Curs II

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

CURS I, ANUL I, SEMESTRUL II, RO, 2019-2020, MEDICINĂ ANATOMIE ȘI EMBRIOLOGIE - DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE MORFOFUNCȚIONALE I -

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

ORGANIZAREA FUNCTIONALA A APARATULUI RESPIRATOR

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

CAILE AERIENE

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

Organizarea morfofunctionala: A. Spatii respiratorii B. Sistemul nervos si vascular vital C. Tesutul interstitial

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

ORGANELE RESPIRATORII

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

A. Arborele bronhic intrapulmonar

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

-Capacitate – 1 ml -50-80 bronhiole intralobulare -Din ele iau nastere ductele alveolare cu sacii alveolari (acini)

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

LOBULUL PULMONAR

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

• Acinul pulmonar prezinta o ingustare iar apoi o dilatare (vestibul) din care pornesc 4-5 conducte alveolare. Ele se termina in fund de sac. • Ductele alveolare si infundibulii pulmonari au alveole

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

B. Vascularizatia intrapulmonara

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

C. Tesutul interstitial

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

CONFERENȚIAR UNIVERSITAR DOCTOR HÎNGANU MARIUS VALERIU

• Fabricarea surfactantului se face prin două mecanisme diferite: în cursul vieţii embrionare, primul proces începe către luna a cincea sau a şasea; este momentul din care prematurii devin viabili după naştere, surfactantul se produce printr-un al doilea mecanism, trecerea de la un mecanism la celălalt făcându-se treptat • Pentru o alveolă dată, tensiunea superficială se reduce la reducerea suprafeţei, pentru a evita creşterea presiunii interne dată de presiunea Laplace Dacă nu ar exista această variaţie, la scăderea razei unei alveole, presiunea din interiorul său ar creşte, obligând aerul din interior să treacă în alte alveole cu raza mai mare. In acest mod, toate alveolele mici s-ar goli în alveolele mai mari, împiedicând funcţionarea normală a plămânului. • Un alt rol important al surfactantului este de a micşora valoarea coeficientului de tensiune superficială, micşorând astfel consumul de energie în cursul ciclului respirator.

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași

Surfactantul