CPSF_020 E. Jurist Și L. Petrescu - Uzina Submarina in Primejdie (2)

E.

)URJST

UZINA

,i

L. PETRESCU

SUBMARINĂ

iN PRIMEJDIE •

·*

•

Colectia

.Povestiri

Ştiinfifico-Fantastice·

20

REZUMATUL CAPITOLELOR PRECEDENTE ••Exploatarea r:u�marină M. N:•. aşa se nume ş te uzina C·:>n· slruită la sfîrşitul veacul ui al XX-lea la 100 de me t ri adîncime sub fundul Mării Negr�. în scopul ele a extr age produsul necesar

labricării euxilonului, o mctterie plastică cu insuşiri remarcabile. R adu Damian, inginerul-şef, dictează in magnetofon raportul de aclivitate pe ultimii doi ani, cind este tnlr�rupt de vestea pră­ buş iri i galeriei E-5. In acelaşi timp, spre uzino. submarină se în­ dreaptă pro f e s o r ul Godard, specialint în oceanografie, şi ziaristul Dan Vertea, care este de altfel pa�:0::1::rt de istoria sciiilor. Profesorul Godard tntîmpinu pe C:rum oarecare diiictil!o.'iţi. Pe ce altCi parte, Dan Vertea află cu \ri!::�\9 despre moartea cu totul neaşteptată a au toru l ui unui studiu interesant asupra tntî:nplări­ lor unor prizonieri greci, conduşi de Arion din Corint, care reu­ şise să dispară :a malul Mării Negro, scăpind de urmărir<:�a sci-

m�

.

Inginerul-şef

Radu Damian

împreună

cu

echipa

sa

au

pă­

huns in gttl�ria E-5 unde sînt bloca\i. Apele ameninţă: să-i inece. Salvarea esie aşteptată de la muncitorul Badea, care, neflind prins in galerie, va putea anunt<:x echipele de salvme. Intre timp, in biroul inginerului-şef pălruncie un necunoscut care sustrage

banda de magnetofon şi

fotcgraliază

horia exploatării submarine.

LUCRĂRh.E CARE VOR APĂREA IN COLECTIA .POVESTIRI ŞTIINŢIFICO-FANTASTICE" Nr. 21-22-23-24 . .,SAHARIANA" de Max Solorr.on ,i f, M. Ştefan. O {rescă o t�cietătii vi:toore in core Sahora va fi preschimbată dintr-un deşert dezolant intr-o re9i�Jne infloritoare o pămîntului·

X. PESCUIT IN APE TULBURI... /t\ister Brand, rosti bă.iefandrul cu timiditate.

- Te ascult, Jack, răspunse Brand îiira sa ridice privirea de r:e e cranul brăzdat de o retea gradată. - Aş fi vrut ... ştiţi... sa-mi spuneji şi mic cum se lucrează cu aparatul ăsta.. . şi...

Brand zimbi.

- Ce-i Jack, te laşi de meserie? Jack privi in jos. M es e ri a lui de un an, de ci nd fusese angaj.1t ve bord, era foarte simplă, dar in acelaşi timp şi extrem de nesatis­ făcătoare. Trebuia să măture podelel e în cabine, să facă pantofii şi sa ţină locul stewardului la anumite ore. Asta era tot. Jack îşi făcea treaba foarte conştiincios, dar simţea că nu-i destul p en t ru un tmir de şaisprezece ani, fie chiar şi negru. - Dacă te vede ,.boss"-ul "aici, ce ai să spui ? Jack ridică incurcat ochii şi intilnind p ri virea binevoitoare .a ultr�­ sonistului Brand îşi dezveli dinţii, strălucitor de albi. Spun că v•am adus un pahar de whisky ... - Păi ... se poate să m i n t i ? -Nu mint! .Şi intr-o clipă, Jack o zbughi pe uşă. După un minut reapăru, pu rtind cu dexteritate in palma miinii o tavă cu un pahar plin.

Brand izbucni în ris.

- N-am ce face, trebuie să-ţi explic. la stai aici j o s şi spune-mi : ai auzit despre ultrasunete? Jack făcu ochii mari şi zimbi din nou cu o oarecare utililinţă. Nu a uzis e despre ultrasunete; nu ştia nimic des@ re ele. U e unde să ştle ? Abia învăţase să scrie, să citească şi să. socotească şi..• gata ! hebuise să plece să-şi cîştige pî i n ea. A, desigur învăţase multe de cind că l ăt o r e a incoace şi î n co lo pe .,Visconte" : despre pozijia vasului, des (A-e diferitele ma�ini care puneau in mişcare elicea, despre busolă sau despre telegraf... Dar de cabina ultrasonistului nu p rea era voie să te apropii. .

Brand ghici şi

nu

mai insistă. Amncind din cind in ci n d priviri ·

spre cadranul periferului, incepu să-i explice. - Ai văzut viori, nu-i aşa? Cînd ciupeşti coarda unei viori se au de un sunet. De ce se aude, te-ai intrebat vreodată? Jack văzuse viori, le ascultase cintecul d ul ce, dar nu-şi pusese nici­ Guată o asemenea intrebare. Ciuli urechile. - Coarda incepe să tremure sau, cum se mai spune, să vibreze. Dacă vibrează de 522 de ori pe secundă, atunci se a ud e nota do. Brand intonă cu voce tremurătoare, nesi gură, ceea ce el cred(·.! că ar p...tea fi nota do,. dar ceea ce orice om cu ureche muzicală ar li jurat că e un amestec trist din mai multe sunete în minor. Apoi, in­ furiat de această supărătoare succesiune de scirfîituri, dădu paharul

3

peste cap. Jack repetl, cu vocea lui subţirică, şi reu�i să menfin:i su­ netul la acela,şi nivel. - Aşa. MI se pare că ştii să cinti mal bine decit mine, zis� Brand dind din u m eri. Eu n-Oilil ;'litt;t n:ciodată să cint un cintec d� la inceput pin'i la slirşit. Eram inrc��eat:na intrerupt cu cîţiva pumni lOnvingători. Şi zău că pe nedrcr;t. .. In deiiniliv, ce eram eu vinovat? Dar, să con;:nuiim. Coarda d«.i v·hr.-ează, tremură. Datorită ei, tre­ mură, adică vibrează şi aerul iJttvn!uriifor. Şi astre!, această vibraţiz St! transmile r•iAi la l!tecfio!. Jack aswlta cu gur;� ci��at� : - Vezi tu, însă, Jack. l!'rechu omului nu pcate amrt toate sun<­ tele. Dacă num;irul cle vibrajii e mai mic lle J5 sau 20 pe suulld;l, ntnetele sint atit de jQase indt nu se mai au•t De asemenea. urechea o:nl!lui nu poate auzi sunetele formate d i n mai mult de 16.G(Ji)-2Q.(Ki() ce vibraţii pe secundă. Aceste sunete, .car e întrec 20.000 ele vibrafii ţe !;tcundă, se numesc ultrasunete. E interesant faptul că JTMttte animale le aud, totuşi. De exemftlu, ciinii. Brand se lăsă comod pe spate. Scau­ mtl scîrfii sub greutaiea sa... Să-fi spun o poveste atkvărati, con­ tinuă el. Ştii el vinatuf nu e permis decit cu a11umite r�uli. Oricine l'inează fără �rmls este as!Jru pedepsit. Astfel de vînători fără �er­ mis se numesc tracon;cri. Braconierii au nevoie de ciini, ca să le ad ulmece prada şi să le-o aducă. Dar cum si-ti chemi ciiaele? Dacil-1 tluieri, faci gălăgie fi te primle pa!nicul. De aceea, braconierii se fofosesc de un fluier scarl Sutli ia el .. . şi o-auzi nimk. Totuşi, din fluier ies sunete, dar sînt formate din peste 20.004) de Yi.braţii pe se­ cundă. Sînt deci de fapt ultrasurttte. De aceea. omul rut le a11de. in !.chimb ure che a ciinilor le prinde foarte uşor. Ascvns in tufişuri. llraconierul îşi poate chema astfel liniştit cîinele iără ca paznic u l să-I audă. Jad: îşi hoftli ochii, minunindu-se în siuea lui de inieniozitatea la care putuseră ajunge gangsterii ăştia. - lrebaie să ştii, continuă Braad. că de fapt aceşti vinătwi fără acte in regulă hab
.

, Afar�. m.aru era neliniştită. Nehotirîtl fui'e puterea. îşi mi�ca in loc, mereu mai

.

inci incotre să-şi dulăn­ întărîtată, aFle verzi-al-

...

Llstrul. Un monnăit neintrerupt, ca acela al \Inci fiare in!urbte, por· nea din adinc, ajungind la urechile lui 1\ir k care. aplecat j.itste ba­ lustrada vaporului privea fasdnu agita!ia ace:asta necurmata. Dacă ar li fost poet, Kirk ar li spus că e trămintarea unei vietii! enorme. \IUftind la cale lupta cu pigtneii plutlturl intr-o coajă. metalidi., bote­ zată din nu ştiu ce motiv� "VIsconte". Kirk era insă o namilă de om in creierul c.truia se mişcau foarte putine id e i , şi pe acestea le putea manevra fără să simtă nevoia de a le aşeza i n versuri. Aşa inclt, departe de a căuta a.seminlri şi imagini, creierul lui Kirk lur:ra fe­ bril la o cu totul aUă problemă, de n1tură contahiliccasci, cău tînd s.i stabilească cu cite zerouri se va scrie cîştigul din acest business. Această problemi avea să rimină de altfel nerezolvată, căci, in aceastl . clii!l, un matelot se �opie de el : - Sinteti chemat la cabina ultrasonlstului !

Kirk înăltă plictisit din umeri şi se indepărti de balustradă. Tre­ buia. să facă acum o adevărată călătorie, să coboare o sumeJenie de trepte, pe scări de metal cotite cînd intr-o parte, cind intr-alta, după ceea ce părea să fie doar fantezia constructorului. Iar păcătosul ace l a de Brand il chema din jumătate în ju m ătate de oră, acolo, aproape de iundul vasului, unde se aflau instalate cadranele aparatelor compli­ cate. Il chema ca să·i arate cîte o ridicături fără importanţă a lwa· dului m ării sau trecerea unui banc de peşti pe care ultrasunetele U lâccau să apară clar pe ecran. Kirk deschise uşa cabint:i şi dădu cu ochii de nej!rul care, aplecat peste umărul lui Brand, u r m ărea Uniile şerpuitoare de pe eccaa.

- Ei, Jack 1 strigă Ki rk gîfiind. Jack tresări şi se întoarse. - Ce cauti aici ? şuieră Kirk, care încă nu-şi putea tra ge răsuflarea. - Am adus... am adus... un pahar... se biJbii Jack. - Nu ştii că nu ti-am dat voie să intri aici ? Marş afa.rll Şi, calculind cu precizie, il iz bi din mers cu picioruL Jack o ş ..:rse repede afară, inchizind uşa în urma sa. - Eu l-am chemat, sp us e Brand incruntindu-se. - N-are a face. l-am spus să nu-şi bage nasul. Ei, ce mai e nou?

- Vezi formele acestea geometrice?

l(irk tresări. De data aceasta nu coborise degeaba nenumăratele

trepte. Răspunse incet :

-:- Da, parc-ar fi construite

de

,

mîna omului_

- Case submarine ? rise Bra.nd. - Nu c a se... Dar aici ar putea fi.• Kirk ticu, se indrepti spre telefon, forml numărul clpitaaulul ş,., dădu citeva scurte dispoziţii. Vasul 1$1 lnc�tini mişcarea. - t nregistrează pe film toate detaliile 1 U fopti concentrat Kld lui Brand privind ecranul.

Apoi, ridicînd receptorul, strigi: - A fi l u at coordonatele '1 Cu precizie. vi rog!... Se întoarse sp re Brand. - la s p une-mi, ce adincime e ald? -Să vedem...

.)�r;.nd cercetii curbele. - C�imc 9so de metri. ·-

"'�

"�-

privind cadranele.

inregistrezi profilul?

D�qtparatul înregistrează in mod automat curba.

Uv�":: _' ,_'J

Kirk privi cu aten!ie ecranul. - Şi zi, eşti sigur că sint 9!i0 de metri? - Sigur. Păi uit afi -v ă 1 Emi ţ ă tor ul de pc fundul vasul ui emltc o dată pe s ec u n d ă un semnal scurt. lată-1 aici, inregistrat pe bandă. Priviţi linia aceasta. lntelegeji? Ultrasunetul m er ge prin apă, atinge f und ul, este reflectat şi_ se intoarce la vas ca un ecou. Acest ecou e5te inregistrat de un receptor, e amplificat şi i n sc ris din nou pe bandă ; iată, dincoace, linia astă laltă. Cu cit cele două linii sint mai depărtat e intre ele, cu a t ît a fundul este şi el l a o a d i n ci me mai mare. De aiUel, vedeţi, la aparatele noastre adincimea este arătată direct in metri... Cu ajutorul sGndei ultrasonore s-a putut de altfel descoperi cel mal adinc fund marin : o gro a pă de 10.860 de met ri adincime, in Oceanul Pacific. Şi tot cu ajutorul acestui aparat s-au putut de sc op er i epavele va s e lor s-cufundate, de p il d ă "Lusitania" ... Brand îşi luase avint, d ar Kirk se ridică plictisit. - Lasă asta... Veşnic o iei razna prin tot felul de gropi. /om l nfe les, mormăi el. Spune-mi mai bi n e de ce apar acum semnale atit de brusc pe ecran? Brand îşi intoarse surp ri ns privirea şi o clipă rămase mut de surprindere. Apoi mormăi : - Acestea... acestea n u-s semnalele noastre. A p arat ul . .• a p arat ul recepfionează altfel de semnale .•• S e mn ale emise de undeva ••• de un­ deva din fundul mării. Klrk nu păru deose b it de su rp ri ns . - Aha 1 Da , e posibil, sp use el fă ră să arate prea mult intere:;, de parcă ar fi fost lucrul ccl mai natural din lume ca pe fu nd ul mării să se gă s ească un emi ţător de un de ultrasonore. - Şi, continuă el, nu cu mva seamănă semnalele astea cu Morse? Brand privi cu atenţie, apoi luă un creion şi, in culmea snrprinderil, i nce p u să noteze : nt-r-a-n-s-m -i-t-e..... - Transmite, strigă Brand. Kirk clătină din cap. - Bine, bi ne, notează mai departe. ŞI incetul cu încetul apărură mai multe c uvint e care se i nche­ rarl In fraze : "Transmite A-1. Tra n smit e A-1. Galeri a E-5 a variatl. Confonn prevederi! - izbucnit panică. Mă folosesc de ză p ăceală •.. " Brand zimbi multumit şi-şi f re că miinile. - Bun băiat 1 m u rmur ă el. Ei, mal departe? Pe hîrtie se înşirară alte cuvinte, parcă mai p recipitat : "Planurile nu le am deocamdată. Mîine la aceeaşi oră urmează tran sm i s i e. De notat că .•. " Şi pe ec ran nu mai apărură decit dunjlile re gul at e de pină acum citeva minute. - Ce-i asta ? intrebă Br a nd tulburat. - Mesajul unui peşte electric, ii răspunse Kirk în doi peri . De ce s-o fi i ntr eru pt ? Privi încă o dată hîrtia, apoi îm pi n se uşa. De partea ceal alt ă se auzi un stri�ăt înăbuşit, apoi un zgom ot de paşi ca re se înde­ pi!rtau în f�gi:!. Kirk ieşi repede, dar nu reuşi să mai vadă hainele albastre de•'gr oom ale lui Jaclc care o luase, prevăzător, la sănă-

tcasa;

�-c

XI.

CUTREMURUL

Cei doisprezece oam eni închişi in galeria E-5 conlinuau să ÎL· bt�ască In p o art a de fier 4JU instrumentele pe care le aveau l a inde­ mina. Dami an le făcu semn să înceteze. Poarta era solidă, construită anume pentru a izola ga le ri i le de restul mi n ei , in cazul unor acci­ dente neprevăzute şi pentru a rrzi s t a la presiuni m a ri . Inginerul-şei n c e rc etă atent. Era e rmetic lnchisă. Probabil că se produsese un scurtci rcuit in in s tala t ia electrică exterioară p ri n care era coman·

d:!tă uşa. . - Nu tr ebuie să ne p ie dem cumplitul, spuse Damian. ·Bine, dar... m şti le astea... murmură artificierul.. . In minte îi t e cu fără oie o sc e n tragică din romanul lui Jules Verne ,,lndiile negre", în care era vorba de o catastrof ă mi nie ră ... ·C.e e cu măştile, Ştefule? il n t r e b unul din salvatori. - Au o durată limitată ... citeva ore ... Un fior trecu parcă prin r i nduril e celor de fafll. Nu trebuiau să piardă nici o c li pă . - Tocmai de acee a , reluă in g ine rul Dam i an, nu are rost să n: irosim puteri l e. E l i m pede că trebuie să ieşim cit mai repede de aici. Trebuie deci să încercăm să degajăm po arta. Pe de alta parte, Baden o să observe ci in t r ziem şi o să dea alarma p i n ă la urmă. Fireşte ! Cum de-1 uitaseră ! De b un i\ seamă că avea să-şi dea seama .:ii !i s-a int i mpla ceva. Oamenii se pri viră cu un licăr de speranjă. In cel m u l t douli· zeci de minute, ajutoarele trebuiau să wsească. ... Dar, după o j um t ate de ceas, ele nu v e n i er încă. Nici după o oră. Oamen ii începură să se neliJ;Jiştească. Să ştifi că i s-a intimpl a t ceva lui Badea ... - Poate că n-a izbutit să ajungă ... - Gazul ! i-o fi pierdut cunoştinţa, oftă careva. - Da . . . n-avea mască. O clipă rilmaseră nemişcaţi. Apoi se auzi glasul lui Ştefu. - Să ne re lu m lucrul ! Să forfăm p oar a ! Lucru... care se d o edi a fi complet inutil. P oarta rezista cu încăpăţînare. Şi, deodată, in încăpere se simţi o zguduitură care-i

r

ă

r

v

ă

î

ă

î

t

ă

s ă

Ş

ă

făcu să alunece, să

t

v

c a dă unii peste

alfii.

Un cutremur submarin ?

In tot cazul, ni vel ul ap ei p ăru să crească mai reped<" d.lpă această zguduiiură. Undeva, in fundul galeriei se auzea acum zgomotul pe care-I fă cea apa ce curge sub pr esiune.

T o cmai acum?

Trecu încă un ceas. O a me nii începură să �e s!mtă obositi. Pe Da·

ă

mian il du re a capul. Simtea bătăi ritmice in timple. lşi d de a seama

d erau pulsatiile cordului... şi d lip s ea aerul. Ştefu îşi �m u l s e m:!sca de pe obraz. - N·are nici un rost, strigă el gifiind. Ne- am dus ! Damian vru �ă-1 impiedice, dar se simţea slab, mai slab dl!cit un copil... Un gind chinuitor ii juca mereu în minte. Dacă toate ast�a i se datorau lui ? Dacă făcuse vreo greşeală de calcul şi acum t o t u l se prăbuşea sub presiunea ap e i ca un castel de cărtl '1 In fata ochilor lui Qamiâtt. i nc e p u să Joace o scinteie albastră. Crezu că 4!re ha loci· naţii, că în.�lipa m o are îşi va pie r de cunoştinfa. l':'chise oc ii _şi, .:u uil efort, îi deschise iar.. . Flăcăruia albastră apăru oin nuu, JUCtnd in jurul uşii, ca o fanlontii.

ur ăt

;;;;___ " � :=

�'Î \._.; ,_):i�":::.. - ,_'J

�

lal cele din urma, uşa se privăU deoparte. In c a dr ul el scli;:cau nenumărate l um i ni strălucitoare. D ami u n se simti ri d ic at şi purtat · pe sus... Ce era ast a ? Cind se desmetici, respira in voie aer p ruas pi t. Se afla int:ns I ntr-un vagonet. Un străin, înalt, cu părul nelru, ca re- i cădea pe frunte, il privea atent. - Ce s-a intim p l at ? murmură Damian. Cine eşti dumneata? Tinărul zlmbi, p arcă puţin stinjenit. - Eu sint reporter-special. Ver(ea e n ume l e meu. Am nimerit la uv. tocm ai acum, şi am lns ofit echipa de salvare. Grozavă treabă! Au tăiat uşa cu topitorul electric 1... - V-a anuntat Badea? întrebă Damian. De ce aU intirziat atit

de mult?

Inginerul Stoenescu il privi m irat. - Badea? Nu ştiu ci ne e:_ Nu ne-a a n untat nimeni. Am v:!zut el Intirziati şi am veni t si a fl ăm ce s·a intimplat. - Aşadar_. murmură Damian, Bad e a a căzut._ Au avut dreptate bălefil ... - Ce facem ac u m ? î nt re bă un inginer , ap ropiin du- se de vagone·

tul lui Dami an toxicafi cu gaz.

.

S-au luat toate mă sur ile pentru evacuarea celor in·

- Căutaţi-! pe Badea._ O f·i le ş i n at pe undeva, in drum_ repede, Il nu fie prea t irziu._ Dar cl::utările fură inutile. Badea nu era nicăieri.

XII. PROFESORUL GODARD SOSEŞTE Din fericire, fenome nele de asfixie;e nu duraseră mu l t, iar ajulu.l .. rele sosiseră t ocm ai Ja timp. In trenuleful care se întorce.a spre clădi­ rea pri nci pală, oamenii restabiliti povesteau ce li se intimt}lase. La ri ndu-l , inginerul află şi despre urmările acelei zguduiri, provoc::îe după toate probabilităţile de un cutremur. Un intreg perete al galeriei de acces că1re E-5 se prăbuşise, ingropind şi i n st a lati a electrică. Cu toate acestea. p la fo n ul gros rezistase in mod onorabil. Inginerul Stoenescu se opri o clipă, apoi adăugă : - De altfel, vo rba proverbului, nenorociri l e nu vin niciodată sin­ gure. Şi la noi a fost un accident._ - Ce s·a intimplat ?

- O tehnicianli, desenatoare foarte talentată_ şi inginerul Sto� nescu şovăi. Inima lui Dami an prinse să bată precipitat. Nu tndrăznea să se

rtndea scă la nimi c. - Nina �o ş culeţ ... cred că o cunoaşteţi_. - Da, da 1 şopti cu Yoce stinsă Damian. Spune mai repede, omule. Ce •a intimplat ? - A fost răsită in completă necunoştinfă, ln bicotll dumneavoas· trl. O comofie, probabil. Nu ştiu ce s-a putut intimpla 1 Inginerul Damian închise ochii, d ar luminile roşii, verzi, porto­ c:alil care j u c a u pe dinainte nu di$Jiăruseră. --, In tot cazul, doctorul spunea că e vorba de un şoc, nu se ştie de ce. natură. 1-a făcut un tratament de urgenţă şi se pare că, în momentul cind plecam spre galeri a E-5, funcţii l e vitale ii reveniseră ..•

Istovit, de toat e eforturile, de toate î ntîm plă ri le neprevăzute din ultimele ore, Damian se sprijini de banc het a tare a val!"onetului ... ... In scurtă vreme, ajuns la clădirea de bază, fu ex a mina t d� me d ic , care-I de cl ari "In atari de orice pericol"-· - Doctore, am auzit despre... - Nina Roşculet? lntrebă me d ic ul . Da, un caz foarte curios... Şi-a revenit. Daci ar fi fost descoperită doar cu cinci minute mai tirziu. n-aş mai ft putut face nimic. Peste citeva minute, Damian se afla la căpătîiul Ninei. fata tre­ sări şi ochii ei obosiţi se înviorara puţin. In aceeaşi clipă, in odai
rine. Cum

aţi

- Destul

Godard scurt.

călătorit ? de

prost.

Am avut tot felul de nepJăcerl, răspunse

lntrară, tăcuţi, în clădirea centralii. Un lift cu mişcare verticaL! şi apoi orizontală ii transportă pînă in fata btroului inginerului-şef. Secretara deschi�e uşa şi-1 invită să ia loc. - Geamantanut o sll vi-I tri m item la camera in care veti locui, spuse ea. Tovarăşul inginer Damian vă roa gă s!-1 iertaţi citeva cl ip e . De dimi ne a ţ ă s-au petrecut un el e lucruri neplăcute•..

Profesorul Godard o pr i vi cu o vizibilă. su rprindere , - Nepllcute? intrebi el. Fata îl povesti, pe scurt, cele ce se întîmplaseră. Pe faţa profeso ­ rului st putea citi nu numai nedumerirea, el, parcă, şi un anumit grad de perplexitate. - Bine, dar... cum de s-a putut intimpla o astfel de prăbuşire cu :��1filtraţia apelor ? Aşa ceva cred el nu s-a mai petrecut ş� pma acum t ·

J_ncă

9

- Niciodată. De altfel sperăm să readucem repede l ucrurile la nonnal. Acum vă rog să mă iertati. Tovarăşul Damian va veni indată. Rămas si ngur, profesorul se aşeză pentru o clipă pe f8toliu, atwi, d ev enind pe semne nerăbdător, se ridică şi incepu să prh·ească, cu interes, tabelele şi diagramele lixate pe pereti. infăjişind mersul ex­ tracflei şi trans:ormărilor ,.euxilonului". Aşa îl găsi inginerul Da­ mian care, zimbi nd, se îndreptă spre el cu m i n a întinsă. - Bi ne aţi ve nit 1 Văd că sinteti foarte Interesat de producţia noastră ... - Este prod igioasă 1 vorbi entuziasmat Godard. Am aflat insi despre accident... - Cred că o să-I lichidăm repede.* Vom cobori pe fund u l m.lrii şi cu acest p rilej o să aflăm, probabil, şi care a fost cauza care 1-a determinat. PFofesorul exclamă incintat : - Bine, dar asta este de-a dreptu l pasionant. Să cobori pe f u n­ dul mării ... Aş dori să particip şi eu. dac ă se poate ... - Nu ştiu dacă o să se poată. Pe de o parte, sinteti obo5it. Profesorul făcu cu min a un semn, ca �i cum ar fi voit să intii­ tu re ca nefondat acest argument. - Pe de altă parte, astăzi nu este de dorit să coborîţi p entru că de fapt, nu şt im ce vom găsi acolo jos. Poate fi foarte primej­ di o s ... E vorba de un caz cu totul special, inţelcgeji ... Desigur că vom face însă, chiar miine, a doua coborire, şi atunci, in cunoştinţă de cauză, vă vom putea lua şi pe dum neavoastră cu noi... - In laţa argumentelor pe care mi să cedez, deşi trebuie să vă mărturisesc

le

aduceti

o să liu m:roit

..•

Ingi nerul Damian il intrerupse : - Vom putea face însă altceva, chiar azi. Cred că v-ar in teresa !.ă asistaţi la ma nevrele primei coboriri. Vă invit pe vasul care trans­ portă cupola. Veţi vedea multe lucruri i nteresante .. . Profesoru l Godard zimbi bucuros. - Desilfur, mulţumesc foarte mult. Trebuie să ştili însă că abia aştept să cobor cu adevărat pe fund u l acestei minunate mărL. şi nu numai dedesubtul acestu i fund, ca acum. Ştiţi doar că sondajele :tu dovedit că este cea mai interesantă mare dintre toc.ţe celelalte de pe glob. Şi cind te g.indeşti la tre c utu l ei ... Profesorut Godard devenise deosebit de volubi l. Se ridică de pe scaun şi arătă cu degetul la o hartă a Mări i Negre de dimensiu ni mijlocii, care se afla deasupra măsuţei cu videofon. - Cauza acestui deosebit interes ştiinfific pe care-I prezintă Marea Neagră a apărut atunci cind, în cuaternar, s-a prăbuşit pra­ gul ce despărtea Marea Neagră de Marca Medi terană şi s-a născut Bosforul, prin care, pentru întîia dată, s-au ames-tecat apele lor. - Ei, dacă oamenii ar fi putut să vadă această prăbuşire, ce descrieri minunate ar fi rămas posterităţii ... spuse Damia n. - De fapt, este foarte probabil ca ochii oameni lor să o fi vă­ zut... Dar oamenii apăruseră de curind, nu ştiau încă să însemneze pc documente d ur a bi le pentru generatiile vi itoare evenimentele im· portante la care asistau şi care desigur că-i infrkoş a u nespu s, cum i·a înfricoşat poate şi acest fenomen. Un ·f�nomen care des ig u r că t r e bu ie să fi fost măretl D:�că acest prag·,·a'r fi existat in zilele noastre, urmă ()amian, fără in,_

doială că I n gi n erii n-ar fi stat la lndoială ca să-I tnllture pri n mij· J oace arti ficia le. - Dar, desi gu r, cu mal m u ltă di blicie decit a făcut-o natura ! obs ervă Godard. - Pentru ce 1 - Pentru că natura a procedat atit de prost, c um n-ar fi l ucra t nici un î n c e p ător in a l e h i d ro d i n amic i i . G i n d i t i -vli că această calc de com u n icatie i ntre c e l e două mări ati n ge a bia 1 80 de metri adi n­ cime. O greşe a l ă formidabilă ... - C a re a contri b u it la fc rmnrt.a celei mai interesante mări de pe glob, după chi a r s p u sele d v . , ii cont i n u ă fraza Damlan. - Da, este a devărat . D a r d i n punct de vedere i ngi neresc ră­ mîne o greşea lă. I n mod norm a l , ar treb u i să exi ste, intre cele două miri, douli fe l uri d e c u re n ( i : u nu l la s u pra lată, care să aducă apele Mării Medi tera ne calde şi sărate către 1\\:J rea Nea gră şr a lt u l la adin · c i me, în sens i n vers. Dar, dat f i i n d că a d î n c i m ea Bosforu l u i este n u­ mai de aprox i m ativ 180 de metri, nu poate exista cel de-a l doi lea curent, ci n um a i ce l d i n ti i , de s u p rafaţă. Nu e x i s t ă 11 ' c i o c i rc u l a ţ i e �re sl amestece apele de la su prafaţă r.u c ele de a d i n c i m e. Şi iată c u m , din oarba j oacă nepricepută a naturii, s-au creat , d u pă cum ştiţi , i n Marea Neagră cele d o u ă zone d e ape c u condiţi i fizice, e h i · m i ce, biolo gice şi geolog ice c u t ot u l deosebite, care se ating c a m l a 1 50 de metri adinci m e. Deasupra - a p e aerisite, p r i n care străbat razele soare l u i , v i a ţă bo gată, plante, peşti numeroşi. La fund, s u b 1 50 d e metri - moarte ! Li psa oxi ge n u l ui. lmpărăfia absol u t ă a hi drogenul u i s u l f u rat, Jl azu l otrăvitor care î nsoţeşte pret utindeni des­ , compunerea ... I n gi n e r u l D a m ian c u n o ştea toate aceste l ucruri , d ar expunerea dramatică a profesorul u i Godard îl capti vase fără să vrea. - Da, spuse e l d u pă o sc urtă tăcere. Dar însăşi moartea aceasta, ,.impărăţla h i d roge nu l u i sulfurat", cum o numeşti d u m neata, . este to­ tuşi cucerită de viaţă. Ac estea de aici - şi i n gi n e r u l Damian făcu un �est care îmbrăţi ş a· tot ceea ce-l inconjura - sint cea mai buni dovadă a victoriei viet i i ... Buzele l u i Godard schitari un zimbet curtenitor. - Intr-adevăr. lată cel mai bu n răspu n s la expunerea mea poate puţin cam sumbră ! Atunci ... - Vă voi cond uce la viltoarea

dv.

loc ui ntă subterană şi dup ă o

oră voi trece si vă iau pentru ca să pornim pe vas u l daci sinteti d e acord ...

de reparaţi i,

XIII. L ACUL SUBTER-AN I ntors

la bază o dată cu

evacuaţii

d i n ga le ri e, ziari stul se i nte­

re$ă u n de poate fi �ăsit di rectorul uzi nei. 1 se indică l i ft u l din aripa sti!)gă. Găsi cu u şu ri n ţă u şa pe care scri a " D i rector", şi bătu.

- I n tră, se atU! glasul vi guros al l u i Voleu. Vertea păşi pragul încăperii şi , d u pă ce se preze ntă , tntinse directoru l u i o hirtie bătută la m a şi n ă. - fată şi ord i n u l m e u de servi c i u ... ,voleu_ tl invită să i'a loc. Apoi îşi aru n c ă o c h i i pe foaia de hirt ie citi c u aten ţie, zise cu un z im bet uşor : ti,

după�ce'co

1 1.

- B i n e, tov a ră � e z i a r i s t , i t i vom da tot spri j i n u l p e n t ru ca re­ dumitale sl i a sl cit mai bun . . . I n c l i pa aceea uşa se ddchi se ş i i n birou Aăvăli i n g i n eru l Stoe·

portajul nesc:u.

- Tovarăşe d i rector 1 Privi t i ce-a m glisi t in doza electrici a n � i i eta nşe, spuse e l , g i ii i n d . Toatl fii nta s a expri m a I ndignare şi furie ret i n u ti. I nci o fuzee 1 - Vi dati seama, to varăşe d i rector... deci nu e vorba. de nici u n

accident, c i d e

- Sabotaj

un . . .

sp u se di rector u l pe g i n d u ri, riisuci n d intt"e de:iete t u bu şoru l nichelat. - Hm, i nteresant, zise ziari s t u l . M i se pare că ati mal g ă s i t u n t u b a sem ă nător ? . . • - A d e vărat... l -a m predat organelor in drept impre u n ă cu lem· nul gislt pe l i n i a trer. u l e f u l u i . Spec i a l iştii a u st a bi l i t că este vorba de o fuzee ultra sonică. - Da, d a , l ucru l a fost bi n e t i c l u i t, spuse ginditor directorul. U l t rasunete l e e m i se d e aceste fuzee pun i ntr-o s t a re de vibra t ie mo· lec u l el e care formează roce l e. Aceste v l bra ti i si nt atit de putern ice Incit distru g ed i fi c i u l molec u lar ... - In felul acesta sti nca cea m a i rezi stenti devi ne o ma s ă amorfă, spuse agitat i n gi neru l . - Şi totul ... fără z gomot... adl ugă ziari stu l, părind a c umpănl situa f i a. O c li p i păstrarl tăcerea, gindindu-se cu totii l a acelaşi l ucru. S-ar putea, deci, rupse in c e l e din urmă tăcerea Voicu, s-ar putea ca ace stei fuzee să-i da torăm cutremurul. Dacă e IlŞa, e şi bi ne, e şi riu. E bine, pentru că inse am nl că n u rezistenta s l a bă a con­ st rucţiei e de vi nă, şi e rău pentru că un duşm a n ticălos a i z buti t !-ă se strecoare intre noi şi să-şi pună In aplicare planurile crimi n a l e. 1\ru nci cu clu d i ti gara a pri n s ă in scrumieră. - Ei, eu am p lecat, tovarlşe director, se rid ici Vertea şi-i în­ ti nse mîna. O să ne mai vedem_. Ziaristul i eşi. Afară la uşă i l aştepta ascultător ciinele lup. Cei doi priviri o clipi i n urma s a. Apoi directorul se apropie de telefon şi forml un număr. ..

.

- Vorbeşte Voleu. Căpita n u l Panci u ?

Da,

a

dinul de serviciu c:u număru l 075434. Bine." am cu

ochii

In patru . ... Vertea se urcă

Cîi n e le se aci u i

in

fost ziaristuL. Or­ vom fi

inteles. Da,

trenuleţul electric · care p leca

la p icioarele sa l e.

Parcurseseră mai

spre exterior. bi ne de jumă·

tate d i n drum, cind Vertea zări deschiderea unui tu n el lateral. Des-­ un carnete! şi privi cu a te n t ie o harti m i nusculă. V asăzică.

chise

aici se făcuseră primele încercări ale rezi stenţei beto l it u l ul . U lterior se renun tase la ele. Predomi nau roc e le calcaroase. Vertea profită de faptul ci trenu l m ergea încet, pa nta fii nd In­ dea j un s de Inclinati, şi sări cu u şuri n ţă. Fluieri uşor şi intr-o clipi ciinele

fu

Ungă

el. Vertea se lipi de perete şi afteptl pînă cind

z gomotul trenului

se

pierd u

in

depărtare.

Apoi,

convi ngindu-se ci

n u e nime ni in a propiere, o porni prin tunelu l lateral dea in f� tă.

ce

se

deschl·

A i ci .era I nt u neric be z nă. Vcrtea scoase di n buzunar o lanternă. L u m i na v ie J u necă d e-a l u n g u l pere l i l o r albic ioşi. c i optiti grosolan. H ai, N e g ruţ, ia-o i nilin te, i şi i ndemn.l e l cii nele. Acesta a l er�ă. adu l mec ind. Vertea ce rcetă tot u l at e n t . Nu se z.ă rea n i căieri vreo desch izăt ură cit de m ică. A-lcrse ră a s t fe l mai bi n e de-o j u m ăt a te de oră, c i nd se pomeniră in faţa u n o r s t i n c i prăvă lite care i n d1ideau tu nel u l . Blocuii le de c; d c a r f u s e s e ră p e sem n e s m u lse d i n pere t i pri n t r-o explozie a semă­ n atoare c e lor din m i n e l e de cărbu n i . Era clar : mai d ep a r te n u se p u t ea merge. Şi t ot u ş i , Vertea i s c o d i cu l a ntern a fiec ar e crăpătură, fiuare bloc i n parte. lovi c u gheata. dar peste tot su na a plin. Ne­ gruf al e r ga de colo pî n ă colo scotin d sc u rte l ă t ră t u ri ele e n e rvare. \'ertea se aşeză pe un b lo c şi s t i nse l a nte r n a . Se gîn d ea ce avea de fâc ut. Deodată, a u zi cum Ne gruţ scormo neJte tnfrigurat cu lab e l e de parcă ar fi găsi t a scunzătoarea u n u i os. Vertea apri n se lanterna şi-şi văzu c ii n ele cu bot u l i ntr-un un gher pe care-I tot z g ir i a cu ghiarele. - La o parte, N eg r uţ ... 1 C i i n e l e ascultă s u p u s . Vertea c erc etă atent locul. l n t r-adevir, era o ga u ră nu prea l a r gă , dar, d upă toate probabi lităţi le, a d î ncă. Zia­ r i s t u l s c o a se b r i c h e t a ş i - o a p ri n se. Fl acăra i n c ep u să trem u re, rn ai ma i s ă se sti n gă. - M da, îşi zise Vertea, u n curent de a e r . Vasăzică • di ncolo de a c est bloc este u n gol şi, poate, şi u nele surprize. Cerceti n d c u a te n ţie blocul, Vertea descoperi cu satisfactie că a cest a nu era pri ns intre cele l a l te şi că putea fi tras afară. Opin­ t i n d u-se d i n greu, izbuti să-I scoatL De sus se sc utură p r af de cal ­ car care-i I ntră i n o ch i , usturindu-1. Zi a ristul se st recură cu bă g ar e de seamă in deschizătură. Era u n t u n e l scund, pri n care trebu i a să se tîrascl pe genunchi şi pe co a te . In pri v i n ta aceasta, N egruţ n u avea nici o d i f i c u l t ate. De aceea, i-o l u ă c u m u l t inainte. Curi n d , lnsă, bo l t a se r id i c ă treptat şi Vertea putu să u m b l e I n pici oare. T u ­ n e l u l şerp uia urc î n d u şor i n p a n tă. D e la o vreme. ince p u s-:1 se lăr­ l!'ească simtitor. Deveni p u r ş i sim p l u u n drum Intre doi pereti i n al ti de s tî n c ă . Vertea a u zi u n Zl!omot su rd ca u n h u ru it înfu n dat. - Apă !

Şi, intr-adevăr,

peste

puţină vreme ajunse pe marginea

unul \ac

su bteran. Apa era l i mpede şi, pesem ne, adtncL Vertea m i z buti si-i \·adă f u n d u l In l u m i n a l a n terne! sale. ŞI acum ? Ce era de făcut ? Mai depa rte n u p u tea m erge. N-avea n i ci ba rcă şi ni ci peretele de stîncă nu permitea să ocolească lacul. Vertea se rezemă de perete.

Să se t ntoarc ă Inapoi ? Ar fi insem nat să renunte la una din Ipo­ tezele sale. In defi nitiv, unde se afla acum ? D u pă cîte îşi i nchi pui ;; . l a citfva zec i d e m e tr i su b fu nd ul mării. Dar unde anume ? Aid era un

singur ră s p un s :

in

sectoru l s u dic a l litora l u l ui nostru .

Pu­

t i nele c u noştinţe de geologie pe care le avea şi cele pe care le do­ b indise cind se pre gă t i se p e n t ru această călă torie se refereau la fap­ tu l că in această regi u ne natura i n făptulse unele ci udăţenii u n i ce in fel u l lor : fundul i:a l caros al mării ascundea sub el peşteri şi g rot e roate mai surprin zătoare decit acelea de la suprafata pimintu lui . Vertea zimbi. N u tre c useră decit vreo d o u ă z i le de c in d s e dăd use drept aspirant in şti i nţe geo l o gi ce, pentru a cî şti ga increderea lrin ei Teo dori u şi ac u m se z g i i a ca u n elev de liceu la ţurţu ri! aceia uriaşi

13

de c a l c a r ce atîrnau d i n tavan căutînd s ă - ş i a m i ntească cum se n u ­ mea-u , sta l actlte sau s ta l a g m it e . Deodată, lumi na l a n ternei se opri pe m a l u l opus al l ac u l u.i , c a re m ă s u ra v reo sută şi ceva de m e t ri in d i a m e tr u . Vertea i şi i ncordă p r i v irea. 1 se p ă re a, sau acolo era i n t r- a d e v ă r un obiect c are se­ măna c u o l u n tre ? N-ar fi fost deloc exc l u s. I n definitiv, da c ă c i n e v a trec u s e pe aici, folosise fă ră î n d oi a l ă o l u nt re .

- Negruţ 1 strigi.

el.

Cii nele sărea i ncoace şi

încolo, nerăbdător să-şi

primească

mi­

siunea. Vertea scoase din buz unar un ghem di ntr-o fi bră plastică e x t re m de re z i ste n tă . Legă un c apă t de z g a r d a c i i nel u i , d u p ă care ii

. strigă : - In apă, marş 1 Cii nele i ntră ascul tător In apa rece ca gheata. Jşi l ăs ă urechi ltt pe s p a te şi, ri d ic i n d bot u l în su s, i ncepu să i noate. Vertea ii l um i na t ra s e u l cu lanterna. In cele di n urmă, N eg ru ţ a j u nse d i ncolo. I e ş i d i n a p ă şi se sc u t ură i n d e l u n g , î m pro şc i n d s t r op i i de j u r imprejur. Vertea îl lăsă să s e o d ih nea sc ă p uţi n , apoi trase uşor de aţa p l astică. C i i nele i nt ră din n o u în a p ă . - I na poi ! st ri gă Vertea. S tri g ă t u l se amplifică sub l:o lta î n a l t ă. C ii ne l e se î n to a rs e p e uscat. V e rt e a manevră. a fa căut i n d să-i d e a c i i n e l u i o m i ş c a r e lrat P­ r a l ă . Negruţ s e a gita î nc o l o şi î n :oace, n e � ti i n d ce s ă facă. In ce l e d.in u rm ă , a j u n se in drep t u l a ceea c e Vertea l u ase drept barca. V e rte a trase de aţă şi c i i nele se urcă pe r idică t u ra ac e ea nea gră. - Cu lcat 1 strigă el şi Negruf se in ti nse asc u l tător. Vertea trase din nou de aţă. A cea st a se inti n s e parcă g ata-gata să se ru p ă . I n cele din u r m ă , obiect u l se despri nse d e pe ţărm u l celălalt şi p l u t i uşor spre mijloc u l lacu l u i . Acum, nu m a i i n c ăy e a n i c i o i n d o i a l ă . E r a o barcă p n e u matică, pe n t r u o s i n g u ră perso a n ă .

I n sta lat c o m o d in ea, N e gr u ţ fă c u d r u m u l î n apo i p r i v i nd c u c a v u l i ntr-o parte şi cu u rec h i le c i u lite la apa care s u s u ra u şor trecî n d u-se de f u n d u l de cauciuc al bărc i i .

\'ertea traversă cu u ş u r i n ţ ă l a c u l vis l i n d c u o lopată scurtă dl' alumi niu, pe care o găsise in tundul bărcii pne umatice . Cobori pe m a l u l celălalt şi pr i m u l lucru care-i sări i n o ch i f u ră u rm e l e proa s· pete de paşi in n i s i p u l m o ale . P o rn i r ep ed e spre g a le r i a ce se des­

chi d e a in fată. C u to a t e că a e r u l era c u m u lt mal c urat ca i n ga l e r i a E-5, totuşi şi aici se fă c ea s i m ţ i tă l i p s a oxigenului şi preze nta hidroge n u l ui s u l­ fu ra t. Vertea se simţea o bo s i t şi re sp i r a d i n ce in ce m a i a n evoie. Trebui să - ş i i n ceti ne ască m u l t p a su l . . C u m de n u-şi l uase o mască ( U a e ra f i e i n depend entă ? A c e a s t ă im prudenţă a r p utea să-i fi e fa t a l ă . La un m o m e nt dat, g a i e r ia prl n c a re mergea se î nc h i se. Verte a î ş i d ădu seama că �e află in f u n d u l unei fi n ti ni cu trepte săpate i n peret e . Fără să s t e a p e g î n c.l uri î ncepu să se ca ţ e re , a j u tî n d u-se w o s i n g ură mină. Cu ce a l a l t ă il su s ţ i nea pe Negru ţ , pe care il luasl! pe u m e ri . Urcă în fel u l acesta v r e o două z eci de m etri. C i n d aj u P. se s u s, i n i ma i i bătea să se spa rgă şi s u do a r e a ii ş i ru i a pe fru n t e . S e o p r i o c li p ă , sll-şi r e i a râs u f l a rea. L um i n a l a nter nei s e plimha

pe peref l scoti nd pretut' mleni din intuneric diferite :<�rătări pe cioplise apa in peretele c a lc<� ros al g rotei.

c ar i!

le

Deo!laH t . î n s ă , cerc u l de

l u mi n ă

se

opri

pe un chip mare d'!

Chipul a vea ceva g ro t esc şi inspăim intător. Desi gur u n cn · r ri c i u a l nat uri i . Opera scu l p t u ral ă a apel ce-şi face loc p r i n ca l, c a re. Fa sdc o l u l de l u m i n ă producea u n joc de u m bre care pard i n s u l leţca a c e � t zeu al m ă ri i . Dacă Vertea n-a r fi şti u t p rec i s p e n tru

p i <'- � ră .

ce se a f l ă aid, a r f i fost gala să c re a d ă că a n imeri t in lăcaşul lui Por. � j ��on 1. O e o cl a tă Vertea tredri . U n zeu p r i m iti v ? 1 Şi la urma urmei , d e ce nu ? V e r l e a î ş i i n :i lfă l a n t e r n a de-a l u n gu l z i d u l u i şi I de n t i fică re�turi ! e u n n i altar cio p l i t i n stîncă de o mină o m e n eas c ă . Lucrur i ! � deve neau d i n c e i n � e m a l i nteresante . "Va trebui să cercetez toate a�tea cu :J m ti n u n ti m e " - işi spuse e1. Oeo d o t ă , de u ndeva de s u s căzu o p i et ricică. Negrut i ncepu s .i l a l re cu fu rie. Vertea d u se m îna c u repezic i u ne l a b u z u n ar u l de la spate. Dar i n nceeaşi c l i pă două f u l ger e scurte desj)ica ră i nt u nericu l . l.!mterna se st i n se brusc şi Vertea se prăbuşi la pămî n t.

XIV.

CUPOLA COBOARĂ PE FUN Dl) L

MĂRI I

cu p u te r e fn ga l e ria E-5. P ri mejd : :� 1 iecare oră . Repararea galeriei n u mai putc :1 i n l îrz i a ş i , c u m d i n Interior r. u se mai p u tea face n i m ic, e ra necesar să se i ntervină din exterior. T r e b u i a u deci să co bo a re , i n te r m e n u l cel m a i scurt, pe fu n d u l măf" ii. Echipa fu repede alcătuită. l n g i n �rul-şef f i n u s e neapArat să o con d ucă chi a r e l . Tren u l î i a d u se re pe d e la s u p ra fa ţ A , l a firm, v a s u l spec! a l , gata echipat, ii aştepta, şi indată ce se îmbarcară si re n a dădu sem n a l u l

,\ p a c o n t i n u a

să pătru n i! ă

continua s ă crească

cu

de ieşire· in l arg. J n scurt timp, aveau si aju n gă deasupra locului corespu nzător l(alerîei E-5. I ntre timp, in g i n eru l Damian i i arăta profesorul ui Go­ dard cupola cufundlltoare, care la prima vedere semă.na cu un r.beson imens. - E numai un simplu cheson ? lntrebă p rofe s o r u l cu un ton In care încerca să-şi ascundă dezam ă gi rea . Se şti e că p e n tr u a m u n c i pe f u n d u l a p ti la con strucţia po d u ­ rilor , a tunelelor de sub apă, a staţîunltor de metrou şi a funda­ mentelor adi nci, se întrebuinţează chesoanele. Aceste c hesoa n e sini fonnate dintr-un fel de clopot u ri aş, co nstruit din fier masiv sau beto n a r m at. f.n aceSit clopot, presiunea ae r u l u i se ment i n e , cu ajutorul unor compresoare, egală cu presiu nea apei la n i vel u l fundul u i che s o n u l u i . In acest fel, apa este imp led icată să pătrundă in acest c l opot şi se pot Indep li ni diferite m unci pe fundu l ape i . Aceste lucruri ii erau d e si g u r cu noscute profesorul u i Godard. De aceea , i n g i nerul Dam i an ii răspu n s e : - Pentru a l ucra l a o adincime de citeva sute de metri, ni c i u n cheson n u este p otrivit , i ntrucit, d u p i cu m ş t 1 ţ i , o a m e n i i n-ar putea rezi sta la presiu n ea uriaşă necesară pe ntru a i zgo ni aer u l . - Atunci, care e m etoda u t i l i z a t ă de d u m neavoastră ? - Metoda ? Damlan ztmbl. E foar t e simplă. Vedeti a c ea s t ă c upolă uriaşă ? Partea el cea mai i m portantă este o ca me ră mică i n �.

ido�\- zeul mllrll la greci! antlcJ,

·Pese

15

terfoan\, perfect etanşă. in care oamenii aşteapti pînă cînd c upQ ( a fund. In această camerl, p re s i unn aeru lui poate l i u şor l a normal. O dati aj u nsă pe fund, m arginile c upolei p re · vb:ute cu nişte mecanisme s·pec i a l e se infisr destul de adinc ifl s o l . După aceea, apa este în lăturată şi i n i nterior se menţine p resi u n�a ş i temperat ura norma lă.

aju n ge l a menţinută.

- Pare si m p l u , zîmbi

Goda rd, şi totuşi . . .

cite

d i spozitive i nge­

nioase şi inve nţi i au fost proba bi l necesare pe-ntru a pune la punct acea stă cupoll scufundătoare !_, Deodată, inginerul tresări. Rezemată de balustradă zărise o si­ luetă pe care nu se aştepta c î t u ş i de putin s ă o vadă aici, pe bord u i

vasu lui. Jşi ceru s c u z e ş i s e îndreptă repede spre ea. - Tovarăşi Roşculet 1 Nina tresări şi se i ntoarse spre el. - C e cauti alei '1 o lnt.rebă Damian. Fata roşi, privi o clipă scindurile ude a l e p u n f ii , ap o i îşi ridic ă fruntea şi i se uită drept in ochi. - Ştiam că p l ecafL că o să coboriti iar pe f u n d u l mări i, int r- o expediţie mai periculoasă ca in alte dăţi... ti voiam să vl pe t rec . .. I ngi nerul Dam i a n se rezemă de ba l u stra dă şi-i l uă mina i n· tr•ll SL - Spune-mi, nu &Înt lăm urit... intrebuintezi acum p h.tra l ul per­ soanei a do u a sau fo rm a de poli tete pentru si n g u l ar ? Nina işi despri nse mina dintr-a l u i . - Ri.zi d e m i n e. E i , uite, de fapt.- am vrut s ă fa c o plimba re pe mare. 'Asta e !._ zi se ea cu o uşoară cocbetlrie. - Adevărat. . . Nina '1 N u m a i a sta ? Fata Jşl intoarse repede capul. - O si fie intr-adevăr pericu los '1 întrebă ea cluti nd si ia u n ton oficial. Inginerul Damiaa o prinse de umeri şi o sili să- I privească .

N-o si fie afd un peric o l şi_ ştii . .. D a mi a n îşi c:luta dezpă­ cuvintele- lfi multumesc pentru că._ pentru ci._ N.u re uşi să spună nimic: m al m u l t , dar in ochii l u i se p11tea c i t i limpede ceea ce c:lutase si afle, la r l ndu-i, di o pri virea NlneL -

dijdl.dt

Vasul Incepu si-şi in«Unească mersul şi în' CMriad se opri. Ajun­ sese deasupra galerid E-5. l.ng i nerul Dam i an dădu semnalul şi cei şase oameni care formau echipa de repuatie un:ari in c:am«a di n ioterionll cupolei. Acolo se aflau depozitate şi n umeroasele unelte de care ave;w si se foloseucă, o dată aj unşi pe fundul mirii. I ncetul cu incetul, cu u n arult asurzitor, o puternici macara r i d i c ă cupola şi o lis! in apă. In cabi na i z o l at ă in care ae aflau oamenii nu se anzea însă aproape nici un Ziomot, doar o vibra t b surdli ş i conti n u ă .

Deodatl

cineva

- Merge

observă :

incet Nu vi ae pare ? privi tablou l de bord. Cadranul de adincime indica

cam

Inginerul-şef

1 50 de metri. - Da. viieza de coborire t:are să � redusi. Ridici receptorul şi apăsă b u t o nu l soneri e ' : -r-. Ce s�a i n t i m p lat ? o voce subt ire i i răsp u n s e : 'De

�e.liarle,

ni mic, nu vă ne l i n i ş ti ţi . Nu v rem să fortAm motorul... Pe ba ncheta dia ca bi n a ingusti Dami an ccrcetl c ronometru ! . - Cblar c u viteza asta, tot ajungem In scurtă vreme. I ntr-adevăr, o zguduitură il v esti că mar ginile cupolel uria'?e a t i n se seră fundul. Ac u m urma eta nşe iz:area c are se făcea a u to ma t.

- N u-l

P r i n această operatie f u n d u l mării era strins u n i t

polei.

cu margi n i le cu­

O sonerie ră su nă In c a b i n a in care cei şase oameni aştept a u c u nerăbdare. - Sem n a l u l 1 exc lamă Di n c ă . - Putem ieşi 1 zis e Inginerul-şef, ridicî ndu-se de pe banchet ă. Manevrară u ş a ermetică a c a b i n e.i şi, c u aj utoru l unei sd.ri t e, coboriri u n u l dte unu l pe f u nd u l mării . In ace l a ş i timp, se aprinseră citeva re f l ec t oare puternice, fixate in mai mu lte pu nc te ale bolfii. Acum, trebuiau să caute l oc u ri le în c a re se pro d use s e spărtura şi să le r ep are cu u n ,.chit" 59ecial - o v ari et ate a acel u iaşi betolit obti n u t cu ajutorul euxi l o nu l ui şi care se so li difica cu repezi c i u n e sub apă, devenind de-o rezi stenti extraordi nară. In l um i na reflectoarelor, fundul mării păre a negru-verz u i , ca o lavă. O ame ni i lucrau ate nt i , cu gri jă, mi şc i n du-se. repede.

XV. TEMPLUL LUI POSEJ DON O m u l a sc u ltă atent. Auzise clar bufn itura- aşadar, ochise bine. Cel care-I u rm ă re a căzuse. Nu mai vedea nimic. dar nu voi a să apri ndă lampa. Se t em e a ca urmăritori i săi să nu fi fost m al m u l ţ i l a număr. I n acest c a z , lu mi na ar fi p utut să·l t ră d eze . Pe urmă, a pro ap e nici n u mai avea nevoie de ea ; cunoştea drumul şi cu ochii î nchişi . I l parcursese doar de at itea ori r lşi p u se pi s to lu l în b uz u n a r şi, cu pas elastic şi r ap i d , pomi mai departe. Trecuse o bucată de vrem e şi omul socotea ci lucru­ rile se ori ndu i seră i ar cît se p o a te de bine, cind, deodată, auzi un z gomot _di n u r m ă. La inceput n u-i veni sl cre a d ă . Se opri pentru o secu ndă să a s c u l t e . I ntr-adev ăr, nu se înşel ase. Ce p utea . să fie ? Nu mai avea decit ci t i va zeci de paşi pînă la u ltima etapă a aces tui drum submarin .. . Fără si mai stea in cumpănă, o lul la fugă. Desigur, ăsta era si n gurul lucru cumi nte 1 'Trebuia să clştige timp L In u rma sa, t rop ă i t u l acela r itm i c se a p rop i a verti ginos. Omu l ap ri n se lampa. La ci nci metri inaintea sa ae afla In t i n d erea li ni ştită a apei, mir�initi a p ro a p e de - jur imprejur de peret e le stincos. A,a­ dar, e ra sa lvat ? Dar, in clipa in c:are acest rind li trecu p ri n mi nte, un corp greu se .năpusti asupri-!, răsturnîndu�l. Lampa rărnasi aifrinsă s e rostogoli, pri nzînd în fasc i c ol u l ei o scenă de l u p t ă indirjită. Un om şi u n cîi ne. Ne gru t incerci să apuce beregata omului, d ar ac e sta ştia să se apere. Izbutise să se rostogo lească cu fata In s u s şi aplica l ovi t uri de picior, p i n di n d un p r i l ej favorabil pe n t ru a !.e ridica sau pe ntru a-şi viri mina in bu z u n ar, la pistol. Ncgruf părea însă o furie dezlintultă. Pa ri n d cele mai multe din loviturile cel u i c u l c a t, s e repezea firi m i i i la mii n i le s al e, m u şci ndu-i-le şi z girl i n ­ d u-1-le. U n"moment, om u·l î ntrezări , departe, în fundul f,!aleriei , o l i ­ cărire .care - � apropia i n cet. O altă primejdie se apropia . .. şi poate mai mare. cSitu a f i a deveni se des p era tă . C u un u l ti m efort, omul î ş i

17

desti n zî n d u-şl brusc picioarele, il lovi pc !'! e :;rut t.! r e p t i n m ij l oc a zvi r l i nd u - 1 l a c iţ i oftl p a ş i . Iute ca o � " ­ �:cat:'!, o m u l !'e ridicli �i SI' a z v i r l i in apli . Negru t �e apro p i e de rn a : 1 : i s u L t e r a n , p rivi o c l i pii c ·� ! i n merit a p 'l c a re S t! Jesfârea in o.: h ! u r i m > ­ reu mal l a r l! i i n j u r u l p un � t u ! u i in c a re se scufum: a se o m u l . Se aruncă In npă ş i i n cepu s11 i noate, fii r � prea m u ltă convin �ere, pînă l a pe re­ tele s t i n c os. Ap oi, dc:w r; ;: l ! ! ;:.t, l ă t ră t!c ,:,mrl-trci ori şi �e i n a poie p c m a l , o r i v ! n cl , f ă r ă să i n te i e a ::,r 'i , i n ! i n t!crcn netedă c a o l!' l i n da. I nt re timp, l u m i n a cin f a n d u l ga ' � r i e i se apropia mere u . Vcrlea ff;ea c u greut a te, ţ i u i n .! u -şi m i n a st; n rră s t rî n � ă l a pie!)t . P r i vi i a Ju ru1 său. Nu, n :.r mai e x i s t a nici o altă· g a l e r i e l a t e r a l ă pe u nde om u l ar fi p u t u t să fugă. D oar înapoi - şi at u nd a r fi t rebuit s,.i tre a c ă pe l î n gă el - sau î n :! i nte ţ> r i n a p ă , dar i n acest c a z s-:.r fi impiedicat de z i d u l de pi atră. Şi tot u ş i . . . omul dispăru sc. Vertea se a ş eză pe un bolovan gemincl u şor. Era ameţ i t şi ahb lz!;. u t i s e să se t îrască pînă aici. lncercă să-şi a d u ne gi n d u r i l e . Oar� omul care trli.sese l n el, imohiiizlnd u-i mi na, se aru ncase in a p. ă c u gind de si nucidere ? Exclus. At unci, însemna d pe alei, pe ur.dev:l, mai exista_, Da, asta era... Trebuia căutată Ieşirea pe care o fo1o­ sise omul. Vertea se rtd i c ă ş i în cepu să cerceteze cu a ten! i� ki·: u l , la lumi n a lanternei sale. Deodată, văzu u n obiect c are z lic r a l a vre o doi metri de m a L, acolo unde avusese loc l u pt a . Se apropie de el... Er a u n a p a r a t fotografic. Tocmai i l bă g a s e in b u z u n a r cind N e g- r u ţ I nc e p u să latre cu furie. Vertea se apro p ie de bo lo va n ul pe care-I z::;i­ ria c i ine le. l m p i n s e bolovanul de o parte. I n spatele lui e ra o nişl\ n u prl'a mare. I n a d i n cul ei, Vertea găsi un costum de scafandru foarte uşor, d i n p l astic, cu u n ap arat de relij>irat portativ bun pentru adî nci m i

lirl f!'e n u n chii de corp şi aroi

mici. Vasă zi c ă , asta era. Vertea îl mingiie pe Negruf. - L-ai p u s să facă o baie zdravănli. Nu-i

tot îl pescuim noi,_ Ziaristul

scoase din buzu nar

o

nimic, pînă la

u rm ă

cuti uţă plată din care despri n s !

an f i r sabţire m et a l i c prevăzut la capllt �. o bucşă ascuţită. l n fipse baeşa In peretele p e şteri i şi răsuci un bumn de pe capacul cutlufei. Cu rind se aprinse un becuşor roş u, sem n c ă u nda fusese recepfio­ aati. După o clipă de gi ndire, Vertea spuse ca pe ntru el : - Mda._ Şi acu m să transmitem prima parte a reportajul ul )a re d a c

ti e

•••

ŞI incepu � bată repede m o rse pe manipulatorul _Omul ieşi la suprafaţă. De-a!lla î 7 i mai trăgea

m i nuscul. suiletu l .

'Tre­

buise să atrlbatl apa flră ajutorul co st u m u l ul şf, cu toate că n u era o adindme prea m are, presi u nea fusese greu d e suportat. Trase de clteva ori adinc in piept aerul proaspăt, sărat şi tncercă să se ori e n­ teze. Da, acolo, nu .departe, la vreo cincizeci de metri, se afla m a­ lul. Valuri line se rostogoleau inspumate. Omul aju nse rep ed e la mal tnottnd mal m ult sub apă, pent ru a nu fi cum va descoperit. Apoi se til'i pLnă tntr�n loc ferit ti &e tri nti kl nisip la adăpostul u nor tufişuri. Dupl efortul făcut �fila din greu. Fata ii erl!_ zgî riată şi u n rictus ii strimba din vreme In vreme gura.

işi pi păt. b u z un a ru l

de la

piept.

Da, toate era u la locul lor. Da r

p:!r ! ea · cea_:.,trl\ i grea m a i răm î n ea de indepli nit. Ş.i acum

îl mai vîjiia

i n u re chi vocea aceea nesu ferită, c are nu ştia altceva decit să dea (Jrdine : " ... iar o m u l ac e la trebu ie să treacă i n l u m e a c e l or d repji. S-a-n­ j e l e s ? Accident, crimll., s i n uci dere, te pri v e ş t e . Rez u l tat u l contează ! Pentru ei va fi o p i er d e r e i repa ra bi l ă şi o i n t i r z i e re de l u n g ă du­ rată ! Exec u tarea 1" Up f i o r zgiljii c o n v u l s i v trup u l o m u l u i inti n s i n n i sip. P.irea o fi ară hăit u ită, ·istovită, frîntă .•.

XVI.

ULT I M A

ACŢIUNE

Maistru! Petre Ve ve ra p ri vea c u ate n j i e acele cadranelor care traduceau a c t i vi t at e a pom p e l o r de m a re a d i nc i m e. Tot u l mergea foa rte l;i ne : ca u n ceasornic funct iona pompa ce tri mitea aer proaspăt in c lopotu l care acu m se afla la o a d i n c i m e d e o m i e d e metri. Ace l e in­ dicau ş i bunul mers al pompe lor care co n t ro l a u au tomat p r e si u n t a , avind s i n g u re grijă ca aceasta să nu se r i d i ce s a u să nu sc.t d â d i n­ colo de ceea ce reprezenta ,.norma l u l '·. Petre Vevera zîmbi s ati sfăcut, mi ngîi n d u-şi m u stăcioara s u ră. Adeseori, i n i ma gi n a t i a sa, pompele e ra u asemă nate u nor tele g-ari focoşi, c are t rop i iau i n g a l o pu l pisto nu l u i . M urm ură m u lt u m it : - Aşa, armăsarii tatii ! l a te uită ce frumos a l ea r gă : Peste d u d u i t u l î n f u n d a t al motoarelor, un z gomot de paşi r� ­ s u n i pe p gdea u a meta lică. C i n e v a se a p ropie de e l . Pă r ă s i n d ptn � r u o c li p ă callra nele , Petre V e vera îşi i ntoarse pri virea şi zli ri n d u - 1 p :· c e l care venea, se î ncruntă. - H e i , ce cauţi aici ? Nu şt i i că e i nterz i s :• Celălalt zim bi s t r î m b , arăt i n d u-şi d i n t ii ga l beni, pă l a ! i de n l ­ c oti n ă . - E, pa rcă tu re s p e c t i re g u l a m e n tu l ? N u te·am v ăz u t e u adi­ n e a o ri fumin d ? Petre Vevera sări in s u s, roşu l a fată. - E u ? M-ai văzut t u pe m i n e ? E u să f u 1 11 ez a i c i , in s a l a p :.. m­ pelor ? Asta-1 ..• a sta-i nemaipomenit ! Ce o trii:�,n i c i e ! - Hai, nu te i n f u ri a , zise nepăsii t o r o m u l , dindu-şi şar;ca pe ceafă şi scărp i n i n d u-se l i n i şt i t. S p u ne- mi ll ! « i bir:e c u m mer 1:: d r :td i le astea ? - Ce-f i

pasă ?

st rigă

Petre

Cel ă l a l t dădu d i n um�ri.

- Bine, ies, n u

te

mai

Vevera,

a g i t a aşa.

f i c ib : w . l . Ieşi afar5. ! Da r...

ia

e xclamă e l . De ce se mişcă ac u l ăsta aşa ?

sp une, ce-i

a s la ?

Petre Vevera se î ntoarse ca ars să privească i ndicatoru l. In foc u l

d i scuţiei c u I n t ru s u l , uitase c u tot u l de p om pe. Cercetă ca d ra n u l , d a r observă n im i c neobişn u i t. I n aceeaşi c l i p i , i l străbătu o d u rere c um· p lită. O fract i u ne de secu ndă i se păru că aco lo, înăuntr u l cra n i u­

nu

l ui, ti explodase ceva ... Apoi, nu mai

s i m t i nimic ...

privi o c i : J: i bătrîn u l pră b u ş i t l a pic i oa re le sa le. Apoi se aplecl, i l t ra s e d e picioare şi-1 p i l i i nt re dooi a gregate. C� paş i i uti s e îndreptă spre tablou l de comandă a l pom tJe· lor, �1 suci cîteva butoa n e şi decu p l ă nr r. i m u lte pir�rh i i . . , I n reg-ulă !" -�se felkită omu l pe ni na reu ş i t a or era î i <- i . Sosise d�ri la timp.

Cu acelaşi

z i m be t

strîmb, omul

e�am;�ă,

19

Cei c l! rora prezenta sa. akl Il Jlc f u n d u l m ă r i i .

s-ar

fi p!rut l:i zară, cobori serl de o orl

D a m i a n tşl rri vl m u l ţ u m i t oameni i . Era u tot u n u l şi u n u l . l a · t ă · l pe blitr i n u l Di nei, alături de c a r e const ruise ce le m a i m u lte d inl re galeri i l e d e aici. l a tă-1 şi pe ri u l său V ictor, c u c<:re · l ucr a cot l a cot, un f l ăc ă u i n i m o s de v reo 20 de a n i.

De la o vre m e il c u pr i n s e o u şoară ne+i n i şte. Pri vi în j u r. Se i n­ t i m p l a ceva c u r i o s . S u b boltă tot u l era apare nt n o r mal. J n.:ercă să-şi a n ;:. l i zeze se n z a t i i le. S i m t e a a c u m că i � e i n fu ndă urech i l e şi auzea p o c n i t u ri care nu ex i s t a u i n rea l i t a te. O d u rere surdă il făcu să-ş1 ducă p a lmele la u rec hi. Ce se intimpla ? Sudorl reci il trec ură d i nt r-o dată. Transpirase şi tot u şi nu era prea cald. Oasele feţei il d urea u .. . N u , nu ne l i n i ştea era c a u za tuturor aces t or fenomene... B rusc , işi dădu seama şi deveni pal id. Creştea presiu n e a 1 U nd e v a era u n de fect la pompe ? La eta n şei zare ? N u p utea şt i. Dar a st ea .•. astea erau simptomele s u prapre s i u n i i pe ca re. fără î n doială, le aveau ş i

ceila lti.

l i privi i ngrijorat. Era u p r ea c u lu ndafi i n m u nca lor ca să-ş i dea seama. Aplecafi, Di ncă şi f i u l său lucra u la a stuparea f i surilo r cu betoli t . Dar iată că biltrin u l îşi îndreptă tr up ul şi se scutu ră, c a şi cum ar f i vrut să a l u n ge ceva neplăcut. Ce puteau face ? O c l ipă D am i a n stătu la i ndoiall. oi, luă o hotărîre. Se î n dre pt ă spre c lopotul de a larmă . - Spre c a b i n ă ! st r i gă e l. Toati l umea işi întrerupse lucrul. Urcari Iute scările de fier. Uşa e rmetic i fu inchisi. I n cabi n ă presi unea e r a d e a semenea ridicat ă , d ar n u m a i crescu . I ncet u l c u

J\P

Ince tul orga nismul Incepu să se obişnuiască, si se adapteze. Da r dt aveau să rămî nă aici ? Pentru cit t i m p avea să le aju n gă oxi ge­ nul '1 Ce se tntlmplase in cu p o lă ? Neribdător, i n gi nerul-şef ridicll receptorul, sună. N ici un răs­ pun$. Legătura cu suprafaţa nu mai fu ncţiona 1

.OM LA APĂ t ·

XVII. Omu l

privi

cu

potnl. Perfect. A cele

aten t i e

Jucau

.necă l a tru p ul nei n s u f l et i t

cadranele

pom pelor ca re

deserveau

c l o·

de parcă ar fi înnebu ni t. Privirea il l u ·

al

maistrul u i Vevera.

- Mortii n u vorbesc:, lşi zise sati sfăcut om u l . Da, hotărît luc r u . de data ac e a sta am avut noroc 1 M a i a l e s el nltăflefil d i n ş a lupa de alimentare au crezut chi ar că am o comunicare pentr u i n gi nerul-ş ef. Pot si mi felicit ! lată cît valorează o legitimatie bi ne fal sificati . U n rîn j et ti dezgoli d i n ţi i gal beni. Cit despre cei d i n c l o pot... Cred că nu se simt prea bi ne la ora asta. Ar putea să-ş i scri e u lt i m e ! e i mpresii din fundu l m ă ri i 1 Omul ri n j i d i n nou. Deodatl se auzi o son erie. Omul privi in d reapta şi în sti nga, speriat. Soneri a suna mere u . c u p'n tril pătru nz ător Oacă se auzea di ncolo de u şi şi venea cineva ' aid, tilcmai · c u m ? U nde dracu e r a oare soneria asta '1

�

Se u i t ;t cu a t e n j ie şi i n �en:a sa-şi dea sea m a de u n d e venea s u­ net u l . Parci de alei, d i n dulapul lsta metalle. Trase un sert a r. Su· nel u ! ! e a u z i puter.nic. Da, a sta era. Un telefo n de a l annă. Firă să stea pe gi 11durl smtr! se re.:eptoru l şi·l t r in ti Jos. Din recep tor se u uzea un stri găt î 11fu ndat : - Alo 1 A lo ! Rlspunue ... A l o !

Omul făcu un semn cu mi na. Stri glit ul acesta dl• ad: n�uri era slab p en tru a pu t ea fi auzit oe c i m v a. T i p t i l , fără să facă z gomot, i n a i n t a spre uşă. Se mai u i tă o dată î n dărăt. Tot u l era in ordine. Vasăzică, era in cîştig de t i m t,· N u se al armase nimeni. Acum, putea să se ret ra g ă liniştit. Se p ipăJ la buzu n a ru l de l a piept. Da, toate erau acolo. Da;:ă lucruri le vor m erge bi ne, peste un ceas va fi departe. Ş i atunci .. . Apăsă cu atenţ i e c l a n t a şi împi nse uşa. Pe sală nu era nimeni. V oi să inchi dă uşa_. dar cna ce văzu il ilcu s� inlemnească. I n dosu l uşii, rez em a t d e .pe re t e s e a f l a u n o m ale cărui trăsăt uri le rec u no s c u i n d ată. I n ' mină, acesta ţi nea un re volver. · La rind u l l ui celălalt, după ce-şi reveni di n prima cl i p ă de bul· măceală, i ncertă să d ucă mina l a piept, unde-şi finea pistoiul, dar nu avu timp. - Ţine-ti m i i n i le li nişt i te, spuse calm omul, care n u era altul decit profesorul Godard. Nu te ener va. N u-i nimic, se mai lntimplă_, - Ce. .. ce vrei ? . .. m u rm ură celălalt. - Ce să vreau, d ragă Călinescu le ? A, pard o n, am aflat că ţl-af schimbat n umele. Aici , te numeşti .. . ma-i aşa .. . dar, c una te numeşti. de fapt ? - Lasă-mă.;. l asi-mii si p l <:c .•• murmură omul, cu fata albă ca varul. - O, dar de ce te gră beşti aşa '1 i ntrebi Godard, jucînd u-se cu revolverul. Nu ne-am văz u t de atita vreme şi acum vrei să mă · pă­ răseşti atu de repecle ? N n-i fr umos di n partea ta. Căli nescule ... N u-l frumos ! Godard vorbea liniştit, fără g r abă, ca şi cum s-ar fi inti lnit l a u n colt de stradă c u uOJ prkten pe care nu I-ar fi văzut de multi

prea

vrcnae. . - Şi pe urmă, de ce nu mă in vifi înăuntru ? Cu o mi şca re a pistol u l ui, il făcu semn omu l ui - pe a cărui fată se intipărise o expresie de spaimă - sll. i n tre Inapoi, in ta· meri. Il urmă şi el, şi închi s e cu o mină uşa de met a l . - Ultima dată c in d n i s-au intret ăiat drumuri le a fost parc,\ 11 Paris, nu ? Mă aflam intr-o situatie cam delicată, nu-i aşa. Clli­ nescu le ? murm u ră Godard, a rborlnd u n z i m bet foarte curteni tor. A t u nci erai tu cu o jucărie de asta In mină, Iar eu- Ei, dar astea a u trecut.. • Om ul d i n fafa lui Godard îşi t r ec u cu greu limba peste buzele

llscate.

să

- Da, au trecut •.• m urm ură el.

plec ...

Acum

• ••

acum aş vrea să ml lafl

dar avem tot timpul In fata noastră ! spuse Godard, poate fi-e teami, Căll nescule ? Iar Go d a rd îşi clătini. capul, dojeni­ tor - . nu te mal laJI de dricil - ŞI nici n u ml·al sp u s măca r .� cu .u le cheam� .acum... Taci '1 A ic i eşti un m u ncitor foarte conştiincios, nu-i aşaJ �u 1 N u face mi şcări imprudente. Am u n re volver foarte - Bine,

lnăltînd sprincenele mi rat Sau.ai făc ut vreo poznă ? T·H !._ şi

21

prost, ştii .•. p o r n e şt e citeodată fără nici u n mot i v. De altfel, in me· 5eri a noastră e foarte biue să al o a s t f e l de jncirie. - Nu, n-al si t ra g i ... murmură omul privind u-1 ti ntă . Trebuie si-mi dai drumul�. Eu şti u des pre ... - Nu ştii n i m i c despre ... m u m1 0 ră Godard am uzat ... - Ascultă-mă, ascultă -mă . .. al nevoie de tăcerea mea ... - Ai să taci or ic u m , zise Godard făc î n d un ge st elocvent cu pi stol u l . U nde s i nt hărfi le ? - Hărti le ? C are hărti ? - H a i , nn m a i face pe p ro s t u l . Dă-lc-ncoa repede... Poate să

vină cineva.

- N u ş t i u de sp re ce vorbeşti .. . In c l i p a aceast a Godard făcu o greşea lă. O c l i pi pri vi rea il l unecă pe podea şi d e s c op e r i , i n ghemuit, trupul lui Petre Vevera. Atîta fu deaj un s . Cu o m işcare des perată, celă l a l t se arunci asupra lui Godard , r ăsu c i nd u -i mina in care 1i nea pistol u l . O l u p t ă slilbatici se î nci nse pe l oc . Era greu să-ţi dai s e am a care d intre cei doi avea să. i n v i n l!"ă . Se luptau in tăcere, stră d u i n d u - s e să fac ă cît mai puti n zgo­ mot. Om u l in salopetă ti re p ez i un pum n in tîmplă l u i God ard, care se c l ăt i n ă ametit. se împiedică de un scau n şi căzu pe spate. Călinescu i ş i scoase f u l l!"erător pistol u l . D a r inai nte de a p u tea d ec l a n ş a î ncărcătura electronică, se pră b u ş i la podea. Godard, tntr-un efort supraomenesc, re u ş i se să-şi de sc arc e pis t o­ l u l u l t ra sonic. Apoi se ap l ecă aw pra celui prăbuşit, ii ce rcetă haina, scoase ceva de acolo şi se înd epărtă i u te. De-a bia, izbutise profeso­ ru l să d i s p ară , cînd uşa se desch i se şi in prag apăru zia ri stul. Se a p ropie de c a d a vr u ! o m u l u i i n salopetă şi-1 exam i n ă cu at e n ţ i e .

- Ai

fost in c îşti ii" de timp, Badea ... Am sosit prea tirz i u . D u p ă c e ziari stu l d ă d u a l a rm a se l u ară l n sc u rtll vreme toate măsurile pe n tru sa l va rea c elor din adincul ape lor. ln s fîrşit, cupo la 11e ri d i că la suprafaţi. Palizi, o a m e n i i i e ; i ră d i n c upolă şi se u rc ară pe pu nte. LI se a d u se la c u noşt i n tă cele i ntîm p l ate.

- Ce e cu Vevera ? î n trebă i n gi n er u l Damian, i ngrijorat. Do ct or ul vasu lui c lă t i n ă din cap sem nific a l i \·. - A scăpat ca p ri n u rech i l e acu l u i . DacA lovitura ar fi fost numai cu puţ i n mai tare, ar fi căpătat o fractură de bază. Aşa, o sll-şi revi n ă . .. Dam i a n îşi roti pr i v i rea, că ut î n d pe c ineva. Şi, intr-adevăr, l i n !fă bal u stradă Nina îi zîmbea. Dam ian se apropie rep e de de ea. lşi strîn seră mîi n i l e in tlicere. Dar . . . cit de grăi toare era această strin­ gere de m î n i 1 Incep use să se î ntunece. O briză ră c o ro as ă se juca In p ă r ul N i ­ nei . Damian îşi a d u n a R"Îndurile. Trec u s eră i n u ltimele zi le p ri n atit e a

şi totuşi acum încerca cea

mai

m a re

emo!i e.

- N i n a ... incepu el gin d i n d u-se că-i cel mai neindem î n atic di ntre toţi t ndrăgostiţii ce au existat v r eo d at ă . Ş t i i . .. eu . ..

N i na privea in l arg. I ni m a ii bătea c u putere. Deodati, ochii opriră pe un punct ce j u c a p e v a l u ri l e l i n i şt i t e ale mări i . P u n c t u l se c u f u n d a şi reap lire a . - Radule, era pentru p r.im a oară că-i sp unea p e nume, pri veşte,

1

se

acolQ ... c red eli e u n om care î noată ... Era prea depa rt e de fUm ca să f i e un s p o rtiv . Aşadar, alta tre. btJi e să fie exp ! i c a t i a. De aceea, Dami an nu stăt c o c lipă pe ginduri :

- Om la apă 1 s t ri g ă el. Şi str i g ă t u l să u fu re p et a t de m ar i n a r u l de la Hghe._ de lucru, cu bărbi a spr ij i n i t ă p r i m i t a c u m două z i l e. Era c l ar. Şi t o c m a i c l a ritatea il făcea sâ se f ră m i nt e , să clădească tol fe l u l de p re s u p u n eri şi pînă la u rm ă s ă n u ma i inţe leagă n im i c . , . Rezolvat fa vora bi l. Tot u l �e a f l ă a s ! ! pra mea. M i i n e vi n pe Kirk

stătea

i n gi n d urat

in p u m n i . Citi, î ncă o

la

masa

dată, mesaju l

\' i sconte".

Perfect. Numai c ă a c e s t .,miine", despre care v o r b e a age n t u l , t rec u s e de d o u ă ze c i şi p a t r u de o r e . Iar Căli nescu n u a p ă ruse. Nici el, n i c i p l a n u r i l e atit de aşteptate. U nde era u ? Ce se intim p l a se ? Cu e l , in d e f i n it i v , p ute a să se i n t i m p l e orice - să se înece, să se r i d i c e in chip de i n g e ra ş i n stra· tosleră şi aşa mai departe. Dar h i rti i te ? Bătrî n u l Kress il bombarda mereu cu r a d io gra m e , ceri ndu-i să u r g e nt e ze tot ul. U n c i o c ă n i t in u ş ă îl făcu s ă tresa ră. - I ntră 1 Jack păt r u n se in c a bi nă, z imb i nd sf ios. - Mi ster Kirk . .. Kirk il privi fix, f ă ră să-i răsp u ndă. - Mister Kirk, reveni Jack, vă rog să-m i daţi voie să nu m ai f i u groom . . . Kirk se î nc r u nt ă. - D ar ce vrei t u să fi i , nespă l a t u l e ? - Vre a u să mă fac ... telegrafi st, ca m ister B r an d , m u r m u r:! p uşt i u l. - Te legrafist, tu telegrafist ? Asta n·ai să devii tu nici in iad, unde aj u n g t o ţi cei care a u pielea nea gră ca t ine. Adu-m i u n whi sky ş i nu mai vorbi prostii . Te-ai întors ? ... Jack se u rcă pe p u nte, p l i m bi n d u-se fără rost. Era a c u m destul d e mare ca să p r i ce a pă multe .. . şi perspecti vel e v i i t o ru l u i care-I a ş­ l t! p t a li s i n gera u i n i ma, aşa c em bici u l st ă p î n i l o r a l bi s.în geraseră p i e l ea bu nicu l ui său . Da r aceasta era soarta negri lor î n această ţară

sub pav ilitmul căreia navi�au acum. Deodată i se păru că v e d e ceva, aco l o , depart e spre fărm. Jack i n t ră î n camera hărt i lor de l i ngă comandă ş i l uă din cui un bi­ noc l u pu ternic. I l puse l a pund şi în cimpul gradat al obiectivului a păru l impede va s u l acela c i u d at , c u o m u l ţ i m e de macarale, dea· s u pra căru i a f l u t u ra t ricolor u l roş, g a l be n, a l bastru. Jack îşi a m i n ti

c iteva frînturi d i n frazele pe c a re i le spuses e de c u r î n d Bra nd, cî n d i n d rept u l l u.i . ,V i s c o nt e " tJ:ec use u n v a s c u ace s t pavi lion . .,Sînt ţ ă ri i n ca re nu c u loarea pi e l ii determ i nă l oc u l pe care îl oc u p i in societat:.. /\\ da, sint m u lte a semenea 1ări şi aici, i n ră săritu l E u rop e i , î n Asia şi î n a l t e colturi a l e l u m i i ". B u n u l Br a nd oftase a t u n c i şi băuse o porfi e d u b l ă de whi sky. li e r a cam scîrbă de s l u j ba l u i , dar n u se h o t ă r î se niciodată să facă a l tceva . Jack cobori cu mare ferea lă scări le care duce� u spre cabin a

lui Brand. - Ei, o-

ce e, bă i e ţ e l e ? îl î ntrebă Bra n d, z î m b i n du -j ve!-e!. i n c u rc a t . acasă ... m u rm urA eL

iŞi .Jăsă pr i v i rea în j o s Aş,)'_rh să ne intoarcem

Jack

23 1

- N u-ti p l a ce viaţă frumoasă-. - Mă plimb. .. whi sky. Şi văd . .. o iese toată noapt ea.

o

pe vas ? î n trebă Bra nd surpri ns. &>ar.- e tot u ş i te p l i m b i , v e z i o r a ş e multe ... de l a b a r la C O! b i n a lui m i ster l(lrk cu u n pahar de m u l l i m.e de ghete şi de pantofi pe c are le lust ru·

ln glasul l u i Jaclc rii zb!te., amlrl!dunea. Bra nd dădu din cap.

Asta făcea lntr-adedr micu l nel(ru, se JZindi el, şi dupl toate probabi­ lităţile tot asta avea să faci şi de-acum i nai nte.� cu toată isteţimea lui care-I împi ngea fa năzuinţe . pe care u n ni!2J'U n u le-ar fi put u t niciodată ati n ge . - D o m n u le Bra nd . . . aţi putea să-mi s p u n e t i ce că utăm noi ai c i , j n M area Neagră '1 Mi se p a re ci apele noastre teritoriale s i n t foart e

dep arte de aici. Bra nd se posomorl dinlr-o da tă. Şi el lşi pusese această Jntrr· hre. Era p l ătit c a să facă servici u l de speci a l i st i n comunicatii şi u ltrasunete . .. despre a lt ceva nu şti a.� Dar iată ci in u lt i m el e zi le, i n· .cepuseră să-i apari unele bă nu ieli - şi nu ciintre cefe mai plăc ute. U n u l d i ntre m esajele pr i mi t e vorbea d espre d i st ru gerea une i g a l ui i . . . · a l t u l despre n i şte o a m e n i ., Ji chitlati". - Nu ştiu, Jack, dar incep să cred că sint l a mijloc ni şte afa· ceri nec u rate. Măcar d ac-am face cont raba ndă . . . Dar mister Ki rk n : 1 s-ar f i băgat in mărunţişuri. Ci t despre contra ba ndă. . . pe aici ori c u m nu se pri n d e - şi B ra nd căsci p l icti sit. Jack se u rei di n nou pe punte. Vasul c u pavilion triculor se ve­ dea î ncă, in acelaşi loc. Pro babil cll staţiona. Aruncă o privire ra pidă de jur împrej ur, după care cobori c u repeziciune scările ce d uceau pe dunetă

1•

Dupl

ce

Damian dlda alzrma,

apl. După citeva m i n ut e şalupa se cu pielea neagră şi cu părul cret, Il u rcari pe vas. ·rn jurul l ui ral il exa m i nă cu grijă ... ,

de

o şa lupă salvare fu lăsată pe i ntorcea aducind la bord un copi l care a b i a m ai respira._ se adu nari citiva oameni. Docto­

- Complet extenuat. Dar o să-1 înzdrăvenim noi, într-o zi, două . . . In această clipi, at ra s de mi şcare, i n infirmerie intri profesor u l Oodard. Jack d eschise ochii, jJ văzu ş i a vu o tresărire.

- Mister Parker._ şopti el, şi apoi închise la foc pleoapele. Ochii ziari !t u lu i se întoarseri întrebători spre Godard. - Mi ster Parter '1 i ntrebi el. Oodard zîm bi amuzat. - Cine ştie cu ci ne mă confund! biiefa şul bta .•• In starea lui de ol;osn lll şi de extenuare nici n u -i de mirare... - l ntr-adevir, dădu di n cao ziari st u l . Nu-i deloc de mirare 1 In i nfirmerie i ntri un m ari nar. - Tovarăşe Vertea, sinteti chemat de la red�cfie. Dan se duse la cabi n a telefonică. Luă receptoru l . - Da, e u sînt_. Cum ? A intrerupt călătoria .. . Aha._ Jnfelei. Bine, Iti m u ltumesc. Vaslzicl ,.Cazu l Ladova". Vertea o u se receptorul la loc şi ieşi di n c abi nă.

XVI I I . DE LA

MOARTE LA VIA"IĂ

- I n s f î rşit, am term i n at ! z i s e chiru��u l-şef, priv ind poln ochelarii slli cu fi ru spre a s i stent. Sora de servic i u i l de c u m asc a de ti fon şi il şopti : - Ci nevn vrea să vă vorbească. ln a nticr.meră i l aştepta u n tînăr i nalt cu părul negru, luci o s. Vizi tatoru l se ridică repede şi se 11propie de chiru r g. - Mi nume5c Vertea . S p u n e j i-m i , vă rog .. • ave �i provamată pentru a stăzi o operaţie nani a n ii ? Doc f (}r u l N i c o l a u il p r i v i m i rat. - Da, i ntr-o: devl:r. Peste o jumătate rle ce a s . - Aş a vea o ruv.ămi nte. Să-mi permiteţi.• • să asist la aceasti

lt

sfii

operatie.

Chirur!;n l c lătină d i n cap in semn de refuz. - N u , a şa ceva nu se poate. Nu se a d m i te in nici un caz. D::r ..• in definiti v , pentru ce această d ori n t ă ? Nu e pr ea plăcut să asişti la o astfel de operatie. Eşti rudă ? Dar, in dată işi d ă d u seama că asta nu era posibil. - N u , desigur, tml a duc ami nte. E vorba do " Cazul Ladova". A fost găs i t i n stare de n e s i m t i re l î n gă terasamentul cliil ferate, aproape de satul Ladova . . . Fliră nici o hirtie, fări nici u n act la el, desfi gu­ rat. De a c ee a l-am numit a şa._

mai

- Dacă-mi perm iteti , o să vă explic. Pe m ă s u r ă ce vorbea, spri ncenele chirurgulu i-şef

mirate.

se

înălţau

şi

- Bi ne. o să vă d a u autorizatia ... - Cazul este foarte grav, ii spuse Nicolau l u i Vertea in sala de operaţie. Glndiţi-vă, omul acesta este de fapt actualmente. • • mort. - Mort 1 o pti i nspăimintat Vertea. Dar atunci ... - Atunci . .. am aplicat teh n i c a obişnu ită in a e m e n ea cazuri cind, datorită timpu l ui scurt care a t r ecu de 1 � accident şi pînă l a tra ns­ portarea la t a l a accidentat u l u l, exi stă posi bi litatea c a tesut u ri le importante să nu se fi descompus. Ma intii , am s p u s corpu l refrlge­ ra ţ i i : l-am răcit la 25 de grade. Aparatul p l ă m în-i nimă-rinichi a menţinut circula jia singelui şi oxigenarea sa. Pînă a cum totuşi, "ca­ zul L ad o a " n u ş i-a revenH, n u a fost con ştie nt. Vertea c l ăti n ă incet di n cap. - Desi gur, reluă Nicolau, acea sta se datoreşte lezi u nilor crei e­ r u l u i . M u l t i p lele fracturi pe c re le-a prezentat - la picioare, l a mîini - nu sint atit de neliniştitoare. Radiogra fia in re lief ne-a arăt a t t n s ă cauza pri ncipală a stării sale grave : o frîntură de o s care a străbătut o a n u i tă parte a creieru l ui. De aceea, asta e una di n re op er a t i i le in c a r reuşita est� d stu l de indoi e l n l clî . Trase d e o manetă. Incet , două canaturi s e desprinseră d i n pere­ tele rot u n d şi se indepărtară. Pe un covor m i c o r pătru nse ia sa l ă

ş

s

t

spt

u

e

v

s

m e

masa

d e operatie. ca

t

e

o adevărată

ş ăt

m i c ă uzină c u tot fel u l de aparate

şi cadrane, purti nd pe ea u n om intins, în deplină imobilitate. Aces.ta era deci acel necunoscut găsit pe t e ra sa m n , acel ,.caz Ladova" 1 N i c o l a u a păsă pe un a l t u l di n şiru l de (jutoane i nsta late la u n

e t

pu pitru. P un eera ? in �rete. � lvlră . cîtev� h�agini. Chirurgul şi � . a s t$te ntu l _ sau exanunară •magtm le, radJO�traf•a t n relief cu raze X, pr�cum ş; a)a-numita ,,radiografie" obţi n ută cu ajutorul undelor ultra-

25

'> c u r t e ... Ală t u ri , aparuse u n tablo u i n d ic i n d repartilia izotop i l or e�>•i· lălori de poz ilrc r. i pentru stabi lirea d i a t:! no ;; t i c u lui i n l e z i u ni l e i ntr�­ cra nh.•ne 1. Şi &pera ! i a i nc e p u . Dan Vertea u r m ă rea fasci nat mi şc area preci s;! şi r a p i d ă a mitn i lo r operatori lor. A nestezi a t o r u l pri vea cu atent ie c a dranele care i n di c a u fu n c ţ i onarea impel· a b i l ă a c o r d u l u i , plăm i n u · l ui, rinichi u l ui art i i i c ia l ... I n c l i pa c i n d aşch ia f u extrasă, intre g u l co r p al necunosc u t u l u i

a v u o tre sărire .

A nesteziatorul î ş i controlă e c ran el e şi ră�uci u n b u t o n . Asi stent u l ar u n că o p r i v i r e l a aparatul i n imă-p l ăm i n·rinkhi, care l u n � l i ona fării greş. Nico l a u clătină din cap. - O m i şcare provocată de o excit a ţ i e nervoasă mecanicl1 , d e o s u l acesta, expl ică el, l ucri n d repede. A c u m n u n e mai ră mî n e decit s 3 inchi dem pe rin d totul şi să aplicăm in toate straturi le anti bioticele necesare. Dacă i n c i te va minute funcfi i l e n u re v i n, măcar i n parte . . . nu mai este nici o speranţă ... Da n Vertea se apropie incl't de masa de opcrafie şl pri vi figura bol navu l ui. Chirurgii l ucrau î nc ă l a i nc h i derea ră nii. Trăsăt u ri le ,.ca­ z u l ui Ladova" erau î ncremeni te. L u i Dan i se pă r u deodată că zăreşte. o

clipă doar,

o

tremu rare a buzelor.

Pe sem ne, lnsă, că se inşelase. Nu fusese decit o părere. 'frecu î ncă u n m i n ut. N ici o s ch i m b ar e . Aparatul plămin-inimlî.­

rmichi l ucra ritmic, fără oprire. Buzele, pielea e1·au pa lide,

doar de această c i r c u l a ţ i e art i f i c i a l ă . Antstezialorut ridică fru ntea. -

intrc!inufl'

Sca de... spuse el.

N icolau i ş i 011ri l ucrul. A c u m p i e l e a era pri nsă î n copci. Risuc i un t.uton crescînd I nt e n sitatea c u re n t i :or ce patrundeau in creieru l

omu lui. Asisten tul il privi mirat. - Ac um . . . s a u asta, sau n i m i c ! şopti c h i r u r g u l . D acă e:, d l a ţ i a asta n u - l ajută, a l tceva n u se m a i p o a t e face. lncă o clipă, nimic. A(toi buzele necu nosc u t u l ui trem urară şi o şoap iă, î nceată d a r clară, stră bit u , i n sofită de un f{eam ăt. Sim t .: a că-I doare 1 Şt i a deci că există ! Tră i a ! Chirurgu l ' oftă uşura t. Di n n..,u t ă c e re . . . Se p i:irea dt c e l de pe m a sa
c u vintele int re tăiate de ră s u flarea înceată : - Sim onne . . . Simon ne . .. / 'ai soi{. .. ma fi/le. . . ( S i m o n a . . . mi-e sete . . • fala mea . .. ) Vertea n u păru s u rprins că victima vorbea fra n f u z eşte. Medicii se p r iv e a u m i r a t i . Nicolau şopt i : - Perio a d a de a gi tatie . . . devine conştient ... Vertea se apropie de urechea necu noscu t u lui şi vorbi rar şi Iim·

pede :

' Se��t le eli pentru I
- Ne

vous

lnquietez

( N u vă nell n l ştlfl.� O

pas •.• Nous allons l'appeler•••

vom chema_ Cine este ? ... )

Bolnavul dmbl imperceptibil,

apropiată :

- Simonne..

ş op t i

el.

parcă liniştit de

Simonne Godard .••

XIX. TAI N A LUI ARION DIN

ma

Qul vocea

est-elle ? caldă şl

fi/le.

CORINT

Cu toate c ă e s te foarte bi ne i mitat, totuşi nu p a re s ă fie ace· laşi scris Priviti prin această lupă. Specia l i s t u l ii ară t ă colone l u l u i un p u n c t de pe scri soare. - lată alti . Vedeti .aces.te l i n i u t e la ,.t " ? Deşi au ap arent aceeaşi formă, remarcat i că i nc l i n a rea l or e cu totu l di feri t ă . In genera l, i n a c e a s tă scri soare lit erele se term i n ă cu un fel de cîrl i g m i nu scul In

timp ce in manuscri s nu există nicăieri această particularitate; nici măcar in cele mal rece nte. E adevă rat că s u b imperi u l u nei emot i ! p u t ern i ce scri s u l s e poate m odi fi c a dest u l d e m u l t. Tot uşi, nici u n a d i n tre caracteri stici le sale "perm a n � nte" nu d i spar. M u l ţ u m e sc . Speciali s t u l gratolog se i ntilni l a uşă cu ofi ter ul de servici u. - A venit tova răşa Teodori u, rap o r t ă acesta colonel u l u i . - Să i n tre. Tî năra fată, lmbrăcată în negru, intră In b i rou . Fata fi era pa­ lidă şi t ră d a tul burare. Colonelul ti ieşi în întîmpi nare ş i - i strîn se mi na cu căldură. - Te rog să n e i e r t i că·fi p r i c i n u i m a semenea n e p lăc e r i , dar... - Sînt bucuroasă să vi dau orice sprijin pe care-1 socotiţi necesar. E o d atorie . . . Colo n e l u l o i n v i tă să şadă. - Tovarăşă I ri na, incepu e l , noi am stabi lit cu exactitate - co­ lone l u l şovăi puţin ca şi cind ar f i vrut să spu n ă un a num i t lucru, dar s.-ar ti răzgîndit - că scrisoarea pe care a lăsat-o tatăl dumitale · n·a fost scrisă de el... fata îl p ri v i fără să inţeleagă. - Da, co n tl n u ll colon e l u l , a fos-t contrafăcută de asasin! ... - Asasin! 1? frina se cu t rem u ră . Dar nu i n t e l e g . . . De ce. .. Vor bea cu m are greutate, refinindu·şi din răsputeri lacrimi le. - M a i există încă pe lume oa meni l i p s i t i de scru pule, tovară şă Irina, care pentru s a c u l lor de ban i nu pre!Ietă si curme viefi ome­ neşti. Dar vor p lăti p e nt r u toate fărădelegile l o r . Şi încă foarte c u­ rin d � . U n u l d i n t re ticăloşi se şi a f lă acolo u nde-i era locul. Colonelul scoase dintr-o mapă o f otografie. Il c u n o ş t i pe acest ind ivid ? Iri na l u ă fot o gra fi a . Ch i p u l omului 1 se păru s tră i n , necu nosca:t. Avea och i i închişi. Părea că d oa rm e . Dar, în fe l u l in care ii erau cris· pate trăsă t u r i le, Irin a ded use adevă r u l . - Da, e m ort 1 confirmă co!one: u1. Irina tresări . Ceva din fata a c est u i om îi era totuşi c u n o sc ut. Ş i-o Inchipui ins u fletită cu un zin\bet mieros in co l t u l b u ze l o r. Da, el era . 11 cu nosc, spuse ea cu hotărîre. E omul care a ve n i t la tatăl meu d i n partea u n ei e d i t u r i din străinăta te. Gruia dădu d i n cap sati s f ă c u t. Ne ·e'ţ\a n e c e s ară con firmarea d u m i!ale. ,_ Colone1ul se ridică şi o conduse piuă la u�ă.

27

- Iti

multumim, tovaTăşl I rina. Eşti o fat! curajoasl. lrira to c m a i cobora scă ri le lle marmură ale c lădirii ciad vFzu u r· cinJ un tinir locote nent-m ajor, a cărui fată il era bine cu noscută. A v ea m i na sti ngă in eşarfă, i ar I:_ U dreapta ţ i nea d e c u r ea u n splendid ciine l u p. - B u n ă zi ua, Irina. - B u n i ziua, tovarlşe (eolog_ Ofiţerul rise cu vese l i e . - In meseria n oastră, spuse el, e uneori necesar sl devii gw .og sau acrobat, co nt a bi l sau . . . - lndrăgostit, z lm bl Iri na. - Acesta·! c hi a r cel mai prim ejdios travesti ! - Trebuie si recunosc că ştii sl-1 joci de st u l de bi ne, dar p î n ă l a urmi rimine tot u n travesti .. • - Iri na, aş vrea să nu discutăm acwn• . •

- Probleme profesionale-. - Eşti o mici riutădoasă, dar las' că mă răfuiesc eu c u l111e � u-1 a ş a Ne�ruf ? Tu c e plrere ai ? Cîi nele l ătră z gomotos. Aceasta era părerea l u i . Irina i se a dresă cu seriozi tate . - Ai un stăpîn urîcios, pe c a re nu-l Iubeşte nimeni, auzi ? Fata f ăcu un sem n cu m i n a şi cobori reped e scări le. Oflferu t o p;ivi din u rmi şi, cind di spăru, se i ntoarse pe călciie şi i n tră in c lă­ dire. Parcurse săl i le largi, l u m i noase, de o sollrictate ele gantă şi i ntră in biroul ccm andantului. - Tovarăşe co l o ne l , locotenentul-major V ertea raportează de în·

dlplinirea misiunii 1 - Vi no şi ia loc, p o ft i colo ne l u l . Vert ea se apropie de b ir o u. Scoase din porthart un aparat fo1 o· grafic şi ni şte hirti i. - Acestea le-am găsit la Căli nescu, alias Badea., cusute in căp­ tuşeala hainei. Colone l u l răsfoi hirtii le. - Da, da, după cite se pare acestea sint adevlratele planuri ale ex· ploatăru "M.N." furate din ltiroul l ui Damiao. Trebuie să ştii el ş i a s u p ra impostorului s-au rbit n işte planuri, dar erau fal se. Badea lşi luase măsuri le lui de precauţie... Cit d esp re aparatul fotografic, vom afla imediat la ce i-a folosil Apisi o sonerie şi deîndată se prezenti ofiteRI I de S«Viclu. Du asta la laborator. Să se developeze fi lmul - Am inteles. S u blocotene nt u l ieşi. Colonel u l lşi aprinse o ţigară. - Dupi comunicarea pe care mi-al făcut-o tn legătură cu "caz u l J.adova", falsul pro fes or Godard a fost arestat A făcut u n tlrăboi în· treg că are să se p l î n gă la legaţie, ci are papport etc. L-am lăsat pînă şi-a term i n a t povestea şi apoi l·am confruntat cu braz.iJianul ca re c omi sese atentatul din expres. Pînă la urmă, a făcut mărturisiri com­

il

plete._

- Ştiţi ei medicii au ajuns la concluzia că profesorul, inainte de a fi aru ncat in prăpast ie, a suferit o para li zie._ proba bil d a torită u nei descărc ă r i � ltrasonice. De a ltfel aici banditul şi-a rreşit socoteli le. Par().l i z ia a .-�ost aceea c are 1-a sa l v at pe Godard. - Cum aşa ? î n tre bă colonelul.

- Sint ci udăt e ni i l.e organi s m u l u i no st r u . Şocul u l t rasonic a j u c at rolul de anestezie tota lă intrerupin du-i functi ile şi lncetinl nd p roc e· � e le vitale. Tlrdrul ofiţer rămase o c lipă pe gind u ri. lşl i nvirti meca nic bri­ cheta i nt re deRete, vidind o m a re concentrare. - U n singur l ucru nu in teleg, m u rm u ră el. De ce fa l s u l G a d ard 1-a suprimat p e Badea ? Ce i n t e re s avea ? - Acestea s i nt l e g i le conc urente i capit aliste, prietene. Vezi el fiecare di ntre cei doi era u a gentii a l t u i trwst care voia sl albă p r i o­ ri tatea şi monopo l u l. Vertea scoa�e o exclamatie de surpriză. - G ră n i cerii noş tr i m a riti m i , co n � i n u ă colone l u l . au descoperit u n cargobot a l Ltoniei care sim u l a o av arie in apele noastre teritori a l e . De f a p t , î n s ă , son d a p ro ! i l u l f u n d u l u i . La p erchezitia pe care au fă­ cut-o l a bord a u găsit textele rad io(ram e lor primite de la Mc.Colman . . . - Şi atu nci �. semnul ,.capului de leu" 1 - O s i m p l i coi n cidenţă. Cu toate că amlndouă firele lucrau pe ntru monopolurile din Leonia, f i rul Badea-., Visconte" ducea la mare l e m a g n a t a l mate r i a l e lor atom ice Kress. In privinta aceasta lnfonna ţil l e m i c u l ui J a c k n e-a u fost foarte pretioase. - Bi etul J ack. Vorbea cu atîta ură despre bo s s-u l lu i_ li era gro­ zav de teamă si n u-l trimitem inapoi pe " Vlscoote". Vertea incep u să rîdă. - Spunea s3.-i d ăm să c u r et e toate ci%mele din lume. n u m ai si nu se întoa rc ă acolo ! - Bu n b ăi a t Jack şi curajos. adiu gă colonelul. fşf ap r i n s e o f i g a ră. - Se p u ne intrebarea - colone l u l işl tncreţl fru ntea - de ce a u avut nevoi e să-I suprime pe profesorul Teodoriu ? - In pri vi nta aceasta, aş putea să vă sp u n eu ceva. E d rept c ă c!eocamdati sint doar presupuneri, dar cr e d că si n tem p e d r u m u l ce l buA . Profesorul Teodori u dez legase străvechea t a i n ă a l ui Arion d i n Cori nt�. - Ario n din Cori nt ? ex c l am ă col o n e l ul . - Da. i stcful grec găsise de fapt intrarea unei grote a scunse i n m a lu l mirU. care cobora a dinc sub fundu l el. Aşa a scăoat e l atuoci de urmiritori. Şi aici incepe partea i nteresantă. Aa trecut ·veacuri, un u l după altul, ş i 1n lupta dintre neptunism şi plutonism 1 a invins zeu l mării care a inghi t it treptat, treptat. o portiu ne iosemnatl d i n uscat. Aşa s-a fă cut că intrarea in grota submarină a fost acoperită de apele mării şi oamenii n - a u aflat niciodată despre ea._ - Se pare, tot uşi, c-au aflat, locotenente, zimbl colonelul, ti cted ci tocmai asta trebuie si ştim : cum a i ntrat orran izafia ,.Capultd de leu" i n posesia t a i nei lui Arion d i n Corint. Ci��eva bătu la uşi. - Intră 1 zise colonelul. Era chimistul expert. - Tovarăşe co lo nel, fi lmul a fost rlevelopat. lma giai� sint ase­ m ă n ltoare cu cele de pe banda găsită în ceasul m agnetovideofo n . Ci­ teva c l i şee î n făţişează o hartă. D u p ă cîte se pare. spionu l a folosit proprietăţile izotop l lor r adioacti vi . •

>' Ex,p re,;ic\ flgu rat!d folositi Tn legă turi l!�sh. � poT�_,tn. -na tură Intre apll şi uscat.

cu

lu p ta

perma nen!ll

ee

se

29

- 1-' i i m a i h i u . u r i l . z b c u r u i ::. . - U upa c i te se Jl a re, spi o n u l a ro: u ş i t să i n lo c u i a s c i t u ş u l obl şr.u i t w c a r e se l u :· ra i n biro u l de pr oiec t a re c u t u ş c a re c o nţ i n e a ato m • . . . arca t i . L u c r u l acesta i - a 11erm i s să foto�rrafi eze harta c h i ar d acă a c e a s.t a era a coperi t ă de vreu n u b lt•n d e protec t i e . - l ată,. a ş a d a r , c u m folosesc ei descoperiri le şt i i nţif i c e 1 exc l a m ă

i n d i g nat V e r t e a . Co l u n e l u l z i m bi l U amărăc i u n e . - Te s u r p r i n d e locote nente ? Doa r n u e p r im a d a tă , şi proba bi l el n i c i u l t i m a . De aceea este d e nei ertat l i p :; a de v i gi l e nt ă de c a re a u dat do va d ă cei de l a u z i n ă . l n c h i p u i e şte-ţi că t î n ă r a aceea , N i na Roş­ cu let. a o bservat că i-a fost sch i m ba t ă sti c l a de t uş, d ar n-a acordat a t e n t i e faptu l u i . După c e ex pertu l ieşi d i n birou, locotMentul s e ridică. Colom• l u l se a p ro p ie de e l . - E i , a c u m a i a cerea se a p rop i e de s f l r ş i t . I n c u ri n d al s i po ţ i p le c a i n c o n c ed i u l bi n e m e rita t . Co lone l u l f ă c u u n sem n d i n c a p spre m i n a d i n eşa r f ă . Şi d e c a re ai a bs o l u t ă ne voie . . . - E u n f l e a c , t o v a r ă ş e c o l o n e l , vă a s i !l u r . Am avut noroc. Des­ că rcarea e lectronică m-a atins doar in treacăt... Colonel u l p ă ru că a r e s ă mai s p u n ă c e v a i mpo rt a nt : - Da, te m ai ro� ce v a ... Ai gri j ă de Iri na Teodori u, are m u ltă nevoi e de s p ri j i nu l d u m i t a l e mora l . - Tovarăşe colonel... Vertea r o ş i c a u n şco l a r . C o l o ne l u l z i mb i şiret şi-1 băt u pe umăr. Vezi , J ocote n e nte, am şi eu I n forma t i i le mele.

XX.

ÎNFRÎNGEREA PIRATILOR

In z i u a aceea se a d u nase m u ltă lume i n s a l a Insti t u t u l u i d e i sto­ ric. V este a că I r i n a Teodoriu işi va s u st i n e l u c rarea de diplomă i n do­ m o: n i u l i st or i e i s c i t i l o r sti r n i s e m u l t i n tere s . Aşadar, fiica ducea m :: i d e p :t rt e opera tată l u i . I n s a l ă s e int i l ni seră m a i m ul t e c u noşti nţe vec h i . Erau aco lo l n­ �i ne r u l Dami a n cu N i na , c o lo nel u l Gruia şi adevăratul profesor Go­ rl :t rd. Acesta, după o c on va lescenfă în care i se dăduseră ingrijirl me­ di c a l e spec i a l e, redevenise acelaşi om de viaţă c u preocupllrl m u lti l a ­ tera l t.• . B i ne i n t e l es, se a fla de fată şi t î nărul Vertea, care se f e l i c it a o dată i n p l u s p e n tr u s l ă bici u nea sa pe nt ru ... i s t ori e. I ri n a e x p l icase i n mod străl ucit episod u l disparitiei l u i Arion d in Co r i n t şi, spre s urpri nderea t u t u ror, aşezase pe masa c o m i siei citeva ob i ecte găsite in pri m i ti vu l a ltar cioplit cu cîteva sute de ani inaintea

erei noastre.

Cind Irina term i nă, contrar o bi c e i u l ui, sala izbucni i n a p l au z e căl­ d u r o a se. Preşed i nt e l e co m i si ei o f e l i cită şl-i strînse mina cu c ă l dur ă . - Ai fost adm i rabi lă, I ri n a . adm irabi lă 1 sllri Vertea i m e di at ce a ce ast a i eşi d i n s al ă . I n jurul frinei se alcăt uise fmedi at un grup entuziast. Dan ii p re­

zentă pe Dam i a n şi pe N i na. - Iar a ce st a ... este profeso r u l Godard ! - S i nt b u c u r o a s ă că vă c u nosc . i se adresă I r i n a . D e a ltfel, lucrarea · d umneavoa stră despre geo l o gi a Mării N e gre m i -a fost de mare

ajutor iil_.·e�pÎkarea

frn�>m enului g.ro!ei lui ArioJJ.

Godard se inclln!l cu modestie. - Jnttnfi onez să plec i m e d ia t c u i n gi ne r u l Damian ca să-m i cun· t i n u i cercetări le.

Vertea

era

cel mat exub:.-rant. Uitase parcă şl de mina sti ngl pe

c a re tot o ma l j i nea In eşarfă. - Astăzi, d ra g i prieteni, vom petrece seara lmpreu nă. Tre b u i e să sărbătorim act'st mare s u c c e s a l fri n e i . - S i a l d u mitale, spuse zi m l-i nd c o l o n e l ul G r u i a . Aportul d u mi ­ talc la acest st udi u mi se p a re că a fos t dest u l de i m p or.fa nt... - J\'<'Cfi d re p t a te , tovară şe colo ne l . spuse Irina. De fapt, cu n-am făc ut decit să s i n te t i z ez d at>!lc c u l e $ e de e l . - fru moasă documentare, rise Godard. E r a cit pe -a c i să f i i o

J"rtfă

a

ştii njei.

Cobo riră s ... ă ri ie. Cind i e s i ră în stradă, au:dră st r i �ăfu l u n ui vinzlltor de ziare. - Ed i ti e s p e c i a l ă ! Editie sp ec i a l ă 1 Com u n : c a! u l c u privire la pri m a uzină s u bm a r i n ă . . . Editie specială 1 - la te uită 1 exclamă co lo ne l u l . Se pa re că u z i n a submari nă con­ ti n uă s ă fie o problemă l a o rd i n ea zilei. - M d a. u i tasem sli vli spun - fata lui Damian radia bucurie. Tara noastră, socotind faza C!lperi mentală incheiată cu succes, a pus la dispozitia Cons i l i u l ui Ştii nţific I nternaţi o n a l toată documentarea · necesară şi a i nvitat oam e n i de ş t i i n tl din toate tiri ie să v i n ă să vi­ zi t ez e i n stalati i l e noa stre. . .

- ŞI cind te gîndeşti că ti c ă l oş i i ăştia unnăreau să simuleze o pră b u ş i re natura l ă a ga le ri i l o r, spuse Vertea cu i n d i g n a re. I n fată opri o llmuzi nă î ncăpătoare. Co lo n e l ul i i pofti să se u rce.

- Directia S na �ov, spuse colonelu l şoferu l u i , d upă ce se instalară comod pe pe r n el e moi. Discufia . conti nuă c u aceeaşi i n s u ' leţi re in j urul evenimentelor d i n u l t i mele zi le. - U n si ngur l ucru ne este încă nelămurit, sp use Dam i an , expri­ min d cu glas t a re g i n d u l tuturor. Cum au aflat pi rafi i d espre e xist en t a acestei grote pri n cMe şi-au d esch i s drum spre uzina noastră ? C.oiQne ! u l G r u i a işi d re se g l a s u l . - A c u m , n i c i aceasta n u ne mai este nec unoscut, prieteni. L a i n ­ strucţie, cei arestaţi ne-au relatat lucruri foarte i nteresante . In cursul u lt im u l ui rlizboi mondial, flote hitleristă işi avea în zona aceasta o bază na va lă . Cu p r i l e j u l unor reparaţi i flicute l a chi la u n u i distru!ră­ tor, u n s ca fa n d r u a da t peste această grotă. E l a txplor�>.t-o şi a ra· portat s u pe r iori l o r săi a su p ra descoperi ri i făcute. N a zl ş ti i i nte n ţ i o n a ­ seră să f acă acolo un depozit de m u n i ţi i ... c!ar, intre t i mp , fuseseră zdrobiţi. Cîflva d i n tre ofiterii care c unoşteau ace a s t ă taină fu gis e ră

In Leonia . Aco lo g ă si seră imediat b u s i n e s s - m e n i 'pe c a re i-a i n teresat a c es t lucru. P e n t ru ce .. . v-ati conv i n s şi dum neavoastră. - Numai că l e vine din ce i n ce m ai gre u să lucreze l a l u !ltina z i l e i . � spuse Damian. Se tîrăsc ca şe rp i i prin văgăuni şi subterane.

- Pe or i u n de s--a r ascunde, de cîte ori vor i n c e r c a să m u ş t e , le vom smu l ge c o l t i i ve n i n o ş i , spuse Vertea, i mpe t uos ca i ntot d e a u na. Maşi n a se opri pe m a l u l bătrî n u l u i lac ... de o neasem uită fr u m u·

set�

trin a

Pe cer,"' stră l ucea l uceafărul, iar un vînt făcea să foşnească bă­

pădure�de

stP.j ari •

•

31

Cu toţii se indreptari spre <.ie �afier. Un npQra, 1naad&t ele lu• IRi n li. işJ avînta . in vll.zclnâ" sinna, inviti nd pasaR"«it sJl se rră bea sc ă. Coln n e4 u l il l u il de braţ pe Godard şi-i s p us e vesel : - Am ai&Zit '"i la ru'iutranl u l de pe emuli au un Yln fTOZav. Vechi, străvechi, plesni el din limiJA seratlificativ. - Din c:e an ? se Hlteresă profesorul cu aer de c:unoscltor. - Din 1 956 1 răspunse colone181 urcind prima] treptele deb aru.denduL

EPILOG UN U LTI M

C UVÎNT

Dllpl &erminarea pauzd, Bancea lşi reocupl loaJ l ia sali. la a u z li parveneau, d i n nou, frî nturi din spusele Yorbitorului. - Da, tevarişi._ Şi, pe vnnă. pe lin gi IUCTuriJe neverosimile d ; n p ua ct de vedere ştiinţific pe care le-au suhli ni at suHcient antevorbi­ torii mei. luairii trebuie să-i mai repnşlm şi alt.c.eva... Voriaitorul fica o pauzl teatnti. privind ia sali de la dftapta la sti n ga şi de la stînga la dreapta. - Eroii f Oare poate pretinde cineva el aaştla stat perso n aj e vii "J Oameai ca inginerul Damian, locotenentv.J Da n Vertea f.1 ceilalţi �jusdem farinae - nu există 1 Şi, in sfîrşit. (aJcl aiticul zimW i n­ veselit) cine po�te crede in povestea asta naivi de dral.l'oste di nlre ingi nerul Damian şi N i na Roşculeţ. I n această clipli, pe locul l i ber de lîngă Bancea se afeZI cineva care-i puse 111lna pe �aţ I n gi nerul Emi l Bancea I ntoarse capul şi tresări mirat. 'fi nlT.1l femeie care laase loc lîagi el puse degehll pe bue. Bancea zimbi şi-şi iac&-e,tă pri'rirea d;n tm• c.itft estradă. Critica! &ennlnase şi acum nu mai riminea, pare-se, aimeni inscris la cuvint. � � ·;jf · - Mai âoreşte cineva si vorbeascl "J Bancea ridică braţ11l. - Un singur şi ultim cuYiet, rosti el. Toţi se lntearseră spre din· sul Aici s-a spus că 11n om ca Danaiaa 011 existi. Ca ,.in giaer eceaBO­ uaf" - Bancea lşi ami nti de calitatea ia cwe f11 !0ese i DYitat - pot si aduc e coatrillufie esenţ4all. Ei bitle. iaginend Damian... sint eu 1 T.ev;u-işul critic are însă dreptate intr-un singur punct : Niaa Roş· culeţ - există... ellistă insi Nina Baacea. N.u-i aşa, Nina ? se adresol el «��erei de. Ungă el. In saf! Izbucniri ap llWze. In zadar ÎRCerca redactorul-şef să-şi facă auzită vocea. I ntr-u n tirzi u, după ce cuplă printr-o apăsare de buton t"ate difuzoarele, glasut săli se rostogoli ca un tunet : - Dn� tovarqi , . şeclinţa s-a terminat !

SFI RŞIT Tip a rul dc;.:ulat la Coml>!nalul Poii ;;; r ai!c Casa Sclntell _l. V. STAL I N •