Decizie CA 2009 - criterii de selectie si atribuire excesive CNADR

Dosar nr(...) ROMANIA CURTEA DE A P E L B U C U R E Ş T I SECŢIA A VIII-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL SENTINŢA CIVILĂ NR. 4319 Şedinţa publică de la 4 decembrie 2009 Curtea constituită din: Preşedinte (...) (...) Grefier (...) (...) Pe rol pronunţarea asupra acţiunilor conexe formulate de reclamantele S.C. (...) & (...) INTERNATIONAL S.R.L. şi S.C. T. V. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta COMPANIA NAŢIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ŞI DRUMURI NAŢIONALE DIN ROMÂNIA S.A. Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică de 2 decembrie 2009, susţinerile fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da posibilitate părţilor să depună concluzii scrise, a amânat pronunţarea cauzei la 4 decembrie 2009, când a pronunţat următoarea hotărâre: CURTEA Asupra actiunii in contencios administrativ de G.; La data de 28.09.2009 sub nr. 9092/2 s-a inregistrat cererea reclamantei S.C. (...) & (...) INTERNATIONAL S.R.L. prin care a chemat in judecata pe parata COMPANIA NAŢIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ŞI DRUMURI NAŢIONALE DIN ROMÂNIA S.A. pentru ca prin hotararea ce se va pronunta in principal sa se anuleze partial G. de date a achizitiei prin inlaturarea ca nelegale a dispozitiilor criticate, iar in subsidiar sa se dispuna anularea intregii proceduri de atribuire in masura in care adoptarea unor masuri de remediere nu este posibila G. prejudicierea principiilor ce guverneaza procedura de atribuire. A mai solicitat suspendarea procedurii de atribuire pana la solutionarea in fond a cauzei in temeiul arte 287 din O.U.G. nr. 34/2006 si obligarea C.N.A.D.N.R. S.A. (autoritate contractanta) sa procedeze la continuarea procedurii de atribuire cu comunicarea catre toti participantii a modificarilor intervenite ca urmare a admiterii contestatiei. In fapt, reclamanta a aratat ca autoritatea contractanta a organizat procedura de licitatie deschisa pentru atribuirea contractului de achizitie publica avand ca obiectiv: "Constructia variantei de ocolire D Orastie la standard de

autostrada - relicitare. " A luat cunostinta de documentatia de atribuire in data de 17.09.2009, iar in urma lecturii conditiilor prevazute in documentatie a considerat nelegale prevederile mai jos aratate. In data de 24.09.2009, reclamanta a invederat ca a inregistrat in G. autoritatii contractante o notificare/plangere prealabila prin care a solicitat acesteia revocarea dispozitiilor contestate din cuprinsul G. de date a achizitiei. Autoritatea contractanta impune ca o conditie particulara a contractului ce urmeaza a fi atribuit executarea a 65% din lucrare cu respectarea unui termen limita fix (31.12.2010) ce nu tine cont de decalajele ce pot interveni in calendarul procedurii Dispozitiile cuprinse la pct. 3.1.2 J.. b din G. de date a achizitiei "D. particulare referitoare la contract" prevad ca ofertantul declarat castigator se obliga sa execute pana la data de 31.12.2010 lucrari a caror valoare sa reprezinte minim 65% din valoarea acceptata a contractului G. TVA. Intrucat aceasta dispozitie constituie o obligatie contractuala ce incumba ofertantului declarat castigator, consideram ca se impune anularea acesteia intrucat termenul-limita fixat, respectiv 31.12.2010, nu poate fi in mod obiectiv respectat in conditiile in care pe parcursul derularii procedurii pot aparea incidente care determina inevitabil decalarea calendarului procedurii. J. data de 31.12.2010 ca termen-limita pentru finalizarea unei cantitati de lucrari in valoare de 65% din valoarea estimata a contractului, autoritatea contractanta sustine un termen fix nerealizabil in conditiile in care durata de executie a intregului contract este de 24 luni, iar momentul inceperii lucrarilor nu poate fi inca previzionat. Momentul inceperii lucrarilor depinde de eventualitatea formularii unor contestatii pe parcursul derularii procedurii impotriva actelor autoritatii contractante ori de orice alte evenimente care au ca efect suspendarea procedurii. De aceea. acest moment nu poate fi anticipat decat dupa expirarea termenelor pentru caile de atac prescrise de lege impotriva deciziilor autoritatii contractante de comunicare a rezultatului procedurii, respectiva celei de atribuire a contractului. In acest sens, consideram ca se impune stabilirea unui termen in luni care incepe sa curga de la data emiterii ordinului de incepere a lucrarilor de catre achizitor. Cerinta minima de calificare privind experienta similara este nelegala si restrictiva Efectul obtinut prin impunerea unei asemenea cerinte este unul contrar dispozitiilor legale ale art. 178 alin. 2 din OUG nr. 34/2006 si consta in restrictionarea participarii la procedura de atribuire a acelor operatori economici care pot face dovada executarii mai multor contracte de lucrari a caror valoare insumata sa atinga pragul minim impus. In speta, cerinta minima de calificare contestata nu face altceva decat sa

restranga nejustificat sfera participantilor la procedura de atribuire la acei operatori economici care pot face dovada atingerii pragului minim valoric impus printr-un singur contract de o valoare ridicata. Reclamanta a considerat ca, atat timp cat dispozitiile art. 7 din H.G. nr. 925/2006 prevad ca scopul inserarii cerintelor minime de calificare este acela al demonstrarii potentialului tehnic, financiar si organizatoric, nu ar trebui să fie relevant pentru autoritatea contractantă dacă un operator economic poate să facă dovada atingerii pragului valoric impus prin prezentarea unui singur contract de valoare ridicata ori prin dovada executarii concomitente a doua sau mai multe contracte a caror valoare insumata sa atinga pragul respectiv. Mai mult, dispozitiile art. 7 din H.G. nr. 925/2006 accentueaza ca scopul demonstrarii potentialului tehnic, financiar si organizatoric al operatorului economic este acela al reflectarii posibilitatii concrete a acestuia de a indeplini contractul si de a rezolva dificultatile legate de indeplinirea acestuia. S. cele expuse mai sus, a precizat ca scopul criteriilor minime de calificare trebuie sa ramana verificarea potentialului tehnic, financiar si organizatoric al fiecarui operator de a indeplini contractul si nu a abilitatii/oportunitatii de a incheia contracte cu valori mari. Operatorul isi poate dovedi potentialul de a indeplini un contract si dovedind ca a realizat lucrari similare de valori insumate egale sau mai mari decat cea stabilita de autoritatea contractanta, chiar daca aceste lucrari au fost realizate in baza mai multor contracte, însă executate concomitent. In acelasi timp, a apreciat ca diferenta facuta de catre autoritatea contractanta intre operatorii economici care pot face dovada experientei similare prin executarea unui singur contract de o valoare mare si acei operatori economici care pot indeplini aceasta cerinta prin prezentarea mai multor contracte de valori mici executate concomitent aduce atingere principiului promovarii concurentei intre operatorii economici. In mod cert, cerinta criticata avantajeaza cercul restrans al operatorilor economici care au incheiat contracte de valori insemnate avand drept principal efect restrangerea concurentei intre operatorii economici. Reclamanta a invederat ca in sustinerea acestui punct de vedere, a anexat Sentinta nr. 1635 pronuntata in data de 14.04.2009 de catre Curtea de Apel B, Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal in dosarul cu nr(...), sentinta confirmata prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntata in data de 19.08.2009. Cerinta experientei profesionale a coordonatorului de proiect, a coordonatorului de proiect adjunct si a sefului de santier incalca dispozitiile art, 178 alin. 2 din O.U.G. nr. 34/2006 si art. 7 si 8 din H.G. nr. 925/2006 . Cerinta experientei profesionale a coordonatorului de proiect, a coordonatorului de proiect adjunct si a sefului de santier cuprinsa in Cap. Informatii privind capacitatea profesionala (pag. 17 -19 din G. de date), potrivit careia autoritatea contractanta solicita ca acesti a sa fi fost implicati "intr-un

proiect/contract de lucrari de constructii in domeniul infrastructurii de transport rutier de o anumita valoare ", este una nelegala si restrictiva. Caracterul restrictiv al cerintei deriva din faptul ca autoritatea contractanta solicita ca acesti membrii ai personalului operatorului economic sa fi participat intr-o anume calitate intr-un singur proiect/contract de o anumita valoare. Astfel, coordonatorului de proiect i se solicita sa fi participat intr-o calitate similara intr-un singur proiect/contract avand o valoare de minimum 63.500.000 euro sau echivalent (pct. I lit.c din Cap. Informatii privind capacitatea profesionala). In cazul coordonatorului de proiect adjunct si a sefului de santier, se solicita ca valoarea proiectului sau contractului sa fi fost de minimum 38.000.000 euro (pct. II lit. c si pct. IV J.. b) din acelasi capitol). Cerinta in formula actuala avantajeaza in mod incontestabil pe acei operatori economici care au executat proiecte de valori mari in defavoarea acelora care au executat mai multe contracte de valori reduse. Caracterul restrictiv si discriminatoriu al cerintei analizate este similar cerintei privind experienta similara a operatorului economic. De aceea, reclamatna a considerat ca autoritatea contractanta trebuie sa permita acestor membrii ai personalului de conducere al operatorilor economici dovada experientei lor profesionale prin prezentarea mai multor contracte executate a caror valoare insumata sa atinga pragul valoric impus. Aceasta solutie se impune din aceleasi considerente care sustin indeplinirea cerintei experientei similare a operatorului economic prin doua sau mai multe contracte care insumate sa atinga o anumita valoare impusa. Adoptarea unei masuri de remediere in sensul permiterii acestor membri ai personalului dovedirea experientei lor profesionale prin participarea lor in mai multe contracte a caror valoare insumata sa atinga valoarea impusa vine in concordanta cu principiul promovarii concurentei. Reclamanta a aratat ca nu contesta importanta pregatirii si experientei profesionale a personalului de conducere al operatorilor economici, insa considera ca este nejustificat de restrictiv sa analizezi intreaga experienta profesionala a unui coordonator de proiect (spre exemplu) prin prisma participarii sale intr-un singur contract de o anume valoare. Autoritatea contractanta nu a tinut cont in formularea acestei cerinte de calificare de insasi notiunea de "experienta profesionala" care presupune munca acumulata in timp, de-a lungul tuturor proiectelor in care a fost implicata persoana respectiva (ori de-a lungul proiectelor semnificative) intrucat toate acestea cumulate configureaza experienta profesionala. Din aceasta perspectiva, a considerat ca cerinta contestata incalca prevederile art. 178 alin. 2 din O.U.G. nr. 34/2006 coroborate cu cele ale art. 8 din H.G. nr. 925/2006. Ambele dispozitii citate subliniind interdictia restrictionarii accesului la procedura de atribuire prin impunerea unor cerinte minime de calificare care sunt disproportionate in raport cu natura si complexitatea contractului.

In plus, cerinta minima contestata nu tine cont nici de indicatiile cuprinse in dispozitiile art. 7 din H.G. nr. 925/2006 potrivit carora rolul cerintelor minime de calificare este acela de a demonstra potentialul tehnic, economic si organizatoric al operatorilor economici, potential care la randul lui trebuie sa reflecte posibilitatea concreta a acestora de a indeplini si finaliza contractul. A apreciat ca, raportat la dispozitiile de mai sus, potentialul tehnic si organizatoric al operatorilor economici ori posibilitatea concreta de a finaliza contractul nu sunt reliefate prin inserarea unei cerinte de calificare care nici macar nu tine cont de amploarea pe care o presupune notiunea de "experienta profesionala" . Reducand cerinta experientei profesionale la dovada participarii intr-un singur contract/proiect de o anumita valoarea, autoritatea contractanta nu tine cont de dispozitiile legale citate mai sus. De aceea, a considerat ca trebuie permis ca cerinta analizata sa poate fi indeplinita prin dovada participarii in mai multe proiecte/contracte semnificative de-a lungul activitatii profesionale a persoanelor din personalul de conducere al operatorilor economici, modalitate care tine cont si de intelesul/intinderea notiunii de "experienta profesionala". Modalitatea de punctare a criteriilor de selectie a candidatilor nu respecta principiul egalitatii de tratament. In ceea ce priveste criteriile de selectie a candidatilor cuprinse la pct. 6 din G. de date a achizitiei, reclamanta a considerat ca modalitatea de punctare a acestora este nelegala incalcand principiul egalitatii de tratament prevazute de art. 2 alin. 2 din O.U.G. nr. 34/2006. Spre exemplu, in cazul primului criteriu de selectie se prevede ca, pentru o capacitate de executie a terasamentelor de minim 900 mc/ora se acorda 3 puncte, iar pentru o capacitate de executie a terasamentelor de minim 1100 mc/ora se acorda 7 puncte. J. acestei modalitatii de punctare deriva din faptul ca operatorul economic care face dovada unei capacitati de executie de 1099 mc/ora primeste doar 3 puncte, in vreme ce un alt operator economic care dovedeste o capacitate de executie de 1100 mc/ora primeste 7 puncte. B. obtinut ca urmare a aplicarii acestei metode de punctare de catre cel deal doilea operator economic este nejustificat si disproportionat in raport cu punctajul obtinut de primul operator din exemplul dat in conditiile in care intre capacitatile lor de executie diferenta este infima, insesizabila. In aceeasi ordine de idei, este injusta acordarea aceluiasi punctaj si unui operator economic care face dovada unei capacitati de executie de doar 900 mc/ora, cat si altuia care face dovada unei capacitati de executie de 1099 mc/ora, iar intre acesta din urma si un altul care are o capacitate de executie de 1100 mc/ora, se permite acordarea unei diferente de 4 puncte. Modalitatea de punctare in forma sa actuala incalca prevederile art. 12 alin. 2 teza finala din H.G. nr. (...) potrivit carora "selecţia/preselecţia se realizează prin acordarea pentru fiecare candidat în parte a unui punctaj care

trebuie să reflecte capacitatea acestuia de a indeplini contractul ce urmează să fie atribuit." Nerespectarea acestor dispozitii legale reiese cu evidenta din exemplul dat. Modalitatea de punctare nu reflecta capacitatea operatorilor economici de a indeplini contractul din moment ce pentru o diferenta a capacitatii de executie de 1 mc/ora punctajul acordat distanteaza doi operatori economici cu 4 puncte (a se vedea exemplul dat urmand algoritmul de punctare). Toate aceste observatii sunt valabile pentru criteriile de selectie nr. 1 "Capacitatea de executie a terasamentelor", nr. 2 "Cantitatea de mixturi asfaltice pusa in opera", nr. 3 "Cantitatea de lucrari betoane" si nr. 4 "Cantitatea de lucrari de poduri/pasaje/viaducte executata". Tinand cont de dispozitiile art. 12 alin. 2 din H.G. nr. 925/2006, reclamanta a considerat ca modalitatea de punctare a criteriilor de selectie a candidatilor trebuie sa reflecte cu acuratete capacitatea reala a operatorilor de a executa contractul si in niciun caz aceasta nu trebuie sa conduca la departajari artificiale intre operatorii economici. In acest sens, a apreciat ca se impune introducerea unui algoritm de calcul potrivit caruia acordarea punctajului aferent criteriilor de selectie sa fie facuta in mod proportional cu capacitatea de executie dovedita/cantitatile de lucrari executate, spre exemplu, prin intermediul regulii de trei simpla. O atare modalitate de punctare permite evidentierea reala, obiectiva a diferentelor existente intre capacitatile de executie, cantitatile executate etc. ale operatorilor economici. Criteriul de selectie privind lucrarile de constructie finalizate in ultimii 5 ani in domeniul infrastructurii de transport rutier este discriminatorie. In ceea ce priveste ultimul criteriu de selectie, respectiv finalizarea in ultimii 5 ani a unui proiect/contract de lucrari de constructie in domeniul infrastructurii de transport rutier de o anumita valoare, apreciem ca acesta are un caracter discriminatoriu din perspectiva in care se face din nou o distinctie nejustificata intre acei operatori economici care au avut abilitatea si posibilitatea sa incheie contracte de valori mari si acei operatori economici care au incheiat mai multe contracte insa de valori reduse. Din punctul de vedere al capacitatii lor de executie, distinctia facuta de catre autoritatea contractanta care îi avantajeaza in mod cert pe aceia care au executat lucrari de valori mari incalca principiile liberei concurente si a tratamentului egal intre operatorii economici. Lipsa tratamentului egal intre operatorii economici este subliniata tocmai de faptul ca, in loc sa fie punctata capacitatea lor de executie prin raportare la contractele executate in ultimii 5 ani (spre exemplu), autoritatea contractanta puncteaza abilitatea acestora de a incheia contracte de valori ridicate. Pe de alta parte, reclamanta a apreciat ca inserarea acestui criteriu de selectie este nelegala intrucat contravine disp. art. 15 din HG nr. 925/2006. Dispozitiile acestui articol prevad ca autoritatea contractanta nu are

dreptul de a utiliza criteriile de calificare si selectie prevazute la art. 176 din ordonanta de urgenta ca factori de evaluare a ofertelor. A considerat ca aceasta dispozitie nu a fost respectata in conditiile in care cerinta privind experienta similara cuprinsa in G. de date a achizitiei la pct. 5.4.1 se suprapune in mod perfect peste acest criteriu de selectie a candidatilor. Este adevarat ca textul legal vorbeste despre suprapunerea intre factorii de evaluare si criteriile de calificare/selectie, iar in speta suprapunerea exista intre un criteriu de selectie si o cerinta minima de calificare, însă finalitatea factorilor de evaluare şi a criteriilor de selecţie a candidaţilor în vederea accederii în etapa a doua a procedurii este identică şi constă în departajarea operatorilor economici prin aplicarea factorilor de evaluare/criteriilor de selecţie. Prin prisma identitatii de scop a celor doua notiuni, reclamanta a considerat ca in speta dispozitiile art. 15 sunt aplicabile. De aceea, criteriul de selectie analizat este nelegal intrucat se suprapune peste cerinta minima de calificare privind experienta similara. Dispozitia potrivit carora operatorilor economici li se permite dovedirea criteriilor de selectie prin intermediul a doar 15 contracte este restrictiva si discriminatorie Limitarea dovedirii indeplinirii criteriilor de selectie la doar 15 proiecte/contracte finalizate in ultimii 5 ani ", este discriminatorie intrucat conduce la avantajarea operatorilor economici care au executat contracte de o valoare ridicata. In acest sens operatorii economici care au executat zeci de contracte in ultimi 5 ani (in concluzie punand in opera cantitati mari de beton, asfalt etc.) nu pot face dovada acestor cantitati, fiind limitati la 15 contracte pentru intreaga asociere. Acest aspect se impune cu atat mai mult cu cat se stie ca in Romania nu au mai fost atribuite contracte de astfel de valori, situatie in care daca prevederile documentatiei de atribuire nu se modifica, accesul operatorilor economici romani va fi restrictionat. Executia unui numar mare de contracte cu valori mai mici dovedeste cu prisosinta o capacitate de organizare mai mare (pe mai multe fronturi de lucru) motiv pentru care trebuie permisa si acestor candidati accesul la aceasta licitatie. Autoritatea contractanta nu a prevazut o formula de calcul a ratei de productivitate (pag. 26 din Documentatia de atribuire) La pagina 26 din Documentatia de atribuire se precizeaza ca pentru demonstrarea capacitatii de executie a terasamentelor candidatul are obligatia de a prezenta calculul ratelor de productivitate in metri cubi/ora, insa nu se indică care este formula după care operatorii economici vor calcula această S. de productivitate. Se impune asadar pentru unitate de abordare si de analiza a ofertelor indicarea unei formule care sa fie aplicata de toti candidatii in caz contrar exista riscul ca ofertele diferitilor candidati referitoare la calcului capacitatilor sa nu fie

comparabile, aspect esential in activitatea de selectie. J. criteriului de evaluare "Sistemul de management al calitatii" este nelegala intrucat nu respecta dispozitiile art. 15 din H.G. nr. 925/2006. Astfel, impunand printre criteriile de evaluare si "Sistemul de management al calitatii" in conditiile in care se solicita ca si criteriu de calificare dovedirea unui anumit standard de asigurare a calitatii, autoritatea contractanta a incalcat dispozitiile art. 15 alin. 1 din H.G. nr. 925/2006 potrivit carora aceasta nu are dreptul de a utiliza criteriile de calificare si selectie prevăzute la art. 176 din ordonanta de urgentă ca factori de evaluare a ofertelor. Criteriile de evaluare a propunerii tehnice incalca dispozitiile art. 199 alin. 3 din O.U.G. nr. 34/2006, precum si pe cele ale art. 15 alin. 2 din H.G. nr. 925/2006. Astfel, potrivit dispozitiilor pct. 8.4.3. din G. de date a achizitiei autoritatea contractanta a stabilit ca si criterii de evaluare a propunerii tehnice urmatoarele elemente: amplasamentul pentru organizarea de santier, sistemul de management al calitatii, surse de materiale, program si flux de numerar. La stabilirea acestor criterii de evaluare, apreciem ca autoritatea contractanta nu a tinut cont de prevederile citate mai sus si potrivit carora, pe de o parte, factorii de evaluare, algoritmul de calcul, precum si metodologia de punctare a avantajelor trebuie sa aiba o legatura concreta si directa cu specificul contractului, iar pe de alta parte, acestea trebuie sa reflecte un avantaj real si evident pe care autoritatea contractanta il poate obtine prin utilizarea factorului de evaluare respectiv. G. de evaluare stabiliti de autoritatea contractanta incalca prevederile art. 15 din HG nr. 925/2006 intrucat factorii de evaluare stabiliti nu au legatura cu anumite caracteristici tehnice si functionale considerate a reprezenta un avantaj calitativ ce poate fi punctat, ci doar aspecte care au legatura cu conformitatea ofertei si cu verificarea acesteia din punct de vedere al posibilitatii acesteia de realizare. In acest sens o oferta ale carei elemente sunt "corelate, clare si suficient de detaliate" este o oferta conforma, apta sa fie pusa in practica, (ceea ce de fapt reprezinta si scopul achizitiei publice - realizarea infrastructurii) si sub nici o forma un avantaj evident care sa poata fi punctat asa cum cere legea. Considera ca prin stabilirea unor factori de evaluare care nu urmaresc decat viabilitatea unei oferte si corectitudinea acesteia, autoritatea contractanta a incalcat si prevederile art. 15 alin 1 din H.G. nr. 925/2006 folosind indirect criterii de selectie (Managementul calitatii, identificarea surselor de materii prime, organizarea de santier, metodologii de depasire a problemelor) drept factori de evaluare. In mod firesc factorii de evaluare nu pot contine decat acele aspecte care pot fi vazute ca avantaje oferite de catre ofertanti autoritatii contractante si care au legatura cu obiectul contractului (realizarea soselei) cum ar fi garantia, termenul de executie, calitatea materialelor (durabilitatea acestora, anumite

caracteristici). Reclamanta a considerat ca autoritatea contractanta trebuia sa urmareasca prin stabilirea criteriilor de evaluare strict punctarea avantajelor rezultate din ofertele depuse. In ceea ce priveste criteriile de evaluare analizate se poate observa ca acestea reprezinta de fapt conditii necesare intriseci întocmirii unei oferte viabile şi nicidecum eventuale avantaje de care autoritatea contractantă ar putea beneficia în folosul realizării contractului. Dintr-o alta perspectiva, modalitatea de punctare a criteriilor amintite este imprecisa incalcand astfel dispozitiile art. 199 alin. 3 din O.U.G. nr. 34/2006 potrivit carora autoritatea contractanta are obligatia de a preciza in mod clar si detaliat metodologia de punctare a criteriilor de evaluare a propunerii tehnice. A apreciat ca aceste dispozitii au fost incalcate in conditiile in care, spre exemplu, se precizeaza ca ofertantul va primi 2 puncte in cazul in care va realiza o evaluare concludenta pentru timpul de transport, G. a se preciza insa ce presupune notiunea de "evaluare concludenta." In lipsa definirii acestei notiuni, evaluarea ofertelor este lasata la aprecierea subiectiva, individuala a membrilor comisiei. J. termenilor utilizati in evaluarea ofertelor permite arbitrariul. Lipsa unui etalon obiectiv la care sa se raporteze toti membrii comisiei face imposibila verificarea ulterioara a corectitudinii modalitatii in care a fost acordat punctajul si desemnata oferta castigatoare. In realitate, se impune ca, potrivit prevederilor art. 199 alin. 1 din O.U.G. nr. 34/2006 coroborat cu art. 14 alin. 1 din HG nr. 925/2006, stabilirea ofertei castigatoare sa se realizeze prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm de calcul. Aceste prevederi au in vedere existenta unei masuri a legalitatii hotararilor autoritatii contractante in cazul verificarii acestora si a unei transparente sporite in procesul de achizitie publica. Art. 199 alin. 2 prevede in mod clar, chiar daca cu titlu de exemplu ca, alaturi de pret, factorii de evaluare pot fi caracteristici privind nivelul calitativ, tehnic, functional, caracteristici de mediu, costuri de functionare, raportul cost eficienta, termen de executie etc., toate aceste elemente avand legatura cu produsul ofertat (in speta soseaua), nu cu claritatea elementelor ofertei care nu este decat un aspect legat de conformitate si corectitudine. Se presupune de la inceput ca numai acele oferte clare, complete si ale caror elemente sunt corelate vor fi declarate admisibile (adica acceptabile si conforme ) si evaluate. Asadar, este evident ca factorii de evaluare stabiliti de achizitor nu au nici o legatura cu vreun avantaj. Atat algoritmul de calcul cat si factorii de evaluare trebuie precizati in mod clar si detaliati asa incat sa nu existe posibilitatea intervenirii subiectivismului si arbitrarului in procesul de evaluare a ofertelor, aspect nesocotit intru-totul in documentatia de atribuire criticata. Acordarea de puncte in functie de indeplinirea unor cerinte vag definite si

care lasa loc de interpretare, prin folosirea unor termeni extrem de generali incalca in mod evident principiile de baza care guverneaza intreaga procedura a achizitiilor publice. Nici criteriile de departajare a ofertelor nu tin cont de obiectul/specificul cntractului ce urmeaza a fi executat În cadrul pct. 6 „Criterii de selectie" se prevad o serie de criterii de departajare menite sa faca diferenta intre ofertele depuse in cazul in care doi sau mai multi ofertanti vor inregistra punctaje egale. Astfel, se arata ca departajarea va fi facuta in functie de punctajele obtinute pentru fiecare criteriu de selectie in urmatoarea ordine: criteriul de selectie nr, 4 (cantitatea de lucrari de poduri si/pasaje si/sau viaducte executate in ultimii 5 ani), criteriul de selectie nr. 2 (cantitatea de mixturi asfaltice pe autostrazi si/sau drumuri nationale si/sau drumuri expres puse in opera in ultimii 5 ani), criteriul de selectie nr. 1 (capacitatea de executie a terasamentelor), criteriul de selectie nr, 3 (cantitatea de lucrari de betoane in domeniul infrastructurii) si criteriul de selectie nr. 5 (lucrari de constructie in domeniul infrastructurii de transport rutier). Luand in considerare ca obiectul contractului consta, in principal, din executarea lucrarilor de constructii de autostrazi, consideram ca ordinea criteriilor de departajare nu tine cont de acest fapt. G. de obiectul contractului, reclamanta a considerat ca departajarea intre ofertele punctate in mod egal trebuie facuta in primul rand prin prisma cantitatii de mixturi asfaltice puse in opera si nu prin prisma cantitatii de lucrari de poduri/pasaje/viaducte executate in ultimii 5 ani. A apreciat ca ordinea criteriilor de departajare trebuie sa U. cont de obiectul contractului, dar si de natura lucrarilor ce urmeaza a fi executate. De aceea, a invederat ca nu se vede relevanta pentru care autoritatea contractanta a prevazut ca prim criteriu de departajare cantitatea de poduri/pasaje/viaducte executate. In mod firesc, a aratat ca ordinea criteriilor de departajare trebuia fixata de catre autoritatea contractanta in functie de principalele lucrari ce urmeaza fi executate. In economia contractului, lucrarile de executie de poduri/pasaje/viaducte au o cantitate redusa in raport cu lucrarile de executie de drumuri. In dovedirea cererii reclamanta a depus copii de pe documentatia de atribuire, sentinţa civilă nr. 1635 din 14.04.2009 pronunţată de către Curtea de A P E L B U C U R E Ş T I – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal. La 2.10.2009 parata a depus intampinare si documentatia care a stat la baza actelor contestate. Parata a solicitat sa i se puna in vedere reclamantei sa-si precizeze cererea deoarece a solicitat si anularea procedurii si anularea fisei de date de achizitii si obligarea sa la continuarea procedurii de atribuire. Pe fond a invederat ca cererea reclamantei este neintemeiata.

Tot la data de 28.09.2009 si (...) T. V. SRL a formulat o cerere prin care a chemat in judecata aceeasi parata pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna anularea in tot a B. de Participare nr. 6571/16.09.2009 si a E. de atribuire a contractului de lucrari J. 2004/RO/16/P/PT/008/07 "Constructia variantei de ocolire D - Orastie la standard de autostrada -relicitare" si emiterea acesteia cu respectarea art. 2 din OUG nr.34/2006 republicata. A mai solicitat si suspendarea procedurii de atribuire. Aceasta reclamanta a aratat ca este interestata de participarea la procedura de atribuire a Contractului de Lucrari "Constructia variantei de ocolire D Orastie la standard de autostrada - relicitare". A invederat ca a achizitionat Documentatia de Atribuire si a inregistrat la sediul autoritatii contractante Scrisoarea de intentie nr. 4428/23.09.2009. Autoritatea contractanta incalca flagrant dispozitiile legale aplicabile achizitiilor publice prin introducererea articolului III.2.3, punctul 2, din Anuntul de Participare nr. 86571/16.09.2009 si punctele 1, 3, 4 si 5 din capitolul 6 "Criterii de Selectie - Metodologie de E." din Documentatia ele atribuire. In opt puncte reclamanta (...) T. V. SRL a invederat ca ca parata incalca dispozitiile unor acte normative: art. 2 alin. 1 lit. a si b), dar si alin. 2 al aceluiasi articol din OUG 34/2006; art. 17 din OUG nr. 34/2006; art. 2 din Directiva Europeana nr. 2004/ 18/CE; art. 101 din OUG nr. 34/2006; art. 178 alin. 2 din OUG nr. 34/2006; art. 23 alin. 2 din Directiva nr. 2004/18/CE; art. 48 din Directiva Europeana nr. 2004 18 CE si a dispozitiilor OUG 34 2006 Capitolul V, T.a 2 "T. si calificarea ofertantilor/candidatilor", paragraful 5 "Capacitatea tehnica si profesionala"; art. 7 si art. 8 din HG nr. 925/2006. In continuare a aratat ca este nelegala stabilirea procedurii de licitatie restransa. Prin modalitatea de intocmire a B. de Participare si a E. de Atribuire, autoritatea contractanta a nesocotit si dispozitiile Memorandumului de finanţare incheiat între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de E. pentru măsura "Construcţia variantei de ocolire Deva-Orăştie la standard de autostradă", publicat in N. nr. 687 bis din (...). C.N.A.D.N.R. SA incalca flagrant dispozitiile art. 2 lit. a) din Anexa 111.1, T.a IX a Memorandumului potrivit cu care "participarea la procedurile de licitatie trebuie sa fie deschisa si pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juridice", iar nu restransa si pe baze discriminatorii. C.N.A.D.N.R. SA incalca flagrant si dispozitiile art. 3 lit. a) din Anexa 111.1, T. a IX a Memorandumului potrivit cu care "tarile beneficiare vor lua toate masurile necesare pentru a asigura o participare in procedura cat mai mare posibila", iar nu o participare cat

mai restransa prin denaturarea concurentei, discriminarea operatorilor de nationalitate S. si preselectarea candidatilor prin aplicarea unor criterii disproportionate, ce ridica obstacole nejustificate in calea accesului in procedura. Dealtfel, chiar si in cuprinsul Memorandumului incheiat in scopul obtinerii finantarii, statul R s-a angajat, prin art. 3 lit. b) din Anexa III. 1 , T. a IX a Memorandumului, ca "se vor elimina, deasemenea, orice practici discriminatorii si specificatii tehnice care pot sa limiteze participarea pe baze egale a tuturor persoanelor fizice sau juridice din tarile membre". In continuare, reclamanta a aratat ca autoritatea contractanta a redactat documentatia de atribuire a contractului in discutie in mod nelegal, impunand criterii tehnice de calificare menite nu doar sa limiteze ci, practic, sa inlature cu totul accesul in procedura al tuturor operatorilor romani. Privind nelegalitatea articolului 111.2.3, punctul 2, din Anuntul de Participare nr. 86571/16.09.2009 a invocat ca: Potrivit articolului III.2.3 punctul 2 din Anuntul de Participare nr. 86571/16.09.2009, candidatii trebuie sa probeze urmatorul aspect: "D. a executat lucrari de poduri si/sau pasaje si/sau viaducte in domeniul infrastructurii de transport rutier, in ultimii 5 ani; în care participarea acestuia sa fi fost in suprafata totala de minim 9.500 mp”. Totusi, potrivit punctului 4 de la capitolul 6 "Criterii de Selectie Metodologie de E." din E. de atribuire, pentru obtinerea punctajului minim, de 2,5 puncte, ofertantii trebuie sa probeze realizarea a 15.000 m2 de poduri/pasaje/viaducte, autoritatea contractanta aratand ca: ,,Pentru demonstrarea unor cantitati de lucrari de poduri si/sau pasaje si/sau viaducte, in ultimii 5 ani, de pana la 15.000 mp nu se acorda punctaj”. In primul rand, a solicitat sa se observe ca autoritatea contractanta impune in Documentatia de Atribuire alte criterii de selectie si punctaj decat cele din Anuntul de Participare. In al doilea rand, aceasta cerinta restrange in mod nejustificat accesul in procedura si deformeaza concurenta intre operatorii romani si operatorii T.i interesati sa participe in procedura, creand un dezavantaj evident operatorilor romani. Astfel, parata autoritate contractanta, societate comerciala apartinand statului, detine monopolul in materia realizarii de poduri/pasaje/viaducte pe drumuri nationale si autostrazi in Romania. Din aceasta postura, daca nu monopolista, cel putin cu o cota de piata covarsitoare, autoritatea contractanta cunoaste exact numarul de contracte avand ca obiect realizarea unor astfel de lucrari acordate si finalizate in ultimii 5 ani in Romania. Avand in vedere faptul ca in Romania, in ultimii cinci ani au fost

construite numai poduri cu doua benzi pe sens, adica o latime medie de 7m, iar media de lungime a podurilor construite a fost de 50m, la un" calcul simplu rezulta ca, pentru punctajul minim de doar 2,5 puncte, operatorii interesati sa participe in procedura trebuie sa probeze finalizarea in ultimii 5 ani a nu mai putin de 43 de poduri cu o latime de 7 m si o lungime de 50 m. Autoritatea contractanta cunoste faptul ca in ultimii 5 ani in Romania nu au fost contractate si implicit nici finalizate 43 de poduri pe drumuri nationale si autostrazi, fapt de notorietate pentru toti participantii la traficul auto. In aceleasi conditii, pentru obtinerea punctajului maxim, de 10 puncte, un operator R, interesat sa participe in procedura, ar trebui sa probeze finalizarea in ultimii 5 ani a nu mai putin de 108 poduri pe drumurile nationale ori autostrazi din Romania, la o latime medie de 7 m si o lungime medie de 50m. Intr-adevar, ulterior aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, aceasta' piata a achizitiilor publice a devenit deschisa tuturor operatorilor economici de profil din statele membre UE, acest aspect insa nu indreptateste autoritatea contractanta sa impuna cerinte disproportionate, de natura a face imposibil accesul operatorilor romani in procedura. Autoritatea contractanta trebuia sa aiba in vedere ca, spre deosebire de ofertantii T.i, toti apartinand unor state membre UE de mai mult timp, operatorii romani nu au avut acces la piata de achizitii publice a UE decat incepand, in cel mai fericit caz, cu 1 Ianuarie 2007, momentul aderarii Romaniei la UE. Referitor la nelegalitatea punctului 1 din capitolul 6 "Criterii de Selectie - Metodologie de E." din Documentatia de atribuire a contractului de lucrari J. 2004/RO/16/P/PT/008/07 "Constructia variantei de ocolire D - Orastie la standard de autostrada - relicitare", reclamanta a aratat ca: Potrivit punctului 1 din capitolul 6 "Criterii de Selectie Metodologie de E." din Documentatia de atribuire a contractului, pentru acordarea punctajului minim stabilit prin acest punct, ofertantii trebuie sa demonstreze o capacitate de executie a terasamentelor (sapatura, transport si executie) de minim 900 mc/ ora. .~ Aceasta cerinta este nelegala intrucat este impusa cu incalcarea dispozitiilor art. 101 si art. 178 alin. 2 din OUG 34/2006, precum si cu incalcarea dispozitiilor art. 23 alin. 2 din Directiva nr. 2004/18/CE, in sensul ca impune obstacole nejustificate în calea concurenţei si restrictioneaza in mod abuziv accesul operatorilor romani in procedura. Astfel, totalul lucrarilor de terasamente implicate pentru realizarea lucrarii obiect al contractului ce se doreste a fi atribuit este de 6.700.000 mc. Termenul de executie al obiectivului este de 24 de luni. Potrivit anexei prezentate la punctul 5 al Formularului 31 din

Documentatia de Atribuire (pagina 103 a E. de Atribuire), B. are la dispozitie 548 de zile pentru executia Sectorului 1 al obiectivului si 730 de zile pentru finalizarea Sectorului 2 al obiectivului. Pentru a evita orice confuzie, B. trebuie sa finalizeze Sectorul 1 in aproximativ 18 luni, urmand ca Sectorul 2 sa fie finalizat pana la implinirea duratei contractuale de 24 de luni. Daca B. nu ar lucra in acelasi timp pe ambele sectoare, atunci B. ar trebui sa construiasca Sectorul 1 in 18 luni si Sectorul 2 in 6 luni. Raportand proportional volumul lucrarilor de terasamente la durata de executie a fiecarui sector, rezulta ca antreprenorul ar trebui sa realizeze in primele 548 zile un volum de terasamente de 5.025.000 mc. „Potrivit dispozitiilor aceleiasi anexe (pagina 104 a E. de Atribuire) B. trebuie sa asigure un program de lucru de 16 ore zilnic, in doua schimburi. Chiar daca am considera ca primul sector ar implica 6.000.000 mc de terasamente (iar nu 5.025.000) din totalul de 6.700.000 mc, ar rezulta urmatorul calcul: 6.000.000 mc / 548 zile = aprox. 11.000 mc/ zi 11.000 mc/zi x 5 zile lucratoare = 55.000 mc/ saptamana Ca dovada, un simplu calcul matematic arata ca: Cerinta impusa de autoritatea contractanta pentru punctajul maxim, 1200 mc/ora este absurda intrucat si cerinta minima, de 900 mcy ora, excede necesarul de 55.000 mc/ saptamana. 900 mc/ora x 16 ore program/zi = 13.400 mc/zi 13.400 mc/zi x 5 zile/saptamana = 72.000 mc / saptamana Prin urmare a aratat ca volumul de terasamente care poate fi realizat cu cerinta minima de 900 mc/ ora excede cu mult necesarul saptamanal de doar 55.000 mc/ saptamana. Dealtfel, necesarul saptamanal poate fi realizat cu doar 687 de mc/ora, cantitate pentru care insa, conform modului de punctaj impus de autoritatea contractanta, un ofertant ar primi zero puncte. Chiar si in situatia in care din totalul de 548 de zile acordate pentru executie ofertantul nu ar folosi decat 450 de zile, se observa ca minimul de 900 mc/ora impus de autoritatea contractanta este disproportionat. Astfel, in ipoteza in care ofertantul si-ar inceta activitatea timp de 3 luni (pe timp de iarna, spre exemplu) dintre cele 18 luni oferite pentru executarea lucrarilor, un calcul simplu arata ca: 6.000.000 mc / 450 zile = aprox. 13.300 mc/zi 13.300 mc/zi x 5 zile lucratoare = 66.500 mc/saptamana. Or, in conditiile in care necesarul saptamanal este de doar 55.000 mc, va solicitam sa observati ca cerinta minima de 900 mc/ora este nejustificata" si in cazul in care ofertantul ar lucra doar 450 de zile dintre cele 548 oferite pentru executie.

Pentru aceste motive a aratat ca cerinta impusa de autoritatea contractanta pentru punctajul minim este disproportionata, nejustificat de mare si reprezinta un obstacol nejustificat in procedura de achizitie. Privind nelegalitatea punctului 3 din capitolul 6 "Criterii de Selectie - Metodologie de E." din Documentatia de atribuire a contractului de lucrari J. 2004/RO/16/P/PT/008/07 "Constructia variantei de ocolire D - Orastie la standard de autostrada -relicitare" a invederat ca: Potrivit acestui criteriu de punctare, ofertantul trebuie sa demonstreze ca a pus in opera, in ultimii 5 ani, cantitati de lucrari de betoane in domeniul infrastructurii de transport rutier de minim 22.000 mc, pentru a-i fi acordat punctajul minim de 1 punct. Pentru punctajul maxim, de 5 puncte, ofertantul trebuie sa demonstreze ca a pus in opera, in ultimii 5 ani, cantitati de lucrari de betoane m domeniul infrastructurii de transport rutier de minim 110.000 mc. In materia infrastructurii de transport rutier, lucrarile de betoane privesc, in special, constructia de poduri. Lucrarile de betoane mai intra si in realizarea unor alte lucrari, cum ar fi santurile, insa in cazul acestora cantitatile sunt neglijabile. Cerinta minima, de a fi pus in opera 22.000 mc de lucrari de betoane in ultimii 5 ani, echivaleaza cu constructia integrala a nu mai putin ele 38 de poduri noi, cu doua benzi pe sens si o lungime medie de 50 m sau, altfel spus, cu constructia a 1.913 ml de pod. Cerinta impusa pentru punctajul maxim, de 5 puncte, respectiv punerea. in opera in ultimii 5 ani a peste 110.000 mc de lucrari ele betoane, echivalentul a 9.565 ml de pod nou construit, se prezinta cu atat mai absurda si abuziva cu cat autoritatea contractanta cunoste faptul ca pe intreg teritoriul Romaniei in ultimii 10 ani, nu in ultimii cinci cum a impus in mod nelegal, nu au fost construiti nici 1.912 ml de pod, echivalentul pentru cerinta minima de lucrari de betoane de 22.000 mc. G. a reveni asupra argumentelor aratate la punctul I. de mai sus, acest criteriu de calificare si punctare apare ca fiind discriminatoriu pentru toti operatorii romani interesati sa participe in procedura de achizitie, iar autoritatea contractanta, cand a impus aceste cerinte minime a incalcat in mod flagrant dispozitiile art. 101 si art. 178 alin. 2 din OUG nr. 34/2006 si art. 23 alin. 2 din Directiva nr. 2004/ 18/CE. Privind nelegalitatea punctului 4 din capitolul 6 "Criterii de Selectie - Metodologie de E." din Documentatia de atribuire a contractului de lucrari J. 2004/RO/16/P/PT/008/07 "Constructia variantei de ocolire D - Orastie la standard de autostrada relicitare" a aratat ca: Potrivit acestui criteriu, pentru obtinerea punctajului minim de 2,5 puncte ofertantii trebuie sa demonstreze ca in ultimii 5 ani au

executat lucrari de poduri si/ sau pasaje si/ sau viaducte in suprafata minima de 15.000 mp, iar pentru punctajul maxim, de 10 puncte, ca au executat in ultimii ani lucrari de poduri in suprafata minima de cel putin 38.000 mp. G. a reveni asupra celor de la punctul I. de mai sus, se observa ca cerinta minima din Documentatia de atribuire, lucrari de poduri de 15.000 mp este superioara celei din anuntul de participare, de doar 9.500 mp. Va solicitam, de asemenea, sa observati ca la o latime medie de 7m si o lungime medie de 50 m, in care se incadreaza podurile existente in infrastructura rutiera romaneasca, cantitatea minima ceruta de autoritatea contractanta echivaleaza cu construirea a 43 de poduri noi, iar punctajul maxim se acorda pentru constructia integrala a nu mai putin de 108 poduri la dimensiunile aratate: 7 m latime si 50m lungime. Or, dupa cum am mai aratat, in conditiile in care autoritatea contractanta cunoaste exact intinderea lucrarilor pe care le-a comandat si pe care le-a receptionat in ultimii 5 ani, altfel spus cunoaste faptul ca in Romania in ultimii 5 ani nu s-au efectuat asemenea lucrari de infrastructura, devine evident faptul ca si aceasta cerinta a fost expres impusa pentru a inlatura practic din competitie si pentru a restrictiona cu desavarsire accesul operatorilor romani la aceasta preocedura de achizitie publica. La impunerea acestui criteriu autoritatea contractanta a ignorat şi dispozitiile art. 85 alin. 2 din OUG nr. 34/2006, potrivit cu care: "atunci cand selecteaza candidatii autoritatea contractanta are obligatia de a aplica criterii obiective si nediscriminaiorii, utilizand in aces scop numai criteriile de selectie prevazute in anuntul de participare. Prin anuntul de participare, in vederea calificarii, autoritatea contractanta a impus un minim de 9.500 mp de podurijpasaje/viaducte realizate in ultimii 5 ani, iar prin punctul 4 din capitolul 6 "Criterii de Selectie Metodologie de E." din ocumentatia de atribuire autoritatea contractanta a ridicat minimul la 15.000 mp executati in ultimii 5 ani, necesari pentru acordarea punctajului minim. Intrebarea care se naste in mod normal din examinarea celor doua cerinte ar fi de ce un candidat ar fi acceptat in procedura daca a executat un minim de 9.500 mp de poduri/pasaje/viaducte in ultimii 5 ani, dar nu ar primi nici macar punctajul minim pentru acest criteriu daca nu a executat cel putin 15.000 mp de poduri/pasaje/viaducte in ultimii 5 ani. Mai mult, a apreciat ca se impune si verificarea modului in care autoritatea contractanta a respectat principiul transparentei atunci cand a modificat prin modul de calcul al punctajului cerintele minime

impuse prin anuntul de participare. Ca o dovada in plus a modului discriminatoriu in care autoritatea contractanta a inteles sa stabileasca criteriile de calificare si selectie a ofertantilor, se observa si modul de departajare intre ofertantii ce cumuleaza acelasi numar de puncte. Potrivit dispozitiilor de la pagina 26 a E. de atribuire, in cazul inregistrarii aceluiasi punctaj de catre doi sau mai multi ofertanti, va fi preferat operatorul care probeaza executarea in ultimii 5 ani a unei suprafete mai mari de poduri/pasaje/viaducte. In aceasta situatie, operatorii romani, chiar daca ar reusi sa indeplineasca pragul minim cu privire la executia de poduri si ar inregistra un scor net superior la celelalte criterii G. de operatorii T.i, in cazul unui punctaj egal, ar fi eliminati din procedura pentru simplul fapt ca autoritatea contractanta pur si simplu nu a contractat acest gen de lucari in ultimii cinci ani, nici macar pentru a indeplini pragul minim si cu atat mai putin pentru ca un operator R sa aiba o sansa reala chiar si in cazul unui scor egal cu cel al unui ofertant T.. In opinia reclamantei, intrucat in Romania sunt mult mai multi constructori de drumuri decat de poduri si intrucat chiar autoritatea contractanta a contractat in ultimii ani lucrari importante in domeniul constructiei si reabilitarii de drumuri, iar nu in cel al constructiei de poduri, criteriul de departajare ar trebui sa fie cel cu privire la volumul de mixturi asfaltice puse in opera, iar nu de suprafata de poduri construite. Privind nelegalitatea punctului 5 din capitolul 6 "Criterii de Selectie - Metodologie de E." din Documentatia de atribuire a contractului de lucrari J. 2004/RO /16/P /PT /008/07 "Constructia variantei de ocolire D Orastie la standard de autostrada - relicitare" s-a aratat ca: Potrivit acestui punct, pentru acordarea punctajului maxim, de 10 puncte la acest capitol, ofertantii trebuie sa probeze ca in ultimii 5 ani au finalizat" "un proiect/contract de lucrari de constructie in domeniul infrastructurii de transport rutier cu valoare de peste 100.000.000 Euro, G. TVA. Potrivit pct. 5.4 din Documentatia de Atribuire "D. a finalizat cu succes cel putin un proiect/contract de lucrari de constructie in domeniul infrastructurii de transport rutier", in ultimii 5 ani, in care participarea candidatului la acest proiect/contract sa fi fost de minimum 63.500.000 Euro G. TVA". Si aceasta cerinta este discriminatorie intrucat impiedica in mod absolut orice operator R sa primeasca maximul de puncte, intrucit nici un operator R nu poate sa faca dovada finalizarii integrale a unui contract de o asemenea valoare. Exista astfel de contracte, insa niciunul nu este finalizat pana la momentul depunerii ofertelor. Astfel, in ultimii 5 ani, in Romania, singurele contracte de lucrari de

constructie in domeniul infrastructurii de transport rutier in valoare de cel putin 100.000.000 Euro G. TVA au privit constructia de autostrazi. Este de notorietate si implicit inutil sa incerce a proba faptul ca pana la momentul publicarii anuntului de participare si a documentatiei de achizitie aferente acestui proiect si nici pana in prezent niciunul dintre aceste contracte nu a fost finalizat. Or, in conditiile in care operatorii romani nu au avut acces pe piata de profil a UE mai inainte de aderarea Romaniei la aceasta structura, iar pe teritoriul Romaniei nu a fost finalizat nici un astfel de contract in ultimii 5 ani, cum oare poate justifica autoritatea contractanta respectarea principiului egalitatii de tratament si al nediscriminarii prin impunerea acestei cerinte absurde? Intrebarea este, in mod evident, retorica intrucat scopul autoritatii contractante, devenit aparent in lumina cerintelor impuse, nu a fost niciodata acela de a selecta operatorii capabili sa execute lucrarea, ci de a inlatura cu orice pret din procedura toti operatorii romani in teresati sa participe. Nelegala este si dispozitia pct.8.3.7 din "Modul de prezentare a Propunerii Tehnice", potrivit cu care toti participantii trebuie sa depuna o declaratie de confirmare "a acceptarii" clauzelor contractuale transmise de catre autoritatea contractanta. In astfel de situatii, posibilul ofertant castigator nu poate negocia clauzele contractuale impovaratoare si inechitabile, orice propunere de modificare facind oferta sa inacceptabila sau neconforma, cu atit mai mult cu cit autoritatea contractanta a inserat clauze pur potestative in ceea ce priveste modalitatea de plata sau a eliminat clauze referitoare la plata de penalitati in caz de neplata. In aceste conditii, contractul devine un contract de adeziune, disproportionat si neechitabil. In continuarea reclamanta (...) T. V. SRL a facut referiri la cererea de suspendare. Aceeasi reclamanta a depus la dosarul cauzei copii de pe anuntul de participare la licitatie, de pe documentatia de atribuire a contractului de lucrari. La 2.10.2009 reclamanta (...) T. V. SRL a depus o completare si precizare a punctului VI din actiune. La 7.10.2009 s-a dispus conexarea dosarului nr(...) la dosarul nr(...). La 9.10.2009 s-au admis cererile de suspendare a procedurii de atribuire privind contractul de lucrari „constructia variantei de ocolire DOrastie la standard de autostrada – relicitare” pentru motivele aratate in incheierea de la acea data. La 21.10.2009 reclamanta (...) (...)&(...) INTERNATIONAL SRL a depus raspuns la intampinare. Parata a depus la 21.10.2009 raprot privind modificara

documentatiei de atribuire a procedurii din cauza si modificarea documentatiei. La 4.11.2009 a fost admisa pentru reclamante proba cu interogatoriu paratei, raspunsul la acesta fiind depus la 18.11.2009. La termenul din 2.12.2009 reclamanta (...) T. V. SRL a depus concluzii scrise, iar celelalte parti la 3 si respectiv 4.12.2009. Analizand actele si lucrarile dosarului, tribunalul retine ca actiunea reclamantelor este intemeiata pentru urmatoarele considerente. La data de 16.09.2009 parata CNADNR a publicat un anunt de participare privind procedura de licitatie restransa pentru atribuirea contractului de achizitie publica avand ca obiectiv: "Constructia variantei de ocolire D Orastie la standard de autostrada - relicitare. ". In acest anunt parata a inserat si cerinte privind capacitatea economicofinanciara, capacitatea tehnica. Ambele reclamante din cauza au achizitionat documentatia de participare la licitatie, formuland contestatii in privinta acestei documentatii, pe care o apreciaza ca nelegala, discriminatorie si care incalca principiile prevazute la art. 2 din OUG nr. 34/2006. Reclamanta (...) T. SRL a invocat faptul ca in mod nelegal a fost stabilita procedura de licitatie restransa. A facut referire la prevederile Memorandumului de finantare incheiat intre Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de E. pentru măsura "Construcţia variantei de ocolire DevaOrăştie la standard de autostradă", publicat in N. nr. 687 bis din (...) si la incalcarea art. 2 a si 3 a din Anexa III.I. a acestui memorandum. Instanta retine ca potrivit acestor dispozitii invocate de reclamanta “participarea la procedurile de licitatie trebuie sa fie deschisa si pe baze egale pentru toate persoanele fizice sau juricie pentru care este aplicabil tratatul si tuturor persoanelor fizice sau ridice din tarile beneficiare J....”, precum si ca “tarile beneficiare” au obligatia de a lua toate masurile necesare pentru “a asigura o participare cat mai mare posibila”. In lumina acestor prevederi alegerea de catre autoritatea contractanta a procedurii de licitatie restransa incalca insasi prevederile memorandumului de finantare, ce are caracterul unui act normativ ce trebuie respectat de autoritatea contractanta. Totodata se incalca si dispozitiile art. 2 al. 2 din OUG nr. 34/2006, deoarece dispozitiile din memorandum mai sus invocate sunt o preluare a principiilor nediscriminarii, tratamentului egal, transparentei. Mai mult in art. 3 lit b din aceeasi anexa a memorandumului de finantare se prevede ca “se vor elimina orice practici dicriminatorii si

specificatii tehnice care pot sa limiteze participarea pe baze egale a tuturor persoanelor fizice sau juridice din tarile membre sau din tarile beneficiare”. Aceasta mentiune din memorandum face ca procedura aleasa de reclamanta sa limiteze participarea. Chiar daca in cadrul procedurii de licitatie restransa orice operator economic are dreptul de a-si depune candidatura, nu orice operator poate depune si oferta. Prin urmare autoritatea contractanta prin alegerea acestui tip de procedura limiteaza participarea unui numar cat mai mare de operatori economici cu oferte, numarul ofertantilor putand fi de maxim 8. Astfel, desi prevazuta de OUG nr. 34/2006, aceasta procedura aleasa de autoritatea contractanta, nu face decat sa restranga concurenta, sa limiteze accesul la procedura de achizitie publica, prin impunerea indeplinirii unor criterii de selectie care nu fac decat sa limiteze accesul la procedura. Asadar, intrucat prin procedura aleasa se incalca prevederile Memorandumului de finantare, al asumarii raspunderii, al transparentei, nediscriminarii si tratamentului egal se impune anularea procedurii de achizitie publica initiata de parata prin anuntul publicat in T. la 16.09.2009. De altfel, autoritatea contractanta nu a fost in masura sa arate de ce a ales procedura de licitatie restransa, dupa ce in prealabil, a organizat proceduri de licitatie deschisa, iar motivul pentru care acele proceduri nu s-au finalizat nu consta in lipsa ofertantilor, numarul extrem de mare al acestora, ci “abaterilor grave de la prevederile legislative” (fila 190 din dosarul (...)), care in mod evident ii este imputabila autoritatii contractante. Cu privire la sustinerea reclamantei (...) (...)&(...) INTERNATIONAL SRL ca prevederile din documentatia de atribuire de la pct. 3.1.2 lit b din G. de date a achizitiei sunt imposibil de realizat se retine ca aceasta sustinere este reala si este cu atat mai mult demostrata ca pana in decembrie 2009 nici macar nu s-a finalizat procedura de achizitie, cu atat mai putin putea fi vorba despre indeplinirea obligatiei de catre ofertanti de a executa lucrari de minim 65% din valoarea acceptata a contractului. Si in raport de data publicarii anuntului de participare aceasta cerinta era imposibil de indeplinit, deoarece conditiile specifice de clima din tara noastra fac posibila situatia ca inca din luna octombrie sa existe conditii meteo nefavorabile executarii lucrarilor de constructii. Este intemeiata si sustinerea aceleiasi reclamante in sensul ca cerinta minima de calificare de la pct. 1 cap. 5.4 din G. de date a achizitiei (capitol referitor la capacitatea tehnica si/sau profesionala)

referitoare la “finalizarea cu succes a cel putin un proiect/contract de lucrari de constructie in domeniul infrastructurii de transport rutier” in ultimii 5 ani in care participarea candidatului la acest proiect/contract sa fi fost de minim (...) euro G. TVA. Astfel, potrivit art. 178 al. 2 din OUG nr. 34/2006 “autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau la capacitatea tehnică şi profesională, care ar conduce la restricţionarea participării la procedura de atribuire. De asemenea potrivit art. 179 din acelasi act normativ “autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta principiul proporţionalităţii atunci când stabileşte criteriile de calificare şi selecţie, iar aceste criterii trebuie să aibă o legătură concretă cu obiectul contractului care urmează a fi atribuit. În acest sens, nivelul cerinţelor minime solicitate prin documentaţia de atribuire, precum şi documentele care probează îndeplinirea unor astfel de cerinţe trebuie să se limiteze numai la cele strict necesare pentru a se asigura îndeplinirea în condiţii optime a contractului respectiv, luând în considerare exigenţele specifice impuse de valoarea, natura şi complexitatea acestuia”. Trebuie avute de asemenea in vedere si dispozitiile art. 7 din HG nr. 925/2006 care prevad ca “Criteriile de calificare şi selecţie, astfel cum sunt prevăzute la art. 176 din ordonanţa de urgenţă, au ca scop demonstrarea potenţialului tehnic, financiar şi organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potenţial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul şi de a rezolva eventualele dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa va fi declarată câştigătoare”. Potrivit art. 8 din aceeasi hotarare de guvern “autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerinţe, elaborând în acest sens o notă justificativă care se ataşează la dosarul achiziţiei”. Desi a fost elaborata o nota justificativa aflata la filele 211-237 din dosarul nr(...), autoritatea contractanta nu a motivat in nici un fel aceasta cerinta, iar sustinerile din intampinare nu pot fi retinute deoarece finalizarea unui singur contract de anvergura mare nu inseamna neaparat si executarea unei lucrari de o mare complexitate, sau faptul ca un operator economic a finalizat cu succes mai multe proiecte/contracte de lucrari de constructie in domeniul infrastructurii de transport rutier” a caror valoare insumata atinge pragul impus de autoritate nu inseamna ca nu dovedeste o experienta similara sau o capacitate tehnica de a executa contractul ce face obiectul achizitiei publice. Capacitatea de executare a lucrarilor poate fi dovedita la fel de bine si prin impunerea ca simultan operatorul economic sa fi executat lucrari ce puteau face obiectul unor contracte diferite.

Autoritatea nu este supusa nici unui risc daca accepta din partea candidatilor dovedirea capacitatii tehnice cu mai multe contracte sau proiecte de aceeasi valoare. Este de subliniat ca executarea concomitenta a mai multor lucrari in baza unor contracte diferite este mai greu de realizat datorita faptului ca resursele societatii nu sunt concentrate intr-un punct sau in puncte de lucru apropiate ci sunt dispersate pe o arie mai mare geografica, ceea ce impune si un efort in plus de organizare, alocare a resurselor, utilajelor, etc. Asa incat se constata ca cerinta sus mentionata incalca dispozitiile legale mai sus indicate si este restrictiva, limitand competitia, discriminatorie. Aceeasi situatie se constata si aceleasi motive se retin si in privinta cerintei experientei profesionale a coordonatorului de proiect, a coordonatorului de proiect adjunct si a sefului de santier de la pct. Ic, J., J. din cadrul capitolului privind capacitatea profesionala. In alta ordine de idei se retine ca potrivit art. 12 din HG nr. 925/2006 “in prima etapă a licitaţiei restrânse, a dialogului competitiv, precum şi a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, autoritatea contractantă are obligaţia de a utiliza pentru selecţia/preselecţia candidaţilor numai criteriile prevăzute în anunţul de participare.” Din acest text reiese ca autoritatea contractanta era obligata ca in anuntul de participare sa insereze criteriile pentru selectia candidatilor. Aceasta obligatie este impusa si de art. 85 al. 2 teza ultima din OUG nr. 34/2006 potrivit carora “atunci când selectează candidaţii, autoritatea contractantă are obligaţia de a aplica criterii obiective şi nediscriminatorii, utilizând în acest scop numai criteriile de selecţie prevăzute în anunţul de participare”. Aceste criterii nu sunt inserate in anuntul de participare ci doar se face mentiune la sectiunea IV pct. 1.2 ca “limitarea numarului de operatori economici invitati sa prezinte oferte sau sa participe”, deci selectia candidatilor, se face pe baza criteriilor prevazute in G. de date a achizitiei. Asadar se constata incalcarea H. a principiului transparentei, iar neprevederea in anuntul de participare a unor mentiuni obligatorii potrivit legii, actelor normative incidente, nu poate avea drept efect decat anularea procedurii deoarece numai prin publicarea unui anunt de participare in conformitate cu dispozitiile legale se poate remedia “încălcărea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice” (art. 2879 din OUG nr. 34/2006). Ca atare nu mai este necesara analizarea daca aceste criterii de calificare sunt restrictive, deformeaza concurenta, sunt discriminatorii. Totusi instanta retine, pentru ca pe viitor autoritatea contractanta, sa poata intocmi in mod legal si cu respectarea principiilor ce guverneaza achizitiile publice, ca in stabilirea criteriilor de selectie, respectiv a punctajelor autoritatea

contractanta sa evite acordarea de punctaje pe praguri valorice care pot fi discriminatorii si duc la tratarea diferentiata si nejustificata a candidatilor si care nu tin seama de capacitatile de executie si cantintatile de lucrari efectiv realizate de acestia. Mai precis se are in vedere imosibilitatea mentionata in fisa de date a achizitiei la cap. VI criterii de selectie de a se acorda punctaje intermediare sau stabilirea punctajelor pe trepte valorice care nu au nici o justificare obiectiva si care pot discrimina acei operatori economici care se situeaza intre pragurile valorice si nu beneficiaza astfel de o reliefare obiectiva a capacitatii lor de executie a unor lucrari. De asemenea, trebuie avuta in vedere si limitarea la un anumit numar de contracte ce sunt luate in considerare pentru dovedirea capacitatii tehnice, limitare ce este in mod evident discriminatorie si nejustificata, deoarece nu urmareste dovedirea capacitatii tehnice si nu reflecta posibilitatea concretă a candidatilor de a îndeplini contractul şi de a rezolva eventualele dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia (art. 178, 179 din OUG nr. 34/2006, art. 7 din HG nr. 925/2006). Reiteram retinerea anterioara in sensul ca in nota justificativa autoritatea contractanta nu a facut decat sa mentioneze criteriile de selectie, punctajele ce urmau a fi acordate G. sa motiveze in nici un fel alegerea acestora. Cu privire la modalitatea de punctare, chiar in intampinare autoritatea contractanta a aratat ca va lua in considerare acordarea unor punctaje intermediare proportionale pentru limitarea dezavantajarii operatorilor economici. Se retine ca la 21.10.2009 parata a depus un raport privind modificarea documentatiei in care a propus o ordine optima a criteriilor de departajare, aceasta fiind mai aproape de natura si obiectul contractului de achizitie publica tinandu-se cont ca lucrarile de poduri nu aveau o pondere majoritara in economia lucrarilor ce urmau a fi executate in baza contractului pentru care se desfasura procedura de achizitie publica. Este intemeiata si sustinerea reclamantei (...) (...)&(...) INTERNATIONAL SRL referitoare la necesitatea prevederii unei formule de calcul a ratei de productivitate deoarece numai daca toti ofertantii sunt evaluati avandu-se in vedere aceeasi formula de calcul acestia sunt tratati egal, respectandu-se principiul tratamentului egal prevazut de art. 2 al. 2 lit b din OUG nr. 34/2006. Aceeasi reclamanta a invocat in mod corect ca introducerea ca factor de evaluare a propunerii tehnice a “sistemului de management al calitatii” reprezinta o incalcare a dispozitiilor art. 15 al. 1 din H.G. nr. 925/2006 care prevad ca “autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza criteriile de calificare şi selecţie prevăzute la art. 176 din ordonanţa de urgenţă ca factori de evaluare a ofertelor”.

Ori la art. 176 lit e din OUG nr. 34/2006 este mentionat criteriul privind “standarde de asigurare a calitatii”. G. de cele retinute mai sus se constata intemeiate contestatiile conexate ale reclamantelor si in baza textelor de lege mai sus invocate si a art. 255 si urmatoarele, 286, 2879 din OUG nr. 34/2006 le va admite si va dispune anularea procedurii de atribuire a contractului de lucrari J. 2004/RO/16/P/PT/008/07 "Constructia variantei de ocolire D Orastie la standard de autostrada - relicitare". Nu va putea retine sustinerile B. din raspunsul nr. 13161/6.10.2009 mentionat in raportul de modificare a documentatiei depus la 21.10.2009 de parata, sustineri potrivit carora modificarea criteriilor de calificare si selectie in sensul largirii acesului la procedura nu sunt interzise pe parcursul aplicarii procedurii, deoarece am vazut ca legea impune publicarea criteriilor de selectie in anuntul de participare si utilizarea numai a acelor criterii. Obligatia de publicare in anuntul de participare este incompatibila cu modificarea ulterioara a criteriilor de calificare si selectie. De altfel modificarea ulterioara a criteriilor poate prejudicia alti eventuali operatori economici interesati, deoarece acestia ar putea indeplini noile conditii sau criterii, desi nu le indeplineau pe cele initiale. Cu privire la acordarea cheltuielilor de judecata se retine ca reclamantele au dovedit numai efectuarea cheltuielilor privind plata taxei de timbru si a timbrului judiciar. Desi reclamanta (...) T. V. SRL a depus o factura si un extras de cont se retine ca factura nu dovedeste efectuarea platii onorariului aparatorului, iar in extrasul de cont sunt mentionate facturi din 16.11.2009 cu nr. 140, 143, 145 si 146, iar factura depusa privind onorariul este cu nr. 152/27.11.2009. Prin urmare in baza art. 274 Cod procedura civila va obliga parata la plata catre reclamante a cheltuielilor reprezentand taxa de timbru si timbru judiciar si va respinge in rest cererile reclamantelor de acordare a cheltuielilor de judecata. PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII HOTARASTE: Admite contestaţiile conexate formulate de reclamantele S.C. (...) & (...) INTERNATIONAL S.R.L., cu sediul ales la Cabinet de Avocat „I. E.”, cu sediul în C N, B nr. 1, . 3, judeţul C, şi S.C. T. V. S.R.L., cu sediul în B, str. (...) nr. 145, judeţul B, în contradictoriu cu pârâta COMPANIA NAŢIONALĂ

DE AUTOSTRĂZI ŞI DRUMURI NAŢIONALE DIN ROMÂNIA S.A., cu sediul în B, B-dul (...) (...) nr. 38, sector 1. Dispune anularea procedurii de atribuire a contractului de lucrari J. 2004/RO/16/P/PT/008/07 "Constructia variantei de ocolire D Orastie la standard de autostrada - relicitare". Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 8,30 lei către (...) (...) & (...) Internaţional SRL şi 14,3 lei către (...) T. V. SRL. Respinge în rest cererile de acordare cheltuieli de judecată. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 4.12.2009. PRESEDINTE, (...) (...)

RED. CP (5 EX)

GREFIER , (...) (...)