* The preview only shows a few pages of manuals at random. You can get the complete content by filling out the form below.
Description
M1.U1.7. Test de evaluare a cunostintelor 1. Definiti conceptul de aprovizionare (R: pag. 2-7). Conceptele fundamentale în aprovizionare sunt: aprovizionarea independenta dupa nevoile productiei, aprovizionarea pentru intervalul de timp de fabricatie, aprovizionarea pe interval lung de timp pe sortimente materiale. Consta în aprovizionarea cu Sc, Sf dispozitive si verificatoare (SDV) de la furnizorii externi, pe baza unor planuri de aprovizionare. Aprovizionarea independenta dupa nevoile productiei poate duce la disfunctii între fabricatie si aprovizionare prin lipsa imprevizibila a materiei prime într-un moment dat (criza organizatorica); este necesara rezerva de materii prime. Aprovizionarea dependenta de nevoile productiei se face în concordanta cu ritmul consumurilor si planificarea fabricatiei (prognoza productiei). Aprovizionarea pe un interval de timp de fabricatie se face din momentul începerii pâna în cel al terminarii productiei. Aprovizionarea se face în timp real, fiind timpul între lansarea comenzii catre furnizor pâna în momentul receptiei marfii. Aprovizionarea pe sortimente de materiale cere o durata lunga de aprovizionare ceea ce impune asigurarea unor rezerve mari de materiale. 2. Precizati prin ce se diferentiaza termenii:"achizitionare", "aprovizionare", "cumparare", "alimentare" si ce semnificatie au fiecare? (R: pag. 8). În literatura de specialitate ca si în practica economica sunt utilizati frecvent termeni similari ca :"achizitionare", "aprovizionare", "cumparare", "alimentare", însa acesti termeni au o semnificatie diferita, : • achizitionarea - reprezinta o actiune de angajament financiar, de cumparare a unor resurse materiale sau produse, fiind o tranzactie monetara efectiva; • aprovizionarea - are un continut mai larg fata de "achizitionare " fiind doar un moment al procesului complex de aprovizionare cu materiale si echipamente tehnice. Achizitionarea ca o componenta a activitatii de aprovizionare, este precedata, de exemplu, de actiunile de identificare a nevoilor, de stabilirea dimensiunilor acestora si este urmata de negocierea conditiilor de furnizare, de aducere efectiva a resurselor materiale, etc. • alimentarea - reprezinta o actiune de finalizare a procesului de aprovizionare, prin trecerea în consum a resurselor materiale aduse, sosite de la furnizori. Alimentarea se încadreaza în sistemul de transport intern. 3. Definiti obiectivul principal al activitatii de aprovizionare si enumerati activitatile necesare atingerii acestuia. (R: pag. 9-10). Obiectivul principal al activitatii de aprovizionare este: asigurarea completa si complexa a unitatii economice cu resurse materiale si echipamente tehnice corespunzatoare calitativ, la locul si termenele solicitate, cu cost minim. . Pentru realizarea acestui obiectiv se desfasoara urmatoarele activitati: 1. Identificarea si stabilirea volumului si structurii materiale si energetice necesare desfasurarii, la parametrii proiectati , a activitatii de ansamblu a unitatii economice - se realizeaza prin studierea si culegerea de informatii privind resursele materiale si energetice necesare. 2. Fundamentarea tehnico - economica a planului strategic si a programelor de
1
aprovizionare materiala si energetica a unitatii - se folosesc planul si programele de fabricatie, consumurile specifice prestabilite de resurse materiale, structura si nivelul stocurilor, resursele proprii existente în perioada în care se face fundamentarea. 3. Dimensionarea consumurilor materiale si energetice - se concretizeaza în elaborarea de consumuri specifice analitice fundamentale tehnico - economice; prin utilizarea acestora se previne consumul irational, lipsa de materiale si energie si deci încarcarea nejustificata economic, a costurilor. 4. Elaborarea de bilanturi materiale si energetice – contribuie la evidentierea modului de folosire a resurselor pe parcursul fabricatiei. 5. Dimensionarea pe criterii economice a stocurilor si loturilor de resurse materiale - este o activitate complexa justificata de semnificatia economica a acestuia, care se evidentiaza nu numai prin valoarea resurselor materiale stocabile, ci si prin cheltuielile pe care le genereaza (a caror pondere oscileaza între 10-30 % fata de valoarea stocurilor). 6. Prospectarea pietei interne si externe de resurse materiale si energie în vederea depistarii si localizarii surselor reale si potentiale de furnizare - presupune emiterea de cereri de oferta, investigatii la târguri si expozitii interne si internationale studierea de cataloage comerciale, prospecte, s.a. 7. Alegerea furnizorilor a caror oferta prezinta cele mai avantajoase conditii economice si asigura garantie - certitudine în livrarile viitoare pe termen scurt sau lung are în vedere: calitatea resurselor materiale, conditiile de furnizare, distanta si forma de transport , nivelul pretului, probitatea morala a furnizorului, etc. 8. Concretizarea relatiilor cu furnizorii alesi - implica stabilirea, prin negociere, a tuturor conditiilor de livrare între parteneri. 9. Urmarirea operativa a derularii contractelor de asigurare materiala, întocmirea fiselor de furnizor - asigura mijloacele de transport cele mai adecvate în baza contractelor încheiate cu unitatile de transport. 10. Asigurarea conditiilor normale de primire - receptie a partizilor de materiale sosite de la furnizori: amenajarea de spatii speciale de descarcare - receptie; constituirea comisiei de primire - receptie si organizarea acesteia. 11. Stabilirea anticipata a spatiilor de depozitare, organizarea interna a fluxurilor de circulatie, alegerea sistemelor eficiente de depozitare si de depozitare angajare a resurselor materiale în magazii si depozite. 12. Organizarea rationala a sistemelor de servire ritmica cu resurse materiale a subunitatilor de consum ale întreprinderii în stricta concordanta cu cerintele acestora, cu programele de fabricatie care au stat la baza elaborarii celor de aprovizionare. 13. Controlul sistematic al evolutiei stocurilor efective în raport cu limitele stabilite, pentru evitarea implicatiilor economice nefavorabile (supra-stocarea sau lipsa de materiale în stoc) asupra situatiei financiare a întreprinderii. 14. Urmarirea si controlul utilizarii resurselor materiale si energetice pe destinatiile de consum pentru prevenirea consumurilor peste limitele stabilite prin calcule, a risipei pe timpul transportului si depozitarii, s.a. 4. Care sunt principalele tipuri de resurse de care firma are nevoie pentru desfasurarea activitatii? (R: pag. 11- 12).
2
Surse de aprovizionare. Stabilirea oricarei strategii globale de dezvoltare la nivelul firmei impun atât fixare obiectivelor generale de dezvoltare, stabilirea termenelor si a resurselor necesare, s.a. Asigurarea resurselor necesare realizarii obiectivelor generale ale oricarui sistem de productie presupune: . asigurarea resurselor materiale; . asigurarea resurselor financiare; . asigurarea resurselor de forta de munca; . asigurarea resurselor informationale; . asigurarea altor tipuri de resurse. 5. Care sunt trasaturile caracteristice relatiilor de asigurare cu materiale? (R: pag. 12) Relatiile de asigurare a resurselor materiale au câteva trasaturi carcateristice: • sunt relatii de schimb între firme; • sunt relatii economice al caror efecte se prelungesc la nivelul întregii activitati a unui sistem de productie; • sunt relatii economice, care au ca ultim efect o partajare a profitului ce se obtine la nivelul unei filiere de productie; • sunt influentate de raporturile de putere detinute de piata de catre firme. 6. Care sunt compartimentele unui sitem de productie cu care compartimentul de aprovizionare trebuie sa aiba relatii permanente? (R:pag. 12) Conducerea aprovizionarii materiale are rolul de a mentine permanent active raporturile cu sectorul de productie - care transforma resursele materiale în produse sau le încorporeaza în lucrari, cu compartimentul financiar care achita facturile pentru materialele aprovizionate, cu compartimentul desfacere - care vinde produsele (fig. M1.1.3). COMPARTIMENTUL COMPARTIMENTUL TEHNIC FINANCIAR -întocmeste -achita facturile specificatiile pentru cumpararea materiale. materialelor. COMPARTIMENTUL APROVIZIONARE -planifica, programeaza, transporta, depoziteaza, elibereaza pentru consum resursele materiale. COMPARTIMENTUL DESFACERE -vinde produsele.
SECTORUL PRODUCTIE -transforma materialele în produse sau le
3
încorporeaza în lucrari 7. Precizati intrarile în sistemul de aprovizionare. (R: pag. 15-16). Intrarile în sistemul de aprovizionare (fig.M1.1.5) sunt: planul de productie, lista sintetica de materiale, lista inventarului curent (actualizat).
Fig. M1.1.5 . Comanda catre client contine: tipul produsului, particularitatile constructive ale produsului, data negociata a livrarii; este emisa de serviciul de aprovizionare. Prognoza vânzarilor contine prognoza statistica a cerintelor clientilor si se emite de serviciul marketing. . Lista componentelor si subansamblurilor de la terti ofera necesarul colaborarilor în fabricatie cu diversi furnizori si necesitatile de servisare si este elaborata de serviciul aprovizionare si biroul de servisare. . Planul de productie anual, lunar, trimestrial, defalcat pe saptamâni si pe produse.
. Pentru întocmirea listei de materiale necesare, structura decompozata a unui produs finit. 8. Precizati iesirile din sistemul de aprovizionare. (R: pag. 16 -17). Iesirile departamentului de aprovizionare sunt: • comenzile de lansare (ordonantare) - raportul comenzilor de lansare în perioada urmatoarele; • raportul modificarilor planului de productie; • raportul de anulare a unora dintre comenzi, provocate de modificarea planului de 4
productie; • raportul stocurilor curente si pieselor în procesare; • raportul perturbatiilor, disfunctiilor, rebutului s.a.; • raportul inventarului prognozat (nivelul prognozat al rezervei pentru perioada urmatoare); • raportul performantelor-costuri; • utilizarea stocului, rezerva, durata fabricatiei s.a. M1.U2.7. Test de evaluare a cunostintelor 1. Enumerati componentele unei strategii. (R: pag. 21) Componentele unei strategii sunt, în general: 1. Misiunea; 2. Obiectivele strategice; 3. Modalitatile de realizare a obiectivelor; 4. Termenele intermediare si finale; 5. Resursele; 6. Avantajul competitiv. 2. Definiti misiunea care sta la baza strategiei de aprovizionare. (R: pag. 21). 1. Misiunea strategiei de aprovizionare trebuie sa se integreze în strategia generala a firmei. Exemplu Pentru strategia de aprovizionare, departamentul de logistica îsi poate stabili urmatoarea misiune: „ Aprovizionarea la timp, cu materii prime de calitate care sa satisfaca necesarul de aprovizionare, la preturi avantajoase, în conditii de certitudine”. 3. Prin ce modalitati de actiune se asigura îndeplinirea obiectivelor strategice? (R: pag. 21 - 23). Obiectivele strategice ce pot aparea într-o strategie de aprovizionare pot fi: • Determinarea necesitatilor de materii prime, mteriale si alte tipuri de resurse materiale necesare desfasurarii activitatii; • Identificarea celor mai bune surse de cumparare; • Aprovizionarea în conditii optime de timp si pret, cu resursele necesare desfasurarii activitatii; • Realizarea unor stocuri de materii prime si materiale necesare pentru a acoperi golurile la nivelul aprovizionarii si asigurarea continuitatii activitatii, pe anumite perioade de timp; • Prevenirea suprastocarii; • Conservarea materiilor prime si a materialelor existente în stoc; • Realizarea consumurilor în limitele normale prevazute, pentru evitarea pierderilor; • Evaluarea activitatii de aprovizionare de la nivelul departamentului de logistica, în cadrul unei anumite perioade de timp (de regula, semestru sau an). Obiectivele se pot clasifica, în functie de termenul de îndeplinire, astfel:
5
. Obiective pe termen scurt – se refera la satisfacerea imediata a nevoilor de consum, prin stabilirea necesarului de consum si cumpararea materiilor prime de la furnizor; . Obiective pe termen mediu – se refera la implementarea unor activitati ce se va concretiza în profit; Exemplu În urma unor negocieri eficiente cu furnizorii, se pot obtine discounturi semnificative fata de perioadele anterioare, care se vor concretiza în profit. . Obiectivele pe termen lung – se concretizeaza în stabilirea si adoptarea unor decizii strategice care vor avea un impact deosebit asupra activitatii firmei din urmatorii ani. Exemplu În urma cererilor clientilor, firma SC ALFA SRL - o firma din industria auto intentioneaza sa introduca doua tipuri de produse noi (automobile) în procesul de fabricatie. De asemenea, aceasta firma doreste sa modernizeze doua dintre liniile sale de productie. Punerea în aplicare a acestor doua obiective va determina cresterea calitatii produselor firmei si marirea cifrei de afaceri. 3. Tipurile de modalitatile de actiune pentru realizarea obiectivelor strategice caracteristice activitatii de aprovizionare sunt: . Identificarea si evaluarea necesitatilor de consum; . Selectarea furnizorilor care corespund cel mai bine criteriilor prestabilite de aprovizionare; . Adoptarea unor modele de configurare a stocurilor la nivelurile optime; . Asigurarea unor conditii ideale pentru pastrarea si conservarea resurselor aflate în stoc; . Utilizarea unui sitem informational pentru determinarea în orice moment a nivelurilor stocurilor si a stadiului procesului de aprovizionare; . Folosirea unor metode eficiente bazate pe criterii de selectie, pentru alegerea anticipata a celor mai bune resurse materiale; . Folosirea unor metode complexe de evaluare a activitatii de aprovizionare în orice moment al anului, pentru luarea celor mai bune decizii de asigurare cu materii prime si materiale. 4. Care sunt determinantii strategiei de aprovizionare? (R: pag. 24). În strategia de aprovizionare trebuie sa se tina seama de o serie de determinanti, cum ar fi: . Numarul furnizorilor; . Cantitatea materiilor prime; . Puterea financiara a furnizorilor; . Puterea financiara a cumparatorului; . Acordurile dintre furnizori; . Gradul de acoperire de furnizor; . Costurile de mentinere pe piata; . Costurile de intrare pe piata de achizitionare;
6
. Costurile de iesire a furnizorilor de pe piata; . Specificitatea si sensibilitatea clientilor finali; . Nevoia firmei de a inova; . Cota de piata a cumparatorului; . Productia integrata în amonte 5. Ce sunt planurile .i programele de aprovizionare? (R: pag. 27 - 29). La baza strategiei de aprovizionare se afla planurile si programele de aprovizionare. Daca planurile se realizeaza pe o perioada de timp cuprinsa între un an si o luna, programele se caracterizeaza printr-un orizont de timp mult mai redus, de ordinul zilelor sau chiar orelor. Ambele presupun realizarea aprovizionarii în conditii de calitate, cantitate, cost si frecvanta specifice firmei. Planul si programele de aprovizionare reunesc urmatoarele tipuri de informatii previzionate: • cererile de resurse materiale ale întreprinderii pe o anumita perioada (de regula, de pâna la un an), pe categorii de resurse (materii prime si materiale diverse, echipamente tehnice, piese de schimb, diferite repere, etc.); • nivelul cererilor; • sursele de acoperire a acestor cereri. 6. De ce este necesara strategia de aprovizionare în cadrul firmelor? Dati exemple. Prin continut, planul si programele de aprovizionare raspund, într-o forma sintetica sau analitica, la întrebarile specifice subsistemului de asigurare materiala, câteva dintre ele fiind prezentate în exemplul urmator: Exemple 1. Ce anume trebuie comandat si asigurat pentru perioada de gestiune? 2. În ce cantitate urmeaza a fi aprovizionata resursa materiala pentru orizontul de timp avut în vedere (an, semestru, trimestru)? 3. Din ce surse (interne-proprii sau de la terti) si în ce proportie se prevede acoperirea necesitatilor? M2.U1.7. Test de evaluare a cunostintelor, [3] 1. Stocul de productie cuprinde: a) stocul curent, de siguranta, de conditionare, în curs de fabricatie, de iarna; b) stocul curent, în curs de transport, speculativ, de conditionare, pentru transport intern, de iarna; c) stocul curent, în curs de transport, de siguranta, de desfacere, pentru transport intern, de iarna; d) stocul curent, în curs de transport, de siguranta, de conditionare, de livrare, pentru transport intern; e) stocul curent, în curs de transport, de siguranta, de conditionare, de iarna, pentru transport intern.
7
Precizati combinatia integral adevarata. 2. Stocul curent asigura; a) alimentarea cererilor de consum pe timpul conditionarii materialelor; b) alimentarea cererilor de consum pe timpul deplasarii materialelor de la furnizor la consumator; c) alimentarea cererilor de consum pe timpul deplasarii resurselor de la depozitul central la subunitatile de consum ale întreprinderii; d) alimentarea cererilor pentru consum pe intervalul dintre doua aprovizionari succesive; e) alimentarea cererilor de consum pe perioada de întrerupere a livrarilor de la furnizor. Precizati textul considerat integral adevarat. 3. În conturarea strategiei în domeniul stocurilor si stabilirea politicii de actiune pentru formarea, detinerea si utilizarea lor, se are în vedere raspunsul la întrebarile: a) ce trebuie aprovizionat si stocat? în ce cantitate? când trebuie emisa comanda de aprovizionare? ce volum de productie trebuie fabricat? ce efort financiar-valutar va fi antrenat de o modalitate sau alta de actiune? b) ce trebuie aprovizionat si stocat? în ce cantitate? când trebuie emisa comanda de aprovizionare? ce volum de productie trebuie fabricat? care sunt consecintele politicii adoptate de conducerea proceselor de stocare asupra eficientei activitatii economice a unitatii? c) ce trebuie aprovizionat si stocat? în ce cantitate? ce efort financiar-valutar va fi antrenat de o modalitate sau alta de actiune? care sunt consecintele politicii adoptate de conducerea proceselor de stocare asupra eficientei activitatii economice a unitatii? ce volum de productie trebuie fabricat? d) ce trebuie aprovizionat si stocat? în ce cantitate? când trebuie emisa comanda de aprovizionare? ce efort financiar-valutar va fi antrenat de o modalitate sau alta de actiune? care sunt consecintele politicii adoptate de conducerea proceselor de stocare asupra eficientei activitatii economice a unitatii? e) ce trebuie aprovizionat si stocat? în ce cantitate? când trebuie emisa comanda de aprovizionare? care sunt conditiile de primire-receptie a resurselor sosite de la furnizor? Ce efort financiar-valutar va fi antrenat de o modalitate sau alta de actiune? Precizati combinatia integral adevarata. 4. Obiectivele în conducerea proceselor de stocare sunt: a) mentinerea stocurilor efective în limitele estimate, pastrarea integritatii caracteristicilor fizico-chimice a resurselor pe timpul stocarii, prevenirea lipsei de resursa în stoc, mentinerea unor legaturii permanente cu furnizorii; b) formarea unor stocuri minime necesare, mentinerea stocurilor efective în limitele estimate, folosirea unor metode exigente în dimensionarea stocurilor, valorificarea operativa a stocurilor devenite disponibile; c) satisfacerea pe seama stocurilor constituite a cererilor pentru consum în stricta
8
corelatie cu politica adoptata de conducerea firmei, prevenirea suprastocarii si a lipsei de stoc, mentinerea stocurilor efective în limitele estimate, formarea unor stocuri minime; d) prevenirea lipsei de stoc, prevenirea suprastocarii, pastrarea integritatii proprietatilor fizico-chimice ale resurselor materiale pe timpul stocarii, urmarirea sistematica a livrarilor programate pentru prevenirea întârzierilor; e) mentinerea unei legaturi permanente cu furnizorii, valorificarea operativa a stocurilor disponibile, aplicarea unor modele exigente în dimensionarea stocurilor, asigurarea unor conditii rationale de depozitare. Precizati combinatia considerata integral adevarata. 5. Capacitatea de transport a mijloacelor folosite în deplasarea fizica a resurselor materiale de la sursa de furnizare la destinatar poate conditiona nivelul: a) stocului de siguranta; b) stocului de iarna; c) stocului de conditionare; d) stocului curent; e) stocului de conjunctura. ? Precizati tipul de stoc care raspunde corect întrebarii. 6. Factorii care influenteaza nivelul de formare a stocului de productie sunt: a) durata estimata a sezonului de iarna, durata de comanda-aprovizionare, periodicitatea fabricatiei la producatori, amplasamentul stocurilor, volumul si structura productiei, viteza de rotatie a capitalului circulant; b) durata estimata a sezonului de iarna, durata de comanda aprovizionare, periodicitatea fabricatiei la producatori, amplasamentul stocurilor, viteza de rotatie a capitalului circulant, capacitatea de depozitare; c) durata estimata a sezonului de iarna, durata de comanda aprovizionare, periodicitatea fabricatiei la producatori, amplasamentul stocurilor, capacitatea de depozitare, durata estimata a sezonului de iarna, proprietatile fizico-chimice ale resurselor materiale; d) durata estimata a sezonului de iarna, periodicitatea fabricatiei la producatori, amplasamentul stocurilor, volumul si structura productiei, costul de productie, proprietatile fizico-chimice ale resurselor materiale; e) durata de comanda-aprovizionare, durata estimata a sezonului de iarna, nivelul veniturilor, proprietatile fizico-chimice ale resurselor, capacitatea de depozitare, durata de conditionare-pregatire. Precizati combinatia considerata integral adevarata. 7. Amplasamentul stocurilor de resurse materiale influenteaza nivelul stocului: a) de siguranta; b) de conditionare; c) pentru transport intern; d) de iarna; e) curent. Precizati tipul de stoc care raspunde corect la întrebare.
9
8. Cauzele care conduc la formarea de stocuri neeconomice: a) supradimensionarea necesarului; b) livrarea materialelor de catre furnizor la alte termene fata de cele stabilite initial; c) depozitarea si conservarea în conditii corespunzatoare a resurselor materiale; d) necorelarea ritmurilor si momentelor de aducere a materialelor cu cele de consum a acestora; e) schimbarea profilului de activitate. Precizati textul considerat neadevarat. M2.U2.6. Test de evaluare a cunostintelor 1. Descrieti ipotezele modelului Wiloson si reprezentati grafic acest model de baza în gestiunea stocurilor. R: pag. 27-28 Ipotezele modelului: I. Date fizice: a. cererea este cunoscuta, uniforma, cu o norma constanta; b. regenerarea este instantanee; c. termenul de reaprovizionare de la furnizor este fix; d. întreruperea stocului nu este admisa. II. Date economice: costurile unitare sunt fixe, independente de timp si cantitatea aprovizionata si independente de alte articole administrate. III. Strategia de aprovizionare: a. politica de gestiune corespunde strategiei (Q, S); cantitate fixa si punct de comanda; b. evaluarea economica a politicii de aprovizionare se face pe baza costului de gestiune prin unitatea de timp; c. cautarea unei strategii optime corespunde cautarii unui compromis între costurile de transmitere, care cresc cu frecventa aprovizionarilor si costul de stocare, care scade atunci când numarul aprovizionarilor creste.
10
2. Reprezentati evolutia costului total si al celor doua componente în functie de evolutia cantitatii comenzii Q. R: pag. 29
3. Scrieti ecuatia costului total de stocare si relatia de determinare a marimii optime a comenzii. R: pag. – ecuatia (2.2.12)
11
4. Descrieti si reprezentati grafic modelul de productie si consum simultane. R: pag. 31-32. Productie si consum simultane. În acest caz, reaprovizionarea nu mai este instantanee, ci alimenteaza stocul (livrare) într-un ritm de p cantitati pe unitatea de timp (zi, saptamâna). În schimb, stocul este consumat (cerere) într-un ritm de p unitati de timp cu d < p. În timpul perioadei de aprovizionare din durata T1, cresterea stocului se efectueaza cu un procent de (p-d) unitati, pe unitatea de timp. În timpul perioadei T2, stocul scade într-un ritm d ca în cazul clasic (fig. M2.2.3). Stocul maxim se determina cu relatia:
12
5. Reprezentati evolutia costurilor stocurilor în functie de pragul de reducere si spuneti ce trebuie sa ia în considerare criteriul de decizie, în cazul reducerilor raportate la cantitate? R: pag. 33-34.
6. Enumerati situatiile pe care le are în vedere tehnica de grupare a comenzilor. R: pag. 35 Gruparea comenzilor consta în comandarea mai multor articole aceluiasi furnizor, la aceleasi date. Aceasta tehnica de aprovizionare poate avea în vedere mai multe situatii: 1. Cautarea unei reduceri a costurilor administrative sau de transport; 2. Conceperea unei strategii de cumparare rentabile pentru o categorie de articole provenind de la acelasi furnizor. Se ajunge apoi, la regruparea unui numar important de articole vecine, pentru a obtine o evolutie a comenzii la furnizor, oferind cele mai bune conditii printre toti cei care au fost consultati; 3. În cazul furnizorului obligat: ca pentru produsele de marca. Ceea ce conduce la livrari foarte frecvente, adesea definite prin capacitatea de transport. 7. Scrieti ecuatia numarului optim de comenzi grupate si explicati termenii care intervin în aceasta. R: pag. 36
13
8. Enumerati cele patru strategii de baza în gestiunea economica a stocurilor si prezentati rolul acestora. R: pag. 41- tab. M2.2.3.
M2.U4.6. Test de evaluare a cunostintelor 1. Prezentati situatiile în care se utilizeaza sistemul MRP -“Planificarea cererilor materiale”:
14
a) dimensionarea stocurilor pe criterii economice b) stabilirea consumurilor specifice c) activitatea de productie d) servicii 2. Determinarea cantitatii de livrat pentru a satisface necesitatile nete se bazeaza, printre altele, pe un arbitraj între: a) costurile de lansare a productiei b) livrarile asteptate c) cererea clientilor d) costurile de detinere 3. Planificarea necesarului de componente necesita existenta mai multor elemente, printre care: a) configuratia geometrico-constructiva a produselor b) un plan director de productie c) o nomenclatura completa d) un fisier de capacitate a centrelor de productie 4. Logica de calcul MRP consta în “utilizarea în cascada”, efectuându-se: a) determinarea necesitatilor nete ale unei componente b) calculul costurilor c) realizarea unor produse de calitate d) determinarea modului de acoperire a acestor necesitati nete. 5. Fluxul de informatii în sistemul MRP contine: a) Fisierul planului de productie b) Fisierul consumurilor specifice din documentatie c) Fisierul depozitelor d) Fisierul stocuri 6. Descrieti si reprezentati fluxul de informatii într-un sistem MRP. R: pag. 67 – fig. M2.4.2.
15