietului de sarcini, astfel cum sunt acestea enunţate în cadrul adresei nr. 40334/...; astfel, utilizând logica juridică, din cadrul acestora se deduce faptul că ,,operatorul economic este răspunzător atunci când erorile i se datorează, acesta fiind pe deplin responsabil pentru documentele întocmite şi avizate’’; în exercitarea propriei voinţe autoritatea contractantă menţionând, tot în cadrul caietului de sarcini că ,, (..) are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie în limita prejudiciului creat’’. Din analiza adresei nr. 40334/... rezultă că autoritatea contractantă nu a avut în vedere cele de mai sus, aceasta din urmă limitându-se a răspunde, în mod generic, că ,,prestatorul va răspunde pecuniar în cuantumul corecţiilor financiare sau amenzilor aplicate’’. Ori, Consiliul constată că răspunsul în cauză, pe lângă a fi unul evaziv, extinde răspunderea ofertantului desemnat câştigător, parte a viitorului contract, dincolo de limita statuată de legiuitor; aspect faţă de care Consiliul constată că autoritatea contractantă nu a respectat dispoziţiile art. 78 alin. 2) din ordonanţa de urgenţă care stipulează obligaţia acesteia din urmă de a ,,răspunde, în mod clar, complet şi fără ambiguităţi (...) la orice clarificare solicitată’’. În acelaşi context, Consiliul va şi alegaţiile autorităţii contractante din cadrul adresei nr. 43730/18.07.2013, înregistrate la CNSC sub nr. 24061/18.07.2013, potrivit cărora ,,amenzile şi corecţiile care pot fi imputate autorităţii contractante din cauza modului de prestare a de către ofertantul câştigător se încadrează în ,,cheltuieli de orice natură’’ şi nu există o limitare a nivelului pănă la care se pot imputa daune – interese’’, deoarece: - relaţia dintre autoritatea contractantă şi Prestator nu este dependentă, în mod direct, de ,,amenzile şi corecţiile care pot fi imputate autorităţii contractante din cauza modului de prestare a de către ofertantul câştigător’’, ci, în mod strict, de ,,limita prejudiciului

45

creat, în cazul în care contractantul nu îşi îndeplinşte obligaţiile asumate prin contract’’; - conform definiţiei juridice, daunele – interese reprezintă ,,despăgubirile în bani la care este obligat prin hotarâre judecatorească, debitorul în scopul reparării prejudiciilor cauzate creditorului prin neexecutarea obligaţiilor contractuale sau prin executarea lor defectuoasă ori cu întârziere’’; - prin urmare, în această situaţie este necesară dovedirea culpei sau chiar a vinovăţiei celeilalte părţi (debitorului) în faţa instanţei de judecată, proba fiind în sarcina creditorului (autorităţii contractante)’’. Faţă de cele de mai sus, Consiliul constată că prin răspunsul în cauză autoritatea contractantă a modificat chiar şi conţinutul caietului de sarcini, în sensul că a extins sancţiunile pecuniare dincolo de limitele în care contractul de achiziţie publică în cauză ar putea să producă efecte. Din această perspectivă, Consiliul va alegaţiile autorităţii contractante, din cadrul adresei nr. 41901/10.07.2013, înregistrată la CNSC sub nr. 22943/10.07.2013, potrivit cărora ,,prin cerinţa referitoare la suportarea de către prestator a contravalorii corecţiilor financiare şi amenzilor aplicate autorităţii contractante a urmărit să se asigure că ofertantul va putea duce la bun sfîrşit acordul cadru care face obiectul prezentei proceduri, cu respectarea termenelor şi tuturor prevederilor legale în domeniu’’, deoarece tocmai pentru această situaţie, legiuitorul a prevăzut ,,criteriile de calificare şi selecţie’’, conform art. 7 din HG nr. 925/2006. Prin urmare, Consiliul consideră că se impune anularea răspunsului în cauză din cadrul adresei nr. 40334/... şi refacerea acestuia, în conformitate cu motivarea anterioară, inclusiv cu luarea în considerare a prevederilor imperative aferente ,,garanţiei de bună execuţie’’, conform legislaţiei aferente din domeniul achiziţiilor publice. De altfel, Consiliul apreciază că această soluţie va potenţa pe deplin şi menţiunile referitoare la ,,asumarea răspunderii’’ din cadrul caietului de sarcini, fila 27, potrivit cărora ,,conform acestui principiu trebuie să existe o determinare clară a sarcinilor şi responsabilităţilor persoanelor implicate în procesul de achiziţie publică. Prin asumarea răspunderii se înţelege determinarea clară a sarcinilor şi responsabilităţilor persoanelor implicate în procesul de achiziţie publică, urmărindu-se asigurarea: profesionalisumului, imparţialităţii, independenţei deciziilor adoptate pe parcursul derulării acestui proces’’. Având în vedere cele de mai sus, Consiliul, în temeiul art. 278 alin. 2), 4) şi 6) din OUG nr. 34/2006, aprobată prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, urmează să admită contestaţiile

46

formulate de către ... ... şi ... în contradictoriu cu autoritatea contractantă ...... Pe cale de consecinţă, va obliga autoritatea contractantă la remedierea documentaţiei de atribuire şi a răspunsului la clarificări aferent, în mod strict, conform motivării anterioare şi la continuarea procedurii de atribuire în cauză. PREŞEDINTE COMPLET ... MEMBRU COMPLET ...

MEMBRU COMPLET ...

Redactat în 6 (şase) exemplare originale, conţine 48 (patruzecişiopt) pagini.

47