Teoria cererii si ofertei (1)

Tema 3: “Teoria cererii şi a ofertei în activitatea agenţilor economici.” 1. Cererea-notiuni generale.Elasticitatea cererii. 2. Oferta-notiuni generale.Elasticitatea ofertei. 3. Echilibrul de piata. -1Cererea - reprezintă cantitatea dintr-un anumit bun pe care consumatorul doreşte şi poate să o cumpere într-un anumit interval de timp, la un anumit nivel al preţului. Asemeni bunurilor care se împart în bunuri substituibile, complementare sau derivate, cererea la rîndul ei poate fi: a) cerere pentru bunurile substituibile, adică cererea pentru bunurile care satisfac aceleaşi nevoi (unt şi margarină). b) cerere pentru bunuri complementare, cerere pentru bunuri care se consumă împreună, completîndu-se reciproc (automobilul şi combustibilul). c) cerere derivată – cererea pentru un bun este determinată de cererea pentru un alt bun (ex: cererea pentru făină este determinată de cererea pentru pîine). Cererea poate fi : a) individuală (cantitatea dintr-un bun pe care un consumator este decis să o cumpere, dispunînd şi de mijloacele băneşti corespunzătoare); b) totală sau de piaţă (suma cererii tuturor cumpărătorilor de pe piaţa bunului respectiv). Factorii care influenţează modificarea cererii sunt: 1. Modificarea veniturilor băneşti ale consumatorilor; 2. Modificarea preferinţelor şi gusturilor consumatorilor sub influienţa modei sau a publicităţii; 3. Modificarea preţului la bunurile substituibile şi la cele coplementare; 4. Modificarea numărului şi a structurii populaţiei. De exemplu, reducerea natalităţii determină o reducere a cererii de îmbrăcăminte pentru copii, iar îmbătrînirea populaţiei sporeşte cererea de medicamente şi asistenţă socială; 5. Pretul, atunci cind pretul unui bun este mare, cererea pentru acest bun va scadea, si invers, la un pret mic cererea va creste. Legea cererii - exprimă raportul de interdependenţă dintre modificarea preţului unitar al unui produs şi schimbarea cantităţii cerute pentru acest bun. Odată cu creşterea preţului la un bun, cantitatea cerută de consumator tinde să scadă, şi invers, o scădere a preţului generează tendinţa de sporire a cantităţii cerute. Cu alte cuvinte, atunci cînd preţurile scad, cumpărătorul tinde să procure mai multe mărfuri, iar atunci cînd preţurile cresc, cererea scade. Curba cererii – constituie reprezentarea grafică a legăturii dintre preţul de piaţă a bunului şi cantitatea solicitată la acest preţ de cumpărători.

Elasticitatea cererii. Modificarea relativă a cantităţii cerute în funcţie de influienţa unui anumit factor al cererii sau, altfel spus, gradul de sensibilitate al cererii faţă de modificarea preţului sau a altor factori, se numeşte elasticitatea cererii. -3Oferta reprezintă cantitatea de produse pe care vînzătorii sînt dispuşi să o vîndă, întro perioadă de timp, la un anumit nivel al preţului. Spre deosebire de cerere, dependenţa ofertei de preţ este directă, altfel spus, cu cît preţul este mai ridicat, cu atît este mai mare cantitatea de bunuri oferită. Interdependenţa dintre schimbarea preţului şi modificarea cantităţii de bunuri oferite constituie conţinutul legii ofertei. Curba ofertei – constituie reprezentarea grafică a legăturii dintre preţul de piaţă a bunului şi cantitatea pe care vînzătorii o vor propune la acest preţ.

Oferta poate fi: a) individuală - cantitatea de bunuri pe care un producător este dispus să o vîndă la un preţ anumit. b) totală sau de piaţă – constituie totalitatea ofertelor individuale. Factorul principal care determină schimbarea ofertei este preţul. Cu cît preţul creşte, cu atît cantitatea de bunuri oferită este mai mare. Factorii de influenţă: 1. Pretul; 2. Costul de productie, care poate fi redus în urma utilizării unor noi tehnologii. El poate să crească din cauza sporirii preţului la resursele limitate. Dacă costul de producţie se va reduce, atunci oferta pentru bunurile respective se va mări. Şi invers, cînd costul de producţie va creşte, oferta se va reduce. 3. Numărul de ofertanţi, adică numărul firmelor care produc acelaşi bun. Ieşirea pe piaţă a noilor firme va contribui la creşterea ofertei, indiferent de preţ. 4. Schimbarea preţului la alte bunuri, fapt care va condiţiona trecerea resurselor la alte domenii de activitate prin plecarea unor firme din ramura dată, ceea ce va contribui la reducerea ofertei. 5. Politica fiscală şi subsidiile. Majoritatea impozitului pe profit şi a altor taxe provoacă o reducere a ofertei şi invers, micşorarea lor contibuie la sporirea ofertei. În cazul în care statul acordă unor firme şi industrii anumite subsidii, acestea încurajează creşterea ofertei. 6. Calamităţile naturale şi social-politice. Calamităţile naturale, cum ar fi inundaţiile, seceta, cutremurele de pămînt, îngheţurile etc., condiţionează de obicei, reducerea ofertei.

Condiţiile social-politice pot fi favorabile creşterii ofertei (stabilitate politică, de exemplu) sau defavorabile (schimbarea frecventă a guvernelor şi a regulilor de joc) Elasticitatea ofertei. Elasticitatea ofertei - reprezintă sensibilitatea ofertei mărfii la variaţiile diferitor factori, mai ales la variaţiile preţului. Ea se măsoară prin coeficientul elasticitatii ofertei. -3Analizind cererea şi oferta, precum şi preţul, care este factorul principal care le determină pe ambele, observăm faptul că ele toate se află într-o interdependenţă. Atît cererea, cît şi oferta determină mărimea preţului, ba chiar mai mult: Preţul de piaţă se stabileşte în urma confruntării dintre cerere şi ofertă şi reprezintă preţul care convine atît cumpărătorului, cît şi vînzătorului. Pe piaţă se înregistrează ba un exces de cerere, ba exces de ofertă. Însă în urma sugestiilor cumpărătorilor şi vînzătorilor cu privire la preţul unui bun, şi în urma contrapunerii cererei şi a ofertei precum şi a “preţului dorit” se stabileşte un preţ de echilibru, sau i se mai spune preţul de piaţă, ce urmează a-i satisface pe cumpărători şi vînzători. Preţul de echilibru se stabileşte atunci cînd cantitatea cerută dintr-un bun este egală cu cantitatea oferită. Echilibrul cererii şi ofertei poate fi studiat cu ajutorul metodei grafice, care va demonstra interdependenţa dintre cantitatea bunurilor materiale şi preţul lor de distribuire. P

P2

S

Pe

E

P1 D Q1

Qe

Q

Q3

Cu ajutorul metodei grafice se demonstrează starea de echilibru de cerere şi ofertă şi reprezintă intersecţia curbei ofertei cu cea a cererii în punctul de echilibru E