DECI ATUNCI CAND INTERPRETAM SKINUS KURTOSIS SI RESTUL DACA NE DA EXEMPLU CA LA TEST SI AVEM DE EX PENTRU v12

RANGUL INCEPE DE LA VALOAREA DE LA MINIM PANA LA MAXIM DECI CAT II ACOLO DE EX DE LA 1 PANA LA 9, SI GEN CEI CU SCOALA PROFESIONALA MERG CA FIIND CEL MULT 9, Varianta este abaterea standard la patrat Modul cei mai multi dintre respondenti s-au declarat ca fiind niciodata justificat Iar rangul este valoarea de la maxim minus minim adica 10-9=1 vezi ex mai jos

Deci atentie intotdeauna ma uit la grafic si la medie mediana si mod si daca observ ca au valori indepartate zic ca distributia va fi asimetrica Daca graficu pare a fi central ma uit la swuness si zic ca e usor spre dreapta sau spre stanga depinde de valori si la medie sa ma uit mereu Deci chiar daca are swuinus cu valori pozitive si pare a fi spre dreapta ma uit intai la medie si daca observ ca e prea mare diferenta intre medie mediana si mod e clar ca e asimetrica spre stanga

DECI ATUNCI CAND INTERPRETAM SKINUS KURTOSIS SI RESTUL DACA NE DA EXEMPLU CA LA TEST SI AVEM DE EX PENTRU v12_4 SI AVEM SCRIEM ASA Calculatii indicatorii tendintei centrale pe variabila V12_4, pentru respondendii feminin ruralu cu varsta mai putin de 45 de ani v12_4 Feminin, Rural, varsta mai putin de 45 de ani Sex-1 M, 2F Mediu 1 Urban, 2 rural Cand avem exemplu din asta avem de interpretat doar un skinus si kurtosis, deci doar un tabel

Statistics v12_4 Avortul N

Valid Missing

160 26

Mean

4.47

Median

5.00

Mode

1

Std. Deviation

2.962

Variance

8.773

Skewness

.279

Std. Error of Skewness

.192

Kurtosis

-1.062

Std. Error of Kurtosis

.382

Range

9

Minimum

1

Maximum

10

v12_4 Avortul Cumulative Frequency Valid

1 Niciodata justificat

Percent

Valid Percent

Percent

50

27.1

31.4

31.4

2

3

1.8

2.1

33.5

3

9

4.8

5.5

39.1

4

10

5.2

6.0

45.0

5

34

18.5

21.4

66.5

6

14

7.3

8.5

75.0

7

9

4.6

5.3

80.3

8

15

7.9

9.1

89.4

9

5

2.5

2.9

92.4

12

6.6

7.6

100.0

Total

160

86.2

100.0

98 NS

16

8.5

99 NR

10

5.3

Total

26

13.8

185

100.0

10 Întotdeauna justificat

Missing

Total

Observatii-Graficul reprezinta o curba aproape simetrica , avand un skenness de 0.117, ceea ce rezulta ca este indreptata usor spre dreapta , iar kurtosis este de -1.248 fapt care ne arata ca histograma este usor turtita Cum media mediana si modul sunt aproximativ egale, inseamna ca rezultatele sunt reprezentative ALT EXEMPLU Iar cand interpretam pe mediu vedem exxemplu de mai jos

Indicatorii tendintei centrale si ai imprastierii raportandu ne la mediul de rezidenta calculam pe v1 Statistics v1 În materie de politica, oamenii vorbesc despre stânga oi dreapta. În general vorbind, unde v-a?i plasa pe scala de mai jos? 1 urban

N

Valid

724

Missing

423

Mean

5.56

Median

5.00

Mode Std. Deviation

5 2.159

Variance

4.662

Skewness

-.069

Std. Error of Skewness Kurtosis

-.144

Std. Error of Kurtosis

2 rural

.091

.182

Range

9

Minimum

1

Maximum

10

N

Valid

448

Missing

406

Mean

5.32

Median

5.00

Mode

5

Std. Deviation

2.532

Variance

6.410

Skewness

.127

Std. Error of Skewness

.115

Kurtosis Std. Error of Kurtosis

-.628 .230

Range

9

Minimum

1

Maximum

10

Desii distanta dt medie mefiana si mod in cazul rurarului e mai mica decat urban ne raportam la cifra 5 ca i medie mediana si mod Suntem tentanti sa spunem ca la rural e mai aproape Dar ne uitam la abatere standard ca e indicatirul care ne arata consistenta!!! Datele din urban sunt mai mari abatere omogena in urban pt ca abaterea standard e mai mica adica 2.19 decat la rural 2 53, unde e abaterea mai mica avem omogenitate mai mare a datelor medie mai consistenta. IAR SKINUS SI KURTOSIS FACEM SI PT URBAN SI PT RURAL IAR LA KURTOSIS ZIC CA LA RURAL E MAI TURTIT DECAT LA URBAN ALT EX CALCULAM PT V1 SEX

Statistics v1 În materie de politica, oamenii vorbesc despre stânga oi dreapta. În general vorbind, unde v-a?i plasa pe scala de mai jos? 1 masculin

N

Valid

645

Missing

350

Mean

5.51

Median

5.00

Mode

5

Std. Deviation

2.322

Variance

5.390

Skewness

-.029

Std. Error of Skewness Kurtosis

-.312

Std. Error of Kurtosis

2 feminin

.096

.192

Range

9

Minimum

1

Maximum

10

N

Valid

527

Missing

479

Mean

5.40

Median

5.00

Mode

5

Std. Deviation

2.298

Variance

5.280

Skewness

.047

Std. Error of Skewness

.106

Kurtosis Std. Error of Kurtosis

-.410 .212

Range

9

Minimum

1

Maximum

10

Ne uitam la abatere standard la.femei e 2, 2988 Le luam pe rand si le interpretamATENTIEE La barbati avem 2.322 la barbati abaterea mai mare la barbat rezulta ca datele care intra inn componenta la barbati sunt mai diferite mai

eterogene decat la femei si la patrat va fi mai mare so varianta va fi mai mare la barbati decat la femei pe motiv ca abaterea e mai mare labarbati decat la feMEI : Atubci cand comparam media barbatilor femeilor pe v1 nr uitam la abaterea standard!!! Nu avrm diferente f mari la barnati si femei nici la.medie

la masculin e negativ si are minus deci e deviata usor spre stanga pt ca e minus 0.2 iar kurtosis 0.31 iar la masculin graficu e uSor turtit fata de distributia normala

La feminin skinus e pozitiv orientat sPre dreapra iar la kurtosiz e negativ si mai turtit decat la masculin : Se vede la grafice ca aldoilea mai turtit decat primuPLU SKINUSS KURTOSIS

ALT EX CU URBAN

Desii distanta dt medie mefiana si mod in cazul rurarului e mai mica decat urban ne raportam la cifra 5 ca i medie mediana si mod Suntem tentanti sa spunem ca la rural e mai aproape Dar ne uitam la abatere standard ca e indicatirul care ne arata consistenta!!!

Datele din urban sunt mai mari abatere omogena in urban pt ca abaterea standard e mai mica adica 2.19 decat la rural 2 53, unde e abaterea mai mica avem omogenitate mai mare a datelor medie mai consistenta IAR LA EXEMPLU DE JOS CU MASCULIN URBAN PESTE 25 DE ANI

Statistics v12_6 Eutanasia (întreruperea vie?ii bolnavilor incurabili cu acordul acestora) N

Valid Missing

408 74

Mean

3.46

Median

2.00

Mode

1

Std. Deviation

2.942

Variance

8.654

Skewness

.921

Std. Error of Skewness

.121

Kurtosis Std. Error of Kurtosis

-.466 .241

Range

9

Minimum

1

Maximum

10

MA UIT LA MEDIE MEDIANA SI MOD SI SCRIU SI OBSERV CA GRAFICUL VA FI ASIMETRIC PENTRU CA CEI TREI INDICATORI NU AU VALORI APROPRIATE , IAR CURBA GRAFICULUI(distributia) VA FI ORIENTATA IN STANGA IAR EL SE REVARSA SPRE DREAPTA.Dupa pot mentiona de abaterea standard si de skinus dar doar cat este si kurtosis ca e usor turtit

Exercitiu-Pozitionare pe scala bogat sarac este influentata de mediul de rezidenta Facem split pe mediu si dupa analyze pe sarac Statistics sarac În orice societate, unii oameni se consideră bogaţi, alţii se consideră săraci. Dvs. unde vă situaţi pe următoarea scală? 1 urban

N

Valid Missing

1113 33

Mean

4.70

Median

5.00

Mode

5

Std. Deviation

1.614

Variance

2.606

Skewness

2 rural

-.160

Std. Error of Skewness

.073

Kurtosis

.095

Std. Error of Kurtosis

.146

Range

9

Minimum

1

Maximum

10

N

Valid

838

Missing

16

Mean

4.09

Median

4.00

Mode

5

Std. Deviation

1.848

Variance

3.415

Skewness

.199

Std. Error of Skewness

.084

Kurtosis

-.328

Std. Error of Kurtosis

.169

Range

9

Minimum

1

Maximum

10

La masculin avem valori relative appropriate distributia ar putea fi undeva in zona central alungita se descarca usor spre stanga , iar la rural, ele difera un pic deci avem graphic asimetric orientat spre dreaapta.cei din rural sunt mai aproape de 4 iar cei din urban mai aproape de 5 si sa vedem daca sunt diferente facem boxplot

Deci ne uitam la rang /amplitudinesa facem diferenta

Relativ asemanatoare, minimul e la fel , varianta maxima pt cei mai multi dintre respondenti vedem in urban avem un caz care se defineste 10 ca fiind bogat, avem mai multe cazuri in rural care se considera bogati , acei outlieri cazul 1512 ,1314 1510..etc.Mediana o vedem in mediul urban ca fiind in dreptul lui 5 , iar in mediul rural va fi in dreptul lui 4.Vedem ca cele mai multe cazuri in rural sunt concentrate de la 1 pana la 8(adica de unde incepe segmentu pana se termina), amplitudinea este mai mica sau rangul este mai mic. Ne uitam la indicatorii din mediul rural, au tendinta de a se declara mai saraci , avem o medie de 4.09, iar cei din mediul urban ar putea sa fie 4,70. Oamenii de la sat in general se considera ca fiind usor mai saraci ca cei din mediul urban Alt exercitiu-autopozitionarea pe scara sarac bogat La nivel de educatie acum Facem boxplot pe educatie dar intai declar misingul Deci el a facut in continuare boxplotu dupa ce am facut exercitiul cu mediu si nu a mai facut splitul a facut direct in boxplot

Ne uitam la mediana-adica aia cu negru-punem valoarea pe mediana dam dublu click si o punem de la custome aply si close Ne uitam crescator din stanga catre dreapta .daca ne uitam la grafic vedem ca cei mai multi outlineri ,foarte multe misinguri sau cazuri atipice sunt la colegiu de scurta durata , iar in partea cealalta plaja este destul de restransa de la 4 pana la maxim 7 adica de unde incepe si se termina segementu, limita lui inferioara e de la 4 iar cea superioara este la maxim 7.Inseamna ca cei cu studii post universitare sunt pt ca casuta in sine tot ansamblu ala e destul de scurt ca si lungime, interval de la 4 la 7, ei o pozitie destul de omogena, pentru ca sunt data stranse . Iar daca ne cere parametrii tendintei centrale pe variabila sarac bogat, atunci dam split pe educcatie si analiza de frecventa pe sarac facem analiza de frecventa Ne uitam la media mediana si modu la cei fara scoala , valori medie simediana aproape de 2 modul aproape de 1, ceea ce inseamna ca distributia noastra nu e neaparat simetrica este mai degraba asimetrica, nau valori egale, se vede lucru si de la squness care are valoare de 0, 83 se departeaza de distributia simetrica iar qurtosis se aproprie de 0 ce inseamna ca e la inaltimea unei curbe normale, minimul e 1 si rangul este 4 . Cei care nu au scoala s au definit foarte mult valori de la 1 maxim 5 , avem rang sau amplitudine de 4 Dupa ne uitam la urmatorii la 1 4 clase zic de mod mediana distributie asimetrica le iau pe rand si le pun

MA UIT LA MOD CARE SI A SCHIMVBAT ATITUDINEA MA UIT PE GRAFIC SA VAD CUM AU RASPUNS CEI MAI MULTI DINTRE RESPONDENTI , NE UITAM CUM CRESTE MEDIA DE LA LICEU ETC LA FIECARE CRESTE MEDIA ALTA CERINTA CUM SE DEFINESC RESPONDENTII PE SCARA BOGAT SARACT RAPORTANDUNE LA SEX