CPSF_019 E. Jurist Și L. Petrescu - Uzina Submarina in Primejdie (1)

E.

JURIST

�i

l.

PETRESCU

UZ 1 NA SUB M_A R 1 NĂ ÎN PRIMEJDIE *

· - -:;Colectia .Povestiri Ştiinfifico·Fantastice· . ,,f'"c:·.·. ,..,,� 19

LUCRĂRILE CARE VOR APARE ÎN COLECŢIA DE "POVESTIRI ŞTIINŢIFICO-FAN1ASTICE"

UZINA SUBMARINA TN PRIMEJDIE de E. JURIST şi l. PETRESCU (urmare) lr. 21-22-23-24- SAHARIANA de MAX SOLOMON şi 1. M. ŞTEFAN Nr. 20-

PROLOG

NU AŞA SE ÎNTÎMPLĂ ÎN VIA TĂ Cind Emil Bancea prim ise, o dati cu ziarele, invitaţia revistei Ar ipi tinere" de a participa la o discuţie literară, il venise si zim­ oleasdl.. In tinerete scrisese şi el, ca mai tofi tinerii, versuri şi o bu· catl de vreme le crezuse geniale. Dar, spre deosebire de alţii, lşi dă­ duse curind seama că nu aceasta era vocatia sa. "«Meserla-i brăţară de aur» - işi spunea el filozofic -, atunci :le ce si-mi aleg eu una de tinichea, care să rugineascl repede ?" In timpul anilor de studiu, la institut, îl cuprinsese un Interes într-atit de pasionat pentru calculul infinitezimal şi presiunea hldra­ ulicl, incit uiti cu desăvîrşire de versuri. "Da, da - ale tinereţii valuri 1", reluă Emil un vechi ada2'io, cu toate el cei doulzecişinoul de ani ai sli il situau încă din plin in bltaia acestor valuri. lşi aruncă distrat privirea pe cartonul invitaţiei, care glăsuia cu un cursiv elegant : ..... se ua discuta o lucrare literar-ştiinţifică. Apor­ .,

tul du., ca inginer oceanograf, ne ua fi de mare folos. Vă rugăm să luaţi parte . .. etc. etc." "Hm, vasăzică asta-i... ca inginer oceanograf. Bine, fie!" ...

In afară de invitaţie, inginerul Bancea primise mai multe exem­ plare ale revistei în care apăruse în foileton p•vestirea cu pricina. Emil răsfoi una dintre ele şi nu mică-i fu mirarea cînd descoperi că autorul nuvelei era un bun prieten de-al său. Scriitorul, inginer şi el, se îndeletnicea din cînd in cînd cu literatura, dar era destul de pru­ dent să semneze cu un pseudonim, fapt cunoscut doar de vreo doi vechi şi buni amiel ai săi... care-i iertau toate. Emil se cufundă intr-un fotoliu şi incepu să citească, cu un aer uşor amuzat. Dar, curind, lectura il prinse in mrejele el, şi trăsăturile i se incordară, vădind concentrare şi tensiune interioară. Intr-atît era de absorbit de cele ce citea, ci nici n-auzi cînd intră secretara, ca­ re-i aducea probele de la laborator. După ce termină de citit, rămase multă vreme pe ginduri şi doar Intr-un tîrziu murmură : "Mda ... ca inginer oceanograf !... Am să merg neapărat!" ... Şi acum se găsea instalat intr-unul din fotoliile acelea tapi­ sate cu p iel e sintetică din somptuoasa sală de conferinte a redactiei revistei "Aripi tinere". Era o răcoare plăcută. Aspiratoarele absorbeau fumul de ţigară, iar ventilatoarele aduceau fără zgomot valuri de aer condiţionat. Toate acestea făceau si nu fie cituşi de putin supără­ toare prezenţa in aceeaşi lncăpere, relativ mică, a unui număr foarte mare de oameni care veniseră să-şi spună părerea despre opera tînă­ rului scriitor şi s-o asculte pe a altora. Erau aici muncitori, intelec· t u ali , elevi, studenţi, băieţ i şi fete, tineri şi virstnici. La masa prezidiului, Emi l vlzu doi academicieni cunoscuti, iar in sală descoperi mai mulţi cro n icari şi cr itici literari, dintre care unii foloseau orice prilej pentru ca, după imprejurare, să dezvolte aspre recnizitorii �au si pronunţe mărinimoase sentinte de achitare. oŞedinta începuse punct u a l şi, in decurs de trei s-ferturi de oră,

3

luaseră cuvintu l vreo patru vorbitori. Erau cititori oblşnulfl al revis­ tei. Apreciaseră cu totii lucrarea făcind doar rezerve asupra unor as­ J.ecte de d etali u. O elevi p l s tr u l ată , cu codiţe castan'i legate cu funde, intrebase pe ac a demi c ian ul cel cbel de la prezidiu, d espre care credea că-i autorul : - Cum se poate, tovarăşe scriitor, ca e r oul dumitale să nu fi t-liga t de seamă că Nina il iubeşte? Mie asta &li se pare neverid·c. Oare si fi fo st atît de m iop ? Emi l Bancea îşi indrepti cu un gest maşinal ochelarii cu st i c le groase. Academicianul, ca re era cam tare de urec he, se apl ecă spre v ecinu l său ş i- 1 intrebi ce vrea fet işc a na asta de la el. Nu se lămuri, totuşi, ş i înăltă foarte nedumerit din umeri. Apoi se urcă la tr i bun ă un st udent în fizico-chimice. El vorbi indelung despre ideea greş ită ştiinţificeşte pe c a re se bizuia una din inovatiile erou lui principal al l ucră rii , care era inginer. - Cum poate si su sţ i n ă cineva ci aplkarea legii presiunflor la mari adîncimi s-ar putea face atît de simplist , fără a se fine seamă ele ecuaţia ... Un elev cirn cu ochi vii il i nterpel ă pe vorbitor: - Un erou pozitiv trebuie să aibă şi l ipsuri . Dacă ar fi rezolvat şi problema asta, ar fi dev eni t de-a dreptul schematic ! Se auziri risete in sală. Studentul htai vorbi inci vreo douăzeci de minute despre alte greşeli ştiinţifice al� lucririi, după care incheie : - Nu pot să nu r ec u no sc că mie �rsonal nuvela mi-a plăcut. Ba chiar m-a pa sionat . Dar, judecind obiectiv, t re buie s-o considerăm dăunătoa re pentru tineretul nostru. Tineretul nostru nu are nevoie de ave nturi . Tinerii de astăzi sint serioşi. Lor le trebuie lucrări de ştiinţă puri, lucrări instructive, pe care să le c it ească cu aceeaşi pa­ siune cu care citesc manualele de matematici şi fizică... - Manualele nu le "citim", vorbi din nou elevul cirn, ci învăţ ăm după ele 1

Incetul cu incetul, discutia deveni mal interesantă. Par.ticlpanfil

ch i m ic e şi amănuntele nesemnificative şi tlisară de opa rt e formulele ret ră ir ă drama unui colectiv care trecuse prin momente grele, pline de dramatism. Unii il învinuiau pe erou, altii ti luau apărarea. Emil asculta cu viu interes ce spuneau unii şi altii, urmirind pe fetele ascultătorilor efectele celor afirmate de vorbitori.

La un moment dat, redactorul-şef, care conducea şedin ţ a, anunti : - Dau cuvintul tovară ş u l ui Demostene Pe tr uli an, cunoscutul cri­ tic l i te r ar. Tovarăşul Petrulian n-a putu t să vină ta adu n ar ea neas­ tr:t, fiind reţinut de o lucrare, dar a ţinut totuşi să-şi spună cuvintul. Redactorul-şef apăsă pe un but on de sub ntasă, şi o p a rte din lămpile fluorescente se stinseră. fn încăpere se făcu penumbră. Apăsă un a l doi l ea buton, iar pe peretele din spatele mesei prezidiulul se lumină dreptunghiul unui ecran de televiziune. Se auzi o tuse scurtă şi pe ecran apăru f igura binecunoscută a criticului. - Tovarăşi, incepu Petrulian, eu am să fiu scurt. Mie lucrarea nu mi-a plăcut. In sală se făcu o uşoară r umoare. - Consider, Petruli a n făcu o pauză expresivă tr ecî ndu- şi mina prin păru-i negru, des, răvăşit pe frunte, consider că aut-orul s-a fă­ cut vinovat de o mare greşeală fafă de literatură. El n-a respectat realitatea, nu ne-a dat o operă veridică., inspirată din viaţa adevă­ Consi(jer că tot ce a zugrăvit autorul in povestire este de do­ mMi itF fanteziei. Afa ceva nu se po ate intimpla niciodată.�

filt�.

-

EmiJ se Dlifc.l nervGs � K
critic!" •.. - Bine, dar dupi dte ştiu, 1u nid n-ai dti1 nuvela..• ti răspuose un glas de fată. - Ce-are a face 1 Mi-am făcut o idee din tHsutii. Şi-afară de asta, n-ai vil:ut ce a spus Petrolian?! Enril Bancea intoarse capul şi arunci o priv;re pitrunzătoare tlnărului critic. Acesta işi luă prietena de brat şi-i spase cu un aer

�lictisit

�

o ltere... Mkar cu atita să ne alegem! &tii ali ciţiva amoscufi, dar fi eviti. N-avea chef si suporte o discuţ� banală sau UD sctriMb 4e amabilităfi de cifoc�J�nstanti. Se
- Hai, dragă, si 'ulm

-

coteau tM>Vestea nnerosimiti. • Emil zimbi. Apoi, ;ncrefindiJ-şi frun1ea, fie• un efort de memorie... ,,Cit a trecut de atunci? Trei? Nu, parcă cinci ani" ... ln�nerul işi scoase ochelarii cu sfide groase, ti ştene cu ba­ tista �i ş;-i aşe:r;ă diw non pe nas. Da, îşi aducea lrine ami� de seara aceea de decembrie cind amicul său, · lng;nerul, i i comtmicase

hotirirea sa de a scrie aceasti ponstire. Şi el il privise neîncreză­ tor- De at•nci, scrii1orul nu-i mai vorbise niciodată despre acest proiect. Şi acum, iată, povestirea apăntse... &n.1 desdtise revista şi citi d in nou titlul prhnahd capitol at pov�stirii. Da, da, aşa incepuse'ti toate ...

1. UN

CEAS DEfECT ŞI O BANCNOTĂ FALSĂ

Omul păşea Tepe�. fără să privtascl nici in stinga, RJCJ in dreapta. Părea preocupat şi trăgea nervos dintr-un muc de tigară, firl să-şi dea seama că aceasta se stinsese de mult. Din cînd io cind, privea maşinal cadranul ceasului de mini, b�stemind timpul care se scurgea atit de incet. Mai rămînea o oră întreagă pînă la indtlderea�agar:ineiM, aşa că se strădui să facă paşii mai rari. tl::r de,'flecare d;dă se surprindea griibindu-şi mersul. Străbătu str�zile -

centrale ale marel ui ora ş portuar, u n de doinnra, ca de obicei, o vie anirna1le. Multlrnea pestriti a trecătorilor foia in toate directiile, ca intr-un furnicar. Nimeni nu băga în seamă pe birbatul acesta de st atură pot rivită, care p urt a o hai n ă uşoară, sanda le romane i n pi ­ ciorul go l şi o pălărie de pai cu borul larg lăsat pe frunte. Din cind în cind, ii ajunge au la urec he cuv inte rostite in spa nio li , rusă, ita­ lianli, en glezi sau arabă, frînturi de discuţi i purtate de mari nari de pe vasele comerci a le ancorat e în port. Omul cu pil iri a de pai se lăsă dus un timp de trotuarul rula nt, da r, p i erz l ndu- şi curind răb­ darea, trecu pe tro t uarul o bi şnuit . Se opri citeva c lipe în statia cursei aeriene şi privi cum îşi ia z b or u l un e l icopter. Apoi , ui tindu - se din nou la ceas, işi ind repti paşii în direc t i a oraş u lui vechi, pără si n d cartierele centrale, in care-şi d ă d useră mina toate minunile tehni ci i pe care le oferea cu ge nero zi t a te sfîrşitul celui de-al XX-lea secol.

Amurg ul cobora pe nesimţite, făcînd să păleasci pe incet ul flă­ cările st răl ucitoare din f erest rele blocurilor cu numero a se e taje. · Curind, aspectul oraş u l ui se s c himbă v i zibil. Omul cu p ă lări a de pai străbătea c a r t iere le l i niştite ale ve c h iu l ui oraş, unde, de-a lun­ gul străzilor înguste şi întortocheate, se înşiruiau case pitoreş t i cu \m etaj sa u două. O adiere răcoroasă şopotea prin fru nziş u l le i lor al i­ niati pe marginea t rot u arului, vestind că nu d eparte se găsea faleza s u s pendati la v reo treizeci de metri deasupra mării. Om u l cu p ă lă ri a de pai încetini pasul de-a b ine lea . lşi scoa se şi-şi şterse sudoarea ce-i şiroia pe frunte. Şuvi ţ el e de păr erau l ipite i n t re e l e, iar pe fru nte ii rămă s ese o dungi roşiatic ă de la marginea p ă lă riei. De - abia a c um , omul işi dădu seama c ă ti gara era stinsă. O a runc ă cu ci u dă şi-şi scoase alta. O ap rin se tactico s ş i t rase u n fum adinc i n piept. Acum m erg e a a gat e c a u n om fără treabă, ca re n-are de ce să se grăbească. Trecu pe lîngă o tînără per eche ce şedea pe-o bancă făcută dintr-un t runchi de copac şi c a re, j u d ecind d u p ă aparenţe, nu d i scut au despre teorema lui Euler. Omul se uită la ei o clipă, cu i n d i ferenţă, apoi privirea ii lunecă de-a l u n­ g u l zidului şi se opri pe o firmă de sticlă neagră pe care c i t i o i n­ scriptie cu li tere de bronz : ,.Doctor Octavian Savu - medic st oma­ tolog". Omul cu pă l ă r ia de p ai işi pr i v i ceasu l : ,.Da. Doulizeci de minute vor fi de aju n s" - îşi spuse el şi intră pe poart a bolt i tă. O sc a r ă de piatră U(ca la etaj. Sandalel e romane păşeau fără zgomot pe preşu l vechi şi murdar, pri n s in v e rge l e de fier pe fiecare treaptă.

p ă lăr i a

ln sala d e aşteptare şe deau citeva persoane: un bătrîn cu lalea b andaj a t ă, ce clăt ina filozofic d i n cap, un bărbat de vreo patruzeci de ani cu desăvîrşire chel , ce căsca î n tr- un a, d ezve lind un adevărat depozit de aur 14 carate, şi , intr-un coif, două gos p odin e ce-şi îm­ părtă şea u pe şoptite diferite retete culinare. Omul îşi scoase pălăria şi mormăi un fel de ,.b u n ă z iua " , l a care nu răspunse nimeni. lşi puse pă l ă ri a in cuier şi rămase in pic ioare cu mîinile la spa t e , re­ zemat de perete. Apoi ca d i n intimplare, se apropie de f erea st r a ce d ă dea in st radă şi privi cu atentie. Nu văzu n imic deosebit. Pină ş i rei doi de p e bancă plecaseră intre timp. O m ul se aşeză p e u n scaun de pie l e cu ram ă de metal nichelat şi luă de pe măsută o rev i st ă i l ustrată. O răsfoi d i strat şi o p u s e la loc. Se u i tă din n o u la ceas. Măs u ră din ochi pe ceilalti, de parcă ar fi vrut să-şi dea se a ma cit ar putea să dureze tratamentul f iecăru ia. Apoi se r i d ică, îşi l uă pă· t ăr ia şi s.e în dreptă spre uşă, p rivi nd din n ou in treacăt pe fereastră. le.5i, in strii'dă c u un aer degajat. După c u m se pă re a , nu fu sese ur­ mărit. Tra ve să, apuc ind-o pe o străduţă lătu ralnică.

"li

Om ul cu plUărla de pal nu mal vlz u c um, din cu rtea u n ei calle de peste drum de dentist, ieşi un tlnăr intr-o haini cenuşie. O clipa, a c e sta stătu in cump ănă, apoi o coti şi el pe mica stradă latera!ă. *

Om ul cu păllria de pai se opri in fata unei miel ceasornicăril. Flona de tab lă vops i tă, îndoită şi spil ati de ploaie purta pe ea ră­ măşiţele unei in s cripţii. Trecătorul care pos�da o oarecare pricepere in dezlegarea docu mente l or cifrate şi p ufină f a nt ezie ar fi reuşit in cele din urmă să reconstituie insc ripţia : ,.La 1\\anolis, ceasornicărie de l ux". Omul cu pălăria de pai aruncă o privire rapidă pe de lăt u ri. Nu era nimeni. . . Ca lm, cobori cele citeva trepte ce duc e au in pră­ vălie şi împinse uşa, fic î nd si sune clopofel ul antediluvian suspen­ dat deasupra ei. - E in chis 1 E inchis 1 se repezi cineva la el, cu o voce g u t u ra l ă. Omul cu pălărie de pal descoperi pe o masă o c uş cl cu un pa­ pagal. - B ună, m eş tere 1 z i se el adresîndu-se bătrînului din dosul tei· ghe l ei de sticlă şi-şi trin t i pălăria pe c uş ca papagalu l ul. Acesta pro­ lestă din nou : ,.E inchi s 1 E inchis !" Manolis îşi scoase lupa de ceasornicar din ochiul sting, acop eri ;:u un clopot de st iclă c eas ul la care lucra şi Ieşi de după tejghea. - Mi s-a spus că d umneata te pri ce pi la ceasur i cu mecan i sme complicate, 1 se adresă vizitatorul.

- Tot ce se po ate, dădu bătrtnul d in cap, tot ce se poate. Tre­ IJuie să văd ceasu l. Vizitatorul işi desprinse ceasul de la mină şi i-1 întinse. Mano­ lis cercetă cu ate n t ie prin lupă capacele şi zări intr-un colt ton mar­ caj min u sc u l : un cap de leu. Ceasornicarul ridică ochii, in care j u ca o luminiţă vicleană. - Se poate repara, dar o să vă coste scump, silabisi el încet. E defecti piesa pr i ncipală. Clien tul făc u un semn cu mina. - Nu contează. E o am intire de familie, la care tin foarte m ul t. - Inteleg, inteleg ... O să-mi dati o sulă de lei şi veti fi mul· ţumit. - S-a făc u t 1 Poftim banii. O să trec peste cîteva zile. Omul îşi lui pilăria de pai şi se indrepti spre uşă. Manol is ti

conduse spre ieşire. tn prag, vizitatorul ti spuse printre dinţi :

- Fii atent, joi seara o si vină să ia ,.piesa principală " . ti dai şi suta. Să nu le-n c u rci iar, că te ia dracu, neghiob bătrîn 1 Manolis se tnclini şi n u spuse n im ic. Omul cu pălăria de pai pleci păşind JiRiştit, cu un aer indiferent. Drodată simti liimurit ci-I urmăreşte cineva. Se urcă in t u rbob u sul ce d u cea spre centru. După doui staf ii cobori şi se pierd u in mu ltim e . ... Manolis tocmai se pregătea si tragi oblon u l , cînd se apropie de el un tînăr cu o haină cenuş i e şi c u o elegantă cravat ă argintie. - Bună seara, aş dori ... - Nu se poate, am inchis... miine 1 1-o tăie ceasornicarul. - Totuşi, te-aş ruga... Chiar a c um mi-a căzut ceasul pe asfalt şi ta re mi-e teami ci 1 s-a intimplat ceva grav. Manolis mormăi nem u l ţ u m i t şi intră in p r ăvălie . Tînărul in t ră

el. > ' =..;;; E înt:hls! t: inchis 1 tipă d i n c uşca sa papagalul.

după

1

- Taci

din ruri, Dătirble, li

sli văd ceasul ... - Poftim 1

aru�cl

veninos

Maaolls.

El, ta

- Ce-i asta ? intrebă surprins ceasornlcarul. Manotls işi puse ochelarii. Nu infelegea filmic:. Nu-l spusese ti­ nărul acesta el are un ceas de reparat? Atancl_. ce era cu hirtia asta ? O duse la lumină şi dtl Simti cum 1 se moaie genunchii. - Mandat de arestare şi �cllezifie, cetifene Manolis, spuse rr­ nărul cu voce metalică. Ca si nu te mai osteneşti si ne intrebi pen· tru ce. ifi spunem noi : pentru trafic de bancnote false. Manolis respiri uşurat. Apoi lui un aer de victtmă şi se lă si pe scaun.

... Ciad nevasta lui Manolis veni seara din vecini, se miri nespus că nu-şi găsi bărbatul acasă. Intră şi in prăvălie şi-1 strigă, cu toate că vedea ltine că ou-i acolo.

- Manolis 1 Manolis 1 E inc his ! răspunse imperturbabil din cuşca

- E inchis 1 pagatal.

11. O

sa

pa·

DIMINEAŢĂ DE IUNIE

Negrut se trezi, ca de obicei. o dată cu primele raze are soare· lui. Se întinse somnoros şi căscă, scotind o limbă lungi de un cot. Apoi sări in picioare şi privi nedumerit in jur. In tumina trandafi­ rie ce pătrundea prin fereastra cu storul pe jumătate lisat, N�ut revăzu camera ia care se mutaseră de citeva zile. Un dulap, o ma �ă de lucru, cîteva scaune, o etajeră m cărţi şi an pat. la pa• denne-d

Dan

Citeva clipe, Negrut ascultă respiratia sa regulati. Mişdncfa..se fără zgomot, ticu imonjurul încăperii. Se opri un timp tn dreptul puştii de vînătoare ce atîrna in perete, apoi se apropie de noptieri. Ceasul arăta cinci fără un sfert. Negnrf ftla că dacă I-ar fi trezit acum

pe Dan, acesta I-ar fi certat intii zdnvăsl, iar pe armă s-ar fi

întors pe partea cealaltă şi şi-ar li continuat somnuf. Aşa că, resem­ nîndu-se, se îndreptă spre uşă şi ieşi în curte. O dată ajuns afari. dădu ocol grădiniţei ce imprejmuia vila. Soarele se ridicase binişor pe cer şi a cum aluAga cu raz el e salle răcortle nopţii. Negru·t era un mare iubitor de natură. Oe aceea, începu să a le rge prin toote cottu· riie grădinii, mirosind florile şi tăvălindu-se prin iarba moale ş.i in­ rourată. După ce se învioră de-a binelea, se îndreptă spre poartă şi, dintr-un salt, se instală pe gardul lat de piatră ce împrejmuia vila. Privi timp indelungat şirul nesfirşit de maşini şi camioane ce treceau pe şoseaua nafională indreptlndu-se spre Capital:!. Marele oraş pe care Negrut il părăsise in urmă cu cinci zUe, cind Dan venise cu el aici, era la o depărtare de numai citiva zeci de kilometri. Nu de mult. Dan declarase că se vor muta intr-una din vilele noului parc de clădiri ce fusese terminat de curind pe şoseaua Bucu· reşti-Giurgiu. Chiar lui, personal, Dan îi spusese : - Ei, bătrîne, acum ai să leneveşti toată ziua. Plecăm in con­ cediu. Ce zici? Ce putea să zică? Tăcuse şi-1 privi6e întrebător pe Dan. Acesta

înce.pu�e

s�idă :

·' :;-� Mi se

pare că nu prea te bucuri. Nu-i nimic, n-al să te plicti-

seşti, ifl făgăduiesc. O si mergi cu mine fa vînătoare. l>a, da. la vină­ loare de iepu ri i Aşa că vezi. o să fie foarte distractiv ... Negrut pricepuse bine tot ce-i spusese l>an, mal ales că, in timp ce-i v&rbea, acesta işl curita arma de vlnătoare. De aceea ţinuse să-şi exprime pe dati senthnentele fi se pornise si latre găli �rios ca un c:iine lup dresat atunci dnd ştie că are voie si facă zgomot. ... Un timp, ci i ne le dormiti privind, pe sub pleoapele pe jumătate lă sate , şoseaua cu vilmăşagul ei de vehicule. Apoi, judecind după soare că ore l e erau destul de inaintate, sări de pe gard � intră in casă. Se opri in pragul camerei şi, proptindu-se mai bine pe cele patru pi ci oa re, porni să latre .,in rafale", cum spunea stăpînul său. Dan sări din somn, îşi dădu la o parte o şuvîfă neascuHătoare ure-i alunecase pe frunte şi privi ceas ul de pe noptieră. Arăta 7. - Ei hai, gata, taci, spuse el morocănos, trecîndu-se la ochi. Ce tot latri ? Nu ti-am spus că in c oncediu mă scol tîrzi u ? Ce m-ai trezit aşa de dimineaţă, pădltosule ? Cflnele dădu din coadă şi-şi trecu Umba peste botul umed, apoi se apropie de pa t şi puse labele din faţă pe plapumă, vrind să-şi im· buneze stăpinul nemultumit. - LinJl�itorufe, il mustră Dan şi-i prinse botul ca palma, ceea ce il făcu pe Negruţ să s tră nute. Ei, hai, astăzi eu am să stau in pat, iar tu ai să faci pe gospodina. Ne-am inteles? Negruţ lătră de două ori. - Bine, atunci pune ceai ul . Hal, du-te, pune ceaiul! Cîinele se ridică a sc ult ă tor şi se indrepti spre uşa de lîngă pat. Se ridică in două labe, apăsă clanta şi deschise uşa care dădea in bucătărie. Se apropie de o măs uţ ă şi apucindu-1 cu din ţii , trase uşor un şnur de piele. Reşou! electric pus astfel in functiune se încălzi îme:liat şi, in sc ur tă vreme, ceainicul, aşezat dea supr a , incepu să-şi murmure cintecul său monoton. Dan luă de pe noptieră o revistă şi o răsfoi, căutlnd articolul care-I interesa. Era ult imu l număr al "Buletinului Institutului de ar­ heologie c omparat ă " . Pe Dan il pasiona istoria in general şi anti­ chitatea in special. Locuinta sa din Capitală wprindea o bibliotecă in c are cărţile privind istoria antică aj ungeau la un număr dest ul de în semnat . Cînd era la serviciu, Dan nu avea intotdeauna timp suficien t pentru a se dedi ca lecturii. De aceea voia să-şi foloseasc ă din plin zilele de concediu. Acum, sprijinit în perna ridicată la capul patului, incepu să ci­ tească atent şi concentrat paginile r ev is tei, făcînd însemn ă ri pe mar­ gini cu un creio n albastru, in timp ce Negruţ, culcat pe covoraşul din faţa pat ulu i , asculta zumzetul apei care fierbea in ceainîc.

Era un articol deosebit de interesant. Autorul - profesorul Ale­ xandru Teodoriu - pornise de la citeva fapte cunoscute de mai multă vreme, de la unele lkscoperiri foarte recente. Totul se r ef e rea la nişte întîmplări nemaipomenit de turioase, petrecute, cu vreo două mii şi cincisute de ani in urmă, pe meleaguri nu prea depărtate de locul unde se afla acum Dan Vertea. Legănat de cîntecul monoton al ceainicului, Dan lăsă creionul din rnin:i, puse revista încet pe pat şi incepu să viseze cu ochii d�s­ chişi... ... Cu 500 de ani inaintea erei noa s tre , Darius, regele perşilor, as­ cua;'nd inde�nul sfetnicilor săi, hotărîse să pornească o expeditie im­ potriva După părerea lui, aceşti vecini nomazi, străvechi lo-

S�UJ'ei.

9

cultori ai regiunilor de la miazănoapte de Dunlre, - intre flrmurlle Mării Negre şi Marea Casplcl - deveniseră de-a dreptul suplrltorl. Se cuvenea sl-i supuni. Şi asta era cu putinfi numai pe calea armelor. Şi aşa se făcu ci, in fruntea unei numeroase armate, Darius părăsi Susa, îndreptindu-se spre Bosfor. Pe vremea aceea, lipsiti de tele�raf, radio sau ziare, ştirile se răspîndeau cu multi greutate . Cu toate astea, într-un răstimp relativ scurt pentru deplrtările Imense pe care le aveau de străbătut, vestea despre expediţia lui Darlus ajunse prin toate ţinuturile pe care acesta avea si le calce. Astfel, la Bosfor, îl aşteptau vase greceşti, care, plutind unul lingi altul, alcituiau in acest fel podul peste care trecu armata devenită 11cum mai numeroasă. Şi mai mult crescu numărul celor care alcă· tuiau expediţia atunci cind Darius începu si stribati Grecia. Intr-unul din popasurile sale, regelui i se infăţişi un om inalt şi vînjos car., inclinindu-se adinc, îi spuse : - Mărite rege, di-mi ingiduinţa si lupt şi eu alături de ostaşii tăi, impotriva scifilor răticitori. Am cu mine o ceată de voinici, de 11 căror vitejie răspund cu viaţa.. . Rege!e Darius era îndeobşte foarte multumit de orice nouă creş· tere a puterii armatei sale. Totuşi, gînditor, mingiîndu-şi bărbia, el puse o intrebare care simţea că se cuvenea să fie rostită : - Ce te face să lupţi pentru mine ? După ce noul venit, pe care-I chema Arion din Corint, ii arăt! că numai faima numelui lui Darius şi ar fi fost destul pentru ca să-I facă pe oricine să se alăture glorioasei sale armate, ii dezvă l ui ade­ văratul indemn :

- Sint doi ani de atunci, fratele

meu

a legat prietenie

cu

scifii.

El a rămas printre el, sclţii făcînd Jegămint că-I vor re s pecta şi că-I vor socoti veşnic îndrumător şi prieten. Intr-o oală mare de pămînt, ei au turnat vin, iar după aceea toti cei de faţi, fratele meu şi scifii, şi-au crestat braţul şi au lăsat să curgă în oală, peste vin, multe piclturi din sîngele lor. Mai apoi, în această oală şi-au muiat săJ!e· · file, o se c ure, un paloş şi o lance, au inăltat zeilor o rugă fierbinte şi au băut tot amestecul acela de vin şi singe. Iti spun aceste lucruri, mărite rege, ca să ştii cit de adincă era prietenia dintre fratele meu şi scifi, pentru că asemenea obiceiuri vieţuiesc doar intre cei care in­ cheie legături trainice. .. - Şi ce s-a petrecut mai departe ?

- 1\\ăr\t� dQamn�. tratet� meu

a

{Qst uds t A.m aUat vest� a�:\\m

lună. La moartea rejfelui scifilor, fratele meu a fost ucis laolaltă cu alti cincizeci de sciţi... Nu ştiu care� pricina , dar această crimă nu va rămîne nerăzbunată 1 O jur pe Hades. Fără indoială, Darius cunoştea aceste obiceiuri ale scitilor, care ucideau pe cei mai apropiaţi oameni ai regelui la moartea acestuia. F.l nu-i spuse însă nimic grecului, primind cu bucurie cele 200 de lănci pe care acesta le adusese. o

... Dan işi imagini scena: Arion din Corint, în fata lui Darius, cu mina intinsă pentru jurămîntul s olemn ... In timp ce Darius inainta spre Dunăre, aceiaşi aliaţi greci care a lcătuiseră podul de vase in strimtoarea Bosforului străbăteau Ma­ rea Neagră. Ajungind la guri le Dunării - lstrul, cum o numeşte lierodot -, ei porniri pe fluviu în sus şi formară o nouă punte de vase la cale cam de două zile de la vărsarea sa. Astfel, dupl ce inaintase prj.n Tracia, Darius, in fruntea armatei sale, ajunse la acest pod -de pe care-I trecu iute.

:�ase,

Şi acum, perşil şi aliatii lor se aflau pe tirim inamic. Dar lui Darius nu·i era tumi. EJ se pregătea Jiniştit şi sigur de izbindA, aş­ teptînd si dea lupta cu annata scitl lor şi si le cucerească oraşele. Care nu fu insi surpriza lui cind îşi didu seama că, de f a p t ora­ şele pe ca re intentiona si le cucereascA... n u existau 1 Dupi cum spu­ ,

nea Herodot, .,scltii îşi duc cu ei casele" sau, cu alte cuvinte, erau nomazi. Retrligindu-se mereu, ferindu-se de lu p t a deschisă, scitii transfonnari acest rizboi într-o u rm ăr ire obositoare şi i nuti lă . Jn drumul p erşi lo r, fîntlnile erau astupate, pi şu n i le distruse... Clllretii scit i hirtuiau f lancuri le marii a rma te care era a l cituiti mal mult din infanterişti, ii capturau pe cei ce ră m îne au in urmă, ficeau imposibili aprovizionarea şi, î ntr-un c uvint, Darius era in primejdie de a pierde bătălia inainte de a o fi dat. ... Pe dinaintea o chi lor lui Dan se p er indau, ca intr-un film, scene ale aces•ei lup•e nep ut in ci oase cu un duşman a pr oape invizibil care d ă de a ici şi co lo c ite o lovitură şi apoi di spărea undeva, în întinderile n em ăr gi nit e :Ji necunos cute ... In aceste lu pt e , Arion din Corint şi tovarlişii săi se dovediră a fi bravi, aşa cum făgăduiseră. Luptau aprig 5i nu se temeau să se avinte acolo und e primejdia era mai mare, aşa i ncit, pînă la u rmă, Arion fu rănit.

Intre timp, situatia marii armate a lui Dari u s devenea din c e l n ce m a i grea. Reg e l e ajunse la o cQnc lu zie firească, ş i anume că doar o r etrag ere peste Dunăre il mai pute a salva de la înfrîngere a to­ ta lă - şi încă o retragere foarte rapidă. Cum s-o fa că ? Pentru a cîşt iga t im p , Darius nu pregetă să re­

c ur gă la un vicleşug, sacrificîndu-i pe cei care nu e rau in sta re să

fu gă... Era seara. In cortul său se aflau adunati mu lti din tovarăşii săi de luptă bolnavi şi răniţi, iar printre el, Arion din Corint, pe ca re rănile primite il· i m p i edi c au î ncă să i a parte activă la bătălii. - La noapte, le spuse Darius celor de faţă, voi alege pe cei mai teferi dintre voi şi, la adăpostul intunt
�cură.

Cea mai mare parte din această po v este semăna cu ceea c e s c ria Herodot. A supra lucrurilor cu noscu t e , de a l tf el, profesorul Teodoriu nu insistase prea mult. In schimb, el se opri!'e asupra lu i Arion din Corint, Pf!HOnaju l despre a cărui soartă istoria nu pomenise nimic desluşi t pînă astăzi... In cursu l unor să p ăt u ri arheo logi c e se desc ope ­ rise pe malul Mării Ne gre o c o loană pe cue puteau fi des c i f rat e carac­ tere gre c eş ti - o coloană asemănătoa re acelora pe care D ari us le ridi­ case lin�ă Bosfor şi in drumul său spre D un ă r e. Pe această coloană de piatră era. pentru întîia dată, amintit numele lui Arion d in Corint. Numai că această coloană nu fusese făcută de Darius, c are nici nu t recuse pe acolo. Cea mai verosimi l ă ipoteză era că ea fusese cio­

plită de vreunul dintre. grecii prinşi de

sciti. acum

nea

2.500 de

ahi, dacă nu c hiar de Arion din Corint. In vechile slove se poves tea ceva şi despr e in ti mp lări le d e mai apoi ale prinşilor scifilor, in ti m· plări_ d e spr · ca re bătrînu l Herodot nu spunea nimic. ·' Profesorul Teo dori u cercetase indeaproape problema şi, după cum

�

11

reiefd, pslse şi alte aairhaii, ,.-i lltre care Hde Md..-e cu scene sem nificative ti anumite inscriptii. Pe această Nd. d putea acum să descrie aproape Jntreara aventuri tie necrezat a hli Ari011 Clid Cori n l ... S e pare d . nu teţi <>ei lăsaţi ia urt�tă de Darws se pre4aserL lmpt-eunl a. cifiva prieteni, Arioa fucise, căllriad nişte cal mici şi iuţi capb.raţi de la sdfi. Aşa ajunse pe malul Duairii, clar 11u la locul unde se aflase p o d.ul ..e vase. Pesemne, răticise JJWH mai spre nord. Pe o &Jl uti fă c ut ă dia răfllit' (e de arllori, iz but i s e si tre a că lstru l şi astfe l ajttn se în Doltroe:ea de azi. Dar sclţii i n verŞMna(i 11 �u plnă cind, aj uns la malul 111 ării iJnpret�Ri cu prietenii săi , se văzu prins ca intr-o capcaJ�l. Stiti călări veneau dinspre apus, diaspre m i a z ă z i şi d i n sp re m i ază noapte. f.rau si guri de izbîndă sciţi i .•. , ur cind cele trei cete se inti l n i ră, grecii nu mal e r a u acolo. Unde 4i spăn&seră '? In pu stiu l intins ca in pallllă ? Cu neputin(ă. In textele citate de profesoru l Teodoriu, Arion invocase pe Poseidon, caTe-i tăcuse loc in 10are şi-1 a s cu nsese su apele ei in tot tim p u l cit fuse seră căutaţi de sclti. O sim pli l egendă ca aUtea a ltele, s-v fi putut spune 1 De JM&n.i seamă că m i nd r ii greci preferaseră si se ioece in valurile mării de­ cit să se predea vii sciţilor. Aceasta e ra ipoteza cea mai p la uzi b i lă . Desigur, aşa crezuseră atunci şi sclţii. Dar iată că profesorul T eod o­ riu, referiadu-se in articol ul său la an umite cercetări î n trepri n s e de el, afinna că i stori c i l o r le s i n t rezervate încă m u l t e surprize ln le­ găt ură cu taina di s p a ri ţi ei l u i Arion din Corint şi a prieteni lor săi. "Organizarea u nei expediţii arheologice - îşi in ch ei a profesorul artico l u l - se impune cu n e c esit at e . Nouă, oamenilor de ştiinjă, n e revine sarcina de a lumina colturile cele mai obscure ale istoriei". Lui Dan ii veni in m iate chipul p rofe sorul qj Teodorlu, ale cărui c o nf e r in te le ascultase ad e seo ri . lşi a m int ea de iinpetuoz itatea c u care bătrîn u l profesor işi ap ă r a tezele, afirmaţiile, ipotezele, de numeroa­ sele sa l e lucrări şi cercetări a căror faimă trecuse de mult graniţa. In cameră se făcu auziti soneria telefonului. lntinse mi na dupl

recqrtor.

- Da,

eu,

Vertea. C um ?

..•

Bineinţeles

..•

Pe ch ipu l său se citea surpriza. Ascultă citeTa clipe. Ochii săi verrl, t�ătrunzători, scipărau parcă . lşi mingiie cu palma bărbia vo­ Jantuă. - Intr-o jamă tate de oră vo; fi la dumneavoastră 1 spuse el cu v o ce hotărîtă, p unî n d receptorul ln fu rcă.

Ul . UN TELEFON

NEAŞTEPTAT

dornici de Expresu l transeuropean, pe care ziarişt ii parizieni, titluri senzaţionale. îl denumiseri "Bolidul de argint". gonea vijelios. Din compartimentul si u, profesorul Henry Godard, de la catedra de oceanografie a Universităfii din Paris, privea in bezna de afară. Din

rind î n cind, prin dreptul ferestrei treceau, ca·n sciateierea u n ui fui· l!'er, l u m i n i le unei gări sau semnalele verzi şi roşii ale semafoarelor. I:xpresul fu gea cu mai mult de 300 km pe oră, dar mersu l îi era atît de lin, fără zdrunc inăt u.ri, fără zgomot, incit daci n-ar fi văzut aceste

sc l ipiri, călă toru l ar fi cr�zut că stă pe loc. Se auzea doar un fl uier p re l u ng, de parcă aeru l disl ocuit de acest bolid terestru ar f i ge m u t de ,dur�rc:"). , !e :Juloarul vagoruJ I<�i, un olll iiJjJ� cu părul ond u lat, a cărui

f i gu r ă se d isti ngea cu gre u î n l u m ina p a l idil., deschise pr i m a din cele douăzeci de u ş i ale compartimentelor indi viduale. O închise repede,

\cuzîndu-se, apoi o de5Chise pe cea a liturati şl repeti m a ne vra . I n a c ea s tă c l i p ă , i n capătul culoamtul, aplru u n bărbat in uni­ forma cii lor ferate. Controlocul se apropie privindu-t ca-cetător pe om u l ce l inalt cu părul ondutat. care se oprise lingi o fereastri şij-şi aprin· sese o ţ igară . - Ciutafj pe cinna ? întrebă el. Celălalt pafli eeplsătw, expirind tacticos fumul c are se 1 năUă sub forma unui rotocol albistnd şi , preficîndu-se ci n-a auzit i n· frebarea, intrebi la rindul siu :

- Mai a vem m u lt p i nă la fro nt iera ro ml n ă ? - Citeva minute... r�spunse co�rolorul. Bărbatul continui si pufite, pini ce conb'olorut se lndepirtă şi ·trecu in ngonal a lăturat . .. . I ntr-unul dintre compartimente, profesoru l Henry Godard tra se perd e a u a acoperind feTeastra. Succesiunea scU pirilor de la se­ mafoare, giri şi semnale dennise obositoare. Se u i ti la ceas. Era I l şi un sfert. De-abi a acum, îşi dădu profe s oru l seama el ii e ste foame. Se ridic! de la fereastri şi trecu alături, in camera de baie. lşi verifică finuta îngrijiti şi-ş i trecu palma peste obraJii bine raşi. Din oglindi, il privea u n birbat ina lt de vreo patru:r:eci şi cinci de ani, cu părul căru nt pe la Umpl e. Profesorul zimbi. De cîte ori s e examina in. ogli ndi, i se plrea c iudat că ac est a este chiar chipul său. Avea, intr-adevăr, un fizic seve r, c u trisături ascutite. i ar o chii săi cenuşi i , c u clutătura concentntti, adăugau feţei sale o expresie d e gravitate. Aceasti gravitate era totuşi cu totu ! exterioară. l n reali­ tate, profesorul et'a un bărbat plin de viafă, vesel şf spirit u a l, parcă oricind gata sli ia parte la vreo ştre ngirie, ca pe vremea ci nd era student. Zimbetul din ogli ndi ad use di nbntrul fli nfei sa l e un va l de ti n e reţe şi v i goa re . O d ată exame n u l term inat,• p ro fes or u l sti nse luntina şi pirisi camera de ba ie. Cind ieşi din compartiment, se cioc ni de un c!litM care tocmai trec:ea pe cu1oar. Se priviri o clipă oclli in ochi. Ce lil alt i ntoars e pri­ m u l pr i vi rea . - Scusat� seîior, sp11$e sttiinal ca-ft specific accent castitian şi l!rălli pasul Prof e sor u l pr i v i o c l ipă in urma lui şi se indrepti apoi 'spre scara care ducea la etaj. Ai ci se aflaa clubul, barul şi restaunmtu1. Tra n s­ P. U ropea n u l reprezenta expresia u l time lor cuc·erif'i ale tehnkii in do­ meniul tr a n s p or tu l u i feroviar. Dacă aviaţia obţ;nuse sua:ese uluitoare pe tă rî m u l vitezelor avi o a ne l or superson ice, acestea îşi găsiseră, i n schimb, î n noul expres • n rival de temut i n ceea ce priveşte como­ ditatea pasagerilor. Intr-un vagon alăturat se j!lsea. tot la etaj. cine­ m atograful stereofonic:, iar intr-altul o bibliotecă şi un clu b. Cele 1 5 ore necesare traversiril continentului puteau fi astfel folosite în cele mai plăcute feluri. Tn restaurant era putfnă lume. Profesorul luă 1� la u n a din m:t­ suţele aşezate în lungul perete l ui şi apăsă un buton de sub t ăblie î n drept u l c ăr u i a scria .,tran�ais". - Ce d ori ti ? se auzi intrebarea, rostită in limba fra n�eză. Godard s e i n formă as upra me n i u l u i , iar glasul care venea din difuzorul de.. sub m asi ii recom a n d ! , p ri ntre altel e, o spe cia l i t a te ro­

mîn ească.

\�.

13

- Luati sarma le ... Profesorul se declari de acord şi ceru şi o stic l ă de v i n . P e acesta l - a ş dori de Bordeau x , zlmbl e l . - Prea b ine, veti fi servi t Imediat. Profesorul lşl scoase tabachera şi-şi aprinse o t i gari. Cind rid ici ochi i peste fl ic iru ia a l bastră a bri c h etei , privirea sa se l ncruclşl cu aceea a u n u i bărbat care şedea l a mlsuta de l ingi uşi. Părea u n om d e vreo 35 de ani, voinic, înalt, cu fata m i sl i n ie, cara cterist ic i locu i­ tor i lo r tiri lor s ubtropi cale, şi c u părul ondu lat. " U nde l-am mal vă­ z u t ? " se î ntrebi Godard şi -şi aduse am inte î ndată el era acelaşi ci l ător pe care-I intî l n i se, cu p u t i n t i m p î n a i nte, pe cu loarul de l a par­ terul vago n u l u i. Pe peretele de deasupra măsut�i la care şedea Godard, se aprinse u n bec roş u. Aproape imed i at se deschise dedesubt un m ic oblon, iar o bandă rul antă a d u se tava c u cele comandate. Profesoru l l ş i luă m î ncarea. Oblo n u l se i n cltise automat şi bec u l se stinse. Ospătarul a v u sese d reptate. Sarmalele se doved i ri vrednice de toată lauda. Godard făcu ref lec t i a el, i n c i u d a nemaipomen itelor pro­ grese pe care le cu noscu se tehnica, arta c u l i nară rămăsese puternic ancorată în tradi ţ i i l e cele m al i ndepărtate. A şa erau sarmalele, parcă de cînd l umea ş i n i meni n u-ş i propusese să le a d ucă vreo modif icare, pentru că, oricare ar fi fost, ea nu s-ar f i bucurat de n i c i un succes. Sarm a l e l e părea u să fie o noţ i u ne absol ută. Profesorul îşi stăpîni un zimbet. tşi turna tocmai al doilea pahar cu vin, c î n d simti el este privit c u i n si st entă . N u-şi ridică privirea, a vind certi t u d i nea că cel care-I supraveghea a stfel e acelaşi bărbat c u f a ţ a măs l i n ie. In cele din u rmă, termi n ă de m i ncat şi-şi aprinse d in nou o ţi gară, a ru ncînd o privi re rap i d ă spre m a s a de l a uşă. Era goa lă. Godard trase cu p lăcere fum u l in piept. B i ne c-a p l ecat. Ceva ii d i s p l ăcuse in î n făţi şarea om u l u i acela ş i c ă u t ă să-şi dea seama ce anume. " Da, i ntr-adevă r, asta e ... avea n i şte ochi verzi sticloşi şi umezi ... Ca ai peşt i lo r din Oceanu l Indian 1 " Profeso r u l ztmbi : " lată pînă unde poate să te d ucă deformatia profesională, p rofesore oceano­

-

.

.

graf".

Godard l şi arunci privirea pe fereastră şi, intil nind acelaşi in­ tuneric dep l i n, hotărî si meargă să se cu lce. I n aceeaşi cli p i , in î ncăpere se auzi o voce m etalici : interurban. - Profesorul Goda r d 1 S intet i chemat la telefo n ul Parisul ... Cabina A-7 _ Vocea ve nea d i ntr-un d ifuzor mascat. - Multumesc . Profesoru l se rid ică ned umerit. Ci ne putea să-I c heme, la ora aceast a , la telefo n ? Era trecut de m i ez u l n opti i J Oare Simone ? O porni pe cu loarele p ustii, luminate redus de citeva tuburi luminiscente cu lum i n a am urgu l u i. Toa.tă lumea dormea. Doar tren ul conti n.u a să gonească fără intrerupere. In ce l e d i n u rm ă, Godard ajunse la cabina situată în al trei lea vagon. Pe o uşă se vedea o i n scriptie l u m i nati : "A-7". Deschise uşa şi i ntră. In acelaşi t imp, mersul expres u l u i se încetini, semn că se apropia d e unul din m arel e poduri suspendate d i n Carpati . ... După un t imp, u şa cabi nei A-7 se desc h i se d i n nou şi , in lu­ mina slabă, apăru s i l u eta profesoru l u i. A c e sta parcurse d i n nou cu­ loarele trenului . Mergea c l ă t i n i n d u - se, de parcă ar fi primit o veste au ar fi fă c ut o muncă i stovitoare. N u se inti l n i c u

îngr�zlto_are *s

n i meni. I n fa t a compartime n t u l u i să u se opri şi ez it ă c i t e v a clipe, apoi apăsă c u ho t ă rî re clan t a . ... A doua zi d i m i n ea ţ a, i n soti t o r u l va gon u l ui , d upă ce băt u se za­ da rnic c ite v a minute la uşa c ompa rt i me n tului, pentru a-i da profeso­ n l l ui ziare le, intră înăunt ru şi gli si pe masă următoru l b il et : "Sin t neuoit sii· m i intrerup ciJ/utoria. Bugujele predaţi-le in păs­ trare in ga ra Constanta pe n u m ele meu. Profesor H. Godard" .

IV. L A O MIE DE METRI ADÎNCIME I n elegant u l b t rou sit u at l a o a lt it ud i ne p e care u n student i n matema tică ar f i den umit-o "minu s J .057 m " , adică, m a i l impede, l a o mie ci nciz e c i ş i ş apt e de metri s u b nive l ul mări i , domne a acum o l inişte de săvî rş it ă . Aşezat in f at a mesei s ale d e l uc ru , i n gi n e r u l Rad u Damian întoarse pagina u n u i rap ort şi răsuf l ă u şu rat. E ra u l ti m a . Se ri d ic ă de p e s ca u n ş i i ncep u s ă se p lim b e p rin o d aie. Era aproa p e ora 12 din zi ş i ci n e va care , p ri n a b s urd, ar fi pă tru n s aici, fără s ă ş t i e că se a f l ă i n e x p l oa t are a submarină M. N., a r fi cre­ i u t , fără îndoi ală, că l u mi na a l bă, odi h n itoare, c are imbăia tot u l 1 1 1 1 e r a a l ta deci t lumi na zilei. De as e me n e a , vizitatoru l n-ar fi găs it ni­ m ic neobişnuit nici in faptul că aerul e r a p ro a sp ă t, răcoros de p a rc ă un zefi r pri m ăvărat i c a r fi adi at p ri ntr-o f e r e as t ră d e s c hi să . In gine r u l Da mia n z i mbi s i n g u r a mi n tindu - ş i de prote ste ! e vehe­

mente şi a d e s eori chiar zeflemisi t oare ale m ultora dintre c ole g ii şi c h i a r d int r e p rofesori i să i : - O cl ă d ir e l a o mi e de met r i sub va l uri ? O să fie z d rob ită de g re u t a t e a apei ! ii spu s ese un pr i e t e n. - La un k i lometru a d i nc i m e ! Prost i i ! N i m ic n-o să rez iste, afir ma se unul dintre foş ti i săi prof esor i. - N i c i mă c a r t eoriil e d umit a le ! a d ă u g a se un a lt u l , cu un accent i ro ni c . E imposibil ! . . . Ş i , c u toate a ce s t e a , ia tă că r eu ise . A vusese chi a r p r i l e j ul de ce să n-o mărturisea scă , neli p s i t de o a n u m it ă s at isfa c t i e - de a conduce p r i n secţi i l e acestei e x p l oat ă ri pe unu l dintre c e i c are p ro­ testase ră cu tă rie, c u cit iva a n i i n u rm ă . G alerii le su bma r i ne , s ă p at e s u b fu n d u l m ă r i i, i l u m i nate a giorno, p ăre au m a i curind nişte stră­

ş

duţe curate. C lădirile a nue n u se deosebea u d e cele obişnuite, de nivelu lui mării", d eci t p rin l ipsa fe re st relor. - Toate a ste a , ii s p u sese Da mia n la de s p ă rţi r e , t ot u ş i nu există.

" d e a su pra

- Cum a s t a ? il i ntrebase ce l ă l alt, surpr i n s. - Te oretic, e l e s î nt i mp os ibi l e ! R a d u Damia n uit ase de mult aceste mici vic torii . Zi de zi se iveau noi p robleme. Şi acum t rebuia să rez olve una din tre cele m ai p lictisit oa re : să î nt ocmească un rap ort. Un raport a mă nunţ i t a s u p ra si t u at iei lucrărilor de p e ş a n ti e ru l pr i ncip a l . lşi s co a s e oche l arii cu s t i c l e groa s e ş i ş i - i şt e r s e , încet i ş or, cu ba t ista. Era un ge s t autom at. Tn acest t i mp , gind u r i l e sa l e erau con­ l.e nt ra t e undeva, in altă parte. O s o n e ri e in frrndat ă Il s m u lse d i n aceste preocup ă ri. Ridică re­ c e p t o ru l. - Alo ? Fata s a i ncni ntată d eve ni d intr-o d a tă mai lu minoasă. N i n a . T e a sc u lt .. . H a rta submarină ? ... Da , am p riln it;o"�az! d i m i n e a j ă . . . E i n bună st are, m ult um e s c.. . P erfed, p e r-

, - Da;>tovarăşă

15

o o bservaţi e . .. Ai respectat i n strucţ iu n i le ? ... Al l u­ crat-o siaeurl, in cabinetul izoaat "�- Ce taş ai lofosit ? Un flacon ori gi n a l ? ... Bun, bun ... m u l t u m e s c 1 Usă receptorul in harci şi rimase o dipj gin ditor, ca ,; cum

fect. . . n-am nici

ar

ti purtat in mlnte

o

imagine plkuti. lnlltl

din umeri,

oftl ,;

aru nci dia nou o privire la loile i�rate pe m asa de lucra. Apoi incepu să dicteze.ln î n căpere n u se auzea nici flcinital vreunei maşini de scris şi n i c i nu se găsea vreo s t eno gr afi. care să n o t ez e cu infrigu rare c i f re l e şi datele pe c a re le rostea, cu o voce domoa li., Radu D a m l a n . După ce termini de d ictat, opri magnetolon ul şi-şi a prinse o li gară . Deru l ă apoi banda înregistrată ş i , aşezat intr- u n fo t o l i u , ascultă de la capă t raportu l ce urma să p l e c e peste o oră la m i ni ster. Vocea ii

suna caldă şi convingătoare. Nu t re b u ia si fii specialist ca să-li dai seama el, pentru acest ti nă.r, fiecare ci fri, fiecare expresie tehn !că folositi a scundea frămî ntări nenumărate. probleme pentru a ci.ror rezo l va re nu crutase nici timp, n ici eforturi. ... Tre i ani de m u n că pe acest Ja nti er unic in fel u l său, la cîţi va ki lomet r i de flrmul mării, la peste o mie de m e t ri adincime. Un şantier pentru a cărui construire işi dăd useră mîna îndrăz•eata cea m a i ktaripată a oamenilor de şti i ntă, c a lc u l u l cel mai riguros şi m ij­ loacele t eh n ice cele mal moderne. Proiectul inginerului Radu Damian, proiect care alcăt uise cbiar l u c ra rea sa de diplomă, se biz uise pe datele u nui grup d e chim.i şti care făcuseră o �scoperire însemnată. 1 ntr-o anumită :z:oni cu o s u­

prafaţă foarte întinsă, situată la c îţ i v a ki lometri de ţărm, se gă­ �ea - a rătaseră ei - u n zăcămînt foarte bogat. Nu era un mine­ ral rar, nici un s tra t de cărbuni, nici o pungă de petrol, ci ceva cu tot u l neaşt eptat : o s u b st a n ţ ă gata preparată, care nu aştepta c!ecit Il mică p re l u cra re pentru a deveni cea mai pretioasă materie pla stică. O m a t e r i e ca re, d e ş i mai rezistenti decit oricare alta c unoscută pină atunci , era, în acelaşi timp, şi flexi bi lă ; intr-un cu vint, acel m ate­ ria l ideal pe care i n ginerii îl căutau de m u l tă vreme. ... Descoperirea pe care se bata proiectul i nginerului Damlan fu­ sese făcută in c u r su l unor sondări su bmarine o b işn uite, efectuate de cercetătorii de pe nava-laborator a Institutului de cercetări maritime. Căutau să afle cum se schimbi componenta nămol urilor de pe f u nd, la adîncimi treptat mai mari, ştiind că in Marea Neagră se pe t rece rm proc� biologic de transtonnare a materii lor orga nice in sar-ro­ peJ l ş i a accstu1a di n urmă în p et ro l . P ! nă at u nci, totuş i , chim iştii nu avu seseră prea mult de lucru. Aşa incit c a re nu fu s u rpri n derea srenera lă c i n d , după ce se ad use la suprafaţă p rob a aceea l uată d e l a o mie de metri adî ncime şi d upă ce fu d a t ă s p re ana liză, chimi ştii noştri declarară cu necaz : - N u ne dăm seama despre ce p o ate fi vorba .. . Pare să fie o

sub�f.anfă

necunoscută ... 1\şa aveau să s p u n ă peste cîteva zi le şi profesorii de la facu l­ tate, după ce trecuseră materia lul pri ntr- o serie de probe foarte com­

plicate . ... Pi nă c i nd, în urma u n u i stu d i u care dură mal bine de un a n , laborat!lrul de chimie analitică p ublică o l ucrare complexă asupra 1 SdJI ... • Jf��-:.1

-

n_i·:: rp<� !!� icr?scbpice

.sH\c r :� ,� c.a

,_!! an

:.;c ��t

n ii m D I f o r m a t vcg�ttde s:1u

s-;, prcp�\ s·a

in l a flu ne S 3 U n n i m:tle) care p�\ro�\\i.

{vr m;\\

în m � ri a t ră i t tn

'Y"

p l a nd o n u l (or;;ra · a ceste a p � . Se c ·: n·

materi a l u l u i denumit .,e u xilon", ca un o m a gi u adus bltri n u l u i Pon­ t u s E u xl n u s •. Era expus acolo şi modul - presupus - de form are. Mate r ia l u l ar fi l ua t naştere datoritl p resiu n i lo r rid icate de la adin­ cimea de 1 .000 de metri, presiuni care ating pe u n centimetru pătrat apt"oximativ 1 82 kilograme şi care acţioneui neincetat, timp indel u n­ gat . La aceasta !'e adau�ă şi acfitmea gaz u l u i h id ro ge n s u l f u rat, bo g a t l a aceste a d î ncimi. f n sfîrşit, mai e x i st a u , desi�rur, şi alţi m u l ţi f a ctori , poate cu rol de catalizatori, din interaqiunea cărvra luase f i i n ţ ă e u x i l o n u l , acest m a t eria l atit d e preţi os. Printre a cest e î ns u ş i ri, r,ma plirea de ose bi t de im p orta nt i : aceea de a bsorbţie a partic u l e l o r

emise în cursul dezagregli rilor atomice. C ite u t i l i z ă ri au putea să a ibă acest material ! Se părea că nu "xi sti domeni u in care ,.euxi lonul" să nu gltsea scă intrebui n tare. Tu­ bu ri pe ntru conducte de apă sa u de gaz, l a găre şi piese de m a ş i n i , fi bre re zi s te n t e , c i l i n d ri pentru motoarele cu explozie, piese pent ru motoarele atomice, unde era deosebit de indicat. Da r cum să-i scoti de aco lo, de la adincimea de aproximativ o mie de metri, d i n fundu l Mării Ne gre ? Uti lizarea sonde lor era î n

r.azal de

faţă

imposi bi l ă .

tn cursul extracţiei, chiar

presupunind c ă

astfel de son d e ar fi p u t u t fi i n st a l at e, euxilo n u l s-ar fi modificat, s-ar fi sol i d i ficat pe drum u l spre sup rafaţă, prezentind po ro zităf i , ,.are ar H scăz ut m u lt di n valoarea sa, tlici n du-1 i n u ti li z a bi l pentru a n u m i te scopuri. Aşa se născuse ideea p r o i ect ă r i i ,,Explo atării M. N.". I n gi n e r u l Radu Damian făcuse o p ropu nere pe cit d e firească p e atît d e ne­ aşteptată : ridicarea u n u i ora ş submarin - dacă ,.ridicare" p u tea fi denumită cind era vorba de o m i e de metri adinc im e ! U n a d e v ă ­ rat oraş cu c l ă d i ri pentru la boratoare, cu uzine in care e u x i l on u l era prelucrat deocamdată experimenta l . Şi, i n special, cu galerii de ex­

tractie,

asemenea acelora din minele de cărbu ni, in care se putea face exploatarea raţionali a zăcămî n t u l ui . Datorită mijloacelor m o d e r n e de excavafie, t u n e l u l s u bteran c a re avea să facă le gătu ra di ntre locul de exploatare şi tărm u l mării f u săpat î nt r-u n timp record. P ro b lemele noi puse la co n str u i re a unor locu i nţe subm ari ne fură şi ele rezol vate cu i ngeniozitate. De curi nd, oeuxi lor:·:.t l incepuse să fie tra nsportat la suprafaţă şi folosit în cît eva d in m a r i l e uzine a le ţări i. Mai rămîneau de lămurit unele probleme tehnologice, şi faza e x perimentală putea fi socotită încheiată. ". Banda d e magnetofon se oprise de m u lt. Dam i a n cont i n u a s ă fumeze, p i erd ut in gind uri. In cele din urmă, se sc u lă d i n fotoliu

şi se apropie

de llirou. Apăsă pe un buton şi pe

ecranul

videofomtlui

tel evizor de serviciu - apăru chipu l di rector u l ui. - Tovarăşe Voicu, i s e adresă Damia n, ra port u l e gata. Directorul, u n bărbat de vreo ci nci zeci de ani, c u părul alb ca neaua, In c i u d a u n ei fete ce se păstrase t î n ără, zimbi, arătînd u n şir de di n ti a l bi şi putern ici. - E-n regu lă f Am să-I ascu lt ş i JtU. Peste o o ră i l vom put.-:a t ra ns m i te pri n c a b l u l a m i n i s t er. C red că şi d e data aceasta vor fi m u l ţ um i j i ... A, să nu uit, miine trebuie să sosea scă profesoru l Henry G o d a rd. M i -a t e l e g ra fi at. A m să-i fac le găt u ra c u dum neata. Dam h! n îşi î n c ru ntă � p ri n c e ne l e i n t rebăl or. - Profesorul Godard e un oceanograf renumit , i l lămuri di;-eo:­ torul. V�tie să facă u nele st u d ii asupra fenome nelor de Ja a;:eastă -

nn

. adincime.�·. ' --...

.

-1 -�

.­

Dcn�imirea

"\� �

0 .�,, } "

'--' '--'��.;/V

rom a n ă

a

/l\1irii ;..: ,,gre.

17

- B i ne , tovarlişe d i rector, am să-i d au tot sp ri j i nul . Daml a n i ntre rupse videofonul. Se sculă de la b i rou şi se a p ro­ p ie de oblo n u l de securi tate al hărfii su bte r ane . Se pregitea si for­ meze ci fru l secret, ci nd, in bi ro u , nil vili secretara cu fata răvil ş i t ă . Tovarăşe i n gi ner, s - a p r i b u ş i t g a leria E-5 1

V. S U B SE M N U L .,CAPU LUI DE LEU " L uat i loc, tov ară şi, spuse colonelul G rui a celor t rei ofit eri ce stlit e au In faţa biroul ui său, în p oz i ţ i e de d rep ţ i . Ofiţeri i se aş eza tă în j uru l mesei de c onferi nţ e, de c are se apro­ pie şi c o l onelul luind loc pe scaunul c are rămă se!.e li ber i ntre ei . Jşi scoase ta bachera, o deschise ş i o puse p e masă, in vitindu-i p e cei t r e i s i se serve ască. - Am citit rapoartele dum neavoas t ră, î n ce p u cole nelul. f apt e ! e sint i n tere sante . Dar... - D ar n-am tra s n i ci un fel de con c l u zi i d i n e le, i i c o nt i n u ă fr aza ofiţer u l i n u n iforma gră niceri lor m a riti mi de lî n gă e l , u n tî n ă r cu faţa s me a d ă şi cu o mustaţli s ubt i re neagră . - I ntocmai . As ta voi am să spun . - Dacă-m i permi tet i .. . vorbi celălalt locote ne nt, u n t î nă r cn părul tăi at sc u rt , ca o peri e . De fa pt , n n ne-am haz ard at î n că să t ra­ gem vreo concluz i e . Fapte l e mi se p ar deoc a m d a t ă fo arte i nc u rc at e . . . . - Aveţi d re ptate, îl a prob ă colo nelul. De a lt fe l , tocmai de a c e e a n e - a m şi a d u nat aici , c a, i n g he m ui ă sta inci lc i t , s ă l ncercăm s ă gă­

sim vreun capăt pe care să-I a pucăm. Şi din aceleaşi moti ve te·
ch e ma t şi pe d u m neata. t o va ră ş e locotenent-ma j or, se adresă colone­ lul celui de-a l t re i le a ofiţer, u n t î nă r cu o fal ă p l ă cută, care-ş i al u n g a tocmai şuvi ţe l e reca l ci t ra nt e ce-i Junecau mereu pe frunte. Dumne a t a a i ma i lucrat i n a cest sector, de a c e e a ţ i n să - f i c u n osc părere a. - Vă m u l ţ umesc pentru i ncredere. tova răşe c o l o n e l . Colone l u l se ridi c ă î n p i ci oa re şi i n ce p n să se pli m be pri n c a ­ meră, preocu p at. D up ă o sc u rt ă tăcer e, vorbi d i n nou.

- V asă z i că , să recap it ulăm. Dac ă vrei dumnea t a , t o varăşe Săt· m ărea nu. să ne povesteşti cum s - au pet re c ut l ucr uri l e . Locote nen t u l de gră n iceri se ap le�ă u şo r i na i n te şi incep u si vo r be a scă cu g l as m ă s u rat . - Am să i ncerc să tiu cit mai scurt. lmi făceam rond u l de i ns­

pe cţie cu l'edeta gră nicerea scă in sectoru l 4-F. Tocma i ne găseam la v reo 8 m i l e de ţărm, t ra vers vechiul or aş, ci n d s-a pe t re c u t un f a p t

foarte ci uda t. Stătea m l a c o m a n d ă ş i incercam s ă deose be sc ce va î n ceata c are se lă sase pe ma re , cî n d a m fost chema t urgent în ca ­ b i n a de r ad i o l oca ţi e. Sergentul Cost e a era de se r v i c i u şi u rmărea ate nt ecra n u l p e n t r u ca să e v i t ă m o eve n t u a l ă c i oc n i re. m a i a le s ţ i n î n d sea mă de viteza co n s i derabi lă pe care o a u vedet e l e noa stre. Deodată , pe ec ra n, au i n ce p ut să a p a r ă n i şte i m a gi ni . .. cum să spun .. . ca l a

ci ne m a . . .

Cei l a l ţ i o f i teri a s c u l t a u c u i ncorda re. Colonelul î n t rebă . - Ca la dnema ? locote n e n t u l înţelese i n t re barea şi se corectă : - De f ap t, am i ntrebui n t at o fi g ură de s�l. re d i n d i ncorect fap­ tul. Imaginile n u se mişcau ca la c i n em atogra f, ci se succeda u. Era u o serie de f ot o grafi i . . . Mi - am d at imediat seam a că e ra vorba de o emisie t e l i eo . . . P î n ă să mă c hem e serge n t ul C oste a , se peri n da­

seră= Vffj)

��

treJ-patru imagi ni.

- ŞI ce reprezentau fotografiile ? nu se putu stlptnl sl Intrebe ce l �lalt locotenent. • Din plcate, imagini le n u erau prea clare, fie el n u ne aflam chiar· pe aceeaşi lungime de undă, fle el aparatul receptor căruia l se adresa emisia televldeo era de o construcţie deosebită ... Am totu şi Impresia el am putllt deosebi i m a gi n ea unei galeri i... asemănătoare celor

din

fata

unor

minele cele mal

moderne,

lumi n ată

cu llm pl

ca

lum�na

zilei. Apoi ... p arci i nterioru l u nei uzi ne... N u-m i pot da seama î nsă despre ce era vorba . .. Si l uetele difuze ale oameni lor se găseau in

agregate care

nu semii.nau cu nimic dln ce am vlzut eu

pinl acum. In tot cazul, s int i nc l i nat si cred c:ă e vorba de o uzi n ă c h i m iei . D u p ă aceea, ecra n u l s-a intu necat. Am n otat ora, e r a 23 şi

15 mi nute.

- Ce vase se găseau l a ora aceea î n l arl!' ? lntrebă colonelu l. - I n apele noastre teritoriale se găsea u pe traiectoria fasdco-

lului de emisie do ar un vas rominesc, un

pescador

obişnuit şi un

vas striin fără i n sta laţie de radiolocaţie. - ... Aparentă, t i corectă colonel ul, opri n d u-se din p l imbarea sa prin birou. Apoi se i ndrepti spre harta din perete şi infipse un stegu lef in care u l 4-- F d e pe faţa al bastri a mării, in punct u l i ndicat de l ocote­

nentul Sătmăreanu.

- Bun. Să n e oprim aici, deocamdată, z ise colonel u l . Vasăz ică,

aţi i n terceptat o emisie televideo. Ne este necu noscut şi emi ţător u l,

şi adresantul. Avem toate motivele să credem, i ns ă, c:ă avem d e-a face cu o acţi u n e d e spionaj. Fapt u l ace sta este intărit de cea de-a doua descoperire, despre care o să ne vorbeasci locotenent u l Văra ru. Colonelul se aş e z i i ntr-un foto liu şi-şi aruncă privirea pe chipu l locotenent u l u i-m ajor. Era concentrat şi urmărea cu atentie încord a tă cele povestite d e colegi i săi. Colone l u l zî m bi . " Mda, locotenentu l-ma­ jor e u n bun şahist. Asi stînd la p arti da care i n cepe a cum, e l v rea să ghiceascl m i şc ări l e u rmătoare a l e i namic u l u i . Cre d că pină l a urm ă va i n tra ş i el i n j o c. . . � ' n t sig u r de asta ! " - Povestea mea e mai scurtă, zise locotenent u l . Am fi lat u n i n d i v i d suspect care a i n trat intr-o ceasornicărie d i n vech i ul oraş. Am făcut o percheziţie la ceasornicar . - Şi ati găsit ceva ? intrebi locotenentul-ma jor. - N-am �ăsit n i m ic, l-am l u at doar o dec l aratie, în care băt rîn u l piş icher afirmă că nu-l cu noştea pe vizitator. Că acesta ar fl vrut să cum pere un ceas, da r ci i s-a părut prea scump şi a plecat. - Ş i l-aţi dat drumu l ceasornicaru l u i ? î ntrebă locotenent u l· · m ajor. - Nu i-a mers vulpoi u l u i . Il fi lasem de m u lt in legătură cu n i şte ba nc note d u bioase. De a ltfel, cind am i ntrat in prăvă l i e, am deschi s u şa cu m ă n uşa de p l astic , aşa că p e c lanfă rămăseseră am­ pre n t e l e vizitator u l u i. Acum le compară m c u cele de pe obiecte l e găsite la percheziti e. Deocam dată, am descoperit am prente doar pe o banc notă de o sută de lei şi pe u n ceas de f ect , pe care le-am tri m i s la l a borator . . . - D a r c u i n d i v i d u l fi lat... ce s - a intim p l at ? intrebă d i n nou lo­ cotenentu l-major. - Pe ace l a , se întoarse ezitînd Văraru, l-am scăpat. L-a urmă­ rit Dumitraşcu, care era cu mi ne, dar 1-a pierdut i n m u lţime. , 'L ocoten�n t u l-major işi aprinse o ţi gară ş i suflă incet fumul, care p l uti i ne l e la rgi.

)el}_eş3}h

19

- Trebuia

a restat at uACi, mlll"lllllri el ca pentru sine. Co l o ne l u l işl n i! t e z l piirul cărunt. - Ar fi fost o grqeaJă. N·avem inci prok ' suficie lâe. ŞI a rară de asta._ nu ne io(eresuzi atît veriga cf unde diiCle laaf ul. Cei patru oameni rimaseri pe gînduri . Ticerea o rupse colonelul . Da, spuse el, ace5tea sijd cele doui Hre pe care trebuie si izbutim să le urmărim sau să re înnodănL Oad am reuşi, am afla, fără îndoi a l ă, multe lucruri interesante. Sarcina noastră este să Je cunoaştem cit mal curl nd, pentru a zădărnici acti u nile duşmanului u re lucrează in umbră. CQionelul se apropie de birou şi apisă butonul uoui porto�on : - Vă ascult, tovarăşe colo nel, se auzi o voce io di (uzor. . ...

-

- Adu,

- Am

te rog, rezultatele probelor de laborator.

inteles.

Aproape i mediat, uşa se deschise şi in birou intri un bărbat im· brăcat civil, ti nind in mlo.a inmănuşati o tavă tra nspare.otă, acopr­ rită cu un clopot de sticll.

- Te

ascultăm, tovar.ăşe Preda, spuse colonelul.

Bărbatul î şi privi auditortul, a p o i , cu aerul u n u i prestidicitator ure incepe o demonstratie, scoase capa c u l de sticlă şi apucă cu o penseti ba ncnota de 100 de lei. - Obiectul numărul unu, an unţă el . D u p ă spălare in mai multi

rea.ctivi a apărut, aşa cum oe-am aşteptat, desenulu i . Textul e cifrat.

un

text

ascuns

in liniile

Ficu o pauzi spectaculoasll. - Obiectu l numlrul doi, rosti Preda. Un cea s vech i d e tio ex­ traplat 1 960. Pe capac are, de-abia vizibil, imprimat un marcaj : un cap de leu. - ..Cap de leu.. 1 exclami locotenentu l-maJor. Colo nelul se apropie de el �-1 bătu pe umăr. - Acum inteleg; de ce te-am chemat 1 Expertut făcu o noul pauzl ca pentru a preiitl lovitura de

teatru.

- Şi ac um, tovarăşi, priviti. Penseta p r i n s e un fir de plr, răsu­ cit in spiral ă . Aceasta este o bandi de m a r n etofon cu i nregistrare optică. Ofiţeri i se apropiară de birou şi priviră cu interes firul acel a,

aproape i n vi z i bi l . - Oa, spuse expertu l , această bandă a m gă s it -o in c ea s... adică in această carcasl antedi luviană, al c ărei mecanism nu este altceva decit. .. un magnetofon mi nuscul, foarte perfectionat. Mai bine-zi s,

este numai partea lectoare, .,capul" unui magnetoYideofon. Pe această bandă su btire se a f l ă înregist rate nu numai s u n et e, ci ş i im a gi ni . Pro­ cedeul este cunoscut şi utilizat pentru emisii le de televizi une . I n cazul de faţă, i n s i , aparat u l a ce st a reu şeşte si adu ne i ntr-u n volum redus atitea dispozitive com {: l i ca t e 1 Locotenentul Sătmărea nu sări de pe scaun.

Tovară ş e colonel ! Dar dacă a<:este._ - Ştiu ce vrei să spui, i l i ntrerupse calm colone l u l . S-ar putea, d a r e premat u r să tragem con c l u z i i d e f i n it i ve. S i n g ura închei ere c a re se impune pent ru moment este aceea c:: ă trebuie să ne î ndrept ă m t o a t ă ate n t i a in acest s ec t or . Colonelu l ar ăt ă spre steguletul înf ipt in h artă. Dumneata, locotenente, se adresă el lui S!Hmăreanu, vei l u a ca vedete l e să patruleze I n perm a n entă cer­ t o a te m 1\ sur.ile cetind totul�m i nutios cu detectoarele infraroşii. Să sporim \i gi le n ţa,

sl nu in glduim Inamicului si ne ia prin surprindere. El, şi acam vll multumesc.

Ofiţerii

se

ridicarl.

- Vi rol{ sl vl conti nuat! acti vitatea. zise colonelul, fi sl-nri raportată cele mai mici descoper iri. Du mneata, tovarişe locotenent·

major , te reg si mai rimti .

Cei doi locotenenţi s a l u tar� ş i ieş i ră d i n birou. Ei, ce părere a i ? il i ntrebi colonelu l Gruia.

-

- Ct'ed că firele

o

să ne ducă lu la cuibul de nă"trci din Leonla.

- E şi părerea mea, deocamdatA pur subiectivi, este drept. Locoten e n t u l-major tăc u , t u ş i incurcat, a po i spuse ezlttnd :

- Tovarăşe colonel, v-aş ruga Colonel ul işl tn c ru ntă sprîncenele. Da ? - ... să-mi încredi nţaţi mie această • ..

-

misiune

ter roşi n d uşor. - Bine, dar ... conced i u l ? Vinătoarea ?

..•

termini

Unărul olt•

- Ştiţi foarte bine el nici nu mi-ar tibni acum, cind cunosc fflu el, in timp ce eu a le rg după i ep u ri, ,. Capul de

toate astea ... cind leu" pune la ca le

noul m irşăvie. şi aprob cererea dumitale. Cred t.ă eşti omul cel mai i ndicat pentru această m isiune. C olone l u l se aprop i e de birou. - Vino aici , Ung ă mi ne, să stabilim planul de acţiune. Colone l u l scoase d i n sertar u n dosar şi ami ndoi se c ufu n da rli î n lectura l u i. Pe prima pagină era caligraflat cu tuş negru : "Sub semnul capu­ lui de leu".

- Te înţeleg

vreo

..•

VI . O CONVORB I RE DE AFACER I Ali 1usuf lăsă să-i scape u n hohot de rîs. apoi, aplec:indu-se 1na• iute, i n trebă mijindu-şi o<:hii : - Şi.. ce garan tie dati la mine, m i ster ? fi rma mea cinstiti. Nu pot . murdări pentru . .. - 500.000 de l i re aur, il intrerupse bărbat u l care se afla în . fata lui. Şedeaa ami ndoi turceşte. AU ţ inea in mi nă o narghilea din care tră gea , d i n timp in t i m p , c u v o l u pt at e . Nu incăpea î n d oi a l ă că bă­ t rî n u l Ali st rec u ra se în tutun şi niscaiva op i um. F u m u l plu tea moa le în incăperea 1uxos mobilată. Pe pereti atîrna u iataga ne şi jun· ghiere încru state cu pietre preţioase. Pe jos e ra aş te r n u t un covor scump de Buhara. Toat e arătau ca făcî n d p a rte d i ntr-o respecta bi lă casă turcească in care era u păstrate vechile tra d i ţ i i . N um a i ln locul obi ş n u i telor fe res t re cu gratii, ca mer a avea nişte och i u ri rot u nde, ca orice c a bi n ă de vapor. Străi n u l işl a ru nc ă privirea pe fereastră. I n bătaia brizei medite· ra niene. flut ura i n vîrful catargu l u i p a v i l i o n u l de mătase c u un cap de leu brodat în fir de aur. - 500.000 ? intrebi Ali cîntărind parcă s u m a . - Da . Lire a u r depuse la B a n c a di n Bru sta pe numele dumita!e. - Şi estem si g u r c-o să trece t i ca peştele pri n apă ? l h ă m n ici o u rmă. fii l i niştit ! se ridică d e pe so fa u a joasă şi se ap rop i e de ft'rcstruică.

, - N.:Q;să , JtrJ!!nul

21

Era un bbbat ina lt, voa m c, cu pielea lefel atsi de soare. Purta o h a i n ă albă de mătase, I ar pe cap o cască co loniali. l şi apri nse o ţigară de foi şi suflă fumul pe fereastră . Departe, la orizont, se ve­ dea fărm u l Leoniei , cu pei sajul său spec i fic : m u nti i mici cu vereta­ t ie săracă. Doar, d in loc in 1m:, se d a st i ngeau grupuri de platan; c u tulpi nile lor i n alte, caracteristice, şi coroanele ornamentale. Se i ntoarse spre A l i .

- Vasăz id , ne-am inteles.

La

1 7 iulie vei trece Bosforul, i a r

l a 2 0 a u gust v e i simula o a v arie şi v e i ră mîne p e ancoră i n p u nct u l p e c a re t • - 1 v o m i n d i ca u lteri or pri n c i f r u . - 1 nteles. I a r la 30 a u g u s t. .. - Vei pri mi bani i , a şa cum am st a bilit. Ali se înclină . Stră i n u l il s alută şi ieş i din ca bină . Marea e ra l i n i ştită. I n lumina amurgului, v aluri le schi mbau cu­ lori de ametist şi smara l d . - Ş alu pa vă aşteaptă, i i raportă un mari nar. Stră i n ul tresări şi o po r ni grabit spre pupa v asulu i . Cobo.lri scara şi sări de pe ultima treaptă pe puntea ş a l u pei , care se legăna domol in joc u l l i n a l valurilor. M o tor ul a ştepta sub pres i u ne. Hărbatu l cu h ai na a l bă făcu un semn di n cap, iar şalupa porni despi clnd cu pu­ tere valurile. La pupi se depăna o p a n g l i că ond u l ată de apă, i n care se topea da ntel a de spumă î n v o lburată de eli ce. Ş alup a pri nde a viteză din ce i n ce mai mare . C a rgo b ot u l " Zariafe " , pe al c ă ru i catarg flu­ t u ra pavi l i o nul v erde cu c a p de leu, se micşora mereu pînă cind ajunse cit o c u tie de c h ibrituri aşe zată pe linia orizontului . I n fata şalupei, apăru portul cu obi ş nuitul să u du-te-vino , cu z go­ motele vi nci uri lor electrice şi a le semna lelor de sirenă. Şalupa acostă l a dana v aselor de pasa geri . S t ră i n u l cu hai n a a l b ă sări pe chei ş i se i ndrepti gră bi t spre i eşirea portu lui. Străbătu străzi le ingu ste şi strimbe, pli ne de praf, ale cart i ere­ lor sărace. Peste tot era o larmă de nedescris. Negustorii îşi stri gau măr­ furile, incercind să se intreacă unii pe a l ţ i i . M ă r g ele colorate, ta ba­ chere de a banos, ş a l uri de Ca şmi r, mirodenii de S m i rna, pepe ni de Turkestan, ca î n bazare le de pe ti mpul l u i Harun-al - Raşid, a lături de gumă de mest e cat , brete l e şi sco bit ori de nylo n, fo togr a f!i a le ul­ t i m elo r vedete di n filmele poliţiste l a modă. Bărbatu l cu hai na a lbă trec u pe l î n gă un frizer am bulant. O clipă se o p ri amuzat, pri v i nd cu m acest a îşi bărbiere a clie ntul care şedea pe mar gi nea trotuarului. " Lumea noa stră este lumea varietăţi; şi a n epre văz u l u l u i " - î�i z i se bărbatul in hai n ă albă, gindi ndu-se la fri zeriile ele gante din te ntrul oraşului , u n d e se i m bi nau arta şi rafi namentul oriental cu ul­ tima teh n i că apuse ană. "Toate astea trebu ie să le păst răm, alt m i nteri v i a t a şi-ar pi erde farm ecul. Ricşele a si a t i ce alături de li m u zi n e l e noa stre . .. " A ici, bă rba tu l făcu o strîm bătură. Mai era u fo arte puţine Jo c u ri in Asia unde ar fi putut să se mai p l i m be cu .,pi toreasca" ric ş ă. Coolii pre feraseri să i n ve te m inuirea armelor impotri va co loniali şti­ lvr şi apoi a tractorului şi a maşi ni lor propri i . Bi ne măcar, că aici, in Le onia, .,i n i t iaUva particula ră" mai făcea inci afaceri strălucite. B ărbatul traversă strada. La co l t s tati o na un taxi. Făc u un semn şo­ ferului , care -i deschise portie ra. Era u n Ford rabla�rit, rno(�l 1 950, c u motor c u be n z i nă. Re ge nt Street, aruncă el ş of e r ul u i şi se tolăni pe

, - M�tala perflel'e�de piele.

�

0 � }"

'--'�2�� '--'�- �,'>:,,cv

Ma�ina opri In dreptu l u n e i case cu ci n d etaJe. Pe o p l l cu f l de bronz prinsă in perete lingi uşa de intrare se putea citi : ,.Col lman's & Brasiero, export de calea". Birbat u l In haină a l bi urcă la eta j u l

a l trei lea şi s e op ri i n lata u nei u ş i de stejar masi v. Băt u d e trei ori şi , d u p ă o pauză, î ncă d e două ori . Uşa se desc hise, şi omu l i n­ tri. Trecu pe lingă negrul in livrea, i i aruncă din mers casca colo­ niali şi pătru n se în camera a lăturată , c u fu n dată tn s em iobs c uritate. Lumina ce se strecura prin storu rile lăsate a şternea dungi para l e l e pe covor, pe pereţi ş i schi mba zalele cavaleru l u i din tablou intr·o haină de puşcăriaş. Ei, Dick, cum ti-au mers afacerile '1 Cel care pu s e s e I ntrebarea era un bărbat gras, care şedea i n­ tr-un foto l i u de piele. Dick nu răspunse i m e d i at. Cu oblşnuinta omu­ lui fam i l i ari zat cu această î ncă p ere , s e îndreptă spre un d u l ăpior aşe­ zat i n t r- u n co l t. Deschise o u şiţă, luă d i n ă u ntru u n pahar pe c ar e- I a şeză s u b robi net. Apăsă pe u n buton şi paharu l se u m p l u cu un li­ chid spumo s ş i rece. - E al d rac u l u i de cald. şefu le. - D u pă ce o s ă term inăm afacerea, o să te t ri m i t In Alpi sl te răcoreştl. Dat' pi nă at unci ... - Pînă atu nci o să mă coc in i ad u l . ăst a. Se tri nti Intr-un fotol i u şi întinse pi c ioarel e ptni In m i jloc u l ca ­ merei . - E mal b i n e a l e i , Dick, z i se celăl a lt i ronic. Sfi nt u l l nocenfl u soune că noi, păcătoşii, trebuie să ne ră sc um o ă răm păcatele în i ad. Si a bia pe u rm ă vom p utea i ntra în rai . Aşa că tu o să t e d uel direct in rai. - Lasl-1 p e l nocentiu ă l a . U n foc de p i s to l şi a i a juns în rai şi flră sfaturi l e l u i . Să vorbi m mai bi ne de busi ness. V u lpoiu l de Ali a acceptat -11 face re a . - Eram convi n s .

- Vorba e .. . si n u d ă m vra bia d i n m i n ă pe doara d e p e ga r d . Grăsanul ri se. - Eşti cam greu de cap, Dick. Doar şt i i că acolo u nde i n vestesc eu capital... - N u mai creşte iarba, rîse Dick. Dar, la urma u rmei, ce-ţi ve ni sl te bagi în toată afacerea asta ? - Tot n-ai p ri ce p u t ? se însuf leţi grăsa nul. Dacl pu nem m in a pe o l a n urile şi s e cret e l e l o r , dăm lovitura c e a m are. A t u n c i şi Sam M c C o l m a n v a i n tra i n rindu l celor o s ută patruzeci şi t r e i de familii, asta-i... G răsamrl işi umf.lă pieptu l pentru a ocupa un •loc cit mai in­ sem nat î n spaţi u . Arni se d ezu mfl ă ca un balon . - N umai sl nu ne joace vreo festă lştla, cu uzi na lor subma­ rlnă. z i se Dick. E adevărat el au anu ntat eli d eoc am d ată e in faza ex peri ment a l ă. . . Dar d a că o dau in producfi e ? - La dracu , sări Sam, dovleacul tău nu-i bun. P ăi tocm ai asta nu vreau e u . Uzină s u bmarină trebui e să avem no i 1 Mo- no- p o l ! si la­ bi si el. Acu m inte legi ? In fel u l ăsta, noi vom dicta pe piata mondi a l ă pref u l celu i m a l bu n ş i , p e nt ru noi, a l celu i m a i ie ft i n materi a l plast!c. Atunci, numai eu voi vinde guvernului nostru euxi lon pentru armele şi cin d t e gîndeşti atomice .. . H a, ha, işl fnd m i i ni le m u l t u m i t, că gi nsacul li sta p ro s t , pri m -m i n i stru l Leo ni e i , m i - a vi ndut fu nd u l ape­ lo r, sal e teÎ'itori a l e pe un pret de n i m ic . socoteli l e tale n u se pot rivesc cu măsurile de prev e,, = � Şi

d�că

23

de re ale lor '1 l nsea m n li d s- a u d u s t a n: J pe glrlli, şi , deh, glrta-1 a d î n că ..• - P rostii ! spuse Sam su părat. Tot uşi se neli nişti puţi n. - Ai reo ştire de la Lui g i ? - E in re gu l i . Pină acum toate au mer� ca pe roate. - ŞI mal e ceva, zise Sa m u rmărind u n gind, n umai de nu şi-ar bă ga co a d a Kress. Dick rupse cu dintii capătul unei havane fi scuipă tutu n u l pe jos. - H m , Kre s s ... Am aflat ci , . V i sconte" se plimbi pe M ar e a Neagră. Si f.i m i ro s i t şi Kress c ev a "! - Trebuie si aflăm. A ltfe l o să ne i n c urc e socotet i le. - Al dreptate. El e în stare. Cred, însă, ci vom fi cu u n pas Inai ntea l u i . - Dee Sfi nt u l l nocentiu ... A H fel, chiar ci nu ne rlmîne decit să plecăm ami ndoi in rai. Şi Dick îşi pipăi semnificativ b u zu na ru l i nterior în care purt a ca m

v

pistolul.

Rî seră amî n do i. Sam apăsă pe o so nerie. In cameră i nt ră un tînăr i n al t şi u scă fiv. - Jim biiete, la 1 9,45 f i i gata si pr i m e şU de la B ucure�i radio­ grama de la Lui gi. Codul B-9 ... - A m i nteles. Codu l B-9. Jim făcu o i nto arc e r e mi Jj.tăreasci şi ieşi d i n cameră. - Şi acum, Dick, în aşteptarea evenimentelor, să facem o par­ tillă de poker.

VII. O SINUCI DERE CIUDATĂ

-

In c e rc u ri · l e u n iversitare stîrnis e senzaţie moartea neaşteptat)! a bi necunoscut�tlui profesor de i storie Aleu ndru Teodoriu. Profesoru l � sinucisese luind, după toa te aparentele, cianură de potasiu şi lăsase o scrisoare in ca re arita că fusese ani indelungati chinuit de o bo a lă nec unoscută, pe care o contractase c u prilej u l u n e i călători i tn Africa, pe Valea N i l ului. Nemaisuport i n d ch i n u ri l e şi sp ai m a u nei morti lente,

prin paralizia treptată a funcţiunilor,

preferase

să-şi

curme

singur

viaţa. Profesorul era cu ati t m ai regretat c u cit, după c it e se părea, era ln preajma u nei descoperiri deosebit de i n semnate. Teodoriu lu­ crase ani îndelungaţi la u n studiu despre I s toria sciţi lor. Cercetase doc umente di n toate bibl iotecile lumii şi i nif i ase n umeroase sipăt u rl arheologice pe ţărmul Mlri i N e g re. U ltimul său articol, c are expu nea o s e ri e de consi deraţi i genera l e in legit u r i cu campa nia lui Dari u s, produsese u n viu interes. Ulterior, profesoru l a n u ntase ci se pregă­ teşte să plece pe l i to r a l şi că foarte curi nd va face o co munica re de un i nt er e s excep ţ i onal. Şi acum .. . omul î ş i p u sese capăt zi lelor. U n ii işi e x p ri m a u dezaprobarea pentru ge s t u l acesta, a lţi i admira u put erea d e stă p î n i re a acestui o.m. care, i n ci u da groaznlcei boli, era intotdeau n a p l i n de vitalitate, dînd dovada u nei puteri de m u ncă i ne­ puizabile. Cea mai nemî n gî i ată era fiica sa, I ri na. Pent r u ea , moartea profe soru lu i nu era n u m a i p i erderea pări ntelu i , dar şi a c e l ui mai b u n prieten şi sfăt u itor. , Jrina mamă. Murise l a naşterea ei . I ri na crescuse ve­ ghc;ită de ei, care, in c i uda fapt u l ui că era foarte oc upat, găsea

rt•ave a t�tăl

necesar pent ru a-l supraveghea i ndeaproape educaţia. Iri n a awm 21 de aai şi era stude ntă la Facu l latea de i storie. Tatăl ei ii i usuflase dragostea pentru studiul trecut•lui soddătii omeneşti din vremurile ce le mai îndepărtate, cind oame nii era u sclavii natu ri i şi timpu l al·ea

c h i a r al unora din semeni i klr.

I r i n a lşi tăcea ;u:um amarnice m11strări de conştiintă că n-avusese destulă grijă pentru părintele ei dn1. Ba mai mult, că nu-şi dădu�e deloc searaa cit este de suferind. După moartea profesorului, I r i n a stă l ea z i l e i n t re gi a bsen t i, cu privina ÎD gol, ropleşiti de durerea care-i sfifj a inima. Dar iată el intr-u aa dia zile, ieşind de la tacut­ tate, se apropie de ea an tînăr brunet cu o tati priete n oasă :

- Tovarăşa TeodDriu ?

- Ea sint._

se

oprL

ea

nedluaerit ă.

n-anţi nimic impotrivi. v-aş insoti pină acasă. A <; vrea să vă vorbesc intr-o p ro ble m ă importa ntă ... cel putin pentru mtnc:. adă ogi el stiajenil - Daci

lrina ridică din umeri. In definitiv, ce putea să aibă împotriva propuneri '/' - N a111ele meu e Dan Yertea, ii spuse tinuW. mergiod alături de ea. Sînt aspira n t ln şti i n ţe geo lo gi ce şi-mi preptesc acum lJKrarea de diplomă. Şi iată d am ajuns i n tr-un impas din care. din neferi­ acestei

cire, numai dum neata

po ti

să mă sc:ofi.

Fata Intoarse capol spre el şi ridică sprincenele a mirare. - Dcmenul meu este cu attt mai penibil, colltillu ă Yertea in­ c u rca t , cu cît el at i n ge o rană proaspătă pe care soarta v-a pri.­ ciaait-e. Trecea u tocma i pri n tr-e gridinifă c u losdtde or��amentale şi ron duri cu flori m u lt ico lore. Nu departe se zărea o banc:ă l i beră Cei doi iJKethriră pasul. - Ce-ar fi si zăbovim aici cl1eYa clipe. Mi-ar li ma.i uşor să mă fac limari1, zise Vertea. I r i n a i nc u v ii nţi fi se indreptari spre banc:a de pe a leea lă­ tura l n ică. - Cu toate că nu e strins l e gat ă de specia-litatea mea. mie m i a p l ăcut întotdea u n a i st cS r i a ... Dan dădu cuvintelor sale clt mai m u l t ă căl d u ră t i compasilme : Am tost u n mare admirator a l tatăltti du­ m i t a le . .. Iri na avu o tresărire dvreroad. In odli il apărurl doui mărgă­ r itare strălucitoare. - Lucrarea 111e a de diplemă se referă la o proa.lemă de geolo gie a tirmului Mării Negre pe teritoriul ţării noastre şi mi-- a u fost foarte utile o serie d� descoperiri tăctde de profesorul Teodoriu cu prilejul să pături lor arheologice. După cum ştiţi � dv., rocele in care sînt găsite vestigii le c:iviHzaţii tor de mu lt apuse determină epocile cele l!lai î ndepărtate, iar aceste obiecte găsite vorbesc de multe ori des.pre .

-

.

conformaţia şi

configuraţia pămî ntului în acele vremi. Iri na dese n a cercuri in n i s i p c u v i rf u l pa n tofu l u i , a şteptînd să vadă ce voi a î n defi nitiv de la ea acest tînăr, ce-i drept, simp at ic. Doa r nu pentru a-i fine o lecţie de geologie o opri se pe stradă şi-1 ră sc o l i s e d u rerea. Vertea ii pri\ ea profi l u l frumos, ceafa net e d ă ca de porţe l a n , păru l casta n iu tăiat scu rt şi năsu c u l c i r n, c e - i dă dea a e r d e a gresi vi· tate simpatică. -, -Jntr-un c u vî nt , zise el răsp u n z î n d parcă gî nd u lui lrinci, aş fi av ut de m a r e nevoie de . . . ultimele date ale profesorului Teo• d?ti iLrefeiitbare la epoca scitică." .

deose�ţ

25

Irina si rl in p i c i o a re. In ochii el aparu o lumini mî nloasl. - Demersu l d u m itale, t o v arăşe Vertea, m i se pare cel puti n lipsit de ta c t . N-aş fi c rezut să mal e x i ste oamen i atit de egol şt i , ba aş spune chi ar ... l i p si t i de sc rupu le, aşa cum era u pe vrem u r i . .. Sâ-ml ceri m ie, c u at îta singe rece, si-ţ i pun la d i s poz i ţ ie lucrări le tată l u i meu c a s i te i m pă u nezl, p robabi l , apoi c u .,lucrarea" d umitale 1 I ri n a văzu c u m Vertea roşeşte pînă in vi rfu l urechi lor. - Tovară şă Irina.. . m·afl lnfeles greş it. . . eu ... Da r I ri na îi şi i n torse se spate le ş i p l ec a se repede c u p aşi mă· runţi , lă sî nd u - ! pe Vertea in mijlocul a leei. Acasă, I rin a se înch i se ln camera e i şi plînse timp Indel ungat. Cum puteau să mal exi ste oameni atît de ră i, de-a dreptul ci nici ? Seara, tîrzi u, i ntră in birou l t at l l u i ei. A i c i , in camera aceasta tapi· sată c u cărji, l ucra profesorul Teodoriu pînă l a ore t i rz i i d i n noapte. Iri na lşi t rec u mina p e c r i stal u l verde al abaj urulu i lămpii de pe birou. l şi reami nti scen a petrecută d i m i neaţa şi o c upri nseră indoi eli l e. Oare p rocedase jus.t ? Oare nu fusese orbită de propria ei d u rere ş i i n t e r p reta se tot u l altfel decit fusese i n i nte ntia celui !.alt ? 1 I n defi· niti v, d acă t atăl ei ar fi trăit, n u I-ar fi aj utat ? De bu n ă seamă că dai

Aici nu încăpea nici o îndoială. Nu se simţea deloc la î n demînă. Comisese o nedreptate şi j i gni se un om

care

n u-l făcuse nici un rău.

fri nei i se păru chiar că aude glasu l bi necunoscut a l ta tă·l ui ei şopt i ndu-i l a ureche : .,Aş fi foarte buc uros c a l ucrările mele să fie

d e folos şt i i nţei, oamenilor ... " I ri na luă o hotărîre. A doua zi va merge s·ă-1 caute pe aspirantul acela. Se va scuza pentru ati t u d i nea e i di n ajun şi-1 v a intreba cu ce poate să-I a j u te. Da, aş a va face . ... I r i n a nu t rebu i să facă un efort prea m are pentru a-şi infiptul hotărîrea. I ntim plarea il veni i n aj utor. Chiar a doua zi, se i nti l n i cu Vertea l a biblioteca I nstitutului de i storie. Vertea căuta ceva int r-un fişier şi n-o văzuse i nt ri n d . Irina se apropie d e el : - Tovarăşe Vertea ... Tînărul intoarse capul. - Dum neata ? - Te rog să mă ierţi, cred că am fost nedreaptă ieri ... V e rtea îi luă mîi ni.te. - Să lăsăm asta. Te-am înţeles . . . Aşa cu m şi d u m neata ai i n­ teles că tre!mie să mă aju ţi. P l ecară lmpreu nă de la i nstit ut. Dan se dovedi un tînăr deosehit de s i m p at ic şi spiritual. li povestea cîte- n l u n ă şi-n stele, despre geologie şi vînătoare, politică şi literat ură, artă şi circ. Cind se despărţiră, I r i n a ii strî n se mina cu putere : - Te rog să-m i telefonezi să ptămîna vi i toare. Am si c au·t ce m -a i ru gat. N ădăjd uiesc să-ti folosească lucrarea tatei ... - J ţ i m u l t u m esc ... Iri na, spu se Dan ţri vind-o cu căldură . ..

I ri n a nu voi să- ş i mărturi sească nici si e t n săşi că aştept a cu n eră bdare telefonu l l u i Dan, cum î l numea acum în gînd. Ş i i ată că, în cele d i n ţ�rmă, acesta sună co nfonn î n ţe legerii. - Da, poti să vii, îi ră spunse I ri n a căutî n d să i a un ton i ndi­ fere nt. N u trecu m ultă vreme şi se auzi soneria de ra I ntrare. E r a Da n. Avea o:� nfăţl şare gravă şi se ved�a că nu se si m te in apele l u i . Cău ta s ă vizitei sa le un caracter cit mai oficial. Orice nua nţă de

-��a

I n t im itate i s - a r fi pl r u t nepotrivită. J ntraril i n bi ro u l profesorului. Da n cercetă i n d e l u n g t i t l u r i l e cl rtl lor d i n biblioteci. - Şi era de m u l t tim p bo l nav t a t ă l d u m ita le ? intrebil e l deo­ dată fără si se i ntoa rdl. - Tocmai asta n u pot s ă i nţeleg, spuse I ri n a, d u s i pe gi ndu ri, n-am ş t i u t niciodată să fi fost bo l nav ... - Nu cu m v a a :t v u t o n e plăcere d e a lt ordi n ? Da n se i nt o a rse spre fat ă . - Vreo n ein telegere , şt i u eu . . . poate o v izită sau . . . - N u , r ă spuns e şovăitor I rina, de fapt . . . - De fa p t ? - E ceva c are are vreo legătură.

fata

se

nu-mi e ste n i ci m ie limpede şi n u şti u

a şezi î nt r-un fotol i u .

da� l

Da n fş i trase u n scaun aproape

de ea. - C u ci te v a zi l e i nainte de moarte, îl v izit ase u n om c a re se prezenta se ca m a n datar a l u nei edi t u ri şti inţ i fice d i n străi nătate. D u p ă cit m i -a po vestit tata, acesta ii propusese să-i cumpere lucra rea

despre i stori a sc ifi lor şi tai na lui Ario n din Cori nt... - Arion din C o r i n t ? I nteresant 1 ... C on t i n u ă ! o îndemnă Vertea. - Tata a fost teri bi l de i nd i g n at şi 1-a po ft it frumos afa ră. - Şi ? - ... Două z i l e m a i t i rz iu, cin d m-am intors d i ntr-o exc u rsie, l-am gă sit pe tata mort. Acesta este si n g u r u l l ucru pe ca re-I ştiu. Dan îşi apri n se preo.: upat o ţi gară : - N u-mi arăţi şi m ie m a nuscris u l ? Irina oftă şi dld u afirmat i v d i n cap. Se scu l ă di n fot o l i u şi se a propie, şovăitoare, de masa d e l ucru a profesor u l u i Teodari u. De la moartea l u i , Irina n u se in c u meta se să se aprop ie de l u crurile tat ă l u i să u ş i ac um o fă c u c u str i n ge re de ini m ă . Desch i se sertaru l în care ştia că se află m a n u scri su l ac el a băt u t l a maşi n ă ş i l e g a t i n sco arte de piele nea gră. I n c l i p a u rmăt o ar e , î n să, scoase un st r i gă t de u im i re : - Nu-l ! Deschi se ce lela l te sertare, căută i n bi b l i o tecă, peste tot . Nu era nicăieri. Manu scrisu l c u pr i n zî n d taina l ui Arion d i n C o ri nt d i s pă r use. Vertea se aprop i e de I r i n a şi-i p u se cu b l i ndete m i n a pe umăr : - S-ar putea ca tatăl d u m i la l e , tovarăşă I r i n a . . . Dar tînăru l n u-şi i s p răvi g i n d u l .

VI I I . GALERI A E - 5 Cin d sec retara t i a n u nţă lui Damian vestea prăbu şirii ga leri e i E-5, d u pă o c l i pă de l nmărm u rire, ing i n e rul t r ec u i ndată l a acţi u n e : - Avertizează-! imediat pe d i r ec tor . Eu a n unt ech i p a d e s a l ­

vare. Ne v o m i nt i l n i electric.

cu toţi i peste ci n ci

m i nute l a statia tre n u l u i ·

Damian ieşi in fu gă. U rcă, sări n d cite trei trepte, scara p u r.:t u ­ l u i de centra li z a re şi contro l. I ntră ca o vijelie i n cam e ra operato­ ri lor şi, năp ustind u-se l a ta bloul de com andă, aplhă butoa nele de a l a rmă . I n aceeaşi c l ipă, d i n d i ferite p u n ct e a le clădiri i s e i ndrep­ tară in fu gă spre statia tren u l u i vreo d u z i n ă de oame n i . Exact d u pă c i n c i minut e , tre n u l electric era gal a de p leca re. In pri mu l vagon şe­ deau ingineru l- ş e f D ami a n , m ai stru ! p r i n c ipa l M anea, a rti ficieru l Pa vel Ştefu)· I n u rm ă t o a r e l e două v a g o a n e s e u rca seră sal vatorii, m i ­ n crHC ,ŞLsanitarii. Nu se şt i a în c ă precis ce gra vitate a ve a accidentul,

27.

ar 6 putMt ti clemarnit o catutr4fă &au era mmw o � pră­ b u ş i re fără nici o cOMeCi nţă i iDpOrtaatl. Firele telefooice car� fă.:eau Jecătllra � .aoae.le iacoajuritoare treceau ia nivelul galeriei E-5 şi ac um erau complet i ntrerupte, probabi l rupte Ul a�rsal pributirii - Taati ltlmea e Mei 1 uureei iag1�nd-şef tupci.Wad i ntr-o

d.acă

privire trenul. Ficu seiU.II şi lecomll(iva porni. triginci după u wa g011 e tele in adî ncul g.aJeriei.. Razele puternice ale farului UJ".ipun�au i ntunericul,

s c ăl di n d i ntr-o l u m i ni lă.,toasi puetii Jate.rall , brăzdati de d u n gile negre a le şanţuri lor dintre blocuri. Bolta arcuită - tăalti dintr- u n twLte r ia l cu rezistenti de tra ori Jnai mare decit cu a ul o r m a i pu­ tern ice a rmăturl - nu era prea inaltă : a b i a d o i metri. Di11 auută

�

vall'eneteJe e.r� destul de sc.ode şi rei are ciJătweau in ele trebuiau s ă -şi t i n ă capul aplecat. Cel m a i m u lt s u fere a m ai st r u ! prin­ cipal, care era o nAmilă de om, dei!Ăli bd u n mdr.u foi optzeci. Tre n u ­ lefMI prinse vi teză. Ro!tle pocă.Aeaa, lovindu-se de încheietarile fine­ loc. I n urmă, i nt u qericul era între111 pt doar dia loc in loc de stră­ l uc ir e a micilor becuri din tavaa. Tn sctumb, în fată, far.ul locomotivel 1umi.na puternic gaks'ia. Zgomotul crettea llleJ'e u, o dati cu 'Viteza b'enufeţu lui, aşa i nc i t discuti i le n u s e putea u u rmări decît c u greu. Tre b u i a să strigi pentru a vecim�J s.ă au.di ce wrci să-i 5puL Condamn at i l a tăcere in m i j l oc u l acestei gă lăgii continue, �amenii căzură p e iind11ri . . . Artificierul, om cu i magi natie şi cu l ect uri m uUi ple, deşi nu prea bine organizate, căuta să ap ro p ie situatia r�lă de acum cu v rets n a citită pri n cărţi ... ,. SaJ varea galaiei sadundate", murmw.ă el, pentru 5Ute, un IHrn tit l u Jle

CBpitol

M aistru! M anea. Ulcirjat pe banchet!, a vea pl'eoctJiări mai pl'ac­ lice. ln razul cind situaţia se JlovedeJI intr-a devăr foarte rea, �.aleria �ia. ca prim misuri, să fie condamnată. Deci, era necesar beto­ naru rapi dă a ga r i i de i ntrare. l.n minte, Manea îşi ş i organiza echipele.

I nginerul Damian işi t rec e a adeseori mina peste fru n te, c.a şi cu m v r u t să alu n ge ceva. Tw:hisese ochii. Aşa. Ură să vadă •imic, cu zgomotul acela care-I despărţea aparent de toti ceiWp, se simţea totuşi llla i apropiat de ei ca oricînd. Simtea. ştia că fiecare din cei care-I i nsoteau era pceocupat de acelaşi girul : "Să ajungem la t i m p ca să s a lvăm galeria . . . să nu ne-o f u re apele mării..." lncercă să se f!in dească la c a u z e le care ar fi putut provoca această spărtură. Totu l se pet rec u s e atit de repede, încît pînă i n această c l i pă nici mă c a r n u avuses e v r e m e să-şi p u n ă această î ntre b a re.. A c u m , î n să, i n această

ar

fj

relativă imobilitate, începură să-i dea asalt l ndoieli le. Oare acea s tă plerie fusese intrefirr.ttă cum trebuie ? Coatrolu l ei nu lăsase oare . de dorit ? Şi el, DamiUI . .. Simti sudori reci de-a lungul spioirii. El, lhmian, .Dfl c v m va fă cuse o g�şea lă de CJikB I 'J Oare socoti se bine rer.isten ta ��U e fi l o r ' Poate că . .. Se s c ut u r ă , ca şi c u m ar fi vrut să:şi lepede îndoiel i le ... fi1Cel"ci iă-şi Mttintea scă harîa exploatării " '�aru N �gri", Jr&leriile vecine ru E-5 şi ln m in te îi aplru c!Up ul zîm bitor al Ninei .. . Nina 1 O cunoştea de a.,.-oape un an, dar o văzuse, o vizu se cu adevirat, n umai de cîteva zi le._ l rb'ase pe neaşteptate i n camera de luau a desenato­ ri!or şi o zărise, aplecati deasu p ra hărţii concentrati, cu buze le p u t i n ;ntredf'sch ise, cu hude'e blonde inC".adrind u-i fruntea .. . O cunoştea de mult şi totuşi atun:i o virose pard pe ntru prim a oară. Şi din acea dipă, d� ii� are d ată, gindul - acest şt rengar nestăpinit - i l purta

tit� dinsa. Chiar in momente ta acelea Je ta� le trăia acum, tind f \cea e f or t u r i să se concentreze as upra celor ce avea de indeplinit. Damian deschi se ochii şi pr iv i din nou i nainte. Deodată, in l u mina faru lul se ivi o m o gî ldeaţă care agita m i na, ficind semn si oprească. Ma şi n lstul văzu semnalul, şi tren u l îşi mic· şoră viteza. Omul de pe l i ni e era u n miner. imbrăcat io obi fnuita salopetă, c u cască i n cap şi cu boca nci i m pe rmea b i l i In pici oare. - Hei, opreşte, stri gi el c i n d tren u l ajunse i n drept a l său. Acum cei d i n vagonde il puteau vedea bi ne. S a lo pet a ii era udă, stropită c u n o roi . Fata mineru lui era şi ea a c o pe riti c u pămi nt şi minjită c u apl murdară de parcă ar f i fost u n actor prost gri mat.

- De unde vii ? s t r i gă Damian. Maistru ! M anea se dădu jos d i n va g o n e t � se apropie de om u l care rifiia ta după o f u gi ce ce r u se u n efort deosebit. - Ce-i Badea, c e- a i pă ţ i t ? V i i d e la E-5 ? Era ajuto r u l de m ai st r u Badea, ca re avea în sarci nă tocmai sec· totu l In care se i n t i m p l a s e accident u l . - Da. de acolo, zi se a c e st a i ncerd n d să-şi şteargi no roi ul de pe faţă, i ntinzindu-1 ş i mai m u lt. E lată rău 1 - H a i cu noi 1 Su i e aici 1 zise i ngi n e r u l făcindu-i loc. L oco m oti va porni di n n o u . - Ce s-a i n t imp l at acolo ? întrebă Da mian . Ţăcii nitul roţi lor devenise asurzitor. Buzele se mişcau, dar c u­ vintele nu puteau fi desluşite. Badea il privi fărl si înţeleagă intre­ barea. In aceeaşi c l ipă , cu un scriş net, locomotiva se poticni parcă de ceva şi sto pi brusc. U n va gonet sări de pe U nie şi se aplecă i n­ tr-o rlni. Badea căzu de pe banchetă şi se întinse, lat, pe scl ndurile galeriei. O c l i p ă de panică, a po i se a u zi vocea calmă a in gi neru l ui-şef : - Caram bol l BiJefi, si punem mina pe va gonet, să-I urcăm iar pe l i n ie. Sa nitar! , ve deti ce-i c u Badea. C u ajutorul de maistru Badea n u era, din fericire, mai ,;mica. Se lovise la c a p in momentu l cind locomotiva fria ase, dar lovitura nu era prea gravi. După citeva clipe. se ri d i că de jos, puţin ametit. De i n gi ner se apropie meca n icul locomotivei c u o b u c ată de lemn in m i n ă : - Uite ce s-a i n timpl a t 1 v o r bi el fu ri os . Nişte dobitoci 1 Au scăpat un lem n pe linie şi I-au lăsat acolo 1 I n gi neru l-şef Damian l u ă bucata de l em n , o cerceti curios şi o aru nci i n vagonet. - Cum s -ar spune, buturu ga mică răstoarnă c a r u l mare, z i s e fi­ lozofic a rtificlerul răsuciodu-şi coltul mustăfii groase, în care mi­ jeau c îtev a fire albe. - la mai l asă folclorul, tună, cu glasul său de bas, Ma nea. Pune mai bine mina aici- aşa.� Hei, rup ! Uf . . . gata 1 Vagonetul era d i n nou pus pe şi ne. - I m barc are a ! Şi t re n u l porni m ai de pa rte . La o cotitură a galeriei, tre nu l i ncetini mersu l şi apoi se opri. Aici s e deschi dea l a t e ra l o a l tă g a l e ri e , a c ărei d irec tie era · ap ro a pe perpendic ulară pe cea principală, pe c are ve n i seră. - Pe aici ajungem la E-5, a n unti maistru ! Manea, sărind d i n vago n e t ş i apri n z i n d u-şi l a n terna. O luă i n ainte şi, d u pă el, se înşi rară cei l alti • ca indie ni i cînd i n ai n tecu..J i n preerie, comentă arti• fi cietul,:�care rec iti se de c urind ., U lti m u l mohican".

. - Mergem

29

Jnaintau cu griji , supra veghind planşeu!. Era Intreg, nu se ve­ dea nici o urmi de in f i lt ra ţie. Se a p ro p i a ră d e o cutie metalicl fixată i n perete. Badea deschise cu cheia pe care o p u r t a la el capacul ş i ră�uci citeva ş a l t l re . Din tavan izbucni o lumi ni du lce, p lăcutl, c a r e i n u n da i ntreaga galerie. - Curentul electric nu e i ntreru pt in p orţiu n e a asta, constată mulţumit i n g i n e r u l - şef, st i n g i nd u-şi l am p a . D a r , i n scurtă vreme, s i t u a t i a se schi mbă. De la un anumit pu nct al galeriei, i nstalatia electrică nu mai functiona. lşi aprinseră l ăm ­ p i l e i n d i v i dua l e . - De a ici nu mai si n t decit o su tă de met r i pînă la intrarea galeriei E-5, anunti Badea. Podeaua era ud ă şi, pe măs u ră ce i na intau, la fiecare pas, a pa părea să crească. ln ac ela şi t i m p , u n miros greu începea să se faci simtit. - H i d ro ge n u l sulfurat 1 anunti Manea. G u ri le de ae r i s ire n u m a i fu nc ţio n e ază . . . - Cred că va tre b u i să ne p u nem măştile 1 spuse i n gi n e ru l D a m i an . - Eu n-am m a sc ă l a n u nţă Badea. Mi-am pierdut-o pe drum cînd am fugit... - Rămli deocamdată aici, i i spuse i n gi n er u l . lşi p u se ră măştile a uto n o m e, care conţineau o provizie d e o xige n pentru citev a ore. - Pînă acum nu pare să f ie ceva serios, spu se i n gi n erul . D i s­ c u ţia se p urta prin i n termedi u l u n u i m ic roradio cu em i s ie pe undă ultrascurtă.

- E vorba, d e s i g ur , de o alu n ec a re de st r a t u r i intr-o zonă li­ mitată, adăugă el. - Asta-i ş i părerea mea, tovarăşe i ngi n e r , zise Manea. Nu şt i u de c e -o fi fost atit de speriat Badea.

I n gineru l păru că n u a ude vorbele maistru lui. Mergea a di ncit in g i n d u ri. - Mă i nt re b care poate fi c a u z a ? mu rmură e l . Chestia asta mi se pa re totuşi destul de ciudati. Manea îi auzea c u cl aritate vorbele in d ifuzoarele minuscule din i nteriorul m ă şt i i sa l e . - E prima dată cind se întîmplă, sp u se maistru !. Eu lucrez aici. la exploatare, de ci n d s-a de sch i s . . . şi n-am pomenit aşa ceva. Ajunseră la gura galeriei. Uşa de l a i ntrare e ra î ntrea gă , n eat i n să . In schi mb, conurile de lumină aru ncate de l ămp i l e pe care fiecare le purt a la ci n gătoa re arătau o situatie nu prea plă cut ă . G a leri a era pe jumătate umplută cu apă. Di n fericire, ea cobora intr-o pantă d es · t u l de î nc l i n a t ă ; aşa se explică fapt u l că apa nu pătrunsese încă il' galeriile i n v ec i n ate. Planşeu! părea i ntact. Era necesar să se stabi lească dacă apa se m a i i n f i ltra î ncă şi să se ia grabnic m ă su ri pentru astu· p area c ăii de p ătrundere. Cizmele de c a u c i uc se cufu nd a u m e r eu evident că nu m a i puteau i nai nta i n acest - Salvatorii 1 strigă i ngi ner u l-şef. A c e ş t i a veniră l î n gă el. Salopetele lor

- Mer.gefi aş!epfăJ!l aî�i.

in a i n t e , u n u l

mai ad i n c In a p ă. fel.

erau i m permeabi le. după altul şi căutaţi spărtura. Noi

En

v

t.n aceast ă c l i pi se auzi u n uruit m et a l ic u rmat de o poc n i t u r i ca re s e răsfri n se p l n ă i n f u n d u l galeriei. Toti işi î n toarseră capetele spre i ntrare. Uşa cea grea de fier . . fusese i nchisi. .

Se repeziră spre ea, impi n gi nd cu put ere. In zadar. Ieşi rea d i n ga lerie era blocată.

IX.

OMUL CU CICATR ICE

U ş a eta n şă a ga l e r i e i E-5 se inchise cu un zgomot asurz i tor. O m u l o p ri v i citeva c l i pe pe gi n d u r i , de parcă n u şi-ar fi dat î ncă seama ce are de făc ut. Apoi se depărtă i u te, l u m i nind u-şi c a l e a cu lampa. Om u l - a le cărui trăsături nu se p utea u d i s ti n ge d i n cauza in t u­ nericului păşea calm, flrl j!rabă. Şti a că, in asemenea împrejurări , nu trebuie să te grăbeşti niciodată. La u n moment dat scoase d i n tr- u n b u z u nar d o u ă tuburi de metal de mărimea u nor stilou ri şi s e apro­ pie de peretele galeriei pe c a re se afla tablo u l e l ectric. I ntroduse o cheie i n broasca de la cutia care închidea tablou l şi o răsu ci p u ţ i n, încoace şi incolo. U şi ţa se deschi se: I n Joc u l pe u nde pătru n dea doza, i ntrod use u n u l d i n t u buri. Apoi apăsă jaru l ţi gării sale pe capăt u l t u b u l u i . 1 1 pri v i o c l i p ă ş i î n ch i se l a Joc, î nceti şor, u ş i ţ a, i n d epărt î n ­ d u-se cu paşi vioi. şi sim fi Om u l era departe în ga leri e c i n d a u z i u n z gomot slab s u b picioare o zg u d uitură. Se u ită la ceas : era ora 1 1 şi j um ătate. Z i m bi satisfăcut. Dacă de acum i n a i nte toate l ucruri le aveau să-i meargă lot at ît de bi ne, a t u nc i , pe ste vreo două sau trei ore, va s c ă p a d i n această cursă d e şoarec i , d i n c a r e l a i n ceput socotise că n u v a ieş i v i u . Grăbi pasul. I n curind, ajunse l a c lăd i rea admi n i st ratiei. Aici era m are a gi·t aţie ... I ngi neri, l uc rători, f u n cţiona ri fu geau i ncoace şi i n colo. Se l u a u măsuri pentru ca, i ndată c e echipa se va i ntoarce, s ă s e poată tre-ce la reparat i i le ca re a r fi fost necesare. N i m e n i n u - l luă în seamă pe o m u l îm brăc a t î n s a l o peta obi ş n u ită a m u nc i torilor di n ga leri i , aşa in cit, fără gra bă, acesta se indrepti n e s t i n gherit spre aripa in care se afla bi rou l i n gineru l u i -şef. Des­ chise u şa c u băgare d e seamă. I n birou n u era nimeni. Om u l i ntră şi î n c hi se uşa c u cheia pe care apoi o scoase din broască şi o bă gă i n bu z u n a r. Ac u m , abia, l i n iştea sa aparentă se r i si p i şi o m u l căzu pradă u ne i suresc itări deosebite. - La drac u , t rebuie să l u crez repede, îşi spuse e l aproape cu g l a s tare. Di ntr-un sa lt fu l a h arta d i n perete ş i, citeva m i n ute, îşi făc u de lucru la cifrul oblon u l u i. Fără nici un rez u ltat, î n să. Nu gă si com­ bi natia care-I deschidea. S coase din buz u n a r u l salopetei un aparat fotografic de d i m e n ­ s i u n i obi ş n u i te. 1 1 fixă pe birou aşa î ncît să poată cuprinde i n cim p u l v izoru l u i oblo n u l î n spatele căru i a se a f l a harta � xp loatării M . N . De-sc h i se obiect i v u l aparat u l u i la ti m p de poză" ş i - 1 lăsă a şa u n m i n u t . Dec lanşă o dată, d e două ori, d e trei ori , sch i m bi n d mereu t i m p u l de poză. Apoi, d i n tr-u n sa l t, fu l a m a sa de l ucru pe c are o deschise fă ră m are greutate. 1 ntr-u n sertar găsi o servietă de piele p e r a re o înşfăc ă şi î n g r ă m ă d i in ea tet ce i se p ăr u c ă ar cu prinde ceva de �·a loa re. ::neodată, privirea i i ci z u pe m agnetofo n u l de pe m ă s u ţ ă. Rell use �o!urnu l so nor la m i n i m u m şi p u se b a n d a i n m i şcare. .

-

·

"

31

Jn

"Raport de acti vitate pe Pl'imele şase luni ale aauwl.." răsunli

difuzor

vocea i ngi neru lui-şef. - Aha, u lti 111e l e date 1 rinji omul fi scotind cola

de celelalte documente in servietl.

o

arubCi allturi

Apoi se indrepti s·pre uşă, p e care o deschise cu bijare de seamă Pe coridor nu era nimeni. Tocmai se pregătea s-o inchidi cind auzi paş i . Se intoarse repede ş i -o recunosc u pe Nina. Fata se ap ropi e nedumeritl : - Ce cauti aici, tovarăşe ? î l î ntrebă ea. - Venisem după tovarăşul Damian, rispunse omul calm, pri-

Yi nd-o in ochi. - Cum, nu l-ai

intilnit ?

- N u , nu l-am i nti l nit, zise omul laconic. N i na i l privi c:uriouă, neştii nd ce si spună. Ochii li lunecarl l a ser­ v ieta care i se părea cunoscută. Omul ştia că nu trebuie să-I lase timp (le gindire, aşa că vorbi repede :

- Dar nu-i nimic, bine că ai venit dumneata. Vino o clipă inl­ untru.� am să-ţi predall ceva pentru inginerul-şei. Apăsă clanta uşii b iroului, lă sî nd-o să intre prima. Privirea Ninel clz u pe mina omului, brăzdată· de o cicatrke ad încă . ... 0 clipă mai tirziu, fata se prăbuşi cu un zgomot înfundat pe covor.

rinji omul, bă gînd in buzunar micul pistol electronic, ce-ţi face puicuţă, de-acum n-o să-ţi mai bagi nasul unde nu-j i fierbe oala ! lşi d ădu seama că t rebuie să se grăbească. Ieşi repede din cameră şi închise pe dinafară uşa cu chfla. Apoi părăsi cu un ae r preocupat - A .� a ,

n-am

clădirea şi se îndreptă spre galeriile de sud-vest, in care exploatarea f�J.Sese părăsită de mai bine de şase hmi, din pricina rocelor cakaroase. (Continuare în numărul 20)

T�rarul e�ccu(at la Combi natul Pol igr a Ci� Cas.a Sctnteil �

,_:-::�

••

1

V.

STJ\ L IN"'.