„Realizarea unui proiect de investitii in cadrul firmei S.C. MEGASTAR EXIM S.R.L”

s

Academia de Studii Economice

„Realizarea unui proiect de investitii in cadrul firmei S.C. MEGASTAR EXIM S.R.L”

Bucuresti, 2008

CUPRINS

Introducere Capitolul 1. Prezentarea generală a firmei............................................pag Capitolul 2. Diagnosticul......................................................................pag  2.1 Juridic...............................................................................pag  2.2 Comercial.........................................................................pag  2.3 Resurselor umane.............................................................pag  2.4 Tehnologic.......................................................................pag  2.5 Financiar..........................................................................pag Capitolul 3. Analiza SWOT.................................................................pag  3.1 Analiza echilibrului financiar…………………………..pag  3.2 Analiza performantelor financiare……..….…………....pag  3.3 Analiza fluxurilor de trezorerie........................................pag  3.4 Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului.........pag  3.5 Previziunea financiara......................................................pag Capitolul 4. Propunerea investitiei si fundamentarea cheltuielilor cu investitia......................................................................................................pag Capitolul 5. Analiza proiectului de investitie in mediul cert...............pag Capitolul 6. Analiza proiectului de investitie in mediul incert............pag  6.1 Analiza de sensibilitate.....................................................pag  6.2 Tehnica scenariilor............................................................pag  6.4 Finantarea proiectului de investitie...................................pag Capitolul 7. Concluzii...........................................................................pag Bibliografie

Introducere

Proiectele de investitii au o importanta deosebita pentru dezvoltarea intreprinderii. Pentru ca ele pregatesc capacitatile si conditiile de productie viitoare, aceste proiecte conditioneaza competitivitatea pe termen a intreprinderii si in consecinta rezultatele si echilibrul financiar. Deoarece investitiile angajeaza importante resurse financiare pe termen lung, aceste proiecte prezinta riscuri deosebite, lansarea lor avand cel mai adesea un caracter ireversibil. Alegerile efectuate in materie de investitii reprezinta aspecte esentiale ale politicii intreprinderii in general, si ale gestiunii sale financiare in particular, si constituie una din determinantele principale ale dezvoltarii sale viitoare. Perspectivele financiare favorabile pot fi obtinute, fie continuand cu activitatile actuale, fie facand investitii si lansand noi activitati. Insa un esec sau o eroare in legatura cu noile investitii pot afecta competitivitatea viitoare si chiar viitorul intreprinderii. Deciziile relative la politica de investitii prezinta o importanta deosebita pentru intreprindere. Gestionarii financiari ai intreprinderii trebuie sa faca aprecieri asupra investitiilor realizate in trecut si asupra nevoilor de investitii din viitor. Trebuie evaluate efectele investitiilor precedente si prevazute efectele proiectelor vizate in viitor. Punerea la punct a procedurilor de diagnostic, de evaluare si de luare a deciziilor cere o delimitare prealabila a operatiunilor care reprezinta investitii. Definirea criteriilor de apreciere a proiectelor de investitii conduce la selectarea celor mai avantajoase proiecte.

Capitolul 1. Prezentarea generala a firmei S.C. MEGASTAR EXIM S.R.L. s-a infiintat in 1993 avand numarul de inregistrare la Registrul Comertului J16/2274/1993 si codul fiscal RO5000761. Activitatea de service se desfasoara in punctele de lucru situate in Craiova, str. Alexandru Macedonschi, nr.33, si str. Nanterre, nr.21 Sediul social al firmei se afla in Craiova,str.Dragoslavele ,nr.5 Pentru o perioada de mai mult de 10 ani domeniul principal de activitate al S.C. MEGASTAR EXIM a fost comercializarea produselor elecronice si electrocasnice , in aceasta perioada firma noastra, cu o retea de 8 magazine ( Craiova, Tr. Severin, Slatina, Caracal, Bailesti, Rm. Valcea), devenind una dintre cele mai importante firme de profil din zona Oltenia. Beneficiind de avantajul proprietatii asupra unor imobile (hale, depozite) de parcul auto dezvoltat pe parcursul timpului, in paralel cu activitatea de comert cu produse electronice si electrocasnice, S.C. MEGASTAR EXIM a desfasurat si alte activitati si anume: comert en gross cu produse alimentare si bauturi alcoolice si nealcoolice, transport marfuri. In iunie 2005 actionariatul S. C. MEGASTAR EXIM a decis separarea obiectelor de activitate pe firme diferite. Astfel comercializarea produselor electronice si electrocasnice s-a desfasurat in continuare prin S.C. MEGASTAR EXIM iar celelalte activitati au fost preluate de o noua firma cu acelasi actionariat. Departamentul de Service a fost infiintat in 1997 in cadrul S.C. MEGASTAR EXIM din dorinta de a oferi clientilor o gama cat mai completa de servicii pentru produsele comercializate de firma noastra si de alte firme din domeniu. Treptat activitatea de service a devenit domeniul principal de activitate, si in present, prin seriozitate si o permanenta preocupare pentru dezvoltare, firma detine o importanta cota de piata in domeniu S.C. MEGASTAR EXIM S.R.L. asigura in principal urmatoarele tipuri de servicii: - reparatii pentru produse electronice, electrocasnice si aparate de aer conditionat de toate tipurile, in termen de garantie si postgarantie; - reparatii masini de spalat, aparate frigorifice, casnice si industriale - montaj aparate de aer conditionat, pentru uz casnic si industrial; - lucrari de intretinere pentru aparate de aer conditionat,pentru uz casnic si industrial. Activitatea de service a S.C. MEGASTAR EXIM este organizata pe departamente de activitate dupa cum urmeaza: - electronice audio- video-tv; - electrocasnice mici, masini de spalat, aragazuri; - frigotehnice (aparate de aer conditionat, combine frigorifice, frigidere); - receptie lucrari ; - prelucrare date- raportari- relatii cu clientii . In sectorul de reparatii-montaj isi desfasoara activitatea o echipa formata din 4 ingineri si 12 tehnicieni care prin pregatirea teoretica si prin experienta acumulata au competenta dar si obligatia de a presta servicii la un nivel calitativ foarte ridicat astfel

incat atat clientii dar si colaboratorii sa gaseasca in S. C. MEGASTAR EXIM un partener de incredere. Departamentul de service are in total un numar de 22 angajati. Baza materiala de care beneficiaza angajatii ii ajuta de asemenea sa-si desfasoare activitatea cu profesionalism. In acest sens mentionam ca activitatea de service se desfasoara intr-un imobil, aflat in proprietatea S.C. MEGASTAR EXIM, in suprafata de 150 mp, pe doua nivele (compartimentat in laborator de electronice, laborator electrocasnice mici, atelier masini de spalat- frigidere - pentru cazurile in care produsele se repara la service - , birou receptie, birou prelucrare date), mijloace de transport pentru deplasari la domiciliul clientilor ( DACIA – 3buc, TICO - 4 buc ), truse de scule si dispozitive, aparate de masura si control specifice fiecarui tip de activitate. Seriozitatea si profesionalismul care caracterizeaza activitatea firmei sunt certificate si de numarul mare de contracte pe care le are incheiate cu fabricanti, importatori, servisanti nationali pentru asigurarea reparatiilor in timpul termenului de garantie si montaj (FRIGOTEHNICA, PANASONIC, FLANCO, RELCO S.A., PECEF TEHNICA, GENCO, SAPEL, QUASAR , ZASS, ADATTI, ROMANEL, ELECTROLUX, TEHNOTON, METALICA, AUDIO BRONX, MEDA, ORION, WHIRLPOOL, INDESIT etc), sau alte firme pentru operatiuni de intretinere, reparatii, montaj echipamente frigotehnice industriale - COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA, UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, CEZ DISTRIBUTIE S.A.( ELECTRICA OLTENIA), REGIONALA CAI FERATE CRAIOVA etc. Pentru cresterea competitivitatii S.C.MEGASTAR EXIM a implementat Sistemului de Management al Calitatii , conform SR EN ISO 9001:2001 . In continuare in prim planul echipei manageriale a S.C. MEGASTAR EXIM S.R.L. sta dezvoltarea prin cresterea numarului de firme colaboratoare si prin diversificarea serviciilor oferite si in acelasi timp consolidarea pozitiei de lider de piata prin cresterea nivelului calitativ al serviciilor oferite, prin promptitudine si seriozitate in relatiile cu clientii, prin ridicarea continua a nivelului profesional al angajatilor in concordanta cu progresul tehnologic si cu cerintele pietei.

Capitolul 2. Diagnosticul JURIDIC

COMERCIAL

Analiza aspectelor legale privind evaluarea firmei analizate

Estimare a pietei actuale si potentiale a intreprinderii si pozitiei sale pe piata

RESURSELOR UMANE Cunoasterea de catre evaluator a resurselor umane si a potentialului de management

TEHNOLOGIC FINANCIAR Analiza a factorilor tehnici, a tehnologiilor de fabricatie precum si a organizarii activitatii operationale

Performante realizate si riscuri Ajustarea situatiilor financiare istorice Compararea cu intreprinderi similare

Prin diagnosticarea unei firme, in vederea evaluarii, se urmareste sintetic evidentierea a doi parametrii cheie : rentabilitatea si riscul. Cunoasterea tuturor lanturilor activitatii acesteia precum si a punctelor forte si a celor slabe corespunzatoare fiecareia este de natura sa permita evaluatorului fundamentarea judecatii valorii intreprinderii. 2.1 Diagnosticul juridic Are drept scop verificarea aspectelor juridice legale privind activitatea firmei. Realizarea acesteia presupune analiza elementelor specifice in urmatoarele domenii : dreptul societatii comerciale, dreptul civil, dreptul fiscal, dreptul comercial, dreptul muncii, dreptul mediului, litigiile. Intre informatiile legale relevante pentru aprecierea firmei retinem : - drepturile si obligatiile proprietarului participatiei evaluate ; - analiza controlului asupra deciziei din cadrul firmei (distribuirea dividendelor, politica de investitii, numirea managementului, dizolvarea, fuziunea, lichidarea, cesiunea, actiunilor etc.) ; - analiza oricarei restrictii legale privind transferul actiunilor ; - documente privind tranzactii anterioare cu participatii la intreprinderea respectiva. Dreptul societatii comerciale : se verifica contractul de societate, statutul si modificarile ulterioare infiintarii, registrul adunarii generale a actionarilor (asociatilor), registrul actionarilor, registrul actiunilor etc. Dreptul civil : se analizeaza si se verifica actele si contractele privind : dreptul de proprietate asupra constructiilor, situatia juridica a terenurilor intreprinderii, situatia juridica a imobilizarilor necorporale, situatia imobilizarilor financiare, situatia imprumuturilor primite, a garantiilor constituite, existenta creditelor nerambursate la scadenta, situatia asigurarii societatii prin efectul legii si in virtutea unor contracte de asigurare impotriva unor riscuri (calamitate naturala, furt). Dreptul comercial : se verifica contractele de vanzare – cumparare, de inchiriere, contractele de locatie de gestiune, cele de concesiune.

Dreptul fiscal : se verifica inregistrarea intreprinderii la organele abilitate ale administratiei financiare, daca s-au achitat obligatiile legale datorate, situatia platilor restante comparativ cu termenele eligibile, ultimul control fiscal si rezultatele sale. Dreptul muncii : se verifica si se analizeaza existenta contractelor colective si individuale de munca, regulamentului de ordine interioara, contractului de management. Dreptul mediului : se analizeaza daca activitatea firmei evaluate se desfasoara in cadrul impus de legislatia de mediu ; din perspectiva restrictiilor privind efectele activitatii asupra mediului, intereseaza daca firma are un studiu de impact, daca au fost obtinute autorizatiile de mediu, daca sunt litigii cu alte intreprinderi ori cu autoritatile. Litigiile : se verifica daca firma este implicata in litigii, aflate pe rolul instantelor judecatoresti sau a Arbitrajului de pe langa Camera de Comert si ce posibilitati de rezolvare exista. Dupa verificare si analiza domeniilor juridice prezentate mai sus, putem formula concluziile diagnosticului juridic sub forma punctelor forte si a punctelor slabe ale cadrului juridic, acestea constituindu-se ca parte componenta a raportului de evaluare. Puncte forte : - firma este asigurata impotriva riscului de furt ; - contractele de vanzare – cumparare sunt in conforme cu prevederile legale ; - de asemenea exista contracete colective si individuale de munca, precum si contractul de management ; - activitatea firmei se desfasoara in cadrul impus de legislatia de mediu ; - firma nu este implicata in litigii. Puncte slabe : - firma este inregistrata la organele abilitate ale administratiei fiscale, dar, in urma ultimului control fiscal s-a constatat ca intreprinderea nu si-a achitat la timp toate obligatiile legale datorate. Alte aspecte juridice : mijloacele fixe sunt in proprietatea firmei, nu exista mijloace fixe inchiriate sau in leasing si, de asemenea, acestea nu sunt folosite drept garantii la banci.

2.2 Diagnosticul comercial Vizeaza piata de desfacere a produselor intreprinderii si piata ei de aprovizionare. Obiectivul de baza al diagnosticului comercial consta in estimare pietei actuale si potentiale a intreprinderii si a locului ei pe piata. SC MEGASTAR EXIM S.R.L se ocupa cu comercializarea produselor electronice si electrocasnice si cu urmatoarele tipuri de servicii : - reparatii pentru produse electronice, electrocasnice si aparate de aer conditionat de toate tipurile, in termen de garantie si postgarantie; - reparatii masini de spalat, aparate frigorifice, casnice si industriale - montaj aparate de aer conditionat, pentru uz casnic si industrial; lucrari de intretinere pentru aparate de aer conditionat,pentru uz casnic si industrial Piata de desfacere a firmei, respectiv spatiul in care oferta specifica a societatii comerciale se intalneste cu cererea, reprezinta un segment esential al diagnosticului

comercial, care nu poate fi completat daca nu se analizeaza competitia ca element fundamental al pietei. Astfel pricipalii concurenti ai firmei analizate sunt: WINNER S.R.L, CYBERIA S.R.L, VLAROS-TYP S.R.L Cota de piata detinuta de firma evaluata este de aproximativ 33,67 % iar cota de piata relativa este de 15,3%. Puncte forte: - firma ofera o gama diversificata de produse si servicii; - detine o retea de 8 magazine ( Craiova, Tr. Severin, Slatina, Caracal, Bailesti, Rm. Valcea), devenind una dintre cele mai importante firme de profil din zona Oltenia - cota de piata a firmei este semnificativa; - pentru cresterea competitivitatii S.C.MEGASTAR EXIM a implementat Sistemului de Management al Calitatii , conform SR EN ISO 9001:2001; - numarul mare de contracte pe care le are incheiate cu fabricanti, importatori, servisanti nationali pentru asigurarea reparatiilor in timpul termenului de garantie si montaj (FRIGOTEHNICA, PANASONIC, FLANCO, RELCO S.A., PECEF TEHNICA, GENCO, SAPEL, QUASAR , ZASS, ADATTI, ROMANEL, ELECTROLUX, TEHNOTON, METALICA, AUDIO BRONX, MEDA, ORION, WHIRLPOOL, INDESIT etc), sau alte firme pentru operatiuni de intretinere, reparatii, montaj echipamente frigotehnice industriale - COMPLEXUL ENERGETIC CRAIOVA, UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, CEZ DISTRIBUTIE S.A.( ELECTRICA OLTENIA), REGIONALA CAI FERATE CRAIOVA etc Puncte slabe: - cifra de afaceri a firmei a inregistrat o scadere semnificativa in ultimii 3 ani; - relatia cu clientii este destul de slaba, astfel ca durata creantelor este de aproximativ 99 de zile de cifra de afaceri; - viteza de rotatie a stocurilor este de 4,7 rotatii si se previzioneaza o crestere a acesteia cu 1,38 rotatii; - relatia cu furnizorii este extrem de slaba, astfel ca durata datoriilor este de 315 zile de cifra de afaceri 2.3 Diagnosticul resurselor umane In diagnosticarea resurselor umane ale unei firme in vederea evaluarii se impune folosirea unui sistem de indicatori privind, pe de o parte, dimensiunea, structura si comportamentul, iar pe de alta parte eficienta potentialului uman. Dimensiunea potentialului uman : se vor folosi urmatorii indicatori : - numarul mediu de salariati (cu contract de munca) = medie aritmetica simpla a numarului zilnic al salariatilor : 22 angajati in departamentul service - numarul mediu de personal – se stabileste prin adaugarea la numarul mediu de salariati a numarului mediu de colaboratori angajati pe baza de conventie civila : 25 - numarul de personal prezent la lucru- reflecta situatia la un moment dat : 22. Structura resurselor umane :

- dupa pricipalele categorii de salariati : muncitori (direct produtivi, indirect productivi, de deservire generala), personal tehnic ingineresc (ingineri, tehnicieni, maistrii), personal de administrare si de conducere. Astfel, in cadrul firmei pe care o analizam, in departamentul de vanzari exista un numar de 54 de muncitori indirect productivi; in sectorul de reparatii-montaj isi desfasoara activitatea o echipa formata din 4 ingineri si 12 tehnicieni care prin pregatirea teoretica si prin experienta acumulata au competenta dar si obligatia de a presta servicii la un nivel calitativ foarte ridicat astfel incat atat clientii dar si colaboratorii sa gaseasca in S. C. MEGASTAR EXIM un partener de incredere, iar personalul de administrare si conducere este : Nr. AdministratoriNr. Asociati

2

2

Nr. Sucursale Nr. Filiale

0

9

dupa vechimea in intreprindere, personalul se poate structura in urmatoarele grupe : sub un an :2 angajati, intre 6 si 10 ani : 5 angajati, peste 10 ani : 1 angajat iar intre 2 si 5 ani restul angajatilor.Analiza structurii dupa vechime si evolutia sa in timp poate furniza informatii cu privire la strategia angajarilor efectuate de intreprindere, dar si a eforturilor sale pentru stabilizarea personalului. In mod normal structura dupa vechime trebuie sa fie echilibrata, manifestandu-se o politica adecvata de stabilizare a personalului. - dupa varsta, personalul se poate grupa in : pana la 30 ani : 2 angajati, intre 31 si 40 de ani :5 angajati, peste 40 de ani : restul angajatilor. Un dezechilibru accentuat in structura dupa varsta a personalului poate sa dauneze starii si performantelor capitalului uman al intreprinderii. De exemplu, angajarea masiva la un moment dat a tinerilor franeaza posibilitatile acestora de promovare - dupa sex : in situatia firmei analizate, personalul este format in proportie de 90% din persoane de sex masculin. -

Puncte forte : firma dispune de personal competent in cadrul sectorului de service : 4 ingineri si 12 tehnicieni ; Puncte slabe : se observa ca personalul este format in proportie destul de mare din angajati cu o varsta de peste 40 de ani, existand astfel un dezechilibru in structura dupa varsta a personalului, lucru care poate dauna starii si performantelor capitalului uman al intreprinderii ; in anul 2000 s-a inregistrat cel mai mare numar de angajati, in anul 2005 acesta s-a redus drastic, pentru ca in anul 2007 sa ajunga la aproximativ 15. 2.4 Diagnosticul tehnologic Presupune o analiza detaliata a factorilor tehnici de productie, a tehnologiilor de fabricatie a produselor, precum si a organizarii productiei si a muncii, ce poate fi realizata de catre evaluatori care au si calitatea de experti tehnici. In cadrul firmei analizate activitatea de service se desfasoara intr-un imobil, aflat in proprietatea S.C. MEGASTAR EXIM, in suprafata de 150 mp, pe doua nivele (compartimentat in laborator de electronice, laborator electrocasnice mici, atelier masini de spalat- frigidere - pentru cazurile in care produsele se repara la service - , birou receptie, birou prelucrare date), mijloace de transport pentru deplasari la domiciliul clientilor ( DACIA – 3buc, TICO - 4 buc ), truse de scule si dispozitive, aparate de masura si control specifice fiecarui tip de activitate. Activitatea de service a S.C. MEGASTAR EXIM este organizata pe departamente de activitate dupa cum urmeaza: - electronice audio- video-tv; - electrocasnice mici, masini de spalat, aragazuri; - frigotehnice (aparate de aer conditionat, combine frigorifice, frigidere); - receptie lucrari ;

-

prelucrare date- raportari- relatii cu clientii .

Puncte forte: firma dispune de o buna organizare a productivitatii si a muncii, aparatele de masura si control specifice fiecarui tip de activitate sunt de o calitate inalta; Puncte slabe: firma nu dispune de suficiente truse de scule, dispozitive, aparate specifice activitatii desfasurate, iar unele din acestea nu mai functioneaza corespunzator. 2.5 Diagnosticul financiar Unele dintre cele mai importante si complexe demersuri vizeaza abordarea diagnosticului financiar pentru evaluare, aceasta componenta de diagnostic avand un rol cheie in procesul de evaluare a intreprinderii din cauza rolului major jucat in cadrul raportului, si anume : - rolul de sintetizare a concluziilor rezultate din celelalte piese de diagnostic ; - rolul de asigurare a coerentei in cadrul relatiei diagnostic – metode de evaluare (indeosebi metode bazate pe venit) Diagnosticul financiar urmareste trei obiective majore : - sa asigure intelegerea performantelor realizate de firma evaluata in ultimii 3 ani precum si evidentierea riscurilor activitatii intreprinderii. In acest sens gandirea perspectivelor viitoare de performanta se sustine pe analiza tendintelor care s-au manifestat de-a lungul perioadei diagnosticate ; - sa permita ajustarea situatiilor financiare istorice pentru : a dezvolta abordarea pe baza de active, implicit corectiile asupra elementelor de activ si datorii, a pregati aplicarea abordarii pe baza de venit, prin estimarea abilitatii intreprinderii de a genera fluxuri de venit pentru furnizorii de capital ; - sa asigure compararea cu intreprinderi similare, pentru a stabili parametrii de risc, rentabilitate, aspecte fundamentale in : abordarea prin comparatie in evaluarea firmei, estimarea costului capitalului (ratei de actualizare)

Locul Locul Locul Locul

62909 80114 83352 43659

în în în în

Top Top Top Top

Profit 2007 Venit 2007 Cheltuieli 2007 Angajatori 2007

Puncte forte : - firma analizata are o situatie relativ buna din punct de vedere al veniturilor ; Puncte slabe : - profitul nu a evoluat aproape deloc, ponderea acestuia in cadrul veniturilor este extrem de scazuta Vom analiza amanuntit datele financiare ale firmei, indicii de profitabilitate si risc in Capitolul 3. Analiza SWOT.

Capitolul 3. Analiza SWOT 3.1 Analiza echilibrului financiar ( pe baza bilantului financiar) Analiza echilibrului financiar al intreprinderii, ca prima etapa a analizei financiare, se realizeaza pe baza bilantului. Acesta reprezinta imaginea statica , „fotografia” la un anumit moment ( de regula sfarsitul exeritiului financiar), a nevoilor de finantare ale intreprinderii, reflectate in activ, respectiv a obligatiilor rezultand din constituirea surselor de finantare, ce se regasesc in pasiv. Subetape: a) calcularea indicatorilor de echilibru; b) interpretarea indicatorilor de echilibru si compararea lor in timp. Bilant contabil simplificat I. ACTIVE 1. Active imobilizate a. imobilizari corporale b. imobilizari financiare 2. Active circulante a. stocuri b. creante c. casa si cont banca d. IFTS

2004

2005

2006

5871982 2632774 2623626 9148 3239208 2465409 544084 229715 0

645239 244814 243899 915 400425 153900 226895 19630 0

656337 341193 340278 915 315144 133716 173539 0 7889

II. PASIVE 1. Capital propriu a. CSV b. Rezerve c. Rezultatul exercitului financiar d. Rezultat reportat 2. Datorii pe termen scurt

2004

2005

2006

5871982 909646 5000 1000 90382 813264 4962336

645239 92465 500 90464 1501 0 552774

656337 106586 500 91966 14120 0 549751

Pentru a realiza analiza echilibrului financiar se compara anumite categorii de active si pasive prin intermediul unor indicatori specifici aplicati bilantului financiar. Deoarece avem nevoie de bilantul financiar, il vom realiza prin transformarile urmatoare: - Active permanente = Active cu termen de lichiditate mai mare de 1 an; - Active curente = Active cu termen de lichiditate mai mic de 1 an; - Pasive permanente = Pasive cu termen de exigibilitate mai mare de 1 an; - Pasive curente = Pasive cu termen de exigibilitate mai mic de 1 an; - Active de trezorerie = Casa si cont banca + IFTS ; - Pasive de trezorerie = Creditele din contul curent. Bilant financiar 1. Active

2004

2005

2006

2632774

24481

34119

3. Pasive

2004

2005

2006

909646

92465

10658

permanente 2. Active curente * active de trezorarie

3239208

4 40042 5

3 31514 4

229715

19630

7889

permanente 4. Pasive curente * pasive de trezorarie

496233 6

55277 4

6 54975 1

0

0

0

a) Calcularea indicatorilor de echilibru Indicatori de echilibru financiar

1. FR=Pasive permanenteActive permanente 2. A.C.N=Active curente- Pasive curente 3. NFR=(Active temporare- Active de trezorarie)(Pasive temporarepasive de trezorarie)

2004

2005

2006

2004

-1723128 -152349

-234607

4. TN=FR-NFR

-1723128 -152349

-234607

5. CF=∆TN

-242496

6. AE= Pasive permanente= Active permanente+A.C.N 909646

-1952843 -171979

229715 0

2005

2006

19630

7889

-210085

-11741

92465

106586

b) Interpretarea indicatorilor de echilibru si compararea lor in timp 1. Fondul de rulment (FR) Se calculează pe baza bilanţului financiar; se mai numeşte fond de rulment net global (FRNG). Arată în ce măsură resursele financiare permanente acoperă finanţarea activelor fixe ; ceea ce rămâne peste această acoperire poate fi folosit pentru finanţarea activelor circulante. Din tabel se observa ca in toti anii FR < 0 , ceea ce inseamna un deficit de resurse financiare permanente. Se încalcă regula de aur a finanţelor: „Nevoile pe termen lung să fie finanţate din resurse pe termen lung; nevoile pe termen scurt să fie finanţate din resurse pe termen scurt”; Finanţarea activelor fixe este mai ieftină, dar poate apare lipsa de lichiditate, insolvabilitate şi încetarea de plăţi, adică riscul de faliment. Insuficienţa de fond de rulment poate fi: - pasageră: consecutivă unei ample mobilizări de resurse cu scopul de a atinge un obiectiv ce va permite obţinerea de rezultate mai bune într-un viitor apropiat, va mări capacitatea de autofinanţare şi va crea resurse suplimentare pentru creşterea celor proprii şi implicit a celor permanente; - structurată: o erodare de durată (câţiva ani) a capitalului propriu (acoperirea unor pierderi).

∆FR0= -152349 – (-1723128) = 1570779 ∆FR1= -234607 – (-152349) = -82258 Deoarece ∆FR0 este pozitiv, inseamna o situatie favorabila, adica se respecta regula de finantare a nevoilor permanente din surse durabile ; aceasta nu se poate spune si despre ∆FR1 care este negativ. 2. Active circulante nete (A.C.N.) Arata in ce masura finantarea activelor curente acopera resursele financiare curente. Din tabel se observa ca in toti anii A.C.N.< 0 , ceea ce inseamna un deficit de active curente.

∆A.C.N.0= -152349 – (-1723128) = 1570779 ∆A.C.N.1= -234607 – (-152349 ) = -82258 3. Necesarul de fond de rulment (NFR)

Necesarul de fond de rulment releva valori negative in toti anii (alocarile pe termen scurt fiind mai mici decat resursele de finantat), ceea ce inseamna ca nevoile temporare sunt acoperite integral din resurse temporale , surplusul de resurse temporare putand fi utilizat pentru acoperirea nevoilor permanente. ∆NFR0= -171979 – (-1952843) = 1780864 ∆NFR1= -242496 – (-171979 ) = -70517 4. Trezoreria neta (TN) Arată existenţa sau nu a lichidităţilor la nivelul societăţii comerciale. Se observa ca in toti anii TN > 0 , deci FR > NFR, ceea ce inseamna ca există surse cu caracter permanent peste nevoia de finanţare pe termen scurt, adică există lichidităţi disponibile în casă, cont la bancă. Aceasta reflecta o buna realizare a echilibrului financiar, degajarea

unor disponibilitati monetare intr-o trezoreie excedentara Ca strategie de dimensionare a FR, firma opteaza pentru o politica prudentiala.

5. Cash-flowul (CF) In anul 2004 cash-flowul este pozitiv, ceea ce inseamna ca a crescut capacitatea de autofinantare.In schimb aceasta a scazut in anii 2005 si 2006 cand cash-flowul este negative. ∆CF0= -210085 ∆CF1= -11741 – (-210085)= 198344 6. Activul economic (AE) ∆AE0= 92465 – 909646= -817181 ∆AE1= 106586– 92465 = 14121 In 2005 au scazut resursele pe termen lung fata de 2004 (∆AE0 <0), datorita scaderii capitalului propriu , iar in 2006 vor creste fata de 2005 (∆AE1>0)

3.2 Analiza performantelor financiare ( pe baza contului de profit si pierdere) Se obţin indicatori financiari de gestiune: soldurile intermediare de gestiune (SIG) si capacitatea de autofinanţare (CAF), care exprimă diferitele niveluri de rentabilitate a firmei si caracterizează situaţia financiară a întreprinderii din punctul de vedere al aportului diferiţilor factori de producţie. SIG sunt în mare parte indicatori „în cascadă”. Subetape : a) Calcularea indicatorilor de performanta : SIG, CAF si pragul de rentabilitate b) Interpretari si comparatii in timp

Cont de profit si pierdere 1. Cifra de afaceri a. Productia vanduta b. Venituri din vanzarea marfurilor c. Venituri din subventii de expluatare aferente CA nete 2. Variatia stocurilor * SC *SD 3. Productia imobilizata 4. Alte venituri din expluatare Total venituri din exploatare 5 a. Cheltuieli mateii prime si materale consumabile Alte cheltuieli materiale b. Alte cheltuieli externe ( apa, energia) c. Cheltuirli privind marfurile 6. Cheltuieli cu personalul a. Salarii b. Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala 7 a. Amortizari si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale a.1) Cheltuieli a. 2) Venituri b. Ajustarea valorii activelor circulante b.1) Cheltuieli b.2) Venituri 8. Alte cheltuieli de exploatare

2004 1469401 7 2664829 1202918 8

2005 136489 0 500606

2006

864284

90870

0 0 0 0 0 1469401 7

0 0 0 0 45282 141017 2

0 0 0 0 3278

1274613 582346 170975 1070272 4 676025 512140 163885

335265 44854 14031

366415 25754 7923

786605 65432 49564 15868

81045 62876 48346 14530

53279 53279 0 0 0 0 698805

1470 1470 0 0 0 0 137143

3055 3055 0 0 0 0 55165

628319 537449

631597

8.1) cheltuili privind prestatii externe 8.2) cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 8.3) cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli *Cheltuieli *Venituri Cheltuieli de exploatare total Rezultat de exploatare * Profit *Pierdere 9. Venituri din interese de participare *din care, in cadrul grupului 10. Venituri din alte investitii financiare si creante care fac parte din activele imobilizate *din care, in cadrul grupului 11. Venituri din dobanzi *din care, in cadrul grupului Alte venituri financiare Venituri financiare total 12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor finaciare detinute ca active circulante *Cheltuieli *Venituri 13. Cheltuieli privind dobanzile *din care, in cadrul grupului Alte cheltuieli financiare Cheltuieli financiare total Rezultatul financiar *Profit *Pierdere 14. Rezultatul curent *Profit *Pierdere 15. Venituri extraordinare 16. Cheltuieli extraordinare 17 Rezultatul extraordinar *Profit *Pierdere VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE 18. REZULTAT BRUT *Profit *Pierdere

617966

83837

43578

80839

11659

10263

0

41647

1324

0 0 0 1415876 7 535250 0 0 0

0 0 0 138480 0 25372 0 0 0

0 0 0

0 0 648 0 74751 75435

0 0 46 0 3793 3839

0 0 510 0 1691 2201

0 0 0 338023 0 91692 429715 0 354280 180970 0 0 44150 0 44150 1476945 2 1463263 2 136820 0

0 0 0 21229 0 3600 24829 0 20990 4382 0 0 1614 0 1614 141401 1 141124 3 2768 0

0 0 0 11036 0 0 11036 0 8835 20529 0 0 1714 0 1714

602233 29364 0 0 0

633798 614983 18815 0

19. Impozit pe profit 20.Alte cheltuieli cu impozite care nu apar in elementele de mai sus 21. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI FINANCIAR *Profit *Pierdere

46438

1267

4695

0

0

0

90382 0

1501 0

14120 0

a) Calcularea indicatorilor de performanta : SIG, CAF si pragul de rentabilitate Soldurile intermediare de gestiune (SIG)

I. Soldurile intermediare de gestiune calculate in varianta franceza

2004

2005

2006

1. Marja comerciala= venituri din vanzare de marfuri- cheltuieli aferente marfurilor vandute

1326464

77679

9825

2. Productia exercitiului= venituri din vanzare de produse finite+productia stocata+productia imobilizata

2664829

500606

537449

3. Valoarea adaugata=marja comerciala+productia exercitului-consumuri externe

1963359

184135

147182

588529

26842

32419

535250

25372

29364

180970

4382

20529

136820 90382

2768 1501

18815 14120

2004

2005

2006

588529

26842

32419

535250 197227 90382

25372 4143 1501

29364 18328 14120

4. EBE=valoarea adaugata+subventii de exploatare+alte venituri de exploatareimpozite,taxe,varsaminte asimilate-cheltuieli cu personalul-alte cheltuieli de exploatare 5. Rezulatul exploatarii=venit din exploatarecheltuieli de exploatare 6. Rezultat curent=rezulatat de exploatare+venituri financiare-cheltuieli financiare 7. Rezultatul brut= rezulatat curent+venituri extraordinare-cheltuieli extraordinare 8. Rezultat net=rezultat brut-impozit pe profit

II. Soldurile intermediare de gestiune calculate in varianta anglo-saxona 1. EBITDA=venituri din exploatare monetarecheltuieli de exploatare monetare 2. EBIT=EBITDA- cheltuieli cu amortizarea si provizioanele 3. EBT=EBIT-cheltuieli cu dobanzile 4. Profit net= EBT-impozit pe profit

Capacitatea de autofinantare (CAF)reprezinta o resursa interna aflata la dispozitia intreprinderii si se poate determina prin doua metode: I Capacitatea de autofinantare calculata prin metoda deductiva EBE + venituri financiare (fara provizioane) - cheltuieli financiare (fara amortizari si provizioane) + venituri extraordinare - cheltuieli exceptionale - impozit pe profit = CAF

II Capacitatea de autofinantare calculata prin metoda aditiva Rezultat net al exercitiului +cheltuieli cu amortizari si provizioane de exploatare +cheltuieli cu amortizari si provizioane financiare, extraordinare -venituri din provizioane de exploatare -venituri din provizioane financiare, extraordinare = CAF

2004

2005

2006

588529 75435 429715 0 44150 46438 143661

26842 3839 24829 0 1614 1267 2971

32419 2201 11036 0 1714 4695 17175

2004

2005

2006

90382 53279

1501 1470

14120 3055

0 0 0 143661

0 0 0 2971

0 0 0 17175

Pragul de rentabilitate (PR)

Analiza rezultatelor intreprinderii prin intermediul soldurilor intermediare de gestiune nu este singura posibilitate de apreciere a performantelor intreprinderii. Exista, de asemenea, un model de analiza bazat pe separarea cheltuielilor (fixe si variabile) in raport cu cifra de afaceri, model care permite aprecierea riscului economic (de exploatare) al intreprinderii. Pragul de rentabilitate reprezinta nivelul productiei vandute, exprimate in unitati fizice sau valorice, care permite intreprinderii acoperirea tuturor cheltuielilor sale fara a genera profit.

PR de exploatare

CA -CV -CF -Amortizare =EBIT -Cheltuieli cu dobanzile =EBT -Impozit pe profit =PN Variatia fata de prag

(CF+amortizare)/(1-CV/CA) (CV/CA)*[(CF+amortizare)*(1CV/CA)] CF Amortizare 0 Cheltuieli cu dobanzile -Cheltuieli cu dobanzile

PR global

(CF+amortizare+cheltuieli cu dobanzile)*(1-CV/CA) (CV/CA)*[(CF+amortizare+cheltuieli cu dabanzi)*(1CV/CA)] CF Amortizare cheltuieli cu dobanzi cheltuieli cu dobanzi 0 0 0

0 -Cheltuieli cu dobanzile

Anul 2004

CA -CV -CF -Amortizare =EBIT -Cheltuieli cu dobanzile =EBT -Impozit pe profit =PN

Anul 2005

CA -CV -CF -Amortizare =EBIT -Cheltuieli cu dobanzile =EBT -Impozit pe profit =PN

Situatia inregistrata

PR de exploatare

PR global

14694017 12559683 1606266 53279 474789

11425289 9765744 1606266 53279 0

13752439 11754871 1606266 53279 338023

338023 136766 46438 90328

338023 -338023 0 -338023

338023 0 0 0

Situatia inregistrata

PR de exploatare

PR global

1364890 1166724 172699 1470 23997

1199608 1025439 172699 1470 0

1345825 1150427 172699 1470 21229

21229 2768 1267 1501

21229 -21229 0 -21229

21229 0 0 0

Anul 2006

CA -CV -CF -Amortizare =EBIT -Cheltuieli cu dobanzile =EBT -Impozit pe profit =PN

Situatia inregistrata

PR de exploatare

PR global

628319 473214 122199 3055 29851

507394 382140 122199 3055 0

552100 415810 122199 3055 11036

11036 18815 4695 14120

11036 -11036 0 -11036

11036 0 0 0

b) Interpretari si comparatii in timp Marja comerciala exprimă rezultatul operaţiunilor de vânzare/cumpărare de mărfuri; adică bunuri ce nu fac obiectul de activitate al societăţii. Este specifică SD şi are, în mod obişnuit, o pondere redusă în rezultatul final al SI. MC > 0 exprimă faptul că din operaţiunile de vânzare/cumpărare de mărfuri se obţine un rezultat favorabil pentru societate. Se observa ca, in anul 2006, marja

comerciala creste, ceea ce poate semnifica faptul ca adaosul comercial al firmei a crescut fata de anul precedent, iar in 2005 acesta a crescut fata de 2004. Totusi, un adaos comercial mare poate avea ca efect preturi mari practicate de firma si, deci, un rulaj incet al produselor. Totusi, se observa ca productia exercitiului creste in anul 2006 fata de 2005 nu din cauza productiei stocate sau celei imobilizate, ci pe fondul cresterii productiei vandute, ceea ce infirma teoria unui rulaj incet al marfurilor. Urmatorul sold intermediar este valoarea adaugata, care poate fi interpretata ca fiind fluxurile prin care sunt remunerati actionarii, creditorii, salariatii, statul. Se observa ca marja comerciala cunoaste o continua sscadere in cei tri ani. Excendentul brut de exploatare semnifica marimea resurselor de finantare rezultate din activitatea de exploatare a firmei. Nefiind influentat de politica de investitii a firmei, este un indicator foarte bun de comparatie a profitabilitatii firmelor care activeaza pe acelasi segment de piata. Pornind de la valoarea EBE, putem calcula rezultatul de exploatare, prin scaderea din veniturile totale din exploatare a cheltuielilor totale de exploatare. Acest sold este influentat de politica de investitii a intreprinderii, constituind sumele cu care intreprinderea poate acoperi cheltuielile sale financiare. Pentru buna functionare a intreprinderii, este de preferat ca rezultatul exploatarii, la care se aduna veniturile financiare (eventual), sa fie superior cheltuielilor financiare, pentru ca firma sa nu fie preluata de creditori. Rezultatul curent, rezultatul brut al exercitiului si respectiv cel net cunosc valori, in anul 2006, ce depasesc valorile anului precendent, ceea ce semnifica faptul ca

intreprinderea este profitabila, neinregistrand pierderi sau diminuari ale averii actionarilor; in schimb valorile acestora scad in 2005 fata de 2004. Caf e excedentul de numerar degajat din intreaga activitate din care firma acorda dividende si se autofinanteaza .CAF a crescut in 2006 fata de 2005 considerabil, cu 82%; in schimb in anul 2005 a scazut foarte mult fata de 2004, cu 97, 93%.

3.3 Analiza fluxurilor de trezorerie ( a cash- flowrilor) Intreprinderea desfasoara in mod curent operatiuni de gestiune (de exploatare, operationale) si, in mod accidental, operatiuni de capital (investii sau dezinvestitii acompaniate de finantari sau ramburasari de capitaluri atrase).Operatiunile de gestiune se reflecta in fluxurile de venituri si cheltuieli din contul de profit si pierdere, si se sintetizeaza in profitul net si in amortizare (daca nu a fost reinvestita) ca potentiale surse pentru cash-flow-ul intreprinderii. In acceptiunea franceza, cash-flow-ul se explica prin variatia fondului de rulment si variatia nevoii de fond de rulment. In acceptiunea anglo-saxona, cash-flow-ul este suma fluxurilor de trezorerie rezultate din operatiunile de gestiune, de investitii si cele de finantare.

Tabloul fluxurilor de trezorerie: 2004

2005

2006

PN+Amo+Provizioane-Ven.fin -∆NFR CFgestiune (M.indirecta)

11187136

1171015

191752

Incasari din vanzare (CA-∆creante)

14694017

1682079

681675

-plata aferenta salariilor

512140

49564

48346

-plata dobanzilor

338023

21229

11036

-plata impozitului

46438

1267

4695

-plata aferenta aprovizionarilor

1856950

335265

36641

-plata aferenta altor cheltuieli externe

582346

89708

25754

-plata energiei electrice

170975

14031

33677

CFgestiune (M.directa)

11187136

1171015

191752

∆CPR

0

-817181

14121

-Pr.net

90328

1501

14120

+∆DAT

0

-4409562

-3023

-plata dividendelor

0

0

0

CFfinantare

-90328

-5228244

-3022

-∆IMObrute +ven. fin.

0 75435

2386490

99434

3839

2201

CFinvestitii

-14893

-2837915

-100255

CFtotal

11081915

6895144

88475

In acest capitol vom analiza si cash-flow-rile pentru evaluarea firmei care sunt : CF de gestiune, cresterea economica si CF-ul disponibil. Dar, pentru analizarea posibilitatii de investire vom avea nevoie de CF-ul disponibil,care se poate calcula ca diferenta intre CF-ul de gestiune si - cresterea economica sau ca suma dintre CFD pentru actionari si CFD pentru creditori. Vom aborda a doua modalitate de calcul : CFD pentru actionari 0 = PN - ∆CPR = 1501 – (-817181) = 818682 CFD pentru creditori 0 = dobanzi - ∆datorii financiare = 21229 – 0 = 21229 CFD 0 = 818682 +21229 = 839911 CFD pentru actionari 1 = 14120 – 14121 = -1 CFD pentru creditori 1 = 11036 – 0 = 11036 CFD 1 = -1 + 11036 = 11035 3.4 Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului

A. Diagnosticul rentabilitatii: Rentabilitatea reperzinta o dimensiune importanta a unui bilant diagnostic financiar. Sub aspect economic profitul firmei este generat de rentabilitatea tuturor investitiilor efectuate. Diagnosticul rentabilitatii si al riscului are ca scop identificarea rentabilitatii obtinuta de firma prin calcularea unui set de indicatori specifici pe baza carora se masoara performanta investitie realizata de actionari, creditori si firma. Masurandu-se in acelasi timp si riscul la care s-au expus investitorii( risc de indatorare, expluatare si faliment). In urma aplicarii diagnosticului financiar situatia unei firme se considera favorabila daca: • Se obtine rentabilitate maxima pentru un anumit nivel al riscului asumat. • Risc minim pentru un anumit nivel al rentabilitatii ceruta de investitori. Diagnosricul financiar al rentabilitatii se realizeaza prin calcularea ratelor de rentabilitate:

Efect Re zultat = Efort Capital investit

Re ntabilitate = =

Re zultat CA Activ ⋅ ⋅ investit   CA     Activ   Capital     

marja viteza de rotatie Pentru identificarea factorilor rata dedeinfluenta sau pentru formularea propunerilor de rata de structura imbunatatire a ratelor de rentabilitate, acestea se descompun in 3 rate specifice: 1. Rata de marja= Rezultat/ CA 2. Viteza de rotatie= CA/Activ 3. Rata de structura= Pasiv/ Capital investit Aprecierea sau interpretarea datelor se face prin comparatie cu ratele obtinute de firmele concurente sau cu valori medii obtinute de sectorul respectiv de activitate. Mulţimea de rate folosite pentru caracterizarea rentabilităţii arată: • importanţa problemei în sine; • necesitatea evidenţierii rezultatului relativ (procentual) al activităţii la diferitele niveluri de evaluare a acestuia (adică atât a rezultatului financiar mai mult sau mai puţin net, cât şi a dimensiunii eforturilor angajate – vezi activ economic, activ economic net, activ total, capital angajat).

Rate de rentabilitate 1. Rentabilitatea financiara ( rentabilitatea aferenta capitalurilor proprii) Are ca scop caracterizarea profitabilităţii capitalului propriu si măsoară randamentul capitalurilor proprii, respectiv a plasamentelor financiare pe care acţionarii le-au efectuat atunci când au cumpărat acţiunile întreprinderii în cauză. Rata rentabilitatii financiare= ROE= PN/CPR Tabelul 1 Indicator PN CPR ROE

2004 90382 909646 9,9359%

2005 1501 92465 1,6233%

2006 14120 106586 13,2475%

Conform rezultatelor din tabelul 1 rezultă că întreprinderea a înregistrat un nivel de rentabilitate nu prea mare în ceea ce priveşte plasamentele financiare pe care acţionarii le-au efectuat în momentul cumpărării de acţiuni. Aceasta rentabilitatea a scazut in 2005 fata de 2004 de la 9,9359% pana la 1,6233% iar in 2006 a ajuns la 13,2475%, deci putem spune ca gradul de remunerare a acţionarilor şi a societăţii în sine este scazut. Valorile reduse obtinute pot fi interepretate ca fiind un mod de a nu atrage atentia asupra propriei afaceri prin a nu degaja un profit remarcabil deoarece acesta ar necesita, in prealabil, un efort sustinut nu numai de exploatare, dar si logistic, de investitii, aspecte care ar necesita forte accentuat mobilizate. Rentabilitatea financiara poate fi descompusa astfel:

PN CPR PN CA Activ = ⋅ ⋅ CA  Activ     CPR 

RCPR = R fin = ROE =

profitabilitate rotatie indatorare

⇒ Cresterea rentabilitatii financiare obtinutaCA prin:Activ PN poate EBT fi EBIT •

=

⋅

⋅

⋅

⋅

cresterea ratei de marja a profitului net prin micsorarea ponderii cheltuielilor totale in cifra de afaceri • cresterea vitezei de rotatie a activului sau scaderea duratei de rotatie a acestuia impozitare finantare profit exp loatare rotatie indatorare Durata de rotatie=A/CA*360 • cresterea raportului P/CPR, care se poate obtine prin cresterea gradului de indatorare. Indatorarea determina o crestere a rentabilitatii financiarea doar daca efectul de Levier este pozitiv. Tabelul 2 Indicatori 2004 2005 2006 PN 90382 1501 14120 CA 14694017 1364890 628319 Activ 5871982 645239 656337 CPR 909646 92465 106586 PN/CA 0,615% 0,1099% 2,2472% CA/A 250,2394% 211,5324% 95,7311% P/CPR 645,5238% 697,8197% 615,7816%

 EBT   EBIT    CA    Activ    CPR 

Din Tabelul 2 rezulta ca o crestere a indicatorului ROE este determinata de cresterea marjei profitului net. Cresterea acestei rate reflecta o imbunatatire a capacitatilor globale a întreprinderii de a obtine rezultate financiare pozitive. Daca in 2004, rata marjei nete are o valoare de 0,615%, cresterea acesteia in anul 2006 indica o crestere a activitaii generale a firmei. Rata de rotaţie reprezinta modul zilnic de realizare a activitatii operationale. Aceasta rata fiind in scadere prezinta o utilizare a capitalul de lucru din ce in ce mai redusa. Scaderea ratei de structură a capitalurilor de la 645,5238% in 2004 la

615,7816% in 2006 reflecta o diminuare a capacitatii firmei de a-si onora obligatiile pe termen lung. 2. Rentabilitatea aferenta datoriilor( rata dobanzii) Reprezinta o rata medie a dobanzilor la intreg portofoliul de datorii financiare contractate de firma. Dobanzi RDAT = Rdob =

Tabelul 3 Indicatori Dobanzi Datorii financiare RDAT

DAT financiare

2004 338023 0

2005 21229 0

2006 11036 0

Rentabilitate aferenta datoriilor nu poate fi calculata din cauza lipsei datoriilor financiare pe termen lung. 3.

Rentabilitatea aferenta activului economic ( rentabilitatea economica) CPR DAT financiare + Rdob = AE AE PN + Dobanzi EBIT − impozit pe profit = = CPR + DAT financiare CPR + DAT financiare

R AE = Rec = R fin

Tabelul 4 Indicatori EBIT Impozit pe profit CPR DAT financiare RAE

2004

2005

2006

535250 46438

25372 1267

29364 4695

909646 0

92465 0

106586 0

0.537365085

0.260693

0.231446907

Rentabilitatea economica este dependenta de structura capitalurilor intreprinderii. Rata rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei inflatiei. In cazul analizat aceasta caracteristica este satisfacuta. 4. Rentabilitatea aferenta activului

PN EBIT sau Activ Activ PN ( sau EBIT ) CA = ⋅ CA         Activ 

ROA =

profitabilitate

rotatie

Tabelul 5 Indicatori PN Activ ROA

2004 90382 5871982 1.5392%

2005 1501 645239 0.2326%

2006 14120 656337 2.1513%

5. Efectul de levier: Daca rentabilitatea economica > (<) rata dobanzii, apare efectul de levier pozitiv (negativ), astfel ca rentabilitatea actionarilor devine superioara (inferioara) rentabilitatii firmei. DAT financiare    CPR          levier    

R fin = Rec + ( Rec − Rdob ) ⋅ 







efect de levier

Datoriiile financiare in cazul firmei analizate sunt egale cu zero. In acest caz efectul de livier ia valoarea nula. Din calculele anterioare rezulta ca rentabilitatea faerenta capitalurilor proprii este mai mica decat rentabilitatea aferenta activului economic. Costuri: 1. costul capitalurilor proprii:( CAPM, Gordon-Shapiro) kCPR = R fin = ROE =

PN CPR

Tabelul 6 Indicator PN CPR kCPR

2004 90382 909646 0,099359

2005 1501 92465 0,016233

2006 14120 106586 0,132475

2. Costul datoriilor financiare (rata dobanzii corectata cu economia de impozit generata de ch.cu dobanzile): k DAT =

Dobanzi − Economia fiscala generata de dobanzi = Rdob (1 −τ ) DAT financiare

3. Costul mediu ponderat al capitalului (costul capitalurilor proprii): k AE = cmpc = k fin

CPR DAT financiare + k dob AE AE

B. Diagnosticul riscului 1. Indicatori privind variabilitatea rezultatelor: media, varianta si coeficientul de variatie ale profitului net. E ( PN ) =

σ

2

∑PN n

∑( PN ( PN ) =

CV ( PN ) =

t

− E ( PN )) 2

n −1

σ ( PN )

E ( PN )

Tabelul 7 Indicatori E(PN) σ2(PN) CV(PN)

Valori 35334.33 2312493994 1.36095387

2. Pragul de rentabilitate reprezinta nivelul productiei vandute, exprimate in unitati fizice sau valorice, care permite intreprinderii acoperirea tuturor cheltuielilor sale fara a genera profit. Pragul de rentabilitate de exploatare/global = cifra de afaceri pentru care rezultatul exploatarii/net este zero; cu cat cifra de afaceri efectiva este mai mare fata de nivelul pragului de rentabilitate, cu atat riscul aferent firmei este mai scazut, existand mai putine “sanse” ca scaderea cifrei de afaceri sa genereze pierdere.

PR de exploatare

CA

(CF+amortizare)/(1-CV/CA) (CV/CA)*[(CF+amortizare)*(1CV/CA)] CF Amortizare

-CV -CF -Amortizare =EBIT -Cheltuieli cu dobanzile =EBT -Impozit pe profit =PN Variatia fata de prag

0 Cheltuieli cu dobanzile -Cheltuieli cu dobanzile

PR global

(CF+amortizare+cheltuieli cu dobanzile)*(1-CV/CA) (CV/CA)*[(CF+amortizare+cheltuieli cu dabanzi)*(1CV/CA)] CF Amortizare cheltuieli cu dobanzi cheltuieli cu dobanzi 0 0 0

0 -Cheltuieli cu dobanzile

Tabelul 8 Situatia inregistrata

Anul 2004

CA -CV -CF -Amortizare =EBIT -Cheltuieli cu dobanzile =EBT -Impozit pe profit =PN

PR de exploatare

PR global

14694017 12559683 1606266 53279 474789

11425289 9765744 1606266 53279 0

13752439 11754871 1606266 53279 338023

338023 136766 46438 90328

338023 -338023 0 -338023

338023 0 0 0

Situatia inregistrata

Anul 2005

CA -CV -CF -Amortizare =EBIT -Cheltuieli cu dobanzile =EBT -Impozit pe profit =PN

Tabelul 9 Anul 2006

Situatia inregistrata

PR de exploatare

PR global

PR de exploatare

PR global

1364890 1166724 172699 1470 23997

1199608 1025439 172699 1470 0

1345825 1150427 172699 1470 21229

21229 2768 1267 1501

21229 -21229 0 -21229

21229 0 0 0

CA -CV -CF -Amortizare =EBIT -Cheltuieli cu dobanzile =EBT -Impozit pe profit =PN

628319 473214 122199 3055 29851

507394 382140 122199 3055 0

552100 415810 122199 3055 11036

11036 18815 4695 14120

11036 -11036 0 -11036

11036 0 0 0

Pentru toti 3 anii analizati, cifra de afaceri efectiva este mai mare decat nivelul pragului de rentabilitate, ceea ce inseamna ca scaderea cifrei de afaceri nu va genera pierdere, acest rsic este scazut.

2. coeficientul de elasticitate a PN in raport cu CA: Elasticitatea indica modul in care modificarea profitului net afecteaza modifiacrea cifrei de afaceri.

ePN / CA =

∆ PN ∆ CA  ∆ PN ∆ EBT   ∆ EBT ∆ EBIT   ∆ EBIT ∆ CA   ⋅  ⋅  ÷ = ÷ ÷ ÷ PN 0 CA0  PN 0 EBT0   EBT0 EBIT0   EBIT0 CA0                        ePN / EBT

Tabelul 10 Indicatori PN ΔPN CA ΔCA EBT ΔEBT EBIT ΔEBIT ePN/CA ePN/EBT eEBT/EBIT eEBIT/CA

2004 90382 14694017 197227

535250

-

eEBT / EBIT

2005 1501

eEBIT / CA

2006 14120

-88881

12619

1364890

628319

-13329127 4143 -193084 25372 -509878 1.08409119 1.004493351 1.027709381 1.050142971

-736571 18328 14185 29364 3992 -15.57856 2.455442911 21.76098637 -0.291553907

Elasticitatea PN in raport cu CA in anul 2005 este pozitiva ceea ce inseamna ca scaderea in cazul de fata a Profitului Net a determinat diminuarea CA, iar in anul 2006 relatia este inverse: cresterea Profitului net a determinat o diminuare a Cifrei de afaceri.

4. volatilitatea rentabilitatii actiunilor firmei in raport cu rentabilitatea medie a pietei de capital modelul CAPM E ( Ri ) = R f + βi ( E ( RM ) − R f )

βi = coeficient de volatilitate =

cov( Ri , RM ) σ 2 ( RM )

5./6. Indicatori privind lichiditatea / solvabilitatea Diagnosticul riscului de faliment reprezintă evaluarea capacităţii întreprinderii de a face faţă angajamentelor asumate faţă de terţi, deci evaluarea solvabilităţii şi lichidităţii întreprinderii. Analiza riscului de faliment se poate realiza static, prin analiza echilibrelor financiare din bilanţ, sau dinamic, prin analiza fluxurilor din tabloul de finanţare. 5. rate de lichiditate – masoara capacitatea firmei de a-si onora obligatiile pe termen scurt din lichiditati sau din alte active curente ce se transforma in lichiditati intr-o perioada mai mica de 1 an.  Rata curenta / testul acid = active curente/datorii curente  Rata rapida/intermediara/imediata = (active curente-stocuri)/datorii curente  Rata la vedere/cash = lichiditati/datorii curente Tabelul 11 Indicatori Active curente Active curente- stocuri Datorii curente Lichiditati Rata curenta Rata rapida Rata la vedere

2004

2005

2006

3239208 773799 4962336 229715

400425 246525 552774 19630

315144 181428 549751 7889

0.6527587 0.15593442 0.04629171

0.724392 0.445978 0.035512

0.5732486 0.3300185 0,0143

Pentru lichiditatea curenta se recomanda o cifra mai mare de 1 dar nu exagerat de mare. Din tabelul 11 observam ca aceste valori sunt mai mici de 1, deci firma analizata nu are posibilitatea de a-si acoperi datoriile curente din lichiditati. Situatia normala este ca lichiditatea rapida sa fie mai mica decat 1. Din calculele facute se observa ca rezultatele Lichiditatea la vedere inregistreaza deasemenea valori scazute. Aceste valori implica un risc ridicat privind lipsa lichiditatilor, dar si un cost de opurtunitate scazut aferent lichiditatilor prea mici in raport cu obligatiile scadente pe termen scurt. 6. rate de indatorare; levier →rata ( gradul ) de indatorare pe termen lung / scurt = →levier =

datorii financiare( pe termen lung ) capital propriu

→solvabilitate patrimoniala =

capital propriu pasiv

datorii pe termen lung / scurt pasiv

Tabelul 12 Indicatori Datorii pe TL Datorii pe TS CPR Pasiv Rata de indatorare TL Rata de indatorare TS Solvabilitatea patrimoniala

2004 0

2005 0

2006 0

4962336

552774

549751

909646 5871982 0 0.84508706 0.15491294

92465 645239 0 0.8567 0.1433

106586 656337 0 0.8376 0.1624

Solvabilitatea patrimoniala variaza intre 14% si 16 % ceea ce insemna ca resursele imprumutate sunt mai mari decat resursele proprii si reprezinta valori cuprinse intre 845 si 86% din total pasiv. Rata de indatorare pe termen lung este egala cu zero ca urmare a lipsei datoriiilor pe termen lung.

3.5 Previziunea financiara Previziunea necesitatilor, a resurselor si a rezultatelor financiare este o activitate cu caracter prospectiv si anticipativ, de mare raspundere si rafinament. Ea implica multa informatie, intuitie si realism, influentand intreaga activitate ulterioara a firmei. Desigur ca previziunea (planificarea, programarea) in sine nu garanteaza succesul afacerii, dar ea ajuta conducerea (si pe ceilalti beneficiari ai previziunilor) sa anticipeze riscurile si sa fie gata sa le faca fata. Obiectivul previziunilor financiare consta in determinarea resurselor necesare pentru acoperirea nevoilor firmei pe termen scurt, mediu, lung. Astfel, pe termen scurt se identifica atat necesarul de stocuri (materii prime, materiale, marfuri) si resursele de care are nevoie firma pentru aprovizionarea cu acestea, cat si de resurse pentru finantarea capitalului de lucru net suplimentar. Pe termen mediu si lung se previzioneaza resursele necesare pentru realizarea de investitii. Modalitatea cea mai simpla de previzionare financiara consta in stabilirea corelatiei intre elementele bilantului si a contului de profit si pierdere cu cifra de afaceri. Unele elemente din cadrul bilantului, precum sunt activele imobilizate nu depind in mod direct de cifra de afaceri, variatia lor fiind determinata de alti factori. Dinamica acestora în raport cu cifra de afaceri nu poate fi determinată la nivel global, fiind necesară analiza pentru fiecare componentă in parte. Variatia activelor circulante este influentata direct de evolutia cifrei de afaceri. O crestere a cifrei de afaceri va genera cresterea valorii stocurilor si a capacitatii de creditare a clientilor firmei. Prin urmare, valoarea activelor direct productive detinute de firma trebuie sa creasca odata cu cresterea cifrei de afaceri, insa aceasta crestere trebuie acoperita cu o crestere a elementelor din pasiv, care la randul lor sunt sau nu sunt influentate in mod direct de evolutia cifrei de afaceri. Capitalul propriu este partial determinat de cifra de afaceri prin partea din profit destinata investitiilor (nedistribuita sub forma de dividende). Subetape:

a) analiza datelor istorice pentru identificarea elementelor din bilant si din contul de profit si pierdere a caror evolutie este determinata de modificarea cifrei de afaceri; b) previziunea cifrei de afaceri; c) construirea bilanţului şi contului de profit şi pierdere previzionate. Previziunea financiara se poate realiza prin cateva metode: • Metoda “procent din cifra de afaceri” - determinarea coeficientului de proportionalitate inregistrat pana in momentul realizarii previziunii pentru elementele din bilant care depind direct de cifra de afaceri; • Metoda „durata de rotaţie” sau „vitezei de rotaţie” – similara cu metoda precedenta, indicatorul de referinta fiind durata de rotatie sau viteza de rotatie din perioada precedenta momentului realizarii previziunii. a) Pentru prima etapa am ales metoda „procent din cifra de afaceri”. Identificam elementele dependente de dinamica cifrei de afaceri: − Stocuri − Creante − Datorii pe TS

Sa analizam rata de evolutie a cifrei de afaceri: Pentru fiecare an, am calculat rata de crestere a CA prin formula: CAT − CAT −1 R= * 100 , rezultatele obtinute le-am prezentat in tabelul de mai jos. Se CAT −1 observa faptul ca CA are o modificare procentuala negativa si a scazut din 2004-2005 cu 90% si cu 53% din 2005 pana in 2006, pe seama reducerii considerabile a activelor de trezorerie. Pentru a previziona volumul CA pentru anul 2007, am presupus ca CA va scade cu un procent mediu dintre scaderile din anii precedenti. Astfel, am previzionat o scadere a CA in 2007 cu aproximativ 73%, la o valoare de 173.803. Anul

CA Modificarea (%) 2004 14694017 2005 1364890 -90,71% 2006 628319 -53,97% 2007 173803 -72,34%

Estimam marimea previzionata (in functie de modificarea procentuala a CA) a: − Stocurilor Anul

Stocuri CA % din CA 2004 2465409 14694017 16,78% 2005 153900 1364890 11,28% 2006 133716 628319 21,28% valoare medie 16,45% valoare minima 11,28% valoare maxima 21,28%

Stocurile previzionate valoare medie 28589 valoare minima 19604 valoare maxima 36983

− Creantelor Anul

Creante CA % din CA 2004 544084 14694017 3,70% 2005 226895 1364890 16,62% 2006 173539 628319 27,62% valoare medie 16% valoare minima 3,70% valoare maxima 27,62%

Creantele previzionate valoare medie 27807 valoare minima 6430 valoare maxima 48002

− Datoriilor pe TS Anul Datorii pe TS CA % din CA 2004 4962336 14694017 33,77% 2005 552774 1364890 40,50% 2006 549751 628319 87,50% valoare medie 54% valoare minima 33,77% valoare maxima 87,50%

Datorii previzionate valoare medie 93848 valoare minima 58690 valoare maxima 152069

Vom alege aceeasi metoda de previzionare pentru elementele bilantiere analizate mai sus, adica metoda valorii medii. Valorile obtinute sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Stocuri Creante Datorii pe TS CA

Modificarea %Valoarea previzionata -78,62% 28589 -84% 27807 -83% 93848 -72,34% 173803

b) Previziunea cifrei de afaceri: Se poate realiza prin 2 metode: − Utilizarea datelor istorice − Utilizarea ratei de crestere sustenabile Utilizarea datelor istorice: In cadrul acestei variante, rata previzionata de crestere a cifrei de afaceri este media (aritmetica simpla sau ponderata) a ratelor de crestere inregistrate in trecut. MA simpla: T CA − CA t t −1 ∑ _ t =1 CAt −1 g= T MA ponderata:

CAt − CAt −1 *t t =1 CAt −1 T

_

g=

∑

T

∑t t =1

In functie de acesta rata medie (aritmetica simpla sau ponderata) de crestere a cifrei de afaceri, se poate determina valoarea previzionata a cifrei de afaceri pentru perioada urmatoare: _

CAprev ( t +1) = CAT * (1 + g )

Valorile obtinute pentru cifra de afaceri pentru anul 2007 prin ambele metode sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Anul

CA g(CA) 2004 14694017 2005 1364890 -90,71% 2006 628319 -53,97%

MA simpla MA ponderata

-72,34% -66,21%

2007 173803 212283

Utilizarea datelor istorice in estimarea cresterii viitoare a cifrei de afaceri este utila, insa acestea nu ofera informatii suficiente. Relevanta datelor istorice pentru previzionarea datelor din viitor depinde de stabilitatea activitatii economice a firmei si a mediului in care aceasta actioneaza. Evolutia instabila a cifrei de afaceri pe parcursul a ultimilor 3 ani demonstreaza ineficienta utilizarii datelor istorice in estimarea valorii viitoare a cifrei de afaceri pentru firma respectiva. Utilizarea ratei de crestere sustenabile: Rata de crestere sustenabila se refera la rata de crestere a cifrei de afaceri maxim posibile fara a cauza dezechilibre financiare si poate fi determinata prin 3 modalitati, in functie de ceea ce urmareste firma la etapa actuala: * gt =

P ∆Active ∆CP = = (1 − d ) * net Activet −1 CPt −1 CPt −1

Determinarea ratei de crestere sustenabile:

Capital Propriu Profit net Dividende CA

2005 92465 0 1364890

2006 g* (2006) g (2006) 106586 15,27% 14120 15,27% 0 628319 -54%

Din tabelul de mai sus, observam ca rata de crestere efectiva a cifrei de afaceri (g) este mult inferioara ratei de crestere sustenabila (g*), prin urmare ajungem la concluzia ca firma nu utilizeaza integral resursele disponibile, astfel ca apar costuri de oportunitate. Firma ramane cu resurse neutilizate. Aceasta poate fi o strategie strategie utilizata pentru acumularea de resurse in vederea sustinerii unei cresteri viitoare anticipate. c) Construirea bilanţului şi contului de profit şi pierdere previzionate Pe baza ipotezelor din etapa 1 si a cifrei de afaceri previzionate in cadrul etapei 2, se pot construi documentele contabile previzionate.

Bilantul si contrul de profit si pierdere din 2006:

2006

I. ACTIVE imobilizari stocuri creante active de trezorerie

656337 341193 133716 173539 7889

2006

II. PASIVE capital propriu CSV rezerve rezultatul exercitului financiar datorii pe termen scurt

656337 106586 500 91966 14120 549751

Situatia inregistrata

Anul 2006

CA -CV -CF -Amortizare =EBIT -Cheltuieli cu dobanzile =EBT -Impozit pe profit =PN

628319 473214 122199 3055 29851 11036 18815 4695 14120

Pentru a aplica tehnicile de previziune, calculam procentul din cifra de afaceri, durata si respectiv viteza de rotatie pentru elementele din bilant a caror evolutie este determinata de modificarea cifrei de afaceri:

imobilizari stocuri creante active de trezorerie datorii pe TS CA

341193 133716 173539 7889 549751 628319

% din CA durata de rotatie viteza de rotatie 54,30% 195,5 1,8 21,28% 76,6 4,7 27,62% 99,4 3,6 1,26% 4,5 79,6 87,50% 315,0 1,1

Pentru realizarea previziunii pentru anul 2007, consideram urmatoarele ipoteze de lucru: 1) cifra de afaceri creste cu rata de crestere efectiva; 2) durata de rotatie a imobilizarilor ramane constanta; 3) viteza de rotatie a stocurilor creste cu 1,38 rotatii; 4) durata de rotatie a creantelor-clienti scade cu 41,8 zile 5) ponderea activelor de trezorerie in cifra de afaceri ramane constanta; 6) durata de rotatie a datoriilor pe TS ramane scade cu 120,6 zile; 7) Amortizarile reprezina 0,55% din CA. Aplicand ipotezele, obtinem: 1) CA2007= 628319*(1-72,34%)= 173803 2) durata de rotatie a imobilizarilor ramane constanta;

3) 4)

5) 6)

7)

Durata rotatie imobilizari = 195,5 zile = Imobilizari2007/CA2007 ; Imobilizari2007=195,5* 173803/ 360= 94384,68 viteza de rotatie a stocurilor creste cu 1,38 rotatii; Viteza de rotatie stocuri = 4,7+1,38 = 6,08 =CA2007/ Stocuri2007 Stocuri2007 = 173803/ 6,08 = 28589 durata de rotatie a creantelor-clienti scade cu 41,8 zile Durata rotatie creante clienti = 99,4 – 41,8 = 57,6 zile = Creante clienti2007 *360/CA2007 Creante clienti2007 = (CA2007* 57,6)/ 360 = 27807 ponderea activelor de trezorerie in cifra de afaceri ramane constanta: A. de trezorerie/ CA = 1,26% ; A. de trezorerie2007 = 1,26%* CA2007 = 2190 ; durata de rotatie a datoriilor pe TS scade cu 120,6 zile: 315 – 120,6 = 194,4 zile (Dat2007/ CA2007)* 360 = 194,4 zile Dat2007 = 194,4* 173803/ 360 = 93848 Amo2007/ CA2007 = 0,55% ; Amo2007 = 173803* 0,55% = 834,25.

Ponderea CV in CA = 75,3%, CV= 173803* 75,3% = 130873,6 Ponderea CF in CA = 19,4%, CF = 173803* 19,4% = 33717,7 EBIT/ CA = 4,75%, EBIT = 8255,6 Cheltuielile cu dobanzile scad cu 40%, ca urmare a lichidarii a unei parti din datoriile curente si inexistentei datoriilor pe termen lung. Chelt cu dob = 6621,6 EBT = EBIT – chelt cu dob = 8255,6 – 6621,6 = 1634 Impozitul pe profit : EBT * 16% = 261,44 Astfel, profitul net previzionat pentru anul 2007 va fi de 1372,2. Prin utilizarea acestor valori previzionate, construim bilantul si contul de profit si pierdere: 2007

I. ACTIVE imobilizari stocuri creante active de trezorerie

Anul 2007

152970,68

94384,68 28589 27807 2190

2007

II. PASIVE capital propriu CSV rezerve rezultatul exercitului financiar datorii pe termen scurt

Situatia inregistrata

152970,68 106586 500 91966 14120 93848

CA -CV -CF -Amortizare =EBIT -Cheltuieli cu dobanzile =EBT -Impozit pe profit

=PN

173803 130873,6 33717,7 956,1 8255,6 6621,6 1634 261,44

1372,7

Capitolul 4. Propunerea investitiei si fundamentarea cheltuielilor cu investitia

Capitolul 5. Analiza proiectului de investitie in mediu cvasi – cert

Decizia de investitii este una dintre cele mai importante decizii pe care le poate lua un manager. De ce afirmam acest lucru? Deoarece managerii si actionarii urmaresc cresterea valorii firmei, obiectiv fundamental al gestiunii intreprinderii. Plusul de rentabilitate pe care il aduc proiectele de investitii cu VAN maxima in raport cu rata normala de rentabilitate va contribui la maximizarea valorii intreprinderii, a averii investitorilor si deci la realizarea obiectivului major de finante. Complementar VAN, proiectele de investitii cele mai eficiente au si rentabilitati interne(RIR) mai mari decat rentabilitatea medie a pietei monetare, aleasa ca referinta. Vorbind de mediul cert, cream de fapt modele de evaluare in conditii deterministe. In realitate, nu putem discuta despre un astfel de mediu intru-cat pot aparea situatii favorabile sau nefavorabile, cu o anumita frecventa, neexistand o transparenta perfecta pe piata. Modelele care se dezvolta in conditii de certitudine implica asumarea urmatoarelor ipoteze: - se presupune cunoasterea apriori si certa a fluxurilor monetare viitoare ale proiectelor de investitii si a ratei dobanzii. Variatiile posibile ale ratei dobanzii, ale ratei inflatiei si ale riscului de activitate economica nu sunt luate in calculul de fundamentare a deciziei de investitii in mediu cert; - investitorii de capital opereaza pe o piata financiara perfecta, respectiv, o piata perfect concurentiala si fara impozit; - nu se percep costuri de tranzactie, iar rata dobanzii la plasamentele in depozite bancare este egala cu cea a creditelor acordate; - decizia de investitii este independenta de decizia de finantare, intru-cat toate sursele de capital sunt oferite la pretul lor de echilibru dintre cerere si oferta, anticipate omogen; - exista piata financiara eficienta(existenta transparentei complete a informatiilor si prin lichiditatea tranzactiilor. Decizia de investitii poate consta ori in investitii interne(alocarea de capital in scopul dezvoltarii si perfectionarii productiei intreprinderii), ori in investitii externe(participatii la formarea sau cresterea capitalului social al altor intreprinderi), care sunt cunoscute si sub denumirea de investitii financiare. In cazul nostru, vorbim de o investitie interna-directa. Pentru firma pe care am analizat-o, am considerat realizarea unei investitii in aparatura tehnologica si ustensile necesare pentru efectuarea lucrarilor de reparatii ale electrocasnicelor clientilor. Investitia va fi in valoare de 21000RON, amortizabila pe trei ani si va genera cresteri ale cifrei de afaceri de: 50000 RON in primul an, 60000 RON in al doilea an, 70000 RON. Investitia se va finanta 90 % din capitaluri proprii si 10 % din credit bancar rambursabil in rate anuale egale si cu rata dobanzii de 12%. Cheltuielile variabile reprezinta 40% din cifra de afaceri, cheltuielile fixe sunt de 18000 RON pe an,durata activelor circulante nete este 40 de zile de cifra de afaceri, iar rata rentabilitatii ceruta de investitori este de 15%. Pretul de vanzare a investitiei este de 2000 RON.

CA 50000 -cheltuieli variabile 20000

55000 22000

60000 24000

-cheltuieli fixe -amortizare -dobanda =Profit brut -impozit pe profit =profit net +amortizare +dobanda =CF de gestiune -∆ACR nete =CFD

18000 7000 252 4748 759,68 3988,32 7000 252 11240,32 5556 5684,32

18000 7000 168 7832 1253,12 6578,88 7000 168 13746,88 555 13191,88

18000 7000 84 10916 1746,56 9169,44 7000 84 16253,44 555 15698,44

Eficienta unui proiect de investitii se evalueaza printr-un set de indicatori, dintre care cei mai importanti sunt: - valoarea actualizata neta(VAN); - rata interna de rentabilitate(RIR); - termenul de recuparare(TR); - indicele de profitabilitate(IP). Teoretic si practic, cel mai bine fundamentat si robust criteriu de selectie a proiectelor de investitii eficiente este cel am valorii actuale nete, respectiv, plusul de valoare pe care proiectele noi de investitii ”promit” ca il aduc la valoarea existenta a intreprinderii. Selectia celor mai performante proiecte de investitii se va face deci in raport cu maximizarea valorii actuale nete. a) Valoarea actualizata neta (VAN) Valoarea actuala neta corespunde diferentei dintre suma cash-flow-urilor previzibile actualizate si costul initial al investitiei. Semnificatia sa economica poate fi evidentiata astfel: - Daca VAN este pozitiv inseamna ca se reconstituie fondurile initiale si se obtine un surplus. Proiectul exercita deci o influenta favorabila asupra intreprinderii si trebuie acceptat. - Daca VAN este negative inseamna ca nu se vor reconstitui fondurile initiale, tinand cont de timpul necesar pentru obtinerea lor. Proiectul este defavorabil pentru intreprindere. CMP (costul mediu ponderat al capitalului) = 90% x 15% + 10% x 12% x (1 – 16%) = 14,51% VR = 2000 x 0,84 + 6666,67 = 8346,67 RON VAN = -21000 + 5684,32 / (1+ 14,51%) + 13191,88 / (1+ 14,51%)² + (15698,44 + 8346,67) / (1+14,51%)³ = 10038,42 RON Deoarece VAN > 0, putem afirma ca investita exercita o influenta favorabila asupra intreprinderii. Aplicarea meodei VAN se loveste de doua dificultati:

-

o prima dificultate vizeaza previziunea cash-flow-urilor viitoare pe care le va genera investitia. Sunt necesare studii tehnice, economice si comerciale prealabile evaluarii financiare a investitiei; - a doua dificultate priveste alegerea ratei de actualizare. Aceasta metoda este extreme de sensibila la variatiile ratei de actualizare. Stabilirea marimii acestei rate este esentiala. Aceasta sensibilitate a metodei la rata de actualizare introduce un risc major prin alegerea acestei rate. Din fericire alegerea acestei rate nu este o alegere discretionara a intreprinderii, ci are in vedere costul resurselor pentru finantarea investitiilor, furnizandu-se astfel un fundament obiectiv aplicarii metodei. b) Rata interna de rentabilitate (RIR) Rata interna de rentabilitate corespunde ratei de actualizare care face VAN = 0. Ea corespunde costului maxim pe care intreprinderea ar putea sa-l suporte pentru finantarea investitiei RIR trebuie interpretat prin compararea cu costul mediu ponderat (CMP) al resurselor intreprinderii. Daca r > CMP, investita este avantajoasa, ea permite compensarea costului resurselor de finantare. Pentru un k1 = 35%, VAN(k1) = 221,89 RON iar pentru un k2 = 36%, VAN(k2) = - 129,12 RON RIR = k1 + (k2 – k1) x VAN (k1) / ( VAN (k1) – VAN (k2)) RIR = 35,63% > 14,51%, ceea ce inseamna ca investitia este avantajoasa. c) Termenul de recuperare a investitiei (TR) Calcularea termenului de recuperare a investitiei consta in a compara, an dupa an, costul initial cu surplusurile banesti cumulate degajate de proiect, pentru a determina momentul in care recuperarea costurilor se va fi realizat. AN 1 2 3 VR

CF 5684,32 13191,88 15698,44 8346,67

CF actualizat 4964,04 10060,51 10455,05 5558,82

CF cumulat 4964,04 15024,55 25479,6 31038,42

TR = 2 ani + (21000 – 15024,55) x 360 / (25479,6 – 15024,55) = 2 ani si 205 zile. d) Indicele de profitabilitate (IP) Indicele de profitabilitate exprima rentabilitatea investitiei pe intreaga perioada de exploatare prin raportarea (VAN + Io) la Io. Problemele in utilizarea IP sunt similare cu cele ale RIR, avantajand, in selectionare, proiectele de investitii cu durate reduse de exploatare si pe cele cu cheltuieli initiale reduse de investitii. Echivalent deciziei de realizare a proiectului de investitii daca VAN > 0, proiectul va fi considerat profitabil daca asigura un indice de profitabilitate mai mare decat 1. IP = (10038,42 + 21000) / 21000 = 1,478 > 1, ceea ce inseamna ca proiectul de investitie poate fi considerat profitabil.

Capitolul 6. Analiza proiectului de investitii in mediul incert Incertitudinea asupra evolutiei viitoare a economiei,, a unei afaceri sau investitii determina existenta riscului ca fluxurile financiare viitoare sa fie variabile, cu valori diferite de cele previzionate in cadrul unui mediu determinist. Mediul probabilistic este mai aproape de realitatea economica si va fi folosit in acest context. 6.1 Analiza de sensibilitate Presupune construirea modelului de determinare a cash-flow-urilor disponibile (CFD) si luarea in considerare a unor valori diferite de cele previzionate initial pentru factorii determinanti care influenteaza fluxurile de trezorerie. In analiza de sensitivitate se urmareste modificarea unei singure variabile din cele estimate, celelalte ramanand neschimbate si se determina VAN pentru aceasta situatie. In analiza noastra am construit doua scenarii, evidentiind modificarea variabilelor care au impact asupra performantelor proiectului de investitii:

CA Cheltuieli variabile Cheltuieli fixe Durata ACR nete

Scenariu optimist Creste cu 7% 33% din CA Scad cu 10 % 30 de zile de CA

Scenariu pesimist Scade cu 7% 47% din CA Cresc cu 10% 50 de zile de CA

Pentru fiecare variabila, pentru fiecare scenariu, vom calcula indicatori de performanta (VAN si RIR), considerand respectiva variabila in conformitate cu scenariul analizat, iar celelalte variabile ramanand la valorile din scenariul de baza. Pentru a surprinde impactul modificarii unei variabile asupra unui indicator de performanta, se poate calcula coeficientul de elasticitate (e) care exprima modificarea relativa a indicatorului determinata de modificarea cu 1% a variabilei respective: e (indicator/variabila i) = (∆indicator / indicator in scenariul de baza) : (∆variabila i / variabila i in scenariul de baza). In functie de valoarea elasticitatii se poate analiza influenta modificarii variabilei I asupra indicatorului respectiv: - daca elasticitatea este pozitiva (negativa), inseamna ca modificarea variabilei determina o modificare in acelasi sens (in sens contrar) a indicatorului; - daca elasticitatea este supraunitara (subunitara), semnifica o amplitudine a modificarii indicatorului mai mare (mica) fata de amplitudinea modificarii variabilei.

a) Impactul modificarii CA - Scenariul optimist CA (creste cu 7%) 53500 -cheltuieli variabile 21400 -cheltuieli fixe 18000 -amortizare 7000 -dobanda 252 =Profit brut 6848 -impozit pe profit 1095,68 =profit net 5752,32 +amortizare 7000 +dobanda 252 =CF de gestiune 13004,32 5944,44 -∆ACR nete =CFD 7059,88

58850 23540 18000 7000 168 7832 1253,12 6578,88 7000 168 13746,88 594,44 13152,44

64200 25680 18000 7000 84 10916 1746,56 9169,44 7000 84 16253,44 594,42 15659,02

VR = 2000 x 0,84 + 7133,3 = 8813,3 RON VAN = 11494,12 RON e (VAN/CA) = (11494,12 – 10038,42) / 10038,42 : 7 % = 2,0716 ; cresterea cu 1% a CA fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina cresterea cu 2,0716% a VAN. RIR = 38% + (39% - 38%) x 334,08 / (334,08 + 1,26) = 38,99% e (RIR/CA) = (38,99% - 35,63%) / 35,63% : 7% = 1,3472 ; cresterea cu 1% a CA fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina cresterea cu 1,3472% a RIR. - Scenariul pesimist CA (scade cu 7%) 46500 -cheltuieli variabile 18600 -cheltuieli fixe 18000 -amortizare 7000 -dobanda 252 =Profit brut 2648 -impozit pe profit 423,68 =profit net 2224,32 +amortizare 7000 +dobanda 252 =CF de gestiune 9476,32 5166,67 -∆ACR nete =CFD 4309,65

VR = 2000 x 0,84 + 6200 = 7880

51150 20460 18000 7000 168 5522 883,52 4638,48 7000 168 11806,48 516,66 11289,82

55800 22320 18000 7000 84 8396 1343,36 7052,64 7000 84 14136,64 516,67 13619,97

VAN = 5692,33 RON e (VAN/CA) = (5692,33 – 10038,42) / 10038,42 : (-7%) = 6,1849 ; scaderea cu 1% a CA fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina scaderea cu 6,1849 % a VAN. RIR = 26% + (27% - 26%) x 279,57 / (279,57 + 110,8) = 26,72% e (RIR/CA) = (26,72% - 35,63%) / 35,63% : (- 7%) = 3,5724 ; scaderea cu 1% a CA fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina scaderea cu 3,5724 % a RIR. c) Impactul modificarii cheltuielilor variabile - Scenariul optimist CA 50000 -cheltuieli variabile (33% CA) 16500 -cheltuieli fixe 18000 -amortizare 7000 -dobanda 252 =Profit brut 8248 -impozit pe profit 1319,68 =profit net 6928,32 +amortizare 7000 +dobanda 252 =CF de gestiune 14180,32 5556 -∆ACR nete =CFD 8624,32

55000

60000

18150 18000 7000 168 11682 1869,12 9812,88 7000 168 16980,88 555 16425,88

19800 18000 7000 84 15116 2418,56 12697,44 7000 84 19781,44 555 19226,44

VR = 8346,67 RON VAN = 17421,85 RON e (VAN/ch.variabile) = (17421,85 – 10038,42) / 10038,42 : (-7%) = - 10,5974 ; scaderea cu 1% a cheltuielilor variabile fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina cresterea cu 10,5974% a VAN. RIR = 50% + (51% - 50%) x 219,74 / (219,74 + 75,94) = 50,74% e (RIR/ch.variabile) = (50,74% - 35,63%) / 35,63% : (- 7%) = - 6,0583 ; scaderea cu 1% a cheltuielilor variabile fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina cresterea cu 6,0583% a RIR.

- Scenariul pesimist

CA -cheltuieli variabile (47% CA) -cheltuieli fixe -amortizare -dobanda =Profit brut -impozit pe profit =profit net +amortizare +dobanda =CF de gestiune -∆ACR nete =CFD

50000

55000

60000

23500 18000 7000 252 1248 199.68 1048,32 7000 252 8300,32 5556 2744,32

25850 18000 7000 168 3982 637,12 3344,88 7000 168 10512,88 555 9957,88

28200 18000 7000 84 6716 1074,56 5641,44 7000 84 12725,44 555 12170,44

VR = 8346,67 RON VAN = 2654,99 RON e (VAN/ch.variabile) = (2654,99 – 10038,42) / (10038,42) : (+7%) = - 10,5073 ; cresterea cu 1% a cheltuielilor variabile fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina scaderea cu 10,5073 % a VAN. RIR = 20% + (21% - 20%) x 75,45 / (75,45 + 349,22) = 20,18% e (RIR/ch.variabile) = (20,18%- 35,63%) / 35,63% : (+7%) = - 6,1946 ; cresterea cu 1% a cheltuielilor variabile fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina scaderea cu 6,1946 % a RIR. c) Impactul modificarii cheltuielilor fixe -

Scenariul optimist CA 50000 -cheltuieli variabile 20000 -cheltuieli fixe (scad cu 10%) 16200 -amortizare 7000 -dobanda 252 =Profit brut 6548 -impozit pe profit 1047,68 =profit net 5500,32 +amortizare 7000 +dobanda 252 =CF de gestiune 12752,32 5556 -∆ACR nete =CFD 7196,32

55000 22000

60000 24000

16200 7000 168 9632 1541,12 8090,88 7000 168 15258,88 555 14703,88

16200 7000 84 12716 2034,56 10681,44 7000 84 17765,44 555 17210,44

VR = 8346,67 RON VAN = 13518,9 RON e (VAN/ch.fixe) = (13518,9 – 10038,42) / 10038,42 : (-10%) = - 3,4672 ; scaderea cu 1% a cheltuielilor fixe fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina cresterea cu 3,4672% a VAN. RIR = 42% + (43% - 42%) x 285,76 / (285,76 + 37,25) = 42,88% e (RIR/ch.fixe) = (42,88% - 35,63%) / 35,63% : (-10%) = - 2,0348 ; scaderea cu 1% a cheltuielilor fixe fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina cresterea cu 2,0348% a RIR - Scenariul pesimist CA 50000 -cheltuieli variabile 20000 -cheltuieli fixe 19800 (cresc cu 10%) -amortizare 7000 -dobanda 252 =Profit brut 2948 -impozit pe profit 471,68 =profit net 2476,32 +amortizare 7000 +dobanda 252 =CF de gestiune 9728,32 5556 -∆ACR nete =CFD 4172,32

55000 22000 19800

60000 24000 19800

7000 168 6032 965,12 5066,88 7000 168 12234,88 555 11679,88

7000 84 9116 1458,56 7657,44 7000 84 14741,44 555 14186,44

VR = 8346,67 RON VAN = 6557,93 RON e (VAN/ch.fixe) = (6557,93 – 10038,42) / 10038,42 : (+10%) = - 3,4671 ; cresterea cu 1% a cheltuielilor fixe fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina scaderea cu 3,4671 % a VAN. RIR = 28% + (29% - 28%) x 133,08 / (133,08 + 250,22) = 28,34% e (RIR/ch.fixe) = (28,34% - 35,63%) / 35,63% : (+10%) = - 2,046 ; cresterea cu 1% a cheltuielilor fixe fata de nivelul prognozat in scenariul normal va determina scaderea cu 2,046 % a RIR.

d) Impactul modificarii duratei ACR nete - Scenariul optimist CA 50000 -cheltuieli variabile 20000 -cheltuieli fixe 18000 -amortizare 7000 -dobanda 252 =Profit brut 4748 -impozit pe profit 759,68 =profit net 3988,32 +amortizare 7000 +dobanda 252 =CF de gestiune 11240,32 -∆ACR nete 4166,67 (durata ACR nete = 30 zile de CA) =CFD 7073,65

55000 22000 18000 7000 168 7832 1253,12 6578,88 7000 168 13746,88

60000 24000 18000 7000 84 10916 1746,56 9169,44 7000 84 16253,44

416,66

416,67

13330,22

15836,77

VR = 2000 x 0,84 + 5000 = 6680 RON VAN = 10339,344 RON e (VAN/durata ACR nete) = (10339,344 – 10038,42) / 10038,42 : (- 25%) = 0,1199 ; scaderea cu 1% a duratei ACR nete fata de nivelul prognozat in scenariul normal determina cresterea cu 0,1199% a VAN. RIR = 37% + (38% - 37%) x 22,2809 / (22,2809 + 306,6808) = 37,07% e (RIR/durata ACR nete) = (37,07% - 35,63%) / 35,63% : (- 25%) = - 0,1616 ; scaderea cu 1% a duratei ACR nete fata de nivelul prognozat in scenariul normal determina cresterea cu 0,1616 a RIR.

- Scenariul pesimist CA 50000 -cheltuieli variabile 20000 -cheltuieli fixe 18000 -amortizare 7000 -dobanda 252 =Profit brut 4748 -impozit pe profit 759,68 =profit net 3988,32 +amortizare 7000 +dobanda 252 =CF de gestiune 11240,32 -∆ACR nete 6944,44 (durata ACR nete = 50 zile de CA) =CFD 4295,88

55000 22000 18000 7000 168 7832 1253,12 6578,88 7000 168 13746,88

60000 24000 18000 7000 84 10916 1746,56 9169,44 7000 84 16253,44

694,44

694,45

13052,44

15558,99

VR = 2000 x 0,84 + 8333,33 = 10013,33 RON VAN = 9973,04 RON e (VAN/durata ACR nete) = ( 9973,04 – 10038, 42) / 10038, 42 : (+25 %) = - 0,0260 ; cresterea cu 1% a duratei ACR nete fata de nivelul prognozat in scenariul normal determina scaderea cu 0,0260 % a VAN. RIR = 34% + (35% - 34%) x 103,11 / (103,11 +262,36) = 34,28% e (RIR/durata ACR nete) = (34,28% - 35,63%) / 35,63% : (+25%) = - 0,1516 ; cresterea cu 1% a duratei ACR nete fata de nivelul prognozat in scenariul normal determina scaderea cu 0,1516 % a RIR.

Tabelul VAN – urilor Scenariu optimist CA 11494,12 Cheltuieli variabile 17421,85 Cheltuieli fixe 13518,9 Durata ACR nete 10399,34

Scenariu de baza 10038,42 10038,42 10038,42 10038,42

Scenariu pesimist 5692,33 2654,99 6557,93 9973,04

Tabelul RIR – urilor Scenariu optimist CA 38,99% Cheltuieli variabile 50,74% Cheltuieli fixe 42,88% Durata ACR nete 37,07%

Scenariu de baza 35,63% 35,63% 35,63% 35,63%

Scenariu pesimist 26,72% 20,18% 28,34% 34,28%

Din analiza tabelelor VAN-urilor si RIR-urilor se constata ca cea mai puternica influenta asupra indicatorilor de performanta o are ponderea costurilor variabile; in schimb putem afirma ca modificarea duratei ACR nete are cel mai mic impact asupra indicatorilor de performanta. 6.2 Tehnica scenariilor O alta posibilitate de a introduce incertitudinea in modelarea evolutitiei viitoare a proiectelor de investitii este tehnica scenariilor Se consideră ca există mai multe modalităţi de evoluţie viitoare a fenomenelor şi astfel se utilizează mai multe scenarii. Avantaj: prezentarea unei imagini de ansamblu asupra indicatorilor de performanţă aferenţi proiectului de investiţii în cazul luării în considerare a mai multor variabile şi a legăturilor existente între acestea pentru fiecare scenariu avut în vedere (pentru cele mai probabile stari economice ce se preconizeaza a aparea in viitor). Tehnica scenariilor: probabilităţile asociate fiecărui scenariu trebuie să respecte o distribuţie normală.

Pentru proiectul nostrum de investitii in valoare de 21000 RON, cu o durata de viata de 3 ani, am estimate cash-flow-urile disponibile in cadrul a trei scenari: Stare probabilitate CFD 1 economica nefavorabila 0,3 4309,6 normala 0,4 5684,3

CFD 2

CFD 3 11289,8 13619 13191,8 15698

VR

VAN

RIR

7880 8336,6

26,72% 35,63%

favorabila

13152,4 15659

8813,3

5692,33 10038,4 2 11494,1 2

0,3

7059,8

38,99%

Calcularea VAN asteptata si a intervalului sau de variatie cu probabilitatea de 68%: S

E (VAN ) t = µ t = ∑ VAN st ⋅ p st = 9171,303 RON s =1

σt =

S

∑ (VAN s =1

st

− µ t ) 2 ⋅ pst = 2355,92 RON

E(VAN) – σ < VAN < E(VAN) + σ 6815,383 < VAN < 11527,223 Calcularea RIR asteptata si a intervalului sau de variatie cu probabilitatea de 68%: E(RIR) = 33,965% σ = 4,94% 29,025% < RIR < 38,905% 6.3 Finantarea proiectului de investitie Decizia de finantare a investitiei se ia in considerare dupa decizia de investire. Prin decizia de finantare se intelege alegerea surselor financiare si comensurarea lor in vederea acoperirii cheltuielilor de investire la timp si in cuantumul necesar. Sursele de finantare pot fi proprii sau imprumutate. In toate cazurile insa trebuie finantate din capital permanent, intrucat investitiile presupun imobilizari de lunga durata. Finantarea din capitalul permanent a investitiilor nu exclude ca, pentru perioade scurte de timp, sa apara si creditul pe termen scurt ca sursa de finantare si anume, atunci cand se creeaza decalaje in timp intre formarea resurselor permanente si efectuarea cheltuielilor. Necesarul anual de finantat si defalcarea pe trimestre se stabilesc pe baza documentatiei de proiect si deviz. Valoarea investitiei preluata din documentatia tehnicoeconomica se corecteaza cu mobilizarile sau imobilizarile de active si pasive pentru investitie – mobilizarile reduc necesarul de finantat, in timp ce imobilizarile maresc necesarul de finantat – rezultand necesarul de finantat annual si pe trimestre. Ulterior se adauga ratele scadente in anul curent la creditele pe termen lung si mijlociu pentru investitii, plus dobanzile aferente si se obtine totalul cheltuielilor pentru investitii, anual si pe trimestre. Una din principalele probleme induse de implementarea unui proiect de investitii este data de corecta fundamentare a costurilor legate de proiectul respectiv de investitii. Ca principiu, costurile investitiei sunt determinate prin insumarea costurilor legate de darea in functiune a proiectului. Acestea pot cuprinde costurile legate efectiv de achizitia de active(inclusiv impozitele aferente), cheltuielile complementare, aferente punerii in functiune a proiectului(cheltuieli de cercetare, publicitate, etc.), finantarea necesarului de fond de rulment(de active circulante nete, in anumite conditii) de exploatare. Uneori, aceste outflow-uri se vor corecta cu inflow-urile induse de cesiunea elementelor de activ, devenite redundante odata cu darea in functiune a noului proiect de investitii.

-

Stim ca fondul de investitii este de 21000 RON iar acesta este format din: credit bancar rambursabil in suma de 2100 RON, rambursat in rate anuale egale, cu dobanda perceputa de 12%, pe o perioada de 3 ani; apelarea la sume din fondul de capital in suma de 18900 RON.

Graficul de rambursare pentru creditul bancar Creditul bancar va fi rambursat anual, in 3 transe egale cu 2100 RON / 3=700 RON, rambursarea si plata dobanzii avand loc la sfarsitul fiecarui an. Graficul de rambursare va fi urmatorul: -RONAnul Imprumut Rata Dobanda Anuitate Suma nerambursat ramasa la la inceputul finele anului anului 1 2100 700 252 952 1400 2 1400 700 168 868 700 3 700 700 84 784 0 Total 2100 504 2604 Graficul de rambursare pentru ”imprumutul” din fondul de capital Retragerea sumelor din fondul de capital duce la pierderea dobanzii la care ar fi fructificate aceste sume. Consideram ca rata dobanzii la care aceste depozite ar fi fructificate este de 14,51% anual. Aceasta pierdere de dobanda se diminueaza pe masura ce suma respectiva este rambursata. Rambursarea are loc anual la sfarsitul anului, prin rate egale. Asimiland pierderea de dobanda unei plati(de dobanda), graficul pentru ”imprumutul” din fondul de capital este urmatorul: -RONAnul Imprumut Rata Dobanda Anuitate Suma nerambursat ramasa la la inceputul finele anului anului 1 18900 6300 2742,39 9042,39 12600 2 12600 6300 1828,26 8128,26 6300 3 6300 6300 1179,41 7479,41 0 Total 18900 5750,06 24650,06

Astfel, graficul cash flow-urilor pentru investitie este urmatorul: -RONAnul Intrari de fonduri Iesiri de fonduri, din care: -investitie -anuitate credit bancar -anuitate aferenta fondului de capital Diferenta de acoperit

0 21000

1 0

2 0

3 0

952

868

784

9042,39

8128,26

7479,41

0

9994,39

8996,26

8263,41

Total diferenta de acoperit

27254,06

21000

Capitolul 7. Concluzii Dupa natura sa, un proiect de o anumita importanta are implicatii mai mult sau mai putin ample asupra diferitelor aspecte ale gestiunii intreprinderii. Pe plan comercial, o investitie are implicatii asupra gamei de produse, conditiilor de distribuire, raporturilor cu reteaua comericiala, politicii de preturi, imaginii intreprinderii etc. Pe planul productiei, o investitie are implicatii asupra derularii proceselor productive, asupra capacitatii de productie, asupra productivitatii muncii etc. Cu privire la gestiunea resurselor umane, un proiect de o anumita importanta produce efecte asupra gestiunii efectivului de salariati, asupra calificarii acestora, asupra conditiilor de munca si asupra organizarii muncii. In sfarsit, gestiunea administrativa si logistica a intreprinderii este afectata de noile investitii care modifica circuitul fluxurilor fizice si al fluxurilor informationale. Un nou proiect de investitii trebuie sa intarasca pozitia intreprinderii intre producatorii aceluiasi produs. Proiectul trebuie sa fie convergent cu relatiile stabilite de intreprindere cu partenerii exteriori (furnizori, clienti, concurenti, puterea publica). In sfarsit, el trebuie sa fie compatibil cu structura interna a intreprinderii. Politica de investitii trebuie sa se sprijine pe criterii si metode complexe de evaluare a proiectelor. Printre aceste criterii si metode, cele propuse de analiza financiara aduc indicatii precise, clare dar partiale. Concluziile evaluarii financiare nu decid singure cu privire la investitiile intreprinderii in viitor, dar furnizeaza indicatii de referinta care vor putea fi confruntate cu alte indicatii calitative sau cantitative, emise de alti specialisti din intreprindere. Astfel, responsabilii comerciali, responsabilii cu productia, responsabilii cu gestiunea personalului si fiscalistii isi vor exprima punctele de vedere care pot sa convearga cu cele ale finantistilor, dar care pot fi si divergente. In final, va interveni directia generala a intreprinderii, fie pentru a stabili consecintele indicatiilor convergente, fie pentru a transa indicatii care conduc la concluzii divergente.

Bibliografie: