Curs Farmacologie

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „GRIGORE GHICA VODĂ” IAȘI

Dr. Roman Irina Dr. Mircea Vasile Pleșca

Farmacologie generală ANUL I asistenți medicali generaliști MODULUL 12 suport de curs curriculum pentru pregătirea asistenților medicali generaliști aprobat prin OMEdCT Nr. 2713 / 2007

EDITURA StudisIS IAŞI 2014

Tehnoredactare: Irina Roman Coperta și așezare în pagina: Mihaela Postelnicu 2

Cuprins FARMACOLOGIE GENERAL – dr. Mircea Vasile Pleşca NOŢIUNI DE BAZĂ  Definiţii  Ramurile farmacologiei BIOFARMACIE GENERALĂ  Biodisponibilitatea medicamentelor  Bioechivalenţa  Tipuri de echivalenţă  Tipuri de biodisponibilitate  Factorii care influenţează biodisponibilitatea  Factori legaţi de medicament  Factori legați de organism NOŢIUNI DE FARMACOCINETICĂ  Transferul prin membrane: tipuri de membrane o Tipuri de membrane biologice o Factorii care influențează transferul prin membranele biologice o Tipuri de transfer  Absorbţia medicamentelor în organism o Căi naturale o Căi artificiale  Difuziunea şi distribuirea medicamentelor o Factorii ce influienteaza distributia medicamentelor  Eliminarea medicamentelor FARMACODINAMIA  Efectele adverse ale medicamentelor FORME DE PREZENTARE ALE MEDICAMENTELOR  Preparate farmaceutice lichide administrate per os  Medicamente solide administrate per os  Forme medicamentoase administrate prin mucoasa orală, orofaringiană, traheo-bronşică şi alveolară  Forme medicamentoase pentru administrare conjuctivală  Forme farmaceutice cu administrare nazală  Forme medicamentoase administrate intrarectal  Forme medicamentoase administrate vaginal  Forme medicamentoase cu administrare cutanată

7 7 7 7 8 8 8 8 9 9 9 9 10 10 10 10 10 11 11 12 12 12 13 14 15 16 16 17 19 20 20 21 21 22 3

FARMACOLOGIA SPECIALĂ – dr. Irina Roman  Medicaţia aparatului digestiv şi elemente de metabolism o Antiacidele o Medicaţia antiulceroasă  A. Blocante ale receptorilor histaminergici H2 (anti-H2)  B. Inhibitori ai pompei de protoni (IPP) o Protectoare ale mucoasei gastrice o Terapia anti Helicobacter Pylori o Antiflatulentele /Adsorbantele intestinale o Carminativele o Antispasticele o Medicaţia prokinetică/propulsivă PREPARATE UTILIZATE ÎN TERAPIA BILIARĂ ŞI HEPATICĂ  Medicaţia vezicii biliare  Medicaţia ficatului o Medicaţia hepatitelor cronice (vezi medicaţia antivirală)  Antiemeticele (antivomitivele)  Antidiareicele  Antiinflamatoare şi antiinfecţioase intestinale  Laxativele şi purgativele  Produse digestive inclusiv preparate pe bază de enzime MEDICAŢIA ANTIDIABETICĂ  Antidiabetice orale  Insulina  Glucagonul MEDICAŢIA OBEZITĂŢII VITAMINE, MINERALE, TONICE  Vitaminele liposolubile  Vitaminele hidrosolubile  Substanţele minerale şi tonice MEDICAŢIA APARATULUI RESPIRATOR  Antitusivele  Expectorantele TRATAMENTUL ASTMULUI BRONȘIC (AB)  Bronhodilatatoare  Antiinflamatoarele sterodiene  Inhibitori ale degranulării mastocitare  Antagoniștii receptorilor leucotrienici (antileucotrienele)

24 24 24 24 24 25 26 26 26 27 27 27 28 28 28 30 30 31 31 32 33 34 34 35 36 36 36 37 38 40 41 41 42 43 43 45 46 46 4

 Alte antiastmatice pentru uz sistemic  Surfactanţii pulmonari MEDICAŢIA ANTITUBERCULOASĂ (TUBERCULOSTATICĂ)  Chimioterapice majore  Chimioterapice minore MEDICAŢIA APARATULUI CARDIOVASCULAR  Medicaţia antiaritmică  Medicaţia antianginoasă  Medicaţia antihipertensivă  Tonicele cardiace/cardiotonice  Medicaţia cu acţiune ocitocică şi tocolitică MEDICAŢIA CU ACŢIUNE ANTINEOPLAZICĂ  Principalele grupe de medicamente anticanceroase o Citostatice care acţionează în principal asupra sintezei de ADN o Citostatice care acţionează asupra adn-ului preformat o Citostatice care acţionează la nivelul mitozei (alcaloizii toxici ai fusului) o Agenţi terapeutici utilizaţi în hormonoterapia cancerului o Alte tratamente utilizate în cancer ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE, ANALGEZICE, ANTIPIRETICE, ANTIMIGRENOASE  Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS)  Analgezicele  Antimigrenoase MEDICAŢIA SISTEMULUI MUSCULO-SCHELETIC  Antiinflamatoare nesteroidiene cu administrare topică o Preparate antigutoase MEDICAMENTE PENTRU TRATAMENTUL AFECŢIUNILOR OSOASE  Medicamentele indicate în osteoporoză MEDICAŢIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL  Medicaţia antiepileptică  Medicaţia antiparkinsoniană o Anticolinergice o Agenţi domaminergici o Alte substanţe medicamentoase  Barbiturice, sedative, hipnotice  Anxiolitice/tranchilizante minore  Neurolepticele / tranchilizante majore

48 49 49 49 50 50 50 51 53 56 56 57 59 59 59 60 61 61 61 61 62 64 65 65 65 66 66 66 66 67 67 67 68 68 69 70 5

 Antidepresivele  Psihostimulantele MEDICAŢIA ORL  Preparate pentru ureche  Preparate pentru cavitatea nazală  Preparate pentru zona orală/faringiană/ laringiană MEDICAŢIA DERMATOLOGICĂ ŞI VENEROLOGICĂ  Chimioterapice antifungice  Preparate pentru tratamentul plăgilor şi ulceraţiilor  Antipsoriazice  Antibiotice cu administrare topică  Antivirale cu administrare topică  Corticoterapice de uz dermatologic ANTISEPTICE ŞI DEZINFECTANTE UTILIZATE ÎN SECTORUL MEDICAL ŞI FARMACEUTIC  Principalele antiseptice şi dezinfectante ANTIBIOTICE, ANTIVIRALE, ANTIPARAZITARE, ANTIFUNGICE  Medicaţia antibacteriană-antibiotice o Penicilinele naturale o Peniciline rezistente la penicilinaze o Aminopeniciline o Fluorochinolonele o Cefalosporine o Aminoglicozide  Medicaţia antivirală  Medicaţia antihelmintică  Medicaţia antiparazitară  Medicaţia antimicotică MEDICAŢIA SÂNGELUI  Antianemice o Anemia feriprivă o Anemiile megaloblastice o Factorii de creştere hematopoetici  Anticoagulantele  Antiagregantele plachetare  Enzime  Hemostatice  Fibrinolitice

71 72 75 75 75 76 77 77 77 78 78 79 79 80 80 81 81 81 82 82 83 83 84 88 90 91 91 92 92 92 93 94 94 95 96 96 98

6

FARMACOLOGIE GENERALĂ DR. MIRCEA VASILE PLEŞCA

NOŢIUNI DE BAZĂ DEFINIŢII: Farmacologia se ocupă cu studiul originii, proprietăţiilor fizice şi chimice, absorbţiei, metabolismului, excreţiei, acţiunilor şi utilizării medicamentelor. Noţiunea de medicament se referă la substanţe utilizate în scopul prevenirii, ameliorării, vindecării sau diagnosticării bolilor. Medicamentele pot fi naturale sau sintetice, substanţe simple sau amestecuri de substanţe. Amestecurile de substanţe sunt constituite dintr-o substanţă activă şi o substanţă însoţitoare cu rol adjuvant, corectiv sau de excipient. Noţiunea de specialitate farmaceutică se referă la substanţe medicamentoase simple sau complexe, gata de întrebuinţare care sunt comercializate sub o denumire specială sau sub o formă caracteristică. Farmacologia urmăreşte modul de acţiune a medicamentelor, rolul acestora în organism şi posibilitatea apariţiei unor reacţii adverse prin studii farmacologice experimentale efectuate pe ţesuturi izolate sau animale şi prin studii de farmacologie clinică. În ceea ce priveşte nomenclatura medicamentelor sunt utilizate următoarele denumiri: 1. denumirea clinică – este cea mai corectă dar, obişnuit prea complicată pentru a fi folosită în limbajul curent 2. denumirea comună internaţională (DCI) dată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) este cea mai utilizată în literatura de specialitate 3. denumirea oficială - este acea denumire prevăzută de Farmacopeea în vigoare, în fiecare ţară 4. denumirea comercială - este dată de firma producătoare a medicamentului respectiv pentru a-l deosebi de medicamentele similare produse de alte firme. Cu toată că denumirea oficială este uşor de obţinut există dezavantajul că de multe ori sunt zeci sau sute de denumiri pentru acelaşi produs. RAMURILE FARMACOLOGIEI Farmacologia cuprinde 6 ramuri principale: 1. Farmacocinetica - studiază absorbţia, metabolizarea şi excreţia medicamentelor

transportul,

distribuţia,

7

2. Farmacodinamia - studiază fenomenele care se produc în urma interacţiunii dintre agentul farmacologic şi organism 3. Farmacotoxicologia - studiază manifestările ce apar în urma administrării greşite sau accidentale a toxicelor precum şi combaterea efectelor adverse 4. Farmacografia - se ocupă cu regulile de prescriere a medicamentelor 5. Farmacoterapia - stabileşte condiţiile în care un medicament poate fi folosit pentru prevenirea, vindecarea sau ameliorarea unei boli 6. Farmacoepidemiologia - are ca obiect de studiu situaţiile în care anumite medicamente sunt contraindicate la subiecţii cu particularităţi fiziologice sau patologice, deoarece ele ar putea fi dăunătoare, precum şi măsurile de precauţie menite să evite sau să minimalizeze eventualele efecte nedorite ale medicamentelor. BIOFARMACIE GENERALĂ BIODISPONIBILITATEA MEDICAMENTELOR  Biodisponibilitatea medicamentului reprezintă procentul din medicament care a ajuns la locul ţintă de acţiune  Este un parametru farmaceutic specific fiecărui medicament care poate fi exprimat prin două variabile:  Cantitatea de substanţă medicamentoasă eliberată dintr-o formă farmaceutică şi absorbită în circulaţia sistemică  Viteza cu care substanţa medicamentoasă este eliberată şi absorbită Bioechivalenţa Tipuri de echivalenţă:  chimică = echivalenţa între substanţele medicamentoase care conţin aceeaşi substanţă activă, aceeaşi doză, cu forme farmaceutice diferite  farmaceutică = echivalenţa între substanţele medicamentoase care conţin aceeaşi substanţă activă, aceaşi doză, acelaşi tip de formă farmaceutică, dar substanţele auxiliare şi tehnologia sunt diferite  farmacologică = echivalenţa între substanţele medicamentoase care au acelaşi efect farmacologic, substanţa activă poate să fie diferită  terapeutică = medicamente cu aceeaşi eficacitate terapeutică la acelaşi individ, aceeaşi doză, indiferent dacă med prez numai e. chim, farm sau farmacologică  biologică (Bioechivalenţa) = echivalenţa între medicamentele echivalente chimic și farmaceutic și identice ca biodisponibilitate 8

Tipuri de biodisponibilitate:  Biodisponibilitate absolută – corespunde fracțiunii de substanță activă din forma farmaceutică de care după administrare ajunge în circulația sangvină sistemică  Biodisponibilitatea relativă – se exprimă prin cantitatea de substanță activă dintr-un medicament care după administrare ajunge în circulația sistemică și viteza cu care se realizează acest proces.  Biodisponibilitatea relativă optimală – compară biodisponibilitatea a 2 forme farmaceutice dintre care una este forma de referință Factorii care influenţează biodisponibilitatea: 1. Primul pasaj metabolic hepatic: are loc atunci când un medicament este absorbit din tractul gastrointestinal şi pătrunde mai întâi în circulaţia portală, apoi în circulaţia sistemică 2. Solubilitatea medicamentului: pentru ca un medicament să fie absorbit cu uşurinţă acesta trebuie să fie înalt hidrofob şi să prezinte solubilitatea în soluţii apoase 3. Instabilitatea chimică: unele medicamente, spre exemplu sunt dostruse în mediul gastric acid iar altele sunt distruse în tractul gastrointestinal de către enzimele de degradare 4. Natura formulelor medicamentoase: absorbţia medicamentelor poate fi alterată de compoziţia chimică a acestora Factori legaţi de medicament  forma farmaceutică  forma geometrică a comprimatului  tehnologia de fabricație și abjugații folosiți substanța chimică a substanței active  mărirea particulelor  lipo sau hidro-solubilitari  doza de administrare Factori legați de organism  factori care influențează transferul substanței prin membrele biologice  calea de administrare  modul de administrare  stare fiziologică a organismului  stare patologică generală a organismului sau a căii respective  asocierea cu alte substanțe adică asocierea cu alte medicamente  asocierea cu alimente.

9

NOŢIUNI DE FARMACOCINETICĂ TRANSFERUL PRIN MEMBRANE: TIPURI DE MEMBRANE Membranele biologice sunt structuri foarte subțiri formate din complexe de lipoproteine întrerupte prin pori Ele constituie bariere semipermeabile care controlează schimburile de substanță și fluxul de informare între celule și mediul înconjurător. Tipuri de membrane biologice: a. membrana celulară care separă compartimentul intracelular de celulele interstițiare b. membrana organitelor celulare c. endoteliile capilarelor d. epiteliile mucoaselor Factorii care influențează transferul prin membranele biologice: 1. Factorii care țin de medicamente  Structura chimică  Greutatea moleculară  Liposolubilitatea  Doza și concentrația substanței active  Legarea de proteinele plasmatice 2. Factorii care depind de membrana biologică respectivă  tipul de membrană  conținutul în lipide, pori  sistemul membranar de transport  starea fiziologică sau patologică a membranei 3. Factorii care depind de mediu de pe cele 2 fețe ale membranei biologice  pH-ul mediului  proteinele plasmatice sau tisulare  vascularizația  debitul circulator local Tipuri de transfer:  Transferul pasiv  Transferul specializat care cuprinde 3 tipuri de transport:  Transportul activ se realizează cu ajutorul sistemelor membranare de transport cu consum de energie pentru că se face contra gradientului de concentrație.  Difuziunea de schimb în care transportul ia o substanță de pe o față a membranei și o transportă pe cealaltă față de unde ia o altă substanță o transportă invers. 10



Difuziunea facilitată se face tot cu ajutorul cărăușilor dar în sensul gradientului de concentrație.

ABSORBŢIA MEDICAMENTELOR ÎN ORGANISM Este prima etapă farmacocinetică în care substanțele medicamentoase trec de la locul de administrare în sânge străbătând una sau două membrane biologice. Căile de administrare a medicamentelor: Alegerea căii de administrare se face în funcție de mai mulți factori:  Starea biologică a organismului  Locul acțiuni urmărite  Viteza instalării efectului  Biodisponibilitatea medicamentelor pe diferite căi CĂI NATURALE Calea orală  medicamentul trebuie să fie solubil şi stabil în lichidul gastric  să nu fie distrus de acidul gastric  apoi, intră în intestin, penetrează peretele stomacului şi intestinului ajungând în final în torentul sangvin Calea sublinguală  mucoasa sublinguală fiind subțire şi bine vascularizată şi cu o suprafața foarte mică, timpul de contact între medicamente și mucoasă este scurt  această cale se foloseşte mai ales la administrarea unor medicamente în urgenţă cum ar fi NITROGLICERINA în criza de angină pectorală Calea intrarectală  este rar utilizată  se foloseşte în cazul în care calea orală nu este accesibilă (vărsături, leziuni ale mucoasei orale) sau la pacientul inconştient Calea respiratorie  substanţele medicamentoase se administrează inhalator  din punct de vedere anatomic, ţesutul pulmonar are o suprafaţă mare, cu un flux mare de sânge, permiţând astfel absorbţia rapidă a medicamentelor  ajunge relativ rapid la creier  au un debut mai rapid al efectului decât în cazul administrarii intravenoase Calea oculară  Se utilizează exclusiv pentru acțiunea locală  medicamentele se absorb prin conjunctivă și cornee Calea intravaginală/uretrală  se foloseşte pentru acţiunea locală 11

Calea cutanată  asigură o eliberare controlată şi continuă a unui medicament de la locul de administrare – dintr-un rezervor printr-o membrană semipermeabila.  minimizează efectele secundare potenţiale asociate cu creşteri rapide ale concentraţiei plasmatice (plasturii transdermici) CĂI ARTIFICIALE Calea intravenoasă  nu presupune absorbţie  întreaga cantitate de medicament intră direct în circulaţia sangvină, iar efectul se realizează chiar din momentul administrării Calea subcutanată şi intramusculară:  absorbţia este influenţată de natura medicamentului şi de vascularizaţia locală Calea intraosoasă, căile intraseroase (intraperitoneală, intrapleurală, intrapericardică), intraarticulară, intrarahidiană  se folosesc mai rar  efectul este local sau general DIFUZIUNEA ŞI DISTRIBUIREA MEDICAMENTELOR Medicamentul se poate distribui în cele trei compartimente hidrice ale organismului:  compartimentul intravascular  compartimentul interstitial  compartimentul intracelular Întotdeauna între aceste compartimente există un echilibru. Distribuirea în cele trei compartimente poate fi:  uniformă - alcoolul are afinitate pentru toate compartimentele şi organele  neuniformă - unele medicamente au o afinitate specifică pentru unele organe şi ţesuturi (cum ar fi iodul pentru tiroidă, stronţiu pentru oase, fierul pentru ficat)  redistribuire - tiobarbituricele-acţionează după administrare, asupra creierului, realizând o coma indusa,dupa care se fixeaza pe tesutul adipos,de unde se elibereaza treptat,astfel incat persoanele obeze isi revin mai lent dupa anestezie Factorii ce influienteaza distributia medicamentelor  factori ce depind de medicament: structura chimică, doză, viteza de absorbţie, biotransformarea, eliminarea  factori ce depind de ţesut - cu cât un ţesut va fi mai vascularizat, cu atât va fi mai mare distribuţia Medicamentele aflate în sânge, fie sub forma de fracţii libere, fie legate de albumină, suferă influenţa pasajului hepatic, calea rectală 50%, calea digestivă 100%. 12

Unele medicamente nu străbat două bariere:  bariera hematoencefalică  bariera placentară ELIMINAREA MEDICAMENTELOR - este un proces principal care corespunde încetării acţiunii medicamentelor - ele se elimină prin mai multe căi cum ar fi: Eliminarea pe cale renală:  este principala cale de eliminare a medicamentelor, unde la acest nivel medicamentele se pot elimina prin trei mecanisme:  filtrare glomerulară  secreţie tubulară  reabsorbţie tubulară  viteza de eliminare pe cale renală depinde de structura chimică a medicamentului Eliminarea medicamentelor pe cale digestivă  digestiv, medicamentele se pot elimina în trei forme:  cele insolubile si neabsorbabile se vor elimina ca atare  medicamentele solubile si neabsorbabile (streptomicina, kanamicina, sulfatul de magneziu)  medicamentele solubile si absorbabile vor fi absorbite de către mucoasa intestinală,vor suferi efectele primului pasaj hepatic şi se vor elimina prin saliva, bilă sau prin materiile fecale Eliminarea pe cale pulmonară sau respiratorie  se poate realiza fie la nivelul alveolelor pulmonare (substanţele volatile şi gazoase, etanolul), fie prin mucoasa bronşică (expectorantele) Eliminarea pe cale cutanată  se realizează prin transpiraţie sau fanere Eliminarea prin secretiile lacrimale Eliminarea prin secreţia lactată  prin secreţia lactată se elimină antibiotice, sedative, metilxantine etc.

13

FARMACODINAMIA  reprezintă studiul mecanismelor de acţiune al medicamentelor şi al răspunsului terapeutic sau toxic la om şi animale  are cinci domenii de activitate si anume: 1. mecanisme generale de acţiune ale medicamentelor 2. relaţia structură-efect 3. relaţia doză-efect 4. sinergismul şi antagonismul medicamentelor 5. reacţii adverse ale medicamentelor Mecanisme generale de acţiune ale medicamentelor sunt:  mecanisme fizico-chimice simple (exemple: protecţia cutanată, acţiunea diureticelor şi purgativelor osmotice, refacerea presiunii coloid-osmotice în cazul hipovolemiilor severe cu substituienţi macromoleculari de plasmă etc.)  acţiunea prin enzime  acţiunea prin intermediul receptorilor  acţiunea prin blocarea canalelor ionice  acţiunea prin eliberarea din depozitele celulare a unor substanţe active  acţiunea directă asupra aparatului genetic al celulei  acţiunea prin formarea de pori în membrana celulară  acţiunea de blocare a sintezei şi eliberării, dar şi de captare a radicalilor liberi Parametrii acțiunii farmaco-dinamicii Sensul poate fi împărţit în:  sensul stimulator care rezultă fie prin stimularea unei funcții, fie prin deprimarea funcției antagoniste (ex: Sistemul nervos simpatic și parasimpatic)  sensul inhibitor apare fie prin inhibarea unei funcții fie prin stimularea excesivă a funcției respective până la epurarea ei  efectul bi-sens înseamnă că aceeași funcție poate fi influențată în ambele sensuri, de același medicament în funcție de doza și teritoriul de acțiune. Selectivitatea  este proprietatea unei substanțe de a influența un teritoriu cât mai limitat în organism și de a avea un număr cât mai limitat de acțiunea farmaco-dinamici. Potența  este capacitatea unei substanțe de a avea activitate biologică și se exprimă prin doză eficace. Eficacitatea maximă  este capacitatea unui medicament de a avea activitatea biologică cu un efect maxim posibil. 14

EFECTELE ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR  dintre efectele edverse principale fac parte: Reacţiile idiosincrazice - sunt reacţii neobişnuite ale organismului la dozele terapeutice, fiind determinate genetic: de exemplu, răspunsul anormal la un medicament Reacţiile imunologice:  tipul I (anafilactic): antibiotice, barbituricele, neurolepticele, antitiroidienele de sinteză  tipul al II-lea (citotoxic): de exemplu: clorpromazina, fenitoinul, izoniazida, D-penicilamina pot produce lupus eritematos sistemic sau metildopa şi chinidina pot determina anemie hemolitică autoimună  tipul al III-lea (prin complexe imune): antibiotice (penicilinele, aminoglicozidele), compuşii cu iod, anticonvulsivantele  tipul al IV-lea (mediate celular): de exemplu, sulfonamidele Obişnuinţa Dependenţa (fizică, psihică; adicţia) Din cauza terapiei cu chimioterapice antimicrobiene se pot produce: - reacţiile locale: durere la locul injectării intramusculare, flebită în cazul administrării intravenoase - reacţia Herxheimer (şocul endotoxinic); - dismicrobismul intestinal Efectele adverse particulare la nou-născuţi: din cauza imaturităţii sistemelor enzimatice, a imaturităţii unor funcţii fiziologice sau structuri anatomice Mutageneza, teratogeneza, carcinogeneza Bolile iatrogene Polimedicaţia

15

FORME DE PREZENTARE ALE MEDICAMENTELOR PREPARATE FARMACEUTICE LICHIDE ADMINISTRATE PER OS  pot fi apoase, alcoolice, uleioase după excipientul folosit 1. Poţiunea  forma lichidă obţinută prin dizolvarea substanţei active în excipient, care este întotdeauna apa distilată  pentru corectarea gustului se adaugă în proporţie de 20% sirop  nu se adaugă sirop în administrarea medicamentelor contra greţurilor, vărsăturilor sau pentru creşterea apetitului 2. Hidrolatul  apă aromatică care este o soluţie apoasă amestecată cu uleiuri volatile  este folosit în igienizarea cavităţii bucale 3. Siropul  este o soluţie apoasă de zahăr, la care se adaugă substanţa activă şi corectori de gust 4. Maceratul  este obţinut din amestecul unui produs vegetal uscat şi mărunţit, cu o cantitate de solvent, care este menţinut la temperatura camerei un anumit timp, după care se filtrează şi se foloseşte soluţia apoasă  prezintă avantajul păstrării substanţei active 5. Infuzia  se foloseşte pentru extragerea unor principii active termolabile sau a unora rezistente la macerare, metoda fiind de punere în contact cu apa fierbinte tip de 5 minute, apoi se poate adauga sirop în proporţie de 20% 6. Decoctul  se foloseşte pentru extragerea principiilor active vegetale din tulpini şi rădăcini  se obţine prin fierbere timp de 30 minute 7. Mucilagiile  sunt soluţii coloidale, apoase formate din macromolecule ale unor substanţe naturale (orez, algă marină, agar-agar) sau substanţe sintetice  se folosesc la prepararea altor forme de medicamente având rol omogenizator 8. Suspensiile  sunt soluţii medicamentoase ce conţin substanţe active, solide, foarte fin pulverizate, iar ca agenţi de dispersie se folosesc mucilagiile 9. Emulsiile  amestecuri dintre două substanţe nemiscibile 10. Uleiul medicamentos  are ca excipient ulei de floarea soarelui în care se dizolvă principiul activ 16

11. Tinctura  este un extract alcoolic de principii active, alcoolul necesitând o tărie de 90°  pentru ameliorarea gustului se administrează pe zahar cubic 12. Vinul medicamentos  este un ameste de vin alb de 12°-15° în care se dizolvă principii active vegetale sau chimice cu rol în creşterea apetitului 13. Extractele  forme medicamentoase obţinute prin acţiunea unor solvenţi precum alcoolul, apa sau eterul  se obţin în două faze: dizolvarea substanţei active în solventul respectiv, apoi evaporarea şi concentrarea până la obţinerea unei concentraţii optime  se păstrează obligatoriu în flacoane de culoare închisă şi ermetice MEDICAMENTE SOLIDE ADMINISTRATE PER OS 1. Pulberea  este rezultatul amestecului de una-două substanţe fin pulverizate şi amestecării cu o substanţă amorfă  se administrează cu linguriţa, în farmacii existând posibilitatea dozării precise a pulberilor şi ambalare în pliculeţe  există şi forme farmaceutice ambalate în plicuri sigilate unice sau duble, ce se dizolvă în apă 2. Pulberile efervescente  se obţin prin adăugarea unui acid organic (tartric, citric) care în contact cu apa degajă CO2, făcând mai placută administrarea medicamentului 3. Pachetul medicamentos  ete o formă dozată de administrare a pulberilor  suprafaţa interioară a acestora este cerată sau din material plastic pentru nu a permite umidifierea atmosferică şi deprecierea substanţei active  greutatea minimă a unui pachet este de 0,5g şi cea maximă de 10g 4. Capsula amilacee  caşeta este fabricată din amidon sub formă a două sau trei căpăcele care se potrivesc una în alta  sub această formă se administrează medicamente cu gust sau miros neplăcut sau cele care colorează intens mucoasele  se dizolvă în stomac, motiv pentru care substanţele administrate nu irită mucoasa gastrică 5. Capsula gelatinoasă  este constituită din gelatină sau substanţe sintetice, ca metilceluloza  are formă ovoidă, sferică sau operculată 17

 sunt utile pentru administrarea unor substanţe cu gust şi miros neplăcut  sunt gastrosolubile sau gastrorezistente 6. Comprimatul  este o formă solidă, discoidală, plată, obţinută prin presarea pulberilor medicamentoase uscate cu sau fără adaus de ingrediente care să faciliteze aderarea particulelor  au greutatea între 0,1g-1g  se dizolvă în stomac sau în cavitatea bucală  unele sunt fabricate din microsfere ce favorizează dizolvarea mult mai rapidă în stomac  o parte conţin substanţe ce întârzie dizolvarea şi poartă denumirea de medicamente retard 7. Liofilizatele orale  sunt asemănătoare comprimatelor şi se obţin prin evaporarea în vid la temperatura joasă a unui amestec de agenţi farmacologici activ, rezultând o formă farmaceutică friabilă (nitroglicerina) 8. Drajeurile  sunt comprimate acoperite cu unul sau două straturi protectoare pentru mascarea gustului sau mirosului, dar şi pentru protejarea substanţei active de acţiunea sucurilor gastrice 9. Drajeurile stratificate  conţin mai multe componente active separate între ele  o parte dintre ele au acţiune dublă - o componentă acţionează la nivelul stomacului şi una la nivelul intestinului 10. Ciocolata medicamentoasă  este asemănătoare tabletei, dar are gust şi miros de ciocolată, pentru a masca gustul neplăcut al substanţei 11. Pilula  este o formă medicamentoasă de aspect sferic cu o consistenţă tare  suprafaţa sa exterioară este acoperită cu o pulbere inertă sau pelicule gastrosolubile sau enterosolubile 12. Granulatele  sunt fragmente vermiculate, cilindrice sau sferice  conţin pulberi de substanţă activă amestecate cu zahăr, amidon, aromatizanţi şi coloranţi  se ambalează în cutii de carton în care se află punga de granulat 13. Tabletele efervescente  pe lângă substanţa activă mai conţin acid citric, arome şi coloranţi  în contact cu apa degajă CO2, fiind mai uşor de administrat 18

14. Pulberile instant  sunt ambalate în flacoane de sticlă  se dizolvă în momentul administrării, cu apa fiartă sau distilată  înainte de fiecare administrare se agită flaconul pentru omogenizare

FORME MEDICAMENTOASE ADMINISTRATE PRIN MUCOASA ORALĂ, OROFARINGIANĂ, TRAHEO-BRONŞICĂ ŞI ALVEOLARĂ 1. Galgarismele  sunt spălături bucale cu apă de gură  se folosesc strict la nivelul cavitatii orale 2. Pulverizaţiile  sunt spray-uri faringiene  se administrează sub formă de pufuri  au acţiune locală la nivelul faringelui 3. Inhalaţiile  sunt soluţii medicamentoase folosite în afecţiunile căilor respiratorii superioare  se obţin prin contactul dintre substanţa activă şi apa fierbite la 70°C 4. Aerosolii  sunt microparticule solide sau lichide: tablete sau spray-uri  se administrează în următoarea ordine se agită flaconul sau se armează aparatul  se fixează în dreptul cavităţii bucale  se efectuează un expir forţat  se declanşeaza un puf  se inspiră profund  se menţine oprită respiraţia  pentru copii, dar şi pentru adulţi există dispozitive speciale numite camere de inhalare care permit circuitul precis al aerului cu substanţa medicamentoasă  pentru administrarea inhalatorie se pot folosi: lichizi în care substanţa activă este antrenată de vapori de gaz inert sau de un mecanism de introducere de aer în dispozitiv, solizi - fiecare doză presupune perforarea unei tablete pentru eliberarea substantei active

19

FORME MEDICAMENTOASE PENTRU ADMINISTRARE CONJUCTIVALĂ 1. Colirul oftalmic  are ca vehicul apa distilată  este o soluţie clară  trebuie sa aibă pH-ul apropiat de cel al secreţiei lacrimale  să nu fie iritant, să fie limpede, să nu contină impurităţi  poate fi simplu sau în combinaţii  se administrează în conjuctivite, glaucom, cataracte 2. Unguentul oftalmic  are consistenţa moale  este steril  se topeşte repede şi difuzează prin mucoasa oculară  aderă la mucoasă având o acţiune prelungită  are reacţie neutră, neiritantă 3. Soluţiile oculare  spălături oculare  în cazul utilizării lentilelor de contact FORME FARMACEUTICE CU ADMINISTRARE NAZALĂ 1. Picaturi nazale  soluţii apoase, uleioase, emulsii, suspensii  folosite în scop antiinfecţios, antiseptic, anestezic,vasoconstrictor, antialergic şi antiinflamator 2. Pulverizaţii nazale  soluţii medicamentoase sub presiune  se utilizează doar 7 zile de la deschididerea flaconului  poate avea efect sistemic 3. Spălăturile nazale  ser fiziologic 4. Forme solide  pulberi administrate prin inspir nazal  se absorb la nivelul mucoasei nazale  bujiuri nazale ce conţin substanţe volatile

20

FORME MEDICAMENTOASE ADMINISTRATE INTRARECTAL 1. Clismele medicamentoase  soluţii apoase sau uleioase  administrate în scop evacuator, terapeutic, diagnostic  există şi forme cu administrare unică 2. Supozitoarele  forme solide, friabile  conţin butil-cacao sau glicerina ca substanţa de înglobare 3. Unguentul rectal  se aplică cu ajutorul unei canule rectale atasate la tub FORME MEDICAMENTOASE ADMINISTRATE VAGINAL FORME LICHIDE Spray-uri  au avantajul că pătrund în toate cutele mucoasei Soluţii pentru spălături vaginale Cremă vaginală  forme farmaceutice ce se aplica cu ajutorul unui dozator vaginal FORME SOLIDE Ovule vaginale  sunt solide sau semisolide ce au ca substanţă de înglobare butil-cacao sau glicero-gelatina sau derivaţi sintetici  au forma ovoidă sau rotundă şi la temperatura corpului se topesc, eliberând substanţa activă Tablete vaginale  sunt ovoide şi aplatizate  unele sunt efervescente, dizolvându-se rapid în contact cu mucoasa  altele trebuie să fie umectate obligatoriu, înainte de utilizare pentru a se putea dizolva Bujiurile medicamentoase  au forma de bastonaşe cu capetele ascuţite şi care sunt indicate la fetiţe şi la femeile virgine

21

FORME MEDICAMENTOASE CU ADMINISTRARE CUTANATĂ FORME LICHIDE 1. Loţiunea  este o soluţie sau suspensie de pulberi medicamentoase, având ca excipient apa sau amestecul hidro-alcoolic  se aplică pe piele fără fricţionare, având rol protectiv 2. Pulverizaţiile  spray-uri de soluţii sau suspensii medicamentoase administrate sub presiune se aplică în scop therapeutic (Bioxiteracor®) formând pelicule 3. Oţetul medicamentos  excipientul îl reprezintă o soluţie apoasă de acid acetic 4. Spirtu  soluţie în care excipientul este alcoolul, se aplică prin fricţionare cu scop antiinflamator sau dezinfectant FORME SEMISOLIDE 1. Unguentul  are aplicare cutanata sau tegumentara  scop protector (impotriva unor agenti externi ce produc leziuni tegumentare sau dermatoze)  scop curativ (pentru tratamentul bolilor de piele)  excipientul poate fi:  cu pătrundere tegumentară slabă folosite pentru protective (lanolina,vaselina)  cu pătrundere tegumentara medie-substanţa active pătrunde până la nivelul dermului (grăsimi vegetale)  cu pătrundere importantă până la nivelul hipodermului sau chiar în circulaţia tegumentară, unguentul fiind însoţit de masaje cu ultrasunete  după origine excipientul poate fi:  minerală (ulei de parafina, stearină)  vegetală (ulei de floarea soarelui, măsline, arahide, ricin)  animală (untura de peşte, lanolina, ceara, cetaceul)  sintetică (glicerina, siliconatele, carbopolii) 2. Gelurile  sunt transparente

22



se aplică pe tegument fiind însoţit de masaje ce grăbesc pătrunderea substanţei active 3. Pomada  este o variantă a unguentului dar care se aplică numai pe tegumentul capului  se foloseşte în scop cosmetic sau deparazitar 4. Pasta  varietate de unguent ce conţine o cantitate mare de pulberi, sub forma de suspensie, foarte fin dispersată şi care după aplicare,uscându-se formează o peliculă protectoare 5. Cataplasmele  conţin pulberi vegetale (muştar, in, amidon)  au efect revulsiv, emolient, decongestiv  pot fi folosite şi în cosmetică 6. Săpunuri medicinal  eliberează substanţa activă în contact cu apa FORME SOLIDE 1. Pudrele  Sunt pulberi foarte fin divizate  se aplică în scop terapeutic (cicatrizante) şi în scop cosmetic 2. Creioanele caustice  conţin nitrat de argint  prin atingere produc necroza unor formaţiuni tegumentare (veruci) 3. Ceratele  excipientul este reprezentat de ceara sau de produse sintetice (parafina)  au avantajul că, conţin timp îndelungat contactul cu pielea (ceara pentru epilat) 4. Plasturii  pot fi folosiţi pentru dezinfecţia şi protecţia plăgilor sau eliminarea transdermică a unor substanţe active timp de 24 ore

23

FARMACOLOGIA SPECIALĂ DR. IRINA ROMAN

MEDICAŢIA APARATULUI DIGESTIV ŞI ELEMENTE DE METABOLISM ANTIACIDELE  sunt substanţe chimice simple care neutralizează acidul clorhidric  absorb acizii biliari cu rol ulcerogen refluaţi în stomac  cresc secreţia alcalină pancreatică  cresc secreţia de prostaglandine (PG) cu rol protector  se folosesc compuşi de:  Ca (carbonat de Ca)  Mg (hidroxid de Mg, oxid de Mg, carbonat de Mg, trisilicat de Mg)  Al (hidroxid de Al, carbonat bazic, fosfat)  Na (bicarbonat de Na, citrat)  aceşti compuşi scad aciditatea gastrică favorizând vindecarea  se administrează oral sub formă de comprimate sau suspensie buvabilă în monoterapie ori se asociază între ele  au o serie de avantaje - sunt bine tolerate, sunt real eficace şi sunt foarte ieftine  în practica medicală actuală, sunt puţin folosite datorită administrării frecvente pe 24 de ore și a timpului îndelungat Efecte și reacţii adverse  compuşii de Ca şi Al au efect constipant, hipercalcemiant  compuşii de Mg au efect laxativ, iar în cantitate crescută poate deprima sistemului nervos MEDICAŢIA ANTIULCEROASĂ  cuprinde medicamente utile pentru tratamentul ulcerului gastric sau duodenal  cauzele leziunii ulceroase sunt pe deoparte creşterea secreţiei de acid clorhidric, iar pe de altă parte, scăderea cantităţii de mucus care protejează mucoasa gastrică sau duodenală de factorii agresivi locali  dacă ulcerul apare unde există acid clorhidric în cantitate mare, atunci înlăturarea lui determină vindecarea A. BLOCANTE ALE RECEPTORILOR HISTAMINERGICI H 2 (anti-H2)  blocarea receptorilor histaminici H2 din mucoasa gastică implicaţi în secreţia acidului clorhidric, determină scăderea secreţiei lui atât în fazele controlate prin mecanism nervos, cât şi în cele controlate umoral 24

 efectul acestor medicamente este mai intens  sunt bine tolerate  au ca reacţii adverse: fenomene de diaree, pancreatită, ginecomastie, (frecventă la CIMETIDINĂ şi foarte rară la RANITIDINĂ şi FAMOTIDINĂ), cefalee, astenie, somnolenţă, angioedem, bradicardie, mialgii, hipotensiune arterială  se impune prudenţă în administrare la vârstnici, gravide, lehuze, pacienţi alergici, afecţiuni psihice Reprezentanţi: 1. RANITIDINA  se administrează oral, sub formă de comprimate filmate, comprimate efervescente, capsule sau sub formă de soluţie injectabilă cu administrare parenterală (i.m., i.v.) 2. FAMOTIDINA (Quamatel®)  se administrează sub formă de comprimate, oral sau parenteral, sub formă de soluţie injectabilă rezultată din liofilizat+solvent 3. CIMETIDINA  se prezintă sub formă de capsule, comprimate cu administrare orală  se folosește rar, datorită reacţiilor adverse 4. NIZATIDINA - sub formă de capsule, cu administrare orală B. INHIBITORI AI POMPEI DE PROTONI (IPP)  aceste medicamente sunt inhibitoare ale pompei ionice, care transformă ionii H+ din sânge în HCl, prin cuplarea cu ionii de Cl- în canaliculele glandei secretoare  reacţii adverse: diaree, greţuri, cefalee, erupţii cutanate, risc de neoplazie Reprezentanţi: 1.OMEPRAZOL (Omeran®, Omez®)  se administrează sub formă de capsule, oral sau parenteral, sub formă de soluţie injectabilă 2. PANTOPRAZOL (Controloc®)  se adminitrează sub formă de capsule cu microdrajeuri oral sau pulbere pentru soluţie injectabilă, parenteral 3. LANSOPRAZOL (Lanzul®)  se adminitrează sub formă de capsule, cu administrare orală 4. ESOMEPRAZOL (Nexium®)  se prezintă sub formă de comprimate filmate, granule pentru suspensie buvabilă cu administrare orală sau sub formă de liofilizat pentru soluţie injectabilă cu administrare parenterală

25

PROTECTOARE ALE MUCOASEI GASTRICE COMPUŞII DE BISMUT  se găsesc sub formă de carbonat bazic de Bi, fosfat, subnitrat, subcitrat de Bi coloidal  dozele mici produc constipaţie, iar dozele mari diaree  colorează materiile fecale în negru, confundându-se cu melena  intră în schema de tratament pentru eradicarea bacteriei Helicobacter pylori Reprezentanţi: 1. SUCRALFATUM  se prezintă sub formă de comprimate de 1g, cu administrare orală 2. CARBENOXOLONA TERAPIA anti Helicobacter Pylori  La tratamentul antiulceros, se adaugă conform schemei stabilite de către medic următoarele antibiotice:  AMOXICILINA  CLARITROMICINA  AZITROMICINA  Alte: TINIDAZOL, METRONIDAZOL ANTIFLATULENTELE /Adsorbantele intestinale  sunt medicamente (substanţe) de origine naturală sau sintetică care prin diferite mecanisme reduc cantitatea de gaze aflate în exces în intestin şi stomac uşurând eliminarea lor  sunt indicate în tratamentul meteorismului de orice etiologie Reprezentanţi : 1. SIMETHICONA/DIMETHICONA  se administrează oral sub formă de capsule moi sau emulsie orală Sab simplex® - sunt sub formă de comprimate masticabile şi suspensie orală 2. CARBUNELE MEDICINAL  adsoarbe substanţele anorganice şi vegetale toxice, toxinele si gazele din intestin şi nu se absoarbe la nivel intestinal  este un bun adsorbant al gazelor din intestin, antiputrid şi dezodorizant util în cazuri de gastroenterite, sindrom dispeptic, colita de fermentaţie, diaree fetidă, flatulenţă, intoxicaţii (cu ciuperci, fosfor etc.)  sunt sub formă de comprimate cu administrare orală  administrat peste 5g/24 ore are efect laxativ

26

CARMINATIVELE  favorizează eliminarea gazelor din tubul digestiv cu diminuarea distensiei stomacului şi intestimului  se folosesc sub formă de preparate vegetale: anason, mentă, fenicul, corinadru, măghiran administrate oral sub formă de comprimate/tincturi, infuzii ANTISPASTICELE  sunt substanṭe care reduc spasmul de la nivel gastro-intestinal, dar şi la nivelul altor organe (uter, tract urinar)  sunt indicate în colon iritabil, enterite, diverse colopatii asociate diverticulozei, boli biliare, ulcer peptic etc. Reprezentanţi: 1. PAPAVERINA  se prezintă sub formă de comprimate şi soluţie injectabilă cu administrare orală sau parenterală 2. MEBEVERINA  se prezintă sub formă de comprimate care se administrează oral, înainte de mese sau seara la culcare cu mult lichid 3. DROTAVERINA (No-spa®)  este mai eficientă decât papaverina  are indicaṭii în: afecṭiuni intestinale, gastrice, biliare dar şi renale  se prezintă sub formă de comprimate şi soluţie injectabilă  se administrează oral, intravenos lent, intramuscular, subcutanat 4. OTILONIUM BROMIDUM (Spasmomen®)  se administrează oral sub formă de comprimate MEDICAŢIA PROKINETICĂ/PROPULSIVĂ  sunt medicamente care stimulează motilitatea gastrointestinală, fiind utile în sindromul de hipomotilitate gastrică, în esofagita de reflux şi în scopul examinării radiologice al tubului digestiv Reprezentanţi: METOCLOPRAMID  grăbeşte golirea stomacului şi creşte peristaltismul intestinului subţire  are efecte prokinetice şi antiemetice  se administrează sub formă de comprimate la adulṭi şi sirop la copii oral cu o jumatate de oră înainte de masă şi parenteral DOMPERIDON (Motilium®)  are proprietăṭi similare cu metoclopramida 27

 se administrează oral, sub formă de comprimate cu o jumătate de oră înainte de masă sau după masă CISAPRIDA  se administrează oral, sub formă de comprimate

PREPARATE UTILIZATE ÎN TERAPIA BILIARĂ ŞI HEPATICĂ MEDICAŢIA VEZICII BILIARE COLERETICELE  sunt substanţe care stimulează producerea de bilă în ficat  ca substanţe coleretice se folosesc: acizii biliari naturali şi acidul dehidrocolic (obţinut prin semisinteză)  aceste substanţe produc o secreţie biliară abundentă, apoasă = acţiune hidrocoleretică  sunt folosite pentru drenarea bilei şi pentru „spălarea‟ căilor biliare când acestea conţin nisip sau calculi mici  sărurile biliare se mai folosesc în caz de deficit de bilă, pentru a uşura absorbţia şi digestia grăsimilor (fistulă biliară, colestază)  utilizaţi timp îndelungat pot determina scăderea rezistenţei la agresiune a mucoasei esofagiene şi gastrice, existând de asemenea, riscul de fenomene toxice la nivelul hepatobiliar  acizii biliari şi sărurile biliare pot determina diaree PREPARATE CU ACIZI BILIARI 1. ACIDUL URSODEOXYCHOLIC (Ursofalk®)  favorizează dizolvarea calculilor colesterolotici  se administrează în scheme stabilite de către medic  se prezintă sub formă de capsule sau comprimate cu administrare orală 2. ACIDUL DEHYDROCHOLICUM (Fiobilin®)  are acţiune hidrocoleretică  se prezintă sub formă de comprimate cu administrare orală 3. SĂRURI BILIRE (Colebil®)  sunt folosite sub formă de bilă bovină uscată  se administrează oral MEDICAŢIA FICATULUI A. HEPATOPROTECTOARELE  sunt medicamente care se administrează în boli hepatice acute şi cronice de diverse etiologii, boli biliare, tratamente cu medicamente hepatotoxice, diverse intoxicaţii etc. 28

Reprezentanţi: 1. ARGININA  Aspartat de arginină - sub formă de comprimate masticabile, comprimate efervescente, soluţie orală - adminstrate oral  Acidum asparticum - administrat parenteral sau oral  se prezintă şi în combinaţie cu: - vitamina B6 (Aspatofort®) sub formă de fiole, cu administrare parenterală - ornitină (Hepa Merz®) sub formă de pulbere (plicuri) care se dizolvă în apă sau ceai administrându-se după masă 2. ACIDUM GLUTAMICUM  se indică în precomă sau comă hepatică adminstrându-se parenteral în perfuzii  se află şi în combinaţii cu Hidroxid de Na, K, carbonat de Ca, Na, uree = Multiglutin® sub formă de fiole cu administrare parenterală 3. METIONINA  este indicată în hepatita acută şi cronică, ciroza hepatică, steatoza hepatică, hiperlipemie (creşterea lipidelor în sânge), boli degenerative ale sistemului nervos central (SNC)  se contraindică în boli hepatice grave, precomă, comă hepatică  se poate găsi şi în combinaţii:  Metaspar® (metionina, acid aspartic, vitaminele B6, B1, B2, PP)  Metaspar forte® (metionina, colina, vitaminele E, B 1, B2, B6,PP, pantotenat de calciu) sub formă de comprimate, cu administrare orală 4. SILIBINUM (Silimarina®)  este un amestec de 3 flavone (silibina, silicristina şi silidianina) cu rol de stabilizator al membranei hepatocitului şi efect antitoxic  are indicaţii multiple, cum ar fi hepatita cronică, intoxicaţia cu ciuperci pentru a combate necroza hepatică, adjuvant la tratamentul cu medicamente hepatotoxice  se administrează oral, sub formă de comprimate, pulbere, pulbere efervescentă 5. FOSFOLIPIDE  sunt forme biologic active ale lipidelor care intră în structura membranei hepatocitului  sunt indicate în hepatopatii cronice, ca adjuvant sau ca hepatoprotector în combinaţie cu medicaţia hepatotoxică, terapia pre- şi postoperatorie în chirurgia hepato-biliară, sindrom de iradiere  se găseşte şi în combinaţii:  Essentiale forte® (fosfolipide, vitaminele B1, B6, B12, E, PP) sub formă de comprimate 29

 Farcovit® (fosfolipide, acizi graşi polinesaturaţi, complex B, acid folic, extract de anghinare), sub formă de comprimate 6. PLANTE  Hepatofalk plant ®  este adjuvant în afecţiuni hepatice cronice, colici biliare sau gastrointestinale şi tulburări dispeptice  se administrează oral, înainte de masă cu puţin lichid  LIV 52®  are efecte multiple cum ar fi tonic general, hepatoprotector, coleretic (drenează bila), colecistochinetic (accelerează bila), stimulează apetitul, este antianemic, laxativ blând, carminativ, diuretic, hipolipemiant, antiedematos  se indică ca adjuvant sau preventiv în tratamentul hepatitei acute şi cronice, ciroză hepatică, diskinezie biliară, etilism, consum cronic de medicamente, inapetenţă, meteorism abdominal, constipaţie, malnutriţie, anemie, adinamie, astenie, retenţie hidrosalină etc.  se administrează oral, sub formă de comprimate sau sirop

B. MEDICAŢIA HEPATITELOR CRONICE (vezi medicaţia antivirală) ANTIEMETICELE (Antivomitivele)  sunt medicamente capabile să înlăture senzaţia de greaţă şi emeza  sunt indicate în vărsături de diverse etiologii sau din răul de mişcare  se impune prundenţă în sarcină (numai la indicaţia medicului) Cele mai utilizate substanţe sunt: 1. METOCLOPRAMID  este indicat ca antiemetic în diverse afecţiuni manifestate cu greţuri şi vărsături  are ca efecte adverse diaree, tulburări extrapiramidale, ginecomastie, galactoree  se administrează oral sub formă de comprimate sau sirop la copii şi parenteral 2. DOMPERIDON  are efect prokinetic şi antiemetic  se poate administra preventiv în cursul terapiei cu citostatice 3. PROCLORPERAZINA (Emetiral®)  se administrează oral şi intrarectal 4. ONDANSETRON (Zofran®)  este un antiemetic puternic eficace în vărsăturile severe provocate de citostatice 30



se administrează oral şi parenteral

ANTIDIAREICELE  sunt substanţe care acţionează prin reducerea peristaltismului intestinal (opioidele şi anticolinergicele)  cresc vâscozitatea conţinutului intestinal (substanţele adsorbante şi protectoare) Opoizi folosiţi ca antidiareice: 1. OPIUL 2. MORFINA 3. CODEINA 4. LOPERAMID (Imodium®)  are acţiune care încetineşte motilitatea (mişcarea) intestinală  este indicat în diaree acută nespecifică sau diareea cronică din bolile inflamatorii intestinale (Boala Crohn, rectocolita ulcerohemoragică)  se contraindică în caz de hipersensibilitate la medicament  se administează oral sub formă de capsule sau soluţie orală/sirop Compuşii care cresc vâscozitatea conţinutului intestinal  au şi proprietăţi adsorbante şi protectoare ale mucoasei intestinale Reprezentanţi: 1. SUBSALICILAT DE BISMUT  indicat în diareile de intensitate mică sau moderată 2. PECTINELE  sunt polizaharide vegetale extase din măr sau citrice care formează la nivel intestinal un mucilagiu cu efect protector şi adsorbant  se pot folosi ca adjuvant cu alte antidiareice 3. CĂRBUNELE MEDICINAL  adsoarbe şi elimină/combate diareea, distensia abdominală, flatulenţa  se administrează până la 8gr/24 ore, divizat în mai multe prize 4. DIOSMECTITA (Smecta®)  este un adsorbant diareic cu indicaţie în diareea acută la sugari, dar şi la adulţi  se poate administra încă din primele zile de viaţă  se indică în colonul iritabil la adult, dureri abdominale, distensie abdominală ANTIINFLAMATOARE ŞI ANTIINFECŢIOASE INTESTINALE  se recomandă în bolile inflamatorii intestinale cronice (Boala Crohn, Rectocolita ulcerohemoragică) 31

 de asemenea, se recomandă în diarei acute şi cronice A. Antibiotice:  COLISTIN (Colimicina®): comprimate - administrare orală  NATAMYCIN (Pimafucin®): drajeuri  NYSTATIN (Stamicin®): drajeuri, pulbere pt suspensie internă, comprimate  RIFAXIMINA (Normix®): pulbere pentru suspensie orală, comprimate B. Sulfamide/Aminosalicilaţi (rol antiinflamator)  SULFASALAZIN (Salazopyrin®)  OLSALAZIN  MESALAZIN  BALSALAZIN C. Alte antiifecţioase intestinale  CLORQUINALDOL (Saprosan®)  FURAZOLIDON: comprimate  NIFUROXAZID (Ercefuryl®):capsule, suspensie LAXATIVELE ŞI PURGATIVELE Sunt medicamente care favorizează eliminarea materiilor fecale. Diferenţa dintre laxative şi purgative este următoarea:  cu ajutorul laxativelor se elimină un scaun moale şi format  sub influenţa purgativelor se elimină scaune numeroase de consistenţă lichidă sau semilichidă Indicaţii:  constipaţie funcţională  preventiv, pentru a evita efortul de defecaţie la bolnavii cu hernie, insuficienţă cardiacă, boală coronariană, hemoroizi, fisuri anale şi alte afecţiuni anorectale  pentru pregătirea examenului radiologic  purgativele sunt folosite în unele intoxicaţii alimentare sau medicamentoase sau după administrarea de antihelmintice (pentru grăbirea eliminării paraziţilor intestinali) Contraindicaţii  utilizarea îndelungată poate determina boala laxativelor manifestată prin pierderi de apă, electroliţi, vitamine, fenomene de colită  la bolnavii cu abdomen acut (apendicită, obstrucţie intestinală sau în prezenţa durerilor abdominale) LAXATIVELE DE VOLUM  sunt reprezentate de fibrele vegetale nedigerabile şi de coloizii hidrofili, care, în contact cu apa îşi măresc volumul şi cresc conţinutul colonului, stimulând peristaltismul 32

 

cele mai utilizate sunt: Metilceluloza, Carboximetilceluloza sodică, Agarul (geloza), seminţele de in, Ispagulla eliminarea scaunului se produce după 1-3 zile

LAXATIVELE DE CONTACT  cresc peristaltismul intestinal prin iritarea mucoasei  se administrează oral sub formă drajeuri, comprimate, soluţie orală sau intrarectal sub formă de supozitoare Reprezentanţi: 1. BISACODYL (Dulcolax®) 2. SENNA 3. NATRII PICOSULFAS (Dulcopic®) PURGATIVELE OSMOTICE  sunt reprezentate de săruri ale unor substanţe, glucoză  scaunul se elimină la 1-3 ore de la administrare  reacţii adverse: soluţiile concentrate sunt iritante producând greaţă/emeză şi deshidratare Reprezentanţi: 1) LACTULOZA 2) MACROGOLUM 3) Combinaţii: Fortrans®, Endofalk® ALTE  GLICEROL – se administrează intrarectal, sub formă de supozitoare sau spumă rectală  ULEIUL DE RICIN – în doze terapeutice provoacă în 1-6 ore eliminarea a 1-2 scaune semilichide  ULEIUL DE PARAFINĂ - administrat oral, înmoaie scaunul. Este nedigerabil şi rămâne în cea mai mare parte în intestin, pătrunzând în bolul fecal, uşurându-i progresiunea şi eliminarea  Plante – Frangula (Cruşin), Senna, Aloe PRODUSE DIGESTIVE INCLUSIV PREPARATE PE BAZĂ DE ENZIME  stimulează activitatea digestivă, care constă în accentuarea funcţiei secretorii sau înlocuirii factorilor deficitari  sunt enzime pancreatice proteolitice (tripsina, chimotripsina), lipolitice (lipaza), glicolitice (amilaza)  se administrează de obicei în asociere/combinaţii 33

Reprezentaţi: ENZIME 1. PANCREATINA (Kreon®)  se prezintă sub formă de capsule/comprimate care se administrează la masă 2. AMILAZĂ, TRIPSINĂ, LIPAZĂ  se administrează în asocieri, mai ales cu substanţe utile digestiei (ex. bila)  au indicaţii în dispepsii de fermentaţie şi putrefacţie, pancreatita cronică, insuficienţă pancreatică  se găsesc singure sau în combinaţii cum ar fi Triferment®, Try Enzyme®, Mezyme®, Panzcebil® - sub formă de drajeuri/comprimate, care se administrează oral, după mese 3. PEPSINA (Acidopeps®)  conţine acid clorhidric şi pepsină  este indicat în stări dispeptice gastrointestinale, hipo-sau anaciditate gastrică  poate determina hiperaciditate sau afectarea smalţului dentar

MEDICAŢIA ANTIDIABETICĂ ANTIDIABETICE ORALE  sunt medicamente cu efect hipoglicemic indicate în diabetul non insulinodependent sau DZ tip II  se absorb complet şi rapid după administrarea orală, iar epurarea se realizează prin metabolizare hepatică  pot determina reacţii adverse cum ar fi anorexie, tulburări digestive, reacţii cutanate, iar în sarcină poate apărea efecte teratogene  dacă se asociază cu anticoagulante, unele antiinflamatoare sau antibiotice pot accentua efectul hipoglicemic  se prezintă sub formă de comprimate  se administreză oral în scheme stabilite de medicul diabetolog  se contraindică consumul de alcool CLASIFICARE A. SULFONILUREICELE  GLICLAZID  GLIPIZID  GLIQUIDONĂ  GLIBENCLAMID  GLIMEPIRID 34

B. BIGUANIDELE  METFORMIN  BUFORMIN C. GLITAZONELE  PIOGLITAZONA  ROSIGLITAZONA D. ALTE  ACARBOZA  SITAGLIPINA INSULINA  este secretată de pancreasul endocrin (celulele beta ale insulelor Langerhans) şi controlează disponibilitatea glucozei şi a altor principii nutritive la nivelul celulelor  este o proteină de dimensiuni relativ mici  este formată din două lanţuri polipeptidice, care însumează 51 de aminoacizi  în soluţie, în funcţie de concentraţie şi de pH, se găseşte sub formă de monomeri, dimeri şi hexameri, care au forma unor cristale romboedrice  principalul stimul pentru secreţia insulinei este hiperglicemia în urma ingestiei de glucide  preparatele de insulină se prezintă sub formă de soluţie injectabilă care se administrează subcutanat sau intravenos în funcţie de tipul insulinei, în scheme de tratament individualizate, la indicaţia medicului  reacţii adverse: coma hipoglicemică (poate apărea brusc la câteva minute/ore în funcţie de tipul de insulină după administrare), alergie, lipodistrofii la locul injectării CLASIFICARE INSULINELOR A. Analogi de insulină cu acţiune rapidă Insulină aspart (Novo-Rapid®) Insulină lispro (Humalog®) Insulină glulizină (Apidra®) B. Insuline cu acţiune lungă Insulină glargine (Lantus®) Insulină detemir (Levemir®) C. Insuline cu acţiune intermediară (nph) Insulină umană (Insulatard HM®, Insuman bazal®, Humulin N®) D. Insuline cu acţiune scurtă Insulină umană (Actrapid HM®, Insuman rapid®, Humulin R®) E. Insuline premixate Insulină umană (Humulin M3®, Insuman Comb 25®; 50®, Mixtard 30 HM®) 35

F. Analogi premixaţi Insulină aspart şi protamin/Insulină aspart cristalizată (Novomix 30®) Insulină lispro şi protamin/ Insulină lispro (Humalog Mix 25; 50®) GLUCAGONUL  este hormonul care creşte glicemia prin intensificarea proceselor de glicogenoliză şi gluconeogeneză hepatică 1  fiziologic, este secretat de către celulele α ale insulelor pancreatice  principala indicaţie este hipoglicemia accentuată produsă prin supradozarea insulinei sau în cazul şocului insulinic  se administrează intramuscular sau intravenos  se prezintă sub formă de pulbere care se dizolvă în solventul ataşat flaconului  în doze mari, injectată intravenos poate determina greaţă, emeză, hipopotasemie

MEDICAŢIA OBEZITĂŢII Obezitatea reprezintă creşterea greutăţii corporale pe seama ţesutului adipos, obiectivată prin calculul indicelui de masă corporală (IMC) Etiopatogenic obezitatea este determinată de factori genetici, de mediu sau de alimentaţie prin creşterea aportului de de hidrocarbonate şi grăsimi de origine animală Tratamentul medicamentos se recomandă doar la indicaţia medicului nutriţionist alături de tratamentul igieno-dietetic Produse care au acţiune central:  sunt substanţe care determină diminuarea apetitului  sunt apropiate structural cu AMFETAMINA  se administrează sub stricta supraveghere a medicului specialist  se administrează oral sub formă de comprimate sau capsule  principalele substanţe: 1. SIBUTRAMINA 2. ORLISTAT

VITAMINE, MINERALE, TONICE Vitaminoterapia are următoarele indicaţii:  prevenirea şi tratamentul carenţelor vitaminice  tratamentul unor afecţiuni necarenţiale (infecţioase, alergice, cutanate) Clasificare 1.Vitaminele liposolubile: A, D, E, K 2.Vitaminele hidrosolubile: C, Complex B 36

VITAMINELE LIPOSOLUBILE RETINOLUM - VITAMINA A  are multiple roluri în organism cum ar fi participarea la formarea anticorpilor, la diferite procese metabolice cu rol reglator (respiraţie tisulară, metabolism lipidic), contribuie la menţinerea structurii şi funcţiei normale a epiteliilor, reglează funcţiile ficatului, stimulează creşterea în înălţime şi greutate, asigură şi reglează adaptarea vizuală, are funcţie antiinfecţioasă, intervine în sinteza progesteronului etc.  este o vitamină importantă mai ales la organismul în creştere  se indică în carenţe specifice, completarea necesarului de vitamina A la copii, utilă în stimularea creşterii la pubertate, arsuri, afecţiuni ale tegumentelor şi mucoaselor, oftalmopatii, boli infecţioase etc.  se administrează oral sub formă de comprimate (în combinaţie cu alte vitamine), capsule moi, soluţie buvabilă, parenteral administrat intramuscular profund sau intraocular sub formă de gel oftalmic  este contraindicată în hipervitaminoze, sarcină – NU în primul trimestru de sarcină – efect teratogen (dacă gravida necesită vitamina A, atunci se va administra la indicaţia medicului)  administrarea în exces determină coloraţia galbenă a tegumentului la sugari, fenomene toxice acute, oboseală, iritabilitate, alopecie, cefalee ERGOCALCIFEROL -VITAMINA D  se găseşte sub formă de :  colecalciferol (vitamina D3) - produs al pielii sub lumina ultravioletelor  ergocalciferol (vitamina D2) - derivat din plante  stimulează absorţia calciului şi a potasiului la nivel intestinal şi reabsorbţia la nivel renal favorizând depunerea lor osoasă, sub formă de hidroxiapatită  are indicaţie în profilaxia şi tratamentului rahitismului şi osteomalaciei, în condiţii de deficit al vitaminei D, afecţiuni produse prin scăderea mineralizării osoase la copii şi la adulţi, osteopenie, osteoporoza etc.  se administrează oral sub formă de picături, capsule moi sau parenteral sub formă de soluţie uleioasă injectabilă - intramuscular profund  poate induce hipercalcemie sau poate determina calcificări în diferite ţesuturi TOCOPHEROLUM-VITAMINA E  are indicaţii în sindromul neurologic al bolnavilor cu malabsorbţie, retinopatia prematurilor, afecţiuni cardiovasculare, avort habitual, sterilitate, incontinenţa urinară la femei  se contraindică la cei alergici  dozele mari pot determina dureri abdominale, diaree  administrată timp îndelungat poate determina azoospermie, involuţia ovarelor, tulburări menstruale (se va opri imediat administrarea)  NU se asociază cu anticoagulantele orale, deoarece creşte riscul hemoragiilor 37



se prezintă sub formă capsule moi/capsule gelatinoase, soluţie uleioasă cu administrare orală sau topic şi fiole cu administrare parenterală (intramuscular) VITAMINELE K (ANTIHEMORAGICE)  se prezintă sub 3 forme:  Vitamina K1 - (fitomenadiona) - prezentă în plante  Vitamina K2 - sintetizată de bacteriile intestinale  Vitamina K3 - formă hidrosolubilă pentru uz clinic  intervine în coagularea sângelui  este utilizată în tratamentul hemoragiilor provocate prin deficit de vitamina K, a hemoragiilor din insuficienţele hepatice precum şi a muşcăturilor unor şerpi veninoşi sau boala hemoragică a nou-născutului  se prezintă sub formă de fiole cu soluţie injectabilă (i.m., i.v.)  injectarea intravenoasă rapidă poate provoca: hiperhidroza, congestia feţei senzaţie de constricţie toracică, dispnee, cianoză, tahicardie, colaps vascular periferic – până la accidente letale,  de asemenea prezintă risc de reacţii anafilactice  NU se va administra împreună cu alte soluţii injectabile sau perfuzabile VITAMINELE HIDROSOLUBILE TIAMINA (VITAMINA B1®)  are un rol important în special la organismul aflat în creştere  participă la formarea hormonului tireotrop şi la inactivarea estrogenilor în ficat  se prezintă sub formă de comprimate cu administare orală sau fiole cu soluţie injectabilă care se administrează parenteral  se indică în: stări de hipovitaminoză în febră prelungită, convalescenţă, ca tratament adjuvant în diabet zaharat, nevrite, polinevrite, nevralgii, Zona Zoster, migrene, hepatite, alcoolism, algii reumatismale, Boala Beri-Beri, encefalopatia Wernicke, dietă restrictivă, dermatoze, arsuri întinse etc.  Se contraindică în alergie RIBOFLAVINA (VITAMINA B2®)  este un constituient al citocromilor, intervenind în procesele de oxido-reducere, în sinteza hemoglobinei, în metabolismul retinei, cristalinului şi corneei  carenţa de vitamina de B2, în distrofie şi în terapia unor boli oculare  se administrează parenteral - intramuscular  în cursul tratamentului cu vitamina B2 pot apărea greţuri, oligurie sau pareze PIRIDOXINA – VITAMINA B6®  are rol important în metabolismul acizilor aminaţi şi al grăsimilor, rol activ în schimbările tisulare mai ales în ceea ce priveşte ţesutul hepatic, piele, sistem nervos, organe hematopoietice 38

 se indică în anemii, afecţiuni SNC, ale pielii, musculare etilism acut  se administrează oral sau parenteral CIANCOBALAMINA (VITAMINA B12)  are rol în creştere, participă la sinteza acizilor nucleici, la formarea eritroblastelor, în general la formarea tuturor celulelor, ameliorează achilia gastrică şi tulburările neuro-anemice  pentru a fi absorbită trebuie să se combine cu factorul intrinsec secretat de mucoasa gastrică  carenţa poate apărea în malnutriţia severă, în alimentaţia deficitară a sugarilor, în alimentaţia vegetariană pelungită (deoarece nu se găseşte decât în produsele de origine animală) şi cel mai frecvent prin tulburarea absorbţiei  se indică în special în anemii pernicioase şi nepernicioase, anemie megaloblastică, ciroze hepatice, hepatite cronice  se contraindică în stări canceroase  se prezintă sub formă de fiole şi se administrează intramuscular sau sub formă de comprimate, siropuri în combinaţie cu alte vitamine şi minerale cu administrare orală ACIDUL ASCORBIC – VITAMINA C  are rol în biogeneza substanţei intercelulare, intervine în procesele metabolice de oxidoreducere, în metabolismul glucidelor, lipidelor, proteinelor, grăbeşte vindecarea plăgilor, favorizează depunerea calciului în oase şi vindecarea fracturilor, creşte rezistenţa capilarelor, măreşte rezistenţa la infecţii, potenţează absorbţia fierului în organism (se asociază cu preparatele de fier pentru o mai bună absorbţie a acestuia)  se indică în scorbut, prevenţia infecţiilor, stări febrile prelungite, intervenţii chirurgicale, plăgi atone, surmenaj, efort fizic prelungit, astenia de primăvară, osteoporoză, fracturi  se administrează oral sub formă de comprimate efervescente, plicuri cu pulbere sau fiole cu administrare parenterală ACIDUL FOLIC  este o vitamină din complexul B care intervine în sinteza hemoglobinei şi în sinteza acizilor nucleici  se foloseşte în tratamentul anemiilor megaloblastice în asociere cu vitamina B12  utilizarea sa este limitată deoarece există riscul accidentelor neurologice  important de administrat la gravide  se prezintă sub formă de comprimate de 5 mg cu administrare orală VITAMINA PP (NICOTINAMINA)  intervine în metabolismul glucidic şi proteic, are acţiune vasodilatatoare periferică  lipsa sau carenţa de vitamina PP se produce prin deficit de absorbţie sau de utilizare determinând pelagra (boală care evoluează cu leziuni cutanate, tulburări digestive şi nervoase) 39



se indică în pelagră, dermatoze, degetături, acnee, intoxicaţii saturnine, barbiturice, hepatite, colecistopatii  tratamentul îndelungat determină fenomene hepatotoxice  se prezintă sub formă de fiole, de 2 ml cu 5% soluţie, cu administrare parenterală  ca fenomene secundare se citează hiperemia tegumentară, senzaţie de căldură, prurit tegumentar1 VITAMINA F  are acţiune trofică pentru piele, efect antiaterogen  se administrează oral sub formă de comprimate sau topic sub formă de soluţie cutanată, cremă  indicaţii: eczemă, seboree, ulceraţii atone ale pielii, ateroscleroză, hepatite cronice, ciroza hepatică, steatoză hepatică SUBSTANŢELE MINERALE ŞI TONICE PREPARATELE DIN CALCIU  calciul este un component major al osului având rol important la nivelul ţesutului osos  peste 95% din cantitatea de calciu se află la nivelul oaselor, restul de 5% se găseşte în sânge, lichidul extracelular şi intracelular  se indică numai după determinarea calciului seric ionic şi total, concentraţia serică normală fiind cuprins între 9-11mg/dl din care 50% îl reprezintă cel ionizat responsabil de reacţii enzimatice, coagularea sângelui, transmisie sinaptică, contracţie musculară etc.  se poate administra oral sub formă de comprimate filmate, comprimate efervescente, soluţii buvabile, pulbere sau se poate administra parenteral sub formă de soluţie injectabilă  principalele preparate pe bază de calciu sunt:  GLUCONAT DE CALCIU  CLORURĂ DE CALCIU  BROMURĂ DE CALCIU  CALCIU LACTAT  se recomandă administarea în cure cu scheme individualizate în funcţie de rezultatele de laborator  pentru fixare se recomandă administrarea concomitentă cu vitamina D  NU se recomandă administarea concomitentă cu preparatele de magneziu PREPARATELE DIN MAGNEZIU  se indică după determinarea magneziului seric  se administrează oral sub formă de comprimate filmate, comprimate efervescente, soluţie buvabilă sau parenteral  preparate: Sulfat De Magneziu, Magnerot®, MagneB6® (în combinaţie cu piridoxina) 40

TONICE  se recomand în sindrom neuroasteniform, prevenirea unor afecţiuni cronice, prevenirea procesului de îmbătrânire etc.  preparate medicamentoase: Acid glutamic, Ginseng®, Lecitina®, Apilarnil®, GerovitalH3® Vitamax®, Tonotil-N®, Aslavital®, Coenzima Q10 etc.  se pot administra oral sub formă de comprimate, soluţii buvabile, pulberi sau parenteral  se recomandă administrarea în scheme individualizate la indicaţia medicului  Nu se administrează în caz de alergie la una dintre substanţele medicamentoase sau excipienţi

MEDICAŢIA APARATULUI RESPIRATOR ANTITUSIVELE  sunt indicate în tusea seacă, neproductivă de diverse etiologii  au ca mecanism de producere deprimarea centrului tusei Clasificare: A. opioide B. neopioide A. ANTITUSIVE OPIOIDE 1.OPIUL SI MORFINA 2.CODEINA (METILMORFINA) (Codenal®, Codeina Fosfat®)  are acţiune: antitusivă marcată, analgezică în asociaţie cu alte medicamente, sedativă slabă  indicaţii: tuse seacă, uscată, iritativă  se administează oral, sub formă de comprimate  reacţii adverse: constipaţie 3.NOSCAPINA 4.DEXTROMETORFAN (Tussin®, Humex®)  este un antitusiv fără efect analgezic  poate determina alergie  în doze mari poate deprima respiraţia  se administează oral sub formă de soluţie orală, sirop, comprimate B. ANTITUSIVE NEOPIOIDE 1.GLAUCINA  are acţiune antitusivă slabă de scurtă durată 2.CLOBUTINOL (Tabcin®, Tussamed®)  este antitusiv cu acţiune centrală, indicat în tusea neproductivă 41

3. BUTAMIRAT (Sinecod®, Tusosedal®)  se indică în tusea iritativă, bronhoscopie  se administrează oral sub formă de picături orale, soluţie internă, sirop, comprimate 4.OXELADINA (Paxeladine®)  este preferată în pediatrie  nu deprimă centrul respirator  nu determină constipaţie și somnolenţă  se indică în tusea seacă din bronșitele acute și cronice, tusea din gripă, rinofaringite, tuse convulsivă, rujeolă  se administează oral sub formă de sirop şi capsule

EXPECTORANTELE  sunt medicamente care favorizează expectoraţia crescând cantitatea secreţiilor traheobronşice şi/sau fluidificându-le CLASIFICARE A. SECRETOLITICE (MUCOLITICE)  scad vâscozitatea mucusului, îl fluidifică şi uşurează expectoraţia Reprezentanţi 1.BROMHEXIN (Brofimen®, Bisolvon®)  este un mucolitic cu acţiune moderată care scade vâscozitatea secreţiei bronșice  la astmatici determină bronhospasm  se administrează oral sub formă comprimate, sirop, soluţie internă  se indică în traheobronşită, bronşiectazie, laringite, postoperator, după examen bronhologic 2.AMBROXOL (Mucovent®, Mucosolvan®, Mucosin cu Miere®)  este un mucolitic cu acţiune intensă care stimulează secreţia bronșică  se indică în bronșite, traheobronșite, bronhopneumonii, episoade acute a bronhopneumoniei obstructive cronice (BPOC), bronșiectazii  se administrează oral sub formă de sirop, picături orale, comprimate de supt, inhalator-spray 3.ACETILCISTEINA (ACC®, Mucosolvin®, Fluimucil®)  este un mucolitic cu acţiune intensă care reduce vâscozitatea sputei favorizând expectoraţia  este utilizată ca antidot în intoxicaţia cu Paracetamol  se administrează oral, inhalator şi parenteral  este indicată în boli bronho-pulmonare acute și cronice manifestate prin tuse productivă 42

 poate determina reacţii alergice, bronhospasm - administrată în doze mari 4.CARBOCISTEINA (Carbocisteina®, Fluidol®)  se administrează oral sub formă de capsule şi sirop 5. ERDOSTEINA (Erdomed®)  are efect mucolitic fiind indicată în tulburări ale secreţiei bronșice  impune precauţii la pacienţii cu ulcer gastro-duodenal  este utilizat în bronșite acute, pusee acute ale bronhopneumoniei obstructive cronice, bronșiectazie, astm bronşic hipersecretor  este indicată în profilaxia și tratamentul complicaţiilor respiratorii după intervenţii chirurgicale, bronhopneumonie, atelectazie pulmonară B. SECRETOSTIMULANTE  cresc activitatea secretorie a glandelor bronșice, cresc motilitatea cililor şi peristaltica mucoasei bronșice GUAIAFENESINA (Trecid®, Coldrex Bronho®)  se prezintă sub formă de sirop, soluţie internă, comprimate  este indicată în bronșite acute și cronice  nu se recomandă la copiii sub 15 ani

TRATAMENTUL ASTMULUI BRONȘIC (AB) Medicamentele utilizate în tratamentul AB sunt: 1. BRONHODILATATOARE 2. ANTIINFLAMATOARE BRONHODILATATOARE A. Agonistii β2 adrenergici B. Antagonistii colinergici C. Musculotrope A.AGONISTI β2 ADRENERGICI  au acţiune bronhodilatatoare puternică  se indică: în astmul bronşic intermitent (primă alegere) sau astmul bronşic persistent (treapta II-III-IV) – în crize sau profilactic  se administează la indicaţia medicului după un diagnostic corect (în funcţie de treaptă)  se administrează oral, parenteral, inhalator sub diverse forme farmaceutice  se împart în antagonişti β2 adrenergici de scurtă şi de lungă durată De scurtă durată:  TERBUTALINA – Bricanyl®  SALBUTAMOL –Ventolin® 43

    

FENOTEROL – Berotec® CLENBUTEROL – Spiropent® METAPROTERENOL – Alupent® BITOLTEROL – Tomalate® REPROTEROL De lunga durată:  determină bronhodilataţie lungă de aproximativ 12 ore  se indică în toate formele de astm bronşic  NU se indică în criza de astm bronşic Reprezentanţi  SALMETEROL – Serevent®  FORMOTEROL – Oxis® B.ANTAGONIȘTII COLINERGICI  blochează receptorii colinergici  blochează contracţia vagală a musculaturii și secreţia bronșică  sunt mai slabe decât agonistii β2 adrenergici  efectul se instalează lent (aprox. 30 min) și durează 8 – 12 ore și 72 ore pentru Tiotropium  se indică ca alternativa terapeutică a β2 adrenergicelor la bolnavii coronarieni şi în cazul intoleranţei la β2 adrenergice sau Teofilină  se administrează inhalator sub formă de aerosoli, capsule pentru pulbere inhalatorie, soluţie inhalatorie Reprezentanţi  BROMURA DE IPRATROPIU (Atrovent®)  OXITROPIUM  TIOTROPIUM (Spiriva®)  Combinaţii  Berodual® (FENOTEROL + BROMURA DE IPRATROPIU)  Combivent® (SALBUTAMOL + BROMURA DE IPRATROPIU) METILXANTINELE TEOFILINA  este un alcaloid xantinic care produce stimulare cardiacă, stimulare a sistemului nervos central, bronhodilataţie, stimulează secreţia gastrică şi creşte diureza  se indică în tratamentul astmului bronşic, tratamentul unor forme de insuficienţă cardiacă  se administrează oral sub formă de comprimate şi parenteral 44

 determină ca reacţii adverse cefalee, aritmii, palpitaţii, crize anginoase  injectarea intravenoasă rapidă poate determina aritmii severe, hipotensiune, chiar accidente letale  Nu se administrează la pacienţii cu angină pectorală, infarct, accidente vasculare, aritmii AMINOFILINA  este derivatul de semisinteză al teofilinei  are acţiune bronhodilatatoare mai slabă decât β2 adrenergicele, este antiinflamatoare și imunomodulatoare, cardiostimulantă  se indică mai ales în criza de astm bronşic, administrându-se la indicaţia medicului intravenos lent sau perfuzie endovenoasă  !!! dacă se injectează rapid poate determina tulburări de ritm, uneori fibrilatie ventriculară cu stop cardio-respirator Enprofilina ANTIINFLAMATOARELE STERODIENE A. CORTICOTERAPIA INHALATORIE (topică)  reprezintă medicaţia de elecţie în astmul bronșic persistent  se recomandă în toate formele de astm bronşic, BPOC, sarcoidoza, mucoviscidoza  efecte adverse: locale: candidoza orofaringiană, tuse iritativă, disfonie, bronhospasm paradoxal şi sistemice: scade rezistenţa la infecţii, osteoporoză Reprezentanţi  BECLOMETAZONA (Becotide®)  FLUTICAZONA (Flixotide®)  FLUNISONIDE (Bronilide®)  BUDESONIDE (Pulmicort®)  TRIAMCINOLON (Azmacort®) !!! tratamentul îndelungat cu corticosteroizi poate determină dependenţă și rezistenţă la acestea B. CORTICOTERAPIA SISTEMICĂ  se administrează doar în astmul bronşic forma severă, pentru o perioadă scurtă de timp Administrare:  oral - PREDNISON (cp. 5 mg) – dozele se vor scădea treptat  intravenos  HEMISUCCINAT DE HIDROCORTIZON 45

 

METILPREDNISOLON (Solu-Medrol®) TRIAMCINOLON

INHIBITORI ALE DEGRANULĂRII MASTOCITARE  stabilizează membrana mastocitelor împiedicând degranularea acestora și eliberarea de mediatori chimici  se va administra înainte de expunerea la alergeni sau efort Reprezentanţi CROMOGLICAT DISODIC (Intal®, Lomudal®)  este un antiastmatic cu proprietăţi antialergice și antiinflamatoare  se administrează profilactic în astmul bronşic alergic, astmul bronşic determinat de frig, de substanţe iritante, de efort, rinite alergice, conjunctivite alergice  se administrează oral sub formă de capsule NEDOCROMIL (Tilade®) este un derivat al acidului cromoglicic, cu o eficienţă mai mare KETOTIFEN (Zaditen®)  are efect antiasmatic şi antihistaminic  util în rinite alergice, conjunctivite alergice, alergodermii, profilaxia astmului bronşic (mai puţin utilizat acum!)  nu se administrează în criza de astm bronşic  se administrează oral sub formă de comprimate în timpul meselor  determină somnolenţă ANTAGONIȘTII RECEPTORILOR LEUCOTRIENICI (ANTILEUCOTRIENELE)  reduc toate cele 3 componente ale obstrucţiei inflamatorii (bronhiolospasmul, edemul şi hipersecreţia de mucus)  sunt folosite ca alternativă la corticoterapie, în caz de contraindicaţii  se poate asocia cu corticoterapia în situaţii grave Reprezentanţi 1.MONTELUKAST SODIC (Singulair®, Montelukast Teva®)  reduce incidenţa și gravitatea crizelor bronhospastice  se administrează în profilaxia și tratamentul cronic al astmului  se indică în astmul bronşic alergic, astmul bronşic la Aspirină, profilaxia bronhoconstricţiei indusă de efort  nu se administrează în criza de astm bronşic  se administrează oral sub formă de tablete sau pulbere pentru soluţie orală 2. ZAFIRLUKAST (Accolate®), PRANLUKAST, ZAARLUKAST, ZILEUTON

46

Clasificarea severităţii astmului şi tratament - După Ghidul GINA Simptome peste zi

Simptome peste noapte

PEF sau VEMS Variaţia PEF

≤ 2 ori pe lună

≥ 80% <20%

> 2 ori pe lună

≥ 80% 20-30%

> 1 dată pe saptamană

60-80% >30%

Frecvent

≤60% >30%

S < 1 data pe saptamână Treapta I Intermitent

Treapta II Persistent uşor Treapta III Persistent moderat Treapta IV Persistent sever

PEF normal asimptomatic între crize > 1 dată pe saptamână dar > 1 dată pe zi Crizele pot afecta activitatea Zilnic Crizele afectează activitatea Permanent Activitate fizică limitată

Medicaţie recomandată în functie de nivelul de severitate: Adulţi si copii în vârsta de peste 5 ani Toate nivelurile: în plus faţă de terapia obisnuită de control zilnic, se vor administra ß2-agonişti inhalatori cu acţiune rapidă, dar nu mai des de 3-4 ori pe zi Educarea pacienţilor este esenţială la fiecare pas NIVELUL DE GRAVITATE

MEDICAŢII ZILNICE DE CONTROL

TREAPTA I Intermitent



nu este necesară

TREAPTA II



doza mică de

ALTE OPŢIUNI DE TRATAMENT

- TEOFILINA cu eliberare 47

Uşor persistent TREAPTA III

glucocorticosteroizi inhalaţi

condiţionată sau Anti-leucotriene



doza mică-medie de glucocorticosteroizi plus ß2agonisti inhalatori cu acţiune de lungă durată

-doza medie de glucocorticosteroid inhalat + TEOFILINA cu eliberare condiţionată -doza medie de glucocorticosteroid inhalat + ß2-agonist oral cu acţiune de lungă durată -doză mare de glucocorticosteroid inhalat -doza medie de glucocorticosteroid inhalat +modificator de leucotriene



doză mare de glucocorticosteroizi plus ß2agonisti inhalatori cu acţiune de lungă durată, plus unul sau mai multe din urmatoarele, daca este cazul; teofilina anti-leucotoriene ß2-agonist oral cu acţiune de lungă durată glucocorticosteroid oral

Moderat persistent

TREAPTA IV Sever persistent

   

Toţi paşii: odată obtinut si menţinut pe o perioadă de cel puţin 3 luni control asupra astmului, se va încerca o reducere treptată a dozei de întreţinere, pentru a identifica doza minimă necesară în menţinerea controlului ALTE ANTIASTMATICE PENTRU UZ SISTEMIC FENSPIRIDUM (Eurespal®)  antagonizează mediatorii chimici ai inflamaţiei (responsabili de edem, hipersecreţie, bronhoconstricţie)  se indică în bronșite cronice, coriză, astm bronșic, traheobronșite 48

SURFACTANŢII PULMONARI CUROSURF®, SURVANTA®, EXOSURF NEONATAL®  sunt utilizaţi pentru substituirea surfactantului endogen absent sau insuficient la nou născut cu vârsta gestaţională < 34 săptămâni  se indică în sindromul de detresă respiratorie (boala membranelor hialine)  se administrează endotraheal

MEDICAŢIA ANTITUBERCULOASĂ (TUBERCULOSTATICĂ)     

Chimioterapice majore IZONIAZIDA (HIN) ETAMBUTOL STREPTOMICINA RIMFAPICINA PIRAZINAMIDA

   

Chimioterapice minore ETIONAMIDA CICLOSERINA PAS AMIKACINA

CHIMIOTERAPICE MAJORE 1.IZONIAZIDA (HIN)  se prezintă sub formă de comprimate, fiole cu administrare orală şi parenterală (i.m., i.v.), intrapleural, intrarahidian  se asociază cu alte chimioterapice în: TBC pulmonară/miliară, pleurezia şi peritonita tuberculoasă, meningita tuberculoasă 2.RIFAMPICINA (Sinerdol®)  se prezintă sub formă de capsule de 150-300mg; soluţie pentru uz intern sub formă de picături; flacoane sau plicuri cu pulbere pentru preparare de soluţie buvabilă  se contraindică în alergie, etilici  NU se asociază corticosteroizi, anticoagulante orale, contraceptive orale, beta-blocante (Propanololum) 3.ETAMBUTOLUL  se prezintă sub formă de capsule de 250mg şi drajeuri de 400mg  se asociză cu alte chimioterapice  se contraindică la cei alergici, afecţiuni oftalmologice, sarcină 4.PIRAZINAMIDA  se prezintă sub formă de comprimate de 500 mg, cu administrare orală  se contraindică în: afectare hepatică, alergie la Pirazinamida, boală ulceroasă, vârstnici 49

5.STREPTOMICINA  intră în schema de tratament al tuberculozei în asociere cu alte chimioterapice sau în alte infecţii cum ar fi septicemie, endocardite determinate de Streptococus sau Enterococ, pesta  se contraindică la cei alergici la streptomicină, boli auditive, în insuficienţă hepatică şi renală  se prezintă sub formă de flacoane cu 1gr de Streptomicina sulfat sub formă de pulbere pentru preparare de soluţie injectabilă  se dizolvă cu ser fiziologic şi se administrează parenteral (intramuscular) CHIMIOTERAPICE MINORE ETIONAMIDA  se prezintă sub formă de comprimate de 250mg, cu administrare orală  se indică în forme acute şi grave de tuberculoză, rezistente la chimioterapice CICLOSERINA  se prezintă sub formă de comprimate şi capsule de 250mg, cu administare orală  se indică în formele de tuberculoză rezistente la chimioterapice  se contraindică în alergie, insuficienţă hepatică şi renală, etilism, psihoză, epilepsie

MEDICAŢIA APARATULUI CARDIOVASCULAR MEDICAŢIA ANTIARITMICĂ Sunt substanţe medicamentoase care au proprietatea de a deprima predominant excitabilitatea cordului. Sunt indicate în aritmiile cardiace sau tulburări de ritm. Aritmiile cardiace sunt tulburări în formarea sau propagarea impulsului electric, cu semnificaţie clinică variabilă de la tulburări de ritm uşoare, inocente până la tulburările cu risc vital. CLASIFICARE Clasa I Clasa 1A  se administrează parenteral în urgenţă numai la indicaţia medicului sau oral  CHINIDINA  PROCAINAMIDA Clasa 1B  LIDOCAINA (XILINA) - se administrează în urgenţă la indicaţia medicului intravenos 50

 MEXILETIN Clasa 1 C  PROPAFENONA  se administează oral sau intravenos  pe perioada administrarii asistentul medical va monitoriza tensiunea arterială deoarece determină hipotensiune  FLECAINIDA - se foloseşte limitat datorită fenomenelor adverse semnificative Clasa II  cuprinde unele betablocante (vezi antihipertensivele) Clasa III AMIODARONA  este indicată în aritmii ventriculare şi supraventriculare  se administrează oral şi parenteral  pe perioada administrării orale se va monitoriza funcţia tiroidiană, hepatică, respiratorie şi de asemenea se recomandă controale periodice oftalmologice  are ca reacţii adverse: tiroidită cu hipertiroidie, fibroză pulmonară, fotosensibilitate, decolorare tegumentară, bradicardie IBUTULID  este folosit parenteral, în urgenţă, în fibrilaţie sau flutter atrial Clasa IV  sunt indicate şi în alte afecţiuni cardiace cum ar fi: hipertensiune arterială, angină pectorală cronică şi vasospastică  se administrează în urgenţă parenteral în tulburările de ritm sau oral în tratament cronic pentru afecţiunile mai sus menţionate  Reprezentanţi:  DILTIAZEM  VERAPAMIL Alte medicamente antiaritmice: ADENOZINA, DIGOXIN, MAGNEZIU, ATROPINA, IPRATROPIUM

MEDICAŢIA ANTIANGINOASĂ  se recomandă în boala ischemică a inimii  medicamentele cu acţiune antianginoasă au ca obiective suprimarea durerii şi evitarea apariţiei unei noi crize anginoase  criza anginoasă apare datorită unei hipoxii miocardice rezultate din dezechilibrul între necesarul şi consumul de oxigen 51

Reprezentanţi: A. NITRAŢII  determină dilatarea sistemului venos şi arterial (venodilataţie şi coronarodilataţie)  scad travaliul cardiac şi implicit consumul de oxigen 1. NITROGLICERINA:  este un medicament util în criza de angină pectorală  se administrează sublingual cu efect rapid sub formă de comprimate sau doză puf (spray) = Nitromint®  se poate administra cutanat sub formă de unguent 2% cu administrare pe faţă internă a braţelor, torace, abdomen sau discuri transdermice  se poate administra şi în tratament cronic sub formă de comprimate retard  are efect hipotensiv (!!! Se poate administra în criza de hipertensiune arterială)  alte efecte adverse: cefalee, hipotensiune arterială, sincopă, dependenţă  Atenţie!!! – valabilitatea nitroglicerinei este de 12 luni (fiind rapid degradabilă îşi pierde eficienţa în timp) 2. ISOSORBIDI DINITRAT (Isodinit®)  se administrează la pacienţii cu angină pectorală în tratament cronic, oral sub formă de comprimate retard 3. ISOSORBIDI MONONITRAS (Olicard®)  se administrează în tratament cronic sub formă de comprimate în priză unică 4. PENTAERITRILI TETRANITRAS (Nitropector®)  se recomandă în profilaxia de durată a crizelor anginoase2 B. VASODILATATOARE MOLSIDOMINA  este un coronarodilatator natural  este puţin utilizat C. MEDICAŢIA METABOLICĂ TRIMETAZIDINA (Preductal®, Moduxin®)  este un modulator metabolic care are acţiune citoprotectoare  este un vasodilatator coronarian, cerebral şi sistemic  protejează miocardul de ischemie  scade numărul crizelor anginoase 52

 

se recomandă asocierea cu beta-blocante deoarece împreună potenţează efectul cardioprotector se administează oral sub formă de comprimate

Alte clase de medicamente care se administează în boala ischemică cronică sunt: betablocantele, blocantele de calciu, antiagregantele plachetare, anxioliticele

MEDICAŢIA ANTIHIPERTENSIVĂ I. PREPARATELE DIURETICE  Diureticele de ansă sunt indicate în HTA, insuficienţă cardiacă acută şi cronică, ciroză hepatică cu ascită şi contraindicate în insuficienţă renală cronică asociată cu ciroză decompensată  Diureticele tiazidice sunt indicate în HTA, insuficienţă cardiacă cronică, şi se contraindică în diabet zaharat  Diuretice economisatoare de potasiu sunt indicate în insuficienţă cardiacă, ciroza hepatică, HTA şi se contraindică în insuficienţă renală cronică severă CLASIFICARE 1.Diuretice tiazidice – cel mai frecvent utilizat este HIDROCLOROTIAZIDA (Nefrix®) sub formă de comprimate administrate oral. Se contraindică la pacienţii diabetici deoarece determină hiperglicemie. 2.Diureticele de ansă – cel mai frecvent folosit este FUROSEMIDUL administrat oral sub formă de comprimate sau parenteral sub formă de soluţie injectabilă. Este indicat şi în criza de hipertensiune arterială (i.v.) 3.Diuretice economisatoare de potasiu – cea mai reprezentativă este SPIRONOLACTONA care se administrează oral sub formă de comprimate. Există şi combinaţii între diuretice ca de exemplu: Diurex®(furosemid+spironolactonă) 4.Alte preparate: INDAPAMID (Tertensif®, Rawel®) – sub formă de comprimate cu administrare orală II. INHIBITORII DE ENZIMĂ DE CONVERSIE A ANGIOTENSINEI (IECA)  enzima de conversie este enzima care participă la reglarea presiunii arteriale  în terapeutică, medicamentele inhibitoare ale enzimei de conversie sunt utilizate pentru tratarea hipertensiunii arteriale  se recomandă în hipertensiunea arterială de toate tipurile  Excepţie - HTA cu stenoza de arteră renală bilaterală fiind o contraindicaţie absolută  au ca efecte adverse: tusea seacă, iritativă-supărătoare pentru pacient  (se recomandă schimbarea tratamentului - în acest caz nerecomandându-se administrarea de antitusive), hipotensiune arterială de primă doză, parageuzie 53

 NU se recomandă în hipertensiunea arterială din sarcină – efect teratogen Reprezentanţi 1. PERINDOPRIL (Prestarium®) 2. TRANDOLAPRIL (Gopten®) 3. FOSINOPRIL (Monopril®) 4. RAMIPRIL (Tritace®) 5. BENAZEPRIL (Cibacen®) 6. QUINAPRIL (Accupro®) 7. ENALAPRIL 8. LISINOPRIL 9. CAPTOPRIL Se prezintă sub formă de comprimate cu administrare orală şi sub formă de soluţie injectabilă cu administrare parenterală III. BLOCANTELE CANALELOR DE CALCIU  au acţiune antiaritmică, antianginoasă, antihipertensivă, antiaterogenă  se administrează oral şi parenteral la indicaţia medicului  se clasifică în dihidropiridine şi non-dihidropiridine  determină edeme gambiere  cele mai utilizate substanţe medicamentoase sunt: 1. NIFEDIPIN 2. NICARDIPIN 3. AMLODIPIN (Norvasc®) 4. LERCANIDIPIN (Leridip®) 5. NIMODIPIN 6. VERAPAMIL 7. DILTIAZEM IV. BETA BLOCANTELE  au acţiune antiaritmică, antiglaucomatoasă, antianxioasă, antianginoasă, antihipertensivă  controlează ritmul în diverse tahicardii  conform studiilor, reduc riscul morţii subite după infarctul miocardic  au ca reacţii adverse: bronhoconstricţie, tulburări de conducere atrioventriculară, ischemie periferică, hiperglicemie etc.  NU se administrează în astm bronşic, bronhopneumonie obstructivă cronică, bloc atrio-ventricular, diabet zaharat  se prezintă sub formă de comprimate, soluţie injectabilă, soluţie oftalmică  se administează oral, parenteral,intraconjunctival 54

Reprezentanţi - clasificare: Neselective β1+ β2 1. PROPRANOLOL 2. SOTALOL 3. TIMOLOL 4. BETAXOLOL Selective β1 1. ATENOLOL 2. METOPROLOL (Betaloc Zok®) 3. BISOPROLOL (Concor®) 4. NEBIVOLOL (Nebilet®) 5. ESMOLOL Supraselective 6. CARVEDILOL (Dilatrend®, Coryol®) V. BLOCANTII RECEPTORILOR DE ANGIOTENSINĂ – SARTANII (BRA)  sunt antagonişti specifici ai receptorilor AT1, având aceleaşi efecte hemodinamice ca IECA  nu determină tuse  se pot indica în monoterapie sau terapie combinată  se indică în HTA asociată sau nu cu disfuncţie a ventriculului stâng, diabet zaharat, nefropatie diabetică Reprezentanţi: 1. VALSARTAN (Diovan®) 2. CANDESARTAN (Atacand®) 3. IRBESARTAN (Aprovel®) 4. LOSARTAN (Cozaar®) 5. TELMISARTAN (Micardis®) VI. INHIBITORII SIMPATICI  se utilizează mai rar A. INHIBITORI ADRENERGICI PERIFERICI  Guanetidina  Guanadrel B. INHIBITORI ADRENERGICI CENTRALI  Alfametildopa  Clonidina  Guanabenz  Moxonidina 55

C. INHIBITORI ADRENERGICI CENTRALI SI PERIFERICI  Rezerpina D. ALFA BLOCANTE  acţionează competitiv cu noradrenalina la nivelul α-receptorilor vasculari, determinând vasodilataţie arteriolară  DOXAZOSINUL mai este indicat în hiperplazia benignă de prostată  neselective: FENOXIBENZAMINA, FENTOLAMINA  selective: PRAZOSIN, DOXAZOSIN, TERAZOSIN

TONICELE CARDIACE/CARDIOTONICE 

sunt substanţe medicamentoase care restabiliesc forţa de contracţie a miocardului ameliorând dinamica circulatorie10  acest efect ameliorează calitatea vieţii pacientului cardiopat  se clasifică în tonicardiace de fond, rezervă DIGOXINUM  stimulează funcţiile miocardului contractil (creşte forţa de contracţie) şi inhibă funcţiile miocardului specific  este indicat în însuficienţa cardiacă, tulburări de ritm  se administrează la indicaţia medicului  se prezintă sub formă de comprimate, soluţie buvabilă, soluţie injectabilă  se administează oral şi parenteral  pe perioada administrării asistentul medical va monitoriza pulsul şi efectele adverse  poate determina tulburări cardiace (fibrilaţie ventriculară până la deces), digestive sau neurologice LANATOSID  se foloseşte rar Alte substanţe cardiotonice: AMRINONA, MILRINONA, IONII DE CALCIU, TEOFILINA, CATECOLAMINELE - se folosesc ca rezervă

MEDICAŢIA CU ACŢIUNE OCITOCICĂ ŞI TOCOLITICĂ OXITOCINA  este o peptidă neurohipofizară  în terapie se foloseşte oxitocina sintetică cu rol în declanşarea travaliului şi a reflexului de ejecţie al laptelui matern  declanşează contracţiile uterine fiziologice ce asigură expulzia fatului  se indică în inducerea travaliului pentru o sarcină care nu este la termen cu riscuri majore pentru mamă sau făt sau inducerea travaliului pentru sarcina supramaturată 56



se administrează şi în cazul rupturilor uterine, hemoragiilor uterine sau atoniei uterine postpartum sau post avort  se contraindică în tahicardie, criză de angină pectorală, hipertonie uterină  se administrează la indicaţia medicului ginecolog parenteral, cu monitorizarea funcţiilor vitale TOCOLITICELE  sunt substanţe care determină relaxarea musculaturii uterine diminuând contracţiile uterine  sunt indicate în profilaxia iminenţei de avort, profilaxia naşterii premature  dintre substanţele medicamentoase cu acţiune tocolitică se enumeră: Fenoterol, Salbutamol, Terbutalina, Ritodrina Sulfatul de magneziu  este utilizat ca tocolitic  în doze mari se foloseşte în combaterea convulsiilor din eclampsie  supradozarea provoacă deprimare cardio-respiratorie marcata atât la mamă cât şi la făt, bloc neuromuscular la făt şi depresie respiratorie severă la mamă  se administrează la indicaţia medicului, intravenos Antiinflamatoarele nesteroidiene  deprimă motilitatea uterină probabil datorită inhibării sintezei prostaglandinelor (PG)  sunt indicate în prevenirea naşterii premature, diminuarea simptomatologiei în dismenoree

MEDICAŢIA CU ACŢIUNE ANTINEOPLAZICĂ GENERALITĂŢI  au scopul de a distruge celulele canceroase şi de a opri proliferarea acestora  tumora malignă este o populaţie celulară heterogenă formată din 3 tipuri de celule:  celule în faza de diviziune celulară influenţate de citostatice  celule în repaus (Go) rezistente la citostatice  celule care şi-au pierdut capacitatea de diviziune - rezistente la citostatice  citostaticele acţionează asupra celulelor canceroase prin mai multe mecanisme, interferând cu ciclul celular (adică opresc celula din proliferare și eventual o distrug) UTILIZĂRI TERAPEUTICE Scopul chimioterapiei variază în funcţie de stadiul neoplaziei TIPURI DE CHIMIOTERAPII Chimioterapia de inducţie  este utilizată înaintea tratamentului loco-regional al unei tumori localizate 57



are scop pentru tratamentul precoce al metastazelor infraclinice şi diminuarea dimensiunilor tumorii primare ce permite efecuarea unui tratament local conservator (de exemplu păstrarea vocii într-un neoplasm laringian) Chimioterapia adjuvantă  este utilizată după tratamentul radiochirurgical pentru a evita recidiva tumorii (exemplu - neoplam mamar) Chimioterapia paleativă  este utilizată în stadiul metastatic al tumorii depăşite chirurgical  ameliorează calitatea vieţii prin scăderea consecinţelor invaziei tumorale (reduc durerea, dispneea, alte simptome în funcţie de localizarea tumorii sau metastaze) TOXICITATEA CHIMIOTERAPICELOR ANTINEOPLAZICE 1.Efecte imediate:  toxicitatea hematologică este determinată de toate citostaticele şi pot avea risc vital pentru pacient  mielotoxicitatea este dependentă de tipul citostaticului ales (antraciclinele sunt cele mai mielotoxice), de doză, de radioterapia asociată şi de vârsta pacientului  sub 3000 de leucocite/mm3 se opreşte chimioterapia  toxicitatea digestivă manifestată prin greţuri vărsături  alopecia: este frecventă şi reversibilă (survine după a 10-a zi de tratament)  afectarea gametogenezei: hipospermie, amenoree, hipofertilitate 2.Efecte tardive care sunt uneori ireversibile  hepatotoxicitate  cardiotoxicitate  nefrotoxicitate  teratogenitate  toxicitate pulmonară - fibroză pulmonară CONTRAINDICAŢIILE ADMINISTRĂRII CHIMIOTERAPICELOR  tumori localizate care pot fi extirpate chirurgical şi răspund favorabil la radioterapie  deprimare medulară severă (leucocite sub 3000/mm³ şi numărul de trombocite sub 50.000 mm³  sarcină (pot acţiona toxic asupra embrionului determinând malformaţii, avort spontan)  în stadiul terminal al neoplasmului  se impune prudenţă la bătrâni

58

PRINCIPALELE GRUPE DE MEDICAMENTE ANTICANCEROASE CITOSTATICE CARE ACŢIONEAZĂ ÎN PRINCIPAL ASUPRA SINTEZEI DE ADN Antimetaboliţii  blochează sinteza normală a bazelor purinice şi pirimidinice acţionând în faza "S" a ciclului celular  se administrează în scheme la indicaţia medicului în diverse cure conform protocoalelor de tratament  se indică în hemopatii maligne cum ar fi leucemiile acute, limfoamele maligne sau tumori maligne solide (cancer bronhopulmonar, cancer mamar, osteosarcom, cancer ovarian)  se administrează conform indicaţiilor medocului p.o., i.v., intraarterial, intratecal (intrarahidian)  prezintă efecte adverse multiple toxice (mielosupresie, neurotoxicitate), efecte teratogene, mutagene, tulburări digestive, ulceraţii ale mucoaselor Reprezentanţi:  METOTREXAT  AZATIOPRINA  CITARABINA  5– FLUOROURACIL  6 – MERCAPTOPURINA  HIDROXIUREEA CITOSTATICE CARE ACŢIONEAZĂ ASUPRA ADN-ULUI PREFORMAT  provoacă ruperi la nivelul ADN-ului (parţial reparate de către celula tumorală) determinând moartea celulei neoplazice  Clasificare A. Agenţi alchilanţi:  acţionează în toate fazele ciclului celular  farmacodinamic are acţiune citostatică antineoplazică, acţiune imunodepresoare (utilă în boli autoimune, menţinerea grefei)  indicaţii: hemopatii maligne (limfoame maligne hodgkiniene şi non hodgkiniene, leucemii acute, mielom multiplu) sau tumori maligne solide (tumori testiculare şi ovariene, neoplasm mamar), boli autoimune  efecte adverse: supresie medulară manifestată prin infecţii, hemoragii secundare, tulburări digestive, tromboze şi tromboflebite la locul injectării, cistită hemoragică (CICLOFOSFAMIDA - datorită metabolitului său toxic acroleina cu eliminare urinară), teratogenitate şi mutagenitate 59



se administrează oral în cure la indicaţia medicului după scheme şi combinaţii diverse sau injectabil (i.v., p.i.v.) Reprezentanţi:  CICLOFOSFAMIDA  IFOSFAMIDA  CLORAMBUCIL (Leukeran®)  BUSULFAN (Myleran®)  CISPLATINA  PROCARBAZINA (Natulan®) !!! mulţi agenţi anticanceroşi ca CICLOFOSFAMIDA sunt şi imunosupresivi, dar şi mutageni, sau carcinogeni existând posibilitatea de apariţie a unei malignităţi secundare survenind ca o complicaţie târzie a chimioterapiei B. Agenţi intercalanţi Antraciclinele:  sunt agenţi antitumorali care determină alterări ale ADN-ului prin blocarea sintezei de ADN, ARN şi proteine din celulele tumorale cu creştere rapidă şi generare de radicali liberi dar şi inhibarea topoizomerazei II determinând ruptura dublă catenară în celula malignă  se indică în limfoame maligne, leucemii acute, sarcoame ale părţilor moi, neoplasm mamar, nefroblastom, neuroblastom  au ca efecte adverse: cardiotoxicitatea, alopecia completă dar reversibilă, mielosupresie, sterilitate  se administrează i.v. la indicaţia medicului în scheme individualizate conform protocoalelor de tratament Reprezentanţi:  DOXORUBICINA  DAUNORUBICINA  EPIRUBICINA  BLEOMICINA CITOSTATICE CARE ACŢIONEAZĂ LA NIVELUL MITOZEI (alcaloizii toxici ai fusului)  împiedică formarea fusului mitotic blocând mitoza în metafază şi acţionează în faza M a ciclului celular, dar şi în faza S de sinteză  se indică în leucemie acută limfoblastică, limfoame maligne, cancer mamar şi bronhopulmonar, neuroblastom, nefroblastom, sarcoame ale părţilor moi  prezintă ca reacţii adverse: tulburări digestive, mielosupresie moderată reacţii neuromusculare, necroză tisulară la locul de administrare  se administrează i.v. la indicaţia medicului în scheme individualizate

60

Reprezentanţi: Alcaloizii de vinca rosea - extraşi din planta "vinca rosea"  VINCRISTINA (Oncovin®)  VINBLASTINA (Velbe®)  VINDESINA AGENŢI TERAPEUTICI UTILIZAŢI ÎN HORMONOTERAPIA CANCERULUI  se administrează în tumorile hormonodependente TAMOXIFEN  se indică în cancer mamar estrogeno-dependent, neoplasm de corp uterin  prezintă ca reacţii adverse greaţă, vărsături, bufeuri de căldură, trombopenie uşoară  se administrează oral sub formă de capsule la indicaţia medicului în doze individualizate ALTE TRATAMENTE UTILIZATE ÎN CANCER Corticosteroizi  Au acţiune citotoxică electivă pe limfocite, util paleativ în cancere limfatice şi acţiune nespecifică în alte neoplazii cu ameliorare simptomatică Reprezentanţi:  PREDNISON  DEXAMETAZONA

ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE, ANALGEZICE, ANTIPIRETICE, ANTIMIGRENOASE ANTIINFLAMATOARELE NESTEROIDIENE (AINS) Caracteristici farmacologice comune  AINS se absorb rapid şi complet din tubul digestiv  se fixează de proteinele plasmatice (> 98%), traversează placenta, trec în secreţia lactată  se metabolizează la nivel hepatic şi se elimină pe cale urinară  au efect antiinflamator puternic, analgezic, antipiretic, antiagregant plachetar (acidul acetil salicilic)  sunt indicate în afecţiuni reumatice articulare acute şi cronice, afecţiuni inflamatorii din ORL, stomatologie, ginecologie etc. 61



pot determina reacţii adverse cum ar fi: tulburări gastro-duodenale (epigastralgii, pirozis, hemoragii ale tractului digestiv), afecţiuni renale (insuficienţă renală, nefrită tubulo-interstiţială), erupţii cutanate, bronhospasm, retenţie hidrosalină, mielotoxicitate, risc teratogen  sunt contraindicate în ulcerul gastro-duodenal, insuficienţa hepato-renală, sarcină/alăptare şi se impune prudenţă la copiii < 15 ani  se administează oral sub formă de comprimate, capsule, pulbere pentru soluţie orală; intrarectal sub formă de supozitoare, parenteral (i.m., i.v.), topic sub formă de unguent, cremă, gel sau plasture transdermic Interacţiuni medicamentoase (contraindicate): - AINS + antivitaminele K (Trombostop®) → risc hemoragie - AINS + sulfamide hipoglicemiante → risc hipoglicemie Clasificare:  Derivaţi de acid salicilic: ACID ACETILSALICILIC  Derivaţi de acid propionic: IBUPROFEN, KETOPROFEN, DEXKETOPROFEN NAPROXEN  Oxicami: PIROXICAM, FENOXICAM, MELOXICAM, TENOXICAM, LORNOXICAM  Derivaţi de acid acetic: INDOMETACIN, DICLOFENAC, ACECLOFENAC  Derivaţi de pirazolonă: FENILBUTAZONA  Inhibitorii ciclooxigenazei 2 (COX2)-Coxibi: ETORICOXIB, PARECOXIB, VALDECOXIB, ROFECOXIB, CELECOXIB  Alte: NIMESULUID (Aulin®)

ANALGEZICELE Clasificare: A. Analgezice opioide (morfinomimetice) B. Analgezice neopioide (analgezice-antipiretice şi antiinflamatorii) MORFINA  este un alcaloid din opiu  are eficacitate pe toate căile de administrare (oral, parenteral)  distribuţia este rapidă, traversează placenta (nu se recomandă la gravide)  se metabolizează la nivel hepatic  se elimină pe cale urinară, intestinală, salivară, secreţie lactată  actionează farmacodinamic asupra sistemului nervos central, gastrointestinal, cardiovascular  determină bronhoconstricţie, creşterea tonusului sfincterelor şi ureterelor, creşterea glicemiei, prurit 62



se contraindică la copii < 2 ani, la pacienţii cu astm bronşic, edem cerebral, hiperplazia benignă de prostată  are ca efecte adverse: reacţii alergice, simptome gastrointestinale, deprimare respiratorie, convulsie Indicaţii:  dureri mari de etiologie neoplazică  edem pulmonar acut (EPA)  preanestezie  diaree severă  intoxicaţie cu Atropină  infarct miocardic ANTAGONIŞTI OPIOIZI: Naloxona:  are efect analgezic  se administrează intravenos în intoxicaţia acută cu Morfină Nalorfina:  are efect analgezic intens  se administrează intravenos în intoxicaţia acută cu Morfină ANALGEZICE - ANTIPIRETICE (A-A) ACIDUL ACETIL SALICILIC (Aspirina®, Europirin®, Thrombo Ass®)  este antipiretic şi analgezic moderat, antiinflamator puternic, antiagregant plachetar, uricozuric  reacţii adverse: hemoragii gastro-intestinale, bronhoconstricţie, edem pulmonar, sindrom Reye (la copii - NU se administrează sub vârsta de 12 ani), hepatite, urticarie  se administrează oral sub formă de comprimate, pulbere pentru soluţie orală !!! se va administra întotdeauna după mese ACETAMINOFENUM (Paracetamol)  este analgezic, antipiretic  NU are efect antiinflamator  se indică în afecţiunile manifestate prin dureri uşoare, moderate sau manifestate prin febră  se administrează oral sub formă de comprimate, soluţie orală, suspensie orală, sirop; intrarectal sub formă de supozitoare; parenteral (intravenos) Avantaje: - nu este ulcerigen, nici teratogen (nu determină malformaţii fetale la gravidă) - nu are risc alergizant - este analgezic de primă intenţie la copii < 15 ani şi gravide după trimestrul I de sarcină 63

Antidot: ACETILCISTEINA - în caz de intoxicaţie Combinaţii medicamentoase cu paracetamol 1. Algozone Forte® conţine paracetamol + codeina cu acţiune analgezică şi antipiretică cu indicaţii în diverse dureri şi stări febrile 2. Paracetamol Sinus® conţine paracetamol + maleat de clorfeniramină + clorhidrat de pseudoefedrină – cu efect analgezic, antipiretic, decongestionant nazal 3. Paracof® – paracetamol + cofeină cu acţiune antipiretică, analgezică, stimulant psihomotor METAMIZOL SODIC (Algocalmin®, Novocalmin®)  este cel mai puternic analgezic al clasei, antipiretic, antispastic  se indică în afecţiuni dureroase de diverse etiologii, gripă, stări febrile  reacţii adverse: alergie, afecţiuni hepatice, renale, şoc anafilactic (mai ales când este administrat intravenos)  se administrează oral sub formă de comprimate, soluţie orală; intrarectal sub formă de supozitoare şi parenteral (intramuscular, intravenos) Combinaţii medicamentoase cu Algocalmin ® Algifen® – comprimate, soluţie injectabilă de metamizol + pitofenon, cu acţiune analgezică având indicaţii în dureri spastice cu punct de plecare de la nivelul tractului digestiv (stomac, intestin, colecist), dismenoree, migrenă, dureri dentare, analgezic în intervenţii chiurgicale minore şi examinări instrumentare Quarelin® conţine metamizol + cafeină + drotaverină cu efect analgezic, atipiretic antispastic, vasotonic cu indicaţii în migrenă şi diverse cefalei sau dureri la nivelul capului şi feţei, sfera ORL

ANTIMIGRENOASE 

se adminstrează în migrenă, la indicaţia medicului în scheme de tratament individualizate DIHYDROERGOTAMINA (Cofedol®)  este un alcaloid din ergot  are efect vasoconstrictor fiind utilă la persoanele cu hipotensiune arterială  are indicaţii în migrenă, diverse cefalei vasculare  reacţii adverse - tulburări digestive, ameţeli, parestezii, angor  se administează oral sub formă de drajeuri SUMATRIPTAN (Imigran®, Sumacta®)  este un agonist selectiv ai receptorilor 5 HT1  se indică în criza de migrenă, cefalei vasculare  se administrează oral sub formă de comprimate RIZATRIPTAN  indicat în tratamentul curativ al migrenei  se administrează oral sub formă de comprimate Alte: ELETRIPTAN, FROVATRIPTAN 64

MEDICAŢIA SISTEMULUI MUSCULO-SCHELETIC ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE CU ADMINISTRARE TOPICĂ  sunt indicate în tratamentul inflamaţiilor osteo-musculare de orice etiologie  se prezintă sub formă de unguente, creme, geluri, plasturi, spray, emulsii cu aplicare topică Reprezentanţi:  FENILBUTAZONA - Sub formă de unguent  INDOMETACINUM - Sub formă de unguent  DICLOFENACUM (Diclac®, Voltaren®) - sub formă de gel, cremă, unguent cu administrare topică în strat subţire aplicat de 4-5 ori pe zi  PIROXICAM, TENOXICAM, MELOXICAM - Sub formă de cremă, unguet, gel cu aplicare topică  IBUPROFEN, KETOPROFEN, DEXKETOPROFEN PREPARATE TOPICE PENTRU ALGII ARTICULARE ŞI MUSCULARE  Se prezintă sub formă de gel, cremă, emulsie, unguent cu administrare topică  Reprezentanţi: Nifluril®, Tantum Gel®, Rheumon®, Paduden®, Indometacin, Fenilbutazonă ALTE PRODUSE TOPICE PENTRU DURERI ARTICULARE ŞI MUSCULARE  Boicil®, Ben-gay®, Finalgon®, Rumeyn®, Rumalaya®, Mobilat®, Revulsin® - sub formă de cremă, gel, emulsie, unguent, soluţie externă cu administrare topică

PREPARATE ANTIGUTOASE  sunt produse ce inhibă formarea de acid uric  se recomandă regim alimentar antigutos Reprezentanţi: COLCHICINA:  are acţiune antiinflamatoare specifică puseului de artrită  se administrează în criza de gută  se administrează sub formă de comprimate, oral  se administrează într-o posologie indicată de medic ALOPURINOLUL:  se administrează oral sub formă de comprimate, după masă în priză unică  în cursul tratamentului, se recomandă ingestia de peste 2 litri de lichide zilnic ACIDUL OROTIC Uricozurice şi Uricolitice: PROBENECID, SULFINPIRAZONA, BENZBROMARONA, URATOXIDAZA 65

MEDICAMENTE PENTRU TRATAMENTUL AFECŢIUNILOR OSOASE MEDICAMENTELE INDICATE ÎN OSTEOPOROZĂ    

se indică numai după diagnosticarea osteoporozei prin osteodensitometrie se poate administra concomitent cu vitamina D se administrează împreună cu un pansament gastric se va evalua clinico-biologic şi răspunsul la tratament la 6 luni sau 1 an

Reprezentanţi: cele mai utilizate  ACID ALENDRONICUM (Fosamax®)  se administrează oral sub formă de comprimate, 1comprimat pe săptămână  ACID IBANDRONICUM (Bonviva®)  se administrează oral sub formă de comprimate (1cp/lună) sau parenteral, 1 dată la 3 luni  ACID RISENDRONICUM (Actonel®)  se administrează oral sub formă de comprimate, în diferite scheme stabilite de medicul endocrinolog  STRONTIUM RANELATUM (Osseor®)  se administrează oral, sub formă de pulbere care se dizolvă într-un pahar cu apă

MEDICAŢIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL MEDICAŢIA ANTIEPILEPTICĂ  Antiepilepticele sau anticonvulsivantele – sunt substanţe medicamentoase capabile să oprească convulsiile şi să scadă frecvenţa de apariţie a convulsiilor, indiferent de etiologie: epilepsie, convulsii febrile, convulsii din meningită sau alte afecţiuni ale SNC  ele întrerup criza şi scad frecvenţa de apariţie a acesteia prin scăderea frecvenţei de descărcare a excitaţiei şi împiedicarea extinderii ei în restul creierului  tratamentul este de lungă durată  se administrează la indicaţia medicului  au ca reacţii adverse în general sedarea, scăderea capacităţii de memorare şi concentrare Reprezentanţi: 1. FENOBARBITAL  se administrează oral, sub formă de comprimate sau soluţie orală şi parenteral  indicaţii: epilepsie majoră, convulsii febrile şi toxice  se impune precauţii la vârstnici 66

2. FENITOINA  se administrează în epilepsia majoră sub formă de comprimate oral sau parenteral sub formă de soluţie injectabilă 3. CARBAMAZEPINA  se administrează oral sub formă de comprimate şi suspensie orală 4. ACIDUL VALPROIC  este activ pe “marele rău epileptic” şi pe “micul rău epileptic”  de obicei, se folosesc sărurile acidului valproic, deoarece persistă mai mult în organism  poate determina hepatopatie  se administrează oral sub formă de comprimate 5. LAMOTRIGINA (Lamictal®)  se administrează sub formă de comprimate, oral 6. ALTE: ETOSUXIMID, GABAPENTIN, VIGABATRIN, TIAGABIN, CLONAZEPAM, TOPIRAMAT, PREGABALIN

MEDICAŢIA ANTIPARKINSONIANĂ ANTICOLINERGICE 1. TRIHEXIFENIDIL (Romparkin®)  scade rigiditatea musculară ameliorând mersul şi starea generală a pacientului  este un agent important în corectarea sindromului extrapiramidal produs de tratamentul cu neuroleptice  se administează singur în formele minore de boală şi în sociere cu agenţi domaninergici în formele avansate  se administrează oral, sub formă de comrpimate, după masă 2. BIPERIDIN  este un anticolinergic cu acţiune centrală şi periferică  se adminsitează oral sub formă de comprimate AGENŢI DOMAMINERGICI 1. LEVODOPA  se administrează ca medicaţie de substituţie în Boala Parkinson prin transformarea în dopamină  se administează în monoterapie sau în combinaţie cu alte substanţe medicamentoase  se administează oral, sub formă de comprimate, după masă 2. CARBIDOPA  se administrează în combinaţie cu LEVODOPA pentru a potenţa acţiunea acesteia  se administrează oral, sub formă de comprimate 67

3. BENSERAZID  se prezintă sub formă de comprimate sau capsule, cu administrare orală, în combinaţie cu LEVODOPA (Madopar®) ALTE SUBSTANŢE MEDICAMENTOASE 1. BROMOCRIPTINA  este un agonist parţial  are efect mai slab decât LEVODOPA  este mai puţin folosită  de obicei, se recomandă la începutul tratamentului pentru a întârzia administrarea levodopei  altă indicaţie - se foloseşte în scăderea secreţiei de prolactină  se administează oral, sub formă de capsule sau drajeuri 2. SELEGILINA  creşte disponibilul de dopamină, având efect antiparkinsonian  se adminstrează oral, sub formă de comprimate 3. AMANTADINA (Viregyt –K®)  favorizează sinteza presinaptică şi creşte eliberarea de dopamină  are şi efect antiviral  se administrează oral, sub formă de capsule 4. ALTE:  PERGOLID  ROPINIROL  PRAMIPEXOL  CARBEGOLIN  RASAGILIN  ROTIGOTIN  PIRIBEDIL

BARBITURICE, SEDATIVE, HIPNOTICE A.BARBITURICE  au acţiune anxiolitică, sedativă, hipnotică şi anticonvulsivantă  se contraindică la cei cu astm bronşic, insuficienţă cardiacă, angină pectorală  determină somnolenţă, bradipnee, bradicardie, hipotensiune arterială  se administrează oral, sub formă de comprimate şi parenteral, sub formă de soluţie injectabilă Reprezentanţi: 1. FENOBARBITAL 2. AMOBARBITAL 68

3. CICLOBARBITAL 4. BUTABARBITAL 5. PENTOBARBITAL 6. SECOBARBITAL B. SEDATIVE, HIPNOTICE  au acţiune farmacodinamică sedativă-hipnotică, anxiolitică, miorelaxantă anticonvulsivantă  se indică mai ales în insomnie anxioasă  sunt contraindicate în sarcină şi alăptare, insuficienţă cardiacă, renală, hepatică  se administrează oral, sub formă de comprimate, soluţie orală, parenteral, sub formă de soluţie injectabilă şi intrarectal sub formă de supozitoare Reprezentanţi: DERIVAŢI DE BENZODIAZEPINĂ 1. DIAZEPAM 2. CLONAZEPAM 3. OXAZEPAM 4. LORAZEPAM 5. NITRAZEPAM 6. FLUNITRAZEPAM 7. MIDAZOLAM 8. CINOLAZEPAM 9. Alte:  ZOLPIDEM  ZOPICLONA  ALPRAZOLAM (Xanax®)

ANXIOLITICE/TRANCHILIZANTE MINORE Clasificare: 1.Derivaţi de benzodiazepină:  se absoarb bine în intestin şi se elimină renal  au acţiune anxiolitică, sedativă, miorelaxantă, anticonvulsivantă  se indică în sindromul anxios, contracturi musculare, preanestezie  se administrează oral, sub formă de comprimate, intrarectal sub formă de supozitoare sau soluţie rectală (Diazepam) şi parenteral, sub formă de soluţie injectabilă Reprezentanţi: 1. DIAZEPAM 2. OXAZEPAM 3. LORAZEPAM 69

4. 5. 6. 7. 8. 9.

MEDAZEPAM BROMAZEPA CLORDIAZEPOXID CLOBAZAM TOFISOPAM Alte:  HIDROXIZINA  MEPROBAMAT  BUSPIRONA (Sressigal®)  efect anxiolitic puternic: anxiolitic selectiv  efect sedativ slab  administrare: oral, sub formă de comprimate

NEUROLEPTICELE / TRANCHILIZANTE MAJORE  sunt substanţe cu efect de diminuare a stării de excitaţie, agitaţie şi agresivitate2  au rol în inhibarea reacţiilor psihotice acute şi cronice2 NEUROLEPTICELE SEDATIVE Clasificare: A.Neuroleptice fenotiazinice: 1. CLORPROMAZINA 2. PROMAZINA 3. LEVOMEPROMAZINA 4. TIORIDAZINA 5. PERICIAZINA B. Neuroleptice tioxantenice: 1. CLORPROTIXEN 2. CLOPENTIXOL 3. FLUPENTIXOL C. Neuroleptice butirofenonice: 1. HALOPERIDOL 2. DROPERIDOL A. NEUROLEPTICE FENOTIAZINICE Clorpromazina (Plegomazin®)  este substanţa cea mai bine studiată2 şi cel mai frecvent administrată  are acţiune antipsihotică, sedativă, antivomitivă  se administrează în psihoze/schizofrenie, vărsături şi greţuri din stările terminale, preanestezie, singultus rebel 70

 

determină somnolenţă, hipotensiune ortostatică se administrează la indicaţia medicului - oral, parenteral, intrarectal

B. NEUROLEPTICE TIOXANTENICE Clorprotixen şi Clopentixol  au efect intens, rapid şi durabil2  nu determină efecte de parkinsonism  sunt indicate în psihoze depresive, paranoide, schizofrenii, tratamentul instabilităţii motorii la copii  se administrează la indicaţia medicului Flupentixol - antipsihotic polivalent C.NEUROLEPTICE-BUTIROFERONE Haloperidol  este un neuroleptic incisiv cu potenţă mare  are acţiune antipsihotică marcată, antivomitivă puternică, sedativă moderată  se indică în psihoze acute şi cronice, agitaţie psiho-motorie, vărsături, în anesteziologie  poate determina manifestări extrapiramidale intense, hipotensiune ortostatică  se adminsitrează oral şi parenteral la indicaţia medicului

ANTIDEPRESIVELE Depresia Depresia este o afecţiune frecventă, uneori gravă, dar curabilă caracterizată printr-o modificare profundă a stării timice cu scăderea tonusului neuro-psihic. Se manifestă printr-o serie de semne şi simptome cum ar fi: evitarea contactului vizual, poziţie cu spatele încovoiat şi capul aplecat, clipire redusă, colţurile buzelor trase în jos, nelinişte şi agitaţie. De asemenea prezintă un aspect general neîngrijit, face pauze lungi în conversaţie, iar răspunsurile sunt date cu întârziere. În general, pacientul are un sentiment de neputiinţă globală, de tristeţe, culpabilitate, autodepreciere, lipsă de speranţă, apatie sau iritabilitate, astenie şi fatigabilitate, anorexie, gânduri suicidare etc. Tratamentul este medicamentos dar se asociază şi alte tipuri de terapii cum ar fi: psihoterapie, ergoterapie, meloterapie, sacroterapie etc. 71

CLASIFICAREA ANTIDEPRESIVELOR DUPĂ MECANISMUL DE ACŢIUNE: 1. ANTIDEPRESIVELE TRICICLICE  sunt eficace în psihozele afective  au efect antidepresiv, sedativ, anxiolitic  se administrează oral, sub formă de comprimate sau parenteral sub formă de soluţie injectabilă Reprezentanţi 1. AMITRIPTILINA 2. CLOMIPRAMINA 3. IMIPRAMINA 4. MAPROTILINA 5. NORTRIPTILINA 6. DOXEPINA 7. AMOXAPINA 8. REBOXETINA 2. INHIBITORI AI MONOAMINOOXIDAZEI (IMAO)  au acţiune antidepresivă - efect comparabil cu al antidepresivelor triciclice  sunt psihostimulanţi, utili în depresiile cu inhibiţie psihică  se administrează iniţial doze mici care se cresc apoi progresiv (în 2 prize/zi) la indicaţia medicului  au ca reacţii adverse: hipotensiune ortostatică, risc lipotimie, afectare hepatică şi polinevrită Reprezentanţi IPRONIAZIDA, NIALAMIDA MOCLOBEMIDA 3. INHIBITORI SELECTIVI DE RECAPTARE SEROTONINERGICĂ (SSRI) 1. TRAZODONA  are efect sedativ marcat şi hipnotic fiind indicat în depresii cu agitaţie şi insomnie ori depresii însoţite sau nu de anxietate  se prezintă sub formă de comprimate, cu administrare orală 2. FLUOXETINA 3. SERTRALINA 4. PAROXETINA 5. FLUVOXAMINA 6. CITALOPRAM 7. ESCITALOPRAM 4. INHIBITORI DE RECAPTARE SEROTONINERGICĂ ŞI NORADRENERGICĂ (SNRI) 1. VENLAFAXINA 2. MILNACIPRAN 5. ANTAGONIŞTI AI RECEPTORILOR Α2 (NASSI) 1. MIRTAZAPINA 72

2. MIANSERINA  acţiune antidepresivă cu efect mai rapid, indicându-se în tulburări depresive  se administrează oral sub formă de comprimate la indicaţia medicului SĂRURILE DE LITIU  au acţiune psihotropă (prevenirea recidivelor la bolnavii cu psihoză afectivă bipolar) şi antimaniacală, cu atenuarea tulburărilor afective după câteva zile de tratament  se administrează la indicatia medicului oral sub formă de comprimate sau soluţie buvabilă  se distribuie lent în creier  se indică în mania acută sau prevenirea recăderilor în psihoza maniacodepresivă (indicaţia principală), tratamentul curativ al acceselor maniacale, unele forme de schizofrenie  se contraindică în afecţiuni cardiace severe, insuficienţă renală, sarcină în primul trimestru (efect teratogen)  au ca reacţii adverse: hiperglicemie, cardiotoxicitate, astenie, somnolenţă, vertij, cefalee Reprezentanţi:  CARBONAT DE LITIU  GLUCONAT DE LITIU

PSIHOSTIMULANTELE 

ameliorează funcţiile asociative şi integrative superioare, mai ales când sunt tulburate prin procese hipoxice, toxice, traumatice sau involutive, în cazul unor suferinţe cerebrale acute sau cronice  efectele benefice se realizează prin influenţarea pozitivă a metabolismului neuronal  ameliorează procesele de învăţare şi memorare Reprezentanţi 1. PIRACETAM (Lucetam®, Memotal®, Nootropil®, Neurostim®)  este protector faţă de consecinţele negative ale hipoxiei cerebrale asupra performanţelor psihomotorii  ameliorează procesele de învăţare şi memorizare  este indicat în: sindroame psiho-organice involutive, sindroame de suferinţă cerebrală cronică, post traumatisme, AVC, etilism, suferinţe cerebrale acute (delirium tremens, comă), sindrom de abstinenţă la alcoolici, la copiii cu tulburări de comportament sau cu stări de întârziere a dezvoltării psihomotorii  efecte adverse: agitaţie, nelinişte, insomnie, agresivitate, diaree, gastralgii  este contraindicat în primul trimestru de sarcină, insuficienţă renală cronică 73



se amdinistrează oral sub formă de comprimate, capsule, soluţie orală sau parenteral la indicaţia medicului 2. PIRITINOL (Encephabol®)  ameliorează coordonarea psihomotorie  creşte atenţia şi concentrarea  poate corecta tendinţele depresive  se indică în tulburări de involuţie psihică, astenia psihică, encefalopatii etilice şi  intoxicaţii, iar la copil în tulburări de comportament, întârzierea dezvoltării psihomotorie, debilitate fizică  se administrează oral sub formă de drajeuri sau suspensie orală 3. MECLOFENOXAT  este stimulant central cu scăderea senzaţiei de oboseală  ameliorează procesul de memorare  se indică în insuficienţă cerebrală, sechele de AVC, traumatisme craniene  se administrează sub formă de comprimate per os sau parenteral 4. MECLOSULFONAT (Romener®)  are acţiune neurotonică  se indică în surmenajul intelectual, pentru creşterea randamentului intelectual la şcolari, studenţi, sindroame spasmofilice hipocalcemice şi/sau hipomagnezice  se administrează sub formă de drajeuri, oral  NU se va administra seara la culcare 5. VINPOCETINA (Cavinton®, Vimpocetin®)  este vasodilatator cerebral şi periferic  inhibă agregarea plachetară  se indică în tulburări circulatorii cerebrale, accident vascular cerebral (AVC), sechele post AVC, stări post traumatice, insuficienţă circulatorie vertebrobazilară (ICVB)  poate determina uşoară hipotensiune arterială, tahicardie insomnie, vertij, cefale, hipersensibilitate  se administrează oral şi parenteral 6. PRAMIRACETAM (Pramistar®)  favorizează procesele de învăţare şi memorizare  are acţiune antidepresivă de intensitate slabă-medie  se indică în tulburări de memorie şi de concentrare, de origine degenerativă sau vasculară, la vârstnici  se administrează oral sub formă de comprimate  NU se adminsitrează în sarcină, alăptare, hipersensibilitate la medicament 74

MEDICAŢIA ORL PREPARATE PENTRU URECHE   

sunt indicate în diverse afecţiuni ale urechii medii şi externe se administrează topic şi general conţin substanţe antiseptice, antiinflamatoare, analgezice Reprezentanţi:  Otocalm®  Otalgin®  Otipax®  Soluţie auriculară cu cloramfenicol şi fluocinolon®

PREPARATE PENTRU CAVITATEA NAZALĂ A. PREPARATE NAZALE DE UZ TOPIC 1. Simpatomimetice  NAPHOZOLIN – soluţie externă (Rinofug®, Nafazol®, Nafazolin®)  OXYMETAZOLYN – soluţie externă (Nasal Spray®, Rinoxin®)  XYLOMETAZOLIN – soluţie externă, spray, gel (Olynth®)  Combinaţii - Picnaz®, Vibrocil® (soluţii externe) 2. Corticosteroidiene BECLOMETASON – spray, aerosol, pulbere inhalantă FLUTICAZON (Flixonase®) – soluţie externă TIXOCORTOLONUM (Pivalone®) – soluţie externă 3. Simpatomimetice cu corticosteroizi Bixtonim® – soluţie externă 4. Alte decongestionante IPRATROPRIUM BROMIDUM – Atrovent® nazal 0,03%, Atrovent® nazal 0,06% (aerosol nazal) B. DECONGESTIONANTE NAZALE DE UZ SISTEMIC Simpatomimetice:  Humex® raceală și gripă (cpr., cps.)  Paracetamol Sinus® (cpr.)  Nurofen răceală și gripă® 75

 Nurofen stop grip®  Pseudoefedrina (cpr.)

PREPARATE PENTRU ZONA ORALĂ/FARINGIANĂ/ LARINGIANĂ PREPARATE PENTRU ZONA ORO-FARIGIANĂ 1. Antiseptice oro-faringiene  ALCOOL DICLOR/BENZITIC – Strepsils® (comprimate supt)  AMBAZONUM – Faringosept® (comprimate)  CLORHEXIDINUM – Hexoraletten® (comprimate supt) 2. Antibiotice  FOSFOMICINA (Afos® – comprimate supt)  FUSAFUNGIN (Bioparox® - spray)  TIROTRICIN (Trachisan® - soluţie externă, pulbere, comprimate) 3. Plante  Inhalant® - sol.ext.  Proposept® – cpr.  Sinupret® – dj, sol. alcoolică

PRODUSE PENTRU CAVITATEA ORALĂ 1. Profilaxia cariei – natrii floridi  Zymafluor® (cpr.)  Dentaflux® (cpr.)  Pedi-dent® (cpr.) 2. Antiinfecţioase locale:  BENZYDAMINUM – Tantum Verde® cpr.  CETILPYRIDINUM – soluţie contra aftelor bucale, soluţie externă  CHLORHEXIDINUM – Corsodyl®, Plaq out® ( soluţie externă, gel)  Combinaţii: Bucosept® – comprimate supt, Citulin® – soluţie externă  Deqalinum®– aerosol

76

MEDICAŢIA DERMATOLOGICĂ ŞI VENEROLOGICĂ CHIMIOTERAPICE ANTIFUNGICE 

sunt substanţe medicamentoase indicate în infecţiile fungice determinate cel mai frecvent de Candida albicans, Trichomonas vaginalis, Criptococcus neoformans, Trichosporon etc.

Reprezentanţi: CLOTRIMAZOL  se prezintă sub formă de spray 1%, cremă 1%, soluţie pentru uz extern 1%, unguent, pulbere, comprimate vaginale  are indicaţii în candidoza vaginală, candidoza tegumetară, tricomoniază  se contraindică în alergie, sarcină  nu se administrează comprimatele vaginale în timpul ciclului menstrual KETOCONAZOL  comprimate 200 mg cu administrare orală şi ovule 400 mg – intravaginal  se indică în infecţii micotice sistemice, candidoza cutaneo-mucoase, micoze ale tegumentului, părului şi unghiilor, candidoza vaginală MICONAZOL  comprimate cu administrare orală-250mg, comprimate vaginale-150mg, capsule vaginale de 200mg şi de 400mg, gel 2%, unguent sau cremă 2%  se indică în candidoze orale, intestinale, vaginale, pitiriazis versicolor  se contraindică la copii sub 2 ani, prudenţă în timpul sarcinii, alergie FLUCONAZOL  capsule gelatinoase de 50, 100, 150, 200 mg, pulbere pentru suspensie orală de 50mg/5ml, 200mg/5ml, soluţie injectabilă de 2 mg/ml  contraindicaţii: sensibilitate, sarcină şi alăptare, copii sub 16 ani  se indică în criptococoze, candidoze, dermatomicoze NISTATIN  drajeuri de 500.000 u.i sau 100 mg, pulbere suspendabilă de 400.000 u.i, ovule 150.000 u.i, unguent sau cremă de 200.000 u.i, comprimate vaginale  se indică în candidoze superificiale mucoase şi cutanate, vulvite şi vulvovaginite  se contraindică în alergii

PREPARATE PENTRU TRATAMENTUL PLĂGILOR ŞI ULCERAŢIILOR DEXPANTHENOL (Bepanthen®)  se administreză topic sub formă de cremă, unguent, spray sau soluţie cutanată  se aplică în cazul rănilor, arsurilor, escoriaţiilor, ulcerelor, inflamaţiilor diverse, grefe de tegument, stomatite 77

HIALURONAT DE ZINC (Curiosin®)  se aplică topic în ulcere de decubit, ulcere varicoase, fistule, plăgi infectate  se prezintă sub formă de soluţie cutanată  aplicarea se face după curăţarea plăgii cu apă oxigenată sau ser fiziologic steril Actovegin®  conţine hemoderivat deproteinizat din sânge de viţel  se administează sub formă de cremă, gel, unguent  se indică în: ulcer varicos, escare etc. Alte produse indicate: Hemogal®, Armon®, Contractubex®, Cutaden®

ANTIPSORIAZICE  se vor indica numai după un diagnostic corect  se vor aplica strict pe zona afectată  durata tratamentului general şi local va fi recomandată de medicul dermatolog Uz local:  METHOXALENUM – soluţie externă  Combinaţii (Asorian®) – soluţie externă  ACITRETINUM – cremă, capsule, gel  CALCIPOTRIOL – cremă  CLOBETASOL (Dermovate®) Uz sistemic  METHOXALENUM – comprimate, capsule gelatinoase  ETRETRINATUM – capsule

ANTIBIOTICE CU ADMINISTRARE TOPICĂ    

se administrează topic sub formă de unguente, creme, soluţii cutanate, spray-uri se va testa înainte de aplicaţie se va administra la indicaţia medicului se indică în abcese, furuncule, eczeme suprainfectate, etc.  TETRACICLINA – unguent  GENTAMICINA – cremă, unguent,  NEOMICINA – unguent, spray  TIROTRICINA - unguent  FUSAFUGIN (Bioparox®) - spray  MUPIROCINUM – cremă 78

ANTIVIRALE CU ADMINISTRARE TOPICĂ   

se aplică topic sub formă de unguent, cremă, gel, soluţie cutanată, aerosol/spray se administrează la indicaţia medicului dermatovenerolog se indică în: herpes, veruci, condilomatoză etc. Reprezentanţi:  ACICLOVIRUM – cremă, unguent  EPERVUDINUM - unguent  IDOXURIDINUM - unguent  PODOPHYLLOTOXINUM – soluţie externă  Combinaţii

CORTICOTERAPICE DE UZ DERMATOLOGIC   

întotdeauna se vor administra după un diagnostic corect durata tratamentului o va recomanda întotdeauna medicul dermatolog se vor aplica întotdeauna în strat subţire la locul zonelor afectate pentru a preveni rezistenţa la substanţa medicamentoasă şi atrofia tegumentară  se va spăla zona înainte de aplicare  se va testa pe o zonă mică forma medicamentoasă  asistenta medicală va urmări efectele adverse (prurit, eritem, edem, fenomene alergice) Reprezentanţi:  HIDROCORTIZON: sub formă de unguent, emulsie, cremă, loţiune, unguent  FLUMETASON - unguent  FLUTICASON – cremă, unguent  TRIAMCINOLON – unguent  BETAMETHASON – loţiune, cremă, unguent  BUDESONID – cremă, unguent  FLUOCINOLONI ACETONID – unguent, cremă, gel, unguent  METHYLPREDNISOLON – cremă, unguent, unguent gras  MOMETASON – cremă, soluţii externă  PREDNICARBAT– cremă  CLOBETHASOL – cremă - este un corticoid putenic CORTICOSTEROIZI COMBINAŢI CU ANTISEPTICE  Se prezintă sub formă de unguente, creme, geluri  Triamconolon S®  Fluocinolon D®  Synalar C® 79

CORTICOSTEROIZI COMBINAŢI CU ANTIBIOTICE  Se prezintă sub formă de spray creme, unguente, pudre/pulberi cu administrare locală  Bioxiteracor®  Neopreol®  Oxycort®  Oxymed®  Pimafucort®  Nidoflor®  Diprogenta®  Triderm® CORTICOSTEROIZI ÎN COMBINAŢII CU ALŢI CORTICOSTEROIZI  Se prezintă sub formă de cremă, unguent, cu aplicare topică  Canesten HC®  Diprosalic®

ANTISEPTICE ŞI DEZINFECTANTE UTILIZATE ÎN SECTORUL MEDICAL ŞI FARMACEUTIC

     

Sunt substanţe cu acţiune antimicrobiană Sunt utilizate pentru dezinfecţia dispozitivelor medicale, tegumentelor şi mucoaselor Un dezinfectant trebuie să îndeplinească unele condiţii cum ar fi: Să aibă un spectru larg de acţiune Să actioneze rapid şi intens Sa aibă acţiune bactericidă Să nu păteze Să nu distrugă dispozitivele medicale sau să lezeze tegumentele şi mucoasele Să aibă o toxicitate redusă sau deloc

PRINCIPALELE ANTISEPTICE ŞI DEZINFECTANTE 1. 2. 3. 4.

Clorhexidinum – spray, soluţie externă Combinaţii – Clorhexin A, Clorhexin B, Clorhexin C Ortofenilfenol (Primasept®) Derivaţi De Iod  Septozol  Iodopovidonum (Betadine® - soluţie externă, unguent)  Polyvidonum (Iodosept® - soluţie externă, unguent) 5. Derivaţi de Chinolone  Clorquinaldolum (Saprosan® - pulbere) 80

6. Compuşi cuartenari de amoniu  Benzaconimclorura (Sintosept HQ® - soluţie externă)  Combinaţii – Sterlane®- soluţii externe 7. Derivaţi De Mercur  Fenosept® - soluţie externă 8. Eosine – soluţie externă 9. Peroxid De Hidrogen – soluţie apoasă 10. Dicloroizocianurat de sodiu dihidrat – tablete efervescente 11. Compuşi pe bază de clor - Dicloroizocianurat de sodiu dihidrat (Hexaclor®) 12. Formaldehida, Glutaraldehida 13. Acid boric 14. Alte Dezinfectante  Sintosept® - soluţie externă  Primasept Med® - soluţie externă  Perogen® - comprimate  Plurisept®

ANTIBIOTICE, ANTIVIRALE, ANTIPARAZITARE, ANTIFUNGICE MEDICAŢIA ANTIBACTERIANĂ-ANTIBIOTICE  Antibioticele sunt substanţe medicamentoase care prin diverse mecanisme opresc sau distrug dezvoltarea germenilor PENICILINELE  Penicilinele sunt antibiotice naturale sau de semisinteză  Se clasifică în:  peniciline naturale (PENICILINA G, FENOXIMETILPENICILINA BENZATIN BENZILPENICILINA  peniciline de semisinteză (OXACILINA, AMPICILINA, AMOXICILINA, TICARCILINA +AC. CLAVULANIC) PENICILINELE NATURALE: PENICILINA G (sodică, potasică)  acţionează pe cocii Gram (+) şi Gram (-), bacili Gram, bacilul difteric leptospire, spirochete  se administrează parenteral  se prezintă sub formă de flacoane cu pulbere pentru soluţie injectabilă  se administrează la indicaţia medicului  ATENŢIE: înainte de administrare se va efectua testarea la medicament  se administrează la ore fixe  se asociază cu un antifungic şi un prebiotic/probiotic 81

BENZATHINI BENZYLPENICILLINA (Moldamin®)  este o penicilină retard care se administrează strict intramuscular la indicaţia medicului  se prezintă sub formă de flacoane cu pulbere pentru constituirea unui preparat injectabil de 1.200.000 ui, 2.400.000 ui  se dizolvă cu apă distilată sau ser fiziologic (!!! scrie pe flacon)  de obiecei se administrează 1 dată la 7, 14, 21 zile în funcţie de doză PHENOXYMETHILPENICILINA (Penicilina V)  se administrează oral sub formă de comprimate, granule pentru suspensie orală sau sirop PENICILINE REZISTENTE LA PENICILINAZE  sunt antibiotice care acţionează pe stafilococul auriu  sunt indicate în infecţii stafilococice localizate sau generalizate Reprezentanţi: OXACILINA  are acţiune bactericidă  se administrează oral sub formă de capsule sau parenteral sub formă de pulbere pentru soluţie injectabilă  intervalul de administrare pentru formele medicamentoase orale este la 4 sau 6 ore în infecţiile grave  are ca reacţii adverse: hematurie, convulsii, depresia măduvei osoase, anafilaxie, hepatotoxicitate  NU se administează la cei alergici  precauţii la administrarea în sarcină sau la nou născut CLOXACILINA

AMINOPENICILINE  sunt antibiotice care au un spectru larg de acţiune asupra unor bacterii Gram pozitive şi Gram negative AMPICILINA  are spectru larg de acţiune, mai ales pe bacteriile Gram negative  se elimină biliar de aceea este indicată mai ales în colecistite  se administrează oral sub formă de capsule, granule pentru suspensie orală şi parenteral (intramuscular sau intravenos) sub formă de pulbere pentru soluţie injectabilă  intervalele de administrare sunt la 4, 6, 8 ore în funcţie de afecţiune, după indicaţia medicului  Combinaţii: AMPICILINA +SULBACTAM (Unasyn®) 82

AMOXICILINA  are un spectru larg de acţiune asupra bacteriilor  intră în schema de tratament a ulcerului gastro-duodenal determinat de Helicobacter pylori  administrată oral, se absoarbe mai bine, pătrunde mai bine în ţesuturi  produce disbioză intestinală  se administrează oral sub formă de capsule, comprimate filmate, pulbere pentru soluţie orală şi parenteral sub formă de pulbere pentru soluţie injectabilă  Combinaţii: AMOXICILINA + ACIDUL CLAVULANIC (Augmentin®) FLUOROCHINOLONELE  sunt antibiotice bactericide  au spectru de acţiune pe coci Gram pozitivi (Stafilococi, Enterococi), Gram negativi (Neisserii), Enterobacteriaceae, Bacili Gram negativi inclusiv Pseudomonas aeruginosa, Mycobacterii, Mycoplasme, Chlamydii  se adminstrează oral sub formă de comprimate, capsule, pulbere pentru soluţie orală şi parenteral sub formă de soluţie injectabilă sau pulbere pentru soluţie injectabilă  se elimină urinar şi biliar  au ca efecte secundare: cefalee, urticarie, convulsii, fatigabilitate etc.  sunt contraindicate la cei alergici Reprezentanţi:  CIPROFLOXACINA  NORFLOXACINA  PEFLOXACINA  MOXIFLOXACINA  LEVOFLOXACINA  OFLOXACINA  LOMEFLOXACINA CEFALOSPORINE  se clasifică în 4 generaţii GENERAŢIA I  acţionează mai bine pe stafilococ decât oxacilina  nu pătrund în LCR  se prezintă sub formă de comprimate, pulbere pentru soluţie orală, pulbere pentru soluţie injectabilă  se elimină urinar în forma activă  determină reacţii alergice, bicitopenie, nefrotoxicitate  sunt indicate în: infecţii ORL, bronşice, urinare, cutanate 83

Reprezentanţi: 1. 2. 3. 4.

CEFADROXIL CEFAZOLIN CEFALEXIN CEFALOTIN

GENERAŢIA A II-A  au activitate superioară pe Bacilii Gram negative  se absoarbe variabil în funcţie de preparat  se elimină renal şi într-o cantitate scăzută biliar  se indică în infecţii ORL, pulmonare, cutanate, ginecologice, urinare Reprezentanţi: 1. CEFACLOR 2. CEFUROXIM 3. CEFAMANDOL 4. CEFOTETAN 5. CEFOXITIN GENERAŢIA A III-A  au spectru larg de acţiune  pătrund în LCR  se indică în meningite, infecţii de tract respirator şi urinar, endocardite, infecţii cutanate, ORL, Boala Lyme, gonoree  se administrează în monoterapie sau împreună cu un aminoglicozid  prin metabolizarea lor eliberează produşi de metabolism activi  se elimină renal şi biliar  determină reacţii alergie, tulburări de coagulare, modificări ale hemoleucogramei şi transaminazelor Reprezentanţi: 1. CEFOPERAZONA 2. CEFOTAXIM 3. CEFTIBUEN 4. CEFTAZIDIM 5. CEFTRIAXONA GENERAŢIA A IV-A  se administrează parenteral  se eliminărenal  se indică în infecţii severe bacteriene, intraabdominale, nosocomiale 84

Reprezentanţi: 1. CEFEPIMA 2. CEFPIROMA AMINOGLICOZIDE  sunt medicamente bactericide active pe bacteriile Gram pozitive, dar mai ales pe bacteriile Gram negative  NU se absorb digestiv, dar au acţiune la acest nivel  se elimină renal  au ca reacţii adverse: nefrotoxicitatea, ototoxicitatea, embriotoxicitatea  se contraindică la gravide, afecţiuni renale cronice  toate sunt cu administrare parenterală, cu excepţia tobramicinei şi netilmicinei care se prezintă sub formă de colir sau unguent pentru uz oftalmic şi neomicinei sub formă de comprimate  pe perioada administrării se recomandă urmărirea valorii creatininei serice  se administrează la indicaţia medicului Reprezentanţi  NETILMICINA  AMIKACINA  GENTAMICINA  TOBRAMICINA  KANAMICINA  NEOMICINA  STREPTOMICINA MACROLIDELE  inhibă sinteza proteinelor bacteriene  au efect bactericid mai ales pe pneumococi şi streptococi beta hemolitici de grup A Reprezentanţi: ERITROMICINA  acţionează pe coci Gram pozitivi şi Gram negativi, Legionella, Mycoplasma, Chlamidii  are ca reacţii adverse în principal simptome digestive  se administrează oral sub formă de comprimate filmate, granule pentru suspensie orală şi parenteral sub formă de liofilizat pentru soluţie perfuzabilă  doza maximă pe 24 ore la adult este de 1000mg AZITROMICINA  are acţiune similară eritromicinei dar are spectru şi pe bacilii Gram negativi 85

 se administrează oral sub formă de comprimate filmate, capsule, pulbere pentru suspensie orală şi parenteral sub formă de pulbere pentru suspensie injectabilă CLARITROMICINA  are acţiune similară eritromicinei, dar are acţiune şi pe Helicobacter pylori  se administrează oral sub formă de comprimate filmate, granule pentru suspensie orală şi parenteral sub formă de liofilizat pentru soluţie injectabilă SPIRAMICINA (Rovamicina)  utilizată în tratamentul toxoplasmozei la gravide  se prezintă sub formă de comprimate filmate şi granule pentru suspensie orală cu administrare orală LINCOSAMIDE  blochează sinteza proteinelor bacteriene  sunt bacteriostatice, însă pot fi şi bactericide în unele situaţii speciale  au ca reacţii adverse tulburări digestive, reacţii alergice, hepatotoxicitate  Reprezentanţi: LINCOMICINA  este un antibiotic cu utilizare restrânsă datorită efectelor adverse  se indică în infecţiile stafilococice, osoase sau peritoneale  se prezintă sub formă de capsule cu administrare orală CLINDAMYCINA  este asemănătoare lincomicinei  se administrează oral sub formă de comprimate filmate sau parenteral sub formă de soluţie injectabilă CICLINELE  sunt antibiotice bacteriostatice  sunt indicate mai rar, în anumite situaţii  acţionează pe coci şi bacilli Gram pozitivi şi Gram negativi  se administrează oral, topic sau parenteral  se prezintă sub formă de capsule, pulbere pentru soluţie injectabilă, unguente cu aplicare topică  determină reacţii adverse aproape pe toate aparatele şi sisteme  Reprezentanţi:  TETRACICLINA 86

 DOXICICLINA  MINOCICLINA GLICOPEPTIDE VANCOMICINA  este bactericidă  este indicată mai ales în colita pseudomembranoasă indusă de antibiotic sau infecţii cu stafilococi polirezistenţi  se administrează parenteral la indicaţia medicului  se prezintă sub formă de liofilizat pentru soluţie injectabilă/perfuzabilă TEICOPLANIN

  

este indicat în infecţii grave se prezintă sub formă de liofilizat pentru soluţie injectabilă

se administrează în spital la indicaţia medicului Alte  ORITAVANCIN  DABALVANCIN CARBAPENEME  au efect bactericid  au un spectru foarte larg cum ar fi: coci Gram pozitivi, coci Gram negativi, bacili Gram negative, foarte active pe anaerobi  cele mai frecvente reacţii adverse sunt:  locale (eritem, durere, induraţie locală, urticarie, flebite, tromboflebite, eritem multiform)  generale (tulburări digestive, pătarea dinţilor, nefrotoxicitate, neurotoxicitate, hipotensiune arterială)  se prezintă sub formă de pulbere pentru soluţie injectabilă cu administrare parenterală  se administrează la indicaţia medicului în spital Reprezentanţi  IMIPENEM  MEROPENEM  ERTAPENEM SULFONAMIDE ŞI TRIMETOPRIM  SULFADIAZINA  SULFISOXAZOL 87

 SULFADOXINA  SULFAMETOXAZOL TRIMETOPRIM+SULFAMETOXAZOL (Biseptol®, Sumetrolim®) Se prezintă sub formă de comprimate sau sirop, cu administrare orală ALTE ANTIBIOTICE  CLORAMFENICOL  QUINUPRISTIN  DALFOPRISTIN  FOSFOMICINA  TELITROMICINA  LINEZOLID  DAPTOMICINA  TIGECICLINA  RIFAMPICINA  POLIMIXINA E (COLISTINUL)

MEDICAŢIA ANTIVIRALĂ Medicatia antivirală cuprinde substanţe medicamentoase care acţionează asupra AND-ului, ARN-ului viruşilor în diferitele etape ale replicării Se clasifică în 1. Antivirotice antivirusuri ARN 2. Antivirotice antivirusuri ADN 3. Antivirotice antiretrovirusuri Reprezentanţi: 1. ACICLOVIR 2. VALACICLOVIR 3. GANCICLOVIR 4. PENCICLOVIR 5. FAMCICLOVIR 6. FOSCARNET 7. RIBAVIRINA 8. LAMIVUDINA 9. AMANTADINA 10. RIMANTADINA 11. INTERFERON ALFA TERAPIA ANTIHEPATITĂ B LAMIVUDINA  inhibă sinteza ADN - VHB 88

 se administrează oral la indicaţia medicului  determină citoliză hepatică şi musculară, toxicitate medulară ADEFOVIR  se administrează la indicaţia medicului  are mai puţine reacţii adverse ENTECAVIR  este activ pe tulpini LAMIVUDIN rezistente TERAPIA ANTIHEPATITĂ C RIBAVIRINA  intră în schema de tratament pentru hepatita virală C  se prezintă sub formă de comprimate, capsule, soluţie orală  se adminsitrează oral în scheme stabilite de către medic  se contraindică administrarea la gravide INTERFERONII  sunt glicoproteine biologice care au acţiune antivirală  se administrează în infecţiile cu virus hepatitic B, C, dar are acţiune şi pe virusurile herpetice, zosterian, citomegalic  de asemenea au efect antiproliferativ (antitumoral) şi imunomodulator Reprezentanti: Interferon alfa: INTRON A, ROFERON A Interferon beta: BETAFERON Peginterferon alfa: PEGINTRON, PEGASYS TERAPIA ANTI – HIV (Boală SIDA)  cuprinde medicamente care inhibă în special replicarea virusului HIV  se administrează oral sub formă de capsule, comprimate, soluţie orală  se administrează la indicaţia medicului după scheme precis stabilite  pot determina hipersensibilitate, motiv pentru care sunt contraindicate la aceşti pacienţi Reprezentanţi: INHIBITORI NUCLEOZIDICI DE REVERS TRANSCRIPTAZĂ  ZIDOVUDINE (ZDV)  STAVUDINE (D4T)  LAMIVUDINE (3TC)  DIDANOSINE (ddi)  TENOFOVIR  ABACAVIR  EMTRICITABINA 89

INHIBITORI DE PROTEAZĂ  INDINAVIR  AMPRENAVIR  SAQUINAVIR  RITONAVIR  NELFINAVIR  ATAZANAVIR  INDINAVIR  TIPRANAVIR ALTE SUBSTANŢE MEDICAMENTOASE  NEVIRAPINE  EFAVIRENZ  ENFUVIRTID (FUZEON®)

MEDICAŢIA ANTIHELMINTICĂ Helminţii sunt viermi care infestează omul şi se impart în nematode, trematode şi cestode.  derivaţii de benzimidazol au acţiune asupra helminţilor precum Ascaridis lumbricoides, Enterobius vermicularis, Trichuris trichuria, Ancylostoma duodenale, Echinococcus granulosus, Taenia saginata, Taenia solium,  se metabolizează hepatic (poate determina hepatotoxicitate-sindrom de hepatocitoliză) şi se elimină renal  reacţii adverse: diaree, greţuri, ameţeli, cefalee, epigastralgii, leucopenie, erupţii cutanate  se recomandă să se administreze concomitent cu un laxativ6  se contraindică în sarcină, alăptare, etilici, alergie, nefropatii, hepatopatii  nu se asociază cu băuturi alcoolice6 Reprezentanţi  ALBENDAZOL  MEBENDAZOL  TIABENDAZOL  NICLOSAMIDA  LEVAMISOL  se administrează p.o. sub formă de comprimate, soluţie orală, sirop pentru copii  se va administra după un diagnostic de certitudine pe baza examenelor de laborator din materiilor fecale LEVAMISOLUL mai are şi acţiune imunostimulantă administrându-se în poliartrita rematoidă 90

MEDICAŢIA ANTIPARAZITARĂ 1. Medicaţia antiscabie  SULF – se prezintă sub formă de unguent care se administrează topic - în scabie se aplică pe toată suprafaţa corpului timp de 3 zile apoi se va spăla şi va schimba lenjeria - este indicat şi în alte afecţiuni ale pielii - se poate administra şi la sugari - se mai prezintă sub formă de săpun sau şampon  BENZOAT DE BENZIL (Dermiar®) - se prezintă sub formă de cremă care se aplică topic 2. Medicaţia antipediculoză Este indicată în pediculoza capului Reprezentanţi:



MALATION - se prezintă sub formă de şampon şi emulsie cu administrare topică



PEDILIN® - se prezintă sub formă de emulsie ce conţine o combinaţie de 2 substanţe medicamentoase - se aplică conform indicaţiilor medicului



PERMETHRINUM (Nix®) - se prezintă sub formă de cremă capilară care se aplică pe părul capului şi pe scalp după spălare. Se aşteaptă 10 minute după care se spală din nou părul

MEDICAŢIA ANTIMICOTICĂ 

alterează membranele celulare fungice oprind dezvoltarea fungilor stopând înmulţirea sau distrugându-le  se pot administra sistemic sau topic CLASIFICARE 1.Derivati azolici:  KETOCONAZOL  MICONAZOL  CLOTRIMAZOL  FLUCONAZOL  ITRACONAZOL KETOCONAZOL (Nizoral®)  este un antimicotic cu spectru larg având acţiune pe Candida, Blastomices, Criptococcus 91

 este indicat în infecţii micotice sistemice şi de organ, mai ales formele cronice cum ar fi candidoza cutaneo-mucoasă orală, vaginală, cutanată  se administrează oral şi extern CLOTRIMAZOL  este antimicotic cu spectru larg  indicat în candidoza cutaneo mucoasă, stomatita angulară cu Candida  se administrează extern sau oral FLUCONAZOL (Diflucan®)  este antimicotic cu spectru larg  este indicat în criptococoze (meningita, infectii pulmonare, cutanate), candidoze sistemice, candidoze ale mucoaselor, candidoze genitale, dermatomicoze (onicomicoze)  se administrează oral sau topic  se poate utiliza şi la pacienţii cu imunodepresie (transplant, SIDA, etc) 2.Antibiotice macrolidice polienice: AMFOTERICINA B  este antimicotic, activ pe Candida albicans, Blastomices, Histoplasma  este indicat în infecţii cutaneo-mucoase, infecţii micotice generalizate  se administrează oral sau perfuzabil 3.Antibiotice antifungice: NISTATIN  este un antimicotic cu acţiune pe Candida albicans, Criptococus, Histoplasma  se indică în candidoze oro-faringiene, gastro-intestinale, genitale  se administrează: oral, topic

MEDICAŢIA SÂNGELUI ANTIANEMICE ANEMIA FERIPRIVĂ  este anemia caracterizată prin scăderea serică a fierului  fierul este indispensabil pentru organism, intrând în constituţia unor enzime ale oxido-reducerii celulare şi a hemoglobinei (Hb)  fierul se absoarbe numai dacă este sub formă de Fier feros, bivalent  cel mai frecvent se găseşte în formă trivalentă, iar transformarea din Fier feric în Fier feros se face numai dacă pH-ul stomacului este acid  la bolnavii cu deficit de HCl sau la cei gastrectomizaţi, absorbţia este scăzută 92

 substanţele care cresc aciditatea gastrică cum ar fi acidul ascorbic (Vitamina C), cresc absorbţia de Fier  absorbţia Fierului pe stomacul cu alimente este scăzută  au ca reacţii adverse: tulburări digestive, colorarea scaunului în brun-negru  NU se administrează pacienţilor cu afecţiuni digestive (ulcer, colite)  se administrează oral, sub formă de comprimate, drajeuri, soluţie orală, sirop sau parenteral sub formă de soluţie injectabilă  se administrează în cure stabilite de către medic (3 luni, 6 luni, 12 luni)  se pot găsi şi în combinaţii cu vitamina C, acid folic, Vitamina B12 Reprezentanţi: 1. SULFAT FEROS 2. GLUCONAT FEROS 3. FUMARAT FEROS 4. GLUTAMAT FEROS (Glubifer®) 5. COMPLEX HIDROXID DE FIER POLIMALTOZAT (Ferrum Hausmann®) 6. COMPLEX DE HIDROXID DE FIER SUCROZA (Venofer®) 7. FEROCHOLINAT 8. COMBINAŢII  GLUCONAT FEROS+ACID ASCORBIC (Ascofer®, Sorbifer Durules®)  SULFAT DE FIER+ACID FOLIC+VITAMINA B12 (Ferro-Folgamma®)

ANEMIILE MEGALOBLASTICE Anemiile megaloblastice se datorează deficitului de vitamină B12 sau deficitului de acid folic Se administrează: CIANCOBALAMINA (Vitamina B12®)  are rol în multiplicarea şi dezvoltarea celulară cu proliferare intensă şi în sinteza acizilor graşi din neuronii sistemului nervos central  este indicat în anemia megaloblastică (în combinaţie cu acid folic), polineuropatii  se administrează parenteral sub formă de soluţie injectabilă sau oral sub formă de comprimate, capsule, soluţie orală, sirop în combinaţie cu alte vitamine ACIDUL FOLIC

  

este un factor de maturare a eritrocitelor este indicat în anemia megaloblastică, dar şi alte anemii mai ales cea carenţială şi din sarcină se administrează oral sub formă de comprimate 93

FACTORII DE CREŞTERE HEMATOPOETICI      

factorii de creştere hematopoietici sunt substanţe care permit multiplicarea, dezvoltarea şi maturarea anumitor tipuri de celule factorul de stimulare a coloniilor pentru granulocite este ERITROPOIETINA, care are statut de hormon Eritropoietina este produsă la nivelul rinichiului şi stimulează dezvoltarea hematiilor tratamentul cu ERITROPOIETINĂ este un tratament cronic, până la transplant sau până la sfârşitul vieţii bolnavului se administrează în spital la indicaţia medicului conform protocoalelor, sub strictă supraveghere medicală asistentul medical va monitoriza funcţiile vitale şi parametrii ionogramei

ANTICOAGULANTELE  sunt medicamente care au ca scop împiedicarea formării trombilor la nivelul cordului sau vaselor de sânge în condiţiile unor afecţiuni  se administrează la indicaţia medicului  asistentul medical va urmări reacţiile adverse ale acestora - în special hemoragiile  pe perioada tratamentului se va monitoriza testele de coagulare din sânge venos  se împart în: anticoagulante parenterale şi orale ANTICOAGULANTE DIRECTE (parenterale) Indicaţii:  prevenirea emboliilor pulmonare şi sistemice post infarct miocardic  profilaxia trombozelor venoase profunde  tratamentul fibrilaţiei atriale  post-chirurgical pentru prevenirea emboliilor Contraindicaţii:  hipersensibilitate la medicament, afecţiuni hemoragice, afecţiuni hepatice şi renale, iminenţă de avort, sarcină, lactaţie, hipertensiune necontrolată, traumatisme severe  injecţii intramusculare Reacţii adverse:  hemoragii ale tractului digestiv şi urinar, hepatită, nefropatie, alopecie, urticarie, leucopenie, eozinofilie Precauţii:  febră, diaree, tireotoxicoză, vârstnici, insuficienţă cardiacă cronică 94

Reprezentanţi: 1. HEPARINA  este un anticoagulant cu acţiune antitrombotică având indicaţii în tromboflebite, tromboze şi embolii arteriale, boli chirurgicale cardiovasculare  se administrează numai după evaluarea biologică  se administează în perfuzie într-o soluţie izotonă de NaCl sau glucoză, în spital  NU se administrează la pacienţii alergici 2. HEPARINELE CU GREUTATE MOLECULARĂ MICĂ (HGMM)  se obțin din heparina standard (nefracționată) prin diverse tehnici  se administrează subcutanat Reprezentanţi: 1. ENOXAPARINA (Clexane®) 2. DALTEPARINA (Fragmine®) 3. TINZAPARINUM (Innohep®) 4. NADROPARINA (Fraxiparine®) 5. REVIPARINA (Clivarin®) 6. ABCIXIMAB (ReoPro®) HEPARINA CU ADMINISTRARE TOPICĂ (cutanată)  se prezintă sub formă de emulsie cutanată, gel, soluţie cutanată, aerosoli/spray cutanat ANTICOAGULANTELE ORALE  se administrează cronic  se evaluează periodic (2-3 săptămâni) clinic şi biologic pacientul Reprezentanţi: 1. ACENOCUMAROL (Sintrom®, Trombostrop®) 2. WARFARINA

ANTIAGREGANTELE PLACHETARE  scad agregabilitatea plachetară  sunt indicate în prevenirea formării trombilor sau în cazul riscului formării unor trombi în cadrul unor afecţiuni cum ar fi infarct miocardic, angină pectorală, accident vascular cerebral, fibrilaţie atrială, etc.  efectul antiagregant se manifestă doar la doze mici de medicament şi cu cât doza se creşte cu atât acest efect se pierde  pot determina hemoragii, tulburări hematologice sau tulburări hepatice 95

 se contraindică în accidentele vasculare cerebrale în faza acută  se vor administra la indicaţia medicului  se administrează oral sub formă de comprimate Reprezentanţi 1. ACID ACETIL SALICILICUM (Aspirina®) 2. CLOPIDOGREL (Plavix®, Trombex®) 3. DIPIRIDAMOL 4. TICLOPIDINUM 5. TRIFLUSAL 6. SULODEXIDUM 7. TIROFIBAN 8. ABCIXIMAB

ENZIME  se administrează la indicaţia medicului parenteral sub formă de soluţie injectabilă sau pulbere pentru soluţie perfuzabilă  sunt indicate în infarct miocardic şi prevenirea evenimentelor trombotice 1. ALTEPLAZE 2. RETEPLAZE 3. STREPTOKINAZA 4. UROKINAZA 5. DESIRUDINA

HEMOSTATICE HEMOSTAZA = oprirea spontană a sângerării în urma lezării vaselor sanguine  mecanismele hemostazei implică trombogeneza, coagularea și fibrinoliza  trombogeneza este primul răspuns hemostatic manifestat prin spasmul vascular şi vasoconstricție, ulterior aderând plachetele sanguine care îşi pierd membrana şi formează o masă de consistenţă gelatinoasă (ca un dop) care opreşte rapid hemoragia  în general, medicamentele au rol în împiedicarea şi oprirea hemoragiilor,  unele dintre aceste medicamente favorizează procesele de coagulare, iar altele scad rezistenţa capilară prin acţiune asupra lor  se clasifică în hemostatice sistemice și locale HEMOSTATICELE SISTEMICE Utilizări terapeutice:  hemoragii  hemofilie 96

 intoxicaţii cu anticoagulante Reprezentanţi: 1. VITAMINELE K  se folosesc pentru tratamentul hemoragiilor prin deficit de vitamină K  există 3 vitamine K: vitamina K1 sau FITOMENADIONA,vitamina K2, sintetizată de flora microbiană intestinală și vitamina K 3 obţinută prin sinteză FITOMENADIONA (vitamina K1)  este indicată pentru prevenirea şi oprirea hemoragiilor de orice etiologie sau prin exces de anticoagulante orale, diateze hemoragice, purpură trombocitopenică sau alte afecțiuni hemoragice  se administrează parenteral la indicaţia medicului sub formă de soluţie injectabilă 2. ETAMSILAT  are acțiune antihemoragică în hemoragii capilare  se indică profilactic şi terapeutic în diverse afecţiuni manifestate prin hemoragie  se administrează p.o. sub formă de comprimate sau parenteral sub fomă de soluţie injectabilă 3. CARBAZOCROM (Adrenostazin®)  acționează prin creșterea rezistenței capilare  este indicată în hemoragii digestive, ale retinei, în sfera ORL etc.  Se administrează parenteral sub formă de soluţie injectabilă FACTORI AI COAGULĂRII  se administrează întotdeauna la indicaţia medicului în cazurile afecţiunilor prin deficit sau absenţa factorilor de coagulare  se administrează parenteral în spital sub stricta supraveghere a personalului medical (medic, asistent medical)  pe perioada administrării se vor urmări funcţiile vitale, semnele şi simptomele Reprezentanţi: 1. FACTORUL ANTIHEMOFILIC A (FACTORUL VIII) 2. FACTORUL IX (COMPLEXUL PROTROMBINIC) 3. CONCENTRATUL DE FACTOR XIII 4. ALTE: SULFATUL DE PROTAMINĂ, VENOSTAT®, ACIDUL AMINOCAPROIC, ACIDUL TRANEXAMIC 97

HEMOSTATICE LOCALE  sunt medicamente care opresc hemoragia, prin aplicarea pe suprafețe sângerânde ele producând fie vasoconstricție, fie coagulează proteinele de suprafață sau favorizează coagularea sîngelui  se aplică local/topic Reprezentanţi: ADRENALINA  are o acțiune vasoconstrictoare puternică  este indicată ca hemostatic pentru oprirea sângerărilor din epistaxis, extracții dentare, alte hemoragii de cauză ORL  se administrează local în diverse concentrații stabilite de către medic GELATINA  se folosește sub formă de benzi de burete în diverse hemoragii capilare și venoase  se poate aplica şi la nivelul plăgii operatorii TROMBINA  se administrează topic sub formă de soluție sau pulbere  favorizează transformarea fibrinogenului în fibrină fiind eficace în epistaxis, hemoragii după amigdalectomii  se poate administra şi oral în cazul hemoragiilor gastro-intestinale  este contraindicată administrarea parenterală FIBRINA  este indicată pentru oprirea hemoragiilor după intervenții chirurgicale în neurochirurgie, chirurgie plastică etc  se aplică topic sub formă de bureţi, pelicule sau pudră ALTE  SULFATUL DE ALUMINIU ȘI POTASIU  CLORURA FERICA SOL 5-20%  TROMBOPLASTINA  BUREŢI DE COLAGEN (SPONGII HEMOSTATICE)  CELULOZA OXIDA

FIBRINOLITICE  sunt medicamente care produce liza (distrugerea) trombilor  sunt indicate în tromboze, embolie, infarct miocardic acut  se contraindică în hemoragii, reacţii alergice Reprezentanţi: 1. STREPTOKINAZA  este proteină sintetizată de unele tulpini de streptococi 98

 se administrează parenteral perfuzabil la indicaţia medicului 2. ALTEPLAZA  este un medicament produs prin tehnologia ADR recombinat  este foarte eficace asupra trombilor din infarct miocardic acut (are un efect litic-de distrugere a trombilor), embolii pulmonare  se administrează parenteral la indicaţia medicului 3. ALTE:  RETEPLAZA  TENECTEPLAZA  PROTEINA C  DESIRUDIN Contraindicațiile terapiei trombolitice  intervenții chirurgicale în ultimele 10 zile  biopsia de organ mai recent de 2 săptămâni  puncționarea de vase necompresibile (mari)  traumatisme severe/politraumatisme  resuscitarea cardio-pulmonară  hemoragii gastro-intestinale importante în ultimele 3 luni  istoric de hipertensiune arterială malignă, necontrolată terapeutic (valori ale TA diastolice >110 mm Hg)  tulburări hemoragice  accident cerebro-vascular în antecedente, tumori cerebrale  disecția acută de aortă

99

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. *** Cursuri Farmacologie - UMF Iaşi, Timişoara, Târgu Mureş 2. Agenda medicală – 2013 3. Cristea Aurelia Nicoleta, Tratat de farmacologie, editia I, Editura Medicală, 2007 4. Fulga I, Farmacologie, Editura Medicală Buciureşti, 2004 5. Goodman Gilman A. The Pharmacological Basis of Therapeutics, 9th edition, McGrawHill, 2005. 6. Katzung B.G., Basic&Clinical Pharmacology. 8th edition, Lange Medical Book, 2001 7. Lawrence M. Tierney, Stephen J. McPhee, Maxine A. Papadakis, Diagnostic şi tratament în practica medicală, Ediţie intenaţională, 2010 8. Lupuşoru Cătălina Elena, Farmacologie vol I, II, III– Editura Moldova Iaşi, 1994 9. Lupuşoru Cătălina Elena, Cristina Mihaela Ghiciuc, Liliana Tarţău (editors), New pathophysiological challenges and pharmacological approaches, Ed. Junimea, 2009 10. Lupuşoru Cătălina Elena, Cristina Mihaela Ghiciuc. Farmacologia în “comprimate” Editura Alfa, 2009. 11. Lupuşoru Cătălina Elena, Liliana Tarţău (editors), Adverse effects of pharmcologic active substances: from bench to bedside, Ed. Junimea, 2009 12. Lupuşoru Cătălina Elena. Imunofarmacologie, Ed. Alfa, Iaşi, Romania, 2001 13. Mark Bees, MD şi alţii, Manualul Merck de diagnostic şi tratament, ediţia XVIII, Editura All, 2009 14. MedEx - 2010 15. Mircioiu Constantin, Miron Dalia, Radulescu Flavian, Ghiciuc Cristina, Mircioiu Ion – Elemente de biofarmacie şi farmacocinetică, Ed.Universitară Carol Davila, 2008 16. Rang and Dale, Parmacology, 5th edition, 2003 17. Roach Sally, Pharmacology for health professionals, Lippincott Williams and Wilkins, 2005 18. Stroescu V. Bazele farmacologice ale practicii medicale vol I. Editura medicală 1988 19. Tica A. Voicu V.A, Farmacologie, Editura Medicală Universitară, 2004 20. Voicu V, Macovei M, Miclea L, Ghid de toxicologie clinică, Ed. Medicală AMALTEEA, 1999 21. Voicu V., Mircioiu C. Mecanisme farmacologice la interfeţe membranare – interacţiuni finite medicamente – interfeţe biologice, Ed.Academiei Române, 1994 22. Voicu V.A. Toxicologie clinică, Ed. Albatros, Bucureşti, 1999

100